5.4.

Model de analiza integrata a localităților din mediul rural cu potențial cultural identitar, pentru
dezvoltare locală sustenabilă

Activitatea 5.4.1

Analiza cost-beneficiu la nivelul locaţiilor şi proiectelor selectate (cel puţin 5 tipuri pe zona selectată -
Bucovina; Transilvania de Sud)

Activitatea 5.4.2

Dezvoltarea unui sistem de indicatori de monitorizare a gradului de valorificare eficientă a patrimoniului

cultural identitar

Activitatea 5.4.3

Proiect pilot-testare sistem de indicatori pe localități selectate

Kuka (2012), în studiile sale afirma că rolul unui indicator este măsurarea, compararea, raportarea,
semnalarea, apelul pentru ajustare, controlul daunelor sau recompense.

Indicatorii culturali sunt instrumente pentru:

- colectarea informațiilor pentru analize;

- construirea de argumente în susținerea proiectelor
- furnizarea de dovezi solide și argumente pentru luarea deciziilor
- monitorizarea și raportarea punctelor slabe și puternice.

Acești indicatori reprezintă elementele ce alcătuiesc o bună practică de management și oferă

posibilitatea realizării și evaluării îmbunătățirilor.

Poole (2015) susținea că indicatorii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

- coerență și comparabilitate: indicatorii ar trebui să fie consistenți în timp și compatibili între

organizații/localități pentru a permite compararea și schimbul de bune practici
- claritate: indicatorii ar trebui să fie simpli, bine definiți și ușor de înțeles de către factorii de
decizie, conducere și angajați
- controlabilitate: indicatorii ar trebui să măsoare aspectele de performanță asupra cărora
există controlul conducerii
- număr limitat: indicatori de performanță ar trebui să fie într-un număr limitat nu foarte
mare, care să ofere cele mai valoroase informații de management
- fezabilitate: indicatorii trebuie să fie măsurați cu ușurință

Principala problemă în utilizarea indicatorilor de performanță este colectarea datelor și toate

problemele ce rezultă din aceasta:

- Ce informații ar trebui colectate și de ce?

- Cât de des ar trebui colectate datele și calculați indicatorii de performanță?
 - Când, în ce moment ar trebui colectate datele?
- Datele sunt comparabile cu alte locuri de patrimoniu cultural?
- Feedback-ul primit este acționabil?
- Datele se aliniază obiectivelor stabilite?

După cum a subliniat și Pignataro (2011) în studiul său principalele întrebări de la care trebuie să se
plece în construția indicatorilor trebuie să fie:

- ce să măsoare indicatorii
- ce metodologie trebuie utilizată în construcția indicatorilor

Este de o importanță crucială definirea clară a obiectivului și a rezultatelor preconizate pe care ar trebui
să le măsoare indicatorii culturali. Întrucât există diferite tipuri de indicatori (măsurarea performanței,
procesul, rezultatul, rezultatul, impactul etc.) și nivelul diferit al indicatorilor (internațional, național,
local, instituțional etc.), fiecare având o utilizare diferită pentru factorii de decizie, tipul de indicatori
care urmează să fie monitorizați este una dintre principalele condiții preliminare pentru testarea
eficacității anumitor indicatori (Kuka, 2012).

Acest lucru este insuficient, deoarece indicatorii trebuie măsurați în timp - frecvent comparați pentru a
monitoriza performanța. Acest lucru va ajuta la identificarea dacă managerii patrimoniului cultural își
vor îndeplini misiunile. De asemenea, ajută la identificarea problemelor mici înainte de a deveni mai
mari și stimulează încrederea atunci când conducerea are succes. Benchmarking a inclus, de asemenea,
compararea unui sit de patrimoniu cultural cu altul. Deși acest lucru nu este întotdeauna posibil, este
totuși un exercițiu important și realizat în mod inconștient de către factorii de decizie. Toți cei care
lucrează la obiectivul de patrimoniu cultural trebuie să știe atât indicatorii cât și modul în care
funcționează pentru îndeplinirea misiunii organizației. Acestea ar trebui să fie ușor de înțeles și de
comunicat frecvent atât în cadrul organizației, cât și către părțile interesate (atunci când este cazul).

Indivizii ar trebui să înțeleagă cum se raportează munca lor la indicatori și, astfel, impactul asupra
managementului general. Un acronim util pentru indicatorii descoperiți în timpul cercetării este

SMART: Specific, Măsurabil, Acționabil, Relevant și în Timp. Utilizarea unor astfel de acronime ajută
indivizii să înțeleagă modul în care acțiunile lor influențează succesul managementului.

Jamieson (2013) menționează că monitorizarea în toate aspectele conservării este complexă,

monitorizarea și evaluarea în turismul cultural [sau conservare] sunt deosebit de dificile, având în vedere
gama largă de actori și activități care trebuie luate în considerare. Provocarea constă în a garanta că
forma de evaluare care evoluează este în concordanță cu nevoile.

Conform cercetărilor, mulți experți sugerează că primii pași sunt evaluarea activelor și identificarea
problemelor. Exercițiile de enunțare a problemelor sunt adesea necesare pentru a descoperi rădăcina
problemelor. Acestea sunt deseori desfășurate în ședințe ale părților interesate, construind adesea o
diagramă sub formă de arbore al problemelor începând cu marea problemă majoră (trunchiul) și o
descompun în probleme individuale mai mici (ramurile).

Odată ce problemele sunt înțelese și analizate, activele sunt cunoscute, obiectivele locului de
patrimoniu cultural pot fi scrise, agreate și stabilite. Numai după această analiză preliminară poate
începe selecția indicatorilor. După selectarea indicatorilor, aceștia pot fi apoi evaluați ca fiind fezabili și
echilibrați cu eficiența costurilor. Odată finalizate, vor exista dovezi ample privind de ce, cum și când au
fost selectați anumiți indicatori. Astfel de analize ajută foarte mult la selectarea indicatorilor și la
implementarea unui sistem de documentare de management.

Pentru crearea unui sistem de indicatori utili în management este bine ca aceștia să fie împărțiți în
categorii:

- Management general: personal, siguranță, raportare, obiective organizaționale, alte

obiective
- Financiari: venituri, cheltuieli, disponibilitate externă/internă de a plăti sau de a contribui
- Conservare: întreținere, priorități, planuri pe termen lung, identificarea riscurilor, curățare
- Proiecte: număr de proiecte sau expoziții, evenimente sau publicații. Lucrați dincolo de
sarcinile zilnice standard.
- Vizitatori: implicare publică, număr de vizitatori, local sau internațional, implicare digitală,
interviuri și educație.

Indicatorii din aceste categorii pot fi cifre brute, cum ar fi numărul de vizitatori, dar pot fi, de asemenea,
subdivizați pentru a oferi aspectul multidimensional menționat anterior.

De asemenea, tipul indicatorului (de intrare sau de ieșire) este este foarte important in definirea
sistemului de indicatori. De exemplu, cheltuielile sunt indicatori de iesire, în timp ce numărul de
vizitatori sunt indicatori de intrare.

Acest lucru ajută la crearea de raporturi utile, cum ar fi costul intrărilor pentru rezultatele obținute.
Răspunsurile pot fi atât cuantificabile cât și calificabile și ar trebui descrise ca atare pentru consecvență.

În sfârșit, este esențial ca indicatorii să fie comparați cu ușurință cu țintele care reprezintă atingerea
obiectivelor organizației. Acestea trebuie măsurate în timp și valoarea indicatorului la momentul curent
să fie comparat cu valoarea indicatorului din trecut. Orice indicator propus trebuie revizuit și utilizat cu
precauție, deoarece trebuie adaptat în mod specific fiecărui loc de patrimoniu cultural.

Sistemul de indicatori pentru o analiza cost beneficiu a locațiilor de patrimoniu cultural poate fi
structurat astfel:

1. Turism și recreere
a. Cerere turistică:
i. Număr de vizitatori pe an
ii. Procentul vizitatorilor care înnoptează
iii. Durata medie a sejururilor
iv. Cheltuielile totale ale vizitatorilor care înnoptează
v. Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune
vi. Procentul turiștilor internaționali
b. Oferta turistică
i. Numărul de unități de cazare turistică
ii. Capacitatea de cazare turistică
 iii. Număr restaurante și baruri
iv. Număr agenții turism
c. Impactul economic asupra avuției locale
i. Valoarea totală a sectorului turistic
ii. Venitul total generat de turism
iii. Nr. de licențe în activități turistice
d. Vitalitate
i. Nr. de proiecte în promovarea turismului
2. Activități creative, culturale și inovatoare
a. Cerere culturală
i. Nr. de vizitatori din motive culturale
ii. Nr. de participanți la evenimente culturale
iii. Nr. de persoane implicate în organizarea de evenimente culturale
b. Ofertă culturală
i. Nr. (sau procent) de evenimente culturale pe an
ii. Nr. (sau procent) de programe culturale pe an (ateliere, expoziții etc.)
c. Vitalitate economică
i. Număr start-up-uri noi
d. Impactul economic asupra avuției locale
i. Venituri totale cu TVA din spectacole și artă creativă
ii. Venituri directe generate de companii si organizații culturale
iii. Nr. (sau procent) de artiști care participă la activități culturale
iv. Venituri din vânzări ale companiilor si organizatiilor culturale
3. Mediu și patrimoniu natural
a. Conservarea mediului
i. Investiții pentru îmbunătățirea zonelor verzi
b. Coeziune socială
i. Număr voluntari
ii. Număr ore de voluntariat
iii. Număr de evenimente susținute de voluntari
iv. Număr de artizani înregistrați în asociația meșteșugarilor
c. Ocupare
i. Rata șomajului în rândul tinerilor
ii. Rata ocupării
iii. Număr persoane angajate în sectorul turistic
iv. Nr. de salariati din întreprinderile culturale
d. Incluziune socială
i. Modificarea câștigului salarial mediu lunar
ii. Modificarea procentului locuitorilor din gospodării cu venituri mici
4. Imobiliare
a. Valoare imobiliara
i. Prețul mediu al proprietăților
ii. Volumul tranzacțiilor pe piața imobiliară

Sistemul de indicatori pentru monitorizarea gradului de valorificare eficientă a patrimoniului cultural

identitar poate fi structurat astfel:

1. Turism și recreere
 a. Cerere turistică
i. Rata medie de creștere a numărului de vizitatori
ii. Rata medie de creștere a duratei sejurului
iii. Cheltuielile vizitatorilor atribuite patrimoniului cultural
iv. Modificarea absolută a indicelui de utilizare a capacității de cazare turistică în
funcțiune
v. Modificarea absolută a procentului turiștilor internaționali
b. Oferta turistică
i. Creșterea numărului de unități de cazare turistică
ii. Creșterea capacității de cazare turistică
iii. Număr agenții turism nou înființate
iv. Număr restaurante și baruri nou înființate
v. Rata de creștere a numărului de tururi ghidate
c. Impactul economic asupra avuției locale
i. Contribuția turismului de patrimoniu la economia localității
ii. Câștiguri susținute de turismul de patrimoniu
iii. Creșterea medie a sectorului turistic
d. Vitalitate
i. Investiții suplimentare pentru îmbunătățirea/construirea de noi unități turistice
2. Activități creative, culturale și inovatoare
a. Cerere culturală
i. Nr. de vizitatori ai obietivulului de patrimoniu cultural
ii. Nr. bilete vândute pentru evenimente culturale
iii. Nr. de vizitatori ai site-ului web din motive culturale
b. Ofertă culturală
i. Rata de creștere a evenimentelor culturale și a activităților creative
c. Vitalitate economică
i. Atragerea de noi investiții în domeniul patrimoniului cultural și in activitățile
culturale / creative
d. Impactul economic asupra avuției locale
i. Valoarea programelor culturale
ii. Valoarea publicității
iii. Impactul economic generat de evenimentele culturale
3. Mediu și patrimoniu natural
a. Conservarea mediului
i. Noi investiții atrase pentru îmbunătățirea zonelor verzi
a. Coeziune socială
i. Noi fonduri atrase pentru susținerea organizațiilor fără scop lucrativ
ii. Rata creșterii numărului de evenimente susținute de voluntari
b. Ocupare
i. Număr de locuri de muncă noi create
ii. Nr. de locuri de muncă noi create în artă și ocupații culturale
iii. Nr. de locuri de muncă noi create în turism
iv. Rata creșterii locurilor de muncă în activități legate de producția / distribuția
locală tradițională
v. Număr persoane angajate în sectorul turistic
c. Incluziune socială
i. Câștig salarial mediu lunar
ii. Procentul locuitorilor din gospodării cu venituri mici
5. Imobiliare
a. Procentul de creștere a valorii terenurilor / proprietăților private
b. Nr. de autorizatii noi emise pentru construcțiile noi
c. Procentul întreprinderilor care investesc în dezvoltarea lor sau a proprietății