CREATIVITATE

Dumitru Daniela
Clasa a XI-a B

A Profesor coordonator:
Anca Barbu
Cuprins
• Definitie & Etimologie
• Teorii privind creativitatea
• Niveluri ale creativitatii
• Fazele procesului de creatie
• Factori cognitivi implicati in procesul creatiei
• Factori de personalitate implicati in procesul creatiei
• Factori sociali implicati in procesul creatiei
• Elemente definitorii ale creativitatii
• Tipologia creatorilor
• Tipologia creatorilor dupa I.Moraru
DEFINITIE & ETIMOLOGIE

• Capacitatea de a elabora raspunsuri

la probleme, de a elabora solutii
inedite si originale.( E.Limbos)
• Un complex de insusiri si aptitudini
psihice care , in conditii favorabile ,
genereaza produse noi si de valoare
pentru societate.(Al.Rosca)
• Termenul de creativitate îşi are
originea în latinescul creare – a
naşte, a crea, a zămisli, a făuri.
TEORII PRIVIND CREATIVITATEA

• Teoria asociationista, elaborata de • Teoria transferului il are a

Nednik(1962),care considera creativitatea reprezentant pe J.Guilford. El
un proces de organizare si transformare a
unor elemente asociative in combinatii
concepe creativitatea ca o etapa a
noi, pe baza gandirii. invatarii, transferabila si in alte
• Teoria gestaltista(configurationista) domenii de activitate.
defineste creativitatea ca produs al
imaginatiei (nu al gandirii logice), cu
ajutorul careia sesizam brusc lacunele din
configuratia intregului, completandu-le.
Niveluri ale creativitatii ( I.A.Taylor)

 Creativitatea expresiva este forma fundamentala a creativitatii care nu este conditionata de nici o
aptitudine si este cel mai usor de surprins in desenele copiilor.
 Creativitatea productiva este nivelul specific tehnicienilor pentru ca presupune insusirea unor deprinderi
care permit imbunatatirea modalitatilor de exprimare a creatiei.
 Creativitatea invenitiva este cea care se valorifica prin inventii s descoperiri si care pune in evidenta
capacitatea de a sesiza relatii noi si neobisnuite, cai noi de interpretare a unor realitati cunoscute.
 Creativitatea inovativa presupune intelegerea profunda a principiilor fundamentale ale unui domeniu si
apoi modificarea decisiva a abordarii unui anumit fenomen.
 Creativitatea emergenta este nivelul suprem al creativitatii la care ajung unii indivizi si presupune
descoperirea unui principiu , a unei idei care sa revolutioneze.
 FAZELE PROCESULUI DE CREATIE –
GRAHAM WALLAS
1. Prepararea este faza initiala si obligatorie a oricarui act de creatie.In aceasta faza, creatorul sesizeaza
problema si o formuleaza in termeni foarte clari, analizeaza datele problemei, enunta si testeaza diferite ipoteze
rezolutive. Este necesara o pregatire intensa si de lunga durata in legatura cu problema pe care creatorul isi
propune sa o rezolve, o informare minutioasa asupra istoricului problemei, asupra tentativelor altora de a
solutiona si abia apoi se emit ipoteze rezolutive.
2. Incubatia se petrece in inconstient si poate fi de mai lunga sau de mai scurta durata (minute, ore , zile sau
chiar ani). Ea pare o perioada pasiva, de abandonare a efortului. Se presupune insa ca in aceasta faza au loc o
serie de prelucrari paralele, se stabilesc conexiuni care nu au fost efectuate anterior. Inconstientul nu creeaza
nimic prin sine insusi. De aceea, sansele de a obtine solutiii creative la o problema depind de cat de sustinute si
eficace a fost faza de preparare, de bogatia datelor acumulate.
3. Iluminarea este momentul in care solutia problemei apare brusc in campul constiintei. Materialul acumulat
duce dintr-o data la o intelegere clara, sintetica a problemei. Uneori se foloseste termenul de inspiratie ori
intuitie in loc de iluminare.
4. Verificarea este faza finala a procesului de creatie, in care solutia gasita este testata, examinata pentru
eliminarea unor posibile erori sau lacune.
FACTORI COGNITIVI IMPLICATI IN
PROCESUL CREATIEI
• Dintre acesti factori, cei mai importanti sunt
imaginatia si inteligenta, intrucat ei au functia
de integrare a celorlalti factori cognitivi ai
creativitatii.
• Un factor deosebit de important e intuitia.
• O forma superioara a imaginatiei creatoare e
ingeniozitatea, finalizata in gasirea unor
solutii simple, surprinzatoare si originale.
• Un alt factor al imaginatiei creatoare este
originalitatea, caracterizata prin noutate,
inventivitate. This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-NC
 FACTORI DE PERSONALITATE
IMPLICATI IN PROCESUL CREATIEI

• Motivatiile superioare, nivelul de

aspiratie, interesele personale, sentimentele
si atitudinile , corelate cu temperamentul si
aptitudinile speciale orienteaza
creativitatea marindu-i eficienta.
• Factorii caracteriali si cei afectiv-
motivationali suplinesc in creatie un
coeficient de inteligenta mai scazut de 120.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA-NC

FACTORI SOCIALI IMPLICATI IN
PROCESUL CREATIEI
• Activitatea creatoare este stimulata de
exigenta unui mediu social-economic si
cultural-stiintific care asigura formarea unei
personalitati creative, permite libertatea
creatiei, recunoaste si aplica valorile create.
• Factori stimulatori: nonconformismul,
tenacitatea, inteligenta si imaginatia
creatoare, profunzimea campului de
imagini si idei.
• Factori inhibitori: ideile preconcepute, This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

neincrederea in sine, conformismul, teama

de a nu gresi si lipsa de motivatie.
ELEMENTE DEFINITORII ALE
CREATIVITATII
• -originalitatea se manifestată prin capacitatea individualui de a adopta atitudini personale f ăr ă tendin ţa de a
copia sau reproduce modul de gândire al vreunei persoane;
• -flexibilitatea se caracterizează în esenţă ca rapiditate a gândirii, de adaptare la situa ţii noi, neprev ăzute, cu
scopul de a se găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor din diverse domenii, inclusiv al cunoa şterii
artistice;
• -ingeniozitatea este spriritul inventiv prin care se realizeaz ă rezolvarea problemelor cu elegan ţă, într-un mod
abil şi surprinzător;
• -senzitivitatea, capacitatea de a simţi, de a fi sensibil. Profunzimea şi aria sensibilit ăţii depind de spiritul de
observaţie, care poate fi format şi educat;
• -fluenţa este proprietate a stilului, caracterizat ă prin cursivitate şi flexibilitate în exprimare;
• -expresivitatea, ea exprimă culoarea, forma, mărimea, ritmul, simetria, asimetria şi dinamica. Cu cât
expresivitatea unei opere de artă este mai mare, cu atât place mai mult publicului;
• – productivitatea adica a cuprinde un număr mare de idei, solu ţii, produse mai mult sau mai pu ţin materiale;
• – eficienţa ia în calcul performanţele ce se pot obţine ca urmare a rezultatelor ac ţiunii creatoare.
TIPOLOGIA CREATORILOR

• creatori potenţiali, cu aptitudini pentru

creaţie, dar care nu au o atitudine creativă;
• creatori manifeşti care au şi aptitudinişi
atitudini creative pozitive;
• pseudocreatori, cei care doresc să se mfeste,
dar fără să dispună de aptitudini creatoare;
• noncreatori, persoanele ce sunt lipsite de apti
tudini şi atitudini creative.

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA

TIPOLOGIA CREATORILOR DUPA
I.MORARU
• 1. Tipul cu indice mic de creativitate
•   Posedă capacitate redusă de acumulare şi comprehensiune a informaţiilor, care poate fi acompaniată de abilitate asociativ-
combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut.
• 2. Tipul volitiv
•   Dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în mod neproductiv, întrucât este dezvoltată latura
motivaţional-afectivă în detrimentul celei asociativ-combinatorii.
• 3. Tipul cumulativ
•   Dispune de cunoştinţe din multe domenii ale cunoaşterii, dar nu are capacitatea de a le asocia, combina într-un mod nou şi
original.
• 4. Tipul combinativ-volitiv
•   Dispune de o cantitate relativ mică de informaţii, dar nu şi de capacitate asociativ-combinatorie dezvoltată.
• 5. Tipul combinativ-nevolitiv
•   Dispune de abilităţi asociativ-combinatorii, dar nu şi de cele volitive.
• 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv
•   Este tipul geniului creativ, care are variate cunoştinţe, abilităţi de combinare a acestora şi un fond energetic stimulatoriu
ridicat.
 TIPOLOGIA CREATORILOR DUPA
I.MORARU
• 7. Tipul combinativ-fabulativ
•   Posedă capacitatea de a critica, dezvoltată la un nivel inferior şi capacitatea asociativ-combinatorie, dezvoltată excesiv.
• 8. Tipul combinativ-critic
•   Manifestă imaginaţie şi gândire de tip critic.
• 9. Tipul cumulativ-hipercritic
•   Posedă capacitatea de a critica dezvoltată excesiv, chiar dacă multe din ideile originale sânt trecute prin fi ltrul critic.
• 10. Tipul ideativ
•   Este persoana indicată pentru activităţile de concepere, mai puţin pentru activităţile de proiecţie şi construcţie.
• 11. Tipul ideativ-imagistic
•   Persoana la care ideaţia şi capacitatea de vizualizare a ideilor se află Ón echilibru.
• 12. Tipul imagistic
•   Predomină structura imagistică, iar structura de elaborare a ideilor originale este mai puţin conturată.
• 13. Tipul ideativ-imagistic-obiectual
•   Este tipul caracterizat prin existenţa unui echilibru între structura ideativă, imagistică şi obiectuală
BIBLIOGRAFIE:
https://ac-psihologie.ro/blog/creativitate/
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/prezentare-ppt-creativitatea