ANEXA 2

CONTROLUL INTERN AL CALITATII

1. Generalitati

Utilizarea regulata a graficelor de control este cel mai important instrument pentru
supravegherea de rutina a calitatii masuratorilor dintr-un laborator.
Graficele de control sunt instrumente vizuale de verificare a controlului statistic asupra
unui proces, de supraveghere a procesului de masurare si de diagnosticare a problemelor
intervenite in masuratori.
Totodata , ele servesc exactitatii, precizie si limitei de detectie.

TIPURI RECOMANDABILE DE GRAFICE DE CONTROL SI MATERIALE DE

REFERINTA PENTRU ANUMITI PARAMETRII

TABEL 1
Parametru Tip de Material de referinta recomandat Observatii
grafic
de
control
Conductivitate Grafic 1413 microSiemens/cm si/sau Material propriu daca
X 12.87 miliSiemens/cm concentratiile nu corespund
MERCK
MTS Grafic Celuloza microcristalina MERCK
X
pH Grafic 4.00 . 7.00 si 10.00 u.pH MERCK Posibil solutie tampon
X preparata cf.SR ISO
CCO Mn Grafic Material propriu
X
CCOCr Grafic Hidrogeno ftalat de potasiu MERCK
X
CBO Grafic WTW
X Si MERCK
Clorura, Grafic Certipur MERCK Material propriu daca
Sulfat X concentratiile nu corespund
NO2,NO3 Grafic Certipur MERCK
X
Al,Cu,Ni Grafic Certipur MERCK
X
Cd, Fe, Mn, Grafic Certipur MERCK
Pb X

Pentru unii parametri (cel putin metale), exista pe piata si alte tipuri de materiale
comerciale de referinta atestate, care pot fi folosite de asemenea.
Prepararea materialelor proprii este descrisa in tabelul nr.
Trebuie retinut, insa, ca utilizarea materialelor proprii este mai putin sigura si
convenabila si furnizeaza mai putine informatii laboratorului cu privire la calitate.

1
 2. Principii referitoare la graficele de control

2.1.Definitii

Proba de control
Proba utilizata pentru controlul intern al calitatii si supusa aceleiasi (sau unei parti din
aceeasi) procedura de masurare ca si cea folosita pentru materialele analizate.

Valoare de control
Valoare marcata pe un grafic de control

Valoare de raspuns
Valoare obtinuta prin aplicarea procesului de masurare

Lot (sau sarja, set, serie)

Set de masuratori efectuate in conditii de repetabilitate

Linie centrala (sau linie de centru)

Defineste cea mai apropiata estimare a variabilei reprezentate

Limita de avertizare /limita de alerta

Limita superioara si inferioara in care se preconizeaza ca se vor gasi toate valorile de control
cu o probabilitate de 95 %. Astfel se accepta ca o valoare de control din 20 se poate situa in
afara limitelor de avertizare.

Limita de control
Limita superioara si inferioara in care se preconizeaza ca se vor situa majoritatea (respectiv
99.7 %) valorilor de control. Astfel se accepta ca trei valori de control din 1000 (sau una din
333) se pot situa in afara limitelor de actiune.

2.2.Grafic X

Un grafic X control in care media ponderata a unei serii de valori de control obtinute intr-o
perioada suficient de indelungata este utilizata ca linie centrala a graficului.

Valorile de control pentru proba de control aleasa sunt reprezentate pe grafic pe masura ce se
obtin.Valorile de control pot fi ori o singura valoare de raspuns (Grafic X) pentru proba de
control, ori media ponderata a doua sau mai multe valori de raspuns (grafic X) pentru o proba
de control dintr-un lot. Se recomanda utilizarea graficelor X, deoarece mediile ponderate sunt
mai putin influentate de valorile extreme decat valorile individuale. Totodata, graficele X sunt
alegerea logica atunci cand se aplica Grafice R , de asemenea recomandate.

Intr-un grafic X exista linia centrala, limita superioara si inferioara de avertizare si limita
superioara si inferioara de control. Limitele reprezinta de doua si respective de trei ori
abaterea standard a mediilor ponderate pe un lot.

2
Graficul X poate fi construit si cu ajutorul unei valori cunoscute, certificate, luata ca linie
centrala si limite de avertizare si control luate in functie de limitele acceptabile ale
incertitudinii.

Un caz special de grafic X se bazeaza pe verificarile de recuperare. In acest caz valoarea de

control este recuperarea unei probe contaminate si graficele de control se vor numi grafice D.
recuperarea se calculeaza ca diferenta (de aici si numle graficului) dintre valorile de raspuns
pentru o proba naturala si cea pentru aceeasi proba contaminata cu o cantitate cunoscuta de
substanta standard. Se poate utiliza Combicheck, solutie R2.

2.3.Grafic R

Un Grafic R este un grafic de control in care domeniul mediei ponderate a unor masuratori
repetate este utilizat ca linie centrala, valorile de control fiind diferenta dintre cea mai mare si
cea mai mica valoare de raspuns penru o proba de control dintr-un lot.

Graficele R se utilizeaza in mod normal numai cu limite de control, bazate pe abaterea

standard din cadrul fiecarui lot (sau repetabilitate). In practica, limitele de actiune se bazeaza
adeseori pe domeniul de variatie, care este proportional cu abaterea standard din cadrul unui
lot.

Atunci cand se folosesc probe naturale ca probe de control, in locul Graficului R (graficul
domeniului relativ) se utilizeaza in mod normal Graficul D. Acesta deoarece domeniul este in
mod normal proportional cu concentratia probei. Daca se utilizeaza probe naturale, care au
concentratii variabile deoarece nu sunt aceleasi in fiecare lot datorita lipsei de stabilitate, este
mai indicat sa se utilizeze un grafic de control in care valoarea de control sa fie domeniul de
variatie relativ.

2.4.Constructia graficelor de control

Graficele de control Shewhart sunt usor de construit, utilizat si interpretat. Ele sunt cu
deosebire utile pentru usurinta recunoasterii valorilor de control excentrice izolate. Este deci
necesar ca procesul de masurare sa fie in stare de control statistic, ceea ce inseamna ca
analistul trebuie sa fie familiarizat cu metoda, ca sursele importante de erori sa fie cunoscute
si ca metoda sa fie validate, pentru a asigura obtinerea unei calitati suficiente a masuratorii.

Selectarea graficului de control

Graficul R (si Graficul D) dau posibilitatea controlarii partii din eroarea aleatorie datorata
variatiilor aceluiasi lot. Daca proba de control este blanck, devine cu atat mai posibila
verificarea limitei de detectie.

Eroarea sistematica este verificata cu ajutorul graficului X (sau graficului r%), care in plus
dau posibilitatea verificarii tendintelor si a altor distributii nealeatorii ale valorilor
masuratorilor. In plus,graficul X ofera informatii cu privire la partea de eroare aleatorie ce
poate fi atribuita variatiilor dintre loturi.

Alegerea unei combinatii de grafice de control ofera prin urmare posibilitatea de a

supraveghea:
eroarea aleatorie

3
 eroarea sistematica
situatiile scapate de sub control
limita de detectie
2.5.Selectarea probelor de control
Alegerea probei de control depinde de matrice, de metoda de masurare, de CMA si de
caracteristicile de performanta care trebuie supravegheate.
O privire generala asupra catorva dintre cele mai frcvent probe de control si grafice de control
este prezentat in. urmat de informatii cu privire la fiecare tip de proba de control.

PREZENTARE SCHEMATICA A TIPURILOR DE GRAFICE DE CONTROL SI AL

DOMENIULUI DE APLICABILITATE AL ACESTORA
TABEL 2

GRAFIC DE PROBA DE VALOARE DE GRAFICUL PERMITE SUPRAVEGHEREA

CONTROL CONTROL CONTROL
ERORII ERORII LIMITEI DE
ALEATORII SISTEMATICE DETECTIE
Grafic X I Media ponderata a + +
Grafic D rezultatelor analizelor unei
probe sintetice, material de
referinta sau alta proba de
control de concentratie
cunoscuta masurate in
acelasi lot
III Media ponderata a + +
recuperarii standardului
adaugat unei probe naturale
masurata in acelasi lot
IV Media ponderata a valorilor + +
oarbe masurate in acelasi
lot
GraficR I Diferenta dintre valoarea
Grafic R cea mai mare si cea mai
mica a rezultatului pentru o
proba de control sintetica,
material de referinta sau
alta proba de control stabila
masurate in acelasi lot
II Diferenta dintre valoarea
cea mai mare si cea mai
mica a rezultatului pentru o
proba de control naturala
stabila masurate in acelasi
lot
IV Diferenta dintre valoarea
cea mai mare si cea mai
mica a rezultatului pentru o
proba oarba masurate in
acelasi lot
V Diferenta dintre valoarea
cea mai mare si cea mai
mica a rezultatului pentru o
proba naturala masurate in
acelasi lot

4
Graficele de control se bazeaza pe masuratori repetate ale urmatoarelor tipuri de probe de
control:
I proba sintetica sau material de referinta
II proba naturala stabila
III recuperarea contaminantului dintr-o proba naturala
IV proba oarba
V proba naturala de stabilitate limitata

Proba de control de tip I proba sintetica sau material de referinta

Analiza repetata in fiecare lot a unei probe de control de concentratie cunoscuta ne da
posibilitatea sa utilizam domeniul de variatie (sau abaterea standard) ca indicatie referitoare la
eroarea aleatorie a masuratorii. Media ponderata da un indiciu asupra influentei exercitate de
erorile sistematice. Daca se utilizeaza o proba sintetica, trebuie sa se interpreteze cu mare
atentie estimarea erorii aleatorii, respective a preciziei, deoarece in general precizia este mai
mare in analiza probelor sintetice comparative cu cele care au o matrice a probei reala.
Estimarea precizie va fi mai realista daca exista si este utilizat materialul de referinta pentru
matrice.

Probele de control de tipul I pot fi preparate in laborator in majoritatea cazurilor si de aceea

sunt in general disponibile. Se recomanda de aceea pentru majoritatea masuratorilor de mediu.

Proba de control de tipul II proba naturala stabile

Probele de control de tipul II ofera o imagine realista a erorii aleatorii din cadrul aceluiasi lot
in cazul probelor naturale. Proba de control se alege in general la intamplare dintre materialele
de analizat aduse in laborator pentru masuratori.

Deoarece precizia nu va fi in general acceasi pentru probele sintetice si cele naturale, probele
de control de tipul II trebuie in mod normal sa fie incluse in control, daca nu exista dovezi
clare ca precizia este comparabila pentru probele sintetice si cele naturale.

Proba de control de tipul III recuperare dintr-o proba naturala contaminata

Probele de control de tipul I si II nu ofera informatii directe cu privire la erorile sistematice
datorita matricei probelor, decat daca pentru proba de control de tipul I se foloseste un
material de referinta pentru matrice. Deoarece materialele de referinta sunt putine, probabil ca
nu va fi cazul. Daca metoda de masurare se alege cu consideratia necesara fata de posibile
interferente, eroarea datorata matricei va fi in mod normal o sursa nesemnificativa de erori.
Insa in cazurile in care compozitia probelor este foarte variabila, poate deveni necesar sa se
controleze interferentele. Aceasta se face utilizand proba de control de tipul III, care va scoate
in evidenta interferentele ce influenteaza marimea raspunsului. Interferentele care adauga sau
scad o valoare constanta dintr-un semnal (ex. Clorura in masurarea cererii chimice de oxigen)
nu vor fi scoase in evidenta de proba de control de tipul III. Acest tip de interferente nu poate
fi controlat decat printr-o alegere judicioasa a metodei.

5
 Proba de control de tipul IV proba oarba
Proba de control de tipul IV este necesara pentru supravegherea limitei de detectie.
Totodata,acest tip de proba serveste la evidentierea contaminarilor sau a anumitor tipuri de
erori in prepararea reactivilor. Erorile pe probe oarbe determina erori sistematice la
concentratii mici, care deci pot fi controlate tot cu ajutorul probelor de control de tipul IV.

Proba de control de tipul V proba naturala cu stabilitate limitata

In cazurile in care un parametru este atat de instabil incat pot aparea schimbari chiar in
perioada de timp necesara analizarii unui singur lot, va fi necesara utilizarea probelor de
control de tipul V. Proba poate fi aleasa aleatoriu din randul materialelor de analiza aduse in
laborator pentru masuratori. In asemenea situatii din fericire rare utilizarea unei probe de
control stabile ar da o masura nerealista a erorii aleatorii, prezentand astfel o precizie mai
buna decat aceea care poate fi realizata cu materialele reale de analiza.
Exista materiale de referinta pentru matrice pentru matrice pentru unele combinatii de
parametri si matrici. Astfel de materiale sunt deosebit de valoroase pentru punerea in evidenta
a interferentelor care determina o deviere constanta a rezultatului masuratorii. Raritatea si
costul face uneori prohibitive utilizarea materialelor de referinta pentru matrice cu
regularitatea cu care se folosesc alte materiale de control.Este insa recomandabil sa se include
materiale de referinta pentru matrice cat mai frecvent posibil, la intervale ce vot fi specificate
in sistemul calitatii in laborato,precum si ca in interpretarea rezultatelor sa se utilizeze grafice
de control.

3.Constructia graficelor de control

In constructia graficelor de control se folosesc doua abordari.

Prima abordare priveste utilizarea cerintelor privind calitatea masuratorilor, fie pe baza unor
reguli practice de bun simt, fie a obiectivelor referitoare la calitatea datelor, luand eroarea
aleatorie, respectiv abaterea standard ca linie centrala a unui grafic R si pentru calcularea
limitelor de avertizare si de actiune si concentratiile cunoscute ale probelor de control ca linie
centrala intr-un grafic X.Aceasta abordare nu ofera insa informatii cu privire la nivelul de
calitate a masuratorii realizat, ci mai curand o indicatie a ceea ce nu ne-ar baga in bucluc si
astfel nu informeaza in mod curent asupra calitatii efective a masuratorilor.

Cealalta abordare presupune utilizarea ca baza a estimarilor statistice privind calitatea

masuratorilor ce se pot obtine in laboratorul propriu. Aceasta este si abordarea recomandabila.
Totusi,estimarile calitatii obtinute prin abordarea statistica trebuie comparate cu cerintele
privind calitatea.

Atunci cand se incepe controlul intern al calitatii, primele limite de avertizare si de actiune
pot fi stabilite pe baza preciziei estimate masurate pentru validarea metodei. Dupa ce se
colecteaya un numar suficient de valori de control (cel putin 10-15), puteti face prima
evaluare statistica a datelor si, pe baza acestei evaluari, puteti reevalua limitele de avertizare si
de actiune.

In primul rand, datele trebuie verificate pentru a se vedea daca procesul masurarii este din
punct de vedere statistic sub control. Daca este asa, se pot calcula estimativ media ponderata
si abaterea standard. Linia centrala, limitele de avertizare si de actiune se calculeaza apoi
conform descrierii din tabelul 3 .

6
Pentru graficul X , se utilizeaza abaterea standard a mediilor ponderate (Sx, calculata fie
direct din datele de control intern al calitatii, fie pe baza abaterilor standard din fiecare lot si
dintre loturi) deoarece fiecare valoare de control este obtinuta din loturi diferite.Linia centrala
este fie o valoare cunoscuta, fie media ponderata a probei de control respective, obtinuta prin
analiza statistica a datelor din utilizarea anteriora a probei de control. Media ponderata nu
poate fi deci folosita decat ca estimare bruta, din lipsa de date, in momentul initierii
controlului intern al calitatii pentru o anumita proba de control.

Linia centrala si limitele de actiune dintr-un grafic R se bazeaza pe media ponderata a

domeniului de variatie a probei de control respective daca exista date din utilizarile anterioare
ale probei de control. Daca nu exista, se va folosi abaterea standard din cadrul unui lot
(repetabilitatea, Sw). Sw este proportional cu domeniul, cu un factor d2. Limita superioara de
actiune se calculeaza din valoarea medie ponderate a domeniului, utilizandu-se factorul D4.
Ambii factori indicate in tabelul de mai jos pentru diferite serii de masuratori.

FACTORI DE CALCULARE A ABATERII STANDARD SI CONSTRUCTIA

GRAFICELOR R
Nr. de duplicate Linie centrala / Limita inferioara Limita Grade de
pe lot abatere standard de actiune superioara de libertata
actiune
d2 D3 D4 df/m
2 1.128 0 3.267 0.88
3 1.693 0 2.575 1.82
4 2.059 0 2.282 2.74
5 2.326 0 2.115 3.62

CALCULE PENTRU GRAFICELE DE CONTROL

TABEL 3

GRAFIC DE CONTROL CALCUL

Graficul X Linie centrala (LC) X med sau o valoare cunoscuta

Limita de alerta LC 2Sx = LC 2SQRT

((Sx + Sw)/n)

Limita de actiune LC 3 SQRT ((Sx + Sw)/n)

Graficul R Linie centrala (LC) R med = d2 Sw

Limita superioara actiune D4 Rmed

Limita inferioara actiune D3

7
Grafic D Linie centrala (LC) Dmed sau o valoare
cunoscuta
Limita de avertizare(alerta)
LC 2SQRT( 2* Sx )= LC
2 SQRT (2(Sb +Sw/n))
Sau LC 2 SDmed
Limita de actiune
LC 3SQRT(2 *Sx )=LC
3SQRT(2(sb +sw/n))
Sau LC 3 SDmed

Graficul R Linie centrala (LC) r med = d2 Sw 100/X med

Limita superioara actiune D4 r med

Limita inferioara actiune D3

Graficul R, orb(blank) Linie centrala (LC) Rmed = d2Sw = d2LOD/
(2t0.95(f) SQRT(( 1 +1/n)) =
aprox. d2LOD/5

Limita superioara actiune D4 Rmed

Limita inferioara actiune D3

Pentru masurarea recuperarii dintr-o proba naturala contaminate (proba de control de tip III)
se utilizeaza un grafic D. Acesta este, dupa cum am aratat mai sus, o aplicatie speciala a
graficului X. In pregatirea unui grafic D se presupune ca abaterea standard pentru proba
naturala si pentru cea contaminata sunt aceleasi. Recuperarea contaminarii se calculeaza din
diferenta dintre valorile masurate pentru proba naturala si pentru cea contaminate. Deoarece
variatia (patratul abaterii standard) este aceeasi pentru ambele probe, variatia diferentei este
de 2 ori valoarea variatiei pentru masurarea probei naturale si abaterea standard obtinuta va
sta apoi la baza construirii limitelor de avertizare si de actiune. Linia centrala poate fi aleasa
ca fiind media ponderata a recuperarii sau contaminarea cunoscuta.

Daca se utilizeaza date din masuratorile de probe naturale (proba de control de tipul II sau V),
graficul de control ales este Graficul R. Constructia acestui tip de grafic de control este
aceeasi ca pentru Graficul R utilizand insa ca baza domeniul relative, care este proportional cu
abatere standard relativa (Sw/Xmed).

Pentru probele de control de tipul IV (oarbe) limita de detectie poate fi evaluate dintr-un
Grafic R, construit la fel cum am descris anterior. Abaterea standard astfel rezultata pentru un
lot se utilizeaza apoi pentru calcularea limitei de detectie sau limita de detectie necesara se
poate utiliza pentru a calcula abaterea standard corespunzatoare din cadrul unui lot.

Datele trebuie colectate in mod sistematic. Aceasta se poate face cu ajutorul unui program de
computer sau manual in format standardizat. Un exemplu de formular penru colectarea
manuala si procesarea datelor pentru grafice X si R este prezentata in figura de mai jos:

8
METODA APARAT UM
Data 01.01.08 31.12.08
Cod 1
proba 2
MASU-
RATORI 3
Rezultate 1
2
3
Lotul kitului de reactivi
(se noteaza doar in data
cand se deschide
ambalajul)
Semnatura
executant
SUMA
MEDIE
ARITMETICA Xmed
Amplitudine R

4.Interpretarea zilnica a graficelor de control

Utilizarea zilnica a datelor din graficele de control este o privire generala imediata, vizuala, a
masurii in care exista un control statistic asupra masuratorilor si astfel se poate observa daca
are loc o schimbare majora a erorii aleatorii sau sistematice.

Pentru detectarea neregulilor sunt recomandate urmatoarel criterii (ISO/TR 13530):

1 valoare de control se situeaza in afara limitelor de control;

2 valori consecutive de control se situeaza in afara limitelor de avertizare;
7 valori consecutive prezinta o tendinta crescatoare sau descrescatoare.

Pentru graficele X med se aplica in plus criteriul urmator:

10 din 11 valori consecutive de control de aceeasi parte a linie centrale;

si pentru graficele R un criteriu suplimentar este:

7 valori consecutive se afla deasupra linie centrale.

Daca se observa ca masuratorile pe probe de control nu sunt in situatie de control statistic,

este probabil ca acelasi lucru se va intampla si cu analizele de probe reale. De aceea este
important sa se identifice si sa se elimine cauza erorii, pentru a readuce masuratorile in
situatie de control statistic.

Daca este detectata o situatie care a scapat de sub control, se pune problema ce este de facut
cu rezultatele analizelor de materiale efectuate in perioada in care a fost detectata neregula.
Daca eroarea poate fi corectata imediat, de exemplu prin corectarea unei erori de calcul,

9
atunci aceasta este masura recomandata. Daca problema nu este asa de simpla, nu se pot face
recomandari generale. Cele mai bune alternative sunt urmatoarele :

repetarea masuratorii dupa corectarea problemei

prezentarea rezultatelor insotite de o nota privind fiabilitatea mai scazuta a datelor
necomunicarea rezultatelor pentru probele respective

Interpretarea nu este numai o chestiune de statistica, ci priveste si experienta si puterea de

judecata a celui ce efectueaza analizele. O masura care insa nu trebuie niciodata adoptata este
aceea de a incerca pregatirea unor factori de corectie din datele de control pentru corecturi, iar
numarul de valori de control pentru un singur lot este atat de mic incat incertitudinea oricarui
factor de corectie va fi foarte mare. Aceasta se va reflecta in incertitudinea valorilor
corectate si exista sansa ca acuratetea sa nu se imbunatateasca in nici un fel.

5.Utilizarea pe termen lung a datelor din graficele de control

Datele obtinute in controlul intern al calitatii trebuie utilizate zilnic, asa cum am aratat in
sectiunea anterioara. Insa prin analiza statistica periodica a datelor de control intern al calitatii
se pot obtine si multe informatii utile privind calitatea analizelor (caracteristicile de
performanta).
Analiza statistica trebuie efectuata la intervale de timp prestabilite, pe baza frecventei
analizelor. Analiza statistica trebuie facuta fie ca limitele de avertizare si de actiune sunt
stabilite pe baze statistice, fie pe baza cerintelor privind calitatea. Media ponderata, abaterile
standard dintr-un lot si dintre mai multe loturi pot fi calculate si comparate cu cele obtinute in
perioada anterioara pentru a se vedea daca apare o schimbare.

compararea mediilor ponderate pe cele mai recente doua perioade cu ajutorul

distributiei t a lui Student;
compararea domeniilor pentru ultimele doua perioade prin compararea abaterilor
standard corespunzatoare cu ajutorul testului F.

Daca se observa o diferenta semnificativa in oricare dintre aceste teste, pot fi actualizate
limitele de avertizare si de actiune in graficele de control si eventual si datele privind
caracteristicile de performanta ale metodelor. Orice schimbare aparuta trebuie evaluata in
raport cu cerintele referitoare la calitatea datelor. Daca se are in vedere actualizarea
caracteristicilor de performanta, atunci trebuie facute urmatoarele calcule :

comparare a mediei ponderate (grafice X si D) pentru perioada anterioara cu valoarea

desemnata (adevarata) a probei de control. Aceasta da masura erorii sistematice;
calcularea abaterii standard dintre mai multe loturi utilizand date combinate din
graficele X si R pentru aceeasi proba de control;
calcularea limitei de detectie dintr-un Grafic R penrtu probele oarbe.

Testele statistice nu sunt aplicabile decat daca rezultatele sunt distribuite aleator. Aceasta
ipoteza poate fi evaluata cu ajutorul testelor secventiale.

O secventa este definita ca o serie de date (sau valori) identice in raport cu o proprietate
specifica.

10
Intr-un test secvential sunt evaluate doua tipuri de serii. Acestea sunt aceleasi cu cele
verificate in utilizarea zilnica a graficelor de control :

a) pozitia datelor deasupra sau dedesubtul liniei centrale a graficului X

b) valoare crescatoare sau descrescatoare comparative cu observarea anterioara a
graficului X.

Aplicatia practica a testelor secventiale este demonstrata in NORDTEST REPORT TR 569

(Internal quality control) 03.2007 pg 42-44

Grafice de control pentru calculul incertitudinii masuratorii

Utilizarea regulata a graficelor de control ofera o foarte buna baza de calculare a incertitudinii
masuratorilor, deoarece ele arata modul in care rezultatele variaza de la o zi la alta pentru
fiecare parametru. In mod traditional, multe laboratoare au utilizat direct valoarea abaterii
standard din graficul de control ca valoare a incertitudinii masuratorii. Insa principiile
moderne privind incertitudinea masuratorii arata ca este vorba de mai multe componente, nu
doar de abaterea standard.
In raportul NordtestManual de calcul al incertitudinii masuratorii pentru laboratoarele de
mediu ( raport Nordtest 537 la www.nordtest.org) este descrisa o metoda relativ simpla, cu
care se poate calcula incertitudinea masuratorilor cu ajutorul urmatoarelor componente :
abaterea standard dintr-un grafic de control
subiectivitatea metodei (pe baza de materiale de referinta atestate sau teste de
performanta)
un factor de acoperire, in mod normal 2, pentru a se ajunge la o probabilitate de 95%
ca doua rezultate sa nu difere prin mai mult decat valoarea calculata a incertitudinii
masuratorii

EXEMPLE de calcul se gasesc in MANUAL INSTRUIRE QA/QC 2005 de Mikael Krysell

(proiect Phare RO2002/000-586.04.13)

11