Jean-ClaudeKaufmann

ry
1f;{ l
,:h'i
tr

Mulgumiri
TRUPURI DE FEMEI -
_ Mul;umirile mele se adreseazdtn primul rdnd lui
\1ne9is,(-Siygly,
,:t:fn,
lapd"/e
pe1.t1ytryrijinwl sdufidel, nu ti;it ;;
cercetcirile.careaa folosit cdi mai papin
PRIVIRI DE BARBATI
bdtdtorite.Ii mul;urnesc,de asemenea, lui yves Win*in,
mereu tuspu.ssd irnpdrtd;eascdSi altora din prepioaseli
SociologiasAnilor goi
sate cunolttnt.ede ltteraturd amcricand bund. Lui
JacquesLochm care ,n_a ajwtat cu eficienpdla consti_
t,ui.reagrupului de anchetd.Le mwllwmcsc, de asemenea., Traducere din limba francezd
lut _J_ean-PieneColleu, Christine ioupde, Alain
Godfroy, Emmanuelle Kissel,Claud.eLe Biize, ca.reaw de VIOLETA BARNA-NATI{AN
colindatplalelecu creionul;i'microfonul tn mhnd,moti_
uapi,Qcdp.ipinapi,sicompetenli.irro ,, toiig
rtsor.In Jine, nulpumirile mele se adreseazi "-o fori
celor nei
t,r!,, persoanecarc.au acceptatsd rdspunddtntre_
,d,
oantor: tmt cerscuzeJald de cci careau iesitobositisau
tulburapidin focul cona'orbh"ilor. '
I

l\l
r*,iln4
1998
 Coperta colec$ei: VALENTIN MCOLAU Introducere
Ilustrafia: fotografie de MIHAI MANGIULEA
;-_:-:-:-:_:-,-_-=::
B-B'r()'l''..A ( 'rlll'RALA
Ulli-"tl i:\eA B -:rRE$Tl
F A,Crlt,I'Ar'-l Dr l jc tc,.oitE
$ l .\'. '; i. , iA !!oarALA

mwf\nflrwlw .-*- - '-:^a- '' '

/'q
ocrologulesteun Personajcu
' u) de-acu-'j;;.
fcoali, el are un """d;;;;
";:P"Juit'"'
t;t" J"'pt"
carepublicul este
sub;bii' familie'
toate chestiunile la
cerrtru social' ela-to1-{,e
ordinea zilei' Masd rorundi intr-un
minister' articol de presi: tnvt-
tcleviziune,raport Pentru un
in cuiise' ei igi colportea-
ttt cu mare zarvd saui*p-""a"a"-se
j. i"i:""t" mica lui $dinte. I se cere s.i sc pronunle asuPra
lJ
comportamen-
;tiltii ;;"; a societiqii, si descrieopinia sau de
JEAN-CLAUDEKAUFMANN tendinqele
CORPSDE FEMMES,REGARDSD'HOMMES tclein cutaie,"., "t'i"L"li'""ii"' tl'ai'sprinda si meargi
treburile
sl spuni." * dt ficut pentru ca
@ 1995by EditionsNAIHAN, Paris evoluqie,
ce
c^eea se numefte un expert'
@EdituraNemira.1998 mai bine' Pe scurt, a devenit
un expert ..,f antrenat nu feri
(\rrnercializarea de acest virtei, in care se^lasi
lnehitit-s-c-la!r
in afaragranilelorFrii ferd acorduledituriiesteinterzisi. ce
intrebareesengiali:
pl[::fi,'i;. r""-pre"atJtt te uiteo intrebarefondatoare
csteo soctetrr., iin"^'eea ?
Difuzare: ",,*iitt"!
ii'.a"a ;;ffiI;;;gezei textelcrvechiqialdez-
S.C. Nemira & Co, Sh. Crinului nr. 19, sector1, Bucuresti ;'l;";;;, dar caredispare
brterilor teoretice,;;; l; u'niversit;ti'
lble Ion: 668.54.10, 223.48.54,Telefax:668.70.51 soc'iale'
; cerinqele
Clubul cdrtii: C.P. 26-38. Bucuresti dc indat[ ce sociolo-g'JJ'i" "o"l*ntat Cel rnai ne-'
dt."xpert'
fiind invitat ,e ,. p'otJ";;9 t; t"ht"tt ei
#ilt;-'-ti"*a r;minein domeniul
rsBN 973-569-256-9 ;ffi;;-;;;'i
f
 sfirsesteprin a inrrain rindul obignuinqelor _ totne s-au simgitignale. de caracte.rul pugin9bi1nr1.tal.su-
.].r..jilir"d.
ru rntotdeauna -r ar
excelente. Cind selanseazio ancheiipen. bicctului: nu era o gvi,rati+fsblema-sociali'Subiecqtt
d
realitateain faqi, cdndfinanqi.ilezuniJ;bti;;; ilior, qatasi respundala multe alte feluri de teme' ,,Dar
'.ll l f,riui
rterrnd cercehroruluimijloace.delucru preqioase, ,iiii*3i, zdu aga'!"F-92.r'Totuqi, n-au fost decit foarte
;ubpresiuneaevenimentelor, i-b r"J, i' g;;;;;1, ".;;;;;
il;;i."d; iriil"S ;f"zu-ri. Din picate Pentnr persoaneleinterogate,
;onsilier,alprintului.,Sffi!.rron"l ,oircrrarca experr greu,fiindca erau dezbrientate'avind mari
sr nu Eiiluu;* I-ega "iaslpunda
Jonresrdeloc aceastifuncqielucrativi gi sociarmente celo-rmai simple intrebiri, ticerile
utila. iih."iiaqi si
Dar eu sunt,in acela;idmp,;i cercetdro., n;-riqmiii,i;* iriu 9i "ttte,efornrrilePent+ra gisi un 5i;puns
j"t
gherit cind reoria.ri. ,riiru ,r" "patato"t. ,,Nu gtiu,nu mai;tiu cesdcreddespre
sunrun cer- dlveni"u obositoare.
cetiror visind la o cercerare "trrir.rrzara;
fundamerrr"li care,tii;;;;- ovs., md o6or.r., sunt-in-vacanqi' oricum, 1u-qi
ilrtr.Uailt.
poratdin viaqaepocii, fara a deviaspre i"gi".;i;,.;iJ'i iin. ri gindeqti, e;ti pe plajd,ai chef si.stai cu sinii goi, nu
r-enrrLl astatrebulesi reunescaceleconditiicaresi_mioer_ e-n."oiEde moiiuL" r-1-?.+.Pentruunii erapreamult, urt
miti lansarea unor veritabile
"".h"t.J"
r.;;;;.il;45; |oi de revoltd lini;titi prindea formi' o impo.trivtresurda
unilor de bazd,ale sociologiei qi si gar.r. ur, ,.ib;.., bi*, frii daa".heti, disimulatide surisuriqt amabtlttap:nu era
carc si aibi o dimensiune"reorerici.'origi"ri,i;;;;;, nimic de spus,probabil ci. noi ne ingelasern
fr;; Hihi. a. vdzur.,
rnizepolitice,sdnu poati fi ,..,.rp.rr, temi. ,,Avetraltesubtectemal Prcante,
f.iitr_o .;;;d.;;: rlegind o asemenea
pcrtiz-i;iaticc m-adc'rerminat se ia temisinii-soirEri. nli interesante, oamenilornu le pasdcituqide puqtnde sdmt
vortra,deliberat,despreo chestiunE "r.g ,;*fia (h ori, persoanele rnterogate au aclus
ugoridentificabile #;:;C 3Ui"F-tSe. De mai_multe
si ale.cirei limitepor rr u$orrrasare, pen_ Iitu-"t r., ciutind sa nc convingi de gre;eala noastri'
It:, .1 rnvesrrgagrte si fre cir mai profunde.Fiindcd,adesea, f,iselyne,de exemplu:,,Nu vid ce-interes poatesaSlbi ?
rrrrrnderea uneranchetete condamndsi rdmii la suprafatdsi lilct.'ti sociologiclasupraunui astfelde fenomen,fiindci
maril e intreberi sunt it. d. .""ti i";; ;ffi ;t"i;;';; poqi sa mergi cu analiza:e un lucru
-copleg : ilri-iti" cit de d"eparte
Personal,.eu prefers-i aprofundez"l $lt de natural" F-125.
Lu.echrpameade cinci anchetatorinc_amdus deci Oare mi ingelasemeu asuprasubiectului?-Cartea,sper,
, oe
pta,e$r am ancherat300de persoane. Am fost intdmpinlti dSmon, t r. aza co ntr ar.iul.A - t i scqt te s,rlt:enul-df.+{ostu'
-primiti,
-excelenr. cind sunim la ugi,scinta-pri si iin' ffiuI de b419-gg-qs-t,e--ehiar-un-gest'5ts1pl-u,nalll{aI' I at? -PIo:
cceaceestedeinqeierlDaf ""
paFLii,U".i.#I5ffi#i"..i'ii"; tft-m-c;?f Citlxg-9-i+gr--.]gpre*c9$.ls-tpriEsj-ittlr:ul..aniam-
nuincilcimteriroriulintimitiqii,iri Ui"pui;, i. ;ii;;;;"..
in altc locu;i.,,Daci.
perso nai'ui ."r. r. ni, ;;;l;il;;_
Eq,EjF4+I-ds:erop.e:,3qe?!f++?{{inir,d.li31rl*S
ilffinind cine,ce ;i cum are dreptrrlsi taca' t'tr:carepozrtre-a
f'crt a cievenrrfamilia.r,
cel ce intreprinde -.$;.
o anchetiouili.. Jorpului,fiecare'felde a privi are un sens,fiecar5l4n.-!g
csrccu atit rnaimult identificabir:
magnetofonuli"'r;il;- i,,.'^rio .lo f^trnr-siv-6.r-steirri- ioaci un rol distinct. Cetr care
cli:rtrcmarcar,
intenlianoasrri fo* iSp.ratiinainre " d. n. pe plajanir ate ,rcestorcuiiseale
aiffi-h;ange
prcz.cntr, "
oameniinu erausurprinsi " ;; proscpul.lui, f;re sa
ci'sunt irrterogali, b; iciiu"ii salecind'seintittd"liniqtit,Pe
ardmuclriarmulqumitici-i consultam. ir r.hi,"b, ;;;;r"; Ji'sin.{eascd -onEtiinga
la altcevadecit si somnoleze, s[ viseze,sd se I
ros-tprovoc'-rtidc remaancherci.Subicctiis-aua-uz#?oart. intr-o torpoare binecuvintatil IJe
brinr"r", sa amorqeasci
tarc: risctc1,,friinGazE-I6frtiTTo
r r a"iT$#i" f.=iffi ; undc qi qoculdezagreabil provocai c{e intreblrile noastre' ,t

f)ai rctic-cnt.lnu scascundea pr., d.p"r;;'il ilr;i'Ur?i,

provocarafiind de ufmdtoireaintrebare:la cc
.grspoz.r(u" r' Datele desprepersoanele interogate sunt men{ionate in anexa
poatefolosro anchetaasuprlsinilor goi? Numeroase
^. per_ mctodologica.
,
 I

,Nu qtiu,nu gtiu,nu gisescce si vi spun,chiar n-am idei" I fie ca e bdrbat,fie ci e femeie,.pirereasa asuPraceluilaltsex
B-49;,,De unde aqimai scos-o;i pe asta?Eu nu-mi bat i riscasi se schimbe in multe tlte locuri.pelingn plaji.
capul cu agaceva,sunt in vacan\a5 mi odihnesc!' B-59. i, Sociologiaeste.o gtiinqi. Ca orice qtiihgi, ea ui.ilizeazi'in'
Cititorul trebuie avefiizat:incepind din momentulin carea (metodegi co.t"ept.) cqe-!fac uneori abordarea
luat cunogtinqide regulilejocului, plaja nu va mai puteafi iciln. Ar fi totuqi picat ca publicul neiniqiatsi nu poati
s;-;i piardi accesla fondul iercetirii. Tocrnaiaceasta esteuni din-
ca inainte,
lnalnte, el nsca
risci sa-ll Plaroa acum, pentru totdeauna, lr-
Pentru totoeauna, li-
nigteanaivi cu care era obignuit. Este prequl pe care trebuie sarcinileDecare mi le-am fixat, in raport cu miiloacele de
pliteasci pentru
si-l pliteasci
si-l oentru ingelegerea
inteleqerealucrurilor.
lucrurilor. e dispun: sd extild cercul-cititorilor in aceasti disciplini,
stimulezinteresulpentrufuncqionarea societiqii9i pentru
intrebarile- carevizeazf evenimeqtelecele mai-*comune
pr rtile ei ascunse,silealizez, eventual, o Puntespretextele
";;ftt;, i'aride. in acestscop,trebuie si scriu clar.Totugi,anPmite
ri sunt sreu de .^*pli.rt 5i cer sd se faci.referirela cu-
teiretice.fecbnds
nreleteJretice,,fdcbnd
inqele crisulcev3
scrisul cevamai q:*greudejtdiqerat.
g:Il-t.
acest au
tip au
1alpr-ezentate
ros[ ^{: M
fost prezer]r.afe lisfir-
iiorit"t." subiectelor de acest
ublectelor oe [lp
. r.l. .t -
rtatea socl n
Speranqamea esteci
:'ultimele capitole sunt mai dificile. Speranqa,mea
itorul nesoci,clognu va fi descurajat;i se valdsa ac.{as in
dnele gumqel,lar curlozrtatea lui
lur va'rimine
va tar la fel de dispo-
ibile ca 9i faqade alte asPecteale viegii.
Modul meude lucru esteoarecumdeosebit:estedecine-
,cesarsd explic pe scurt cum am concePut aceastecarte 9r
pentru ca nu e ni.mic de spus, cr pentru ca e un rm- 'ci;m poateJi ei citite. Cea mai mare pirte a lucririlor de
perativ vital: viagaeste posibila tocmai tru rtiinti socialese repartizeazain categorii relativ distincte:
-...5r@
gandesc la lucntrlle cele mar slmPle, pe inonografiile sau documentele' care descrirl un fragment de
vor realitaie bizuindu-se pe o ancheti; Ei cirqile teoretice, care
tru sann gor, aceas lelaboreazd.o argumentare conceptuali, eventual ilustrati
iDrin exemple. T"rupuri de priviri de bdrba;i nu se
apisitoare.Ceciceeace estetrecut sub ticere aici devinecu -una femei -
in nici dintre cele douii categorii. Contrar
deosebireproblematic:evidenqape cale toqi ne bizuim nu 'tncadreaza
impresieici a$ puteaacordaimportanti observ'aqiilor de tJe-
cste,de fapt, justificati, fiindci sensulascunsal gesturiior taliu,arnbidambaesteintr-adevirteoretici.Existi mai rnulte
simplee profund.ambiguu.Secretulcel mai mareeste,tiri feluri de a faceteorie.Metodaclasicdreziddin a prqpuneo
indoiala,acelaci fenreiilLJetre.lcorpuri, batU.+$ p.i- inlintuire de ipotezeoriginale,racordindu-lela cunogtin-
I l
vestein trei feluri diferite.czitind. trecinc mereuoe la un teledisponibilisi rritica;d propunerileanterioare; e vorba
rip de perCSi;e ia'liiui."Sr,.rer care nu e autentic,fiindcd ie ui"de idei pentru frumuseiea qi caracterul lor euristic.
toatalumeaintuieqteaceste echivocuriqi practici,discret,jo- Desi" declinul isioric al marilor sistemeexplicativereduce
cul dublu.Totuqi,doar caracterullirrritatal acesteiintuiqiiie impactulacestei1nqto{g,e.apdstr.eaza o pozilie privilegiatl,
pcrmite bdrbalilor9i femeilorsi leasi firi. efort legituri, in care se expltca pnn legttrmltateasl to4a coffemte ce aDstrac"
irnprejuririlecelernaidiverse; doaraceastilimitarefacepo- giune. Cred, insd, ci-teoria se Poate fabrica si intr-alt fel.
sibilnmenlinereir coeziunii socialeqi aiuti viaqasi nu devina
o aventurl nebuneascl. Cititorul trebuie prevenitdin nou:
 Asta nu inseamni ci imi imaginez ca ar fi posibil sd formu-
lezi ipoteze firi lecruri gi rellectii prealabile.Dar pariul ar
consta in evitareailustririi a p.osterioria conceptelorprin
exemple,in utilizareaconcretului drept materreprrma Den-
tru elaborareade idei noi, udlizind capitalul teoretic de por-
nire ca pe un simplu insrrumenr, suirlu gi deschis oriiirei
surPrlze.
A.ceastaexplici gi consrrucqiacirqii de fagi; unitatea ei se
rgr+T qe gbjeclul anchetei:practicadgzgolirii sinilor. Ca-
pl[olele oescnu,punct cu punct, codunle de comportament.
regulile oficiale $i cele racire,incercind si sondeie ." ,. ,ri
cunde in minqile subiecgilor.De altfel, lucrareapoate fi cititi
doar la acestnivel, poate fi folositd drept manual carete in-
vaqi cum si triiegri, un ghid al plajei revelind mecanismele
ei discrete. Pentru cine vrea si meargi mai departe, terenul
pe care-l va parcurgeinceteazade a-mai fi jalbnat.-proble-
mele teoretice care reies din prelucrareamaterialului oor-
nesc,intr-adevar,in directii multiple. Dacd am fi impini re-
fleclia_multprea departeam fi riicat si distrugeminita.ea
cirqii. S-ar putea ca cititorul si regreteci anumite probleme
rami.n in srarede schiqi,ci nu s-aipus mai mult aici saudin-
colo. Aceasti aga-zisiomisiune esie.u arar mai delicati cu
cit ,,aici" sau ,,dincolo" se definescdoar prin interesulteo-
retic diferit al fieciruia, iar ideile .are ,roi fi spicuite se vor
deosebide la un cititor la aitul. Eu ii cer, deii, mult celui
care nu se va mulqumi si rimini la primul nivel al lecturii.
I:l va trebui sa pitrundi printre .roihiuri d; *d;;;;;;;;
si aleagdrpotezelecareii spun ceva,saconstruiascdel insusi,
irr manieraproprie, reoria.plecind de ia elementelepe care
i lc ofer eu.Cititorul va puteasa procedezeurmind modelul
clasic,ac{ici sd rzolezeiezele care sunt expusemai ales in
ultima parte,Daci dorestesi rimini mai aproapede modul
I elaborarccareimi estepropriu,,va disprjnede exprrtre.ea
nulioasii.gi sistematicda obiectului concrer: practtca dez-
lirii sinilor. Ideile reorericepe care le sugereznu cad din
"; ele sunt produsul ancheteisi nu isi caplti veritabilalor
'1i decit raporrarela inqelegerea intimi gi detaliati a fap-
cr. Dc accc;l,a fost necesarsi explorezgi sd expun *eci-
: mul concrcrin toateangrenajalesile. Interpretandu-lfoarte
10
liber pe Marcel Mauss, aq zice Le sanii goi au fost luaqidrept
un ,,f"pt social total", care PuteajPune mat mult daci ar tt
ixisi"t^timpul necesarinlelegerii dinamicii salein ansamblu.
i;ti".ipittiste ci microsco"pulaiirlEi pini la celemai fine
detalii^pentrua scoatela lumini idei de rasunet genera.l'
tt
lPreferam si-i las cititorului libertatea totali de a sur-
prins si sedusde o idee atunci cind di pagina' Dar, pare-se,
il risca si fie dezorientat daci nu i se anunqi programul'
conform ciruia poate gisi hrana necesari apetttulut siu teo-
reric. Iari deci o listi (Jacultativi), din fericire imperfecti 9r
incompleti.
Priira temi de sindire esteistoria 9i migcirile ei (ceeace
in secolul ffecut s"-arfi numit ,,evoluqiaistoriei" )' Ce- in-
seamni procesul de civilizare scos in evidenqi de Norbert
Elias,fati de relaxareagi spontaneitateacirora Parc si lt s.ett
emogiilor4l
iliib.r;;;s fe plaja ? Ancheta aratd'.castipinirea
se interiorizeaza pina Ia un pas de absenla constrangerllo{t/
d" i;. ocupa t*p,rl qi privirea in societateanoastra?,Iyf"l 7
a devenit un suport de identrtrcareesenqlal,care exPncaoecl f
caracterulfoarti personal al deciziilor in :t-t"":t il^f:tl:i:l:
\
Privirea joaci,de acum inainte, un rol central in schimburtle t
socialeqi in sistemulcunoa;tgrii-
A doua remaa cirqii se referi la rap.orturiledintre birbaqi
g.iin care
$i femei,la modul in carese Pun in viloare femeile
lu"i.l. privite de berbaqi.Din analizamaterialului rezulti
.e l" f^". cu trei tipuri de logici a schimbului, tipuri
"".-
concurente, " uneori contradictorii,intre care exlsteo alune-
.tr. .o"tinui; de asemenea'rezulta ci nimic nu-i oblign pe
cei doi parteneri sa se situezeinrr-o logici identici, in ace-
lasi moment. Totusi, barbaqiiqi femeile se inqeleg'Aceasti
consrararerepune in discugieschemaobi$nuiti, carePretln-
de intelegereasensuluisi acceptareaacestuiade cdtre PTte-
neri i" .idtul schimburilor. De fapt, ficcarepartenerig.i.ar'
propriul siu mod de interpretare'Ceeace constltuleschtm
impir"tigital gofg
. 6rlt" atarenu si:bizuie*t?l p" sensul
i rttualulut.
gi vizibilitatea
nicdrii.cit mai alespe stabiliratca
l A treiatemi incearcisi-ii aduci obolul la vecheadezba
I t.r. individ-societate,opunindu'i foarteadeseape adepq'
I libertatii celoi
individuale aideterminismului social,cind, d
l1
 fapt, numai analizaarticulagiilor socialeva permite un pro-
gresin inqelegereaacesteirelaqii(Elias, l99l). Ancheta arati
ci existi, in acelagitimp,libertatea;i controlul celui mai mic
gest,ci, degi regulile de comportament sunt supuseunei se-
vere constringeri, abaterilerimin totdeaunaposibile. Aceste
abateri sunt totugi costisitoare(se pldtescin specialprin sli-
birea automatismelor) gi solicitd un efort personal,ceeace te
impinge in general si respecli regulile, intrind din plin in
rolurile socialedisponibile.giincorpornnd socialul pentru
a-gi putea construi o individualitate proprie.
A patra temi atinge propunerea de a se introduce un ele-
ment nou in teoriile despre construirea realitigii. Analiza
detaliati a mecanismului sinilor goi demonstreazd"ci pro-
t ducerea de norme este fundamentali in acestcaz: realul se PARTEA INTAT
constituie numai prin elaborarea normalului, apo.i c.apdtd
1 greutate prin automatismele gi invizibilitatea conferite de Trupuri goale 9i btonzate
L banalitate.Dimpotrivi, deviereade la normi gibizarul atrag
privirile gi te provohci si ginde;ti, si codifici, sd critici, sub
presiuneasociali normalizatoare. Cu toate acestea,devierea
gi bizarul reu$escuneori si reziste gi chiar si se impuni, ca
pas^inaintecitre apariqiaunei noi norme.
In fine, ultima temd este ceva mai politici. Construcgia
i
realitiqii prin normal face problematic exerciqiul democra- ri
qiei cotidiene. Ancheta reveleazl,intensitatea culturii gi a
voingei democratice in societateanoastri: toqi, sau aproape
toqi,dorescsi-gi poati decideviaqain ceamai deplini liber-
f
tate, f,ira nici o constringere. Dar necesitateade a defini
normalul contracareazi"aceastd, aspiragiela libertate, inci-
tind la categorisireamirginiti, la excluderi gi intoleranli.
Nici pcrsoaneleinterogatede noi nu au ficut excepqiede la
accastiioscilaqieintre celedoui tendinqe.
li timpul si incheiem aceastdlisti. Am senzadaci-l aud
pe cititor intrebindu-se, la fel ca cei intervievagi:ce-or fi
urmirind lgtia ? E o carte despresinii goi sau e un manual
dc sociologie? Da, e timpul sa mergempe plaja, sa revenim
la suprataqi,si prequimboglqia gesturilor celor mai simple.
 CAPITOLUL I
Peisajulistoric
al eliberirii corpului

Nudwri de altddatti
xhibigianudititii nu esteun lucru nou. Istoria
abundi in sAnisi fesecarese oferafdrdmulte
menajamente privirilor publice.Mai alesfese,majoritatea mas-
culine,cici busrurilefemeiloraufost acoperiteplni nu demult
(Gros, 1987).Panoramaextraordinarde variati a nuditiqi-
lor permise,evidenqiatideJean-Claude Bologne( 1985),nu-l
poatescuti de surprizepe cititorul modern: esteticavirild a
atleqilorgoi la greci,eticareligioasia procesiunilorcu oameni
goi din Ertl Mediu, impunereaautoritiqiiprin ceremoniile
Scaunului giurit'r'din secolulal XVII-lea.In fiecaresocietate,
tnumitepdrgialecorpuluib;rbaqilorsi femeilorau putut fi
cxpuse, uneoricu generozitate, inclusivpirtile celemaiintime,
alteoricu maimuld zgircenie.De la o societatela alta:rareori
accleagi,in acela;ifel si pentru aceleagi motive.Semnificaqia
moduluidea privi nuditateas-aschimbat,de asemenea, mult:
ebiapornindde la sfirsitul Evului Mediu nuditateafeminini)
fncepesi seidentificecu dorinqa,iar vedereanudului cipatal'
,nn:r"qraj:{ipe careo cunoagtem astizi (Bologne,1986);

'r Scaun giurit in care se fixa oala de noapte (n. trad.).

15
 ln peisajulpestrital goliciunilordealtidati, sinul gi-apis-
discretia.pini in perioadaamoruluicurtenesc.O dati
tratcdiscregia,
cu nasterea
cu na5terea formei modernea sentimentuluiconjugal,
tormer coniueal.legati
I
de la bun inceputde dorinqaprovocati de privirea indrep-
tati spre corpul femeilor, aAgra-fulblfata a curtezanilor
este. .+:...El]#
atrasi de sini, ce 'fusesEii uitati pini.-.- atunci.
l: -'i+: ' j-.+;&-. -
iVlis-iarea
: .
- --.-... r
entuzlasmeaza lumea masculrna$t da un nou lmpuls lnspl-
raliei arti,sti{or.,,iq arta statuari, in{resce, in capiieluri,.sa^nii

inseniibilela schimbarea din privirilebirbatilor.IniF-o ep6ci itatea, istoria este un etern reincePut' o migcare firi ur-
in careconvenqiilisocialepielind f;iliF:FS ascundi tot Lre,carereia,mulqumindu-se si le readucila modi, Parti-
mai mult picioarele,virite in rochii cu treneinterminabile, ri deja cintate. Totugi, daci am judegaastfel,am comite o
fixareaprivirii asuprasinilor le permite,dimpotrivi, si-gi de analizi, fiindci fesa de ieri nu este fesa de azi,
dezgoleasciparteasuperioariEi si lansezemoda decolteu-
ul sol al lui AgnbsSorelnu estecel descoperitpe plajele
rilor coborind plni la ombilic.Intr-o vreme,AgnbsSorel
ii aluzust.Istoiia se bilbiie gi se repeti, in mod cert' dar
vaincercasi impuni un tip decorsajcaredisimuleaziun sdn,
colo?e ezitdrigi aparentereintoarceri,mersulevenimen-
descoperindu-lcompletpe al doilea.
descoperindu-l lvlavioEii nu gisesccu-
. Evlaviosii
vinte iuficient per areun s.rrr, c"rdffebuie sesizatPentrua inqelegelumea
suficientde dure pentru a condamnaaceastiaespuiere
vestimentari-in -omplet Ljuritoaregi.a rindui faptelein locul.precisun{e 1f1
vestimentari-in ochii lor. vinovati.
ochiilor, vinovati.Paul_de
PauldeBarrv.de exem-
semnificagie. in cee"ce privegtenudiiatea,acestsens
irtori.i estedat de noul loc al corpului in societate.

1986,p. 66).Tarruffe'ffil'istti-dffit
exem-plul
celebru9i [fi- sul de civilizare
nat al unei campaniiadeseamai violenteimpotriva ,,nudi-
tiqii pieprului",campaniecaresevaintindepe parcursulmai
multor secole...fira succes.PapainsuEia intervenitdegea-
ba: nu e nimic de ficut, mlcarea esteprea puternici, rioul
mod de a privi al blrbaqilor le impinge irezistibilpe femei
si-si expuni bustul.Nici micar secolulal XIX-lea. acest
mareseiol al pudorii. careva incoisetacobul femeilorlnu
a reugitsa invingi decolteulrochiilor d.eseari.Trebuie sa
a;teptim inceputulsecoluluiXX pentruca sinul si accepte
disimulareaindiretul stofelor.Dai astanumaipentnr a pre-
eiti maibinecontraofensiva corpuluilibercare.de prin anii
ZO,sfara.niplatoseleEi scurteazifustele,pregitind terenul
peltry spectaculoasa dezgolirebalnearicarevainflori dupi
razbor.
16 priviride berbati
- Trupuridetsmei-
 decio in-
Ancheta lui Norbert Elias a fost elaborati pe baza unui fe vadi mai mult din nuditatealor' Pijamauaeste
mate;iel istoric privind socierareaVechiului negim; cea mai irn.i. .".. deplaseazi{rontieraconrolului emoqiilor.citre
multi liber-
importantd cartea lui a fost publicati in 1939.O lecture ra- ;;-,,'*;.; asigririndu-leacestoradin urmi mai
pide.alucririlor lui lasi cititorului conremporano dubla im- ffi-a. il,*";.,A.;;;;;;;i" c]
p"fTitt:."inlgfepern
"" fapt' ci
presie: pe d9-o parre, admiraqiepentru pertinenta analizet i;i;i. darente de eliberaiea corpului indica'de
sale,iar pe de ahi parre, indoiali Taqnde validitatea rezulta- ;;;; .";tringerile fizice exterioaie.pot fi inlocuite .p.rin
teior carese referdla perioadelecelemai recente.Lumea de mai"suple, de indati ce indivizii sunt capabilisd
iii"fuiijii
setransformiin
azi nu esteoare o lume a ciutirii spontaneitiqii migcirilor qi in.otp"tir" ",rtoionrtringerea,iar aceasta
plaja qi felgrrle d;i1 d.estll
emo{iilor, a eliberdrii gi a supleqeicorpului, a renuntirii ia fiuto,il"rit- personal'ObJervind
pe atunci,Norbert Elias conchide ci' in tond'
cituqe qi tabuuri? Societareamoderni nu se indreapta aare Ie dezbrecate
i.tpt. o d"itilde-rg agalgnt.a, care nu-i posi-!-rld
citre qirmuri radicalopusecelor indicatede Norbeit Elias? &;;;tb"
Autorul insu;i a fost vizibil incurcat de observatiilepe care idecit printr-o capacitaG dii autoconstrangere sporua'
nu s-a putut abqinesi nu le faci in societateatimpului siu si ':tlit.r*rea coipului qi ielelaltedezgoliricontemPorane
cu pro-
care se incadrau cu greu in schemelelui. Constitind noile .nu constituiedecio risturnarea tendinteiin raport
de civilizarepus in evidenli de Norbert Ehas; ele se
moravuri balneare,el nu s-a putur stipini sa nu miriuri- "i.t"l acestadin urmi, marcind,.pur qi simplu' oa
Gasca: generalipari ci r" ori".tteari intr-un sens il;;;;r;;r;in
"Miqcarea gesturilor emoqttl.or nu
contrar celui pe caie tocmai l-am stabilit pentru trecur" ,,do"i faza.in f.azaintdi, controlul 9t
(Elias, 1,976,p.271).Examenul atent al textelbr saledemon- ![ur." si fie realizatdecit prin multiplicarea interdicqiilor Et
streazi c5,el eziti, asupra rispunsuiui pe care trebuie si-l :;ti"":; Jlitttt"t" din ce^ince mai-marefaqi de proximi-
dea.in anumire pasaje,tenrat-deun refuz al realului in nu- :il; .;6orale' Notbert Elias insuqi noteazdci de aici a
mele teoriei saiesi influenrat, firl indoiali, de mediul in care I ;;;r;;; atrofierea unor sectoareintregi din viaqapulsio-
triia (Germania- in plini ascensiunea nazlsmului).crede . nalesi refularimasivecareav interzisadesea satisfacqia erno-
(Elias, 1975): proce-
ci a decelat ,,scmnele'carepar sa anungelrn proqia, ,pr. I iio""ia, obginutidoar pe cii patologice
dupi acest
forme si rn;i sevcrcale reful;rii impusedin cxterio-rpulsiu- i I"f J" titiiiz"re nu p.rt." continui si evolueze.
nilor" (Elias, 1976,p.272).Dar in alt ioc, el oferl, Cimpotri- " mod"l. Atunci candiigidirateaqipuricanismul atingeauapo-
v5, doar in cAtevarinduri, ceeace ar fi purut fi o dezvbltare in secolulal Xlf-lea, o noueimaginea corpuluiincc-
-evoluqiilor laza
a teoriei sale,permiqind interprerarea celor mai t 8." ia iasi l;i lumini (Corbin, t987),deschizinda doua
";;;i,
recenteale socteta!il.
'r ptot..nlui de civilizare.
|
I

Pijamaualwi Norbert Elias t

Rcizboiulcorsetulwi
Norl-rert Elias di exemplul unei noi_rnod! vestimentare 1 Trecereade la prima Ia a doua fazd'nt s-a {icut de la o zi
bun decit
intre celc doud razbo4ie mondiale: pijiryppa, qinutl in Care tr iifata conuadictii:nu existi exempll.mai
"ii"
ie'uoitt corserului'i"co'setateaveqminteJorf'eryinine incepe
unii sau atfii nu-mli ezititsa r" fa*tie'9i tt.t*"1.
Autr.rrulne avcrtizeaza:piiamaua "r"t.iin "u
nu reprezinti o ciiminuarc .l-f.-6;J;t" fI-sau XII, in rindurile aristocralie!-Pt-iP',
ir autocorltrolului. Dacd persoanelise arati.,maimult ca ina- form;" de corset flca-ndu-9iapariqiain secolulaLXIV-lea '
inte, in qinuti de noapte,astase intimpli deoarececimaga i 5i6".t, r q8+)',,P-l-a!,o,la.
siudala",i-Plfi de,,sensibilitatea'
ins{i, care nu dateazadecit din secolul al XIX-lea, lasi sa iroue faqe de dgidi;te qi rectitudine"(P-erret,
1984,P'72)'

18 19

t
 Aceastlmodelarea corpuluifeminin cu ajutorulprotezelor
corespundeexactincepuruluiprocesuluide civilizareanalizat
de-trtortenElias.Timp di cinci secole,moraligti,medicigi
fabricanqide balenepentru corsetesevor intrece,unii - in
,rafinareadiscursuluidesprevirtugileqinutei,alqii- in imbu-
nitiqirea miiloacelortehnice.Generagiiintregi de oamenide-
prind astfelprofesiadeformirii trupului femeilor - tot mai
rigid, mai strins, mai departede formelesuplegi de legini-
rile animalitiqii. Principiul esteatat de evident"incit, chiar
dupi izbucnirearevoluqieide eliberarea corpului,oaselede
balenegi cagaloqi au continuatsi fie folositepini in anii 50
pentru a comprimamoliciunile(Fontanel,1992).
TotuEi,incepind cu secolulal XVIIIJea" o sensibilitatera-
dicaldiferiti .ia inceputsi miieasci:de eesi ne oDunerncor-
t. r k-
puIu"rc3-lL{rg!-gs{IryI. p-e*,q4
r-e-Ir_p una ql "!n nor, _gi 9_qj3!!g
ascultim ce are el de s.nu,s, de ce si nu acd€D,glfrr ci trupul
qbni;"stenfi
Fo*g'-l$irSe#-4ff t@
9a}.Giegit ingelesde epocasa,Jean-Jacques Rousseaus-a
ridicat impotriva artificiilor rigiditiqii: deci nu intimplitor
s-aangajatintr-o adevirati cruciadi careseorganizasecon-
tra ,,teascului
detrupuri". Citeva marchizeauindriznit si se
descheiela corsetgi sn-gialdptezecopiii, dar lgygluq_r+f?st
ceacarea ficut si dispari toate const[ingegite,lmpunind o
ideenoui: imbricimintea simpllgi coSrfona6ili(Fonmnel,
1992).Aceasti eliberarenu s-a produs insd firi excese:
intr-o zi desirbitoare a anuluiV, doamnaTalliena apirut pe
Champs-Elysdes qoali subo rochiedemuselini,
goali muselini.atit de tr"*-
parenti.,incit a stirnit fluierlturile recitorilor (Bologne,
iraol.
1986).lncepind
IncepindcuperioadaImperiului,episodulde libenate
seincheiegi corsetulpune din nou stipinire pe corpul femei-
lor, Aqa general.secolulal XIX-lea
Asa cum se poatevedeain general,
estemarelesecolal tuturor pudorilor gi al tuturor rigidite-
qilor,intr-o primi fazd,a civilizirii impinsela extrem.Dar,
dincolo de ceeace sevede,acestproceseste9i mai contra-
dictoriu.ln materiede intimitigi personale(careau lisat pu-
qineurme in arhive),el este,de asemenea, secolulin care
emoqiileqi posturilenoi se experimenteazdinddrdtul plato-
gelor( Corbin, 1987),pregitind temeiulschimb*ilor corpo-
20
ulterioare:a doua fazi incepusedeja cindfaza intii se
eu. Va trebui si agteptim, totugi, inceputul seco-
,entru ca rdzboiul victorjos impotriva corsetului
r- deqlan+ez e cu ade'";liat( Montreynaud, 1992).I ar lupta
fi dificili: in fagavalurilor de eliberiri corporale careil
Iteazd.corsetul se mlidiazi pentru a le permite femeilor
faci sport Ei si dansezetango,insi, adoptind strategia
iei, el reu$e$tesi rezistegi continui mult dmp si se
de ele.
corpului
ln ciuda celor care rezistdinutil dorinqeide nestivilit a
rleqei,a confortului qi a senzaqiilornemijlocite,corpul se
:eazdde piedicilepusein calea,migcirilor qi a dezviluirii
Bebelugiinu mai sunt legaqi{fede]ip,sponul devine o
ici de masi, stilul miEcaiilore deitins, haineledevin
rre,goliciunilescandaliz eazd.din cein cemai puqin.Din-
n duilu motiv, femeiaestein frunteamigcirii. Pentruci]
rt mereumaiinc.ersetatidecil b4rbatulgi pentruci mfu-\
a generali.deeliberarea corpului se asociaza cr gmanci-I
li, in calitatede sexdominat{'Colette, Coco Chanelqi'
alteleimpun ideeaunei femeiresponsabile de propria-i
gi liberein propriul ei corp (Montreynaud,1992).
ermenulde eliberareestetotugicriticat:e$tioareintr-a-
lr mai liber doar pentru ci migcirileili sunt pur gi sim-
mai suple? Numeroqiautori au explicatde ce elibera-r-ea
lorali era o falsi eliberare,o simpla compensa[ie(in
ii strict delimitate,cum sunt bazelesportivesauplaja)
o societatecare, dimpotrivd, neagi corpul (Le Breton,
; Guibentif, t99l), gi cum apar noi proceduri, mai puqin
ibile, de control al migcirilor,careaccentueazimecanis-
le de excluoere,
excludere,pornind ce
Pornrno normeoe
de la norme de trnerele
tineregesr.ce fru-
9i de rru-
(Baudrillard, t970; Lipovetsky, 1983; Picard, 1983;
1984;LeBreton,1990):,,eliberarea" nu este,adesea,
intirirea acesteinorme,ascunsiin zoneleprofundeale
mportamentelorimplicite.Observaqiificute in locuri unde
piactici pe scari largi nudismultind si probezeaceasti
21
 deplasarea normelor din cadreleexterioarecitre mecanisme
mai intime. Cind femeilesedezbracdpe plaii, ceeace expun
ele(unghiile.dela picioaredate cu lac,iubsuori rase,r.giurr.
ilq!i""]-i epilati) e!!e 9y mare griji lucrat (Montreyiaud,
1992).Cind barbaqiisi femeileie ageazipe plaiain pielea
goala,ca in campusurilede nudism,emo{iitese*u"lesunt
rigurosautocenzurate (Descamps, 1982).$i chiarin cazurile
limitd alestagiilorde practicicorporale,'in caresearingsi se
,imingiie, controlulgesrurilorsfirqeEte prinrr-o rirualizirece
dezamorseazi pot-enqialullor de senzualitate (Perrin,1985).
E ca;i cum modul de a impunelimite ar devenidin ce in ce
mai subtil,pe misuri ce corpul isi extindehotarelede liber-
tate.
Experien;anaturismwlui
Degicursulsitl rdspunde
anumirorlinii defo4i, istoria
nu estescrisi dinainte: sunt evenimentecareizbucnescin
contratimpqi cry94li su_rprize; nudismul-narurism faceparte
drn aceasta categone, expenenqitoanespb-iall,carepermite
un studiuinteresant al constituiriimecanismelor
de iontrol.
Adamiqii,nicolaiqii,borboritii, taboritii, clementinii,turlu-
pinii gi mulgialqii:sectelenudisteau fost rotdeauna nume-
ioasesi naturismulIa e'lese raporreazi(Descamps, tigz),
Trebuietotugia$reprar
incepurulsecoluluipenrru'camigca-
reaactuali si inceapi si se structureze.Mai alesin Germa-
nia, in jurul unei eJteticia corpului masculin,careisi are
ridicinile in Grecia,la fel ;i in Fianqa,la inigiativalui Marcel
Kienn6de Mongeot.In aceeasi perioadi,radigiapracricilor
nudiste,mai difuze qi spontane,era risplndita mii mult in
qirilescandinave: acesra practiciau coniinrratsi sedezvolte
firi a seo,rganiza o migcirepropriu-zisi. in Franla,dimpo-
trivi, ideilcerausupuseinregralpudorii: principiul.t"t.tiir-
mului.aapdryiatuncitotaldl neinleles qiimoral.Ligiles-au
mobilizatviolent impotrivaprimelor experienqe. Fionierii
, acestoraau fost deciconstrinsi si sereurieasciin adevirate
i..lagireforrificate.$i, mai ales,si codificeun sisremde nor-
me,cu atit mai rigidecu cir modul lor de socializare eracon-
22
('Weinberg,1968),si se raportezela o ideologiece ii
ila unui grup miiitant, carea fost calificatdrept sectar
rent,1979).
Decalajulintre experienqele naruristeEi societateaincon-
ltoare fdcea inevitabili punereala punct a unui regula-
t strict al comportamenteior gi emogiilor. Rezultatul a
st paradoxal:persoanecare erau concomrtent in intdrziere
inivans faqi de epoca lor. in intirziere, fiindcn in jurul lor
inventau discret eliberi.ri mai spontane sau, cu alte cu-
;e,se puneau la punct mecanismemai personale,mai pro-
:le ale stipinirii de sine. Ceea ce explici de ce miscareaa
t pu[ini influengi directi asupra diverselor manifestiri
eliberirii corporale si a rdmas intr-o lume aparte. Tot
explici si neputinqaactuali a autoritiqilor faqi de cres-
. nudismului silbatic, dincolo de spagiileprevdzutepen-
r aceastipractici. Dar gi in avans,prin temeleavansdtE)
:i de la inceputulsecolului,temepe caresocietatea le re-f
scoperi in-ultimii treizeci de ani: reabilitareacorpului,i
nareadurerii qi terapiaprin stipinirea Eiascultarea
trupu-l
i, valorificarea senzadilor resimqitein contact cu elemenj
le, comuniunea cu natura qi capacitateade a privi firi ju-.j
J
:ciqi discriminatorii (Descamps,1987).
evota d,econcrercre
Daci termenul de eliberarecorporali poate si treacddrept
iticabil, cici acopera punerea la punct a unor mecanisme
mative mai discrete. aceasti dezbatere nu trebuie sd fie
nsideraticopaculdin pricina ciruia nu se vedepddurea,
ici migcarea istorici de nestivilitprivindcorpul.Daci su-
a nu poateli calificati prearepededrept eliberare,an-
,lul transformirilor recentenu trebuie redus la acest
nic aspectal lucrurilor: dorinqade concreteqe corporali
itela fel de importanti.Primafazaa procesuluide civilizare
fost marcati de o opozlie radicalaiitie--cg-ip;i spirit, ciie
i aie sursain mogtenireacrcqtini. Dar aceasti opoziqie nu
decii iGtrumdntril necesaral stipinirii de sine,propriu
;tei perioade.Aspectulprincipalnu constain depirtarea
23
 faqi de corp, ci in extinderea lumii interioare, care s-a pro- Sexualitatea
dus prin controlul emoqiilor; aceasti dimensiune sporiti a
Tulburirile care au afectat cuplul pot fi reinterptetate
spa[iului interior presupuneao reformulare a legituiilor so-
ciale: ,,descoperireade sine prin sine", care a inflorit in se- plecind de la impq44lJa slolg4 p,eq:a_rre
a gap.a_!?t-_-o:.99i{,ul-
Utatea, a cerel lstorle contemporana lncepe' cupa Alaln
colul al XIX-lel, err ,g.n.rrieare de noi-legtutrii-euceilalqi"
(Perrot, 1987, p. 417), delocalizate, fragmentate, adminis-
Corbi" (987), cdtre1860.Atunci cind embgiileeierateale
romantismuluiiqi pierd savoarea, jocurileadngeriiimbricd-
trate, rnediatizate.De aici a,rezultat o senzaqiede descirnare minqii gi a pielii,.siru.tirile mingi.ierile, asistamla contu-
Ei
a societilii: viaqaa devenit mai inteligenta,dar ea se concen- rarea unei emogii mai carnale in culisele acestuisecol,puri-
tra acum in menhl, prea mult in mental. in acest mod, a tanin mod oficial(Corbin, 1987).Aceastddiscreti revoluqie
crescutseteade_concrerere, probabil ca un fel de compen- r alcovurilorprovoaci o risturnarecarea fost rareoii con-
saqie,dar carea luat o ase-enea amploare,incit a deuenit o ieninifa d6 obsetu"toti:impotrivalogicii de multi vreme
componentdesengialia modernitetii.intr-o lume in miscare "lnridlcinate a mariajuluitardiv (Hajnal, 1965),virsta--cisi-
gi in faqaunui sistem de valori soviielnic, realitateacotidi- 1or!e!-!nqep.e se,c_oboare intg-un lnqment precis- miiliJcul
anului esterealitateasuverani,careseafli ,,pur gi simplu aici" recoluluiil XIX-lea, cind se experimenteazaun amor mal
gi ,,nu cere o verificare suplimentardn,,,prezenqilmpera- fizic. Acest lucru nu este intAmplitor: mariajul nu puteasi
tivd", careseorganizeazdin jurul lui ,,aici" al corpului meu gi riu fie prec-ipitat,pentru a rispund.e noului aPetitse-xu,al.Pritr-
al lui ,,acum"al prezentuluimeu (Berger,Luckmann, 1986, Urmare, vi,rsta primelor raporturi sexuale continua sd scadi.
pp. 34, 35, 37). Cici, in aceastaciurare a concretului imedi- [n nu ma'iputeasi qini pasul(Kaufmannj
at gi fondator al adevirului de sine, corpuf corpul meu, este
"nii60,
1994): cuplul se rupe in doue, existao.fiza amoroasiqi li-
-ttl"i"l
elementul determinanr. .Descirnarea lumii facesubiectul si beri a inciputului, mereumal precoce,rarfazainstiruqionali'
seingrijeascide propriul sducorp, in sensulgisirii unei con- t orsanizdiiidomestice,simbolizati prin cisitorie, devine,
\.r sistenqe pentru propria-i viard."(Le Breton,1990,p. 159); dimfiotrivi,mai mrdivi (Kaufmann,ie9|1. Cum si ingelegir
"\' r lceaita intensificare paroxisticia aqteptdriloramoroasegi'
corpul ancorat in concret, intr-o lume care se triieste tot
texualecare provoaci grabaintrdrii in-cuplu?Motivul tre-
*ai departe,in abstracr.Corpul estein acelagitimp dovada
buie ciutat in diminuirea contactelorfijice, consecinqia
cea mar tangibil; a realului isuntem aici, in carrr! si oai",
obiect al senzaqiilorfizice) gi a idenritiqii personale:acesr noilor forme.delegituri sociale,controlategi.ladistanqi.$i
corp este_ al meu gi nu al altcuiva, eu sunt aiest individ pre-
$ta nu numartn prima fazaa procesuluide civilizare,ci gi in
I doua,cind ,,eli6e rarea"nu includegiatingerea (vom vedea
cis, singularprin inveligulsiu corporal,un ,,eu-piele"(Anzieu,
maitirziu: de acumincolo,privireava ocuPacentrulvieqii
1985).Prin dubla sa ciurare, a concreruluigi a limitelor iden- publice).Asupra acestuipunct, experienga naturistaeste
tititii personale,migcarea,,c_gfpgrgisti" (Maisonneuve,1926) lie.pli.n' inierzicerea .oit"ctui.ti sta la bazaprescripqiilor
nu esteugor de--onturat.Fiindci doringade concreretede- normatirre (Veinberg,1958).intt-o lume lipsiti de cbnsis-
piqestefronriereleindividului. Ciutirile se extind si fuzio- ten{i, prohibiqia atiigerii ar deveniintolerlbili daci niqte
neaza multiform, cu fiinqe gi lucruri ale momentului, in | lpatii a?"c'oate ar plrmite compensarea
ttu frustririlor. Aces-
cuplu, in secvenqe de tribalism (Maffesoli, 1988),in conract ' ti spaqiisunt,in.primul rlnd, cel-e aleviegiiprivate,definite
cu elemenrele.Domini cind ideea frontierei fati de sine, tot mai mult prin leeitimitatea de a atinge,in opoziqiecu
cind depdgireaei din dorinqa de a gtergedismnqafati de cei- viatapublici.^in pariicular,fiingeleintirie sunt-mult mai
lalqi 9i iaqede lumea extbrioari. Acest din urmi elementper- tpropi"t., relaliileau un aspectmai carnalchiardincolode
mite reinnoirea neasteptataa analizeiiubirii ;i a cuplului. ftPortunle sexuale.
24 25
 constain observarea
Cunoasterea sensibild deprinsPuqincatepuqinnoul obiceice iJ"ln-
Corpul, recursimpotriva pierderii de substanqaa socie- p,,nrr.,, lfi ; ;gi"'itq:fr1^T : " t" l"' Vede
rccip,roJ:-a, "
si rasadln tulDurarea ei, ochiulseaiCrJte ("')' Pc scurt'
tiqii, contra usciciu.niispiritului prir ra{ionalist,sti la origi- ccpe
selirge;te
nea unui nou principiu de cunoagtere,ce consti in a asculta i;it ti-q Ptitif.giat, al cirui orizont PercePtiv
nisminstaureaza
tot ceeace risuni in sine,in transformareaacestuiecou inte- ;#i; "" ;il;'locul cielorlalte ; acestexpansio
faqide lume, mai pulin imedilt' mal!P-
rior intr-o cunogterede tip nou. De la Jean-Jacques Rousseau, il;a"J;;;;;;'"
Un raport descrtpttv' anauuc'
veritabil precursor, trecind prirr secolul al XIX-lea, care 1inpalpabil,mai pulin afectiv' (Perrot' 1984.'pp' 62-63)'
organizeazS" misurarea sistematici a efectelor produse de tbsract, intelectualp'i" t*ttlt"gi" muti
elemente (apd, aer, climi) asupra organismului (Corbin, il;Jt;; tiot"la *pt"ra, fiindci necesitao distanqd
sociale
1987),pind la grupurile de practici corporale,care cautao ln elaborar." .or,,poitamentelor'a legiturilor 9i 'a
,,soluqie magici la toateproblemele"in singurul adevdr- cel a.""r,inot.ri poziqionare"a m.ultiplicatimagi-
cunoasterii. <l
al corpului (Perrin, 1985,p. 137),acestmod de percepqie nileca sursdde reflecliesi cererea de tmagtnt'Provocano
s-a difuzat, puqin catepulin, in ansamblulsocietiqii.El gi-a a viegiinervoase" prin muncade selecqte Etoe
,,intensificare (Sim,mel' 1e8e'
gdsit teoreticieniproprii. Asa esteMaurice Merleau-Ponty
;;;1;;l;;;; imaginilor care erau reqinute
(1945),pentm caresensibilul,ordine non-raqionali a cuhoaq- Asadar,"schimbarea privirii a !o.stla origineapro-
td;;qi;i.;;;;ani.
terii, este totugi legat de functiile superioareale gindirii; de ".-ll+f. d. imagini-deorice fel' din ce in ce mat
asemenea, Michel Maffesoli (1993), pentru care ,,moliciunea cunoscute'Pot99
existentiali" (p. 69) a fiiniei sensibileii permite acesteiasase
mediatizate,carea atins fstizi nivelurile privirii
a schimberii
alimentezedin energiaunui ,,elanvital primitiv" (p. 100). de imaginic^re ap,o"o""'o accelerare o carte-
Orice ar spune propaqandistiisii, cunoastcreasensibili a gi" a.it,e in.ceeace priveqtebinecunoscutul "Coglf
in tluxul imaginii"
rdmas toruqi l" i"tig-inferior in mEn-tatirat.ea cofeltivi: zian (...) prrn ,*."'itn"t individului
obignuingei'a sporit 9i
este o adevirati "n .u.ro"i,t.r., desigur, dar diferiti, comple- , [i",ru)g.oi, 1994,i. ti+l P9 mlsur,a
i ).piairit."'p....pii.i privirii,pini la punctulin careplanu-
mentari, secundari in rapoit cu [andit." raqionaia,incom-
partedintr-o secundi
parabilmai eficace.Or, noul regim al imaginii estepe punc- r' rile televizate Pot atingeacuma zecea
tul de a face si dispari frontiera intre cunoagterea. sensibila iirt u"*"ot, r w+1.'il--"iiditatea de inc&porarea.imaginilor-
gi cunoaqterearaqionali,de a scoatedin ghettoul lor magi- ir"n*""tt,. esteinsoqita de capacitatea tot mal .raPldaa mlcro-
retlecqtet malserloase'
co-visatorascultareacorpului gi experienlasensibili. coiceptualizirti, caretindesi ia locul
axati pe o singuri problema' &
aprofundate, Tpti !'le^:
uieqi de clipaprezenti' Astfel, prrvuea --dul1
:" : .X,t::*
Iazade cl!'rlrzare-
Prhtirea distantareair,ti..otp 5i spirit, in prima
tit-i""" de'corporeitate' Privireaare
Faqi de o societatecomplexa,cercetareatinde si se spe- t#fi;^;;;;,'
.;i. iip"-i'.e sa'eaclioneze la rnulti-
cializeze,instituind citeodata frontiere inoportune. Cea care , :#*;H;;J;il;i' integreazl
despartecorpul qi imaginea,organizatein doui lumi de re- i: ;iil;;;;t'si la volatilitateaimaginilor'Ea se P"t-
a constrursen-
flectie separate,estein mod specialdiunitoare in mdsurain t [.", misc;riloreliberatealecorpului'pentru
intr-adevar'
o1te.,
care ea nu ajuta la inqelegerea rolului crescind al privirii in I rriii-ii directe.lvlicro-concepiuali'ate] P
in valul de devenrnqo
tmagtnt'
reunificareacunoaEterii.lrivirea a inceput si joace un rol I si sfirseasciprin a se dilua
corPurur'
p ri mordial in prima faza alrolesului de^civilizare. in ureme I simpla'impreiieresimliti intuitiv' care"vorbe$te
ce maniereleerau dictate pind atunci de rddilie, indivizii au I nu rnintii't(Sauvageot, 1994,p' 175)'
27
i
Corpul-natwrd CAPITOLUL il
Natura, perceputialtidati caloc al ruturor primejdiilor, a
-
devenitin m1i puginde doui secolearhetipularmonieili- Bronzatea
nigtite gi odihnitoare (Gullestad, 1992),opusi stressului
vieqiiurbane,,,un regalpentru viz" (Elias,p.276). Rdstur-
nareaistorici a privirii esteidentici celeia corpului.Corp Ei
naturi sunt intim legatein irezistibila mfucarespre concret,
raportareala naturaljucind din ce in ce mai mult rolul de
garanqiepentnr un adevir superiorin domenii foarte diverse
(Berger,l97l). Nu estevorbacituqi de puqindespreo rein-
toarcerela stareanaturald,ci, dimpotrivi, despre-unrafina-
mentcultural,careexplicdacest,,Nou mistef al Imaculatei
conceptii": ,,AdevLrata culruri estenaturi", dezinvolturagi
firescul fiind de-aici incolo operatorii care realizeazd+ dis-
tinclia(Bourdieu,1979,p.73).Plaiaesreun bun exemplual
caracterului
-e; artificiosa.ceea cein moilfils vieilsapira niiu-
d. ;f ru"iJieJ cu el eme ntiile- zati, io cuf pre-
&te orga"ni iztenSiapkjei
tlns in starebruti undesevine la odihni-estein realitate^mai
apropiatde imagineacdrqiipogtaledecit de adevirarana-
turd":fard,.recifeqipietrig,firi mirosulde maree,firi alge,cu
mareacalmi;i cilduqi, nisipulfin, greblat,curiqat(Uibain,
l?99: Aceastanu -es[e jTaqineacale 9-isemenecu plaja, ci
plara(natura)carecautasatte asemenl propnelsalermaglnl.
Dar lucrurile nu sunt ihiar itit de simple.Molicirinea
existenqialia corpurilor tohnite nu-esretotdeaunao formi
subtilede cunoagtere. Ea esteuneori o.simpli moliciunegi
nimic altceva,un simplu repaos,o lenepuri, un refuz radi-
cal dea gindi, fie gi intr-o fbrmd vagd:migca-reacqrp_o-reisri natut4 cu simplitatea
ascundeo componentianti-intelecruali (Picard,1983),care
aparein specialIa extremele ei.De eiemplu,in anumitefor-
me ale migcirii de eliberaresexuali(Malcuse,1963).Sauin
naturism,care,desibine strucruratde multi vreme,reuge$te
cu greu si mobilizezeenergiilepenrm a se gindi pe sine
(Descamps,1987). Saupe plaji, cu rorpoareaei vegetativiqi
dorinqele-ineclarede regresie,de reintoarcerela stareade
silbiticie, de imitarea copilului (Urbain, 1994).

29
Toropeala senzitivti r trebuia afteptati invengiasociali a soareluigi a bron-
Nisipul visatpentrua creamagialocurilor e caldgi moa- ii pentru ca nisipul moalesi-l domine definitiv pe cel dur.
le, strat subtil gi gingagpentnr un corp indolent,careexpe-
rimenteaziimobilitateanecesaripercepqiei difuzea senzati- pielii gaale
ilor. Aceastitplqi moale;i pasivi, asacum o cunoastemnoi
azi, solid instalatiin stereotipiaei, nu a devenitcu adevirat Agteptind apariqiasoarelui, corpul activ al inotitorului
dominanti decit in a doua jumitate a secoluluiXX. Plajaa fi' acela . rr" u" grib i nnrggelslSe-go-s-t!gl-e-l9r-de--b
aie it
trebuit si invingi pentnr astaprima referinqi,careeraceaa pligl-e^preggeg T re6uie SG 7Fr,Iainceput,,, baia pe
ry.e*
mirilor reci,a nisipuluitaregi a corpuluitonic.Transforma- ta talaiurilor"
sta avea de rezolvat o contradiclie (provo-
talazurilor" avba
reaprivirii cestiruia asupraqirmului s-aalimentatla incepur de incilecarea celor doud faze ale procesului de civi-
cu ideeapozitivi a unui oceanviguros,regenerator al orga- ), ficAndu-iexerciqiulmai dificil: cum si-i permiti-cqr-
nismelorslabitede miasmeleoraqelor.Aceastaesteepoca liber in api. cind n
scufundarilorbrutalein apeleingheqate, a ,,biii pe creastata-
lazurilor",in caresingurelepliceri sunt durereagi sufocarea ffi ;ililsldindi
(Corbin, 1988).7n afiraplafei,aceasta
"'"t"inr-o-.-hj'-grp-a:slElE]-aoiifi
maron pesteun pantalon, au redus impopogonareaadop-
esreepocain carein-
floregtegimnastiia,foarte miiitari Ei masculini (Defrance, i. citre 1840.un costum de baie care constadintr-o ci-
1987).GimnasticaiEiva pierde,pu[in cite pugin,acestdublu ul pTc jgpg!'. Pentm a
i *q-pegalgs-e.pp.ttlt -.-d*.
caracter,diluindu-se in practici mai diversificategi inte- e formele.Pirul despletitla iesireadin baie,picioa-
goale, ;oldurile uneori vizibile, toate acesteareprezen-
grindu-seintr-o definigiemai putin ma4iale(Segalen,1994).
Acesttip de exerciqiurimine prezenrpe plaje:inotul, jocu- o rupturi considerabili ?n aceletimpuri, cind simpla ve-
, a unei glezne putea si provoace tulburiri emoqionale
rile cu rachetasaucu mingea.El rimine totugi minoritar,in
rbin, 1981). Cam in aceeigi perioadi aparq-rv-es-talqhilqt
raportcu tendinga contrarie:lincezealastitici a corpului-re-
foirie puqinddcoiiaii(s"" chi"t
baie"din tiicot-d-e--lin*,
ceptaculde senzaqii. plibereazirr-{t!3!-e-?-
- _ .- - i '.'...* .* ;* * 'j .."'- - _
Prea
6-), dar i-r-fig:leg_qerg_fSg,t
-"--.-
!!ab_mo!_elq;cu nisipul cald ;i moale;i cu torpoarea insi peniruEmd?ire, fi:niru a inota firi probleme,tre-
senzitivia inceput,in mod curios,sdseschilezeprin iigura
ie si mai a$tepte,cu atat mai mult cu cit va trebui si dis-
invalidului pi&eniqi din Anglia, bolnlv saupres-upus-a fi gi un anumit numir de accesorii:cascade pAnzi ce11p_i,
astfei,-adus pentrua-gipetrececonvalescenqi pe qirm (Corbin, urechi, saboqiiiru glAiiliri3ura
rmeabild,.va-ta-ci!n de
1988).Singur,neajutoratin tataelementeloi, neindriznind privifr16r'pg
apei, pentnr,a-osuslrage.
inci si mirturiseascdplicerile resimqite,el invagi ,,un nolr lrlsa p ani_la!,r,rza
in momentul c2nd resedin apa mdrii
rnodde a-gisimli corpul", ,,o noui economiea senzagiilor" 'iA_.algse rcaldi,
iorbin. 1988).Ccstumul colant nu devine o adeviratdmodi
(Corbin,1988,p. 113).Inspirindu-se din moqtenirea roman- cir in anii zb Sirl"it al iticurilor violente. in paralel,el
tici, aceasta ascultareintoarsi citre iniunrru invird la visare i inaugufEii6-epopeea micgoririi: parteade sus,din cein ce
;i la o reflecqieatenti la vibraqiileeului. inci de la sfirgitul i pufin sus,gi ceade jos tot mai jos, pind cind umerii,
secoluluial-KI)Gka-c4g"ajhizi au inceputsiplgzinrc plaja tele si picioarelese arati publicului(Urbain, 1994).$i
sub o formi hedonistiEi paqiyaalggtenea celui care-gipro-
punesi telagi,,inrridiide"":.mtaTe"e placute,carenecuirir,-
de pe nisipulplajelor"(citatde Andr6 Rauch,1988,p. 52).
 Epopeeadezgoliriibalneare nu esrerorusiatit de simpla
gi delineard.Fiind mogtenirialenuditdtilormedieval., prr.-
ticilepopularede baiese.perpetueaza. Componamentevul-
gare,anterioareprocesuluide civilizare,dai carenu sema-
nifesd flre sa-ltulbure pe burghezulsauaristocratulce ri-
min adepqiai ,,bili pe ireasti ralazurilor".E o rulburare
senzuali;i o rulburareintelectuald. Deoareceacesrcompor-
t{ne-nt sdlbatic,care-esremenqionargi de unelespiritesub-
tiri alevremii (Corbin,1988),includein mod.rrrio, princi-
piile pe careceicefaco curi balnearisaufacbaiep.r, qi ,i*-
plu incearci.cugregsi le puni la puncr,stinjeniti'dehainele
lo.rnepotriv.irepi de niqtecodificiri carene par azi ridicole
(lista lucrdrilor careprescriu,,gtiingific"r.gitfi de baieeste
foartelungd,reguliledezminqindu-se de la 6 modela alta).
Perturbareainrelectualigi dificultateade analiziprovin din
incilecareacelordoui fazealeprocesuluide civiltare si din
avansarea lor diferenqiatiin funcriede mediilesociale.bind
claseleconducitoare,,inventeazd" plala,intr-unmod extrern
de alambicar,bombasdc,gindit ;isporiviitor, ciurind su-
pleqeaintr-un cadru careesteinci rigid, oameniilitoralului
se scaldi..voio;i,sumar imbricaqi,fari sa-gipuni intrebiri.
,Pionierii" vor descoperimai apoi ,,naruralul"gi il vor im-
pung:1 model,impopoqonindulseastfelun pic prearepede
cu tlilul cle rnventaton.
Zeul soare
Ir{ajoritatea
religiilorauasociar
celesrul
siluminosul(Durand,
1969),ddndu-isoarelui un loccutotulspecial.
in civilizatia
noastra plini de credinqepigine o"t. p. cotidian (faif-
mann, 1988),religia solari se leagi de miscareacorooreisti..
F." r-* impus .ecEnt. in realitate] invenqiaplajei a iost du-
blari la incc'put de o critici virulenti a soarilui, deoarecese
presupunea acesrastrica echilibrul perfect al regiunilor
_ci
tempernte. Coastele italiene, de exemplu, sunt discieditate
de.un soarc care,p.roduceemanatiinociue, amoniacale,.bitu-
minoase,clorhidrice qi alti termeni ce provoacaaverslunea
(Corbin, 1988).Cel mai riu lucru era insi efectulnegarival
32
loarelui asupra pielii. intr-o epoci in care codul burghez
lmEune .a ideai culoarea alba, impotriva vulgaritilii po-
oulare a tenurilor tibicite de soare gi de vint, fiecare se
lred. tutotizat sa adaugeun argumentsuplimentar,descri-
ind ravagiile produse de razele solare ,asuPra.epide"mer'
Astfel,biegiiinotatoriin apelereci ale nordului, bombastici
in manierele lor stricte qi strangulaqiin hainele lor groase,
$ebuiau si se supuni gi consemnuluidea tugi de soare'Im-
;;;ri;; prescripiiilor medicale, in mod clandestin, o noua
ielatie.u el"-etttele incepe totuqi si prindi formi. Ea este
iond"te pe placereacorpuiui qi a senzaqiiloragreabilecarese
degajimai uqor la cilduri decit la frig:.dupi victoria.nisi-
oJui moale asupracelui dur, va urma victoria sudulul asu-
ira nordului. Dar caldura nu inseamni inci bronzare: he-
lioflii convinqi se numird pe degete,intre cele doua raz-
bo"ie. adeptii'plaiei,inci prea puqini, se lungescla soare
nrnr* simpla blac"te de-i simqi cildura. Abia dupi 1.945"
$ron semn de snobism (Urbarn' 1994), inc^e-
^r"^
ti "tt.^utt
un rol esenqialin transhumanqabalneard'ln
[and ioace
lurul attiiot 50-50, atrac\ia solari devine irezistibile,fizica,
hai puternici decit toate discursurile.,,E vari, trebuie si-te
[rotir.ri. atata tot, trebuie sa te bronzezi" B-28;,,8i, da,
5.r,t* biont uiqi totul, uiqi totult" F-94. Uiqi atit de mult,
lncit obligalia de a te bionza te Poate duce la frenezie'
M",rd, l7"ani, simqeacd turbeaza' incapabili de a se con-
l*ntt" asupra altui lucru: afard era frumos qi ea trebuia si
'ii*a"l in oraf, condamnati si nu se poati exp.unela
".6to, solugie:parculpublic, unde foarte putine fe-
'toare.Singura
mei indriinesc si se dezbrace.Ea insagiestefoarte reticen-
il. Drt chemareasoareluiestePreaPltgr{c1,,Da,.[ac plaia
ii.i p.nrru ci sunt la capdtui.'. ribdirii. Trebuia si fac
btrji cu orice prel!" F-75.
I L; inceput pIi...." este aceeaa unei senzaqiiimediate,
lipidermice^, ."r. t" inviluie qi careiti di cdteodati,destuide
rir. chiar impresia ci egti atins. ,,E foarte agreabil,e un con-
tact cald" g-Sg. Plicereaprovine qi din faptul ci, dupi o
expunerela soare,te simti ,,bine". Maud PercePetmedtato
influenqapozitivd asuPramoralului. ,,De indati ce.simtpu-
1in soaie,'mi schimb complet." Dar care estemotivul pen-
! - Trupuride femei - priviride birbaii
33
 tru carete simgibine ? Pentru Muriel F-zo, esrevorba desore mic ioc, cu clt regulilelui sunt mai simple'in faqaepuizan-
scena
o senzariefizici intensi,.reali,profunde. intr-un timp in c'arc tci dificulgqi a luptei tuturor impotriva nrturor Pe
razelesolare erau mai bine vazute, medicii d.*o,irtr"r"ri ;;tii;;;i tu ,i, faql cu incenitudinea judeciqilor estetice'
consecintelelor benefice,in speciaiacqiunealor antimicrol bronzarea oferi o alternariviodihnitoare(e suticrentsi ltt
biani, cicatrizanta, analgezic; gi stimulati"a (Des.;;or. iiai mult saumaipuginbronzati) Eiiluzia unei riscumpirirt
1997).Xavier da o explicilie mai complexd:,,Facebine oli_ ioriUit" pentnr ."1. ."t" se simt mai puqindotate'-a-ciror
qtru
cirei persoanesi-gi dea seamaci areiorpur-complet b.ln- ittt. d" tpitit pt"..rpusi esteexprimatide Bruno: "Nu
ficuta,-dar sunt bronzatd" B-14'
zat" B-59. Nu cind eptipur qi simplu bronr"r,.i .and itj d..a t""i ,"u .r, bine
dai seamade asta.Aici infervin" ,ror.rlcod este-tic,,"*;;;: ili;;;l* uiu ptoblemelecurenteale vieqii cind. se lasi
sideri bronzul drept un factor de frumusete(si de rinat"i.t. ;;;i; a. ,o"r. 9i nu se gindeqtedecit la competiqie:"Ne
Rezultatul: te simti bine gi penrru c; ai fost inclusintr_o cl_ olaceenorm si ne bronzim, tocmal comparamsa vedem
tegorrc buni, penrru.ci.ai reusir si obqii aceasripozitie. in iine maibronzat:e'"' F-I49.'Lucrul acestae atit de.slmPlu
rcalltate,etectelebro-logrce rn-teracqioneazainagafel cu efec.
"
ii'a;;;;;.;ant, incit nu rareorranuml* adeptise dedaula
tele sociale,incit e foaite dificil si le separi.Rcprezenrarea l;;.r;. Pentru Parcale',,E mai mult decit o plicere'^este-o
Nu
p o zitiv d,a b r onzd,rii cr e eazd.,
intr-adevii, dispoii ti i f avora_ ,ui.ii"qa, qrgbuiesdsuferipentru a.{i frumoasi" F-80'
bile pentru percepereasenzatiiloragreabiie(i; p..i;J";;;_ cit o munci, ideei de efort, chiar de
;ite--aJ;'"'pii."..,
plnge'r soareluierau rbsimgitemai alesarsurile).Bronzarea dur.ta, fiind accept ati cain orice alti activitate'Se ,ajunge
po.ate,de asemenea,si aibd o influenqi buni asuprasin;tiqii chi"t ." o insolaqiesi nu fie trditi negativ,senzagia de ptele
va
printr-o cotituri sociali, cum ne demonstreazi exemplul ircn iiita dovadaci ai lucrat bine, ci miine corpul..se
Marjorie observi critici aceasta mo-
I\'[arcellinei.Ea spune ci a avut ,,mari probleme..,p. .rr'. i. int.s.i mai mult. 9i
mascneazaprrntr-o actrune perseverentaasupra aparentei i.d;; J. ," bronzae"cesi,t,,,Mi separeaiureali-9iP9-
" la maximum"F-1' Nu
sale,mai ales gra.qiebronzarii: ,,Nu poqi si ghi."gii ,,i-i. I*"i"l"p pe plaji casi te innegreqti
lua.nctu-te dupi trzrcul-meu, aqami se spune, acum am un lste sirrguia iare emite o asemltrea pirere, fiindcdincepuse
trzrc careascunderotul" F-r49. Acest pirsonaj care se afla ti,. J"?r.lte un alt tip de stimulati
sensibiliiate, de critica
intr-o
fgrme buni, su_r6.zi!9.ll bronzai, p" ."i" ea it foace
lmedicalaa soarelui.
in public, ii trimite Marcellinei o imagine in care ajrrrrg"si
creada:,,Asta mi ajuti intr-o oarecareiisuri...
G estionarea riscwrilor
De putin timp seobservio schimbare in decorulplajei:
Competipia
,rr*i iiti" i...,ire bruscsi fie infierat'La originea.a-cestei
Lume a senzaqiilorimediare,bronzareaeste totodati o risturniri, cain multe altelecareau precedat-o,seatlac-or:
lumc.
de,idei
sirnpie,
.ufund"t.ii .-f*U oul , carea declarat,aproapein unanimitate'razboi
".g";;;;;;;
puiui tolenir. Intre acestea,locul cel mai impo"rtant il ocupi -.di."l
ioir.l"i. Revistele, gtafeteeficace,driuzeazinotleconserhne:
compctitia: intrucit bronzareaiqi permite ri fii .l"r"t poii- ;;J;l; si fii atent;i ti t. ptgtejev,ide razelesolare,saumai
-tiv (in cceace priveqte
fru.rn.usglgfu Lti;aranu li te expuideloi' Dai iomportamentele par si nu
sinatateafi in ."r.gori,
ceror carc l$l pot oterr o vacanqi),esteimponant sa fii mai ''s.rihi-b., iar mediciisepling ci glsunt ascultagr' l"tLt'l
bronzati decir veri;oara,decit vecina,decit colega,decit ne permitesi spunemca nu au dreptate'dlscursulIor rllno
prietena ta. Femeile se lasi cu atit mai usor t.rrt"r."d. r..[pii.iri patiat" ceadin urme coliba: aProaPe toate cele
"..rt
 300 de persoaneinterogate s-au arirar bine informate. Dar
si
rngnJorate,angoasate.Pentru c.dtrebuie, de aici inainte, si ia
In calcul un nou risc, care planeazaca un spectm negru
asupravacantelorde un albastruaurit. Acest iir" n..uufin_
cros.gr cu deosebireinoportun se afli in contradictietorala
cu dorinqacorpuluilibei sia soareluiindiferern Eil;;;i;;
rncapabrlsi rnterzicdaceastidorinqi, care se dovedeste
atit
d.eputernrci: doar un mic grup de ex-heriofili
;i-au schimbat
complet compoftamentul."Caiherine, de exemplu,.or-*i_
crandcare,?n ciuda implicaqiilor_financiare are^sfaturilorei,
nu poate si nu le spuni clientelor sa nu se mai. expun; la
ultra-violete. Instaliti in apropiereapla.;er,ea slmte acum
acest.spa_riu cu repulsie,incercanddiplomatic (;i inutil) sJle
convlngape temclle careir frecventeazicabinetulsi fugi
de
soare.In disperarede cauzd., recomanddcremele .1r"n
-tip
total-indic e 25" F -l60. Caroline esre;Ji;r;"';5";;;;
si-au schimbat compiet ideile: ,,S-atermin"r, nu
sa mi bronzez,nu. mii. ureau si mi bronzez !'A.r-,-;i;;;a" ii.:
care,dari,md gindesc la o fripturi de vaci,. F_10i. Ea
sc
gande$rela grdta.rulde vaci fiindci schimbareaa venir brusc,
ca urmare a trnei violente insolaqii.Nu estevorba desp.e
un
ca7.p art-ic.ular. cheta a re,relaq intr- adevir, ca maj oiitatea
.An
scnrmbanlor de comporta.mentau loc dupi anumite inci_
dente(rnsolatiisau cancerla sAn,la persoanelecarefac parte
drn anturaJ),ca gr cum discursul medical a fost auzit, dar
rgnorar atita trmp ci.t un eveniment nu il transformi intr_o
reahtatepersonali. Caroline estegi ea reprezentatir.a pentru
evolulracodului esreticatunci cirrd se sihimba rnoda^liutile
de.acliune.Ea, care visa sa fie mai bro"rata, n;.;i;;';;;
ardi pentru acestobiectiv,a operat brusc o intoarceretotala
in gamaculorilor.epidermice:,Femeilesecred,taraindoiala,
mar atragitoaredaca sunt bronzate, dar o femeie cu pieiei
albi aLede zeceori mai mult farmec..F-101.
Catherineqi Caroline nu-reprezinri, rotuqi,decir un mic
g.rup,cel al extremistilor refuzului. La extremaopusd,fana_
Ircr ,,bronzi'r-bronzarc" F-160, insensibiiilateea ce se
spune,constitu.ieun alt mic grup, bine ilustrat de aceasti
pnetenaa tlrsel: ,,Btonzarema.xima,nu_siia misuri de pro_
tectie,dimpotrivi, folosesteun-activarorpentru , ff b;;;;;_
5b
[-bronzati, pentru a atingeun.asemenga gr.adae.b191-
nre... In plus,cunoagte, matmult sau mal Pu[ll' Preruolcl-
lb, estela curent,citegteintensrevistele"F-73' Intr-adevdr,
ffi; reziqtila o dorinqi irezistibili' cares-a transformat
in obiqnuinla,itt d.p.ndenqi ? ,E ca alcoolul sau drogul,
olirr i".a se.spuneca e d;un;tor" F-59. Si ce ar deveni
oi.;. tete posibilitateade a te bronza?: ,,Doar nu vedeqi
llti'te"ii de virsta meaapucindu-sesi faci formede nisip!"
i-le. Plajainseamnicorpul liber qi vliguit, lins de mareqi
mingiiat 3. ro"r., manifeitareaceamai reuqiti a puternicei
pastvi' I)ts-
;iprofundei migciri istoricecitre corporeitatea.
lui'r"l medicalesteauzit, dar,el,nu este capabil si opreasci
6 asemenea mi$care.Nu poatedecit sd .trineze.puqln'seo
o
il.rr,l.t. (si faci doringamai puqin pasionatigi extremi),
ll-i schimbeanumiteforme (fncind dorinqamai pugin.ne-
mntrolabila).in acestsensevolueazapracticamajoritiqii'
Noul mod de a ne bronza
Dorinta estepreaputernici,mult preainterioara,evoca-
nu Poate
lcariscurilorla nivelipidermic,chiarbineinqelese,
Majoriratea incearcd, deci,sd
il ,.p.i-. tentaliabronzdrii.
de a trii plaja,de a primi soarele,
iou.tit.t" o ,,o.ri manieri
intre pericoiulla carene exPunem
dc a gestiona contradicqia
d o Jofte mai puternici decit oricealtceva.
' dri-* dificultate o constituie unitatea de concepqie'
Acestaesteun elementdebazi al procesuluiidentitar:res-
lin*.- ceamai mici disonanqiin noi inginecaPeun inamic
hisie"qial (Festinger,1957).Or, intre risculcutanatqi prac-
llCafericiti a bronzirii, unitateaconceptualinu esteevlden-
tI, acesta fiind cel mai neutrulucru pe carel-am PuteasPune'
Metodaceamai simpli constain a nu aprotundap.reamult
iefl..ti". Dar rezultirul nu estePreasaiisfecitor;i aparit'ia
lnch.i"to*lui ii r'eleviscdpirill. Astfel Th6Gze, {upi ce
ne-a ,e.it"t intr-un mod convingitor leqia bine-inviqati
d.tpt. primejdiileexpuneriila soare,gi-aterminatbruscex-
Dunereaprrn tezaopusa:un elogiunecondiqionat al esteticii
Eronzarii:,,Nimicie zis, esteiotuqi mai frumos" F-104'
37
 Principiul este
Sau.liisabeth, atit-de confuzi in explicaliileei contradic- Dermitsi se expuni la soarefarl rezerve.
to rii, incit discursul si comporta-.rrtrrl ei'frizeazd confuzia idat." comun:si detemttezi.Ei sidescrii un contra-exemplu
mentala.De la incepu.t,iniurajata de caracterulgeneralal ;;;;;i". C.i ." pieleamatddausfaturide prudenqi. celorcu
Bretaniei ii critici pe adepltr su-
debutului conversatiei,ea afirmi o pozitie de irincipiu. ,iefeamai albe,^obiEnuitii
foarte influenlati de discursulasuprapericolelor,;";;6r; ilului.Pentrufemeilecarenu.iqi scot.sutlenele argumentul
chiar o rasturnarea codului estetii: ,,E'u,una, nu mai fac ul_ magiccelmaifolositestefocalizarea risculuiasuprasintlor:
tra-violetegi, cu stratul de ozon carenu mai esieprotector, in il if,tt"UatitenoastreasuPra bronzarii, eleau rispunscasintt
crncr ani nu va mai fi la modd bronzarea,, f _rcg. Citeva loi sunt singuraparte-a corpului ca.re, compoftdun rlsc'
minute mai tirziu, sotto voce, mirturiseqte ci, in ciuda ori- AstfelJacqueline, de culoarea caramelulul' intrebatad.espre
ciror interdicgii,va conrinua ultra-violeteie,adiugind totugi, rft.utift pJ."r. le pr.supune bronzarea' a.spus: ,,Fiind,sen-
de parci acesr.gestar inlitura contradicqia,ci isi"vapune un libilizatecu privire Ia neaiunsunle soarelul, temelle devln
;;l';;;;;". Lilntotd.",rna m-am gindit ca nu e bine: pielea
pto:.gp pe sini-pentru a-i ploreja. Aceasii primi -"l,,nec"tt
ir eirbereazdgindirea profundi, dorinta -ei mai-;iru.irir. oii. fragile" F-98. Aceeaqi de 1aintrebare
puternici qi la Pierrette:
decit orice; voceai-a devenit din nou limpede,pentru a de_ -"i
irir."ril. cutinate) la rispuns (sinii) se observi
scriepracticile^-i.proprii_de plajE,precum'si plliere" ei de a :tr;b"i. ta f;i eu nu vreausi-mi pun sinii
se Dronzacu sanrrgorI ,,-h,u In pericol"F-78."t"nta..r^ro"."i.,
sunt ca un greier,ador ca soare]e "''rj.sl-t.ttimblrile
sd md incdlzeascd, ba-chiar si md ardi, imi place atit de aParentesunt limitate,noul m.odde
mult, n-am ce sa fac !" bt*r"." seasociazicu o trattsformare pr9fu1{i.' mai putin
Dupi minte,^vinecorpul: arta consta-in a gisi gesrurile vizibila,bronzareaeste maibine ginditi qi maibinecontro-
care lrnr$tesc,dAnd impresiaci am rezolvat problema. Cel ffi, t"li"i;t;J o veritabila.rr-.,orit.'" tehnici' Analizaarata
cl trii"q" este, de fapt, prea pulin ralionala' ci e
mai adesea,micile gesirri, micile schimbari iunt suficienre
"."mulati
ciupiti de ici-decolo 9i contine Preludecell tenace' Lacr e
pe.ntrua ne convingeca am qinut cont de risc si ele ne per_
;;r'b", inainte de toate, de legitiq.area gestului.magic, im-
mit si uitim discursurilecare tulburd plicereaplajei.piima
crema,pe:tru ce asiguri, o. p rote^.tiiji_zic.4ii Dortantifiind elaborarea uneiteonl Personale PrlvlndDron-
T:t_*i : mentali. ^soarp, larea, in concordanqi cu practic* existenta' Sdvcrine' de
totodate Cu cit asumareariscului estemai mare,cu i:t"
ii.n'pl", pare foarie sigurd de idcile ei: ,,Daca rimAi toati
atat consumul are te'dinga si creasci,pini la a constifui, in
anumite cazuri, o noua obignuingi.,dd dp maniaco-impio- dupilamiiza e nociv,tiebuiesi-qi imp.uiun crar' E'u'unr,
rator: si te dai ,,Tot timpul cu multi .r"-i.. F-94, ,,D'oui ttauo ori, nu matmult." O ori, cu sinii goi,fiindci,in afara
kilograme de cremi daie trebuie" F-59. A doua icestrriorar, earimlne lungiu pe plaje,in ortle fierbinq' cu
il;i"; S6verine citeEte reviste:eaare$presio ci desccipera
ieql11 {uratei expunerilorla soaresi a intensitigii,"d,"ti.i.
-.tod;,
teorii.in cir:dairaqionalitiqii
S-a terminat cu soarelein exces. ,,Ah, i-, amlntesc, mer- fcolo.onfitmareaproprieis-ale
geam si ne priiim, pur si simplu, cind ne inrorceam eram li-ltii"qa acu--rla^tiii conferi totu;i o forna de cornpe-
scrum" F-148. De aiciincolof ,,Cind simri ci te_aiincilz.it ;;F; ; t-guli inviqate;itransmise, cu;colii; ei (presafemi-
prea rare,iti spui: mai incetl" B-85. Timpul perrecurDc nini), cu specialigtii ei. In cadrul anchetel, eccastil esteo rn-
ii.Uir".ri. trezirinteres qia ficur ochii sd stralucea.sci: a.u
plaja s-ascurrat,orele cu ma-ximerermicefiind eviiate.Toruii.
"
i;; ;"1;. femeicare ,. ti*q."., mindre 'Je 5tiinqa lor,si
pentru majoritateaoamenilor schimbareaesrede fapt foarte
Iimitata, fixirrdu-se doar asupra unui deraiiu considerat tineaus-o expuni.La fel este9i Marcelline, cares-adovedrt
Inepuirrbila,'fiind prinsi in cursi intre o foarte puternici
important gi acqionind ca un rirual de protectie.Fiecare?si
doiintade soareEi o nu mai pugin Pronunqatd cunoa$tere a
qis e_999 argum enru I p rop riu,'i deA;-s; -#tiil-" magic ."r. ii
38
39
riscurilor, ceeace o obliga si construiascio tehnici sofisti-
cata.Ea eviti expunerilJ la un soare foarte puternic si isi
CAPITOLUL III
nA .. t t...
intinde abundeni cremi pe sini. isi calculeazi timpul cu
precizie, pentru a putea sa se rlsuceascala ror." p. to"t.
Sdntt dezgoltlt
pirqile, cu maximum de regularitate.Exceptind sinii ..prea
fragili", ea recomandeapa m;rii ca fiind ,iel mai bun'iro-
dus", ,,cel mai sinitos", ,,carenu face rau" gi ,,care dtriazi,
mult timp", apa mdrii utilizatd,cu regularit"i. int.. expune-
rrle la soare,pe roarepirtile corpului, expuneri strici cro-
nometrate.,,Ah, sunr o specialistiin mat6riede bronzare"
F- 149.

Evolu;iapracticii

M ##: rilti'#:ilI?11;l:'*:i*n::
lolite semaiaritaserigiinainte,dardiscret,fir; seProvoace
ireo miscarede masi. La sfirgitul anilor 60, dimpotrivi,
ldeeapluteain aer:,,Erao epoci in careincepeamodaasta
li peniru nimic in lume nu trebuia ratatd"F- 148.Celecare
iel"ttt"u atunciin aventuri declangau o cdderein lanqa su-
denelor. Rapidi intr-un spaqiulimitat, migcarea se va Pro-
Drsamai lent de la o plaiela alta,de la o regiuneIa alta.
britaniuva trebuisi a;ieptepini in a douaPartea anilorZ0
fi, anumiteplaie,chiar anii 80.IrEneincepusePe Coastade
Izur. Fiind in ffecereprin Bretania,in 1976,eaa trebuit si
frci plajacu.sinii goi barecumclandestin, pe jumitate as-
nrnsi dupaduncledin marginea plajei,cu ,,ungrupd-eprie-
tene"cari, in termeniiepocii,,,feceau monokini". Grupul
deprietenes-ahotirit siloacevoleipe plaje.E inutil si mai
ore.ire. ca toatefeteleisi puseseridin nou sutienul.Irbne
hi aminteste de momentulin careunadintrefeteqi l-a pier-
dut: ,,Jin minte panicafetelor care au inconjrrat-o gi tot
rcstul.Cind mi fandescla asta,mi se pare o chesdecara-
ghioasi" F-182.-Nici plaja, nici chiar pioniereleacestei
+1,
 mode nu erau inci formate in noul spirit. care urma curind
sd banalizezenudititile pectorale,si impund distantaemo-
fign_aligi,gesturiledezinvolte.Mai rimineau muhe ie fdcut
ptna n oescop,€rtreanaturaletet acestul comportament ce
stirnea inci tulburare.
. Nfmeni-nu e de acord asqpg tendinlelor ac_tr44lede gvo-
Iqgie.Rezuit-ateleancheteidau, asupraacestuipunct, impre-
sia unei confuzii extreme:penrm unii, practicJsinilor goi se
afle intr-o avansararegresie,pentnr a[ii, intr-o accentuati
-celor
evoluqie. Anahza detalidta a 300 de riipunlufi face
posibilainqelegerea motivelor acesteicacofonii:pronosticui
de evoluqieeste aproape rotdeauna direct legat de opinia
asuprasinilor goi qi,penrru femei,de practicalor p*rsonali.
Cei care se arata favorabili sinilor goi cred ci este ..rorba
despreo evoluqie,cei carele sunt mai curind ostili afirmi ci
devin mai putin frecventi.Penrru Marcelline, careainceput
de doi ani, ,,Evolueazd"F -149; pentru Jessica,incepdtoire,
,,Cre;te din ce in ce mai muh" F-16; penrm Muriel, car.e.
experimenteazaintr-un parc public, ,,E tot mai frecvent, la
orice ce virsti" F-70;pentru Benoit, care ,,preferi femeia cu
costum de baie", moda ,,Mergespre declin" B-44; pentnr
Francine, care este categoric impotriva, ,,Nu o si durez.e"
F-63; la fel gi pentru Fluguerte,careconchide: ,,Femeileau
trebuit sainteleagica asranu le facenici un serviciu"F-175.
Ideea diminuirii practicii apartine in specialfemeilor care
tocmai au intrerupt-o, ca qi cum opinia lor ar fi necesari.ca
si le confirme opqiunea.Claudine F-65 are atita nevoie de
aceasticonfirmare, incir ne dd ca (sjnguri) dovada a sca-
dcrii gencralepropriul ei caz.S6verines] Lu.etr" au fost in-
tervievate pe rind, pe aceeagiplaja, la citeva zeci de metri
distangd,prima fiind cu sinii goi, a doua purtind sutien.
Logic, opinia lor generali esreconrradictorie,dar la fel e gi
descriereaconcretaa ceeace se Derrecesub ochii lor: ele nu
vid aceeaqiplaji. S6verinedeclareca ea sti la soarecu sinii
goi ,,Fiindcatoatalumeao face,din cein ce mai muk" F-183;
Lucette nu o face;i declari: ,,Nu mai e aproapenimeni asa,
maialespe aceastiplaji" F-184. Ea sereferi li locurileime-
diat invecinateei, unde chiar existi puqinefemei cu bustul
42
se grupeazd.,intr-adevir, oarecumi
descoperit(practicantele
subtiGd6 as,ezare: elese afli mai cu-
dupaniqtemecanisme
rtrid in jurul S6verinei.)Alte elemente, legatede localizarea'
momentului,influengeazd, de aseme-,'
tlu de circumstanqele
nca,opinia interlocutorilor,mai alesintensitateasolari in 1
momentulconvorbirii. in zilele cu soaremulq se diruiesc ,
privirii maimulqisini goi qi ideeaci tendinqa estein crestere,
iapataamploare;din contra,in zilelecu cer acoperit,ten- \
dinqaparesi fie in scidere.
Acest caracterideological rispunsurilornu uqureaziac-
tivitateade evaluare;tiinqificda evoluqiei,caretrebuiedeci
ci practicasinilor
tl rimini prudenti. Esteincontestabil
goi nu maiiunoapteinflorireadin ultimii atti' s-aoprit.la
""
un anumitnivelqi tindechiar,poate,cdtreo uqoariregresie.
Acestreflux relativnu paretotu;i si anunqeo miscarede re-
trageremaip.ronuntati;el eltq sj14+sbgatds coruextulacfu-
d al campanieimedicaleprivind riscurilebronz{rii (prote-
esteunul diritie-geituiilemagiaepreferaie).
iriea sinii-o-t $i,
iilalil"s, trebuie si fie detaliatin componentelelui. Este
vorbain primul rind despremediilesociale9u un puternic
capitalcultural,carenu maigisescelementulde distinclieso-
ciile de cdndpracticas-a geieralizatqi caresunt extremde
a numirului de
Itentela discursulmedical.Uqoarascddere
femeicarese bronzeazdcu slnii goi pe o plaji, la un mo-
mentdat, nu inseamnici numirul adeptelors-adiminuat.
El rezulu dintr-o schimbarede comportament,exPunerea
t0nilorla soaredevenindmai selectivigi episodici'Subesti-
mind timpul afectatbronzirii pectorale,Alain define$te ast-
fcl aceasti'tendind:,,Astizi,femeiledin lumeabuni vor con-
minute,cit si steacu sinii
linuapu1in,dar numaicinci-zece
Dutinla aer, nu mai mult" 8-36. $i continui,opunindu-le
care?siexpunsinii la aerpini
iltor mediisociale:,,Femeile
aparlinin buna- parteclaseide muncitori,
livid inrogindu-se
Vorbecaricaturale, evident,dar
defermieri,de comercianqi."
nu lipsite de oarecaretemei"SAniigo-isunt, intr-adevir,-o
n -oi-a-gr!lesqnffiin mediiIe--ffiulare-,1i"
"[ .zonelsruraIe,
unde miscareaesteinci, uneori, in faza de inflorire; acolo,in
paralel,modul de a o face estediferit, total, complet, o dati
43
 ce.primulpasa fost ficut: refluxulnu estevalabilpentrutogi
cei careseafli pe plaji.
Veritabilasciderenu privegtepractica,ci elanul careo
insogea,imaginarulmobilizator care ii dirija dezvoharea.
,,lnainte,semina cu o aventura.acum estecevanatural"
F-80; sinii goi intri de aiciincoloin normi, instalatiin obi-
c.eiurileplajei.Daci practicaa devenircevamai selecrivdqi
durataexpuneriis-aicurtat, banalizarea ei continui, facili-
tind deciziileindividuale.Aceasti dubla evoluqieestebine
exprimat-iprin folosireacosrumuluide baieintreg. Adver-
sarii sinilor goi au impresiaci scidereapopularitaqiicostu-
mului din doui piesereprezinti o dovadi i doringeifemei-
lor de a seacoperimai mult. Nu are nici o legitrri. P"rrtrr-,
ci modaestelegati in specialde criterii estetici.$i penrruci
un costumigtleq permite,dimpotrivi,o-pracricimai supli
a sinrlor goi (prin secvep{e scurre,dar frecvente)in com-
paragiecu gimnasticape careo cereincheiereaunui sutien,
cu corpulintorscitre nisip,cu o expresiea feqeigi cu gesturi
ce vor si pari dezinvolte.Un nor carese indepirteazi, o
plaja mai puqinaglomerari,o dorinqi c"t" creEt-er ,,F{op,il
tragmaijos!" F- 162.
Sdniigoi se banalize azi qi tind si se inscrienormal in
procesulistorical eliberirii corpului,inconjuraqide expe-
rientediverse,purtandspreo goliciunenaturald. Seprivim,
de exemplu,ce se petrecein api. Aparent, nu e nimic de
spus,ceeace se vedela suprafaqa nu paresd sefi schimbat.
T-oqr$i,dedesubt,miscarea corporeistie in acgiune: evoluda
ideilorstimuleazipercepqia contacruluiapeicu pieleiioaia.
Consecinqa: femeiiesedu. cu sinii goipine la ap4,4trilede
aceastiplicere,deqielenu sesimt i"nlargul lor ia"J st4trin
pic_ioare-.Altele rezolvaaceasriproblemf altfel: igi trag mai
jos parteade susa cosrumuluiintregsauigi scotsurieiul,p
dati cein.tri.inap,i.,,Penrrulenzagia loarteagreabild"F-182;
,,E extraordinar" F-184; ,,In apd simt plicereade a avea
sinii goi. Cind intru in api mi se-ntimplasa-miscorsurie-
nul, e o eliberare. imi simi corpulmult mailiber;i-mi place
cind suntcu sinii goi in api; i cevanemaipomenir" f -lZ.
Impinsede aceasticiurarea placeriiepidermice,unelenu se
44
mulpmesc si-gi dezgoleasca doar bustul. La fel ca gi Caro-
llne care,sd ne amintim, ,,segindeste la friptura arsi" F-101
;i nu mai face plaje cu sinii goi. Sau ca Marianne' care nu se
mai dezbracape plaji. ,,Dimpotrivi, eu ma dezbrac in api
fiincdador sd mi scaldcomplet goali. Daci sunt departe,in
lrrg, daci sunt siguri ci nu mi vede nimeni, imi scot costu-
mul de baie, aproape de fiecare dati, fiindcn ador asta.Mi
dezbracde tot: este nemaipomenit si inogi goali in mare"'
F-31. Bertrand B-54 n-a vrut sd se exprime cu prea multi
precizie.Cu jumdtate de guri gi ascunzindu-gi zimbetul,
he-a lisat totuqi si inqelegemca'scenelede nudism acvatic'
petrecutecu prietena lui, constituiauo plicere importanti,
Ilre nici un fel de distante.
Prosopul de baie - Pus la zid !
Cabinelede baienu mai sunt ce erau.Conservatede mu-
nicbalitdti pentru ci reprezintaun detaliu esenqialal stereo-
dpului balnear,plin de-farmecdesuet,elc gi-au pierdut insd
distinaqiainiqiali: posibilitateade a te schimbala adipost de
oriceprivire indiscreti (Urbain, 1994).Astdzi, eliberareacor-
pului obligi, te schimbi in vizul tuturor, pe plain. Ceea ce
'nu face lare sa apari o mulqimede probleme tehnice.Acum
se
d[1ivaani, ceamai mare problemi pirea aproaPerezolvati:
flecarese proteja cu griji, cu ajutorul prosopului de baie,
!trre ascundeagesturile intime. Dar numai in parte, fiindci
D<erciqiul nu era lipsit de riscuri 9i cereao competenqisPe-
biale.,Trebuia si foloseEtio grimadi de qmecherii,de pro-
toape..." F- 160; ,,Seintimpla si-qi incurci begeleqi si mugti
tin-nisip; atunci toli te urmareau: eragroaznic!" F- 182.De
lceea s-a-lnvent4t 11,nechipamee! mai -fu4c1i-o-11a1, alcituit
dintr-un cearqif dc plaja in care persoanase infiqura, de ia
git in jos: ]abfnao de buret. Funcqionalitatea e una gi adec-
iarea la ideile timpului alta: noua qinutase dovedeaatit de
ridicola gi de demodati pentru majoritateacelor care o fo-
loseau,incit nu a avut sansede rispindire. Ea corespundea
prea mult unei imagini depiqitea pudorii, unei nevoi exa-
lerate de proteclie,nedemnade mentalititile celeide-a doua
45
 f azea proce.suluide civilizare.Printr-o reacliein lanq,aceas- ceeace face,deoarece,,asimgit"ci poates-o faci. latd cd.
ti respingeredescalifidqi gr.qsop:dejapreapuqin ajaevolueaziin mentalitiqi.in timpie corpul conrinuesi
-s_tmpluJ
funcqional,el piru, pe deasupri,neidaptatla ideile epocii. gi si se dezgoleasci,spiritul capntemai multi
Risul complice,stirnit de spectacoluldat de o persoani -elibereze
"pe leranqi: aproapenimic nu mai gocheazis-inu trebuiesi
calede a se risuci, pentru ca si, nu se duci totul de ripi" ze, fiecaretrebuiesi fie liber, mai alesin ceeace pri-
F-133, setransformaintr-un ris batjocoritor,intr-o criticd corpul-siu. Dezgolirea. completi inci_sqprinde (pailile
a unui comportamentstupid. ,,Ceeace mi agaseazipe o rimin obiectulunei severeinterdicqii),numeroase
plaji sunt oameniicarefacpe pudicii,il vezi pe cite unul in rsoanereac\ionezi intorcind capul sauscoqindmici ri-
timp ce se dezbracigi prosopulii atirni aiureagi agamai :e cind sunt in grup, pentru a siepa^de jeni.
,,Asrami
departe"F-100. Practicaplajei cereo observagie asculiri, i, dar nu mn-derinjiazd"F-15d. intr-adev;i, cel mai
Pentrua nu repetagesturlcareau deverutstlgmatlzante ;r a tant lucru esteacceprarea pringipiali, dorinqade a fi
nu fi bruscdescalificat: intr-un timp relativscurt,prosopul, erant,careil impingepe fiecaiesi-gi controlezereacliile
carepini atunciindicamai curind o atirudinedecontractati e respingere.
(faqide ceicaresedezbricaula ei acasi),a cipitat un colorit pec-iale"F.-99, Jaquelinese dezbraci acum ,,fird precaulii
deoarecea simqit cL plaja accepti asta:
negativqi a fost pus la zid de istorie.,,8 camstupidsdte as- Existi multi libertarepe,o1a15,." Totugi,-nuoricine-sepoate
cunziacumin spateleunui prosop" F-5. Fiicalui Solange, gi nu oricum.-Cliiardaci privirea seintoarce',ob-
in virsti de cinci ani,crescutiintr-o atmosferide nedisimu- ervarea noii modalidqi de a proceda este foarte precisi
lare a goliciunii, e permanentintrigati de acestescenecu durata ei scurti nu interzice existentaunur anumrt etort rn-
prosoapele,carepentm'easunt ceva,,depe timpuri" qi de ectual), traducindu-se intr-un cod referitor la ceeace
-
aceeaseducecit mai aproapede loculundeseproducemig- poate qi ceeace nu se poate face. ,,Da, in clipa cind o faci
careacrudati.,,Ah,o si fie mirati !* F-76. rmal, discret. Evident,_cindiqi scoqi-slipulis-arputea si
Dar atunci cum si faci? Fiecaretrebuie si manifesteo ari cam..." F-182; ,,Nu trebuie si fii provocator, totul
imaginagie debordanti,caresi seimbine cu graqiamigciri- epinde d-emodu_lin care o faci" F-158. biscrelie, rapidi-
lor. Arta consti in a da impresiade natural,de dezinvolturi; (dar flri grabacareindici jena),o uEoari reqineiein
atunci,chiar 9i prosopulpoatefi rapid folosit, fdrariscul de
afi ardtatcu degetul(cu condiqiasi-l folosegtiscurt,firi sa
ai aerulci vrei si te protejezineapirat).Estetotugideprefe-
rat si ,,improvizezimicul tiu sistem"gi si ,,teschimbifera rtirii noii practicii: sd dovedeqtiprin maniereletale ci
a pireaci o faci" F- 128,cu altemijloacedecit cu prosopul: aciastadecontractar, firesc"F-182, ci egti,,1nlargultdu"
cu o fusti sauo bluzi, de exemplu,a ciror folosireincepesi t-27.Primul reflex al plajei estesi banalizezeaceJtegoli-
caPeteaceasrifunclie. iuni. ,,Toqisuntemficuqi la fel" F-151; ,,$iapoi,oamenii
Dar obligaqianumirul unu, atirudineacare,in loc si stig- le mai dau importanti" F-182.Dar dezinvoirura,insrru-
matizeze, innobileazi,esteaceeade a reugisi te dezbracicu nt privilegiatal acesreibanaliziri, produceo risturnare
gra{ie$i dezinvolturd,firil prorecqie,reuqindin acelagitimp rea$reptari
$teptati: : comportamenrul carear fi putut fi stismatizar
si te ariqi cit mai putin. Discreti gi inci desrulde puqinris- sa trr aratat cu99Tp9ft_Uneuul_qartdlplqlJi_uignqarizar
degetul $l exclus pentnr ca ar indrazrut si te
pinditi, aceasta noui soluqiesepropagi rapid. Ludovic nu iti astfel)devjne,dimpotriva,rnotiv de distilrctie-c4ndteh-
ezitd,sd,,,ramina completgol" B-80, incdde anultrecut.,,S-a ca gr-alrne)nt".";t-ngur
ryy.elinilt,Flie ii r"ult pe
intimplatpur;i simplu",Tiri cael si segindeascipreamult ecialiqtiiacesteidezbrdciri foine conrrolare, "dttiE admiraiie
+6 ,ta
at
 care se leagi de faprul ci ,,Suntoamenicareau o anumiti fisphndirea sknilor goi
educatie"F-27. 'u'Mod" sinilor soi a atinso anumiti limiti pe plaje,banali-
Presiuneasociali de pe plaji inciti la dorinqa de a te
**li:Tlial
ft*:;';,t 'ffii:i#*";:
r:i:'"":ff
schimba in ochii tuturor, fiecare improvizindu-;i propriul
siu sisjem pentru a rezolva contradicqia:si te arili fdrl. a te mode iontinui. $i nu oricum' Ne-am
arata.In aceastimiscare,in careinterdicqiilepar si fi devenit 'iir." "".rrei
ir^naginao extindereconcentricii.niurut centrelorbal-
mai suple, citeva aspecterimln totupi problematice.Folosi- ;;. ins? frontiera (marcati prin limita nisipului) este
rea sutienului obignuit, de exemplu. Toleranqagi libertnlile cti, de netrecut;de indati ce s-a atinsterenul din atara
crescindele determini pe unele femei sd se imbrace 9i si se i, interdicqianuditiqilorpectorale.renas, te' Trebuiesi in*
dezbrace fd,rd.,,precauqiideosebite" F-98 9i, pentru a-gi .- foa" necesaria acgsteidelimitiri' B.analizarea sini-
simplificaviaqa,si-gi puna sau si-gi scoati sutienulpe plaja. E i-"",irt"a safie operantidaci nu s-arfi semnalat prin-
De vreme ce igi arati sinii goi, de ce ar fi mai indecent sd fir rp"qiuspecific, op,1svielii obig"Yil:'
"p".te, zi cu zi.\Tocmaiideea 1t!1^tY
ci sinii
gi-i arate acoperiqide o piesi de imbriciminte ? O reflecqie mqaseopuneextstenqeide
jn altlParte' tnltltt:
superficialate poate facesi crezi ca ei sunr arunci mai puqin Ig pot eipuncdoarpe plaji, 91n-u
goi. Cu ajutorul tolerangei,reflecqiase opregtedeseoriaici, posibilitateaacesteipracttct.,5tePhanrer rl esteITry-13
cu atat mai mult cu cit funclionalitatea gestului gi leneabal- fi ;;;;ifi;;t iliii".ie"l." ceva de sgrrul?iti"
neari te fac si nu-qi pui prea multe intreberi. E de ajuns, gi 1,doarpeniry...iSticus.agii goi. p.e a;e3':hit i: ll
aici, si gisegti modul adecvat:o expresieconcenrrari a feqei, ;;ili;&;"iui';i eaexprimiJpoziqiaclari dintreplair
o mi;care a corpului rapidi qi hotiritd, departe de orice las- eirullumii:,,Atitatimp cir seintimpli pepla;i' nu e Ia
civitate echivoci. ",Irin9p3"l:11'.'11-'^'!r"",'^l':::::?:':;"l*""?3:::
estetotusi foartecon-
l, plaja*F-182. in afaraplajei,.ea
6 Pentru privirea berbagi_lor,
realimteaestemai puqin simpld,
rl '. r,t I .
frrndci lenle11a-r_qtimi are o conotatre accenluargf_olipi: un ,irie,',,N-o si ies si mi phmb Pe undevapreadecol-
.-" IJe
De Cce plaja?
e pl ci asl
,,Pentru
ua
aJal rrrenl ru d ce locul"
ista rt,eur B-15.;
u-LJ , .Pe yplaji
l qtq
sullen-ou. Gr" ..g-Fi,t"; i; r"t iortu.,, d" "Lw
con-
"..!"-ti
baie, chiar daci " """i aproxima-
are acelaliaspectsi indeplinegte
i la fel" i-ig. Ce conteazici nu existi explicaqii:
;ft;;r id.." d. ri-iti""i.- u^tr ia teriti'riul'legitim,
tiv aceeagifunclie. Marca sexuali estecu atit mai accentuati F-157,
;ta de ,,pazntci"-intransigenqi' .Evelyne,
cu cit ea estecuprinsi in gesturilede imbricare qi dezbrd- ^px^te cu sinii goi, joaci.voleiin aceasti
e*.n pl.t, care sti 1i1u1e
care,eleinselefiind pline de ambiguitate.$i apoi, ce inseam-
delbracein public, etti f"t-".ista instalati la 50 de
ni aceastiatitudine: sdstai cu sinii goi pe plajd,in public, qi i de limitasimbolica,dar,in calitatede comerciant5' se
apoi, cind te imbraci, si-gi pui un surien? S-ar putea si fie ne cu fermitate celei mai mici tentative de abaterepec-
in asta motive pentru destule intrebiri, penrru tulburiri, li in afara teritoriului permis (interzice, de asemenea'
perturbind banalitateacalmi a nudititilor estivale.Din feri- J. U"i. in farmacia.;). ntt exemplu:cel al Sabinei'
cire, toropealavegetativi ;i spiritul de toleranqine indeam- u-sein companiauneifemeicu bustuldezgolit,intr-o
ni sd nu ne oprim la detalii, si includem totul in miqcarea irie de pe margineaplajei,ea nu-gi putu. reprima.o
generali de eliberare corporala, fire s-o privim prea de-a- 6iede dezgustfiqe de-amestecarea acestordoui spaqii:
proape. Cu conditia, roru;i, ca surienul obignuit si fie cu u isienanu-prea ne putem liuda!" F-159.
adevirat obignuit, tiri brizbrizuri qi dantele excesive,iar ^-t oe strict pdziti, incit
Irontrera este atat avangarda ris-
gesturilesi devini banaleprin misura lor.
J - - - - f-
doar
rii poate sd"apard' in ilte
-l-^ l ^ ^ . . -: .
locuri: iin -
decoruri
J ^ ^ ^ -. -i pre-
^.a-

48 ot temei- pliviride barbati

49
l. Trupuri
 c-isecarepot permite trupurilor si se dezgoleascimai mult
decAt in altd parte. Principala lor caracteristici este ci tre-
buie si semenecu plaja: e nevoie de soare,de api, de posi-
bilitatea de a te scilda, de un loc unde si te intinzi. Sinii goi
se propagi acum, deci, pe malul lacurilor, al riurilor, in ju-
rul piscinelor descoperite.Pe misurd ce miscarease extindc
(incet) gi se banalizeazi, stereotipul de referinqi devine mai
putin obligatoriu: de ce apa, de exemplu ? Nu s-ar putea sa
stai cu sinii goi intr-un loc linigtit doar pentru a te bronza?
Dupi o puternici rezistenqi,lalard, sau chiar la munte (care
nu esteasociatin imaginarcu toropealavegetativa),se facc
loc, timid, nudurilor li-nistiregi cuc6ritoar".Tnp"r.urile pu-
blice, de asemenea.De indati ce ideea pare miteria,lizabile,
rispindirea nu intArzie si se declanEeze.Porresteahii Muriel
e edificatoare.Degi stitea cu sinii goi pe plaj;, ea nu-gi per-
mitea si facl astaintr-un parc situit aproape de locuingi ei,
in centrul oragului. Pini in ziua cind o femeie a dat tonul,
,,Atunci m-am intrebat: de ce nu gi eu ? $i mi-am tras in jos
costumul de baie" F-70. De atunci, ele au devenit un mic
grup in parc, reconstituind un soi de p.laji fera plaja,pentru
a se proteja: proxrmitateaunei oglinzi de api (unde se bd-
lecesccopiii), echipamentritual (prosop, ochelari,cremi).
Rispindirea se petreceprin imitaqie, {are tentativi reflexivd:
e suficient ca locul si poati fi considerat legitim. Din con-
tra, cind persoanelesunt intrebate gi deci consrrinse si for-
muleze raqional o opinie, ceea ce reiese este $nsdicitatea
pqiq! adicaint:ldit1 i1 al.te_spaqii, un fel.de-,poifiL-d.
principiucomoddpentiu a-qipu-nein ordineideile,p,entru.r
apareatolerant,iara a-gipierderepereleobignuite.In con-
vorbiri, opozigiadintre plajagi spaliiledin afaraplajeia fost
valorizatd.tocmaidatoriti acestuimotiv. ,,Pepiaji se poarc
accepta, dar in afari, nu" F-1S3. ,,Peplajamerge,dai tre-
buie si te oprestiacolo" F-6. in spateleacesrei crispiri in
privingafrorrtierei,aparevidit spaimafaqide eventualadez-
ordine a moravurilor;i a valorilor.Dar esteinteresants.i
constatam ci, de indati ce informaqia a fostdati de anchera-
tori (privitor la acesttip de practicicareexisraudeja),dupa
citevasecuncle de surprizi majoritareasi-aschimbatopinia:
50
urmaurmei,de cenu, esteun mod de a te bronzacaori-
altul" F-179. Necunoscutul,ipotezarepuneriiin dis-
qiea unor repereobignuite,acestea conduceaula opozilie,
atit mai mult cu cdt pdreasi existeo singuri normi de
Imediatie apareo noui normi posibild,to-
rnta impune o iudecati mai deschisi.
i.r..t gidir.red darirezistibil,sdniigoi se-rlgBi-4dal.eeri"
rtrndreqrrno.{-qoiteritorii legiglmg.Pe marginealacurirl
, a riurilor gi a piscinelor,in parcuri gi_colquriizolatela-)
ri. Dar locul preferat,aproapetot atat de important ca gi
{q, este,firl indoiali, gidina: ,Eu o fac mai alescind
ili acasi.cdnd nu me Gde-nimeni" F-55. Numdrul de
mei careau declaratci staucu sinii goi in gridina lor este
it de mare(aproximativjumitate din egantion),incit in-
i sn-qipui intrebiri, cunoscind realitateaobiectivi a aces-
spatii (foarte puqine sunt cu adevirat protejate de privi-
vecinilor). Doringa de a ffece drept o fiinqi moderni a
erat,[6re indoiali, importangaacestornuditdqihorti-
o practici episodici(de exempluintr-o gridini fami-
sauintr-un loc devacanqe) fiind utilizati pentru a daun
uns cu caracter general. Nu e mai pulin adevdrat ci
tica sinilor goi in gridini pare foarte rispinditi; ideea
a te bronza acasi intireste linistea necesari, oricare ar fi
iqiileei reale:jocurilede priviri in jurul gridinilor sunt
'i indoiale mai importante decit par, mai tulburi gi mai as-
nse (transformiri neaqteptateale raporturilor cu vecinii),
rliferitefaqdde ceeace se intdmpli pe plajn.Rispin-
rea practicii sinilor goi seinscrieototus,i,in aceeaqimiqcare
rantamblu ce privegtecorpul gi interiorizareacontrolului
iilor.
zAredsAnilor
Ne reintoarcem pe plaje,cu o intrebaresimpli pusi in
Jrul anchetei:de cestadla plaii cu sinii dezgoliti? Intre-
r i Ie slmDle
nle si mp-le sunt eIe mal
su ufccele mai rncomooe
i ncffi-o-delin diunu ?f
cano i siii Sau
exls[L au
,,!Iiie-1f",auils unel".
fa pufiiiere"niuri disponibilg.
e4liu ca toati lumeao fbce",iu spusaltele.Pentru a-qi
51
 expunefrumuseqea ? Dintr-un discretjoc erotic? Cu acestc
intrebiri 9i mai jenante,am pururpitrunde in culiseleplajei,
culisea cdrormaqinirievicleandva fi prezentatiin coitinu-
are.Dar si riminem penrm momenrla ceeacee mai vizibil,
la decor.Cind, prinr-un efort intelecrual,au fost depigite
rispunsurilede genul: ,,pentruci astae" sau,toatd lumeao
face",ceeaceIeveneape buzeinterlocutoarelor era:casi ne
bronzim. Dorinqade soareeste,intr-adevir, atit de puter-
nici (in ciuda cunoasterii incit te impinge si
-riscurilor),
extinzi tot mai mult suprafelele expuse.in aceasta irelisri-
bila migcarede retrageiea suprafegei textile,s-a formar o
fixaqieasuprasinilor, a cdrorbronzarea devenitun impe-
rativ deseoricategoric.Ca 9i cum ar porni de la sinii ingisi.
,,$isinii ei doreausoarele,nu exisranici un motiv si impie-
dici sinii ei de a gustadin cdldurasoarelui"B-1, vorbind
despreprietenalui. Pulsiunealirurindu-se in mod fericit
canbnuluiesteticabs6lutpe careil reprezinti acum bron-
zareasinilor. ,,Efrumossi ai sdniibronzaqi,mi separemag-
nific" F-10. Aceasti ideea fost reluati de toti sa.raoroaJ.
togi,imn colectivatit de puternicincit celecinci sau ga^se
persoane (din 300),careau spusci preferdpieleaalbi, au
recunoscutfrumuseqea bronzijelor pectorale,carestarnesc
admiraqia plajei.Bronzareasinilor ipareca o normi esteti-
ci ce se impunedincolo de orice raqionalitate. Pentrucine,
intr-adevir,aceastifrumuseqe, in afaraplajei? ,,Eo prostiesi
vreisatebronzezipe sini daci nimeninu-i va vedea"F-59.
Dar, oare,frumusegea arenevoiesi fie utili ? Nu poti si fii
pur gi simplu frumoasi penrrutine insi$ ? ,,Ah, e Trumos,e
intr-adevirfrumos",ziceOdile F-79, gi acestrispunsar pu-
teafi suficient.Dar rispunsul are ;i un complemenr,argu-
mentconcretincontestabil: nisteoribile urme albe.,,$i-apoi,
nu ai toateacesteurme,caresunt cu adeviratoribile,tr.6ui.
s- ospu n e m'F-79. :
D iz grapioasel.s"h7777s
il5 t
IJrmelu,djzgafrs+rlegrng+-S. in oriceancheti realiza-
ti prin convorbiri,existdexpresii-tarese repeti din guri in
52
; exactaceleagicuvinte pronunqatede togi in aceeagtma-
; indici, prin aceastirepetitie, existenqaugPi adevir so-
larqrecunoscut $i foarteoperant.Urmelealbeconstituie,
o litaniea plajei,
tru-sinii goi, o astfelde gxpresie;se-S_n,
nqiecvasi-ob--sesivi :,,Astadin cauziurmelor sutienului,
mii *abuia-ieaiii urmede surien"F-98; ,Esteproble-
urmelor, n-am chef si am urme" F-178; ,,Astao fac ca
nu mai am urme albe dizgratioase"F,-39. U$oelg-sunt
incit femeilelc-gte4ltluusori cape
de stigqagizaqr.g,
Cu
6llile-boala. o grimaside dezgust,Marcvorbegte
iie repullii provocati de ,,cinevacareareurme albepeste
B-/'3: o aceeaqi strimbituri;i din parteaGabriellei,
vorbegtedespre,ppte albe" F-72. Ludovic qinesi se
inte sub un unghi tolerant. Dar conotaqianegativi a
elor albeesteattt de puternici,incit nu sepoateimpie-
si revini asuprapoziqieisale:,,Chiarcind egdpe un iaht
o tipi careareurme albe,urmeletot ramin!" B-80.
De ceaceastipunerein prim-plana peteloralbe?Fiindci
este totdeaunl posibil
)ste totcleauna si-gi exPul
Poslbll sa-ql expui sarul goi rara
sinii gol s;-qi pui
fera sa-[l,Pul
ceamai mici intrebare. Sepun puqine intrebari pe plajl,
te puqin, visezisi nu-qi.pui chiar nici una,.si te laqipur-
doar de pldcareasoarelui.Dar soqul,familia,prietenele
nu stauiu sinii goi, te obligduneorisddai explicaqii:de
te ariqi a;a, semi-goali, in public ? O asemeneaintrebare
videqte atit de complexi q1deranjanti, transformdnd in
ieli motivagiidifuze gi puqinpermise,incit trebuie si
ti foarte repedeun argumentsimplu qi-valabilPentru
i. Urmelealbeconstituieacestargument,eledevincu atat
i odioaseqi mai oribile cu cit nevoiaunui argumentsim-
estemai mare.Aga cum existi o.fixagiein ceeace pri-
e frontieraplajei pentru a consolidalegitimitatealocu-
lar fel ex$ta PrlvltoareIa
fixaqiaprivitoare
existili!r o txatla albe,pentru
la urmelealoe' Pentru
iri legitimitateadezgolirii sinilor. V6ronique a inceput
a rispundecu mult interesintrebirilor, mai ales celor
iabstracte(ea qinesa-gidemonstrezecapacitilile intelec-
le),acceptindpentru astasi secufundecat mai adinc in
Brusc,s-atrezit cd a merspreadeparte
tivaqiileLi secrete.
destabilizata, a apelatla argumentulurmelor albe.,,$idin
53
 catzaurmelor,de fapt numaipentru asta"F-54. Mai mult #heavind decit gansefoarteredusePel!3 o intilnire reali'
nu seva obginede la ea.Argumentcomod,diabolizarea pe-
telorsimplificiviaqa....pin-in ziuain carefemeiainceteizi
si mai steacu sinii goi - atunci el se ffansformi in argu-
mentul contrar.Singuraapdrare:sd-l uite gi si-gi schimbe
criteriilede judecati.Esteceeace a ficut Claudine:,,Acum iii r.rttnou partener,soqulpoatefi folosrtin ace
".r
:oretic) urmeli sunt detestatepentru el. Totuqi, r
am urme, dar astanu mi deranjeazd"F-65. A uita gi a nega
frumuseqea bronzirii sinilor, veritabili evidenti colective,
nu estetotuqi ugor. Constrinsi de intrebiri, Claudinetre- interpretatXca fiind o pt"tettqie care (de fapt) nu exis-
mal
buie si recunoasci:,,tfn corp firi urme estetotuqi mai fru- ; ea folosegte doar ca Pretext Pentru o argum.entare
mos."Prinsi in flagrantdelict de auto-contrazicere, iqin fragih.'De cigiva-a-tti, Vanessa nu se Putea hotiri si-;i
eareu-
cu greu si se explice: femei eaici bustul.'Totul s-a schimbat de indati ce a a\"ut
$egte ,,Mulre acordi importanqi
acestuilucru,dar eu,nu." Claudinesesimtebruscobositi gi Drieten" F-68. Prietenul a avut vreun rol in luarea ho-
doregtesi intrerupi discuqia. Ca gi ea,si altefemeiau resim- ii? N,r, el s-a mulqumit si remarce: ,,Ia -uiti, ce cu-
te
git aceasriobosealifiind in siruaqiade a recunoagte ci au or, feir^i astaanul trecut" (dupi F-qa). in realitate,
""
anessanu $tiece gindegte el cu adevirat desPre sinii goi'
folosit akF,datd,fraza magicidespreurmelealbe;gi, pentru
ci acumn-o mai pot fate, recurgla contorsiuniintelectuale nici nu se'oboseftesi afle. Conteazl" doar ci totul a de-
carele determini si doreascisfirEitulconvorbiriipe aceasra nii uqor de la intilnirea lor. ,,Nu mi-ar sa am
in -plicea
faqa niminui,
temi. Uneleau hotirit si rezolveproblemaintr-un alt mod: me.-"iAnul'recut nu trebuia si mi dezbric
si se agaqede acestargument,refuzind cu incipiqinare sa e ci astanu mi jena." Astizi, urmele oieneazd,Eijena asta
meargi mai departecu radonamentul.Marie qi Delphine aranjeazd.Circi'areun bust bronzat. ,,Mi se pare ci e mai
erauimpreuni pe plaji, una aveasinii goi, cealalti,nu, Pen-
tru Marie e ,,Ca si nu am urme" F-153; penrruDelphine:
,,Mi-etotunadaci am urme saunu" F-154. Va fi imposibil
si aflim mai mult. de'uard
Din pdcate,soqulprea pulin locvacein privinqadorinqe-
sale-esteticeqi ipotetica intilnire cu un necunoscutcu
Ipotetica tnthlnire publice;egtiobligatds"?.9?-
r pot fi serviteci atgumettte
Pentrumajoritatea femeilor,aaveauncolp uniformbron- i un alt rispunsla intrebarea:cinePoalejev'adiperttdele
zagfere,dizgragioasele urme albe*,e mai frumosEin-ai ne- albe, cind te acoperi ele de rusine ? Replica este ime-
voie sd cau[iargumente. Insi explicaqia poatesi pari prea unanimi, noui ?xpresie-semn circulind din. guri-n
scurti. Pentru,cine.aceasti{rumus_eqe l_Opooenrelesinilor ri iin .racangi, deindataceiegide pe plaji, lejerimbrlcatd,
goi-sededaula critici carese iira replic;: ,,Llrmele,ur- un tricou riscroit sauo rochiqide vari. Rochigade vari
mele! Nu-ti arfi bus+r+lc.iud"oi
iepi searasau cind esti invi- tecomplementul idealal urmeloralbe,inlan.tulEpliq.ativ'
tati" F-1. Or, exactaceastiideEa iegirilorsi a intilnirilor isabeth igi arati pe umir locul in carear fi putut si aibeo
esteceamai invocata,atuncicind femeileajungsi seexplice de bretea:,,Amchestiifoarte sexy,trebuieneaplratsi
mai mult. in majoritateacazurilor nu estevor"badespri un bronzatd" peste tot, mi-ar fi necaz daci at rimine alb,
proiectprecis,femeia- cisitoriti saucu desivir;ire singuri lo" F-169-. ,,Din punct de vedere vestimentar' nu sunt

54 55
f .urmelecindiqipui-oro9 dec.q!g4g{,
Jg3' F- 96.
lumoase lie
,,rml placesa am oecolteuadanc,dar cand.extsteo urmi nu
e deloc frumos" F-67..Cind nu ai urme de sutien gi iqi pui
o rochie decoltati, e mult mai frumos" F-66. Laure rezuma
for!.1 temei.aritind rochiqa de vard drept singur argumenr
explicativ al comportamentului siu: ,,Fib asraca se-Imipot
pune o rochie de vari fire probleme" F-94.
intoarcerea k natwrd
Bronzarea uniformi, obsesiaurmelor pi rochia de vari
sunt cauzelecelemai imediate,cele carepot fi ugor mirturi-
site- Mai profund, nevo,iaimpgrtggqade-gJijQoare._s"tie_nul
se
irIld,ic1n eazd""r44lfg- a doua-Ja1i a
4sroriea_spre-rorg-
Pr0cesulul Oe "qlvl[zare,.bandul este vag $l puqlne sunt cu-
v_intele despreacesredeterminiri implicite caie imping la ac-
qiunetiri a se mai cerb pi.rereaeului constient. Existi totuqi
o percepqie difuzi,, a cauzelor mai indepiftate, dinrre care
uneleajung si exprime citeva aspecte.Comuniunea cu natu-
ra, de exemplu (vizuti, in general,sub forma unei atitudini
retrograde,in comparagiecu progresul civilizaqiei).Oricit ar
fi ea de artificiali, plaja esteimagineainsiqi a naturii, a con-
fruntdrii cu elementelein starepuri. Ideea corpului gol (sau
semi-gol) intiregte impresia de simbiozi inire individ gi
lume: firi obstacole,un contact sirrtplu si firesc. Cu atit mai
simplu cu cit natura sti din ce in ce mai mult la remeiul con-
strucliei oricirei evidente,iar rrupul natural la temeiul eviden-
qeisinelui. Senzaqiade nuditateiufundata in vint qi in soare
ii permite Corinnei si se visezeastfel: ,,Naturd, femeie-na-
turi, mami-naturi" F-148. Fiecare pindeqte o referire la
naturi, ciutind un fel de a trii in ea. Prin absengaconstrin-
gerilor civilizaqiei: ,,Exisri o mul{me de tabuuri care au fosr
instauratede societateqi acestaesreunul din mijloacele de a
le suprima' 8-86. Prin absenqahainelor, aceasri barieri
artificiali intre corp-naruri gi lume-naturi: ,,Esteintoarcerea
la natgri- ne-am nascurferd goale" F -97 ;,,Stn-ri ii nimic pe
tine, estestareanaturali, intoarcerea la naturi" F-170. Prin
comuniuneacu elementele:,,Satriim in elemente"F-170:
56
cevafoanelegatde naruri - valurile,soarele,plaia' F-72;
: simqimai af^roapede naturi' l;9f . lr1 cay1ar,1."lf?_
,inc6rci si te intorci la naturi,.si te lagidus,
)r esengiale:
aeses adevi^ratele
eeti. " F- 12_l
valori ..,tifll:l t:
cu urmelealbesaucullYi
ba'itari dmidi in comparagie rochia
un locTli ifryTT::l:IT:i_i:
pari,tindesi.capete
'ie intr-o miscire de ansamblu,binalizareasinilor goi
gi mai onatural"(normal) acestcomPortament,,natural"
ntificat.cu natura), din cauzaconfuziei intre cele doui
lcaur.
areafemeii
lntoarcete" la naturi se'inscriein opozigie cu lumea arti-
,ilor Ei constringerilor, alimentind o setede libertate care
gisit in sinii goio ocaziede a se potoli. ,,Aceastaeste li-
irt"t.. gene-ral-d" este momenrul si spui: sunt liber 9i fri
ff*rrn chef" B-35; ,,Pentru-ademonstraci toate
rdictiile, toate asteas-au sfirgit" B-45. Sinii goi au ei,
, vreo legituri cu eliberareafemeii? Plajaesteunanimi:
Dd ce;cirm? Risptiniurile devin confuze gi gingivite:
i o legituri, esteivident, e inutil si caugi mai departe.
ancheiatorul incipiqinat nu vrea si se opreasci. O noui
;eali sub soare,inlinte de a primi primul rispuns: g!i-bg-
ajqiuan r.-"i" a fost ceadintaiinteresatide el6ira-
r"ro"[e.iar sinii nu pot fi excluqidin domeniulsexual.
u sunt specialist, dar presupunca areo-legituri c]r col-
:epgia,cu pilula" B'-46;,,Aceastaesteeliberarea, femeile
sexuali9i apoi tot
.h.f sl fie eliberate,intii eliberarea
"ai F-9. intr-adevir, eliberareasexuali este o comPo-
enti esenlialia celeide-adoua fazeaprocesuluide,civili-
are.Dar o componentispeciali,fondatoare." lqryii private'
analizareasAnilorgoi inlpagiul public al plajei intro.duce,
impotrivi (celpuqinteoretic),o distanqifagdde.sexuahtate'
)omponentasexuala-privatia miqcirii corporeiste'contra-
ictoiie in multe senzuri faqi de componenta publicd, face
unui anumitnumir defenomene.Ce sd
ficila interpretarea
ezi, de exemplu,despreMyriam care,in 1981,se afigain
57
toati Franqa,dezvelindu-giparteade sus,inainte de a pro-
mite gi parteade jos ? Migcirile feministe se rizvritiri, cre-
zind ci"au descoperito imagine a femeii in rolul ei tradilio-
nal de obiect sexual(Montreynaud,1992).
Persoaneleintrebate prin sondaj au pus de preferinqi in
prim-plan banahzareanuditiqii feminine. Succesulcampa-
niei de afigajrezulta chiar din ambiguitate.Ambiguitate care
nu lipsegte.peplaj;; legdtura.cu eliberareasexuali presu-
pune, totusi, o interpretare delicati.
Este,deci, preferabil si fie reginutmai alesal doilea ris-
puns: eliberareafemeilor ca migcarevizind egalitateagi ca
tentativi de anihilare a indiferenqeitradiqionalea birbaqilor
fali de confortul femeilor (Shorter, t9S4). ,,Asta trebuie si
fie libertateafemeii, sa se exprime gi agamai departesi pro-
babil un pic pentru ca ea si-pi zici: suntem egalecu Ugbxlii
gi va futem ,irr*"-r, cur la toqi" B--6d; exitoGli,-
"Di,"a
rioadi in care simqeaine{zoiasi te detageziEisi spui: suntem
femeigi scutiti-nede pirerea bdrbagilor"F-73. Epoci (astizi
depigiti) in care sinii goi au reprezentat un instrument al
afirmirii de sine, atit la nivel personal, cit gi la nivelul fe-
meilor in ansamblu, corporal 9i social emancipate.,,Era, de
asemenea,lgharrdrca-faqi de mistenrlfe"meii, care trebuia si
fie feminini, si vorbeasci incet, qi aga mai departe" F-37;
,,Acum ea inbepe si-;i capetelocul ei distinct gi e respectati
de berbat,cigtigi reren" B-89.
Senzapiile
epidermice
Lumea plajei nu esteceaa marilor idei: esteo lume a ime-
diarului, mai aproape de corp; eliberareatrebuie si fie,
inainte de toate, o eliberareperceputi in corp. Annie se re-
feri la anii 60: ,,Existau o mullime de tabuuri in raport cu
coqpul,tabuuri care dispire^u" b-37. Contextul epocii ac-
centuasenzaliileresimqitepersonal:imaginarul eliberdriicon-
struise condiqiile percep[iei. ,,A-qi simqi bustul eliberat este
intr-adevir o senza[iefoarte agreabili" F-37: plicerea lui
Annie provine,inaintede toate,din insigi ideeade a se simqi
eliberati. Nicole s-a tot chinuit si demonstrezecd,senzaqia
)d
Doatefi inversi,ci, o dati ce te-aiobignuitsi porgisutien,
,r umblade colo-pini colo fari estejenantgi facerdu[izic."
i-lZ, parereaei i rimas izolatd.Cadrul careasociazieli-
berarea^,absenqa obstacolelorvestimentareqi senzaqiile po-
titive estepreaputernic:azi, pielea goale trupul
9-i suplu nu
pot constiruidecit o plicere evidenti: ,,Nu !r--9 jeni, nu ai
bretele,nimic impoviritor pe umeri, te simqi bine, asta in-
teamnilibertateigesturiloi"F-67. A te simgiin largultiu
$dlabaza placerii,feresepoqidefini senzaqia mai in deta-
liu. ,,Astaestecondiqiapettitu a te simgibine, voie", de-
in
clari Frangoise F-151; ,,Casi fiu mai relaxati",precizeaza
FlorenceF -187.Oarecinear Puteasi exprimeun fenomen
Itit de profund cum esteprocesulde civilizare?
Totusi,unelesenzaliiconcretegiprecisesuntbinePerce-
pute $i ciutate, cufundatein placereadifuzda relaxirii 9i a
iliberarii.Atingereaapeipe pieleaB!a]i,-c1r9inciti.la despu-
icrilesubacvatice despreCaream vorbit.Nisipul caldqimin-
tAietor,careseaduni in pumn,careselasi posedat(Urbain,
iqgq. Caldura soarelui:,,Te simqi bine. Simqicildura"
F-eS. Celdura,mai alespe sini: ,,Tesimti mai confo-rtabil,
d senzaqia de cilduri directpe corp" F-87. Vintul, de ase-
menea,mingiierea vintului: ,,E plecut si simli soarelepe
Diele,si simfi vintul, si simqitoateastea"F-37;,,E plicut,
ienzaliaaeruluipe sini e plicuti, te simqibine" F-9. Ceea
;;;il; in cazuf .o"r"lui gi al vintului estecontactul
"p"i,
loicu pielea.$i, clnd ele ating locurile intime, astaaccen-
senzatiade placereseniuali, un soi de substitutal
lcrteazi
mingiierilor: ,,imi placemai alescontactulsoareluicu cor-
Dul" F-68; ,,Celdura,vintul carete mingiie, toate astea
iunt formidabile"F-79;,,Esteo senzaqie infinit de buni 9i
de senzuala"F-12. Aceastiplicere esteciteodatd'atit de
puternicdincit doar ea modteazi hotdrireade a faceplaji
iu sinii goi. Vivianeqi Danible,de exemPlu,Ty gin si se
bronzet{, Ceeace cauti Vivianeeste,,contactul"',,contac-
tulcu aerul,cu soarele"F-93. Firi acestcontact,in special
$upra sinilor, plaja.nu? atrilgr.to:e_Pentru Danible:,,In
ztualn carenu-mr voi mai Puteaexpunesinii goi, n-o si mai
vin delocpe plajl, pentruCi nu voi mai aveacituqi de puqin
59
 aceeatiplicere" F,-97.in fine, destulde des,nuditateain ea
insigi se adaugi intensitiqiisenzagiei:,Dacd.mi expun cu
sinii goi, o fac.penrruci am chef si fiu aproapegoali, si nu
simt pe mine decit soarele"F-100. De riu curnu""nujitrt..
seafli in centrulplicerii resimqitede piele.
este un indicator care semnalizeazi,
acumalu-.ry,ri_gei
p-iil1fr dep;si
asemenea un mijloc activfolositpenrrua sedeplij, pentrua
construl.aceasti capacitate de relaxareimpotrivaobitacole-
lor interioare:,,Cind te miqtipe plaje,ai vreasi te ariqi,dar
din.picate.ratezi aceastiapar^igie,. F-tgf . Catheri"e,tos_
meticianiinsralatipe marginea plajei,a remarcatci nume_
roasefemer ienlu si-aparigoalein cabinetulei, ,,blocate,,,
f
ziceeaF-160. A fost foartezurprinsdsi intilneascio parte
dintre.aceste femeipe plajiastind cu sinii goi. Cu- ,6 ou-
teau ele simqijenatefagi de Catherinesi ipoi sd praciice
aceastinuditatede faqi cu roari lumea?Judecatacaiherinei
estefoarteseveriin legituri cu acesrefimei, d", obr.-"fi"
ei esteadevirati: ,Ele Tac.asra pentru a-giputeaspuneci au
indriznir." Agadar,puri bravadi,dupi'pnr"r." .i. Ceeace
nu a ingelesea exacrestecaracreruldinamical procesului,
faptul ci dezinvolruradobinditn pe plaja ar.puieafi rein_
vestiti in alti pane.
Trei inq,impliri,triite de yvette, Edith gi GisEle,ilustrea_
zd, in moduri diferire,aceasri. folosireterapeutici'asinilor
goi. La 34 de ani, Yvettes-ahotdrit sefaceplajafiri sutien.
Pini atunci, ea era blocati fizic qi, totodati,'nefericiti in
cisnicie,supusi unui soqcare ii lisa prea puqTi libertate
personale; ise pirea ca vraraaceasta o sufoia.Cind vintul
revolteia inceputsi suf1e,lucrurileau evoluatfoarterepede.
atit.in minrea,cit gi in corpul ei: doringade libertatea co_
plesit-o.total,amesrecindhotariri conjugaleEi moduri de a
racepla,a.i\u reu$e$te si-sramrnteasca exactcuma inceput,
60
areimpresiaci sinii goi au fost mareaexplozie.,,Mi in-
) cum *-.- eliberatleram atat de blocati 9i astami-a
lat independenta fati de o mulgimede lucruri" F-86. Ea
inca stimulati de migcareacarei-a schimbatviaqa:
simte
tatea are un foarte puternic,senzaliileepidermice
Sust
in mod tp..iil-attgiietoare. ,ln.prezent,mi.simt atit
liberi!" $iirea chiar irai mult: ,,PailPrezece ani de cisi-
ie, e timpul si mi eliberez un pic." Nu prea gtie cum s-o
Pentru moment, sinii goi rimin singuraei revangi stri-
iti, fa:5 de trecut.
$i Edith se simqeablocati, victimi a unei educalii care ,,ii
daseiorpul* F-174. Ea incearci o adevirati uri secreti
mam;" pentru
fe mami"
de lisat aceasta
i-a lesat
cL ra
Dentrucd moqtenire. ua
aceasti mo$temre. Ca 9i
$r
e, eas-aeliberatde rigiditateacorporaligi,totodad,de
itateafamiliah datorili sinilor goi' 5i tot asemenilui
vette a ciutat si se rizbune prin s6nii goi, fiind vorba, in
zul ei, despreo rizbunare .ry4" qi foane persgnali. Mama
i fa;in qineasi meargi la plaji iltpl!,-" de fiici, era.pli-
iea ei deosebita;pini in ziiacind Edith gi-ascossutienul
prezen[a ei: ,,Pentru a-i ardtaci puteam si fac ceeace do-
*' F-tZ+. be altfel, Pentru acestgest eliberator faqi de
ei, qi nu atit din plicerepuri, s-adecisea,prima oari"
faci plaii cu sinii soi.
i"iii., p.*stea Glsalei.Spredeosebirede Yvetteli Edith,
,r., .r"'6lo.ati. Dar cotpul ei suferea49 ," alt neajuns:
cam grasi, sau cel p,rqitt4" se considera,simqindu-se
rt. prStt de indati ce apireape o p-laji:.,,Intotdeauna am
cbmplexecam idioate* F-67.Inutil deci sd se gin-
a la ianii goi in acestecondigii.Totuqi, in anonimatul
ntelor p.tri"ut. in striinitate' ea se simqeamai pugin
piexatl. aDroapedezinvolti in costumul ei cu bretelele
tL pe umeii. Aiolo a observat ea scenecare' ---:,-cate
Puqin
^^^^
in, au tulburat-o: femei mai grasedecit ea se exPuneau
ianii goi .firi nici cel.maimiccomplex-.La un moment
:,au afirut comparaqiile: ,,Tecrezigirasl,.dar{aqi.deastea
r.9ii p. jumiiate.i' $i acestinceput de identificare ii
eaobservaqia: agaa remarcatcaPacltatea ,de a te slmqr
I,l; .i;dio*"ii-it"r, ienilot goi. ,imi aduc
graqie
61
 aminre cd o dati, in Sicilia, la Club M6diterrande, era o fe-
meie foarte rorundi, cu sinii... probabil tot atit ca gi ai
mei... carese urcasepe o stinci gi sotul ei o fotografia.Asa,
cu bralelein aer! Mi-am zis: cea de colo se simie bine, nu
are nici un fel de complexe, mi se pare fabulos." Exemplul
era prea atrigitor, dorinqaprea purernica, asaci Gisble a lre-
cut imediat la fapte. Astizi, la 57 de ani, se simte atit de bine
cu trupul ei regisit incit nu se gindegte inci si se opreasci.
Vacan;a
Vacantase definesteprintr-o ruprura de cotidian. de rit-
-eies
_Du-ril€{i de vaIo ril e salc i Rauch, t rEB[Ad esei,
-cdutarea te cfi ar
unei inversa;iradiaale, a desprinderii de menaj, a
risturndrii rolurilor, a spiritului de aventuri; atunci cind.
din contra, regulaviegiiiste perfecgionarea conrinua a orga-
nizitrii domestice,ingheqareasistemuluide schimburi, accin-
tuarea rutinei. ,,Oamenii nu sunt la fel, ei nu arati aceeasi
fagi" B-58; ,,Yara,vrei si te eliberezicomplet" B-54. N;-
indoieinic, logica obignuitulu i ttvcreazd.surd la risturnarea
acesteiinversari, la restaurarearitmurilor si rutinei in chiar
miezul revoluqiei insraurarede vacanti. Ca in cazul rulote-
lor, de exemplu,cind vehiculeleprind redecinisise imbur-
ghezesccu televizoare9i ghivecede flori (Stassen,1994).
Plaja, prin ea insisi, garaiteaza evitarea acestui risc al re-
stauririi. Chiar daca triburile familiale si ritualurile lor de
ocuparea teritoriilor (Urbain, 1994)incearci si reconsrru-
iasci un stil de confort domestic,plaja esteinainte de toare
anti-spaliul oragului, sdrdcircapeisijului si dezgolirearnrpu-
riior somnolente,concentrateasuprasenzaqiilorepidermice
proprii. Cel aflat in vacanqdcauri s; obtini mereulnai mult;
soare,picle expusa, dezradacinarc,libertlre. ,,Pe plaj; mi
las in voia gandurilor" ts-54. Cit despresinii goi, con-
"i
stituie o garan-liechiar mai puternici., o ruptura in rupturd.
,Acasd n-ar_face-o, clar plaja este libertitea gi vaCanqa"
B-58. ,,Au chef sa spuni: bine, suntem ?n vacanta.gata cu
tabuurile" F-156. ,,Esreca belia drogurilor,fac .eei ce nu
fac de obicei, e marea libertate" n-+0. S6nii goi sunt mai
62
mult decit o compensarelinigtiti' in faqameschiniriei coti-
dianului, a rutinei sufocante,sinii goi reptezinti o tentativa
dc hrgire a orizontului vieqii in acestsPaqiu'care se pr.eteazi
lr oriie flexibilitate, griuntele de aventuri care ne lipsegte
ttit de mult.
,Asta este"
Pentru una, frica de urmele albe, pentru alta, ciutarea mln-
riierii vintuluir motivele precise care incitd la dezgolftea
ianilor sunt numeroasegi schimbitoare. Dar ele se inscriu
Intr-un ansamblu,pe careAnnick ajungesi-l descriein felul
ci. ,,Nu se $tie prea bine dacd egti mulqumiti pentru ci ai
foarele pe sAni,p..tttu ci soareleiqi face o silueti frumoasi,
lau pe.tit.t ce ceilalqite privesc, mirturisesc-ci nu-gi pui prea
'muli ptoblema. Este o st"." generalade libertate' totul e
O.K., vremeae frumoasi, hoiniregti, egtipriviti, Ei atunci te
limti bine si ai nigte sini frumos bronzaqi; zdv, ce vrei mai
mult ? !' F-12. Dar nimeni nu vrea nimic, excePtandciteva
,clZUri, puqini sunt cei care dau explicaqii.Atunci de ce sa te
oboseqti,cita vreme plaja invite la trindivie ? Adesea,c,or-
pul este cel care comlndd, capul nu are nici un cuvint de
ipur,-rr"r,rportat db doiinqJ izvorind din profunzimile
"fiintei.,,AqJam awt chef,asta-itot, astae!" F-79. Asta-i tot
vreme ce
;i nu e nirnic de zis, plaja nu vrea si vorbeasci: de
t atit de simplu, estivalmente simplu, de ce trebuie si cauli
fiotive complicate? ,,E,simplu ca buni-ziua, mi simt mai
bine apa" f *n. La acestnivel de evidenga superficiali, ras-
punsul esteadeseavecin cu tautolc,gia.Astfel, cAndancheta-
iorul o intreabi pe S6verinede ce s-a dezvoltat practica
sinilor goi, ea rispunde: ,,Pentruca existi din ce in ce mai
mult" F-183. Atunci eqti tentat si nu iei in considerare
vorbe, si le tratezi ca non-raspunsuri.De fapt, eie
esemenea
marturisesco realitate impcrtanti, evidenqaintruchipati,
care nu poate, pe drept cuvint, si se exprime decit sub
aceastatormi cvasi-tautologici.
63
Opozipia fapd de sknii goi
Decorular fi incompletdaci aguita si menqionez opini-
1leggige: sinii goi igi.au opozangiilor. La drept uorfi.,-d;
pu(in-numerogipe plaje,ai cirei ocupanqise definescexact
prin participareadifuzi la valorile(dezinvolturi,soare,ro-
leranqi)caresusqinsdniigoi. in plus,criticanu sepoareex-
prima decit cu glep., p:r94ry:g!9. r.aga!s_!ieste*frici si nu
ofereli1lg'-1'prjsrda;. nrst-dacaiud-r,iz1r-e$tffi
se+r.-
nunqeimpotriva acesteimiqciri marcateprin de_zinvolturi
qi modernitate.Nemaivorbind"ciffiriit dintr. vaiorilefla-
jei este toleranga:fiecareface ce vrea. Toleranqeal Cirei
avaniaj,gii*tiGT mai mic, esteacelade a-qieconomisichel-
tuiala.de energieintelectualireprezentaride formareaunei
opinii argumentate sub dogoareasoarelui:pentnr ci fiecare
facecevrea,esteposibil si nu ai nici o pireie; toropealave-
getativi poate si sd rispindeasci din nou. Majoritateafe-
meilor care nu practici aceastimodi rispunde,deci, sim-
plu: sinii goi sunt un lucru bun pentru cile careil doresc,
dar eu una nu simt nevoia.Susurinduneori ca final contra-
punctul unei uEoarecritici; exactcit penrrua semnalaexis-
tenqasecretia unei rezerve.Critica nu poatesi fie decit dis-
creti. Peplaje.Ceci in urmi, in Franqaprofundi gi tradigio-
nali, sepoateface auzita,in secretulintimitiqilor, o alti pi-
rere,deschisostile.
Ceaa Genevidvei, depildn.,,Euunasuntimpotrivi, nu-mi
placesi vid feme.i_cares€€xpun aqa,flindci astaaretendinqa
tj_ag1gf]41be_tii F-176. Congtienti ci pirereaei nu e in
pascu timpurileprezente,refuzisi spundmai mult, dar este
evidentca nu poateingelege acestcomportament preadiferit
faqi de celemai simplegi esenqiale reguli alevielii. Cind nu
sevorbegtela microfon,la unisoncu urechicomplice,nudi-
tateaneinqeleasi qi provocatoaredi prilej sporit comenrari-
ilor. ,,Aud, citeodati, anumitepersoanemai in virsti care
spun: of, of, sinii goi, astae o catastrofi,e ru;inos,pe vre-
rneanoastri nu s-arfi putut intimpla asta"B-89. Ceeace a
auzit Aur6lie estegi mai brutal: ,,Toare-snifle_,tlrlquri!"
F-17. Ang6liquereproducecuvintelemameisale:,,Pentru
64
.o perechede sini pe plaiae cevadezgustdtor' e o catastro-
lF-lg. Acelaqi senti-e.tt de dezgusi la in faqa
Chrisrclle,
cargse prijeqte; nu estedeloc aPetisanti'
istei,,c-irniunsj
o fe-ela" F-8. Marjorie considerd ci .astaginede lu-
carenu sefac,esteindecentgi nesinitos' estepe trei
.ri exhibigionism'iF-1. Chrisielle 9i Marjorie nu fac
din regiuniletiadiqionaleundesecritici in secret:eleau
chestioiatepe plaji, au 20 de ani gi se elprimi tare 9i
. Dar sunt o pe plaje,criticase facein general
menajamente "".epfi.,
gi pe cii ocolite.
Se foiosesc pt"t.*t", de exemplu cel al ,,costumului fru-
". Costumil frumos faceparte din frazelecarecirculi
despreo.tabiri diferiti: aga
guri in guri. Aici este'oorb-a
'adepqii"aufolosit ca argumenirochiqade vari,. opo-
ii uilizeaze costumul frumos.,Gis95- cri g-14i1i-dragttt
lgliggt'Jo-3P-*tri-6-;o.s-'.o-z'-6"ii-r*-o"'F-sg'
tnaiii-feneta-l cottumului
se spn,
ronstralra i;eixamPlil
baiedinrr-o pi6sa, care,,iubf azi-silueta"-F- 7' facilitind
^C;ci,
leviere utile. in spiritul criticilor, moda costumului
baie.intreg dovedegte ci sinii Bf i ... ny semaipreaPoarti'
, existi Jdt btn confuzie: o singuri piesi face,.4i-po-
dezbracarea mai uqoari qi adeptelelinilor goi ii recu-
valoareaestetice.Ele sunt cele dintii care admit cd
costum ,,subqiazisilueta"; dar algifactori (sentimentul
libertate,bronzarea)le imping s.i-l tragi m-aijos. Nu
ti,, deci,nici o opoziqieasuprafondului: te-mafrumosului
debaie esteumilateintr-un mod artificial,luind lo-
unor argumentecarenu Pot fi spusedeschis.
Copiii sunt, de asemenea'un Pret-ext.Aceasti temi a api-
ades." spontan, ca gi curn af fi fost vorba despre .9.eI-
:eprofunda:sinii goi suntienanli.it-uaPqtt gu copiii.De
Din nou oboTellisuB-ilo-goireasoarelui,rispunsul nu
; ceeace intrigi persoanel-careiqi inchipuie ci deqin,in
t , : -: , :
T, -^ --^ - are
--^ o
inqaacesteichestiuni,un argument- decisiv.'Ticerea ^
icaqie:ele au un raspuns,dar nu pot si-l spuni. De fapt,
Trupuride femei- priviride barbatj
65
 invocareacopiilor aratdca sunt convinse de caracterulcriti-
cabil al sinilor goi, atitudine care, dupd ele, s-9inyecineazi
c-irimqralitateagi obscenirarea,de care ipiritele tinere trebuic
sd-fieprotejale. Dar datoria de a f,i toleiani6lelmpiedici si
o spuni. Deci, ele inseles-au prins in capcani.,prin acestris-
puns prea rapid. In consecinli, cum si iasddin asta? Unelc
incearcasi dea inapoi: ,,De fapt, nu Eriu de ce am spus asta"
F-90. Altele rimin la o consrararede principiu: ,,eand vid
o.femeiecu snnii goi insoliti de copii mi separe bizar,nu-mi
place,gi astapeniru copii" F-96.^in fine, ultimii reugescsa
giseasci argumenteadevirate: raportul cu nuditateain sfera
privati, care nu esteacelagiin toate familiile, ceeace poare,
deci, si dezorientezeun copil care vede sinii unei alte iemei,
cita vreme el nu-i vede pe ai mamei sale. Alt argument:
complexitateacodurilor culturale introduse prin sinii goi,
faptul ci ei pot fi legitimi pe plaji si prohibili cincizeci-dc
metri mai incolo, admigi de unii gi criticagide alqii,in timp
ce copilul cautd.sa simplifice codurile penrru a putea si lc
inve_qe.Rachel estetotdeaunaatenti sd nu se instaiezeaproa-
pe de o mama care nu sta cu sdnii goi. Pentru a eniticon-
trastul care il impinge pe copil la intreberi, zice ea.Si mai
adaugi, motiv firi indoiali mai imporranr: ,,in plus, copilul
estedirect, daci arede pus o inrrebare,o pune" F--179.Cbpiii
sunt intr-adevir singurii care sparg legea ticerii ce incon-
joari.sinii goi pe plaja.Jenaqipentru opozan[ii sinilor goi,
coprrrlc pneazd.pe celecarepractici aceastimodi estivale.
. i. u,
, i-
Cd cind cauti si influenqeze jocul clasamentuluiesteticce
F practici pe plaji. Caroline, cu un superbcostumde baie
hulat pe corp, avanseazd, o teorie generali:oDaci agfi bir-
blt, simqimai atrasde o femeie careareun costumde
bde--"q
superb"F-101. Nevoiade a criticaestein strins raport
!u situaqia personali.Femeiacarenu-Eipune,nu Ei-apus gi
llU-giva pune niciodati intrebareadaci ar fi in staresi-gi
lcoati sutienul,poatesi-;i pistreze criticile pentnr ea gi si
ilmina in stareade somnolenqibalneari. Din contra,cea
lfre e aproapede ideeasinilor goi, intr-un fel saualtul (de
Otemplu,cind tocmaia incetatsi mai practiceaceastimo-
dl), .rt. constrinsasi seexplice,pentrua-giapira imaginea
Chantal,38 de ani, se afli in
le careo simte ameningati.
iceast e si tu aqi e. ! a esre-de,aeo-rdq_s_4.dt-go-! !lS_qgb
!a !g_me
Dincolo de aceasti
f0 de,CgLc{!g !U_rr!*fp4g9__frymoa-1e'.
fitegorie, strict delimitati, critica ei devine foarte severi:
iTotuqi,seaminacu o vitrini de micelirie, arateaiurearau.
|tlu e un mod de a te simqieliberati,existi altemijloacede a
T elibera,in afari de a-qi etala sinii goi pe plaje" F-59.
Jliberareastain centi:ulnevoiide a critica.Sinii goi afigeaza
I memeneacapacitatede dezinvolturi incit, in mod fatal,
Itta serisfringe aSupracelorcarenu practici dezgolirealor,
flc putind sd fie marcatenegativdaci rimin fird argu-
fnente.Deci, importantpentnreleestesi sepoati apira in
l3eastiprivinqi. ,,Libertatease afli in interior, eanu consti
tn manifestiride genulista" F-175.

Riaalitatea
Sdnii mari
Criticanu esteun lucru usor,ea risci si pari demodati,
Printrefrazelerepetatein cor pe plaj;, ceamai rdspinditd
mirginit5.Dar esreimposibil,penrrufemeilecarenu prac- .ilte, facece vrea".Sau,mai precis:
firi indoiali: ,,Fiecare
tici (pi b;rbatii carele insoqesc),
si nu critice.Fiindcj ma- ce vrea,d?r...' Obligagiatoleranteiigi gisegte
face,
,Fiecare
nieralor de a faceplaiaar puteaaruncisi apari in inferiori- limitele in chiar necesitatea de a instauralimite, pentru a
tate: lipsi de dezinvolturi,lipsi de modernitare. Existenqa lcoatela iveali caracterulspecifical lucrurilor care sunt
sinilor goi inciti, deci,la un anumirtip de critici, suprave- mceptate.Firi acestelimite, intreagaordine a existenqei
gheati,compatibili prin misura ei cu obligatiade tolirantd, gbi$nuitear fi ameninqati. Efectulpervers al acestei
delimi-
Tema'frumosului cosrumdebaieesteun bun exemplu,in spe- tlri fo4ate esteci eaproduceqapiispi;itori, qintepermiqind
66 67
criticii refulatein alti parte si-gi dea drumul, in cele din
zvonului a fost insi mult anterioari discursului
urmi. Sinul mare esteunul dintre acefti tapi ispigitori. I:
icalasuprariscurilorcutanate.Cind acestadin urmi s-a
mare,siritor in ochi,decirebelfaqide banalizare, mobil,plin indit, ivea dejaun teren favorabilde acqiune.Desigur,
de o viaqdpe careplajanu ur., ii o vadi. Pleclndd.-ii.i,
le nu erauaceleagi: mediciivorbeaudesprepiele,in ge-
el devineun sin diferit, dintr-o categorieradicaldistincti,
l, gi nu despresin, in particular.Dar zvonul nu seim-
obiectyl unei fixatii, cum am mai vi.iur in legituri cu ur-
ici in d.t"lii. DiscursuimedicalvorbeadesprecancerEi
mele albesaucu costumulde baie.Nathalienu acordenici
cpreplaii qi acestitermenierausuficienqipentru a accen-
tea mai mic1alg'qg'qsilrilor goi, d.e.qiiJr.a est. .u rd evdrat
r amilgamul,pentrua inteqipanica,sustinuti de aiciinco-
o femeieT[ un piept enoinJ' F-sz. Refuzuilstti ch-iafmal
prin n-obilezorzoanegtiingifice:sinii goi dau cancerulde
puterniJH CEndfie !i Antoine, aproapede dezgust:,,O
f-T.ri.s+o-i!sa-qb-.za.eusinii goi, e ceuainfioritejr" F-52; i. mediciisunt cei careafirmi asta.,,Da' citescnigtecir-
ii gi ved ci sunt trimiteri la cancerulde sin' F-26.
,,O femeiecu sinii mari estecategoricmai uriti, ii atirni,
rtuliile in cauzdpot si tot vorbeascidesprepiele,foca-
1u--miplace,nu e frumos"B-2. Unii s-ausimgitjenagide-a ilea asuprasinilbr este irezistibila.Cind medicii spun
fi fost impin,si,faravoialor, atir de departein demersulcri-
tic: ,Existi femeicu sinii grei gi nu e simplu penrruele" rre",zvinul aude,,sinigoi", cind mediciispun,,canceral
F- 148.Dar, cel mai adesea, ii", zvonul aude ,,cancerIa sin". Informaqill-e pgdjc{e
criticas-adeversat,infundind gi brutaTeli soare,
victimadesemnatipindla a o bdnuide motivaqiidiferitefali totuqi gimple:expunerileexagerate
de ale celorlaltefemei: ,,Femeilec?reau pieptul marefac alil panjry Pflea, de culoaredeschisi,,pot duce,prin
exhibiqionism pe plaj;, se plimbi cu sinii lorlnormi, n-au irechibziiiti, la cancer.Sinfir de obic'ei mai-puqin
nici-cea mai mici pudoare"B-43. Stigmarizarea sunt mai susceptibilide a seinsolagi tr-ebuiedeci si
poatechiar
si depigeascd ie mai multi atentie,dar diferenta,faraderestul
perimetrulplajei,din"nefericirepentru fata
cofetarului,carea indriznit sa se aratecu sinii goi: ,,Fiul
""otd"
ipt r"-i t o;, ; i;p itol6jii-sanul,mai
"-' "6;.
in tabera "ii{";,'";nnr
oponenqilor radicali, care au gisit aici un argu-
meu zicea:ah! n-o si mi insor eu cu fata cofetirului,are qlrl
tntt slmPllst
simplist ideal.
lceal. ,,Eu
,rtru sunt
sun[ imPotrivi
rmPotrlva din catza canceru-
astanigtesini mai cevadecit castroanele de supi" F-113.
i de sint' F-75;,,Eu personal sunt contra, Pentru ci este
ncgrigen"
:rlgen-- F-75;,Ali,
r-/)i ,An, .
e periculos,
perlcuros, cancerul
carlcgrur sarlulul spo-
sinului sPu-
Cancerul de shn tJtuqi de la un an la altul" F-159. Zvonul depigeqte cu
cerculopozandlor. Dovadi, frecvenq-a 9u cargsinii goi
Critica esteastizi_discreti, ceeacenu s-aintimplat inrot- rt asimiiaqirutunului, in ordineariscului. .Deia fumez,
deauna. Acum vreodouazeci de ani,cind sinii goierauinci i mult in treabacu cancerulnu vreausi risc" F-21. Cind
o practici marginale,vocilecareeraucontrarisunaucu vehe- cancerde sin sun'inein anturaj,repercusiunile sunt ade-
menqi.Totusi, de la incepur,n-a fost u;or si-i infrunti di- imediate.Cum ziceJeanine:,,Sinil goi nu sunt un lucru
rect: semnealemodernitaqii gi aledezinvolturii,sinii goi nu sanitos: am avut o prietep-.d-c-ate
i murirde-eanccr la
p_uteau {i denuntaqidecit cu risculde a fi privit ca retr6grad, " F-33. Am aflat la. d" fapt,
ia,'d" prietena
prietena decedati*ntr
decedati*nrr ficea
Chiar de la inceputa fost nevoie,deci,deiei ocolite.Aql s-a i"i+"i. Dar seteade amalgam
a crr sanrLgol. ga estePreaputernici.
niscutzvonul.Si, la fel cain cazuloricirui zvon,gi la origi- ideea
accentuatloeea
insolafii carea accentuat
in dupi (ca urmare
;in ur a uneli msohqtt-care
neaacestuiastareao asociaqie de idei simpliste,in carese risc), jeanine a renunqat definitiv la aceasti Practici. Ea
amestecau abuzivo vechefrici feminini gi o pracricinoui, inue, fireste,se se duci pe plaje qi si se-bronzeze, dar
der anj ant i : _s
aqli gol a.uf_q$_ro_
qg_!gtp qy,y cyy,ce
rulUi de sin. cu atit mai linigtiti cu cit sinii ii sunt de-acumincolo
68 69
proteiaqi.Focalizarea risculuiasuprasinilor are,intr-ade- alei, ci qi a oricirui fel de culturi. Adeplii sinilor. goi
vi,r, imensulavantajde a deviadiscursulmedicalsi deci de a :, paradoxal,tentaqisi interpretezeintr-un mod analog
permitebr onzareafdragrlja.ClaudineF- 55,infirmieri, binc aiea in care se inscriu, mulqumindu-sesi-gi imbrace
informati asupraacestorchestiuni,esteuna dintre puqinelc nsurilein termenimai migulitori: intoarcereala deli-
carevorbescdesprecancerulpielii qi nu desprecancerulsi- :le senzagiiprimare, la simplitateastirii de naturi,
nului. Distanqindu-sede zvonuri, ea elaboreazitotugi o Tocmaiaceasta
r civilizagiei. esteintrebarea:sunt' oare'
teorie sofisticati desprefragilitateaspecifici pielii de pe ii goi, la fei ca;i alteforme de eliberarea corpului,mani-
aceastipo4iune a corpului,pe careeagi-o protejeazi,pur- rrlea unui nou pas inainte in procesul de civilizare'sem-
tind un costum.Teorie care ii permite si se prijeasci in dobindirii unei st;piniri de inalt nivel.aemoqiilo-r? Sau,
linigte: e ceamai bronzatd.de pe plajn gi recunoatte,cdse te, revoluqiamanieielor va merge atit de departeincit sd
expuneintenscelor mai violenteraze. ;easci in contrariul ei, aga cum se intimpli.uneori cu
care.se intAlnesciItlspunsul nu e simplu.De alt-
"-"1. intervievate.gi-au schimb"l td:t?
.persoanele !-u::::1:
Rafinament sawregres? iie un moment de gragianoii dezinvolturi, dezgustate
i de ,,vitrinelede micelarie". Sinii goi sunt, teoretic,o
Plajeinu-i placesi gindeasci,nu-i placesI vorbeascd.
culturala, o distanqi rafinati, mai aproape de corp
Toropealacareinsoqeqte bronzarea(,,suntemin vacanqi"),
de nuditatea lui. Dar sunt atat de aproapeincit nu se $tie
banalizarea (,,nimeninu mai bagi nimic in seamb")gi spiri-
r daci vor atinge un asemeneaideal.
tul de toleranqi(,,fiecarefacece vrea") igi combini efectele
intru intirirea ticerii. Totugi,atitudinilepro saucontrasunt
maiputernicedecit lasi si secreadiaceasticortini a ticerii,
Ele corespundfelului de a fi al fieciruia, el insuEidatorat
obignuinqelor vechi,copiliriei, rapornrluicu corpul(carenu
seschimbi atit de u$orcum am puteadori uneori).In anu-
mite ocazii,dintre careceamai frlcventi estedepi;ireaunei
limite spa[iale,comportamentale saumorfologice(de e.xem-
plu, sinii mari),tecereaesterupti gi confortul ei abandonat:
trebuiesi-qi formezi o pirere gi eventualchiar s-o exprimi,
Obosealaesteatunci cu atet mai mare cu cit reflecqiaeste
de-o profunzimegi de-o complexitatenebinuite: sinii goi
nu sunto problemi minori. Miezul problemeinu esteatins
decit rar, prin cequrilecontexflrluicarenu ajuti delocragio-
namentul.Acestaprive;tesensulpracticii:de ce sinii goi?
Pentruoponen[i,rispunsul esteclar: estevorba despreun
regres.Termenii folosili sunt, de altfel, foarte elocvenqi.
,,Mamble",,,femble",,vitrini de carne":toateacestea evoca
animalitateasilbatici gi organici, absenqa culturii estetice
prin ofensaadusi frumusegii,obscenitatea, absenqa stdpi-
nirii de sinesi a sim$lui limitelor caresti nu numailabaza
 diferitelemoduride transmitere a cuno$tinqelor, individu.rk' CONCLUZIE
qi
gi sociale,implicite explicite,pot sd se intrepdtrundi f.ir,t
incoerenqe notabile.Guy Thuillier semnaleaza cd gcorl,r
obligatorieesteceacareintroduceprimafaliein acestsisterrt,
,,vechiulregimde gesturi"incepindsi sepribuEeasciun pir'
mai tirziu, in perioadainterbelici.Deoareceun nou mod clt'
transmitere a cunostinlelorgi a codurilorcomportamentalc
incepesi se organizezeinconcurenli cu veehiulregim, trl
ducindu-semaialesprin ceeace am'vizut ci seinti"mpii p.
plaji: supravegherea unora de citre ceilalqi,capturarea vi'
zualda noilor scene,punitoare de lecqii-perle,asumarc,t
rolului,toatepermitind asimilarea cuno$tinqelor. Incorpo-
rarearolului pini la disparigialui din conttiinqinu estealt-
cevadecit convertirqasain deprind.gre, trecerea-gnei schc'
mede compqrtament dela niueiulsociai,unde,lgiiGi,locul,
la un nivei individual,unde se tiinsfbrmi in autornatis'n, ,\
Odile a avutnevoiede mult timp casaseconvingide legiti- f n cursulredactirii acesteici4i, m-am confrun-
mitatearolului, riminea cu sinii goi, dar firi se se simtit I tat cu o dificultatede limbai: cum si numesc
preain largul ei. ,,$iapoi,progresiv,totul a venit de la sinc, rsoanelecare frecventeaziplaja? Vilegiaturiqti? Terme-
Pentru mine a devenitcevafoarte natural.nici nu mi m;ri il-6prealarg.Scilddtori?Nu toqifac baiein mare'Plaiori?
gindesc,e dejaun obicei,cemai" F-79. De.Lav-echlul bagri eologismufe mult preapuqinelegant.Riminea plaii;ti,
de obignuinqe la cel nou se creeazdunmic ocol printr-o asu- hotirit si-i
-am hotirit
-am si-i numesc astfel.Suna
numescastfel. destulde
Sunadestul bine,avind
de bine, avind
marede roluri; diferenqanu paredecifoarteinsemnatidacil tuqi defectulci agase numeaude obicei anumigilucritori,
o raportam la vechiul regim al gesturilor.Totugi, ea estc intr-o categorieprofesionalidistincti - proprie qirmului
, considerabilirconstituie,de fapt,principalulfactoral schim- raritim.M-am convinsincetulcu incetulci risculconfuziei
r birii sociale,ceaprin careS:transformihabitusul(cadruetic a prca mar". in timp ce eforturile mele de a gisi termenul
I ,t*"tur"t pe baLadepoziiilui de obiqnninqe). in ciuda in' )t;ivit rimineau exasperantde sterile, in timp ce mintea
, tenseiciutiri a normalului gi a forqeide banalizare(carc eraneputincioasi,un cuvint foartesimplua ieqitde sub
, sunt exactcontraparteanecesaria indriznelii), privireadc" egetelemele pe claviaturamaginiide scris:pjaia. IvI-am
, vine mai performanti in artaei de a culege,individul estc
aiprinsci scriu: plajafaceasta,faceaia,plajaglndegteuna,
1dispusin mai mare misuri si experimenteze noi rolurr, m-a obiigatsatransform
inlegte alta.Problemalingvisticd
\ofeita de imagini ;i de roluri se inTiqiqeazi de-aiciinaintc
sele individualeintr-un singur individ colectiv.Arn
masivi 9i dir.ersificati. Doar prin corpul siu individul ra'
subformi de objgnuinqrr uqit eu oaresi ies din acestsupiritor irnpasde limbaj?
, mine el insuqi,t'dresi interiorizeze
prin mobilitatea privirii saler;i in picate,simqulmeu critic a privit cu severitateprodusul
'decit ceea ce-lmeriti. Numai
prin roluri, mai ales cele neprevizute qi indc' :getelor,acesteadin urmi fiind lipsite de ceamai elemen-
, asumirile de
pirtate (cu condiqiasi rdmini ,,normale"), poateindividul culturi sociologici;altfel,ar fi trebuitsi Etieceabuzuri
largeascimulqumitorcerculreformulirii saleidentitarc. comis in trecut pretingii actori colectivi: clasamuncitoare
263
-a-gi 262
 gindeqteasta,rolul femeiiestesi f.acdaia.Plaianu estedecit lesubt,unde se reveleazd o alti lume, in care nimic nu
un-vag_agregat de persoanefoarte diferite, care nu pot li i estelisat la voia intimphrii. Cind individul ajungepe
reduselaun singurg.ind.Totusi,anchetademonstreaiic;i, lajngi-giintindeprosopul-pe nisip, aruncindo privirera-
dincolo de aceastidiv-ersitate, ea a reusit si-gi constituie ida in jur, con$tientslu nu, el invirtegte roataunur meca-
guveiniiea, desigur, drtuzitgioculti, si instituie r.guti rism carefabrici reguli, roata unei maqinirii careproduce
insi ser-ere,si impuni o ideologielatenti.De;i, teoietic, "agi
fic- iinte asacum sunt e-le. Dar omul intins pe plaja rimine cu
caree liber, iar intimphrile per-sonale ,rnt totj."una speci- umea lui, mal
mea lul, alescancr
mai ales cind igi
r$l coboari
coDoara pleoapele
PreoaPerc )lEievadeazi
sv4ssaza in
ur
fice,aducind griunteiede sire al originalitigiilor, deviaqiilc icul lui cinemasecret. El pistreazi, de asemenea' un sPaqiu
in rapon cu.nivelulmediu de comportamenre, o parrea : iniliativi, refuzind poruncavreuneinorme.'flcand uneori
sineluiparticipi la constirui.eaa cedace seamini plternic ,q.rii-portante. Toiqi, cind lanseazd'o privire, cind cap-
cu un,actorcolectiv,in speqibalnear.ln celedin uimd, am joacirrn rol nou,
,azdo-tmegine, cind !\y g 7in ^2a,2
gisit de.cuviinqici deggtelemeleau avur dreptare:puream ncdrcituri iniensi de social. Contrar unei iluzii tenace(9i
foartebinesd spun ,plaja" pentru a-i desemnipe cei care() necesare),frontiera care desparteindividul de societatenu e
populeazd.Totuqi,aceasriformularetrebuiebine inteleas;. foarte disiincta. Daci, in gerieral,se admite ci p'ersoanaeste
9-" l" inseamnici oricinese poateregisi integralin atitu- formati de mediul in care trdieqte,dimpotrivi' e Ereu si ac-
dinile dominante(impresiapersonah"-puginex"agerati, esrc ceDd
: I '-
ce ceeace o face si fie ce este' o hrinegte Ei o reinven-
ci numai unele comportamenteEi idel sunt co-nformecu teizdin^
.. t. r^ ,
fiecareclipi, nu estealtcevadecit
- l
experienqa
^^- ^---
^-:^--- lumii,
t---::

ansamblul,fiecareavind tendinqade a sereprezenrape sinc
cao persoaniaparte).Dar un mic fragmentde confoimitatc
adiugat unei infiniti.ti de alte mici frigmente e suficienrca
si se.degajeo g6ndirecolectivdin diveisitateamultiformi a
vietilorindividuile.
Malul miiii esteun loc undedomnegtelibertatea.Indivi-
dul sesimteacoloeliberatde constringerileobignuite.El ri-
mine fagiin fald cu elemenrele naturaie,despuiatde maiori-
tateaflendurilor civilizaqiei,singprrcu cotpul si,u,mai intirn
legatde el, inviluit in senzalii.ipidermici.Singursau,mai
curind,.aproape singur:alqiisimt aceeagi n.to-i. ca Ei el gi
vin.si_-giintindi prosopulaldturi,casdsedediceaceluiagiri-
tual.Din fericire,persoanele caresealungesc in jur suni pa-
trunsede celemai bunesenrimente, stiu ii trebuies; acfio-
nezegi si. gindeascila fel ca atunci cind egtisingur,si nu
dea atenlie ahora,si fie toleranti cind unii au co-porta-
mentebizare.A.qate poqibronzalini;tit, clr pleoapele iobo-
rite, visind in voie, arunclnd cite o priviie sry1ti asuprir
pgisajului:ac€asta. estecarreapogtalalmagrnararn care re
afli.Individulcredein eaqi aredreptate:plajae chiaraEala
suprafaqi.Dar in mod tot atit de re"l, eaesietotal diferiu
264
crixalizatiin iurul ei, in obiectegi gesturi la indemina pri-
virii. E suficientca ea si culeagi,si. imite, si repete,.$1un
singenou di mai multi viagiviftii sale.Un singesocial,firi
de Jarenu existi viaqiindividuale.
Ic{eeaacesteifrontiereincertee de-adreptul ameqitoare:
ce mai rimine din noi ca Persoane,daci suntemficuli din
materie sociali, care se infiltreazi continuu in noi, mane-
vrindu-ne din interior ? Individul are nevoie in mod ireme-
diabil de iluzia unui eu suveran(Abramovski, t alz;; daci ar
trebui si creaddintr-un singur lucru, atunci ar crede doar in
el insusi. De asemenea,el are nevoie de reperePentru a con-
iura valsul de semnificaqiicare caracterizeazi tot mai mult
societateamoderni. Individul vrea sa creadain el insugi, si
creadl ca e o persoani autonoma gi responsabih 9i, o dati
operati aceasti separare,si se reprezinte conectat Ia soci-
.i"t.".po.ii sale;trebuie deci si calificeaceastisocietate9i
si definiasci legdturapj ca.reo intre.gine. cu ea.Teoretic, asta
Dresupuneo actlvrmte^intelectualititanici. in realitate,e cel
mai si-plu lucru din lume' Fiindci separareanu-i decit
imaginar'i, Iegitura pe care individul crede ci o inventeazi
t,r Jtt. alta d*ecit cei care l-a constituit prin fapte aqacum
265
 este.5i pentm ci un parapetii insiduie sd-si urmeze dru- ritualului. Contrar reprezentariicurente,caredesparteisto-
mul, eviiind prep;siiii" ionfuiiei ie seniuri ii."l" rJhi.nbu- ria coniugalade restul schimburilor interpersonale(,,Cind
lui social, carear putea deveni imposibil. Am vizut desprc v-aqiintiinit?"), formarea unui cuplu trebuie priviti.la in-
ceparapetestevorba in centrul dezbaterilorcareagiti plaja: ceput mai curind ca un non-eveniment,un Procesobignuit'
estenormalul, acel spatiu securizantin care indir,lidulestc iarui particularitaterezide numai in faptul ci n-a iost ime-
din plin el insugi, fara si-gi puni prea multe intrebiri, undc "diat intrerupt.
--
giseste libertatea de migcare,unde ii inqelegepe semenii lui. ilarbrti ii femei deopotrivi se angaieazizilnic in multi-
Nu mai rimine decir o problemi: de fapt, normalul esreun ple istoriiconjugalefiri urmare,creioniri fugareestompin-
fals normal, indiritul aparenqeisalesuperbegi odihnitoarc d.t-t. tot atit de repedeprecum au 9i apdrut' 'h'oare o bana-
ascunzindu-se o ingrozitoare complicaqiede interpretdri tii"* ,-o spunem? ht pute" fi neindeminaticsi faci dintr-o
posibile. Cu cit ambiguitateaesre mai mare, cu atAi rolul 6r""fir"1. i"".t"zia rinei cirqi ? Dar pentru mine banalul
parapetului se transferdmai mult asupra gesturilor, ritua- esteesenqial;inu existi nici un loc comun caresi nu merrte
lizate in aspectullor cel mai formal. ,i-ii p"i'i"tieberi in ceeace.l.priveqte.Statutul banalitiqii
consti in aceeaci toati lumea il-cunoaqtesi vrea si-.I ignore,
.Din acelagimoriv a fost aleasigi tema slnilor goi: ambi-
guitateaceamai acce.4luat-{ s,.talabazalegdturilordintre b;r- deopotrivi, nevrind si gtie decit ceea ce gtte.de;a;,a91ca
bafi 9i femei. Este foine posibila reperai-eaiifuiiuriioi foarte Dutin. Privirea normala credeca poateghrcr-celelalte
sociale, graqie cd.rora birbaqi gi femei intri in relatii "ietii
je aie femeii. Ea se strdduieEtein fapt sd Ie vadi tiri si
schimb unii cu algii,in circumstan[elecele mai diverse,dind le uld;, sau doar in anumite ocazii,cind se schileazio con-
"oro.rr'i
impresia ci societateasti pe baze solide, in vreme ce, sub- i"*"lii"r. efemeri. De obicei, ochiul corect socializatincear-
teran, se agiti ginduri stingaci refulate, care poi diitrugc f;:;il;;;;iui, ti flkrezefoarte seversolicitdrile vizuale' si
ceeace a reugit sd puni la punct civilizaqia.Aceite ritualuri ,.'rnarg'in.rscila percepqiabanali a existenqei.Cici doar aqa
protectoare devin cu atit mai importanre azi, cu cit cuplul a viata devine mai usoari.
devenit mai instabil. Ieri, aceasraera o afacere indilune
pregititi qi ginditi, o instituqie care incadra individul pi
via1i. Astizi, calitatearelagieia inlocuit stabilitateaconju-
gali ca valoare:e mai bine s-o rupi, daci partenerullasd'de
dorit. Or, tocmai, dorinqa se infagigeazipretutindeni, cu
greu mascatide banal,izvorind din obiqnuit: frumuseqea gi
sexualitatea nu inceteazdsi intrige. Birbatul seuiti qi aduni
in liniEte impresii, alimentindu-qi astfel micugul cinemaro-
graf clandestin.La fel ca gi pe plaja,privirea sa esrearrasi,el
privegtecit se cuvine, nu mai mult. Sauuneori mai mult, cu
ochiul cucerit de imaginegi visul plutind departe.Cuplurile
sc despart din ce in ie mai des, i. formEa2emercu^alrele,
alcituireaunui nou cuplu estede-acumincolo un evenimenr
frecvent. Or, un cuplu nou ia fiinqi tocmai printr-o infimi
revarsarea ceeace ar fi trebuit sd rimini ascunsind;ritul
 ANEXA METODOLOGICA
i se pare,util sd aducunelepreciziri asupra
contextuluiteoretical acesteicirqi. Vorbesc
mult despreroluri, analizezjoculactorilor, mi refer cu pri-
sosingila operalui Ern'ing.Goffman.N-ar fi, deci,de miiare
daci aceststudiu s-ar trezi claiatin curenrul,inrpp4gionis-
mului simbolic",a cirui influenqia pitruns acumin Franqa.
Orice clasamentestealeatoriuqi, personal,nu-mi spunc
mare lucru. Prin urmare,n-ar fi de nici un interesdacaas
stlrui asupraacestuipunct,daci n-ar existaun riscde contra-
sensasuprafbndului lucririi. $coalainteracgionistisimbo-
lici\a-reprezenrarun progresimportant pentnr sociologie.
Ea a demonstratcapacitatea disciplineidel dn o dimensiunc
teoreticiproblemelorvieqiide toatezilele.Tot eaa permis
o T1i buni inqelegere a mecani$mqloI il leagip_e*udi-
-c.-ar-q
vid de mediul siu, depiqindastfelcomparrimentiriasterila
ce sbparaindividul psihologicde struCturilemacro-socialc
(de Queiroz,Ziolkovski1994).T'orugi,l1ai alesin ultimape-
rioadi (Terrail,1993),gcoalaa evoluaiin sensuldefinirii
unui cadrumai ingust,pentru a-giaprofundainvestigaqiile,
cadrulunei micro-sociologiirelativ izolatein domeniulei,
de interacqiunifagd-nfaqi neglijind determinirilemai inde-
268
ftate,actoriide mina a doua,obiectele,decorurile.Sau,Ei
ri ingust:interacqiuniredusela aspectullor oral. Luind in
I toateacestea,cred ci poziqiameaestefoartediferite,
i alesin ceeace prive;te alt aspect:raportul prezentului
trecutul.Jean-Pierre Terrail (1993)subliniazi acestfapt
important: contrar primelor studii, interacqionismul
recuzioriceperspectivigeneticia proceselorsociale.
r, pirerea mea esteci orice ancorare istorici esteesentiali
:ru a degajarezultatelede ordin general,pornind de la o,
izi detaliati a cotidianului. Cum o fac lucririle luii
Elias. Cum am incercat s-o fac qi eu, modesq aici.'r
Precizirilede ordin metodologicasupradesfiguririi an-
sunt qi ele necesare.Materialeleciutate erau de di-
naturi: trebuia sI incerc si aflu ce se ascundeain min-
subiecqilorsi si le analizezgesturilein cele mai mici
rlii. in privinqaprimului interviuf semi-di5eetiv
mai producdv; in ceeace-l "rp.it,
privdqteie al d<iilea,.gpser-
iap,"*icipaara ar fi putut pirea cel mai bun instrument
anche6.Totuqi, observatia,chiar daci a fost abundent
ilizati, (monografii de teren,figi descriptivi a fiecirei per-
re interogate), n-a constituit decit un complement al in-
iului. Acest lucru necesiti o explicagie:in ce fel poate o
toddbazatdpe cuvint si descrienigte practici ? Cuvintele
de-alungul convorbirilor nu trebuiesi fie conside-
nici ca adevir in stare puri, nici ca o deformare sistema-
a adevirului. Cuvintele sunt complexe, adeseacontra-
ictorii, impinate cu disimuliri gi cu minciuni.Dar elecon-
n, de asemenea, o extraordinaribogiqie,permigind prin
friar contradicqiilerespectiveanalizaproceselorde con-
ucqieidentitari qi revelind pistele(constind infraze care
;in mereu)prin intermediulcdroraserepereazd procesele
ialesubiacente. Daci estiatentsi nu devii victimadefor-
agiilorcelormai grosiere(cum ar fi opiniileprivind evo-
qiasinilor goi), cuvintelepot si aduci mult mai mult in
ce privegteobservaqia asuprapracticilor.Omul obiq-
it esteefectiv un observator permanent, deginitor al unei
rtitigi considerabile de informaqii. De ce nu s-ar profita
269
de qtiinta lui? Desigur,se cuvine si fii prudent, si nu iei clc
bun tot ceeace se spune:cantitateade informalii contradic
torii acumulateestecea mai buni garanqieimpotriva riscu
lui erorii. Fiecare cu ideea lui, cu feiul siu specific de .r
observa,fiecarea fost frapat de un elementpe care vecinul
lui poate ci nici nu l-a luat in seami, fiecareaduceo pies.r
originali, foarte pregioasipentru reconstituireaadevdrului;
persoaneleinterogateau reprezentatnigte adeviraqiinfor-
matori, in sensetnologic.Cine ar putea visa la o echipi dc
trei sute de colaboratori,petrecindu-;i veri de-a rindul pc
terenul unde se desfequraancheta? De nenumirate ori mi-au
fost semnalateinformatii (esenliale)pe care eu nu le vdzu-
sem pe cind observamdirect plaja.
Discuqiileau fost condusedupd metoda empaticd,rezi-
dind in a ingelegesistemulde valori propriu persoaneiinte-
rogategi aderind la el (firi exces),pentru a eliberacuvintelc
Ei a le accentuasinceritatea.Rezultateleau fost excelentc,
permigind depi;irea discursurilor de convenienqd, in gene-
ral omogene. Ceea cc explici de ce discuqiilese caracteri-
zeazd,nu doar prin conginuturi,ci gi prin stilurile de expri-
mare foarte diferite - in funcqiede tipurile de persoanegi dc
grupuri. Astfel, mulqi dneri au adoptat spontan tutuirea,
de;i nu-i cunoqteaupe anchetatori. De asemenea,nume-
roasepersoanes-au simqitdestul de in largul lor ca si folo-
seasciun limbaj foarte personal,ironic, argotic,uneori chiar
vulgar. Bineintelesci nu putea fi vorba si schimb nici micar
o virguli in frazeleadunate:a;a incit cititorul 9i Academia
si mi ierte de a fi transmisincorectitudini ale limbajului si
alte picanterii care mi s-au pirut utile.
Grila convorbirii s-a readaptatde-a lungul anchetei.Prin-
cipiul a constatin reformulareasau eliminareaintrebirilor
insu{icient productive, in adiugarea altora noi gi in con-
strurreaunel surtecoerentecare si dea increderepersoanei
interogate.Dinamica discuqieia fost totdeaunaprivilegiati,
grila fiind folositi mai alesca suport in fazelede impas alc
anchetei.Dificultateamajori a constatin scurtimeagi in ba-
nalitateaa numeroaseraspunsuri.Pentru a o rezolva,prim:r
metode - ceaclasici - a constat in practicareafrecventaa
270
ansirilor. A doua metodi a fost elaborati plecind de la
liza primelor raspunsuri.Contradictiile au fost sistema-
repertoriate gi studiate, ceea ce a.permis grupului de
ia se-sifaci o ideeclari despreele.Consemnulerasi
ii si le detecteziin derularea convorbiriiqi si interoghezi
rarteconcret subiectiiasupradiverselorpropoziqii,re-
ind, de asemenea,cit mai precis, termenii care fuseseri
olosili. Acest procedeua fost foarte fructuos. In m4jorita-
ea discuqiilor,imperativul major al persoanelorintervievate
pare afi acelade a se prezentain chip coerent. De-aici inco-
io, ele erau picilite de doud injoncqiunioPuserexigenqaba-
nalizarii, care impunea ticere, gi exigenqacoerenqei,-care
lbrea reflecqiesi incercareade a se explica. Mulgi au ales al
doilea aspect,f;cand eforturi intelectualenotabile,ceeace a
dus la adunareaunui materialnu rareori foarte bogat.
"Egantionul a fost alcituit pe baza unei suprarePrezentd'ri
feminine, barbatii fiind mai pulin implicagi in mecanismul
analizat.Acest eqantiona fost repartizatintrei pirqi aproaPe
egale:o suti de berbaqi,o suta de femei Practicandsinii go.i,
o suta carenu practicau.Grupurile de virstd prezentepe plaja
copiilor, carora
au fost aproximativ respectate,cu excePqia
le era greu si se exprime pe aceasti temi 9i care deci au fost
foarte puqin interogali. Citeva convorbiri specificeau.fost
de asemene plajei (salvamarii,cei
a angajare:cu p-igf-qsiqr-riqtii
carese ocupi de curigenia nisipului) qi comerciantiicu ma-
gazineinstilate in apropiere. Cel mai-mare numir de inter-
viuri s-a realizat pe plaja gi s-a confruntat permanent cu
observareapersoaneiinterogate.Dar au alrrt loc qi convor-
biri la domiciliul de vacanqa,altele in regiuni indepirtate,
cu persoanecare frecventeazi sau nu plajele.-Discuqiile la
domiciliu au permis adunarea unui material diferit, mai
pulin spontan, dar totodatd mai profund in analize.,P.recum
gi un-oropinii critice in legituri cu moravurile balneare.
320" de petJoaneau fost interogatein total; au fost reqinute
286 de ionvorbiri qi acesteasunt rePertoriatein tabelelede
mai jos. Pentru a simplificalucnrrile, vorbescdespre300 de
persoane.
271
 Ancheta s-a desfiquratpe cinci plaje principale:Kerfany ntat intr-un context dat. Trebuie si degajeziprocesele
(KY) 9i Kerguelen(K) in Morbihan, Moulin-blanc (MB) :iale(aleciror expresiirepetatesunt-unindicatorimpor-
in Finistbre,les Sablesd'Or (SO) in C6tes d'Armor qi rt), care st^.tut."ri gi faciliteaza-f.aza.urmitoaretran-
F6campin Seine-Maritime.Citeva convorbiri au avut loc pc rierii, permi$ndu-qisi evigidevierilede interpretar€Prea
alte plaje: Lorient, Saint-Malo,Fort-Bloqu6, Anse-Dugesclin, biecii"e.Tocmaiin acestdu-te-vinointre individualgi so-
Roth6neuf; de asemenea,pe malul unui lac, aproape dcr , in scoatereala lumini a proceselor'suntformulateipo-
Moulin-blanc, si intr-un parc public din Rennes.Terenurilc :le gi sunt schiqatepersPectiveleteoretice.
au fost alesein mod special ugor diferite intre ele, pentru a
se evita folosirea aceluiaqiloc, dar intr-un cadru de unitate a Numirul mare de persoaneinterogate n-a-Permlso aten-
ansamblului, in aceeasiregiune. Obiectivul n-a fost, intr-a- prea stiruitoare aiupta vieqii fiecireia: frazele citate 9i
devdr, comparatist, n-au fost repertoriate elementelespeci- 'aementelebiografice Co-etttat" sunt adeseafoarte scurte.
fice locale, nu s-au descrisgi nu s-au misurat diferengeledc .it- corect;inclinarea spre anonimat caredecurge din
comportament dintre o plaje si alta, de la o regiune la aka. "
rul rezumativ al datelor, fiecare citat sau comentariu
Dimpotrivi, trebuia sesizati logica interni a unui meca- te insoqit de un numir (pe care cititorul n-o si-l soco-
nism, ceeace presupuneaun conte$.rel.atiy$n.4ar'al,anche- asci, sper, lipsit total de elegangi), care trimite la citeva
tei gi o aten[ie fixati pe tfifl-turi generalemai curind decit 3ment; de inTormaqie,regrupate in tabelelece urmeazd.
pe anumite particularitdgi.
' Analita conginutului a reprezentat cea mai importanta
pariCi inchetei,'cai'eexplici si'durataei (doi ani). Aclasti du-
rate se datoreazdfaptului ci figareadatelor a fost dublati de
problematizare.Analiza conqinutului convorbirilor semi-di-
rective se face in prezent folosind metode foarte diferite.
Cea pe care o folosesceu, ,,convorbireacomprehensiva",
imi esteproprie gi in deplina coerenlacu sistemulde elabo-
rare teoreticd pe care l-am anungatin introducere. Nu con-
sider materialul culesdrept un rezultatcarepoate fi exploatat
direct, ci, dimpotrivd., ca pe un punct de plecare pentnr cea
de-a doua ancheti, desfeEuratiin interiorul analizei conqi-
nurului, ancheti cu atat mai necesaricu cit convgrbirile s-au
purtat conform metodei empatice. Dupi faza ipropierii de
persoanainterogatd, urmeazd,intr-adevir ceaa distanqeicri-
tice, a analizeiContradicqiilorconqinutein discurs qi a efec-
telor de deformare reperate,a evaluirii gradului de sinceri-
tate a unui rispuns qi a gradului de investire a persoaneisau
a caracterului stereotip etc. Aceasti activitate nu are drept
scop si-l prindi pe intervievatin culpi. Obiectivul, ceeace
permite inaintarea,esteevidengierea individului socialpor-
nind de la individul privat qi de la frazele pe care le-a pro-
272 18 - Trupuri de femei - priviride barbati
 FEMEI

pe
Situaqia
Situalia Plajasau
plajain mo- cosmeticiane singuri
Nr. Versta Profesia rezidenqiah/ localizarea
mentul asistentisoc. cuPlu
conjug4li interviului cisitoriti domiciliu
convorbiri cosrneticiani
educatoare cesitoriti domiciliu
F- r 20 studenti pinnqr in jurul MB
F- 2 t7 liceani pirinqi in jurul MB documentaristi cuplu domiciliu
F- 3 8 elevi pnrinEi lac grup str,rdenti menai colectiv domiciliu
F- 4 26 muncitoare cuplu lac cuplucu copii coafezi menei colectiv domiciliu
F- 5 +2 vinzitoare singuri in jurul lvlB L - - A' JJ cadru, sect.privat cisitoriti domiciiiu
F- 6 24 educatoare cuplu VIB singuri F-43 34 gomeri(cadru) cisitoriti domiciliu
F- 7 34 casnrca cisitoriti lvIB singuri F:44 24 studenti cuPlu
F- 8 2l studenti cuplu domiciliu F-45 34 comercianti cuPlu Roth6neuf cuplu cu coPii
F- 9 25 coafezd cisitoriti in jurul MB F-46 25 consilier menaj cuplu Roth6neuf cuplu cu copii
F- lo l8 coafezi singuri i n j u ru l MB tr-47 17
F- 11 19 coafez| slIrguri in jurul MB F-48 49 cisitoriti domiciliu
F-t 2 45 casnici cisitoriti domiciliu ,F-49 22 prospectoare singuri jurul Roth6neuf
F- 13 25 profesoari cisitoriti in jurul MB F-50 23 .o-...ial cuplu jurul Roth6neut
F- l4 24 vinzitoare sinsuri MB grup mixt 24 "r"qri
studenti singuri' domiciliu
F-5r
F-15 2t studenti , slngura Iv{B singuri F-52 27 secretari cisitoriti domiciliu
F- l6 l8 studenti pirinqi MB grup de fcmci +7 delegatmedical casitoriti AnseDug' cuplu
F* 53
F - 17 19 studenta parinqi MB grupde fcmci singuri AnseDug.
Anse singuriccu coPi
Dug. slngura
r-)+ t) cadru
F-18 l8 casnlca cisitoriti tvlB singuricucopii ziaristi singuri Anse Dug'
f- J ) J+
F-19 2l hotelieri singuri tv{B singuri ;F-56 cisitoriti AnseDug' cuplu cu copi
3l asistenticresa
F-20 20 stagiu inserqie cuplu MB singuri pirinqi AnseDug' cu pirtnqtt
F-57 10 elevi
F-2r 22 secretari singuri in jurul \IB AnseDug' gruP mixt
' F-58 15 elevi P;rinqi
F-22 28 rara pirin-ti IIB grup de femei iesitoriti AnseDug. cuplu cu copii
F-59 38 asistenticrc;a
F-2t 69 fcmeie de serviciusinguri lvlB singuricu copi AnseDug' grup de femei
F-6C 2C studenti singuri
F-24 11 elevi pirinqi Iv{B ] grup mixt AnseDug' grup de femei
F-61 23 ingriiitoare cisitoriti
F-25 58 casnici cisitoriti NIB singuri Saint-Malo singuri
F-62 27 ,r,i*"to"r. singuri
F- 26 58 casnici cisitoriti MB. cuplu Saint-Malo cuplu
F-63 56 pensioniri cisitoriti
studcnti singurii domiciliu cuplu
F-6+ 55 casnici clsitoriti Saint-Malo
F- 28 2+ kineziterapeuti singuri MB singuri
a F-65 37 infirmieri casltoriti in iur de K
F- 29 r3 ele!'i pirin{i lvIB grup mixt
F-66 6l Densionari cdsitoriti in iur de K
F- 3C 39 cadru ,rdm. singuri MB singuri ^se.rctari K gruPde femei
F-67 57 singuri
F- lt 25 redactor cuplu domiciliu K
F-68 2C studenta pirinli .singuri..
F- 32 52 .'ducatoare cisatoriti in iurul MB K cuPlu cu coPl
F-69 40 c:rsnici cis;toriti
r ' - JJ Crj p!"nsion:rri PTT c;isitoriti domiciliu 3t cisatoriti smguri cu
F' -7C tehnico.com. Parc

274
 utuatra Pc Plaiasau
Siruaqia Plaiasau plaji in mo-
Nr. Virsta Profesia rezidenqiali/ localizarea localizarea
mentul interviului
conjugali interviului convorbiri
F- 71 36 ortofonisti cqplu parc singuri cu copi F-108 l 7 liceani pirinli F6camp grup femer
F- 72 32 comercianti cisitoriti parc Singuricu copi F-109 17 liceani pirinqi F6camp grup femei
F- 73 32 informaticiani cisitoriti domiciliu F-l l 0 26 educatoare singuri F6camp singuri
F- 74 38 secretari cisitoriti parc singuri cu copi F-l 11 23 librar singuri F6camp grup femei
F- 75 17 vinzi,toare singuri parc singuri F-ll2 49 qomaj singuri F6camp singuri
F- 76 34 infirmieri cuplu in iur de K F-113 73 pensionari singuri F6camp singuri
' F6camp singuri
F- 77 35 inviqitoare cuplu in jur de K F-114 40 somaj (secretari)singuri
F- 78 27 casnici cisitoriti K singuri cu copi F-l l s 24 inviqitoare cuplu F6camp grup mixt
F- 79 38 casnici cisitoriti K singuricu copi F-115 16 liceani pirinli F6camp grup femei
F- 80 3l comis-voiajor cisitoriti K singuri cu copi F-tL7 16 F6camp grup femei
F- 81 23 studenti cuplu K grup femei F-118 t7 F6camp grup femei
F- 82 35 infirmieri cisitoriti K cuplu cu copii F-l r9 37 ingrijitoare singuri F6camp singuri
F- 83 3l secretari singuri K cuplu F-120 l 5 liceani Pirinli F6camp singuri
F- 84 31 asistentisoc. cisitoriti K grup femei F-121 50 profcsoari cisitorite F6camp grup femei
F- 85 2l muncitoare singuri K grup femei F-t22 29 chelneriqi cuplu F6camp cuplu
.cuplu
F- 86 34 muncitoare singuri K grup femei F-123 52 educatoarc F6camp grup femei
F- 87 28 ajutorcrepi singuri K singuri F-12+ 40 agentbirou singuri F6camp grup femei
F- 88 t8 studenti menajcolectiv K grup t-emei F-125 40 agentturism cisitoriti F6camp singuri
F- 89 l7- lS s t ude n te (3 ) piringi K grup femei F-126 22 F6camp singuri
F-'90 +9 infirmieri cisitoriti K singuri F-127 3l profesoari cisitoriti F6camp cuplu
F- 91 46 asistentimed. 'cisitoriti K cuplu F-128 24 supraveghetoare cuplu domiciliu
F- 92 +8 onofonisti singuri K singuri liceu
F- 93 3i admin.com. cisitoriti K singtrricu copii F-129 25 instructor cuplu Fort Bloqu6 gruP
F: 94 32 agentad-stiv. singuri K singuri cu copii F-130 22 instructor pirinli Fort Bloqu6 gruP
F- 95 2l qomaj pnrinqi K cuplu F-t\l 7' agent singuri cafeneaplaii cuplu
F- 96 26 secretari singuri K singuri F-r32 39 esteticiani cisitoriti cafeneaplaii cuplu
F- 97 46 secretari. singuri K singuri F-133 17 liceani pirinli KY singuri cu copii
F- 98 57 casnici F-134 20 Iiceani singuri KY grup fc'mei
cisitoriti AnseDug. singuri
F- 99 43 croitoreasi cisitoriti Anse Dug. E-135 29 concediu singuri KY singuri cu copii
cuplu
F-100 36 informaticiani cuplu domiciliu matcrnitate
F-136 60 secretari cisdtoritd KY grup femei
F- 101. 25 gom a j singuri domiciliu
F-t37 70 pensionari cis:itoriti KY grup femei
F- 102 45 tehnician cisitoriti. piscini singuri
F- r38 33 aiut. contabil singuri KY cuplu
F-103 28 invigitoare singuri AnseDug- singuri
F-139 44 asistentmed. cisitoriti KY cuplu
F-104 64 pensionari cisitoriti K singuri
F- 140 + 5 trezorier cisitoriti Lorient singuri
F- 105 9 elevi pirinti parc cu pirinqii
F-l -t1 l 8-.19studentb (2) pirinli Lorient grup femci
F-106 26 protesoari singuri F6camp singuri
F-l + 2 54 infirmieri cisitorita Lorient cuplu
F-107 17 liceani pirinqi Fdcamp grup femei
 Situaqiapc Situa$a pe
Situaqia Plajasau plaji l n mo Situaqia Plajasau plafi in mo-
Nr Virsta Profesia rezidenqiali/ Iocalizarea mentul rezidenliali/ localizarea mentul
conjugale interviului convorbiri coniugali interviului convorbiri

+) 43 asistent med. cAsetorrti Lorient snguracu copl F-179 23 infirmieri cuplu SO grup femei
F - 4.+ 27 manipulant c[sitoriti Lorient singuri F - I 80 62 singuri SO grup familial
Pensionari
marfi F-181 40 ioaleza cisitoriti SO grup familial
F- 45 27 casnici cisitoriti Lorient singuricu copi F-182 58 singuri SO grup familial
Pensionari
E
+6 27 profesoari cuplu KY cuplu F-183 26 sccretara cisitoriti SO singuri
47 39 profesoari cisitoriti KY grup femei F-18+ 61 pensionari cisitoriti SO grup femei
F- 48 30 psiholog cisitoriti KY singuricu copi F-185 50 casnici cisitoriti SO grup femei
F- 49 49 casnici cisitoriti KY singuri F-186 22 infirmieri singuri SO grup familial
F- fU 36 infirmieri cisatoriti KY singuricu copi F-187 26 srudenti cuPlu domiciliu
51 44 comercianti cisitoriti KY cuplu F-188 35 functionari cisitoriti MB cuplu
52 18 studenti pirinqi KY grup mixt F-189 9 clevi Parc cu mama
Ij_ f,-t l5 liceani pirinqi KY grup femei F- 190 25 secretari singuri domiciliu
F- 54 17 liceani pirinqi KY grup femei
55 31. infirmieri cisitoriti KY grup mixt
F- 56 27 casnici cisitoriti KY cuplu
E
57 39 farmacisti cisitoriti KY grup femei
F- 58 23 studenti singuri KY singuri
F_ 59 27 vinzitoare cisitorit:i KY singuri cu copi
F- 60 34 esteticiane singurd domiciliu
F- 61 28 educatoare cisitoriti domiciliu
62 32 asistentsoc. cuplu domiciliu
E
63 25 tuncqionari singuri SO
6+ 38 profesoari cisitoriti SO smguracu coPl
65 37 casnici cisitoritd SO grup mixt
E
l- 66 27 functionari cisitoriti SO grup mixt
F_ 67 50 prot-esoari cisatoriti SO grup femci
68 48 profesoari cisltoriti SO grup femei
E
69 40 casnici cisdtoriti SO cuplu
E
70 44 casnici cisitoriti SO grup familial
E
71 21 studenti singuri SO grup familial
E
l- 72 26 sL'cretari singuri . SO grup femei
/) 26 vinzitoare singurd SO grup femei
74 $ casnici cisitontl' SO singuricu copi
75 69 pensionari cisatoriri SO cuplu
F_ 76 58 casnic;i singurd domiciliu
rl - 77 SO
67 pcnsionari cisitoriti cuplu
78 22 studenti singuri SO grup femci

278
 Plaiasau
. I pl"li in
localrzarea I -o_
mentul
interviului I convorbiri
Siuaqia pe
Situaqia Plajasau B -l + 60
Nr. Virsta plaji in mo-
Profesia rezidentiali,/ localizarea
mentul B -35 74
conjugali interviului 8-36 + 9
convorhiri
I B-37 41
lB- I 24 profesor singur in jurul MB B -38 32 electromec. singur
lB- 2 20 picror singur in iurul MB B -19 2C srudent cuPlu
lB- 3 35 func1.banci cuplu lac cuplu B -40 31 func$onar singur
lB- + 18 insrrucrorsurfingpirinti IvtB singur B -41 7A pensionar singur
lB- 5 18 licean piringi MB singur B-42 45 funct.SNCF cisitorit
lB- 6 l6- 18 liceeni(7) pd.rinri lvIB grup barbati B -43 35 marinar cisitorit
lB- 7 38 profesor cuplu in jurul lv{B B -44 22 AnseDug. grup bdrbali
lB- 8 18 licean piringi MB grup berbaqi B -45 38
B- 9 29 comisionar cuplu in jurul MB B -46 35
B- 10 12 pcolar pirinqi in jurul lvIB B-'+7 51 cisitorlt
$omer
B- 11 9 gcolar piringi lvlB grup mixt B -48 33 inviqitor singur
B- 12 52 ingrijitor singur IllB singur B -49 37 muncitor cisitorit AnseDug. cuPlu
B-ll 30 profesor casitorit domiciliu B -50 16 licean pirinqi F6camp grup barbaqi
B- 14 36 marinar cisitorit lvlB cuplucu copii B -51 17 licean F6camp grup barbaqi
Pirinqi
B-15 l8 licean pirinli lvlB grup birbati B -52 15 F6camp grup b;rba1i
B- 16 17 licean pirinqi N{B grup birbati B -53 30 F6camp singur
B-17 18 licean piring MB grup berbaqi B -54 26 F6camp singur
B-18 30 maesrru singur MB singur B -55 13 F6camp grup birbaqi
B- 19 21 studenr singur lvtB grup mixt 8-56 14 F6camp grup birbaqi
B-20 22 studenr pirinqi lvIB grup mixt B-57 27 magazioner cisitorit F6camp cuplu
B-21 2+ student singur domiciliu B-58 ,t+ Iaborant cisitorlt F6camp singur
B-22 17 licean pirinli domiciliu B -59 2+ educator sportiv cuPlu F6camp singur
B-23 33 administrator cisitorit domiciliu B -60 20 rePrezentant slngur F6camp singur
B-24 24 muzician cuplu domiciliu 8-61 26 domiciliu
B-25 29 agenrimob. cisitorit domiciliu 8-62 31 instructorsalv. singur Fort Bloqu6 gruPmixt
8-26 24 srudent pirinqi domiciliu B -63 38 instructor salv' cuPlu Fon Bloqu6 grup mixt
B-27 1,2 qcolar pirinqi domiciliu 8-6.+ 25 barman cisitorit cafeneaplaii cuplu
B-28 37 tehnician cisitorit domiciliu 8-65 + 2 optician cisitorit cafcneaplaia cuPlu
B-29 29 ofiqer singur AnseDug. singur 8-66 17 descnator cisitorit KY cuPlu
B-lC 34 munciror cisi.torit Anse Dug. cuplucu copii B -67 67 pensionar cisitorit KY grup mixt
B-31 57 pompier cisitorit Saint-lt{alo cuplu B -68 36 consult. com. singur Lorient singur
B-32 26 tehnician singur in jurul K 8-69 -l^t tapiter decorator cisitorit Lorient cuPlucu c
B-33 40 cadrucom. cisirorit K cuplucu copii
281
 Situatia
)ltua(ra pe
Plajasau plaji BIBLIOGRAFIE
in mo-
Nr. Virsta Profesia rezidenqiali/ localizarea
mentul
coniugald interviului
convorbiri

l B- zc 7l pensionar cuplu Lorienr cuplu

lB-7r 62 pensionar cisitorit Lorient cuplu
l B- 7 2 5e inginer cisitorit Lorient singur
lB-73 13 funcqionar cuplu KY singur
lB-74 40 tehnician singur KY singur
lB-75 +5 comerciant cisitorit KY cuplu
8 -7 6 17 licean pirinli KY grup mixt
B-7 7 23 mccanic pirinqi cafeneaplaf; singur
B-7 8 27 militar cisdtorit KY cuplu
B-79 23 student cuplu KY singur
B-8 0 26 comerciant singur domiciliu
B-81 35 cofetar cisitorir KY cuplu cu copii
B-82 22 instr. salv. singur so
B-83 l4 elev pirin$ SO grup barbati
B-84 15 elev ABRAIVIOVSKI E., .Les basespsychologiquesde la sociologie*.Re'oae
pnringi SO grup birbati
B-8 5 +3 jurnalisr int ernationale de sociolo gie,nr. 8- 9- I 0/ 1897'
cisitorir SO cuplu
8 -8 6 18 insircinat ANZIEU D. Le Moi-peatr,Paris,Dunod' 1985.
cu afaceri BATESON G., ,,Communication"9i ,,Entretien",in Vinkin Y', La
cuplu SO gr,rpf..ili"l I NonvelleCommanicatioz,Paris,Seuil,1981'
B-8 7 66 Penslonar smgur domiciliu I BAUDRILLARD J., la Sociitdde consomtnatioa, Paris'Gallimard, 1970'
B-88 22 portar bar singur SO grup mixt I
B-89 28 animator sportiv cuplu. BEJIN A., ,,Lamasturbationf6minineen France'Un exempled'analvseet
SO grup mixt I d'une pratique",Population,nt' 5/1993'
B-9 0 4l mccanic
de sous-estimation
cisitorit SO grup familialI
BERGER P., La Religion dans h consciencetnoderne, Paris' Le
B-9 1 t6 la sf. pcolii pirinqi SO grup familiatI
B-92 28 inviqitor
Centurion.1971'
cuplu domiciliu
B-93 30 gofer
I BERGER P., LUCKIVIANN T'' La Constrttctionsocialede la rdaliti,
srngur domiciliu I 986.
B-94 I Paris.lvl6ridicns-Klincksieck'
29 muncitor cisitorir K cuplu I BIDART C., ,,L'amiti6, les amis, leur histoire.Repr6sentations et r6cits",
B-9s 36 invigitor cisitorir domiciliu I Sociitdscontemporaines, nr' 5/ l99l'
8-96, 15 tunctionar cuplu domiciliu I
BIRD\('HISTELL R', ,,Entretien",in \fiNKIN Y', La Nour;elleCorn-
munication, Paris,Seuil,1981.
BOLOGNEJ ,-C.,Histoirede h pudeur,Paris,OlivierOrban,1986'
BOURDIEU P., La Distinaion, critique socialedu iugement, Paris,
Ivlinuit,1979.
BOZON lvl, ,,Apparence ph.u-sique et choix du conioint", INED-CongrEs
et colloque,nr. 7/ 1991.
BOZON 1t{.;LERIDON H., "Les constructionssocialesde la sexua-
lit6", Population,nt. 5/1993'
BURKE K., A Grammarof Motives'New York, PrenticeHall, 1945'
283

\*
 CALVEZ M., ,,Le handicapcommesituationde seuil: 6l6mentspour Evanston'Ill"
FESTINGER, L., A Theory of CognitioeDissonance,
une sociologiede la liminalit6", Sciences socialeset santi.vol. XII. Row, Petersonand Co.
nr. ll1994. Paris,La Martiniire' 1992'
FONTANEL 8' Corsetset soutiens-gorge,
CASTORIADIS C.,
"Institution de la soci6ti et religion., Esprir, FRANCESCATO D., Qaando l'amore finisce, Bologna, Il Mulino'
nr.5/1982. 1992.
CLARK K' Le Nu, Paris,Le Livre de Poche.1969.
GIDDENS A., La Constitutionde la soci6ti,Paris,PUF 1987'
CORBIN A.,
-Le
secretde I'individu" 9i ,,Larelationintime ou lesplaisirs GOFFMAN E., Asiles.Etudessur h conditionsocialedesmahdesmen'
de l'6change", in PERROT M., Histoirede la vie pio6e (coordo- taux, Paris,Minuit, 1968.
natori: Ph. ARIES 9i G. DUBy), romul 1, De la'R|volution i k
GOFFMAN E., La Mise en scine de la vie quotidienne'1' La Prdsenta-
GrandeGuerre,Paris,Seuil,1982. tion de soi,Paris,Minuit, 1973a'
CORBIN A, Le Tenitoire du oide. L'Occident et le d6sir du ir.,age,
GOFFMAN E., La Mise en scine de la rtie quotid'ienne'2' LesRehtions
I 7t 0- I 840,Paris,Flammarion,1988.
. enpublic,Paris,Minuit, 1973b.
CYRULNIK 8., LesNourrituresaffectioes, paris,Odile
Jacob,1993. GOFFMAN E., Les Ritesd'interaction,Paris,Nlinuit, 1974'
DELESTRE P., Perros-Guirec1900,Ia naissanced'ane grande plage,
GOFFMAN E., Stigtnate. Les usagessocifuuxdes handicaps' Paris'
Chatelaudren, Presses de I'imprimericde Chatelaudrin, 197i. N{inuit,1975.
DESCAMPS M.-At., Viore nu, psycbosociologie du naturirrne, paris, in \(INKIN Y ', La NouoelleCommu-
GOFFMAN E., ,,Engagement"'
Trism6giste, 1987. nication,Paris,Seuil,1981.
DESCAMPS lvI.-A., Ie langagedu corpset la communicationcorporelle, seuil/Minuit,l988.
GOFFIVIANE., LesMomentset leurshontmes,Paris,
Paris,PUF, 1989.
GOFFMAN E., I.es Cadresde I'expiience, Paris,Minuit' 1991'
DEFRANCE J., L'excellencecorporelle:la formation desactioitls pby- de I'icolo'
GRAFMEYER Y., JOSEPH I., L'Ecolede Chicago,naissance
siqueset sportioes rnodemes,Rennes, Presses LJniversitaires
deRennes. gieurbaine,Paris,Editions du Champ urbain, 1979'
1987.
GROS D., Le Seindivoild' Paris,Stock/LaurencePernoud,1987'
DOUGLAS N{.,,,Laconnaissance de soi', Revuedu MAUSS.nr. g/199C. problemase pra-
GUIBENfiF P., ,,A sociologiado corpo", Sociologia,
DUBET F., Sociologiede l'expirience,Paris,Seuil,1994.
ricas,Lisboa, nr. il 1991.
DUMONT L., Essais sur findfuidualisme. (Jneperspectioeantbropolo- GULLESTAD M',The Art of SocialRektions, Oslo, ScandinavianUni-
giquesur l'iddologiemodeme,Paris,Seuil,1983. versitYPress,1992.
DURAND G., Les Snuctaresanthropologiquesde I'imaginaire, paris,
nA;Nnl j., ,,Europ""r,MarriagePatternsin.Perspective"'in-GLASS
Bordas,1969. "
O.v. qiEvTRSELEY D.E.C. (eds'),Popuktion in History, London,
DURKHEIIVI E., De la d,iaision d.utraoailsocinl,Paris,puF.192S. 1965.
DURKHEIM E., Textes2. Religion, morale,anomie,paris,lvlinuit, 1925. HALB\(ACHS M.,la Lldmoirecollectirte, Paris,PUF' 1950'
ELIAS N., La Dynamiquede l'Occident,Paris,Calmann-L6rt7,1975. Paris,Seuil'1971'
HALL E., La Dimensioncacb€e,
ELIAS N., La Civilisationdestnoeurs,Paris,Presse-pocket, lbZ6. HARTMAN \(., FITHIAN M', JOHNSON D', Nzdist Sooery'New
ELIAS N., La Soci|ti desindioidus,Paris,Favard,1991. York, Crown, 1970.
EMERSON J.P.,,,Bchaviorin PrivatePlaces:SustainingDefinitionsof
HEATH C., Body Mooementand Speechin lvledicalInteraction' Cam-
Realirvin GvnecologicalExaminations",in DREITZEL H.p. (ed.), bridge' CambridgeUniversiw Press,198.6'
Recent Sociologlt, New York, The lv{acmillanCompany, London, HENRY iI.. L", Nourrituresimaginairesde I'amour' Le roman-pboto'
Collier-Macmillan, nr. 2/ lg71. une miseen scdne de I'amour et de k relation de coup:le,m6moire
EURO BA RO,Ut ETRE, Bruxelles,Commisliondescommunaur6s euro- de maitrisede sociologie,Universit6 Rcnnes-Il, 1993'
p6ennes, nr.39/1993. Cahiersinternationaux
FEATHERSTONE M., HEPWOR-THtvt.,TheMashof Ageingandthe JAVEAU C., ,,Lessymbolesde la banalisation",
vol. LXXV'
de sociologie, 1983.
PostmodernLife Course,inFdATHERSTONE M., HEp{rOnfft du gesfe,Paris,Gallimard'1974'
JOUSSEM., L;Antbropologie
M., TURNER B. (eds,),TbeBody,London,SagePublications, 1991. LesDeux Corpsdu roi, Paris,Gallimard'1989'
knXfOnOvICZE.,
284 285
 KAUFTVIANN J.-C., La Cbaleur du foyer, ana,lysedu repli domestique, PERROT Ph., le traztaildesapparences. Le corpsfeminin, XVIII"-XIX'
Paris,lvl6ridiens-Klincksieck, 1988. sidcles,Paris,Points-Seuil,1984.
KAUFN{ANN J.-C., La Trame conjugale,analysedu couplepar ton PHARO P., Politiqueet saooir-th;re.EnquAtesur lesfondementsdu lien
linge, P aris,Nathan, I 992. cioil Paris,L'Harmattan,l99l'
KAUFN'IANN J.-C., Sociologie du coaple,Paris,PUF, 199i. pIcARD D., Du code.aud6sir, le corPsdans la reprisentationsociAle,
KAUFTvIANNJ.-C., ,,Nuptialit6ou conjugalit6?Critique d'un indica- Paris,Dunod, 1983.
teur et 6tat des 6volutionsconjugalesen Europe{, Archhteseuro- PREMEL G., Ddsir du rivage, des nouoellesreptdsentationt4uN noa-
pdennesde sociologie,XXXV(1), 1994. oeaux usdgesdu littoril, Conserv-atoirede I'espacelittoral et des
LAURENTJ., Le Nu v|tu et ddoAtu,Paris,Gallimard,1979. , rivagesl"custres,1993(in colaborarecu B' KALAORA)'
e symbolique,
I nterdctionnism
LE BRETON D.,Anthropologie du corpset modernit|,Paris.PUF, 1990. QUEIROZ J.NLde,ZIOLKOVSKI M., L'
LE BRETON D., La Sociologie du corps,Paris,PUF, 1992. Rennes,Presses Universitaires de Rennes, 1994'
LINTON R.,Z e Fondetnentcuhurelde lapersonna.litd, Paris,Dunod, 1986. RAUCH A., Vacances et Pratiquescorporelles,Paris'PUF' 1988'
LIPOVESTKY G, L'Ere du vide,Paris,Gallimard,1983. ROUSSETJ.,Lewrs yeux-se La
rencontrirent. scdnedepremiire rtuedans
MACCOBY E., ,,Le Sexe,cat6goriesoiiale", Actesde la rechercheen le rornan,Paris,
Jos6 Corti' 1984.
sciences sociales,
nr. 83/1990. SAUVAGEOT A., Voirs et t.rvoirs, esquisse d'wnesociologiedu regard'
MAISONNEIJVE J., ,,Le corpset le corpor6isme", Ret;ue frangaisede Paris.PUF, 1994'
sociologie,XVII(4), I 976. SCHMITT J.-C., La Raisondes Sestes dansl'Occidentmdd'i6oal,Paris'
MAFFESOLI M., Le Ternpsdes tribus. Paris, M6ridicns-Klincksieck, Gallimard,1990'
1988. SCHUTZ A., Le Cbercbeuret le quotidien,Paris,M6ridiens-Klincksieck'
MAFFESOLI M., Au oeux desannrences,pour ttne 1thiquede I'estbd- 1987.
tique,Paris,Le Livre de Poche,1993. SEGALEN Iv{., Les Enfants d'Acbille et de itiihe, une ethnologiede la
MARCUSE H., Eroset chtilisation,Paris,Minuit, 1963. coursei pied ordinaire,Paris,N{6taili6'1994'
IVIAUSSM, Sociologieet anthropologie,Paris,PUF, 1950. SHORTER E., Le Corpsdesfemmes,Paris,Seuil' 1984'
I,{EAD G.H., L'Esprit, le soi et la socidtd,Paris,PUF, 1963. SIMMEL G., ,,lt'I6tropolcs et mentalit6s",in GRAFMEYER Y"JOSE"H
IV{ERLEAU-PONTYM., Phdnomdnologie de la perception,Paris,Galli- 1..,L'Ecolede Cbirogo,naissance de l'ricologieurbaine,Paris,Edi-
mard,1945. tions du ChamPurbain,1979.
IVIONTREYNAUD F., Le XX" siicledesfemrnes,Paris,Nathan,1992. SIMIv{ELG., Philosopbie de k nzodemlrd'Paris,Pavot,1989'
PARADISER., ,,Interactional Stvleand NonverbalMeanings:Mazahua SII{I lEL G,, Secret et soci,it,4s Strasbourg,
secr?:tes, Circi' 1991'
ChildrenLcarningF{ow to Bc Separare-Bur-"fogerher", Anthropo- SINGI Y F. de, s
,,Le manoeuvres de s6duction: une analvsedesannonces
logy & EducationQuarterly,vol. 25, nr.2/1994. matrimoniales ", Rer;
uefranEaise de saciolo4ie,25(+)' I 98{'
PEIXOTO C.E., d k rencontredu.petit paradis:une dtudesur le r6le des SINGLY F. de, ,,Lesrusesrotalitairesde la p6dagogie anti-.1utoritaire",
espdces publics dans k sociabilitddes retraitdsi Paris et h Rio dc Re'ouecleI'lnstitut de sociologie,nr' I -211988'
Janeiro,Thise de Doctorat,coordonatorM.-H. PIAULT, Ecolc SINGLY F. de, ,,L'hommedual. Raisonutiliuire, raisonhumanitaire".
desHauteslitudesen Scienccs Sociales.1993. Le D dbat,nr.5tl 1990.
PERETZ H., ,,Levendeur,la vendeuse et leur clienre.Ethnographiedu SPENCERB., .contexte normarifdu comportementsexuelet choixdes
pr6t-i-porterde luxe", Retuefranqaisede sociologie, li (1), 1992. strat6gies de prdvention",Population.nr' 5/1993'
PERRIN E., CMtesdu corps,enquAtesur'lesnour:ellespraiiquescorpo- STASSENj.-f ., ,,L. caravaningr6sidentiel:du d6payscment i I'appro-
rel/es,Lausanne. Favrc.1985. priatitn de I'espace",colloque de I'AISLF: Les espaces de la
PERROT \I-, Histoirede la de privde(coordonatori:Ph. ARIES qi G. farnille,Universit6 de Liige' 199-t'
DUBY), tomul .[, De k Rdt)olutiond. la Grande Guerre, Paris, STRAUSSA...,\[iroirset m'asqrtes. Une introductionh l'interaaionnisme'
Seuil1987. Paris.I{6taili6,i992.
286 287
 TARDE G. de, Zes Loisde l'imitation,Paris,Kim6, 1993. TABLA DE MATERII
THUILLIER G, Pour une bistoire du quotidien au XIX, sieclee,
liioernais, Paris, Mouton-Ecole des Hautes Etudes en Sciences
Sociales, 1977.
TERRAIL J.-P.,,,Constructioner d6terminationdu,social",Cabiersdu
GEDDIST. nr.8/1993.
URBAINJ.-D., Surk pkge, rnoeurset coutatnes pavot
balndaires,paris,
6cRirages,1994.
T0fEINBERGM.S., Modest;-,SocialN{eaningsand the Nudist
"sexual
Camp", in TRUZZI M., Sociolo g1tand EuerydayZfe, Englewood
Cliffs, New Jersey,Prentice-Hall.
IIATZLA\ilICK P., ,,Enrrerien", in WINKIN y., La Nouoelle
Communicatioz, Introdacere ......5
Paris,Seuil,1981.
T[fINKIN Y ., La N ouoelle Comtnunication,p
aris,seuil.I 9gI .
PARTEA iNrAt' TRUPURI GOALE 5I BRONZATE
Capitolul I. Peisajalistorical eliberdrii corpului ' . . . . . 15
Nuduridealtadatl ..... -...15
Procesuldecivilizare , ' '... '1'7
PijamaualuiNorbertElias.. .'.. '..18
Rizboiulcorsetului -. '.....19
Eliberareacorpului. .. '.....21
Experienganaturismului'.... '. ' '. '22
Nevoiadeconcretege..... .... '...23
Sexualitatea '...... ' '25
Cunoagterea sensibili
Privirea ......26
Corpul-naturi... '-..'....28
Capitolul II. Bronzarea . . . .
Invenqia plajei, .... '.29
Toropealasenzitivi '."....30
Epopeeapieliigoale ..... '. ' 31
Zeulsoare ...'32
Competiqia ....'....34
Gestionareariscurilor. ....'.35
Noul moddea ne bronza ...,, ' '..37
Capitolullllskniidezgolipi .... '...
"tl
Evoluqiapracticii '. '.'tl
Prosopuldebaie - pusla zidl.. ....45

19- Trupuride femei* priviride barbati 289

 Rispindireasinilorgoi......,,. ..,.....49 fel de a pi'oi. .. . . ' . 114
CapitolulIV. fuloduride a fi dezbrcicat,
Bronzareasinilor ....51 A vedeasaua nu vedea?. . ' - ll4
Dizgraqioaseleurmealbe.. ........52 Anuspunenimic. '.. '....116
Ipoteticainti lnire ...,54 ;......,...118
)r'Asim{
Rochiqadevari. .....55 Asimdprivirea. ....121
Intoarcerea
lanaruri. ..,....56 Priviridefemei ... '.124
Eliberareafemeii. ....57 Cel ce sezgiiegtepe furiq: constnrctiaunui stereotip.' . . . 125
Senzagiileepidermice .......58
CapitolalV.Sistemulprioiilor .. '...129
Terapiacorporali ....50
Modernitateabalneari . ',,.129
Vacanqa ..,...62
ochiul. .....130
oAstaeste* ...,.....5j
Peisaiul ....'131
Opozitiafaqide sinii goi , . . .64
Copiii Privireaagilati ' '...133
.......65 Privireareflexi .....135
Rivalimtea. ""66 Anadeavedeafirisivezi.. .,,..137
Siniimari ....:..............
Ambiguitateaunuicevamaimult.. ...,'.14I
cancerul
desin . : . : : : . . . . . : : . . : : : . . . . : : . : . . .'.. . .21
Rafinamentsauregres?..... ......70 PARTEA A TREIA: CELE TREI CORPURI ALE FEMEII
PARTEA A DOUA: CONTROLUL GESTURILOR CapitolalI.Banalitated.... .'......149
CapitolulL Coryulanonim "Toatilumeaoface*. '.,,.149
....77 .. '. .... 150
tln corpcare-qiapa4ine. ,,livezipestetot"..
.. . .77 ,,Toatesuntemticute la fel". . . . . . .152
Micilealuziialesoqului...... .....g0 . . . . . 153
,,Nimeninu le mai di atenqie"
Familia ......84 ....154
Banalulobiqnuit
Nuditegif:amiliale .... g5
,,Oamenii pe careiicunosc" ....,.,g7 CapitolullLsexualitatea... ........156
Blrbaqipi nudul nudului. ' . .156
Capitolul II. Vhrstelenudului Priviriincrucigate ...157
Fetilele ......gl Corulfemeilorimbricate..... '.. ' 159
Adolescenga problematici .. . ......92 Practicadegrup ...'161
Febradela40 deani.... ....94 Practicasolitari ....162
Deziluzia. ....96 Femei:gindireadubl;. ....153
Birrineleaprematuri .,.....9g Exhibigionismul .. .. '. '. . . 165
"e Capitolullll Regulile
jocului ....... tOl schimburile.
Agiqatul
.......169
.,..170
Alegerealocului ....102
Izolarea Cuplul. .....173
... .. lO4
Corpul intins . Capitolullll.Frumuseled... ...'...176
Imobilitatea. .......1il De lasexlafrumos .....,,.176
290 291
 De la frumosla dorinli . . . .178
Priviridefemei .....179
Cealaltiexhibiqie ...180
Frumuseqeafeminini ...,..182
Ceinseamnisite,,araqi" ........183
Dictaturasinuluifrumos ... !.i...185
Frumuselesaucod de clasament?
.....
CapitolulIV.Arnbiguitated.. .......192
j..
Percepereasimpliacomplexului........ ....192
Rirualurilestnrcturanre ....195
Sinulambiguu... ........196
Nostalgia. , , ,197
Erotismulambiguitn$i
Cripto-conjugalitatea
difuzd, ..:.........201

PARTEA A PATRA: PIETRELE CUBICE ALE PLAJEI

Capitolul L Toleranpa.
.Fiecarefacecevrea
Vointademocratici .,......208
,Nu mi deranjeazd". : . : : . : . . . : : : : : : : . . . . . . ., . : . . . . ti;
Tolerangaechivoci ........211
CapitolwlII.Intoleranla.... .,......214
Privirecontradiscurs ......214
Limbajuldublu. ....216
Dreptulimpotrivafrumuseqii. .....218
Frumuseqea rard".. ........220
Formareastigmatului ....,.222
Circulaqiastigmatului. .. ...223
Sinulmare...... .,...,,,225
Sinulb;rin , ......226
Excluderea ........228
Capitolul III. Dez in.ooltura.. .......233
Cum seconstruiegte jena.. ...,.,.233
,,A fi in largultiu" . ,234
Dezinvolturigi f'rumusere .. . . ....236
292