Æ>

T- M
A t m . X Ne. MERCUR!

|§ « § É
& $ fiJ N C IU !« i * .y m m m . U.N MUMAR
*> A^* ..„m m ùsàïShyj
m -*
Se pirtmesç. La: „Mr « '’Alai
ßJ« ÊèèêêJ j} '
I-
AGEMŢÎA DE PUBLICITATE
B R r t N I Ş T C A f l ?.
Ä ’- (f Ş m
' i
3 am
>)iigæ ;
>i •>» ÄÄfe|
V: Sub dîrecţiimea ünüî comitet
AD.MJNISTRÄTIA ZIARULUI üjÜÉ&Ü SÉE
PiAŢA UNIXEI No. 6 sait’ilßu Siuliu nfimè«! II 5^1 instituit cíe. Clubul Naţtoîial'-Ljoers
' * *• ■•■■■ . } vie ;■ ; .. (« •Sri ú “ Í;;
1 L L íü'jB M 0 ■ ©© N R Ţ iQ N A b -lilB E R R L i C O T ID IA N
-1 I E9ÎSÎ hijj’uj ob n:»iöT (I
s ä * ..ä , ...: m-.mmmmşsmaş
.s- f.-rîinsa .siÊOQîeln .ses-,. - ! •
S- ,Q > X û»
r€V
%
ü& .et*

O statistică irîteMşantă —‘ Foţnmd mătăsuri '(noi pe rnpaÎăCOii, .

Neamul romanesc; bMznueşte de ciul celui mai greu calvar* dar care in numărul recent al ziarului »Glasul By* Din cadml său tunica se coboară:
data aceasta Naşterea Mântuitorului irăeşie astăzi zilele cele urci mari couinei'U găsim următoarea interesantă sta­ ii [flutură batista, ei uşo&vâ
mtr'o atmosferă de senină mulţumire, din viaţa neamului. tistică cu privire la numirea funcţionarilor Ş i 'h şold ¥ # ţtriWd M acat mov, : l? :*
Recules după doi ani de sbucki- La sate, voinicul întors - de pe pomâni din Bucovina sub r^gtisiul austriac. : * 3 "• : O-‘irînoq eq sinţmrEqanî >îe q n
uate frământări, de suferinţi de tot 1front îşi vede visul de veacuri în Statistica care datează din Ianuarie 1917 'Mi $’a despntih "UMtila in pîcop '
felul, Românul fci deapănă firul a- făptuit. Ei are in casa iui aşezat în ne^ arată ciireja ce ja-mează: . Şi <ea s *apvopfe":ă<f pat,.... ’'că doară [
mintirilor şP în tilnia zIî&ot de săr- rândul icoanelor decretul de îm pro La'.gCtvernuí ditf Cernăuţi, avem, luire 105 îmi bate lampa n ochi. *[D&odipibaf3 t
. Ceţeşie-appi, un psalm înţfuhncecţsiov,

• Ai fost aminte azi?, Dăfi bine sama.,',.

-Năi supărat pe tata pi pe mama ? .
De pozne mîini din nou ai să te apuci ?....»
ML între sublimă îmbrăţl furări (bri|âiiieri) 2 români, Intre 20
re frăţească, fo»naH‘ Veterinari, un român, — A m fost mm irite- toată săpf(imcina
: frumoasă ţi inspectorii pentru cultura agricolă a dini boi. u/lte să-m?’dducL.1
şi pentru industrii simt exclusiv firiinî. Â a m iuti somn, bunică.,.. Sărai mina.
i în lumina senină a idealului Sub asemenea auspicii ■sărbătorile La îOntabi'itatesde 31 de înncţionar^ 3 sfenl
w-ptuit. ,> r N ,.,1 ,f l in RourAni, fireşte şi aceştia funcţienan inkri-
1 idim fără îndoială încă zile des- v^i UoUliuLu a.p/U m $Uil' « a jU m . orie latre -.fuşcţiouarii subfit^rni, measiţi .fu.HC- . \5 M. C a d re à n u
de grele. Sunt ranele qe încă nu tr’oEÎC lumina deosebită,
îndeamnă- 'î ud roma rea • unui
ticuri de C8a.celar.ie,. din 94 iiiş-i abia 6 sunt
Români. La servianl s^selcipr, drumurilor
'} vindecat sunt consecinţele raz- , 11P. n f*i n vinH *'■ ţ•"] 'm -p -U n ! Mroi f'4u.or Re aTă ^ 13 funcţionari nu e nici
!1 Eli care a v răscolit toate aşeză- n eam na O viap. u@na, Utv,ej„ Jtu. iL.ei
’•stele şi raiiduelile viaţii no nu ale,.; ere de prosperitate-
. *- -
şi d e .regenerare,
. .
Uiiifl lţotMn. Dintre 2H servitori-şi uşieri 2
sunt Romani. Deci din 343 slujbaşi numai
34 suni Români!
Pom ii !. ."Crăci u 1u
pe^ fiecare zi orizontul se limpe- De aceia cu prilejul sarbătorirei . U Direcţia d* poliţie : Din 2$ funcţionari
e şi prin munca stăruitoare a acestor zile sfinte, să ne întindem O concepp a sunt români şi aici ex«p- •Tu n’aî văzut"pă& reă, copile drag aî meu —
'nrora, edificiul nostru' naţional în mamele, ş> mir o -fraţeascr mitre su- > La coattb5itete şi casceigriiie w u k u . Pădurea iam a doarme, c'aşa vrea i'-umnezeu
rtă vreme va fi reclădit. ffetească să facem, l|gáfi^ní aşa vîoîâ' din 12; fttîîcţioaaii 3 sunt R-offiâai. Din -'.j'fbi, ... ănfiî? O lîjs'H . b m■
f>e data aceasta îâ masa de Cră- cum am ştiut să apărăm liotârele cu 13 Ji!nc:,h>nari subalterni 1 este Româu. Din Şi numai câte-tţu viscol o bate une ori
15 Jnşpedojri de ; sergenţi 4 sunt Români E a 'p iâ e g e atunci’cu hohot, cuprinsă de fiori
nu vom avea belşugul de odi- •piepturile noastre, tot aşa s í recon• Deci din 101 funcţioriari 15 sunt Rcinâm!
â,
^ dar mulţumirea ^sufletească. . stituim R o m á i n Mare prin8mun^f La Direcţia de Finanţe: Din \f)'2 funcţio- lijţ 1C ilii" ; \lJ.

ompeijŞa cclelaltep Hpsarî. Rărim fără preget şi neînfrântă dragoste de nafi „în concept“ 7 sunt Români, dsr nici Şi tacg-apoj şi-a6oarm e cânb viscolele pier,
umil iiiin. oi funcţiona« superiori sau î» pos- In noM lea Insă 'vin .îngerii bin cer
le în mijlocul, familiei şi a; copila* neam. w tuvi:îţ:osdRcătoare. La coHtâbiîitate din 38
i'°r Iui va povesti episoade din v Să nu şovăim o clipă şi să n ea : funcponsri î Român. La cancelarii din î l
mpul războiului, îe va încălzi s ii- ratăm vrednici de rnarîL noştri' Aliaţi funcţionari 1 Român., . Là ë, ç m é m . i ..ulei un Şi sboară’nceţ b e m to g u l păburifor 5e brac),
ţ iul en cirpL .'cnnvi «a oo -w . l i h RtHKÎhî La birool
RomSh himaî wcönfrol
décbntrol t^eaic
tecnic fo^encrar
fâiancrar Şi cântă'ncet; şi mere şi flori bin sân le cab
ÍÍT • P ,Ce ?e, VOn Cu alut0rui camra am va2Ut înfăptuit nici un Român. La biroul de avldenţă a ca-
• bene ir ibiona neamului şi le va visul tíe decenii at neamului. - dafetîiâoi iendar între ^ .fm*e$onari nki «n b-u; snivra » s s r i n * SG
••••ita hotarele României Mari. Datoriile cele mari abia ete acum Roaţâiţ.' u vanu intre m funcţionari 4 Ro I a r ilo r i!g :se n in ă be.ram urî până jos.
mâni. La biroul. penin? debitul sări? nici un
o generaţie care a Îndurat supli- de avem■ 1de. î îndeplinit..............
Vf XK.Jrjj F, i Rcrthap: intre 54 de funcţionari**“ "w ”I
de biroii
Şi-i cântec şi lumina şi aşa e 6e frum os!
Român, beci între 2^4 fuscitonsri abia 14
Românit Iar brazii se deşteaptă, se miră asta ce i,
Epopeea noastră €-*A La; tribunalul din Cernăuţi şi ia judfecăto« S e bucură si cântă ea îngerii $4- oi. - •
&Ê/fâs%^»v f?>k riile.din €jrcuni£.cripţia acescui tribunal sunt
a> ȟ I ii 1111.(1 S I S
ficigü ti
%t 4$
.( ; (Din volumul
■ i!•j-irtîi
nu î
vqlumul „Pe imrginea.epojjefi*, însen?-
■
după cele'mat recente’ date ; d*n 96 magis-
t'râjF
rou 6
îâ Români şî dîn 124 ftmeţionari de bi­
Români.
T u .n ’ai văzui pădurea, copile drag al metr
Dar u-iie că iţi. trimete binir'ânsă Dumnezeu
nari PIin îşrSptif 'víízbllÖlutt arpâreâ' 8 L&; tribunalul Suceava şi ia judecătoritîe
De^o săplâo'iână u.ríann de foa'ííié ptiiL Iatiiigwe vikop. I r din Circi:inscripţia acestui. tribun«; sunt : din
p tefdî® cazarceei din Sibiu îo care «era^ ”8uiiă|iist'raţî 18 Români şi din 105 funcţio- On îtiger rupse 6 creangă din brazii cu făclii
închişi spre a ne vedea, îo aşteptarea Noapte de crăaun. nsrîi de birouri 1.0 Româm. Aşa cum a găsit o, cu flori şi jucării
mereu pielungjtă a plecării spre un !a- i-aşife-pt la -geatn, ca de deriuiit. să-*; Lâ’ cdnsîliiH cultiirWi al ţârii Bucovina, o- ‘j . ; ■.
g r, moartea cu -ociiîi—moartea tîfi foa­ privesc cum se înşiră în ;noaptea albă, frfiiu auas-autono,m» având a îngrili de inţp-
me ; lénia, rece şi organizată, Mâncări! înghemuiţi unui î; alto!, rebegiţi :ds frig, între’ teşdff agricole ale -ţârei şi-cled trebuftid să Departe mir un staul e n rase acum Isus,
fwâ mereu ebritâct direct ou pcpdaţur
grame de pârse şi grame de o iâtură copiii 3ărâcir bătup vâat şîde a'eVdp rurală a Bucovinei sunt din 24 inscţionurl Si îngerii, o, .câte şi câte î au a d u şi
neagră de arpacaş, cari duc din casă în casă v.stea cea numai 3 '■Români.
fiecare zi întrebam mereu : nu mai mare. De la această situaţie eicquenta porneşte Dar ei e bun'şi mpşrţe ia toţi . câţi. îi iubesc
'■lecam ? Duşmanul care reluase oFensbă I-aşfepi să le-afectift ^îiisiiî cr staHn opera de naţlf^disfre a Bucovinei, eliberată
G3 iarna pe frontui Moldovei, aştepta să îa care nu vibrează nici un fel de pie­ de sub..stăpânirea austriacă. Tu v no, -şHeTicHinâ,
■
li ? Doamne- :îfr multumnse“!
curgă mai mulţi prizonieri, ca sâ facă un tate, dar in care e atâta m vinovăţie...
i oavoi de cel puţin o sulă de ofiţerii 1*aştept'sf-mi' adu â TafnietUi iradiţii- Ci. Coş orc.
Dar ciiţ rii nu veneau, suta nu se com­ ior secibare, paftutnof v-cMiof credinţe
pacta şi na vedeam pierind, moartej suava fppîfeie a nootUer de
In ajunul Crăciunului am ceru.ţ per- crăciun... I I I ■ ■ ■ 1f ‘ ^r- prin coijcepţii.de interes general? Numai
i;, u-ăâ
K} comandantului
. unlurisă ...w8vu,
-------»»-!*». ni@rgem x-1 gânciil meu se duce la ijn u s a p - Swietfti péűiáúi i’eşăn M. Codreanit Hl>] 5- ' iegifé pót stăvili abuzurile, forţele între in-
Ja Disencă în noaptea de Crăcium !®a aceasta cii stele; jpllsă de misterul y e care l publicăm înnumărul de fa fă U I m t e ll i divîzX huntâV- álé* pot ‘lace anevoioasă' domnia
r ca swu ci s a acordat. dH o con* -'Sşterei, îb ,*care ék .fl^i multa durere, icpa?r;ne .aparţine:ţinuititlu medii desonete pe r* ■ ; ;.' ; n i l tg V!t | | -^ biiiyiin_.^Wc(.’"^0è •'ce f^róeíá singură -să ră*
d ţie: .să na ne prindă că am vorbit cu ma! inuI^ pieţate şi mai «mită .speranţă cari miorul „Statuete? le-a scris în V, . ; ■. y* ■.fl-'I -’. Î S . -a m4e-;îa\,afàfâ'>dô Scutul legei? Femeia ca-
românii din biserică. L “* ™‘ de cât orî* élnte f impui, războiului.
Ne-atn pregătit toată ziua pébtni'ma* -Copii rsărâcl, cdre mu pricepeţi senzul ____ â^', .\ iLL ■vAVviínLví să4ăîîtăvşa4\etâpâR4 pe avutul ei> nu-i -stă*
Aceste sonete vor alcătui un al doilea
rea clipă ce ni âe acordase. Noaptea se marilor nenorociri* <J a carp va să ia^ă Ţ oiim .-ce ,va f i p u sjn curând sub presă. D-îta ;Ana Qs4ţl|-K^'Q|ca^ş'1IJl\tri|i||e^í#* P&î5^ P8 1151115ca 81*» îiU"1 stapana n.ci ».’uT* pe
lăsa. Mai erau câteva ceasuri şi fa tata .Ţr^facegea fua'^L cmü jni; prifep:-,.iţi nici __ ^ cu acuşi mldtn.
Odată __ ______ ......
de sonde va a- mateareă ^teţrepi,îndure"<ţw ^ e .^ jn Violenţe!« soţului <egca nu ie
Domnalui aveam feă Om liberi, s a n e ru - <Mw. viedă-pnf oânt«^c ua^v, contat la pare-şi traducerea, eroicei poeme a lui de spaţiu, extragem i a m a /;»Cyă oâuzul cu avei ea S'.<|(eY letM
gâm între ai noştri. " ’ toate p erţiie^-ltorea voastră s.,â i «işcă Rostand vCyrano d i Bsrferà? űd/nfa- Tot un act de dreptate venim. }\ noi M •-.
Ea ora 8 seara un ofiţer ungur ne ffiai W tt de cai.iot ceraxi tearidâ safje- bil ir&nspusg inversiune românească ş f cerem,, noi nwmçje \Ú í . c á .,^ u®.°u v4 ‘ r\ nu"l «UV '^ici
ruem â: tut. Cä'ci ea mă faee să ctigtf îa partea din cart primele trei acte au fost jucate' Ia ţ^ h c ^ f care ‘au ‘skijiV*. drept" oc^ 1.1115sa J‘ef fl}CU lt . ' .
...... ‘ '■ ' ' * .; : . « n au cerut voiul universal; ro*
.,dorni,
V care,
. dapa .-. .LVce
: --w Ad.M in
si*a cnşf:i.âi ţfafXrse-
lot gra- b-bia.sa . ciss-fu-ţat». mainte. . .de. .a. ii scuturata
.... . ...
,oui, de locotenentă \y, moare-vitejeşte-iiribăm-•*
- vL-'-V' VtiU “- .-decente „ o siuareau
ri . • şt
* ?şefbia de aiţo
. decât ,
, , .. de
tâadu-şi soldaţii; , ,ia>vsmenta ... iafîVjUastt: V,de 1 H&traişerbivo9 ^ Principnie
J . 5 aeiteKie,, . „aie. piopa-..
peni , . . răg
care a -.vaginát v ţu.
... sir
.*, pana
■Xrj!■ h., AM ţU-.,«S.
r« Roa4» -şirei morale, . când .ajung., cu,, ad...
avarai stupa*
. *
i.nde şi prin tnabalalele ‘gjfddoasb, "pe -vbi Cari purtaţî aPă daîh în lume scrisă cu obiectivate de savant,
iuriş, ne-au cărat la o gară secundară V€si0® cea mare a tvecuţului,—-curând, -. ‘"l -, f-te? mtoam iu .CiiiJâgtiMa ocarmunulor, aprind
■Pt lângă '.expunerile'' mini militar do­ si na Care, infmntâPîd printeddia-jholimiior^tti-. i . .. v ;* f .
in mijlocul eâmpnlui. ‘ curând, ve*tl-.p%tea cânta.vesteacsa-mgre i penfcu nes ocotiţii ra*
tai tu un distins spirit citite, lucrarea ne nestâns simţimânţu^r .^-rt:^.;. |£>.ţs t^ îg i.. ...... jj y 1 ,
Nt‘~au îmbarcat în vsgoane lagketcie 8 Vlftdruiiîî, vestea e i •Dreptatea s’a surorilor de caritate, '' ,îçtjâi'iie'' ' ,,uf- Uii? ", . . . , tj j ..
au încuiat uşile şi ne-au lăsat Md&it cu |tfs!e. d-iui general Gâmnescu itistliue o icoa­ făcnt d't rb. IVv-GjbÜ 1 .1 .10 4 5'u'nteţi -o'epr.-nşl sa vedeţi re'mçüe veseie,
santinelele înfuriaie. s’ Florile dălbs l >,.v)P
s(V.,./V ^Cy*i nă fideiâ p aet&ter de eroism cu care oş­
tirea noastră O dăt dovadă de cum ştie Nuvli'îâiSîCuvifBi^ .úalb şih^rgr&kïïl jâë dhpr ţsglabij, uşiirâtice-r-dar nu toate subi astfel
rotaşi dc sub globul de ceată hivzu V, , • ting. îienovam: sâ conserve virtuţile, strămoşeşti. tate «pe care l-aţi întins asapra;: tutuebr tn* : *—ÿilo 'cţedeţi mulţumită cu soarta lor. Ş
,iat* â. Sib ului, strftbătâad feţuntdefil piil.or Ţării, basţ^iicr şf/^^supa íotü|í’cát'e. lacrimi. Dar vezi, mândria as-
Mrste câmpii, înzăpeziţi şi rieaeJaţi, glasul
dapostiţi aici ?.. q -, ,v.cuntie pe célé’de um-linţă şi dorul răzbu*
al d°p°telor româneşti au „Cine încearcă sâ ridice înlăiii;.t.ral statului ura de Stârea fefnesi sûd acthalâ lêg-é ç(jna^ èstë ^nărpi preface câte odată în zimbet pe cele
şi ni ţnjuîituiiie usgu.-fju C8 n. pa. clasa, Ura de partid, ura de credinţa sau orice fel de un anacronism, este o anarhie, cătf el în- ''\-je j^nfvé.
irfi mei Kifli- -mrtln Jiăpn^ Artfiiidli >lege
t® civilă, cu înlănţuirea femed
samtfă, nici rîjai mirif, nici uiai--puim, Aţiuaih
« a« , ne-afli ţnC(aBa( altâ ură, âcSIâ chiar când pretinde că o face în intere- nire de ia'.individ,/a individ. . . ,pe ţişipu! căsniciei, este şi o staviiâ pentru
o»! ani dţ.jiunci i ........................... “iul c m t i , .al parHduIuî ş i ai credinţei cărei aparţine v e Şi care fu înţelesul primelor reforme scci.rjo : căsătoria legiuită, deci o încurajare ia imo-
A De;. î?)HL jîafapt uite în fiece ţară? Care întâiul sta- raîitate, căci dacă pentru barbat zestrea es-
>i Aetippa- fără discuţie ceLinat perfeutes auşmari a! lor“. diu de propăşire în şirul vremurilor? Nu te un îndemn spre căsătorie, pentru temeea
As,
R o o s e v e lt. oare scoaterea individului de sub stăpânirea care o are, întocmai ca şi pentru acei care
- -A.-, -- £_MYfâkiMă şî ocrotirea Ini prin legij adecă munceşte, este unul cu toiul protivalc
é m m £&■" *

hhbsjw®*! * '.i-rmn— ^-•aarrnmn ~i
Ref rma iegei civile cată să se facă nea*
parat. Dar şi îndritulrea iemeei la viaţa po*
rtică, este o necesitate. Dreptul acesteia
vine încet, dar vine sigur. Omenirea va să
treacă printr’o egalitate desăvârşită a turor
fiilor ei, înainte de a porni pe drumuri nouă
de împilare. Nu se răspunde oare cu ace­
leaşi vorbe de semîţie, cu aceleaşi gesturi
de uimire, cu aceleaşi zimbete ironice cere­
rilor de drept la viaţa publică ale sclavilor
din vechime ? Ale burghezilor înainte de
Revoluţ-a franceză? Ale negrilor din Stateie-
Urnite? Ale naţiunilor cotropite de stăpâ-
- itori străini ?
Diviziunea muncei? Femeia menită să ţie
? spodă ie şi să crească copiii ?
— Da, negreşit....
Cu o ccrid ţ'u ie 1 Să-şi aleagă ea ăebună
v j c acest rol! de buna ei voe să renunţe la
toate foloasele vieţei publice, atunci când ea
o voeşte şi când are pentru cine renunţa.
„La’ssez-îui, vous, le droit de renoncera
e 1j“.
Dar dacă intrarea în mecanismul politic al
o ei masse de câteva milioane, în totul ne-
pregriită, recunoaştem, poate înspăimânta pe
con u .ătorii noştri — evoluţiile pe care fa­
ta! ie vor aduce votul universal şi împămân­
tenirea în massă a streinilor nu sunt de con­
testat — există putinţa de a face lucrul trep­
tat, pe indelate, prin dispoziţiuni transitorii.
O asemenea măsură transitorie ar fi bună-.
cară încetăţrnirea individuală a femeilor, ar
fi acordarea drepturilor politice la răsplată
wsasssfci' i abate, In orice fel, de !a daioria lor, vor
J5 Koembris 1918
ea----
Vmvţi Români de pretutindeni
Să ne ’nfrţŞŢm în gând şl dor
Şi RiVnchegăm moşie mândră:
0 Românie a tuturor.
Din Rol.spad, din Orheiu, veniţi
Din Bălţi.,Soroca şi Hotin
Ostaşi lui Ştefan Voevodui
Să n e ’nplirmn sfântul destin
Şi voi străjerii Lui din Putna
Şi din Suceava rea domnească,
Veniţi să ne ’n n Moldova.
Moldova Lui cea sttămoşeas'ă
iar. voi ce ’n lacrimi aşteptarăţi
Sâ reînvie ar Da ia
tui Dec bel cel aspru,— Iat-o :
Trăiască pu uri România!
vie dară şi Baf, atuî
Ş cei de d hi colo de Nistru
Şi Maramureşul Iui Dragoş,
Peri- va- duşmanul sinistru 1
Voi 'subjug-?ţii, voi huliţii
• A voastră fântă-i mângâerea.
KeVţindeji mâna, vă h ţelegem
Căci şira şi noi ce e durerea
Veniţi Români de pretutind ni
ne hifrupăm un gând şi-un dor
1 :D; iuind vrerea ce veche:
O Românie a tuturor.
Măria Kexnbach
r?3 De sfinţ ie sărbători „Mi*
r . î i.%u adresează felicitări abo­
naţilor şi cetitorilor.
Curtea Marţială din Buca-
/ ş :i a chemat la interogatoriu pe
daiii K A ''ion, C. Steri', D. £)'.
i ' Paşcanii, P. Ciorâneanu, /. Tec­
ii crescu şi alţi representanţi ai
politicei lui Machensen.
li 5 Eri au sosit în localitate d-nii InculeR
ministrul Basarabiei, venind din Bucureşti şi
general Petala din Cernăuţi.
D l ! ;ul,ţ a plecat astăzi la Chişinău.
1 3 Z: iacul sosind abia mâine, el nu va
ui, a fi distribuit populaţiei decât, în ziua a
3 a da Crăciun.
s %Mi isterul de Instrucţie a acordat suma
de 70000 lei, ca subvenţie lunară pentru că­
minul studenţilor din Iaşi.
4 vagoane.
^ Eri a avut loc la Prima Casă de la l Ianuarie, orice reţinere
ele Economie alegerea unui membru asupra pensiunelor.
h c- nsioul d administraţie, în locul
d 1 i SR nil eseu cşit la sorţi. numit secretar al direcţiei aprovD
u candidat d-nii Gh. Scobai, zionărei.
Dec :• Motăş şi Stării Ies cu. A fost
ro d i ai ales dl. G ;. Scobai care m Numărul viitor al ziarului
nostru
a îidrunit 500 voturi.
v-' Tribunalul comercial s. 3 a şi bi ie a. c.
corpul portăreilor s'a mutat în loca­ 83 O misiune industrială fran­
şul şcoalei TreiErarhi din str. Ştefan ceză va sosi fpeste câteva zile în
tel Marc. ţară.
M I Ş C h R B A
'VllUfVl— l>r»|gl | ~' .M
MM” ■•* w - '*■ j iuimb >^i IniiWiriwii yOi inji - «#*>•»
pentru merite personale, pentru servicii hi­ Această misiune,—care a ajuns Regiunea II. 1) Pănmnt de cultură lei 1080 Dl. Wilson la Roma .
ndui public. Să precedăm ca cei vechi pen­ ia Atena—va lua înţelegere cu or­ ha. ; 2) Fâneaţă bine înerbată lei 1350 ha. Malta.—Preşedintele Wilson a so*
tru cadreptul de cetăţean eradîsttncţmnea şi ganele noastre centrale asupra ne­ Regiunea 111. 1) Pământ de cultură lei 1020
ha.; 2) Fănesţă bine înerbată lei 1320 ha. sit la Roma Vineri însoţit de Prin­
răsplata supremă. Ar fi deocamdată încetă­ cesităţilor :e ic are România pen
ţenite femeile care s’au arătat vrednice în tea industria ei, în vederea aprovi­ Regiunea IV. Pământ de cultură lei 980 cipele Udine. A fost întimpinat de
timpul răsboiului la soldaţi, călăuze, infir­ ha. ; 2) Fâneaţă bine înerbată lei 1280 ha. Suveranii italiei şi de guvern.
zionării tării. Dorohoi: Regiunea 1. 1) Pământ de cul­
miere, doctore, organizatoare de ajutor —
t , Militarizarea funcţionarilor şi lu­ tură calitatea I Iei 1240 ha. ; 2) calitate« iţ
toate decoratele cu ordinul M S. Re.mna,— cratorilor.-—Prin ordinul circular No. 1336
Situaţia în Germania
lei 1000 ha. ; 5 fâneaţă bine înerbată le1
apoi toate câte sunt înscrise cu tid 1 defi­ dţn 16 Decembrie 1918, apărut în „Monito­
1600 ha.
Sfatul central german a desbatut
nitiv în bugetele Statului, judi ţelor comu­ rul Oficial“ de eri, toţi lucrătorii şi funcţio­ asupra tuturor chestiunilor răsăritene.
Regiunea 11 : Pământ de cultură caiiiatea 1
nei, în fine aede care şi-au căpătat un nume narii de orice grad, actualmente în serviciul S'a hotărât ca aceste chestiuni să fie
Iei 1040 ha. ; 2) calitatea 11 lei 300 h a.; 3)
ca publiciste, pictore, muzicante, filantroape, C. F. R. şi direcţiunei generale a P. T. T- tratate în cptnun acord cu delegaţii
fâneaţă bine înerbată lei 1400.
proteguitoare alt industriei naţionale. au fost mobilizaţi pe loc.
Cu încetăţ nirea individuala evitam intra­ *
Fâlciu: 1) Teren de cultură calitatea 1 lej poporului.
1120 ha. ; 2) calitatea H, adică acele terenuri
rea cu viaţa politică a femeilor * rea taiere in legătură cu aceasta, Marele Cartier Ge­ lutoase, nisipoase, seruhoase, vâri, cari ţin
şi a celor cu o car etă prea infimă, sporim neral a hotărât următoarele:
apă, supuse temporar inundaţiunilor, precum
Demisia lui Von Sturm
elementul românesc în ţinuturile uncie străi­ Dat fiind că în ultimul timp s’au produs şi acele cunoscute î» localitate ca puţin fer­
nii sunt prea mulţi — în oraşe osebire — printre lucrători şi funcţionari mişcări cari,
Von Sturm al doilea subsecretar
tile lei 840 ha.; 3J fâneţe de şes lei 1400 de stat german Ia interne a demisionat.
dăm femeilor un imbold puternic spre mun­ dacă vor c ntinua, vor compromite situaţia
ha.; 4) celelalte fâneţe lei 1200 ha.
că cinstită şi statornică şi câştigăm asírd o trupelor cari operează în ţinuturile româneşb,
: 3 Sosirea mtsiunei engleze în iaşi.—
pârghie pentru ridicarea moravurilor şi pen­ de curând unite cu Regatul, ase iau, urmă­ Eri a sorit în iocalitate mu-iunea engleză Raporturi italo franceze
tru toată lumea, dăm putinţa de a se pre­ toarele d'spoz ţiuni: pentru alimentare sub conducerea d-Dri
găti pe încetul, dar mai ‘presus de toate Paris. Miniştri de externe francez
a) Tot personalul, aparţinând institu- colonel Forster,
câştigăm un principiu acel a: deplinei egali­ ţiufii'or arăt; te mai sus, este da or a D-sa a avut a eară la orele 5 p. m. o şi italian lucrează la proectul de .lege
tăţii a tuturor copiii or Ţârii şi satisfacem, lucra cu intensitate şl în conformitate cu consfătuire la Prefectura de Judeţ cu, pentru regularea emigraţiei şi rapor­
pentru o jumătate din omenire, simţim: o.tul programul stabilit de direcţiunile res­ d-nii I. Rang, prefectul judeţului şi C. turile de salarii între emigraţii ambe­
cel mai vrednic ă'i respect, acel al demni ţâ­ pective ; C; upensebi, preşedi tele comisiunei in­
lor state.
ţei personale, acei demuiteţei de om. b) !n zilele şi orele de serviciu onîo- * terimare, consfătui e în care i s’a expus
A CONTA-KERNBACH na e de autorît^ţila în drept, nimeni nu de către reprezentanţii autorităţilor si­ Alimentarea Europei
Publiciste poate sâ lipsească de la post fâ<ă auto- tuaţia alimentară.
rizaţiunea ş 01or ier rinei respecţi, şi Dl. Colonel Forster a promis tot con* Carnavon.—-Guvernui Statelor-bniţe de co­
Notă. Această întâmpinare a fost înaintaţi cursul Aliaţilor pe t u îmbunătăţirea si-
c) Toţi cei prezen i la se'fvi.iu sunt mun acorl cu aliaţii vor lua conducerea or-
Consiliului de Miniştri semnată de 100 femei, tu aţei actuale, declarând că în curând
dajori sa lucreze în conformitate cu in­ garizsrei ţşi administraţiei ajutorului cu pri­
cele mai multe profes arp. vor sosi aprovizionamente suficiente, pri­ vire îa situaţia teritoriilor de curând elibe­
strucţiunile şl ordinele date;
d) Toţi acei lucrători sau funcţionari, mele transporturi îsind deja pornite spre rate, neutrale şi inamice. Se va forma în
de orice g ad şi categorie, cari se vor porturile noastre.
Apoi d-sa a cerut o siiuaţie de cantităţ'le aceît scop un consiliu compus din câte doi
de cereale pe care judeţul Iaşi Ie posedă şi reprezentanţi ai fie cărui guvern pentru a a-
f trimi i înrintea Cu; ţilor marţiale, pen­ cele necesare pană la viitoarea recoltă. sîgura coordonarea resurselor alimentare fi­
£ â ifiiG C ili nVi
Ş *I^
u i i i tru a îi jud er ţ şi pedepsiţi în "^nîor-
itî taie cu legile răsboiului,
Astăzi dimineaţă d-1 Col. Forster îns: ţît nanciare şi transporturile pe vase.
de d-nii Crupenschi şi Rang au plecat cu au­
Dl. Wrlson a numit îa acest scop pe
Co andănţli de corp de arme,'.-.: şl co­ tomobilul în judeţ pentru a studia chestiunea
mandanţii de gări şi atei ere voi ţace să la faţa locului. In special se va opri în co­ d. llaiiover Normale Uireotor generai ai
joa îs sat e jale-amară, se execuţi-», la ce îi priveşte ordinul a- muna Voineşti, care a suferit cel mai mult acestei inlnprioderi.
Sus la cârciumă pustiu, ’ cesta, în conformitate cu instrucţiunile de pe urma războiului. ■■■— — n o « B a w w w a a r t
speciale ce vor primi. In tot timpul şederei d-saîe în localitate
C’au trecut duşmanii ’n ţară... dri Col, Focrster va fi găzduit la d-l C, Cru-
: . A doua bandă de spărgători arestată penschi. î l l ş t i r « TîBjielâr Hemim
de Siguranţă.— - Am vorbit în numerele tre­
...Toarnă-mi, leleo, un rachiu... Dela laşi d-sa va pleca în Bucovina pen­ COMUN1COT OFICIRLi
cute despre arestarea a trei bande de spăr­ tru a studia chestiunea alimentară şi acolo ;
Puneţi şeaua, murgul gata, gători din sare una cercetată de cătră comi­ urmând că apoi să se facă demersurile ne „- — din 23 Decembrie 1918 —
sarul de siguranţă Gh. Leahu a fost înain­ sare pe lângă Aliaţi.
La portiţă să m’aştepfe ; nu*....-iS iS rjatcta i-jnwsűi» cBauywfiraamnaBí''■ ia3C*Mj7Cií. -iicsaiP* Ţitualia neschimbată.
taţi* Parchetului. \ y M. C. G.
N’am o mână ... am pe dreapta A d o a bandă a fost prinsă de< cătră sub­ - «•» KmxtBmsa* >■— rm 'nrraawc. BWiTarfia
Şl în piept inimi am... şeapte... comisarul Gh. Dauja şi agenţii D. Para şi PUBLICAŢIUNE
Gh. Cmiot de la siguranţa locală şi e com­
pusă din indivizii: Se publi:2 spre cunoştinţa generală ca în
Şi rămâi cu bine lele, ziua de 22 Ianuarie 1919 orele 10 a. m. se
Atanasă Niculescu de 24 isii «lecrricfean
va ţine licitaţiune publică cu oferte închise
Frică de nimic să n’ai
N’o să dau de cât piele,
d'n Bucureşti str. Popa Soare No. 52. Tu-
dor Gheorghe de 18 a ;i strungar în fer din
Congresul de pace la Arsenalul Armatei (C pou) pentru apro­
vizionarea a 100 (lina sută) vagoane lemne
Scump, duşman, o s’o iai...
corn. Militari jud. llî v şi Mihai Mărgineanu Lyon.— «Le Journal » zice ca pentru foc, dintre ca:i *0 vagoane esenţă ta­
re şi 50 esenţă moale,
de 18 ani lăcătuşi din Bucureşti fir. Petre 4.
Dim 'rescu No 15.
ziua de 15 Ianuarie destinată P/edarea se va face a - ci, 50 vagoane fran­
co Arsenalul Armatei Bucureşti, staţia Dea­
Dă-mi securea, mâna asta E: au cOmis mai multe furturi de pasări deschiderii congresului de pace lul Spirei. . ,
Şi minuni, să facă poate... şi r; ai multe spargeri din care şi la d-na este consacrată întâlnirii între Doritorii pot concura şi pentru cantităţi
Eugenia Corntriiu din str. Carol No. 9, de repiT zentanţii ceior 4 mari pu­ mai mici, ţinând' seamă insă de proporţie 50
O viaţă am şi basta... la sută esenţă ni >ale.
unde prin efracţie s’a furat haine şi lenjerii
— Ce ţ;e bun car fără roate... în valoare de, peste 30,000 lei din care cea teri aliate într’un schimb de pă­ Pentru a putea fi admişi îa * lichaţF, con­
curenţa urmează să depună o garanţie pro­
mai mare psrte s’a găsit la domiciliul lor reri asupra evenementeîor din vizorie de 10 ia sută socotită la valoarea
Jos în sat e jale-amară, din s-r. Ţicău de sus No. 137 unde s’a mai ultimele 4 luni. cantităţei oferită.
găsit un adevărat bazar de instrumente de Licitaţia se va ţine în conformitate cu le­
Sus !a cârciumă pustiu... Desordinele din Germania gea contabil ţaţei publice (art. 68—79 inclu­
spargere.
C’au trecut duşmanii ’n ţară.,. indivizii cât i gazdele lor Maria Lyon.—Camerele de comerţ re­ siv). Alte inîormaţiuni ce ar mai putea intere­
...Numai mort mă dau, nu viu * Fi -, trad \ Ţicău de sus No. 137. Elena nane au eerut măsuri pentru păstra­ sa pe amatori se pot lua la Direcţia Ai
H slb şi Maria Gav ile cu strada Ţicău rea ordinei în Germania, altfel situ­ naiului Cop u în orice zi de lucru în oreis
CH. VASILÎtMD-ÎNA d sus No 87 au fost însiqţaţi Parche­ de birou 8 —12 a. m. şi 3 - 6 p. m.
aţia economică va fi mai dezastroa- Direcţiunea Arsenalului
tului.
sm Dela 1 lanucrie legaţiunea regj-tu- să ca cea politică.
iui sâîb d n Bucureşti se vă numi ,}!e-
gaţiunta sârbilor, croiţilor şi slovacilor".
Presburg ocupat de cehi Gabrioktâ
pentru doi cai de vânzars a &e ődt sa
m % Aceasta la ura a unirii croaţilor şi slo­
vacilor cu sâ bii.
Paris.— Se anunţă dia Viena că Pres- str. Fă tu No 1 Eşl- •
hurgul a fost ocupat de 4000 cehi.
I M M 582 Zilele a eslea reapar revistele: „Casai
Noastră“, foae de îndrumări, sfaturi pentru
plugari, şi literatură populară pentru toţi
ks m 5_ Regele a încredinţat cei ce urmăresc ridicarea culturală a sate­
comitetalia com uis din 1. P. S. S. lor.
Mitropolii ui Moldovei şi d-nele Zoe „Buletinul Agricol“, revistă ae agricultură,
nflQflZNUi bt nu zio
G Mârzescu şi Lucia Greceanu, viticultură, ec nomie şi tot ce e în legătură
suma de cinci m ii lei şi 100,000
kgr. lemne, pentru a le im cărţi -ia
cu gospodăria
Apariţia lor
rurală.
va umple un gol simţit în pro­
pagarea progresului economic şi cultural.
5 CU
ajutoare de sărbătorile Crăciunului, Iaşi. - S tr a d a t â p u ş n e a n u No. 21. ~ 2a ş i
De aceia le recomandăm călduros publi­
săracilor din laşi. Asortiment complect de muzică clasică modernă şi naţională
cului.
La Londra s ’a înfiinţat o so* Orice interesează revistele: „Casa Noas. Ifistfuiaante de ctarde, vânt şi accesorii de iot felul
cietate ca un capital nominal de tră“, şi „Buletinul Agricol“ se adresează în C A D O U R I p e n t r u S A R B A T O l
500,000 lire sterline pentru favo strada Mihai Viteazul (fost Mihaiiovscaia) — -— — Pr e ţ ur i m od erat«
rizarea desvoltărei reiaţiunilor eco­ No. 48 Kişinău.
nomice între România şi Anglia. K3 Se face cunoscut elevilor Liceului Mi­
Din mărfurile existente la litar laşi ca In ziua de 4 Ianuarie 1919 să C l N C m A S I D O L I (Str, Unirei 7)
Salonic destinate României, a sosit fie prezenţi ia şcoală, în vednrea deschidere Astăzi Luni 24 Decembrie 1918,—zilnicdouă la ora 3 şi S seara l
la Constanţa primul transport de cursurilor. se va juca pentru prima oară în România frumosul film
Prin decretAege s*â suprimat
I 2J L I AM S c l a v a şi N ă v a i a T i g r i I o r
In Coana Manda în carne şi case Programul este complectat cu o frumoasă vedere şi o hazlie comedie
3000 m. lungime —Biletele la casa Teatrului Sidoli dela ora 10 dini.- -380 tablouri
n}a murit, trăeşte şi va debuta în -------- ---- PREŢURI POPULARE
sala Sidoli cele trei seri de Cră mtf*
Dî. P. P. Gârboviceanu a fost
cian în fiece seară program nou- ŞCOALA „MODEL“ M E Z E L U R I
Preţuri populare. —S tr a d a 4 0 S fin ţi. — Ia şi — Magazinul F. PAUL HiTTER din laşi
Bilete de vânzare la Cassa Sidoli Facem cunoscut eă având localul liberat strada Lâpuşneanu 11, serveşte, eu pri­
de la ÎO dimineaţa. organizează după sărbători lejul sărbătorilor de Crăciun şi Anul
va apare Vineri 28 Devem- . 1) Kindergarten. Nou
Cum se vor plăti pămân­
2) Curs primar, programa stalului pentru Cele mai bune Mezeluri
băeţi şi fete. Zilnic variat? mezeluri proaspete din
turile expropiate. 3) Curs sperai de croitorie pentru Doam’ produsul fabricei de Mezeluri de !a Trei
ne şi Domnişoare.
Iaşi: Regiunea l.-P Im lnt de cultură lei 4) Preparaţiuni pentru liceu, Fâaiâni
if20-h a,; 2) Ffineaţi bine înerbstii lei 1|00 înscrierile şe fac la Direcţiunea şcealei în Emil tilnier
ha, .4 ii&at* «f del* 10—12 a. w. Fabricant de Meztiir;