Sunteți pe pagina 1din 125

; M a r ia O c h e s c u

oat \ -■ ■v^-■.v«l™!A-. .
ria \

rCffh
A \
fts, ik t^ '^ ‘p \^ : tâL :

Cl

tI*.erjSa ‘ .a

TOR
L n m a ,o x t€
iCat

S5#î X. ^
%

....... ■ ' ■ Â f " * ' * ' ! ' - - - . ' ^ - - ' « *


1, KiipatTX

Caiet pentru clasa a Vl-a


7 ^•>^'“ ■S^- ■' ' > 0)01 cJn p a m e -V*
Î f; !« , . /■^‘^<-
X »JW ^ jft t.s ® tw Garpa jffp a u c a ja i
•»- - -1 9
< 3 y c i 5 3 « w J- Je ^ a ta r it / f-oifet /

tZF^men~r^
fW ^ i> ^ Â k itL d . p I ; \ XgfK-%
■^v.^ i
■0 ^ ' W X '*“ ■ K ^ * ■%'*^V'V^ • V' >*

,' ' Tj
/ *
W ă 4 '- ^ i ! ^ - i \
~i~.

Sg^l?3? X ■■^■^‘’ X '“I.v M -jfA -^7 -^7 € y '-^ ,7 o y ’J y ' ^ < y ' « I ^
Partea I - LUMEA MEDIEVALĂ........................................................................................................ 5 Partea a Il-a - NAŞTEREA LUMII MODERNE............................................................................57

1. EUROPA ÎN EXPANSIUNE............................................................................................................58
l.O M U L ŞI M E D IU L .............................................................................................................................................. 6
1.1. De la atelierul m eşteşugăresc la m anu factu ră................................................................................... 58
1.1. Satul m edieval. D escrierea unui sat m ed iev a l......................................................................................6
1.2. Principalele descoperiri geografice şi consecin ţele l o r ...................................................................62
1.2. Oraşul medieval: centru m eşteşugăresc şi com ercial. C o n stan tin op ol.................................... 10 SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ......................................’............................................................................... 66
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ........................................................................................................................ 14 AUTOEVALUARE............................................................................................................................................... 67
AUTOEVALUARE................................................................................................................................................15
2. RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL.................................................................................................. 68
2.1. Renaşterea în Italia. Influenţe culturale în E uropa..........................................................................68
2. SO CIETATEA M E D IE V A L Ă ........................................................................................................................ 16
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ...’.................................................................................................................... 72
2.1. Societatea m edievală în E uropa............................................................................................................. 16 AUTOEVALUARE................................................................................................................................................73
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ........................................................................................................................20
AUTOEVALUARE................................................................................................................................................21 3. REFORMA RELIGIOASĂ ŞI CONSECINŢELE SALE...............................................................74
3.1. Reform a şi C ontrareform a........................................................................................................................74
3.2. Războiul de 30 de ani şi consecin ţele sa le............................................................................................78
3. BISERICA ÎN EVUL M E D IU ........................................................................................................................22
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ........................................................................................................................82
3.1. Marea Schism ă a bisericii creştine (1 0 5 4 ).......................................................................................... 22 AUTOEVALUARE............................................................................................................................................... 83
3.2. Cruciadele...................................................................................................................................................... 26
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ........................................................................................................................30
AUTOEVALUARE................................................................................................................................................31 Partea a IlI-a - EPOCA MODERNĂ...............................................................................................85

1. EUROPA ÎN SECOLELE XVII-XVIII...........................................................................................86


4. CULTURA ŞI SOCIETATEA ÎN EVUL M E D IU ....................................................................................32
1.1. M anifestări ale absolutism ului m onarhic........................................................................................... 86
4.1. Literatura medievală. Cântecul lui R olan d ......................................................................................... 32 1.2. M onarhia constituţională în A n g lia ......................................................................................................90
4.2. Arhitectura m edievală. 1.3. Ilum inism ul. Voltaire, J.J. Rousseau, M ontesquieu, Iosif al Il-lea............................................. 92
Descrierea unei biserici, catedrale, m ănăstiri sau a unui castel m edieval............................... 36 SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ....................................................................................................................... 98
AUTOEVALUARE...............................................................................................................................................99
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ........................................................................................................................40
AUTOEVALUARE................................................................................................................................................41
2. REVOLUŢII ALE EPOCII MODERNE.......................................................................................100
2.1. Revoluţia am erican ă................................................................................................................................. 100
5. STATUL M ED IEV A L........................................................................................................................................42 2.2. Revoluţia din Franţa: de la Adunarea Stărilor Generale la Convenţia iacobină.
5.1. Organizarea statului în Europa m edievală. Franţa, Germania, Im periul Bizantin............ 42 Declaraţia drepturilor om ului şi cetăţean u lu i................................................................................. 104
5.2 Formarea statelor m edievale în spaţiul ro m â n e sc ...........................................................................46 2.3. Franţa, de la consulat la im periu. Codul lui N a p o le o n ................................................................ 106
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ......................................................................................................................112
5.3. Formarea şi expansiunea Im periului O tom an. Raporturile Ţărilor Rom âne cu Poarta în
AUTOEVALUARE............................................................................................................................................. 113
secolele XV -X V I........................................................................................................................................................ 50
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ........................................................................................................................54
RĂSPUNSURI.................................................................................................................................... 114

i
AUTOEVALUARE............................................................................................................................................... 55
Partea I
Lumea medievală
l.l. Satul me
1. OMUL SI MEDIUL Descrierea unui sat medieval

Cuvinte-cheie

- asolament = acţiunea de alternare a cultu­


rilor pe o suprafaţă de pământ.
- cormană = parte a unui plug, care are rolul
de a răsturna brazda de pământ.
- rezervă feudală = parte a domeniului fe­
udal păstrată de nobil.

Idei-cheie
■Satul a reprezentat mult timp centrul
vieţii medievale.
' Activitatea economică de bază era agricul­
tura, utilajul agricol fiind primitiv şi ran­
damentul slab.
■în timp, au avut loc progrese agricole:
plugul cu cormană, grapa, morile de vânt
şi de apă, tehnica asolamentului, siste­
mul de înhăm are/înjugare a animalelor de
Domeniul feudal (reprezentare grafică)
tracţiune, potcoava etc.
' Viaţa ţăranilor era m onotonă şi marcată sec. VII-VIII sec. IX sec. XI
de sărăcie. Era strâns legată de ritmul
lucrărilor agricole şi al sărbătorilor reli­
asolamentul sistem ul de înhămat m orile de vânt în
gioase.
trienal caii Europa/grapa/potcoava

1
Istorie • Caiet pentru clasa a

I. Pe baza im aginii de la pagina 6, în care este reprezentat grafic un domeniu 5. Reprezentaţi printr-un desen locuinţa unui ţăran medieval.
feudal, identificaţi principalele elem ente com ponente ale acestuia, marcate
prin cifre, apoi completaţi corespunzător spaţiile de mai jos.

1........................................................... 5.
2 ........................................................... 6.
3........................................................... 7.
4........................................................... 8.

II. Citiţi descrierea unei locuinţe de ţărani săraci din textul următor, apoi
răspundeţi cerinţelor de mai jos.

„Structura estefăcută din lemn, iar spaţiile dintre lemne sunt umplute cu împletituri
de nuiele şi cu chirpici (lut amestecat cu paie). Adesea, casa avea o singură încăpere.
Nu există podea, doar pământ acoperit cu rogojini din papură sau fân. Ferestrele sunt III. Observaţi imaginea de mai jos. Pe baza informaţiilor desprinse din ana­
găuri în ziduri, cu obloane de lemn sau cârpe ceruite, pentru a opri vântul. în mijloc liza acesteia şi a celor din manual, realizaţi un scurt text (de aproximativ
se aprindea focul, iarfum ul se ridica printr-o gaură în acoperiş, care era făcut din paie 10 rânduri), în care să descrieţi m uncile agricole sprecifice Evului Mediu.
sau brazde de iarbă cu rădăcini cu tot. Probabil că seara era mult fum , după ce şerbul
aducea animalele înăuntru pentru a le apăra de frig. “
(J.F. Aylett, în căutarea istoriei)

1. Cum apreciaţi confortul oferit de locuinţa ţăranilor?

2. Ce materiale erau folosite pentru construcţia locuinţelor?

3. De unde îşi procurau ţăranii aceste materialele de construcţie?

4. Enumeraţi trei obiecte de mobilier din aceste locuinţe.


Lumea m edievală

VI. Indicaţi utilitatea progreselor tehnice enumerate mai jos.


- m oara de v â n t...........................................................................................................
- potcoava....................................................................................................................
- aso lam en tu l..............................................................................................................
- grapa .........................................................................................................................
- sistemul de înhăm are a c a ilo r...............................................................................

VII. Realizaţi un text intitulat Călătorie p e un domeniu feudal, având ca


punct de plecare ilustraţia de la pagina 6.

IV. Selectaţi din lista următoare acele produse care constituiau hrana
obişnuită a ţăranilor în Evul Mediu: ceai, brânză, ouă, carne, ciocolată,
vin, pâine, suc, apă plată, legume, biscuiţi, covrigi, paste făinoase, pizza.

V. Indicaţi, pentru fiecare lună a anului, activităţile desfăşurate de locuitorii


satului medieval.
IANUARIE...................................................................................................................
FEBRUARIE.................................................................................................................
MARTIE.......................................................................................................................
APRILIE.......................................................................................................................
M A I...............................................................................................................................
IUNIE............................................................................................................................
IULIE.............................................................................................................................
AUGUST......................................................................................................................
SEPTEMBRIE..............................................................................................................
OCTOMBRIE...............................................................................................................
NOIEMBRIE................................................................................................................
DECEMBRIE................................................................................................................
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-a S

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

CASTELUL

Centrul unui dom eniu feudal era


castelul (foto). Acesta era apărat
de ziduri puternice, care, în cazul
atacurilor unor năvălitori sau al jafu­
rilor, aveau rolul de a asigura pro­
tecţia nobilului şi a familiei acestuia,
dar şi al locuitorilor de pe domeniu. Castelul Huniazilor
(Hunedoara, România)
La început, materialul de bază fo­
losit la construcţia castelelor era lem ­
nul, deoarece era uşor de procurat şi
de prelucrat. Cu timpul, riscul de a
se degrada sub acţiunea ploilor şi de
a fi afectat de incendii a determinat, ' ^
începând cu secolele X-XI, înlocuirea
lem nului cu piatra. Chiar dacă erau mai greu apă. Castelul era înconjurat de un şanţ umplut
de construit, marele avantaj al castelelor de cu apă, accesul în interiorul acestuia facându-se
piatră era rezistenţa la intem perii şi la asedii. cu ajutorul unui pod mobil. Castelul Oliţe
Având în vedere statutul de locuinţă fortificată, Viaţa într-un castel feudal nu era deloc (Spania)
în care accentul era pus pe securitate, castelul confortabilă, deoarece încăperile (chiar şi
era îm prejm uit de ziduri cu creneluri şi drum ale nobilului) erau deosebit de friguroase
de strajă, turnuri de apărare şi un turn masiv, şi întunecoase, având un m obiher simplu
num it donjon, care servea drept locuinţă (cufere, paturi, mese, scaune). Pe jos erau puse
pentru familia seniorului şi refugiu pentru blănuri de animale, iar pe pereţi, tapiserii.
apărători. De asemenea, fiecare castel era Activitatea în castel era riguros organizată de
prevăzut cu încăperi pentru familia seniorului, castelan, care era în acelaşi timp administrator,
pentru soldaţi, servitori, dar şi cu magazii judecător, păstrător al ordinii, supraveghetor
pentru provizii şi arm am ent. Nu lipsea curtea al m uncilor efectuate pe domeniu, încasator
Cetatea Făgăraşului
interioară care, obligatoriu, avea şi o sursă de de taxe şi amenzi.
(România)

I
TP

1.2. Oraşul
centru meşteşugăresc şi comercial.
Constantinopol

Cuvinte-cheie
- burg = oraş medieval fortificat.
- burghez = locuitor al oraşului (burgului).
- breaslă = asociaţie profesională a meşteşugarilor.
- ghildă = asociaţie profesională a negustorilor,
•hansă = asociaţie comercială a oraşelor în Evul
Mediu.
- manufactură = formă de producţie premergătoare
marii industrii, caracterizată prin predominarea
muncii manuale, prin diviziunea muncii în cadrul
atelierului şi conducerea patronului.
- mişcare comunală = mişcare de eliberarea a orăşe­
nilor de sub tutela nobililor.

Idei-cheie
i începând cu secolul al X-lea, viaţa urbană a început
să se dezvolte. Oraşele medievale au apărut şi s-au
dezvoltat de-a lungul căilor comerciale, lângă castele Am’isv^A>rvM.
şi mănăstiri, pe structurile oraşelor antice. ..
■Principalele activităţi economice erau meşteşugurile L X X V i.

şi comerţul, cămătăria şi profesiile liberale.


Structura unui oraş medieval (reprezentare de epocă)
■Meşteşugarii erau organizaţi în bresle, iar negustorii
în ghilde şi hanse. Treptat, au apărut manufacturile.
sec. X sec. XI sec. XIII
■Sub aspect social, orăşenii erau diferenţiaţi în patri­
ciat şi plebe. ..............
■Mişcarea comunală se încheie cu victoria orăşenilor. revigorarea vieţii Charta libertăţilor Universitatea
urbane oraşului Londra Sorbona, Paris
Istorie • Caiet pentru clasa a V I - ^

I. înscrieţi în casete denumirea meşteşugurilor corespunzătoare practicate lemn sau lemn şi cărămidă, uneori supraetajate, ca urmare a creşterii numărului de
într-un oraş medieval. Pornind de la acestea, enumeraţi în spaţiul de mai locuitori. Pe străzile mici nepavate, pline de gunoaie, rătăceau păsările, porcii şi alte
jos şi alte activităţi economice ale locuitorilor acestor oraşe. animale domestice. Atelierele şi prăvăliile îşi întindeau tarabele, pe străzi circulau
negustori ambulanţi, căruţe cu mărfuri. La răscruci apăreau crainicii, care anunţau
evenimentele mai importante din viaţa oraşului. Noaptea, străzile erau blocate cu
lanţuri. Duminica, se mergea la biserică şi, din când în când, în oraş veneau trupe de
artişti, care dădeau spectacole în piaţa centrală. “
(Despre oraşul m edieval)

1. Explicaţi de ce oraşul avea aspect de cetate.

2. Enumeraţi câteva materiale folosite pentru construcţia locuinţelor.

3. Enum eraţi activităţile desfăşurate într-un oraş medieval.

4. M enţionaţi o ocupaţie de bază a orăşenilor în timpul zilei de duminică.

II. Citiţi descrierea unui oraş medieval din textul următor, apoi răspundeţi
cerinţelor. 5. Explicaţi motivul pentru care străzile unui oraş medieval erau strâmte.
„Din depărtare, oraşul părea o puternică cetate prevăzută cu o incintă din zid, cu
numeroase turnuri şi un turn masiv la poarta de intrare. Intrarea în oraş se făcea pe
o poartă mobilă. în interiorul oraşului te întâmpinau străzile strâmte, case făcute din
III. Notaţi în spaţiile libere din schema următoare câteva premise ale V. Stabiliţi asemănări şi deosebiri între oraşul de tip medieval şi oraşul din
dezvoltării oraşelor medievale. zilele noastre. Completaţi tabelul.

ASEMĂNARI DEOSEBIRI

VI. Stabiliţi prin săgeţi corespondenţa între term enii enumeraţi în coloana
IV. Enumeraţi cinci elem ente de progres aduse de oraş în societatea din stânga şi definiţiile corespunzătoare, din dreapta.
medievală.

burg asociaţie profesională a negustorilor


1

asociaţie profesională a meşteşugarilor


manufactură

formă de producţie prem ergătoare marii industrii,


caracterizată prin predom inarea m uncii manuale,
breaslă
prin diviziunea muncii în cadrul atelierului şi
conducerea patronului

ghildă asociaţie a orăşenilor


pentru câştigarea independenţei

comună oraş medieval fortificat

I
Istorie • Caiet pentru clasa a "VlSil

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

JOCURILE ÎN EVUL MEDIU câştigată în timp de acesta l-a impus ca joc na­
ţional.
Printre activităţile distractive specifice Evului De altfel, cele mai multe dintre jocurile
Mediu, exerciţiile fizice erau foarte popu­ sportive practicate în zilele noastre (tenisul,
lare, cele mai răspândite fiind; chintena, lupta crichetul, golful şi biliardul) îşi au originea în
şi jocurile cu mingea. La început, jocurile se jocurile cu mingea din Evul Mediu.
desfăşurau în aer liber, dar, pe măsură ce s-au
răspândit, au fost construite săli speciale pentru
practicarea lor. Oraşul Carcassonne
(Franţa)
Chintena era un exerciţiu cu ţintă fixă (un
m anechin sau un scut prins pe un lemn lung,
fixat pe verticală), folosit de către cavaleri ca
mijloc de pregătire pentru turniruri. Prin imi­
tarea exerciţiului cavaleresc de către tinerii
ţărani, s-a ajuns la o formă hazlie, care îmbina
exerciţiul fizic cu distracţia. Ulterior, a apărut
şi o variantă care se desfăşura pe apă.
Lupta a fost un exerciţiu tradiţional comun
tuturor popoarele. Cei mai buni luptători erau
recrutaţi din rândurile ţăranilor, fiind de multe
ori parteneri de pregătire ori de întrecere
ai cavalerilor sau reprezentând castelul cu
prilejul unor întreceri organizate.
Jocurile cu mingea au cunoscut forme variate
şi pitoreşti. Mingile erau de dimensiuni diferite,
putând fi lovite cu mâna, cu racheta, conduse
cu un baston sau cu piciorul. în Anglia, foarte
apreciat era jocul prin care mingea era lovită cu
piciorul, denumit football. Practicat la început
pe orice tip de teren sau pe străzi, popularitatea Oraşul Sighişoara
(România)
LOMUL SI MEDIUL

Completaţi aritmogriful alăturat.


1 L

2 U 1. Unealtă agricolă.
3 M 2. „Bunica“ producţiei de fabrică!
3. Parte a unui plug.
4 E
4. Asociaţie a meşteşugarilor.
5 A 5. Rotaţia culturilor.
6. Oraşe libere!
7. Componentă a domeniului feudal.
6 M
8. Moşie.
7 E 9. De folos negustorilor!
8 D
10. Negustor.
U. Pentru cai!
9 I
12. încurajează comerţul!
10 E 13. Centru de putere în feudalism.
-------
14. Cultivarea plantelor.
11 V

12 A

13 L

14 A

I
AUTOEVALUARE LOMUL SI MEDIUL

I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre termeni, referindu-vă la sat şi oraş IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
în Evul Mediu: asolament, rezervă feudală, manufactură, ghildă, moară. 1. Termenul care desemnează asociaţia profesională a negustorilor în Evul
1 Mediu este:
2 a) breaslă; b) hansă; c) ghildă.
3 2. Pentru a-şi câştiga libertatea de sub nobili, orăşenii s-au organizat în:
4 a) comune; b) partide; c) cluburi.
5 3. în oraşul medieval, patriciatul reprezenta:
a) bogătaşii; b) sărăcimea; c) meseriaşii.
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la civilizaţia oraşului 4. în manufacturi, producţia era realizată:
medieval: grapă, m oară de vânt, breaslă, negustor, ghildă, profesii liberale, a) mecanizat; b) manual; c) automatizat.
rentă, patriciat, păstorit, şerbi, iobagi. 5. în Evul Mediu, activitatea economică de bază era:
a) agricultura; b) meşteşugurile; c) comerţul.

V. Asociaţi următoarele 5 elem ente de m oştenire culturală ale societăţii


medievale cu ilustraţiile corespunzătoare, notând în spaţiile libere
numerele corespunzătoare: 1, Oraşul Sighişoara; 2. Castelul Huniazilor;
III. Enumeraţi, în spaţiile de mai jos: 3. Cetatea Făgăraşului; 4. Oraşul Carcassonne; 5. Castelul Oliţe.
- 3 activităţi economice specifice oraşului medieval

- 3 forme de organizare pe criterii profesionale în oraşe

- 3 progrese înregistrate în agricultură

- 3 burguri europene im portante

- 3 premise ale dezvoltării oraşelor


2. SOCIETATEA 2.1. Societatea medievală
MEDIEVALĂ în Europa

Cuvinte-cheie
- senior = stăpân al unui domeniu, asupra căruia îşi exercită autoritatea.
- vasal = nobil mai mic supus unui nobil mai mare, num it senior.
- nobil = stăpân al unui dom eniu feudal.
- feud - un privilegiu sau un bun, de cele mai multe ori o bucată de păm ânt, pe
care vasalul îl primea de la senior cu drept de folosinţă.
- cavalerism = instituţie feudală militară şi religioasă proprie nobililor, ai cărei
mem bri îşi pun sabia şi forţa în serviciul dreptăţii şi al celor slabi.
- ţărănime aservită = ţărănim e dependentă.

Idei-cheie
• Societatea era îm părţită în trei stări (ordine): cei care se roagă (clericii), cei
care se luptă (nobilii) şi cei care muncesc (ţăranii şi orăşenii).
• între nobili se stabileau relaţii de tip senior - vasal. Vasalul datora seniorului
sfat, credinţă, ajutor militar tim p de 40 zile/an, iar seniorul oferea vasalului
protecţie şi cedarea obligaţiilor ţăranilor de pe feud.
• Ţărănimea era îm părţită în:
- ţărani liberi - care deţin păm ânt şi plătesc dijma ecleziastică şi censul regal. Schema domeniului feudal
- ţărani dependenţi:
- dependenţi economic, dar liberi ca persoană - ifâră păm ânt (jeleri);
- ţărani dependenţi - fără păm ânt, lipsiţi de libertate, legaţi de păm ântul
nobilului (şerbi/iobagi). sec. VIII-IX sec. XII
• Obligaţiile ţărănim ii erau obligaţii reale (renta în muncă, în bani şi în produse)
şi obligaţii personale.
apariţia castelelor apariţia romanelor
' Orăşenii erau îm părţiţi în patriciat şi plebe.
V. fortificate cavalereşti
Istorie • Caiet pentru clasaa ^ ^ |

I. Priviţi cu atenţie imaginea de mai jos. Identificaţi cele trei stări (ordine) II. Completaţi tabelul cu inform aţiile corecte.
specifice Evului Mediu, apoi, folosind inform aţiile din textul de mai jos,
asociaţi-le cu rolul pe care fiecare dintre acestea îl joacă în societate. CATEGORIE STATUT JURIDIC d OBLIGAŢII
dijma fată d e ..........
Ţărani liberi libertate ............................ si de

Ţărani dependenţi
clerici
a) personale:

- libertate personală
restrânsă;
_ ^ _ __________ _
1. Ţărani şerbi/iobagi b) reale:
- dependenţă
nobili
economică.
....
-

- libertate personală; reale:


2. Ţărani
semidependenţi
- dependenţă
(jeleri)
economică.
lucrători
r ____________ _ ____
III. Stabiliţi asemănări şi deosebiri între categoriile de ţărani dependenţi şi
'■ i =J , completaţi tabelul de mai jos.
„Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este, deci, împărţită în trei: unii
se roagă, alţii se luptă, iar ceilalţi muncesc. Aceste trei părţi, coexistând, nu admit să fie JELERI JELERI/ŞERBI ŞERBI
despărţite.”
Episcopul Adalberon, despre societatea medievală

1 ...................................................................................................................
2 .............................................................................................................
3

I
Lumea m edievală

IV. Pe baza reprezentării dom eniului feudal de la pagina 16 şi a informaţiilor VI. Completaţi schema de mai jos cu informaţiile corespunzătoare ierarhiei
din lecţie, descrieţi un domeniu feudal. feudale. Selectaţi informaţiile din enumerarea următoare: cavaleri, conţi,
duci, baroni, orăşeni, ţărani liberi, ţărani dependenţi.

V. Desprindeţi, pe baza textului, cele două mom ente ale ceremonialului prin
care erau stabilite relaţiile senior - vasal.
„...au făcut omagiile astfel: contele a întrebat dacă ar voi să fie pe deplin omul său
şi acela răspunse: vreau, şi, cu mâinile împreunate, îmbrăţişat de conte, s-au legat
printr-un sărut. Acela care a făcut omagiul a făgăduit credinţă cu astfel de cuvinte:
făgăduiesc pe credinţa mea că de acum înainte voifi credincios contelui Wilhelm şi voi VII. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu informaţiile
respecta omagiul pe deplin şi împotriva tuturor, cu bună credinţă şi fără înşelăciune. corespunzătoare.
Apoi ajurat pe moaştele sfinţilor. Împuternicitul, cu o vargă pe care o ţinea în mână, Castelul feudal este lo cu in ţa................. şi, în acelaşi timp, un simbol a l ................
a dat învestiturile tuturor acelora care au făcut în acest chip întărirea şi omagiul Stăpânul lui, castelanul, este stăpânitorul unui domeniu, posesia castelului
împreună cu jurământul. “ simbolizând autoritatea seniorului. Astfel, castelul, ca parte componentă a
(Galbert de Bruges, Cronica flam andă) .........................., a dat naştere unei instituţii - protecţia seniorială, dat fiind
că stăpânul castelului (seniorul) oferă ................. pentru cei care locuiesc pe
domeniul feudal sau a lto r ........... mai mici în c a z u l..................unor năvălitori -
aşa cum s-a întâm plat până în secolul al X-lea.

I
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-ă'I

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

CAVALERISMUL scutier. în această calitate, avea dreptul să-l


însoţească pe senior la luptă, la vânătoare,
Din punct de vedere moral, cavalerul fară a avea încă dreptul de a participa activ
practica codul onoarei, sacrificiul individual la aceste activităţi. Acest lucru se întâmpla în
şi colectiv pentru o idee; el era protectorul jurul vârstei de 21 de ani, când se considera că
celui mai slab, în special al femeii, pe care o tânărul era pregătit pentru a deveni cavaler.
respecta în mod deosebit, şi era apărătorul Promovarea se făcea printr-o ceremonie so­
credincios al bisericii. Trebuia să fie lemnă, num ită „învestitură".
curajos şi întreprinzător, să nu ia în calcul în cadrul educaţiei cavalereşti, latura inte­
primejdiile, să fie drept cu duşmanii şi lectuală era neglijată, mulţi cavaleri faimoşi
mărinim os cu cei învinşi. El era însă gata neştiind aproape deloc carte. Cunoştinţele
oricând să răsplătească o eventuală ofensă erau reduse la m inim um , iar educaţia morală
cu sânge. Respectarea cuvântului dat şi a consta în învăţături religioase şi povestiri
jurăm intelor erau alte reguli pe care un eroice.
cavaler le respecta cu sfinţenie. în schimb, partea cea mai im portantă
Educaţia unui a educaţiei cavalereşti era pregătirea
cavaler începea fizică. Scopul era antrenarea forţei şi a
la vârsta de 7 ani îndem ânării necesare pentru practicarea
şi se încheia la celor două activităţi caracteristice
16 ani, perioadă vieţii feudale; războiul şi
cunoscută sub vânătoarea.
denumirea Exerciţiile fizice
de „noviciat", specifice cavalerilor
în timpul acestui erau grupate în
stagiu, tinerii îşi aşa-numitele „şapte
desăvârşeau educaţia virtuţi" cavalereşti:
intelectuală, morală călăria, înotul,
şi, mai ales, cea fizică. m ânuirea armelor,
După noviciat, pe la lupta, aruncarea,
15-16 ani, pajul devenea curtenia şi turnirul. Cetatea Sucevei
(România)
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ p 2. SOCIETATEA MEDIEVALA

■ « i;

Completaţi aritmogriful alăturat.


1 S
2 0 1. Stăpân.
3 c 2. Locuitori ai burgului.
3. Apărători ai dreptăţii şi ai celor slabi.
4 I
4. Proprietari de moşii.
5 E 5. Medieval altfel!
6 T 6. Lucrător al pământului.
7. Ţărănime dependentă.
7 A
8. Obligaţie.
8 T 9. Sărăcimea oraşelor.
9 E 10. Legaţi de glie!
11. Ceremonial de credinţă.
10 A 12. Dare în bani.
13. Renta în produse.
14. Cei care se roagă!
11 M
15. Ţărani cu libertate personală.
12 E 16. Supus seniorului.
13 D 17. Piramidă specifică feudalismului!
18. Ţărani cu pământ.
14 I
19. Bogaţii oraşelor medievale.
15 E

16 V
17 A
18 L

19 A

I
IM
AUTOEVALUARE 2. SOCIETATEA MEDIEVALA

I. Construiţi câte un enunţ cu următorii termeni, referindu-vă la societatea IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect,
medievală: rezervă feudală, dijm ă, şerb, senior, ierarhie feudală,
1.................................................................................................................................. 1. Darea în produse se numeşte:
2.................................................................................................................................... a) clacă; b) dijmă; c) cens.
3..................................................................................................................................
4.................................................................................................................................. 2. Puteau deveni cavaleri reprezentanţi ai:
5................................................................................................................................... a) nobililor; b) ţăranilor; c) orăşenilor.

II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la civilizaţia oraşului 3. Centrul de putere al unui domeniu feudal era:
medieval: ^rapfl, m oară de vânt, breaslă, negustor, ghildă, profesii liberale, a) primăria; b) castelul; c) biserica.
rentă, patriciat, păstorit, şerbi, iobagi.
4. Ţăranii dependenţi care se bucurau de libertate personală se numeau:
a) şerbi; b) jeleri; c) iobagi.

5. Forma de luptă specifică ţărănim ii a fost:


a) răscoala; b) războiul; c) revoluţia.
III. Enumeraţi în spaţiile de mai jos:
- 3 tipuri de ţărani existenţi în feudalism V. Realizaţi un text de 10-15 rânduri, în care să descrieţi ceremonialul
omagiului vasalic.

- 3 obligaţii reale ale ţăranilor dependenţi

- 3 obligaţii ale vasalului faţă de senior

- 3 datorii ale seniorului faţă de vasal

- 3 elemente componente ale unui dom eniu feudal

I
3. BISERICA
ÎN EVUL MEDIU

Cuvinte-cheie
- excomunicare = excludere din comunitatea creş­
tină.
- schismă = separare religioasă.
- erezie = idee, doctrină contrară Bisericii oficiale.

Idei-cheie

• Biserica Creştină a fost instituţia cea mai im portantă


a societăţii feudale.
• în anul 1054, Biserica Romei şi cea a Constan-
tinopolului s-au despărţit prin Marea Schismă.
• Aceasta a fost generată de:
- cauze politice: în apusul Europei, papa, în cali­
tate de conducător al Bisericii, avea pretenţii de
conducător politic asupra m onarhilor, inclusiv
asupra Imperiului Bizantin (supremaţia universa­
lă); în răsărit. Biserica, condusă de patriarh, era
sub controlul împăratului de la Bizanţ;
- cauze religioase: divergenţe dogmatice şi de ritual.
Marea Schismă a Bisericii Creştine
• Consecinţele Marii Schisme au fost:
- separarea religioasă a Europei creştine: Apusul -
catolic. Răsăritul - ortodox;
395 476 1054
- declararea ortodoxiei ca fiind eretică, schismatică,
de către catohci;
împărţirea prăbuşirea IRA Marea Schismă
- depărtarea statelor catohce de cele ortodoxe.
IRR si IRA
Istorie • Caiet pentru clasa a

I. Completaţi schema de mai jos cu inform aţiile corecte referitoare la schisma III. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi marcaţi-le cu A (adevărat) sau F
Bisericii Creştine. (fals), în funcţie de valoarea de adevăr.

1. Marea Schismă a Bisericii Creştine s-a produs în secolul al Xll-lea. A/F

2. Limba de cult a Bisericii Catolice a fost latina. A/F

3. în Evul Mediu, slujbele din Bisericii Ortodoxe seţineau în limbile greacă sau
slavonă. A/F

4. Sediul papalităţii era la Constantinopol. A/F

5. Conducătorul Bisericii Catolice era papa. A/F

IV. Haşuraţi pe harta mută zonele de cuprindere ale celor două religii creştine
rezultate în urma Marii Schisme. Folosiţi şi informaţiile oferite de harta
de la pagina 22.

II. Observaţi harta de la pagina 22. Cu ajutorul legendei şi al informaţiilor


din manual, enumeraţi:
- 3 zone/state ale catolicismului

- 3 zone/state ale ortodoxismului

- 3 zone/state ale islamismului

I
Lumea m edievală

V. Pornind de la imaginea de mai jos, realizaţi un text având ca subiect Marea VI. Completaţi spaţiile libere din textul următor cu inform aţiile cores­
Schismă, în care să arătaţi cauzele şi consecinţele acestui fapt istoric. punzătoare. Selectaţi noţiuni adecvate din lista următoare: politică,
religioasă, M area Schismă, M area colonizare, Roma, Constantinopol,
Imperiul Roman, lisus Hristos, Mecca, Mahomed, de Vest, de Est, de Sud-
Est, stabilă, instabilă, 1054,1204, m aritim ă.

Una dintre cauzele Marii Schisme o reprezintă lupta pentru putere dintre Papa
de l a ........... şi p a tria rh u l............................. în condiţiile înteţirii luptei pentru
suprem aţie dintre cele două centre de putere pentru stăpânirea lumii creştine, în
a n u l....... are loc separarea celor două biserici, fapt d e n u m it.................................
Papa aduce în apărarea sa mai multe argumente: locul unde se afla scaunul
papal este capitala fo stu lu i...................... şi locul unde Apostolii Petru şi Pavel
au propovăduit ideile l u i ........ în schimb, Constantinopolul susţinea că, în timp
ce Europa ........ este dom inată de haos. Bizanţul era o regiune .................., cu
tradiţii bine păstrate, cu o arm ată şi o flotă puternice şi cu influenţă.................şi
....................asupra ţărilor vecine.

VII. Realizaţi, tu şi colegul de bancă, un portofoliu cu privire la Marea


Schismă. Distribuiţi-vă sarcinile în aşa fel încât unul dintre voi să adune
dovezi/surse cu privire la cauzele acestui fapt istoric, iar celălalt cu
privire la consecinţele acestuia. împreună realizaţi un capitol cu privire
la biserica/una dintre bisericile din localitatea voastră.

I
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-a -

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

PENITENŢA DE LA CANOSSA
ninţaţi de încercările împăratului de a-şi întări
Acest eveniment se leagă de conflictul dintre puterea, anunţă susţinerea altui candidat la tron.
Papa Grigore al Vll-lea şi împăratul german în aceste condiţii, regele, refugiat la Canossa,
Henric al IV-lea. Ca o consecinţă a dorinţei în Apenini, acceptă să-i ceară iertare papei.
de supremaţie politică, conflictul a izbucnit în După trei zile de penitenţă, în care umblă
momentul în care papa a interzis, în anul 1075, desculţ prin zăpadă şi îmbrăcat sumar, pri­
învestirea de laici în funcţii ecleziastice înalte. meşte iertarea din partea papei, care îi ridică Biserica Sf. Petru (Roma, capitala
Interdicţia nu a fost nerespectată de împărat, excomunicarea în ianuarie 1077. Acest m o­ catolicismului, Italia)
care urmărea să-şi păstreze prerogativele şi m ent constituie originea expresiei: „a merge
să-şi consolideze autoritatea prin controlul la Canossa“, cu sensul de a te umili în public
asupra numirii episcopilor. Prin urmare, pentru a te salva.
acesta a ignorat decretele
papei şi, fiind ameninţat cu
excomunicarea, l-a demis pe
papă cu ajutorul unui conciliu
al episcopilor germani, în
ianuarie 1076, la Worms.
La rândul său, papa, care îşi Constantinopol, capitala ortodoxismului
_______ (astazi Istanbul, Turcia)________
susţinea dreptul de a-i demite
pe împăraţi şi de a-i dezlega
pe supuşi de jurăm ântul de
credinţă faţă de seniorul
lor, convoacă un conciliu la
Lateran, în februarie 1076,
prin care îl excomunică pe
Henric. Profitând de această
situaţie, o parte a feudalilor
germani, care se simţeau ame­ Liturghierul lui Macarie - primul liturghier
tipărit din Ortodoxie (România)

i
3.2. Cruciadele

Cuvinte-cheie
- cruciadă = expediţie militară creştină împotriva statelor musulmane
din răsăritul Mării Mediterane, cu scopul eliberării Ţării Sfinte şi al
stopării expansiunii Islamului.

Idei-cheie
• Cauzele cruciadelor au fost:
- economice: controlul drum urilor comerciale dintre Occident şi
Orient şi asupra Mării Mediterane;
- politice: creşterea autorităţii papei; problemele Imperiului Bizantin;
dorinţa refacerii unităţii Bisericii Creştine sub autoritatea papei;
- religioase: dom inaţia m usulm anilor asupra Locurilor Sfinte;
^Acra
am eninţarea pelerinajelor; spaima Judecăţii de Apoi; expansiunea Prima cruciadă (1096-1099) Cruciada a IV-a (1202-1204) Cruciada a VI-a (1228-1229)
Ierusalim

islamică. A doua cruciadă (1147-1140) ^ Bătălii importantej Cruciada a V n-a (1248-1254)


as«diui oraşuiui
as«diul orasuiui Acra
Ac
>între secolele XI şi XIII (1096 - 1270), s-au desfăşurat 8 cruciade. Cruciada a Ill-a (1189-1192) la sfârşitul cruciadei a V-a
(1217-1219)
Cruciada a V lll-a (1270)

>Consecinţele cruciadelor au fost:


- economice: dezvoltarea comerţului şi a navigaţiei; dezvoltarea Cruciadele (sec.X I-X III)
oraşelor;
- sociale: slăbirea puterii nobilimii;
- politice: întărirea puterii monarhilor;
- religioase: scăderea autorităţii Bisericii Catolice; adâncirea rup­
turii dintre ortodocşi şi catolici; reactivarea expansionismului m u­
sulman {djihad).
1096-1099 1147-1148 1189-1192 1202-1204 1270
- culturale; contacte culturale dintre Orient şi Occident; lărgirea
orizontului geografic; redobândirea m arilor valori ale culturii
antice prin filieră arabă. Cruciada I Cruciada Cruciada Cruciada sfârşitul
a ll-a a IlI-a alV -a cruciadelor
Istorie • Caiet pentru clasa a V l-ă'l

I. Completaţi tabelul următor cu câte un fapt istoric relevant pentru fiecare III. Completaţi schema de mai jos cu informaţiile referitoare la cauzele,
din cele patru cruciade. respectiv la consecinţele cruciadelor.

CRUCIADA CRONOLOGIE FAPT ISTORIC


w
N
D
C
Cruciada I 1096-1099
U

Cruciada
1147-1148
a Il-a

u ECONOMICO-
Cruciada
1189-1192 SOCIALE
a lll- a Z
M
kH
u
Cruciada u POLITICE
1202-1204 tyî
alV -a
Î2:

CULTURAL-
II. înscrieţi pe axa cronologică ilustrată mai jos următoarele date istorice: RELIGIOASE
1 204,1202,1099,1192,1147. Precizaţi semnificaţia fiecăreia dintre ele.

IV. Observaţi imaginea, care ilustrează una


1096 1270
dintre luptele duse de cruciaţi. Pornind
de la aceasta, prezentaţi faptele petrecute
într-una dintre cele opt cruciade. j
1204.
1202 .
1099.
1192.
1147.
Lumea m edievală

VI. Enumeraţi:

- 3 cruciade

- 3 nume de eroi participanţi la cruciade

- 3 conflicte/lupte celebre din cruciade

VII. Desenaţi 3 simboluri ale ordinelor călugăreşti participante la cruciade.


Istorie • Caiet pentru clasa a

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

ORDINE CAVALEREŞTI

Cunoscuţi şi sub numele de ca­


lOANIŢII/ valerii de Rodos sau Malta, au avut
OSPITALIERII ca misiune principală protecţia pe­
lerinilor în Tara Sfântă.

Krak de Chevaliers - castelul Cavalerilor


Ospitalieri (Homs, Siria)

+
Ordin creat în 1129. Sunt consi­
deraţi cei mai bine echipaţi, dis­
ciplinaţi şi antrenaţi războinici
TEMPLIERII
din perioada cruciadelor. Erau
recunoscuţi după hainele albe şi
crucea roşie.
Ordin militar germanic, creat în
Palestina, în 1099. Aveau ca sim ­
bol crucea neagră. începând din
TEUTONII secolul al XlII-lea, au rătăcit prin Castelul Cavalerilor Ospitalieri
Europa, ajungând în Ţara Bârsei (Acra, Palestina)______
(1211-1225) şi apoi în Prusia
Orientală.

CAVALERII ORDINULUI Ordin legat de activitatea Biseri­


ECVESTRU AL cii Sf. M orm ânt şi protecţia Pa­
SFÂNTULUI MORMÂNT triarhiei Latine de la Ierusalim.

Biserica Ordinului Templierilor


(Londra, Anglia)

i
'••l-v**"
SINTEZA RECAPITULATIVA 3. BISERICA IN EVUL MEDIU

^ --
Completaţi aritmogriful alăturat.
A■ ' I B
2 I 1. Stâlp spiritual al feudalismului!
!iipi \ 2. Sub semnul crucii!
3 S
Sg 3. Separare în sânul bisericii.
S il - 4 E
,'jf^ 4. Contestare!
5 R 5. Locul naşterii lui lisus (2 cuv.).
6 I 6. Centru al ortodoxismului.
f' 1
7. Ramură a creştinismului.
7 C
8. Regi în cruciade.
« A 9. Credinţa în Alah.
10. Mare traversată de cruciaţi în drum
; -j spre Ţara Sfântă.
9 M 11. Război sfânt.
ilii fi'... r! 1 IO E 12. Excludere religioasă.
13. Putere!
11 D
14. Participanţi la cruciade.
12 I 15. Europa vestică!
* 16. Adversari ai creştinilor cruciaţi.
^11' E
17. Reşedinţa Papei.
14 V

15 A
""'r?#
16 L
m
ii ___________

''-i'' 17 A 1

I
■■

• ■ V -... . '- r

AUTOEVALUARE 3. BISERICA IN EVUL MEDIU

I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următorii termeni, referindu-vă IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
la Biserica in Evul Mediu: cruciadă, schismă, Papa, Ţara Sfântă, catolicism. 1. Cruciadele s-au desfăşurat între secolele:
1.................................................................................................................... a) IX şi XI;
2 .................................................................................................................... b) XI şi XIII;
3 ................................................................................................................................. c) XI şi XII.
4 ................................................................................................................................. 2. Marea Schismă a fost cauzată, între altele, de:
5 ................................................................................................................................. a) lupta pentru dominaţie economică;
b) lupta pentru suprem aţie politică;
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la cruciade: teutoni, c) lupta împtriva musulmanilor.
locuri sfinte, ortodoxism, islamism, romanizare. Biserica Catolică, 3. Capitala ortodoxismului era:
Ierusalim, Carol cel Mare, Richard Inim ă de Leu, mercenari. a) Roma;
b) Bizanţul;
c) Vaticanul.
4. în apusul Europei, Biserica era condusă de:
a) papă;
b) patriarh;
III. Enumeraţi, in spaţiile de mai jos: c) apostol.
- 3 cauze religioase ale cruciadelor 5. Marea Schismă s-a produs în anul:
a) 1051;
b ) 1054;
- 3 consecinţe religioase ale cruciadelor c) 1004.

V. Povestiţi, la alegere, desfăşurarea unei cruciade, motivând alegerea făcută.


- 3 consecinţe culturale ale cruciadelor

- 3 forţe sociale participante la cruciade

- 3 cruciade mai im portante (cu precizarea anilor de desfăşurare)

i
4. CULTURA ŞI
4.1. Literatura medievală.
SOCIETATEA Cântecul lui Roland
ÎN EVUL MEDIU

Cuvinte-cheie
- laic = în afara bisericii.
- universitate = asociere a profesorilor şi studen
ţilor asemănătoare breslelor în Evul Mediu.

Idei-cheie
' Cultura Evului Mediu a avut un puternic caracter
religios, fiind un amestec de elemente creştine,
raţiune şi tradiţii laice.
' O formă de manifestare a fost constituită de
universităţi. Primele universităţi au apărut
în secolele XI-XII, cele mai im portante fiind
la Bologna, Oxford, Paris, Cambridge, Praga,
Cracovia.
' Literatura religioasă constă în lucrări teologice,
istorii, poeme şi piese de teatru cu subiect religios.
■Literatura laică include poezii de dragoste şi de
petrecere, poeme eroice, rom ane cavalereşti,
fabule. I se adaugă literatura istorică - cronicile.
■Cele mai cunoscute poeme eroice sunt: Cântecul Centre universitare în Europa (secolele XIV-XV)
lui Roland, Cântecul Nibelungilor, Cântec despre
oastea lui Igor, Cidul Romanul de curte este 1088 1170 1200 1209 1348 1364
reprezentat de Tristan şi Isolda. Cunoscut este şi
Romanul vulpii, povestire în versuri. Poeziile erau
Univ. Univ. Univ. Univ. Univ. Univ.
transmise de trubaduri (truveri).
Bologna Oxford Paris Cambridge Praga Cracovia

I
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-a

I. Cu ajutorul inform aţiilor oferite de manual, precum şi al celor de la IV. Aşezaţi în ordine cronologică (după data înfiinţării) universităţile
secţiunea Idei-cheie, identificaţi universităţile marcate cu cifre pe harta de europene medievale enumerate: Cambridge, Oxford, Bologna, Paris,
la pagina 32, Cracovia, precizând şi anul apariţiei.
1 ................................................................................................................................ 1 ..........................................................................................................................
2 ........................................................................................................................... 2 ....................................................................................................................
3 ................................................................................................................................ 3 ................................................................................................................................
4 ................................................................................................................................ 4 ................................................................................................................................
5 ................................................................................................................................ 5 ................................................................................................................................
6 .................................................................................................................
II. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corespunzătoare.
în Evul Mediu, m ajoritatea scrierilor aveau un conţinut .................Tipul de V. Citiţi cu atenţie următoarele inform aţii referitoare la cele m ai cu­
scriere folosit în apusul Europei era alfabetul..............în Imperiul Bizantin era noscute poem e eroice şi sistem atizaţi inform aţiile potrivit tabelului
folosit alfabetul ................. , iar la popoarele slave, alfabetul ................ Creaţia de la pagina 34.
laică cuprindea: legende, cântece, poeme eroice şi lite ra tu ră ...................... . care
glorifică modul de viaţă al cavalerilor. 1. „Cântecul lui Roland” aparţine literaturii franceze. Conţinând aproape
4 000 de versuri, a fost compus, după toate probabilităţile, între anii 997 şi 1130
III. Completaţi tabelul ilustrat cu câte un exemplu pentru fiecare ramură/ şi se referă la evenimente petrecute în secolul al VlII-lea. A circulat în secolele
gen literar enumerat. XII-XIV în mai m ulte variante, fiind foarte popular.
în poem sunt evocate luptele duse de francii conduşi de Carol cel Mare
RAMURA/ EXEMPLU DE împotriva m aurilor din Spania şi m oartea cavalerului Roland în lupta din
GEN LITERAR CREAŢIE LITERARĂ trecătoarea Roncevaux.

Literatură religioasă 2. „Cântecul Nibelungilor” este o epopee eroică, scrisă în jurul anului 1204, în
limba germană, de un poet anonim care a prelucrat mai multe legende. Prezintă
Literatură istorică istoria vieţii lui Kriemhild, o prinţesă burgundă, şi faptele eroice ale lui Siegfried,
fiul regelui Siegmund.

Poeme eroice
3. „Cântecul Cidului” este o epopee eroică spaniolă, păstrată şi transm isă pe
cale orală de-a lungul mai multor secole, a cărei prim ă versiune provine din
Roman de curte secolul al Xll-lea. Acest poem epic evocă faptele de vitejie şi numeroasele victorii
în luptele cu m aurii obţinute de eroul spaniol Rodrigo sau Ruy Diaz de Bivar,
Povestire în versuri intrat în legendă cu numele de Cid Campeador.

i
Lumea m edievală

VI. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi notaţi-le cu A (adevărat) sau F


CÂNTECUL CÂNTECUL (fals), după caz.
CIDUL
LUI ROLAND NIBELUNGILOR

1. Prim a universitate europeană a apărut în secolul al Xll-lea.


2. Limba de cultură în întreaga Europă a fost latina.
3. Cele mai cunoscute creaţii literare medievale sunt poemele eroice.
4. Literatura medievală avea un puternic caracter religios.
5. Cântecul lui Roland este un poem al luptelor cu maurii.

VIL Realizaţi un text în care să prezentaţi o creaţie literară a Evului Mediu


citită de voi.

o
Istorie • Caiet pentru clasa a W iS i

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

UNIVERSITATEA a '

rES-CŢcr
Primele instituţii de învăţământ
rar- ,
superior au apărut în secolul al Xl-lea, în
Italia, la Pavia (1065) şi Bologna (1088).
Mai târziu, au apărut universităţile
de la Oxford (1170) şi Paris (1200),
Cambridge (1209), Salamanca (1218),
Cântecul Nibelungilor
Praga (1348), Cracovia (1364) şi (Germania)
Viena (1365). La sfârşitul secolului
al XV-lea, în Europa funcţionau zeci
de universităţi, o parte dintre acestea
devenind, în timp, celebre în întreaga
lume.
Universităţile erau organizate pe
facultăţi: Arte (curs general), Drept,
Medicină şi Teologie (cursuri avansate),
limba de studiu fiind latina. Fiecare universi­ colegii, unde prim eau cazare şi masă gratuită.
tate cuprindea cel puţin două facultăţi: una La început, toţi studenţii urm au cursurile
de Arte (curs general) şi una de curs avansat. Facultăţii de Arte, cu două cicluri: trivium
La conducerea fiecărei universităţi se afla un (gramatica, retorica, dialectica) şi qadrivium
rector care, de obicei, era şi decanul Facultăţii (aritmetica, geometria, astronomia şi muzica), LE C ID
T R A G IC O M E D IE
de Arte (cu cel mai m are num ăr de studenţi), în total 7 „arte”, studiate în 6 ani. Absolvirea
iar conducerea facultăţilor era asigurată de consta într-un examen de „bacalaureat în
către decani aleşi de profesori şi studenţi. arte”.
Profesorii şi studenţii proveneau din toată Facultativ, absolvenţii puteau să urmeze una
„ r AKt C, afci'
CKf lA VCV ST tM COVaOfc' .t n
lumea creştină, fiind organizaţi pe „naţiuni”, dintre facultăţile „superioare”, încheiate cu
astfel că universităţile aveau în această perioadă examenul de licenţă, iar pentru cei mai buni
un caracter internaţional şi exprimau idealul studenţi, cu un doctorat. Studiile se finalizau,
de regulă, în jurul vârstei de 30 de ani. Cidul
unităţii creştine. Studenţii săraci locuiau în (Spania)

i
m m
______
SawSHMT**»;'.

4.2. Arhitectura medievală. Descrierea


unei biserici, catedrale, mănăstiri
sau a unui castel medieval
S& ă

Cuvinte-cheie
- contrafort = zid suplimentar, de sprijin, în părţile
unde apăsarea masei de zidărie e mai mare.
- ogivă (arcul frânt sau ascuţit) = unghiul format de
întretăierea a două segmente de cerc.

Idei-cheie
• Stilul romanic apare în Franţa în secolul al X-lea şi se
extinde apoi în întreaga Europă.
• Originalitatea stilului romanic constă în utilizarea
bolţii semicirculare pentru sprijinirea acoperişului.
Materialul de construcţie cel mai utilizat este piatra.
Zidurile sunt masive şi sprijinite de contraforţi.
• Cele mai reprezentative realizări sunt: Biserica „Sfântul
Iacob“ din Compostella, catedralele din Mainz,
Worms, Biserica „San Marco“ din Veneţia.
>în cursul secolului al Xll-lea, se dezvoltă un nou
stil, cel gotic. Elementul nou şi specific stilului gotic
este ogiva. Zidurile sunt înalte şi subţiri. Faţada este
decorată cu sculpturi. Ferestrele sunt împodobite cu
vitralii. Europa în secolele XIV-XV
>Principalele construcţii sunt catedralele Notre-Dame
din Paris, catedrala din Reims, catedralele din Chartres
1068-1118 1163-1250 1175-1503 1220-1288 1248-1880
şi Amiens, domurile din Koln şi Niirnberg, Catedrala
din Canterbury, Domul din Milano, Palatul Dogilor
din Veneţia. Domul din Notre-Dame Canterbury Amiens Koln
Milano din Paris
I. Cu ajutorul informaţiilor din manual şi al celor de la rubrica idei-cheie,
identificaţi câte o creaţie arhitectonică importantă din oraşele marcate
cu cifre pe harta de la pagina 36 pentru fiecare dintre cele două stiluri
arhitectonice - romanic sau gotic. Nom inalizaţi oraşul şi creaţia.
1 ....................................................................................................................
2 ....................................................................................................................
3 ..................................................................................................................................
4 ..................................................................................................................................
5 ..................................................................................................................................

Catedrala San Marco din Veneţia - stilul,


II. Observaţi imaginile de mai jos. Recunoaşteţi stilul în care au fost construite
edificiile respective şi completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă.

Palatul Dogilor din Veneţia - stilul


Domul din Milano - stilul

I
Catedrala Notre-Dame din Paris -- stilul Catedrala din Reims - stilul
_ â â i:4 ^ î'r

III. Alegeţi una dintre creaţiile arhitecturale ilustrate la exerciţiul II şi V. Identificaţi în imaginile următoare dom eniul artistic reprezentat şi
descrieţi construcţia, punând în evidenţă elementele specifice stilului. completaţi cu informaţia corectă. Precizaţi denumirea elementului
artistic si stilul căruia îi este caracteristic.

IV. Realizaţi o analiză comparativă a celor două stiluri - romanic şi gotic


stabilind asemănări şi deosebiri. Pe baza acestora, completaţi diagrama
Venn de mai jos cu informaţiile potrivite, notând asemănările în zona
comună şi deosebirile în spaţiile separate.
.■V/
STILUL ROMANIC STILUL GOTIC - r

/
\ f
l. - stilul
2. - stilul
\ 3. - stilul
4. - stilul
5. - stilul

i
Istorie • Caiet pentru clasa a

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

DESCRIEREA UNEI MĂNĂSTIRI

biserica mănăstirii,
centrul vieţii
camerele de monahale
rugăciune

chiliile unde
dormeau călugării or.

Tapiseria din Bayeux


(Franţa)

J it ii
H lîfîK
Catedrala din Pisa - stilul romanic
____________ (Italia)____________

grădina cu ierburi
pentru hrană şi
medicamente
refectoriul sau infirmeria, locul
sufrageria, locul unde erau îngrijiţi
unde călugării călugării bolnavi
serveau masa
Biserica Neagră - stilul gotic
(Braşov, România)

I
4. CULTURA SI SOCIETATEA
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ ÎN EVUL MEDIU

1 Completaţi aritmogriful alăturat.


C
2 U 1. Construcţie.
3 L 2. Breasla profesorilor şi studenţilor în
Evul Mediu!
4 T
3. Separat de biserică.
5 u 4. Formă de cultură.
6 R 5. Poveşti puse pe seama animalelor şi a
lucrurilor!
7 A
6. Recitator medieval.
7. Arc frânt!
8 M 8. Catedrala altfel!
9. Universitate medievală vestită.
9 E
10. Erou de poem eroic.
10 D 11. Stil.
12. Oraşul Palatului Dogilor.
11 I
13. Element decorativ gotic.
12 E 14. Scriere cu caracter istoric.
13 V 15. Poem spaniol.
16. Stil artistic din secolul al X-lea.
14 A
15 L

16 A

I
4. CULTURA SI SOCIETATEA
AUTOEVALUARE ÎN EVUL MEDIU
J ,y •

I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următorii termeni, referindu-vă la 2. în Evul Mediu, poeziile erau transmise de către:
cultura şi societatea medievală: poem eroic, universitate, Cântecul lui Roland, a) povestitori; b) trubaduri; c) actori.
biserică, truveri. 3. Catedrala Notre-Dame din Paris a fost realizată în stilul:
1 ..................................................................................................................................... a) romanic; b) gotic; c) baroc.
2 .................................................................................................................... 4. Tristan şi holda este:
3 ................................................................................................................................. a) un poem eroic; b) un rom an cavaleresc; c) o povestire în versuri.
4 ................................................................................................................................. 5. Stilul romanic a apărut în secolul:
5 ................................................................................................................................. a) al X-lea; b) al Xl-lea; c) al Xll-lea.

II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la stilul gotic: boltă V. Asociaţi următoarele 5 elem ente de moştenire culturală ale culturii şi
semicirculară, ogivă, rozetă, pictură murală, statui, vitraliu. Dom ul din societăţii medievale cu ilustraţiile corespunzătoare: 1. Palatul Dogilor;
Milano, Catedrala din Worms. 2. Cidul; 3. Biserica Neagră; 4. Catedrala Notre-Dame din Paris; 5. Dom ul
din Milano.

LECID
T R A G IC O M E D IE

III. Enumeraţi, în spaţiile de mai jos:


- 3 elemente specifice stilului romanic
CfcmAVQVf MN

w- IW ....
- 3 realizări arhitecturale în stilul gotic

- 3 realizări arhitecturale în stilul romanic

- 3 tipuri de creaţii literare laice

- 3 exemple de poeme eroice celebre

IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Termenul care desemnează asociaţia profesională a profesorilor şi studenţilor
din Evul Mediu este:
a) breaslă; b) universitate; c) ghildă.

â
5. STATUL MEDIEVAL

Cuvinte-cheie
- centralizare politică = proces de unificare teritorială şi politică
a statului în jurul unui centru de putere reprezentat de rege.
- Adunarea Stărilor = instituţie medievală de stat, care cuprin­
dea reprezentanţii tuturor claselor şi categoriilor sociale pri­
vilegiate. Comună tuturor statelor, avea atribuţii politice,
juridice, militare, administrative şi fiscale. Purta nume diferite,
precum: Parlament, Stările Generale, Cortes, Sfatul Ţării,
Adunarea Obştească, Dieta Ţării ş.a.;

Idei-cheie
■în Europa apuseană, evoluţia Franţei, Spaniei şi Angliei a fost
marcată de procesul de unificare şi centralizare politică, sub
influenţa unor factori precum: întărirea puterii regale; dezvol­
tarea oraşelor; sprijinul monarhiei pe orăşeni, ţărani şi cler;
pericolul extern; dotarea armatei regale etc.
' Procesul de centralizare a statului feudal francez s-a realizat ..................... \ ................... ............ -.......m
sub monarhii Filip al iMea August, Filip al IV-lea cel Frumos, State medievale în Europa, secolele XIV-XV
Ludovic al Xl-lea. Centralizarea a fost marcată de războiul de
100 de ani cu Anglia.
' Fărâmiţarea politică a Germaniei s-a menţinut ca urmare a
slăbiciunii autorităţii împăratului, a conflictului cu papalitatea,
anarhiei feudale, intereselor oraşelor germane organizate în ligi
şi orientate spre comerţul extern. 1180-1223 1285-1314 1337-1453 1356 1453 1461-1483
■După o perioadă de dominaţie asupra Europei de Sud-Est, datorată
anarhiei feudale, fărâmiţării politice, loviturilor cruciaţilor. *
Filip al Il-lea Filip al IV-lea Războiul Bula de Căderea Ludovic
Imperiul Bizantin a sfârşit prin a fi cucerit de otomani.
August cel Frumos de 100 ani AurConstantinopolului al Xl-lea
Istorie • Caiet pentru clasa a VI

I. Analizaţi cu atenţie harta de la pagina 42. Cu ajutorul informaţiilor III. Stabiliţi asemănări şi deosebiri între un stat centralizat şi unul fărâmiţat.
desprinse, al celor din manual şi de la secţiunile idei/cuvinte-cheie, Completaţi tabelul.
răspundeţi cerinţelor de mai jos.
1. Enumeraţi 5 state medievale europene existente în secolele XIV-XV. ASEMANARI DEOSEBIRI

2. M enţionaţi statele medievale constituite în spaţiul locuit de români.

3. Definiţi procesul de centralizare şi m enţionaţi 3 state în care acesta a avut


succes.

4. Enumeraţi 3 factori care au influenţat pozitiv procesul de centralizare statală.

5. Relataţi pe scurt evenimentele petrecute în cadrul Războiului de 100 de ani,


insistând asupra cauzelor şi consecinţelor acestuia pentru centralizarea statului
francez.

IV. Aşezaţi în ordine cronologică următoarele fapte istorice specifice statului


II. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corespunzătoare. medieval francez: m onarhia devine ereditară, câştigă războiul de 100
Franţa a reuşit să se unifice în urm a procesului d e .................................Procesul de ani, convoacă pentru prim a dată Stările Generale, acţiunile Ioanei
s-a încheiat în secolul ........... Alături de Franţa, alte state europene care au d ’Arc, dom nia lui Filip al IV-lea cel Frumos, finalizarea procesului de
cunoscut acelaşi proces au f o s t ..........................ş i ...................... Războiul de 100 centralizare.
de ani s-a desfăşurat între .................... şi .................. Acesta s-a încheiat cu 1 ...........................................................................................................................
victoria........................ , o contribuţie deosebită la acest deznodăm ânt având-o 2 ....................................................................................................................
renum ita e ro in ă .................Un rol im portant în organizarea statului medieval 3 ..................................................................................................................................
francez l-au avut Stările Generale, convocate pentru prim a dată de regele 4 ..................................................................................................................................
.................Procesul de centrahzare politică şi teritorială s-a încheiat în secolul 5 ..................................................................................................................................
6 .............................................................................................................

I
Lumea m edievală

V. Schema de mai jos prezintă m odul de organizare a puterii în statul francez VL Prezentaţi, intr-un text de 10 rânduri, situaţia Germaniei ca stat medieval,
din secolul al XlII-lea. Pe baza acesteia, răspundeţi cerinţelor de mai jos. în perioada secolelor XI-XV, insistând asupra cauzelor şi factorilor care
La Paris: au contribuit la menţinerea fărâmiţării politice.

r
guvernează cu
face să
domnească
CURTEA DE CAMERA
PARLAMENTUL ordinea în
CONTURI REGELUI
provincii
curtea de justiţie controlează m inistrul justiţiei
prim eşte apelurile finanţele contabilul

în provincii:

BALIVI VII. Completaţi coloana din dreapta cu definiţii corespunzătoare termenilor


SENEŞALI
(adm inistratori regali) înscrişi în casetele din stânga.

SUPUŞII REGELUI

1. Precizaţi cine deţine întreaga putere în stat.


1 Adunarea Stărilor

suveranitate

2. M enţionaţi care este capitala statului francez.


anarhie feudală
3. Indicaţi o altă denum ire a Parlamentului.

4. Menţionaţi prin intermediul cui controlează regele provinciile şi asigură Stat


ordinea.

5. Identificaţi instituţia actuală cu rol similar Camerei Regelui.


m onarhie

I
Istorie • Caiet pentru clasa a W -a“i

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

ARME MEDIEVALE

Bombarda - prim a armă de


foc folosită de oameni, pre­
cursoarea tunurilor efort imposibil pentru forţa
şi a mortierelor. Ataşată la braţelor, motiv pentru care
un afet cu două sau acţionarea se facea printr-un
cu patru roţi, bom barda era mecanism cu scripeţi şi roţi
formată dintr-un simplu tub metalic, care dinţate, care producea încordarea
se încărca cu un proiectil, adică o ghiulea arcului metalic.
de bronz, piatră sau plumb. Funcţiona pe
bază de praf de puşcă, introdus pe gura ţevii, Uleiul fierbinte - fortificaţiile medievale
după care, prin acelaşi orificiu, era introdusă erau deseori prevăzute cu orificii speciale
ghiuleaua. Tragerea se realiza prin aprinderea în dreptul crenelurilor, prin care asediaţii
unui fitil scurt, ataşat la capătul opus turnau şuvoaie de ulei încins, direct deasu­
al ţevii. pra asediatorilor. Faima lor sum bră le-a dat
denumirea de „găurile m orţii”, rănile pro­
B u zd uganul vocate de contactul cu uleiul încins fiind mai
- grave decât cele produse de apa clocotită.
num it ironic de vechii saxoni Capturarea Io a n ei d’Arc
„Botezătorul”, inspiraţi de forţa (reprezentare de epocă, Franţa)

ucigătoare a loviturii sale. Era alcătuit Cadavrele - arm ă folosită atunci când
fie complet din metal, fie dintr-un m âner asediatorii se confruntau cu rezistenţa peste
de lemn de esenţă tare şi o bilă grea de fier, aşteptări a unei cetăţi, ceea ce facea durata
înţesată cu ţepi. asediului prea mare.
Deşi greu de imaginat la nivelul nostru
Arbaleta - arm ă cu efect mult mai distructiv de civilizaţie, în astfel de situaţii se foloseau
decât arcul cu săgeţi. Fiind proiectată pentru a cadavre infestate cu teribilul virus al ciumei
trage săgeţi care să străpungă cele mai groase bubonice, care erau catapultate în interiorul
arm uri, avea ataşat la patul de lemn un arc cetăţilor, bom badram ent la care nicio cetate
masiv din otel. Armarea acestuia necesita un nu rezista. B ătălia de la Crecy
(1436, Franţa)

I
Cuvinte-cheie
- descălecat = termen folosit de cronicari pentru a descrie
întemeierea statelor medievale româneşti; întemeiere de
ţară.
- cnezat = formă de organizare politică anterioară statului,
bazată pe autoritatea cneazului şi inferioară voievodatului.

Idei-cheie
■Constituirea statelor medievale în spaţiul locuit de români BANATUL
TIMIŞOAREI
a fost un proces de durată, încheiat în secolele XIII-XIV.
Acesta a presupus o etapă a unificării formaţiunilor
politice sub o autoritate centrală, urm ată de o etapă de
consolidare, de creare a instituţiilor interne.
' Transilvania s-a format ca stat simultan cu momentul
cuceririi maghiare (secolele XI-XIII). Acesta s-a m enţinut
ca voievodat, dar statutul politic al românilor s-a degradat
continuu.
' Formarea Ţării Româneşti şi a Moldovei ca voievodate
de sine stătătoare s-a încheiat în secolul al XlV-lea. Con­
tribuţia românilor din Transilvania la formarea acestor Statele medievale din spaţiul locuit de români, secolul al XlV-lea
state este atestată de tradiţia istorică a descălecatului.
Formată ca stat de sine stătător, Dobrogea a fost integrată 1176 1290 1310-1352 1330 1352-1364 1359 1388
Ţării Româneşti.
Organizarea statelor extracarpatice a fost similară, ex­
Leustachiu Negru-V odă Basarab I Posada Nicolae Bogdan D obrogea la
prim ând unitatea de cultură şi civilizaţie a românilor.
Voievod A lexandru Ţara Rom ânescă

i
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-ă

I. Observaţi harta de mai jos. Identificaţi, pentru fiecare dintre cele patru II. Completaţi tabelul referitor la formarea statelor medievale în spaţiul
viitoare state medievale formate în spaţiul locuit de români, formaţiuni locuit de români cu informaţiile corespunzătoare.
politice prestatale (cnezate, voievodate, ţări), apoi completaţi tabelul.
Ţara
Transilvania Moldova Dobrogea
Românească

Unificarea
formaţiunilor

Consolidarea
statului

Sasi c o l o n e i în sec. XIT-Xlif:


M igraţia biMlgarilor sec.
m H». M igraţia pcc^n ep lor sec. 1^
■1^ M igraţia cum anilor sec. Organizarea
Invazia lătarilor'lKC. X l|r
■ii|lb[K Migraţia ungurilor sec. IX * Î’ ' a' Sz ' internă
* ■ «>1»^ E ^ e d i}iile triburilor magheare tn Tranailvania sec. X-XII
1
SPAŢIU/REGIUNE FORMAŢIUNI

intracarpatic III. Enumeraţi cauzele, respectiv consecinţele formării statelor medievale în


spaţiul românesc, apoi completati schema.

Ia sud de arcul carpatic 'W M B k

la est de arcul carpatic

între Dunăre şi Marea Neagră

.......... ........ .... i


IV. Citiţi textul următor, apoi răspundeţi cerinţelor de mai jos. V. Observaţi imaginea următoare,
care ilustrează lupta de la Posada,
„Ţara Transilvaniei, a Maramureşului şi ţara de pe Olt ajunseseră sub stăpânirea din anul 1330, dintre Carol
ungurilor (...). Regele Ladislau al Ungariei, dorind să-i scoată pe tătari din Robert de Anjou şi Basarab I.
Transilvania, a adunat oastea împotriva lor, i-a alungat de acolo, după care, trecând Pornind de la informaţiile oferite
dincolo de munţi, a dus lupte cu ei mai jos de oraşul nostru. Roman, şi i-a învins. [...] de imagine, realizaţi un scurt
După ce au fost înfrânţi, tătarii s-au retras în câmpie. Apoi, mai întâi muntenii cu text, în care să precizaţi cauza
domnul lor, Negru-Vodă, au ieşit din munţi către pământuri mai deschise, după care şi acestui conflict, să descrieţi lupta
moldovenii au ieşit din Maramureş, înfrunte cu voievodul Dragoş, primul lor domnitor, şi să m enţionaţi importanţa şi
şi au descălecat aici, în Ţara Moldovei.” semnificaţia victoriei româneşti.
(Miron Costin, Cronica polonă)

1. M enţionaţi teritoriile stăpânite de regatul ungar.

2. M enţionaţi denum irea ţării de pe Olt.

3. Identificaţi în text numele voievodului care a descălecat la sud de Carpaţi,


contribuind la formarea Ţării Româneşti.

4. Identificaţi în text numele voievodului care a descălecat în Ţara Moldovei.

5. Precizaţi, pornind de la text, un factor extern care a influenţat formarea


statelor medievale în spaţiul locuit de români.
Istorie • Caiet pentru clasa a

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

DREGĂTORII ÎN ŢĂRILE ROMÂNE

Dregătoriile erau departam ente ale curţii


domenşti, comune, în cele mai multe cazuri,
Moldovei şi Ţării Româneşti. Atribuţiile
dregătoriilor erau fie de ordin public, fie
personale, faţă dom n şi suita sa. Un dregător
nu avea o specializare absolută în atribuţii, el
Curtea D om n ească de la
putând îndeplini orice poruncă a domnului. T ârgovişte (R om ânia)
Dintre cele mai importante, am intim aici:
- banul (iniţial al Severinului, apoi al veniturilor şi a cheltuielilor ţării, pe care le
Olteniei) - conducătorul administraţiei la vest consemna în catastife;
de Olt; marele ban era denum it „domnul cel - spătarul - com andantul oştii călare şi cel
• »
mic ; care purta spada dom nului la ceremonii;
- portarul de Suceava (similar banului - pârcălabii - comandanţii unor cetăţi şi ai
Olteniei din Ţara Românească) - cel mai regiunilor din jur;
im portant dregător din Moldova, după - postelnicul (şambelanul) - responsabil
domn, având dublă calitate: de vornic al curţii cu camera domnitorului; sfătuitorul de taină
dom neşti din Cetatea Sucevei şi pârcălab al acestuia; M ănăstirea N egru-V odă
(comandant) al Cetăţii Sucevei; - paharnicul - responsabil cu aprovizionarea (C âm pulung-M uscel, R om ânia)

- vornicul - conducătorul curţii domneşti cu vin a pivniţelor dom neşti şi cu supravegherea


cu cele mai im portante atribuţii judecătoreşti, servirii băuturii la masă;
după domn; - spătarul - purtătorul însemnelor domneşti
- logofătul (cancelarul) - şefial cancelariei şi al arm elor dom nului la ceremonii;
domneşti, în sarcina căruia intra redactarea - stolnicul - marele dregător, care se ocu­
deciziilor luate de dom n şi de Sfat, sub formă pa de masa domnească, asigura curtea cu ali­
de hrisoave sau porunci domneşti, şi păstrarea mente, degusta prim ul bucatele domneşti;
sigiliului domnesc, pe care-1 aplica pe actele - comisul - şeful hergheliei domneşti.
redactate în cancelarie; Alte dregătorii erau armaş, hatm an, pitar,
- vistierul - responsabil cu evidenţa şertar, agă etc. B iserica Sf. N icolae

I
(B ogdana, Rădăuţi)
;5.3. Formarea şi expansiunea Imperiului Otoman,
i Raporturile Ţărilor Române cu Poarta
r-h M 2
’ în secolele XV-XVI

SFÂNTUL ''■praga
Cuvinte-cheie
- suzeranitate = drept al unui stat suzeran asupra altui
stat;
- tribut = obligaţie (în bani sau în bunuri) pe care o
impunea o putere cuceritoare unui popor învins şi care
se plătea la date fixe; bir.

Idei-cheie
' Statul otoman a fost format în Asia Mică, în secolul al
XlII-lea, de către turcii selgiucizi sub conducerea lui
Osman (Otman). Noul stat a dus o politică de cuceriri
în Asia şi Europa, sub conducerea mai m ultor sultani:
M ahomed al Il-lea (1451 - 1481), BaiazidalII-lea(1481
- 1512), Selim I (1512 - 1520) şi, mai ales, Soliman
Magnificul (1520 - 1566).
' Lupta creştinătăţii împotriva expansiunii otomane în
Europa, desfăşurată în secolele XIV - XVI, a purtat
Participarea voievodului TransUvaniei şi a
numele de cruciada târzie. Expuse pericolului otoman. domnului Valahiei la cruciadele de la Varna (1444)
Campania sultanului Mahomed al ll-lea Expediţia lui Mohamed al Il-lea
Ţările Române s-au integrat în această cruciadă in Ţara Românească (1462) In Moldova (1476)

târzie sub conducerea lui Mircea cel Bătrân, lancu


Expansiunea Imperiului Otoman, secolul al XV-lea
de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul. Această luptă a avut drept rezultat evitarea 1441( 1456) 1456 1456(-1462) 1457(-1504) 1475 1593(-1601) 1595
transform ării Ţărilor Române în paşalâcuri. Ţările
Române au acceptat suzeranitatea Imperiului Otoman, # .........m..... ......■" » —
lancu de Lupta de Vlad Ştefan Lupta Mihai Lupta de la
plătind tribut.
Hunedoara la Belgrad Ţepeş cel Mare de la Vaslui Viteazul Călugăreni
Istorie • Caiet pentru clasa

I. Completaţi schema de mai jos cu informaţiile corespunzătoare referitoare Atunci şi tiratml a intrat în oraş cu vizirii lui (...). A descălecat la Biserica cea Mare
la premisele expansiunii otomane în Europa. Selectaţi aceste premise din şi, intrând înăuntru, a rămas în extaz la vederea ei, (...) spunând: «Ajungă-vă comorile
lista de mai jos şi grupaţi-le pe dom enii. şi robii! Clădirile oraşului sunt ale mele.». Căci îi părea rău tiranului de învoirea ce a
1. fărâmiţarea politică, luptele interne, anarhia ce dom nea în Peninsula dat-o [ca soldaţii să jefuiască oraşul timp de trei zile[ când a văzut comorile scoase şi
Balcanică; robii luaţi fără de sfârşit. “
2. colaborarea unor creştini balcanici cu otomanii; (Ducas, Istoria turco-bizantină)
3. superioritatea militară a turcilor (ieniceri, spahii, arme de foc);
4. inconsistenţa încercărilor occidentalilor de a organiza cruciade de stopare şi 1. M enţionaţi anul cuceririi oraşului Constantinopol de către turcii otomani.
alungare a turcilor din Europa;
5. toleranţa religioasă a otomanilor, care a trezit bunăvoinţa oamenilor de rând;
6. sultani remarcabili care au condus despotic.
militare religioase 2. Precizaţi numele sultanului la care face referire textul.

CAUZELE 3. Precizaţi numele Bisericii Mari la care se referă textul şi arătaţi ce s-a
EXPANSIUNII întâmplat cu aceasta după cucerirea oraşului de către otomani.
IMPERIULUI politice externe
politice interne
OTOMAN

i/ \
II. Citiţi textul următor referitor la cucerirea Constantinopolului şi
4. M enţionaţi un motiv pentru care otomanii s-au com portat atât de dur cu
populaţia Constantinopolului cucerit.

răspundeţi cerinţelor.
„Pătrunzând înăuntru şi răspândindu-se de la poarta lui Charsias până la palat,
[turcii] ucideau pe cine le ieşea în cale. Turcii se temeau, căci ei mereu socotiseră că
înlăuntrul oraşului vorfi cel puţin la cincizeci de mii de luptători (...) de-arfi ştiut că 5. Selectaţi din text fragmentul care descrie cât de impresionat a fost sultanul
toată oastea sub arme nu trece de opt mii, n-ar fi ucis pe niciunul. de măreţia Marii Biserici.
Poporul întreg a fost robit, cei mai mulţi fiind prinşi în Marea Biserică.
Intrând înăuntru cu săbiile în mână şi văzând poporul adunat cu zecile de mii,
fiecare îşi lega robul lui. Toate acestea se întâmplaseră de la ora întâi din zi până la
ora opt.
Lumea m edievală

III. Identificaţi dom nitorii români prezentaţi mai jos şi scrieţi numele lor în IV. Asociaţi etapele de pe axa cronologică trasată mai jos cu următoarele
spaţiul corespunzător, precizând şi ţara şi anii de dom nie. Completaţi fapte istorice care se referă la relaţiile Ţărilor Române cu Imperiul Otoman:
casetele cu alte lupte cu turcii duse de fiecare dintre aceştia. 1. recâştigarea independenţei de către Ţara Românească;
2. plata prim ului tribut de către Ţara Românească;
3. plata prim ului tribut de către Moldova.

1417 1456 1595


e ta p a ... e ta p a ... e ta p a ..
Numele său este

V. Priviţi cu atenţie tabloul lui Theodor Aman inspirat de lupta de la


Călugăreni a lui Mihai Viteazul. Scrieţi un text despre luptă. Evidenţiaţi
cauzele, desfăşurarea, rezultatul, urmările şi semnificaţia.

- 1443 - Campania cea Lungă

Numele său este

I
Numele său este
Istorie • Caiet pentru clasa al^

MOŞTENIRE CULTURALA
ISTORIA ALTFEL

TACTICA HĂRŢUIRII INAMICULUI

Acţiunea de hărţuire avea


ca scop atragerea inamicului
în acele direcţii sau zone
care favorizau lupta trupelor
proprii şi dezavantajau pe
inamic. Totodată, se avea
Bursa, ţr im a capitală a
în vedere dirijarea forţelor Im p eriu lu i O tom an (Turcia)
acestuia către locul bătăliei
decisive.
Hărţuirea începea încă
de la graniţă, unde corpu­
rile cavaleriei uşoare atacau
continuu trupele inamice,
mai ales în punctele de trecere, nimicind pe plan politico-diplomatic, încheierii unor
detaşamentele prădalnice. Acţiunea continua alianţe m ihtare şi asigurării unui sprijin în
cu capturarea coloanelor de care cu provizii, lupta împotriva oastei invadatoare sau, cel
distrugerea podurilor, incendierea taberei puţin, blamării agresorului. M oscheea S elim i^e
agresorului, capturarea de prizonieri sau chiar De asemenea, în perioada de hărţuire (A d rianop ol, Turcia)

comandanţi inamici. Locul desfăşurării era un se avea în vedere subminarea moralului


spaţiu larg, de la graniţă până la locul bătăliei forţelor agresoare, distrugerea încrederii în
decisive, unde terenul era de-a dreptul pustiit. posibilitatea victoriei, term inarea rezervelor
Scopul acestei etape consta în slăbirea forţelor de hrană şi de apă. Apogeul acestei strategii
agresoare, superioare numeric, în vederea era, de cele mai multe ori, producerea panicii
echilibrării sau chiar a schimbării raportului în rândurile oastei adverse.
de forţe. De asemenea, se urmărea blocarea O asemenea tactică a fost aplicată cu succes
pentru cât mai m ult timp a trupelor agresoare, de Mircea cel Bătrân în lupta din 1395, de Vlad
creând răgazul necesar concentrării forţelor Ţepeş în 1462, de Ştefan cel Mare în 1475, de
proprii, alegerii locului bătăliei decisive, iar Mihai Viteazul în 1595. M ănăstirea P utna
(R om ânia)

i
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ 5. STATUL MEDIEVAL

Completaţi aritmogriful alăturat.


1 S
2 T 1............cel Mare.
3 A 2. Unificare în jurul regelui!
3. Regalitate.
4 T
4. Conducerea şi organizarea societăţii.
5 U 5. Puterea unui stat asupra altuia.
6 L 6. Rege al Franţei.
7. Im periu islamic.
8. Parlam ent la francezi! (2 cuv.)
7 M 9. Şef al statului la rom âni în Evul Mediu.
8 E 10. Sultan vestit.
11. Independenţă.
9 D 12. Transilvania ca stat.
10 I 13. întem eietor de ţară românească.
14. Asociaţie.
11 E

12 V
13 A
14 L

I
SSk:-'

AUTOEVALUARE 5. STATUL MEDIEVAL

I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următorii termeni, referindu-vă IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
la statul medieval: descălecat, centralizare, cnezat, sultan, cruciadă târzie. 1. Printre statele care şi-au m enţinut fărâmiţarea politică în Evul Mediu se
1........................................................................................................................ numără:
2................................................................................................................... a) Imperiul Romano-German; b) Anglia; c) Franţa.
3......................................................................................................................... 2. Transilvania a existat cu statului de stat sub suzeranitate maghiară până în
4......................................................................................................................... secolul:
5......................................................................................................................... a) al XlV-lea; b) al XV-lea; c) al XVI-lea.
3. Lupta de la Vaslui a avut loc în tim pul domnitorului:
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la statul medieval din a) Mircea cel Bătrân; b) Ştefan cel Mare; c) Mihai Viteazul.
spaţiul românesc: Adunarea Stărilor, Basarab I, domnie, Războiul de 100 4. Imperiul Otoman a atins apogeul expansiunii sale în tim pul sultanului:
de ani, Filip al Il-lea August, suzeranitate maghiară, Dragoş, Leustachiu a) Baiazid I; b) M ahomed alIl-lea; c) Soliman Magnificul.
Voievod, M ihai Viteazul, Argeş, Bucureşti. 5. Imperiul Bizantin a fost cucerit de:
a) otomani; b) bulgari; c) selgiucizi.

V. Asociaţi următoarele 5 elem ente de m oştenire culturală ale societăţii


medievale cu ilustraţiile corespunzătoare: 1. M ănăstirea Putna; 2. Cronica
pictată de la Viena; 3. Ioana d ’Arc (gravură); 4. Curtea Domnească din
Târgovişte; 5. Moscheea Selimiye din Adrianopol.
III. Enumeraţi în spaţiile de mai jos:
- 3 voievozi care au descălecat în spaţiul românesc

- 3 m onarhi francezi implicaţi în procesul de centralizare

- 3 lupte antiotom ane ale domnitorilor/voievozilor rom âni

- 3 cauze ale expansiunii otomane în Europa

- 3 state în care a reuşit procesul de centralizare politică

i
1?^

h y w 'Ţ i’W .l LL .r

V» «Ă*
■’..■y , -r-’' ^ ■

Partea a ll-a
Naşterea lumii moderne
1. EUROPA 1.1. De la
ÎN EXPANSIUNE meşteşugăresc la manufactură

Poilo
Cuvinte-cheie
- manufactură = formă de producţie premergătoare ma­ i^loby
rii industrii, caracterizată prin predominarea muncii
manuale, prin diviziunea muncii în cadrul atelierului ...... . ^^ \!
şi conducerea patronului. ip-— \\ I j ’•..
South
- bancheri = proprietari de bănci.
- burghezi = clasă socială dominantă, care stăpâneşte
Pari4 L™v .......... 7
principalele mijloace de producţie, în societatea capita­
^Bortei V \ 3 5
listă (proprietari de manufacturi, fabrici, bancheri, ne­
gustori bogaţi).
- econom ie de schimb = mod de organizare a producţiei
destinat în special schimburilor comerciale.
t
Vaicncli

C onloba

Idei-cheie
Alger*
■începând cu a doua jumătate a secolului al XlV-lea,
Rule m aritim e In Liga H anueatlct
în societatea Evului Mediu au loc schimbări radicale,
Rute ale navigatorilor veneţieni
marcând trecerea la o nouă societate - cea de tip Rute ale navigatorilor genovezl X
modern, capitalist. în economie, activitatea agricolă Rute m aritim e com une ale Trîp5^
veneţlenllor ;l ale genovezllor
s-a intensificat, au apărut manufacturile şi băncile, 250 km
Rute te m tr e ţi riverane
s-a trecut la producţia de marft, iar comerţul s-a
intensificat. Drumuri comerciale până în secolul alXV-lea (Veneţia, Genova, Hansa)
Ca urmare a acestor evoluţii, în plan social a decăzut
rolul nobilimii, afirmându-se tot mai mult burghezia. sec. XII 1431 sec. XVII
Numeroşi ţărani şi-au dobândit libertatea şi au migrat
către oraş pentru a găsi de lucru în manufacturi.
apariţia manufacturilor prima bursă de primele manufacturi
>în plan politic, se instituie absolutismul monarhic.
(postav) mărfuri din Bruges în Ţările Române
Istorie • Caiet pentru clasa a ¥ 1-^

I. Analizaţi harta de la pagina 5 8 , apoi răspundeţi cerinţelor de mai jos. III. Completaţi schema de mai jos cu inform aţiile corespunzătoare,
referitoare la transformările economice şi sociale care marchează
1. Identificaţi trei oraşe cu statutul de centru im portant al comerţului european, trecerea la societatea capitalistă (burgheză). Selectaţi aceste transformări
punct de plecare ale unor rute comerciale maritime. din lista de mai jos şi grupaţi-le pe dom enii. Notaţi în casetă numărul
corespunzător.
1. Introducerea de noi culturi şi noi plante.
2. M enţionaţi trei m ări im portante pentru comerţul m aritim european. 2. Intensificarea creşterii animalelor.
3. Trecerea de la ateliere meşteşugăreşti la m anufacturi bazate pe diviziunea
muncii.
3. Identificaţi o rută comercială şi m aritimă, apoi precizaţi punctul de plecare, 4. Dobândirea libertăţii de către ţăranii aserviţi.
porturile de tranzit şi punctul terminus. 5. Migraţia ţăranilor către oraşe.
6. Creşterea ponderii economiei de schimb.
7. Decăderea nobilimii.
8. Dezvoltarea comerţului, apariţia m arilor companii comerciale şi a bursei de
4. Găsiţi o explicaţie pentru situarea principalelor rute terestre ale comerţului mărfuri.
european. 9. Intensificarea circulaţiei banilor, apariţia băncilor.
10. Creşterea rolului burgheziei.

TRANSFORMĂRI DE TIP CAPITALIST


5. Formulaţi o explicaţie pentru intensificarea comerţului european către
secolul al XV-lea.

II. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corespunzătoare. Selectaţi


aceste inform aţii din lista următoare: nobili, capitalist, manufactură,
atelier meşteşugăresc, feudal, bancar, sclavagist, burghezi.

începând din secolul............, sunt tot mai evidente semnele trecerii la o nouă
societate - societatea de t i p .................... Semnele acestei treceri sunt: dezvoltarea
................................., a comerţului şi a activităţii..................Principalii beneficiari
ai acestor transform ări s u n t ...........................
Naşterea lumii moderne

IV. Citiţi textul următor referitor la activitatea intr-o manufactură de postav V. Identificaţi ocupaţiile ilustrate mai jos. Descrieţi fiecare ocupaţie.
şi răspundeţi cerinţelor de mai jos.

„Intr-o casă spaţioasă şi lungă se aflau 200 de războaie, la care lucrau într-un rând
200 de oameni; un număr la fel de mare de ucenici îi ajutau pregătind suveicile.
în încăperile vecine 100 de femei pieptănau lâna şi 100 de fete o torceau lucrând cu
fusuri şi cu vârtelniţe.
Lâna era sortată de 150 de copii din părinţi săraci şi nevoiaşi, care primeau pentru
munca lor câte un penny pe zi, în afară de ceea ce beau şi mâncau într-o zi; mai departe,
postavul trecea la 50 de muncitori ocupaţi cu tunderea lui, apoi la 80 de muncitori care
îlfinisau.
în afară de aceasta, întreprinderea mai avea o presă de postav, unde lucrau 20 de
bărbaţi, şi o boiangerie, în care munceau 40 de oameni. “
(descriere extrasă dintr-o baladă englezească 2.
de la sfârşitul secolului al XVI-lea) 3.

1. M enţionaţi principiul pe baza căruia era organizată activitatea în manufactură.

2. Enumeraţi activităţile desftşurate în cadrul manufacturii.

3. Precizaţi câteva dintre utilizările postavului.

4. Calculaţi num ărul aproximativ de angajaţi dintr-o manufactură.

5. Enumeraţi avantajele desfăşurării activităţii într-o m anufactură comparativ


cu cea dintr-un atelier meşteşugăresc.
4.
5.
6.
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-a^.'

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

NAŞTEREA UNEI MANUFACTURI

O m anufactură este reunirea într-un singur


atelier a mai multor lucrători cu meserii
diferite, independente, fiecare contribuind
la realizarea, în forma finită, a unui singur
produs. De exemplu, o trăsură era produsul
colectiv al activităţilor unui mare num ăr
Banca d in A m sterdam
de meseriaşi independenţi: caretaşi, şelari, (O landa)
croitori, lăcătuşi, curelari, strungari, ceaprazari,
sticlari, zugravi, lustruitori, poleitori etc. Dacă,
iniţial, manufactura de trăsuri era o combina­
re de meşteşuguri independente, cu timpul, ea
a devenit o diviziune a producţiei de trăsuri în
diferitele ei operaţii speciale, dintre care fiecare
în parte constituia funcţia exclusivă a unui
lucrător, totalitatea operaţiilor fiind executată
de totalitatea acestor lucrători. Astfel, o serie
întreagă de alte manufacturi au luat naştere din a diferitelor operaţii s-a trecut la separarea Bruges, lo cu l p rim ei burse de m ărfuri
combinarea unor meşteşuguri diferite, reunite operaţiilor, efectuate în spaţii vecine, fiecare _____________ (Belgia)_______________

în acelaşi spaţiu sub comanda aceluiaşi patron. dintre ele fiind încredinţată altui meşteşugar,
iar toate împreună fiind îndeplinite simultan
De asemenea, o manufactură poate lua naştere de cei care cooperează. Această împărţire
şi prin reunirea unui num ăr mare de meseriaşi constituie diviziunea sistematică a muncii.
care fac acelaşi lucru sau lucruri din acelaşi Dintr-un produs individual al unui meşteşugar
domeniu. Toţi aceşti meseriaşi confecţionează independent responsabil de toate etapele de
produsul final, efectuând, pe rând, diferitele producţie, marfa se transformă într-un produs
operaţii necesare pentru producerea ei. Cu social al unei colectivităţi de meseriaşi, fiecare
timpul, munca a început să fie împărţită. De îndeplinind mereu una şi aceeaşi operaţie
G enova, port la M area M editerană
la efectuarea succesivă, de acelaşi meşteşugar. parţială. (Italia)

i
Cuvinte-cheie
- conchistador = num e dat aventurierilor spanioli din secolele
XV - XVI, care plecau în America sau în altă parte a lumii ca
să cucerească teritorii.
- dom eniu colonial = totalitatea coloniilor deţinute de un
stat.

Idei-cheie
>Premisele care au dus la naşterea lumii m oderne sunt:
- demografice - creşterea populaţiei;
- economice - dezvoltarea m anufacturilor, a băncilor şi a
comerţului, nevoia de resurse materiale şi umane;
- politice - centralizarea politică, am eninţarea otomană;
- religioase - răspândirea religiei creştine;
- tehnice şi ştiinţifice - arma, busola, caravela, astrolabul,
Marile descoperiri geografice, secolele X V - XVI
harta; dorinţa de cunoaştere.
' Consecinţe:
- economice - dezvoltarea comerţului, constituirea axei
Oceanul Atlantic; noi surse de m aterii prim e (metale
preţioase, mirodenii) şi pieţe de desfacere (colonii);
aclimatizarea unor plante şi animale;
- sociale - creşterea rolului burgheziei;
- politice - întărirea monarhiei; formarea domeniilor 1497 - 1498 1492 1 5 1 9 -1 5 2 2
coloniale;
- culturale - lărgirea orizontului de cunoaştere, schimbul de
drumul descoperirea expediţia lui
valori.
spre India Americii Magellan

I
Istorie • Caiet pentru clasa a V l-a'I

I. Studiaţi cu atenţie sursele următoare. Ele se referă la diversele cauze care AJ Ferdinand Cauza
au dus la marile descoperiri geografice. Identificaţi principala cauză la care
de Aragon şi
se referă fiecare sursă şi notaţi-o în spaţiul corespunzător.
Isabela de Castilia
JU „Forma cea mai spectaculoasă a reluării (1492)
dinamismului european în secolul alXV-lea este, fără Cauza
îndoială, mişcarea de expansiune, care, ieşită (...) din II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile corespunzătoare.
cele mai materialiste consideraţii comerciale, îi aduce
pe europeni la descoperirea noilor rute.”
PERSONALITATE DATA DESCOPERIRE/REALIZARE
(Larousse, Istoria universală)

Hernie Navigatorul 1430


ÂJ„Incontestabil, setea de aur, indispensabil marilor Cauza
schimburi internaţionale, constituie primul şi prin­
cipalul mobil al marilor descoperiri. “
Bartholomeo Diaz 1487-1488
(J. Carpentier, Istoria Europei)

Vasco da Gama 1497-1498

Cauza !
Cristofor Columb 1492

Amerigo Vespucci 1507

Fernando Magellan 1519-1522

A}„Voinţa de convertire ţine în aceeaşi măsură de Cauza


vechiul spirit al cruciadelor şi de un mare spirit Alvarez Cabral 1500
misionar.”

I
______________ (J. Carpentier, Istoria Europei)
N aşterea lu m ii m od ern e

III. Completaţi schema următoare cu inform aţiile referitoare la consecinţele IV. Analizaţi harta nr. 1, care ilustrează repartiţia dom eniilor coloniale
marilor descoperiri geografice, grupate pe dom enii. Marcaţi fiecare până în secolul al XVII-Iea. Cu ajutorul legendei, identificaţi principalele
consecinţă cu semnul +, dacă o consideraţi pozitivă, sau cu semnul dom enii coloniale formate după marile descoperiri geografice. Haşuraţi
dacă o consideraţi negativă. apoi pe harta mută următoare (nr. 2) dom eniile coloniale ale Spaniei,
Franţei, Portugaliei, Olandei şi Marii Britanii.

ECONOMICE

SOCIALE ŞTIINŢIFICE

^ A
= = = = = A Consecinţele ! H jB Statu i azlM 1 1 L tttne«c ttnoK iitA liis(colultdX V -U a B B CoionU britanica
i| Terhorii msyate 1 1 C olonii « p tn io k } 1 ColoiiJi ulaiKUzc
................................ marilor ! iii)|>crialuK «( Teritorii a p arţin â n d Frsnţel

............................. descoperiri
geografice

rTTITTTDATC POLITICE POLITICE


CULTURALE
EXTERNE INTERNE

I
Istorie • Caiet pentru clasa

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

o strâmtoare. Eşuând,
FERNANDO MAGELLAN -
s-a îndreptat spre
BIOGRAFIA UNUI NAVIGATOR
sud şi a iernat timp
de şase luni în sudul
1480 - s-a născut Fernando
Patagoniei, confrun-
Magellan, la Sabrosa, în nordul
tându-se şi cu o revoltă
Portugaliei, ca fiu al lui Pedro Rui
a echipajului.
de Magalhaes, un nobil m ărunt
1520 - la 21 octom ­
şi prim ar al oraşului. Magellan a
brie, a ocolit capătul
crescut la curtea regală din Lisabona;
sudic al continentului,
1505 - a debutat în navigaţie, par­
intrând în strâmtoarea
ticipând la expediţiile portugheze trimise în
care i-a preluat numele de Magellan. între
Africa şi India;
timp, Magellan a pierdut două corăbii, una
1511 - a luat parte la cucerirea portului
în furtună, iar alta a dezertat întorcându-se
malaysian Malacca - poartă către comerţul cu
acasă. Intrând în Oceanul Pacific, navigatorul
Orientul;
s-a îndreptat spre nord, confruntându-se cu
1513 - a participat la o expediţie în Maroc,
mari lipsuri.
unde se răneşte, răm ânând cu un defect de
1521 - Magellan a continuat să navigheze
mers;
spre Filipine, unde s-a implicat într-un conflict
1519 - dezamăgit de refuzul regelui Portu­ M orm ântul lu i C ristofor C olum b
local, lucru care i-a adus moartea, ucis de o (Sevilla, Spania)
galiei de a susţine căutarea unei rute alternative
săgeată otrăvită.
către insulele Mirodeniilor, Magellan şi-a
1522 - Două dintre corăbiile sale au
oferit serviciile regelui Carol I al Spaniei; a
continuat drum ul spre insulele Mirodeniilor.
adoptat total Spania: şi-a luat naţionalitatea
Doar una a reuşit totuşi să term ine călătoria,
spaniolă, s-a căsătorit cu fiica unui im portant
ajungând înapoi la Sevilla, la 9 septembrie.
oficial din Sevilla, cu care a avut un copil.
Avea la bord doar optsprezece europeni şi
în septembrie, a plecat, la comanda unei
patru indieni, dar şi un vis împlinit.
flote de cinci nave spaniole şi a 250 de oameni,
în căutarea unui nou drum spre India. A
(preluare după www.ro.biography/
traversat Atlanticul, a navigat de-a lungul P rim a hartă a A m ericii, realizată de
fernando-magellan/COPYOl 15112014) cartograful şi călugărul
coastei Americii de Sud, încercând să găsească

I
M artin W atdseem ’u ller (G erm ania)
1. EUROPA IN EXPANSIUNE

Spt*T cro.

Completaţi aritmogriful alăturat.


I E
2 X 1. A făcut înconjurul lumii.
3 P 2. Extindere!
3. Rivala Portugaliei.
4 A
4. Se bazează pe diviziunea muncii.
5 N 5. Ocean traversat de Columb.
6 S 6. Arată nordul.
7. Aromatice.
7 I
8. Descoperitorul Americii.
8 u 9. Proprietar de bancă.
9 N 10. Continent nou descoperit în secolul al XV-lea.
11. Corabie cu cârmă.
10 E 12. Civilizaţie precolumbiană
11 A 13. Metal preţios căutat de europeni.
14. A finanţat descoperirea drum ului spre India.
15. Aventurier spaniol!
12 E 16. Oceanul Liniştit.
13 U 17. Schimb!
18. Indispensabilă navigatorilor.
14 R
19. Posesiune.
15 0 20. Pasăre adusă din America.
16 P

17 E
18 A
19 N

20 A
AUTOEVALUARE 1. EUROPA IN EXPANSIUNE

I. C onstruiţi câte un enunţ cu fiecare dintre urm ătorii term eni, referin- IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
du-vă la marile descoperiri geografice şi la transformările economico- 1. Navigatorul care a atins pentru prim a dată Capul Bunei Speranţe a fost:
sociale în pragul epocii moderne: manufactură, economie de piaţă, a) Bartolomeo Diaz; b) Vasco Da Gama; c) Fernando Magellan.
burghezi, conchistador, colonie. 2. Burghezia este interesată de:
1 a) economia naturală; b) economia de piaţă; c) economia închisă.
2 3. America a fost descoperită în secolul:
a) al XlV-lea; b) al XV-lea;
3 .................................................................................................................................... c) al XVI-lea.
4. în urm a descoperirilor geografice, civilizaţiile precolumbiene din America:
4 ....................................................................................................................................
a) au fost valorizate şi b) au dispărut;
5 .................................................................................................................................... c) au evoluat independent,
conservate de europeni;
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la marile descoperiri 5. Statul care a avut mult de câştigat în urm a descoperirilor geografice a fost:
geografice: busolă, Portugalia, bancher, salariu, Magellan, Capul Bunei a) Spania; b) SUA; c) Mexic.
Speranţe, marfă, mirodenii, Imperiul Bizantin.
V. Asociaţi următoarele cinci elemente de moştenire culturală ale societăţii
medievale cu ilustraţiile corespunzătoare: 1. caravela; 2. Civilizaţia Maya;
3. Banca din Amsterdam; 4. Portul Genova; 5. M orm ântul lui Cristofor
III. Enumeraţi în spaţiile de mai jos: Columb.
- 3 nume de mari descoperitori

- 3 repere geografice care au fost descoperite în secolele XV-XVI

- 3 elemente de navigaţie care au favorizat marile descoperiri geografice

- 3 activităţi specifice burgheziei

- 3 caracteristici ale unei manufacturi

i
2. RENAŞTEREA
SI UMANISMUL

Cuvinte-cheie
- Renaştere = perioadă din istoria omenirii, cuprinsă între
secolele XIV şi XVI, când s-au înregistrat mari transformări
şi progrese în toate domeniile, mai ales în plan cultural.
- Umanism = concepţie nouă, care situează omul în centrul
tuturor preocupărilor.
- mecenat = ocrotire acordată artelor si stiintelor.

Idei-cheie
' Renaşterea a debutat în Italia, de unde s-a răspândit în
Franţa, Anglia, Ţările de Jos şi Ţările Române.
■Cauzele au fost: dezvoltarea economică a oraşelor ita­
liene, sprijinul acordat artiştilor de către familiile bogate,
redescoperirea valorilor Antichităţii.
■Obiectivele umaniştilor: crearea unui om cu o cultură
enciclopedică, reînvierea gândirii greco-romane şi asi­
gurarea fericirii oamenilor.
■Răspândirea ideilor um aniste a fost favorizată de: inven­
tarea tiparului (Gutenberg), folosirea limbilor naţionale
în scrierea lucrărilor, înfiinţarea unor biblioteci, dezvol­
tarea învăţământului în general şi, în special, a celui
superior.
' în spaţiul românesc, ideile um aniste s-au manifestat
în secolul al XVII-lea, prin: introducerea tiparului, în­
fiinţarea de biblioteci, tipărirea de cărţi în limba română.
Un reprezentant de seamă a fost Nicolae Olahus. debutul Renaşterii Renaşterea in Europa Centrală Renaşterea in
in Italia şi de Vest Ţările Române
I. Studiaţi cu atenţie tabelul următor, care sistematizează inform aţii cu
privire la reprezentanţii Renaşterii artistice şi ai Um anismului în Italia şi
Europa. Identificaţi pentru fiecare ţara pe care o reprezintă, apoi notaţi în
casetele din harta alăturată numerele corespunzătoare.
Dante Alighieri Literatură: „Divina Comedie”, o călătorie
1
(1265 - 1321) alegorică în Infern, Purgatoriu şi Paradis.
Literatură: poeme de dragoste în limba
Francesco Petrarca
2 italiană, o istorie a Romei în „Despre bărbaţi
(1 3 0 4 - 1374)
iluştri”.
Giovanni Boccaccio Literatură: „Decameronul” (moravurile
3
(1313 - 1375) societăţii din Florenţa).
Michelangelo Buonarroti Pictură; Capela Sixtină; Sculptură: „Pieta”,
4
(1 4 7 5 - 1564) „David”, „Moise”.
Miguel de Cervantes
5 Literatură: „Don Quijote de La M ancha”.
(1 5 4 7 - 1616)
Leonardo da Vinci Pictură: „Cina cea de taină”, „Mona Lisa”,
6
(1 4 5 2 - 1519) „Sf Ana, Fecioara şi pruncul”.
Rafaello Sanzio Pictură: „Schimbarea la faţă”, „Madona
7
(1 4 8 3 - 1520) Sixtină”, „Şcoala din Atena”.
William Shakespeare Teatru: „Romeo şi Julieta”, „Hamlet”, „Regele
8
(1 5 6 4 - 1616) Lear”.
Nicolaus Copernic
9 Ştiinţă: teoria heliocentrică (coperniciană).
(1473-1543)
Franţois Rabelais Literatură: „Gargantua şi Pantagruel” (o
10
(1 4 9 4 - 1553) critică a educaţiei feudale).
Niccolo Machiavelli
11 Literatură: „Principele” (despre guvernare).
(1 4 6 9 - 1527)
Erasmus din Rotterdam
12 Literatură: „Elogiul nebuniei”.
(1 4 6 9 - 1536)
Centre ale Renaşterii în Europa
13
Thomas Morus
Literatură: „Utopia”. O Centre ale Renaşterii în Italia
(1 4 7 8 - 1535)
II. Citiţi textul următor şi răspundeţi cerinţelor de mai jos. III. Identificaţi creaţiile artistice specifice Renaşterii, ilustrate mai jos.
„Eu aş vrea ca el să fie bine instruit în litere şi în aceste studii, pe care le numim Menţionaţi titlul fiecăreia şi autorul.
umaniste. Ca el să fie familiar cu latina şi greaca, datorită abundenţei şi varietăţii
lucrurilor care au fost scrise în aceste limbi. Ca el să cunoască bine poeţii, la fel şi
oratorii şi istoricii, şi ca el să înveţe să scrie în versuri şi în proză, în special în propria
noastră limbă (italiana). Eu îl voi îndemna, de asemenea, să ştie cât mai multe limbi
străine, în special spaniola şifranceza (...). El va trebui să ştie, în acelaşi timp, să înoate,
să sară, să alerge şi să arunce greutăţi pentru pregătirea de luptă. Eu nu voifi satisfăcut
dacă el nu este de asemenea muzician şi nu ştie să cânte la diverse instrumente. în fine,
eu (...) nu aş vrea să-l văd că neglijează desenul şi pictura. “

(Castiglione, Curteanul, 1528)

1. M enţionaţi limbile pe care un curtean trebuia să le cunoască potrivit


autorului.

2. Enumeraţi calităţile fizice necesare omului Renaşterii.


1
2
3
3. Precizaţi calitătile artistice necesare. 4
5

IV. Prezentaţi, la alegere, o creaţie artistică din perioada Renaşterii. Motivaţi


4. Ce tip de om promovează modelul descris în text? alegerea.

5. Apreciaţi actualitatea acestui model în zilele noastre.

I
Istorie • Caiet pentru clasa a " ^ liS

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

LEONARDO DA VINCI ŞI
VISUL DE A ZBURA

Observând înde­
lung păsările, da Vinci
a realizat mai multe
modele de „maşini de
zburat”, care imitau
natura pe cât posibil. Judecata de A poi - Capela Sixtină
(M ichelangelo - R om a, Italia)
Maşina de zburat
este unul dintre cele
mai cunoscute, semă­ Şurubul aerian a fost o altă maşină de
nând mai curând cu zburat proiectată de Leonardo da Vinci,
un planor al zilelor asem ănătoare unui elicopter, inspirată cel mai
noastre, doar că ari­ probabil de mecanismul m orilor de vânt. Da
pile acestuia se puteau Vinci a trasat m inuţios planul (foto jos) acestei
mişca. Modelul avea şi un loc pentru pilot, fiind invenţii ciudate, care ar fi avut nevoie de patru
practic o barcă uşoară, cu aripi. Din păcate, oameni pentru a fi pusă în mişcare, motiv
niciunul dintre modele nu avea să funcţioneze, pentru care acest elicopter renascentist nu a Judecata de A poi - M ănăstirea V oron eţ
ceea ce nu l-a Împiedicat pe inventator să construit însă niciodată. (R om ânia)_____________ ’

continue căutarea.

Dans ţărănesc
(P ieter B ruegel ce llîă tr â n , Ţările d e lo s)
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ 2. RENAŞTEREA SI UMANISMUL

Completaţi aritmogriful alăturat.


l L

2 U 1. A spus Scopul scuză mijloacele.


3 M 2. Umanist de seamă.
3. Concepţie despre om.
4 E
4. Teoria coperniciană.
5 A 5. Piesă de teatru despre un prinţ al
Danemarcei.
6. Invenţie în slujba cărţii.
6 R
7. Autor a fost Boccaccio.
7 E 8................. Comedie (2 cuv.).
9. Limbi promovate de umanişti.
8 N
10. Umanist român.
9 A 11. Colecţie de cărţi!
10 S 12. Sprijinitor al artelor şi artiştilor.
13. Enciclopedist italian (3 cuv.).
11 T
14. Patria Renaşterii.
12 E 15. Mona Lisa.
13 R
14 I

15 I

i
AUTOEVALUARE . .k .- ' » 2. RENAŞTEREA SI UMANISMUL

1
I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următorii termeni, referindu-vă la 2. Autorul lucrării „Elogiu Nebuniei” a fost:
Renaştere şi Umanism: Umanism, Italia, Antichitate, Erasmus, David. a) Erasmus; b) Petrarca; c) Alighieri.
1 3. Michelangelo a pictat:
2 a) Capela Sixtină; b) David; c) Moise.
3 .................................................................................................................................... 4. Cel mai vestit renascentist al literaturii englezeeste:
4 .................................................................................................................................... a) Francesco Petrarca; b) William Shakespeare; c) Dante Alighieri.
5 .................................................................................................................................... 5. în spaţiul românesc, Umanismul s-a manifestat în secolul;
a) al XV-lea; b) al XVI-lea; c) al XVII-lea.
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la Umanism: raţiune,
cultură enciclopedică, fericire, supunere, valori greco-romane, valori V. Asociaţi următoarele 5 elemente de m oştenire culturală ale societăţii
ecleziastice, credinţă, tipar, resemnare. medievale cu ilustraţiile corespunzătoare: 1. Moise (Michelangelo);
2. M ona Lisa/Gioconda (Leonardo da Vinci); 3. Judecata de Apoi, Capela
Sixtină (Michelangelo); 4. Cina cea de taină (Leonardo da Vinci); 5. Dans
ţărănesc (Pieter Bruegel cel Bătrân).

III. Enumeraţi, în spaţiile de mai jos:


- 3 obiective ale um aniştilor

- 3 premise ale Renaşterii

- 3 centre ale Renaşterii

- 3 reprezentanţi de seamă ai Renaşterii artistice

IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Teoria heliocentrică (conform căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui)
se mai numeşte:
a) teoria geocentrică; b) teoria copernicană; c) teoria ptolemeică.

i
3. REFORMA RELIGIOASĂ
SI CONSECINŢELE SALE 3.1. Reforma si Contrareforma

Cuvinte-cheie
- reform ă religioasă = criză religioasă, în prima jumătate a secolului
al XVI-lea, care a dus la destrămarea unităţii Bisericii Catolice şi apariţia
bisericilor reformate.
- contrareform ă = măsurile luate de Biserica Catolică pentru combaterea
doctrinelor care îi ameninţau unitatea şi pentru întărirea acesteia.
- indulgenţă = document de iertare totală sau parţială a păcatelor, pe care
Biserica Catolică o acorda credincioşilor, în schimbul unei sume de bani.
- Inchiziţie = instituţie a Bisericii apusene, creată în 1183 pentru pedepsirea
ereticilor şi a celor ostili catolicismului.

Idei-cheie

>Reforma este o mişcare de contestare a autorităţii spirituale a papalităţii.


• începe în Germania, la începutul secolului al XVI-lea, şi se generalizează
în toată Europa Nordică.
>A avut cauze religioase, politice, intelectuale, economico-sociale şi Reforma religioasă
morale. Principalii reformatori au fost: M artin Luther, Ulrich Zwingli,
Jean Calvin.
' Reforma religioasă a dus la simplificarea cultului catolic, slăbirea
influenţei Bisericii Catolice, apariţia de noi confesiuni (biserici), num ite
protestante: luteranismul, calvinismul, zwinglianismul, anglicanismul.
Răspândirea reformei a generat num eroase conflicte între catolici şi
1 4 8 3 - 1546 1 4 8 4 - 1531 1 5 0 4 - 1547 1509 - 1564
protestanţi.
' în apărarea ei. Biserica Catolică a organizat Contrareforma: Conciliul #
de la Trento, Congregaţia Indexului, Inchiziţia. M artin L uther Ulrich H enric al V IIM ea Jean Calvin
Zwingli T udor
Istorie • Caiet pentru clasa a V l-a '

I. Uniţi prin săgeţi cauzele reformei religioase, m enţionate în casetele din Martin Luther (1483 - 1546)
dreapta, cu dom eniul în care aceste se manifestă, din casetele din stânga.
• pomenirea şi cumpărarea indulgen­
' încălcarea valorilor creştine de către înalţi ţelor nu au nicio valoare - numai
reprezentanţi ai clerului; credinţa poate salva sufletul omului;
ECONOMIE
• fiecare credincios trebuie sa citească
• slăbirea încrederii populaţiei în ierarhii
Biblia şi să o interpreteze după propria
bisericii;
conştiinţă;
• simplificarea ceremonialului (rugă­
SOCIAL
• criza autorităţii bisericii; ciunea, cântarea, predica, oficierea
instaurarea m onarhiei absolute; slujbelor în limbile naţionale);
• confiscarea bunurilor bisericeşti;
' nemulţum irea faţă de asuprirea clerului • neacceptarea cultului Maicii Domnu­
RELIGIE lui, al sfinţilor, al icoanelor, al moaş­
catolic;
telor;
>rivalitatea dintre cler şi nobilimea laică; • refuzul celibatului preoţilor.

POLITICĂ ' slăbirea autorităţii instituţiei papale -


m utarea sediului la Avignon;
Jean Calvin (1509-1564)
• controverse doctrinare;
IDEOLOGIE • concepţia predestinării absolute, con­
risipa de tim p şi bani a Bisericii Catolice; form căreia mântuirea este hotărâtă nu
• bogăţia excesivă a clerului; de faptele omului, ci numai de voinţa
• vinderea şi cumpărarea de funcţii lui Dumnezeu;
MORALĂ • simplificarea ritualului bisericii mai
ecleziastice; vinderea de indulgenţe;
mult decât de către Luther;
• taxe apăsătoare.
• introducerea ordinii şi a disciplinei exa­
gerate în Biserică;
II. Citiţi cu atenţie principiile şi ideile fundamentale susţinute de doi • primatul absolut al Bibliei ca sursă a
reformatori importanţi ai bisericii catolice. Stabiliţi asemănări şi adevărului;
deosebiri între cele două reforme (diagrama Venn 1) şi între catolicism şi • principii morale stricte (interzice dan­
luteranism (diagrama Venn 2). sul şi jocurile de noroc).

I
Luteranism Calvinism 1 ..........................................................................................................................

3 ...................................................................................................................................

4 ....................................................................................................................................

5 ....................................................................................................................................

IV. Citiţi textul următor, care se referă la masacrul din noaptea Sfântului
Bartolomeu, văzut de un protestant (23-24 august 1572), apoi răspundeţi
cerinţelor de mai jos.

„Vreo 15 detaşamente (...) au fost repartizate în locuri diferite. La dangătul


Catolicism Luteranism clopotelor, catolicii au dat semnalul masacrului. [...] Oricine avea un duşman putea
să-l omoare, considerându-l hughenot ( ...) Pe străzi, o bandă venea în urma alteia
fără încetare, mai ales în cartierul librarilor. Mai mulţi dintre aceştia au fost aruncaţi
de pe acoperişul casei lor în focul unde ardeau cărţile (...). Femeile, cu copiii lor, de
care nu voiau să se despartă, erau târâte spre Sena, străpunse cu lovituri de spadă şi
aruncate în fluviu, în număr atât de mare, încât fluviul s-a colorat în roşu. Pe scurt,
carnagiul s-a prelungit de duminică, 24 august, de la miezul nopţii, până a doua zi;
peste zece mii de oameni, bărbaţi, femei, tineri, bătrâni, au fost masacraţi în 24 de ore. “
(Memoriile lui Luc Geizkofler, student german)
1. Precizaţi cine erau hughenoţii la care face referire textul.

2. Menţionaţi un motiv pentru care a avut loc masacrul relatat de text.

III. Construiţi propoziţii sau fraze cu term enii/expresiile următoare, 3. Formulaţi o opinie/părere în legătură cu acest fapt istoric.
referindu-vă la reforma religioasă: indulgenţă, M artin Luther,
Contrareformă, criză morală. Biblie.

I
Istorie • Caiet pentru clasa a VI-a î

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

INCHIZIŢIA

Inchiziţia este consecinţa directă a de­


cretului Papei Gregor al IX-lea în anul
1231, al cărui scop era depistarea şi
reprimarea „ereticilor”. Sarcina intero-
gatoriilor, a persecuţiilor, torturilor şi a ’•
arderilor pe rug a fost pusă în practică de
Biblia tradusă în limba germană -
ordinele călugăreşti ale Franciscanilor şi Martin Luther (Germania)
Dominicanilor. Inchiziţia a funcţionat mai
mult în ţările din sudul şi vestul Europei,
în special în Spania.
Odată semnalată prezenţa unei erezii îndeplinirii anumitor funcţii publice;
într-o regiune, se declanşa ancheta, cel suspectat - închisoarea pe un timp determinat sau pe
fiind interogat fie la faţa locului, fie convocat la viaţă;
tribunal, unde trebuia să se prezinte în termen - condamnarea la moarte.
de 30 de zile. Suspectul era pus să jure că spune Vinovaţii de legături cu diferite secte ori cu
adevărul, după care era interogat, răspunsurile eretici erau excomunicaţi. Când un eretic refuza
fiind consemnate de un notar. să retracteze sau când recidiva, tribunalul Catedrala din Vittenberg
______ (Germania)______
în funcţie de vina stabilită şi de gravitatea inchizitorial îl încredinţa judecătorului civil,
faptelor, pedepsele aplicate erau diverse: care, de regulă, stabilea arderea pe rug.
- posturi îndelungate, acte de binefacere, încercând să repare răul, biserica i-a declarat
zidirea unei biserici, pelerinaje la locurile sfinte; sfinţi şi martiri pe unii dintre cei pe care
- participarea la sărbători liturgice comuni­ Inchiziţia i-a chinuit, i-a condamnat la ani grei
tare, desculţ şi cu o lumânare aprinsă în mână, de temniţă sau i-a ars pe rug, cel mai cunoscut
într-un colţ al bisericii; caz fiind cel al Ioanei d’Arc.
- purtarea unui semn distinctiv, aplicat pe Biserica Romano-Catolică a desfiinţat Inchi­
haine, ori a unor veşminte de culoare specială; ziţia în anul 1908, fără să o condamne însă nici
- amenzi, confiscarea bunurilor, interdicţia până astăzi.
Scrisoare
de indulgenţă
Cuvinte-cheie
- echilibru european = sistem de alianţe prin care se urmăreşte
împiedicarea expansiunii unui stat în detrim entul altuia.
- raţiune de stat = teorie politică şi diplomatică potrivit căreia
interesele generale primează asupra oricăror considerente de
drept sau morală.

Idei-cheie
’ A început ca un război religios şi a luat proporţii internaţionale,
implicând state din vestul şi estul Europei.
' Cauzele au fost:
- luptele dintre catolici şi protestanţi;
- conflictul dintre îm părat şi principi în Imperiul Romano-
German;
Frontierele Imperiului Romano-German în anul 1618 Achiziţii:
- lupta pentru hegemonie în Europa, dintre Franţa şi dinastia Bavaria
Campania Suediei (1630-1632)
de Habsburg; ] Brandenburg
Intervenţia Franţei începând cu anul 1636
- interesele asupra Mării Baltice. Revolte interne
Franţa
Războiul a cunoscut mai m ulte faze: faza cehă, daneză, suedeză • Tratate (Westfalia 1648) Suedia
şi cea franceză.
Războiul de 30 de ani
Tratativele de pace s-au ţinut în Westfalia (1648).
Urmările războiului au fost multiple: un nou raport de forţe 1618 - 1620 1625 - 1629 1631 - 1635 1635 - 1648 1648
între statele europene, noi graniţe, care vor rămâne, în linii
mari, neschimbate până la sfârşitul secolului al XVIII-lea,
faza faza faza faza pacea de la
relaţii între state marcate de principiul echilibrului european.
cehă daneză suedeză franceză Wesfalia

I
Istorie • Caiet pentru clasa'a Vl-a ^

I. Analizaţi, cu ajutorul hărţii de la pagina 78, interesele economice şi


comerciale care se manifestau în zona Mării Baltice. Arătaţi cum a
determinat această cauză declanşarea Războiului de 30 de ani.
- 3 urm ări ale Războiului de 30 de ani

- 3 semnificaţii ale Războiului de 30 de ani pentru istoria europeană

II. Enumeraţi:

- 3 cauze ale Războiului de 30 de ani


III. Menţionaţi câte un fapt istoric important pentru fiecare dintre fazele
războiului de 30 de ani, consemnate în schema următoare. Precizaţi
cronologia etapei.
- 3 state implicate în conflicte în Războiul de 30 de ani

- 3 etape im portante ale Războiului de 30 de ani

- 3 bătălii im portante din desfăşurarea războiului

- 3 num e de m onarhi implicaţi în Războiul de 30 de ani

- 3 prevederi ale păcii din Westfalia

I
3.2. Războiul de 30 de ani si
consecinţele safe

Cuvinte-cheie
- echilibru european = sistem de alianţe prin care se urmăreşte
împiedicarea expansiunii unui stat în detrim entul altuia.
- raţiune de stat = teorie politică şi diplomatică potrivit căreia
interesele generale primează asupra oricăror considerente de
drept sau morală.

Idei-cheie
' A început ca un război religios şi a luat proporţii internaţionale,
implicând state din vestul şi estul Europei.
' Cauzele au fost:
- luptele dintre catolici şi protestanţi;
- conflictul dintre îm părat şi principi în Imperiul Romano-
German;
Frontierele Imperiului Romano-Germaii in anul 1618 Achiziţii:
- lupta pentru hegemonie în Europa, dintre Franţa şi dinastia Bavaria
Campania Suediei (1630-1632)
de Habsburg;
Intervenţia Franţei incepând cu anul 1636
- interesele asupra Mării Baltice. Revolte interne
Franţa
' Războiul a cunoscut mai multe faze: faza cehă, daneză, suedeză • Tratate (Westfalia 1648)
şi cea franceză. Războiul de 30 de ani
' Tratativele de pace s-au ţinut în Westfalia (1648).
' Urmările războiului au fost multiple: un nou raport de forţe 1 6 1 8 -1 6 2 0 1625 - 1629 1631 - 1635 1635 - 1648 1648
între statele europene, noi graniţe, care vor rămâne, în linii
mari, neschimbate până la sfârşitul secolului al XVIII-lea,
faza faza faza faza pacea de la
relaţii între state marcate de principiul echilibrului european.
cehă daneză suedeză franceză Wesfalia

i
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-îf ^

I. Analizaţi, cu ajutorul hărţii de la pagina 78, interesele economice şi


comerciale care se manifestau în zona Mării Baltice. Arătaţi cum a
determinat această cauză declanşarea Războiului de 30 de ani.
- 3 urm ări ale Războiului de 30 de ani

- 3 semnificaţii ale Războiului de 30 de ani pentru istoria europeană

II. Enumeraţi:

- 3 cauze ale Războiului de 30 de ani


III. M enţionaţi câte un fapt istoric important pentru fiecare dintre fazele
războiului de 30 de ani, consemnate în schema următoare. Precizaţi
cronologia etapei.
- 3 state implicate în conflicte în Războiul de 30 de ani
■perioadă.

' fapt........
- 3 etape im portante ale Războiului de 30 de ani

perioadă.
- 3 bătălii im portante din desfăşurarea războiului FAZA
DANEZĂ fapt........

- 3 nume de m onarhi implicaţi în Războiul de 30 de ani


perioadă.
FAZA
SUEDEZĂ fapt........
- 3 prevederi ale păcii din Westfalia

i
N aşterea lu m ii m od ern e

IV. Citiţi textul următor şi răspundeţi cerinţelor de mai jos. V. Precizaţi câte o consecinţă pentru fiecare dintre statele înscrise în schema
de mai jos.
„Dacă, din punct de vedere economic şi social, Războiul de 30 de ani a avut urmări
negative, pe plan militar el a contribuit la dezvoltarea unei tehnici superioare, bazate
pe armele de foc. De acum, accentul s-a pus pe o armată uşoară, de infanterie şi pe
cavaleria de dragoni -făr ă armură grea - cu o mobilitate mai mare, ceea ce a permis
generalizarea unei noi tactici, a atacurilor-surpriză şi a manevrelor complicate.
Artileria a jucat un rol decisiv în Războiul de 30 de ani. Fiind dotată cu tunuri de
calibru mic, ce puteau fi trase de două persoane, ea putea să se deplaseze uşor din-
tr-un loc în altul. Transformările din domeniul tehnicii militare au atras după sine şi
schimbări în ceea ce priveşte componenta socială a armatei, pentru infanterie fiind
recrutaţi oameni de condiţie modestă.”
(Radu Manolescu, Istorie m edie universală)
1. M enţionaţi domeniile de activitate în care consecinţele Războiului de 30 de
ani au fost negative.

2. M enţionaţi principalul câştig adus în plan militar de război.

VI. Imaginea de mai jos îl reprezintă pe Gustav Adolf, regele Suediei.


3. Arătaţi ce schimbare socială au produs la nivelul armatei schimbările din Prezentaţi, pe scurt, implicarea lui în Războiul de 30 de ani.
domeniul tehnicii mihtare.

4. Precizaţi în ce ram ură a arm atei s-a produs această schimbare.

5. M enţionaţi ce tip de tactică a putut fi generahzată odată cu punerea accentului


pe arm ata uşoară.
Istorie • Caiet pentru clasa a V M I

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

PACEA DIN WESTFALIA

într-o Europă devastată de jafuri, crime,


violuri şi epidemii, dorinţa de pace a devenit
tot mai puternică pe m ăsură ce s-a înţeles că
1
din război nimeni nu putea ieşi învingător
şi că ţelurile nu vor putea fi atinse prin forţă = ©1
■f
militară. în acest context, s-a ajuns la concluzia
că trebuia organizată o conferinţă la care toate
«E3SZQ in 1 Pacea din W estfalia, pictură de Gerard ter
Borch (1617 - 1681, Londra, A nglia)
părţile implicate în război să fie prezente
yt
pentru a negocia term enii de pace.
Prima întâlnire diplomatică la nivel european
(primul congres european) a fost reprezentată
de Pacea din Westfalia, ocazie cu care au
fost stabilite principiul echilibrului politic, al - ,ir -
raţiunii de stat şi al dreptului popoarelor.
începând din anul 1643, peste 150 de de­
legaţii s-au îndreptat spre cele două oraşe,
catolicii adunându-se la M iinster (foto), iar Palatul H radcani
protestanţii la Osnabriick, două oraşe din cinci ani, timp în care războiul a continuat, s-a (Praga, Cehia)

provincia germ ană Westfalia, aflate la ju ­ ajuns în sfârşit la un acord: Tratatul de pace din
m ătatea distanţei dintre capitala Suediei şi Westfalia, în cadrul căruia au fost semnate mai
capitala Franţei. multe documente: o înţelegere între împăratul
într-o prim ă fază, a fost pus la punct un Ferdinand al IlI-lea al Imperiului Romano-
protocol prin care au fost stabilite titlul şi German şi Suedia, iar alta între acelaşi împărat
rangul delegaţilor, ordinea locurilor ocupate şi Franţa. Vestea despre încheierea tratatului
şi procedurile efective. Apoi au început de pace a fost sărbătorită în numeroase oraşe
tratativele, propunerile fiind transmise de la o cu focuri de artificii, salve de tun, clopotele
delegaţie la alta prin mediatori. După aproape bisericilor, iar oamenii au cântat pe străzi.
B ătălia de la M untele A lb, d esfăşurată în
______ 1620 (pictură con tem porană)______
3. REFORMA RELIGIOASA
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ SI CONSECINŢELE SALE

Completaţi aritmogriful alăturat.


1 R
2 E
1. Biserică ce poartă numele iniţiatorului său.
3 F 2. Pentru iertarea păcatelor.
4 0 3. Pacea d i n ......................
4. Adepţi ai reformei.
5 R
5. Reprezentant al Bisericii.
6 M 6. Bătălie din Războiul de 30 de ani (2 cuv.).
7 A 7. Mare disputată în Războiul de 30 de ani.
8. Rege reform ator al Bisericii.
9. Fază a Războiului de 30 de ani.
8 R
10. Reformator religios francez.
9 E 11. Tribunal bisericesc.
10 L 12. Biserică reformată în Anglia.
13. Critică adusă Bisericii Catolice.
11 I
14. împotriva reformei!
12 G 15. Stat implicat în Războiul de 30 de ani.
13 I 16. Dinastie europeană.
17. Şeful Bisericii Catolice.
14 0

15 A

16 S

17 A

i
3. REFORMA RELIGIOASA
SI CONSECINŢELE SALE

I. Construiţi câte o propoziţie cu următorii termeni, referindu-vă la Reforma IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
religioasă şi la consecinţele ei: calvinism, Contrareformă, criză morală, 1. Termenul care desemnează documentul de iertare a păcatelor oferit de
anglicanism, Transilvania. Biserica Catolică în Evul Mediu este:
1 ..................................................................................................................................... a) inchiziţie; b) indulgenţă; c) pomelnic.
2. în urm a reformei religioase, Biblia a fost tradusă în:
a) limba latină; b) limbile naţionale; c) limba arabă.
3. Războiul de 30 de ani a impus în relaţiile diplomatice stabilite după încheiere
principiul:
a) vasalităţii; b) echilibrului; c) dominaţiei.
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile/num ele referitoare la Războiul 4. M artin Luther a fost reprezentant al Reformei în:
de 30 de ani: Oceanul Atlantic, M area Baltică, Gustav Adolf, Franţa, Viena, a) Germania; b) Olanda; c) Anglia.
protestanţi, ortodocşi, echilibru european, Soliman Magnificul, fa za engleză. 5. Faza suedeză a Războiului de 30 de ani a avut loc între anii:
a) 1618 şi 1620; b) 1625 şi 1629; c) 1631 şi 1635.

V. Asociaţi următoarele cinci elem ente de m oştenire culturală ale societăţii


medievale cu ilustraţiile corespunzătoare: 1. Catedrala din Vittenberg;
III. Enumeraţi, în spaţiile de mai jos: 2. Palatul Hradcani; 3. Biblia lui M artin Luther; 4. Pacea din Westfalia;
- 3 biserici reformate 5. Castelul Oliţe.

- 3 num e de reformatori ai Bisericii Catolice

- 3 prevederi ale păcii din Westfalia

- 3 cauze ale Războiului de 30 de ani

-3 consecinţe ale Reformei religioase

i

îî
Partea a lll-a
Epoca modernă
1. EUROPA IN SECOLELE LL Manifestări ale
XVII-XVIII absolutismului monarhic

Cuvinte-cheie
- absolutism = sistem politic în care întreaga putere
aparţinea monarhului.

Idei-cheie
' Cauzele instaurării absolutismului: întărirea
puterii regale (creşterea dom eniului regal, con­
ducerea de către rege a Bisericii, în Anglia şi
Franţa, sprijinul orăşenilor, ţăranilor, decăderea
nobilimii şi a clerului catolic.
' Instituţiile acestui sistem politic au fost regalitatea
şi consiliul regal, veniturile regalităţii, justiţia
regală şi arm ata perm anentă. Stările Generale au
avut un rol nesemnificativ.
Atribuţiile m onarhului erau: iniţierea de legi,
conducerea armatei, num irea de miniştri, lua­
rea deciziilor în politica externă, num irea func­ Tteiiia , ,,
ţionarilor statului, controlarea administraţiei, con­ Europa în secolul al XVIl-lea
trolarea poliţiei şi justiţiei, coordonarea Bisericii
(Anglia), convocarea şi dizolvarea Parlamentului.
Absolutismul m onarhic s-a manifestat în Angha
(sub Henric al VlII-lea, sub Ehsabeta a Il-a), 1 5 0 9 -1 5 4 7 1533 - 1584 1558 - 1603 1 6 4 3 - 1715
în Franţa (sub Ludovic al XlV-lea), în Spania
(sub Filip al IMea), Rusia (sub Ivan al IV-lea cel # #
Henric al VlII-lea Ivan al IV-lea Elisabeta I Ludovic a! XlV-lea
Groaznic).
Tudor cel Groaznic
Istorie • Caiet pentru clasa a

I. înscrieţi în schema de mai jos atribuţiile monarhului de tip absolut. rezervându-şi numai lui dreptul de a analiza conduita lor. Voinţa sa este ca acela care s-a
născut supus să ascultefără discernământ şi această lege, aşa de directă şi de universală:
«Oricât de rău va fi un prinţ, infinit mai criminală este revolta supuşilor săi».“
(Ludovic al XlV-lea, M emorii)

1. Precizaţi ce sistem de conducere susţine Ludovic al XlV-lea. Explicaţi


motivul.

2. M enţionaţi o instituţie cu care regele acceptă să colaboreze.

3. Selectaţi din text ce spune legea considerată de Ludovic directă şi universală.

4. M enţionaţi de la cine consideră Ludovic că vine puterea nem ăsurată a regelui.

5. Arătaţi care este conduita de care trebuie să dea dovadă supuşii.

IL Citiţi cu atenţie textul următor, apoi răspundeţi cerinţelor. IIL Identificaţi, cu ajutorul hărţii de la pagina 86, state in care s-au instaurat
monarhii absolutiste. M enţionaţi pentru fiecare stat câte un reprezentant
„Nu vă lăsaţi guvernaţi; fiţi stăpânul; să nu aveţi niciodată favoriţi, nici prim al acestui sistem de conducere.
ministru; ascultaţi, consultaţi Consiliul, dar decideţi: Dumnezeu, care v-a făcut rege, 1 ................................................................................................................................
vă va lumina. Orice putere, orice autoritate rezidă în mâna regelui şi nu pot exista 2 ....................................................................................................................
altele în regat... Tot ceea ce se găseşte pe întinderea statelor noastre, de orice natură,
ne aparţine... Cel care a dat regi oamenilor a vrut să fie respectaţi ca locotenenţii săi.

â
IV, Recunoaşteţi m onarhii absoluţi ilustraţi mai jos. Completaţi schemele cu V. Stabiliţi asemănări şi deosebiri între două m onarhii absolute, din Anglia
informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de aceştia, menţionând şi Franţa. Completaţi tabelul.
pentru fiecare cel puţin trei fapte istorice.
■ Asemănări Deosebiri
Monarh:

VI. „Statul sunt eu” este una dintre expresiile celebre privind sistemul de
Monarh: guvernare absolutist şi aparţine lui Ludovic al XlV-lea. Pornind de la
aceasta, scrieţi un text în care să definiţi şi să caracterizaţi sistemul.

Monarh:
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-fJ

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

O ZI DIN VIAŢA REGELUI SOARE, în grădinile palatului fie pe jos, fie într-o
LUDOVIC ALXVI-LEA trăsură, alături de doamne. Partidele de
vânătoare se desfăşurau pe terenurile preferate
La trezirea Regelui asistau medici, rude şi ale Regelui sau în pădurile din apropierea
câţiva favoriţi ai regelui. Regele era spălat, palatului. Spre sfârşitul zilei, regele semna
pieptănat şi bărbierit. Apoi, era îmbrăcat şi lua numeroasele scrisori pregătite de secretarul
micul dejun. Numărul participanţilor la acest său, apoi studia dosarele importante, ajutat
ritual era de aproximativ 100 de persoane, de unul dintre secretarii săi. La masa de seară,
Palatul Versailles
num ai bărbaţi. în continuare, grupul părăsea regele era înconjurat de mem brii familiei (Franţa)
apartam entul Regelui, deplasându-se intr-o sale. După cină. Ludovic se îndrepta către
procesiune către Sala Oglinzilor. Urm at salonul unde îşi petreceau tim pul doamnele
r r 's î r r r î î î s î î 'î 'î ri iît
de curtenii săi. Regele traversa Marele de la curte, pentru a le saluta, după care se
Apartam ent şi se îndrepta către capela regală retrăgea în cabinetul său, pentru a discuta,
pentru a participa, tim p de 30 de minute, la într-o atmosferă destinsă, cu familia sa şi
slujbă. Corul avea o altă partitură în fiecare cu persoanele apropiate. Ceremonia de
zi, compusă special pentru rege. întors în retragere a regelui în dorm itor era similară
apartam entul său. Regele prezida consiliul ceremonialului de dimineaţă.
în cabinetul personal. De două ori pe
săptăm ână (duminică şi miercuri) avea
loc Consiliul de Stat; zilele de marţi
şi sâmbătă erau rezervate Consiliului
de Finanţe. în zilele rămase uneori se
organiza încă un Consiliu de Stat sau
era examinat progresul programelor
de construcţie. Regele lua prânzul
în dorm itor, la o masă aflată lângă
ferestre. Regele îşi anunţa intenţiile
pentru după-amiaza respectivă încă de
dimineaţă. Plimbările erau organizate
Cuvinte-cheie
- m o n arh ie co n stitu ţio n ală = sistem de alianţe
prin care se urm ăreşte împiedicarea expansiunii
unui stat în detrim entul altuia.

Idei-cheie
>M onarhia constituţională din Anglia a fost
Revoluţia burgheză
consecinţa revoluţiei burgheze. Cauzele acesteia din Anglia
au fost economice, sociale, politice şi religioase.
>Au fost parcurse mai multe etape: Faza parla­
m entară (1628, Petiţia dreptului, Marea m us­
trare), Războiul civil (luptele de la M arston-
Moor, Naseby, Preston), Republica („Actele de
navigaţie”). Protectoratul (Oliver Cromwel),
Restauraţia, „Revoluţia glorioasă” (1689 - „de­
claraţia drepturilor”).
>Anglia funcţionează ca m onarhie constituţională
parlam entară după următoarele principii: suve­
ranitatea naţiunii, separarea puterilor în stat
(puterea legislativă - Parlam entul format din
Camera Lorzilor şi Camera Comunelor; pu­
1628 1642(-1649) 1649(-1653) 1653(-1658) 1660-1688 1688
terea executivă - regele şi cabinetul; puterea
judecătorească - instanţele de judecată), votul # - .....S ...... ..... S .....
cenzitar. P etiţia d reptului Războiul Republica P ro tecto ratu l R estauraţia „Revoluţia
V Civil glorioasă"
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-^i!!

I. Cu ajutorul inform aţiilor din manual şi al cunoştinţelor anterioare, arătaţi III. înscrieţi pe axa cronologică ilustrată mai jos următoarele date istorice:
care sunt cauzele economice, sociale, politice şi religioase ale revoluţiei din 1658, 1688, 1649, 1645, 1651. Precizaţi semnificaţia/semnificaţiile fiecă­
Anglia. reia dintre ele.
1642 1688
Cauze economice:

1658.............................................................................................................................
Cauze sociale: 1688.............................................................................................................................
1649.............................................................................................................................
1645.............................................................................................................................
Cauze politice: 1651.............................................................................................................................

IV. La Războiul Civil au participat mai multe forţe: Regele Carol I Stuart,
Cauze religioase: vechea nobilim e feudală, catolicii, armata condusă de Oliver Cromwell,
scoţienii, noua nobilim e, burghezia, anglicanii radicali (puritanii),
anglicanii moderaţi. Grupaţi aceste forţe în cele două tabere: TABĂRA
REGALIŞTILOR şi TABĂRA PARLAMENTARĂ. Precizaţi câte un motiv
II. Marcaţi pe harta de mai jos capitala Angliei şi locul de desfăşurare a pentru care fiecare dintre aceste forţe s-a angajat în conflict.
luptelor de la Marston-Moor şi Naseby.

REGALISTI

....... regele Carol I S tu a rt........


PARLAMENTARI

.... vechea nobilime feudală ....
...................c a to lic ii..................
... armata şi Oliver Crom well...
..................scoţienii...................
.............noua nobilim e.............
.................burghezia ................
.anglicanii radicali (puritanii)
........ anglicanii m oderaţi.........

i
Epoca m odern ă

V. Citiţi textul următor, apoi răspundeţi cerinţelor de mai jos. VI. „Regele domneşte, dar nu guvernează!" Pornind de la această expresie,
descrieţi monarhia constituţională instaurată în Anglia, folosind şi
„Sus-zişii lorzi şi comunele, întruniţi astăzi, declară: că pretinsa putere a autorităţii inform aţiile din schema de mai jos.
regale de a suspenda legile sau exercitarea lorfără consimţământul Parlamentului este
ilegală; că o contribuţie bănească pentru Coroană sau înfolosul ei,fără consimţământul
Parlamentului, este ilegală; că este un drept al supuşilor de a prezenta petiţii regelui şi
că orice întemniţări şi urmăriri din pricina acestor petiţii sunt ilegale; că ridicarea şi
întreţinerea unor armate în regat, în timp de pace, fără consimţământul Parlamentului,
este contrară legii. “
{Declaraţia drepturilor, februarie 1689)

1. M enţionaţi trei decizii care nu puteau fi luate de rege fară acordul


Parlamentului.

2. Precizaţi cine a luat aceste hotărâri.

3. Arătaţi ce consecinţe au aceste hotărâri pentru puterea regelui.

4. Precizaţi ce tip de m onarhie se instituie pe baza acestui document.

5. Apreciaţi dacă această formă de m onarhie mai este valabilă în prezent.


Argumentaţi.
Istorie • Caiet pentru clasa a VI a^i

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

PARLAMENTUL ENGLEZ vine în luna noiembrie a fiecărui an pentru


a deschide sesiunea parlamentară. Camera
Parlamentul englez este găzduit de palatul este dominată de tronul auriu, din care
Westminster, o construcţie în stil gotic Regina ţine discursul de deschidere a sesiunii
renascestist, ridicată între 1840 şi 1888, de către parlamentare. Lordul Cancelar stă în partea
Charles Barry. Are două turnuri impunătoare: opusă, pe binecunoscutul „sac de lână“ - o
turnul ceasului Big Ben şi turnul Victoria, în pernă de culoare roşu aprins, foarte mare,
vârful căruia este arborat steagul atunci când umplută cu lână. Această tradiţie datează încă
M o n u m en tu l d e la N aseby
Parlamentul se află în sesiune. din Evul Mediu, când lâna era produsul pe care (A nglia)
Actuala Cameră a Comunelor, reconstruită Anglia îl exporta în cantitatea cea mai mare. La
după distrugerea ei din cel de-Al Doilea Război Camera Comunelor, dezbaterile au loc de luni
Mondial, are scaunele dispuse asemenea unui până vineri, fie dimineaţa, fie după-amiaza, iar
cor. Membrii partidului aflat la guvernare stau Camera Lorzilor este în sesiune de luni până
în băncile din faţă, în timp ce opoziţia şi membrii miercuri, uneori şi vinerea. Ambele camere
săi cei mai marcanţi stau exact în partea opusă. intră în vacanţă parlamentară de Crăciun, Paşte
Pentru a se asigura că dezbaterile se desfaşoară şi în intervalul august - octombrie.
în mod civilizat, distanţa
dintre bănci este marcată
pe podea cu dungi roşii,
m ăsurând cât două lungimi
de sabie şi un picior, pe care
membrii Camerei Comunelor
nu au voie să o depăşească. în
centru, pe podea, este plasată
Masa Camerei Comunelor, pe
care se află sceptrul celui care
prezidează şedinţele Camerei.
Camera Lorzilor este locul
în care Majestatea Sa Regina
P alatul W estm in ster
(Londra, A n şlia )

i
1.3. Iluminismul. Voltaire,
J.J. Rousseau, Montesquieu, Iosif al Il-lea

•' M U .I A K . ■ ^ / / v ^ t w 7 S \ v r K M y < i K O < i K . \ l ‘n V

Cuvinte-cheie
- Iluminismul = ideologie a secolului al XVIII-lea, care urmăreşte transformarea
societăţii astfel încât aceasta să se conducă raţional, pentru a îndeplini idealurile
de dreptate şi toleranţă, asigurând drepturi şi libertăţi tuturor.
- ideologie = totalitatea ideilor şi conceptelor specifice unei perioade sau unui
grup de oameni.
- raţional = logic, bine chibzuit.
- despotism luminat = aplicarea ideilor iluministe în organizarea statului.

Idei-cheie
' Iluminismul a apărut în Franţa, în secolul al XVIII-lea, de unde s-a extins în
Europa.
■Iluminismul a avut un caracter raţional, antibisericesc şi antiabsolutist.
' S-a manifestat în mai multe domenii:
- economie - interes pentru activităţile industriale, comerţ, reţea rutieră;
- religie - poziţii diverse (deism, ateism), condamnarea intoleranţei;
- politică - combaterea absolutismului monarhic, admirarea m onarhiei
constituţionale din Anglia.
■Reprezentanţi:
- M ontesquieu {Spiritul legilor); Europa în secolul al XVIII-lea - hartă de epocă
- J.J. Rousseau {Contractul social, Discurs asupra inegalităţii dintre oameni);
- Voltaire {Secolul lui Ludovic al XlV-lea);
1730(- 1769) 1740(-1786) 1751(- 1772) 1762(- 1796) 1 7 8 0 - 1790
- Enciclopediştii.
' Principalii despoţi luminaţi: Constantin Mavrocordat, losif al Il-lea, Frederic
al Il-lea, Ecaterina a Il-a. Constantin Frederic Enciclopedia Ecaterina lo sif al Il-lea
Mavrocordat al Il-lea a ll-a

i
Istorie • Caiet pentru clasa a

I. Enumeraţi trei caracteristici ale Iluminismului şi descrieţi şi m odul în care III. Citiţi textul următor, apoi răspundeţi cerinţelor de mai jos.
s-au manifestat acestea.
„Gândesc că există două tipuri de inegalitate: una pe care o numesc naturală sau
Caracteristica 1: fizică, pentru că ea este stabilită de Natură şi constă în diferenţele de vârstă, stare de
sănătate, fiarţă fizică şi a calităţilor spiritului; cealaltă, care poate fi numită inegalitate
morală sau politică, care rezultă sau depinde dintr-un fel de convenţie morală sau
Caracteristica 2: politică, care rezultă sau depinde dintr-un fel de convenţie stabilită sau cel puţin
autorizată prin consimţământul oamenilor Această inegalitate constă în existenţa
diferitelor privilegii de care unii oameni se bucură în detrimentul altora, cum ar fi, de
Caracteristica 3: exemplu, acela de a fi mai bogaţi, mai onoraţi, mai puternici decât alţii sau chiar de a-i
face pe aceştia să li se supună.
Nu pot să mă întreb care este cauza inegalităţii naturale şi cu atât mai puţin a căuta
dacă nu cumva există unele legături esenţiale între cele două tipuri de inegalităţi, căci
II. Completaţi tabelul cu inform aţii privind autorul şi conţinutul lucrărilor aceasta ar însemna că aceia care ne conduc au cumva, în mod necesar, o valoare mai
enumerate, care aparţin reprezentanţilor Iluminismului. mare decât cei care le sunt supuşi. “
(J. J. Rousseau, Despre inegalităţi naturale şi inegalităţi sociale, 1748)

IDEI/
TITLU AUTOR ŢARĂ 1. M enţionaţi trei elemente care exprimă inegalitatea naturală.
CARACTERISTICI

Contractul
2. Precizaţi care este, potrivit autorului, originea acestui tip de inegalitate.
social

Secolul
lui Ludovic 3. M enţionaţi un alt tip de inegalitate la care se referă autorul, în afara celei
alXIV-lea naturale/fizice.
Discurs asupra
inegalităţii 4. Arătaţi prin ce elemente se manifestă aceasta.
dintre oameni
Spiritul
legilor
5. Precizaţi care este cauza manifestării inegalităţii m enţionate anterior.

Enciclopedia

I
Epoca m odern ă

IV. Analizaţi Iluminismul prin comparaţie cu Umanismul şi stabiliţi VI. Haşuraţi pe harta Europei de mai jos statele în care s-a manifestat
asemănări şi deosebiri. Completaţi diagrama Venn de mai jos cu despotismul luminat. M enţionaţi pentru fiecare stat numele unor despoţi
informaţiile corecte. luminaţi şi principalele lor realizări.

Umanism Iluminism

V. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu informaţiile


corespunzătoare.

Iluminismul este o ideologie a secolului ..................... . care urmăreşte


transform area ...................... astfel încât aceasta să se conducă ............
Iluminismul urm ăreşte totodată îndeplinirea idealurilor de ..................... şi
.................... asigurând drepturi ş i ........... tuturor.
Iluminismul are ca trăsături; raţionalitatea, ................................... şi
........................... A apărut în ............................., de unde s-a răspândit în

I
Istorie • Caiet pentru clasa a 'V î^ l

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

ANECDOTE
CU FREDERIC AL II-LEA AL PRUSIEI

• Frederic cel Mare avea obiceiul de a-şi


inspecta adesea soldaţii din regimentul său
de gardă. De fiecare dată, urm a acelaşi ritual,
punându-le acestora trei întrebări standard,
în exact aceeaşi ordine; „Câţi ani ai?”, „De cât
tim p te afli în serviciul meu?” şi „Ţi-ai prim it
la tim p solda şi raţia?”.
în acest regiment de elită erau recrutaţi cei
mai buni soldaţi, chiar dacă, uneori, aceştia nu
erau vorbitori de limbă germană. S-a întâmplat
într-o zi ca, la o astfel de inspecţie, între ostaşi - Din două una. Ori eu sunt nebun, ori
să se afle şi un francez, foarte destoinic de soldatul ăsta minte.
altfel, care nu cunoştea însă limba germană. - Ambele, rosti soldatul răspicat, aşa cum îl
Ofiţerul său i-a explicat despre obiceiul lui învăţase com andantul gărzii.
Frederic cel Mare şi despre întrebările pe care
acesta le punea de obicei. Mai mult, l-a învăţat • Voltaire a petrecut o perioadă şi la curtea Salon de lectură din perioada
şi ce răspunsuri să dea pentru ca regele să nu lui Frederic cel Mare, cultura franceză fiind, iluminismului (Franţa)
remarce vreo diferenţă între el şi ceilalţi. în la vremea aceea, la m are preţ printre prusaci, ........
ziua vizitei, nu se ştie din ce cauză, suveranul într-o zi, după ce luaseră masa împreună, CONTILACT SOCIAL.

P Ri SC I P U S
nu a mai pus întrebările în ordinea ştiută. Voltaire îşi exprimă deschis nem ulţum irea
D R O IT POLITIQUE.
- De cât timp te afli în serviciul meu? faţă de bucatele ce-i fuseseră servite: n*t / ţ A «,

- De 21 de ani, sire! - Pe câmpul de bătălie, îl dojeni Frederic cel ,


- Câţi ani ai? Mare, mă bucuram dacă apucam să m ănânc o
- Un an. coajă de pâine.
Uluit, Frederic se întoarce spre comandantul - Foarte adevărat ce spuneţi, sire, replică
U OCCbSIl
gărzii. Voltaire, dar nu eraţi oaspetele unui rege.
Contriactul social, I.T. Rousseau
(Franţa)
1. EUROPA
SINTEZĂ RECAPITULATIVĂ ÎN SECOLELE XVII-XVIII

Completaţi aritmogriful alăturat.


1 M

2 0 1.Bătălie în Războiul Civil din Anglia. (2 cuv.)


3 N 2.Păm ânt regal! (2 cuv.)
3.M onarhii care aplică idei iluministe.
4 A
4.Negarea existenţei lui Dumnezeu.
5 R 5.Dictatura lui Oliver Cromwell.
6 H 6.Monarh absolutist al Angliei.
y.Război între fraţi!
7 I
S.Sistem de vot.
8 E 9.A fost alipită Angliei.
10.Caracteristică a Iluminismului.
11.Revoluţie fără vărsare de sânge!
9 S 12.Component al Parlamentului englez!
10 I 13.Autor al Contractului social.
H.D espot lum inat din Ţările Române.
IS.Împărăteasă a Rusiei.
11 I 16.Sinteză a cunoştinţelor epocii Iluminismului.
12 L 17.1nstituţie criticată de iluminişti.
18.Toată puterea aparţine regelui.
13 U
19.Adunare reprezentativă!
14 M

15 I
16 N

17 I
18 S
19 M
til 1. EUROPA
AUTOEVALUARE ÎN SECOLELE XVII-XVIII

I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următorii termeni/date, IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
referindu-vă la Europa secolelor XVII-XVIII: absolutism, anticlericalism, 1. în cadrul m onarhiei de tip absolutist, num irea m iniştrilor era atribuţia:
Henric al VlII-lea, Declaraţia drepturilor, 1688. a) regelui; b) parlametului; c) guvernului.
1 ................................................................................................................................ 2. Unul dintre autorii lucrării Enciclopedia a fost:
2. a) Diderot; b) Voltaire; c) Rousseau.
3. 3. Iosif al Il-lea al Austriei a fost reprezentant al:
4. a) m onarhiei b) m onarhiei c) despotismului
5. de tip absolutist; constituţionale; luminat.
4. Primul reprezentant al monarhiei parlamentare constituţionale engleze a fost:
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la Iluminism: raţiune, a) Oliver Cromwell; b) Wilhelm de Orania; c) Carol I.
antiabsolutism , Filip al Il-lea, dictatură, Preston, Voltaire, despotism 5. Revoluţia din Anglia a avut loc în secolul:
luminat, Contractul social, Frederic al Il-lea. a) al XV-lea; b) al XVI-lea; c) al XVII-lea.

V. Asociaţi următoarele 5 elem ente de m oştenire culturală ale societăţii


medievale ilustraţiilor corespunzătoare: 1. Palatul Versailles; 2. Palatul
Westminster; 3. Enciclopedia; 4. Contractul social de /./. Rousseau;
III, Enumeraţi, în spaţiile de mai jos: 5. Palatul Schonbrunn.
- 3 bătălii im portante din Războiul Civil Englez f ■■
‘ <»NT&ACV WCIAL.

• UBOIT l>OI.ITtţiliE.

- 3 reprezentanţi ai Iluminismului

- 3 cauze ale revoluţiei din Anglia

MiMMiiL t ţ t (I t

- 3 reprezentanţi ai absolutismului m onarhic

- 3 documente ale sistemului constituţional englez


2. REVOLUŢII ALE
EPOCII MODERNE 2.1. Revoluţia âmericană

Cuvinte-cheie
- colonie = teritoriu şi populaţie dependentă politic de un alt
stat.
- congres = reuniune în care se discută probleme im portante de
ordin economic, ştiinţific, politic etc.
- metropolă = stat posesor de colonii.
- stat federal = stat creat prin unirea mai m ultor state, care îşi
păstrează organizarea proprie, având însă anum ite organe de
conducere şi legi comune.

Idei-cheie
■în secolele XVII-XVIII, englezii au întemeiat pe ţărmul estic al
continentului nord-american 13 colonii, aflate sub autoritatea
Angliei. Ele au declanşat lupta pentru independenţă sub acţiu­
nea mai multor cauze: obligaţii, taxe şi impozite apăsătoare,
interdicţii (dezvoltarea de activităţi concurente cu metropola, NY - New York
PA - Pennsylvania
extinderea la vest de Munţii Alegani, comerţul cu alte state). NJ - New Jersey
D - Delaware
' Războiul de Independenţă a fost marcat de mai multe eveni­ MD - M aijland
VA - Virginia
mente între care Partida de ceai de la Boston, Congresul de la NC - Carolina de Nord
Philadelphia, luptele de la Saratoga şi Yorktown. Tratativele de SC - Carolina de Sud
GA - Georgia
pace au avut loc la Versailles în Franţa. Organizarea coloniilor
după război a fost stabilită de Constituţia din 1787, ele organi- Cele 13 colonii americane în secolul alXVlII-lea
zându-se într-un stat de tip federal. Noul stat a cunoscut o dez­ 1773 1776 1777 1781 1783 1787
voltare accentuată, devenind o mare putere a lumii.
' Războiul de independenţă echivalează cu o revoluţie de tip - J -
Partida de ceai Congresul de la Saratoga Yorktown Tratativele de Constituţia
burghez.
de la Boston Philadelphia la Versailles
Istorie • Caiet pentru clasa

I. Uniţi prin săgeţi anii consemnaţi în casetele din stânga cu evenimentul III. Pe baza imaginii de mai jos, care ilustrează Partida de ceai de la Boston,
corespunzător, scris într-una dintre casetele din dreapta. realizaţi un text în care să prezentaţi succesiunea evenimentelor,
semnificaţia acestui fapt istoric, cauzele şi consecinţele lui.
1773 Adoptarea Constituţiei SUA

1787 Lupta de la Yorktown

1776 Tratativele de pace de la Versailles

1783 Lupta de la Saratoga

1777 Partida de ceai de la Boston

II. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu informaţiile


corespunzătoare.

Confruntările dintre colonişti şi englezi au început în anul ..... Primele


victorii au a p a rţin u t..................Armata coloniştilor era formată din voluntari
conduşi d e .............................................. La 4 iulie 1776, în cadrul Congresului de
l a ......................... , a fost dată Declaraţia de independenţă a coloniilor. Ea avea un
profund caracter......................în acest război coloniştii au fost ajutaţi de Franţa,
.............ş i .........................Tratatul de pace de l a .................................recunoştea ...
.............................. coloniilor americane. După câştigarea independenţei, acestea
s-au organizat într-un ...............................

M itI
Epoca modernă

IV, Citiţi cu atenţie textul următor, apoi răspundeţi cerinţelor de mai jos. V. Completaţi schema de mai jos cu inform aţii despre constituţia
americană.
„(...) Considerăm ca adevăruri grăitoare faptul că toţi oamenii s-au născut egali, că 1. caracteristici; 2. principii; 3. prevederi.
sunt înzestraţi de către Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea
se numără dreptul la Viaţă, la Libertate şi la căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura
aceste drepturi. Oamenii instituie Guverne, care îşi derivă dreptele lor puteri din
consimţământul celor guvernaţi. Că, ori de câte ori o Formă de Guvernare devine o
primejdie pentru aceste ţeluri, este Dreptul Poporului să o schimbe sau să o abolească
şi să instituie un nou Guvern, bazat pe acele principii şi organizat în acele forme de
exercitare a prerogativelor sale care i se vor părea cele mai nimerite să-i garanteze
acestui Popor Siguranţa şi Fericirea (...) “.
(Declaraţia de independenţă a SUA, 4 iulie 1776)

1. M enţionaţi cum sunt consideraţi oamenii de către autorii declaraţiei de VI. Stabiliţi asemănări şi deosebiri între Declaraţia de independenţă SUA şi
independenţă. Declaraţia drepturilor din Anglia. Completaţi tabelul.

ASEMANARI DEOSEBIRI

2. Enumeraţi drepturile inalienabile ale oamenilor.

3. Precizaţi cine trebuie să asigure aceste drepturi într-un stat. Argumentaţi.

4. Arătaţi în ce condiţii oamenii sunt îndreptăţiţi să schimbe guvernul.

5. Precizaţi scopul pe care trebuie să-l urmărească fiecare guvern.


'T i
Istorie • Caiet pentru clasa a V I ^

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

BENJAMIN FRANKLIN

Franklin a fost un reprezentant de


seamă al Iluminismului american, un
savant de tip enciclopedist, un renumit
inventator, iar de numele lui se leagă
lentilele bifocale, paratrăsnetul, muzi­
cuţa, contorul de parcurs, cateterul
Declaraţia de independentă
urinar. A înfiinţat prima bibliotecă (pictură de John Trumbull, SUA)
publică din SUA la Philadelphia
(1731), a întemeiat Universitatea
Pennsylvania. Dintre acestea, ochelarii
bifocali au fost inventaţi pentru a-şi
rezolva o problemă se sănătate: miopie
şi hipermetropie, ceea ce-1 obliga să
schimbe ochelarii în mod constant.
Şi crearea muzicuţei, în 1761, a avut
un punct de plecare personal: Handel
cântând Water Music pe pahare de vin. Scena semnării Constitutiei SUA
„Dintre toate invenţiile mele, arm o­ (autor necunoscut, SUA)
nica de sticlă mi-a dat cea mai mare
satisfacţie personală”, spunea Franklin.
O altă realizare importantă a fost
cartografierea apelor curgătoare.
Studiile lui Benjamin Franklin asupra
vitezei vântului, a adâncului mării,
vitezei şi temperaturii apei au dus la
reducerea timpului de navigaţie pentru
transporturile din America în Europa.
Statuia Libertătii
(1886, SUA) ’
2.2. Revoluţia din Franţa: de la Adunarea
Stărilor Generale la Convenţia iacobină.
=Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului

250 500 km
Cuvinte-cheie _ l ___________________ I

- revoluţie = schimbare profundă, radicală, într-un anum it


domeniu; transform are bruscă şi totală.
- dictatură = formă de guvernăm ânt în care puterea suprem ă
aparţine unui singure persoane, unui dictator sau unui grup
de persoane.
- teroare = groază, spaimă, frică provocată intenţionat prin
am eninţări sau prin alte mijloace de intimidare.

Idei-cheie

' Revoluţia burgheză din Franţa a fost declanşată de cauze eco­


nomice, sociale, politice şi ideologice. Revoluţia a fost declanşată
de conflictul dintre rege şi reprezentanţii stării a treia.
■Căderea Bastiliei a m arcat debutul modernizării statului:
Franţa a devenit m onarhie constituţională, au fost desfiinţate
privilegiile nobilimii, vămile interne şi breslele, confiscate
averile bisericeşti, a fost încurajată economia, reformată orga­
nizarea administrativă.
■A fost adoptată Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului.
■în anul 1792, Franţa a devenit republică. Criza economică şi Franţa în timpul revoluţiei burgheze
financiară, răscoala din Vandeea, acţiunile regaliştilor, coaliţia
externă - toate au dus la dictatura iacobină, care a instaurat 1793-1794
1789 1791 1792 1792-1793
teroarea revoluţionară pentru salvarea republicii. în 1794,
revoluţia ia sfârşit cu înfrângerea coaliţiei externe şi instalarea
Căderea Bastiliei Constituţia victoria de la Convenţia Dictatura
la putere a noilor îmbogăţiţi.
V almy/republica girondină iacobină
Istorie • Caiet pentru clasa a VI

I. Completaţi schema de mai jos cu inform aţiile corespunzătoare referitoare sâ fie ea fără sistemul privilegiilor? Totul, (...) pentru că nimic nu poate să înainteze
la cauzele revoluţiei franceze. Selectaţi aceste cauze din lista de mai jos şi fără ea. “
grupaţi-ie pe domenii. (Abatele Sieyes, 1789)

1. criza economică;
2. m onarhia absolutistă;
3. abuzurile regelui Ludovic al XVI-lea;
4. răspândirea ideilor iluministe;
5. privilegiile de care beneficiau starea I (clerul) şi starea a Il-a (nobilimea);
6. m enţinerii breslelor;
7. vămile interne;
8. starea a IlI-a (burghezia, orăşenimea, ţărănimea) nu beneficia de drepturi;
9. dezvoltarea lentă a agriculturii;
10. criza financiară.

CAUZELE
REVOLUŢIEI III. înscrieţi pe axa cronologică ilustrată mai jos următoarele date istorice:
FRANCEZE 1791, 1793, 1792, 1794, 1789. Precizaţi semnificaţia/semnificaţiile
fiecăreia dintre ele.

POLITICE
✓ IDEOLOGICE 1789 1794

1791
II. Citiţi textul următor şi, pornind de la acesta, scrieţi un text în care să
descrieţi m otivele de nemulţumire ale Stării a IlI-a şi consecinţele acestei 1793
nemulţumiri.
1792
„Trebuie să punem trei întrebări:
1. Ce este Starea a lll-a? Totul. 1794
2. Ce-a fost ea până în prezent în ordinea politică? Nimic.
3. Ce doreşte ea? Să devină ceva (...). 1789
Aşadar, ce este Starea a lll-a? Totul, dar un tot pus în lanţuri şi oprimat. Ce ar putea
Epoca m odern ă

IV. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu informaţiile VI. Realizaţi o listă a consecinţelor revoluţiei burgheze din Franţa.
corespunzătoare.

Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului a fost adoptată la


.............................................. Acesta constituie unul dintre actele cele mai
im portante ale istoriei lumii. S-a bazat pe ideile .............................. şi a
avut ca exemplu ............................................................ din Anglia (1689) şi
........................................... americană (1776). Stabilea principiile de organizare
ale unei societăţi democratice: egalitatea oamenilor în drepturi, suveranitatea
poporului, dreptul la proprietate, libertatea cuvântului, dreptul cetăţenilor de a
se împotrivi oricărui abuz, oricărei nedreptăţi etc. Declaraţia a servit ca prefaţă la
...........................................din 1791.

V. Scrieţi în dreptul fiecărui personaj ilustrat mai jos rolul jucat de acesta în
revoluţia franceză.

Ludovic al XVI-lea

Maximilien Robespierre

Jean-Paul Marat
Istorie • Caiet pentru clasa a V l-â f
M

MOŞTENIRE CULTURALĂ
ISTORIA ALTFEL

GHILOTINAREA LUI ROBESPIERRE

Regimul de teroare absolută instaurat de


iacobini şi menit să salveze republica a ajuns
să se întoarcă împotriva celor care l-au impus,
Robespierre ajungând să conducă asemenea
unui dictator. Greşelile făcute, starea tot mai
proastă a economiei, ameninţarea externă -
Căderea Bastiliei, 14 iulie 1789
toate au fost probleme care i-au adus pieirea. (Ziua Naţională a Franţei)
Rând pe rând, aliaţi şi colaboratori ai lui
Robespierre au fost trimişi la ghilotină. Atacat
în şedinţa Convenţiei de un avocat care a cerut
arestarea lui, Robespierre a încercat să fugă.
Declarat proscris (în afara societăţii), a căzut
victimă unui jandarm, care l-a împuşcat în
maxilar. „Incoruptibilul” a fost arestat. Pentru
că din maxilarul zdrobit al lui Robespierre
sângele îi curgea şiroaie pe haine, a fost chemat
un chirurg, care i-a scos câţiva dinţi, i-a
examinat maxilarul şi i-a bandajat de mântuială Trupul lui şi ale celorlalţi executaţi au fost duse
rana. Calvarul „Incoruptibilului” a mai durat cu o căruţă la cimitir şi aruncate într-o groapă
aproximativ zece ore, până când a fost dus comună, iar peste ele a fost turnat var nestins,
la eşafod alături de Saint-Just şi de alţi 20 de pentru ca trupul „tiranului” să nu lase nicio
susţinători. Ajuns pe eşafod, ca şi cum execuţia urmă. în jurul anului 1840, când susţinătorii
nu ar fi fost o pedeapsă suficient de mare, călăul lui Robespierre au făcut săpături în acel loc din
s-a repezit la Robespierre şi i-a smuls faşa pătată cimitir, nu au mai găsit nimic.
de sânge, care-i susţinea maxilarul inferior Ca o concluzie la această poveste, destinul
zdrobit. Apoi Robespierre a fost îmbrâncit sub lui Robespierre confirmă dictonul Cel ce ridică
cuţitul ghilotinei şi capul său a fost retezat. sabia de sabie va pieri.
La Maseillaise, imnul revoluţiei şi al
Franţei, cântat de Rouget de Lisle (Franţa)
i / ^JMJ
2.3. Franţa, de la consulat la imperiu.
Codul lui Napoleon
m m M s

O 250 SOOkm
Cuvinte-cheie L.

- directorat = formă de guvernare în Franţa, între


1795 şi 1799, în care puterea este exercitată de 5
directori.
- consulat = form ă de guvernare în Franţa, între
1799 şi 1804, în care puterea este exercitată de trei
consuli. Napoleon deţinând rolul de prim consul
(de fapt, o dictatură militară).
- lovitură de stat = acţiune de preluare a puterii
prin forţă.

Idei-cheie
' Directoratul a adus Franţei liniştea internă, iar
în plan extern, începutul războaielor de cucerire
sub Napoleon Bonaparte (campaniile din Italia şi
Egipt).
' Consulatul (dictatura personală a lui Napoleon)
a fost marcat de realizări precum: înfiinţarea
Imperiul Francez (la 1812) şi sutele aliate
Băncii Franţei, reformarea sistemului educaţional, Ofensiva trupelor lui Napoleon
împăcarea cu Biserica, Codul lui Napoleon. Contraofensiva statelor aliate
^ in^>otriva lui Napoleon
După 1804, Franţa a devenit imperiu. Napoleon a Băt&lii importante anul desfişurării)

purtat numeroase războaie cu Anglia, Rusia, Austria, Europa în timpul războaielor napoleoniene
Prusia, în anul 1811 Imperiul Francez atingând
1795 - 1799 1799 - 1804
apogeul. începutul declinului a fost marcat de
campania din Rusia, înfrângerea decisivă fiind la
Waterloo. Napoleon a fost exilat pe Insula „Sf Flena“. Directoratul Consulatul

I
Istorie • Caiet pentru clasa a î
■ M

I. Definiţi cele trei regimuri politice instaurate în Franţa în perioada afirmării IV. Completaţi tabelul referitor la luptele purtate de Napoleon cu informaţii
lui Napoleon. privind anul conflictului, părţile implicate, deznodământ şi urmări.
Directoratul:

PĂRŢI DEZNODAMANT
CONFLICT AN
IMPLICATE ŞI URMĂRI
Consulatul:

Campania
din Italia
Imperiul: !

Campania
din Egipt
i
II. Completaţi spaţiile libere din text cu informaţiile corespunzătoare.
Profitând de marea sa popularitate, Napoleon Bonaparte şi-a impus dictatura
personală în a n u l ...................................., prin in sta u ra rea ......................................
Marengo i
1
în anul 1804, el se pro clam ă......................................Cea mai im portantă victorie
a lui Napoleon a fost la .................................... iar cea mai m are înfrângere,
la..........................
Trafalgar

III. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi notaţi-le cu A (adevărat) sau F


(fals), după caz.
Austerlitz

1. Războaiele napoleoniene au fost conflicte drepte de apărare a Franţei în faţa 1

coaliţiilor externe.
Campania
din Rusia
2. Pacea de la Tilsit a fost încheiată între Franţa şi Austria.

3. în cadrul campaniei din Rusia, lupta de la Borodino a fost un succes pentru


Napoleon. Leipzig

4. Apogeul Imperiului Francez a fost atins în anul 1811.


Waterloo
5. Consulatul a fost o formulă de guvernare care a înlocuit Directoratul.

■ni
Epoca modernă
tK

V. Priviţi cu atenţie ilustraţia de mai jos, care ilustrează întoarcerea armatei VI. Realizaţi un text intitulat Napoleon PRO sau Napoleon CONTRA, în care
Iui Napoleon din Campania din Rusia (1812). Descrieţi şi comentaţi să vă exprimaţi acordul sau dezacordul faţă de faptele lui Napoleon.
imaginea. Pornind de la aceasta, realizaţi un text in care să prezentaţi Argumentaţi cu fapte istorice alegerea voastră.
premisele (cauzele) acestei campanii, desfăşurarea, finalul şi urmările
acesteia.

VII. Realizaţi o listă de 5 consecinţe ale epocii napoleoniene asupra Franţei


şi Europei.
1 .....................................................................................................................................
2 ....................................................................................................................
3.
4.
Istorie • Caiet pentru clasa a Vl-a '

MOŞTENIRE CULTURALA
ISTORIA ALTFEL

EPOCA LUI NAPOLEON ÎN CARICATURI

"__ V. >iuVl J»ur<


•*ak,&fKh o/iMilu

Mormântul lui Napoleon,


Domul Invalizilor (Franţa)

'CODE CIVIL
DE S

fran ( ;a is .
J K K I - . MK K S Pl.K V R A .V T MKS PK C IIK S

Napoleon
pe Insula „Sfânta Elena“ împărţirea lumii de către Pitt şi Napoleon

X PABjs,
oe BS LA

Codul lui Napoleon


_____ (Franţa)_____

F .X tT /.mPMVK o /a F ha s i 'o i s O

Adevărata faţă
Exit liberte ă la franţois! a cuceritorului Napoleon

â
2. REVOL
ALE EPOCII MODERNE

1 Completaţi aritmogriful alăturat.


R
2 E 1. Stat cuceritor!
3 V 2. Conducere de cinci directori la francezi.
3. Luptă pentru apărarea Franţei.
4 0
4. N apoleon......................
5 L 5. Organizarea de tip medieval. (2 cuv.)
6 U 6. Idei care au influenţat revoluţiile m oderne.
7. Război al coloniilor din continentul american contra
7 T
Angliei.
8 I 8. Simbol al absolutismului francez!
9 1 9. Au încercat salvarea republicii prin teroare.
10. Organizare SUA! (2 cuv.)
IL A găzduit congresele americane în tim pul Războiului de
10 E Independenţă.
11 12. Dictatura m ilitară a lui Napoleon.
P
13. Lege fundamentală.
12 0 14. Victorie americană împotriva armatei engleze.
13 C 15. Bătălie a lui Napoleon.
16. Culegere de legi.
14 A
17. Sancţiune impusă de Napoleon Rusiei.
18. Drept al oamenilor înscris în Declaraţia de independenţă.
15 M 19. Bătălie navală celebră.
20. Rivala eternă a Franţei!
16 0
21. Insula exilării lui Napoleon.
17 D
18 E

19 R
20 N
21 A

i
2. REVOLU
AUTOEVALUARE ALE EPOCII MODERNE

I. Construiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următorii termeni, referindu-vă IV. încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
la revoluţiile epocii moderne, americane şi, respectiv, franceze: George 1. Documentul care înscrie pentru prima dată dreptul la fericire al oamenilor este;
Washington, Nelson, Starea a IlI-a, directorat, blocadă continentală. a) Declaraţia drepturilor; b) Declaraţia c) Declaraţia drepturilor
1 .................................................................................................................... de independenţă; omului şi cetăţeanului.
2 .................................................................................................................... 2. Numele de Bătălia Naţiunilor a fost dat luptei de la:
3 ................................................................................................................................. a) Austerlitz; b) Leipzig; c) Waterloo.
4 ................................................................................................................................. 3. Revoluţia din Franţa s-a declanşat din cauza nemulţumirilor:
5 ................................................................................................................................. a) Stării I; b) Stării a Il-a; c) Stării a IlI-a.
4. După Războiul de Independenţă, coloniile americane s-au organizat în:
II. Selectaţi din lista următoare noţiunile referitoare la revoluţia burgheză din a) monarhie constituţională; b) monarhie absolutistă; c) republică federală.
Franţa: Yorktown, Waterloo, Sf. Elena, Convenţia iacobină, Robespierre, 5. Napoleon a devenit împărat în anul:
Declaraţia de independenţă. Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, a) 1799; b) 1800; c) 1804.
raţiune, cultură enciclopedică.
V. Asociaţi următoarele 5 elem ente de moştenire culturală ale societăţii
medievale cu ilustraţiile corespunzătoare: 1. Bastilia; 2. M orm ântul lui
Napoleon din Dom ul Invalizilor; 3. Codul lui Napoleon; 4. Statuia Libertăţii;
5. Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului.
III. Enumeraţi în spaţiile de mai jos:
- 3 cauze ale revoluţiei americane 'C O D E C IV IL

- 3 cauze ale revoluţiei din Franţa

- 3 m ari victorii ale lui Napoleon

- 3 state rivale Franţei

- 3 reforme interne înfăptuite de Napoleon


PARTEA I
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI
Lumea medievală

Capitolul 1 . LUMEA MEDIEVALĂ

Exerciţiul I Exerciţiul IV
Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. l.c; 2.a; 3.a; 4.b; 5.a.

Exerciţiul II Exerciţiul V
breaslă, negustor, ghildă, profesii liberale, patriciat. A-3; B-2; C- 5; D- 1; E-4.

Exerciţiul III
- oricare 3 activităţi economice specifice oraşului medieval
(ex. meşteşugurile, comerţul, profesiile liberale, cămătăria
etc.);
- oricare 3 forme de organizare pe criterii profesionale în
oraşe (ex.breasla, ghilda, hansa etc.);
- oricare 3 progrese înregistrate în agricultură (ex. plugul
cu cormană, grapa, morile de vânt şi de apă, tehnica
asolamentului, sistemul de înhăm are/înjugare a animalelor
de tracţiune, potcoava etc.);
- oricare 3 burguri europene importante;
- oricare 3 premise ale dezvoltării oraşelor (ex. de-a lungul
căilor comerciale, lângă castele şi m ănăstiri, pe structurile
oraşelor antice etc.).
PARTEA I
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI!
Lumea medievală

Capitolul 2 . SOCIETATEA MEDIEVALĂ

Exerciţiul I Exerciţiul IV
Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. l.b; 2.a; 3.b; 4.b; 5.a.

Exerciţiul II Exerciţiul V
rentă, patriciat, păstorit, şerbi, iobagi, cens. Descrierea ceremonialului şi respectarea cerinţei de spaţiu.

Exerciţiul III
- oricare 3 tipuri de ţărani existenţi în feudalism (ex. ţărani
liberi, ţărani dependenţi dar liberi ca persoană, ţărani legaţi
de glie etc.);
- oricare 3 obligaţii reale ale ţăranilor dependenţi (ex. dijma,
claca, censul etc.);
- oricare 3 obligaţii ale vasalului faţă de senior (ex. sfat,
credinţă, ajutor militar timp de 40 zile/an etc.);
- oricare 3 datorii ale seniorului faţă de vasal (ex. protecţie,
cedarea obligaţiilor ţăranilor de pe feud, sprijin financiar
etc.);
- oricare 3 elemente componente ale unui dom eniu feudal
(ex. rezerva feudală, loturi în folosinţă, moara, păşune etc.).

â
PARTEA I
Lumea medievală

Capitolul 3 . BISERICA ÎN EVUL MEDIU

Exerciţiul I - oricare 3 cruciade mai importante din cele 8 (ex. cruciada I:


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. 1096-1099, cruciada a Il-a: 1147-1148, cruciada a IlI-a: 1189-
1192, cruciada a IV-a: 1202-1204 etc.).
Exerciţiul II
teutoni, locuri sfinte, islamism, biserica catolică. Ierusalim, Exerciţiul IV
Richard Inim ă de Leu. l.b; 2.a; 3.b; 4.b; 5.a.

Exerciţiul III Exerciţiul V


- oricare 3 cauze religioase ale cruciadelor (ex. dom inaţia Descrierea oricărei cruciade şi respectarea cerinţei de spaţiu.
m usulm anilor asupra Locurilor Sfinte; am eninţarea pelerina­
jelor; spaima Judecăţii de Apoi; expansiunea islamică etc.);
- oricare 3 consecinţe religioase ale cruciadelor (ex. scăderea
autorităţii Bisericii Catolice; adâncirea rupturii dintre ortodocşi
şi catolici; reactivarea expansionismului musulman/djihad etc.);
- oricare 3 consecinţe culturale ale cruciadelor (ex. contacte
culturale dintre Orient şi Occident; lărgirea orizontului
geografic; redobândirea m arilor valori ale culturii antice prin
filieră arabă etc.);
- oricare 3 forţe sociale participante la cruciade (ex. nobili,
cavaleri, ţărani, orăşeni etc.);
PARTEA I
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI
Lumea medievală

Capitolul 4 . CULTURĂ ŞI SOCIETATE ÎN EVUL MEDIU

ti aihVij.1 *nn» w wa <»ai »


.f Ut'fijuî V»» un K!
: r /i i 'g i

Exerciţiul I şi de petrecere, poeme eroice, rom ane cavalereşti, fabule,


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. cronici etc.);
- oricare 3 exemple de poeme eroice celebre (ex. Cântecul
Exerciţiul II lui Roland, Cântecul Nibelungilor, Cântec despre oastea lui Igor,
ogivă, rozetă, statui, vitraliu, Domul din Milano. Cidul etc.).

Exerciţiul III Exerciţiul IV


- oricare 3 elemente specifice stilului romanic (ex. utilizarea l.b;2.b’;3.b; 4.b; 5.a.
bolţii semicirculare pentru sprijinirea acoperişului, folosirea
pietrei ca material de construcţie, ziduri masive şi sprijinite de Exerciţiul V
contraforţi etc.); A-2; B-5; C- 3; D - 4; E-1.
- oricare 3 realizări arhitecturale în stilul gotic (ex. catedrala
Notre-Dame din Paris, catedrala din Reims, catedralele din
Chartres şi Amiens, domurile din Koln şi Niirnberg, Catedrala
din Canterbury, Domul din Milano, Palatul Dogilor din
Veneţia etc.);
- oricare 3 reaUzări arhitecturale în stilul romanic (ex. biserica
Sfântul lacob din Compostella, catedralele din Mainz, Worms,
biserica San Marco din Veneţia etc.);
- oricare 3 tipuri de creaţii literare laice (ex. poezii de dragoste

â
PARTEA I
Lumea medievală

Capitolul 5 . STATUL MEDIEVAL

Exerciţiul I politică (ex. Franţa, Anglia, Spania, Portugalia etc.).


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric.
Exerciţiul IV
Exerciţiul II I.a; 2.c; 3.b; 4.c; 5.a.
Basarab I, domnie, suzeranitate maghiară, Dragoş, Leustachiu
voievod. Argeş, Bucureşti. Exerciţiul V
A-3; B-1;C- 2; D- 5; E-4
Exerciţiul III
- 3 voievozi care au descălecat în spaţiul românesc (ex. Dragoş,
Bogdan, Negru Vodă);
- oricare 3 m onarhi francezi implicaţi în procesul de centralizare
(ex. Filip al Il-lea August, Filip al IV-lea cel Frumos, Ludovic la
Xl-lea etc.);
- oricare 3 lupte antiotom ane ale domnitorilor/voievozilor
rom âni (ex. Rovine, Vaslui, Războieni, Campania cea lungă,
Varna, Belgrad, Călugăreni, Giurgiu etc.);
- oricare 3 cauze ale expansiunii otomane în Europa (ex.
mirajul bogăţiilor, dorinţa de putere a sultanilor, expansiunea
islamului etc.);
- oricare 3 state în care a reuşit procesul de centralizare
PARTEA a Il-a
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI
Naşterea lumii moderne

Capitolul 1 . EUROPA ÎN EXPANSIUNE

Exerciţiul I - oricare 3 caracteristici ale unei manufacturi (ex. bazată pe


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. lucrul cu mâna, diviziunea muncii, anticipează producţia de
fabrică etc.).
Exerciţiul II
busolă, Portugalia, Magellan, Capul Bunei Speranţe, Exerciţiul IV
mirodenii. l.a; 2.b; 3.b; 4.b; 5.a.

Exerciţiul III Exerciţiul V


- oricare 3 num e de m ari descoperitori (ex. Cristofor Columb, A-3;B-1;C- 2; D - 4; E-5.
Fernando Magellan, Bartholomeo Diaz, Vasco da Gama,
Amerigo Vespucci, Alvarez Cabral, Henric Navigatorul etc.);
- oricare 3 repere geografice care au fost descoperite în secolele
XV-XVI (ex. drum ul spre India, Capul Bunei Speranţe,
Oceanul Pacific, continentul America etc.);
- oricare 3 elemente de navigaţie care au favorizat marile
descoperiri geografice (ex. hărţi, caravela, cârma, astrolabul
etc.);
- oricare 3 activităţi specifice burgheziei (ex. comerţul,
meşteşugurile/manufactura, activitatea bancară, profesii
liberale etc.);

â
T S rS e PARTEA a Il-a
«> 1 j Naşterea lumii moderne
Ef!.: 1y

Capitolul 2 . RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL

Exerciţiul I Loarei, Paris, Florenţa, Veneţia, Anvers, Bruxeles, Milano,


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. Roma etc.);
- oricare 3 reprezentanţi de seamă ai Renaşterii artistice (ex.
Exerciţiul II Leonardo Da Vinci, Rafael Sanzio, Michelangelo, Tiţian,
raţiune, cultură enciclopedică, fericire, valori greco-romane, Pieter Bruegel cel Bătrân etc.).
tipar.
Exerciţiul IV
Exerciţiul III Lb; 2.a; 3.a; 4.b; 5.c.
- oricare 3 obiective ale um aniştilor (ex. crearea unui om cu
o cultură enciclopedică, reînvierea gândirii greco-romane, Exerciţiul V
asigurarea fericirii oamenilor etc.); A-2; B-1;C- 3; D- 4; E-5.
- oricare 3 premise ale Renaşterii (ex. dezvoltarea economică a
oraşelor italiene, sprijinul familiilor bogate acordat artiştilor,
redescoperirea valorilor Antichităţii etc.);
- oricare 3 prem ise ale răspândirii ideilor um aniste (ex.
inventarea tiparului (Gutenberg), folosirea limbilor naţionale
în scrierea lucrărilor, înfiinţarea unor biblioteci, dezvoltarea
învăţăm ântului în general şi cel superior în special etc.);
- oricare 3 centre ale Renaşterii (ex. Madrid, Londra, Valea
a Il-a
partea
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI
/ Naşterea lumii moderne

Capitolul 3 . REFORMA RELIGIOASĂ ŞI CONSECINŢELE EI

Exerciţiul I în Imperiul Romano-German, lupta pentru hegemonie în


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. Europa dintre Franţa şi dinastia de Habsburg, interesele
asupra Mării Baltice etc.);
Exerciţiul II - oricare 3 consecinţe ale Reformei religioase (ex. simplificarea
Marea Baltică, Gustav Adolf, Franţa, protestanţi, echilibru cultului catolic, slăbirea influenţei Bisericii Catolice, apariţia
european. de noi confesiuni. Contrareforma etc.).

Exerciţiul III Exerciţiul IV


- oricare 3 biserici reformate (ex. luteranismul, calvinismul, l.b;2.b; 3.b; 4.a; 5.c.
zwinglianismul, anglicanismul etc.);
- oricare 3 num e de reformatori ai biserici catolice (ex. Martin Exerciţiul V
Luther, Ulrich Zwingli, Jean Calvin etc.); A-3; B-1;C- 4; D- 5; E-2.
- oricare 3 prevederi ale păcii din Westfalia (ex. Franţa obţine
unele teritorii germane. Suedia ocupa părţi din litoralul
baltic al Germaniei, Imperiul German răm ânea fărâmiţat.
Olanda devine independentă, se garantează libertatea cultelor
protestant şi catoUc etc.);
- oricare 3 cauze ale Războiului de 30 de ani (ex. luptele dintre
catolici şi protestanţi, conflictul dintre îm părat şi principi

â
PARTEA a IlI-a
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI
Epoca modernă

Capitolul 1 • EUROPA ÎN SECOLELE XVII-XVIII

Exerciţiul I - oricare 3 documente ale sistemului constituţional englez


Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. (ex. Habeas Corpus Act, Petiţia dreptului, Declaraţia drepturilor
etc.).
Exerciţiul II
raţiune, antiabsolutism, Voltaire, despotism luminat. Exerciţiul IV
Contractul social, Frederic al Il-lea. l.a; 2.a; 3.c; 4.b; 5.c.

Exerciţiul III Exerciţiul V


- oricare 3 bătălii im portante din războiul civil englez (ex. A-4; B-3; C- 1;D- 2; E-5.
M arston-M oor, Naseby, Preston etc.);
- oricare 3 reprezentanţi ai iluminismului (ex. Montesquieu,
J. J. Rousseau, Voltaire, Diderot, D’Alambert etc.);
- oricare 3 cauze ale revoluţiei din Anglia (ex. interesele
economice ale noii burghezii parlam entare, conflictul dintre
burghezie şi m onarhul cu puteri nelimitate, conflictul dintre
protestanţi şi catolici etc.);
- oricare 3 reprezentanţi ai absolutismului m onarhic (ex.
Henric al VlII-lea, Elisabeta a Il-a, Ludovic al XlV-lea, Filip al
Il-lea, Ivan al IV-lea cel Groaznic etc.);

I
PARTEA a IlI-a
AUTOEVALUARE — RĂSPUNSURI f
Epoca modernă

Capitolul 2 . REVOLUŢII ALE EPOCII MODERNE

Exerciţiul I - oricare 3 m ari victorii ale lui Napoleon (ex. Campania din
Orice construcţii corecte din punct de vedere istoric. Italia, Campania din Egipt, Marengo, Yena, Austerlitz, Eylau,
Wagram, Leipzig etc.);
Exerciţiul II - oricare 3 state rivale Franţei (ex. Spania, Anglia, Austria,
Waterloo, Sf. Elena, Convenţia iacobină, Robespierre, Rusia, Prusia etc.);
Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, raţiune. - oricare 3 reforme interne înfăptuite de Napoleon (ex.
înfiinţarea Băncii Franţei, aplanarea conflictului cu Biserica
Exerciţiul III Catolică, reformarea sistemului educaţional, Codul lui
- oricare 3 cauze ale revoluţiei americane (ex. obligaţii, taxe Napoleon etc.).
şi impozite apăsătoare, interdicţia de a practica activităţi
concurente cu metropola, interdicţia extinderii la vest de Exerciţiul IV
Munţii Alegani, interdicţia comerţului cu alte state etc.); l.b; 2.b; 3.c; 4.c; 5.c.
- oricare 3 cauze ale revoluţiei din Franţa (ex. criză economică,
m onarhia absolutistă, abuzurile regelui Ludovic al XVI-lea, Exerciţiul V
răspândirea ideilor iluministe, privilegiile de care beneficiau A-3; B-2; C- 5; D- 1; E-4.
starea I - clerul - şi starea a Il-a - nobilimea, m enţinera
breslelor, vămile interne, faptul că starea a IlI-a - burghezia,
orăşenimea, ţărănim ea - nu beneficia de drepturi, dezvoltarea
lentă a agriculturii, criza financiară etc.);

I
Notiţe