CONTROLUL DE RECEPTIE A MATERIILOR PRIME, MATERIALELOR

APROVIZIONATE

1. Metode de control statistic al calitatii

In conceptia moderna, rolul controlului este de a actiona si interveni in mod operativ

pentru ca produsul final sa corespunda conditiilor cerute- sa indeplineasca calitatea de
conformitate sau altfel spus, toate elementele care caracterizeaza produsul final sa
corespunda cu cele inscrise in documentatia de proiect , pe desenele de ansamblu sau in
contract.[1]
Metodele de control al calitatii in procesul de fabricatie au in vedere toate etapele de
realizare a unui produs si sunt urmatoarele:
a. Autocontrolul;
b. Controlul in lant;
c. Controlul integral;
d. Controlul prin sondaj empiric;
e. Controlul statistic al calitatii.

1.1 Controlul statistic al calitatii

Este cea mai utilizata metoda si se bazeaza pe controlul prin esantionare, in

cadrul caruia prin esantionul extras (n) controlat in totalitate se obtin rezultate si
concluzii asupra intregului process de fabricatie sau lot de produse finite privind:
- stabilitatea fabricatiei;
- capabilitatea proceselor de fabricatie;
- precizia de realizare a caracteristicilor de calitate controlata.

Controlul statistic al calitatii se poate utiliza:

- in productia de serie indiferent de natura produsului;
- in productia de unicate a pieselor foarte mari;
- pentru verificarea unor parametri tehnici in flluxul procesului;

Metodele de control statistic al calitatii pot fi aplicate in doua situatii distincte:

- controlul statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate

acceptabil(AQL);
- controlul statistic pe flux de fabricatie;

2. Metode de control statistic la receptia loturilor de produse pe baza

nivelului de calitate acceptabil(AQL)

Controlul statistic la receptia loturilor de produse pe baza nivelului de calitate

acceptabil se aplica dupa ce un lot de piese subansamble sau produse au fost
fabricate( inainte de livrare sau la receptie).La acest control, pe baza intelegerii intre
furnizor si benficiar, se stabileste un plan de esantionare, se preleveaza un esantion din
lotul de produse care se controleaza si, in functie de rezultate se accepta sau se respinge
lotul. [1]

1
 Deoarece controlul statistic presupune controlarea unui esantion de n
produse dintr-un lot de N produse, astfel incat n<<N, iar concluziile se refera la
toate produsele N, pot aparea urmatoarele riscuri:
- riscul furnizorului α de a se respinge lotul chiar daca la un control integral s-ar
constata lot corespunzator;
- riscul beneficiarului- β – de a accepta un lot chiar daca la un control integral s-ar
constata un lot necorespunzator .

Prin aplicarea calculului probabilitatilor se poate determina care sunt valorile riscurilor (α si
β) si cum se pot diminua valorile acestor riscuri.Cele doua riscuri pot fi eliminate si chiar
reduse la zero daca :
- se analizeaza in prealabil procesul de fabricatie si masurile pentru stabilizarea
acestuia;
- se stabilesc corect caracteristicile planului de esantionare.

In controlul statistic al calitatii la receptia loturilor de produse se foloseste termenul de

nivel de calitate acceptabil(AQL), care se exprima in procente, este cuprins intre 0,01 si
10% si are urmatoarele valori[1]:
0,01; 0,015; 0,025; 0,04; 0,065; 0,1; 0,15; 0,25; 0,4; 0,65; 1;1,5; 2,5; 4; 6,5; 10.

2.1 Nivelul de calitate acceptabil AQL

- este nivelul de calitate care corespunde unei probabilitati de acceptare
specificate relativ ridicate intr-un plan de verificare; reprezinta fractiunea defectiva
maxima ( sau numarul maxim de defecte pe 100 de unitati de produs) care, in
scopul verificarii calitatii prin esantionare, poate fi considerata in mod satisfacator
drept calitate medie a procesului de fabricatie la furnizor.
Cand se foloseste controlul statistic la receptia loturilor pe baza nivelului de calitate
acceptabil AQL se pot aplica doua procedee :

a. verificarea calitatii prin atribute conf. STAS 3160/2-84- verificarea se

face prin constatarea, pe fiecare unitate de produs a unui esantion
prelevat dintr-un lot, a prezentei sau absentei unor caracteristici calitative
dinainte stabilite si considerarea, dupa modul de exprimare a calitatii
lotului, fie a numarului toatal de unitati care poseda sau nu aceste
caracteristici, fie a numarului total de defecte gasite pe unitatile de produs
din esantion;este o metoda de control specifica industriei metalurgice,
cercetarii stiintifice, etc;
b. verificarea calitatii prin masurare conf. STAS 3160/3-84- verificarea
calitatii se face prin masurarea unei caracteristici cantitative( masurabile)
pe fiecare unitate de produs a unui esantion prelevat dintr-un lot;metoda
este specifica industriei constructiilor de masini.

Ambele procedee prezinta o serie de elemente commune:

- ambele utilizeaza pentru indexarea planurilor de verificare, indicatorul AQL cu
valori identice, sandardizate, pe domeniul 0,1 – 10%;
- pentru ambele procedee efectivul lotului si nivelul de verificare determina o
litera de cod; in functie de litera de cod si de valoarea specificata pentru AQLse
stabileste efectivul esantionului ce trebuie prelevat si verificat, precum si criteriul
de acceptare corespunzator metodei de verificare adoptate;probabilitatea de
acceptare a unui lot a carui calitate este egala cu cea caracterizata de valoarea

2
 stabilita pentru AQL se mareste odata cu cresterea efectivului esantionului, dar
dupa legi statistice diferite. [1]
La aplicarea controlului statistic al calitatii loturilor de produse pe baza AQL, se
folosesc o serie de termeni si simboluri conform STAS 3160-84 si care sunt prezentati in
tabelul din anexa 1[1].

2.2 Planul de verificare

Aplicarea controlului statistic la receptia loturilor de produse finite presupune

elaborarea unui plan de verificare care reprezinta ansamblul format din planul de
esantionare, regulile specifice ce trebuie urmate pentru luarea deciziei de acceptare
sau respingere a unui lot, in functie de nivelul calitatii acestuia.
Pentru ambele metode (atribuire sau masurare), planul de verificare necesita
definirea corecta a urmatoarelor caracteristici:
a. nivelul de calitate acceptabil AQL;
b. nivelul de verificare Nv;
c. tipul de esantionare;
d. gradul de severitate.

Nivelul de calitate acceptabila AQL [1] este o problema contractuala intre furnizor si
beneficiar; el trebuie stabilit functie de importanta produsului sau a caracteristicii de
calitate controlate.
Defectele pe care le poate prezenta o piesa sau un produs pot fi clasificate in
diferite moduri; cea mai sigura clasificare dupa gravitate este cea care considera
doua clase:defecte majore si defecte minore.A fost definit de asemenea si
conceptul de defect critic. Toate cele trei concepte – defect minor, major, critic sunt
explicate in tabelul din anexa1.
Pentru un acelasi produs sau sau piesa se pot stabili doua valori ale AQL: o
valoare mai mica pentru defectele majore si o valoare mai mare pentru defectele
minore.In acest caz un lot este acceptat daca el corespunde pentru ambele planuri
de verificare ( ambele valori AQL) si este respins daca unul din planuri sau ambele
sunt gasite necorespunzatoare.In cazul produselor deosebit de importante se pot
prevedea subdiviziuni ale aceleiasi categorii de defecte, atribuindu-se valori AQL si
planuri de verificare separate fiecarei subclase.

Nivelul de verificare Nv, impreuna cu AQL , determina efectivul esantionului de

verificat si stabileste in acest mod gradul de consistenta al informatiei asupra calitatii
lotului din care a fost prelevat esantionul. Marimea riscului inerent fiecarui plan este
pusa in evidenta de caracteristicile operative prezentate in STAS 3160/2-84 pentru
metoda prin atribuire si 3160/3-84 pentru metoda prin masurare.Pentru nivelurile de
verificare sunt stabilite doua categorii si anume:
i. niveluri de verificare uzuale Nv1, Nv2, Nv3, aplicabile produselor sau
caracteristicilor cu timpi de control normali la care nu s-au mai
efectuat controale in prealabil . Literature de specialitate
demonstreaza ca Nv2 se aplica in cca 70% din cazuri, Nv1 cand este
suficienta o informatie mai putin consistenta, iar Nv3 cand informatia
trebuie sa fie mai substantiala ;
ii. niveluri de verificare speciale : S1, S2, S3, nu pot fi considerate decat
esantioane cu efectiv mic si trebuie tolerate riscuri relative ridicate,
datorita informatiei mai putin consistente oferita de esantion; sunt

3
 folosite pentru caracteristici care presupun un cost ridicat, durata
mare a verificarii sau care presupun un control distructiv.

Exemplu: daca la un lot de 200 de autoturisme se verifica sistemul de directie sau de

franare, se va aplica nivelul Nv3; in schimb daca la acelasi lot de autoturisme se verifica
consumul de combustibil sau ( care necesita timp indelungat) sau rezistenta la soc
( proba distructiva) se va adopta nvelul S2 sau S1 . [1]

Tipul de esantionare, este diferit pentru cele doua metode:

- la metoda prin atribuire: esantionare simpla( vezi fig. 2.1), recomandata pentru
producatorii instabili sau necunoscuti , esantionare dubla( fig. 2.2), recomandata
pentru producatorii buni sau rai, esantionare multipla( fig. 2.3) recomandata
pentru producatorii foarte buni sau foarte rai.
- La metoda prin masurare- numai esantionarea simpla

N unitati prelevat aleatoriu

de n
produs

control

K defective
(defecte)

K>= A
K <= A lotul se
lotul se accepta respinge

Fig. 2.1 Esantionarea simpla

4
N unitati
prelevat aleatoriu
de
n1
produs

control

K1 defective
(defecte)

K <= A1
K>= R1
lotul se accepta A1<K1<R1
lotul se respinge

din lotul
N- n1

prelevat aleatoriu
n2

control

K2 defective
(defecte)

(k1+k2)<=A2 (k1+k2)>=R2
lotul se accepta lotul se respinge

Fig. 2.2 Esantionarea dubla

5
N unitati
prelevat aleatoriu
de
n1
produs

control

K1 defective
(defecte)

K <= A1 K>= R1
lotul se accepta A1<K1<R1 lotul se respinge

din lotul
N- n1

prelevat aleatoriu
n2

control

K2 defective
(defecte)

(k1+k2)<=A2 A2<(k1+k2)<R2 (k1+k2)>=R2

lotul se accepta lotul se respinge

din lotul
N- (n1+n2+……+n6)

prelevat aleatoriu
n7

control

K7 defective
(defecte)

(k1+k2+….k7)<=A7 (k1+k2+….k7)>=R7
lotul se accepta lotul se respinge

Fig. 2.3 Esantionarea multipla

6
 Gradul de severitate:
Stabileste conditia de acceptarea a loturilor in functie de stabilitatea proceselor de
fabricatie la furnizor, de seriozitatea acestora, respectiv de rezultatele controalelor
anterioare. Poate fi: redus, normal si sever.
Gradul de severitate normal se aplica la controlul singular( verificarea unor loturi
intamplatoare) sau cand se controleaza un produs pentru prima data.
Gradul sever, este un nivel mai pretentios decat primul: la acelasi esantion n de
produse , volumul defectelor pentru care se admite sau se respinge lotul este mai mic.
Gradul redus :atat efectivul esantionului cat si volumul defectelor pentru care se
admite sau se respinge lotul, sunt mai mici decat la controlul normal.
Intotdeauna se incepe controlul cu gradul normal de severitate, gradul de severitate
se stabileste in functie de rezultatele controalelor anterioare si este hotarat de cel ce
efctueaza controlul.Regula de severizare este prezentata in fig. 2.4.

START

- zece loturi succesive

fara respingere si
- procesul de fabricatie Doua loturi rspinse din
este stabilizat statistic si cinci succesive( sau mai
- autoritatea responsabila multe)
este de acord

Grad de verificare Grad de verificare Grad de verificare

redus normal sever

- Un lot este respins sau

- procesul de fabricatie la
furnizor este instabil sau Cinci loturi precedente
- exista alte cauze succesive acceptate
speciale

Zece loturi succesive nu au dus la

cinci loturi succesive fara
respingere

Se intrerupe verificarea calitatii

Fig.2.4.Regula de severizare a controlului

7
2.3 Verificarea calitatii prin masurare( STAS 3160/3-84)

In cazul verificarii prin masurare se determina valoarea efectiva a caracteristicii de

calitate examinata, valoare care se utilizeaza in calculele pentru luarea deciziei asupra
lotului.Acceptarea unui lot este determinata de estimarea tendintei centrale si a
variabilitatii ce caracterizeaza repartitia statistica a caracteristicii de calitate in lot si de
considerare a acestor marimi in raport cu limitele de tolerante specificate.
Pentru aplicarea acestei metode este necesar sa fie indeplinita conditia de
repartitie normala ( Gauss sau apropiat de normala) a caracteristicii de calitate
considerate( fig. 2.5). definita conform[2]

Fig. 2.5. Repartiţia normală sau Gauss-Laplace [2]

La aplicarea meodei de verificare prin masurare, se stabilesc planurile de verificare prin

esantionare simpla in conformitate cu STAS 3160/3-84 si caracterizate prin :
- elemente de intrare constante standard: nivelul de calitate acceptail AQL,
nivelul de verificare Nv, efectivul lotului N si metoda de verificare s, R, σ, si care
se stabilesc prin contract;
- elemente constitutive: efectivul esantionului de verificat, constanta de acceptare
k sau, in cazul procedeului grafic, graficul de decizie.

Nivelul de verificare Nv si AQL determina impreuna efectivul esantionului de

verificat si stabileste in acest mod gradul de consistenta a informatiei asupra calitatii lotului
din care a fost prelevat esantionul respectiv.Marimea riscuui inerent fiecarui plan in parte
este pusa in evidenta de caracteristicile operative prezentate in STAS 3160/3-84.
Verificarea calitatii prin masurare se poate realiza prin utilizarea uneia din metodele
s, R, sau σ:

8
2.3 Metoda s:
o Metoda permite luarea unei decizii privind acceptarea unui lot prin
utilizarea estimarii abaterii medii patratice a acestuia, pe baza valorilor
obtinute prin masurarea caracteristicii  pe toate unitatile de produs din
esantionul prelevat din lot cu ajutorul estimatorului:

  xi  X  xi
n 2

s= i 1
unde - valorile masurate in esantion; C -
n 1
media aritmetica a valorilor
de produs
xi pentru esantionul format din unitati

o se recomanda aplicarea ei la inceput,cand nu se cunoaste stabilitatea

procesului din punct de vedere statistic ; presupune un esantion mai mic
decat metoda R, iar calculele sunt mai complicate decat in cazul metodei
R;
n

o mod de lucru si interpretare: se calculeaza media aritmetica X = 

Xi
i 1 ;
n

  xi  X 
n 2

abaterea medie patratica s= i 1

si se determina statistica de
n 1
decizie Q astfel:
L X
 statistica de decizie Qs pentru Lmax , Qs = max ;
s
X  Lmin
 statistica de decizie Qi pentru L min , Qi = ;
s
 daca X este in afara limitelor de toleranta specificate, lotul ar
putea fi respins fara a se calcula s; pentru urmarirea evolutiei
calitatii este recomandat sa se calculeze si s;
 Decizia in cazul in care se specifica numai Lmax : pentru Qs
 k - lotul se accepta, respectiv Qs  k -lotul se respinge;
 Decizia in cazul in care se specifica numai Lmin : pentru Qi  k -
lotul se accepta, respectiv Qi  k - lotul se respinge;
 Daca se specifica Lmax si Lmin avand valori diferite pentru AQL
atunci pentru Qs  k s si Qi  k i - lotul se accepta, respectiv
pentru Qs  k s , Qi < k i - lotul se respinge.
 Exista posibilitatea , conform STAS 3160/3-84 si a deciziei grafice
pe baza reprezentarii functiilor X = Lmax - ks respectiv X = Lmax +
ks.
2.5 Metoda R:
o Metoda permite luarea unei decizii privind acceptarea unui lot prin
utilizarea estimarii abaterii medii patratice σ a acestuia, cu ajutorul
amplitudinii medii R , a subgrupelor in care se gasesc reunite valorile

9
 caracteristicilor de calitate masurate pe unitatile de produs ale
esantionului;
o se recomanda aplicarea la inceputul fabricatiei, ca si metoda
s;deosebirile fata de metoda s constau in simplitatea mai mare a
calculelor si si marimea esantionului care este mai mic;
o mod de lucru si interpretare
n

 se calculeaza media aritmetica X =

X i 1
i
, amplitudinea
n
n

R  X M  X m , amplitudinea medie R = R
i 1
i
;
n
 se determina statistica de decizie Q astfel: statistica de decizie
Q L X X  Lmin
s pentru Qs = max si statistica de decizie Qi = ;
R R
 L Q
Decizia in cazul care se specifica numai max : s  k - lotul se
accepta, respectiv Qs  k -lotul se respinge;
 Decizia in cazul in care se specifica numai Lmin : pentru Qi  k -
lotul se accepta, respectiv Qi  k - lotul se respinge;
 Daca se specifica Lmax si Lmin avand valori diferite pentru AQL
atunci pentru Qs  k s si Qi  k i - lotul se accepta, respectiv
pentru Qs  k s , Qi < k i - lotul se respinge.
 Decizia grafica: conform STAS 3160/3-84 prin reprezentarea
grafica a functiilor X = Lmax - kR, respectiv X = Lmax + kR.

2.6 Metoda σ :
o mod de lucru si interpretare:
n

 se calculeaza media aritmetica X =

X i 1
i
, abaterea medie
n

  xi  X 
n 2

patratica s= i 1
;
n 1
 se determina statistica de decizie Q , astfel: statistica de decizie
Q L X X  Lmin
s pentru Qs = max si statistica de decizie Qi = ;
 
L X k Q = X  Lmin
 Din conditiile de acceptare Qs = max s si i
 
 k i se obtine: X  Lmax  k s  = X s respectiv X  Lmin  k i  =
Xi
 Decizia in cazul in care se specifica numai Lmax : X  X s =
Lmax  k s  - lotul se accepta, X  X s = Lmax  k s  - lotul se
respinge;

10
  Decizia in cazul in care se specifica numai Lmin : X  X i =
Lmin  k i  - lotul se respinge, X  X i = Lmin  k i  - lotul se
accepta ;
 Daca se specifica Lmax si Lmin avand valori diferite pentru AQL
X  X s = Lmax  k s  , X  X i = Lmin  k i  - lotul se accepta ,
respectiv X  X s = Lmax  k s  , X  X i = Lmin  k i  - lotul se
respinge;
o se aplica atunci cand valorile lui s sau R sunt sub control; este cea mai
economica din punct de vedere al efectivului esantionului; trebuie
calculate in permanenta valorile lui s si R pentru a vedea daca
variabilitatea ramane sub control;este necesar acordul de aplicare din
partea autoritatii responsabile.

Etapele preliminare pentru verificarea calitatii prin masurare sunt prezentate in STAS
3160/3-84.

2.7 Verificarea calitatii prin atribute( STAS 3160/2-84)

In cazul verificarii prin atribute, caracteristica de calitate examinata este

considerata numai prin prisma conformitatii sau neconformitatii fata de specificatii, fara a
interesa valoarea efectiva .
Acceptarea unui lot se face in functie de numarul defectelor sau defectivelor gasite
in esantion.
Pentru aplicarea acestei metode nu se impun restrictii referitoare la repartitia
statistica a caracteristicilor de calitate.
STAS 3160/2-84 stabileste planuri de verificare prin esantionare simpla,dubla si
multipla.
La aplicarea meodei de verificare prin atribute, se stabilesc planurile de verificare
prin esantionare simpla in conformitate cu STAS 3160/3-84 si caracterizate prin :
- elemente de intrare constante standard: nivelul de calitate acceptail AQL,
nivelul de verificare Nv, efectivul lotului N si tipul planului de esantionare(simplu,
dublu sau multiplu), elemente care se stabilesc in contract;
- elemente constitutive: efectivul esantionului de verificat n, constanta de
acceptare A si numarul de respingere R .

Nivelul de verificare Nv si AQL determina impreuna efectivul esantionului de

verificat n si stabileste in acest mod gradul de consistenta a informatiei asupra calitatii
lotului din care a fost prelevat esantionul respectiv.Marimea riscuui inerent fiecarui plan in
parte este pusa in evidenta de caracteristicile operative prezentate in STAS 3160/2-84.

2.8 Metoda zero acceptare – A=0 ( STAS 12898-90)

Metoda zero acceptare reduce riscul beneficiarului de a accepta loturi de produse

la care procentul de defecte sa fie mai mare decat valoarea AQL cu care s-a controlat.

11
 Esenta metodei consta in faptul ca se admit numai loturile pentru care esantioanele
prelevate nu prezinta defecte.Comparativ cu metoda verificarii calitatiiprin atribute, meoda
zero prezinta o serie de avantaje:
a. reduce riscul beneficiarului de a accepta loturi cu defecte;
b. utilizeaza esantioane mult mai mici;
c. sunt eliminate erori mari care apar pentru loturile mici sau pentru cele care au
valoare AQL foarte mica.

3. Identificarea complexitatii controlului

O problema deosebita este ridicata de intrebarea „ce si cand trebuie

controlat?” .Proiectantul tehnologiei de control stabileste daca controlul se va realiza
intre operatiile de prelucrare sau la sfarsitul tuturor prelucrarilor, in raport cu importanta
functionala apieselor si produselor, sau chiar a cotelor care se realizeaza.
Pentru orientarea in stabilirea locului controlului in cadrul tehnologiei poate fi
utilizata diagrama din fig. 3.1
In cazul operatiilor de complexitate inalta care realizeaza dimensiuni de importanta
redusa este logic sa se controleze procesul, in timp ce in cazul operatiilor de
complexitate redusa care realizeaza dimensiuni de importanta inalta se va controla
dimensiunea .

redusa
Inalta
Importanta dimens iunii

medie medie

redusa
inalta

redusa medie inalta

c omplexitatea operatiilor procesului de

fabricatie

Fig 3.1 Identificarea complexitatii controlului

ANEXA 1- Termeni utilizati in controlul statistic pe baza de AQL

12
 Termen Simbol Semnificatie
Efectivul n Numarul unitatilor de produs prezente in esantion
Esantionului
Efectivul N Numarul de unitati de produs prezente in lot
lotului
Verificarea calitatii Verificarea unui numar restrans de unitatide produs,
prin esantionare prelevate aleatoriu dintr-un lot sau proces de fabricatie
conform unui plan prescris
Defect critic Defect susceptibil sa conduca la lipsa de securitate
STAS 3160/2-84 sau la riscuride accidentare a utilizatorilor, a
personalului de intretinere sau a acelora ce depind de
produsul respectiv, sau care ar putea sa impiedice
indeplinirea functiei unui produs final important.
Defect minor Defectul care nu este susceptibil sa reduca prea mult
STAS 3160/2-84 posibilitatea de utilizare a produsului in scopul pentru
care a fost desemnat sau care, fata de specificatile
stabilite, constituie o abatere ce afecteaza in mica
masura utilizarea sau functionarea eficienta a acestui
produs
Defect major Defectul, care fara sa fie critic, este susceptibil sa
STAS 3160/2-84 provoace o defectare sau sa reduca in mod substantial
posibilitatea de utilizare a produsului respectiv in
scopul pentru care a fost desemnat
Defectiv Unitatea de produs care prezinta unul sau mai multe
defecte ; unitate de produs cu defecte
Nivel de calitate AQL Intr-un plan de verificare este nivelul care corespunde
acceptabil unei probabilitati de acceptarespecificate, relativ
ridicate ; aceasta caracteristica reprezinta fractiunea
defectiva maxima( sau numarulmaxim de defecte pe
100 de unitati de produs) care, in scopul verificarii
calitatii prin esantionare, poate fi considerata in mod
satisfacatordrept calitate medie a procesului de
fabricatie la furnizor
Fractiune P nr _ de _ defective
defectiva P= 100
nr _ total _ de _ unitati _ de _ produse _ verificate
Numarul de u nr _ de _ defecte
defecte pe 100 u = 100
nr _ total _ de _ unitati _ deprodverificate
unitati
Calitatea medie a Calitatea unui proces, exprimata prin fractiunea
unui proces defectiva medie sau prin numarul mediu de defecte pe
100 de unitati de produs, estimata pe baza
esantioanelor succesive, prelevate direct pentru acest
scop sau din loturi verificate la prima prezntare

Nivel de verificare Nv Caracteristica unui plan de verificare alesa aprioric,

a calitatii care leaga efectivul esantionului de cel al lotului
Litera de cod LC Simbolul de indexare a efectivelor esantioanelor in
raport cu efectivul lotului si nivelul de verificare a
calitatii utilizat

13
Numar de A In verificarea calitatii prin atribute este valoarea
acceptare maxima a numarului de defective( sau de defecte)
STAS 3160/2-84 gasite in esantion, care mai permite luarea deciziei de
acceptare a lotului
Numar de R In verificarea calitatii prin atribute este valoarea minima
respingere STAS a numarului de defective ( sau de defecte) gasite in
3160/2-84 esantion, care conduce la decizia de respingere a
lotului
Constanta de K Constanta dependenta de valoarea specificata a
acceptare nivelului de calitate acceptabil(AQL) si de efectivul
esantionului, utilizata in luarea deciziilor de acceptare
sau respingere a lotului
Limita de toleranta Lmin / Valoarea limita inferioara specificata Lmin sau
Lmax superioara Lmax a unuei caracteristici cantitative
Limita unica de Termen utilizat atunci cand este specificata numai o
toleranta singura limita de toleranta( inferioara sau superioara)
Limite duble Termen utilizat atunci cand sunt specificate simultan
separate de doua limite de toleranta ( inferioara si superioara) si
toleranta doua valori distincte pentru AQL, cate una pentru
fiecare din cele doua limite

14