Statistică neparametrică

Teste statistice neparametrice

Curs 5, Martie 2015

Titular de curs: Conf.univ.dr.Cristina BOBOC
Email: cristina.boboc@csie.ase.ro
WEB page: www.cristinaboboc.wordpress.com
TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE.
Generalităţi
 Deciziile economice se bazează explicit sau implicit pe un anumit număr de ipoteze ce sunt
verificate. Alegerea unei ipoteze este o etapă fundamentală în problematica decizională.

 Ce este un test statistic?

 Este un mecanism de luare a unei decizii cantitative despre unul sau mai multe procese de
măsurare. Scopul testului statistic este de a determina dacă există suficiente dovezi pentru
a respinge o anumită ipoteză despre rezultatele unor proces de măsurare.

 Ce sunt ipotezele statistice?

 Testele statistice sunt utilizate pentru a accepta sau a respinge anumite idei. Aceste idei
sunt cunoscute ca ipoteze.
 H0 - Ipoteza nulă este ipoteza testată. Ea este o afirmaţie relativ la o distribuţie, la valoarea unui
parametru, egalitatea unor parametrii, etc.
 HA – Ipoteza alternativă care se validează prin respingerea ipotezei nule.

 Ce este nivelul de semnificaţie ?

 Este probabilitatea de respingere eronată a ipotezei nule (riscul de respingere a ipotezei
nule când ea este adevărată)
 Valorile uzuale pentru  sunt:  =0,01;  =0,05;  =0,1.


TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE.
Generalităţi
 Eroarea de tipul I
 Respingerea ipotezei H0 cand ea este adevărată
 Eroarea de tipul II
 Validarea ipotezei H0 cand ea este falsă

Ipoteza H0 falsă Ipoteza H0

adevărată
Se respinge H0 Corect Eroare de tip I

Se acceptă H0 Eroare de tip II Corect

 Valorile critice
 Reprezintă valorile statisticii testului care separă regiunea de validare a testului de
cea de respingere
CLASIFICAREA TESTELOR STATISTICE
 Testele statistice pot fi clasificate după mai multe criterii, cele mai
importante fiind următoarele:
 dacă în aplicarea testului este nevoie sau nu să se ştie dacă
variabila de prelucrat urmează o distribuţie predeterminată:
 teste parametrice - se bazează pe ipoteze distribuţionale
 teste neparametrice - sunt independente de aceste ipoteze

 în funcţie de modul de formulare a ipotezei alternative:

 teste unilaterale - alternativa este formulată ca o inegalitate
 teste bilaterale - alternativa este formulată ca o egalitate

 în raport cu numărul de eşantioane folosite

 teste ce folosesc valorile observate la nivelul unui eşantion
 teste ce folosesc valorile observate la nivelul mai multor eşantioane
care la rândul lor pot să fie independente sau dependente.
CLASIFICAREA TESTELOR STATISTICE
 Testările de ipoteze, prin testul care se aplică, se grupează în următoarele categorii:
 teste de concordanţă: sunt teste statistice folosite pentru verificarea concordanţei
dintre o distribuţie observată şi una teoretică de referinţă. Se folosesc atât teste
parametrice cât şi neparametrice.
 Testul 2, Testul Kolmogorov-Smirnov

 teste de semnificaţie: sunt teste statistice folosite pentru verificarea egalităţii unui
parametru cu o valoare predefinită
 Teste de semnificaţie pentru medie, proporţie, dispersie, coeficienţi de corelaţie etc.

 teste de comparare: sunt teste statistice folosite pentru compararea parametrilor mai
multor populaţii. În cazul aplicării unor teste statistice de comparare, trebuie să se facă
distincţie între eşantioane independente şi eşantioane dependente (perechi), astfel:
 două eşantioane sunt independente dacă selecţia unităţilor unui eşantion nu depinde de selecţia
unităţilor celuilalt eşantion;
 ANOVA, Mann Whitney, Kruskall Wallis, Testul Median

 două eşantioane sunt dependente dacă selecţia unităţilor unui grup determină selecţia unităţilor
altui grup. Aceste grupuri se mai numesc şi grupuri perechi
 Testul semnului, Testul McNemar, Testul Wilcoxon, Testul Friedman şi Kendall, Testul Cochran,
ANOVA multifactorial
 TESTE DE CONCORDANŢĂ
TESTUL 2
 Când se foloseşte?
 pentru date nominale
 pentru compararea distribuţiei observate a numărului de observaţii pe variante cu o
distribuţie predeterminată F
 Ipotezele testate:
 H0: datele sunt distribuite F;
 HA: datele nu sunt distribuite F
 Testul statistic:
O  E 2 O – frecvenţele absolute observate
 
2
E – frecvenţele absolute aşteptate (teoretice)
E
 Regula de decizie:
  2   2; k 1  se respinge H0

  2   2; k 1  se acceptă H0
Valori critice ale distribuției Chi pătrat
TESTE DE CONCORDANŢĂ
TESTUL 2
Care sunt preferintele dvs cu privire la site-urile de job-uri?

Observed N Expected N Residual

Testul 2: ejobs 72 50.0 22.0

bestjobs 60 50.0 10.0

altele 18 50.0 -32.0

Total 150

Test Statistics

Care sunt preferintele dvs cu privire la site-urile de job-uri?

se respinge H0
Chi-
Square(a)
32.160 cu o probabilitate
df 2 de 99%
Asymp.
.000
Sig.

a 0 cells (.0%) have expected frequencies less than 5. The minimum expected cell frequency
is 50.0.
TESTE DE CONCORDANŢĂ
TESTUL KOLMOGOROV-SMIRNOV
 Când se foloseşte?
 pentru date ordinale
 pentru compararea distribuţiei observate a răspunsurilor obţinute cu o
distribuţie definită a priori F
 Ipotezele testate:
 H0: datele sunt distribuite F;
 HA: datele nu sunt distribuite F
 Testul statistic:
n Oi – procente cumulate observate pt valoarea i
D max Oi  Ei Ei – procente cumulate aşteptate (teoretice) pt valoarea i
2 1i  n

 Regula de decizie:

 D>Dth  H0 se respinge

 D<Dth  H0 se acceptă
 TESTE DE CONCORDANŢĂ
TESTUL KOLMOGOROV-SMIRNOV

Distributia observată Distributia Diferen

teoretică ţe
Testul Frecv. % % % % Ei- Oi
Kolmogorov Smirnov cumulate cumulate
Proasă 34 22,7 22,7 26,7 26,7 4
Neutră 22 14,6 37,3 20 46,7 9,4
Bună 52 34,7 72 26,7 73,4 1,4
Foarte bună 42 28 100 26,6 100 0

D  75 max Oi  Ei  8,66  0,094  0,81

1i n

D0.05;150  0.21  se respinge H 0

EXEMPLU
 2 companii producătoare de soft au dus o campanie agresivă de
menţinere şi eventual creştere a poziţiei pe piaţă. Înainte de această
campanie, compania A deţinea 45% din piaţă, compania B 40%,
restul de 15% fiind deţinut de alte companii. Pentru testarea efectului
campaniei publicitare s-a efectuat un sondaj după campanie, prin
care s-au înregistrat preferinţele a 200 de consumatori: 102 preferau
compania A, 82 compania B şi 16 alte companii. Se poate spune cu
un nivel de semnificaţie de 5% dacă s-a produs vreo schimbare în
preferinţele consumatorilor?
TESTE PENTRU EȘANTIOANE
INDEPENDENTE
TESTUL MANN WHITNEY
 Când se foloseşte?
 pentru două eşantioane independente şi de mărimi diferite
 pentru a testa dacă cele două eşantioane provin din aceeaşi populaţie
 variabila de interes este ordinală
 este utilizat ca alternativa la testul t când datele nu au o distributie normală
 Ipotezele testate:
 H0: eşantioanele provin din aceeaşi populaţie
 HA: eşantioanele nu provin din aceeaşi populaţie
TESTUL MANN WHITNEY
 Cazul 1: eşantioanele sunt de volum redus (sub 15 observaţii)
 Se ordonează crescător valorile celor 2 eşantioane puse împreună păstrându-se şi
o referinţă la provenienţa valorilor (din primul sau al doilea eşantion) şi se
calculează.
 r1 – suma rangurilor primului eşantion;
 r2 – suma rangurilor celui de-al doilea eşantion.

 
n i / min(r1;r2 ) n i / min(r1;r2 )  1
 Testul statistic: T  min(r1 ; r2 ) 
2

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  si n1, n2 se extrage din tabelul

valorilor critice U;n1,n2
 T > U;n1,n2  se respinge H0
 T  U;n1,n2  se acceptă H0
TESTUL MANN WHITNEY
 Cazul 2: eşantioanele sunt de volum mare
 Se calculeaza T ca în cazul anterior;
n 1n 2 n 1n 2 (n 1  n 2  1)
 Media = şi eroarea standard = 12
2
 Testul statistic:
n1n2
T  media T
U  2 ~ N 0;1
eroarea standard n1n2 n1  n2  1
12

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  se extrage valoarea

critică zα/2
 U > z/2  se respinge H0

 U  z/2  se acceptă H0
TESTUL MANN WHITNEY
Valorile critice U: Testul bilateral α = .10 şi α = .05
n1 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 15 16 17 18
0 1 2 3 4 4 5 6 7 8 9 10 11 11 12 13 13
5 2 4 5 6 8 9 11 12 13 15 16 18 19 20 22 23 25
1 2 3 5 6 7 8 9 11 12 13 14 15 17 18 19 20
6 3 5 7 8 10 12 14 16 17 19 21 23 25 26 28 30 32
2 3 5 6 8 10 11 13 14 16 17 19 21 22 24 25 27
7 4 6 8 11 13 1517 19 21 24 26 28 30 33 35 37 39
3 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
8 5 8 10 13 15 18 20 23 26 28 31 33 36 39 41 44 47
4 6 8 10 13 15 17 19 22 24 26 29 31 34 36 38 41
9 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 54
4 7 10 12 15 17 20 23 26 28 31 34 37 39 42 45 48
10 7 11 14 17 20 24 27 31 34 37 41 44 48 51 55 58 62
5 8 11 14 17 20 23 26 29 33 36 39 42 45 48 52 55
11 8 12 16 19 23 27 31 34 38 42 46 50 54 57 61 65 69
6 9 13 16 19 23 26 30 33 37 40 44 47 51 55 58 62
12 9 13 17 21 26 30 34 38 42 47 51 55 60 64 68 72 77
7 11 14 18 22 26 29 33 37 41 45 49 53 57 61 65 69
13 10 15 19 24 28 33 37 42 47 51 56 61 65 70 75 80 84
8 12 16 20 24 28 33 37 41 45 50 54 59 63 67 72 76
14 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61 66 71 77 82 87 92
9 13 17 22 26 31 36 40 45 50 55 59 64 67 74 78 83
15 12 18 23 28 33 39 44 50 55 61 66 72 77 83 88 94 100
10 14 19 24 29 34 39 44 49 54 59 64 70 75 80 85 90
16 14 19 25 30 36 42 48 54 60 65 71 77 83 89 95 101 107
11 15 21 26 31 37 42 47 53 59 64 70 75 81 86 92 98
17 15 20 26 33 39 45 51 57 64 70 77 83 89 96 02 109 115
11 17 22 28 34 39 45 51 57 63 67 75 81 87 93 99 105
18 16 22 28 35 41 48 55 61 68 75 82 88 95 02 09 16 23
12 18 24 30 36 42 48 55 61 67 74 80 86 93 99 106 112
19 17 23 30 37 44 51 58 65 72 80 87 94 01 09 16 123 130
13 19 25 32 38 45 52 58 65 72 78 85 92 99 06 113 119
20 18 25 32 39 47 54 62 69 77 84 92 00 07 15 23 130 138
TESTUL MANN WHITNEY
 EXEMPLU
 Se aleg 2 magazine ale aceluiaşi lanţ de magazine situate într-un oraş. Se
înregistrează vânzările zilnice ale celor 2 magazine. Se doreşte a se şti dacă
există vreo diferenţă semnificativă între vânzările zilnice ale celor 2
magazine, pentru a decide dacă zona de amplasare influenţează vânzările.

Magazinul 1 235 255 355 195 244 240 236 259 260

Magazinul 2 240 198 220 215 245

TESTUL KRUSKALL-WALLIS
 Când se foloseşte?
 pentru compararea mai multor eşantioane independente şi de mărimi diferite
 pentru a testa dacă eşantioanele provin din aceeaşi populaţie
 variabila de interes este ordinală
 este utilizat ca alternativa la testul t când datele nu au o distributie normală
 Ipotezele testate:
 H0: eşantioanele provin din aceeaşi populaţie
 HA: eşantioanele nu provin din aceeaşi populaţie

 Grupurile sunt puse împreună şi sunt ordonate toate valorile. Valorilor li se atribuie
ranguri. Notăm:
 k = numărul de grupuri
 ni = numărul de observaţii din grupul i
 n = n1+...+nk numărul total de observaţii
 1 – cea mai mică valoare observată şi n este cea mai mare valoare observată
 Ti = suma rangurilor pentru observaţiile din grupul i.
TESTUL KRUSKALL-WALLIS
 Testul statistic:
 12 k T2 
   3(n  1) ~  2k 1
j
H
 n (n  1) j1 n j 

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  se extrage valoarea

critică  ,k 1
2

 H >  2 ,k 1  se respinge H0
 H   2 ,k 1  se acceptă H0
TESTUL KRUSKALL-WALLIS
 Exemplu: La un restaurant fast-food, conducerea decide să organizeze un studiu
pentru a vedea dacă există diferenţe de opinie cu privire la calitatea serviciilor în
trei perioade ale zilei: între 22.00-08.00, între 08.00-14.00 şi între 14.00-22.00.
Variantele de răspuns sunt: 4 – excelent; 3 – bune; 2 – acceptabile, satisfăcătoare; 1 –
slabe.
 Există diferenţe de opinie între cele trei categorii de clienţi?

22.00-08.00 4 4 3 4 3 3 3 3 2 3

08.00-14.00 3 4 2 2 3 4 3 3 2 3

14.00-22.00 3 1 3 2 1 3 4 2 4 1
TESTUL MEDIAN
 Când se foloseşte?
 pentru compararea mai multor eşantioane independente şi de mărimi diferite
 variabila de interes este ordinală
 pentru a testa dacă eşantioanele au aceeaşi valoare mediană

 Acest test este util când scala conţine limite artificiale şi multe cazuri au valori extreme. În
acest caz, testul median este cel mai bun pentru a compara mai multe grupuri.

 Ipotezele testate:
 H0: med1 =…= medk
 HA: există ij astfel încât medi  medj

 n – numărul de observaţii
 k – numărul de grupuri
TESTUL MEDIAN
 Pas 1: Se aranjează datele de la cea mai mică la cea mai mare valoare
 Pas 2: Se calculează valoarea mediană pentru întregul eşantion
 Pas 3: Se organizează datele observate (of) într-un tabel de contingenţă
Grupul 1 … Grupul k Total linii

Număr de valori mai mici decât n1.

valoarea mediană
Număr de valori mai mari decât n2.
valoarea mediană
Total coloane n.1 n.k n

 Pas 4: Se calculează frecvenţa aşteptată (ef) pentru fiecare celulă: n.j *ni./n
 Pas 5:Se calculează testul statistic

 
2 of  ef 2   2
k 1
ef
 Regula de decizie: pentru un nivel de semnificaţie  se extrage valoarea critică 2 ,k 1
  2   2 ,k 1  se acceptă H0

  2   2 ,k 1  se respinge H0
TESTUL MEDIAN
 Exemplul 1: Considerăm că dispunem de 2 grupuri de muncitori pentru
care s-a măsurat timpul necesar (în minute) realizării aceleiaşi sarcini de
serviciu. Să se testeze dacă există o diferenţă semnificativă între cele 2
grupuri.

A: 815 1018 608 921 1267 685 837 681 839 848 873 954

B: 691 548 554 851 613 774 681 695 753

 Exemplul 2: Există diferențe între blonde și brunete sub aspectul

producerii accidentelor rutiere ? (0 lipsa accidentelor, cu 1 accidente
ușoare, cu 2 accidente medii, 3 accidente grave și 4 accidente foarte
grave )

Blonde: 1, 3, 2, 2, 4, 0, 0, 2, 1, 3
Brunete: 0, 2, 1, 2, 3, 0, 0, 1, 1, 2
TESTE PENTRU EȘANTIOANE
DEPENDENTE
Testul McNemar
 Când se foloseşte?
 este un test neparametric pentru compararea a două variabile nominale dihotomice
 eşantioanele sunt dependente (perechi de observaţii)
 evaluează efectul unui tratament/experiment realizat asupra unui eşantion (înainte-
după).
 Testul constă în construirea unui tablou de contingenţă în care sunt înregistrate
frecvenţele modificărilor şi ale cazurilor nemodificate. În urma acţiunii factorului
(tratament sau experiment) variabila de selecţie poate înregistra modificări ale
modalităţilor observate: o observaţie care avea modalitatea x1 înaintea acţiunii
factorului, după acţiunea factorului înregistrează modalitatea x2.
 A = numărul indivizilor care nu mai au modalitatea x1 după acţiunea factorului
 B = numărul indivizilor care mai au modalitatea x1 după acţiunea factorului
 C = numărul indivizilor care mai au modalitatea x2 după acţiunea factorului
 D = numărul indivizilor care nu mai au modalitatea x2 după acţiunea factorului
Testul McNemar
 Ipotezele testate:
 H0: factorul nu are influenţă asupra variabilei x
 HA: factorul are influenţă asupra variabilei x

 Testul statistic:
( A  D  1) 2
 
2
A D

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  si n volumul eşantionului

se extrage din tabelul valorilor critice ale testului 2 valoarea  2;1

  2   2 ;1  se respinge H0

  2   2 ;1  se acceptă H0
 Testul McNemar
 Exemplu: Sunt înregistrate preferinţele unui grup de indivizi pentru un produs X
înainte şi după o campanie publicitară:
 A: numărul indivizilor care şi-au schimbat preferinţele pentru produsul X pentru un altul în urma
campaniei
 B: numărul indivizilor care nu şi-au schimbat preferinţele pentru produsul X în urma campaniei
 C: numărul indivizilor care nu şi-au schimbat preferinţele pentru alt produs decât X în urma campaniei
 D: numărul indivizilor care şi-au schimbat preferinţele de la un alt produs spre produsul X în urma
campaniei.

 Se testează ipoteza:
 H0: publicitatea nu influențează preferințele indivizilor referitoare la produsul X
 H1: publicitatea influențează preferințele indivizilor referitoare la produsul X

Înainte R A A A A A R R R După
După A A A A A A A R R R A
Înainte A 0 5
R 2 2
( 0  2  1) 2
1
  2  02,01;1  6,63

02 2
 Deci se acceptă H0, preferințele pentru produsul X nu se schimbă în urma campaniei publicitare.
TESTUL SEMNULUI
 Când se foloseşte?
 este un test neparametric pentru compararea a două variabile ordinale sau
nominale dihotomice
 eşantioanele sunt dependente (perechi de observaţii)
 se folosește atunci când planul de cercetare presupune evaluări repetate efectuate
pe acelaşi eşantion
 se analizează semnificația diferențelor care apar între cele două serii de
măsurători. Accentul se pune pe semnul diferențelor dintre valori şi nu pe valori.
 Ipotezele testate:
 H0: mediana diferenţelor = 0 (egalitatea proporțiilor de semne + și – în șirul de date
definit de diferenţa între măsurători)
 H1: mediana diferenţelor ≠ 0 (evaluările nu sunt similare)
TESTUL SEMNULUI
 Cazul 1: eşantioanele sunt de volum redus (sub 25 de observaţii)

 Se fac n observaţii asupra celor 2 variabile: (xi,yi), i=1,…,n

 Pentru fiecare pereche (xi,yi) se stabileşte dacă (xi<yi), (xi>yi) sau (xi=yi) şi se
calculează r+ numărul diferenţelor pozitive şi r- numărul diferenţelor negative

 Testul statistic:

 rmin = min (r+, r-)

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  si n volumul eşantionului se

extrage din tabelul valorilor critice ale testului semnului S;n

 rmin > S,n  se respinge H0

 rmin  S,n  se acceptă H0

TESTUL SEMNULUI
Valorile critice
pentru
testul semnului
TESTUL SEMNULUI
 Cazul 2: eşantioanele sunt de volum mare (peste 25 de observaţii)

rmin  0,5  n / 2
 Testul statistic: z  ~ N (0,1)
n /2

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  se extrage valoarea critică z/2

 z> z/2  se respinge H0
 z z/2  se acceptă H0
 TESTUL SEMNULUI
 Exemplu: S-a organizat un experiment pentru a determina care dintre 2 maşini este mai
confortabilă. Pentru aceasta 25 de oameni au fost aşezaţi pe locurile din spate ale unuia din
modele şi apoi şi în celălalt model şi au făcut o plimbare cu aceste maşini. Fiecare a fost apoi
întrebat cum a fost drumul parcurs: 1- foarte neconfortabil; 2 – neconfortabil; 3 – nici confortabil
nici neconfortbil; 4 – confortabil; 5 – foarte confortabil. Decideţi care dintre maşini a fost percepută
mai confortabilă?

Model 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 4 2 5 3 2 5 1 4 4 2 3 4 2 3 2 4 2 4 5 3 4 3 3 5 2
2 5 1 4 2 1 3 3 2 2 2 2 3 1 4 1 3 1 3 4 1 2 3 4 2 3

 Exemplu: Dorim să testă dacă faptul că un student este admis la un curs de pian, el
va fi respins la un curs de literatură. pentru aceasta sunt selectaţi 20 de studenţi şi se
obţin rezultatele:

Pian A A A R R A R R R R R A A R A A A R R A
Literatură A R R A R R A R A A A A A A R R R A R R
TESTUL WILCOXON
 Când se foloseşte?
 este un test neparametric pentru compararea a două variabile ordinale
 eşantioanele sunt dependente (perechi de observaţii)
 se folosește atunci când planul de cercetare presupune evaluarea impactului unui
factor asupra variabilei de selecţie
 se verifică dacă a avut loc o schimbare în comportament după producerea
evenimentului
 unităţile statistice sunt observate înainte şi după eveniment

 Premisa de bază: atâta timp cât apar schimbări în comportament, sau opinii,
rangurile acestor schimbări vor fi aleatoare dacă nu a fost o schimbare generală.
Când este o schimbare generală, rangurile celor care s-au mutat în direcţia pozitivă
vor fi diferite de cele ale celor care s-au mutat în direcţia negativă.
 Ipotezele testate:
 H0: nu s-a produs nici o schimbare în urma acţiunii factorului;
 HA: au avut loc schimbări în urma acţiunii factorului;
TESTUL WILCOXON
 Cazul 1: eşantioanele sunt de volum redus (sub 25 de observaţii)
 Se fac n observaţii asupra celor 2 variabile: (xi,yi), i=1,…,n
 Se calculează diferenţele între valorile înregistrate înainte de acţiunea factorului şi
cele înregistrate după acţiunea factorului:
di  yi  xi

 Se ordonează crescător modulele diferenţelor şi li se atribuie ranguri. Nu se ţine

cont de valorile nule.
 Se calculează suma rangurilor pentru diferenţele pozitive, r+, şi suma rangurilor
pentru diferenţele negative, r-.
 Testul statistic:
 T = min (r+, r-)

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  si n volumul eşantionului

se extrage din tabelul valorilor critice ale testului Wilcoxon T;n
 T > T,n  se respinge H0
 T  T,n  se acceptă H0
TESTUL WILCOXON
Valorile critice
pentru
Testul Wilcoxon
TESTUL WILCOXON
 Cazul 2: eşantioanele sunt de volum mare (peste 25 de observaţii)

n n  1
min r ; r  
 Testul statistic: w 4 ~ N 0,1
n n  12n  1
24

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  se extrage valoarea critică z/2

 w> z/2  se respinge H0
 w z/2  se acceptă H0
 TESTUL WILCOXON
 Exemplul 1: 8 persoane sunt întrebate de percepţia lor despre un produs înainte şi
după ce au avut oportunitatea să-l testeze. Percepţiile lor au fost măsurate pe o scală
de la 1 la 9. Se pune întrebarea dacă percepţia favorabilă (scor mare) s-a schimbat
după utilizarea produsului.
persoane înainte după
1 8 9
2 3 4
3 6 4
4 4 1
5 5 6
6 7 7
7 6 9
8 7 2

 Exemplul 2: Pentru un grup de muncitori s-a notat productivitatea înainte şi după un

curs de pregătire. Exstă diferenţe semnificative între productivitataea înainte de curs
şi cea după curs?
Persoana 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Înainte 10 20 30 25 27 19 8 17 14 18 21 23 32 40 21 11 19 27 32 41 33 18 25 24 16 25
După 21 19 30 26 21 22 20 16 25 16 24 24 31 41 25 16 17 25 33 40 39 22 24 30 12 24
Testul Cochran Q
 Când se foloseşte?
 este un test neparametric pentru compararea mai multor variabile nominale binare
 eşantioanele sunt dependente (perechi de observaţii)
 sunt aplicate k tratamente pe k eşantioane dependente şi se testează dacă
tratamentele au aceeaşi eficacitate.

 Ipotezele testate:
 H0: tratamentele au aceeași eficacitate

 HA: eficacitatea tratamentelor este diferită

 Presupunere: rezultatele tratamentelor pot fi succes sau eşec, deci variabile binare.
 Se testează dacă eşantioanele dependente prezintă frecvenţe diferite. Fiecare
tratament este aplicat independent fiecărui bloc de indivizi. Rezultatul tratamentului
poate fi: succes: 1 sau eşec: 0, deci o variabilă binară.
Testul Cochran Q
Tratament
1 2 ... k Total linie
consumatori 1 0 1 ... L1
Blocuri -

2 0 0 ... L2
. . . ... .
. . . .
. . . .
n 1 . ... Ln
Total G1 G2 ... Gk N
coloană

N 2
k k (k  1)(G j  )
Q  k
 Testul statistic: n
j 1
 Li (k  Li )
i 1
 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  şi k-1 grade de libertate se
extrage valoarea critică din tabelele 2
 Q > 2,k-1  se respinge H0
 Q 2 ,k-1  se acceptă H0
TESTUL FRIEDMAN
 Când se foloseşte?
 este un test neparametric pentru compararea mai multor variabile ordinale
 eşantioanele sunt dependente (perechi de observaţii)

 Ipotezele testate:
 H0: eşantioanele provin din aceeaşi populaţie

 HA: eşantioanele nu provin din aceeaşi populaţie

 Procedura: Presupunem că avem k eşantioane dependente şi n indivizi. Pentru

fiecare individ se face o ordonare a valorilor din cele k eşantioane şi se atribuie
ranguri. Se calculează apoi suma rangurilor pe eşantioane: T1, ..., Tk.

 În cazul în care eşantioanele provin din aceeaşi populaţie, nu ne aşteptăm să existe

diferenţe semnificative între sumele rangurilor pe coloane.
TESTUL FRIEDMAN
12 k
 Testul statistic: F  Tj2  3n(k  1) ~  2k 1
nk (k  1) j1

 Regula de decizie: Pentru un nivel de semnificaţie  şi k-1 grade de libertate se

extrage valoarea critică din tabelele 2α,k-1
 F> 2α,k-1  se respinge H0
 F 2α,k-1  se acceptă H0
TESTUL FRIEDMAN
 Exemplu: În cadrul unei companii, datorită nemulţumirii directorului general în
legătură cu ultimele angajări făcute de Departamentul de Resurse Umane, s-a realizat
o selecţie a candidaţilor pentru mai multe posturi de contabil, conform opiniilor a 4
directori. Fiecare dintre aceştia a trebuit să aleagă între 5 posibilităţi, conform
abilităţilor candidaţilor (profesionale, experienţă, personalitate): 1- candidat în primii
5%; 2 - candidat în primii 10% dar nu în primii 5%; 3 - candidat în primii 25% dar nu în
primii 10%; 4 - candidat în primii 50% dar nu în primii 25%; 5 - candidat în ultimii 50%.
există o diferenţă semnificativă de evaluare între cei 4 directori?

Candidat Director 1 Director 2 Director 3 Director 4

nota nota nota nota
1 2 1 2 2
2 4 2 3 2
3 2 2 2 3
4 3 1 3 2
5 3 2 3 5
6 2 2 3 4
7 4 1 5 5
8 3 2 5 3