LIOlitale101160111

118101001

GHEORGHE C. IOTTA
Licentiat in Drept
Seful Biuroului de Naturalizarl
din
Ministerul Justitiei

111

CALAUZA
INATURALIZARI
1936

PITESTI
Tip.LIga Poporulul I. lotta

1936
a

rsoolsiftlaion

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE C. IOTTA
Licentiat in drept
*eful Biuroului de naturalizAri
din
Ministerul Justitiei
-11=1-r

CALAUZA NATURALIZARII
CUPR1NZAND:
1.. PARTEA LEGII DIN 1924, PRIVITOARE LA DOBAN
DIREA CETATENII RO MANE PRIN NATURALIZAIE.
2. .R.EDOBANDIREA CETATENIEI ROMANE.

3. PIERDEREA CETATENIEI ROMANE.

4.

ART.

10 BIS, ADAOGAT PRIN LEGEA DIN 19

MAI 1 9,34.

5. DECRETELE LEGI DIN 1918 I 1919.

6. LEGEA I REGULAMENTUL LEGEI PENTRU RE
CRUTAREA ARMATEI, PRIVIND PE STRAINI ST
PE STRAINII DEVENITI ROMANI.
7. FORMULARE DE CERERI I DECLARATIL

www.dacoromanica.ro

Cedeva leinzuriri :
Fdcand aceastd lucrare, nu m'am gdndit a intocmi
vre'un studiu in felul lucrdrilor existente, ci am cdutat
sd pun la indemdna tuturor partea practice( in materie
de naturalizare.
Lucrarea este un inceput modest, iar motivele can
m'au indemnat s'o fac sunt cloud.
Mai intdi am socotit c timpul ce se pierde in orele
de serviciu eland zilnic aceleasi info] mafii celor interesafiisd fie folosit cdt mai mull cu putinfd numai pentru nevoile until serviciu conftiincios i apoi ca sd alung
credinfa unora, cd procedura naturalizeirii ar fi o laird(
pe care nu o cunocole deceit funclionarii comisiunii de
naturalizdri.

www.dacoromanica.ro

LEGE
privitoare Ia dobe.ndirea i pierderea
nationalitatii romne
(Promulgata cu decretul regal Nr. 724 din 23 Februarie 1924
si publicata in Monitorul Oficial NI% 41 din 24 Februarie 1924>

CAP. I.
ART. 1.Nationalitatea romana se dobandeste in
I, conditiunile acestei legi prin :

1. Filiatiune.

2. Faptul nasterii pe teritoriul Romaniei prevazut

la art. 3 din prezenta lege.
3. Casatoria, i
4. Naturalizare.
ART, 2. Sunt romani prin filiatiune
a) Copiii nascuti din casatoria unui roman, indiferent de locul nasterii lor.
b) Copiii naturali ai unei romance nascuti chiar
in tara strain.
Copiii legitimati de catre un roman se socotesc ca
au fost totdeauna romani.
:

A doptiunea nu produce efecte asupra nationalitatii.

In legatura cu art, 2, se pot ivi unele cazuri de

care legea nu vorbeste.
Care este, de exemPlu, situatia sub raportul nationatitatii a unui copil natural nascut dintr'o romanca
i legitimat prin casatorie subsecventa de catre un strain
www.dacoromanica.ro

6
.

inainte de punerea in aplicare a legii pentru dobandirea

i. pierderea nationalitatii romne din 1924 ?
Copilul este nascut roman i prin legitimare n'a
putut pierde aceasta calitate, pentru cA dupa art. 18 din
codul civil, in vigoare pand la legea din 1924 i in care
erau prescrise modurile de pierdere a nationalitatii romane, nu se prevede ca. nationalitatea romand se pierde
,

prin recunoastere sau legitimare de catre un strain a

unui copil nascut roman. Acest mod de pierdere a nationalitatii romane este in adevAr, prevazut in legea din
1924, art. 36 lit. b., insa legea nu se aplica cu efect retroactiv. (Decizia Comisiunei Nr. 55 din 26 Febr. 1932).

ART. 3.Sunt socotiti ca romani copii gasiti pe

teritoriul Romaniei fArA tata si mama cunoscuti.

ART. 4.Straina casAtorita cu roman devine romanca.

.

ART. 5.StrAinii cari au dobandit naturalizarea

devin romani.

ATR. 6.Strainii se bucurd in deobste in Romania de aceleasi drepturi civ;le de cari se bucura i romanii, afara de cazurile unde legea ar fi hotarat altfel.
Ei nu pot dobandi cetatenia romana i prin efectul acesteia drepturile politice deck prin vreunul din
mijloacele prevazute S'ub titlul de fata.
CAP. II.
Naturalizarea
1. Cond tiunile naturalizarii.
ART. 7.Naturalizarea este individuala i nici un
strain nu o poate dobandi deck intrunind conditiunile
urmatosre :

1. SA aiba varsta de cel putin 21 ani impliniti ;

manifeste vointa de a deveni roman si s
declare cd se leapada de cetatenia straina dupa formele
prevazute la art. 21 ;
2. Sa-i

www.dacoromanica.ro

3. SA fi locuit, in urma acestei manifestAri de vointA, neintrerupt pe teritoriul Romniei timp de 10 an;;
4. SA fi avut i s. aibA bune purtAri ;
5. SA alba* mijloace suficiente pentru intretinerea
sa vi a familiei sale sau posibilitatea de a le cvtiga ;
6. SA fi pierdut nationalitatea strAinA sau sA o
piardA, potrivit legilor tArii sale, prin efectul dobAndirii nationalitAtii romane.
Pentru usurarea procedurei, voiu ldmuri art. 7 cu
datele culese din ragulamentul acestei legi c i cu cele
luate din jurisprudenta Comisiunei de naturalizAri, in
ordinea celor sease aliniate.
.

Varsta.

1. Dobandirea varstei de 21 ani se poate face cu

extractul de nastere, certificat de botez, pasport, extras de cAsAtorie, acte scolare, act militar sau prin orice alt act, care dupa lege poate avea forta probantd
cA solicitatorul are varsta de 21 ani i numai in acest
scop, fiindcA vom vedea la timp cA, in cazul art. 9 lit.
a si 9 lit. b este necesar sa. se depunA extrase de stare civilA.

Minorii nu pot face cereri de naturalizare, nici

pArintii i nici tutorii in numele lor.

Declaratia.

2. Manifestarea vointei se face printeo declaratie

i numai in dou5. exemplare, unul alAturandu-se cererii de naturalizare, iar aitul care rdmne
autoritAtii care a autentificat. (Vezi formularele 1 vi 2).
Declaratia autenticA de manifestare a vointei de
a deveni roman si de renuntare la supusenia straina.
in vederea naturalizArii este distinctA de declaratie de
optiune prevAzutd la art. 47 si care se face in vase
exemplare, distinctie fAcutA vi de art. 21 din legea
autentificatA

www.dacoromanica.ro

i pierderea nationalitAtii rornne.

Autentificarea se face in vechiul Regat de judecdtorii sau tribunale ; in Ardeal si Bucovina de notarii
publici ; in Basarabia de notarii publici si de judecatoriile de ocol, acolo unde nu sunt notari publici (art.
pentru dobAndirea

9. regulament).
In Bucovina pot autentifica i judecatoride de ocol
(art. 9 alin. 3 reg.)

Declaratia strainilor frd supusenie.

StrAinii 'Ara supusenie (evreii pamanteni) cari nu
au dobandita. cetAtenia romand vor renunta
la orice
supusenie slrdind
manifestandu-si vointa de a deveni
romAni, declaratia fiind fAcutA dupa aceleasi forme ca
i declaratia obisnuita:
Ei sunt obligati sa facal dovada cal nu s'au bucurat de vre-o supusenie strAinii cu un certificat luat de
la Serviciul de control al strAinilor i cu actele de stare
civila ale ascendentilor lor.

Cererea de naturalizare cu stagiu.

Avand aceste cloud elemente, act de nastere si declaratie, se poate formula cererea de naturalizare adresandu-se Presedintelui Comisiunei de naturalizAri de
pe langa Ministerul Justitiei, in vederea curgerii sla-

giului de 10 ani (vezi formular 3).

De cdnd se socoteste stagiul.

3. Cu privire la alin. 3 din art. 7 avem de stabilit mai total de cand se socoteste stagiul de 10 ani si
cu ce se poate dovedi ca solicitantul a locuit neintrerupt pe teritoriul Romniei in acest timp.
Art. zo alin. 2 din lege arat ca stagiul prevzut
de art. 7 alin. 3, va Incep s. curgd de la data inregistrarii cererii de naturalizare. iar art 20 al. I. din lege
si art. 8 din regulament cer ca odata cu petitia de na.

www.dacoromanica.ro

r-

9
I

turalizare sa se depuna si declaratia prevazuta la art.

7 al. 2.
0 cerere de naturalizare depusa fara sa i se fi alaturat declaratia de care am vorbit mai sus, nu poate
fi socotita cu stagiul implinit, in urma trecerii termenului de 10 ani.
Daca la aceasta cerere se depune intre timp
stagiul se socoteste dela inregistrarea dedeclaratia,
claratiei, iar nu dela inregistrarea cererii. (Jurisprudenta comisiei Dos 2725 I 925).
Prin urmare, strainul va face in scris manifestarea
de vointA de care am vorbit mai sus, va fi autentificata i numai in urma va fi prezentata la inregistrare
Secretariatului Comisiunei, insotita fiind de cererea de
naturalizare arAtatA in formularul 3.
.

Declaratia legalizata.

Declaratia legalizata depusi odata cu cererea de

naturalizare, nu produce efectele declaratiei autentice.

Cererile depuse inainte de legea din 1924

Cererile de naturalizare depuse inainte de 24 Februarie 1924 nu trebuesc insotite de declaratie (art. 55).

Stagiul facut de .un, strein care a decedat nu

prOfita vAduvei i nici copiilor
Stagiul facut de un strain care moare inainte de
,

a fi naturalizat nu profita vaduvei i nici copiilor. (Jurisprudenta Comisiunei Dos. .922 I 935).

Vaduva va cere naturalizarea in conditiunile art.

7 din lege.
.

Stagiul neintrerupt.

Pentru a se dovedi c .trainul a locuit neintrerupt

in Romania, tn timpul stagiului de 10 ani, el va depune
A '"

www.dacoromanica.ro

10

Recipisele anuale de plata impozitelor cAtre stat,

jude i comunA i ceetificarea Serviciului de control
al strAinilor sau a preturei unde domiciliazA, prin care
sA se dovedeasca domiciliul

ca." nu a pArAsit tara.

Pe langA aceste dovezi solicitantul va depune i

un certificat doveditor cA nu a fost expulzat i pe care
II va lua dela serviciul de sigurantA respectiv.
Stagiul intrerupt.
.

Se poate intampla ca strainul s. plece din tara

in timpul stagiului, pentru intervale de timp mai mici
sau mai mari i atunci se pune intrebarea dada. aceste
lipsuri pot fi socotite ca intrerupere de stagiu.
Comisiunea socotete cA stagiul este neintrerupt,
atunci cand strainul pra'sete tara in cazuri cu totul
exceptionale i bine justificate,
altfel aceste lipsuri
pot fi socotite ea o intrerupere a stagiului i ca atare
urmeazA sA complecteze un nou stagiu de 10 ani cu
incepere dela data ultimei intreruperi.
In aceasta' privinta Comisiunea de naturalizAri apreciazA dela caz la caz, astfel cd nu se poate anticipa un anumit criteriu rezultat din hotararile
date. Le.
gea cere stagiul de 10 ani neintrerupt.
Bunele purtari.
4. S fi avut i s aibA bune purtari.
.

Aceasta dovadA se poate face cu urmatoarele ante

a) cu certificate de necondamnare i cA nu este

urmArit pentru fapte penale date de judecAtoriile i tribunalele unde a domiciliat i domiciliaza solicitatorul ;
Comerciantii i industriaii vor altura i certificate date de tribunalele comercial respective, doveditoare c solicitatorul naturalizdrii nu a fosf declarat
in stare de faliment.
b) cu certificate de bunA purtare in societate, date
de primriile unde a domiciliat i domiciliazA, de organde politieneti sau de posturile de jandarmi ; ,
www.dacoromanica.ro

11

c) cu certificate avand acelas cuprins, liberate de

autoritatile similare straine, in cazul cand petitionarul
a domiciliat in strainatate inainte de a se stabil; in tara
si cu certificat doveditor ca nu i s'a cerut extradarea,
dat de Ministerul Afacerilor Straine ;
d) strainii stabiliti in tara inainte de 1916, vor dovedi cu acte activitatea lor in tiMpul rasboiului.

Daca au fost internati, vor dovedi daca au primit sau nu despagubiri de internare, cu certificat liberat de Ministerul de Finante, Directia datoriilor publice.

Asemenea sunt obligati a depune acte, privind activitatea lor in timpul dela 1914 1918 si strainii stabiliti in Romania dupa aceasta din urma data.
Strainii care au solicitat naturalizarea trebue sa
dovedeasca i situatia militara, oricare ar fi varta lor.

Mijloacele de trai
5. Dovada mijloacelor de trai se poate face cu acte
titluri de proprietate mobiliara sau imobiliara
sau cu recipise de impozit.
sau

Strainii salariati vor depune un certificat dela

perceptia respectiva dovedind ea sunt trecuti pe statele de salarii ale institutiei unde functioneaza i ca. li
se retine impozitul legal, precum i dovada venitului
anual.

Strainii de orice profesie urmeaza a face si dovada ca autoritatea in drept, Ministerul Muncii, le-a
aprobat exercitarea profesiei i pand la ce data.
Pentru strainii majori, cari sunt intretinuti de rudele obligate la pensie alimentara si la randul lor cu
situatia materiala, se vor depune acte din care_sa rezulte gradul de rudenie i dovada autentica a obligatiunei luate, de a garanta mijloacele de traiu strainului
solicitant.
-

Titlurile academice fara alte garantii alaturale nu

L"

www.dacoromanica.ro

12

ar mai putea fi aStazi socotite ca o justificare a mijloacelor de traiu pentru Straini.

.

Pierderea cetateniei de origina a strAinului

6. Sunt straini cari pierd cetatenia lor prin efectul dobandirii unei cetatenii straine ; sunt altii cari nu
pot dobandi o alta cetatenie cleat cu indeplinirea unor anumite formalitati fata de legile tarii lor, ei fiind
obligati sa faca dovada ca nu au indeplinit aceste for.

rnalitti...(Consimtamantul tarii respective).

0 aka' categorie de straini o formeaza acei cari

pierd cetatenia de drept, prin satisfacerea serviciului
militar in tara straina, prin absenta sau ocuparea unei functiuni publice in alta tara.

In ori si care caz, strainul este obligat sa faca

dovada supuseniei i sa depuna in traducerea legalizata

textul din legea tarii sale privitor la pierderea cetateniei.

Efectele cererii de naturalizare.

Cu aceasta ocazie voiu cauta sa dau cateva lmuriri cu privire la efectul cererii de naturalizare fata
.

de strainul solicitator.

Sunt unii straini cari socotesc ca facand cerere

de naturalizare li se creiaza o situatie privilegiata fata
de Statul roman.
Este o eroare a se considera ea prin faptul inregistrarii unei cereri de naturalizare un strain ar fi dobandit supusenia romana sau vreun drppt la protectia
statului roman, atata timp cat naturalizarea n'a fosf acordata de Consiliul de Ministri i publicata in Monitorul Oficial.
Aprobarea unei cereri de naturalizare in niciun
caz nu poate fi. anticipatl, neputanclu-se sti daca Consiliul de Ministri, care are putere discretionara in aceasta matcrie, va aproba-o sau nu, chiar daca avizul
.

www.dacoromanica.ro

13

Comisiunei de naturalizari a lost favorabil, asa cA strainul rAmane supus legilor pentru control si socotit ca
.

strain fata de tara romaneasca, ca si mai inainte de a

fi solicitat cetAtenia romanA.
Altfel, ar insemna ca un strain prin propria lui
vointa poate dobandi drepturi sub raportul nationali.

tatii romane sau avantaje la un tratament deosebit pen-

tru ca oricine este liber sa petitioneze naturalizarea,

dar a avea drept sa -ceara nu este tot una cu a avea drept sa obtina ceeace cere.
Argumentul ce se invoca de cei interesati, ca prin
declaratie de renuntare la supusenia strain, fAcuta odata cu cererea de naturalizare, ar fi" pierdut supusenia
respectiva, este nefondat, pentru ca dupa nici o lege
straina, nationalitatea nu se pierde -prin simpla declaratie de renuntare, Lira* sa fie urmata de naturalizare

pau fara ca renuntarea sa fi fost admisd de organele

competente ale Statului respectiv. Ceva mai mult, legile celor mai multe tari nu admit pierderea nationalitatii nici prin naturalizare in aka tara, decat sub rezerva si a altor conditii i formalitati. (demiterea).
In orice caz, aceasta ingradire a legii romane de
a tria pe candidati la cetatenia roMana, nu ar putea
fi eludata chiar prin o dispozitie categorica a unei legiuiri straine i contrare legii romane.

Sensul declaratiei de renuntare, ceruta de legea

romana, este un angajament anticipat ca strainul, dupd

ce va obline naturalizarea, nu se va mai prevala de

fosta sa supusenie sau de alta straina, nu insa ca. nu
ar mai avea drept la supusenia tArii sale.
Terminand cu observatiile ce aveam de facut,
voiu cauta sa rezum procedura, arAtand ca. cererea de
naturalizare, in cadrul art. 7 trece prin doua faze :
Prima este aceia a depunerii cererii, la care se
alatura declaratia autentica de renuntare i actul de
www.dacoromanica.ro

I-

iiastere, in vederea curgerii stagiului de 10 ani si in

care timp nu se face nici o formalitate;

A doua faza este aceia dupa implinirea stagiului
de 10 ani socotit dela inregistrarea cererii cand urmeaza a se depune cu o cerere i actele cerute de art.
7 alin. 3, 4, 5 si 6, pe cari le-am aratat la timp. (Vezi
.

formular 4).
.

Dispensa de stagiu accrdata strainilor socotiti

. utili natiunii i celor casatoriti cu romance:
ART. 8. Comisiunea. de constatare a conditiilor
naturalizarii poate aviza la reducerea sau la dispensa
de stagiu :

a) Pentru strainii cari dovedesc ca sunt utili natiunii romAne ;

b) Pentru strainii. cdsdtoriti cu romance. (de o-

rigine).

In ceeace priveste aplicarea art. 8 lit, a si b. tin

dela inceput sa subliniez ca. este facultativa pentru
Comisiunea de naturalizari, care poate aprecia dela
caz la caz.
ART. 8. lit. a.A fi util natiunii romane este o

conditie foarte greu de indeplinit, mai cu searna de

strainii cari nu au alta legatura cu Tai a Romaneasca,
cleat aceia ca ocupa posturi importante in diferite intreprinderi i ca sunt foarte bine retribuiti.
Ei pot Xi utili institutiei pe care o conduc, insa
procentul de utilitate pe care il dau natiunii romane
in majoritatea cazurilor este discutabil.
Inginerii, medicii, functionarii la Stat, maestrii

mecanici, etc., de cetatenie straina, cum vor putea ei

cere dispensa stagiului pe motivul utilitatii, cand Tara
Romaneasca are atatea elemente romanesti tot asa de
bune i chiar superioare celor cari mai ocupg. Inca asemenea posturi ?

www.dacoromanica.ro

'4.

Pot totui marii industriai sa solicite dispensa de

stagiu, in baza art. 8 lit, a, urmand a dovedi partea de
utilitate pe care o dau Tarii, plecand dela ipoteza c
nu s'ar putea recruta dintre romani elemente de aceia
talie in specialitatea respectiva.
-In acest scop vor aduce acte din care sa rezulte
felul intreprinderii, capitalul, de unde procura materia
prima. pentru fabricatie, cat personal romanesc au,
ce posturi ocupa in intreprindere acest personal, ce
impozit platesc, provehienta capitalului. vechimea intreprinderii i Orice acte cari ar fi in sprijinul cererii,
Comisiunea avand sa aprecieze daca petitionarul este
indispensabil i poa te fi privit util in sensul legii. .
Sunt insa cazuri mai concrete pe care comisiunea
de naturalizari le-a socotit ca ar putea fi privite ca
intrand in vederile art. 8 lit. at
Din aceste cazuri fac parte strainii care intrunesc
.

urmatoarele conditiuni:

1) Cei care sunt nascuti i crescuti in tara i cari

au facut serviciul militar efectiv, in armata romand.
(Nu pot capata dispensa de ,stagiu strainii nascuti ._
i crescuti in tara cari au fost dispensati, reformati

sau scutiti de serviciul militar i cari nu fac cererea

in cursul unui an dela implinirea majoratului). (Vezi
art. 9 lit. a).
2) Cei cari au ,facut razboiul in armata romana,
, ,
chiar daca nu sunt nascuti in tara.
3) Cei care au fost rechizitionati in timpul raz.

boiului 1916-1918, punandu-se la dispozitia armatei ro-

mane i cari au avut un rol activ in operatiile ei find

nascuti sau stabiliti de mult timp in tara.

4) Cei cari sunt stabiliti de mult timp in tara,

avand copii nascuti i crescuti in tara i_ cu serviciul
militar efectiv facut in armata romand.
5) Cei stabiliti in tara cu bune purtari i trai awww.dacoromanica.ro

16

sigurat i cari au facut parte din armatele aliate si au

luptat pe frontul romanesc, distingandu-se.

Intr'unul din aceste cazuri cererea se face dupa

formularul 5, anexandu-se actele aratate la art. 7, alin.
-

1, 2, 4, 5, dovada din care sa rezulte de, cand este

stabilit in tara, daca nu este nascut in tara,
ca indeplineste una din cele cinci conditii.

dovada

La punctul 4 se mai .adaoga extrasul de casatorie,

extractele de nastere ale copiilor cari au facut servi-

.--

ciul militar i actele lor militare doveditoare.

Art. 8 lit. b. Cu privire la aplicarea art. 8 lit. b.

avem de observat cd el se aplica de catre Comisiunea

de naturalizari numai in cloud cazuri :
1) Daca strainul solicitant este casatorit cu Toninca.' de origine etnica si are copii in viata din aceasta
casatorie, sau.
2) Daca. strainul este nascut, crescut in tara. si cstorit cu romana de origine etnica, chiar daca nu
are copii.
Cererea se face dupii formularul 5 depunandu-se
actele aratate in art. 7 alin. 1, 2, 4, 5, extractul de cAsatorie, extractul de nastere al sotiei i extractele de
nastere ale copiilor rezultati din castorie.
La aceste acte, se vor alatura i extractele de c5.satorie i de nastere ale parintilor sotiei petition arului
si certificarea primariei respective pentru a se dovedi
origina etnica romana.
.

Strainul casatorit cu romalica de origine din teritorii-

le alipite sau de peste hotare avand copii din casatorie

poate beneficia de dispensa stagiului de io ani daca sotia

a avut sau a redobandit cetatenia romand in vreun fel.

Strainilor casatoriti cu cetatene romance, de alt
origine etnica deck cea romang, nu li-se acorda dispensA de stagiu i nici reducere.
ART, 9. Sunt dispensati de stagiu :
a) Strainii nascuti i crescuti in Romania Ora
www.dacoromanica.ro

17
:

la vArsta de 21 ani, daca cer naturalizarea in cursul

unui an dela implinirea acestei vArste ;

b) Copii cari aveau 21 ani impliniti in momentul
cAnd tatal lor a dobAndit naturalizarea.
Dispensa de stagiu acordatd strdinilor nascuti
.

in tard
.

ART. 9 lit. a. In primul caz, strainul trebue s. fie

nAscut i crescut in

tall i sa introducA cererea de

naturalizare dupA ce implineste vArsta de 21 ani, dar

inainte de a implini 22 de ani.

Pe lAnga actele cerute de arts. 7 alin. 1, 2, 4, 5,

petitionarul va trebui sa alature certificatele scolare

dovedind cd a urmat in tard cursurile primare, secundare si universitare pAna la vArsta
de 21 ani sau ca
..
a invatat o meserie in tarA.
Daca solicitantul nu poate dovedi cu actele de
mai sus, pentru motivul ed nu a facut studii pAna la
etatea de 21 ani i nici nu a invAtat vre'o meserie, va
.

aduce certificate dela autoritati ca parintii sal au locuit

neintrerupt in tard i ca el a trait alaturi de ei, dovedind in acelas timp situatia sa fata de legea recrutarii cu acte date de Cercul de recrutare respectiv.
In legatura cu actul cerut de art. 7 alin. 1, petitionarul este obligat s aduca extractul de nastere sau
alt act cu aceiasi forta probantd asupra caruia sa nu
fie nici o indoialA in ceiace priveste exactitatea datei,
and i unde s'a nascut.
Dispensa de stagiu acordat strdinilor majori
dacd au tate' naturalizat
ART. 9 lit. b. In a! &ilea caz, legea acordA dispensa
.

stagiulul de zece ani copilului care avea 21 ani impliniti

cAnd tatal lui a dobAndit naturalizarea, chiar daca nu

este nascut in tard.

Actele cerute sunt cele din art. 7 alin. 1. 2, 4 si 5,
la care se mai adaoga extractul de casatorie al parinwww.dacoromanica.ro

18

tilor si i Monitorul Oficial in care s'a publicat naturalizarea tatalui sau.

Aci ca

la art. 9 lit, a, trebuesc depuse

numai extracte de stare civild, pentru a nu fi vre'o

indoiala asupra dovedirii filiatiunei.
Copilul major al unui tata care a capatat cetatenia romana. in alt mod, cleat prin naturalizare, nu poate
beneficia de favoarea acordata de art. 9 lit. b. Dos.
946 I 935. (Formularul cererii este cel aratat la No. 5).

Romdnii de origine

ART. 10.

Rothanii de origine supusi unui Stat

strain, indiferent de locul nasterii lor, lepadandu-se de

supusenia straina, pot dobandi nationalitatea romana
fara a mai indeplini conditiunile cerute la No. 3. 5 si
6 din art. 7. (Vezi formular de cerere No. 6).
In acest caz declaratiunea de manifestare de vointa
7

prevazuta de art. 7 No. 2 si art. 21 va cuprinde in

mod expres renuntarea la supusenia straina. (Vezi formular 1 si 2).
.

Intr'adevar, pare ca art. io este partea cea mai

usor de aplicat din lege.
Procedura e simpla si ea se rezuma la cerere, declaratia de manifestare a vointei prevazuta de art. 7,
certificate de mortalitate i dovada originei romane.
Acestea mint actele cerute si de regulamentul legii
si de comisiune.
Scutite de timbrul de 66o lei, scutite de facerea
publicatiei in Monitorul Oficial prin Jurnalul Consiliului de Mini;tri No. 488 din 18 Aprilie 1932, in urma
interventiei Duna de catre Presedintele Comisiunei de
naturalizari, cererile de naturalizare acute in baza art.

io cresc din zi in zi.

In aplicarea acestui articol insa incumba Comisiunei marea raspundere, de a constata dacd solicitatorii
.

.,-

www.dacoromanica.ro

41.%;,

19

sunt sau nu de origine romni, pentru a nu se strecura

printre ei si supusii straini de alta origine decat cea
romana.,

Aici este partea cea mai grea in solutionarea ce-rerilor si greutatea provine din imprejurarea ea' petitionarii nu totdeauna pot procura acte pentru dovedirea
originei romne.
Majoritatea Romnilor de origine sunt din Macedonia, cari apartin ca supusi Serbiei, Greciei, Albaniei, cei din Ungaria i Cehoslovacia i Romnii Transnistrieni.

Procurarea actelor pentru Romnii originari din

fostul imperiu Austro-Ungar este mai ward', de oarece
in aceste tinuturi s'au pastrat actele de stare civil de
catre preotii romni, iar religiunea ortodoxa roman
sau greco-catolica este trecuta in toate actele.
Aceste acte, la care se alatura atestarea preotului
sau a primarei respective locului de nastere, dovedesc
aproape in toate cazurile origina romAna.

Pentru Romnii macedoneni insa nu sunt astfel

de acte sau daca se mai gasesc, numele lor este sehimbat cu terminatia specifica Statului respectiv.
Sub imperiul otoman nu se tineau acte de stare ci-

vila in ordinea in care s'au tinut la noi sau in alte

state unde ii s'a dat importanta cuvenitd.
Si nici Romnii Transnistrieni nu pot aduce astfel de acte fiindca toti sunt refugiati, din diferite motive, iar in momentul refugiului nu au avut timp
poate nici posibilitatea de a lua cu ei vreun act.
De altfel, admitnd ca toti ar putea s'a." aduca
acte de stare civil, din motive de ordin politic nici
un stat nu ar afirma ca posesorul actului este de origine roman.

In fata acestor dificultati s'au cautat mijloaCele

pentru a se inlesni recunoasterea dupd vechea Constiwww.dacoromanica.ro

2o

i naturalizarea dup legea in vigoare, a romanilor veniti in Tara Romneascd.

Primul pas s'a facut prin infiintarea Societatii
de Cultura Macedo-Romana" care, insufletit de sentimentul conservarii elementului romanesc si-a asumat
raspunderea certificarii originei romane pentru Romanii din Macedonia.
Au urmat a se infiinta mai tarziu i alte Societati Culturale avand acelas scop, cum sunt : Graiul
Romanesc, Soc. Romnilor Timoceni, Macedonia, Soc.
pentru ajutorarea romnilor transnistrieni si altii.
Negresit, cA nu s'a pus la indoiala buna credinta
tutie

a acestor societati, dar nu este mai putin adevarat c.

i ele ar putea fi induse in eroare de cei interesati,
astfel c pentru o mai deplina siguranta, Comisiunea
de naturalizari a cerut acestor Societati ca odata cu
certificatul pe care-I da i prin care afirma c5. cineva
este roman de origine sA alAture si copii de pe actele
prezentate de solicitatorul certificatului i copii depe

procesul-verbal incheiat de societate, din cari sa se

vada elomentele pe cari s'a intemeiat societatea la cercetarea originei romane.
In urma acestei dovezi Comisiunea de naturalizari face cercetari prin Siguranta generala a Statului,
spre a se convinge daca intr'adevr nu s'a facut vre-o
eroare sau daca nu cumva solicitatorul a produs acte
.

false.

Dar Romanii macedoneni mai au si alte mijloace

de a dovedi origina lor, cu acte date de Coloniile ro-

manesti din Macedonia, cu actele de studii date de

colile romnesti sau cu certificarea reprezentantilor
nostrii diplomatici din Wile respective, la care se a.

daoga i certificatele de nastere.

Ca romni de origine, Comisiunea ii considera

pe supusii straini nascuti din mama romanca de oriwww.dacoromanica.ro
..

21.

gine, de preferinta cei cari au crescut, au invatat si au

facut serviciul militar in tara.
In timpul casatoriei romnca de origine casatorita
cu un strain nu poate cere naturalizarea cu dispensa
de stagiu in baza art. io.

Legea din 19 Maiu 1934.

ART. 10 bis. Prin legea promulgata cu Decretul
Regal Nr. 1471 din 19 Maiu 1934 si publicata in Monitorul Oficial Nr. 115 din 22 Maiu_1934pag. 3210
se adaoga art. io bis.
Romanii de origine, cari au fost colonizati pe teritoriul tarii i care vor fi intabulati colonisti definitivi,
in sensul art. 54, al. 1, 2 si 3, din legea asupra colonizarii din 17 Iu lie 1930, devin cetateni romni dupa
indeplinirea dispozitiunilor de mai jos. Ei sunt dispensati de toate celelalte formalitati i acte cerute de leegea privitoare la dobandirea i pierderea nationalitatii
romane :

a) Desemnare individuala a celor care beneficiaza

de normele legii de WA se va face prin tablouri intocmite de Oficiul National al Colonizarii, pentru fiecarc
comuna. In aceste tablouri se va arata, -pentru fiecare
colonist, constatrile acute de Oficiul National al Colonizarii cu .privire la calitatea de roman de origine,
la atribuirea lotului de colonizare, la asezarea efectiva
a colonistului si la intabularea lui in termenii legii asupra colonizarii ; tablourile astfel intocmite vor fi innaintate intr'un termen de trei luni dela promulgarea
prezentei legi, Comisiunii de Naturalizare de pe langa
Ministerul de Justitie ;
b) Comisiunea va examina situatiunea individuala
a celor inscrisi in aceste tablouri i constatari ale.Oficiului National al Colonizarii i ii va da avizul printr'o incheere pe care o va inainta, impreuna cu tablo4

www.dacoromanica.ro

22

urile, Consiliului de Ministri, prin mijlocirea Ministerului de Justitie ;

c) Consiliul de Min4tri va decide printr'un jur.
nal care va cuprinde numele i pronumele celor cArora
ii s'a acordat naturalizarea. Acest jurnal va fi publicat in Monitorul Oficial prin ingrijirea Ministerului de
Justitie, care va el:bera fiecarui indreptatit diploma de
naturalizare ;

d) Prin ingrijirea autoritatilor administrative vor

fi afiate timp de 15 zile, in fiecare comund, la localurile autoritatilor comunale, numele i pronumele persoanelor din acea comund care au dobandit naturalizarea ;

e) De dispozitiunile legii de fata vor beneficia i

romanii de origine, care vor fi colonizati posterior promulgdrii prezentei legi, pAnd la data de 31. Decembrie
1935. In acest caz termenul de trei luni prevazia mai
sus se va socoti de la data colonizarii definitive a celui interesat ;
f) Cei omii din- tablOurie inaintate de cAti.e Oficiul National al Colonizarii, Comisiunii de Naturalizare, de pe langa Ministerul de Justitie, se vor putea
adresa direct acestei Comisiuni, prin cererea individuala insotita de dovada calitat.li de roman de origine i
de coloniti ;

g) Ei vor fi deasemenea dispensati de orice alte

formalitati prevAzute in legea privitoare la dobandirea
i pierderea nationalitatii rornane ;
h) Toata procedura de incetatenire este scutitA de

taxe si timbre, iar publicatiunile in Monitorul Oficial

sunt gratuite.

Comisiunea de NaturalizAri
ART. 11.
Naturdizarea se acorda de Consiliul de Minitri in urma constatdrii Comisiunii, compusai din Prim-Preedintele i Preedintii Curtii de Awww.dacoromanica.ro

23

pel. din Capita la tArii, ca strainul solicitant intruneste

conditiile de sub art. 7.

ART. 12. Comisiunea pentru constatarea conditiilor naturalizarii functioneazA pe lang5. Ministerul
de Justitie si este prezidata de Pr;m-Presedintele Curtii
de Apel din Capitald.
In lipsa acestuia functiunile sale se vor indeplini
de cel mai vechiu dintre Presedintii cari compun Co-

misiunea.

Directorul Afacerilor Judiciare din Ministerul de

Justitie indeplineste functiunea de secretar al Comisiunii.
ART. 1.3.

In caz de vacant a vreunuia din

locurile de Prim-Presedinte sau Presedinte, Comisiunea

va fi complectata cu Presedintele sau Consilierul care,
dupe legea de organizare judecatoreasca, indeplineste
de drept functiunile de Prim-Presedinte sau Presedinte.

Aceasta dispozitiune se aplica si in cazul and

presedintele sau unul din membrii Comisiunei este im-

piedicat de a lua parte la lucrarile ei.

ART. 14. Comisiunea se convoaca de Presedintele ei. Ea nu va putea lucra, nici lua deciziuni, cleat
cu mejoritatea absoluta a membrilor cari o compun.
Paritatea se interpreteaza in favoarea cererei.
ART. 15. Incheierile Comisiunii se vor da intot .
deauna in scris si motivat.
ART. 16. Incheierea Comisiunii constatand c
strainul intruneste conditiunile cerute pentru naturali.

zare se inainteaza, impreuna cu dosarul respectiv. Consiliului de Ministri prin mijlocirea Ministerului de

Justitie.

Cererile de naturalizare la Consiliul de

-

ART. 17.Consiliul de Minitri acordal sau refuza.

naturalizarea.
www.dacoromanica.ro

-_._

.
24

In cazul art. 8 el se pronunt i asupra reducerii

sau dispensei de stagiu.
Cererile de reducere si de dispensa de stagiu res- '
.

pinse nu mai pot fi repetate, afar de cazul cnd cei

cari au fAcut cerere ar dovodi cA au adus ri servicii
exceptionale dupa. respingerea cererii.
.- In acest articol se vorbeste de cererea de naturalizare ajunsa la Consiliul de Ministri, dupA ce Comi-

siunea a dat avizul favorabil pentru naturalizare cu

dispensA sau reducere de stagiu in baza art. 8.

Cu alte cuvinte, chiar daa comisiunea a avizat

la dispensa sau reducerea stagiului, Consiliul de Ministri poate respinge aceste cereri i ele nu mai pot fi
repetate deck daa se constati c solicitatorii au adus
tarii servicii exceptionale dupd respingere.
De observat este c i asupra cererilor de naturalizare acute in baza art. 9 lit, a si 9 lit. b, unde se
-

.
.

prevede dispensa lega.'i de stagiu, Consiliul de Ministri

are facultatea de a se pronunta supra acestei dispense.
(Art. 24, alin. 2 din ragulament).
Aceiasi putere discretionard o are si asupra cererilor cu stagiul implinit, ca'rora Comisiunea le-a dat
. aviz favorabil.
In legAturA cu art. 17, s'a pus intrebarea daa
mai pot fi reinoite cererile respinse si care ar fi procedura in caz afirmativ.
Din desbaterile .parlamentare ar rezulta c in principiu aceste cereri pot fi reinoite, dupa. procedura o.

bisnuita urmand a fi adresate tot Comisiunei de Naturalizare, care va avea sa se pronunte asupra lor.
Nu rezultA totusi lmuriri nici din dezbaterile parlamentare i nici din lucrarea d-lui Maxim, ce ar avea

de adaogat Comisiunea de Naturalizari asupra unei ce-

reri cAreia i s'a dat aviz favorabil cu putin timp inainte de a fi respinsa de Consiliul de Mininistri.
www.dacoromanica.ro

25
.

Chestiunea a ramas nelamurita, votandu-se articolul asa cum este redactat.

De asemenea regulamentul legii nu vorbeste nimic in aceastd privinta.
In practica insa, Consiliul de ministri nu respinge
decal foarte rar o cerere de naturalizare i numai acelea ale sclicitatorilor a caror prezenta printre romani

ar fi contra intereselor de Stat din punct de vedere

politic.

ART. 1.8.Jurnalul Consiliului de Ministri prin

care se refuza naturalizarea nu va fi motivat.
Jurnalul de admitere a naturalizari se va publica
in Mouitorul Oficial,
ART. 19.Cererile de naturalizare constatate prin
incheere de Comisiune ca. nu intrUnesc conditiunile
legii nu se vor mai inainta Consiliului de Ministri.
ART. 20Cererea de naturalizare insotitd de declaratia prevazuta la art. 7 Nr. 2 si de toate actele
privitoare la naturalizare e adreseaza Presedintelui
Comisiunii prevazuta la art. IA si se inregistreaza la
secretariatul acestei Comisiuni,
Stagiul prevAzut la art. 7 Nr. 2 va incepe sa.
curgd dela data inregistrarii cererii de naturalizare.

ART. 21Declaratiunea de manifestare a vointei

de naturalizare si de lepadare de cetAtenia strAin se
va face in forma autentica.
Tot astfel se va face si declararea de optiune privitoare la nationalitate.
Cu privire la art. 20 1 21 am vorbit mai pe larg
cu ocazia art. 7 alin. 2 si 3.
Publicarea cererii de naturalizare.
.

ART. 22. Indat dupa inregistrarea cererii de

naturalizare Presedintele Comisiunei va dispune, la staruinta si in contul petitionarului, publicarea ei in Monitorul Oficial, intr'una din publicatiunile periodice
www.dacoromanica.ro

26

mai raspAndite din tara de preferinta intr'unul din ziarele dela domiciliul petitionarului.
Presedintele va supune Comisiunii cererea de na.
turalizare numai dupd ce petitionarul va fi prezentat
Mani (oral Oficial i ziarul in care s'a fAcut publicatia
si va i constatat ca au trecut 3o zile libere dela data
ultimei publicatii.
Cererile romAnilor de origine se vor publica numai in Monitorul Oficial, din oficiu i aceasta in mod
gratuit ; de asemenea i jurnalul Consiliului de Ministri pentru acordarea naturalizArii.
In legatura cu art. 22 am de addogat cd in ruin.
cipiu publicatiile nu se acorda de cdtre Comisiune decat cererilor cari au motive pentru dispensd de stagiu
sau daca au implinit stagiul.
In nici un caz nu trebue s se creadd cd aprobarea facerii publicatiilor unei cereri de naturalizare implied aprobarea cererii, Ca angajeazA Comisiunea cu
ceva sau c scoate ee solicitant din regula comung aplicata tuturor strainilor in genere pe teritoriul trii.
RomAnii de origine sunt scutiti de formalitatea
publicatiilor prin Jurnalul Consiliului de Ministri Nr.
488 din 18 Aprilie 1932.

Asa dar, petitionarul care nu va avea motiv legal pentru dispensa de stagiu, i se v a da publicatii
pentru cererea sa de naturalizare dupA ce va trece stagiul de 10 ani i atunci dac va indeplini i cerintele
art. 7 alin. 3, 4 si 5.

Intdmpindri.
ART, 23 In termenul prevAzut la art. 12 Ministerul public, autoritatile administrative centrale i locale, precum i orice persoand in masura de a dovedi
cu acte ca solicitantul nu intruneste conditiunile cerute
de lege, vor putea sa adreseze intAmpindrile lor scrise
inaintea Comisiunii.
www.dacoromanica.ro

27

Asemenea intAmpinAri se pot adresa i Consiliului de Ministri inainte ca acesta sa, se fi pronuntat asupra naturalizArii.
ART. 24. Comisiunea poate dispune :

a) Ca petitionarul sA complecteze actele sau s.

dea explicatiuni orale sau scrise ;
.
b) Ca prin unul din membrii sai, sau prin delega-

tiuni date membrilor parchetelor de orice grad, sau

autoritAtilor

administrative, sd culeaga informatiuni

sau sa faca cercetarile ce va -crede necesare :

c) SA cheme inaintea sa pe orice alte persoane ce
ar crede ca' poate da informatiuni utile.
ART. 25. Cererile de naturalizare respinse de
Comisiunea pentru neindeplinirea vArstei sau stagiului
vor putea fi reproduse dupd implinirea vArstei de 21
ani sau a stagiului cerut, lira a mai fi nevoe de o

nota declaratie de manifestare a vointei.

Cererile respinse pentru neindeplinirea conditiunilor prevAzute la art. 7 Nr. 4 nu mai pot fi reinoite.
Cererea respinsd pentru neindeplinirea conditiunii
.

dela art. 7 Nr. 5 se poate reinoi cAnd prin acte noui

se poate dovedi neindoios ca. solicitantul indeplineste i
aceasta conditiune.

Jurnalul de naturalizare.
ART. 26.Jurnalul Consiliului de Ministrii pen-,
tru acordaraa naturalizArii se comunicd Ministerului
de Justitie, care il va publica in Monitorul Oficial pe
cheltuiala celui naturalizat, dupii ce acesta va presta .
juramntul de credint5.
ART. 27 Sub sanctiunea pierderii beneficiului
Jurnalului de naturalizare, solicitantul este obligat ca,
in termen de 30 zile libere de la invitatiunea Ministerului de Justitie i dupa plata taxelor legale sA presteze inaintea delegatului Ministerului de Justitie jurdmasaul de credintd, in formula urmatoare :
www.dacoromanica.ro
.-

:1

28

Pe onoare

constiinta, jur credinta M. S. Re-

gelui Romaniei i Dinastiei, Constitutiei i legilor ta.

rii, drepturilor i intnreselor nationale ale poporului
roman".

ART. 28.- -Naturalizarea se constata prin Jurnalul de naturalizare publicat in Monitor i prin diploma
de incetatenire ce se elibereaza celui in drept de Ministerul Justitiei.

Deoarece textul este desiul de clar, voiu arata

numai in rezumat ca. indata ce s'a dat aviz favorabil
unei cereri de nafuralizare, ea este trimisa. Consiliului
de Ministri cu intreg dosarul, prin mijlocirea Ministerului de Justitie. .
Dupa semnarea Jurnalului de catre membrii Guvernului, acesta este trimis Ministerului de Justitie,
care invita pe cel interesat sa depuna juramantul, fie
la Mirister, fie la judecatoria de ocol respectiva, dupa

ce s'a plata taxa de diploma (azi de lei 3oo) la Administratia financiara sau la perccptia locala pentru
cei cari nu locuesc in capitale.
Cu aceasta recipisa i o cerere se prezinta pentru
a depune juramantul. (Vezi formular Nr. 7).
Romnii de origine sunt scutiti de taxa de diploma.
Dupa depunerea juramantului, Ministerul Justitiei

da celui in cauza o copie certificata depe Jurnalul

Consiliului de Ministri pe care o publica in Monitorul
Oficial.

Cu Monitorul Oicial se prezinta la Directiunea

Lucrarilor judiciare din acelasi Minister, pentru a i se
elibera diploma de cetatean roman sau va astepta, fiindu-i trimisa din oficiu. Cetatenia de onoare.
ART. 29. In afara de conditiunile statornicite la
art. 7, cetatenia romana, sub titlul de cetatenie de onoare, pentru servicii exceptionale aduse tarii i nawww.dacoromanica.ro

tiunii, se poate acorda la propunerea guvernului sau a

initiativei parlamentare, de Adunarile legiuitoare cu
majoritate de doua treimi din numarul votantilor.
ART. 3o.Exercitiul drepturilor politice pe temeiul cetateniei de onoare nu se poate dobandi decat cu
autorizarea Consiliului de Ministri dupa ce beneficiarul
dovedeste Ca nu mai ocupa in tail straina nici o functie publica i ca s'a lepadat de -supusenia Statului al
carui national era.
ART. 31. Cetatenia de onoare acordata strainilor
de Consiliile judetene sau comunale n'are nici un efect

asupra nationalitatii. Nici intr'un caz ea nu poate fi

acordata decal in conditiunile stabilite de legea administrativa i pentru servicii exceptionale aduse judetelor sau comunelor.
-.

Cum aceste trei articoie se refera la cetatenia de

onoare iar nu la naturalizarea obisnuita, voiu trece

mai departe la efectele naturalizarii.
.

Efectele naturalithrii.

..

ART. 32. Naturalizarea nu are efect retroactiv.

Efectele ei se produc numai dela data publicarii
in Monitorul Oficial a Jurnalului Consiliului de Ministri prin care s'a acordat.
ART. 33.Naturalizarea aseamana pe straini cu
romanul atat in ce priveste drepturile .civile cat si in
ceiace priveste drepturile politice.

ART. 34.Sotia profita de naturalizarea sotului,

afara numai daca &Ansa print'o declaratiune autentica
renuntd la nationalitatea romnA, pentru a-si conserva
nationalitatea dobandia prin cstorie sau aceea care
si-a rezervat-o cu ocazia csAtoriei, in forma aratata
la art. go.
De asemenea i copii mai mici de 21 ani profita
de naturalizarea tatalui lor.
www.dacoromanica.ro

3o

ART. 35, Copii deveniti romani in conditiunile

art. 34, pot in termen de un an dela implinirea varstei
de 21 ani sa renunte la nationalitatea romana printr'o
declaratiune facuta in forma autentica i adresata in
tara Ministerului de justitie, iar in strainatate legatiu-

.
.

nilor sau consulatelor romane.

La acest capitol avem de observat c naturalizarea nu are efect retroactiv, ea producandu-si efectele
dela data publicarii in Monitorul Oficial.
Spre deosebire insa de art. 7 paragt. III din vechea Constitutie, legea naturalizarii din 1924, vine cu
un principiu nou, aratat in art. 34.

Ea acorda deplin drept cetatenia romana sotiei

celui naturalizat i copiilor sdi mai mici de 21 ani, ceiace nu se intampla dupa vechea Constitutie.
.;

Copii minori, nascuti inainte ca tatal lor sa capete naturalizarea, ramneau tot straini, ei urmand sa
facA cerere de naturalizare.
Dei art. 34 acorda de plin drept cetatenia romana
sotiei i copiilor mai mici de 21 ani, totusi ei pot sa

renunte la ea printr'o declaratie facuta in forma autentica, adresata in tara Ministerului de Justitie sau
daca sunt in streinatate, legatiilor sau consulatelor romane. (Vezi formular Nr. 8 si 9).
Sotia devenita romanca dupa art. 34 poate face
dovada cetateniei romane cu extractul de casatorie, cu
Monit. Oicial in care s'a publicat Jurnalul Cons. de Mi-

nistri i cu diPloma de cetatenie a sotului, iar copii

deveniti cetateni romni in urma naturalizarii tatalui
lor, pot face aceasta dovada cu actele de mai sus la
care se adaoga extractele lor de nastere.
Cei deveniti majori vor depune i un certificat
dela Ministerul Justitiei ca nu s'au folosit de dreptul
ce-1 confera art. 35.

In baza- acestor acte, atat sotia naturalizatului cat

i copii pot obtine certificate de nationalitate dela primaria respectiva.
www.dacoromanica.ro

"1

31

Pierderea nationalitatii romane.

ART. 36,Nationalitatea romana se pierde :
a) prin naturalizare dobAnditA in tarA. strAinA ;

b) prin legitimarea copilului natural de nationalitate romAnA de cAtre un strain ;

c) prin casatorie, in cazul art. 3o ;
d) prin primirea fArA autorizatia guvernului roman a vreunei functiuni publice dela un guvern strain ;

e) prin supunrea pentru crick de putin timp la

.

vreo protectiune straina, ori din care fapt ar rezulta

aceasta ;

f) prin retragerea naturalizArii, in cazurile art.

41 i 42 ;

g) in cazul prevAzut la art. 37.

In cazul alin, a si b din art. 36 avem de observat
cA romAnul care a pierdut cetatenia nu o mai poate
cApAta decAt prin naturalizare. El Va face aceleasi for-

me arAtate la art. 7.
RomAnii de origine de cetatenie romAnA i cari au
pierdut cetatenia prin unul din modurile arAtate la art.
36 alin, a si b, pot face formalitAtile art. io, ei beneficiind de dispensa de stagiu.
Dana copilul natural de nationalitate romAnA este
legitimat de un strain inainte de legea naturalizArii din
1924, nu pierde cetAtenia romAnA. Vezi art. 2 alin. b).
In legAturA cu alin. e, faptul cal un romAn se serveste de pasport strain, atrage dupa. sine pierderea nationalitAtii romAne.

RomAnul care, fArA autorizarea guvernului, va intra in serviciul militar la strAini sau se
ART. 37.

va alAtura pe lAngA vreo corporatiune militarA strAinA

va pierde calitatea de romAn.

El nu va putea redobAndi calitatea de roman decAt conform art. 7.

Toate acestea fArA a fi scutit de sanctiunile prewww.dacoromanica.ro .
.0

32

vazute de codul penal in contra romnilor cari au purtat sau vor purta arme in contra patriei lor.

ART. 38.Romnca devine straina prin casatoria sa cu un strain, exceptndu-:se cazul cnd, dupa legea sotului, ea nu dobandeste nationalitatea acestuia,
sau cand si-a rezervat nationalitatea romana prin coutractul matrimonial sau, in lipsa acestuia, printr'o declaratie expresa facuta in forma autentica inainte sau
cu prilejul oontractarii casatoriei.
Prin art. 38 legea da posibilitatea romancii sa-i
mentina cetatenia cu ocazia casatoriei cu un strain.
Aceasta se face s'au prin contractul matrimonial
sau printr'o declaratie autentica. (Vezi formular Nr. io).

Redobandirea cetateniei romdne:

ART, 39. Romnca devenita straina prin casatorie redobandeste calitatea de romnca prin incetarea
casatoriei, prin divort sau decesul sotului, daca ii manifesta dorinta printr'o declaratiune data in forma autentica i adresata in tara Ministerului de Justitie,
iar in strainatate legatiunilor sau consUlatelor romane.

Acela drept il are si femeia in caz de separatiune de corp.

Declaratia de tare vorbeste art. 39 se arata in

formularul Nr. 11, iar cererea de redobandire se adreseaza Ministerului de Justitie, Directiunea lucrarilor. judiciare. (Vezi foimular Nr. 12).
La cerere se vor alatura actele ce urmeaza :
a) Declaratia, (Vezi formular Nr. 11).
b) Extractul de natere.
.
c) Extractul de casatorie
.

d) Extractul de deces, dovada ca divortul a ra-

mas definitiv sau actul dovedind separatia de corp.

e) Act de nationalitate romana al petitionarei,

pentru a dovedi ca avea aceasta calitate inainte de
casatorie.

www.dacoromanica.ro

33

DupA vechiul art. 19 din codul civil care se aplica

inainte de legea din 1924, aceastA redobandire a nationalitatii romAnA se capaitai de plin drept din momentul ce romanca rAmAnea vAduvA.

ART. 40 StrAina care a dobandit calitatea de

romAncA prin casAtorie, Ii mentine aceasta. calitate i
dupA desfacerea casatoriei prin despArtire, sau separatie de corp, sau prin decesul sotului. afarA numai
dacA nu si-a manifestat dorinta contrarie printr'o declaratiune fAcutA in forma autentic i adresata. Ministerului de Justitie, iar in strainatate legatiunilor sau
consulatelor romAne. (Vezi si art. 69).
Declaratia este aceia arAtatA in formularul Nr. 13.

Retragerea cetateniei romane

ART. 41.Nationalitatea romanA poate fi retrasA
oricArui naturalizat roman originar al unui Stat cu care
Romania s'ar gsi in stare de rAzboiu :

a) Cand se va constata cd a sAvArsit acte contrarii ordinei publice i sigurantei interioare sau exterioare a Statului roman ;
b) Cand se va constata cA a pArAsit tara pentru
a se sustrage serviciului militar sau oricAri alt servi.
ciu public obligator pentru romani ;
c) Cand se va constata ca. in serviciul ;aril lui
de origine sau al oricArei alte tAri ar fi savarsit acte
de spionaj i ar fi atitat actiuni potrivnice drepturilor
i intereselor nationale ale Statului i poporului roman.
In toate aceste cazuri, retragerea naturalizArii se

va face prin Decret Regal publicat in Monitorul Oficial, dat dupa propunerea Ministerulului de Justitie
i pe baza unui jurnal al Consiliului de Ministri.
Sub nici un cuvant acestia nu vor mai putea redobandi calitatea de romani.
-

www.dacoromanica.ro

54
.

ART. 42.Retragerea naturalizarii are efect individual. .Ea nu se poate resfrange asupra femeei i
copiilor celui naturalizat, afara daca aceasta se prevede expres in decretul de retragere a naturalizarii.
ART. 43.Retragerea naturalizarii se face independent de sanctiunile prevAzute in codul justitiei militare sau alte legi pentru crimele i delictele savarite de cel naturalizat.
.:
ART. 44. Romanul care ui-a pierdut aceasta calitate; in cazurile prevazute sub lit. a .i b dela art. 36,
nu o va putea redobandi deck prin naturalizare. (Vezi
.

art. 36).

Redobandire.

ORM,

ART. 45.Romanul care ui-a pierdut aceasta calitate prin acceptarea unei functiuni publice in tara
strain sau prin supusenia temporara la O protectiune
straina', o va putea redobandi dacA, renuntand formal
la aceasta, 'va obtine antorizatiunea Consiliului de Minitri de a-i stabili domiciliul in Romania.
.

, -

In atest caz el va adresa o cerere care Primul

Ministru arkand starea de fapt, insotitA de declaratia

de renuntare.

La cerere se va alkura extractul de nastere, actill -de nationalitate roman& cum i actele doveditoare

ca a ocupat o functiune publica in tail straina i c

nu a obtinut naturalizarea in acea ar. (Vezi formular Nr. 14 cerere i 15 de declaratie).
ART. 46. CoPilul nascut dintr'un roman care ar
fi pierdut calitatea e roman, va redobandi totdeauna
aceasta calitate indeplinind formalitatile prescrise la
,art. 45.
.

www.dacoromanica.ro

35

Cererile facute inainte de legea din 1924.

--

ART, 55.Cererile de naturalizare sau de recunoastere adresate Ministerului de Justitie sau Corpurilor legiuitoare inainte de promulgarea legii de fata,
cu toate lucrarile referitoare, se vor inainta Comisiunii
dela art. ii, care le va examina daca intrunesc condi-

tiunile legii de fata, fara ca pentru aceasta sa mai fie

necesara declaratiunea de manifestare de vointa prevazuta la art. 7 Nr. 2.
.

In aceste cazuri stagiul se calculeaza dela data introducerii cererii de naturalizare.

.

Consiliul de Ministri se pronunta asupra incheerii Comisiunii in conditiunile arkate la cap. 11 de sub
11 al legii de fata.

Cererile votate de un corp legiuitor inainte

de legea din 1924.
Cererile de naturalizare sau de recunoastere, votate de unul din Corpurile legiuitoare inainte de promulgarea prezentei legij se vor trimite cu toate lucrarile referitoare direct Consiliului de Ministri, care va
decide asupra lor fara a mai fi nevoe de constatarea
Comisiunii prevazuta la art. _H.
.
Cererile de naturalizare sau de recunoastere, votate de unul din Corpurile legiuitoare inainte de promulgarea prezentei legi, se vor trimite cu toate lucrarile referitoare direct Consiliului de Ministri, care va
decide asupra lor fara a mai fi nevoe de constatarea
Comisiunii prevazuta la art. ii.
ART. 58. Vor putea fi dispensati de stagiu in
conditiunile art. 7 si 8 strainii majori nascuti, crescuti
i domiciliati in Romania, nesupusi nici un eiprotectiwww.dacoromanica.ro

36

uni straine, daca. cer naturalizarea in cursul unui an

dela promulgarea legii de fat.
ART. 68 al. 3. Decretele-legi de naturalizare
individual& hotdraxile judectoreti sau certificatele
grefei instantelor judectoreti costatand declaratiunile
prevzute de decretele-legi, ratificate prin art. 133 din

Constitutiune, fac dovada nationalitatii pentru evreii

din vechiul regat.
ART. 69.
Romnca de origine din Basarabia

sau Bucovina care prin cdsAtorie constatat inainte

de unirea acestor provincii a devenit strainA, poate beneficia de dispozitiunile art. go din prezenta
lege daca astoria este desflcutd.

VZV.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DECRET-LEGE

relativ la acordarea drepturilor

cetateneti
(Nr. 3902 din 29 Decembrie 1918, Monitorul Oficial
Nr. 223 din 30 Decembrie 1918).

ART. 1.Locuitorii regatului, majori, Para deosebire de religie i cari nu s'au bucurat de plenitudinea
drepturilor de cetAtenie, vor putea dobAndi exercitiul

acestor drepturi and vor dovedi, dupa formele legii

de fatal, ca sunt nas,:uti in Ora i ca nu au fost supusi
unui Stat strain.
Aceste condifiuni nu se cer acelora cari au fost
mobilizati in vreuna din campaniile dela 1913 incoace,
chiar dacA astAzi ar fi minori.
ART. 2.Beneficiaz de plin drept de cetatenia
romana :
a) Sotiile i copii legitimi minori ai celor cari fac
parte din categoriile dela art. i deodata cu sotii sau

parintii lor;
b) Vaduvele i copiii legitimi minori ai decedatilor
mobilizati din campaniile dela 1913 incoace ;
c) Vaduvele, sotiile i copiii legitimi ai celor na.
www.dacoromanica.ro

39

turalizati individual inainte de promulgarea acestei legi

i cari copii sunt sau erau minori in momentul naturalizarii parintelui.
ART. 3. Vaduvele i copiii legitimi minori ai acelora cari dupa art. 1, alin. I puteau deveni cetateni
romani. pot dobandi incctatenirea, indeplinind formele
din prezenta lege.

In acest scop, tutorii lor pot face; inauntrul termenului si conform procedurii dela art. 8, cerere pentru dovedirea c sotul sau parintele minorului indePli-.
nea cerintele dela art. 1, alin. I.
Daca tutorul nu va face aceasta, atunci minorul
o va putea face in anul care urmeazA majoritatea lui
Cand minorul este din categoria celor prevazuti
la art. 1, alin. II, cererea se poate face de el insus.
ART. 4. Dovada nasterii in tara, cerut de art.
1, alin. I, se stabileste prin oricare din urmatoarele acte :

a) Acte de nastere, casatorie, deces, livret militar

i

orice acte emanand dela autoritatile civile sau militare;

b) Prin act de notorietate semnat de 3 persoane a

caror semnatura va fi legalizata de tribunal, judecatorii
de ocoale, politie, sectie politieneasca sau primarie. .
ART, 5.Dovada nesupuseniei straine, ceruta de
art. 1. alin. I, se face cu oricare din urmatoarele acte:

a) Cu orice act dovedind ca a satisfacut legea

recrutarii;.
b) Cu pasaportul original sau cu certificat, dovedind ca a beneficiat de pasaport roman ;
c) Certificat ca nu a fost supus controlului cerut
de legea asupra controlului strainilor ;
d) Cu orice act cu care, dupa legea i regulamentul asupra controlului strainilor, putea dovedi c nu
este supus strain.
ART. 6.Dovada participarii la campaniile dela
1913 incoace, pentru categoria celor prevazuti la art. 1,
alin. II, se face_cu unul din urmatoarele acte :
www.dacoromanica.ro

40

a) Certificatul cercului de recrutare dovedind ca

a fost mobilizat ; cu biletul de mobilizare sau demobi.
lizare, livretul militar sau orice act emanat dela autoritatile militare ;
b) Cu certificat depe tabloul instituit de legea din
Decembrie 1916, pentru ocrotirea averei i familiei
celor mobilizati ;

c) Cu carnetul de ajutor al Familiei Luptatorilor", sau certificatul perceptiei ca familia a primit ajutorul pentru mobilizat, cu indicarea in certificat a numelui mobilizatului ;

d) Cu Monilorul Oficial in care figureaza ca prizonier, decorat sau mort.

.

ART. 7.Se exclud dela cetatenie

a) Cei condamnati prin hotarare definitiva pentru
4.

orice crima, pentru tradare, dezertare, spionaj sau ca au

lucrat contra intereselor i sigurantei Statului Roman ;
b) Acei cari au fost scutiti de serviciul militar pe
motiv de supuenie straina.
ART. 8. Cererile de incetatcnire se fac de insa

partea, iar nu prin procurator. Pentru minori se face

de reprezentantul legal, fara nici o alta autorizare.
Ele se adreseaza judecatorilor de ocoale a domiciliului acelora Can locuiesc in comunele rurale i tribunalului pentru cei domiciliati in orae.

Cererea poate fi insotita de actele de cari partea

intelege a se servi. In tot cazul, actele doveditoare trebuesc depuse la grefa respectiva cu 8 zile inainte de
termen.

Cererile de incetatenire se vor face in termen de

3 luni pentru cei aflati in tara i de 6 luni pentru cei
aflati in strainatate, dela decretarea acestei legi, dupa
pare nici o cerere nu poate fi primit.
pentru prizonierii aflati in strainatate termenul va
fi 3 luni dela intoarcerea lor In tara.
Toate sectiunile tribunalelor vor judeca aceste cewww.dacoromanica.ro

41

reri, Judecata se face in camera de consiliu si de un

singur judecAtor la tribunale in asistenta ministerului
public, iar la judecAtoriile de ocoale in asistenta ajutorului sau stagiarului care va reprezenta ministerul
public.

PArtile nu se citeazA. Ziva judecatii va fi afisata

la usa instantei.
Judecata se va face de urgentA, in fiecare zi de
lucru, chiar in timpul vacantelor legale, prin derogare
dela competenta instantelor judecAtoresti in timp de
vacanta.

HotArArile vor purta denumirea de Ordonangi

de inceldtenire".

Ele se pronuntA fr. drept de opozitie sau apel,

ci numai cu recurs in casafie.
Ordonantele se vor afisa la usa instantei pe liste
de cererile admise sau respinse.
Recursul se face numai la grefa instantei care a
pronuntat ordonanta si in termen de 15 zile dela
.

pronuntare.

Rccursul se poate face de partea reclamantl, de

ministerul public de pe lAng 5. tribunale si de ajutorul
de judecAtor sau de stagiar pentru judecatoriile de
ocoale.

Recursurile se repartizeazA de Primul-Presedinte

la toate sectiile Curtii de Casatie, cari se declar cornpetente a le judeca.
Casatia judeca; in camera de consiliu cu trei judecAtori, avAnd i concluziunile ministerului public.
.

Horararea tribunalului poate fi casatA pentru vio-

larea sau neaplicarea legii i pentru rea interpretare

a actelor i probelor administrate.

In caz de case., Curtea evoaca. fondul si pronuntA decizie definitivA.

Ea nu este supusA opozitiei, fie ca; respinge recursul, fie cii caseaza i evoaca fondul.
,

www.dacoromanica.ro

42

Decizia va fi afisata la usa sectiei care o pronunta ; iar afisarea, atat a termenului de judecata cat
si a deciziunii, se constata prin proces-verbal dresat
de grefier sau ajutorul sau.
.
In caz de nefacere de recurs sau de respingerea
lui, tribunalul va investi cu formula executorie hotararea sa.
Dovada nefacerii recursului se face prin atestatiunea grefierului instantei care a pronuntat, iar dovada respingerii sau admiterii recursului prin certificatul ce partea va aduce dela Curtea de Casatie.
Daca hotararea tribunalulului este casata i Curtea

a evocat fondul, formula executorie se va pune de

.

Curtea de Casatie pe decizia sa.

In ceeace priveste admiterea impamantenirilor,
instantele judecatoresti se vor putea pronunta prin aceeas hotarare sau decizie asupra mai multor cereri,

iar pentru respingeri se vor da hotarari individuale.

ART. 9.Ordonanta sau decizia casatiei investita cu formula executorie constitue titlul de incetate,
nire pentru cel in drept.
ART. io.Instantele judecatoresti sunt ddtoare a
trimite Ministerului de Justitie tablouri de cererile de
incetatenire admise sau respinse definitiv, cari le va
publica in Monitoral Oficial. Aceasta fara prejudiciul
partii de a se folosi de incetatenire conform art. 9.
ART. 11.In caz de frauda, procurorul va putea
ataca hotararea definitiva in termen de 6 luni dela
descoperirea fraudei, inaintea instantei care a pronuntat-o in mod definitiv.
Hotararile tribunalului vor fi supuse recursului in
casatie in termen de 1.5 zile dela pronuntare.
Daca hotararea sau deciziunea se anuleaza, se
desfiinteaza i incetatenirea definitiva.
ART. 12.Acei cari vor fi semnat actul de notorietate prevazut la art. 4 : i ar fi dovedit ca ar fi
www.dacoromanica.ro

43

facut atestari mincinoase, precum i acei cari s'au

servit sau incercat sal se serveasca de asemenea act,
se vor pedepsi pentru marturie mincinoasa.
ART. 13. Cererile de incetatenire, certificatele
autoritatilor, precum i toate actele de procedura sunt
scutite de timbru i orice taxe de inregistrare.

DECRET-LEGE
privitor la acordarea drepturilor cettenewti evreilor nascuti in tar&
(Nr. 2085 din 22 Mai 1919, Monitorul Oficial Nr. 33
din 28 Mai 1919)

ART. 1.Locuitorii evrei ai vechiului Regat, majori, nascuti in tara, sau intamplator in strainatate,
din parinti asezati in tarA, cari n'au fost supusi unui
Stat strain, sunt retateni romni si se vor bucura de
toate drepturile cetatenesti, daca manifesta aceasta
vointa, facand declaratiunea ca ei sunt nascuti in Ro.
mania si ca nu s'au bucurat de nici o protectiune

straina.

Acei cari au satisfacut legea de recrutare, cei

cari au fost mobilizati in vreuna din campaniile dela
1913 incoace, chiar daca azi ar fi minori, precum i
vaduvele i copiii legitimi minori ai decedatilor din
campaniile dela 1913 incoace, n'au de facut afirmatiwww.dacoromanica.ro

44

unea c sunt nascuti in tara i c. n'au fost supusi unui Stat strain. Simpla declaratiune c. voiesc sa dobndeasca drepturile de cetatenie este indestulatoare.
Sotiile i copiii legitimi, minori, ai celor cari au
facut asemenea declaratiuni vor beneficia de plin drept
de cetatenia romand.

De asemenea vor beneficia de plin drept de ce-

tatenia romna i vaduvele, sotiile i copii legitimi ai

celor naturalizati individual inainte de publicarea acestui decret-lege i cari copii sunt sau erau minori in
momentul naturalizarii.
Declaratiunile facute de vaduvele cu copii minori
vor folosi si copiilor.
Pentru copiii minori Para parinti declaratiunile se
vor face de tutorii lor.

Daca mama vaduva cu copii minori sau tutorul

nu va face declaratiunea ceruta, atunci minorul o va
putea face din anul care urmeaza majoritatea lui.
Minorii cari au fost mobilizati in vreuna din campaniile dela 1913 incoace pot
face ei inii declaratiu.
nile de incetatenire.
ART. 2. Declaratiunile de optiune se vor adresa
in dublu exemplar judecatoriilor de ocoale de catre cei
domicialiati in comunele rurale i in comunele urbane
neresedinte de judet i tribunalului de catre cei domiciliati in oraele resedinte de judet.
Ele vor fi subscrise de insu cel care le face ;
daca nu stie carte, imprejurarea va fi constatata de judecatorie sau tribunal, care va stabili si identitatea lui.
Declaratiunile se vor face in termen de 2 luni
dela data promulgarii acestei legi de catre cei aflati in
tara si de 4 luni de catre cei aflati in strainatate. Dupa
trecerea acestui termen nici o declaratiune nu va mai
fi primita.
Pentru cei mobilizati sau prizonieri termenul va fi
www.dacoromanica.ro

46

de dong. luni dela trecerea armatei pe picior de pace

sau dela repatriare.
ART. 3. Judecatoriile de ocoale i tribunalele,
primind declaratiunile, le vor trece in ordinea intrarii
lor in registre alfabetice, cari vor cuprinde numele de
familie i pronumele, etatea, data si locul nasterii, profesiunea i domiciliul declarantului ; daca este insurat
si are copii, numele sotiei si al copiilor, data si locul
nasterii lor.
Ele vor libera la cerere, declarantilor certificate
ca au facut declaratiuni de incetatenire. Aceste certi-

ficate vor servi pentru exercitiul drepturilor cetatenesti.

ART. 4. Judecatoriile de ocoale i tribunalele

vor trimite parchetului tribunalului respectiv tablouri
alfabetice de declaratiunile facute, impreuna cu ate
un exemplar de declaratiune.
Parchetul va face cercetAri daca afirmatiunile din
declaratiuni sunt sau nu exacte.
In contra celor cri se va constata, fie dupa cercetarile parchetului, fie dupa dovezile produse de cetateni. din initiativa lor, cA au facut declaratiuni false,
se va deschide actiune publica inaintea tribunalului.
Tribunalul va judeca in ultima, instanta, cu drept
de recurs la Curtea de Casatie, in termen de 15 zile
dela pronuntare.
Cei dovediti ca au facut declaratiuni false se vor
pedepsi cu inchisoare de la 1-5 ani, cu amenda. dela
100 20.000 lei, putandu-se aplica una din penalitati
sau amAndoul, i vor pierde calitatea de cetatean ei
i familiile lor.

ART. 5. Evreii cArora li s'au admis definitiv

cererile de incetatenire in puterea decretului-lege cu
Nr, 3902 din Decembrie 1918, sunt cetateni fara. alta
formalititate.

Pentru cei asupra cArora nu s'au pronuntat Inca

www.dacoromanica.ro

46

instantele judecatoreti sau sunt in curs de judecata

inaintea Curtii de Casatie, se va dispune
conform pre.
zentului decret-lege:
.

Evreii ale caror cereri de incetkenire, acute in

temeiul decretului .din Decembrie 1918, au Lost respinse
de instantele judecAtoresti prin hotArari definitiVe, nu

mai sunt primiti a face declaratiunile prevazute in decretul de fata. Cei cari vor contraveni acestei dispozitiuni vor fi urmariti potrivit art. IV de mai sus.
Copiii minori ai acelora
de mai sus, ale cAror ce.
reri au fost respinse, vor putea face, daca sunt nAscuti
in tall, declaratiunile prevazute in decretul de fata, in
anul care urmeaz majoritatea lor.
ART. 6.Declaratiunile de incetatenire sunt scutite de orice taxe de timbru i. de inregistrare.
ART. 7.Decretul-lege relativ la acordarea dreturilor cerateneti, publicat in Monitorul Oficiai Nr.
223 din 3o Decembrie 1918,- se abroga.

4a)

www.dacoromanica.ro

47

DECRET-LEGE
privitor la prelungirea termenelor pentru declaratiunile de optiune prescrise
de art. 2 din decretul-lege de mai sus
Nr. 2085 din 1919.
(Nr. 3464 din 12 August 1919, Monitorul Oficial Nr. 93
din 13 August 1919)

ART. 1.Termenele pentru declaratiunile de optiune prescrise de art. 2 al decretului-lege cu Nr. 2085
din 22 Mai, privitor la drepturile cettenesti ale evre-

ilor din vechiul Regat, publicat in Monitorul Oicial

cu Nr. 33 din 28 Mai 1919, se prelungesc dup cum
urmeaz :

Pentru evreii aflati in tara, cu 3 luni dela data

_

expirrei primului termen.

Pentru cei aflati in strainatate termenul va fi de

7 luni dela data promulgrei decretului cu Nr. 2085,
adica' dela 28 Mai 1919, iar peutru cei mobilizati sau
prizonieri, termenul va fi de 5 luni dela trecerea arma tei pe picior de pace sau dela repatriere.

r"1
11

::::::

www.dacoromanica.ro

Z.

F.-, -

EXTRAS

din regulamentul legii pentru recrutarea armatei, privind pe straini i pe

---

strainii naturalizatii.

t.
=

= ART. i.Toti cetatenii romani, fara deosebire de

origine etnica, de limba sau religie, dateresc personal
serviciul militar, in afara de acei care cad in cazurile
de incapacitate fizica i morala prevazute In prezenta

lege.

ART. 2. Supuii Statelor straine nu pot face

parte din armata.
Fiii supu0or straini, nAscuti in tara, nu pot fi
scutiti de serviciul militar decal daca vor invoca supusenia straina.

Tinerii care invoaca supusenia straina nu vor fi

recrutati pang. cane Ministerul de Externe, caruia se
vor inainta toate actele prezentate de acei tineri, nu-si
va da avizul pe baza relatiunilor date de Statul strain
sub protectiunea caruia se pun tinerii sus vizati.
In cazul cand supusenia invocata de acesti tineri
se va dovedi neintemeiata sau n'a putut fi dovedita de
tineri in timp de i an dela data and a fost invocata,
ei vor fi recrutati cu contigentul urmator, servind sub
arme un an mai mult deck termenul armei pentru care
s'ar gasi destoinici.
www.dacoromanica.ro

49

Ei vor fi repartizati la alte unitAti decAt cele ce

se aflA pe raza cercului unde au fost recrutati, de unde
nu vor fi mutati in timpul serviciului sub arme i nici
nu vor intra in numArul tinerilor ce vor forma, eventual, prisosul de contigent.

ART. 8. al. d.Acei deveniti romani prin naturalizare in cursul anului expirat, dacA n'au trecut etatea de 5o ani i dacA n'a fAcut serviciul militar in Statul cAruia au fost supusi.

ART. 9. al. e.Nu se vor inscrie pe tabelele de

recensAmAnt ale recrutArii strAinii care nu sunt nAscuti

in tara. si care prezintA pasapoarte

petrecere, valabile la acea epocA.

i bilete de liberal

ART. 81.Tinerii care, prin fraudA sau uneltiri,

s'au omis dupe tabelele de recensAmAnt. ori de pe cele
de recrutare, precum i cei care au incercat sa-si creeze situatiuni necorespunzAtoare realitAtii, vor fi trimisi in judecata instantelor ordinare i pedepsiti cu in-

chisoarea dela patru luni la un an.

Tinerii din aceste categorii nu vor fi trecuti in
prisosul de contigent.
Sunt deasemenea trim ii inaintea acelorasi instante
si pedepsiti cu aceiasi pedeapsa :
ART. 81. al, b.Tinerii cdrora nerecunoscAndu-li-se
supusenia strAinA pe care au invocat-o, au recurs la o
altA supusenie straina.

www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL LEGII
ART. 1. (art. 1 lege).Toti cetAtenii romnii, nscuti in tara. sau in straintate, fdr5 deosebire de origine etnic5, de limb& religie sau confesiune, datoresc
personal serviciul militar, in afar% de acei cari cad in
cazurile de incapacitate fizicA sau morald, prevAzute
in legea recrutArii.

Orice substituire de persoane sau incercare de

substituire este considerata. ca frauda la recrutare i
.

pedepsital ca atare.
ART. 2 (art. 2 lege, alin. 1).Supuii strini nu
pot face parte din armata".
- Sunt considerati ca supui straini :
a) Tinerii nascuti in tara sau in strAinatate, din
parinti supui strini, cari la inscrierea lor pe tabelele
de recrutare vor invoca i vor dovedi supuenia strdind;

b) Tinerii nascuti in tarA sau in straintate din

printi cetateni romni, cari la inscrierea lor pe tabelele de recrutare vor dovedi a au pierdut calitatea de
cetAteni romni, conform art. 17 din codul civil i art.

36 i 37 din legea pentru pierderea i dobAndirea nationalittii romne din anul 1924.
Numele tinerilor cari nu sunt obligati a face ser-

viciul militar, ca fiind supui straini, se publia din

oficiu in Monitorul
Oficial in contul Ministerului Awww.dacoromanica.ro

51

praraii Nationale. In cursul luni lulie a fiecarui an

inainteaza Ministerului de Justitie (comisia de natura-

lizari) un tabel nominal de acesti tineri, pentru a se

avea in vedere la rezolvirea cererilor de naturalizare i
ocuparea functiunilor publice la care nu pot avea
dreptul.
ART. 3. (art. 2 lege, 2 alin),Fiii supusilor straini
nascuti in tara sunt obligati a face serviciul militar in
armata romana, afara de cazul and vor invoca i vor
dovedi supusenia altui stat.

ART. 4. (art. 2 lege, alin. 3).Tinerii inscrisi pe

tabelele de recensarmint, cari invoac supusenia strdina

nu vor fi recrutati pAna cand Ministerul Afacerilor

Straine, caruia se vor inainta toate actele prezentate
de acei tineri, nu-si va da avizul pe baza relatiunilor
date de statul strain sub protectiunea caruia se pun
tinerii vizatii.
Acesti tineri pot depune actele de supusenie stra-

ina ce au (papport, bilet de libera petrecere etc.), in

tot cursul anului, la cercurile de recrutare respective,
la primarie, la pretora t, la prefectura sau la politia
locall.
Autoritatile care primesc actele sunt datoare a proceda la luarea interogatorului, ce se va subscrie de cel
intrebat si de cel ce 1-a luat (model F).
Acest interogator, impreuna cu actele ce tnarul
depune, sau chiar Para ele daca nu le are, se trimit apoi
Ministerului Apararii Nationale (serviciul recrutarii),
prin cercul de recrutare respectiv.

Toti acesti tineri, daca nu sunt Inca inscrisi pe

tabelele de recensAmant, vor fi inscrisi pe tabele de
catre autoritatile unde se prezinta, iar de catre cercurile de recrutare in registrul special (model D), aratandu-se felul actelor i titlul ce ele poarta, data, load i
autoritatea dela care emana,
www.dacoromanica.ro

52

AutoritAtile sunt datoare a da tinerilor adeverinte

de primirea actelor (model E).

Acestia sunt imediat lAsati la vatrA si nu pot fi

incorporati decAt in temeiul ordinului Ministerului A:pgrAri Nationale (serviciul recrutrii), bazat pe avizul
Ministerului Afacerilor StrAine.
DacA asemenea tineri se vor prezenta direct consiliilor de recrutare, acestea le vor lua interogatorul,
pe care impreunA cu actele sprijinitoare ce ei vor de-

pune, it vor trimite Ministerului ApArarii Nationale

(serviciul recrutArii), care la rAiidul sAu le va trimite

Ministerului Afacerilor StrAine, singurele in drept a

statua asupra motivelor ce se invoacA.
Cercurile de recrutare nu vor chema sub arme pe
tinerii din aceastA categorie, Para o prealabilA autorizatie a Ministerului AparArii Nationale (serviciul recrutArii).

Celelalte amAnunte de procedurA ale consiliilor de

recrutare fatA de supusii strAini se vor vedea la capitdrul respectiv dela consiliile de recrutare.

ART. 5. (art. 2 lege, alin. 4 si 5).IndatA ce Ministerul AparArii Nationale (serviciul recrutArii) este
instiintat de Ministerul Afacerilor StrAine ca. supusenia
strAin invocat nu este intemeiatg, sau dacA timp de

un an nu s'a primit rezultatul intervenirii, se va proceda astfel :

a) Tinerii cari au fost deja recrutati sau au fost

lAsati la vatra dupA chemarea lor sub arme, vor fi incorporati odata. cu chemarea primulni contingent sub
arme ;

b) Tinerii cari n'au fost Inca recrutati sau au invocat supusenia strAin la data recrutrii, vor fi recrutati cu prima clasS, care urmeazal a se recruta ;
c) Tinerii cari timp de un an dela data invocArii
supuseniei strAine (optiune facuta fie la data recrutarii,
fie dup aceastA operatiune) nu vor fi dovedit supusenia
www.dacoromanica.ro

53

invocata, vor fi incorporati sau recrutati conform dispozitiunilor prevazute la alin a si b de mai sus.
Toti tinerii din categoriile de mai sus vor servi sub
arme un an mai mult deck termenul armei pentru care
sar gasi destoinici.
Ei vor fi repartizati la alte unitati decat acelea ce
se afla pe raza cercului unde au fost recrutati, de unde nu vor fi mutati in timpul serviciului sub arme i

nici nu vor intra in numarul tinerilor ce vor forma

eventual prisosul de contigent.

ART. 6 (art 2 lege). In cazul and supusenia

strAin este recunoscut unui tndr de ctre Ministerul Afacerilor Straine, Ministerul Apararii Nationale
Ii va elibera un certificat (model B) semnat de directorul personalului, dupa ce a fost complectat i semnat
de comandantul cercului de recrutare.
Certificatul va cuprinde mentiunile necesare pentru identificarea exclusului, cum si fotografia lui.
$tergerea din controalele armatei se va publica in
Monitorul Oficial, in contul Ministerului Apararii Nationale, pe baza cererii cercului de recrutare, dupa care, cercul va elibera certificatul celui in drept sau 11 va
inmana prin autoritatile administrative, sub luare de
dovada.

Publicarea in Monitorul Oficial se va face indiand numele i pronumele, contigentul i numarul matricol al cercului de recrutare.
.

In registrele autoritatilor care au primit cererea de

supusenie straina, in registrul supusilor straini aflati la
cercurile de recrutare si in certificatul eliberat supusu.
lui strain, se va trece numarul Monitorului Oficial
in care s'a publicat stergerea.
0 asemenea notare se va face i celor a caror
supusenie s'a gAsit neintemeiata sau cari timp de un
an n'au dovedit-o, insa nunai dupa primirea comunicawww.dacoromanica.ro

64

rilor ce cercurile de recrutare sunt datoare sa facl auto-.

ritatilor dela care au primit actele acelor tineri.
ART. 7 <art, 2 lege). Tinerii aflati in pozitiunea
de nesupusi la incorporare i cari la prezentarea lor la
serviciu invoca calitatea de supusi strAini, dupa ce ii
se ia interogatorul i actele ce ei prezinta, daca. le au,
sunt lasati la vatrA, fArA ca prin aceasta sA li se anuleze mutatia de nesupunere.
Pentru acei cArora Ministerul Afacerilor Straine
le recunoaste supusenia invocatA, se va proceda conform dispozitiunilor dela art. 6 de mai sus. .'
Pentru acei cArora Ministerul Afacerilor Straine
nu le recunoaste supusenia invocata, se va proceda conform art. 5 din acest regulament.

,-

ART. 8. (art, 2 lege).Certifcatul de stergere din

controale ca supus strain (model B), ori de cate ori va
fin infatisat de cel interesat, anuleazi orice inscriere
pe listele de recrutare.
ART. 18 (art. 8 lege). In cursul lunii Septemvrie, notarul fiecarei comune, care are oficiul de stare
civila, va intocmi, in doua cxemplare, sub supravegherea primarului, amandoi fiind deopotriva rAspunzAtori,
tabele, care cuprind.
ART. 18 (al d). Acei deveniti romAni prin naturalizare, in cursul anului expirat (pAna la data intocmirii tabelelor). daca n'au trecut etatea de 5o ani si

daca n'au facut serviciul militar in statul cAruia au

fost supusi.

In comunele urbane aceste tabele ce vor intocmi

pe circomscriptii politinesti.

ART. 20. (al. f.)Nu se vor inscrie pe tabelele de

recensamant ale recrutArii strainii cari nu sunt nascuti
in tarA i cari prezintA pasapoarte i bilete de liberal
petrecere, valabile la acea epoca, iar toti ceilalti cari

nu satisfac aceste conditiuni vor fi inscrisi pe tabelele

de recensamant ale recrutarii.
www.dacoromanica.ro

55

ART. 21 (art. 9. lit. c din lege).Tinerii deveniti

cetteni romani prin naturalizare, cari n'au implinit etatea de 5o ani, sunt inscrisi de drept pe tabelele de
recensamnt ale primei clase ce urmeaza a se recruta,
dupa obtinerea calitatii de cetatean roman, pe baza
declaratiei lor sau pe baza tabelelor trimise de Ministerul de Justitie, la comuna unde noul cetatean Ii are
'

domiciliul.

A cesti tineri vor trebui sa compara in mod obligatoriu in fata consiliului de recrutare pentru a fi recrutati, iar acei can vor dovedi cu acte legale (livret de
serviciul militar, in traducere, legalizat de Ministerul
Afacerilor Straine sau orice alte documente justificative,
de asemenea traduse i legalizate), ca au amyl servi-

ciul militar sub arme, in tara de origine potrivit legii

de recrutare a acelei tari, vor fi trecuti la contingentul
conrespunzator varstei, cu gradul obtinut, urmand soarta
i obligatiunile acelui contigent ; iar acei cari nu vor -

face aceasta. dovada, vor face serviciul militar daca

n'au implinit 5o ani, potrivit studiilor ce au.
Cei cari au satisfacut obligatiunile legii de recrutare in tara de origine fara a fi facut serviciul militar
sub arme si au fost clasati medical intr'una din categoriile prevazute de legea noastra de recrutare, ca ;
improprii, dispensafi medical sau reformatg4 i nu au
5o ani impliniti, vor fi revizuiti de consiliul de recrutare, mentinandu-li-se situatiunile avute daca sunt improprii pentru serviciul militar (combatanti sau auxiliar).

Cei gasiti buni pentru serviciul militar, daca n'au

etatea de 27 ani vor face serviciul militar, legal sub

arme, potrivit studiilor ce au, iar cei cari la data recrutrii au implinit 27 ani, vor fi trecuti la contingentul respectiv varstei.

www.dacoromanica.ro

If

Formular Nr. 1.
I/

DECLARATIE
domicliat

Subsemnatul

de origine

cetiifean

in

etnicd

de religie

profesle

stabilit In Romania din anul

de

la
ndscut in localttatea
declar cd voiesc sd devin cetiffean roman, in care scop re......... nuns la celdtenia
cum i la ortcare alto
supugnie strdind.
\
.

SEMNATURA,

,
,

Redactor i martor pentru identitate,

--

Avocat

tr.

Urmeazd autentificarea de cdtre judeceitorie sau tribunql.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 2.

A.

Notar public in

Nr.

.,

Act Notarial Public

Inaintea noastrd A. p., Notar Pubic in
s'a prezentat astdzi
193..., S. I. de pro, domiciliat in
personal cunos),
cut (sau care fi-a probat identitatea cu actul
manife,tandu-0 vointa personal prin viu graiu .sd* ludm act
de urmdtoarea

fesie

DECLARATIE

Subsemnatul S. I. domiciliat in

"-

!' 7!it

cetd-

........

de origine etnicd ........... ................ de religie

stabilit in Romania din
de profesiune
la data
anul ______ ndscut in localitatea
declar c voiesc s devin cetdtean roman,
..........
cum 0 la
in care scop renunt la cetdtenia
oricare altd supuonie strain&
Drept pentru care am redactat i autentificat prezentul act notarial public, care a fost cetit i explicat de not
lean

in auzul prtii

i dupd ce partea a declarat c acest act

este feicut conform cu vointa sa, subscris cu Wind proprie.

data 193... (data,)
(localitatea)

S. I. (partea).
A, D, Notar public.
,

.14,tot

www.dacoromanica.ro

Timbru fix

66o + 2 aviatie
Formular Nr. 3.
_

Cerere de naturalizare fcuta in vederea

curgerii stagiului de 10 ani.
,

Domnule Presedinte,
domiciliat in

Sub,semnatul

de profesie .......
stabilit in Romania din anul
fara
la .
ndscut in localitatea
(ziva, luna, anal), fac prezenta cerere de naturalizare in

conformitate cu art. 20 din legea pentru dobandirea 0 pierderea nationalitatii romone 0 art. 7 al. 3 din aceigi lege.
Alatur :

1) Extract de nagere (sau dovadd corepunzatoare) ;

2) Declarafia autenticd prin care imi manifest voinfa
de a deveni roman i de renunfare la sup4enia straina.
a

Cu deosebit respect,

Domniei Sale

D-lui Pregdinte al Comisiunei de Naturalizari de pe bang('

Ministerul lustitiei.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 4.
Cerere pe langa' care se depune actele dupa
implinirea stagiului.

Domnule Presedinte,
domiciliat in

Subsemnatul
de

-- neiscut in

profesie

data
actele

la

implinind stagiul de 10 ani, depun

cerute de art 7 alin, 3, 4, 5 i 6 din legea pentru

dobndirea qi pierderea nafionaliteifii romeine, ruglindu-vei

sa binevoifi a supune Comisiunei pentru constatarea condifiilor naturalizeirii spre alt da avian!.
Primifi v rog, Domnu'e Preodinte

Dos Nr.

Domniei Sale
D-lul Preodinte al Comisiunei de Naturalizdri de pe Olga
Ministerul lustifiet.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 5.
Cerere fcuta. in vederea scutirii stagiului de 10 ani,

Art. 8 lit a si b ; art. 9 lit, a si b.

==

Domnule Presedinte,
domiciliat in
de profesie
ndscut in
la
), vd rog
(stabilit in lard din anul
sd binevoill a supune prezenta cerere Cornisiunel pentru conSubsemnatul

statare conditiilor naturalizdrii spre ali da avizul asupra

dispensei de stagiu, De care o solicit in baza art. ..................
din legea pentru dobeindirea 0 pierderea nationaliteilii
romilne.

Primiti vd tog

..... --

Domniei Sale
Domnului Presedinte al Comisiunei de Naturallzdri.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 6.
Cerere pentru romnii de origine.

Domnule Presedinte,
Subsemnatul

de profesie
supus
litatea

domiciliat in

stabilit in lard din anul

de origine etnicd roman, !Wait in loca,

la data

V al

lui

fiul
,

va tog

sa binevoiti a supune prezenta cerere Comisiunei pentru con-

statarea conditiilor naturalizarii spre a fi da avizul asupra

dispensei de stagiu, pe care o solicit pe temeiul art. 10 din
legea pentru dobandirea i pierderea nationalitalii romane.

Primifi v rog
Semnatura.

Domniei Sale

Domnului Prgedintewww.dacoromanica.ro
al Comisiunei de Naturalizare.

Formular Nr. 7.
Cerere pentru depunerea juramntului.

Domnule Ministru (Judecdtor),

Subsemnatul

domiciliat in

de profesie_

fiind naturalizat prin furnalul

Consiliulul de Mini,trii Nr
din
va rog sa binevoiti a -mi primi juramntul cerut de art. 27
din lege.

Alaturat depun chitanta Nr.

193... data de
constatand plata sumei de lei,
drept taxa pentru diploma.
I

Primiti
Semnatura.
.1

Domniei Sale

Domnului Ministru al Justitiei sau

Domnului Judecator al ludecatoriei
www.dacoromanica.ro

Pormular Nr. 8,
Declaratie facuta conform art. 34.
,

DECLARATIE
domiciliat in

Subsmnata

..

.-

declar c renunt la ceteitenia romnei dobnditei prin efectul art. 34 din legea pentru dobandirea i pierderea nafionalittii romne in urma naturalizeirii sotului meu .
.

voiesc

pdstrez ceteitenia

pe care am avut-o.
Semnatura.
t'")

Urmeaz autentificarea.

" Ns.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 9.
Declaratie fa.cuta conform art. 35.

DECLARATIE
domiciliat in

Subsemnatul

ndscut la

in

lui

i al

fiu legitim al
declar

cd renunt la cetellenia romdnd dobtmditei prin efectul art. 34

dobrIndirea 0 pierderea nationalitatil romtme, in urma naturalizarii tatdlui meu 0 voiesc sd-mi pdstrez cetelenia
. pe care am
avut-o, in virtutea dreptului ce mi-1 dd art. 35 din aalin.

2 din

legea

pentru

ceia0 lege.
Semndtura.

UrmeazA autentificarea.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 10.

Declaratie fcutd conform art. 38.

DECLARATIE
Subsemnata

romance", domiciliatei

de projesie

in

neiscuta

la

in

a ma caseitorl cu

_____

urmand
,

supus al Statului

declar cif imi rezerv cu aceasta ocazie cetatenia roman& in conformitaie . cu dreptul ce mi-I dei art.
,

38 din legea privitoare la dobandirea u pierderea nationalitatii romane.

Semnatura.

Urmeaza autentificarea.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 11.

Declaratie fcut conform art. 39.

DECLARATIE
domiciliatd in

Subsemnata

la

ndscutd in

qi a
fionalitate roman& cdsdtorindu-md in
lui.

..... _ cu
.

fica
de nala

, supus al Statului

qi cum aceastd cdsdtorie a incelat (prin

deces sau divort), declar cd voiesc a-mi redobdndi cetdfenia

romand, in conformitate cu art. 39 din legea privifoare la
dobtindirea i pierderea nafionalitfii romdne.
Semndtura.

Urmeazg autentificarea

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 12.

Cerere de redobAndire conform art. 39.

Domnule Ministru,
Subsemnata

domiciliatd in

ndscutd in
a
in

la
,

flea lui

de nafionalitate romdni, cdsdtorindu-md

la

cu

supus al Statului
, am devenit strdind,
cum aceastd alstorie a incetat prin (divort sau deces), cu
deosebit respect vd rog sd binevoili a-mi reda cetafenia romatt, in conformitate cu dispozifiunile art. 39 din legea
privitoare la dobilndirea i pierderea nafionaliteifii romdne.

Primifi v rog, Domnule Ministru

Semndtura.

Domniei Sale
D-lui Ministru de Justif
Eel (Direct unea Lucrarilor ludic/are).
www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 13.

Declaratie conform art. 4o.

DECLARATIE
domiciliat

Subsemnata widuvei

in conformitate cu dispozitiunile art. 40

din legea privitoare la dobandirea i pierderea nafionalittifit
romdne, declar at renuni la nationalitatea roman& dobtin d td prin cciscitoria cu
. (decedat sau
de care sunt divortatd) i voiesc sci ma bucur de ceteitenia
avut inainte de casatorie
in

Semndtura.

Vrmeaza autentificarea,

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 14.

Cerere de redobandire conform art. 45.

Domnule Prim Ministru,

domiciliat in

Subsemnatul

de profesle

ndscut in

lost cetatean roman pad la data de

la

cana am pierdut aceasta cetafenie in mod

temporar, cu respect depun alaturata declarafie de renunfare
la supugnia
i va rog scl binevoiti a-mi
da autorizatiunea de a ma stabili in Tara, redandu-mi cetafenia romana, In conformitate cu art, 45 din legea privitoare la dobandirea qi pierderea nationalitatii romane.
,

Primift va rog . ___ _

Semnatura.

Domniei Sale

Domnului Prepdinte al Consiliului de Miniftrii.

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 15.

Declaratie fa'cut'a conform art, 45.

DECLARATIE
Subsemnatul
de profesie
in .................

domicilial in

ndscut la

..... .

...........

fost cetalean roman, declar cd remint la suptqenia Statului

, pe care in
mod temporar am avut-o i voiesc a redobadi cetd(e,

nia romand.
Semndtura.

Urmeaza autentificarea

\V

www.dacoromanica.ro

Formular Nr. 16.

Cerere pentru depunerea publicatiilor.

Domnule Presedinte,
Subsemnatul

domiciliat

cu respect depun Honitorul Oficial" NI%

din
. i ziarele :
1)

2)

Nr.

din

Nr.

din

in--

in cari s'a publicat cererea mea de naturalizare, rugeindu-vd set binevoili ca, dupd trecerea termenului de 30

zile cerut de lege sd o supuneti Comisiunei spre a-si

da avizul.
Pnirnifi vd rog D-le Presedinte,

Domniei Sale
Domnului Presedinte al Comisiunei de Naturalizdri.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro