STATISTICĂ APLICATĂ – curs 1

Câteva informaţii admnistrative legate de acest curs:

Nota finală se va obţine astfel:

 6 puncte din proba scrisă;

 3 puncte pentru proiectul susţinut în timpul semestrului (dacă nu veţi susţine proiectul dar
îl veţi trimite pe mail, veţi primi 1 punct);
 1 punct din oficiu.

Conţinutul proiectului individual:

 Va conţine studii statistice

 Grafice şi calcul de indicatori

 Interpretarea graficelor şi a indicatorilor

 Concluzii;

 Bibliografie.

Proiectul word va avea minim 10 pagini. Acesta va fi scris folosind diacritice cu Times New
Roman, 12, justify, 1,15 distanţa între rânduri.

Prezentarea proiectului folosind suport power point va dura 15 minute.

Proiectul în format word şi prezentarea PPT vor fi trimise pe mail înainte de susţinere. Proiectul
în format word va fi adus în formă fizică în ziua susţinerii.

Bibliografie

E. Ţiţan, Statistică. Teorie. Aplicaţii în sectorul terţiar, Editura Meteor Press

L. Duguleană, Bazele statisticii economice, Editura CHBeck, bucureşti, 2012

A. Isac-Maniu, C. Mitruţ, V. Voineag, Statistică, Editura Universitară, bucureşti, 2004

V. Voineag, E. Ţiţan, S. Ghiţă, C. Boboc, D. Tudose, Statistică. Baze teoretice şi aplicaţii,

Editura Economică, Bucureşti. 2007

A. Băcescu Cărbunaru, Statistică. Bazele statisticii, Editura Universitară, Bucureşti, 2009

 Introducere în Statistică

Ce este statistica?

În general, statistica este privită ca ştiinţa care se ocupă de studiul valorilor numerice – rata
şomajului, cheltuielile totale de anul trecut, numărul şoferilor amendaţi în sezonul estival, rata
criminalităţii, profitul lunar al unei companii, etc. Deşi nu este greşit să privim lucrurile astfel, în
cadrul acestui curs vom merge puţin mai în adâncimea problemei. Vom privi statistica ca pe o
metodă de colectare, clasificare, rezumare, organizare, prezentare, analiză şi interpretare a
datelor numerice.

De ce este importantă statistica?

În zilele noastre, problemele cu care se confruntă persoanele aflate în poziţii de conducere

(manageri sau nu) nu sunt cele legate de disponibilitatea sau lipsa informaţiilor ci mai degrabă
sunt legate de modul în care pot folosi aceste informaţii pentru a lua cele mai bune decizii. Din
această perspectivă, factorii decizionali au nevoie de cunoştinţe în domeniul statisticii.

Argumente în favoarea cunoaşterii statisticii:

 Factorii decizionali au nevoie să ştie cum să descrie şi să prezinte în modul cel mai
potrivit informaţiile;
 Factorii decizionali au nevoie să ştie cum pot obţine previziuni credibile privind
variabilele de interes;
 Factorii decizionali au nevoie să ştie cum pot îmbunătăţi activitatea desfăşurată;
 Factorii decizionali au nevoie să ştie cum pot trage concluzii pentru colectivităţile
numeroase numai pe baza informaţiilor obţinute din eşantioane.

Dezvoltarea statisticii ca ştiinţă

Statistica a existat încă din antichitate. S-au descoperit forme de evidenţiere ale averilor şi
sclavilor în piramidele egiptene, evidenţa populaţiei la greci, chinezi, romani, egipteni,
înregistrarea naşterilor şi deceselor în arhivele bisericilor etc.

Statistica s-a conturat ca ştiinţă pe o perioadă mare de timp şi cuprinde mai multe etape:

1. Statistica practică – din cele mai vechi timpuri până în secolul 16 (perioada sclavagistă);
în cadrul bisericilor – evidenţiere demografică (naşteri, decese, cununii).
2. Statistica descriptivă – din sec 16 până în sec 17 (perioada feudalismului); lucrări care
descriu fenomene fără a explica cauza producerii lor;
o Dimitrie Cantemir – „Descriptio Moldaviae”
 Lucrarea1 are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și complete de
natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică,
etnografică ale Moldovei.
Descriptio Moldaviae cuprinde trei părți:
Prima parte este consacrată descrierii geografice a Moldovei, a munților, a apelor și a
câmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hartă cunoscută a Moldovei. A
prezentat flora și fauna, târgurile și capitalele țării de-a lungul timpului.
În partea a doua a lucrării este înfățișată organizarea politică și administrativă a țării.
S-au făcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau scoaterea din scaun a
domnilor, la obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor, de
logodnă, nunți, înmormântări.
În ultima parte a lucrării există informații despre graiul moldovenilor, despre slovele
folosite, care la început au fost latinești, "după pilda tuturor celorlalte popoare a
căror limbă încă e alcătuită din limba cea română, iar apoi înlocuite cu cele
slavonești".
o Gottfried Achenwall (1719 - 1772) este considerat părintele statisticii pentru că el a
explicat etimologic denumirea acestei ştiinţe: „status” = stare (latină) şi „stato” = stat
(italiană). Statistica este astfle considerată descrierea „stării uui stat”.
3. Aritmetica politică – din a doua jumătate a sec 17 până în prima jumătate a sec 18
(perioada dezvoltării capitalismului); numele vine de la titlul cărţii lui William Petty;
o William Petty (1623 – 1687) foloseşte pentru prima dată noţiunea de medie; Acesta a
dezvoltat metode de estimare în domeniul populaţiei şi al terenurilor.
o John Graunt (1620 – 1674) este considerat ca fiind cel care a pus bazele statisticii
datorită preocupărilor sale în domeniul estimării statistice a populaţiei Londrei.
4. Calcului probabilităţilor şi statistica modernă – din a doua jumătate a sec 18 şi până în
prezent; Matematicieni şi statisticieni importanţi din această perioadă: J. Bernoulli, R.A.
Fisher, G Yule, K. Pearson, P.L. Cebîşev, A. Lyapunov, A.A. Markov şi alţii.

Concepte teoretice de bază ale statisticii:

 Colectivitatea statistică sau populaţia statistică – mulţimea tuturor itemilor de interes

într-un anumit studiu.
 Unitatea statistică – element component al colectivităţii statistice.
Unităţi:
 Simple: muncitorul, persoana , studentul;
 Complexe: echipa de muncitori, familia, gospodăria, grupa de studenţi;
 Caracteristica statistică – însuţirile, trăsăturile, criteriile pe baza cărora se caracterizează
unităţile statistice.

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Descriptio_Moldaviae
  Eşantionul – parte a pupulaţiei care a fost selectată pentru a reprezenta caracteristicile de
interes ale întregii mulţimi de date.
 Frecvenţa – numărul de repetări ale aceleiaşi variabile.

Etapele cercetării statistice:

 Observarea statistică – culegerea propriu-zisă a datelor, înregistrarea pe hârtie şi

electronic, centralizarea formulelor, verificarea de ansamblu a datelor;
 Prelucrarea statistică a datelor – aplicarea metodelor statistice pentru calculul
indicatorilor statistici;
 Analiza şi interpretarea rezultatelor – etapa care constă în prezentarea rezultatelor,
analizarea, interpretarea lor, realizarea unor comparaţii, verificarea unor ipoteze.

Cele trei etape ale cercetării statistice sunt puternic intercorelate şi se bazează pe respectarea
principiului autenticităţii (informaţiile înregistrate sunt reale, corecte şi actuale) şi
completitudinii (gradul de cuprindere a unităţilor statisticeale colectivităţii, la faptul că rata non-
răspunsurilor nu va afecta semnificativ rezultatele studiului) datelor în etapa de observare
statistică.

Exemplul 1: Un partid doreşte să promoveze pentru viitoarele alegeri un anumit candidat. Pentru
a vedea care va fi procentul populaţiei ce va vota pentru el, alege un grup de oameni pe care îi
întreabă despre preferinţa lor politică.

În acest exemplu, populaţia statistică este formată din populaţia cu drept de vot din ţara în care se
realizează studiul iar eşantionul este format din persoanele alese pentru a participa la sondaj.

Exemplul 2: Decanul Facultăţii de Administraţie şi Afaceri doreşte să determine procentul

absolvenţilor din anul 2015 care s-au angajat în domeniul de licenţă. Din cei 570 de absolvenţi
au fost sunaţi 150.

În acest exemplu, populaţia statistică este formată din cei 570 de absolvenţi din anul 2012 iar
eşantionul este format din cei 150 de absolvenţi ce au fost contactaţi telefonic.

În al doilea exemplu populaţia este mică şi nu ar fi imposibil să-i sune pe toţi. Totuşi, efortul
(costuri materiale ridicate, mai multe persoane care ar trebui să efectueze apelurile telefonice) ar
fi destul de mare iar decanul alege să-şi formeze o părere doar pe baza răspunsurilor a 150 de
absolvenţi.

Să presupunem că 102 absolvenţi din cei 150 chestionaţi au răspuns afirmativ. Avem deci un
procent de 68% al celor ce s-au angajat în domeniul de licenţă. Dacă eşantionul a fost corect ales
putem spune că aproximativ 68% din totalul absolvenţilor din 2015 ai Facultăţii de Administraţie
şi Afaceri s-au angajat în domeniul de licenţă.
Alegerea eşantionului trebuie să fie reprezentativă adică să aibă cât mai multe din
caracteristicile populaţiei analizate. Dacă avem trei specializări la facultate, atunci va trebui să
alegem elemente din fiecare specializare în parte în proporţii apropiate de realitate.

Dacă eşantionul ales se va modifica atunci procentul celor ce s-au angajat în domeniul de licenţă
se va modifica şi el. Unul dintre dezavantajele eşantionării este acela că includem doar o parte
din informaţia care ne interesează şi astfel apare un grad de incertitudine care planează asupra
studiului efectuat. Un avantaj al eşantionării ar fi costurile mult mai scăzute decât dacă am
analiza întreaga populaţie.

Aşadar, alegem eşantionarea atunci când:

 Nu avem acces la toate informaţiile privind populaţia studiată;

 Obţinerea informaţiilor ar fi costisitoare;
 Analizarea unei părţi bine alese din populaţie poate conduce la un rezultat suficient de
bun.

Dacă decanului din exemplul 2 i se va prezenta un tabel detaliat cu răspunsurile celor 150 de
absolvenţi, acesta nu-şi poate forma o impresie clară asupra răspunsurilor date de aceştia,
respectiv asupra ratei angajabilităţii. Dacă însă, acestea sunt prezentate sub formă rezumată ca în
tabel 1, decanului îi va fi foarte uşor să determine procentul de 68%.

Tabel 1: Valorile rezumate

Răspunsuri absolvenţi Număr răspunsuri

Da 102

Nu 48

Statistica descriptivă este ramura statisticii care se ocupă de rezumarea datelor sub formă de
tabel sau grafice şi care urmăreşte o mai bună detectare a tiparelor de informaţii pe care le conţin
datele analizate.

Inferenţa statistică este procedeul prin acre extrapolăm condiţiile obţinute pe baza eşantionului
la nivelul întregii populaţii.

În ce măsură putem avea încredere în rezultatul obţinut?

Dacă schimbăm eşantionul considerat şi determinăm un procent de 75% al ratei angajabilităţii

absolvenţilor în domeniul de licenţă, care din cele două procente este mai credibil?
NICIUNUL deoarece folosind eşantionarea am pierdut o parte de informaţie semnificativă
pentru populaţia studiată. În oricare din cele două procente putem avea de exemplu 95%
încredere, restul de 5% reprezentând incertitudinea sau pragul de semnificaţie.

Exemplul 3: Dacă în cazul alegerilor prezidenţiale în urma unui sondaj se determină că 52% vor
vota pentru candidatul A şi 48% pentru candidatul B atunci putem extrapola şi să spunem că
52% din populaţia cu drept de vot va alege candidatul A şi 48% va alege candidatul B.

Exemplul 4: Conform Institutului Naţional de Statistică avem următoarele valori pentru

consumul de ţuică în România: 0,042 litri în NV ţării, 0,037 în S ţării şi 0,031 în centrul ţării.
Dacă am dispune doar de una dintre aceste valori şi am extrapola la întreaga populaţie a ţării am
avea un rezultat ce nu ar reflecta realitatea. Aşadar, eşantionul ales trebuie să fie unul
reprezentativ.

Exemplul 52: Războiul „Cola” este un termen popular folosit pentru a desemna intensa
competiţie între firmele Coca Cola şi Pepsi Cola pentru cucerirea pieţelor de desfacere.
Presupunem că 1000 de consumatori de Cola sunt rugaţi să-şi spună preferinţele pentru una
dintre mărci, într-un „test orb” (în care nu se vede numele mărcii). În acest caz, populaţia este
reprezentată de toţi consumatorii de Cola, eşantionul este format din cei 1000 de consumatori
care îşi spun preferinţa, iar inferenţa statistică va urmări estimarea procentului de consmatori din
întreaga colectivitate care preferă o marcă sau alta.

Importanţa statisticii în cadrul companiilor

Fiecare companie are câteva funcţii majore care implică folosirea noţiunilor de statistică:

 Planificarea operaţiunilor – poate avea legătură cu proiectele firmei sau cu activităţile

recurente ale acesteia pentru o anumită perioadă de timp;
 Setarea unor standarde ridicate – poate avea legătură cu numărul muncitorilor, volumul
vânzărilor, fixarea normelor de calitate ale produselor, normele pentru ieşirile zilnice;
 Funcţia de control – implică compararea producţiei actuale cu cea planificată şi
remedierea problemelor în cazul unei producţii mai scăzute.

De asemenea, putem considera că rolul statisticii în cadrul unei afaceri poate atinge următoarele
arii (segmente):

 Planificarea proiectului ce urmează a fi realizat, planificarea şi controlul bugetului,

planificarea şi controlul investiţiilor, controlul calităţii, activitatea departamentului de
marketing, administrarea persoanelor angajate;
 Cerinţele clienţilor şi studii de piaţă, dezvoltarea designului şi a caietului de sarcini,
cumpărarea, producţia, inspecţia, ambalarea şi depozitarea, vânzarea şi reclamaţiile,
inventarul şi mentenanţa, costurile, cercetare/ inovare;
2
E. Ţiţan, Statistică. Teorie. Aplicaţii în sectorul terţiar, Editura Meteor Press
  Metodele statistice de control al calității sunt utilizate pentru a asigura producerea de
produse de calitate. Putem identifica și respinge bunurile defecte sau care nu corespund.
 Țintele de vânzare pot fi fixate pe baza previziunilor de vânzare, care sunt realizate prin
utilizarea de metode diferite de prognoză. Analiza vânzărilor în raport cu obiectivele
stabilite anterior ar indica deficiența în realizarea programului, care pot avea mai mule
cauze: obiective au fost prea mari și nerealiste, performanța vânzătorilor a fost slabă,
apariția concurenței, calitatea slabă a produsului companiei, etc. Acești factori pot fi
investigaţi în continuare de către companie.
 Un alt domeniu în afaceri unde pot fi utilizate metode statistice este administrarea
personalului. Putem fi interesaţi de fixarea salariilor, bonusuri cu rol în stimularea creşteri
performanţei angajaţilor și evaluarea performanțelor profesionale ale fiecărui angajat.
Conceptul de productivitate este foarte relevant aici. Pe baza măsurării productivității este
acordat muncitorilor bonusul de productivitate. Comparări ale salariilor și a
productivității sunt efectuate cu scopul de a asigura creșterea productivității industriale.
 Metode statistice pot fi utilizate pentru a stabili eficacitatea unui anumit produs, cum ar fi
de exemplu în medicină. O companie farmaceutică a dezvoltat un nou medicament pentru
tratarea astmului bronșic. Înainte de lansarea sa pe piaţă, compania vrea să se stabilească
eficacitatea acestui medicament. Se realizează un experiment care implică utilizarea a
două grupuri comparabile de pacienti bolnavi de astm. Unui grup îi este dat acest nou
medicament pentru o perioadă determinată, iar celuilalt grup i se administrează
medicamentele uzuale. Se analizează apoi dacă există vreo diferență semnificativă în
recuperarea celor două grupuri. Dacă diferența este într-adevăr statistic semnificativă,
noul medicament este lansat pe piaţă.

Limitări ale statisticii

 Există anumite fenomene sau concepte unde nu pot fi utilizate statistici. Acest lucru se
datorează faptului că aceste fenomene sau concepte nu pot fi supuse măsurării. De
exemplu, frumusețea, inteligența, curajul nu pot fi cuantificate. Statistica nu poate fi
folosită în toate aceste cazuri în care cuantificarea nu este posibilă.
 Din moment ce statisticile sunt colectate pentru un anumit scop, aceste date nu pot fi
relevante sau utile în alte situații sau cazuri.
 Statistica nu oferă rezultate sigure în proporţie de 100% aşa cum face matematica sau
contabilitatea.
 În studiile statistice se folosesc eşantioane şi nu întreaga populaţie. Rezultatele obţinute s-
ar putea să nu fie adevărate pentru întreaga populaţie. Mai mult decât atât, dacă alegem
un alt eşantion de aceeaşi mărime cu primul, putem obţine rezultate complet diferite.
 Se pot studia două sau mai multe variabile dar nu şi relaţia dintre ele. Statistica arată
numai similaritatea sau diferența în mișcarea celor două variabile. În astfel de cazuri,
utilizatorul este cel care trebuie să interpreteze rezultatele cu atenție, subliniind tipul de
relație obținut.