Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Partidul B:
Partidul B: Partidul B:
mentinerea
cre~terea bugetului sciiderea bugetului
statu-quo-ului
Partidul A: 40 20 55
Cre~terea bugetului 60 80 45
I Partidul A: 65 55 65
I Sciiderea bugetului 35 45 35
! Partidul A: 55 60 55
I Mentinerea 45 40 45
i statu-quo-ului
Concepte de baza
- X este cea mai buna strategie pentru y daca ~i numai daca, oricare ar fi x I,
x este 0 strategie dominanta daca §i numai daca x este cea mal buna
strategie pentru orice y.
RA TIONALITATE SI ACTIUNE COLECTIV A 21
Tu:
Universitate I Tn:
Gara de Nord
-51
I
l
Eu:
Universitate 4
Eu: -5 4
Gara de Nord -5 4
1. Sa notam ca relaIia "a fi superior Pareto" nu este campI eta : exista perce hi de
strategii (x, y) ~i (x', y') cu proprietatea ca nici una dintre ele nu e superioara
celeilalte: de piIda, cand avem x > x', dar y' > y. De aici se poate deduce CLl
u~urinIa ca pot exista mai muite perechi de strategii care sunt optime Pareto.
22 FUNDAMENTELE POLlTICII
JucAtorull: 2 1
strategia U '. 3 1
Jucatorul2: Jucatorul 2:
strategia I II
i Jucatorull: 3 4
strategia I 3 1
Juciitorull: I 2
strategia II 4 2
posibile toate acestea? lata unul dintre subiectele pe care Ie vom cerceta pe
larg in aceastli lucrare.
Ele poartli nume simple, care trimit la situatii mai mult sau mai putin obi~nuite
din viata fiecaruia dintre noi: Liderul, La~ii, Batalia sexelor.
niei un semn de circulatie care sa indice cine are prioritate. Ce fac? Ineerc sa
intru primul sau il las pe celalalt sa intre pe pod?
1. In engleza: chicken.
40 FCNDAMENTELE POLITICII
2
4
4 3
2 3
Chiar daea in aeest joe eele doua puteri au interese diferite, jocul nu este
unul eu suma nula: ea e a~a se vede imediat ee analizam rezultatul foarte
1. Dadi admitem strategii mixte, atunci exista trei echilibre Nash, al treilea fiind cel
in care fiecare jucator joaca fiecare strategie cu 0 anumita probabilitate (cunoscuta),
care il face pe ceIalalt sa aleaga la randul sau cu 0 anumita probabilitate intre cele
doua strategii. Strategiile mixte capteaza ideea lui Schelling (2000, partea a III-a)
ca probabilitatea acceptata de ajuca fiecare alternativa face credibila strategia ame-
ninlarii nucleare.
2. In unele prezentari ale aplicatiei acestui joc la criza cubaneza cele doua alternative
sunt construite altfel: menlinerea presiunii este redata prin alternativa unui atac
aerian pentru a distruge rachetele sovietice deja instalate; strategia de slabire a
presiunii e redata de alternativa blocadei navale asupra Cubei, pentru a preveni
aducerea de noi rachete (de exemplu, in Brams: 2004, pp. 39-50).
RATIONALITATE SI ACTIUNE COLECTIV A 41
prost obtinut de ambele puteri dad! ele aleg strategia ferma - SUA sa mentina
presiunea, iar URSS sa nu retraga rachetele. E important sa notam aici inca
un lucru: rationamentul nu este unul cardinal, ci ordinal. EI nu presupune ca
putem cuantifica pierderile ~i ca~tigurile celor doua puteri; trebuie doar sa
putem detecta care este ordinea lor de preferinta, iar numerele din fiecare
-::asuta au acest rol, de a indica rezultatul eel mai bun (notat cu 4) pe care l-ar
obtine unjuditor, pana la eel mai prost (notat eu 1) pe care l-ar obtine fieeare.
Jocul ne arata ea, adoptand 0 procedura de joe maximin, se ajunge la rezultatul
-:a SUA slabesc presiunea, iar URSS accepta retragerea raehetelor, care pentru
fiecare reprezinta nu eea mai buna situatie posibila, ci a doua ca preferintal.
Dar, atentie, acest rezultat nu este un eehilibru Nash: daea 0 singudi putere
schimba strategia, atunci obtine un rezultat mai bun pentru ea (Bennett:
1995; Brams: 1994; Stone: 2001)2.
Biitiilia sexelor. Numele aeestui joe, remarea Hollis (2001, p. 124), are
-:onotatii psihanalitice sau umoristice 3 . Jocul este oareeum similar eu Liderul.
Autorii care scriu in engleza mentioneaza second-best solutions, care sunt rezul-
tatele unor astfel de jocuri.
~ Un alt joe interesant - la care se face de multe ori apel - este eel al garanliei
(assurance game). Numele vine din faptul ca 0 persoana va dori sa coopereze daca
are garantia ca ~i cealalta va face la fel. Matricea jocului e redata mai jos (cifrele
desemneaza unitali de utilitate) :
Dilema prizonierului
Cu aceasta, ajungem la cel de-al patrulea joc, dilema prizonierului. Sa 0
formulam mai intai analog celorlalte trei jocuri. Cifrele din fiecare casuta a
matricei de mai jos au, de asemenea, un sens ordinal: ele indica ordinea
preferintelor fiecarui jucator intre rezultatele posibile ale jocului. Avem:
1. De fapt, eerinta aeeasta nu este esentiala pentru structura jocului, fiindca nimic nu
garanteaza ca, odata ajunse la un acord eomun, cele doua persoane 11 vor ~i
respecta in confruntarea eu procurorii. Dar eerinta simplifiea argumentarea.
FUNDAMENTELE POLITICII
celiHalt juditor a primit aceea~i oferta (altfel spus, fie care jucator cunoa~te
jocul ~i, de asemenea, jocul este 0 cunoa~tere comuna a celor doi jucatori).
Pe scurt, jocul poate fi indicat in forma normala astfel :
Jucato(uI2: Jucato(ul 2:
ma(turise~te
Jucito(ull: -5 -8
.. marturise~te -5 0
Jncatorull: 0 -1
...••..• llu.ma 8 1
Cifrele din fiecare casuta descriu marimea pedepsei (in ani de inchisoare ;
cum am admis ca ambii jucatori prefera libertatea vietii in inchisoare, anii
sunt desemnati cu numere negative). Jucatorul 1 va rationa astfel: daca
marturisesc, atunci, in functie de ceea ce va face jucatorul 2, cel mai prost
rezultat pe care 11 voi putea obtine este sa primesc cinci ani de inchisoare ;
daca nu marturisesc, atunci, in functie de ce va face jucatorul 2, cel mai prost
rezultat la care rna pot a~tepta este sa primesc opt ani de inchisoare. Cel mai
putin prost rezultat este sa primesc cinci ani de inchisoare - a~a incat voi
marturisi. Jucatorul 2 va rationa analog ~i va conchide, de asemenea, ca
pentru el strategia cea mai buna este sa marturiseasca. Ca urmare, rezultatul
jocului va fi descris de casuta din stanga-sus: fiecare dintre cei doi jucatori va
primi cate cinci ani de inchisoare.
A~adar, pentru fiecare jucator e mai bine sa marturiseasca de cat sa taca.
Dar e u~or sa observam ca aceasta conc1uzie contrariaza, fiindca ambii juca-
tori ar fi putut obtine un rezultat mai bun (deci rezultatul nu e Pareto-optim !).
intr-adevar, daca ambii ar fi tacut, fiecare ar fi primit nu cinci ani, ci doar un
an de inchisoare. Interpretarea standard a problemei puse de dilema prizo-
nierului este aceea ca ea ilustreaza un conflict fntre ra/ionalitatea individuaLa
~i cea de grup. Caci, daca membrii unui grup ac/ioneaza ra/lonal, ei vor
ajunge la un rezultat mai prost decat cella care s-ar ajunge daca nu s-ar
comporta ra/ional. in general, daca membrii unui grup urmaresc anumite
scopuri, atunci ne putem a~tepta ca ei sa reu~easca sa Ie atinga mai degraba
daca nu ~i le-ar urmari individual in mod rational.
Parfit (1984, pp. 12-13) da urmatorul exemplu in acest sens. Sa presupunem
ca un bandit vine la mine in casa ~i imi cere sa-i dau toti banii pe care ii am.
Chiar daca am sunat la politie, aceasta nu va putea ajunge in mai putin de un
sfert de ora. Banditul rna ameninta ca, daca nu-i dau banii, dupa cinci minute
RATIONALlTATE SI ACTIUNE COLECTIV A 45
F
T
T R
R
T>R>P>F
Se observa ca pentru fiecare dintre cei doi jucatori strategia D este
dominanta: orice ar face oponentul sau, pentru fiecare jucator este mai bine
sa aleaga D decat strategia de a coopera C. Acesta este motivul pentru care
doi jucatori rationali vor defecta, in timp ce doi jucatori irationali (deci doi
jucatori care nu adopta procedura maximin de alegere) vor coopera. Pentru
jucatorul 1, cele patru rezultate ale jocului sunt preferate in ordinea urma-
toare: (D, C) > (C, C) > (D, D) > (C, D); pentrujucatoruI2, ordinea celor
patru rezultate posibile alejocului este: (C, D) > (C, C) > (D, D) > (D, C).
Rezultatulia care se ajunge daca ambii jucatori sunt rationali este (D, D), eel
care e plasat doar al treilea in ordinea preferintelor fiecaruia.
Dilema pe care am prezentat-o aici este simetrica: ca~tigurile celor doi
jucatori sunt acelea~i. Dar nu este deloc obligatoriu ca Iucrurile sa se petreaca
a~a de fiecare data: uneori ca~tigurile pe care Ie obtin cei doi jucatori daca
defecteaza sau coopereaza sunt diferite. De pilda, am putea avea:
,
RATIONALITATE SI ACTIUNE COLECTIVA 47