“egCare Cley™

Om
~oflg
vite

K) afirmaserl of
j903, apud Strike, 200 e sealing eu
, gf Hansen, vorbes
a ca ,,Sub presiu
nile stron | voced cl CATE
acd de la observati co mp le xa, dar ment, La nivel
Program wu) ple ec um si mod ifj Provog vinla mora
lé
ilo roo cultur a fr ag
astrofe, razboaie,
pr o cl ev
saracie, mi gra tie . cat e psi ho- soc ial e oe ca ck “a
ch ele .pre
zi nt a
ivl ( socrenta gh uni
tarh asupra elevilor.
uni le vie tii mod erne, exigenfel ar dac a . b ZY ye gall? Aiba ril nu au 0 perspect (fiteratura, eu
ntru atentia clevilor
datorate presi chi
cie nt satisficute, rofeso
dez vol tar ea uma nd pot fi
cdp
ins
.in
ufi
fo, par a. 3). In ace ste con di e pe
yt en zh jn tre cle pe
supeavieful fizic” (www.i ‘tle ur
atiilor familiale’ pr ale conc mplu)” (p. 120)
rea rel Paychology borwy
practicilor parentale
pozitive, consolida devin atte psc ieh de exe
(2007). in School he
ctelor pe termen = © atte aeesty
pte rgewilier si Miller
i Mi School
Eva lua rea efe ‘ al Association af
import ant e (IC DP, 201 4). iil or car e a publicajic 4 Nation
intii si ingrijitorii cop intens sage Particinay c ean in practice. paihol ogi lor geol ari din
program a aratat cd par at un mai fais iL sear sists/NASP (Asocia{ia
national
nape )s aub
entie au raport co game to
grupurile de interv itive fata de rsponine pu
School Wide
lui , atitudini mai poz Si re ducer, peo
Positive Paycholopy and
ingrijire a cop ilu
fizice sev ere von ee er,
(Skar, Cite a ‘The Thi rd Pill ar: Lin kin g,
exprimate itt
tendinjei de a aplica pedepssee deruleazA si in Romania, i chn t", inv ent ari az’, 0 serie de
opin it
itive)
mul por
Sherr, 2014). Progra + in colabotare are ¢ o, Be
positivea, Behavior Sup at din dom eniul psihalopie! pos
l
echipa internationa con dus de profesorul K
ee de : ¢ je specialitate (nu neapir e ychimb firi produse in societate in
sa saieeneee Jiteratura Uno r imp ort ant
University of Oslo, Norway. eeuied can st 1 pentr u: dialog care atrag,
al cufia asu pra
deosebite asu
viayi
pra experientelor de
copili, 1, schimbiri cu efcele
si ghidarea interactiunilor pozitive cu a identificdrii ‘ unet concepji ultimul seco acested qunt rejinate:
accentiare”
si dezvo ltare cri lor , Pri ntr e , slabires
pozitive asupra copilului ale copiil or gi lin fam ili ile
ti eee, dialog ice gi sociale ta car
e sunt expusc
emofional $i reglator cu copii (pentru detalii: Chris fe si Dochlie, 291 f il or ec on om soc ial , emo pio nalh gi
pp.76- 79).
resiun
mu ni ta re car e asi pura devoltarea e f sunt
institutiilor co ssmedi a car
Desi programele prezentate mai sus n initi ugor al copiilor la ma
fate $i evaluate in moralai a pilului, acce sul tot mai
co gi abandonului geolar,
ereglerea
cadrul psihologiei pozitive, se poate observa, aa Ge bazate cu cresterca ratei absenteismului datorita exigenfelor in ereglere.
pee pozitive implementate la aA asociate e a ¢ levilor
ey ra frustedirii_ cadrelor diductic gi gociale tol mal
ak re du s al oc at preg tirid gi presiunit
itafile de intervenjie al
owed timpului tot mai de puclor gi cxcluderil 6a
regasesc si Sate - " modal izate oe i tome CS , cregterea ponderii pe
enfiilorcarepozit
intervtelor ive focal accent ua te pe nt ru SU CC
lor de comy jorkament ale clevilor.
menfinerea sau — a aspec
ceraaidica irene
caracterul
conferd$i educa de ‘Ormarea,
re ac ait s pi c la ex te rnalizarca probleme in
g cat si practi cilor de crest ere ri sp un ti
fa cilor educative reactive e: pentru a wigurarca sipurangel te
ui, predominan practi af ic pp . 4 4K) . To at e aees
i. gi surse bibliogr
gcoali (pentru detali t ines unor ycoli positi
ve care ah
4.3. Scoli pozitive si practici pozitive in educatie to ri i, nu conturcazi imag ol ar ™ (1.27).
aspecte, afirma au , in me di ul ge
dl an ga ja me nt ul ga ti sfuctia gi slaren de bine nt ii : pa ibologiel
. creasc r de in fe les de ce repre? satu
Scoala ca .,instituti i fe,
nsmite cunostSuin in aceste circum st an je es te wo
ia de geoli mat positi
ve devine
dezvolta ent eu. gates socialte (...)si traacc zeaz’ ci in vilele noastr ne
e vo
este Ugor
, Valori recunoscu pozitive averti cu no agte, in acelayi timp cf nu
(Stdiculescu, 2012. al SemaHEt is ii
2
di n ce in ce ma i st ri ng en t. Se re
ea in sens ul do ri t es te necesarh
e $1 Ca motor ante : individuale oduce schimbar
(Mottern, 2008) a; u dintre cele mai import sf ic ut , ci pe nt ru a pr ebui
de sati l al ycolilor care at tr
dezvol tar ea cop ilu lui
ca re a el em en telor din mediul watura mb ar ii (p en tru
iener si C -Dio enenr,e ).en ti fi sare schi
oe 2009 aren guroast a masurilor nece
etal., 2013; E.D iden
ae
Cu mai mult ani in u r m a si si i
in alt é zon a schimbate si planific ic ri , pp . 26 -3 8).
c4s lfnfi educati le 10 ni in st4 multe probleme: tipsade se _
urm a er gi Mill er , 20 07
mesa aloju iograf * Sawka-Mill eren in
spr iji n e e exi esurse , de detalii si surse bibl
le wpozitiv izare” a ycolilor este includ
finanf are si
tat ea one de Fa fii Una dintre direetii de li nu doar a suceesulul
dar, z in acelasisi tim ti p, .
cap aci pro fes ori lor za re im er es ul ui factorilor responsabi
li
aria de foca r a asaren aceentubul
psihologia: He n il i
A sii vopoat la cl gia stiri de bine u clevilor. Depl rii
a ris pan ielemSpe
me rob eleran cu jac: ,.ca ice.
lilee pu publlice academie/sco lui. dezvol ti povitive 4
ofr lt c u r ;
Modificarile Curriculare sj pedagogic; ‘are se con fru nta
un t a scolil
sco (specific psihologici positive gi modelu ca tu gl y la
gl ij ar lo r, to
aj si ee gice sugerate de psi hol ogi a poz iti va ar llatele ncademice (fir ne
“aea oferi oferi ajutor ediosatai
put tineretului) de la reru fia evilor agupra mediutul goolar yi
cl
eficientizar ea influe ntelor lor mice Sau In percep
"ducative (Fineburg, 2004, p.205) acy rezultatele nonacade
inainte, alti autori
- Cu si mai mult timp 199
198
Me

Scanned with CamScanner

 : ine. In
profesorului influenjeaz4 mai mult starea fe bine
eee
pine in plan psihic, este din ce in ce mai evidenta (Hucbne,
jowrajare? din fectpartea
‘ in
orga niza tiei scol are asup ra rezultatelor ae
e —o alla, Roop Patton, Ubbes, 2010; Zullig, 1 luebner ele diul a rele vat fapt ul ca un med iu de invé
si ivegte efecle”
Patton, 2011). : 5 3 init de b wae ale elevilor, stu : tuaté comparativ cu un mediu de
D Aieentios funetie de
Dupi O’Brien (2008), ~¢limatul gi cultura scolilor, ce anume se pred 0influenta pon oe aN
si cum se face evaluarea, relatiile dintre elevi si profesori, trebuie sq ¢ ordonat are
invitare mai putin Ce ae Elevii cu motivatie de realizare redusa SE
studiate pentru dezvoltarea de programe axate nu doar pe succes Scolar * inile de invatare
si pe starea de bine 2 elevilor” (p.170) tar dupa Suldo, Thalji: si Fer ci
abiltle = eS al ‘isi ierd interesul pentru sarc
(2011), .Scolile, ca instituyii responsabile de educarea :
demotiveaza ai91 bgt re niza an se simt bine pentru : ¢
i 4 A sunt nfti
constienriva de
l ti)Ce
si socializan
psihic. ea, _yn mediu inalt orga t, 10 Se : te mo ;
copiilor, ar trebui si monitorizeze intregul spectru al functionarii a i interesele lor si cele ale elev ilor foar
elevilor, atit aspectele negative cat si punctele forte si starea Jor de bj 5
amy To ee amcencstt si multe altele. continua autoarea, sugereaza
(p.28). a ee te ‘ a (i asa ca satisfactie si fericire) a
In raportul deja mentionat (,,Well-being and Post-Primary
Schoolj catpone i a eee ee nu este mai importanté decat
A review of literature and research”), Maeve O’Brien (2008), asa in Ee
e p> (p. 170), chia a nt
un acce
iar r un exagernea arepe
at pus
procedat si cu studiile cu privire la relatia dintre familie si starea de ie aoe
sindtate emoe tional gice mintnit
: a con ala”
t negativ asupra starl
copiilor, trece in revisti si o serie de studii care
au explorat j nd ealizarea academic’ poate sA aiba un efec
climatului scolar asupra satisfactiei elevilor cu scoala.
Este me ao
a elevilor. programele
’ Pentru promovarea starii de bine
studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii derulat in Letoni a onat pe
Finlanda si Slovacia, studiu in contextul caruia Samdal = Norvegia,
educationale trebuie si se focalize ze pe interesele lor. pe
Kannas (1998) au identificat faptul ca in toate firile, satisfac i ey a fort e, ceea ce presupune 0 abordare
adolescentilor a fost cel mai putemic relati » Satis cha copiilor gi talentele si punctele lor
holista a educatici, educafie care ar trebui sa realizeze : un
col urmati
scolare, ;
de sentimentul nue
Siguranfei
telahonaté cu ,perceptia echititi in vedere competifia,
Suportului din partea profesorilor” (p.126). Studiul .in scoala
$i si de sentimentul
de echilibru intre obiectivele care au
mantul
specialisti, nu doar de O°Brien 2008) a ae iul (citat de foarte multi pregatirea elevilor pentru piata muncii si pentru invaya
a
(prin itemi de genul: imi wags mua ) Masurat ; a) satisfactia elevilor superior gi educarea elevilor pentru 0 «via{a bund» (p.172).
ie
»coala este Plictisitoare”- by a » wecoala este un loc frumos”,
Preocuparile psihologiei pozitive cu privire la scoala ca institut se
organi
bo me zatn
ionale(c$ieerelationale € dijs climatul scolar (prin procesele fundam ent eaz 4 pe prin cipi ul ca scol ile repr ezin té cont extu l soci al cel mai
din scolile
ile inv
i estigate); ¢) sprijinu
nia I ucuria
! /placerea elevi]ilor l d Propice pentru initiativele privind cresterea calitapii vietii (inclusiv a staril
de a fi imp
mC me:e fata de elev im reund); 3 d) pres
i i (prin itemi de et i de bine) si dezvoltarea optimala a tinerilor (Snyder $i Lopez, 2005).
va gcolar Gun p a scoala”): €) perceptia ech
: ysak profesalorii Desi nu exist o definijie comprehensiva a ceea ce inseamna o scoala
partici free itatii/dreptatii in pozitiva, cercetitorii sunt de acord cA nota ei definitorie este aceea de a
MAasurata prin gradul in
scolare, 3 i lucere, ¢: s t car e elevii simt ci incuraja angajarea si entuziasmul elevilor fata de invajare.
4 pot contribui la Organiz:
ot influenta:
Partea profesorilor,
area si stabilirea regulilor Scolile pozitive (Positive Schools) sunt scolile .in care copii
18) suportul (concret/practic si anata) din
prim esc o pregatire excelenta att in ceea ce priveste confinutul academic
; O’Brien (2008
(0
, eat si in ccea ce priveste deprinderile de viata” (Snyder si Lopez, 2005,
Belgia (Opdenakker gh — snal_mentioneaz’. o cercetare realizati in
cadrelor didactice p-761), care faciliteazd dezvoltarea a tot ce au mai bun toti copiii (atat cei cu
supra s
& Darnme, 2000) asupra efectului lii si al dezvoltare normald cat si cei cu nevoi speciale), care ofera elevilor
elevilor. Printre uccesuluj academic si asupra
rezultate} ‘ital ck tess experiente pozitive, folosesc sistematic abordarile psihologiei pozitive in
entioni :
© Semnifi cative al neantt sult
Cadrele uli planurile $i in stilul . lor de predare, au scopuri $i objective explicite pentru
adre dj
cag -
3
fava: relevarea fa
impact Baer
ptului ¢% CoTelatiil
e
: ae
e d © cooper;are dintre
intre tori actorii campului scolar, pun accent pe elev in sine, pe satisfactia
sa cu
viaja in scoala, pe sentimentul lui de siguranjd si apartenenj4 si pe
iis fen atat asupra rezultatelor gcolare
Pag Wzateadeacadem
a
ia dens, Pet SCOlii gi clasei influenteazd mai recompensarea
2006: Hefferon eforturilor
siBoniwell,sale2011),
de i. isi indeplini ini
plini sarcinile scolare (Peterson,
Seat starea de bine a elevilor; respectul si

200 201

ee

Scanned with CamScanner

 : apud Lapsley sii Narvaez,
Narva 2006, p.23)
. di
Snyder si Lopez (2007) in cartea lor Positive P, SYchology Li ckona si
oe Oe on morald ca scoli care: 1) fac din
Scientific and Practical Explorations of Human Strengt deserie scoliIle aracterului
care favorizeazé 0cz ‘ isiunii si identitatii lor, 2)
intitulat ,Pozitive Schooting” (p.379) afirmi cd hs in “AP HtOLy| piatra de temelic 2 na care profesorii, elevii
.scolile ay un ro] gezvo! tarea ¢ ‘tate de ;invatare > bazata pe ctica, | si
important in promovarea principiilor psihologici Pozitiv
e” (p.38] ). Autor , isiunii. scolii- de a
precizeazi ci preferd termenului de educati cultiva
inti 0 impart
some esponsabilitatca pentru: promey an ‘lor dé uaa
e, termenul Mai vechj de 1: 3) incurajeazd formarea comunitatile care digenwlunil
scolarizare (schooling) deoarece acesta
intregii comunitdyi in procesul se referd mai clar la implicaros
educa ois
emul; :
rarea si sprijinul reciproc pentru promov areaa disciplina
invajarii la copii. Componentele scolariziri
pozitive sunt reprezentate grafic sub forma unei
case (schoolhouse) ee simuleazs
a °° i, 4) subordoneaza practicile scolare, progr ‘an excelenta
are ca fundament grija, increderea si respect
ul pentru diversitate (cans precer WS, stracurriculare
etice a aig sculare obiectivului
eh ; de a a tinge atat ©
trust, and respect for diversity).
Primele doua etaje sunt reprezentate e stivieetle siexteleni moral; 5) recurg la frecvente nator
evaluari pen tru a
planificarea i motivarea clevilor d:
si sunt obiective ale predarii, ce] deal ‘ch ci t gi am
ete ‘ orien ta
treilea este speranja iar acoperisul este repreze
ntat de Contribujiile deta,
rogresul realizarea obiectivelor $1 pentru a j procesul
(p.384). Grija fay de elevi implica
monitoriza p)
Ae ‘ - 6) integreazd continuturi ctice in
a
pentru _diversitatea elevilor (ca petrece mult timp cu ei iarrespectul decizional privind See eaneas, abordeazi disciplina la
experienta si ca opinii) implicg
»sensibilizarea elevilor la ns a jtate pentru a sprijini comunitatea de
ideile celor din jur si antrenarea
cate lucruri au in comun cu cei lor in a ved
de care sunt de fapt foarte diferit
nivel de clasi gi de scoala
Bepretinnnil HES
ca oportun
tic. subliniind importanfa
ijii si responsabilitat
grijil $1 Tes
ii5 déin
7 388). In continuare (p.394),
autorii subliniazy faptul
i” (pp. 387 invijare bazata pe ctice 4 a regulilor si angajamentul fat
psihologia pozitiva elevii sunt 4 i ti ceea ce priveste stabilirea autonom: '
parte a sistemului social in
ceca ce au invafat cu alte care im a a et si familia pozitiva, scoala pozitiva se caracterizeazd printr-un
persoane™, educatia pozitiv
ttransforme eleviii in profesor a avand ime nir oa
ea s§
i c; are continua
invajat si sa devind, la rand s& imparta cu alfii :
ul lor, profesori Pentru altii ceea ce ay
. ee citiien (2008, p.61), climatul scolar este en
institufie, scoala poziti See
frecvent descrisace &in term oe va a fost “totalitatea factorilor psiho-sociali, academic, organizational S oleereren
enii unui . mediu* : care i
Moral a copiilor si tner dezvolt& rezilie we
ai mediului educativ” iar climatul scolar pozitiv are in p : i nil
cel
ilor. i fona
sich Canter,
wie Paj ee to
nae Romero $1i
Carroll (2004) acestor factori in a oferi elevilor siguranta, a : care implicd
Stited ances = Pprecizeazi ca
li © incurajeaza rezilien participare activa si angajament fata de viata seolara. te = shaueaatle il
bien B ta elevilor: asigurare
i invdtare, de a unui feedback pozitiv si laude din partea profesorilor, contac sea dealt
Prodctiva si regulata, intelegere Si siguranta, comunicare profesorii in activitatile extracurriculare gi nu numai (Pp
familie, incurajar
ea atity dinilor pozi
formala si informal
PO} reusi), asi tiv int la si ’ Brien, 2008, pp.134 — 135).
i die ee ; eo aat ets sigur si suportiv include o Ean , See
tespectului reciproc, relafii pozitive intre elevi $i educatort, a oe
“gere $l gandire sociale si comportamentale clare gi — comunitatii in viata $
poi zitiva (pe cele patru
5 Schimba-le| ziua i, Anderson, LaMotte, 2005, p.22). .
$1 alege-fi atitudinea”),
fECUnOaSCE si cdn
Sa-g] accepte tr, dusi sh iret eH ior negative (invajandu-i
sa le
Ee of positive psychology in schools (2014) sunt omc
doua capitole referioare la climatul scolar: unul care trateazé modalitati e
te sunt Normale), incu
rajarea lor
de definire, madsurare si gestionare (,School Climate: Definition,
Measurement, and Application”, Zullig, si Matthews-Ewald, pp. 313 - 328)
j Ncurajarea
j autoreglarii= academice, si unul referitor la angajarea elevilor in optimizarea climatului scolar
Starea de bine :
: oe ; *Portunitatilg prin Care elevii si (Engaging Students in School Climate Improvement: A Student Voice
odihna, Cxercigij aL contribuie la
fizice), ns
Stabile Unor obiceiuri sinatoase (nutriti Strategy”, O’malley, Voight si lzu, pp.329 - 346).
e, Conceptul de scoala ca si comunitate, dezvoltat in relatie cu ideea de
efi i ‘aclude printre atributele scolilor bune si eficiente, care sustin
02 y Me 203

Scanned with CamScanner

 cialisti (pe P ntru detalii:
08) me nt io i neazd a 0 serieie de spe
t stich
Bistti
‘pa (20 tate scolar jn a
dezvoltarea morald a elevului o serie de caracteristici prin c¢
30 ) car e sus tin ideea cA, intr-o comuni a descrise de
definite/descrise scolile pozitive. ih eRe Sg i 99 -3
ace cel e trei nev oi psihologice de baz n enta),i
Strike (2008) precizeazi cA o comunitate scolar’: Pid ca activa satisf onomie,e,_apaaparrtenenja $! com
pet
ar ii (de aut ran dul sau
nu este doar un ansamblu (o sumi) de societafi, ca est i “ qutodetermin de profesori $1 fata de
scoala. La
ag am en t fat a lor com uni tafil,
extensie a familici si o forma de guvernare in Sait ‘ Ecard la at ac ceptarea itati normelor $! valori s
fac ili tea zi i si dezs oltare a a
Experienta elevilor in comunitatea scolara ar trebui si unui
fe impli entul gustinuté in viaja comun
al amcarea
Es
orchestre si nu a
aa experientei unui membru al unei inarea eficienta la viala comun . Se afl
in cave
val itall
‘ abilityaatilor necesare pentru parti: cipar
solist. In orchestra, omul are sentim entul de a fi parte a unui schimbarile produse
wede congener “eet in ue imul sec secol,
decat ca Sew
reusi GA
poateRen in care
grupAES fiecare
ADRENAL membru
ADD) se + $iantr-eun mediu scolar
in Romania a inceput afectat
grup
preocupa nu toh
care de

Literatura de specialitate consemneazd faptul ca interesul e in societate gi de focalizarea Sool Ere al, 2012) “sahne eal 3 isteins
ale
construirea comunitatii $i imbunatajirea climatului social al scolii a a .a: lef tarile
cu ad!
; ai putin pe starve ca
eee
ele vi se co nfru ntaatl “ms ie jn wera
tim p putin,
cu n informafil
in ultimele decenii, din 1990 construirea comunitatii in scoli si in dee aprecieri pre
Gpecit excesul de
didactice,
e cadrelor bazate excesi :
v pe see 5. lipsa a ebsto r riia
forméa
educ atia mora
la
metod
int e
ilo r desau al
discip linare
andro, (2008) mentioneaza in acest
dard in par
; Power ae si a Higgins-D : Aless fla
pentru 4 face fala Pp
=
ame conce pute si abilitajilor socio-emotionale necesare .a
care oferA progr .
eden don te organizatii viata” (Mag, 2010, > D- p.85). : a ie lepth analizcl
asa ca si c i ropriaiaNeeviata” _—
si Baban (2009) prezinta un_studiu
, infeleGomis, theomuni
acterul : prin si in cadrul scolii, cter tate (T e
Teal PP

rl
tt diul
r SHBSC.
cee Education Partnership, Chara
g
ale mediului ee

T e
diferitelor componente

hl
impactului

[e g
of Education, the

Cena Bea
Department

enn Note Dans

Sciences within the U.S.

Prcome S
" oe
perceput al:
n or eGsi oatsel vi, <nivel ae
ptuluprofes
relatiitiona lizar ea naleconce
dintre
si Higgins-
utiliz i de opera
termeneazi inter perso
studiiaglor (Battistich, 2008; Power
ae ee 8 a orl in ceea ce priveste
siguranjei inluare scoald, implicareastept
oneaz 4 cAluinotiun scoalai ca si comunitate:
Deweea Y decu privire i de a deciziilor,
; ; en ale
Pr
Serwolta : pe beabaza Menfi
s-ara dez perspe ctivei la democrafia proces ul de luare @
invajarea elevilor, enitare a ni pentru. educatia pozitiva @
: eri (care oe
Bigicen (in ees 899, 1916), a teoriilor
icipati : larea comp ortamentelor
ee
,Ghia
at eee ¢¢ si elevilor. Stimu
$i autodeterminarii (Deci si Decl,; a Ghidul intitul $I a sug organizaticl
i me:
. > iri (Deci si Ryan, 1985; lor cadrelorlor didact ice
— lectii invaja te”, aparut la initiat
Vallerand, Pelletier si R: i g
uctiviste ale
drinti
aacaie — fecy al eran
tt - Roman Pr t
a unui projec
ia (ca urmarere a unul
sociale si moral yan,e 1991) eoriilor constr
si a teorii
Pi , 1932/1965; i pozitive ale copiilor Salvat i Copiii Norve giei
dezvoltirii ‘ (Kohlbe rg, g, 1978: 1978; Piaget vernamentalenele.,Salva }t opi on Tr es 3011).
Vygotsky, at 1978), te toate avans and j ; : YS Guver Islandei, Principatului Le
cauer ide paste aa: experienta directa ca ae
lui_ Econ anal eelor
membri ai unei comunitati scolare valle prin Mecanismul Financiar al Spatiu ~s4
, Boonctnieie af weld a mr
ea (201 1)
; Petr . : eee ‘nforisi prop une nald, cl metode
dezvolta cel mai bine cunostinjele elaborat de Stanculeanu $1
matio
eficiente eni : intr-o societate democraten
icd
Rolule
rtici
parti parii active $i
cipar ii activ e si efici ente ca cet&j
care jucreadeza educare parin
cu copii a $icopilului
et,
(p.36). jn capil
i tolul inti de stimmular
intitulat

BM Se
”

naeo
-D’ Alessand
ecSel
Power murssi Higgins i eficiente ca4

ci
ro (200! eC avansdm de programe
; :
. atdaetic in construirea $1 implementarea
ees aot

oly saab deol mr” ert con

: Fee a 8 :
;inspre a gandi scolile ca medii es A wespietl
i 4 + cteristi ci ale mediulut
colar sunt ae ‘etate au determinat o rede mire @
ca gi
<

copiili or profesorulul
:
esitatea restructurarii ‘ .
or parile in soctetate rea (..) Rolul
; a4 ri ra ane ‘didactic in educa
or’ (.) fine deja de un trecut indepartat” ea -
(p.37)
eS a a
iel lici”
educatRepub
,Mici
Ideea
morale,(little R i Kohlberg $1 cadre i . ingului,
ngy
$ parentiwaliza
echipeels
eechip a faceLge
‘odedeath
i sale scolile * 3 .
A evaluarea/ma surarea mediului familial rii
ae : Ae 5 expresia‘ concept
a mediului ¢ ducativ-instructiv este atat
5
a clevilo este cipreciiata pentryee
r)onale u ci A a
condusatic,
democr Ja dezvo a iparea
partic
cul ltare unor struc turid organ
deplin izati
;
nitate iiéeati sprijini scoala 10
a-gi realiza obiectivul de a deveni o comu 205
:
nl
— | ————

Scanned with CamScanner

 . lor, suportul sociaial
: s a l din: partea adulfilor, “>
es sustinerea sociala ; entul fata
constructului de mediu educativ pozitiv cat si a posibilelor directii de ia mau gi relatiile
interventie de optimizare a practicilor educationale. l
pentru ee
“ig a dial fizies), resursa(atasamentul
Y nacinintenl umand (conducer
pp 21 —
Rasmussen, Neufeld, Bouwkamp, Edwards, Ito, Magyar-Moe si a, am yarn 9
gin $1 1 Woolley,2 20 ‘Als
Lopez (2003), H a ggert y 3 El
in capitolul “Environmental assessment: Examining t fesionale) (pe
ntru detalii:
: i scolar la
se preocupa mai mult de evaluareac climatului
influences on optimal human pro
functioning” (pp. 443-458) din Positive
psychological assessment: A handbook of models and measures, —__ Uni).i auto Tl,i, al pe: interesul
$1
g ner
mentioneazd ca metode se li zeaza
focali in
utilizate cu predilectie care de
i le e dindi clasa,a, ref refelele
in evaluarea mediuluj are
1d de ©. asa 7 evalu
scolar: observatia, interviurile, Histele de verificare, analiza mv el
or 1a act ivi tat ile din clas,a relatiil
participarea ele vil atea
izarea_sarcinilor, dificult
activitatilor,
povestirile gi sealele de evaluare
Menfionate (pp.452 - 454) doud metode
a climatului clasei st scolii. Sunt
suport existente, | a at clasei, claritatea regulilor 1
frecvent uatilizare in mediul scolar: Code for
Instructional Structure and
de analiza ecobehaviorista
perceputé a sarcinilor, concurenta ©@ re8 Moi (Moos, 1974 apud O”Brien,
asteptirilor si organizarea $i gestiona

eer CE)
wae

Fe (99) pee me
Se (CISSAR; Greenwood, Delquadri si
Hall, 2008, p.61 . ie a tarea asupra
l nvironment Scale-Il/TIES-Il; Ysseldyke
Christenson, 1993). . in descrierea si
autori
toril i i i
(Greenwood et al., 1978) este
© aaa Proiectat pentru
P iu asen permit
s e a) categorisire
Y
mediului Leaerning(CES), Th Jn dividualised Classrealoom
specific clasntei: Scal
tiger mine elevilor si Profesorilor (performantele mesorisirea Classroom Environme
y (MCI); (CU
ntornté
i nairi e (ICEQ); - MyM) Class InveTave Coll
CEDege
;
a: Envi. ronment Question
ecologia ae (ont oot Porifia s. comportamentul Profesorului) si b) Classroom Env iro nme nt inve ntor y i i
and University
Pentru a ajuta5 ony Sarcin} si structura) iar TIES-I! a fost dezvoltat Teacher Interaction(QT1). Science é a os
scold cét si 5k ions ao Questionnaire on
mediul de instruire atat la Environment Inventory (SLEI); Constructivist Learning | Jena
e
cvaluare, inclusiy observati [ ee lasegte mai multe
metode de Survey (CLES), What Is HappeningIn This Class Questionnair oe
fi) iar ing produselor activitaqii Classroom Environment Sea e ’
(p.9). in descrierea autorului, The
Componente relatiy 1a mtnits ormatiile colectate sunt organizate in
detalii: pp.452- 45 ), (Trickett si Moos, 1974), format din 90 de item, miasoara perceptia
© $1 cinci la suportul familiei (pentru ,
Printre cele maj util;
elevilor asupra clasei in care invaji (suportul din partea profesorilor
Utilizate instry orientarea sarcinilor de invfare, ordinea $i organizarea $1 controlul
Se2011)pot mentiona: ;
¢ ftona: Schoo} Climate mente de masu; rare a climatului
i ; scolar patru dimensiuni: relatiile, dezvoltarea
profesorului) care exprima
~The
School Climate Cc
Comprehensive oe (Zullig, H i personald, menfinerea/stabilitatea sistemului si schimbarea/flexi
bilitatea
School ey eee
enter/NSC School
C) Climate Inv Dic ieany anna sistemului. Relatiile se refera la tipurile si intensitatea relatiilor din clasa
din 39Schoo!
de | Cj‘mate Measure . (Zullig, (dintre profesori si clevi si dintre elevi). Dezvoltarea personala include
; MasH rear
Clusterizeazs jn opt+ seal} : Huebner
dimensj : T $isi Patton, 2011), format concurenja in ceea ce priveste realizarea academica si directiile
autodezvoltarii. Stabilitatea sistemului se refera la organizare si ordine,
inclusiv la claritatea si coerenfa normelor din clasa si la consecventa
Percepura
PULA $i sat; geo edi nent ae profesorilor. Flexibilitatea sistemului se refera la facilitarea schimbarilor in
y mee ne acader cd (pentry detalij- excluderea/privilegierea a de clasa gi la varietatea si caracterul creativ al activitatilor din clasa
Se, Ho k cut ii! pp.137
90l
tensive
Climat ool Climate
- 141),
mvencayiosen
p.10).
Questionnaire/WIHIC
utilizat. de What Is Happening in this Class (Fraser,
ihe, numit initial The Center
= is: * 8g *
for 1998) este unul dintre cele mai recent revizuite si utilizate instrumente de
; ale aio Pentru a oferi un profil evaluare a mediului de invatare specific clasei (Fraser, Aldridge i
ied si so swat Siguranja (reg eo Constructele masurate Adolphe, 2010). Este format din 56 itemi si masoard sapte dimensiuni ale
sa Motionala): peedercs 94 HOM, sentimentul de
darea si ty
““matului clasei: coeziunea elevilor, suportul profesorilor,
implicarea
$i i Cici vicivcaicg);y. Telatiile in vajarea (suport pentru liul, orientarea
in sarcind, cooperarea gi echitatea (pentru detalii: I
t $15),
*personale (respec’
206
207
ie

Scanned with CamScanner

 “P%itive 4

.
isc si de
ctorilor de rise
ofert!it de SSP, 0
fera o repr ezen
ice tare a 7 (Hop son si Lee,
ale elevilor sa
Printre instrumentele descrise de Sabatelli, Anderson si
LaMotte _ Profi lgsocia‘atitl cu rezultatele academ1
(care
x utilizat § i in
(2005, pp. 109 - 126), pentru masurarea celei de-a cincea ¢ ACLOTIL +e mentul (car a inceput 010;sa Roth
fit et al.,\., 2012)
rezultate positive ale programelor de dezvoltare pozitiva a tiNeretuly}
ge
se Red: 2 4), instruAGUS.
Roth st i Damean, 2010; ‘ae: 3,
ja, a dea:
: Haragus, or ( Neighbors Who Who Care) prin:
Romantas se yecin
numira Attitudes Toward School, 0 subscala, derivata din School Attitudes vera au
ii care grija t o r i z a comp orta ment
ntul; b)
Assessment Survey (McCoach, 2002) care evalueazA mis' ura in care este: 4) : ot a le monitoriza ul,
iia ii,a
au o atitudine favorabila fata de scoala si sunt interesa ti de scoala
elevij
a wlamabili aavea teac hers
de copii si sa: a ti asculta pe copli, lea!
invajare.
Si de Who
rofesorii care au grija CP c) prietenii Care) prin. eetedtl Who Care) prin
care au Bey familiile care au grija
Denham, Ji $i Hamre (2010) prezinté ca instrumente
Utilizate iy jquda munca si 412 atn sia se distra impr
cercetarile asupra relatiei euna, re: si ail face pe copil sa
elevului :
a oferi distractie: , ST BOW
cu scoala: 1) Feelings
School/FAS (Valeski si Stipek, 2001) care masoard about a oferi suport a EN, 2006, p.55)
‘rei dimensiuni: a)
perceptia elevilor cu privire la propria competent
(mai ales Matematica sj (Family Who ba celelalte scale a se ve
literara; b) atasamentul fata de scoala $i se simta ; specialtate eeee considerate 31 psiho logiei pozitive ca
refera la masura in care copilul percepe
profesor - reflectat de itemi care se
Printre initiatiy dezideratul conssitrui in woescadru lor
i
ril $co orala suntca si comu nita
i }! In .
sentimentele profesorilor fata de e| menf iona te:
$i isi percepe sentimentele proprii fata reprezentative pentru } mai bine
fata de scoala - exprimatd de itemi
care
de profesor: c) atitudinea generala
reflecté cum se simte copilul cand
care se poate Hp munity” al lui educKohl
afia moral
berg si abordarea_,,Child
abordarea Just om =ag h, 200 8).
ive sunt lucrurile pe care le face sect”Co! DP (Battistic
la scoala Development Project a, 3 Arri y sunt ongruente cu
cong
; 2) Sense of Classroom cele dowd —_
ore
Bip (Bainahs ; agupra geolilor ca demon articipative, combina
(Feelings about My Classroom) (Batt as a Community Scale
istich, Solomon, Watson gi Schaps,
1997) care masoara sentimentele
elevilor cu privire la grija/sprijinul perspectiva lui oe a asupra socializii
si perspectiva constructi iefii de zi
autonomia si influenta pe care
0 au in clasa si scoala. Instrume
si cu Zi din gcoli
pespeciv oe oble
initial itemi care se refers
la doua aspecte ale comunita
ntul a inclus coptilor si considera aire mele morale inerente V dreptatea (justice), grija
ou privire la valor
Perceptia elevilor ca ei si Coleg tii scolare: a) i ca emenea, ambele implica
ii se intereseazi de $i se ca oportunitayi de ins spectul si incluziunea. De ni (197
(de exemplu, ,elevii de la
aceast{ scoala lucreaza
sustin unii pe aljii
(caring), egalitatea, re ee 9), care cauta sa
tezolva problemele”, elevii impreuna pentru a ietul ui Bronfenbrenn textului social al scolii
din aceasta clasi au intr-ade inter ventii bazate pe erelesilet
altul”, »clasa mea este ca var grijd unul de .
influenteze Se a aicpholé prin modelarea enna
o familie”) si b) credinta elevi ) si1 a | comu carac teristicile
important in stabilirea lor c& au un rol ca intreg —_ (scho ediului scolar (sentinie nitafii, atmosfera
.

exemplu, ..elevii si cadre Tegulilor din clas sii ra doar prin practicile
le didactice planifica socio-psihologice ale ae interventiilor. Ele an - inta, resp
scoala”, ,in cl impre' und lucrurile la aceastd
moral) ca ectiv elevi din
vedea si: Hagg
ea profesorii si elevij
decid i mpreuna regu oe de caracteristicle grapuril a. pp. 333 — 334).
erty, Elgin si Woolley, lile”) (a se
School Succe. SS Pro
2011). pea elevi de liceu) (pentru dete termeni de abordare si de
file/SSp (Bowen ppantenctementey a mrmunity” este definita
Woolley, | Richman si Richman, 200 in eni de program sau
modelului care
si Bowen, 2001) este
un alt instrument elabor2;at Bowen, Inifiativa Pus *educatie”, ne poe
ymare experiment eS se apre a curriculum in sine,
considera ca starea
de bine pe baza ciaz ci nu este \ normelor, valorilor gi
aa ale mediului
social (vecinii, scoala, este influentaté de patru curr
randul sau Prietenii si familia) adreicul
sindum,
u-se en
mai “rabpreccurr
um icul umulemel
ui orascu
“omportamentul gene 4 performantele iar la si sist densaci
anne ense si bora
: cola pedetori
psei din
s8i,
ral, Patticipare scolare (reflectate proceselor SEE cepa
sj Succes scolar), in cu anul 1974, . Kol ian
ie distribuiti in 28
subscale, La ora actu SSP include 217 sea.x PTO yi ata, eA pe insti
Bata
tutiigtsle, practctici
icilcle
$1 eaza care influent
Scryer pin,
Richman, Bowen $i Bro
alé se aplic’ si in
versiune imifiativa se axca enza izirii academic‘ e dar
nu implica’ neghijarea en
ughton, 2003). De ce pea
oA Enea (etn asemenea a viaja $i So aronall obiectivului eae i dreptitit Gustitie’)
TU Scolari mici (ESSP) aceas
in care sunt incluse si unitata este le SU ebu
Parenting ~ raportat de
re Qvho e ¥i mai
cadruales ca extu
l cont cetajlui
eni socia
dedi l
al gcoliia (Power ae
Parinte si profesor pari itted 10 ju
Panes ane i
me ah Pale Pil is D* Alessandro, 2008, p-236).
(cr
y

208
Ka le. 209

Scanned with CamScanner

 SOCclaLe
riveste comportamente]e, Pe wwe
sat in ceed ce Pp 4, abilitapile
ere i intelegerea interpersonal, incredere in Ge $1 teeper1°?
Cea de-a doua inifiativa menjionat’ de specialisti GBattistich, 2008) ¢ re je democratice a ¢ a conflictelor,
dee: ajuta pe cei din Jur $1
consideratd ca reprezentativa pentru dezideratul construirii scolilor ca ¢;
comunitafi in care se poate realiza celmai bine educafia morala este «Child
provleme 5! Oe profesori, bucuria de
de cei + dindin jur, inc:Z ie de alte programe
Development Project” in cadrul earuia scoala a fost conceptualizata jn -
angajamen! mentul acade mic
Narvaez (200) 6) ) se refera la“nti o serie
termeni de comunitate suportiva pentru cel care invafa (caring Communities
; community) in
Lapsley $! sentimentului comunitayit (sense oat” (SSDP).
of learners) (Battistich, Solomon, Watson, Msi Schaps, 1997), In descriereg rea Social Development gaits
si analiza Iui Battistich (2008), proiectul (subintitulat ,,Creating Caring focalizate pe CONSITUINTT vie
Schoo! Communities”) a fost dezvoltat in vara anului 1980 (si ulterior a Ga si scoallDon't : L Lai ugh at Me” si Resolving Con
fost finanjat de Fundatia Hewlett) de o echipa interdisciplinara condusa de i lum: -vlUL a
curricu
Eric Schaps, Daniel Solomon, Judith Solomon, Marilyn Watson si . be sat in 1981 de
cecttle Social Developmen t Project GaP ais Washington
a fost , o
Battistich), cu scopul de a stimula dezvoltarea prosociald a copiilor din Seattle Soc Research Group de la Universi } initial
scoala elementara. Conceput pentru o perioada de 5 ani Gncepand cu anu!
Social Spat aa publice din Seattle. Proiectu
scolar 1982 - 1983), a fost prelungit doi ani (1988 -— 1989) pentru apermite ri 1985 pana la
un studiu longitudinal asupra elevilor care au inceput scoala in toamna clasa a I-a dar s-a Te aoe elementare.
anului 1982 si au finalizat ciclul elementara in cl asa a
4interventic clasa a dincincea
oct aniveldin elevilor
si a cuprins © : me cand acestia au
sasea (pentru detalii:
Battistich, Solomon, W: atson, Solomon si Schaps, ee to sarrodiaale ale participantilor s-au pe wheal pana
la fiecare trei ani dupa 4 25), proiectulla
1989; Battistich, 2008,
pp 328 - 329). Evaluarile long? ;
Battistich (2008) precizeaza cd la inceput, intenq devenit adolescent s si upulterior
Lapsley si Narvaez (2006, pp.24 - & eccmlizares
ia programului a fost
s& creeze/produca:
un set consistent Sst ae de modelul dezvoltarii siisiales ce in eretis de mista in care
familial nui grup social se produce in fine implicataé in
Desrarn eee sporuaitile pentru implicare,
impli 2) i ——
interactiune si 4)
Sentimente ¢a aparte
nenja
Ese ee eat a inclus intervenfii
te valorilor, Participarea Be 3) are a de varstain
= si cooperarea plese reo salizsri rimare
oko an copiilor
a fost instuiti
ne; =A aa i
atingere
Sentimi entul comunitigii
t orientate ofinspre
Beresps: cei trei agenfa al sociali
1 taf!
t precum colabor, area 2 "fos
fostt scolara: profesorii, parintii $1 cae sien eeteromdaxe peninl
lee academice comune. pe: i Managementul proactiy al clasei, metode sae rate. tatceverdiiata Hive
oferirea si prim
(corecUti
tiudinsi e, respon
iii Hiirea koce
de iaajutor, motiva elevii si in ‘esa a eaaaler mae a pmatonie, ipa
nit je asupra valo
cutipeencin q rilor prosociale
sabilitate si echj Mate
sociala,
i practica
i re are fea Pari au fost instruiji in tehnicile de management
deciziil
le cu privite la iap Ss
Wlor sociale siaeclaes
autonomiel prin cp
Partic i ee i suport pentru tru a reduce riscurile pentru
ae aceste decizii (p.3 s
iparea laie pas
comportamental si in a oferi
.
30), ss » droguri.
Aces
c te activita
ivitati *SsPonsabiliti
2 ti au impl
j
lice in clasa tp sensul ic. ,
i ‘gaara eae citati mai sus (pp.26 - 27) curriculumul ,,Don’t
c: — mportamentului cadrelor Laugh at Me” a incercat sa sensibilizeze copii la efectele dureroase ale
1 atitudinii suportive in
ridiculizarii, ostracizdrii si intimidarit colegilor/egalilor lor si sa ii ajute sa
ntrolului extern asup
+5 2003, p.212), ra transforme clasa si scoala in ..zone libere de ridiculizare” (ridicule-free
if zones) caracterizate de un climat de respect mutual. La fel, ,.Resolving
Conflicts Creatively Program”/ RCCP a incercat si construiasca gcoli si
elevii au ficut 7 ® de sili de clasa in care sa predomine echilibrul si .pacea” prin accentul pus pe
clasa, interviurile °ij j erese cont ro
evident, (in care ny a ‘iar a re solutionarea conflictelor si pe abilitatile de comunicare pozitiva, Elevii au
Individuale si © in toate € ariiarijle viz ee
Chestio nare doate
n , Be
Observio
atiat
ile
ieddin fost instruiji in a transmite mesaje de ,tip Eu” (“I messages) despre
le au aratat cq elevii in
clusi in propriile sentimente, a se asculta reciproc in mod activ si a media
210
211

Scanned with CamScanner

 ~sut "© aspecy

unice, $4 S¢
care elevii pot sa com
grupuri m ici in ilor pozitive
s
evaluarea acestui pro isfy up (unele chiar in se ajute) ¢ ontribuie la dezvolt area relatijnstituirea de
conflictele dintre ei. Asa cum specifica autorii, ty at Columbia Uniy sf b)
‘sau de varste dife
asc reciproc
, rite);
Child ren in Pover
de cdtre Nation al Cente r for
au avut 0
VErsity
rata a cresteri: levii de aceeasi varst4 (§ sarbatorirea unei aile de naster
c) ofera
(1999) a ardtat cd elevii implicafi in program mat lenta eottiimar a intre e. a, asst (comit etul pentru pentru
colabo ra cu respon sabili tate
atribuirilor ostile $i a agresiv itayii semnif icativ
om al sibilitatea de a se angaja si a rea unor structuri de suport mutual
program (pentru detalii: pp.26 - 27),
Bee uni ipiect iv comun; c) stabili
elevii care nu au participat Ja melor de interventie la nivelul parinjilor : 2 oe ae
de la egal la egal, sprijinirea unor
oro ae i nail progra : comunitay pe mentorat perechi de consiliere
le de interv pentru crearea scolilfior ca si i” care ofera
jeteni”” fera suport si
si P r i prieteni e unor
ie ee a
ntanfi ai psihol ogiei poziti e (elean (medier®,formarea de ; ,,cercuri i de prieten
colegi, sensul ui ee
r u au fost initiate de reprezepsihologiei p o z i t i giei pozitiv dezvoltarea sentimentului
au istorie mult mai lungd decit istoria tne dar, asa cum elevi izolati) contribuie la oinn diferi
“ 1 r diferi
te izi
structuri i ae eeiliinde
la o analiza a Tema ta do reea
Pozitiv
wags
128); 4) implic area elevilo
la nivel Ce § 0
poate sesiza, e interventi
sau comitete reprezentative
se plata te
, semen inepre AF imate
.
implem musi
entate sygosli
re obicctivele clas, comitete de clasd $1 emojionale.e
enfa si rezul tarea competentelor lor sociale
(p.130) contribuie la dezvol
zA in mod constructiv experi
predar
se dezvolta gi prin
lor si utilizea $i rezultatele raportate de emotionale ale elevilor ctul,
analizele si evaludrile acestora. Competentele sociale si prosociale (Pro-social values) (respe
metodo logic, direct si explicita a valorilor
intitulat ne » S€ poate afirma), $i prietenia)
(si
Mentionatul cadru conceptual , compasiunea, onestitatea
configurat de Noble si MeGrath (2008) ional cooperarea, acceptarea diferentelor in activitap in
aza si aplica in a Poaitive Educat de implicarea elevilor
Practices Framework/PEPs, adapte dar ea trebuie sa fie asociata/urmatacate gi apoi de analiza rezultatelor
PERMA elab Omesky pe DIAScet Vitis! practi
care aceste valori si fie 22);
piloni ai starii de bine ai modelului a Selionin (Noble ivitatile distractive, evenimentele
2008,
si McGrath,pentru pp. 121 - 122) dar, asa cum se ual € observa, activitajile
aril icdrii
de nagtere) sau cele
flecta
care reflec’
Sugerate realizare: ‘ectivi eae e (sarbatorire7a oe
special zilelor — ficare a
incluse gr a in si valori
ivelor cadrul
irea scolii ca si
a obiect ui sunt : a unor reusite si valorizarea
programele
=
vi
care auau vizat constru recunoasterea din partea gcolii facili teazi relajii le poziti ve,
$1 comunitate (a se revedea: ate (premieri, celebr
sociala a unor rezultauton
ari)
: : fajax de
— 2008, p.330). : . oe seat ctie: ale elevilor, angajamentul
_ Primul pilon (first foundation) al educat i .
sentimentele de mandrie $1 satisfa
: cadrului practicilor i ical ronal viefii in comunitatea scolara.
pozitive este rejreprezentat de ajutoru l acordat elevilor scoala dar $i construirea sensului
ie tal ‘d ue dezvol ta abordarile scolii pozitive sia
( ts Na e abilitatile sociale si acioe rte Asa cum se poate observa, toate
rit e-al doilea pilon propu n ca model al elevilor care
) al cadrului practicitor educajionale practic jn
ilor fpozitive 8 te educat ie,
tivarea emotiiiilor pozitive. Se recomanda pozitive este reprezentat
de cultiv: 2 iv-edu cativ (forma l sau informal), modelul
” in mediul instruct
oneazA bine, traiesc emofii pozitive. sunt
ca ,infloresc
programe, struct url $i si strategiies care
cturl s& creeze apo scolile s& recurga la se simt si functi
trdiascd
; in mod curent sentim
riunitati caScelevii sdclack elevilor care: ;
: cu privire :
la experienta scolara trecutd, fericii
in prezent 5 i au
‘ ente de aparten fa scoala si clasi, mulumifi ceea ce fac. sunt
in
Sentimente
satisfacte a Siguranja (fird intimidarh
$i a speranji pentru viitor, sunt angajati/implicaji celor din jur, au relatii
olenja), sentimente de la binele
p mete bucurie si optimism cu privire la viaja lor scolara. increzitori si contribuic semnificativ sens gi semnificatie,
Elevii trebuj yulafl sd
anticipeze, initieze tdiascd, prelungeasca si
. pozitive (cu egalii sau adultii), isi vad viata ca avand (se realizeaza
construiasca si dezvo lti compe tenja
ie exper
é iente emoti
mi
ofton ale
we
pozitive precum si s4 rdspunda la objin rezultate care le certificd dinile si cunostinjele
negat ive intr. poten tial de dezvol tare), au aptitu
emotiile sd s,
un mod sdndto if : :
cilor conform propri ului
PozitiHRve . educajie. este reprezentat pe s . treilea pilon al practi
pe $i valorificarii oportunitatilor vietii
lor
cultivarea relariilor necesare confruntarii cu provocarile gi Vella-Brodrick,
ee far cel de-al atnilea 4 itarea si 9 - 151; Page
elevilor, 5 concrete (Norrish si coautorii, 2013, pp.14
fe cultivarea angajamentului i
olisfantate rat ea (inclusiv invajarea ine i
tal viai viata cu interes $1
2009, » PP p. 4-6). .
s de (gi asociat cu) starea de
faci ea i 1$1 urmari object;ivel
mari obiect 191 aa trai
a isi
Modelul elevului infloritor este produ
tate. Cel de-al spatiul scolar:
ae re si vitali inflorire a tuturor celorlalte dimensiuni ale existenjei lui in
Cincil io € cu hotara
re cilor educat nal
Pilon al practi
sentimentu] oltarea la elevi a scolii (care se simt bine la scoald, au sentimentul
$1 scopului viefii ce este dezv
‘ a
Ca alt el 1 care as;
i @ 4 locul de muncé $i al apartenentei la comunitatea scolara,
z asigura aed i
o; portunitat de reali i
pifon; ai educar
acestor cine] Pilon ie: 0 ca grup (in care elevii se simt acceptati si conectafi.
i Ucafiei pozitBieive sunt Sidifionatee eMm
: a) activ ped
itapi le e de
213
212

Scanned with CamScanner

 increzator si m
angajati sidedicati invagarii jar profesorul se simte promoveazi ulfumit} i
comuni tate (in care cultura scolii
c) scoala ca $i
si Vella-Brodrick, Balan
eficienfa si responsabilitatea sociali (Page
6). Daca una dintre aceste dimensiuni este (deplin deficitara in ceea ites
atribut ele stirii de sin&tat e e, complet &© Priveste
unul dintre de ,,inflo rire” ie Pozitive),
prin termen ul
een aproape metafor ic ion. University
v t .ametafora infloririi acoperd 0 riguros spertf ionalizetsg ee
ls an d the pol itics of recognit
(elevul ee Role mode
este periclitaté chiar inflorirea prin care copilu! ) devine adult Review, 1377-1
ia Law
468.
. A review of
). Byers; a (2006)
infloritor (fericit si eficient u Sole, M., & e Pediatric
gia pozitiva a propus si i sustine suti un esafodaj consi ichl, E. M., Lo in compre nensiv
. Psiholo
i
as ur in g re si lience. Issues / . ;
# he be efortur ile (indivi duale, de grup a eooietalee oer nstruments me ni lo r, 0
mentine $i consolida medii educative = ie nursing, 29(2),
103-125. mismul roma
= a oe optimism. Opti
infloritori s4 invefe cum si producd la rand ie A. A- (2 010). Criza de se ar ch Re ports, (13). 3-86.
ice. Social Re
ae nca i, Burns,
aa penira propriul viitor dar si pentru viitorul sreanti palo cri zei ec on om Helliwell, J, F.,
' contextul , CP ., Dunn, E. W..
,
Pr os ocial
i i in gt on -L ei gh (20 13) .
im
eae Sunn psiholo gilo di «nin, L. B., Barr .. & Mi chael, 1. Norton for 4
spatiul ei Jo ae ap contributi ae J,, Biswas-Diene
r, R, Evidence
se asteapta oci
: e efortur€ile in sine -Being: Cross-
Cultural Soc ial
doar iin
nu; oe cea ce privest i ve substanjiala and We ll it y an d
ci in chiar perfectionarea Spending
Universal. Jo urnal of Personal
safodajului. Psychological
i 635-652. ulti. Studii si
giiii educationali.
Psychology, 104(4),
Ca_ specialisti, . psi
psiholo
nar, che sti ona r pen tru evalua rea optimism 13, 9-18.
Sane le Ielor iractici lor areobedient all
(cu focaliz i ege
male
os
astfel
t
incat ‘Albu, M. (2005). Un domeniul stiintelor socio-umane,
unor deficiente it #8 ; cercet ari din
an seine, a Argonaut. onarului OPT.
dezvoltarea unor calitati doar si fe Cluj-Napoca: Editur cu ajutorul chesti
succesului academic) a rea optimismulut Socioumane.
ae
cae in perspectiva
exist deja
propusa de ‘i an
poz si eficientin om ( Pozitiva, cu focalizare pe le
_ Albu, M. (20 06) . Eva lua
asi i Petre Andrei din
Iasi , Sti int e
:
d le greu de nom (copil si taéndir), pe calitati E Anuaru l Uni ver sit
Institutul European,
148-15 8.
deja existe:
nte (oricdt observat itate
Serie nou’ tom I, lagi: intre optimism, constiinciozitate, stabil lui
umane o
ar fi acestea la O privire
superficiA ala) : i titutu
.
iei pozi . Rel ati l Ins
licite, reprezentantii psiholog t paziive
: M. (20 09) Anu aru
in mesaje explici Albu,
manta scolar laado
lescen ti.
MANISTICA,
igi afirma torcieee a sau imp ales psihologii si mai lo gi = emotional $1perfor
Geo rge Bar iti u” din Cluj-Napoca-Seria HU
domeniul educatiei cd mai op us é ie patoleen on 3 de Ist ori e”
,
ca perspe cti va pr ei nua eleimp lica (vit), 137-152. pare: nts, great kids
negarea/ignorarea Acarnielor in functionareai_uuma n’ fe siv
(i clu vilor),
%
th, 1. (20 08) . Ear ly intervention: Good The Smi th
Allen, G., Smi tice and
si der existente mane (in
ilorativ tn apajelor” Centre for Social Jus
insa tru iunduc
bicv-e
slacti
aeco smescolone a Ce ch "ts buiSpe, fin better citizens, Lon
don: The

comtinuare, studiate att subsub s exi std si tre Institute.

The meaning of dosocial
cli mate of learniit.ng

8 es) 9 nan de pee

aspectul mecani se produc cit care W. (20 10) . gh about
si sub aspectul tratame pe lor. Dar, propun ca ole
ae All odi , M. sons why we not car e en ou
de corectare (dupa ce environments: Some rea

me
104.
earch, 13(2), 89-
Learning Environments Res J. Treas, & M.
enitlore
evlul
niierde conprtro ing practices. In J. Scott,
cul tiv Cto ril or pateaogeniaedin exterior: Alwin, D. F, (20 04) . Par ent
an io n 10 the sociology of
Publishing
prin Blackwell co mp
de ior,tot cea ce
car
Sustinut Inter
ifi
est are a/a mpl
l, itiv, ot de autoaparare Richards (Eds.). The
, MA, US A: Bla ckw ell
families (pp. 142-158). Malden
e functiona poz
in om (copil, elev). States of
gy. An Anthology. United
J. (2013). Positive Psycholo
ica: Cognella, Inc.

214

Scanned with CamScanner

 ‘a pozitiva
pow!
aplicata in educatie
1.2. psiholo gia ; ae
este apreciat ca unul dintre domenj ile in sinitoasa. Hefferon si Boniwell (2011, p.209) mentioneaz4 o serie de
«+ educational
Dome piul educatiyr
ozitiva aplicTic at .se poate dezvolta (si se dezvolta
on $i aaa 2011, p.209),
)
on St
cere aa
studii care relevé faptul c4, in special {rile occidentale dezvoltate, se
confrunta cu o crestere fara precedent a depresiei in copilarie si
r

en re Ge 2011 p72)
fe
te™ (Hef:

mca men
: rapidita ‘ rcipiile psihologiei pozitive in e4 tia de adolescenji (in Marea Britanie aproximativ 2% din copiii cu varste
mare TAPINontie pe principiile pst I educa p: cuprinse 11-15 ani si 11% din tinerii in varsta de 16-24 ani, sufera de o
tulburare depresivé major iar in Statele Unite $i Australia, aproximativ
dine ae atjcular al psihologici pozitive aplicate tn educayi unul din cinci adolescenti a avut un episod depresiv major la sfarsitul
Un ¢ . Plicatile ej in mediul scolar, bazate pe Principiul 04 scol
liceului). Aceast4 constatare apare tot maj des si in studiile realizate in
reprezentatat drept yehicule pentru scopul comun al Psioloie
Romania ultimilor ani (Leoveanu si Borzan, 2014; Roman, 2011).
ca institutil po 1hologiei
servi yeti > a promova dezvolt:
pozitive de a pr ‘area umani o; tim:
ci Aplicarea principiilor psihologiei pozitive in educatie este similara
colare si alpsi j Riley-Tillman, 2004 citati 7, 1: cu aplicarea lor in snatate, ambele implicand: a) deplasarea accentului de
{Clonan, Chafouleas,
oa McDougal
) i si Ruley tatarea ca scoala Citafi in Lin} ye
Waters. 2011) $1 pe consta este cont la deficientele functiondrii psihice la punctele forte (individuale $i
al, ial 2006 $ propice pentru inifiative
cel mai " privind Af Viesij atsj
: cresterea° calitatii colective), de la experienjele problematice la experientele pozitive, de la
incompetenjé la competenta, de la preocuparea pentru remedierea/
re bine a unui procent insemnat din populatia unej comuniag compensarea deficientelor (repairing weakness) la dezvoltarea calitatilor
— de copii si adolescenti) (Baker, Dilly, Aupperlee gj Pati pozitive (positive qualities) ale fiintei umane (Noble si McGrath, 2008) si
on, 2013).
2003; Norris h, Williams, O'Connor $1Robins b) asertiuni similare cu privire la activismul inerent naturii umane, ,,la
Aplicatiile psihologiei pozitive in educatie sunt definite ca ~Teunire, capacitatea omului de a se schimba si la forja lui interioara in baza cdreia
stiintei psihologiei pozitive cu cele mai bune practici de predare in Scopul poate initia, gestiona si sustine schimbarea comportamentala” (Terjesen,
de a incuraja si sprijini scolile, actorii spatiului scolar si Comunititile Jacofsky, Froh, Digiuseppe, 2004, p.171).
scolare sa functioneze si sd se dezvolte optimal, respectiv s& infloreascy Dat fiind contextul mentionat mai sus, aplicafiile psihologiei pozitive
(Norrish et al., 2013. p.147). a in educatie se dezvolt4 in doua mari directii: a) suportul pentru dezvoltarea
Pentru aplicarea principiilor psihologiei pozitive in mediul scolar pozitiva si pentru s4natatea mintala pozitiva (cultivarea sentimentelor,
sunt formulate o serie de argumente. De exemplu, copiii isi petrec o mare comportamentelor sau cognitiilor pozitive la copiii si tineri) si b) educatia
parte din timpul unei zile la scoala, cu profesorii si colegii - in Statele pozitiva in cadrul socio-institutional in care acestia se dezvolti (familie,
Unite si Europa, ..scoala, inclusiv temele din clasa si de casi, ocupa in scoala, comunitate sau organizatii comunitare).
medie 25-30% din ziua unui adolescent” (Larson, 2000, p.171) iar Desigur, cele doua directii sunt diferentiate doar din ratiuni didactice
.interactiunile zilnice si experientele lor sunt parte integranta a calititii (pentru facilitarea analizei) pentru ca ele trebuie privite ca facdnd parte
dintr-un complex bine articulat care trebuie activat sinergic.
vietii lor si obiective importante pentru pregatirea lor in scopul de a deveni
Suportul pentru dezvoltarea pozitiva a copiilor si tinerilor implica
atat adulti sanatosi, impliniti cat si buni cetateni” (Cohen, 2006; Seligman,
interventii pe principiile psihologiei pozitive pentru dezvoltarea complexa
Emst, Gillham, Reivich si Linkins, 2009, p.295). Se apreciazi cd, deseori
a dispozifiilor si abilitatilor acestora, pentru ca ei sa devina capabili sa isi
(si tot mai des) scolile devin inlocuitori ai familiei in viata copiilor
asume responsabilitatea propriei viefi si s{ devina adulti sanatogi, fericifi si
(Clonan, Chafouleas, McDougal si Riley-Tillman, 2004; Seligman, 2002), responsabili, membri eficien{i ai unor comunit&{i san&toase si prospere
Ca sentimentele apartenenjei la grup si comunitate incep s& se construiascl (Sin si Lyubormirsky, 2009).
ea mult in scoala decdt in familie (Cassidy si Bates, 2005; Clonan etal, Suportul pentru sandtatea mintalé pozitiva (inflorirea) copiilor si
fe nstenan 2002), ceea ce se poate asocia cu un rise crescut ot tinerilor presupune focalizarea pe dezvoltarea resurselor de imbunatatire a
sAnatatii mai degraba decdt pe diminuarea/compensarea problemelor
eouipee itnte.ee
‘ed e e , Bray, Kehle,ee
tinal (McCabe Theodooe ee rs:
re si Gelbar, 2011). (Riser, Mesler, Tallon si Birkhead, 2006), pe instrumentarea pozitiva
'V pentru focalizarea programelor educative din gcoli pe (positive assets) a copilului si tandrului ,.pentru a-si mentine starea de
calitatile si caracter bine si sindtatea mintali mai degraba decat pe stresori si pe rezultatele
. 'sucile promovate de psihologia pozitiva este rS¢ a
mai mare © in{i care se lor negative” (Noble si McGrath, 2008, p.119).
afl
afla eleviiii de a esua
in dezvoltarea lor
norm 35

34

Scanned with CamScanner

—
hs perspective) a
punctelor forte (strengt
Aplicarea perspectivei ude ice uya res Pe prevenires
escentului incl 0) dar ci al
dimensiuni ale functionarii pozitive in mediul scolar (McCabe et al.,
sinitatea mintala a adol resiet (Ch eon , 20 8, p-18
2011).
e, 4 dep
abuzului de substanf perspectiva psihologi
g}
Includerea temelor psihologiei pozitive printre disciplinele
optimizarea a ceea ce (in
facilitarea, menfinerea si v (po sit ive bod ies ) adi cg academice tradijionale in toate domeniile de pregitire academic dar mai
p poz iti
pozit! ive actut ale) este definit ca $1 .cor it oamenilor si prospere sj a ales in pregatirea profesorilor (si mai ales a profesorilor de psihologie) este
si proce sele biologice care perm lor
structurile neurologica a calitati sustinutd de multi specialisti, de mult timp.
baza biologica. fiziologica.
jnfloreascd, mai coneret func tiil e creicrului implicate in in 2004, Fineburg lanseaz4 intrebari tulburatoare: ,,De ce elevii au
stru ctur ile si
umane (Auman strengt hs). ffe ron si Boniwell, 20115 devenit ataét de pesimisti cu privire la scoala si la propriile abilitati de a
al le omu lui (He
manifestarea punctelor forte reusi? Ce spune asta despre sistemul nostru de educatie?” (p.206).
Roberts, 2005). . r _ ious & x cn Considerand ca intrebarile de mai sus isi pot gasi raspunsul in psihologia
ca institutie,
in ce priveste aplicatiile psihologiei pozitive in scoala pozitiva autoarea continua ,,Predarea psihologiei si predarea, in general,
Waters (2011, p.84) identifica patru factori care le faciliteaz’: ay
pot fi revolutionate prin psihologia pozitiva” (p.207) si isi exprima
includerea temelor psihologici pozitive printre disciplinele academice * increderea ca ideea va avea tot mai multi adepti, c&, daca psihologia ca
traditionale; b) abordarea educatiei pozitive la nivelul intregii scoli; c) — stiinté tanara si-a schimbat intr-un timp relativ scurt focalizarea de pe
—
elaborarea unui cadru strategic pentru implementarea psihologiei pozitiye constiinja exclusiv pe comportamentele observabile exclusiv, ea poate si
in scoli si d) interventii la nivelul sistemelor educationale. q
igi schimbe $i accentul de pe negativ pe pozitiv:
Ca modalitati de interventie bazata pe principiile psihologiei pozitive — Acum, la inceput de mileniu, psihologia trebuie s4 abordeze
in scoala sunt mentionate: a) implementarea unor inijiative de interventie_ probleme legate de modul in care viata poate fi bine traita pentru
in scopul cresterii calitayii vietii, a starii de bine si al promovarii dezvoltarij c& psihologia are nevoie de echilibrul dintre pozitiv si negativ.
personale a tuturor actorilor cémpului social (elevi in primul rand, dar si | Profesorii de psihologie sunt intr-o pozitie privilegiata pentru a
adultii care se ocupa de ei si b) includerea in programele scolare (predarea comunica idea de echilibru si a incuraja o schimbare de
explicitd) a conceptelor si modelelor psihologiei pozitive. perspectiva nu numai in propriul domeniu, dar si in intregul
Initiativele privind cresterea calititii viefii, a starii de bine si sistem de Invatamant (p.208).
dezvoltarii personale la nivel general a tuturor actorilor campului scolar fn acelasi ton, Snyder si Lopez (2005) afirma: .,Noi credem ca
(elevi, profesori, alti specialisti care lucreaza in institufiile educative, in principiile si aplicatiile psihologiei pozitive ar trebui sa devina o parte a
special in scoli) implica intervenjii si programe de creare a ,,contextelor programelor de instruire a profesorilor. Asteptam cu nerabdare ziua in care
adecvate pentru a tri emofii pozitive si pentru a exersa trasaturi pozitive” profesorii vor folosi sistematic abordarile psihologiei pozitive * (p.761).
(Madden et al..2011, p.73) sau pentru dezvoltarea abilitatilor si Referitor la problematica includerii conceptelor si modelelor
competentelor necesare adaptarii pozitive (Baker et al., 2003). psihologiei pozitive in programele gcolare (predarea explicita) Seligman si
Specialistii mai sus citati subliniaza faptul ca, desi potentialul pozitiv coautorii (2009) formuleazi doua intrebari: a) este acesta un obiectiv
al acestor intervenfii nu este negat, inca existé dezbateri cu privire la pertinent si dezirabil in sensul ca ,,ar trebui invafata/predata starea de bine
dezirabilitatea lor. Sunt mentionate preocuparile parintilor cu privire la in scoala”? si b) este acesta un obiectiv realist in sensul cA poate fi ea
posibilitatea ca astfel de programe sd invete elevii valori stabilite de predaté la copii de varsté scolara”? (p.292). In ce priveste
educatori sau politicieni care pot s4 nu fie congruente cu valorile pe care ei dezirabilitatea invafirii/predarii starii de bine in scoala, autorii mai sus
dorese sa le insufle copiilor lor. La aceste preocupari, alti specialisti mentionati, analizind o serie de rezultate al unor cercetiri si 0 serie de
réspund ca programele care vizeaza cresterea fericirii si satisfactiei cu opinii ale unor specialisti, raspund afirmativ si enumera cel putin trei
viaja ar trebui sé inceapa in copildrie, nu mai tarziu de adolescenta motive pentru aceasta, respectiv: 1) este antidot pentru depresie, 2) este un
mijloc de crestere a satisfactiei cu viaja si 3) este un suport pentru

mt ter sae ee
sted dezvoltarea cognitiva, emotionala, si sociala din aceastd etapa a
jnvatarea si gandirea creativa (p.295).
Cu privire la obiecfiile pe care le-ar putea ridica parinyii la inifiativa
Parcursul viefii si$1 cdca interv churns
intervenfiile ar trebui s& aibd in vedereporines
Ger poltare pe i
toate cele trei de a invata/preda la scoala conceptele si modelele de gandire, simtire si

37
36

Scanned with CamScanner

 torii (2009)
ese starea de bine, Seligman si coau psihologii scolar, au ined dificultafi in a se desprindea priv de ee e vod
comportament carear construl are in pers pect iva trad itio nald asupra _ decAt pe pozitiv, e evil iy :
putea fi o ancor concentra pe negativ, mar degraba
sa unor conjinuturi ca abilitatil e de gandire, — si ina aptica modele
opineazd ci cle at PY bt pozitiv, din perspectiva punctelor lor
forte” (p.171)
gcolii focalizate pe pre aarti de vedere al autorilor (fundamentat pe de interventic pozitive si preventive, care
si se concentreze pe punetele
citirea, matematica. Din ne ctuald parinfii agreeazi mai mult predarea
ntiaitna (Chafoule as si Bray, 2004; Noble si
investigalil ae a a crorederes, mijurniréa, inpli forte ale elevilor, scolilor gi familiilor
.
i McGrath, 2008).
limite pot fi: lipsa unui cadru unificator at
scoala a unor con ae 293).
Posibile cauze ale acestor
eamne. a tas in de bine poate fi ~predata” copiilor fundamentelor tcoretice si al practicilor curente bazate pe psihologia
Ee itl rispunsul este, din nou, afirmativ (pe baza unor
pozitiva, insuficienta instruire a personalului cu privire la abordirile
de ser - ones riguroase): da, abilitijile care crese rezilienja, emotiile — unor programe orientate spre evaluarea
psihologiei pozitive si absenja
clevi (Noble si McGrath, eficientei interventiilor pozitive in mediul scolar.
ate angajamentul si sensul pot fi predate la teoretice gi chiar al
O12: Proctor, ‘Tsukayama, Wood, Maltby, Eades si Linley, 201153 Realizarea cadrului unificator al fundamentelor
aceclerata
2 al . exemplele (argumentele) care sustin _— ideea practicilor curente bazate pe psihologia povitiva este in curs de
Selig ra ca starea de a unut
dezvoltare, fapt sustinut de publicarea in 2009 (reeditat in 2014)
bine poate fi invdtati/predatd In seoali vin din experien
{a australiana, manual (Handbook of positive psychology in schools, coordonat de M. J.
jamant aintegrat |
Furlong, R. Gilman si E, S.Huebner), Cartea cuprinde ea teme majore:
‘Australia find unul dintre statele in care sistemul de inva |
i ive in programele modul in care emofiile, trisdturile si institujiile pozitive sustin/infuenfeasd
jn modul cel mai consistent principiile psihologie pozit
succesul scolar si dezvoltarea social si emotionald sinitoasi a clevilor,
Australian masura in care conceptele specifice psihologici pozitive se regiisesc la
a numarul din aprilie 2011 al publicatiei InPsych al
Psychological Society (Buletinul Societatii de Psihologie Australiene), nivelul populatici de varsta gcolard si pot fi aplicate fn furnizarea de
ck (2011) scrie c& servicii in scoli si in dezvoltarea politicilor educationale.
dedicat psihologiei pozitive, Dianne Vella-Brodri
abilé in Gilman, Huebner si Furlong (2014), in primul capitol al manualului
educatia pozitiva este un domeniu care a primit 0 atentie consider
ultimii ani in Australia jar Madd en, Green si Grant (201 1) se refer a la mentionat mai sus (,, Toward a Science and Practice of Positive Psychology
experienfa australiand in ceea ce priveste sprijinirea chiar de catre politicile in Schools. A Conceptual Framework”), scriu: “Prima edifice a acestui
de stat a aplicarii principiilor psihologiei pozitive in educafie ca la o manual a fost prima tentativa de a oferi o sintez a teoriilor, aplicatilor st
experieni care poate fi extinsd si in alte sari in beneficiul optimizarii rezultatelor cercetirilor din domeniul psihologici pozitive in content
educatiei. scolar” (p.5). Reeditarea manualului intr-un timp relativ seurt de la
Literatura de specialitate abunda in consemnari cu privire la faptul lansarea sa initiala reflect& viteza cu s-a dezvoltat cercetarea si aplicatiile
ci, desi este recunoscut efectul pozitiv al aplicarii principiilor si psihologiei pozitive in gcoali, att in Statele Unite cit si la nivel
conceptelor psihologiei pozitive in practica scolar si educationalé (Baker international.
et al., 2003. p.216), al promovarii calitatilor pozitive ale elevilor, pan’ in Alte ,,semne” ale faptului ci a fost creat contextul pentru depisirea
Prezent, asa cum se intimpla si in sindtate, in educatie si in asistenta limitelor in aplicarea psihologiei pozitive in educatie (asa cum au fost
iene din geoli, inca se aplicd preponderent modelul bazat pe deficit inventariate de diferiti specialisti) sunt: a) s-a inmultit: numirul
; ae (Seligman si Csikszentmihalyi, 2000; Terjesen et al., publicatiilor care incearci si sistematizeze fundamentele teoretice ale
acestui demers: b) s-a inmultit numiarul cereetarilor asupra modalitaqilor de
_ Terjesen $1 coautorii (2004) avertizeaza asupra faptului ci profesorii aplicare a principiilor psihologiei pozitive in mediul scolar (Sawka-Miller
$1 parin{ii inca solicita servicii de asistenja psihologica
probleme la clevii/copiii lor, »acordand mai i od d gi Miller, 2007, p.27); c) tot mai mulji psihologi scolari sunt interesati de
e

comportamentului pocitv sau promocds et fing mitconsolidarit

: atentie consolidat interventia timpurie, de invajarea sacio-emotionala, de competentele xi
pentru promovarea maximei lor tari de bi capacitatile elevilor si de promovarea sinMt4ii mintale sia stini de bine in
titan ae Sept
fard probleme” (p.166), ca Profesionistii di a mediul scolar (Noble si McGrath, 2008, p.121}; @) tot mai multe scoli (in
te educatiei,
Sul din domeniul re cit stainclusiv
oe
E

special in Marea Britanie si Australia) au inclus in curriculumul lor

38 39
COO

Scanned with CamScanner

 interventii in ceca ce priveste problemele sociale si emofionale (edu
cu privire la sdndtatea personal si sociala) $1 ajutd elevii 5x inte]
A doua directie de interventie este justificatd de recunoasterea
importanja abilitatilor lor sociale si emotionale (Hefferon si Boni ; faptului cd ..Pentru ca adulfii si predea, si ofere modele de rol si sa
2011, p.213); e) un numar tot mal mare de scoli apeleazs Ja interven
in scoli din intro ‘ consolideze abilitajile pozitive. trebuie si fie ei insisi familiarizati cu
psihologiei pozitive si multe programe implementate
conceptele si si aibd abilitaile pe care le predau™ (Cefai si Cavioni, 2014,
lume includ principiile psihologiei pozitive (Terjesen et al., 2004): f) p.23), si invefe nu doar s& arate acuzator cu degetul inspre problemele pe
numar tot mai mare de specialisti se reorienteazéi spre indicatorij aut care le pot crea gi le creeazA copiii ..ci, mai degrabi s& se intrebe ce se
pozitive angajindu-se in modele de practic’ mai degraba Preventive de, poate face pentru ei, pentru a-i ajuta sé dea tot ce au mai bun in ei”
reactive (Baker et al. 2003. p.216) si de optimizare (Roberts, Bro (Snyder si Lopez, 2005, p.95).
Pentru dezvoltarea ambelor directii de aplicare a_principiilor
Johnson si Reinke. 2005, p.664).
psihologiei pozitive in activitatea cu adulfii responsabili de educatia
Specialistii (Kasser, 2004; Madden et al., 2011; Sin si Lyubormipeey
copiilor, sunt necesare structuri de suport, care furnizeazd informatii si
2009: Terjesen et al., 2004) apreciazi cd psihologii scolari isi pot dezvolta
educatie pentru personal si pirinti (Cefai si Cavioni, 2014, pp. 23 -.26).
aria de interventie pe principiile psihologiei pozitive, jp Scop 1 Noble si McGrath (2008), doi eminenti promotori ai aplicarii
facilitarii/sustinerii dezvoltarii si functionarii pozitive a copiilor si tinerilg psihologiei pozitive in educafie (atdt in familie cat gsi in scoala)
in contextele specifice ale vietii lor (acasa, scoala si comunitate) prin: a configureazi gsi perfectioneazd, incepdnd cu anul 2008, un cadru al
interventii directe asupra copiilor: b) activitatea cu adulfii (schimba ea practicilor educajionale pozitive (PEPs) (care va fi prezentat intr-unul din
perspectivei asupra copilului atét la nivelul profesorilor cat si la nivelul capitolele urmitoare), cadru pe care il dorese in concordanfi atét cu
parintilor; c) strategii de reducere a stresului la profesori cu reorient directiile traditionale cat si cu directiile recente in educatie si psihologie si
focalizarii lor pe ceea ce este plicut in activitatea lor de predare si care este afirmat ca o aplicatie a principiilor gi directitlor fundamentale ale
chutarea oportunitajilor suplimentare pentru noi trairi Pozitive); d) psihologiei pozitive cu scopul de a oferi ,,psihologilor educationali o
activitatea cu paringii (sensibilizarea si antrenarea pdrintilor pentru abordare inovatoare si optimisti pentru planificarea interventiilor lor la
a se
focaliza pe punctele forte ale copiilor si nu pe deficienjele nivel individual, de grupuri mici, sau la nivelul clasei si scolii (p.119). Asa
lor, pe —
consolidarea capacititilor copilului de a-si dezvolta toate dimensiunile cum noteaza autorii citafi, noul cadru este o provocare la schimbarea:
— directiei de gandire atat a sistemelor de invajamant si cat a
viel impreunda cu sensibilizarea la necesitatea deplasarii
orientarii de la ae personalului scolii, de la un model axat pe dificultdjile de
ae pentru a achizifiona mai multe bunuri, inclusiv
rae Sine pentru copii, la a invafare si comportamentale ale elevului la un model al starii de
: , “a
bine care se concentreazi pe dezvoltarea competentelor sociale
adhlisiersn
multe eet he ee {1 dindin car
care .face
rs it us “4
parte scoala/institutia gi emofionale, prin proiectarea unor experiente de invajare si
sociale care genereazi emofii pozitive pentru elevi, care
antic di panei aoe cele doua directii majore de dezvoltare a faciliteazd relatiile pozitive cu colegii si cu profesorii, identifica
si cultiva la elev calitatile cognitive si caracteriale si creeazd
in raport cu adultii care se - ree 7 Siucefle #1 in scoald fn Soa
cdigaté @ indo de copii/elevi (personalul specializat de pentru elevi oportunitati de a descoperi sensul (meaning) si
AK Hie $1 istrulre $i parinqi) sunt: a) crest scopul vietii lor in scoala si in societate (p.130).
ii 7 ine r
Social i emotional si b) instruirea lor 7 ates
povitive in ceea ce priveste viitorul aplicatiilor principiilor psihologiei
in educate r in aplicareaie ae oe
principiilor a a
psihologiei
pozitive in mediul instructiv-educativ (scolar), acesta poate fi gandit in
Prima directi justi : ‘4 aceeasi termeni in care este gandit viitorul psihologiei pozitive in general,
astfel incat sa Seeotiaee ie viitor pentru care specialistii descriu
a models aa
cum formuleaza Snyder si Lo ean ae pe educa pentru c&, a trei trasee posibile: a) disparitia ei - nu va mai fi nevoie de
flamanzi de modele pozitive ( Nar fi : ” »Copiii psihologie pozitiva, deoarece s-a objinut funcfionarea umani
sunt, plastic
ve
le gasi la oamenii reali idindin { jurul 1 bine ca ei s& aibs oportunitatea spus,
de af optima; b) continuarea ei ca domeniu de cercetare care se
: zl
filmele pe care le vizioneaza” © oa nu la personajele din programele gi concentreazi pe teme precum punctele forte si fericirea; c)

40 41

Scanned with CamScanner

 asa ce priveste integrarea dorita si continuarea ca
parental, an de eee Daigo
esecul in = Se eniniael (Linley et al.. 2006, p.9). informatii cu privire la ciminul, suportul vizatiile a
enteaz’ direct viata copilu a
aa ol autorilor de mai sus, intre situatia cea ma cu egalii si scoalai care influ

soins arg ae cae

factorii contextual distali (cartierul, serviciile arabe il
emulul (imeractiun c Saas
interactiunile dintre variabilele micro-sist l) = SPO nies
gi extinderea acestuia, exosistemu
a ge amu .mai fi nevoie de psiho! OBIE pe 1 ee obtinut, scoala) (mezosistemul ‘ M ;
lturilor, precum sistemele eco
grea umand optima” (a copilulut $1 tandrului in st prin educatie, filam
aceeg institujionale ale culturii sau subcu se manif est in mod wonere
comunitate — n.a) si situafia cea Mal putin dezirabila, sociale, educafionale, juridice gi politi ce, care
ia
este imtegrarea doritd si continuarea ca domeniy stem si care influenteaza SET
in microsistem, mesosistem gi exosi $1 oe pilele
precum
(Bron fenbrenner, 1979, Pp. 315)
2 specializare marginalizat” (0 ee a a rr copilului”
a fizicd etc) (Belsky, 1980).
initiativele de aplicare a conceptelor psihologtet POZIINE . % domeniul_ intrapersonale (imaginea de sine, activitate
A treia dimen siune a matri cei propu se de autort (p.5), reflects cele
educational au prins deja ridacini - na), pahblegia a Sebi sa
pozitiva focalizati pe copil:
nimand asa cum este in prezent in atentia psibologilor gl practicienilor din trei_tipuri de cercetare in psihologia
ca tala (busic science) gi cercetarea
domeniu! educational (inclusiv paring: 31 politicile educationale): miasurarea/evaluarea, cerectarea fundamen rarea unor
e la clabo
domeniu de cercetare care Se concentreazi pe teme precum punctele
forte aplicata. Domeniul evaluarii include cereet&ri referitoar u copii $1
si fericirea pentru cd, aga cum afirma Noddings in 2003 (p. 2, apud Suldo, are a constructclor psihologici pozitive pentr
jnstrumente de evalu
Huebner si Friedrich, 2009, p.27). .Copiii invata cel mai bine atunci cand — studii asupra corclatclor,
tineri, Domeniul cereetirii fundamentale include
consecintelor si dezvoltirii atributelor psiho logic e pozitive ale copiilor (de
sunt fericiti™. aE
Pentru a rispunde acestui deziderat este ins necesara intensificarea _ exemplu studii asupr a deter minan tilor gi conse cin{c lor diferen{clor in cee:
tirii aplicate
investigatiilor asupra cauzelor, condifiilor si factorilor determinanti ai stiri ce priveste satisfactia cu viata si sperantei). Domeniul ceree
de bine a copiilor si tinerilor. de studii asupr a inter venti ilor plani ficat e si nepla nificate asupra
inelu
e pentru
Gilman, Huebner si Furlong (2014), in mentionatul capitol din — constructelor psihologiei pozitive (programe de interventi
a
Handbook of positive psychology in schools, intitulat Toward a Science — dezvoltarea stilului de atribuire pozitiv (Seligman, 1995) sau studii asupr
and Practice of Positive Psychology in Schools. A Conceptual r
efectelor programelo de trata ment rezid enjia l asupr a satis facti ei cu viata a
ii —
Framework” prezinti_ un foarte interesant_ model conceptual pentru ~ tinerilor (Gilman si Handwerk, 2001). Aceast& matrice — spun autor
cercetarile de psihologie pozitiva aplicata la copii si tineri (A Conceptual permite sumarizarea literaturii existente si decelarea domeniilor in care
Model for Research in Positive Psychology in Children and Youth”), sunt necesare cercetiri suplimentare™ (p.7).
ee = — este eet de cand a fost introdus, in prima editie 4 Conform matricei de mai sus, principalele directii in care se poate
man ului (din anul 2009), 4 fost folosit ca ghid pentru psihologia dezvolta psihologia pozitivd aplicatd la copii si tineri, in special in
a it cae : domeniul scolar” (p.7). Conform precizarilor autorilor perioada scolard, sunt trasate de toate combinatiile posibile dintre cele trei
: Seles ere abate Pe teoria lui Bronfenbrenner (1979) tipuri de cercetare in psihologia pozitiv’ focalizatd pe copil (masurarea,
gice (Ecological Systems Theory), pe ia lui cercetarea fundamental si cereetarea aplicativd), toate componentele celor
Belsky (1980) cu Privire la sistemul ontogeni ok aes _ patru sisteme ecologice (microsistemul, mezosistemul, exosistemul gi
modelul integrativ al calitatii Vietii (inte eaten fintenidiaciia) 5
macrosistemul) plus sistemul ontogenetic si tofi indicatorii functionirii
lui Schalock si Alonso (2002) si ime om
© ae inv1 care
af auality of life) pozitive ai persoanei in aceste sisteme.
vanabilele care trebui e luate ini considerare matrice sunt inregistrate
“
bine
. la copii. } s
onsiderare in analiza/dezvoltarea stiri de De exemplu, o directic de dezvoltare a psihologici pozitive aplicate
la copii si tineri ar fi elaborarea unor instrumente de evaluare nu doar a
UilieaIn matric
de aishe a i (p.4),
pe verticala sunt plasafi indicatorii atributelor psihologice pozitive ale personalitatii ci si a atributelor pozitive
(Wailaciiny tee Pozitlva si pe orizontalé ale componentelor microsistemului (suportul parental, grupul de egali,
eee ae sistemele ecologice
mea de modelul lui Bronfenbrenner (1979 relatiile cu egalii si scoala), mezosistemului gi exosistemului (cartierul,
z 1 MEZ ul, exosistemul )
Siste) mul ontogenetic introd
i
si i 5 serviciile comunitare, organizatiile gi interactiunile dintre ele, de exemplu
us de Belskme
y (1980) Antel
. » Pe : coloa
_ neaapar interactiunile pirinti — scoal’) si macrosistemului (sistemul economic,

42 43

Scanned with CamScanner

~~
influe
care ontoge nteazaadicdindire ct viata , rezilienja ete.) cu
dar si sta politic
erilor) juridie
‘social, educational, sistemului nic, variabilele investigarea factorilor de protecti¢ (optimism, speranta
ct al,, 2004). in relatie cu accast&
copiilor si tin : rol de tampon impotriva durerii (Terjesen
nteaza direct viafa. ul de ,,promo vare a tinerilor ”, definit ca
intrapersonale care le influe aplica te la copiisi preacup are este introdus concept
ogiei pozitive or tineretu lui pentru
© alta direetic de dezvoltare a psihol proces de consolidare a punctel or forte si a resurscl
rate in cadrul primei direcgijy si devind
tineri ar fi wtilizarea instrumentelor (elabo facilitarea objinerii unor rezultate pozitive care si ti sprijine
pentru investigarea orelate lor, consec infelo r si dezvoltdrii atributele adulti sindtosi si producti vi (Cheon, 2008, p.182).
or planificate s} decat ca
psihologice positive di ar si pentru investigarea intervenjiil Perspectiva asupra tincrilor ca resurse, mai degrabi

neplanificate asupra acestor atribut e, atat la nivelu l copiil or si tinerilor cat probleme comunitare, este asociat’ cu afirmarea nevoii de a schimba
si la microsistemului,
nivelul mezosistemului, exosistemului gj practicile de intervenjie in sensul unei abordari mai pozitive, cu accent
dtilor pe
macrosistemului lor de dezvoltare. asupra potentialului pozitiv al indivizilor, familiilor si comunit
psiholog de la circums tanje la context poate fi un punct
Cereetirile focalizate pe modul in care principiile baza concepfiei c4 ,,totul,
r” (Cheon, 2008,
pozitive sunt aplicate in educatie subliniaz’ faptul ca el a fost configurat de forte sau o resursi pentru dezvoltarea copiilor si tinerilo
afirmarea, la inceputul secolului al XXI-lea (in principal in SUA dar ew p.181; Saleebey, 2005, p. 301).
care
‘Abordarea numita ,,Positive Youth Development” (cu privire la
inijiative, suport si adeziune gi in alte jari, mai ales in cele dezvoltate | cu anii 1997 - 1999), se
a unor reorientiri ale teoriilor gi practicilor in domeniile sunt mentionate foarte multe contributii incepand
economic), de rise gi de
focalizeaza pe infelegerea mecanismelor prin care diferiti factori
dezvoltarii, asistentei sociale si medicale gi in educatie. dezvoltarea tinerilor (Damon, 2004). Promotorii
de concepte protectie influenjeaza
Tn noul context se impun si sunt promovate o serie i ale psihologiei
acestei orientari recunose similitudinea cu o serie de principi
(dezvoltare pozitiva, rezilienja, adaptare pozitiva, copilul ca intreg, de relafii pozitive cu colegii si adultii,
pozitive (i neurajarea stabilirii
dezvoltare si invdjare sociald si emofionali/SEDL, educafie pozitiva) care, crearea de
accentuarea punctelor forte, construirea de compctentc,
incorporate in aparatul conceptul-teoretic al psihologiei pozitive, primese detalii:
oportunitati de invajare a comportamentelor sandtoase) (pentru
noi semnificatii si o mai accentuatd precizie conceptual- lingvistica. — 178;
Noble si McGrath, 2008, pp.119 - 120; Cheon, 2008, pp.176
Lerner, Lemer, Almerigi, Theokas, Phelps, Naudeau, Gestsdottir, u, 2009, pp. 760 - 765).
Catalano si Toumnbouro
Lang Ma, Jelicie. Alberts, Smith, Simpson, Christiansen, Warren, von Eye Unul dintre cei mai recunoscuti agenti ai promovarii_ schimbarii
(2006) afirma ca .la inceputul secolului al XXI-lea, au apairut o nouwd Search
pozitive (pentru tineri gi impreund cu tinerii) este considerat
viziune si un nou vocabular cu privire la copii si tineri, acestia incepand s& care, aga cum este specificat pe pagina sa web
Institute din Minnesota,
de Merton
fie priviji sub aspectul resurselor lor de dezvoltare” (p.4). Intr-o— | (http://www.search-institute.org/, para.!), a fost fondat in 1958
documentata trecere in revisti a evolujici conceptului de dezvoltare { P. Strommen cu scopul de fructifica rezultatele studiilor din stiintele
si a promovat
pozitiva autorii menfioneaza o serie de studii din anii 2000 — 2005, in care sociale pentru a infelege viata, credintele gi valorile tinerilor
L. Benson
este precizat confinutul acestor abordari, de la focalizarea pe punctele forte modelul resurselor de dezyoltare ale tinerilor propus de Peter
‘i la nivelul tuturor tinerilor, pe resursele lor de dezvoltare al acestui centru). Tot
(din 1985 pana in 2011 - cand a decedat - presedinte
cu anii 1990 —
i an oes moral, la focalizarea pe starea de pe pagina web a institutului se precizeazi ca, incepand
Journey: A
ag pi si adolescentilor (p.3), toate exprimand ideea ci fiecare 1991, centrul promoveaz4, prin proiectul ..The Troubled
copil si tanar are potential de dezvoltare sind Youth”, modelul resurselor de dezvoltare
i i | Portrait of 6th to 12th-Grade
e la nivel
favorizind efortul specialistilor in aplic 5 ue oe (developmental assets) ale cirui conceptualiziri sunt recunoscut
@ unor
Pozitive in educatie. Reatee iprihelpllog albol gaa mondial si sunt utilizate in majoritatea inifiativelor de dezvoltare
a copiilor
Abordares
focalizarea eee
‘tiv:
ae, bei
rH .
copiilor si tinerilor presupune programe de interventie in scopul sprijinirii dezvoltarii optimale
0 cercetare
si tinerilor. Complementar acestei inijiative, centrul a demarat i
in adolescenj
copiilor (nu doar a celor cu problemeded eae He specified aigjor ay cu privire la natura dezvoltarii optimale (infloririi/ thriving)
pe crearea unui mediu cat mai favo oy (Roberts et al., 2005), 1 ] nstitute.o rg/, para. 2) in contextul carcia a fost
| (http://ww w.search-i
functionale si performante al tabil pentru dezvoltarea resurselor
¢ tuturor copiilor si, de asemenea, pe
45
44

Scanned with CamScanner

 — metafora de sparks” (scfintei) care reflects inte ‘
introd us conceptul si pasiunile pe care le au tinerii si care ii motiveagg W
» es talentele asumarca responsabilitatii personale. Competentele sociale includ
intrinsee, taler a a sa contribuie la dezvoltarea celor din jur, le of, caracteristici morale ca empatia, capacitatea de a se integra armonios si
invele. si ill in viata. fi orienteazi si focalizeaza asupra viitorulys — confortabil in medii culturale, rasiale si etnice diferite, capacitatea de a
reh/developmental-relationships-g nd ] rezolva in mod pasnic conflictele gi de a rezista presiunilor negative (Benson,
sentimentul eT
Crp nstitute.
seoP! Mi ‘Acest org/resca
concept a fost completat cu un altul, cel q 1994 apud Lies et al., 2008, pp. 530 - 531).
exteriors introdus tot sub forma unei metafore , aprindere, Una dintre cele mai influente abordari ale dezvoltarii umane pozitive
repens. Pin
ect a re (igniting young people's sparks) care exprima faptul este perspectiva indicatorilor a ceea ce urmeazd sd fie dezvoltat
= anne neve ca oamenii de incredere din viata lor - parintii, (to-be-developed) (Lerner, 2004). Ca si constructe latente definitorii pentru
nee ai Palle profesorii, alfi specialisti, colegii sa recunoasc& sj gx numeroasele componente psihice (comportamentale si social-relationale)
v in curs de dezvoltare, acesti indicatori au fost initial patru (cei 4 ,,C”),
teeciin acele scantei” (hup://www,search-institute.org/researg respectiv, competenta (competence), increderea (confidence), conexiunea
para. 2). In aceasta idee, institu
developmental-relationships-and-sparks, socialé pozitiva (connection) si caracterul (character). Competenta se
— A curriculum kit fo
chiar a creat un curriculum (Agniting Sparks thejy refera la abilitaji, increderea exprim4 sentimentul pozitiv asociat
and build support for
helping young people identify. articulate. autoevaluarii globale iar conexiunea, legdtura pozitiva cu persoanele si
de nivelul de studii (mediu gay
spark”), curriculum diferentiat in functie institutiile (schimburi bidirectionale, in care ambele parti contribuie la
liceal) si de posibilii responsabili de interventie (parinti sau profesori) relatie, intre individ si colegi, familie, scoala sau comunitate). Caracterul
(http://www.search-institute.org/research/developmental-relationships-and se refera la respectarea normelor societale si culturale, a standardelor
-sparks, para. 3). 1 pentru comportamentele corecte si la modul in care sunt intelese binele si
Modelul resurselor active de dezvoltare (developmental asse raul (morala) (pentru detalii: Lerner et al., 2006, pp.57 - 58).
promovat de Search Institute, prin Benson (1997) este o abordare extren Lerner si colaboratorii (2006) au identificat un al 5-lea ,,C”, respectiv
de utili nu doar in .intelegerea dezvoltarii pozitive a tinerilor ci si in| a se preocupa de ceilalti sau compasiunea (caring or compassion) (p.8) $i
producerea de resurse care si angajeze diferite sectoare ale comunitafii in| mai tarziu un al 6-lea ,,C”, respectiv contributia (contribution) ,,care apare
proiectarea si implementarea strategiilor de a construi resurse de atunci cand un ténar manifesta comportamentele specifice celor cinci C”
dezvoltare (inclusiv valori si competente sociale)” (Lies, Bronk (p.9).
Mariano, 2008, p.529). Resursele de dezvoltare sunt definite ca ,,relati Primul dintre cei cinci ,C” ai dezvoltarii pozitive a tinerilor (The
pozitive, oportunitafi, competente, valori si autoperceptii de care au nevoie Five Cs) este competenta, definita in relajie cu adaptarea sociala si
copii pentru a reusi” (Scales si Leffert, 1999, apud Baker et al., 2003, p. emofionald a adolescentului. Interpretat in sens larg, competenta reflect
adaptarea eficientd intr-un anumit mediu iar ,din punctul de vedere al
vii), care reflect instrumentarea tuturor copiilor, in conditii obisnuite de
dezvoltarii, competen{a poate fi infeleasi ca gestionarea sarcinilor de
dezvoltare (deci nu se confunda cu rezilienta care se manifesta in contexte
de inalt rise pentru copii) (Baker et al., 2003) sau ca experiente pozitive si dezvoltare cheie conform lui Havighurst, 1972” (Guerra si Bradshaw,
2008, p.5).
calitéti esenjiale pentru dezvoltarea psihologica si sociala sdnatoasa
Pe baza analizei literaturii si a consensului specialistilor au fost
copilarie si adolescenja (pentru detalii: Haggerty, Elgin si Woolley, 2011,
pp.24 — 26). - selectate cinci competenje de bazd care reflecté cinci domenii de
functionare (social, emotional, cognitiv, comportamental si moral): 1)
Modelul resurselor active de dezvoltare (developmental assets)
sentimente pozitive fat de sine; 2) auto-control; 3) abilitati decizionale; 4)

tel
van Lf, Sas Bh 98) ae ee all
opereazdi cu 40 de calitati care contribuie la dezvoltarea pozitiva
a un sistem de credinte morale gi 5) abilitatea de relationare sociala
(prosocial connectedness), ele fiind interconectate (Guerra si Bradshaw,
3 Sait f “ — oul sociale) $1 externe (familii suportive 2008, pp.6 -7).
Catalano, Hawkins $i Toumbourou (2008, pp.462—464), apreciind ca
(Scales si Leffert “3008 lian oar = ee premio tier |
multidimensionalitatea conceptului de competenti a inceput si fie
pozitive includ inzestrar 1 i i —s Basishian “20008, P.3). Vala
integritate si onestitate. rehire! Pie Durla de erya culvaya manifesta recunoscuta inc& din ultimele doua decenii ale secolului XX, trec in revista
, control, a valoriza egalitatea si dreptatea $i
46 4]

Scanned with CamScanner

 0 serie de conceptualiziri (sustinute de cercetari) ale fiecdreia dintre
cinci competente. Astfel: competenfa sociala (Social competence) es Si in Romania, in ultimii ani, incepe s4 se configureze perspectiva
definita ca .gama de abilitati interpersonale care ajuta tinerii sa integ asupra tincrilor ca resurse, mai degrabd dec4t ca probleme comunitare gi s&
sentimentele, gandirea si actiunile pentru a atinge obiective se afirme dezirabilitatea unei abordari pozitive, cu accent asupra
sociale
interpersonale” (p.462), competenta emofionala (emotional competen, potentialului pozitiv al copiilor si tinerilor (Muntean, Roth si Iovu, 2010;
este .capacitatea de a identifica si a raspunde la propriile sentimentesi _| Negru si Baban, 2009; Negru, 2012).
reactii emotionale ca si la sentimentele si reactiile emofionale ale celor dine Modul in care sunt evaluate resursele de dezvoltare pozitiva a
jur” (p.463). Competenta cognitiva (cognitive competence) include: copiilor si tinerilor exprima, in completarea conceptualizarilor, cum este
injeles potentialul pozitiv de dezvoltare si cum pot familia si comunitatea
constructe subordonate intersanjabile dar distincte: a) abilitatea de g
dezvolta si de a aplica aptitudinile cognitive de citire si interpretare a s& creascd acest potential sau s& previna disiparea lui.
Sabatelli, Anderson si LaMotte (2005), intr-o carte extrem de utild
indiciilor sociale, infelegerea perspectivei celorlalti, infelegerea normelor
(Assessing outcomes in child and youth programs: A practical handbook,
comportamentale, o atitudine pozitiva fafa de viata si constiinfa de sine; b) :
Revised Edition), referindu-se la programele derulate in timp in scopul
tealizarea academic si intelectuala - cu accent pe dezvoltarea capacitatilor |
sprijinirii dezvoltarii pozitive a copiilor, aldturi de precizarea rezultatelor
de bazd, inclusiv capacitatea de a utiliza logica, gandirea analiticg sige
vizate de majoritatea unor asemenea programe si care pot fi privite si ca
fationamentul abstract. Competenta comportamentala (behavioral descriptori ai dezvoltarii pozitive, si de indicatorii de rezultate (p.13)
competence) se referi la actiunea efectiva, cu trei dimensiuni: a menftioneaza $i instrumentarul utilizat pentru evaluarea lor. Fiecare dintre
comunicare nonverbalé (prin mimica, tonul vocii, stil, gest, contact cele sapte categorii de rezultate specifice vizate de programele de
vizual); b) comunicare verbald (a face cereri clare, a raspunde dezvoltare pozitiva a copiilor si tinerilor, este prezentata ca o ,resursd
in mod
eficient la critica, a exprima clar sentimente) sic) a actiona (a personalé sau o competenfa interpersonald care trebuie s& poata fi
ajuta, a evita
Situafiile negative, a participa la activitati pozitive) (pp.464 mAasurata” (p.18) in consecinta, cartea prezinté o foarte utild list de
- 465).
Competenta morala (moral competence) este capacitatea instrumente care si-au dovedit capacitatea predictiva si care vor fi
de a evalua si
= a ig oo ene ale situatiilor (pentru alte precizari a se prezentate si in aceasta carte la sectiunile dedicate abordarilor psihologiei
105), : » Berglund, Ryan, Lonezak si Hawkins, 2004, pp.104 = pozitive a respectivei resurse de dezvoltare pozitiva a copiilor si tinerilor.
Se precizeaza ca asertiunile de baza ale modelor dezvoltarii pozitive sunt:
OBrien C008) x pe (1985), Elias, Parker, Kash, Weissberg si 1) sprijinirea tinerilor pentru a isi atinge potentialul maxim este modul cel
mai eficient de prevenire, 2) tinerii au nevoie de oportunitafi $i sprijin
competentei_emofionale, cinci ied, ee pentru a reusi, 3) comunitatile trebuie sa isi mobilizeze si dezvolte
. elemente (cunoasterea oie
propriilor emofit, — i
gestionarea emojiilor, automoti capacitatea de a sprijini dezvoltarea tinerilor si 4) tinerii nu trebuie priviti
‘lai > automo tivarea, recunoastere: ii
$1 gestionarea relatiilor).
;
in jur ca probleme care trebuie rezolvate ci ca parteneri care trebuie implicati si
Hares emofiior celor
a ee Saami (2007) desc dina incurajaji (p.17), Conform analizei autorilor, cele sapte categorii de
rie in com ponenja competenfei emofionale —
tlom te
abili tati: ak constient
ientiizarea StanAnilor emotional
rezultate ale programelor care vizeazi dezvoltarea pozitivd a tinerilor
dee rn! celorlali in functie e; 2) injelegerea gi (implicit de dimensiuni ale dezvoltarii pozitive a tinerilor) sunt: 1)
de anumite indicii situationale
eee _ an ajustarea personala; 2) competentele sociale; 3) relatiile pozitive cu
de folosire a vocabularului emo
‘ fiilor familia; 4) relatiile pozitive cu adultii; 5) conexiunile pozitive cu scoala; 6)
pa subcultura i relationarea acestora cu
rolurile sociale; conexiunile pozitive cu egalii (peers); 7) conexiunile pozitive cu
Neapdrat SA coresp €€ ca starile emotionale interne nu comunitatea (pp.18 — 23) si, asa cum a fost precizat, pentru fiecare dintre
unda expresiilor trebuie |
ceilalti dar si cd expresia emojionala are me atat Ia propria persoand cat sila ele au fost elaborate si validate instrumente specifice de evaluare.
Coping adap
a tiy la confi Tuntarea cu Alte modalitati de evaluare a dezvoltarii pozitive a tinerilor, utilizate
emotcin
ij e asu
assent toraSa Ane BEIT 5,

ive ientipr celuilat

iui in timp, sugereaza si alte dimensiuni ale acesteia.
relaille
aTnof Suntul defi
tiilein cadr in mar
lor;nite8) Stab Tiaut
ilizearea e SHE ) constientizarea faptulul ”
© modDul in care sunt comunicate Astfel, chestionarul dezvoltat de Search Institute cu privire la
O-eficacitaii emofionale, resursele de dezvoltare (Developmental Assets Profile(DAP), evalueazé

48 49

Scanned with CamScanner

 ate in gsase comexte (personal, social, familig factorilor care determina rezultate
de resurse activ ae mediile de viaja pentru identificarea .
opt cale; porii limitarile de existenga (pp. 78 — 79).
), respectiv:
suportul, imputernicirea, bune in adaptare chiar in conditii vitrege studiata fragmentar, In
scolar, comunilar
‘nile, wilizarea constructiva a timpului, implicarea in activitatea d Desi, de-a lungul timpul ui, rezili enta a fost
aglept aptitudine (Weinfield at al., 1999,
positive, competentele sociale $1 identitatea pozitivg3 termeni de: a) proces, b) trasdturd sau c)
invajare, yalorile l domina concepfia ci ea este ,,un
Elgin si Woolley (2011, pp.24 — 26). p.81 apud Muntean, 2011), la ora actua ,
(detalii in: Haggerty.
a compertamentelor si emofiilo; fenomen multidimensional, dependent de context si orientat spre proces
Un alt: instrument de evaluare aflati in interactiune $i care de
and Emotional Rating Seale Second
Edition/BERS-2) care se bazeazA pe o multitudine de factori
slaborat deal Epstein gi Sharma (1998), prin cele tret verstunt (pentru parinfi,
(Behavior fi infele asé doar ca un model de dezvoltare multicauzal”
aceea poate
fiecare cate 9 apud Munte an, 2011, p. 245).
clevi si profesor’) cuprinde cinci subscale care exprima (Wustmann, 2005, p.16, ate utiliz
(2005) identifica urmitoarele elemente
rea pozitiva: 1) capacitatea de Masten si Reed
dimensiune dupa care este evaluat dezvalta tatea (o bund adaptare si
control asupra emofiilor $i comportamentului in situafii sociale gn definirea si evaluarea rezilienjei: a) mobili
dezvol tare impor tante in raport cu varsta, in ciuda
(interpersonal strengihy, 2) percepjia implicdrii familie (family realizarea a sarcinilor de
de dezvoltare (criteriile prin
3) percepfia asupra propriilor competenfe si realizari conditiile nefavorabile de viat4); b) activitatile
involvement), dezvoltare); c) riscul
(intrapersonal strengthy, 4) perceptia competenjei in sarcinil
e scolare — care este judecat progresul individual de (0
a unui rezultat nedorit), d) factorul de risc
a da gia primi afectiun e (affective (proba bilitatea ridicati
(school functioning); 5) capacitatea de sau pentru situatia lor
caracteristicA mésurabil4 pentru un grup de persoane
strength) (pp.91 = 93).
atul negati v, pe baza unui criter iu specif icat de rezultat);
Dimensiunile de mai sus au fost vizate de majoritatea programelor de care prezice rezult
mai multo r factor i de risc combinaji sau
intervenjie gi promovare a dezvoltarii pozitive a copiilor si tinerilor. e) riscul cumulativ (efectul total al
larea in timp a factor ilor de risc multip li); f) gradientul de risc
_ Un concept important asociat dezvoltirii pozitive a copiilor gi acumu
; g) resursele (assets)
tinerilor este conceptul de rezilienfa. ‘ (cresterea nivelului de rise prin riscul cumulativ)
ane sau pentru situatia
Studiul fenomenului rezilienfei, devenit sistematic incepénd cu anii (caracteristica masurabilé pentru un grup de perso
lor care prezic e rezult atele poziti ve pe baza unui criteriu specific de
1960, cu referire la copiii aflaji in rise de dezvoltare (din cauza unor cd abila pentru un grup
rezultat; h) factor de protectie (0 caract eristi masur
probleme ca mostenirea biologic’, nasterea prematura sau un mediu contextul
de indivizi sau pentru situafia lor care prezice rezultatul in
nefavorabil ca saricia), sea accentuat o dati cu intensificarea atentie! ); i) protec tie cumul ativa (preze nta mai multor
riscului sau adversitatii
acordate dezvoltirii poritive a copiilor, Rezilienja copiilor se manifesta in s 83). Autorii
condifiile in care, desi dezvoltarea pozitiva este ameningata de diverse factori de protectie in viata unui individ) (pp.82 -
au identificat
conditii nefavorabile, ea se produce normal sau chiar perf ial. Copiii mentioneaz’ ci majoritatea cercet&rilor asupra rezilientei
: per mania’, op ale unei bune adaptiri sau dezvoltari: nasterea prematura,
are objin! rezultate h.bune fird sd sec — ca ameninjiri
considera totnpetwit ed “4 st se confrunte cu situatii dificile sunt , boala sau
divorjul, maltratarea, maternitatea la adolescentii necisatoriti
reviliengi sunt aceiacare ihieniaichont a, lipsa unui addpo st si traum a masiva (la
oe Aenean” copii © ‘| psihopatologia parinfilor, sdrici
cauzaté de rizboi si dezastre naturale. De asemenea
Se confrunta, care se adapteazi mai bi e ic police Gifeullaftlde cu co nivel comunitar)
atori
condijiilor nefavorabile, care igi Si gh oe nue pez. Uh baza precizeaz& ca, in faza inijiald de investigare a rezilienfei, multi cercet
¥ gesuioneaza viaja in condifii de risc intr-un rea riscului
mod
ltncare
ati i leetpermiae
te deyezvoltarea
trea $lsi succe si-au orientat atentia asupra unui singur indicator pentru defini
succesul (Cutuli i gi si Masten, 2009; si cd
dar ulterior s-a observat ci factorii de risc se acumuleazi in timp
Conform lui Masten si Ree, } factori de rise diferiti prezic probleme similare iar factori aseminatori de
riscului
adaptarii in conditii. ne si Reed (2005) aspe iti 1 tise prezic probleme diferite ceea ce face necesara evaluarea
tious inna nelavorabile au fost ‘ena See ol cumulativ (pp. 78 — 79).
shbidain: ta dou abezistenia la stres”, ete.) (pp. 74 - 75) si au fost s) si
in continuare, autorii precizeaz& cA ,notiunile de resurse (asset
(identificarea tails modalitai: a) cu focalizare ei ers factori de protectic au fost operationalizati ca opusul factorilor de risc si,
in
de cele care nu fae fypa sele
dificult) b) ex a ineT dificultajil
prin care persoanele
or, sau carerealtones
1 e dedeosebese
: bese — general, au fost grupati in doua categorii: factori care tin de copil (resur
.
‘Mlzare pe legdtura dintre c wt s-au confruntat cu personale) si factori care tin de mediu (resursele sociale)” (p.82)
‘Aracteristicile indivizilor $1
$1
50

Scanned with CamScanner

 in facto
lului care se constituie: in Romania, preocuparile cu privire la
rezilien{a sunt reflectate in
Atributele individuale ale copi condj
une! dezvoltiri pozitive
chia r fn
pe defini rea ei (Craci un, 2013; Muntean, 2011),
protectiy i sau resurseabiliale articole si studii focalizate
tatile cognitive (rezolvarea de probleme e catego rii de copii, in special la
nefavorabile sunt: pe identificarea parametrilor ei la anumit
remperamentul usor (in faza_ incipienta) (Ellis, Fisher gi Zahari e, 2004; Groza, Ryan $1
nalitates atentici), copiii instit utiona lizafi
flexibilitatea
perso adapta (in faza avansati) a deavoltarii, auto-perceptiile ei (Pantelie, Tomita, Dragomir $i
Thomas, 2008) precum si pe promovarea
injele si sensul viet
pozitive (stima de sine. eficacitatea personal), cred Baciu, 2011; Todirita si Lupu, 2013).
a”) din cartea Violenja,
in capitolul semnat de A, Muntean (,,Rezilient
de evenimente, autoreglarea l :
emofiona
atitudinea pozitiva faya
societate, simpy] coordonaté de A. A.
Muntean gi
comportamentala, talentele valorizate de persoand si de trauma, rezilienfa (pp. 236 — 323),
pectiva celorlalfi (relatij c si comprehensiv, complexa
umorului, simpatia si atractivitatea din pers Munteanu (2011), in care este tratata, sinteti
gost ea $1 gratitudinea), credinta, a rezilie njei, se eviden tiazd subcap itolul Practica: pentru 0
pozitive). emotiile pozit ive (dra problematica
a Mun tea n, 2011 ). pedagogie a rezili enfei” (pp. 296 — 321) care abordeaz4 teme de mare
spiritualitatea (Masten gi Reed. 2005; a se vede si: aplicativ al psihologiei
ologi c si
re
Print atrib t utele de medi
, u care
- se cons titu
onstl ie in fact ori p prote ctivi
tivi sauie interes si in cadrul conceptual metod
nti, famili a rezilie ntd, rezilienta comunitara,
resurse ale unei dezvoltéri pozitive chiar in condifii nefavorabile se pozitive: a creste copii rezilie
ile a.
evidentiaza relatiile sociale pozitive (cu adultii si colegii), structur rezilienta societala/rezilienta asistat
tiata si de modul in
contextu ale, sigur anta, opor tuni tate a de a invd ja, mode lele de rol Conceptualizarea notiunii de rezilienta este eviden
instru mente de evalua re a rezili entei o abordeaza
disponibile, suportul pentru respectarea traditiilor culturale gi religioase: care este masura ta. Unele
invent are fie scale
sunt numite fie
(Harvey, 2007).
j ca si construct unidimensional gi
ory, Denha m, Ji si Hamre , 2010, pp.118 — 119; Connor—
. Masten si Reed (2005), pe principiul ci promovarea dezvoltini (Resil iency Invent
si Byers, 2006, pp.120
staiene sia competentelor este cel putin la fel de important& ca $i Davidson Resilience Scale, Ahern, Kiehl, Lou Sole
njei o abord eaz4 ca si construct
a Te as copiilor si tinerilor, subliniaza importanfa nu doar -121). Alte scale sau inventare ale rezilie
siona l (Barut h Protec tive Factor s Invent ory, Baruth si Carroll,
iema ee ee Oe eae riscurilor ci sia identificdrii_ resurselor $i
lor multidimen
Resilience Scale, Oshio et al., 2002; Resilience Scale,
emis a .. ae afi de rise, Este specificat faptul ca programele de 2002; Adolescent
mente, Ahern, Kiehl,
(ae aan nie au inclus trei tipuri majore de strategii pentru Wagnild si Young, 1993). In descrierea acestor instru
menji oneaz i ca dimen siuni ale rezilientei:
atarea
ezvol
nca rezilientei la (Copii
ltiares copii $i si tiner i: a) strategii
tineri: i
ii axate pe risc care e Lou Sole si Byers (2006)
or bilita tea, suport ivitat ea mediul ui, factori i stresor i si experienjele
as 4 hen ‘ nenmi copiilor
ea expu i la expe rienfe peri; culoase (prevenirea
peri adapta
ea emotionala si
premature, politici de supo rt social, refo r e ’ rme scolare in scopul |
i compensatorii (prima scala, p.109), cautarea noului, reglar
ieiticedi «a : i Pp ial, si competenta
cent stresului specific tranzitiilor scolare); b) strategii axate pe orientarea pozitiva spre viitor cea de-a doua scala p.120)
activitate care vizeaza facilitarea accesului la rn area de sine si a vietii (cea de-a treia, p.121) (a se vedea
t . Yi personala si accept
Neill si Dias,
resurselor de care au nevoie copiii pentru dezvoltar 1 : si: Wagnild, 2009). Un alt instrument (The Resilience Scale,
(existenja unui tutore sau construirea unui : ea competenfelor — 61) masoara
2001, apud Sabatelli, Anderson si LaMotte, 2005, pp.59
cu programe” si gandire
componentele rezilientei in diferite domenii, de Ja planificare
pentru copii, consolidarea capi talu lui unui cent ru de recr eere
¥. .
copili ul. programe de aifnieiaate sau financiar de care dispune
UL
a antici pativa , la indep enden ta.
tent utilizate in
Pentru parinti, programe pentru th ne RISE de locuri de munca Instrumentele de evaluare a rezilienjei au fost consis
e si entei copiilor $i
Programe si resurse pentru formarea ok ance abilitatilor parental conceperea si evaluarea progr amelo r de stimul are a rezili
mult ajutory: ¢) ae esorilor in sensul capacitarii lor fie in programe de sine st&tatoare (,Penn Resilience
. ae tinerilor,
mobilizarea sist sau Bounce Back!
4
.
emelor de prot
.
ectie flat ree pe neoees
“Gne ntate” Program”/PRP in SUA, Gillham si colaboratorii, 1995
acest caz, eforturile mere dine Naamentale pentru dezvoltare. SyIn componenta
Program” in Australia, McGrath si Noble, 2003), fie ca parte
addugarea de Tesurse prin“tS infldinco i ului i sau 4
lo de procsimpla inlat lurare a risc poziti va a tinere tului (Catalano si
uentarea a programelor focalizate pe dezvoltarea
ma
viata copilu
a Proc eselor sociale care pot schimba ano et al., 2004).
lui (con de programe care Toumbourou, 2009; Catalano et al., 2008; Catal
cresc calitatea viefii asociat dezvoltarii pozitive este conceptul de
Un alt concept
prin
adaptare pozitiva. Adaptarea este definité in general ca ,,procesul

53
52

Scanned with CamScanner

 care organismele isi manifesta obisnuintele sau caracteristicile pentry,
face fata transformarilor din mediu. Fara adaptare, 0 schimbarte la niy, h Si in Rominia se poate observa cresterea interesului pentru anumite
resurselor poate amenin{a supravietuirea’’ (Zani, 2003, p.49). aspecte ale adaptarii in accepfiunea ei de adaptare pozitivd, desi nu a fost
Masten si Reed (2005) noteaza ca: definité explicit in acesti termeni. Astfel, in cadrul cercetarii realizate in
Desi psihologia a manifestat, inc’ de la dezvoltarea sa ca stiingg, cadrul unui proiect finantat de Ministerul Educatiei gi Cercetarii, impreuna
un interes aparte faja de adaptarca individului la mediu si, desi jy cu Consiliul Nafional al Cercetarii in Invajamantul Superior (CNCSIS),
multe din tarile dezvoltate economic se utilizeaza indicatori bine intitulat ,Cercetarea strategiilor de adaptare a studentilor la mediul
universitar: factori de instalare, efecte si optimizare”, realizat in perioada
definiti ai adaptarii (dobdndirea educatici si competenjelor
2003 — 2005, de un colectiv de cadre didactice al Catedrei de Psihologie a
profesionale necesare pentru independen{é economica, pentru a
Facultatii de Psihologie gi Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti,
respecta legea, pentru a avea prieteni apropiati si relatii
sub coordonarea profesorului universitar Mielu Zlate, strategiile de
romantice si contributia la viaja comunitafii si societafii),
adaptare la mediul universitar sunt raportate la aspecte ale functiondrii
definirea operationala a adaptirii este incd subiectul unor
psihice care definesc si adaptarea pozitiva: sentimentul de bine subiectiv
considerabile dezbateri si controverse (p.82). j
(satisfactia cu privire la viata academica si fericirea), evitarea si anxietatea
Una dintre dezbaterile curente cu privire la adaptarea pozitiva s
focalizeaza pe criteriile dupa sociala, increderea in sine, increderea in capacitatea de performanta
care poate fi definitd si dac& acestea ar trebu}
si includa atat academicd, increderea in abilitatile de interrelationare sociald, increderea
buna adaptare interna (dispozitie psihologica pozitiva
contra stresului emotional sau problemelor) cat si buna adaptare externa. 0 in abilititile de interactiune verbali (Zlate si Negovan, 2006; Zlate,
Negovan gi Crefu, 2005). {ntr-un alt studiu realizat in cadrul proiectului
»Evaluarea factorilor de impact asupra performantelor academice si
! ca buna adaptare, respectiy un_ propunerea unui program de crestere a calitatii invatimantului superior‘,
shale sau unul de excelenfa, Majoritatea” cercetstoniii ‘i finantat de Academia Romana in perioada 2007 — 2008, coordonat de
f
profesori, parinti) 0 pteaza pentru raporta:
normale ale functionarii psihosociale i imi profesorul universitar Margareta Dinca’, de la Universitatea Titu
. J ponerse ot Maiorescu, Facultatea de Psihologie, adaptarea la mediul academic a fost
Adaptarea pozitiva a fost
conce Ptualizata fie prin competenfa cuantificata prin nivelul si tipurile de coping asociate activitafii studentesti
productivitate, fie prin finalizarea cu Succes si
inclusiv formarea relajiilor a sarcinilor de dezvoltare si nivelul starii de bine (well-being) relativ la contextul universitar (evaluat
parinte- copil, fie prin dezvoltare prin satisfactia cu viaja academica, interes gi afect pozitiv relativ la
auto-reglare corespunzatoare cognitiva $i
(Bake: T et al., 2003; Masten facultate) si asociaté cu urmatoarele dimensiuni ale functionarii psihice:
1998), de asemenea
a fost asociat
si Coatsworth,
(Crockett, Moilanen, Raffa credintele (axiomele sociale), abilitatile de relationare sociala, valorile,
elli si Randall
2013) si de coping pozitiy (Sch adaptarea interculturala (Dincd, Danciu, Savu si Negovan, 2010; Negovan
war i si Dinca, 2010). Evaluarea/misurarea indicatorilor adaptarii pozitive, pe
; La nivel indiy idual
sunt considerati dre de o parte s-a dezvoltat in contextul si, pe de alt& parte a servit, elaborarii
ee
Teusit e (succe. SS ful ada pt indicatori ai unei adaptari
ptation): ab Senfa
p Clogice,
Patemuri/tipare stresului asociat unor
tulburari unor programe de interventie de optimizare in scopul sustinerii adaptarii
(acasa, la scoala com Portamentale pozitive a copiilor si tinerilor. Sabatelli, Anderson si LaMotte (2005)
sau Ja locul de séinatoase, functionarea
calitate inalta a eee conform rolurilor adecv includ adaptarea ca si categorie (prima) de rezultate ale dezvoltarii pozitive
2008), sinitatea miVietii (Norris,
§ : é {efferbaum, Wyche,
iio
ate si
Pfefferbaum, a tinerilor (si a programelor care o vizeaza) (pp.18 - 19). Adaptarea este
soc
ial (Seaton, mplela si starea de bine in plan psihic descris& prin: 1. autoperceptia stapanirii sau controlului asupra lucrurilor si
absolvirea izaril gi | evenimentelor, stima de sine (autoevaluari cu privire la propria valoare si
$i rezultate la teste,
la propriile caracteristici pozitive), 2. sentimentul cA viata are sens si scop,
lilor, comportament
3. optimism cu privire la propriul viitor. Sunt listate ca instrumente prin
care sunt masurate aceste atribute (in cadrul programelor de dezvoltare
pozitiva a tineretului): Social Self-Efficacy Scale (Muris, 2001), Academic
Self-Efficacy Scale (Muris, 2001), The Optimism scale din Mental Health

54 55

Scanned with CamScanner

 Measure in. the National Longitudinal Survey zt eh (1997), oar4 a copiilor fn
academic; 3. se preocupa de viaja interi ree
Resilience Scale (Neill si Dias. 2001), Soe SL een oe nScale (Leg _ aspiratii, idei) intricata in proces ul de invaja re; 4. exprima
Robbins, 1995). Global Self Worth scale din Self Perceptio Profile
@. 11) se refera $i
ecologica a cetdjeanului contemporan. Autorii
Young Children (Harter, 1982), Reenergs oo Esteem _ Scale cile educafionale
si administraps.
O'Hara (2006) care apreciazé ca obiectivele $i practi
(Rosenberg, 1965) (pentru descriere, proceduri de scorare curente sunt insuficiente in raport cu nivelul de complexitate al lumii
Sabatelli ct al., 2005, pp. 53 - 67). actuale. Ele nu permit copiilor si inveje si facd
faja incertitudinit si
Mai ales in baza acestor instrumente, se poate observa ca program victii actuale , sa isi dezvol te abilita tea de a dialoga,
de interventie, vizeaza, atunci cand au in vedere adaptarea pozitj flexibilitatii
.
intelegerea si injelepciunea necesare secolului XXI.
dezvoltarea autoeficacit§jii, optimismului, rezilienfei, _ conexj Davidson, Lickona si Khmelkov (2008, pp.380 — 381) descri
u
(legaturilor sociale). autovalorizarii si stimei de sine. modelul cadru ,,Smar t and Good School s” bazat pe opt forte caract eriale care
© alti schimbare de paradigma care a favorizat aplicarea Principiilor s
sunt rezultate cruciale ale scolarizarii si care ,,reprezinta cel mai bun raspun
psihologiei pozitive in domeniul educatici, este cea care se produce jp esentiala pentru educatori: Ce inseamna a educa «intreaga
la intrebarea
filosofia educatici contemporane. schimbare care presupune deplasarea
persoanin? respectiv: a dezvolta complet potentialul uman, implicand «sa fim
accentului de la educatia focalizata exclusiv pe competenfa si excelent’ in
cea mai bund persoana care putem fi» (to be the best person we can bey”
plan academic inspre educatia copilului ca intreg (Huitt, 2010) si inspre_
(p.379). Acestea sunt: 1) a invafa pe tot parcursul vietii si a gandi critic
dezvoltarea si invatarea sociali si emotionala (SEDL) (Cefai si Cavioni,
(Lifelong learner and critical thinker) care implica: abilitati de analiza
2014; Gilman, Huebner si Buckman, 2009; Noble si McGrath, 2008: critic’, de cdutare a dovezilor credibile pentru opinii, de relationare integrare
Seligman et al. 2009). esie
a cunostintelor, de generare de solufii alternative; 2) harnicia si
Conceptia cu privire la dezvoltarea copilului ca intreg (The Whol performer) care include:
productivitatea (Diligent and capable
Child Approach), se bazeazi pe convingerea ci ,,Este timpul
s& lésim disponibilitate de a depune efort pentru obtinerea excelenjei, inifiativa si
in ee (the wholeness) copilului sa dev:
ind congruent& cu auto-disciplina, orgoliul muncii bine facute, perseverenta; 3) abilitatea
ipletitudinea lumii (...) Educatia copilului ca intreg presupune sociali si emofionala (Socially and emotionally skilled person) care
cultivarea inclinatiei naturale a copii lor
de a invaja astfel incat abilitatile — presupune: incredere in sine si atitudine pozitiva faja de activitate, curtoazie
lor cele mai bune si poata inflori (
hitp://www.wholechildeducation,org/, bazala in situatii sociale, relafii interpersonale pozitive, sensibilitate la
para. 1).
Literatura de iali i . 4
sentimentele celorlalti si capacitatea de a oferi sprijin la nevoie, a comunica
eficient, a colabora bine cu cei din jur, a rezolva conflictele in mod amiabil;
promotor al ital hale Bom define se referd la Ron Miller ca
efort de a cultiva dezvolta $te In termeni de: 4) gandirea etica (ethical thinker) sustinutd de: discernamant moral, inclusiv
re a fiingei umane ca intreg o buna judecata, injelepciune, sentimentul obligatiei de a face lucrurile
1.2.) receptor pasty de (nu ca —
info Tmafit si reguli, sau in corect, angajament moral, competena morala; 5) instrumentarea morala prin
a procesor de informat cel mai bun caz
i 1, C..) Pentru a deveni respect gi responsabilitate (Respectful and responsible moral agent
completa (a full person o persoand
)
abilitatile intelectuale } ‘epi trebuie sa isi dezvolte,
pe langa committed), prin care sunt subinfelese: respectul pentru drepturile si
, intregul sau Pote
ntial fizic, psihologic, demnitatea celorlalti, infelegerea faptului cA respectul include dreptul de a fi
i fean sau angajat in ueste doar a in dezacord politicos cu convingerile sau comportamentele celorlalti,
sidelicata, de ee ormare, dar si o refea complex’ ‘| responsabilitate, 6) auto-disciplina si capacitatea de a dezvolta un stil de
(Ron Miller, 2008 ps cu potential de influentare a mediului H viaté sinatos (Self-disciplined person) care integreaza: autocontrol, alegeri
2010, p6), » apud Kochhar-Bryant si Heishman | personale responsabile, un stil de viaja sanatos; 7) capacitatea de a fi
caligy ger vant si Heishman Gorn F | membru activ al comunitatii (Contributing community member and
Miller rey ai care catacterizeara “> af P.7) mentioneazi cele patra democratic citizen) respectiv: a contribui la viaja familiei, clasei, scolii,
isi : oe aceasta: Ucatie globala, identificate de comunitafii, a demonstra virtutile civice gi deprinderile necesare pentru
1. incura
uraj
j eaz’ inv
Personale 6a fiind la f Mvaja area experientiala; participarea la procesele democratice, a aprecia patrimoniul si valorile
2.

(a
el de importante ca orice subiect democratice ale comunitafii, a constientiza interdependenja si a dezvolta

57

Scanned with CamScanner

 s
” (Cefai si Geviont 2004
generalizarea abilitapilor
sentimentul responsabilitatii fata de umanitate; 8) spiritualtete sprijind internalizarca si soci ala $i emo tio nal a, definite ca
cu fnvatarea r,
fata de scopuri nobile (Spiritual person erafling @ life of nota 12). Ea este asociata §1 gestionarca emotiilo
jnvaja recunoasterea
by gent]
capacitate care include orientarea inspre intrebari existentiale viefii procesul prin care se deciziilor, com por tam ent ul etic $1
este scopul mel ceilalti, optimizarea , para.2) 9
este sensul vietii?”. .Ce este fericirea?”, Care preocuparca fata de
relaj ii pozitive” (CASEL, 2005
frumusejea $1 bunatatea, a ay responsabil, dezv olta rea de Wardlaw,
avea valori transcendente precum adevarul, rtant al sand vayi i mint ale (Pay ton,
§ consideraté un factor impo ) gi al succ esul ui scolar
© bogata viata interioara.
Si in Romania abordarea dezvoltarii copilului ca intreg incepe k, Blo odw ort h, Tom psett $1 Weissberg, 2000 .
Graczy ).
de bune practici pentru edu ssberg $i Walberg, 2007 and-emotional-
cdstige teren. De exemplu, un ghid (Zins, Bloodworth, Wei wrw .ca sel .or g/s oci al-
{hitp://w
timpurie a copiilor intre 3-6/767 ani, elaborat in ’ cadrul unui pro’ Conform CASEL
e social-emotionale de
afirma ca s), exist{ cinci competent
cofinanjat de Guvernul Romaniei si de Banca Mondiala, se earning/core-competencie mult e abil itat i de care au nevoie elevii:
1)
pe ,,abordar d mai ea acuraté a
bazat pe principiul considerarii copilului ca un intreg, bazi, fiecare incluzin cons ti in cun oas ter
reness) care
holistich a dezvoltarii copilului (care - n.a.) presupune preocupa constiinta de sine (Self-Awa valori si puncte forte; 2
permanenta a _cadrelor didactice pentru cunoasterea copilului sentimente, _interese,
propriilor v autoreglarea emofiilor
adaptarea programelor de educatie la profilul individ lf-Management) respecti
— auto-managementul (Se
controlu l impu lsur ilor $i perseverenta in cazul
ne see educatiei, conditie esentiald pentru formarea un pentru a face fafa stresului, cor esp unzator, monitorizarca
a emofiilor in mod
Peedi
rsonalitati ie
integrale e” (Ministerul
aesi armonioasase” (Mini Educatiei,
ie Cercetari: unor provocari, exprimare e $i academice, 3)
ea obiectivelor personal
progresului in realizar ess ) cate exp rima capacitatea de a
ial Awaren
Impunerea si promovarea ci inva constientizarea social (Soc ati za cu alte persoane,
iva gi de a emp
sociala si emotionala eet cee = et (si educa
privi lucrurile in perspect si simi litu dini lor individuale side
para pees psihologiei pozitive in educatie te favorizanti api dife rent elor
recunoasterea si valorizarea $i comunitatii; 4)
oe efai sigL Cavioni
Cay (2014, + p.14)
p14) nonote i ‘ grup, recunoasterea gi utilizar
ea resurselor familiei, scolii
agement) adica
ae ae sociala $i emotionald a fost brads aes re ig lationship Skills, soci al man
abilititile de relafionare (Re te pe cooperare,
locale, regionale si nationale, in diferite qari ifente seoli, la niveluri stabilirea si menfinerea unor
relaf ii sAn dto ase baza
ea gi rezolvarea
or
ajutorul: a) initiativel centrului CASEL eae din lume, cu alé, prevenirea, gestionar
MindMatters in Australia (www.kidsm: > RidsMatter in SUA si rezistenta la presiunea soci cand este necesar, 5)
le gi cautarea de suport
conflictelor interpersona care implica standarde
rEedu.au), b) Refelei Europe pene pentru ‘ competenta
sereduau,saci www mi
-mindmatters,
ble Decisi on Mak ing )
decizii responsabile (Responsi consecin{clor
uropean Network for Sacial and Emotional E eet emotionala (Th
ect pentru altii, evaluare a
grupului SEAL/Socialand Emoti
“AL ind Emotional Aspects nal Competence ENSEC)
NSEC) si c) al sie) al etice gi norme sociale, resp ion i, 2014 , Hag ger ty, Elgin gi
Cefa i gi Cav
‘il aoe citafi anterior identificd sase plea propriilor actiuni (a se vedea si: 014 ).
Anglia ; Yoder, 2013/2
sAndtajii ,si starii
aiictivall Keeehide bin ii
a copiilor care promoveazde, actiuneMune iinn domeniul
dor Woolley, 2011; Pantaleno, 2011 focalizate pe
EL au aratat c& scolile
os re fiind reprezentata de autoritati; “Cucatia sociala si Cercetirile derulate in cadrul CAS cinci caracteristici: 1. au un
ollaborative for Academic, Social and rot t Gomeniy ne excelent soci ala, emofionala gi academica au bazata pe
pozitiva (Sel Emotional Leamingc age nn 1) afia caracterului sau valorilor
2) psihologi a si educatia climat scolar care combind educ cu cap aci tat ea de a
(mindful eligman, 2011; Selj EL 2005; udine si ones tita te
i ie mintii ee
3) educatia
(2004) education) Primos uA 7 respect, responsabilitate, corectit scol it, 2. ofera
tiei/sensului frecvent&rii
construi_ sentimentul semnifica re necesa
exersare a) abilitatilor
(Benard, , 2004);): 5) educatia= inclusiva
ne eee (B
ee y Neallieng
eal si § instruire explicité asupra (si ocazii de adecvaté
perspectiva comunitafii suportive a la viat a comu nita tii, 3. ofera instruire
i oth 1 Ainseoy, me competentei de a particip abilitayile
$i sisteme care dezvolté
a e de specialisti ca Battistich aa
(promovat community Pers
able si Meg :2ectives) dezvoltarii clevilor; 4. dispun de servicii tranzifie, crizd sau
Seligman et al., 2009). Seco suport in situafii de
ath 200g de adaptare ale elevilor si ofera ate pen tru a contribui
ucafia sociala si emofionala este definitd ca or rtu nit aji vari
conflicte; 5. ofer sistematic elevil opo (Eli as ct al., 2008,
uni tat ii (co ntr ibu tor y serv ice)
fn mod pozitiv la viata com
dezvolta corr ipetenfe i
intraperso ny i
nale $1 ii interpe: rsonale nibroces
prin ul i Cay
Mtery, nae se
enti Cate
p.253).

59

Scanned with CamScanner

 * ; 414 si emofionala AR a8 intrat iInn s sfera de interes: a specialistil
3 0
invayarea you aah carilor conceptuale (Bochis, 2010; Boros intreaba: ,,.De ce educatia pozitiva acum?” ca s4 ne sugereze un prim
din Romania, oe nea si Robu, 201 3) dar in special sub aspectele sal raspuns: ,lumea a atins un nivel de prosperitate care ii permite 94 se
2010) si evaluarii ea de ghiduri pentru pirinfi sau educatori/profesori d preocupe de ceea ce este pozitiv in ca, de ceea ce face ca viaja sd merite a
aplicativei (elaborar + de a promova dezvoltarea socio-emotionalg
sai da 3
Ji irdita (p.307), preocupare specifica natiunilor sin&toase in timpuri de
armonie (chiar daca relativa) cum a fost Florenta in secolul al XV-lea 51
a iby Se 5007, 2010: alMinisterul Educafiei, Cercetarij si care pregateste acele nafiuni pentru a obtine un nivel superior de
copulor,
a Faas@
; ent Proiectelor pentru Invajaman
ch q prosperitate. Ori, baza pentru asemenea preocupéri, afirm4 autorii, ,.s¢
Le gi sunt elaborate /Pe principiile
tant at pune in primii ani de scoala cand se invaf4 atét cum se valorizeaz4
‘ compet
rer = ima uternic
eeltarea entelo r emotionale si sociale este rezult (apreciaz4) cat si cum se pastreazd gi se obtine prosperitatea si bincle din
»Dezvo l compo nenta genetica, specifica fiecarui copil
unor Se aatee er din mediu, provenite din familie si mai tarziu di om si din societate” (p.308),
Educatia pozitiva este definité ca educatie ,atét pentru abjlitajile
y
. 2007, p.37) si ca ,,trairile copiilo
Pe nwedeationl® (Stefan si Kallay afecta
vizate de educatia tradijionala cat si pentru abilitatile personale care
are jn toate impreju rarile care le poate
trebuie si fie uate in consider - conduc la emofii pozitive, stare de bine si functionare optimala la nivelul
viata $i -oltarea” (Mag, 2010. p.93). olta rii socio copiilor si adolescentilor precum si la nivelul parinilor $i instituyiilor de
/mas urar e a dezv
a en de instrumente de evaluare invajamant” (Hefferon si Boniwell, 2011, p.210; Seligman et al., 2009,
emotionale a copiilor si tinerilor, nu reprezinta doar modul any tare a fost — p.293), ceea ce presupune focalizare pe identificarea, construirea 93
in sensul
aceasta operationalizata ci indica si directiile in care se intervine promovarea punctelor forte si competenjelor individuale (Sawka-Miller gi
Miller, 2007, p.27), pe constientizarea i utilizarea forjelor individuale
ae Ji si Hamre (2010) prezinta 36 de instrumente utilizate in E Arasaturilor individuale pozitive in atingerea obiectivelor individuale si
cercetarile si interventiile asupra invafarii sociale si emofionale la colective, pe factorii care faciliteaz4 adaptarea si dezvoltarea sau reducerea
prescolari si elevi de scoala elementaraé (5 — 10 ani) — recomandate depresiei, anxictaii si deznadejdii (Cefai si Cavioni, 2014, p.13).
educatorilor si asistentilor sociali (pp.42 -120). / Fara sa fie explicit asociat cu aplicarea principiilor psihologici
Haggerty, Elgin si Woolley (2011), in Social-emotional learning pozitive in educatie, conceptul de educatie pozitiva incepe s4 fie promovat
assessment measures for middle school youth, lucrare elaboraté de Social si in Roménia ultimilor ani. Astfel, sunt abordate concepte precum stresul
Development Research Group de la Universitatea din Washington, — scolar (Leoveanu si Borzan, 2014), gandirea pozitiva (Blandul si Blandul,
sumarizand literatura existent, retin 73 de instrumente utilizate pentru 2010), educatie pentru cetafenie democraté (Leca, 2009), pregatirea
evaluarea competentelor sociale si emotionale, aga cum au fost identificate — tinerilor pentru viitor (Petrut, Petrut, Mateias, Ilozsa, Vaida, Pelle, Coras $i
e CASEL (pp.5 — 6) dar recomanda zece dintre ele ca fiind extrem de_ Bota, 2009). De asemenea, un ,,Ghid de bune practici pentru educatia
pozitivi a piarinjilor, cadrelor didactice gsi elevilor. Stimularea
comportamentelor pozitive ale copiilor — lectii invajate”, elaborat de
outh Self- Report/¥SR, Communities That Care Survey/CTC, The Organizatia ,,Salvati Copiii*, Bucuresti, Romania, in cadrul unui proiect
prehensive School Climate Inventory/CSCI, Developmental Asset. finanjat de guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei
WeMDAP, Devereux Student Strengths Assessment(DESSA, School — prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, elaboreaz4
al Behaviors Scale/SSBS-2, Social Skills Improvement System Rating sun model de schimbare a mentalitafii parintilor si educatorilor cu privire
SIS, Strengths and Difficulties Questionnaire/SDQ, la utilizarea violenjei in cadrul relatiilor intre parinti si copii, profesori gi
Washingtoi
@ Healthy Youth Survey/HYS (p.3) (pentru copii, copii gi copii (...) propunand modele de relationare adecvate,
descrierea acestor:
hente: pp. 11 — 46). modalitati de coping si gestionare a conflictelor” (Stanculeanu si Petrea,
Ogramele care au utilizat aceste instrumente 2011, p.4).
sunt prezentate in
le ulterioare ale acestei cari. Conceptele de dezvoltare pozitiva, rezilienjé, adaptare pozitiva,
In alt concept important in psihologia pozitiva este cel copilul ca intreg, dezvoltare si invatare sociala si emotionala (SEDL) au
de educatie fost integrate in aparatul conceptual-teoretic al psihologiei pozitive $i mai
Seligman, Ernst, Gillham, Reivich
si Linkins (2009) se (si ne)
61
60

Scanned with CamScanner

 ales in repertoriul strategiilor sale de intervenpie pentru sustin
dezvoltarea stiri de bine a copiilor si tinerilor, in corelatie cu cele tre}
definitorii pentru cercetirile si aplicatiile psihologiei pozitive (stari
trdirile subjective - cu cele trei puncte de focalizare: trecut, preze,
viitor, caracteristicile/trisaturile pozitive si institufiile pozitive) g
constructele integratoare de viati bund, dezvoltare optimala si sa
mintala pozitiva.
Viata copilului/elevului in mediul instructiv-educativ, scolar, famili,
sau comunitar, are aceleasi coordonate ca si viata adultului in mediul ;
poate fi mai putin bund sau bund, implinita, fericita, pe deplin reali
chiar infloritoare. Diferenja este aceea ci in mediul instructiv-educatiy
Particularizarea sa, mediul scolar) persoana (care este copilul) devine
ceea ce poate si devina in functie de modul in care este sustinut/4
oe proces de pregitire pentru aceasta important4/majora
sarcina
Viafa.
Capitolul 2
Subiectivitatea pozitiva: de Ja a fi bine Ja a inflori
Trairile si st&rile psihice pozitive reprezint& primul punct nodal al
cercetarilor si aplicafiilor in psihologia pozitiva (Node I: Positive
Experience), atat ca mecanisme cat si ca rezultate ale vietii pozitive (o
¢
viata bund, implinita).
Starile subiective referitoare la experienta deja trait (conceptualizate
jn termenii st4rii de bine, cu toate dimensiunile sale), stari referitoare la
viata curenté (aici si acum, conceptualizate in termeni de angajare,
implicare — obisnuite, cotidiene sau de exceptie cum este starea de flow) si
starile referitoare la evenimentele viitoare (conceptualizate in termeni de
optimism si sperant&) au o deosebita relevanta si in analiza calitafii vietii si
dezvoltarii copilului/elevului in mediul instructiv-educativ (formal sau
informal).
Aplicatiile psihologiei pozitive in educatie presupun operarea cu
aceste concepte cu scopul explicit de a injelege .Ce inseamna o stare
infloritoare? Ce inseamna sa traiesti o viata buna?” in comunitatea scolarz
(Norrish et al., 2013, p.147).
O scurt (in raport cu volumul informatiilor disponibile) trecere i
revista a rezultatelor eforturilor de conceptualizare a ceea ce constitui
trairile si starile psihice pozitive poate contribui la completarea a ceea c
stiu (ar trebui sa stie) adulfii (parintii, profesorii, toti educatorii si factor
de influent asupra dezvoltarii copiilor si tinerilor) pentru a isi ono!
datoria de a le asigura cat mai multe dintre conditiile necesare inflorii |
in (si pentru) comunitate si societate.
2.1, Starea de bine: de la satisfactie si fericire la angajare §
implinire
Starea si sentimentul oamenilor de ,a fi bine” (well-being) in pl
Material, fizic, emotional, psihic si social au suscitat interesul ganditori
din cele maj vechi timpuri (dovada stau considerafiile pe aceasti tema
63
Scanned with CamScanner