DIAGRAMELE DE CONTROL

Categorie: monitorizare - control

REZUMAT

Diagramele de control(G) sunt grafice liniare, în care datele sunt împărţite

de-a lungul timpului prin adăugarea a două linii orizontale, numite limite
de control: limita de control superioară (LCS) şi limita de control
inferioară (LCI). Axa verticală reprezintă unitatea de măsură, iar cea
orizontală unitatea de timp.

CUVINTE CHEIE

Diagrama de control, diagrama de curs a execuţiei (run chart), limita de

control superioară, limita de control inferioară, controlul statistic al
procesului

OBJECTIV

Monitorizarea – controlul unui proces în timp.

APLICABILITATE

ÎN GENERAL

Diagramele de control pot fi utilizate:

 Pentru a monitoriza procesele în curs de desfăşurarea, prin

identificarea şi corectarea problemelor pe măsură ce acestea apar.

 Pentru a prevedea rezultatele unui proces.

 Pentru a determina dacă un proces este stabil (în controlul statistic).

 Pentru a analiza tiparele de variaţii ale unui proces în funcţie de

cauzele speciale (evenimente neprevăzute) şi cele obişnuite (care fac
parte din proces).

 Pentru a determina dacă proiectul dumneavoastră de ameliorare a

calităţii ar trebui să aibă drept scop preîntâmpinarea problemelor
desemnabile sau schimbarea procesului.

1
ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Diagramele de control pot fi utilizate pentru monitorizarea generală şi

ameliorarea rezultatelor unui spital, urmărirea variabilelor legate de
sănătatea anumitor pacienţi, supravegerea bolilor infecţioase, etc.

INSTRUMENTE ASEMĂNĂTOARE

Six Sigma, controlul statistic al procesului (SPC)

DESCRIERE

Diagramele de control au fost introduse în 1924 1 de Walter A. Shewhart,

de la Bell Telephone Laboratories.

CE ESTE DIAGRAMA DE CONTROL

Diagrama de control este un grafic utilizat în studiul schimbărilor produse

în timp. Informaţiile sunt introduse în ordine cronologică. Diagrama de
control are mereu o linie centrală, ce reprezintă media, o linie superioară
pentru limita de control superioară (LCS) şi o linie inferioară pentru limita
de control inferioară (LCI). Aceste linii sunt determinate de informaţiile
adunate în timp. Comparând datele actuale cu aceste linii, puteţi observa
dacă procesul este sub control sau aleatoriu (influenţat de cauzele
speciale ale variaţiilor).

Diagramele de control pentru datele variabile sunt folosite în perechi.

Diagrama superioară monitorizează media, sau centrarea distribuţiei
datelor unui proces. Diagrama inferioară monitorizează amplitudinea
distribuţiei. Dacă ar fi să comparăm acest procedeu cu trasul la ţintă,
media ar fi locul unde lovesc gloanţele, iar amplitudinea ar fi distanţa
dintre ele. Diagramele de control ale datelor caracteristice sunt folosite
individual2.

PROCEDURA DE BAZA A DIAGRAMELOR DE CONTROL2

1. Selectaţi diagrama de control potrivită datelor de care dispuneţi.

2. Hotărâţi intervalul de timp necesar culegerii datelor.

3. Culegeţi datele, întocmiţi diagrama şi analizaţi datele. Pentru a

întocmi diagrama de control, trebuie să4:

 Calculaţi media de selecţie şi amplitudine, după cum urmează:

n
i 1
xi
x , R=xmax - xmin
n

 Dacă consideraţi că procesul este stabil, alegeţi mai multe valori

succesive pentru k şi calculaţi următoarele valori:

2
 k k
i 1
xi i 1
Ri
x R
k k
De obicei valoarea lui k se alege între 20 şi 30. Valoarea lui x,
care e aproximativ , devine linia orizontală centrală din

diagrama x , iar R devine linia orizontală centrală a diagramei

R.

 Calculaţi limita superioară şi limita inferioară de control pentru x

după cum urmează:

LCLx x A2 R , UCLx x A2 R
Constanta A2 depinde de mărimea eşantionului şi se găseşte în
tabele statistice.
4. Căutaţi în diagramă semnalele ce indică faptul că procesul se află în
afara controlului. Analizaţi-le pe măsură ce le identificaţi şi cercetaţi
cauzele. Notaţi ce măsuri s-au luat, ce aţi învăţat din acest proces,
care era cauza şi cum a fost corectată.

5. Continuaţi să introduceţi date pe măsură ce acestea apar. De fiecare

dată, verificaţi să nu apară alte semnale.

6. Atunci când începeţi o nouă diagramă de control, procesul s-ar putea

să se afle în afara controlului. În acest caz, limitele de control,
calculate de la primele 20 de puncte sunt limite condiţionale. Când
ajungeţi la cel puţin 20 de puncte secvenţiale după o perioadă în care
procesul s-a aflat sub control, calculaţi din nou limitele de control.

Semnale care arată că procesul este în afara controlului

 Un singur punct în afara limitelor de control. În figura 6, punctul 16 se
află deasupra UCL (limitei superioare de control).

 Două din trei puncte succesive se află de aceeaşi parte a liniei centrale
şi la peste 2σ de aceasta (în figura 6, punctul 4).

 Patru din cinci puncte succesive se află de aceeaşi parte a liniei

centrale şi la peste 1σ de aceasta (în figura 6, punctul 11).

 Opt puncte consecutive se află de aceeaşi parte a liniei centrale, sau

10 din 11, 12 din 14 sau 16 din 20. În figura 6, punctul 21 este al
optulea consecutiv deasupra liniei centrale.

 Tipare repetate ce indică faptul că e ceva în neregulă cu informaţiile şi

procesul respective.

3
 Figura 1: Modelul unei diagrame de control

TIPURI DE DIAGRAME DE CONTROL

Există două tipuri principale: diagramele de control prin atribute şi cele

prin variabile.

Diagrama de control prin atribute: Acest tip arată informaţiile

rezultate din numărarea frecvenţei sau a punctelor dintr-o anumită
categorie de puncte asemănătoare sau frecvenţe. Acest lucru se exprimă
prin termenii admis/respins, da/nu, prezenţa/absenţa unui defect.

Diagrama de control prin variabile: Acest tip arată valorile obţinute

din măsurarea unei variabile continue. Iată câteva exemple de date
variabile: timp scurs, temperatură, greutate şi doză de radiaţii.

Cele mai des întâlnite diagrame de control prin variabile sunt diagrama x
şi diagrama R (diagrama de amplitudine). Diagrama x se foloseşte pentru
a monitoriza tendinţa centrală a unui process, iar diagrama R măsoară
dispersia.

Există mai multe variante ale diagramelor x şi R, care pot fi folosite în

cazuri speciale.

După cum se arătată în următorul tabel, tipul de diagramă folosit într-o

anumită situaţie depinde de tipul de date cel mai potrivit.

4
Tipul Distribuţia Când se foloseşte Exemple
diagramei probabilităţii
de control
Xbar-S normală Măsurări continue, în Durata aşteptării pacienţilor
(notaţi media ,,formă de clopot” Durata procedurilor
eşantionului Uneori se folosesc Xbar-R Monitorizarea
şi devierea ca alternative, cu toate medicamentaţiei
standard) că nu au proprietăţi perioperative
statistice la fel de bune. Date fiziologice
(Diagramele individuale Durata dintre luarea deciziei
se folosesc doar în ultimă şi prima incizie într-o
instanţă) cezariană
np binomială Numărul total al cazurilor Operaţii în care apar infecţii
(notaţi totalul dihotomice, generate de Numărul pacienţilor care
eşantionului) un proces cu un anumit primesc un antibiotic la timp
rezultat. Numărul pacienţilor
Se presupune că reinternaţi.
mărimea eşantionului
rămâne constantă.

p binomială Fracţie a cazurilor Fracţie a operaţiilor în care

(notaţi o dihotomice, generate de apar infecţii
partea a un proces cu un anumit Fracţie a numărului
eşantionului) rezultat. pacienţilor care primesc un
Mărimea eşantionului se antibiotic la timp
modifică la fiecare Fracţie a numărului
eşantion. pacienţilor reinternaţi.

c Poisson Numărul total al unor Numărul scăderii pacienţilor

(notaţi rata evenimente, unde limita Numărul infecţiilor
de superioară maximă nu Numărul pneumoniilor
eşantionare) poate fi mai mare de 1 la Numărul acelor de seringă.
pacient sau unitate.
În fiecare perioadă de
timp există o zonă
constantă de
eşantionare.

u Poisson Rata unui eveniment, Numărul mediu al scăderii

(notaţi rata unde limita superioară pacienţilor în 100 de zile.
de maximă nu poate fi mai Numărul infecţiilor în 100 de
eşantionare, mare de 1 la pacient sau zile.
modificată) unitate. Numărul pneumoniilor în
Rata de eşantionare se 100 de zile.
exprimă în medie.

g geometrică Numărul de cazuri sau Numărul operaţiilor între

(notaţi timpul dintre două infecţii.
diferenţa întâmplări. Numărul pacienţilor între
dintre Este utilă în cazul complicaţii.
evenimente) evenimentelor rare şi a Numărul de zile între reacţii
celor cu rată scăzută adverse la un medicament
(sub 0,1)

5
 Un alt mijloc de a alege tipul potrivit al diagramei de control este
prezentat în Figura 7.

Figura 2: Cum se alege diagrama de control.

AVANTAJE

 Monitorizarea simplă a evoluţiei datelor în timp.

 Sistem de alertă asupra rezultatelor nedorite.

 Face deosebirea dintre cauzele speciale şi cele comune.

CONDIŢII

 Cunoştinţe de statistică şi date disponibile.

 Sisteme de monitorizare a datelor

EXEMPLE – STUDIU DE CAZ

IMPACTUL SCHIMBĂRII MEDICAMENTAŢIEI ASUPRA TENSIUNII 3

În timpul controlului medical anual, scriitorul a descoperit că inima avea o

valvă fisurată, iar nivelul trigliceridele era ridicat, aşa că a început să-l
îngrijoreze tensiunea. La început a luat un medicament universal, care nu

6
 a dat rezultate prea mari. Apoi, doctorul i-a prescris un medicament nou.
Figura 3 prezintă cât de eficientă a fost această schimbare.

Figura 3: Impactul asupra tensiunii.

Figura 8 arată o diagramă R şi, după cum vedeţi, tensiunea a suferit o

scădere dramatică. Medicamentul universal este prezentat în partea
stângă a diagramei, iar cel nou în partea dreaptă. Furnizorii de servicii
mediacle au tendinţa să măsoare rezultatele pe baza câtorva observaţii.
Ar fi util să folosească diagrama de contol pentru a determina eficienţa
prescrierilor.

ALTE EXEMPLE ALE UTILIZARII DIAGRAMEI DE CONTROL.

Iată câteva diagrame de control folosite în sistemul medical.

Exemplul 1: Monitorizarea presiunii sistolice zilnice (mmHg) la un

pacient hipertensiv 7.

7
 Presiunea sistolică (mmHg)

Numărul zilelor

Exemplul 2_ Rata de supravieţuire la 30 de zile după internarea de

urgenţă din cauza infarctului miocardic în Scoţia.
Procentaj

An

REFERINŢE

1. Wayne W. Danniel, James C. Terrell, Business Statistics for management and

economics, 7th edition, Houghton Mifflin.

2. Control Chart, American Society for Quality

http://www.asq.org/learn-about-quality/data-collection-analysis-
tools/overview/control-chart.html
(accesat pe 6 octombrie 2007)

3. William J. Latzko, The Control Chart as a Diagnostic Tool

4. W. Daniel, J. Terrell 1995, Business Statistics for Management and Economics,

7th Edition Houghton Mifflin.

8
 5. James R. Evans, William M. Lindsay, The Management and Control of Quality,
Sixth Edition 2005.

6. James C. Benneyan 2001, Design, Use, and Performance of Statistical Control

Charts for Clinical Process Improvement

7. Ruth Tennant, Mohammed A. Mohammed, Jamie J. Coleman and Una Martin,

Monitoring patients using control charts: a systematic review, International
Journal for Quality in Health Care; Volume 19, Number 4: pp. 187–194.

8. Stephen Yeung & Margaret MacLeod (2004), Using run charts and control
charts to monitor quality in healthcare, NHS Quality Improvement Scotland

BIBLIOGRAFIE

1. Nancy R. Tague’s The Quality Toolbox, Second Edition, ASQ Quality Press, 2004

2. Raymond G. Carey and Larry V. Stake (2003), Improving Healthcare with

Control Charts: Basic and Advanced SPC Methods and Case Studies, ASQ

3. Grant, Eugene, and Richard Leavenworth. Statistical Quality Control, 7th ed.
New York: McGraw-Hill, 1996