'A*

.
V’iz/ '&•■'/■

sA

. A5«. V
• ,- W>:,

-:.-V-;?' ÍH Ä/'Z', ;‘«‘x': n’

-

________
 3)r. 3. 3licAfna/i 3. 3. 3laiceócu
Directorul serviciului statistic, propagandei și studiilor Desenator-cartograf
la Minist. Sănătății și Ocrotirilor Sociale Subdirector la Minist. Sănătății și Ocrotirilor Sociale

------------- —'<
BCU Cluj-Napoca

RBCFG 2010 03730

<___________ ,................. >

ROMÂNIA

MINISTERUL SĂN^TăȚIl Șl OCROTIRILOR

SOCIALE
DIRECȚIUNEA STATISTICII Șl PROPAGANDEI

ÀLBVM STATISTIC
AL

IGIGNC1PRMTIPC, ASISTENȚEI MEDICALE

și au

• ASISTENȚEI S0C1ĂLC

Atelierele grafice SOCEC & Co., S. A. București

1927
 , V V .■ *
■
.. ■■ ' •
. - • ■

s' ■ - - ■ V.
' I ” ' z ■ •
* y

• ■
?x X. ••* ,Ä
;

SUMARUL
Pag.
Vitalitatea poporului român...........................
Organizația Sanitară a României................
Organizația serviciului sanitar al armatei
în timp de pace...................................................15
Organizația medicală a asigurărilor munci­
torești .................................................................. 25
Lupta contra boalelor epidemice în Româ­
nia .......................................................................... 26
Lupta contra boalelor medico-sociale în
România...............................
Asistența socială în România.......................... 39
Stațiunile balneare și climaterice din Ro­
mânia ...................................................................... 47
PLANȘE
Planșa demografico-sanitară.............................. 8-9
Harta medicilor igieniști („medici sani­
tari*) și a subdiviziunilor administrative
sanitare............................................................ 16-17
Harta proporțiunei locuitorilor pentru un
medic, densitatea populațiunei în diver­
sele județe .........................................................16-17
Harta instituțiunilor sanitare de sub egida
Ministerului Sănătății, din Moldova, Ba­
sarabia și Bucovina......................................... 16-17
Harta instituțiilor sanitare de sub egida
Ministerului Sănătății, din Oltenia, Mun­
tenia și Dobrogea............................................. 18-19
Harta instituțiilor sanitare din Ardeal de
sub egida Ministerului Sănătății .... 20-21
Harta spitalelor civile cari nu sunt sub
egida Ministerului Sănătății —și a celor
militare...................................... 24-25
Harta sanatoriilor, preventorilor, ambulato­
riilor dispensariilor antisifilitice; spitale
de boli mintale și institute sau azile an-
tirabice............................................................ 38-39
Harta organizațiunilor de asistență socială
de stat, particulare subvenționate și parti­
culare nesubvenționate................................. 42-43
Planul orașului București. Circumscrip-
țiutiile medicale cu toate instituțiunile sa­
nitare și de asistența medicală și socială.46 47
Planurile orașelor Chișinău și Cluj. Circum­
scripțiile medicale cu toate instituțiunile
sanitare și de asistență medicală și socială.46-47
Planurile orașelor Iași și Cernăuți, coprin-
zând circumscripțiile medicale cu toate
instituțiunile sanitare și de asistența me­
dicală și socială.............................................. 46-47
Stațiunile balneare și climatice..................... 56-57
222183
SOMMAIRE
Page
7 La vitalité du peuple roumain....................
9 L’organisation sanitaire en Roumanie ... 9
L’organisation du service sanitaire de
l’armée en temps de paix........................... 15
L’organisation médicale des assurances so­
ciales .................................................................. 25
La campagne contre les épidémies en Rou­
manie .............................................................. 26
La lutte contre les maladies médico-sociales
33 en Roumanie................................... • .... 33
L’assistance sociale en Roumanie................39
Les stations balnéaires et climatériques de
^Roumanie...........................................................47
PLANCHES
La planche démographico-sanitaire . . . 8-9
Cartes des résidences des médecins hygié­
nistes („médecins sanitaires") et des sub­
divisions administratives sanitaires . . .16-17
Carte de la proportion des habitants pour
un médecin et de la densité de la popu­
lation dans divers départaments................ 16-17
Cartes des établissements sanitaires civiles
de Moldavie, Bessarabie et Bucovine sous
l’égide du Ministère de la Santé................ 16-17
Carte des établissements sanitaires civiles
de Oltenie, Muntenie et Dobrogea, sous
l’égide du Ministère de la Santé .... 18-19
Carte des établissements sanitaires civiles
de l’Ardéal sous l’égide du Ministère de
la Santé...........................................................20-21
Carte des hôpitaux civiles qui ne sont pas
sous l’égide du Ministère de la Santé —
et des hôpitaux militaires........................24-25
Carte des sanatoriums, preventoriums, am­
bulatoires, dispensaires antisiphilitiques ;
des hôpitaux pour maladies mentales et
des institutions antirabiques................ 38-39
Carte des institutions d’assistance sociale
(dûes a l’état et a l’initiative privée) . . 42-43
Plan de la ville de Bucarest. Avec les circon­
scriptions médicales et toutes les institu­
tions sanitaires et d’assistance medicale
et sociale...........................................................46-47
Plan de la ville de Chișinău et Cluj. Avec
les circonscriptions médicales et toutes
les institutions sanitaires et d'assistance
médicale et sociale....................................... 46-47
Plan de la ville de Iași et Cernăuți avec
les circonscriptions medicales et toutes
les institutions sanitaires et d’assistance
médicale et sociale....................................... 46-47
Les stations balnéaires et climatiques . . 56-57
SUMMARY
Page
7 The vitality of the Roumanian people . . 7
Sanitary organization of Roumania .... 9
Organization of the army sanitary service
in peace time....................................................... 15
Medical organization of Social (Health) In­
surance .................................................................. 25
The struggle against epidemic diseases in
Roumania.............................................................. 26
The struggle against medico-social diseases
in Roumania.......................................................33
Social Welfare in Roumania.......................... 39
Watering and climacterical stations in Rou­
mania .................................................................. 47
PLATES
Sanitary demographic plate.............................. 8-9
Map of sanitary physicians and ot the sa­
nitary administrative subdivisions. . . . 16-17
Percentage of inhabitants to each medical
officer; density of population in the dif­
ferent counties................................................. 16-17
Map of hospitals and sanitary dependances
in Moldavia, Bessarabia and Bucovina, de-
pending on the Ministry of Public Health. 16-17
Map of hospitals and their sanitary depen­
dances in Oltenia, Muntenia and Do­
brogea, depending on the Ministry of
Public Health................................................. 18-19
Map of hospitals and ibeir sanitary depen­
dances in Ardeal, depending on the Mi­
nistry of Public Health............................. 20-21
Map of civil hospitals which do not de­
pend upon the Ministry of Public Health
and military hospitals.................................. 24-25
Map of sanatoriums, preventoriums, ambu-
latoriums, antisyphilitical dispensaries;
hospitals for the insane and antirabic insti­
tutes and asylums......................................... 38-39
Map of Social assistance Institutions: go­
vernment and private ones; private ones
supported and not supported by govt . . 42-43
Plan of the town of Bucharest. Showing
medical districts, all hospitals and sanitary
and public welfare institutions................. 46-47
Plans of the towns of Chișinău and Cluj. Sho­
wing medical districts, all hospitals and
sanitary and public welfare institutions 46-47
Plans of the towns of Iași and Cernăuți
Showing medical districts, all hospitals
and sanitary and public welfare insti­
tutions .............................................................. 46-47
Map of Bath and Health Resorts . . . . 56-57
 CUVÂNT INTRODUCTIV AVANT-PROPOS INTRODUCTION

Poporul român e autohton în vechiul Le peuple roumain est autochtone dans The Roumanian people has developed in
teritor tracic, în niște ținuturi cu o confi­ l’ancien territoire de la Thrace, dans un the old Thracian territory, a land having
gurație geografică prielnică și variată, care pays ayant une configuration géographi­ a variable and favourable geographical
a putut oferi, din cea mai adâncă vechime que avantageuse et variée qui a offert, configuration and which had been able
a istoriei, adăpost potrivit pentru așezări depuis les temps les plus reculés de ïhis­ to offer from very remote times a shelter
omenești durabile. Aproape în toate părțile toire, un abri favorable à l’établissement for durable human settlements. Almost
acestui teritor se găsesc urme de așezări durable des hommes. — Dans presque tou­ throughout this region are found traces
străvechi, din timpuri foarte îndepărtate, tes les parties de ce territoire, on trouve of ancient colonies, dating from very re­
indicând aci existenta unei civilizații mile­ des traces d’établissements très anciens mote ages, pointing to the existence in
nare, cu caracter popular. qui révèlent l'existence d’une civilisation these parts, of a millenary civilization of
millénaire à caractère populaire. a popular character.
Timpurile istorice găsesc adânc înrădă­ L ’histoire trouve dans ces régions, éta­ In the earliest dawns of history the
cinați in aceste regiuni pe Tracii de ori­ blis depuis très longtemps et bien enraci­ Thracians of Aryan origin, are found
gină arică, oameni de o vitalitate extra­ nés, les Thraces, Ariens d’origine, qui firmly established in these regions; these
ordinară, luptători neînfricați și cu deose­ étaient un peuple d’une vitalité extraordi­ were men of extraordinary vitality, un­
bit avânt sufletesc. Ei formează primul naire, des guerriers à toute épreuve et très daunted courage and very enthusiastic.
substrat etnic, fundamental în alcătuirea enthousiastes. Ils forment la première cou­ They form the first ethnical fundamental
poporului român. che ethnique, fondamentale, dans la con­ stratum of the Roumanian people.
stitution du peuple roumain.
Pe tulpina tracică așa de viguroasă și Sur ce tronc d’origine Thrace, vigoureux On the Thracian stock, vigorous and
resistentă s’au altoit mai târziu mlăditele et très résistant, ont été greffées plus tard resistent, were grafted, later on, the Ro­
romane, ca niște elemente de colonizație les branches romaines, constituant des man shoots, as elements of colonization
capabile să producă aci o importantă operă éléments de colonisation capables de pro­ capable of producing important reorgani­
de prefacere și transformare. duire une oeuvre importante de recon­ sation and transformation works.
struction et de transformation.
Din această altoire a rezultat, printr’un Il est résulté de ce greffage, par un From this grafting process has resulted
proces istoric de mai multe secole, popo­ procès historique qui a duré plusiurs siè­ later on, through an historical course las­
rul român, perpetuând aci importantul fapt cles, le peuple roumain, perpétuant ici ting several centuries, the Roumanian peo­
istoric al îmbinării celor două neamuri: aussi l'important fait historique de la fu­ ple, perpetuating here the important his­
Tracii cu Romanii, reprezintând două lumi sion des deux peuples, les Thraces et les torical combination of the two races —
deosebite; cei dintâi lumea Orientului, cei Romains, représentant deux mondes dif­ the Thracians and the Romans — repre­
din urmă pe a Occidentului. férents, les premiers, l’Orient et les se­ senting two different worlds: the former
conds, l’Occident. the East, the latter the West.
Acest amestec al Tracilor cu Romanii a Le mélange des Thraces et des Romains This mixture of Thracians and Romans
suferit in cursul timpului o puternică în­ a subi, par la suite, une influence impor­ has suffered during the ages the strong
râurire din partea Slavilor. — Dar con­ tante de la part des Slaves. — Mais le influence of the Slavs. But the long con­
tactul secular cu ei nu a putut să distrugă \ contact avec les Slaves, quoique ayant
tact with these has been unable to destroy
trăsăturile daco-romane, predominante în duré des siècles, n’a pas réussi à détruire the Daco-Roman characteristics, predo­
les traits daco-romains, qui prédominent
structura sufletească a neamului românesc
dans la structure de l’âme roumaine. — minating in the spiritual structure of the
— dovadă că neamul atesta era format și
Ceci est la meilleure des preuves que ce Roumanian people. The proof is that this
cristalizat ca popor deosebit, când a venit peuple s’est formé, se cristallisant comme nation was formed and was crystalizing
in contact cu Slavii. Totuși au contribuit peuple distinct, avant de venir en con­ itself into a nation apart when it came into
și ei cu unele note specifice dacă nu la în- tact avec les Slaves. Cependant, ils ont contact with the Slavs. Nevertheless, they
bogățirea, măcar la varietatea culturii și contribué eux aussi avec quelques notes have contributed with some specific traits
vieții lui sufletești. La idealismul transcen­ spécifiques, sinon à l’enrichissement, du if not to the enrichment, at least to the va­
dental, moștenit dela Traci, la practicismul moins à la variation de sa culture et de sa riety and cultivation of its spiritual life.
sănătos dobândit dela Romani, s’a adaos vie spirituelle. 4 l’idéalisme des Thraces, To the transcendental idealism inherited
misticismul de proveniență slavă. Astfel | au bon sens pratique hérité des Romains, from the Thracians and the healthy prac­
poporul român înfățișează un amestec al est venu s’ajouter le mysticisme d’origine ticability of the Romans, was added the
diferitelor însușiri de rasă, intre cari ele­ slave. Le peuple roumain présente donc un Slav mysticism. Thus the Roumanian peo­
mélange des différentes qualités de race,
mentele constitutive principale sunt cele ple portrays a mixture of various racial
dont les principaux éléments constitutifs
trei indicate mai sus, urmând a li se adăoga
sont les trois traits indiqués ci-dessus, characteristics chief among which should
mai târziu slabe influențe trecătoare din auxquels s’ajouteront plus tard de faibles be added later on, passing, weak influen­
partea elementelor turanice și germanice, influences passagères dues aux éléments ces from the German and Turanian ele­
cari au invadat sau colonizat, în cursul tim­ turaniens et allemands qui ont envahi ou ments which have invaded or colonized, at
pului, unele părți ale teritorului său na­ colonisé dans le cours des siècles quel­ various times, some of its national terri­
țional. ques parties de son territoire national. tory.
Cercetătorii istorici și etnografii au dat Les historiens et ethnographes ont atta- Ethnographic and historical searchers
 importanță căncl unuia când altuia dintre ché de l'importance, tantôt à l’un, tantôt
have given, on turn, attention, now to one
elementele constitutive ale acestui popor. à l’autre des éléments constitutifs de ce
now to the other of the constitutive ele­
Sunt numeroși aceia cari au voit și vor să peuple. Il y en a de nombreux qui ont
ments of this people. There are many who
vază în fiii lui descendenți curați și exclu­ voulu reconnaître, dans leurs descendants, wish to see in their sons pure and exclusive
sivi ai coloniștilor romani; alții i-au con­ les fils directs et exclusifs des colons ro­ scions of the Roman colonists; others hold
siderat ca fiind mai mult înrudiți cu Slavii, mains; d’autres les ont considéré comme the opinion that they are closely related
iar mai recent se îndreaptă stăruitor aten­ étant plutôt apparentés aux Slaves et dans to the Slavs and recently, attention has
les derniers temps, on commence à se been steadfastly directed towards the fun­
țiunea spre elementul fundamental, spre
diriger vers l’élément fondamental, vers damental element, the Thracian element.
cel tracic. Astfel Eugen Pittard dela Uni­ les Thraces. C’est ainsi que Eugène Pit­
versitatea din Geneva, exprimă în lucrarea tard, de l Université de Genève, expri­ Thus, Eugen Pittard of the Geneva Univer­
sity, expresses in his work „Les Races et
sa „Les Races et l’histoire" opinia că ima­ me dans son ouvrage „Les Races et l’His-
I’Histoire", the opinion that the actual
ginea actualului popor român este probabil toire" l’opinion que l’image actuelle du
type of the Roumanian people is probably
însăși imaginea populației daco-getice. Tot peuple roumain est probablement l'image the very image of the Daco-Getae popula­
el adaogă: în tipurile actuale ale Români­ même de la population daco-gétique. Il tion. The same authority adds that it
lor, armatele Romei n'au lăsat poporului ajoute en outre: dans les types actuels would be useless to look for a true Roman
cucerit decât limba. Cărei rase — sau că- des Roumains, les armées de Rome n’ont origin in the actual types to the Rouma­
laissé au peuple conquis que la langue. A nian people. The armies of Rome have
i oi rase - au aparținut legiunile care au
quelle race ou à combien de races ont left to the conquered people their language
năvălit în Dacia? După istorie, mai mul­
appartenu les légions qui envahirent le i only. To which race or races did belong
tora. Câți Latini au fost, adevărați Latini, territoire des Daces? Selon l'histoire, à
the legions which had invaded Dacia? Ac­
originari din Latium, in armatele pe care plusieurs. Combien de Latins, de vrais
cording to history, to several. How many
le-a dus Roma la cucerire, in epoca răs- Latins, originaires du Latium, se trouvè-
Latins, true natives of Latium, were there
boaielor contra Daciei? rent dans les armées que Rome conduisit
in the armies which Rome had sent forth
Limba latină, administrația latină, iată à la conquête des Daces? to conquest, during the Dacian campaign?
ceeace au dat României învingătorii. Ei La langue latine, l'administration latine,
The Latin language and administration
voilà ce que les conquérants donnèrent à
nu i-au dat prea mult din sângele lor". were the only elements given by the con­
la Roumanie. Ils ne lui ont pas trop laissé
Poporul român a păstrat în multe părți de leur sang. querors. They have not given the Rouma­
nu numai înfățișarea exterioară a Dacilor nians too much of their blood.
Le peuple roumain n’a pas gardé seule­
cum arată figurile de pe columna lui ment, dans certaines contrées, l’aspect ex­ The Roumanians have inherited not on­
ly the physical appearance of the Dacians
Traian, ci și unele însușiri antropologice térieur des Daces —figurant sur la co­
— as may be seen from the carvings on
străvechi, a căror perpetuare și continui­ lonne de Trajan — mais aussi certaines Trajan’s Column—but also certain an­
tate dealungul secolelor este o dovadă ’lă­ qualités anthropologiques anciennes _ thropological, old characteristics, whose
murită despre tenacitatea lui extraor­ dont la perpétuation et la continuité à perpetuation and continuity throughout
dinară. travers les siècles sont une Preuve écla­
the ages is a clear proof of its extraordi­
Istoricul Albert Wirth afirmă că Românii tante de sa ténacité peu commune. nary tenacity.
ar fi rasa cea mai tenace de pe fața pă­ L historien Albert Wirth affirme que les
The historian Albert Wirth states that
mântului (Die Romanen sind die zäheste Roumains sont la race la plus tenace du the Roumanian people is the most tenacious
Rasse der Erde...) globe („die Romanen sind die zäheste Ras­ race on the face of the earth (Die Roma­
Afirmațiuni similare nu lipsesc nici din se der Erde... ) et des affirmations similai­ nen sind die zäheste Rasse der Erde...)
partea altor cercetători mai vechi și mai res ne manquent pas non plus de la part Similar statements are not lacking from
noi, cari au avut prilej să cunoască de d autres savants, anciens et nouveaux, qui other, old and young, searchers who have
aproape felul de viață și însușirile acestui ont eu l’occasion de connaître de près la had the opportunity of becoming acquain­
popor. ted, at first hand, with the life and cha­
vie et les qualités de ce peuple.
La 1786 foaia din Sibiu, „Siebenbürger racter of this people.
En 1786, le journal de Sibiu, „Sieben­
Zeitung" scriind despre un sat românesc bürger Zeitung" — décrivant un village In 1786 the Sibiu publication „Sieben­
din ArJeal’ sptmea că această „națiune co­ roumain de Transylvanie, disait que cette bürger Zeitung", writing about a Rouma­
losală" se ridică deasupra tuturor celor­ „nation colossale" s’élève au-dessus de nian village of Transylvania, was saying
lalte națiuni ale țării prin simplitatea și toutes les autres nations du pays par sa that this „huge nation" rises above all
puținătatea pretențiilor sale. other nations of the country through its
simplicité et sa sobriété.
simplicity and soberness.
La 1843 scria profesorul sas Andreas En 1843, le professeur saxon Andreas
In 1843 the Saxon professor Andreas
Wellman din acelaș oraș: „Știu eu că unii Wellman de Sibiu écrivait: „Je sais qu’une
Wellman, of the same city, wrote; „I know
din Sași nu-mi vor da dreptate, însă totuși partie des Saxons ne m’approuvera pas,
that some of the Saxons will say that I
afirm că în națiunea română zace sămânța mais je dois tout de même affirmer que
am wrong, but, nevertheless, 1 say that
bogată a unui popor, pe care îl așteaptă un la, nation roumaine est la semence riche in the Roumanian nation is buried the rich
d’un peuple qui aura un bel et grand avenir
viitor frumos și mare, dacă însușirile sale
si ses qualités principales se développent seed of a people to which a bright and
domnitoare se vor desvolta cum se cuvine". ainsi qu’il convient". great future lies open, if its predominant
Iar cu patru decenii mai târziu, etno­ Et 40 ans plus tard, l’ethnographe Ru­ qualities will develop normally".
graful Rudolf Bergner călătorind prin dolf Bergner, voyageant en Transylvanie, Forty years later, the ethnographer Ru­
Transilvania face în cartea sa (Siebenbür­ faisait dans son ouvrage (Siebenbürgen dolf Bergner, travelling through Transyl­
gen, 1885) următoarea comparație între 1885) la comparaison suivante entre le vania, makes the following comparison in
poporul săsesc și cel românesc: „Poporul peuple des Saxons de Transylvanie et his book (Siebenbürgen 1885) between the
săsesc este puțin prietenos și ospitalier, les Roumains: „Les Saxons sont peu en­ Saxon and the Roumanian peoples: The
Românul dinpotrivă dă bucuros tot ce are clins à l amitié et très peu hospitaliers, Saxons are unfriendly and unhospitable;
par contre, le Roumain offre de bon coeur
in casă și în Pivniță. Sașii sunt cruțători, the Roumanians, on the contrary, give all
sa maison et sa cave. Les Saxons sont
sgârciți și din acest motiv aderenți ai „sis­ they have in the house and cellar. The
avares et pour ce motif adhèrent au „sys­ Saxons are thrifty and mean and for that
temului de doi copii", ca să nu trebuiască tème de deux enfants", afin de ne pas par-
să-și înpartă averea în prea multe părți. lager leur fortune en trop de parts; les reason advocate the system of „Two chil-
Românul e încrezător în puterile sale; deși Roumains cependant ont confiance dans aren so that they should not be compelled
to divide the heritage in too many parts.
săi ac nu se teme de viitor; comoara lui leur propre force; pauvres, ils ne craignent The Roumanian trusts his own strength;
cea mai de preț o formează copiii. pas l’avenir et leur plus grande fortune
sont les enfants. although poor, he never fears the future;
his most precious treasure is the children,
 Moștenirea pe care o lasă copiilor săi
este: mulțumirea cu puțin, o vitalitate pu­
ternică și inteligență înăscută“.
înarmat cu astfel de însușiri, poporul ro­
mân a fost în stare să înfrunte urgia vre­
murilor ieșind teafăr din toate primejdiile
câte s’au abătut asupra lui și sporind nu-
mericește din secol în secol, cu toate că
organizarea lui din punct de vedere sani­
tar, a rămas în stadiul primitiv al timpu­
rilor patriarhale până aproape în pragul
zilelor noastre.
Adevărat că în cuprinsul României în­
tregite existența celor mai vechi spitale e
atestată încă dela sfârșitul secolului al
XlII-lea in părțile ardelene: la Sibiu în
1292, la Bistrița în 1295.
Dar în acele îndepărtate amintiri istorice
nu poate fi vorba de așezăminte organi­
zate, ci doar de niște adăposturi primitive,
înființarea spitalelor și organizarea lor
corespunzătoare cerințelor multiple a ră­
mas încă și pentru timpul de față o pro­
blemă de rezolvat, precum a rămas în mă­
sură și mai mare problema așezămintelor
de ocrotire socială.
Publicațiunea de față urmărește scopul
ca, arătând ce s’a putut înfăptui până acum
în domeniul acesta, să trezească un interes
multilateral și o preocupațiune statornică
pentru tot ce mai așteaptă să fie realizat
în viitorul apropiat, spre a da cetățenilor
României întregite putința să aibă la în­
demână toate mijloacele medicinei pre­
ventive și curative necesare pentru apăra­
rea sănătății, în orice împrejurări.
București, 5 Noemvrie 1926.
Profesor Dr. 1. LUPAȘ
Ministrul Sănătății și Ocrotirilor Sociale
L’héritage qu’ils laissent à leurs enfants
est la force de se contenter de peu, une vi­
talité forte et une pénétrante intelligence
naturelle.
Armé de pareilles qualités, le peuple
roumain a pu, à travers les époques les
plus critiques, échapper sain et sauf à
tous les périls qui l’ont menacé; son nom­
bre croit de siècle en siècle, quoique son
organisation, au point de vue sanitaire,
soit restée à l'état primitif des temps pa-
triarchaux jusqu’à près de nos jours.
Il est vrai que dans le territoire de la
grande Roumanie, l’existence des plus an­
ciens hôpitaux est attestée vers la fin du
XlII-ème siècle en Transylvanie: à Sibiu,
en 1292 et à Bistritza, en 1295.
Mais ils ne peut pas être question, dans
ces temps reculés de l’histoire, d’établis­
sements organisés, mais seulement d’abris
d’occasion; la création d’hôpitaux et leur
organisation est aujourd'hui encore un
problème à résoudre, de même que, et
dans une plus grande mesure, le problème
des établissements d’assistance sociale.
La présente publication a le but, en mon­
trant ce qui a pu être réalisé jusqu'à pré­
sent dans ce domaine, d’éveiller l'intérêt
et une préoccupation constante de ce qui
reste encore à réaliser dans un prochain
avenir pour que les citoyens de la Rouma­
nie agrandie aient à leur disposition tous
■les moyens de la médecine préventive et
curative nécessaires à la sauvegarde de
leur santé.
Bucarest, le 5 novembre 1926.
Professeur Dr. I. LUPAS
Ministre de la Santé et de l’Assistance Sociale
The heritage which he leaves to his chil­
dren is soberness, powerful vitality and
inborn intelligence.
Endowed with such qualities the Rou­
manian people has been able to withstand
tempestous times — surmounting all ob­
stacles thrown on its road and invariably
increasing its number from century to
century, in spite of its sanitary organi­
zation which has remained in the primitive
stage of patriarchal times up to nearly
our days.
It is true that within the territory of
Great Roumania the existence of some
very old hospitals is evinced from as far
back as the 13th century in Transyl­
vania; at Sibiu since 1292, at Bistritza
since 1295.
In those remote historical times organi­
zed establishments were, of course, out of
question; these were merely accidental
shelters, the creation of hospitals and
their organization being even at present an
unsolved problem same as that of the so­
cial assistance institutions.
This work after having shown what has
been accomplished in this direction, aims
at awakening a multilateral interest and a
steady preoccupation for all that should
be done in the nearest future in order that
the people of Great Roumania may have
at their reach the means of preventive and
curative medicine required to defend their
health under any circumstances.
Bucarest, November 5, 1926.
Professor Dr. I. LUPA§
Minister of Public .Health and Social Assistance
 I. VITALITATEA POPORULUI ROMÂN
LA VITALITÉ DU PEUPLE ROUMAIN
THE VITALITY OF THE ROUMANIAN PEOPLE

In anii dinaintea marelui râzboiu mon- Avant la guerre, à laquelle la Roumanie Prior to the Great (World) War, du­
-dial, la care România a luat parte alătu- I prit part aux côtés des alliés, l’état de la ring which Roumania has fought on
rea de popoarele aliate, sănătatea publică la santé publique était en Roumanie dans the side of the Allies, Public Health in
în România era într’un progres continuu, un continuel progrès, grâce à l’organisa­ Roumania was in a continual progress
grație organizației sanitare a țării, cu tion sanitaire du pays avec ses médecins thanks to the country’s sanitary organi­
medicii săi sanitari rurali și agenți sâni- i et agents sanitaires ruraux, ses nombreux zation, with her rural sanitary physicians
tari, plătiți de Stat și, mai cu deosebire, cu hôpitaux ruraux, ses dispensaires et in­ and sanitary agents with her numerous
multele spitale rurale, dispensării și in­ firmeries destinés exclusivement à l’iso­ rural hospitals, dispensaries and infirma­
firmerii destinate exclusiv izolării conta- lement des malades contagieux. Cette or­ ries the exclusive destination of which
gioșilor. Un mare ajutor eră, și este dat ganisation trouve un appui précieux dans was to isolate contagious people. Conside­
acestei organizații, de facultățile noastre les facultés de médecine de București et rable assistance has been and is being
de medicină din București și Iași (din Iași (ancien royaume) et dans la faculté supplied to the organization referred to
vechiul regat) și de facultatea din Cluj (din de Cluj en Transilvania ainsi que dans by our Faculties of Medecine of Bucha­
Ardeal) precum și de Institutul de seruri l’institut de sérums et vaccins „Prof. Dr. rest and Iași (Old Kingdom) and Faculty
și vaccinuri „Dr. Cantacuzino“ din Capi­ Cantacuzino“ de la capitale. of Medecine of Cluj (Transylvania) and
tala țării. < the Institute of Serums and Vaccines
„Dr. Cantacuzino“ in the capital of the
country.

Marele răsboiu a făcut ca România să
piardă sute de mii de inși din cauza boa-
lelor contagioase, importate, mai cu deose­
bire de armatele rusești, care aveau, între
■ele, trupe din întreaga Rusie și din țările
asiatice.
Poporul român își repară însă treptat
pierderile, grație energicelor măsuri sani­
tare și mai ales prin vitalitatea rassei
române.
Această vitalitate se manifestă prin ma­
rea sa natalitate, cunoscută bine în istorie.
Numărul nașterilor crește din an în an,
nu numai în cifre absolute, ci și la coe­
ficient.
Cu toate marile epidemii și ruina ma­
terială, rămasă în urma marelui războiu,
România se reconstitue. Dovadă: exce­
dentul care se observă continuu în po­
pulație.
Astfel statistica demografică ne arată
excedente în toate provinciile:
Diferența
între nașteri Proporția
și morți la mia de
Provincia Anii un plus de locuitori
Pendant la guerre mondiale la Rou­
manie a perdu près d’un million d’habi­
tants, par suite des maladies contagieuses,
importées surtout par les armées russes,
qui étaient composées de troupes de toute
la Russie et des pays asiatiques.
Cependant, le peuple roumain comble
rapidement les pertes subies, grâce aux
énergiques mesures sanitaires qui ont été
prises et surtout grâce à la vitalité de la
race roumaine.
Cette vitalité se manifeste par une grande
natalité, bien connue dans l’histoire.
Le nombre des naissances croît chaque
année, non seulement en chiffres absolus,
mais aussi comme coëfficient.
Malgré les grandes épidémies et la
ruine matérielle, qui suivirent la guerre
mondiale, la Roumanie est en pleine re­
constitution et la meilleure des preuves
est fournie par l’excédent continuel de sa
population.
La statistique démographique nous mon­
tre des excédents dans toutes les provinces :
Difference
entre naissan­
ces et morts
Province Année un plus de
On account of the war Roumania has
lost hundreds of thousands of inhabitants
due to the contagious diseases introduced
in the country especially by the Russian
Armies among which there were troops
from the whole Russian Empire and Asia­
tic countries.
The Roumanian people is rapidly re­
placing these losses thanks to its ener­
getic sanitary measures and specially
to the vitality of the Roumanian race.
This vitality is manifested by means
of its great natality well known in history.
The number of births increases year
by year not only in absolute figures but
also in the coefficient.
In spite of the serious epidemies and
material ruin caused by the Great War
Roumania is recovering herself and this
is proved by the surplus continuously
to be noticed in her population.
The following demographic statistical
table points out, by provinces, the sur-
plus referred to:
Difference
Proportion in births and Proportion
par mille deaths, to 1000
habitants Provinces Years a surplus of inhab.

1919 24.740 3,4%„ 1919 24.740 3,4%, 1919 24.740 3,4%

1920 45 847 6,2°/.. 1920 45.847 6,2%, 1920 45.847 6,2»/,
Vechiul-Regat 1921 132.742 18,0»/M 1921 132.742 I8,O7„ 1921 132.742 18,0%
1922 127.346 17,3%. Ancien Royaume Old Kingdom
1922 129.346 17,3»/.,, 1922 129.346 17,3»/,
1923 123.867 16,5%. 1923 123.867 1923 123.867 16,57,
1924 135.709 17,6%. 1924 135.709 17,6%, 1924 135.709 17,6%
1919 13 067 5,1%« ( 1919 13.067 5,1%. 1919 13.067 5,17«
1920 27.183 10,5%., 1920 27.183 10,5%. 1920 27.183 10,5%
Basarabia 1921 48.472 16,67« ) 1921 48.473 16,6%, 1921 48.473 16,6»/,
1922 44 504 Basarabia . . . . Basarabia .
15,0%. 1922 44.504 15,07,, 1922 44.504 15,0%
1923 54.122 18,0%, 1923 54.132 18,0%, 1923 54.122 18,0»/,
1924 46.474 15,2%, ( 1924 46.474 15,2%, 1924 46.474 15,2%
1920 5.142 6,3»/,. 1920 5.142 6,3%, 1920 5.142 6,3%
1921 9.424 11,4%, 1921 9.424 11,47,0 1921 9.424 11,4%
Bucovina 1922 8.920 9,6%, Bucovina . . . . 1922 8.920 9,6»/„ Bucovina . 1922 8.920 9,6%
1923 7.666 9,1%, 1923 7.666 9,17.o 1923 7.666 9,17«
1924 10.258 12,1%, 1924 10.258 12,1%« 1924 10.258 12,17«
1920 46.568 9,1%, 1920 46.568 9,1%, 1920 46.568 9,1%
1921 57 658 11,1%, 1921 57.658 11,17«. 1921 57.658 11,17«
Ardeal . . 1922 55 618 10,6%, Ardeal ................ 1922 55.618 16,6%, Ardeal . . 1922 55.618 10,6%
1923 50.628 9,6%, 1923 50.628 9,6%. 1923 50.628 9,6%
1924 47.224 9,47.. 1924 47.224 9,4«/.. 1924 47.224 9,4»/.
 — 8

Dintre țările care au luat parte la răz-
boiu, Franța arată un deficit de 52 la 1000;
Belgia un excedent de 1.9 iar Italia de
asemenea 2,2 numai.
O comparație cu alte state arată că
România stă în fruntea țărilor (afară de
Rusia) prin natalitatea ei. (Vezi planșa).
lată un tablou de nașterile în cifre ab­
solute și cu excedentele în timp de zece
ani (vechiul regat):
Parmi les pays qui ont pris part à la
guerre, la France montre un déficit de
52 pour mille; la Belgique un excédent
de 1,9 et l’Italie de 2,2 seulement.
Une comparaison avec les autres États,
nous montre que. par sa natalité, le Rou­
manie est à la tête des pays européens
(sauf la Russie) (voir la planche).
Voici une statistique des naissances et
des excédents pendant dix années (dans
l’ancien royaume):
Of the countries which took part in
the War France shows a deficit of 52 to-
1000; Belgium a surplus of 1.9 and Italy
a surplus of only 2.2.
Further, a comparison with other coun­
tries shows that Roumania is, as far as her
natality is concerned, at the head of all
other countries (except Russia;.
(See graphic of natality). Here is a table-
of births in absolute figures and surplus-
during ten years (Old Kingdom).

Coeficientul la Coeficientul la
Anii Totalul nașterilor 1000 de locuitori Excedent Anii Totalul nașterilor 1000 de locuitori Excedent
Année Total naissances Coefficient par mille Excédent Années Coffîcient par miile
habitants Total des naissances Excédent
Years Total of births Surplus Years habitants
Coefficient to 1000 Total of births Surplus
Coefficient to 1000
inhab. inhab.

1901 240.703 39,4 13,3°/00 1911 299.870 42,0 17,0°/nn

1902 241.886 39,0 11,4°/oo 1912 314.090 43,4 20,5°/nft
1903 252.246 40,1 14,5°/00 1913 399.625 42,1 16,0°'
1904 256.177 40,1 I6,4°/OO 1914 327.345 42,1 18,6%0
1905 248.145 38,3 15,1 «/oo 1915 314.544 40,5 16,OO/oo
Media Media
Moyenne
Average
247.883 39,4 14,1 Moyenne 314,095 42,0 17,6%o
Average

1906 276.803
1907 275.115
1908 272.850
1909 282.342
1910 273.106
Media
Moyenne 273.243
Average
Suprafața și populațiunea
României Noui.
Suprafața teritorială a României noui
este de 294.244 Km. □, populată acum
cu aproape 17.500.000 locuitori.
Una dintre caracteristicile acestei popu­
lații este că: 82 la sută trăiesc în co­
munele rurale, iar restul în marile și micile
orașe.
Densitatea populației este de 56 locuitori
pe kilometrul pătrat.
După naționalitate, statisticile arată că
locuitorii României sunt, în mare majori­
tate, de origine română; ei formează trei
sferturi din populația totală.
Prop, la %
Naționalitate. locuitori.
Români...............................................73.1
Unguri........................................... 8.5
Germani.......................................
Ruși............................................... 3.3
Bulgari...........................................
Israeliți...........................................
Alte naționalități (Greci, Turci,
Armeni, Tătari, Sârbi, Italieni,
Francezi)...................................
100.00
înaintea războiului nostru național de
întregire (1916—1918) România cuprindea
34 județe, împărțite — din punct de vedere
istoric —în4 provincii: Moldova, Munte­
nia, Oltenia și Dobrogea, care reprezentau
împreună o suprafață totală de 137.903
kilometri pătrați.
Astă-zi teritoriul României și-a îndoit
suprafața. Nouile provincii, populate în
mare majoritate de Români sunt: Basa­
rabia, Bucovina, Transilvania, Banatul,
Crișana și Maramureșul.
Nouile teritorii române formează un total
de 37 județe cu o suprafață de 156.341
kilometri pătrați.
In România, întregită
39,9 15,9«/oo En Roumanie, après la guerre
41,7 14,7°/00 In Greater Roumania 'after
40,3 12,9«/00 the war
41,1 13,7°/00
39,8 14,4«/oo 1919 325.562 22,9°/00 loc. 2,3%0 loc.
1920 539.359 33,7°/oo „ 7 7° oo n
1921 620.460 38,1 °/ 00 „ 15,1°/OO n
1922 613.726 37,2°/oo „ 14,4°/00 „
40,4 14,3°/oo 1923 608.763 36,O°/00 „ 13,7°/00 „
1924 623.580 36,6°/00 „ 14,1°/OO „
Superficie et population de la Area and population of New
Roumanie Nouvelle. Roumania.
La superficie territoriale de la Rouma­ The total area of New Roumania is-
nie nouvelle est de 294.244 km. carrés, 294.244 square klm., with a population of
peuplés à présent d’environ 17.500.000 about 17.500.000 inhabitants.
habitants.
Une des caractéristiques de cette po­ One of the features of this population
pulation, est que 82 pour cent vivent is the fact that a proportion of 82°/a.
dans les communes rurales et le reste lives in the rural communes and the rest
seulement dans les grandes et les petites in the large and small towns. As regards
villes. density there are 56 inhabitants to a
square klm.
La densité de la population est de 56 As regards nationalities the statistics
habitants par kilomètre carré. disclose that the great majority of the
D’après la nationalité, les statistiques inhabitants of Roumania is of Roumanian
montrent que: les habitants de la Rou­ origin representing three thirds of the
manie sont, en grande majorité, d’origine total population.
roumaine; ils forment les trois quarts de
la population totale.
Prop, par 100 Proportion to-
Nationalité d’origine. habitants. Nationality % inhab.
Roumains....................................... 73.1 Roumanians...................................... 73.1
Maghiars (hongrois).................... 8.5 Hungarians........................................ 8.5
4.3 Allemands................................... 4.3 Germans............................................ 4.3
Russes........................................... 3.3 Russians............................................ 3.3
1.5 Bulgares....................................... 1.5 Bulgarians........................................ 1.5
4.8 Izraélites....................................... 4.8 Jews ..................................................... 4.8
Autres nationalités (Grecs, Armé­ Other nationalities: Greeks, Turks,
niens, Turcs, Tatares, Serbes, Armenians, Servians, Tartars,
4.5 Italiens, Français).................... 4.5 Italians, French:............................ 4.5
100.00 100?°
Avant notre guerre nationale (1916— Previous to our National War (1916-1918)
1918), la Roumanie comprenait 34 dépar­ Roumania comprized 34 districts divided,
tements, repartis—au point de vue histo­ from an historical point of view, into
rique—en 4 provinces, à savoir : Moldova, 4 provinces: Moldavia, Muntenia Oltenia
Muntenia, Oltenia et Dobrogea, répresen- and Dobrogia, representing a total area of
tant une superficie totale de 137.903 km2. 137.903 sq. klm.
A l’heure actuelle, le territoire de la At present, the territory of Roumania
Roumanie a doublé en superficie. Les nou­ has doubled. The new provinces inhabited
velles provinces, peuplées en grande ma­ largely by Roumanians, are: Basarabia,
jorité de Roumains, sont les suivantes: Bucovina, Transilvania, the Banat, Cri­
Basarabia, Bucovina, Transilvania, Ba­ șana and Maramureș.
nat, Crișana, Maramureș.
Les nouveaux territoires roumains for­ The new Roumanian territories form a.
ment actuellement un ensemble de 37 total of 37 districts with a total area of
départements, d’une superficie totale de 156.341 sq. klm.
156.341 km. carrés.
 CREȘTEREA NATURALA A POPULAȚIUNII IN ANH 1920—1924
AUGMENTATION NATUREL DE LA POPULATION 1920-1924

1.100.000
1.086.471
NATALITATEA ȘI MORTALITATEA ÎN ANII 1920-1924
1924 1.004.934
92,5%
900.000

PENTRU 1000 LOCUITORI 800 000

(POUR 1000 HABITANTS) 1923 .3
700.000

EDIUL RI
MILIEU RU
600 000
237.490 1922 3 500.000
>2
r>
400.000
"300.000
248.303 1921
200.000
81.537
100 000
124.730 1920 7.5%
KUIUM
CIFRE ABSOLUTE (chiffres absolus)
---- 0

NATALITATEA ÎN DIVERSE ȚARI DIN EUROPA

SPORUL NATURAL AL POPULAȚ1UNEI ÎN ANII 1880-1924 (NATALITÉ DANS LES DIVERSES PAYS DE L'EUROPE)
(EXCÈDENT NATUREL 1880-1924)
1880-1924

Sw •
» REPARTIȚIA GEOGRAFICA A NEBUNIEI
BÂEȚI REPARTITION GEOGRAPHIQUE DE LA FOLIE
FETE
PROPORȚIA LA 100.000 LOCUITORI
51,3% 46,7% (POUR 100.000 HABITANTS)
GARÇONS FILLES
B ARBAȚI
□ HOMMES
______ 1924 FEMEI
NĂSCUȚI VllX. 7 LEGITIMI
FEMMES 9,837.«.
98,17. 90,37.
NES-VIVANTS LEGITIMES

NASCUȚI MORȚI NELEGITIMI

MORT-NES ILLEGITIMES

1924
ALTE CONFESIUNI

23,7%

AUTRES

□
ORTO CONFESS.

ROMANIA
20

— ORTHODOX
—
10
CAUZELE MORTALITĂȚII ÎN COMUNELE URBANE DIN ROMÂNIA
,824 33 (CAUSES DES DÉCÈS DANS LES VILLE DF ROUMANIE)
5-
|l880 10000
0

6500

“'S
EVOLUȚIA EPIDEMIILOR DE TIFOS EXANTEMATIC. VARIOLA Șl FEI -SJ? 6000
(L’EVOLUTION DES EPIDEMIES DE TYPHUS EXANTHEMATIQUE, VARIOLE ET FIE Oo
Oo
22 5500
1920
FEBRA RECURENTA 20.000
(FIÈVRE RECURRENTE)

16.000 ££ 4500

12.000 4000
20.580
8000

TIFOS EXANTEMATIC -Ș3 3000

4000 (TYPHUS EXANTHEMATIQUE) «Z O
Q

" (/)2500
40.000 M-££
U-
^5 2000

30.000

20.000

10.000

84 râmași
(restant'ala fin
de lannée)

sorfr. g c? s. a . bmwresti
 Organizația Sanitară a României
L’organisation Sanitaire de la Roumanie
Sanitary organization of Roumania

MIHISTCRC

La SâHT€ CT LASSISTâNCC

social

———------- ' / / /
Z
z
z
/ /
z Z
/ 1
------------- -------------------------------
La direction de l'assistance
//// La caisse de la santé publique L’office national I.O.V.
sociale.
(invalides,orphelins et veuves.)

' 1
Le service dulaprorec-
tiondeiamère.del'enfepi
er des infirmes.
1 -------------------
s 7 ' ' /
\ Y Y \ ------------ 7TT--------------
1
Í (
Le service de ia protection des i
veil'earis.a de la lutté contre 1 Le service Le service
le vacabcogageetproshhjh'on 1 La section de La section de la La section de la lutte contre
1 administratif des protections
1
l’assistance médicale salubrité publique les maladies sociales

Le servie desauTOEcos&X" •
liletaiMMiMniniqiLèsiiia L’inspectorat
Fasance.etétiaw ’mbuhorbépwoie
et le contrôle.

La direction générale sanitaire.

Le service de la statistique.des
érodes,de la propagande,^ musée
et de la bibliothèque. Le service contentieux

Le service de I assis­ Le service des phar- I

tance hospitalière. I macieset drogueries. I
Le service des depó
de médicaments.

Le service du personel, du
4 1 1
/
/ 4
sécrérariar et de l’intenden- \ Bureau international de L’inspectorat Le service delà comptabilité
Linsiitui de sérums /
ce l'hygiène. balnéo-clima tique. et 1 inspectorat du cotrôle fi
X et vaccins. /
x nancier.
/
/
/

f
/
/
,----------L_
Le service technique Le service des matériaux
(L’économat.)

Facultatea de medicină, București

La faculté de Médecine, de București
Faculty of Medecine, București

78637. 2
 II. ORGANIZAȚIA SANITARĂ A ROMÂNIEI
1. Organizația sanitară sub dependența jYlirtisterului Sănătății și Ocrotirilor Sociale. 2. Organizația sanitară de
sub depend. Ministerului Muncii. 3. 2>/r. Căilor ferate. 4. Organizația sub depend. Ministerului de răsboi.

L’ORGANISATION DES SERVICES SANITAIRES DE LA ROUMANIE

L’organisation Sanitaire: I. Sous la dependance du Ministère de la Santé. 2. Sous la dependance du
Ministère du Travail. 3. Sous la Direction du Ministère des Communications et 4. du Ministère de la Guerre.

SANITARY ORGANIZATION OF ROUMANIA

I. Sanitary organization under the Ministry of Health and Social Welfare; 2. Sanitary organization
under the Ministry of Labour; 3. Sanitary organization under the Direction General of State Railvays
(C. F. R.) 4. Sanitary organization under the Ministry of War.

I. Organizația sanitară civilă I. L’organisation sanitaire civile. I. Civilian Sanitary Organization

a) Sub dependența Ministerului Sănătății a) Sous l'égide du Ministère de la Santé et des a)Under the Ministry of Health and Social
și Ocrotirilor Sociale. protections sociales. Welfare.
Aproape toate serviciile sanitare și de Presque tous les services sanitaires et Nearly all the sanitary services and
asistență socială ale României sunt sub d’assistance sociale de la Roumanie sont those of social assistance of Roumania
dependența Ministerului Sănătății publice sous la dépendance du „Ministère de la are under the Ministry of Public Health
și al Ocrotirilor sociale. Serviciul sanitar Santé et de l’Assistance sociale“. Le ser­ and Social Assistance. The Sanitary Ser­
se compune din două elemente: serviciul vice sanitaire se compose de deux élé­ vice is composed of two elements: the
central și serviciul periferic. ments: le service central et le service Central Service and the Peripheric Service.
périphérique.
Serviciul central se compune din ur­ Le service central se compose de di­ The Central Service is composed of
mătoarele direcții: rections suivantes: the folloving Directions:
I. Direcția generală sanitară. I. La Direction générale sanitaire I. Direction General of Sanitary
Service.
II. Direcțiunea asistenței sociale. II. La Direction de l’assistance so­ II. Direction of Social Assistance.
ciale.
III. Oficiul național I. O. V. (protec- III. L’office national I. O. V. (invali­ III. National Office I. O. V. (Protec­
țiunea invalizilor, orfanilor și văduvelor des, orphelins et veuves de guerre). tion of disabled Soldiers, Orphans and
de răsboi). War Widows).
IV. Casa Sănătății care se ocupă cu IV. La caisse de la santé qui s’occupe IV. Health Home dealing with the coor­
studii și realizarea așezămintelor sanitare șides études et de la réalisation matérielle dination and carrying out of sanitary
a lucrărilor edilitare de natură sanitară. des établissements sanitaires et des œuvres vorks and aediletary works of a sanitary
sanitaires d’édilité. character.
V. Serviciul de statistică, propagandă, V. Le service de la statistique, de la V. The Statistical, Propaganda, Studies,
publicistică, de studii și muzee. propagande, des études, des musées et de Museums and Publicity Service.
la publicité.
VI. Serviciul contabilităței. VI. Le service de la comptabilité. VI. Accounts Service.
VII. Serviciul contenciosului. VII. Le service du contentieux. VII. Legal Advisers Service.
VIII. Serviciul economatului. VIII. Le service de l’économat, VIII. Supplies Service.
IX. Serviciul technic. IX. Le service technique. IX. Technical Service.
X. Serviciul personalului. X. Le service du personnel. X. Personnel Service.
Serviciul periferic, sau exterior, este I. Le service périphérique ou extérieur The Peripheric or External Service
împărțit în două mari ramuri: est divisé en deux grandes branches: is divided into two large branches:
I. Asistența sanitară îndeplinită de I. L'assistance sanitaire, qui est as­ I. Sanitary Assistance entrusted to the
„medicii sanitari“ cari sunt medici func­ surée par des médecins fonctionnaires de „Sanitary physicians“, government em­
ționari ai Statului (igieniști, autorizați a l’Etat—hygiénistes autorisés à prendre les ployees, hygienists, authorized to take
lua măsuri pentru prevenirea și pentru mesures pour la prévention, ainsi que i steps with a view to preventing and com­
lupta contra bolilor epidemice și endemice). pour la lutte contre les maladies épidémi­ batting epidemic and endemic diseases.
Ei au dreptul de a ordona izolarea bol­ ques et endémiques. Ils ont le droit d’or­ They have the right of ordering the iso­
navilor și desinfecția, având ca ajutor pe donner l’isolement des malades et la dé­ lation of sick people and their disinfection ;
„agenții sanitari“ (amploiați posedând no­ sinfection, ayant comme aides les „agents they are assisted by „sanitary agents“,
țiuni de igienă publică și de medicină sanitaires“ (employés possédant des no­ (employees having a knowledge of public
dobândite în școli speciale) și moașele tions d’hygiène publique et de médecine, hygiene and medicine acquired in special
circumscripției. Ordinele medicului sanitar acquises dans des écoles spéciales) et les schools) and by the mid-wives of the res­
sunt executate de prefecți, pretori și pri­ sages-femmes des circonscriptions res­ pective districts. The advice given by a
mari. pectives. Les ordres du „médecin sani­ „sanitary physician“ is carried out by
taire“ sont éxecutés par les préfets, sous- prefects, sub-prefects and mayors.
préfets et maires.
 — 12 -

Din punct de vedere administrativ țara
întreagă fiind împărțită în 71 județe, ser-
serviciul sanitar din fiecare din ele este
condus de un medic primar, care are sub
ordinele sale pe medicii de circumscripții
rurale, avându-și fie care reședința într’o
comună rurală.
Aceeași organizație sanitară (medici de
circumscripții urbane) există în micile și
marile orașe.
II. Asistența spitalicească se dă în
spitale care se divid în trei mari grupe:
a) Spitale depinzând de stat (de Minis­
terul Sănătății publice; de Ministerul de
răsboiu; de Ministerul Muncii și de alte
autorități ale Statului).
b) Spitale care depind de diferite ad­
ministrații publice puse numai sub con­
trolul Ministerului Sănătății și
c) Spitale depinzând de Comunitățile
izraelite și de diverse instituții de bine­
facere.
Medicii spitalelor sunt ajutați de un
personal subaltern compus din subchirurgi
și infirmiere, având o pregătire specială.
Au point de vue administratif le pays
étant divisé en 71 départements, (Județ“),
le service sanitaire de chacun d’eux est
dirigé par un „médecin primaire“ (mé­
decin en chef) qui à sous ses ordres les
médecins de circonscriptions rurales (d’ar­
rondissement), résidant dans les communes
rurales (cheflieu de la circonscription). La
même organisation sanitaire (médecins de
circonscriptions urbaines) existe dans les
grandes et petites villes.
II. L'assistance hospitalière se donne
dans les hôpitaux qui appartiennent eux-
mêmes aux trois catégories suivantes:
а) Les hôpitaux dépendant de l’Etat
(du Ministère de la Santé publique, du
Ministère de la guerre, du Ministère du
Travail et d’autres autorités de l’Etat).
б) Les hôpitaux qui dépendent de dif­
férentes administrations publiques et qui
sont seulement placés sous le contrôle
du Ministère de la Santé, et
c) les hôpitaux dépendant des commu­
nautés israélites et de diverses institu­
tions de bienfaisance.
Les méiecins d’hôpitaux sont aidés par
un personnel subalterne composé de sous-
chirurgiens et infirmières, ayant une pré
paration spéciale.
From an administrative point of view
the country is divided into 72 districts
and the sanitary service of each of them
is placed under the leadership of a „pri­
mary physician" (physician-in-chief) who
has under his orders the physicians of
rural circumscriptions, each of them ha­
ving his head-office in a rural commune.
The same sanitary organization (physi­
cians of urban circumscriptions) exists in
the smaller and larger towns.
II. Hospital assistance: is given in
hospitals which belong to three groups:
a) Hospitals under the control of the
Government (i.e. Ministry of Public Health,
Ministry of War, Ministry of Labour and
of other Government Institutions).
b) Hospitals which depend on various
public administrations and controlled only
by the Ministry of Health and
c) Hospitals which depend on the Je­
wish Congregations or other Benevolent
Societies.
The hospital physicians are assisted by
a subaltern staff composed of under-sur­
geons and nurses having special training.

Serviciul controlului. Le service du contrôle. Controle Service.

Serviciul de control al administrației sa­ Le service de contrôle de l’administra­ The control service of the Civil Sanitary
nitare civile este compus din 11 inspec­ tion sanitaire civile du royaume, est Administration is composed of 11 Sanitary
tori generali sanitari, țara fiind împărțită assuré par onze inspecteurs sanitaires, Inspectors, the country being therefore
din punct de vedere al controlului sanitar le pays étant divisé à ce point de vue, divided into eleven sanitary regions: the
în 11 regiuni sanitare: en onze régions: la 1-ère région, ayant I region, the head-office of the Inspecto­
1-a regiune având ca reședință a ins­ pour résidence de l’inspecteur la ville rate being in Craiova, includes 6 districts:
pectorului orașul Craiova, este compusă Craiova, est composée de 7 départements : 'Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Roma­
din 6 județe: Dolj. Gorj, Hunedoara, Me­ Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Roma­ nați, Vâlcea; the II region, head-office
hedinți, Romanați, Vâlcea; a 2-a regiune nați, Vâlcea ; la 2-ème région ayant la rési­ in Pitești, includes 5 districts: Argeș,
are ca reședință orașul Pitești, cu 5 județe: dence à Pitești, comprend cinq départe­ Dâmbovița, Muscel, Olt, Teleorman; the
Argeș, Dâmbovița, Muscel, Olt, Teleor­ ments: Argeș, Dâmbovița, Muscel, Olt, III region, head-office in București inclu­
man; a 3-a regiune cu reședința în Bucu­ Teleorman ; la 3-ème région ayant la rési­
des 7 districts: Buzău, Caliacra, Con­
rești cu 7 județe: Buzău, Caliacra, Con­ dence à Bucarest: Buzău, Caliacra, Con­ stanța, Durostor, Ialomița, Ilfov, Vlașca;
stanța, Durostor, Ialomița, Ilfov, Vlașca; stanța, Durostor,Ialomița, Ilfov, Vlașca; la
the IV region, head-office in Brașov, in­
a 4-a regiune cu reședința în Brașov nouă 4-ème région ayant la résidence à Brașov,
cludes 9 districts: Alba, Brașov, Făgăraș,
județe: Alba-Inferioară, Brașov, Făgăraș, avec neuf départements: Alba-Inferioară,
Odorhei, Prahova, Sibiu, Târnava-Mare,
Odorheiu, Prahova, Sibiu, Târnava-Mare, Brașov, Făgăraș, Odorheiu, Prahova, Sibiu,
Târnava-Mică, Trei Scaune; the V region,
Târnava-Mică, Trei Scaune; a 5-aregiune Târnava-Mare, Târnava-Mică,Trei Scaune ;
head-office in Galați, includes 7 districts:
cu reședința la Galați 7 județe: Brăila, la 5-ème région avec résidence à Galați
Braila, Cahul, Covurlui, Ismail, Tecuci,
Cahul, Covurlui, Ismail, Tecuci, Tulcea, (septdépartements): Brăila, Cahul, Covur­
Tulcea, Tutova; the VI region, head-office
Tutova; a 6-a regiune cu reședința la Ba­ lui, Ismail, Tecuci, Tulcea, Tutova; la
in Bacău includes 6 districts: Bacău, Ciuc,
cău cu 6 județe: Bacău, Ciuc, Neamț, 6-ème région avec la resilence à Bacău
Neamț, Putna, Râmnicu-Sărat, Roman;
Putna, Râmnicu-Sărat, Roman; a 7-a re­ avec six départements: Bacău, Ciuc,
the VII region, head-office in Iași, inclu­
giune cu reședința la lași 5 județe: Bălți, Neamț, Putna, Râmnicu-Sărat, Roman,
des 5 districts: Bălți, Botoșani, Iași, So­
Botoșani, Iași, Soroca, Vaslui; a 8-a re­ la 7-ème ayant la résidence à lași (avec
roca, Vaslui; the VIII region, head-office
giune cu reședința la Cernăuți cu 8județe: 5 départements): Bălți, Botoșani, Iași,
in Cernăuți includes 8 districts: Fălticeni,
Fălticeni, Câmpulung, Cernăuți, Dorohoiu, Soroca, Vaslui ; la 8-ème région ayant la
Câmpulung, Cernăuți, Dorohoi, Hotin,
Hotin, Rădăuți, Storojineț, Suceava; a 9-a résidence à Cernăuți avec 8 departements :
Rădăuți, Storojineț, Suceava; the IX region
regiune cu reședința la Chișinău cu 5 ju­ Fălticeni, Câmpulung. Cernăuți, Dorohoiu,
head-office in Chișinău includes 5 dis­
dețe: Lăpușna, Cetatea-Albă, Fălciu, Or- Hotin, Rădăuți Sorojineț, Suceava; la
tricts: Lăpușna, Cetatea-Albă, Fălciu, Or-
heiu, Tighina; a 10-a regiune cu reședința 9-ème avec résidence à Chișinău comprend
Ia Arad cu 5 județe: Arad, Bihor, Caraș, cinq departements: Lăpușna, Cetatea- hei, Tighina; the X region, head-office
Severin, Timiș și a 11-a regiune cu re­ Albă, Fălciu, ürheiu, Tighina; la 10-ème in Arad includes 5 districts: Arad, Bihor,
ședința la Cluj cu 8 județe: Cluj, Năsăud, région avec résidence à Arad ayant cinq
Caraș, Severin, Timiș; and the XI region
Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu-Mare having its head-office in Cluj includes 8
departments: Arad, Bihor, Caraș, Seve­
Turda și Someș. districts: Cluj, Năsăul, Maramureș, Mureș,
rin, Timiș, et la 11-ème région avec ré­
In împlinirea atribuției lui, Ministrul sidence à Cluj comprend huits départa- Salaj, Satu-Mare, Turda, Someș.
Sănătății publice și Asistenței sociale, este ments: Cluj, Năsăud, Maramureș, Mureș, The Minister of Public Health in the
secondat de un secretar general, doctor Salaj, Satul-Mare, Turda et Someș. execution of his duties, is assisted by a
în med. de consilii technice, de serviciul Secretary General, doctor in medecine
Pour l’accomplissement de son attribu­
de control și de direcțiunile sus amintite. tion, le Ministre de la Santé publique et by Technical Councils, by Control Servi­
ces and by the three Directions referred
de 1 assistance sociale, est secondé par un to above.
secrétaire général, docteur en médecine, et
par des conseils techniques, service decon­
trôle et par les directions sus mentionées.

Consilii technice.
1. Consiliul sanitar superior își dă
avizul asupra tuturor chestiunilor impor­
tante, privitoare la igiena publică și asupra
mersului serviciului sanitar. Ministrul Să­
nătății este de drept președintele acestui
consiliu.
2. Comisia superioară de igienă și
salubritate industrială are ca atribuții
de a rezolva procesele în apel asupra ches­
tiunilor industriale și de a studia diferite
chestiuni de resortul industriei, din punct
de vedere sanitar.
3. Comisia medico-legală,
4. Comisia chimico-farmaceutică,
5. Comisia administrativă și
6. Comisia de disciplină, care se pro­
nunță asupra a tot ce privește situația func­
ționarilor sanitari (numirea personalului,
concursuri, chestiuni de disciplină și sanc­
țiuni pentru abaterile medicilor funcțio­
nari).
★ ♦
* ♦
Serviciile sanitare ale județelor și ale
unora dintre marile orașe, au un con­
siliu technic consultativ, cunoscut sub nu­
mele de „Consiliul de igienă". Acest
consiliu supraveghează sănătatea publică
și iea măsurile necesare pentru amelio­
rarea condițiunilor igienice ale județelor
și orașelor.
* ★
♦ ♦
Multe județe posedă infirmerii rurale
■compuse dintr’un dispensar și o locuință
pentru medic.
Fiecare infirmerie e înzestrată cu ma­
terialul necesar pentru ospitalizarea a
10—15 bolnavi, în cazuri urgente și ser­
vesc, în special, ca localuri de izolare a
bolnavilor contagioși.
Asistența Spitalicească.
In România, spitalele au fost înființate
de vechii prinți domnitori și de alți membri
ai aristocrației române, precum și de au­
torități bisericești, sau diferite persoane
bogate, care le-au lăsat moștenire averea
lor. Actele și documentele vechi po­
menesc drept cele mai vechi așezăminte
spitalicești, înființate sub oblăduirea bise­
ricii, pe acele din Bistrița, datând de pe
la sfârșitul veacului ai 13-lea. Tot în acele
vremuri îndepărtate (1295) documentele
vorbesc de spitale în: Brașov, Sibiu, Râș­
nov, Turda, etc. Se pare că Bistrița ar
fi fost un centru de cultură medicală, —
căci, foartea dese ori, Domnii principate­
lor românești, având nevoie de medici,
și-i aduceau de acolo. Astfel, Mihai-Vi-
teazul și-l aduce pe doctorul Maraldi, din
Bistrița, la 1589, — și tot din Bistrița, la
1556, Alexandru Lăpușneanu, fiind bol­
nav, chemă un medic să-l îngrijească, iar
Doamna Elena, soția lui Matei Basarab
cere, să vie dela Sibiu, un medic în ajutorul
soțului său, după ce acesta fusese rănit
în lupta dela Finta. Cel mai vechiu spi­
tal—pomenit în Valahia—este acel din
Sân-Mitreni, înființat în 1524 de domni­
torul loan Vladislav. După această dată
nu se mai găsesc indicațiuni precise des­
pre spitalele din România, până’n anul
— 13 —
Conseils techniques.
1. Le conseil sanitaire supérieur qui
donne son avis sur toutes les questions
importantes concernant l’hygiène publi­
que et l’activité du service sanitaire. Le
Ministre de la Santé est de droit le pré­
sident de ce conseil.
2. La Comission d'hygiène et de sa­
lubrité industrielle a pour attribution de
résoudre les procès en appel sur les ques­
tions industrielles et d’étudier les diffé­
rentes questions du ressort de l’industrie,
au point de vue sanitaire.
3. La commission médico-legale,
4. La Commission chimico-pharma-
ceutique,
5. La commission administrative et
6. La commission de discipline, qui se
prononce sur tout ce qui concerne la si­
tuation des fonctionnaires sanitaires (nom-
mination du personnel, concours, ques­
tions de discipline et sanctions pour les
médecins fonctionnaires).
* *
Les services sanitaires des départe­
ments et de quelques unes des grandes
villes, ont un conseil technique consul­
tatif, connu sous le nom de conseil d'hy­
giène. Ces conseils surveillent la santé
publique et prennent les mesures néce-
saires pour l’amélioration des conditions
hygiéniques des départements et des villes.
¥ ¥
Beaucoup d’arrondissements possèdent
des „infirmeries rurales“, composées d’un
dispensaire et d’un logement pour le mé­
decin. Chaque infirmerie est dotée de
tout le matériel nécessaire pour l’hospi­
talisation de dix à quinze malades, dans
les cas urgents, et sert spécialement
comme local d’isolement des malades
contagieux.
L’assistance hospitalière.
Les vieux actes et documents datant
de la fin du XlII-ème siècle parlent des
hôpitaux de Bistrița comme des plus an­
ciens établissements fondés sous la pro­
tection de l’église.
Dans cette époque lointaine (1295) les
documents parlent encore des hôpitaux
de Brașov, Sibiu, Râșnov, Turda, etc.
Bistrița semble avoir été un centre de
culture médicale ,car très souvent les prin­
ces régnants dans les principautés rou­
maines, ayant besoin de médecins, les
faisaient venir de cette ville, Mihai Vi­
teazul fait venir de Bistrița, en 1589, le
docteur Mu raidi et, en 1556, Alexandre
Lăpușneanu étant malade fait venir pour
le soigner un médecin de Bistrița.
La Princesse Hélène, épouse de Mathieu
Bassarab fait venir un médecin de Sibiu
pour soigner la blessure reçue par le
prince dans la bataille de Finta.
Les hôpitaux ont été fondés, en Rouma­
nie, par les anciens princes régnants et
d’autres membres de l’aristocratie rou­
maine, ainsi que par différentes person­
nes riches, qui leur ont légué leur for­
tune. Le plus ancien hôpital de Rouma­
nie est l’hôpital de St. Mitreni, fondé en
1524 par le prince régnant Jean Vladis­
lav. Après cette date l’on ne trouve plus
Technical Councils.
1. The High Sanitary Council which
is consulted on all important questions
regarding the public hygiene and conduct
of the sanitary service. The Minister of
Health is by right the chairman of this
Council.
2. The High Hygiene and Industrial
Salubrity Board is required to settle al-
cases, in which an appeal was madei
concerning the industrial questions and
to study various industrial questions from
a sanitary point of view.
3. Medico-Legal Board,
4. Chimico-Pharmaceutical Board,
5. Administrative Board and
6. Board of discipline which settles all
matters regarding the status of the sani­
tary employees (appointment of staff, exa­
minations, matters of discipline, punish­
ments to physicians and employees for
infractions).
*
* ♦
The sanitary services of the districts
and of some of the larger towns, have a
Consultative Technical Board known un­
der the name of „Board of Hygiene“.
This Board supervises the public health
and takes steps towards the improvement of
hygienic conditions in districts and towns.
*
* ♦
Many districts own „rural infirmaries“
composed of a dispensary and lodgings
for the physician in charge. Each infirmary,
is supplied with the material necessary
to hospitalize 10-15 patients needing an
urgent service; they are used as special
quarters for the isolation of contagious
sick people.
Hospital Relief.
Hospitals in Roumania have been built
by the old ruling princes and by other
members of the Roumanian aristocracy
as well as by various wealthy people
leaving their fortunes to them.
Old papers and documents disclose that
the oldest hospitals, founded under the
patronage of churches, are those of Bis­
trița, said to have been founded by the
end of the 13 century.
Besides this, the same documents refer
to the hospitals of Brașov, Sibiu, Răsnov,
Turda etc. which existed in those remote
times (1295). It would appear that Bistrița
has been a central point for medical cul­
ture, as oftentimes the Reigning Princes
of the Roumanian Principalities, being in
need of physicians, used to call them from
there. Thus, Michail the Brave calls Doctor
Maraldi from Bistrița in 1589. In 1556 Ale­
xandru Lăpușneanu being ill calls a doc­
tor, also from Bistrița, to attend to him
and Princess Elena, wife of Matei Basa­
rab, urged a physician from Sibiu to come-
and attend to her husband after he got
wounded in the battle of Finta.
The oldest hospital in Roumania is
the „Saint Mitreni“ Hospital founded in
1524 by the reigning prince Jean Vladis­
lav After this date no clear records can be
 14 —

1695, când a fost înființat spitalul Colțea, d’in lications précises sur les hôpitaux en found regarding hospitals in Roumania un­
de spătarul Mihai Cantacuzino, la Bucu­ Roumanie, jusqu’à l’année 1695, lorsqu’à til 1695 when a nobleman, Mihai Cantacu­
rești, aproape de mănăstirea care-i poartă été fondé par le spatar Michel Cantacu- zino, founded the Colțea Hospital of Bucu­
numele. In Valahia, ca și în Moldova, zène l’hôpital Coltzea de București, près rești, near the monastery bearing the same
spitalele erau administrate de consilii nu­ du monastère, qui portait le même nom. name. In Muntenia and in Moldova hos­
mite epitropii. In secolul al 17-lea s’a En Valachie, ainsi qu’en Moldavie les pitals were administered by certain Boards
stabilit în Valahia epitropia mânăstirei hôpitaux étaient administrés par des con­ of Trustees. In the 17th century there has
Colțea (1695) și apoi a mănăstirii Pan- seils nommés «curatelles». Au XVII siècle been set up the Trustees Board of the Col­
telimon, (1735). Prințul Alex. Mavrocor- a été nommée en Valachie la curatelle
țea Monastery (1695) in Muntenia and that
dat a înființat, în 1875, epitropia spitalului du monastère Coltzea (1695) et celle du of the Pantelimon Monastery (1735). Prin­
Sft. Spiridon din Iași. In 1838 banul Brân- monastère de Pantelimon (à 1735) Le ce Alexander Mavrocordat had founded,
coveanu a înființat spitalul Brâncoveanu. prince régnant Alexandre Mavrocordat a in 1875 in Iași the Trustees Board of the
In 1813 s’a înființat—prin subscripție pu­ fondé en 1785, la curatelle de l’hôpital St. Spiridon Hospital. In 1838 Prince Brân­
blică—spitalul „Filantropia“. In 1832aceste i St.-Spiridon de Iași. En 1838 le ban- coveanu founded the Brâncoveanu hos­
două epitropii formează, reunindu-se, o (prince) Brancovan a fondé l’hôpital pital. The „Filantropia“ hospital was foun­
eforie a spitalelor. De la această dată Brâncoveanu. En 1813 a été fondé, par ded in 1813 by public contribution. In
Eforia spitalelor a continuat să înființeze souscription publique, l’hôpital «Philantro­
1832 these two Trustees Boards fused
spitale, din când în când, nu numai în Bu­ pie». En 1832, ces deux curatelles for­
giving birth to the Hospitals Ephory,
curești dar și în alte localități din Vala­ ment, en s’unissant, une Ephorie des which began to found, now and then,
hia. Epitropia Sft. Spiridon din Iași a fon­ hôpitaux. A partir de celte date l’Ephorie new hospitals, not only in București but
dat și ea, în Moldova, mai multe spitale ast­ des hôpitaux a continué, de temps en also in other parts of Muntenia. The
fel că, la începutul secolului al 19-lea, se temps, a fonder des hôpitaux non seule­ Trustees Board of the St. Spiridon Hos­
văd funcționând spitale organizate în: Bu. ment à București, mais aussi dans d’autres
pital has also founded several hospitals
curești, Iași, Roman, Focșani, Craiova localités de la Valachie. La curatelle de in Moldova so that at the beginning of
și în județul Buzău. La Slatina funcționa Sft. Spiridon de Iași a fondé, elle aussi, the 19th century there could be seen
spitalul Ionașcu. Prințul Barbu Știrbei plusieurs hôpitaux en Moldavie, de sorte functioning well organized hospitals in
(1853) a înființat alte spitale permanente qu’au commencement du XIX siècle l’un București, Iași, Roman, Focșani, Craiova
în diferite județe din Valahia, purtând voit fonctionner des hôpitaux, bien orga­ and in the district of Buzău. In Slatina
numele de spitale județene. nisés à Bucarest, a Iassy, à Roman, there was functioning the Ionașcu Hos­
Comunitățile evreești, atât în Moldova à Focșani, Craiova et dans le départe­ pital. Prince Barbu Știrbey founded (1853)
cât și în Valahia, au înființat de ase­ ment de Buzău. A Slatina fonctionnait other permanent hospitals in different dis­
menea spitale. Cel mai vechiu dintre ele l’hôpital Ionașcu. Le prince Barbu Știrbei tricts of Muntenia being knovn as the
este acel din Iași, care datează de la 1835 (1853) a installé d’autres hôpitaux per­ „District Hospitals“.
manents dans divers départements de la The Jewish Congregations, both in
Valachie portant le nom «d’hôpitaux de Moldova and in Muntenia have also
départements». tounded hospitals. The oldest one is that
of Iași built in 1835.
In 1862, D-rul Davila a complectat nu­ En 1862 le Dr. Davila a complété le In 1862 Doctor Davilla completed the
mărul spitalelor județene, instalând spi­ nombre des hôpitaux de départements en number of District hospitals building new
tale în: Dorohoi, Piatra, Bacău, Tecuci, installant des hôpitaux à Dorohoi, Piatra, ones in Dorohoi, Piatra, Bacău, Tecuci,
R.-Sărat, Huși, Ismail, Bolgrad, Cahul, Bacău, Tecuci, R.-Sărat, Huși, Ismail, R.-Sărat, Huși, Ismail, Bolgrad, Cahul,
Reni și Chilia. Bolgrad, Cahul, Reni et Chilia. Reni and Chilia.
In 1881 fu promulgată legea pentru En 1881 fut promulguée la loi pour The law regarding the installation of
înființarea spitalelor rurale și în luna De­ l’instalation „d’hôpitaux ruraux“ et au rural hospitals was promulgated in 1881
cembrie 1881 au fost deschise patru din mois de Decembre 1881 furent ouverts and in December 1881 there were opened
aceste spitale, ce au fost instalate în loca­ quatre de ces hôpitaux, installés dans les four of these hospitals installed within the
lurile vechilor mănăstiri: la Nifon în jude­ locaux d’anciens monastères, notamment buildings of the old monasteries, namely
țul Buzău, la Horezu în județul Râmnicul- à Nifon dans le départemert de Buzeu, à in Nifon district of Buzău, Horezu, in Sla­
Vâlcea, în Slatina județul Suceava, și Horez dans le dep. de R. Vâlcea, à Slatina tina (district of Suceava,) and Florești (Tu-
Florești (Tutova). Cu prilejul serbărilor dans le département de Suceava et Florești tova). On the occasion of the celebration
jubileului de 40 de ani de domnie a (Tutova). A l’occasion des fêtes du jubilé of 40 years of reign of King Charles I of
Regelui Carol I al României (1906) s’a de 40 ans de règne du roi Charles I-er de Roumania (1906) there have been opened
înființat o serie de spitale rurale, cărora Roumanie (1906), il a été fondé une série a series of rural hospitals, which received
li s’a dat numele de spitale regele Carol d’hôpitaux ruraux auxquels on a donné the name of „King Charles I Hospitals“
I. Aceste spitale au fost construite după le nom d’„hôpitaux du roi Carol I-er“. and they were of two types: large ones
două tipuri:unul mare și celălalt mai mic. Ces hôpitaux ont été construits selon deux and small ones. All of them have special
Toate posed pavilioane de izolare pen­ types: l’un grand et l’autre plus petit. isolation wings for contagious diseases.
tru boli contagioase. Tous possèdent des pavillons d’isolement
pour les maladies contagieuses.
Acum toate spitalele funcționează, mai A présent tous les hôpitaux fonctionnent, At present all the hospitals function
mult sau mai puțin, conform regulamen­ plus ou moins conformément au règle, more or less in accordance with the uni­
tului unic al spitalelor României Noui. ment unique des hôpitaux de la Rouma­ que hospital regulations of New Roumania.
In bugetul în curs al Ministerului Sănă­ nie nouvelle. Dans le budget en cours du Mi­ The 1926 budget of the Ministry of
tății (1926) sunt înscrise, în total, 332 spitale nistère de la Santé (1926) il est inscrit au Health provides for a total number of 332
cuprinzând 18,900 paturi. total 332 hôpitaux, comprenant 18.900 lits. hospitals with 18.900 beds.
 ORGANIZAREA SERVICIULUI SANITAR AL ARMATEI IN TIMP DE PACE
L’ORGANISATION DU SERVICE SANITAIRE DE L’ARMÉE EN TEMPS DE PAIX
ORGANIZATION OF THE ARMY SANITARY SERVICE IN PEACE TIME

Serviciul sanitar al armatei este sub Le service sanitaire-de l’armée est The Army Sanitary Service is under
autoritatea Ministerului de războiu, care-1 sous l’autorité du ministère de la guerre the orders of the Ministry of War it being
administrează prin direcția respectivă. qui l’administre par la direction sani­ administered by the Sanitary Direction of
taire du Ministère. the Ministry.
In fruntea acestui serviciu se află un A la tête de ce service se trouve un At the head of this Service is a General
general medic cu titlul de „Inspector général médecin avec le titre «Inspecteur officer who is a doctor and whose title
technic al serviciului sanitar al armatei“, téchnique du service sanitaire de l’armée», is «Technical Inspector of the Army Sa­
secondat de „Comitetul sanitar consulta­ secondé par «le comité sanitaire consul­ nitary Service». He is assisted by the
tiv al armatei“, a cărui atribuție este de tatif de l’armée», dont l’attribution est «Consultative Army Sanitary Commission»
a studia diferitele chestiuni technice în d’étudier les différentes questions techni­ whose attributions are those of studying
armată, privitoare, la igienă, la organiza- ; ques, concernant l’hygiène, l’organisation various technical matters relative to hy­
ția spitalelor, la poliția sanitară, arbitra­ des hôpitaux, la police sanitaire, l’arbitrage giene, hospital organization, sanitary po­
jul technic în caz de disponibilitate, sau technique, en cas de disponibilités, ou de lice, technical arbitration in case of dis­
de reformă pentru infirmități, etc. réforme pour infirmités etc. charge or temporary discharge due to
infirmities, etc.
Instituțiile și stabilimentele sanitare care Les institutions et les établissements The sanitary institutions and establish­
slujesc pentru căutarea bolnavilor mi­ sanitaires, qui servent à donner les soins ments that look after military patients are
litari sunt: nécessaires aux malades sont: as follows : The Military Hospital „Regina
Spitalul militar „Regina Elisabeta“ din L’hôpital militaire «Regina Elisabeta» Elisabeta“ in București; Military Hospitals
București. Spitalele militare din alte gar­ à București. Les hôpitaux militaires des of other garrisons divided into hospitals of
nizoane, care se împart în spitale de cate­ autres garnisons de première, de la se­ 1st, 2nd and 3rd category. The Military
goria I-a, de categoria Il-a și a IlI-a. Spi­ conde, et de la troisième catégorie. L’hô­ Hospital „Regina Elisabeta“ with 1000
talul militar „Regina Elisabeta“ conți­ pital militaire „Regina Elisabeta“, conte­ beds, being the hospital of the 2nd Army
nând 1000 paturi, servește și ca spital nant 1000 lits, sert d’hôpital pour le II-ème Corps;
pentru corp 2 de armată. corp d’armée. Six first category hospitals (in Cra­
Șase spitale de categoria I-a, (la Cra- Six hôpitaux de la prémière catégorie iova, Galați, Iași, Constanța, Sibiu and
iova, Galați, Iași, Constanța, Sibiu și Cluj), (Craiova, Galați, Iași, Constanța, Sibiu Cluj), with 250 beds each. Each of these
având fiecare 250 paturi și conținând, fie­ et Cluj), contenant chacun 25 ) lits et hospitals has five sections, i. e. : one for
care, câte 5 servicii, adică : un serviciu de ayant chacun cinq services: un service internal diseases, one for general surgery
boli interne, un serviciu de chirurgie de pour maladies internes, un service de and the third for contagious diseases ; for
ochi, nas, gât și urechi, de piele, sifilis, ■ chirurgie, des yeux, othorinolaringologie, eyes, nose, throat and ears, for skin di­
boli venerice și boale contagioase. syphilis, maladies vénériennes, et maladies seases, syphilis, venereal diseases and con­
contagieuses. tagious diseases.
Spitale de categoria Il-a, la Chișinău, Hôpitaux de la deuxième catégorie con­ Second category hospitals in Chișinău and
Cernăuți, T.-Severin, Târgoviște, Buzău, tenant chacun deux services, à Chișinău Cernăuți, each of them containing two
Focșani, etc. conținând fiecare câte 2 ser­ et à Cernăuți, Turnu-Severin, Târgoviște, services in T.-Severin, Târgoviște, Buzău,
vicii. Spitale de categoria IlI-a cu un Buzău, Focșani, etc. Focșani etc. 3rd class Hospitals with only
singur serviciu mixt la: Ploiești, Bacău, Hôpitaux de la troisième catégorie avec one mixed service in:Ploești, Bacău, Bâr­
Bârlad, Soroca. un seul service mixte, à Ploiești, Bacău, lad, Soroca.
Bârlad, Soroca.
Spitale speciale pentru boli de ochi Les hôpitaux spéciaux pour maladies Five special hospitals for eye disea­
(conjunctivită granuloasă) în număr de des yeux (conjonctivites granuleuses) au ses (granulous conjunctivite) in Teiuș, Fru­
cinci, la : Teiuș, Frumoasa, Chișinău, Ibaș- nombre de cinq: à Teiuș, Frumoasa, moasa, Ibașfalău, Chișinău, Cernăuți. Each
falău, Cernăuți. Fiecare spital poate con­ Chișinău, Ibașfalău, Cernăuți. Chaque hô­ of these infirmaries has sufficient space
ține până la 500 paturi. pital peut contenir 500 lits. for about 500 beds;
Infirmeriile corpurilor de trupă. Infirmaries for small Army Units;
Centrele de tuberculoși la București. Les centres de tuberculeux à București, Tuberculosis Centres in București;
Sanatoriile și stabilimentele de băi pen­ Les sanatoria et les établissements de Sanatoria and Bath Installations.
tru cură. bains. Chemistry, Bacteriology and Radiology
Laboratoarele de chimie, de bactério­ Les laboratoires de chimie, de bac­ Services.
logie și serviciile de radiologie. tériologie et les services de radiologie. Bath and deparasitation instalations for
Instalațiunile de băi și deparazitare, Des bains, installations déparasitaires, each garrison.
pe garnizoană, Sanatoriul pentru ofițeri un sanatorium pour les officiers. „Eraclide Officers Sanatorium „Elena Eraclide“
„Elena Eraclide“, născută Stârcea. née Stârcea. born Stârcea.
* *
*
★
¥
♦ * * *
Fiecare corp de trupă posedă infirmieri Chaque corps de troupe possède des Each detached unit has a certain
și brancadieri regimentari. Serviciul sa­ infirmiers et des brancadiers régimen­ number of regimental hospital-attendants
nitar al corpurilor de trupă este asigurat taires. Le service sanitaire des corps de and litter-bearers. The Sanitary Service
de medici ofițeri sanitari superiori, sau in­ troupe est assuré par les médecins et offi­ of these detached units is assured by phy­
feriori. Ei sunt sub autoritatea coman­ ciers sanitaires, supérieurs et inférieurs. sicians and superior and inferior medical
danților respectivi și sub controlul technic Ils sont sous l’autorité des commandants officers. This medical staff is under the
al medicului șef al comandamentului. respectifs et sous le contrôle technique orders of the respective commanding offi­
du médecin en chef du commandement. cers and under the technical control of the
Chief Medical Officer of the respective unit.
Fiecare regiment, batalion, stabiliment Chaque régiment, bataillon, établisse­ Each regiment, battalion, military esta­
militar sau orice altă unitate, făcând corp ment militaire, ou n’importe quelle unité, blishment or any other unit, being a
aparte, trebue să aibă un pavilion sau un faisant corp à part, possède un pavil­ separate unit should have special quarters
local separat pentru infirmerie. lon ou un local séparé pour l’infirmerie. for the housing of an infirmary.
 ROMANIA ROUMANIA
(ROUMANIE)
MAP OF SANITARY PHYSICIANS AND OF THE
HARTA MEDICILOR IGIENIȘTI («MEDICI SANITARI») SANITARY ADMINISTRATIVE SUBDIVISIONS
ȘI A SUBDIVIZIUNILOR ADMINISTRATIVE SANITARE
^O-SLOV/Ic/tj
CARTE DES RÉSIDENCES DES MEDECINS HYGIENISTES
(«MEDECINS SANITAIRES») ET DES SUBDIVISIONS
ADMINISTRATIVES SANITAIRES

^CAPUL-LUJțg

Pbj^râta
) \CmpylrLung4

Bistrița

> ( • 0^.Secuitori'—'Pâuneș
TREI-SCAUNE » PUTNA
OanceaQ) 1»© Cahul
Sf. G^eorghe^3^ ^Wî QBăleni f
Fbltesti-fL I J ©Crihana
\Cudalbi ' u >
OVURLU
7 •',. e FĂGĂRAȘ• • ,'X
(• *._ . r1 Brașov C x^ ~l Dumirești CbCoreșf^tfQQfe, 'CaraQMahmeP
* •/'-*<%SĂRAT oZ?%- (^t»6a/1ouâ\

• <- • ;
\©Câineni • A>r S-’\Z \® . Beceni^ ) r™*#'

.; • • SEVERIN 1 > MUSCEL -ț țfe»» •/w„klfâR.-Sârat «

MllBi I
> W CARA$O/ fsPz^S^“” f*“
€ 0 -, ; °Ce™> 8“i
4 © Oravița }
. • • I ARrSFG \ oSrâlpeni Onești ' v . Podenii© A d&Mizil _Q BRĂILA PkOriachio/Q w.
j> «K
»Si« U&SL 1XĂ SPJoeât” O& ' A )(3 TULCEA
i-z^ârai4's /-x ipv ys\ I J ©Topo/og Bábádé
Broștani©^ % ©Urși » Pitești ssO^ ©Cazac, QBi/cAșfi ^Drăganerii Ori r—*-l
&T.-Ä

Än;^^-
Qsæ©%>">$ MSfiu A ^MBOVIȚA

olt
• lancăbești QM'^ți
^ziceai Qfț^ U Tantir*
°
O-Oi
H ' ?-'. ■
©Bufa Pagieș/iiO^y. IALOMIȚA^
ZWrara© / çj3 ■' (Știrbei UßS/B, O------ Il

LEGENDA QPâMe ' Crainva /2ïÆ\ XRmofíni hunfc C'iGrpl'i . . BePc ^M 8«?« 'W. III.
5fi.?>'LF°«^s«căiârasie’ri ©Caro/I^A
igqio/a ; m
(LÉGENDE)
Consta r
CONSTANȚA
Silïs^iQyrr A 3
• "S&séniar ^DoimiȘ^ * ~ *AdamClisi *1
Circumscripție sanitară urbană (Cifra din interior indică No. circ.)
\ OBe/ica DUR OSTOR * ©Cavaclar
Circonscription sanitaire urbaine (La chiffre de (intérieur montrent ©A/fb/ar l,
, le nombre de circonscriptions) ***« ©Acadán/ar / Amuțiia )
rurală
rurale
CurtbunarQ \ LEGENDA
, ;Acaliacra
Ez/beO Qfjhelenqic (L E 6 È N D E)
mixtă
mixte Qxargic® Ba|cic
© Capitală de județ (Chef-lieu de département)
Reședința inspectoratului general sanitar **,"».TekeQ î£l.—
------- Limită de județ (Limite de département)
Résidance de l inspectorat générale sanitaire

Reședința medicului primar de județ

B U G A R I Frontieră (Frontière)
■y'l Numărul inspectoratelor generale sanitare
\ Résidance de médecin primaire de département ***' No. de l’inspectorats générales sanitaires

CARTEA ROMÂNEASCA S.A.

 ROMÂNIA ROUMANIA
(ROUMANIE) PERCENTAGE OF INHABITANTS TO EACH MEDI­
HARTA PROPORTIUNEI LOCUITORILOR PENTRU CAL OFFICIER; DENSITY OF POPULATION IN THE
UN MEDIC, DENSITATEA POPULATIUNEI ÎN DI­ DIFFERENT CONNTIES
VERSELE JUDEȚE. fCERNAUTlfHot in

CARTE DE LA PROPORTION DES HABITANTS POUR I \ hotinV^7/

UN MEDECIN ET DE LA DENSITÉ DE LA Cernăuți
/ JE; i (S
POPULATION DANS DIVERS DEPARTEMENTS / V 1
®Stojineț® LCG6HDA
DOROHOI (LÉGENDE)
'TOROJINEȚ
kX® Dorohoi
RĂDĂ’I on _ K n locuitori pentru 1Km. pătrat
BĂLȚI 'M habitants pour ” carré
.. * \ Sighet ® • Rădăuți ®
LEGENDA SATU MARE ’
(LÉGENDE) Bălți ®
MARAMUREȘ -- -<5Ucea-
Locuitori pentoulmedic 7 ® / cămil-lung\va
\ /Baia-mare
Habitants pour 1 médecin V k  ORHEIU
\ ▼ © 111 )(
10.000 locuitori ' impul-Lung- ® Fălticeni®—
FĂLTICENI \ V Orheiu @
/f zr habitants
NASÂUD ■..... ..................... \@ ®
io -15. ooo locuitori
" " " habitants
® Bistrița
NEAMȚU \ f

© \ ®y®A lăpușna
Roman \ VASLUI I / Tighina
___ Platra-Neamț \ I I^_
L-ù (Z
Vaslui /
20.000
ff Ff ® / I
{ TIGHINA
I FÄLCIU
I
ARAD
ODOIEI \
itutova
t
0
JLIA f
'Târna va-micâ.>\
6® „x" Odl
J I I
;
<
I ® Bârlad
<®Blaj ® "x I
J
r- 'v-
\\ I , ! '
Alba-lulia^" Q TĂRNAVA-MARE CAHUL i
TIMIȘ-TORONTAL NA VECUbH' ’î
1
/
trei-scaune ! \ ® Cahul k
® Timișoara / J Sf. Gheorghe'
Sibiu ©Tecuci
® / ® Q
À ®@ • <COVURLU

® c HUNEDOARA
.
k®
SIBIU 0 FĂGĂRAȘ IRAȘOV
® Brașov
® “A, \ ® V ’*1
ISMAIL/"-
l
r- ) I r.-sàrat
® ® '
SEVERIN
I
I
> I
T
V
i
î MUSCEL
i
v
VxGalați ®
smail —•

1
» - ® BUZĂU
CARAȘ
Í \ ®X7;-
® Oravița / R.-Vâlcea(i}
1 y
prahova ®
Buzău ® ®
» BRĂILA
Tulcea

; vâlcea } ’ Țjoviște
tulcea

MEHEDINȚI
GORJ

/ ( JT
i @ Í■ Ploești
®
, ® T.-Severin s,®~' BOVIȚA

ILFOV IALOMIȚA
d ΠSlating
i \ X București
Craiova ® X—' 'i OLT \ rz V
' /
\ —s Călărj
ZkOMANATl \ \ VLAȘCA
? ®M
CONSTANȚA
’ Caracal \ /
TELEORM^-X
J iurgiu
DUROSTOR
T.-Măgurek 1
Capitală de județ
Chef-lieu de département
jiw CALIACRA
_____ Limită de județ
Limite de département
Frontieră
Frontière

7034-6-ATELIERELE SOCEC &C9S.A.

 ûi
<
O
<
Q

LU
LU
O

300
400
•>

D
LCGEHD3
(L É G E N D E )
V

1 il

U 4.

C A R T E R R O M À N E A S C À S .A .
 „Spitalul Central“ Cernăuți Spitalul de Copii Cernăuți
„L’hôpital Central“ à Cernăuți L’hôpital pour entants, à Cernăuți
„Central Hospital“ Cernăuți Children Hospital Cernăuți

Spitalul „Regina Maria“ Chisinau Pavilionul spitalului de Contagioji Chișinău

L’hôpital „Regina Maria“ à Chisinau Le pavillon pour malades contagieux à Chișinău
„Regina Maria“ Hospital Chiçinâu The permises of the Contagious Hospital Chișinău

Spitalul de alienați Costugeni (Basarabia) Spitalul rural Vorniceni (Basarabia)

Hôpital de aliénés à Costugeni (Basarabia) Hôpital rural Vorniceni (Basarabia)
Lunatic Asylum Costugeni (Basarabia) Rural Hospital Vorniceni (Basarabia)
78637 3
 LEGENDS ROMANIA
(LÉGENDE) LEGEND3
(ROUMANIE) (LÉGENDE)
Spitale având până la 50 paturi
Hôpitaux â 50 lits
Spitale aüând până la 100 paturi
o Spitale de contagioși
Hôpitaux des contagieux
Spitale de granuloși
HARTA INSTITUȚIILOR SANITARE DE SUB EGIDfc MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, DIN OLTENIA, MUNTENIA
ȘI DOBROGEA.
o

O
Comună rurală
Commune rurale
Comună urbană
Commune urbaine
Hôpitaux d 100 lits Hôpitaux pour trahomateux CARTE DES ÉTABLISSEMENTS SANITAIRES CHILES DE OLTENIE, MUNTENIE ET DOBROUDGEA, SOUS Comună urbană capitală de județ
Spitale aoând peste 100 paturi Spitale de venerici L’ÉGIDE DU MIMSTÉRE DE LA SANTÉ Commune urbaine chef-lieu de département
Hâpitaux d plus de 100 lits Hôpitaux pour vénériennes
MAP OF HOSPITALS AND THEIR SANITARY DEPENDANCES IN OLTENIA, MUNTENIA, AND THE DOBROGEA, Limită de județ
Spitale cu serviciu de chirurgie Spitale de copii Limite
........... _ de
_j département

ES
__

Hôpitaux avec service de chirurgie Hôpitaux d’enfants

Spitale cu serviciu de radiologie
•< Hôpitaux avec service de radiologie
Școli de agenfi sanitari
DEPENDING OF THE MNISTERY OF PUBLIC HEALTH.
.___ — »Limită de inspectorat sanitar
Limite de l’inspectorat sanitaire
a A. DEPOZIT A. aprovizionare (approvisionnement)
Frontieră
M. DÉPÔT M. medicamente (médicaments)
Frontière

Écoles d’agents sanitaires PUTNA . .. iVU

1/1 N°-- de irisp^iUTUi sanitar
inspectorat sanitar
* No. de l’inspectorat sanitaire
Școli de moașe
à Écoles de sages-femmes
TREbSCAUNE COVURLUI

Școală de infirmiere ISMAIL

^umitresaoPl^ine?h
École d’infirmières FĂGĂRAȘ brașov
R.-SĂRAT
Laboratoare de chimie
Laboratoires de chimie

Laboratoare de chimie și bactériologie

Laboratoires de chimie et de bactériologie
BRĂILA
Institutul de seruri și vaccinuri TULCEA
© L’institut de sérothérapie
HUNEDOARA

oTătaru

SEVERIN

CONSTANTA Q>

O oSlrehafr^
București
o Medgidia nstanța
uj
MEHEDINȚI O
oßuri/aMare oVânjuMare o Cavadar

VLAȘCA
ujj
Caracăl
o (t
ROMANATI
□azargic
■
Habitants pour Balcic
Malades traités à l’hôpital
500 600 10000

37.87% 19,76%

c£U/à>

Sfül tarü^

____ Vechiul Regat\Restul țării H | Cu plată Scutiți

Ancien Royaumme IZe reste du pays
payants gratuits

CARTEA ROMÂNEASCĂ S.A.

I
 — 19 —

Spitalul Brâncovenesc, București Spitalul central de boli mintale

L’hôpital Brâncovenesc de București L’hôpital central des maladies mentales à București
The Brâncovenesc Hospital București Central Hospital for Mental Diseases București

Spitalul urban Gârlași si M. Minculescu Buzău Spitalul urban Gârlași și M. Minculescu Buzău (interior)
L’hôpital urbain de Gârlași L’hôpital urbain de Gârlași (l’intérieur)
Urban Hospital Gârlași and M. Minculescu Buzău Urban Hospital of Gârlași (inside)

Spitalul rural -Regele Carol 1“ Spitalul rural „Regele Carol 1“ (interiorul)

Un hôpital rural, type „Boi Charles 1“ L’hôpital rural „Roi Charles I-er“ (vue d’intérieur)
Rural Hospital „King Charles 1“ type Rural Hospital „King Charles 1“ (insi t’e''
 cE-HO-sloi^c^
POLONI ROUMANIA
MAP OF HOSPITALS AND THEIR SANITARY
HARTA INSTITUȚIILOR SANITARE DIN ARDEAL
RĂDĂUȚI DEPENDANCES IN ARDEAL, DEPENDING OF THE
DE SUB EGIDA MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII,
s * MINISTERY OF PUBLIC HEALTH
MARAMUREȘ
oViseu/deSus

•> CAMPUL-LUNG
/

nasAud
SALAJ
oȘimleulSilvaniei
© Bistrița NEAMȚU Școli de agenfi sanitari
® Zalău
Écoles d’agents sanitaires

Școli de moașe
Écoles de sages-femmes

Spitale având până Laboratoare de chimie

oHuedin
(Hôpitaux „
O Laboratoires de chimie

Laboratoare de chimie și bactériologie

Laboratoires de chimie et de bactériologie

Laboratoare de bactériologie

100 „) turda Mercurea-Ciuci Laboratoires de bactériologie

• v /
oBorosjneù'"^ Ba^TO * '»-/UiviUvoni i idi
cu serviciu de radiologie
TÂRNAVA-M1CÂ
Anes I
(avec service radiologie)

chirurgie ' oMediaș Sighișoara

alba iulia Q TĂRNAVA-MARE
»» >» »» » çy>BtàdeCris ■ 1 oCohalm PUTNA
Alba-lutaP
cu pavilioane pentru tuberculoș

(avec pavillons pour tuberculeux)

de contagioși 1
J f|
(des contagieux)

de oftalmologie
Çz* BUZĂU
(de ophtalmologiques) HUNEDOARA
de femei

„ ( pour femmes malades) » MUSCEL

\ ARGEȘ PRAHOVA
v „ de copii I
y „ (d enfants )
VÂLCEA
Institut obstetric și ginecologic

(Institut obstétrique et gynécologique) Malades traités à l’hôpital Habitants pour 1 lit

țA- DEPOZIT A. aprovizionare (approvisionnement) 15000
W_____ u------ S0.ûnn
DÉPÔT M. medicamente (médicaments)

Comună rurală
° Commune rurale

q Comună urbană
Commune urbaine
@ Comună urbană capitală de judej MEHEDINȚI
Commune urbaine chef-lieu de département
_____ Limită de judet
Limite de département
gggg Limită de inspectorat sanitar
Limite de l’inspectorat sanitaire
Frontieră
fgg. Frontière

yi No. de inspectorat sanitar

\ÆI> yy0, de l’inspectorat sanitaire Ardeal Restul tării
U 99 Le reste du pays

CARTEA ROMÂNEASCĂ S.A.

 — 21

Spitalul din Sibiu (Serviciul chirurgical) Spitalul din Sibiu (Serv. Medical și Administrativ)
L’hôpital de Sibiu (Le service chirurgical) L’hôpital de Sibiu (Le service médical et l’administration de l’hôpital)
The Sibiu Hospital (Surgical service) The Sibiu Hospital (Medical Service and Administration)

y î

p
g
L - S 4 , *

Spitalul din Sibiu (Sanatoriul de Tuberculoși) Spitalul din Sibiu (Bucătăria)

L’hôpital de Sibiu (Le sanatorium des Tuberculeux) L’hôpital de Sibiu (La cuisine)
The Sibiu Hospital (Consumptives Sanatorium) The Sibiu Hospital (Kitchen)

Spitalul din Sibiu (Lăptăria) Spitalul din Sibiu (Spălătoria)

L’hôpital de Sibiu (La laiterie) L’hôpital de Sibiu. (La blanchisserie)
The Sibiu Hospital (Dairy) The Sibiu Hospital (Wash-room)
 22 —

h MB I ■'
[ ii ii w tH ini •

Spitalul de boli mintale și nervoase din Sibiu. Fațada principală Spitalul de boli mintale și nervoase din Sibiu. Pacienți la munca câmpului
L’hôpital des maladies mentales et nerveuses de Sibiu. (Vue extérieure) L’hôpital des maladies mentales et nerveuses, à Sibiu. Les malades, travaillant la tern!
Hospital for Mental and Nervous Diseases, Sibiu (outside viers) Hospital for Mental and Nervous Diseases, Sibiu. The pacients tilling the ground I

Spitalul de boli mintale și nervoase din Sibiu. Sala de distracții Spitalul de boli mintale și nervoase din Sibiu. Helioterapia pacienților alitați
L’hôpital des maladie mentales et nerveuses à Sibiu (La sale de récréation) L’hôpital de maladies mentales et nerveuses, à Sibiu (L’héliothérapie des malades alittés)
Hospital for Mental and Nervous Diseases, Sibiu (Récréation Room) Hospital for Mental and Nervous Diseases, Sibiu (Heliotherapy for bedridden patients)

Spitalul de boli mintale si^nervoase, Cernăuți Spitalul de boli mintale și nervoase din Sibiu (Pacienți lucrând în atelierul de strungărie) |
L’hôpital pour les maladies mentalas et nerveuses, à Cernăuți L’hôpital pour les maladies mentales et nerveuses, à Sibiu (Les malades travaillant dans I
Hospital for Mental and Nervous Diseases, Cernăuți l’atélier de charpenterie)
Hospital for Mental and Nervous Diseases, Sibiu (The patients working in the carpenter’s workslț
 — 23 —

Spitalul din Oradea. Fațada principală Spitalul din Arad. Salon de bolnavi
L’hôpital d’Oradea (vue d’ensemble) L’hôpital d’Arad (vue d’une salle)
The hospital at Oradea (Front view) The Hospital, Arad (Patient room)

Spitalul din Oradia. Sala de Operații Spitalul din Oradia. Terasa pentru tuberculoza osoasă
L’hôpital d’Oradia (la salle de chirurgie) L’hôpital d’Oradea (la térasse pour le traitement de la tuberculose des os)
The hospital, Oradea (Surgery) The Hospital, Oradea (Terrace for osseous consumption)

Spitalul din^Oradia. Secția de boli mintale și nervoase

Spitalul din Arad
L’hôpital d’Oradia (Le section des maladies mentales et nerveuses)
L’hôpital d’Arad
The Oradea Hospital (Mental and Nervous Section)
The Arad Hospital
 — 24 —

Spitalul din Arad (Pavilionul chirurgical) Spitalul din Arad (Sala de Operație)
L’hôpital d’Arad (le pavilion de chirurgie) L hôpital d’Arad (La salle de chirurgie)
The Arad Hospital (Surgery) The Arad Hospital (Surgery)

Spitalul din Lugoj (Vedere generală)

L’hôpital de Lugoj (vue d’ensemble) Spitalul din Lugoj (Secțiunea medicală)
The Lugoj Hospital (general view) L’hôpital de Lugoj (La section medicale)
The Lugoj Hospital (Medical Section)

Timișoara, Institutul obstetric

L’institut obstétrique de Timișoara
Obstetrica! Institute, Timișoara
 ROUMANI A
ROMANIA
MAP OE CIVIL HOSPITALS WHICH DO NOT
(ROUMANIE) DEPEND UPON THE MINISTERY OF PUBLIC HEALT
HARTA SPITALELOR CIVILE CARI NU SUNT SUB EN DOF MILITARY HOSPITALS.
EGIDA MINISTERULUI SANATATII—ȘI A CELOR
MILITARE
SecureniQ
Hotin
CARTE DES, HOPITAUX CIVILES QUI NE SONT
DES HÔPITAUX ç Y\0'SLO HOTIN OBricem /
PAS SOUS L’ÉGIDE DU MINISTÈRE DE LA SANTÉ
-ET DES HÔPITAUX MILITAIRES. • Storojineț LEGENDA
(LEGENDE)
'\STOROJINET DOROHOI SOROCA
X
X
X
O®Dorohoi (•) Capitală de județ
RĂDĂUȚI Rădăuți ' Chef-lieu de département
Sighet © A r" RezinaQ) ____ Limită de județ
Bălti ©O I Limite de département
MARAMUREȘ —<SUCEAVA\' O® Botoșani
Frontieră
SatuMare >- BALTI
© ©v Frontière
ia-mare /
V BOTOȘANI
___ ù CĂMPUL-LUNG \ Suceava^
s I OORHEIU
'Câmpul-® Lung >X /zz~ Hâr/ăin leleneșff
O® Fălticeni X__Ç OrheiuèQ^
SALAJ FÄLTIC
✓* Rugtooasa IAȘI
Zalău / /
© !
Dej ' HO© Bistrița
Oradea-marè Chișinău (s
NEAM JU
BIHOR o lăpușna^ /
© \ I? x VASLUI
_ Piatra-Neamț \ Bâcesii)
O/
Vaslui 5
_____ ■'
0®0
©Turda VAFÄLCIU TIGHINA
Bacău
TURDA
OOORHEI 1
I _ Mercure'a- BACĂU
ARAD - T" \ \ iTUTOVÂ
X^/T^RNAVAjyiicA^k \ Ciucului '» O Tarutino
\
\
✓ /basfd/dU ÍTY"'
* ^Blaj ® Odorheiu Barladv__ CAHUL '> CETATEA-ALBÄ
Sighișoara \
Çyfy Secuj/od— —zX QjSărata
lba-lulia"fZ TARNAVA-JWARE
TREI-SCAUNE I
TIMIȘ-TORONTAL I
I
I
V I TECUCI' ©Cahul
I \ PUTNA
I \ Sibiu S Sf. Gheorghe/ ©Tecuc
Timișoara I ✓
X
Deva iS/meria \
I /
/
I ©Lugoj \
V HUNEDOARA \ FÂGARAȘ \ BRAȘOV
£*■> \ SIBIU
\
r-, 1 i
l f X
\ I ✓
R.-SÄRAT
> '•x \
/
I » X
\
YX
i
fíesita î \ Cjfiehoiu
LEG6HD3 •' }
SEVERIN I i MIUSCEL
Ï
>
^Azuga
Beceni \
®R.-Sărat
(LÉGENDE) r' Brăila®
i Ci Sinaia
© Câmpu- BUZĂU
Tulcea
CARAȘ [ Lung/
Spitale având până la 50 paturi
w Hôpitaux ă %Anina ' t R.-Valcea® PRAHOVA
50 lits TULCEA
©Ora vița ©Tg.-Jiu i \Q Morém BRĂILA
I
î VÂLCEA Jârapviște
I
î, »,
GORJ OSPIoești <
,,

,, », ') Piteș-ti'xJ DÂMBOVIȚA

cu mai mult de 1 QArmășesti

,» à plus de „ \
"x
MEHEDINȚI..' OLT IALOMIȚA
Spitale aparfinAnd Minist. de Răsboi
O Hôpitaux appartenant au Minist. de la Guèrre ©Slatină) ucurești
„ de ochi „ „
Q „ pour maladies des yeux C
CraiovaSO ' LFOV
„ aparținând Minist. Muncii »"ROMANAT
• appartenant au „ du Travail
DOLJ / VLAȘCA
CONSTANȚA
Justiției f 5 straps
O ” „ „

de la Justice 'j Caracal

„ particulare teleorman Giurgiu
O », particulièrs DUROSTOR
,, ,, de ochi *z ÇjDâbu/eni
O » » pour maladies des yeux T.-Mflâgurele

o Maternități
Maternités CALIACRA

o Spitale de copii
Hôpitaux d’enfants
Clinici aparținând Facultății de medicnă. din Clui
© Cliniques appartenant à la Faculté de médecine de Cluj

Spitale cu serviciu de chirurgie

Hôpitaux avec service de chirurgie
radiologie

7O34ff-ATELt ERELE SOCEC & CP S.A.

 ORGANIZAȚIA MEDICALĂ A ASIGURĂRILOR MUNCITOREȘTI
L’ORGANISATION MÉDICALE DES ASSURANCES SOCIALES
MEDICAL ORGANIZATION OF SOCIAL (HEALTH) INSURANCE
Aceste organizații medicale sunt sub
dependenta și sub controlul Ministerului
Muncii.
Sunt obligați de a se asigura contra
bolii, invalidității și accidentelor muncii:
a) Toți meșterii, calfele, lucrătorii, prac-
ticanții și ucenicii și ori ce alte persoane
ocupate în comerț, industrii sau meserii,
care primesc un salariu, indiferent de
forma cum ei sunt salariați, fix sau va­
riabil cu ziua, luna sau anul, cu bucata,
etc.
b) Practicantii și ucenicii fără de salariu,
precum și ori ce alte persoane nesalariate,
angajate pe baza unui contract de muncă
fizică sau contract de învățătură practică
profesională, scris sau verbal.
c) Meseriașii patroni care lucrează fără
lucrători și numai cu cel mult trei ucenici.
d) Salariatii întrebuințați în exploatările
de mine, cariere și de păduri.
e) Micii agricultori, cultivatori în dijmă,
micii patroni, al căror venit anual nu
depășește suma fixată de Consiliul Supe­
rior al Asigurărilor Sociale, vor fi admiși
facultativ în localitățile unde funcționează
sau se vor înființa organizări de asigurări
sociale.
Salariații streini, care lucrează în Ro­
mânia, sunt supuși la aceleași obligațiuni
și vor beneficia de aceleași drepturi ca și
salariații români, dacă în țările lor de
origină există reciprocitate de tratament.
Legea prevede ca prestații normale:
Art. 7. a) Consultații date de medicii
Casei Centrale de asigurări în dispensării
la domiciliul medicilor sau la domici­
liul asiguratului, pentru asigurat, soție și
copii minori.
b) îngrijiri medicale și tratamente chi­
rurgicale la spitale sau sanatorii numai
pentru acel asigurat.
c) Medicamente, pansamente și acce­
sorii medicale, liberate gratuit pentru
asigurat, soție și copii.
d) In limita posibilităților și facultativ
pentru Casa Centrală, aceasta poate acorda,
numai pentru asigurat, în cazuri de ab­
solută nevoe, tratament balnear, cură de
aer și ape minerale.
Pe lângă îngrijirile arătate mai sus
asiguratul are drept în tot timpul bolii și
când se află în imposibilitate de a munci—
la un ajutor bănesc de 6O°/odin salariul
mijlociu asigurat al clasei din care face
parte, ținându-se seama de plata cotizației
dacă este familist și de 40 % dacă este
celibatar.
78637
Ces organisations médicales sont sous I These medical organizations depend on
la dépendance et sous le contrôle du and are under the control of the Ministry
Ministère du travail: of Labour.
Sont obligés de s’assurer contre la Insurance ogainst illness, invalidity and
maladie, l’invalidité et les accidents du accidents is compulsory for:
travail :
a) Tous les artisans, ouvriers, appren­ a) All tradesmen, apprentices, workers,
tis, contre-maîtres et toutes autres per­ improvers and all other persons engaged
sonnes ocupées dans le commerce, l’in­ in commerce, industries or trades who
dustrie, ou pratiquant un métier manuel receive payment, no matter under which
quelconque et qui sont renumerées sous form, either fixed or variable, by day,
forme de salaire fixe ou variable au jour, month or year, piece, etc.;
au mois ou à l’année, à la pièce etc.
b) Les apprentis sans salaire, ainsi que 6) Unpaid improvers and apprentices as
toutes autres personnes non salariées, well as other unsalaried persons engaged
engagées sur la base d’un contrat de on the basis of a manual labour contract
travail physique ou d’apprentissage. or a practical, professional training con­
tract, in writing or verbal;
c) Les petits patrons qui n’ont pas c) Masters employing no workmen but
d’ouvriers à leur service ou tout au plus maximum three apprentices;
trois apprentis.
d) Les salariés employés dans les exploi­ c7) Workmen employed in mining, quar-
tation de mines, carrières [et forets. ies and forest exploitations;
e) Les petits agriculteurs, les petits e) Farmers, farm labourers, small ma­
fermiers dont le revenu annuel ne de- sters, whose annual income does not
passe pas la somme fixée par le conseil exceed the sum stipulated by the Superior
supérieur des assurances sociales, seront Council of Social Insurance, shall be ad­
admis facultativement dans les localités mitted, if they wish, in those districts
ou ils fonctionnent, où seront créés des where Social Insurance organizations exist
organisations d’assurances sociales. or are going to be instituted.
Les salariés étrangers employés en Alien workers who are employed in
Roumanie sont soumis aux mêmes obli­ Roumania are subject to the same obli­
gations et bénéficieront des mêmes droits gationsand will benefit by the same rights
que les salariés roumains si toutefois il as the Roumanian workmen if in their
y a réciprocité de traitement dans leurs country of origin there exists a treat­
pays d’origine. ment reciprocity.
La loi prévoit comme prestations nor­ The law provides as normal dues:
males:
Art. 7. a) Des consultations par les Art. 7 a) Medical advice given by the
médecins de la Centrale d’Assurance physicians of the Central Office of In­
dans les dispensaires ou au domicile des surance, in dispensaries or at the doctor’s
médecins ou des patients, pour la per­ residence or at the insured person’s house
sonne assurée, sa femme. et ses enfants to the insured person, his wife or minor
mineurs. children.
b) Traitement médicaux ou chirurgicaux b) Medical care and surgical treatment
dans les hôpitaux ou sanatoriums seule­ in hospitals or sanatoria for the insured
ment pour la personne assurée. person only.
c) Médicaments, pansements et acces­ c) Medicine, dressingsand medical ac­
soires médicaux libérés gratuitement cessories, gratis, for the insured person
pour l’assuré, sa femme et ses enfants. and his dependants.
d) Dans la limite des possibilités,— et d) Within the limits of possibility and
facultative pour la Caisse Centrale—le trai­ optional on the part of the Central Office,
tement balnéaire pour l’assuré en cas de this may grant to the insured person
nécessité absolue. only, in cases of urgent need, bath, air
or mineral water cure.
En dehors de soins ennumérés ci-dessus In addition to the above mentioned
le patient a droit—pour toute la durée de services the insured person is entitled,
la maladie et pour le temps ou il se during the whole period of illness and
trouve dans l’impossibilité de travailler à during the time he is unable to work, to
une aide pécuniaire de 60% du salaire financial asistance of 60% of the average
moyen de la catégorie dont il fait partie, insured salary in the class to which he
suivant le montant de la cotisation dans belongs, taking into consideration the
la cas ou il a une famille à sa charge, payment of premium, if he has dependents
et 40% s’il est célibataire. and of 40% if single.
4
 Internarea în spitale este obligatorie
în cazurile următoare:
а) In caz de boală contagioasă;
б) Dacă bolnavul asigurat a călcat
în mod repetat prescripțiunile medicului,
care-1 îngrijește;
c) Dacă boala cere un tratament sau
o îngrijire specială care nu poate fi asi­
gurată la domiciliul bolnavului;
d) Dacă boala cere o supraveghere
continuă.
♦
T * *
In cazurile, în care un asigurat al vre­
unei întreprinderi din țară se îmbolnăvește lade à l’étranger et n’a pas la possi­
în streinătate și nu are posibilitatea de a bilité de rentrer, le patron de cette en­ establishment in the country, is taken ill
se reîntoarce în țară, patronul întreprin- treprise est obligé de lui assurer les abroad and has no possibility to return
derei este obligat a-i asigura îngrijirea soins médicaux, ainsi que le paiement home, the owner of that establishment
medicală cum și plata ajutorului bănesc. de l’aide pécunière.
Femeile lehuze asigurate care, au con­
tribuit la una din casele de asigurare cel
puțin 26 săptămâni, au drept la urmă­
toarele ajutoare: medic, moașe și îngi ijiri
chirurgicale; medicamente, pansamente
și alocație bănească după clasa de coti­
zare.
Asigurații în stare de invaliditate per.
manentă în urma unei boli și care au manente à la suite d’une maladie et
contribuit la fondul casei de pensiuni au qui ont contribué au fond de la caisse manent invalids following an illness and
drept la pensiune de invaliditate fără des pensions, ont droit à la pension
condițiune de vârstă.
Unitatea de conducere a asigurărilor
sociale în România este realizată de un
serviciu central, Direcțiunea Generală a
Casei Centrale a Asigurărilor Sociale.
Această direcțiune generală are biu-
rourile sale Ia București și e formată din: a Bucarest. Elle est formée par:
a) Direcțiunea asigurărilor contra bolii,
a invalidității și a bătrâneții;
b) Direcțiunea Asigurărilor contra ac­
cidentelor;
c) Direcțiunea medicală a asigurărilor;
d) Direcțiunea administrativă;
e) Direcțiunea contabilității și a per­
sonalului ;
f) Serviciul technic;
g) Contenciosul;
h) Serviciul controlului și al inspec­
torilor ;
Serviciul publicațiunilor și al statisticii.
Direcția medicală a Asigurărilor
Sociale
Direcția medicală a asigurărilor sociale
are atribuțiile următoare:
а) Supravegherea și controlul servi­
ciilor medicale și farmaceutice a casselor
și oficiilor de asigurare și a tuturor așeză­
mintelor medicale ale asigurărilor sociale;
б) De a organiza serviciul medical al
sanatoriilor și al spitalelor Casei Centrale
Și de a da directivele necesare pentru
organizarea serviciilor medicale ale dispen-
sariilor sau policlinicelor caselor de Asi­
gurare;
cj De a studia, de a propune și a a-
plica măsurile necesare pentru organizația
medicală în ceeace privește prevențiunea
invalidității și reeducația profesională;
d) De a face expertizele cerute de ca­
sele de asigurare sau stabilite de Casa
Centrală;
L internement dans les hôpitaux est
Internment into hospitals is compulsory
obligatoire dans les cas suivants: for the following cases:
a) En cas de maladie contagieuse;
a) Contagious disease;
b) Si le patient n’a pas tenu compte b) if the insured patient has repeatedly
à plusieurs reprises des prescriptions du disregarded the prescriptions of the at­
médecin.
tending physician;
c) Si la maladie réclame un traitement
c) if the illness requires a .special treat­
ou des soins spéciaux, qui ne peuvent lui ment or care which cannot be given at
être dispendiés à son domicile;
home;
d) Si la maladie demande une surveil­
d) if the illness requires continual super­
lance continuelle. vision.
*
*
* * ♦ ♦
Dans les cas où l’associé, tombe ma­
If a person belonging to an insured
must provide for medical as well as finan­
cial assistance for his employee.
De même les femmes en couches, qui
Insured, confined women who have
ont contribué a une des caisses d’assurance contributed to an insurance office at leas
pendant au moins 26 semaines, ont droit
26 weeks, are entitled to the following
aux aides suivantes : médecin, accoucheuse
benefits : medical, midwife and surgical
et soins chirurgicaux, médicaments, pan­ assistance; medicine, dressings and finan­
sements et allocation pécuniaire suivant cial help in proportion to their contribution.
la catégorie de cotisation.
Les assurés en état d’invalidité per­
Insured persons who have become per­
who have contributed to the pension fund
are entitled to invalidity pension without
d’invalidité sans conditions d’âge. age restrictions.
L unité de direction des assurances
The Social Insurance management in
sociales en Roumanie est réalisée par Roumania is effected through a central
un service central: la Direction Générale
service : The Direction General of the
de la Caisse centrale des Assurances Central Office of Social Insurance.
Sociales.
Cette direction générale a ses bureaux
This Direction General has its offices in
Bucharest and is composed of:
a) La Direction des assurances contre
a) Illness, Invalidity and old age In­
maladie, invalidité et sénilité; surance Department;
b) Direction de l’assurance contre les
b) Accident Insurance Department;
accidents du travail;
c) Direction médicale des assurances;
c) Medical 'Department of Insurance;
d) La Direction administrative;
d) Administrative Department;
e) La Direction de la comptabilité et
e) Accounting and Personnel Departe­
du personel; ment;
/) Le service technique;
f) Technical Department;
g) Le contentieux;
9) Litigations Department;
h) Le service du contrôle et d’inspec­
h) Supervision and Control Department;
tion;
i) Le service des publications et de
i) Publications and statistics Department.
statistique.
La Direction médicale des assu­
The Medical Department of
rances sociales Social Insurance
La direction médicale des assurances
The medical Department of Social
sociales a les attributions suivantes: Insurance has the following attributions:
a) La surveillance et le contrôle des
a) To Supervise and control the medical
services médicaux et pharmaceutiques
and pharmaceutical services of insurance
des caisses et des Offices d’assurance et offices and those of all other medical
de tous les établissements médicaux des institutions of the Social Insurance;
assurances sociales;
b) d’organiser le service médical des b) To organize the medical service of
sanatoriums et des hôpitaux de la Caisse sanatoria and hospitals belonging to the
Centrale et de donner les directions né­
Central Office and to give the necessary
cessaires pour 1 organisation des services indications for the organization of medical
médicaux, des dispensaires ou policlini­
services of dispensaries or surgeries be­
ques, des caisses d’assurance; longing to the Insurance Office;
c) d étudier, de proposer, et d’appliquer
cj To study, propose and apply the ne­
les mesures nécessaires pour l’organisa­
cessary measures for the medical organi­
tion médicale en ce qui concerne la zation as regards the prevention of invali­
prévention de l’invalidité et la rééduca­ dity and professional re-education;
tion professionnelle;
d) de faire les expertises demandées d) I o make the inquires required by the
par les caisses d’assurance ou établies insurance offices or established by the
par la Caisse Centrale; Central Office;

e) De a stabili și executa măsurile ce­
rute de igiena muncii în conformitate cu
prescripțiunile Comisiunii mixte de igienă
a Ministerului Sănătății publice și a Mi­
nisterului Muncii și de a propune sanc­
țiunile legale în caz de contravențiune;
f) De a face propuneri în raport cu
ameliorarea condițiunilor igienice a mun­
citorilor;
Direcția medicală este condusă de un
director, care trebue să fie doctor în me­
dicină, secondat de un subdirector, dea-
semenea doctor în medicină.
Ea cuprinde biurourile următoare:
a) Serviciul medical al asigurărilor;
b) Serviciul de igienă al muncii;
c) Serviciul spitalelor, al sanatoriilor și
al expertizelor medicale;
d) Serviciul farmaceutic;
Pentru asigurarea unei bune funcționări
a direcțiunei medicale a asigurărilor so­
ciale a fost constituit un consiliu medical
consultativ, însărcinat cu toate chestiunile
sanitare care privesc pe organizați.
¥
★
¥
In România asigurații nu au dreptul
să-și aleagă orice doctor voesc. In marile
orașe ei sunt repartizați în mai multe
sectoare, după domiciliul pe care-1 au.
Astfel la București sunt 6 sectoare fiecare
din ele având un dispensariu în care con-
sultațiunile sunt date de către mai mulți
medici dintre care unul pentru medicina
internă, altul pentru chirurgie, un specialist
în boli de femei și faceri, unul în boli de
copii. Există încă o policlinică centrală,
unde pe lângă consultațiunile medicale și
de chirurgie generală se dau consultații
pentru bolile căilor urinare, ginecologie,
piele și sifilis, ochi, otorinolaringologie,
boli de copii, boli nervoase, fizioterapie,
radiologie, laboratorii de urologie și biolo­
gie. Policlinicei centrale îi este alăturat un
spital de chirurgie (35 paturi).
Fiecare mare întreprindere industrială
are spitalul său în care sunt îngrijiți numai
victimele accidentelor de muncă (astfel
spitalul Azuga (40 paturi), rezervat mai
cu seamă întreprinderilor aflate pe valea
Prahovei).
Spitalul „Stelei Române“ dela Câmpina
(pentru întreprinderile petrolifere). Cât pri­
vește tratamentul tuberculozei, Casa Cen­
trală a asigurărilor muncitorești își tri-
mete bolnavii în sanatoriile din Techir-
ghiol, Solea și Câmpulung.
— 27 -
e) d’établir et d’exécuter les mesures
requises par l’higiène du travail, en
conformité avec les prescriptions de la
commission mixte d’higiène du Ministère
de la Santé publique et du Ministère du
travail, et de proposer les sanctions lé­
gales en cas de contravention;
f) de faire des propositions en rapport
avec l’amélioration des conditions higiè-
niques des ouvriers.
La direction médicale est conduite par
un directeur qui doit être docteur en mé­
decine secondé par un sous directeur. Elle
comprend les bureaux;
a) le service médical d’assurance;
b) le service d’higiène du travail;
c) le service des hôpitaux, sanatoriums
et des expertises médicales.
d) le service pharmaceutique;
Pour assurer le bon fonctionnement de
la Direction médicale des assurances so­
ciales, il est institué un conseil médical
consultatif, requis pour toutes les ques­
tions sanitaires qui intéressent les assurés.
*
*
*
En Roumanie le libre choix pour le
médecin par les assurés n’existe pas. Dans
les grandes villes, les assurés sont répar­
tis en plusieurs secteurs d’après leur do­
micile. Ainsi, à Bucarest il y a 6 secteurs
et dans chaque secteur il y a un dis­
pensaire, où des consultations sont don­
nées par plusieurs médecins dont un pour
la médecine, pour la chirurgie, pour les
maladies de femmes et les accouchements ;
un pour les maladies des enfants. Il y a
aussi une policlinique centrale où on don­
ne outre des consultations de médecine et
chirurgie générale, des consultations pour
les maladies des voies urinaires, gynécolo­
gie, peau et syphilis, yeux-oto-rhino-larin-
gologie, maladies des enfants, maladies
nerveuses, physiotérapie, radiologie, la­
boratoires d’urologie et de biologie. A la
policlinique centrale est annexé un hôpi­
tal pour chirurgie (35 lits). Chaque grande
entreprise industrielle a son hôpital ou
sont traités surtout les victimes d’acci­
dents du travail (comme l’hôpital d’Azuga,
à 40 lits, affecté exclusivement aux en­
treprises situées dans la valée de Pra­
hova) .... L’hôpital de la „Steaua
Română“ à Câmpina (pour les entrepri­
ses industrielles pétrolifères). Pour le trai­
tement de la tuberculose, la „Caisse des
assurances ouvrières“ envoie ses malades
dans les sanatoriums de Techirghiol (Do-
brogea) Solea (Bucovina) et Câmpulung
(Muntenia).
e) To establish and carry out the measures
required by labour hygiene in accordance
with the prescriptions of the mixed com­
mission of hygiene of the Ministry of
Public Health and Ministry of Labour and
to propose legal penalties in cases of con­
travention ;
f) To marke proposals in connection
with the betterment of hygienic condi­
tions of workers.
The medical department is managed by
a Director who must be a certified phy­
sician, assisted by a Sub-director, also a
certified physician.
It comprises the following bureaus:
a) Medical Service of Insurance;
b) Hygiene Service of Labour;
c) Hospital, Sanatorium and medical
inquiry Service;
d) Pharmaceutical Service.
In order to secure a proper working
of the medical direction of the Social In­
surance, a consulting medical Council is
created for all sanitary questions which
are of interest to the insured persons.
★
¥ *
In Roumania does not exist a free choice
of a physician by the insured person. In
large cities the insured persons are divi­
ded into several sections according to their
residences. Thus in București there are 6
sections and in each section there is a
dispensary where advice is given by se­
veral “physicians; one for internal and
surgical cases, for women and confin-
ments; one for venereal and children
diseases. There is also a central surgery
where in addition to medical and surgi­
cal advice, consultations are given in
cases of gynaecology, urethra, skin and
syphilis disorders, eye, larynx, ear dise­
ases, children ailments, nervous diseases,
and provided with installations of X-rays,
biological and urine laboratories, etc.
To the central surgery is attached a sur­
gical hospital (35beds); each large concern
has its own hospital to which are taken
the victims of labour accidents (such as
the Azuga hospital with 40 beds, suppor­
ted exclusively by the Prahova valley
enterprises. The hospitals belonging to
„Steaua Romana“ in Câmpina (for the oil
concerns). For the treatment of consump­
tion the workers are sent to the Techir­
ghiol (Dobrogea), Solea (Bucovina) and
Câmpulung (Muntenia) sanatoria.
 LUPTA CONTRA BOALELOR EPIDEMICE ÎN ROMÂNIA
LA CAMPAGNE CONTRE LES ÉPIDÉMIES EN ROUMANIE
THE STRUGGLE AGAINST EPIDEMIC DISEASES IN ROUMANIA
Până la războiul mondial boalele epi­
demice din România se reduceau la:
scarlatina, tifoida, dyphteria, tusa convul­
sivă și rugeola. Războiul din 1916 — 1918
a introdus în țară tifosul exantematic,
febra recurentă și a făcut să reapară
sub formă epidemică și variola, care de
mult nu se mai vedea în țară, alungată
fiind prin vaccinațiunea antivariolică ob­
ligatoare.
In anul 1919 (după răsboiu) mortalita­
tea prin boale epidemice (în special prin
tifus exantematic și febra recurentă) ia un
caracter grav, din cauza mizeriei și foa­
metei adusă de răsboiu și mai cu deo­
sebire din cauza imposibilității realizării
măsurilor igienice.
Corpul sanitar al țării atât civil cât și
militar, a avut de dus una din luptele
cele mai grele pe terenul igienei preven­
tive; 365 medici au căzut victime dato­
riei lor in această luptă.
Graficul din planșa I-a spune mai bine
ca orice comentarii în ce măsură a fost
infectată țara de marile epidemii ale răs-
boiului și cu ce succes a fost dusă lupta.
Lupta profilactică e dusă astăzi de o
organizație sanitară specială (medici sa­
nitari, plătiți de Stat) ajutați de agenți
sanitari educați în școli speciale.
Legea sanitară prevede declarația obli­
gatorie pentru boalele contagioase și
izolarea acestor bolnavi în spitale și in­
firmerii.
Grație acestei organizații sanitare ro­
mânești, marile epidemii aziatice (holera,
tifosul, etc.) sunt oprite de a pătrunde în
Europa centrală. Precum în trecut nea­
mul românesc se jertfia pentru civilizație,
oprind puhoiul barbarilor asiatici de a
se revărsa peste Apusul civilizat, tot
astfel astăzi infecțiunile ce se revarsă
peste frontiera atât de lungă și sinuoasă
a Nistrului, sunt localizate, oprite, anihi­
late de măsurile sanitare românești. Cu
toate acestea se întâmplă uneori că popu­
lația românească își dă la început victi­
mele ei nevinovate.
Lupta împotriva epidemiilor se dă nu
numai prin izolarea bolnavilor, ci și prin
dezinfecțiunea persoanelor și prin vacci-
națiuni.
Vaccinațiunea și revaccinațiunea anti­
variolică este permanent obligatorie, iar
la apariția unor cazuri sporadice de febră
tifoidă, parați fus, holeră, vaccinațiunile
preventive contra acestor boli devin și
ele obligatorii pentru întreaga populație
din localitatea, în care se constată foca­
rele de iradiare a virusului.
Avant la guerre, on ne connaissait en
Roumanie que les maladies épidémiques
suivantes: la scarlatine, la fièvre typhoïde
la dissentherie, la coqueluche etla rougeole.
La guerre de 1916-1918 a introduit dans
le pays le typhus exantématique, la fièvre
récurente et la variole, qui a réapparu
sous une forme épidémique. Cette der­
nière maladie avait disparu depuis long­
temps grâce aux vaccinations antivario­
liques obligatoires.
Après la guerre en 1919, la mortalité
par suite de maladies épidémiques (spé­
cialement du typhus éxantémathique et
de la fièvre récurente) prend un caractère
très grave à cause de la misère et de la
famine et principalement à cause de l’im­
possibilité d’appliquer des mesures d’hy­
giène.
Les cadres sanitaires du pays, tant ci­
vils que militaires, ont eu a supporter
une lutte des plus difficiles. Trois cent
soixante cinq médecins sont tombés victi­
mes de leur devoir.
Le graphique de la première planche
démontre mieux que tout autre commen­
taire, dans quelle mesure le pays avait
été envahi par les grandes épidémies
post-belliques ainsi que le succès de la
campagne entreprise contre ces maladies.
La lutte prophilactique est conduite
actuellement, comme du reste avant la
guerre, par une organisation sanitaire
spéciale (médecins sanitaires rétribués
par l’Etat, secondés par des agents sani­
taires, formés par des écoles spéciales).
La loi sanitaire prévoit la déclaration
obligatoire pour les maladies contagieuses
et l’isolement des malades contagieux
dans des hôpitaux et infirmeries.
Grâce à cette organisation sanitaire
roumaine la propagation des gran les épi­
démies asiatiques (le choléra, le typhus
etc.) dans l’Europe Centrale a été arrêtée.
Comme par le passé le peuple roumain
se sacrifiait pour la civilisation de l’Eu­
rope en opposant une barrière invincible
aux hordes de barbares de l’Asie, de
même aujourd’hui les épidémies qui fran­
chissent la frontière si longue et si si­
nueuse du Dnièstre sont localisées, et
étteintespar nos mesures sanitaires. Bien
entendu la population roumaine donne
son tribut de victimes innocentes.
La lutte contre les épidémies ne se
borne pas seulement à l’isolation des
malades, mais utilise aussi des mesures de
désinfection des personnes et des objets
et les vaccinations. La vaccination anti­
variolique est constamment obligatoire.
A l’apparition de cas sporadiques de fièvre
tiphoïde, paratyphus, choléra, les vacci­
nations préventives contre ces maladies
deviennent elles aussi obligatoires pour
toute la population de la localité où le foyer
d'iradation du virus a été constaté.
Before the war, the most prominent
epidemic diseases in Roumania were:
scarlet fever, diphtheria, pertusis and meas­
les. The war of 1916 — 1918 had in­
troduced into the country typhus exan-
thematicus, remittent fever, and has cau­
sed to appear also the small-pox under
epidemic form, which had been driven
out of the country many years ago as a re­
sult of compulsory antivariola vaccination.
In 1919 (after the war) the mortality
caused by epidemic diseases (specially
typhus exanthematicus and remittent
fever) takes a serious turn on account
of poverty and famine brought by war
and chiefly on account of the impossi­
bility to obtain hygienic conditions.
The sanitary staff of the country, both
private and military, have had to carry on
one of the toughest fights on the ground
of preventive hygiene. Over 365 physi­
cians have fallen victims to their duty
in this fight. The graph in the table
shows better than any commentary the
extent to which the country was infested
by the war epidemics and with what
success the fight was given.
The prophylactic struggle is carried on
today by a special sanitary organization
(Government Medical Officers) assisted by
sanitary agents, trained in special schools.
The sanitary law provides for the com­
pulsory declaration of contagious di­
seases and the isolation of patients into
hospitals.
Owing to these Roumanian Sanitary
organizations the Asiatic epidemics (Cho­
lera, Typhus, etc.) are prevented from
breaking into Central Europe. Same as
in olden times the Roumanians sacrificed
themselves for civilization preventing the
flood of Asiatic invaders to spread over
the civilized West, likewise today the
infections which are overflowing the long
and difficult Nistru frontier are located,
checked and destroyed by the efforts of
the Roumanian Sanitary Service and these,
of course, after due toll has been levied
of the Roumanian population in lives.
The struggle against epidemics is carried
out not only by isolating patients, but
also by disinfecting the persons and
objects as well as vaccination.
Vaccination and re-vaccination is per­
manently compulsory and on the appea­
rance of sporadic cases of typhoid fever,
typhus, cholera, preventive vaccination
against these diseases becomes obliga­
tory for everybody in the contaminated
regionarea.

Vaccinurile și serurile sunt fabricate
de marele „Institut de seruri și vacci­
nuri Profesor Dr. Cantacuzino“ din Bu­
curești.
Paza frontierelor României
contra epidemiilor.
Ministerul Sănătății din România este
informat de reprezentanții diplomatici ai
României precum și prin Comitetul de
igienă de pe lângă Soc. Națiunilor, iar
pentru cazurile din extremul orient, prin
biuroul dela Singapur, despre orice caz
de holeră, ciumă, etc. ce s’ar ivi în vre-o
țară de pe pământ.
România e conștientă că în profilaxia
generală a boalelor pestilențiale, pe lângă
datoria ce are de a-și apăra de ele pro.
pria sa populație, prin poziția ei geo­
grafică, fiind așezată la îmbucarea cu
Marea Neagră a unui fluviu internațional—
are și rolul, să apere Europa centrală de
contaminare.
Acest rol și-l îndeplinește prin organi­
zația serviciilor de poliție sanitară mari­
timă și fluvială la cele două porturi:
Constanța (pe Marea Neagră) și Sulina
(la gurile Dunării).
Ambele aceste două porturi au insta-
lațiunile necesare pentru aplicarea de-
sinfecțiunii, deratizării și dezinsectizării,
spitale pentru izolarea boalelor infecțioase,
laboratorii de bacteriologic, personal me­
dical și vase plutitoare pentru împlinirea
serviciului la larg.
Pe lângă aceste două porturi de primă
importanță în poliția sanitară maritimă,
mai sunt alte porturi fluviale interioare,
de importanță secundară, in care se face
iar supravegherea vaselor din punct de
vedere sanitar.
, Măsurile sanitare în porturi se aplică
conform convențiunilor sanitare interna­
ționale, iar poliția sanitară fluvială e asi­
gurată prin Statutul, definitiv al Dunării.
Portul Constanța (Aparatul „Clayton“)
Le port de Constanța (L’appareil „Clayton“)
Port of Constanța („Clavton“ Apparatus)
29 —
Les vaccins et sérums sont fabriqués
par le grand „Institut de sérums et vac­
cins Prof. Dr. Cantacuzène“ de Bucarest.
La défense des frontières
roumaines contres les épidémies.
Le Ministère de la Santé de Roumanie
est informé par les représentants diplo­
matiques de la Roumanie, ainsi que par
le Comité d’Higiène auprès de la Société
des Nations de Genève, et pour les cas
de l’Extrème—Orient par l'intermédiaire
du bureau de Singapoor, des cas de cho­
léra, peste etc. apparus dans un pays
quelconque.
La Roumanie est consciente que dans
la prophilaxie générale des maladies pes­
tilentielles elle a non seulement le de­
voir de protéger sa propre population,
mais aussi, de par sa position géogra­
phique à l’embouchure d’un grand fleuve
international à la Mer Noire, celui de
défendre l’Europe centrale de la conta­
mination.
Ce rôle est rempli par l’organisation
des services de police sanitaire, maritime
et fluviale aux deux ports: Constantza
(à la Mer Noire) et Soulina (à l’embou­
chure du Danube).
Les deux ports sont pourvus des ins­
tallations nécessaires pour l’application
des mesures de désinfection et dératisa­
tion, d’hôpitaux pour l’isolation des ma­
lades contagieux, de laboratoires bacté­
riologiques, ensuite d’un personnel mé­
dical et de pontons pour le service au
large.
En dehors de ces deux ports de pre­
mière importance pour la police sanitaire
maritime, la surveillance des bateaux au
point de vue sanitaire est également
exercée dans les ports fluviaux, d’une
importance secondaire.
Les mesures sanitaires dans les ports
maritimes sont appliquées conformément
aux conventions sanitaires internationales
et la police sanitaire fluviale est exercée
d’après le Statut définitif du Danube.
Echipă mobilă de desinfecție pentru comunele (rurale
Equipe mobile de desinfection dans les communes rurales
Mobile desinfection gronp for rural communes
Vaccines and serums are prepared by
the large „Institut de Seruri si Vaccinuri
Profesor Dr. Cantacuzino“ of București.
Roumanian Frontier Quarantine.
The Roumanian Ministry of Public
Health is informed by the diplomatic
representatives of Roumania as well as
by the Hygiene Committee, attached to
the League of Nations and for the Far-
East cases, by the Singapore Office, • of
all cases of cholera, plague, etc. which
might appear anywhere.
Roumania is aware that in her fight
against pestilential diseases, in addition
to her duty to defend her own population,
she must also prevent the contamination
of Central Europe, owing to her position,
being situated at the mouth of an inter­
national river.
Roumania fulfils this duty through the
sanitary organization in her ports: Con­
stanța (on the Black Sea) and Sulina at
the mouth of the river of Danube.
Both these ports possess the necessary
installations for disinfection, vermin kil­
ling, hospitals for isolating infectious di­
seases, bacteriological laboratories, me­
dical staff and vessels for services out­
side the harbours.
In addition to these two ports of pri­
mary importance for the sanitary mari­
time police there are other inland river
ports of secondary importance in which
vessels are subjected to sanitary control.
The sanitary measures in ports are
applied in conformity with the interna­
tional sanitary regulations and the river
sanitary police is kept in conformity with
the definite Danube river statutes.
 — 30 -

TÜ| Wt

Itm ■ ■ s r • W
1J

Institutul de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino* (Sala de lucràri practice) Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ București (împărțirea și ambalajul)
L institut de sérothérapie „Prof. Dr J. Cantaeuzino“ (Le section des travaux practiques) Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Division et emballage)
Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Room for practical works) Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Distribution and packing)

Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J Cantaeuzino“ (Controlul flacoanelor) Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Emulsiunea eultureij
Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Contrôle des Flacons) Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Emulsion des cultures)
Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Control of phials) Serotherapy Institute „Prof. Dr. .1. Cantaeuzino“ (Culture emulsion)

Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Preparatiunea carnii)

Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (încălzirea la 58°)
Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Préparation de la viande)
Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Chauffage à 58")
Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Meat preparation)
Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantaeuzino“ (Heating at 58°)
 31

Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino* (Insămințarea flacoanelor, Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Bulion-alcalinizare)
întinderea seminței pe suprafața gelozată) * Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Bouillon-alcalinisation)
Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Ensemencements des Flacons, Serotheraphy Institute „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Broth-Alcalinisation)
étalement de la semence sur la surface gélosée)
Serotherapy Institute ,Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Phial sowing, spreading
of seeds on gelosed area)

Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Sterilizarea gelozei si întinderea ei) Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Injectiune de toxine)
Institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Stérilisation de la gélose et étalement) L’institut jde serums et vaccins „Prof. Dr. J. Cantacuzino* (Injection des toxines)
Serotheraphy Institute „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Sterilisation of gelose and its spreading) Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Toxine injections)

y / al7 # ; \ \
L, A
'y 1■ /
| ipW,•<
i

Institut de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ Luarea de sânge) Institutul de seroterapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Ferma)
L’institut de sérothérapie „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (La saignée) L’institut de sérothérapie „Dr. J. Cantacuzino“ (La ferme)
Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (Blood taking) Serotherapy Institute „Prof. Dr. J. Cantacuzino“ (The farm)
 LUPTA CONTRA BOALELOR MEDICO-SOCIALE ÎN ROMÂNIA
LA CAMPAGNE CONTRE LES MALADIES MÉDICO-SOCIALES EN ROUMANIE
THE STRUGGLE AGAINST MEDICO-SOCIAL DISEASES IN ROUMANIA
Viața rurală, pe care a dus-o poporul
român până acum 100 de ani, lipsa ora­
șelor mari tentaculare și a centrelor mari
industriale, a făcut ca, până nu de mult,
cea mai mare parte dintre boalele așa nu­
mite „medico-sociale“, să nu fie cunoscute
în România.
Tuberculoza și sifilisul erau foarte rare
și nici alcoolizmul nu era întins, cu toată
marea suprafață a livezilor de pruni.
Singurele boli cu caracter social cu care
a avut de luptat populațiunea rurală în
timpurile mai recente, au fost: paludis-
mul și pelagra.
Mai târziu, când începe să se desvolte
viața orășenească și se stabilesc legături
mai mari între orașe și sate; apoi în urma
creării de fabrici și ateliere mai mari și
mai cu deosebire când serviciul militar
devine obligator pentru toți, — tuberculoza
și sifilisul, și apoi conjunctivita granuloasă,
se întind în toată țara. Condițiunile eco­
nomice și sociale mai rele în care trăiră
țăranii — cu toată emanciparea lor poli­
tică — fac să se ivească și pelagra.
La vie rurale du peuple roumain, jusqu-il
y a cent ans, le manque de grandes villes
et de centres industriels, ont fait que, la
plus grande partie des maladies dites
«médico-sociales», soient restées incon­
nues en Roumanie jusqu’à il y a très peu
de temps.
La tuberculose et la syphilis, étaient
presque introuvables, et même l’alcoolisme,
en dépit de la culture intense des pru­
niers, était fort peu répandu.
Les seules maladies au caractère social,
qui minaient notre population rurale, étaient
le paludisme et la pelagre.
Plus tard, avec Fessort de la vie ur­
baine et des rapports entre la population
des villes et des campagnes, avec la créa­
tion des ateliers et la construction des
usines et surtout avec l’introduction du
service militaire obligatoire, la tuberculose,
la syphilis et la conjonctivite granuleuse,
se répandent dans les masses de la popu­
lation. Les mauvaises conditions sociales
et économiques de nos paysans, malgré
leur émancipation politique, aident au
développement de la pélagre.
The country life led by the Roumanian
people up to 100 years ago; the lack of
large tentacular cities and big industrial
centres, have made unknown in Roumania
until a short while ago, the majority of
the so-called „medico-social“ diseases.
Tuberculosis and syphilis were very
rare and even alcoholism was not spread,
in spite of the large area of plum-trees
orchards.
The only diseases having a social cha­
racter which the rural population had to
fight during recent times, were maZaria
and pellagra.
Later, when city life begins to develop
and closer connections are established
between towns and villages and then, after
the creation of large factories and work­
shops and specially when the military
service became compulsory for all, tu­
berculosis and syphilis and afterwards
trachoma spread all over the country. The
worse economic and social conditions
under which the peasants lived — in spite
of their political freedom — caused pel­
lagra to make its appearance.

Tuberculoza. La Tuberculose. Tuberculosis.

Date statistice culese asupra acestei boli
cu oarecare aproximație, încep a se ivi
cam pela 1893. Din ele aflăm că, în anul
1897 medicii oficiali ai Statului, au îngri­
jit în spitalele civile, la domiciliu și’n spi­
tale militare, un număr de 12385 bolnavi
de tuberculoză pulmonară. In acelaș an
s’au înregistrat, în spitale și’n orașe (din
com. rurale nu avem date din acel timp),
3905 decese prin tuberculoza pulmonară.
După războiul mondial, la care a luat
parte și România, numărul tuberculoșilor
a crescut mereu, întinzându-se și’n satele
noastre.
Iată numărul tuberculoșilor tratați de
medicii sanitari (medici oficiali ai circ,
rurale și urbane):
RFGTTTNTfF SANTTARF
REGIONS SANITAIRES
RAVTTAT?V 'DTSTPTPTR
Les premières données statistiques, con­
cernant cette maladie, datent de 1893.
Nous savons ainsi que, pendant l’année
1897, les médecins de l’État ont soigné
dans les hôpitaux civils, militaires et à
domicile, en total, 12385 malades. La même
année on enregistre 3905 décés par suite
de la tuberculose (à l’exception des com­
munes rurales, où les dates nous font
défaut).
Après la guerre mondiale, le nombre
des tuberculeux s’accroît sans cesse, la
maladie s’infiltrant aussi dans nos villages.
Le nombre des tuberculeux soignés par
nos médecins sanitaires (médecins officiels
des arrondissements ruraux et urbains),
est de:
1 9 2 3
MEDIU RURAL MEDIU URBAN
Villages Towns
Approximate statistical data gathered
on this disease begin to make their appea­
rance in 1893. These are showing that in
1897 official State medical officers have
treated in private hospitals, at home and
in military hospitals a number of 12385
consumptives.
At the same time 3905 deaths from
pulmonary tuberculosis were registered
in hospitals and towns (no data are avai­
lable for villages for this period).
After the great war in which Roumania
also took part, the number of consumpti­
ves has gradually increased, spreading
throughout the villages.
Below is given a table showing the
number of consumptives treated by me­
dical officers (official physicians of rural
and urban circ.)
1 9 2 4
MEDIU RURAL MEDIU URBAN
Villages lowns

B.-H.-M. F.-F.-W. B.-H -M. F.-F.-W. B.-H.-M. F.-F.-W. B.-H.-M. F.-F.-W.

Regiunea I Craiova................ 783 555 356 280 869 .■ 777 299 248
n II Pitești................ 864 716 179 141 1000 586 200 216
X) III București .... 1104 969 280 202 962 911 442 405
y> IV Brașov................ 802 861 178 162 878 825 224 153
x> V Galați ................ 624 533 275 219 808 715 394 342
r> VI Bacău................ 1061 969 189 188 1167 988 665 255
X) VII Iași........................ 1013 802 136 121 851 762 102 93
X) VIII Cernăuți .... 1250 11321 202 153 1067 938 173 134
IX Chișinău .... 951 1199 160 224 370 429 506 428
X Arad.................... 650 671 1065 799 1088 1000 968 708
XI Cluj ...... 489 415 694 638 — — —
Orașul București.................... — — 102 72 — — 97 90
Total general .... 9591 8922 3816 3199 9060 7931 4070 3072

78637

Problema apărării populației românești
de grozavul flagel, preocupă atât pe Stat,
cât și pe particulari.
In bugetul Statului încep a apărea fon­
duri speciale afectate pentru combaterea
tuberculozei.
Au fost înscrise în bugetul țării:
Anii 1923 1924 1925 1926
Lei 4.750.000 12.438.537 16.700.000 19X00.000
Inițiativa particulară iea și ea parte la
această campanie antituberculoasă, consti­
tuind trei societăți puternice:
1. „Societatea pentru profilaxia tuber­
culozei“ cu sediul principal în București
și cu filiale în diferite orașe ale țării.
2. „Societatea pentru combaterea tu­
berculozei la copii“.
3. „Societatea pentru izolarea tu­
berculozei și asistența tuberculoșilor
săraci".
Atât Statul cât și aceste societăți duc
lupta înpotriva tuberculozei prin înființare
de dispensării, sanatorii și preventorii.
România posedă azi: 11 sanatorii, 4
spitale de izolare a tuberculoșilor, 4 azile
pentru tuberculoși și 5 preventorii.
Spre a pune lupta contra tuberculozei
pe o cale legală și metodică, precum și
spre a coordona activitățile risipite ale
acestor societăți, a autorității și a ini­
țiativei private,, s’a votat, în Martie 1926,
o lege specială contra tuberculozei, în care
e prevăzută declarația obligatorie pentru
orce caz de tuberculoză deschisă, precum
și izolarea la spital a cazurilor de tu­
berculoză deschisă, care nu pot fi lăsate
la domiciliul lor, din cauza imposibilității
de a păzi acolo măsurile profilactice.
Pentru adăpostirea tuturor acestor bol­
navi de tuberculoză, Statul a rezervat
pentru ei, 10°/o din numărul total al patu­
rilor de spiral din țară, pe lângă spitalele
și sanatoriile amintite.
Legea prevede ajutor în bani, din partea
Statului, pentru familiile paupere ale căror
șef a fost izolat la spital.
Coloniile de vacanță ale școlarilor, care
devin din ce în ce mai numeroase, sunt
iarăși un factor puternic de prevenire a
tuberculozei prin cura marină, heliote-
rapie și traiul în vacanță a elevilor, — în
regiuni de munte, cu altitudine.
Sifilisul.
Războiul mondial, cu dezorganizarea
socială și morală ce a urmat după el, dar
mai cu deosebire ocuparea satelor noastre
de trupele streine „aliate“ rusești, con­
taminate grav de boli venerice, a con­
tribuit enorm de mult la agravarea epi­
demiei de sifilis în România.
Această agravare a fost, dealtfel, un fe­
nomen general în toată Europa și America.
Lupta înpotriva sifilisului era de mult
dusă în România prin medicii plătiți de
Stat (medici sanitari ai orașelor și satelor)
și tratamentul curativ se aplica mai tot­
deauna gratuit. In fața pericolului veneric,
— 34 —
Le problème de la sauvegarde de la
population roumaine contre ce terrible
fléau, préoccupe autant l’État, que les par­
ticuliers. Dans le budget de l’État com­
mencent à parraître des allocations spécia­
les pour la campagne contre la tuberculose.
Ont été inscrites, dans les budgets sui­
vants, les sommes:
1923 1924 1925 1926
Lei 4.750.000 12.438.537 16.700.000 19.000.000
L’initiative privée prend aussi sa part
à la campagne contre la tuberculose, en
constituant trois puissantes sociétés:
1. La société pour la prophylaxie
de la tuberculose, ayant son siège prin­
cipal à București, et des filiales dans toutes
les villes du pays.
2. La société pour la lutte contre la
tuberculose infantile.
3. La société pour l’isolement de la
tuberculose et l’assistance des tubercu­
leux sans moyens.
L’État, ainsi que ces sociétés, luttent con­
tre la tuberculose par leurs dispensaires,
sanatoria et leurs préventoires.
La Roumanie possède aujourd’hui: 11
sanatoria, 4 hôpitaux pour l’isolement des
tuberculeux, 4 asiles pour tuberculeux et
5 préventoires.
Pour mener une campagne efficace et
méthodique, sanctionnée par la loi et pour
coordonner l’activité de ces sociétés, les
autorités, avec l’assentiment de l’initiative
privée, ont élaboré la loi de mars 1926,
visant spécialement la lutte contre la tu­
berculose et qui prévoit la déclaration
obligatoire de la tuberculose à lésion ou­
verte, ainsi que la séparation et l’envoi
à l’hôpital, des malades qui, faute déme­
sures prophylactiques, ne peuvent être
soignés à domicile. Pour mettre à leur
disposition les soins nécessaires, en dehors
des sanatoria et des hôpitaux spéciaux,
l’État a réservé pour eux 10%, des lits
de tous les hôpitaux.
La loi prévoit l’assistance pécunière, par
l’État, des familles sans moyens, dont le
chef est interné à l’hôpital.
Les colonies estivales, de plus en plus
nombreuses, soit à la mer, soit dans les
montagnes, sont aussi un puissant moyen
pour la prévention de la tuberculose.
La Syphilis.
La guerre mondiale, avec son désarroi
social et moral, mais surtout l’occupation
de nos villages par les armées étran­
gères — «alliées» — russes, contaminées
de maladies vénériennes, a contribué,
énormément à la propagation de la sy­
philis en Roumanie.
Cette agravation est, du reste, un phé­
nomène général dans toute l’Europe et
l’Amérique.
En Roumanie, la lutte contre la sy­
philis était menée par les médecins de
l’État (les médecins sanitaires des villes
et des villages) et le traitement curatif
I
était appliqué gratuitement. Devant le pé-
The problem of the defence of the
Roumanian population against this terrible
disease preoccupies both the State and
private people.
Special funds have been set apart in
the budget for the prevention of con­
sumption.
The following sums appear in the
country’s budget:
1923 1924 1925 1926
Lei 4.750.000 12.438.537 16.700.000 19.000.000
Private initiative also takes part in this
prevention of consumption campaign, ha­
ving created three large institutions:
1. „Society for the prevention of con­
sumption“ head office in București and
branches in various Roumanian cities.
2. „Society for the prevention of Con­
sumption among children“.
3. „Society for the isolation of Con­
sumption and assistance of poor con­
sumptives“.
Both the State and these institutions
are fighting consumption by creating dis­
pensaries, sanatoria and preventing hos­
pitals.
Roumania possesses at present: 11 sana­
toria, 4 isolation hospitals, 4 shelters for
consumptives and 5 preventing hospitals.
In order to make the fight against con­
sumption a legal and a methodical one
as well as to coordinate the separate
activities of these institutions, authorities
and private initiative, a special Act was
passed in March 1926 against consumption
which provides for the compulsory de­
claration of all cases of open-lesion tuber­
culosis as well as the isolation into ho­
spitals of consumptives who cannot be
taken care of at home on account of the
impossibility of enforcing the repreventive
measures.
For the sheltering of these consumptives,
the State has set aside 1i% of the total
number of hospital beds in the country
in addition to the above mentioned hos­
pitals and sanatoria.
The Act provides for financial assistance
to be given to poor families whose heads
have been isolated in hospitals.
Holiday camping organisations for school
children which are gradually becoming
more numerous, are again a powerful
factor for the prevention of consumption
by the open sea air living, sun-bathing,
and mountain camping during the summer
season.
Syphilis.
The great war with its social and moral
disorganization and specially on account
of the occupation of our villages by fo­
reign, »allied“ Russian troops, seriously
contaminated by venereal diseases, has
greatly contributed to the syphilis epidemy
becoming worse in Roumania.
However, this worse state was a gene­
ral phenomenon throughout Europe and
America.
The fight against syphilis was led years
ago in Roumania by State medical officers
and the treatment was nearly always
free. Confronted by the venereal disease
danger which had become exceedingly

care a devenit de o gravitate excepțională
după războiu, Statul, prin Ministerul Să­
nătății Publice din România, începe o
campanie antisifilitică sistematică, orga­
nizând centre șisubcentre, cu dispensare și
ambulatoare, în care se aplică tratamentul
antisifilitic. Ministerul organizează dea-
semenea echipe volante, speciale, pentru
combaterea boalelor sociale, și’n special
a sifilisului.
Fiecare echipă e așezată pe un auto­
mobil, pe care-i instalat personalul me­
dical, prevăzut cu un mic laborator pentru
analize microscopice și pentru analiza
sângelui, apoi etuve de dezinfectare și
material de propagandă profilactică (bro­
șuri, afișe, filme și aparate de cinema).
Echipa umblă din sat în sat, ținând con­
ferințe, dând reprezentații de cinema sani­
tar. Ea depistează și sifilisul latent prin
seroanalize și aplică tratamentul.
La 1922 apare, pentru prima oară in
bugetul țării, un fond special consacrat
luptei antivenerice.
Campania antisifilitică a continuat în
anii 1924 și 1925. Pentru anul 1926 s’a
înscris, în bugetul general al Statului, 12
milioane de lei pentru procurarea neosal-
varsanului; trei milioane pentru preparate
mercuriale și bismutice; 1 milion pentru
seringi și 1 milion pentru microscoape.
Toate sunt puse de Stat în mod gratuit
la dispoziția bolnavilor.
Pe lângă echipele organizate de Minis­
terul Sănătății, Secția Națională a Soc.
„Crucea Roșie" a organizat și ea echipe
pentru combaterea boalelor sociale, între
care, în primul loc, e: sifilisul.
Paludismul.
Este endemic în zonele inundabile, pe
malurile marilor râuri și ale afluenților lor.
Zona inundabilă a Dunării și a marilor
râuri ale Moldovei este de 1,137.902 Ha.
(Cea mai mare regiune inundabilă este
delta Dunării, având o suprafață de 3.200
Km. p.). Toți afluenții Dunării prezintă zone
inundabile în regiunea deluroasă și la șes.
In regiunile stepei române, albia râurilor
e prea largă, ceeace facilitează formarea
de lacuri și bălți.
Deasemenea, râurile mici ale Moldovei,
secând în timpul verii, lasă în urma lor
bălți și băltoace în care se prăsesc țân­
țarii, dătători de paludism.
Paludismul a fost tratat totdeauna cu
succes în spitalele României și de către
medicii Statului, în mod gratuit pentru cei
săraci.
In anul 1903 începe o adevărată pro­
filaxie științifică a paludismului, sub im­
pulsul Consiliului San. Superior, pendinte
pe atunci de Ministerul de Interne. Acest
început de campanii profilactică se face
prin ajutorul unei echipe, compuse dintr’un
medic bacteriolog și doi agenți sanitari.
Se examinează sângele locuitorilor și cei
găsiți cu hematozoare se chininizează după
metoda lui Koch.
- 35 —
ril des maladies vénériennes, d’une gravité
exceptionnelle après la guèrre, une cam­
pagne systématique a été commencée,
sous les auspices du Ministère de la Santé,
par l’organisation des dispensaires et des
ambulances, pour le traitement antisyphi­
litique. Le ministère a organisé également
des équipes volantes pour combattre ce
fléau.
Chaque équipe est dotée d’une auto­
mobile, pour le déplacement du personnel
médical, d’un petit laboratoire pour les
analyses microscopiques et du sang, en­
suite d’étuves de désinfection, et d’un
riche matériel de propagande (brochures,
pancartes, films et appareils de cinéma).
L’équipe parcourre les villages, tenant des
conférences, et projetant des films sani­
taires. Elle dépiste la maladie latente
par des séroanalyses et applique le trai­
tement.
Pour la prémière fois, en 1922, on pré­
voit dans le budget de l’Etat une somme,
spécialement pour la lutte antivénérienne.
La lutte aniisyphilitique a continué, pen­
dant les anées 1924 et 1925. Quant à cette
année, on a fait inscrire 12 millions lei
dans le budget de l’État pour l’acquisition
de néo-salvarsan, trois millions pour les
drogues à base de mercure et bismuth,
1 million pour des seringues et 1 million
pour des microscopes.
Tout ce matériel est mis gratuitement,
par l’État à la disposition des malades.
Outre les équipes de l’État, la société
nationale de la «croix rouge» a aussi
ses équipes pour la lutte contre les mala­
dies sociales, spécialement la syphilis.
Le paludisme.
Le paludisme est une maladie endémique
des contrées marécageuses avoisinant les
grands fleuves et leurs affluents.
La zone d’innondation du Danube et
des grandes rivières de Moldavie, com­
prend 1,137902 Hect. La plus vaste région
d’innondation est le delta du Danube, qui
a une surface de 3.200 km2. Tous les
affluents du Danube, parcourent des ré­
gions sujettes aux innondations, aussi bien flooding zones both in the hilly and flat
dans la montagne, que dans la plaine.
La stèppe est parcourue par des rivières
aux lits peu profonds, favorisant la for­
mation de lacs et marécages.
Les petites rivières de Moldavie, qui
sont à sec pendant l’été, forment égale­
ment de petites marécages, favorables au
développement des annofèles, porteurs du
paludisme.
La maladie a été traitée avec succès et
gratuitement dans les hôpitaux, ainsi que
par les médecins de l’État.
Pendant l’année 1903, sous l’égide du „Con­
seil Sanitaire supérieur“, commence une
vraie prophilaxie scientifique.
Cette campagne prophilactique est exer­ Council attached to the Home Office.
cée par des équipes formées d’un mé­ (Ministry of Interior).
decin bactériologue, aidé de deux agents
sanitaires. On procède à l’éxamen du
sang des habitants. On administre de la posed of a bacteriologist and two sanitary
quinine, d’après la méthode du Dr. Koch, a agents. The blood of suspected persons
ceux dont le sang contient des hémato- is examined and those who are found to
serious after the war, the State through
the Roumanian Ministry of Health, began
a systematic antisyphilis campaign by
organizing centers and divisions with dis­
pensaries and ambulances in which syphi­
litic treatment was applied. The Ministry
organizes also special ambulant units for
the prevention of social diseases and spe­
cially syphilis.
Each unit is equipped with a motor-van,
a medical staff and disinfection apparatus,
a small laboratory for microscopic ana­
lysis and blood analysis, and preventive
propaganda material (pamphlets, posters,
moving pictures, etc.).
The unit visits each village, lectures,
and gives cinema shows. It discovers
cases of latent syphilis by serum analysis
and applies the treatment.
In 1922 for the first time a special fund
is set apart in the budget for combatting
venereal diseases.
The anti-syphilis campaign has conti­
nued throughout 1924 and 1925. For 1926,
12 million lei were allotted in the general
budget of the State for neosalvarsan
supplies, 3 million lei for mercurial and
bismuth preparations, 1 million lei for
hypodermic syringes and 1 million for
microscopes.
All the above are placed, gratis, at the
disposal of patients.
In addition to the units organized by
the Ministry of Health, the national sec­
tion of the society „Crucea Roșie“ has
also organized units for combatting social
diseases and first of all syphilis.
Malaria.
Is endemic in the districts which are
flooded in the proximity of large rivers
and their afluents.
The flood-zone of the river Danube
and that of the large streams of Molda­
via covers 1,137.902 hectares. (The largest
flood-zone is the Danube’s delta having an
area of 3.200 square kilometers.) All the
tributary streams of the Danube have
districts. The river beds in the flat dis­
trict of Roumania, are too large, a cause
which facilitates the formation of lakes
and ponds.
Likewise the small Moldavian streams,
which get dry during the summer season,
leave behind pools and ponds in which
mosquitos are bred and which are sprea­
ding malaria.
Malaria has always been successfully
treated in the Roumanian hospitals and by
the State medical officers, free of charge
for poor people.
In 1903 a true scientific preventive
campaign begins against malaria under
the impulsion of the Superior Sanitary
This prophylactic campaign is carried
out with the help of several units com­
 In anul 1907 se continuă metoda de
chininizare pe regiuni din ce în ce mai
întinse, și morbiditatea prin paludism a
scăzut din nou.
In anul 1924 campania antimalarică e
intensificată prin acțiunea unor medici
specializați în laboratoarele D-lor Profesori
Cantacuzino și Mezincescu, din București
și Profesor Ciucă, din Iași. Acești medici
lucrează în centrele unde paludismul e
mai accentuat. Afară de ei, întreg per­
sonalul medical oficial al Statului des­
copere și tratează, cu chinină, pe paludicii
din circomscripția lor. Se desfășoară și
o propagandă antimalarică prin broșuri
și afișe-
soires. Cette méthode est continuée aussi
pendant l’année 1907, et ainsi la morbi­
dité par paludisme commence à diminuer.
Pendant l’année 1924, la lutte contre le
paludisme est intinsifiée par la collabo­
ration de quelques médecins spécialisés
dans les laboratoires des Prof. Dr. Canta­
cuzino et Dr. Mezincesco de București et
du Dr. Ciuca d’Iași.
Les médecins travaillent dans les cen­
tres où le paludisme est le plus répandu-
Les médecins de l’État, eux aussi, dépi­
stent les cas de paludisme et font le trai­
tement, par la quinine, des malades qu’ils
trouvent dans leur arrondissement. On
mène aussi une propagande antimalarique
au moyen de brochures et de pancartes.
have haematozoria are made to undergo
the quinizing process after Koch’s method.
In 1907 the quinizing method is conti­
nued for ever larger regions and the num­
ber of deaths from malaria dicreases every
year.
In 1924 the anti-malaria campaign is
intensified through the efforts of several
medical officers who had specialized them­
selves in the laboratories of Professors
Cantacuzino and Mezincescu of București
and Professor Ciuca of Iași. These physi­
cians are working in the centres in which
malaria is more prominent. Beside these,
the whole medical staff of the Government,
seeks out and treats with quinine all
malaria patients in their respective
districts.
An anti-malaria campaign is also car­
ried on by means of pamphlets and
posters.

TABLOU
de numărul paludicilor tratați și de cantitatea de chinină întrebuințată în anul 1924
TABLEAU
du nombre de paludiques et la quantité de la quinine consommée pendant l’année 1924
T ABLE
showing the number of malaria patients treated and the quantity of quinine used in 1924

No. cazurilor No. cazurilor Cantitatea de chinină

Regiunea Sanitară în 1923 în 1924 utilizată în 1924
La region sanitaire Le No. de cas Le No. de cas La cantité de quinine
pendant 1923 pendant 1924" consommée en 1924
Sanitary district No. of cases No. of cases Quantity of quinine
in 1923 in 1924 used in 1924

I San. Craiova.................... 38.013 64.062 826 kgr. 416 gr.

Il « Pitești .................... 14.103 28.469 165 „ 709 „
III » București................ 9.884 14.521 124 . 767 „
IV Brașov .................... 95 141 2 „ 381 „
V n Galați........................ 25.258 40.955 416 „ 101 „
VI n Bacău ....................... — 3.604 52 „ 540 „
VII n Iași........................... 1.366 1.781 106 „ 73 „
VIII » Chișinău................... 30.987 2.846 601 „ 47 „
IX n Arad....................... 198 89 500 „
X n Cluj............................ 843 847 3 „ 405 „
Total general . . . 120.747 157.315 298 kgr. 939 gr.
Grand total
I

Pelagra. La pélagre. Pellagra.

România (ca și Italia) are un număr de
pelagroși datorit alimentației cu „mămă­
ligă“ a populației sale rurale, deși mă­
măliga — ea însăși — nu e o cauză a pe­
lagrei, atunci când în alimentația omului
intră și alte principii nutritive. Și în trecut
porumbul intra în alimentația țăranului, dar
boala erâ, pe atunci necunoscută, căci
țăranul era stăpân pe pământul lui și se
hrănia substanțial, cu lapte, ouă, carne
de pasăre și pește, pe lângă mămăligă.
In timpul evoluției sale istorice o parte
a populației perzând, în parte, pământul și
având o hrană exclusiv maidiană, pelagra
și-a făcut apariția.
La pélagre est due, comme en Italie, à
l'alimentation à la base de pâte de maïs
(polenta) de la population rurale quoique
la „mamâliga“ n’est pas, par elle-même
une cause de la pélagre, lorsque dans
l’alimentation entreut aussi d’autres prin­
cipes nutritifs. Autre-fois, lorsque le pay­
san était maître de sa terre, lorsqu’il se
nourrissait de lait, d’oeufs, volailles et
de poisson, et que la pâte de maïs n’était
pas sa principale nourriture, cette mala­
die était presque inconnue.
Pendant son évolution historique, une
partie de la population ayant perdu sa
terre, et ayant recours à l’alimentation
éxclusive maïdienne, la pelagre alors a
fait son apparition.
There are in Roumania, same as in
Italy, a number of people afflicted with
pellagra as a result of the alimentation with
„mămăliga“ corn meal mush („polenta“)
of its rural population, although this maize
cake in itself is not the cause of pellagra
when in addition, other nourishing ele­
ments are entering in one’s food. Formerly
also, maize formed a part of the peasant’s
food but the disease was then unknown
as the peasant was his own landlord
and used to eat substantial food, milk,
eggs, fowls and fish in addition to maize
cake.
During its historical evolution the po­
pulation being deprived of some of its
land and its food becoming poor, pellagra
made its appearance.
 — 37 -

Și-i a!ât de adevărată această legătură
între hrana exclusivă cu porumb, condiția
economică și pelagră, încât, imediat după
războiul mondial, când țărănimea română
a fost împroprietărită și starea economică
deveni înfloritoare, pelagra aproape
dispăruse cu totul. Țăranii nu mai vindeau
produsele fermelor lor, ci consumau ei
înșiși ouăle, laptele, brânza și păsările.
In Transilvania, Banat, Bucovina și
Basarabia, unde și condițiunile economice
erau mai bune, iar hrana nu era maidiană,
pelagra era necunoscută, sau extrem de
rară.
S’a întâmplat însă ca în anii din urmă
(1924 și 1925), să fie o mare secetă în
provincia Basarabia. Recolta rea a avut
ca urmare hrănirea mai mult cu porumb
a populației rurale din această provincie
și, în mod fatal, s’a constatat reapariția
pelagrei în această provincie.
Numărul lor scade iarăși acum și va
dispăreâ, de sigur, în urma recoltei abun­
dente de grâu din acest an (1926).
L evidence du rapport entre l’alimen­
tation maïdienne, l’état économique et la
pélagre ressort plus vivement, si nous
tenons compte qu’après la guerre mon­
diale, lorsque nos paysans ont été mis
en possession de la terre, et que l’écono­
mie rurale est devenue plus que fleuris­
sante, la maladie a presque disparu. Ne
vendant plus les produits de leurs fermes,
les paysans consommaient eux-mêmes les
oeufs, le lait, le fromage et la volaille.
En Transilvania, Banat, Bucovina et
Bassarabia, où les conditions économiques
étaient meilleures, et où l’alimentation maï­
dienne n’existait pas, la pélagre était in­
connue, ou extrêmement rare.
Pendant les années 1924,1925, la grande
disette de Basarabia, et sa mauvaise ré­
colte ont forcé la population rurale à se
nourrir de maïs. Fatalement la pélagre
est réapparue. Mais le nombre de malades
diminue de plus en plus, et — probable­
ment — après l’excellente récolte de blé
de cette année (1926), on ne trouvera
plus des pélagreux.
This connection between the exclusive
maize alimentation, economic condition
and pellagra is so true, that immediately
after the war when the Roumanian pea­
santry had been given land and its eco­
nomic condition had become flourishing,
pellagra had almost disappeared. The
peasants ceased selling their produce and
consumed themselves eggs, milk, cheese
and fowls.
In Transylvania, Banat, Bucovina and
Basarabia where the economic condi­
tions were better and the food was good
pellagra was unknown or very rare.
However, in latter years (1924and 1925)
Basarabia had to suffer from a serions
drought.
The poor harvest caused the popula­
tion to feed mostly on maize in this pro­
vince and fatally pellagra made its
re-appearance in the district.
The number of patients is again on
decrease and will certainly become nil
after the abundant wheat harvest of
this year (1926).

Sanatoriul maritim p. copii tuberculosi Techirghiol Techirghiol Sanatoriul p. copii tuberculoși (Galeria de cură)
Le sanatorium maritime pour enfants tuberculeux, de Tekirghiol Le sanatorium pour enfants Tuberculeux, à Tekirghiol
The maritime sanatorium for consumptive children at Tekirghiol S'anatirium for consumptive children Cure gallery Tekirghiol

Sanatoriul p. tuberculoși Bisericani Dispensar rural

Le sanatorium pour les touberculeux de^ Bisericani Un dispensaire rural
Consumptives Sanatorium at Bisericani A rural dispensary
 »

ROMANIA ROUMANIA
(roumanie) MAP OF SANATORIUMS, PREVENTORIUMS, ANBU-
LATORIUMS, ANTISIPHILITICAL DISPENSAIRES^
HARTA SANATORIILOR. PREVENTORILOR. AMBU­
LATORIILOR, DISPENSARIILOR AN TI SIFILITICE; OSPITALS FOR THE INSANE AND ANTIRABIO
SPITALE DE BOLI MINTALE ȘI INSTITUTE SAU INSTITUTES AND ASYLUMS.
AZILE ANTIRABICE.
t^O-SLOV/IC/>q LEGENDA
CARTE DES SANATORIUMS, PREVENTORIUMS. (LÉGENDE)
AMBULATOIRES. DISPENSAIRES ANTIS1PHILIT1- Soroca®
QUES; DES HOPITAUX POUR MALADIES MENTA­ Capitală de județ
LES ET DES INSTITUTIONS ANTIRABIQUES. SOROCA Chef-lieu de département
Limită de județ
Limite de département
Frontieră
Frontière
© Botoșani
Număr de inspectorat sanitar
BOTOȘANI No. de l’inspectorat sanitaire
4 CÂMPUL-LUNG\SI
X (S) **
J ' Câmpul-Lung-
NÀSAUO IAȘI
Erb/cem
c <
0 Zalău © /
S> Oradea- AX
X NEAMȚU
mare J. \ » ROMAN r~^r/wa'^

BIHOR
.-S-"''./ ■ V 7fyyâraf//'Q 0®Piatra- Roman \ VASLUI >
/ V Neamț )
MUREȘ Vaslui
J' ___ ' * L«\ '
\ r-----
Bacău® \ \
O.Târgu-Mureș C,UC /

X Z
- -------- < ODORHEI \
\ @ V • l
ARAD BACĂU ~ ,z 'TUTOVÂ
@ \ Merc urea- rx
"® Odorheiu \Ciucului \ * I Bârlad
lx CAHUL \
Sighișoara '
K TECUCI I
, X '
\^)J/mbo//a CS TREI-SCAUNE / Q^anfea Tecucf^
® Cahul
V 'SjO@Sf. Gheorghe«1 PUTNA ® 1
O®Timisoara
-~x Focșani \COVURLUI '
vz A.... O_____
S.TIMIȘ-TORONTAL
( ©Lugoj
U HUNEDOARA
ISMAIL
I r-
I >X I * Galați
LEGENDS X , O®
uși»! Jsmail
(LÉGENDE) S’ ' ,
©ßocsa- I SEVERIN I1 X
\ r** Brăila
I Montana
/' 1 / I............. . ■
I Câmpul-Lung
CARAȘ I ) QjBrebu
Sanatorii etc. având până la 50 paturi
x
ooo

Sanatoriums à ^Anina iMUSCEL / Tulcea

»♦ M
®Oravița
GÓRJ I r,.vâlcea @
@Tg.-Jiu-^^fc Ocne/eMarr^f I / B PRAHOVA BRÄILAM
1 TULCEA
» (^)Càrbunest^ Govorffig ARGEȘ \ 'DÂMBOVIȚ'A ||
»
Pitești / ® \
r »> ,5
's S Târgoviștex
11

I
V ,1 , peste 500 .... . „
Dràgàsani^
>» a plus de 50O
MEHEDINȚI >
Sanatorii etc. p. tuberc. aparținând Minist. Sănătății
cm « e 0 ® *o « o » o

Sanatoriums pour tuberc. appartenant au Minist. de la Santé I OLT

Preventorii „ >>
Préventoriums ® Slatina)
SI 1
Ambulatorii p. boli medico-sociale „ 5, ©Grech
Ambulatoires pour maladies medico-sociales.
Craiova /ROMANA Constanța
Dispensare an tisifii lice 11
Ul
Dispensaires antisiphilitiques
’\Țechirghio/
Spitale de boli mintale și nervoase. „
Hôpitaux pour maladies mentales et nerveuses.
Institute și azile antirabice „
TELEORMAN **
Instituts et asiles antirabiques
Sanatorii ale Armatei (pentru diverse boli netuberculoase)
Sanatoriums militairesfpour les diverses maladies n’ayant T.-Măgurele
pas rapport' à la tuberculose.)
Sanatorii ale Armatei pentru tuberculoși
Sanatoriums militaires pour tuberculeux
Triaj pentru tuberculoșii militari
Triage militaire pour tuberculeux
Sanatorii aparț. Minist. Muncii (p. div. boli netuberculoase)
Sanatoriums appartenant au Minist. du Travailfpour les diverses maladies n’ayant pas rapport à la tuberculose)
Sanatorii particulare (pentru diverse boli netuberculoase)
Sanatoriums particulièrs(pour les diverses maladies n’ayant pas rapport à la tuberculose)
Sanatorii particulare pentru tuberculoși
Sanatoriums particulière pour tuberculeux

703b-6 -A EL 1EREL £ „ SO CE C "& O P a. A.

 ASISTENTA SOCIALÂ IN ROMÂNIA
L’ASSISTANCE SOCIALE EN ROUMANIE
SOCIAL WELFARE IN ROUMANIA
Din timpurile cele mai îndepărtate so­
cietatea românească a avut grijă de cei
săraci, de cerșetori și infirmi.
Încă din anul 1480 documentele istorice
ne arată, că domnitorul Ștefan cel Mare
acel „Mântuitor al creștinătății“ cum îl
numesc contemporanii lui, sau „Atlet al
creștinătății“, cum îi scria Papa de la Roma,
începuse un fel de organizare pentru ne­
norociți, strângându-i în colonii și creân-
du-le asiluri pe care le înzestra cu moșii.
Tot astfel principele Radu-Negru, fon­
datorul principatului Valachiei după cum
ne arată un document din 1565 strânse și
el pe vagabonzi și cerșetori în colonii,
cărora le acordă privilegii și protecțiune.
Domnița Bălașa fiica principelui Con­
stantin Brâncoveanu, construește în anul
1751 în jurul bisericii „Domnița Bălașa“
din București, chilii pentru adăpostirea
femeilor sărace și care au format mai
târziu asilul pentru bătrâne, care există
și azi.
Operele de asistență continuă dealungul
veacurilor sub diferite instituțiuni, pentru
ajutorarea săracilor, orfanilor, văduvelor
și familiilor cu mulți copii. Legea de or­
ganizarea modernă a comunelor rurale și
urbane (1863) prevede întâia oară în ar­
ticole speciale, categoriile de cetățeni care
au drept la asistența gratuită precum și
autoritățile în a căror sarcină cade asis­
tența lor. In același timp apar un mare
număr de opere private de binefacere cu
caracter filantropic animate mai cu deo­
sebire de defuncta Regina Elisabeta, sub
domnia Regelui Carol I (1866—1914), —
între care putem cita „Societatea Crucea
Roșie“, Societatea de binefacere „Re­
gina Elisabeta“, Institutul pentru orbi
„ Vatra Luminoasă“.
Alăturea de ele stau în permanență
grandioasele opere de asistență medicală
ale „Eforiei Spitalelor Civile“, „Epitropia
Spitalelor Sft. Siridon* și „Epitropia Spita­
lelor Brâncoveanu“ care înființează și în­
trețin, din marile averi lăsate de boierii
din trecut, spitale în toată țara.
Operele de protecțiune a copiilor găsiți
și a orfanilor datează de asemenea de mai
de mult.
Prima societate particulară cu acest scop
fu înființată în 1730. In 1883 se înființează
societatea „Obolul“ care se ocupă cu
protecțiunea copiilor sărmani. In 1897 se
înființează „Leagănul S-ta Ecaterina“ și
„Materna“ care pentru prima oară se ocupă
Des temps les plus reculés, la société
roumaine a eu soin des pauvres, des men­
diants et des infirmes.
En 1480 déjà, des documents historiques
nous montrent que le prince Etienne le
Grand, ce „Sauveur du Christianisme“
comme il a été nommé par ses contem­
porains, ou „Athlète du Christianisme“
comme lui écrivait le saint Pape, avait
commencé une certaine organisation d’as­
sistance des malheureux, en formant des
colonies et en créant des asiles qu’il do­
tait de domaines.
Un autre document, datant de 1565, nous
montre que le prince Radu le Noir, fon­
dateur de la Principauté de Valachie,
avait aussi réuni les vagabonds et men­
diants en des colonies, auxquelles il ac­
cordait sa protection et certains privilèges.
La princesse Balaya, fille du prince
Constantin Brâncoveanu, construisit en
1751 autour de l’église de Bucarest qui
porte son nom, des cellules pour l’abri
des pauvres—les établissements formè­
rent plus tard l’asile pour vieilles fem­
mes qui existe encore aujourd’hui.
Les oeuvres d’assistance continuent à
travers les siècles sous différentes formes
et par diverses institutions pour l’assis­
tance des pauvres,-des orphelins, des
veuves et des familles nombreuses. La loi
pour l’organisation moderne des commu­
nes rurales et urbaines (1863) prévoit pour
la première foi, en articles spéciaux, les
catégories de citoyens qui ont droit à
l’assistance gratuite, ainsi que les autori­
tés auxquelles incombe la charge de
leur assistance. En même temps commen­
cent à paraître un grand nombre d’oeuvres
privées de bienfaisance à caractère phi­
lantropique, animées surtout par feu la
reine Elisabeth, sous le règne de Charles
I-er (1866—1914). Parmi ces oeuvres, nous
pouvons citer «La Société de la Croix
Rouge», la Société de Bienfaisance
«Reine Elisabeth», l’institut pour aveugles
«Vatra Luminoasâ».
Auprès de ces institutions prônent les
grandes oeuvres d’assistance médicale de
l’administration des «Hôpitaux civils», des
hôpitaux «Saint Spiridon» et des hôpitaux
«Brâncoveanu», qui des grandes fortunes
léguées par les anciens seigneurs, créent
et entretiennent des hôpitaux dans tout
le pays.
Les oeuvres de protection des enfants
pauvres, des enfants trouvés et des or­
phelins datent également depuis longtemps.
La première société privée qui se pro­
posait ce but fut créée en 1730. En 1883
a été fondée la société «Obolul» pour la
protection des enfants pauvres et plus
tard, en 1897 «le berceau de S-te Ecathé-
rine» et la société „Materna“ qui fut la
From very remote times the Roumanian
society has taken care of its poor people,
beggars and invalids.
Historical documents from 1480 show
that the Roumanian ruler, Ștefan cel
Mare, that „Saviour of Christendom“ as
his contemporaries were calling him,
or „The Champion of Christendom“ as
the Pape had addressed him, had begun
a kind of organization for assisting poor
people, collecting them in colonies and
creating asylums which were endowed
with estates.
Likewise, another ruler, Radu Negru,
the founder of the Wallachian principa­
lity — according to a document from 1565
— had collected the tramps and beggars
in colonies, granting them privileges and
protection.
Princess Balașa, daughter of ruler
Constantin Brâncoveanu, built in 1751,
round the church „Domnița Balașa“
of București, cells for sheltering poor
women and which later on were turned
into an asylum for old women which is
still in existence today.
Assistance work continued throughout
the centuries under various forms and
through various institutions for relieving
poor people, orphans, widows and large
families. The 1863 organization law of
rural and urban communes, provides, for
the first time, in special articles, the clas­
ses entitled to free assistance as well as
the authorities which must provide it. At
the same time a large number of private
charity institutions make their appearance,
inspired mostly by the late Queen Eli­
zabeth under the rule of King Carol I
(1866—1914) prominent amongst which
are „Societatea Crucea Roșie“, „Regina
Elisabeta“, charity society, „ Vatra Lu­
minoasă“, Institute for the Blind.
Together with these there are also the
great medical assistance institutions of the
„Eforia Spitalelor Civile“, „Epitropia Spi­
talelor Sf. Spiridon“ and „Epitropia Spi­
talelor Brâncoveanu“ which are creating
and supporting hospitals throughout the
country from the legacies bequethed by
old Roumanian noblemen.
Institutions for the protection of orphans,
waifs and strays were also founded a
long time ago.
The first private institution for this pur­
pose was founded in 1730. In 1883 the
„Obolul“ Society is established for the
protection of waifs and strays. In 1897
„Leagănul St. Ecaterina“ and „Materna“
are founded, these being the first institu-
 cu protecția copiilor mici (0—5 ani) iar
după războiu, în 1918 ia naștere „Asis­
tența Socială“ ca organizație de Stat, care
dă o impotanță deosebită puericulturii și
protecției copilului precum și instituțiilor
de igienă preventivă pentru mamă și
copii. „Ministerul Sănătății și Ocrotiri­
lor Sociale“ are astă-zi o direcțiune a
„Asistenței Sociale“, care organizează
și întreține azi cele mai multe opere de
asistență, animează și subvenționează pe
acelea create de inițiativa privată.
O lege specială pusă în aplicare mai
cu deosebire de la 1924 ajută la înfrânarea
vagabondajului și a cerșetoriei.
Două mari societăți particulare „Prin­
cipele Mircea“ și „Cercurile de gospodine“
subvenționate și de Stat, administrează un
număr de 124 dispensare de puericultura,
care în 1924 au dat îngrijire la circa 10.000
copii, dând 203.312 consultații la dispen­
sării și 177.762 la domiciliu.
première à s’occuper des tout petits en­
fants. Après la guerre, en 1918, l’Assistance
sociale naît comme institution d’Etat.
Elle donne une importance toute spéciale
à la puériculture et à la protection de
l’enfant ainsi qu’ aux institutions d’hygiène
préventive pour la mère et l’enfant. Le
Ministère de la Santé et de Protections So­
ciales a aujourd’hui une direction de „l’As­
sistance Sociale“ qui organise et entretient
la majorité des oeuvres d’assistance,
anime et subventionne celles créées par
l’initiative privée.
Une loi spéciale, appliquée surtout de­
puis 1924, aide beacoup à restreindre le
vagabondage et la mendicité.
Deux grandes sociétés privées, „Le prin­
ce Mircea“ et le „Cercle des ménagères“
subventionnées aussi par l’Etat, ont sous
leur administration 124 dispensaires de
puériculture, qui en 1924 ont soigné dix
mille enfants en donnant 203.312 consul­
tations aux dispensaires et 177.762 visites
à domicile.
tions for the protection of infants and
small children from 0-5 years old and,
after the war, in 1918 „Social Welfare“
comes into being as a State organization
giving special importance to child-rearing
and protection as well as to the preven­
tive hygiene institutions for mothers and
children. The Ministry of Public Health
and Social Assistance has a Direction
that of the „Social Welfare“ which or­
ganizes and supports the majority of
welfare institutions, inspires and subven­
tions those created by private initiative.
A special law, enforced in 1921, pre­
vents tramping and begging.
Two large private institutions „Princi­
pele Mircea“ and „Cercurile de Gospodine“
subventioned by the State, administrate
a number of 124 children dispensaries,
which in 1924 have taken care of appro­
ximately 10.000 children, given 203.312
consultations in the dispensaries and paid
177.762 visits at home.

Pentru protecțiunea copiilor Pour la protection des enfants

de prima vârstă. For the protection of children
en bas âge. of early age.
Asistența Socială, are organizate șapte
L’assistance sociale a organisé sept cen­ ■ The Social Assistance institution has-
centre pentru ocrotirea copiilor în Arad, tres pour la protection des enfants: à organized seven centres for the protec­
Beiuș, Chișinău, Cluj, Oradia, Timișoara
Arad, Beiuș, Chișinău, Cluj, Oradea, Ti­ tion of infants in Arad, Beiuș, Chișinău,
și Tg.-Mureș.
mișoara et Tg. Mureș. Cluj, Oradia, Timișoara and Tg -Mureș.
In aceste instituțiuni (azile) sunt plasați
Dans ces institutions (asiles) sont placés These institutions (infant schools) shel­
spre îngrijire un număr de 670 copii, iar
et soignés 670 enfants et dans les colo­ ter a number of 670 children and in co­
în colonii la părinți crescători și la me­
nies de famille ainsi que dans les divers lonies with parents growing them and at
serii un număr de 5644 copii. Un Cămin
métiers un nombre de 5644 enfants. Un working places there ara some 5644 chil­
de mame cu 25 locuri, și o bucătărie de
foyer maternel ayant 25 places et une dren. A Mother s Home with 25 places
lapte, ambele la Cluj, completează pro­
goutte de lait, les deux à Cluj, complètent and a milk kitchen, both at Cluj, com­
tecția copilului de prima vârstă. Dease-
la protection de l’enfant en bas âge. 138 plete the protection of infants. There are
menea 138 surori de ocrotire (infirmiere
soeurs de charité (infirmières visiteuses) also 138 protection nurses (visiting nur­
vizitatoare) se îngrijesc de mamă și copil.
soignent les mères et les enfants. ses) looking after mother and child.
Pentru protecția copilului de a Pour la protection de l’enfant
doua vârstă. For the protection of childern of
de second âge. second age.
Asistența Socială are organizate ur­
L’assistance sociale a organisé les éta­ The Social Assistance institution has
mătoarele așezăminte: Institutul de ocro­
blissements suivants: l’institut de protec­ organized the following settlements: Pro­
tire Castelul Turnu Roșu, județul Sibiu
tion du Chateau de Turnu Roșu, dépar­ tection Institute, Turnu Roșu Castle, dis­
cu 126 copii ocrotiți, Grădiștea-Vlașca tement de Sibiu, avec 126 enfants, Gră-
cu 75 copii ocrotiți, Răducăneni-Fălciu, trict of Sibiu with 126 children looked
diștea-Vlașca avec 75 enfants, Răducă­ after, Grădiștea-Vlașca with 75 children,
200 copii vagabonzi și ocrotiți, Vatra
neni-Fălciu avec 200 enfants vagabonds Răducăneni-Fălciu with 200 waifs and
Copiilor Orlat-Sibiu cu 130 copii ocrotiți,
et protégés, le foyer des enfants d’Orlat- strays, Children’s Home at Orlat-Sibiu
Principele Nicolae (fost Mărcuța) cu 300
Sibiu, avec 130 enfants protégés, „Prince with 130 children, Principele Nicolae (for­
copii ocrotiți și vagabonzi.
Nicolas“ (anciennement Marcoutza) avec merly Mărcuța) with 300 waifs and strays.
300 enfants vagabonds et protégés.
In colaborare cu societățile de bine­
En collaboration avec les sociétés de In cooperation with Benevolent Societies:
facere; orfelinatul „Principele Mircea“,
bienfaisance: l’Orphelinat „Prince Mircea“ „Principele Mircea“ Orphanage at Făn-
Pântânele - Bacău, cu 70 copii ocrotiți,
Fântânele-Bacău avec 70 enfants pro­ tânele-Bacău with 70 children looked af­
„Acoperământul Maicii Domnului“ Mă­
tégés, le „toit de la Sainte Vierge“ mo­ ter, „Acoperământul Maicii Domnului“^
năstirea Bistrița cu 60 copii ocrotiți, Ti-
nastère de Bistritza avec 60 enfants pro­ at Mănăstirea Bistrița with 60 children,
bișoiul Sărulești-Ialomița cu 10 copii ocro­
tégés, Tibișoiul-Sărulești-(Ialomitza) avec „ Tibișoiul“ at Sărulești-Ialomița with 10
tiți precum și Căminul Ucenicilor Indus­
10 enfants protégés, ainsi que le foyer des children and the Home of the „Industrial
triali cu 32 copii ocrotiți.
apprentis industriels avec 32 enfants pro­ Apprentices“ with 32 children looked after.
tégés.

Pentru protecția infirmilor, (orbi,
surdo-muți și anormali).
Asistența Socială are organizate: pentru
surdo-muți 2 așezăminte în Cluj și Timi­
șoara cu 160 minori și adulți, 2 școli me-
dico-pedagogice și 4 ateliere. Pentru orbi
trei așezăminte; Cluj, Timișoara și Arad
cu 140 minori și adulți, o școală medico-
pedagogică și 7 ateliere. Pentru anormali
mintali (scăzuți, înapoiați, etc.) două așe­
zăminte la Cluj și Ineu cu 145 minori și !
Pour la protection des infirmes
(aveugles sourdo-muets et anor­
maux cérébraux).
L’assistance sociale a organisé : pour les
sourdo-muets 2 établissements à Cluj, et
Timișoara avec 160 mineurs et adultes,
2 écoles médico-pédagogiques et 4 ateliers ;
pour les aveugles trois établissements à
Cluj, Timișoara et Arad avec 140 mineurs
et adultes, une école médico-pedagogique
et 7 ateliers. Pour les anormaux cérébraux
(déchus, arriérés etc.) deux établissements
For the protection of Invalid:
(blind, deaf and dumb and
mental abnormal).
1 he Social Assistance has organized the
following institutes for: deaf and dumb, 2
institutes at Cluj and Timișoara, for 160
minor and adult people, 2 medico-peda­
gogical schools and work-houses. For
the blind: three institutes at Cluj, Timi­
șoara and Arad for 140 minor and adult
people; one medico-pedagogical school
and 7 work-houses. For the mental ab-
 - 41

adulți și două școli medico-pedagogice, à Cluj et Ineu avec 145 mineurs et adul­ normal people (mental disorders etc.) two
tes et 2 écoles médico-pédagogiques. En institutes at Cluj and Ineu for 145 minor
iar în colaborare, Asistența Socială lu­
crează cu „Vatra Luminoasă“ și „Amicii collaboration avec l’Assistance sociale tra­ and adult people and two medico-pedago­
vaillent aussi les Sociétés „Vatra Lumi- | gical schools. The Social Assistance is coo­
Orbilor“ din București.
noasà“ et „Les Amis des aveugles“ de perating with the „Vatra Luminoasă“ and
Bucarest. „Amicii Orbilor“ Societies of București.
Pentru protecția adulților nevoiași, a Pour la protection des adultes sans For the protection of poor adult and
moyens, des vieux et des inapis au travail, old people and those unfit to work, the
bătrânilor și inapților de muncă, Asis­
l'assistance sociale possède les établisse­ Social Assistance possesses the following
tența Socială posedă următoarele așeză­
ments suivants de protection, dans les protection institutes in various parts of
minte de ocrotire în diferite puncte ale
différentes contrées du pays: Râul Va­ the country, i. e.: Râul Vadului-Sibiu
țărei și anume: Râul Vadului-Sibiu cu
dului-Sibiu avec 150 intérnés, Plevna- with 150 boarders, Plevna-Ialomița with
150 internați Plevna-Ialomița cu 30 inter­
Ialomitza avec 30 internés, Çipote-Tassy 30 boarders, Șipote-Iași with 30 boarders,
nați, Sipote-Iași cu 30 internați, Soporul
avec 30 internés, Soporul de Câmpie-Co­ Soporul de Câmpie-Cojocna (in forma­
de Câmpie-Cojocna (în formație), Galata-
jocna (en formation) Galata (Iassy) avec tion), Galata-lași with 180 boarders, Brân-
Iași cu 180 internați, Brâncoveni-Roma-
180 internés, Brâncoveni-Romana(i avec coveni-Romanați with 120 boarders, Bo-
nați cu 120 internați, Bobești-Bălăceanca-
120 internés, Bobeçti-Bâlâceanca Ilfov bești-Bălăceanca-Ilfov with 150 boarders
Ilfov cu 150 internați, Răchitoasa-Tecuci
avec 150 internés, Ràchitoasa-Tecuci avec Taraclia-Tighina with 60 boarders, Răchi­
cu 150 internați, Taraclia-Tighina cu 60
150 internés, Taraclia-Tighina avec 60 toasa-Tecuci with 150 boarders.
internați.
internés.
Pour le triage des vieux, des vagabonds For the culling ot aged people, beggars
Pentru triarea bătrânilor, vagabonzilor,
et des mendiants, l’Assistance Sociale a and vagrants, the Social Assistance has
și cerșetorilor, Asistența Socială are 22
22 centres de triage dans les principales 32 culling places in the principal towns
triaje în orașele principale ale țărei, cari
villes du pays. Ces centres ont trié en 1925 of Roumania which in 1925 have culled
în anul 1925 au triat un număr de 5217
un nombre de 5217 individus. 5217 persons.
indivizi. Besides these organizations, the State
In afară de aceste organizațiuni Asis­ En dehors de ces organisations, l’Assis­
tance Sociale a un service spécial qui Social Assistance, has a special service
tența Socială, are un serviciu special care
s’occupe du contrôle des institutions pri­ dealing with the control of private bene­
se ocupă cu controlul instituțiunilor par­
vées de bienfaisance et du contrôle des volent institutions and controlling appeals
ticulare de binefacere și controlul apelu­
appels à la charité publique. Les institutions made to the public charity. In 1924 there
rilor la caritatea publică. — Aceste insti-
de bienfaisance étaient en 1924 au nom­ have been 400 Benevolent Societies throu­
tuțiuni de binefacere au fost în 1924, 400
bre de 400 dans tout le pays, dont 217 ghout the country, of which 217 recog­
în întreg cuprinsul țărei, dintre care 217
avec personnalité juridique et 183 sans nized as judicial persons. The collections
cu personalitate juridică și 183 fără per­
personnalité juridique. Les résultats pé- from public charity amounted to 2.224.313
sonalitatea juridică, iar rezultatele bănești
al apelurilor la caritatea publică au fost cuniers des appels à la charité publique lei in 1923.
ont été en 1923 de 2.224.313 Lei. The same Social Welfare of the Mini­
în 1923 de 2.224.313 lei.
C’est toujours l’Assistance sociale qui stry has subventioned 90 orphan insti­
Tot Asistența Socială a subvenționat
a subventionné environ 90 organisations tutions, children nurseries, school canteens
circa 90 organizații de binefaceri, orfelinate,
de bienfaisance, orphelinats, écoles ma­ and physical education institutes and has
grădini de copii, cantine școlare și școli
ternelles, cantines scolaires et écoles d’édu­ helped 9 school children camping organi­
de educație fizică și a venit în ajutor la
cation physique et qui est venue en aide zations to get to the sea and mountains.
16 colonii școlare la mare și la munte.
à 16 colonies scolaires à la mer et dans
les montagnes.

Colonie de vagabonde la munoa vitei de vie

Colonia de muncă Răducăneni
Une colonie de vagabondes dans une vigne
La colonie de Travail de Răducănen.
A colony of vagrants working in vines
Work colony at Răducăneni

6
78637
 ROMANIA ROUMANIA
(ROUMANIE) MAP OF SOCIAL WORK ORGANISATION PUBLIC
HARTA ORGANIZAȚIUNILOR DE ASISTENTĂ SO­ AND PRIVATE; HELPED BY GOVERNMENT
CIALA DE STAT, PARTICULARE SUBVENȚIONATE AND UNAIDED BY GOVERNMENT.
ȘI PARTICULARE NESUBVENTIONATE.
Hotin
CARTE DES INSTITUTIONS D’ASSISTANCE SOCIALE ^o-slovac/xi ■i LEGENDA
(DUES A L’ÉTAT ET A L’INITIATIVE PRIVÉE). (LEGENDE)

ii-o
Storojineț J Județele purtând acelaș nume ca ți capitalele lor,
a e
s s acesta nu s’a mai scris.
o o
•«»»
*****
s « Les départements ayant la même dénomination que leurs
£> »
chef-lieux ces dénominations ne sont pas inscrits sur la carte
-O -O
3 3
«O «O
*-»
5- &.
X Capitală de jude}
Chef-lieu de département
3 3
k SATU MARE MARAMUREȘ \
•-» eo Limită de județ
èarsiiMari S* Limite de département
|I L£G€NDa Baia-marexx
Frontieră
l / \ Frontière
| | (LÉGENDE)
Si 35 ' / r

o Boli sociale
Maladies sociales

ztx Maternități ți puericultura

Q (D M7 Maternités et puériculture ®® \ @ Bistrița
rife Ocrotirea felelor ți femeilor
“ Protection des jeunes filles et des femmes
1 -, /
Cantine școlare ''■—''Y \J
Cantines scolaires

© © Colonii de vară
Colonies estivales
4

Căminuri școlare
Foyers des écoliers

2 M
PUTNA

Ismail
ffesifa I SEVERIN I
_ / MhreaBisrrifa
« 0' Tulcea ®
Ocrotirea copiilor de a 2-« vârstă (D®
® ® æa
Protection d’enfants du seconde tige
I
Azile și ospătării de bătrâni 1 VÂLCEA
O O Asiles et cantines pour vieillards
I
© © I
'9' AstZes pour aveugles
■
Surdo-muli
0 0 1 Asiles pour Sourd-muets
1 (^Slobozia
e 1
1
1
1
sa Asist, la domiciliu și diverse
Assistance à domicile
ILFOV
IALOMIȚA
1
îngrijire și educație fizică
© 1
1
1
'ey Application et éducation physique QPlevna
1
I zox Caracter general
1
TV Instituts à caractère général - t \ VLAȘCA
1 on st an ța
*)Caracal ^ELEORM^Kf &adiMea\
Birou de triaj
Bureaux de triage I O®(D A (T)fiosioriic/e-^ Comanac

Colonie de muncă JrOMANATI / ^Vede , \

Colonies de travail
DUROSTOR (
__Colonie de reeducare prin muncă
Colonies de rééducation par le travail T.-Măgurele
A_____ Centru de ocrotirea copiilor
W Centres pour la protection des enfants CALIACRA
^(^Bazargic
Institut de surori de ocrotire
Instituts de „Soeurs de charité“
Balcic
Institut de anormali mintali.
8 Instituts pour les anormaux cérébraux.
Cifra din interiorul semnelor arată câte instituții de acelaș fel
se găsesc în localitate.
Le ciffre ă l’interieur des signes montre le nombre des institutions
similaires se trouvant dans la localité.

70346-,ATELIERELE,, SOCEC*i CP S. A.
 — 43 -

Tg. Mureș (Azil pentru copii) Azilul de copii Tg. Mureș (interior)
Tg. Mureș (Asile pour enfants) Le foyer des enfants à Tg. Mureș (intérieur)
Tg. Mureș (Infant school) Infant school (inside view) Tg. Mureș

Arad (Azil pentru copii) Institutul pentru arierati. Boros-Ineu

Arad (Asile pour enfants) L’institut d’éducation des arriérés à Boros-Ineu
Arad (Infant school) Institute for the education of seriousleys mentally patient at Boros-Ineu

Timișoara (Interiorul unei creșe)

Timișoara (cresă.)
Timișoara (L'intérieur d’une crèche)
Une crèche à Timișoara
An infant day-nursery in Timișoara Timișoara (Inside view of an infant day-nursery)
 — 44 —

Jud. Neamț (Dispensar de puericultură mobil) Jud. Neamț (Dispensar de puericultură mobil)
Departement de Neamțu (Dispensaire de puériculture mobile) Departement de Neamțu (Dispensaire de puériculture)
District of Neamț (Mobile Puériculture dispensary) District of Neamț (Puériculture dispensary)

Sf. Gheorghe (Orfelinat)

Timișoara (Orfelinatul municipal)
Sf. Gheorghe (Asile pour orphelins)
Timișoara (Orphelinat municipal)
Sf. Gheorghe (orphanage)
Timișoara (Municipal orphanage)

Lugoj (Cămin pentru săraci)

Rădueăneni (Așezământul de reeducare)
Lugoj (Foyer pour pauvres)
Rădueăneni (L’école de rééducation proféssionelle)
Lugoj (Poor people’s Home)
Rădueăneni (Professional Redueation School)
 — 45

Colonia de vagabonzi Rădueăneni (atelierul de croitorie)

Colonia de vagabonzi Rădueăneni (Școala de corecție)
Colonie de vagabonds (l’Atelier des confections) â Rădueăneni
La colonie de travail de Rădueăneni (Eeole de corection)
A vagrants colony at Rădueăneni (Tailor’s shop)
Vagrant’s Colony et Rădueăneni (Correction school)

Colonie de vagabonzi RaducXneni (Atelier de confeetiuni) Colonia de muncă Rădueăneni (Elevi internați la lucru)
Colonie de vagabonds Raducineni (l’Atelier de confections) La colonie de travail de Rădueăneni (Les internes mineurs au travail)
Vagrants Colony at R&ducaneni (Dress-making shop) Work Colony at Rădueăneni (Boarders at work)

Dispensarul Româno-Britanic
Jud. Neamț (Dispensar rural de puericultură)
Le dispensaire Romano-Britanique (Puériculture)
Departement de Neamții (Dispensaire de puériculture fixe rural)
Anglo-Roumanian Dispensary
District of Neamț (Fixed rural puériculture dispensary)
 wcumv ■fii

AVEC ILES CIRCONSCRIPTIONS HÉDICALES ET mhhmibst

SHOWING MEDICAL DISTRICTS, ALL HOSPITALS

BUCUREȘTI
UTES LES INSTITUTIONS SANITAIRES ET b’ASSISTANCE
AEbICALE ET SOCIALE AND SANITARY AND PUBLIC WELFARE INSTITUTIONS

CIRCUASCRIPȚIUNILE HEbICALE CU TOATE INSTITUȚIUNILE

SANITARE Șl bE ASISTENȚA MEbICALA Șl SOCIALA

Spitale
Hôpitaux

Spital militar
Hôpital militaire

O Spital central ni Casei Meseriilor

Hôpital central appartenent à la Caisse
d’assurance sociale

O Spital de copii
Hôpital d efants

O Spital central de boli mintale

Hôpital centrai de maladies mentales

Spital de ochi
Hôpital pour maladies des yeux

Maternitate
Maternité
Institutul medico-legal (morga) 1
æ L’institut médico-légal ^r°L- Dr.
A
Mici maternități
Petites maternités

Dispensare medicale de circumscripție

1
P zjx Salvarea
LX/ Ambulance pour sécours urgents
Mina Minovici

Dispensaires médicales (cifra din interior indicâ Institutul antirabic

circ, câreia oparfine) L’institut antirabique
Dispensare antivenerice c
Œ Dispensaires antivénériens
Institutul de seruri și vaccinuri \
*1' L’institut de sérothérapie ' Dr.
Jean Cantacuzino
Dispensare prenatale
CD Dispensaires prénatales
Laborator de chimie
Laboratoire de chimie

Dispensare de puericulturâ zp. Facultatea de medicină

Dispensaires pour puériculture Faculté de médecine

Dispensarele medicale ale Casei Meseriilor Facultatea de medicină veterinară

Dispensaires médicales de la Caisse d’assurance sociale Faculté de médecine vétérinaire

Dispensar medical militar Scoală de moașe

Dispensaire médical militaire École de sages-femmes

o Dispensare pentru tuberculoși

Dispensaire antituberculeux
Căminul moașelor rurale
Foyer de sages-femmes rurales

Sanatorii pentru diverse boli ■fpȘcoală de infirmiere

Sanatoriums pour diverses maladies École d’infirmières

Sanatorii pentru tuberculoși Orfelinate lYj Birou de triage pentru vagabonzi

LU Bureaux de triage
Sanatoriums pour tuberculeux Orphélinats

Sanatoriu militar pontru tuberculoși yyij! Număr de circumscripție medicală

zjx Azile pentru bătrâni AAI.I.Nomero d'une circonscription médicale
Sanatorium militaire pour tuberculeux L-/ Asiles pour veillards
Spitale cu servicii de:
Policlinică Azil pentru orbi
Polyclinique S Asile pour aveugles
Hôpitaux avec services de :

M (medical)
Policlinica funcționarilor publici Azil de noapte pentru nevoiași C (contagioși)
Polyclinique de la Société des fond, publiques Asile de nuit pour nécessiteux Ch (chirurgical)
OR (oto-rino-laringologie)
Leagăne de copii (genito-urinare)
A Crèches
A Serviciul medical gara de Nord
Service médicale de la gare de Nord SCflRfl
(ginecologie)
(oftalmologie)
ÉCHELLE (venerici)
Azile de copii
I—. Infirmeria C. F. R. (dermato-sifilitici)
Asiles d’enfants
L—■ Infirmerie appartenent au Minist. de comunication (radiologie)
1:25.000
(nervoși)

SOCEC ÇC‘ <SA.BUCUREȘTI

 HfSHHUD BT
9

AVEC LES CIRCONSCRIPTIONS MEDICALES ET

TOUTÉS LES INSTITUTIONS SANITAIRES ET b’ASSISTANCE
MEDICALE ET SOCIALE
CHI^INZKl Ș! ÇLUJ SHOWING MEDICAL DISTRICTS, ALL HOSPITALS
ANb SANITARY AND PUBLIC WELFARE INSTITUTIONS
CIRCUMSCRIPȚIILE HEblCALE CU TOATE INSTITUȚIUNILE
SANITARE Șl bE ASISTENT« MEDICALA Șl SOCIALA

SCflRfl 1:25.000
ECHELLE 1:25.000

SCRRfl 1:40.000.
ÉCHELLE 1 : 40.000

(légende )
Maternități
Maternités

o Dispensare pentru boli diveres

Dispensaires pour diverses maladies

o Sanatoriu mixt
Sanatoriums mixtes

Azil pentru bătrâni și invalizi

(D Asiles pour vieillards et Invalides

Infirmerii
Infirmeries

Spital mixt
O Hôpital mixte

Policlinică
0 Polycliniques
Spital de copii
O Hôpital d’enfants

^z-x Spital cu serviciu de radiologie

Hôpital avec ser vice de radiologie

Spital cu serviciu de chirurgie

Hôpital avec service de chirurgie
Clinică sanatoriu pentru tuberculoși Policlinica Càilor Ferate Române
Azile de copii Q Clinique pour tuberculeux Polyclinique appartenent au Minist. des voies de com­
© Asiles d’enfants munication
x~x Leagăne de copii (Minist. Finanțelor)
Crèches Școală de agen|i sanitari
Spital de femei
École d’agents sanitaires
© Hôpital pour maladies de femmes

z~\ Spital particular Școală de moașe

Institut de Surdo-muți
^7 Hôpital particulier École de sages-femme
vz? institut pour sourds-muets

Azile particulare yx Ambulatorii pentru boli medico-sociale

0
Spital ortopedic
Institut orthopédique
® Asiles particuliers Ambulatoires pour maladies médico-sociales

Azile de bătrâni aparținând primăriei Cluj Laborator de bactériologie și chimie

Institut antirabic
Institut antirabique
® Asiles pour vieillards (appartenant à la mairie de Cluj) v-' Laboratoire de bactériologie et de chimie

Orfelinat aparținând Ministerului Instrucțiunei ztx «Salvarea»

©
Dispensare de sugaci
Dispensaires pour puériculture
©Orphélinat sous l’égide du Ministère de l’instruction Ambulance pour sécours urgents

^^Orfelinat z—s. Spital aparținând Ministerului Instrucțiunei

Institut pentru orbi
Q9 Institut pour aveugles ^^Orphélinat V"' Hôpital appartenant au Ministère de l’instruction

Spital de epidemii Institutul Pasteur

a Spital pentru trahomatoși
™ Hôpital pour trachomateux O Hôpital pour maladies contagieuses Institut Pasteur

Sanatorii particulare pentru diverse boli netuberculoase a Clinicele facultății de medicină din Cluj
Spital militar
C Hôpital militaire ©Sanatoriums particuliers pour diverses maladies Cliniques appartenant à la Faculté de médecine de Cluj

Birou de triaj pentru vagabonzi Ambulatorii aparținând Ministerului Muncii % n Număr de circumscripție medicală
Bureaux de triage 'S'Ambulatoires appartenent au Miriist. du Travail ’’•Nomero d’une circumsciptidn médicale

SOCEC.&.C8.S.A. BUCUREȘTI

AVEC LES CIRCONSCRIPTIONS HEblCALES ET
TOUTES LES INSTITUTIONS SANITAIRES ET b’ASSISTANCE
MÉblCALE ET SOCIALE
SCARA 1 ; 40.000
ÉCHELLE 1 : 40.000
légende
(lêgendb)
Spitale aparținând Ministerului Sănătății
Hôpitaux sous l’égide du Ministère de la Santé
Dispensare medicale de circumscripții
O Dispensaire médical
Ambulator antiveneric
Ambulatoire antivenerien
Spital de stat, pentru copii
Hôpital de l’État pour enfants malades
Spital pentru boli mentale
D Hôpital pour maladies mentales
Institut antirabic
Institut antirabique
Institut de orbi și surdo-muți
$ Institut pour aveugles et sourds-muets
SOCEC ^ceS.A. BUCUREȘTI
9
IAȘI Șl ÇEKNflQȚI SHOWING MEbICAL bISTRICTS, ALL HOSPITALS
ANb SANITARY ANb PUBLIC WELFARE INSTITUTIONS
CIRCUMSCRIPȚIILE MEbICALE CU TOATE INSTITUȚIUNILE
SANITARE Șl bE ASISTENTA MEbICALA Șl SOCIALA
SCARA 1:30.000
ÉCHELLE 1: 30.000
Salvarea Infirmerie militarâ de ochi
Institut pentru ocrotirea copiilor
Institut pour la protection des enfants Ambulance pour secours urgents
Sanatoriu particular
Ô Un sanatorium particulier O Infirmerie militaire pour les maladies des je
Dispensar pentru tuberculoși
Dispensaire antituberculeux
o Spital cu serviciu de radiologie
Hôpital avec service de radiologie
Spital particular
Hôpital particulier
Școală de age.nți sanitari
L-J École d’agents sanitaires
Spital cu serviciu de chirurgie Școală de moașe
Dispensar antiveneric Spital particular de copii
d) Dispensaire antivenerien Hôpital avec service de chirurgie €> Hôpital particulier d'enfants
® École de sages-femmes
Dispensar pentru boli de ochi Maternitate Ambulatorii pentru boli medico-sociale
Dispensar aparținând Ministerului Muncii
ffl
Dispensaire pour les maladies des yeux 3 Dispensaire médical appartenant au Ministère du O Maternité Ambulatoires pour maladies médico-sociales
Travail
Laborator de bactériologie și chimie
Azil de noapte pentru nevoiași
Asile de nuit pour necessiteux Dispensar aparținând Ministerului Comunicațiilor e Dispensare de sugari
Dispensaire pour puériculture
©Laboratoire de bactériologie et de chimie
O Dispensaire médical appartenant au Ministère des
__ Leagăn âe copii Comunications Orfelinate « n Număr de circumscripție medicală
Crèche O Orphélinats VI»Nomero d’une circumsciption médicale
Spital militar
a Ospâtàrie populară Hôpital militaire >->. Azile de bătrâni și infirmi
V Fourneau populaire Asile pour vieillards infirmes
 STAȚIUNILE BALNEARE ȘI CLIMATERICE DIN ROMANIA
LES STATIONS BALNÉAIRES ET CLIMATÉRIQUES DE ROUMANIE
WATERING AND CLIMACTERICAL STATIONS IN ROUMANIA
Se poate afirmă, fără exagerare, că
România este una din țările cele mai
bogate în ape minerale, cu efecte tera­
peutice admirabile, unele din ele rivali­
zând în ceiace privește acțiunea lor
terapeutică cu cele mai faimoase ape
minerale din lume. Vom da aici, o des­
criere sumară a câtorva stațiuni și băi
minerale mai însemnate, amintind numai
cu numele pe celelalte foarte numeroase.
I. Ape Iodurate.
Apele iodurate se găsesc în România
în localități destul de numeroase, între
care cele 4, pe care le descriem sumar
la vale, sunt cele mai importante. Pe lângă
acestea cităm: Bazna, Secelu, Sarata-Mon-
teoru, Bughea, Vizantea etc., a căror
situație geografică se poate vedea în
harta alăturată.
Govora.
Este o stațiune cu instalații moderne, cu
multe vile și hoteluri între care Palace-Go­
vora e cel mai luxos și confortabil din
țară. Așezată la o altitudine de 360 m. la
poalele munților Vâlcei, înconjurată de
dealuri acoperite cu păduri, cu climatul
temperat, ferit de vânturi, este una din
stațiunile cele mai cercetate din România.
Apele minerale din această stațiune sunt
cloruro-sodice bogate în iod și bromurate,
iar altele cloruro-sodice sulfuroase. Aceste
ape sunt și radioactive. Ele se extrag prin
sonde dela profunzimi de 100 —300 m.
Govora posedă și un izvor cu ape
diuretice pentru întrebuințarea internă
precum și un mare institut de physiote-
rapie cu toate secțiunile pentru inhalații,
pulverizații și aer comprimat.
Apele dela Govora vindecă reumatis­
mele subacute și cronice, diferite dermatoze
și manifestările diverse ale artritismului;
dar sunt foarte mult întrebuințate în
sifilisul învechit.
Olănești.
Situat în aceiași regiune deluroasă, din
sudul Carpaților, la 14 km. nord-est de
R.-Vâlcei, cu climat dulce, ferit de vânturi,
la o altitudine de 340 m. Aceasta stațiune
are 30 izvoare chloruro-sodice slabe de
o varietate mare în compoziție, căci pe
lângă apele iodurate și bromurate, se
găsesc izvoare sulfuroase, feruginoase și
purgative, iar izvorul 24 este diuretic.
On peut affirmer sans exagérer que la
Roumanie est un des pays les plus riches
en sources d’eaux minérales, aux excel­
lents effets thérapeutiques, quelques-unes
rivalisant, en ce qui concerne l’action
thérapeutique, avec les plus renommées
du monde entier.
Nous allons décrire sommairement les
stations les plus importantes, et nommer
seulement celles de second ordre.
I. Les Eaux Iodurées.
Se trouvent en Roumanie dans plu­
sieurs localités, dont les plus importantes
sont au nombre de quatre. Nous citerons
encore Bazna, Secelu, Sarata-Monteoru,
Bughea, Vizantea, etc. notées sur la
charte ci-jointe.
Govora.
Station moderne, aux hôtels et villas
nombreux, dont l’hôtel Palace-Govora est
le plus luxueux et le plus confortable de
tout le pays. Cette station située à une
altitude de 360 m. aux'pieds du massif
Valcea, sur des collines boisées, abritée
contre les courrants d’air, est la plus fré­
quentée de Roumanie.
La station a des eaux cloruro-sodiques,
riches en iode et bromates; des eaux
cloruro-sodiques, sulfureuses et en même
temps radioactives, sortant d’une profon­
deur de 100 —300 m.
Govora possède aussi une source diu-
réthique, et un grand institut de physio­
thérapie: des sections d’inhalation, pulvé­
risation, air comprimé etc. Les eaux de
Govora sont recommandées contre les rhu
matismes aiguës et chroniques, les diverses
dermathoses et manifestations artrithiques ;
en outre, elles se sont montrées efficaces
contre la syphilis invétérée.
Olàneçti.
Située dans la même région, au sud
des Carpathes, à 14 klm. au Nord-Est
de Râmnicul-Vâlcei, au même climat
doux, abritée contre les vents, à une
altitude de 340 m. Cette station possède
30 sources, faiblement cloruro-sodiques,
d’une grande variété comme composition;
outre ses eaux iodurées et bromurées on
trouve des sources sulfureuses, férugineu-
ses et purgatives; La source 24 est diu-
| réthique.
It may be stated, without exaggeration,
that Roumania is one of the richest coun­
tries in mineral waters, with admirable
therapeutic results, some of these vying,
as regards their therapeutic action, with
the most famous mineral waters throu­
ghout the world. There is given below a
summary description of some of the most
important summer resorts and mineral
waters. As regards the other ones, in fact
very numerous, there will be given below
only their names.
I. Iodous waters.
Iodiferous waters are to be found in Rou-
mania in a very large number of localities,
among which the four ones, the sum­
mary description of which is made below,
are the most important. Besides these we
may cite: Bazna, Secelu, Sàrata-Monteoru,
Bughea, Vizantea etc. whose geographical
position may be found on the map here­
with attached.
Govora.
It is a resort with modern installation
with many villas and hotels, Palace-Go­
vora being the most luxurious and con­
fortable in this country, situated at an
altitude of 360 m., at the foot of the moun­
tains of Vâlcea, with hills covered with
forests. The climate is temperate, and the
place being protected from winds is one
of the most popular in Roumania.
The mineral waters of this resort con­
tain much chloride, sodium and bromide
and are rich in iodine; others are sulfu-
rous chloruro-sodaic. These waters are
also radioactive and are extracted from a
depth of 100—300 m.
Govora also possesses a spring with
diuretic water for internal use and a large
physiotherapy institute with all the ne­
cessary sections ; inhalations, pulverizations
and compressed air.
The Govora waters heal sub-acute and
chronic rhumatisms, various dermatoses
and various manifestations of arthritism;
they are also greatly used in inveterate
syphilis.
Olàneçti.
Situated in the same hilly district, S of
the Carpathians, at 14 Klm NE from R.-
Vâlcea, with a mild climate, protected
from winds, at an altitude of 340 m. this
station has 30 springs containing chloride
and sodium in small quantities, of a large
variety in composition, as besides the
waters containg iodine and bromide, there
are also sulphurous, chalybeate and pur­
gative springs ; spring 24 contains diuretic
waters.
 |Călimănești-Căciulata.
Pe lângă că au ape minerale cloruro-
sodice iodurate, bromurate și sulfurate
acele cloruro-sodice sulfurate calcice și
litinate dela Căciulata sunt celebre. Dar
Căciulata-Călimănești e și o splendidă
stațiune climatică, așezată la o altitudine
de 280 metri pe malul drept al Oltului,
într’una din cele mai pitorești poziții ale
Carpaților, adăpostită perfect de munți
înalți și păduri seculare. Climatul e dulce,
lipsit de umezeală și de vânturi. Apa de
Căciulata este salutară pentru suferinzi
de gravelă urică și de artritism, fiind hypo-
tonică și radioactivă, cu o radioactivitate
mai mare ca acea de la Franzesbad
și Vichy.
Vulcana.
Așezată la nord-estul orașului Târgo-
viște, în regiunea deluroasă a județului
Dâmbovița aproape de băile Pucioasa, în
poziții pitorești și cu un climat plăcut
varaI(18° c.), Vulcana nu este o sta­
țiune, ci o baie minerală încă neorgani­
zată, dar are puțuri cu apă iodurată, cu cele
mai bogate ape iodurate din Europa,
(1,860 gr. iod pentru IO litri apă). Dar
băile se fac în mod primitiv în case
particulare.
Totuși, cu aceste băi se obțin efecte
admirabile în afecțiunile artritice, reuma­
tism subacut și cronic, dermatoze, sifi­
lis, etc.
Càlimàne§ti-Càciulata.
En dehors des ses eaux minérales chlo-
ruro-sodiques, iodurées, bromurées, sulfu­
reuses, Câciulata est célèbre par ses eaux
cloruro-sodiques lithinées.
Mais Câlimâneçti-Càciulata est aussi une
splendide station climatérique située sur
le bord de l’Olt, à une altitude de 280 m.
dans un des plus pittoresques recoins des
Carpathes.
Le climat y est doux, sans courants
d’air et humidité.
L’eau de Câciulata est salutaire contre
la gravelle urique et l’artrithisme, étant
hypotonique et d’une radio-activité plus
grande encore que celle de Franzensbad
et Vichy.
Vulcana.
Située au N-W de Târgoviste, dans la
région des collines du district de Dam-
bovi^a, tout près de la station balnéaire
Pucioasa, d’un climat agréable et dans
une splendide position, Vulcana n’est pas
encore organisée; néanmoins ses puits
sont les plus riches en iode d’Europe,
(1.860 gr. d’iode pur, par 10 litres); On
y fait la cure dans des maisons parti­
culières et d’une manière primitive.
Pourtant on obtient des résultats admi­
rables dans les affections arthritiques,
rhumatiques aiguës et chroniques, derma­
toses, syphilis.
Câlimănești-Căciulata.
This station is not famous only on ac­
count of its mineral waters containing
chloride, sola, iodine, bromide and sul­
phur as well as sulphated chalcitead and
lithinated waters, but also on account of
its position. It is really a splendid clima-
terical station, it being situated, at an
altitude of 280 m., on the right bank of
the Oltul river, in one of the most pictu­
resque sites of the Carpathians. It is well
protected by high mountains and secular
woods. The climate is mild, without any
humidity and winds. The Căciulata water
is salutary for those suffering from uric
gravel and arthritism, it being hypotonic
and radioactive. Its radioactivity is su­
perior to that of Franzesbad and Vichy.
Vulcana.
This station is situated in the hilly re­
gion of the district of Dâmbovița, NW of
the town of Târgoviște, near the Pucioasa
Baths, in a picturesque site and having
an agreeable climate (in Summer 18°c.)
Vulcana is not a station, but a mineral
bathing resort not yet organized, having
certain wells containing the most iodi-
ferous water in Europe (1,860 gr. iodine
to 10 litres of water). The patient take
their baths in private houses, the water
being heated with blocks of stone and in­
spite of this admirable results can be
obtained in arthritic affections, rhumatisms
— sub-acute and chronic —, dermatose,
syphilis etc.

II. Ape cloruro-sodice
concentrate.
Cele mai numeroase stațiuni din Ro­
mânia sunt cloruro-sodice, așezate în re­
giunea muntoasă ori la șes, unele cu ape
foarte concentrate în clorură de sodiu
(până la 25O°/oo).
Dintre acestea cele mai numeroase se
găsesc în regiunea muntoasă și provin
din bogăția imensă a minelor de sare,
(dintre care unele au fost exploatate chiar
pe timpul Romanilor), care au dat naș­
tere la lacuri și iazuri cu ape cloruro-
sodice concentrate. Altele sunt așezate pe
litoralul mărei, formând și lacuri provenite
din golfuri care au fost complect închise în
cursul timpului prin dune de nisip adus
de valurile mărei.
In acestea din urmă, de întinderi mai
mari, s’a format un nămol, rezultat al
transformărei faunei și florei lacului.
Acest nămol, care nu se găsește în
Europa decât pe litorarul Mărei Negre,
este de o importanță colosală în balneo-
terapie.
In afară de stațiunile mari, cu asemenea
ape, pe care Ie descriem mai jos, putem
enumera încă: a) băile sărate dela Ocna
Mureșului (elegante), Slănicul Prahovei,
Ocnele Mari, Turda, Cosciui, Cojocna,
Telega, etc., toate provenite din mine de
sare; 6) Lacul Sărat (lângă Brăila), Amara
și altele mai mici, lacuri rămase în evo­
luția geologică prin retragerea mărilor;
c) Oglinzi și Bălțătești, din subsoluri
sărate.
II. Les eaux chloruro-sodiques II. Concentrated chlorous sodaic
concentrées. waters.
Les plus nombreuses des stations chloru­ Most of these stations inRoumania are
ro-sodiques de Roumanie sont situées dans chlorous sodaic, situated in the mountai­
la région montagneuse et dans la plaine. nous region or on the plain, some of them
Quelques-unes, aux eaux très riches en having very concentrated waters in chlo­
chlorure de soude (jusqu’à 25O°/oo), se ride of sodium (up to 25O°/oo).
trouvent principalement dans les monta­ Most of these stations are situated in the
gnes et sont le résultat de la grande ri­ mountainous district, resulting from the
chesse en sel du pays. rich salt mines (some of which having
Il y a aussi d’autres stations au bord also been exploited by the Romans)
de la mer, dûes aux lacs provenant d’an­ which produced lakes and marshes con­
ciens golfes complètement fermés par les taining concentrated chlorous sodaic
dunes de sable charriées par les eaux. waters.
Others are situated alongside the sea
resulting from gulfs which have been
completely closed by sand banks brought
’ by sea waves.
Dans les lacs d’une plus grandé étendue, In the latter ones, representinglarge areas,,
la flore et la faune se sont transformés there resulted a sort of mud from the
en boue. transformatin of the fauna and the flora
Cette boue qu’on ne trouve nulle part of the lake. This mud which can be found
ailleurs que sur le littoral de la Mer only alongside the shore of the Black Sea
Noire, est d’une grande importance dans has a great importance in balneo-therapy.
la balnéothérapie.
Besides the large stations provided with
En dehors des grandes stations dont such waters, which we are going to
nous ferons la description, existent en­ describe below, we can also cite: a) the
core: à) les bains salés, de: Ocna Mure­ salted baths of Ocna Mureșului (elegant),,
șului (élégant), Slănicul Prahovei, Ocnele- Slănicul Prahovei, Ocnele Mari, Turda,
Mari,Turda, Cosciui, Cojocna, Telega etc., Cosciui, Cojocna, Telega etc. all having
toutes provenant de gisements de sel, resulted from salt mines; b) Lacul Sărat
6) Lacul Sarat (près de Braïla), Amara, near Brăila, Amara and other smaller
et autres plus petites, des lacs résultants lakes, which remained in the geological
des transformations géologiques des mers; movement through the flowing back of
c) Oglinzi et Bălțătești provenant de the seas; c) Oglinzi and Bălțătești, from,
roques salées. salted subsoils.

Techirghiolul.
Așezat între malul Mării Negre și ves­
titul lac, cu acest nume, poate fi privit
și ca o stațiune climatică maritimă de
mâna întăi. E situat la o distanță de 17
km. de portul Constanța. Am putea zice
că e o stațiune balneară unică în Europa,
prin minunatele efecte ale apei și ale
nămolului din lac, asupra leziunilor scro-
fuloase, tuberculoase chirurgicale (gan-
glionare, articulare și osoase), precum și
asupra afecțiunilor reumatismale, atritis-
mului și a diverselor afecțiuni ginecolo­
gice și ale pielei. Lacul — cu o suprafață
de 1131 hectare și cu o adâncime până
la 10 m.—conține o apă a cărei compo­
ziție chimică la litru este: 55,3972 clorur
de sodiu (e de 4 ori mai sărată ca apa
mării); 2,0046 de potasiu; 4,4689 mag­
neziu; apoi amoniu, bromur de magneziu
(0,1357), sulfat de magneziu (8,1497) de
calciu, oxid de fer, și de aluminium, an­
hidridă carbonică și urme de hidrogen
sulfurat.
Nămolul din fundul lacului este unic în
Europa. El e un amestec de substanțe
minerale cu alte substanțe provenite
din transformarea unor alge, protozoare,
viermi, insecte și mici crustacee ce se îm-
mulțesc în lac. Nămolul și apele Techir-
ghiolului sunt radioactive.
Sanatoriul Movilă domină întreaga re­
giune. In dosul lui, la 600 m., pe mar­
ginea lacului, el are stabilimentul de băi
calde și reci de nămol, iar în față marea
cu o frumoasă plajă. Afară de noua parte
a localității, cunoscută sub numele de
Techirghiol-Movilă, pe celalt mal al la­
cului, pe un amfiteatru scurt, se presară
vilele și restaurantele din Techirghiol-
sat, ale căror priveliște înbrățișează în­
treaga panoramă de un farmec cu totul
oriental a stepei dobrogene și a mării ne­
mărginite. Dela Techirghiol-Movilă spre
Constanța sunt importantele sanatorii C.
T. C. (combaterea tuberculozei la copii),
ale Eforiei spitalelor, etc.
Sovata.
E una din stațiunile cele mai cercetate
din România, atât din cauza apelor din
„lacul Ursului“ (ape clorurosodice) con­
ținând și potasiu, lithiu, magneziu și fer
cât și datorită minunatei sale așezări la
poalele pădurilor nepătrunse, aproape
necercetate de om și secure, pe o altitu­
dine de 560 m. la picioarele versantului
apusean, care separă valea Cicului de
valea Târnavei mici.
Stabilimentele băilor sunt așezate în
jurul „lacului Ursului* ale cărui ape până
la adâncimea de 4 m. cresc treptat în
temperatură, ajungând la 60* C. Terma-
litatea aceasta a apei face ca ea să fie
utilizată, cu deosebire, de persoanele care
au nevoe de băi de ape sărate, dar care
nu pot suporta băile cu sare reci, sau
acelea cu climat maritim.
M. S. Regina României a urmat o cură
regulată în această stațiune.
78637
— 49 —
Tekirghiol.
Située entre la Mer Noir et le lac du
même nom, peut être considérée comme
une station climatérique-maritime de pre­
mier ordre; elle est à 17 kilomètres de
Constantza.
Par les effets de l’eau et de la boue
du lac, on peut dire que c’est une sta­
tion unique dans toute F Europe, pour
le traitement de lésions scrofuleuses, tu­
berculeuses chirurgicales (ganglionnaire,
articulaires et osseuses) ainsi que contre
les affections rhumatismales, arthritiques
et diverses affections gynécologiques et de
la peau. Le lac a un surface de 1131 Ha et
une profondeur jusqu’à 10 m. La composi­
tion chimique de l’eau pour un litre est:
55,3972 chlorure de soude, donc quatre
fois plus salée que l’eau de mer ; 2,0046
chlorure de potasium;4,4689 magnésium;
ensuite amonium, bromure de magnésium
(0,1357), sulfat de magnésium (8,1497), de
calcium, oxide de fer et alluminium, anhi-
drite carbonique et des traces d’hydrogène
sulfuré. La boue du lac est unique en
Europe. C’est un mélange ’de substances
minérales et d’autres substances prove­
nues de la transformation de quelques
alges, protosoires, vers, insectes et petits
crustacés, qui vivent dans le lac.
Autant l’eau que la boue sont radioac­
tives. Le sanatorium Movilâ domine toute
la station; derrière ce sanatorium à 600
mètres sur le bord du lac se trouve
l’Etablissement de Bains chauds et froids
de boue. En face du Sanatorium est la
mer avec une jolie plage.
En dehors de cette station connue sous
le nom de Tekirghiol Movilâ, juste en
face sur le bord du même lac, en amphi­
théâtre, sont parsemés, les villas et res­
taurants de Tekirghiol-sat; l’horizont em­
brasse tout ce panorama d’un charme
particulièrement oriental de la steppe
Dobrougéenne et la mer sans fin. Entre
Tekirghiol—sat et Constantza se trouvent
les importants sanatoriums des C. T. C.,
(pour le traitement de la tuberculeuse in­
fantile) et de l’Ephorie des Hôpitaux etc.
Sovata.
Station très fréquentée autant pour ses
eaux de „Lacul Ursului“ (cloruro-sodi-
ques), lithineuses, férugineuses, que pour
sa splendide situation climatérique. A
une altitude de 560 m., environnée de
forêts presque vierges, aux pieds du
massif montagneux qui sépare les deux
vallés Ciucului et Târnava Micâ.
Les Etablissements balnéaires sont
disposés autour de „Lacul Ursului“ dont
l’eau atteint 4 m. Ce lac a des eaux
thermiques arrivant jusqu’à 60* C. Ces
eaux sont utilisées par les personnes qui
tout en ayant besoin de bains salés, ne
peuvent supporter les bains froids ou le
climat maritime. La reine de Roumanie
y vient chaque année faire sa cure.
Tekirghiol.
Situated between the Black Sea shore
and the famous lake of Tekirghiol, this
station may be looked upon also as a
first class climacterical station thanks to
its fresh air. It is situated at a distance
of 17 klm. from the port of Constanța.
We may say that it is a watering place
unique of its kind in Europe thanks to
the wonderful effects of its water and
mud on scrofulous, tuberculous lesions
(ganglionary, articulary and osseous tu­
berculosis), as well as on rhumatic and
arthritic affections, and various gyneco­
logical and skin affections. The lake, the
area of which is 1131 acres and up to 10
m. deep, contains waters whose chemical
composition is: 55,3972 chloride of sodium
to one litre (four times more salted than
the sea-water); 2,0046 potash; 4,4689 mag­
nesium, then amonium, bromure of mag­
nesium (0,1357) sulphate of magnesium
(8,1497) lime, oxide of iron, aluminium,
carbonic anhidride and traces of sulphu­
retted hydrogen. The mire deposited on
the bottom of the lake has no rival in
Europe. It is a mixture of mineral sub­
stances with other substances resulting
from the transformation of certain algas,
protozoons, worms, insects and small cru­
staceans which grow in the lake. The
mire and waters of Tekirghiol are ra­
dioactive. The Movila Sanatorium com­
mands the whole region. Behind it at
600 m., on the shore of the lake, is the
establishment of cold and warm mud­
baths, and in front of it is the sea with
a splendid beach. Besides the new qua ter
of the locality known under the name of
Tekirghiol Movilă, on the other shore of
the lake, in a short amphitheatre, one
can see the villas and restaurants of Tekir-
ghiol-Sat, the sight of -which embraces
the whole panorama of the Dobrogean
steppe and of the limitless sea, with a
totally oriental enchantement. On your
way to Constanța, you can see the im­
portant sanatoria C. T. C., combatting con­
sumption, built by the Hospitals Ephory etc
Sovata.
This station is the most popular one
both on account of the waters of the
„Bear’s Lake“ (the water is chlorous so-
daic, containing potash, lithium, magne­
sium and iron), and on account of its
splendid position it being situated at the
foot of virgin woods, where man and axe
have little penetrated, on an altitude of
560 m., at the foot of the western water
shed which separates the valley of Ciuc
from the valley of Târnava Mică.
The bathing establishments are situated
around the Bear’s Lake, whose water
from a depth of 4 m. increases its tem­
perature reaching 60® C. This property of
the water makes it to be utilized espe­
cially by persons in need of salted baths
but who cannot stand cold salted baths
or those with a maritime climate. H. M.
the Queen Mary of Roumania has regu­
larly taken baths here.
7

Ocna Sibiului.
O instalație balneară frumoasă ca "o
bombonieră, situată pe platoul Transil­
vănean, la o altitudine de 424 m. în ju­
rul a cinci lacuri mijlocii, înconjurată de
un parc englez plin cu flori și de altul
umbros pe coastă.
Concentrațiunea sării în aceste lacuri
este de 53 —156°/00. Tn lacul Ocnița atinge
procentul de 25O°/oo. Băile sărate dela
Ocna Sibiului sunt întrebuințate cu suc­
ces contra afecțiunilor reumatismale,
scrofuloase, limfatice și contra diferite­
lor boli de femei.
Budachi.
Ca și Techirghiolul e și stațiune bal­
neară și climaterică.
Așezat în sudul Basarabiei, la 28
km. spre sud-vest de Cetatea-Albă pe
malul unui liman al țărmului Mării-Negre
Având plaja cea mai frumoasă de pe coasta
Mării Negre, e ferită de vânturi prin co­
line care o adăpostesc de nord.
Clima e plăcută și deși e foarte expus
soarelui, căldura e totuși temperată prin-
tr’o adiere a brisei de la mare.
Lumea suferindă e atrasă de plaja și
nămolul lacului lung ca de 20 km. Se­
parat de mare printr’un strat de năsip
larg de 15—25 m.
III. Ape sulfuroase.
A. Stațiuni termale.
Băile Herculane.
Cea mai modernă stațiune, situată în
Banat la poalele munților Carpați pe linia
Timișoara — Vârciorova într’o vale ro­
mantică pe râul Cerna, este înconjurată
de păduri, seculare. Ferită cu totul de
curenți, această stațiune are apele la o tem­
peratură variind de la 40°—65°. Șase din
isvoarele acestea conțin sulfuri (hidrogen
sulfurat) iar una are o apă cloruro-sodică
termală simplă (temp. 54°), administrân-
du-se sub formă de băi și ca apă de băut
la cure interne. Una (sursa Hygeia) cu
temp. de 46°, folosește numai pentru băut,
neavând sulfuri.
Băile Herculane au o reputație bine­
făcătoare, care dăinuește de pe timpul Ro­
manilor fiind cunoscute atunci sub numele
de: „Ad aquas Herculi-Sacras. Ele sunt in­
dicate pentru tot soiul de afecțiuni reuma­
tismale, pentru dermatoze, artritism, afec­
țiuni ginecologice, limtatism și sifilis.
Localitatea are hoteluri splendide, le­
gate cu stabilimentele de băi prin culoare,
care feresc pe bolnavi de ploi și intem­
perii. Parcul are terase elegante.
Prin apele sale, prin casinul care are o
vastă sală de concerte, cu bibliotecă și
muzeu, precum și cu împrejurimile atât
de pitorești, stațiunea poate rivaliza cu cele
mai vestite stațiuni balneare din lume.
Apele sunt radioactive.
— 50 —
Ocna Sibiului.
Est une très belle station balnéaire si­
tuée sur le plateau transylvain, a une alti­
tude de 424 m. Cette station possède cinq
lacs d’une grandeur moyenne, un joli pare
anglais, et un autre boisé.
Les lacs sont salés. Le sel y atteint
53—156%0 et dans le lac Ocnifa 25O°/oo.
Ces bains salés sont employés avec
grand succès contre les affections rhu-
mathismales, scrofuleuses, lymphatiques et
contre diverses maladies des femme.
Budachi.
Comme Tekirghiol, c’est une station
balnéaire et climatérique située dans le
sud de la Bessarabie à 28 klm. au Sud-
Ouest de Cetatea Albă. Cette station pos­
sède une très belle plage, abritée contre les
vents par des collines. Le climat y est
doux, sous l’influence de la brise marine.
Son climat est agréable quoique très ex­
posé au soleil, la chaleur en est tempérée
par la brise maritime.
Les malades y viennent attirés par les
bons effets de l’eau et de la boue du
lac, qui a une longueur de 20 klm séparé
de la Mer par un banc de sable de 15—25 m.
III. Les eaux sulfureuses.
A. Les stations thermales.
La station Herculane.
La plus moderne entre toutes, est située
dans le Banat aux pieds des Carpathes»
sur la voie ferrée Timișoara—Vârciorova
dans une vallée pittoresque sur les bords
de la Cerna et environnée de forêts sé­
culaires, abritée contre les vents et cou­
rants d’air; la température de ses eaux
variant de 40 - 65°C.
Six de ses sources, abondent en sulfe
(hydrogène-sulfuré) dont une contient de
l’eau chloruro-sodique, étant administrée
sous forme de bains et pour soins in­
ternes comme boisson. Une de ses sour­
ces (Hygeia) ayant une température de
46°, n’ayant pas de sulfures, sert seulement
de boisson.
Les bains Herculane, dont la réputation
date du temps des Romains, connus à
cette époque sous le nom de: „Ad aquas
Herculi-Sacras“, sont recommandés contre
toutes sortes d’affections rhumatismales
chroniques, dermathoses, artérioscléroses,
affections du système nerveux central,
syphilis, diathèse urique et affections gy­
nécologiques.
La localité possède des hôtels splen­
dides, reliés entre eux et aux établisse­
ments balnéaires par des couloirs for­
mant abrit contre la pluie et les intem­
péries. Son casino, a une vaste salle de
concert, une bibliothèque et un musée.
Avec ses environs pittoresques, cette sta­
tion peut rivaliser avec les plus fameuses
stations balnéaires du monde. Les eaux
sont radioactives.
Ocna Sibiului.
It is an excellent and snug little resort,
situated on the Transylvanian plateau at
an altitude of 424 m. surrounding five
small lakes. This resort is surrounded by
an English park with a large variety of
flowers and by a shady one on the coast.
The concentration of salt in these lakes
is: 53—156° 00, whilst in the Ocni|a Lake
it has an average of 250%0. The salted
baths of Ocna Sibiului are successfully
used against rhumatic, scrofulous, lym­
phatic affections and against various wo­
men’s diseases.
Budachi.
Like Tekirghiol, Budachi is a watering
and climacterical station, situated S. of
Bessarabia, at a distance of 28 klm. S E
of Cetatea Albă, on the bank of a port
of the Black Sea shore. The beach, the
most beautiful alongside the Black Sea,
is protected from the winds by dales
going northwards. The climate is agree­
able and although the sun burns exces­
sively, yet the heat is temperate thanks
to the puff of sea breezes. The pati­
ents are attracted by the waters and
the mire of the lake, 20 klm. long. It is
separated from the sea by a sand-bed
15—20 m. wide.
III. Sulphurous waters.
A. Thermal Stations.
The Herculan Baths.
The most modern station situated in
the Banat, at the foot of the Carpathians
on the Timișoara — Vîrciorova railway,
in a romantic valley, on the Cerna river.
The station is surrounded by secular fo­
rests. Entirely protected from currents,
the waters of this station have a tempe­
rature varying from 40“-65°. Six of the
springs contain sulphurets (sulphuretted
hydrogen) and one contains simple ther­
mal chlorous sodaic water (temp. 54°,
being used as bathing water and drinking
water for an internal cure. (The Hygeia)
spring with a temperature of 46° is sup­
plying drinking water; it contains no
sulphurets.
The Herculan Baths enjoy a good re­
putation as they are very effective. They
have also been known during the Roman
rule, known under the name of: „Ad
aquas Herculi sacras“. They are recom­
mended for all kinds of rhumatic affec­
tions, for dermatose, arthritism, gyneco­
logical affections, lymphatism and syphilis.
There are splendid hotels connected
with the bathing establishments by pas­
sages which protect the patients from
rains and bad weather. The park has
elegant terraces. The Casino which has a
spacious concert-hall, with a library and
museum and picturesque surroundings,
enables the station to vie with the most
famous watering stations throughout the
world. The waters are radioactive.

Băile Episcopale.
0 stațiune balneară care — ca și băile
Herculane—datează de pe vremea Roma­
nilor. Așezată într’o vale la 8 km. departe
de orașul Oradea-Mare, are numeroase
izvoare termale foarte slab clorurate și
sulfurate, dar care dau rezultate foarte
bune terapeutice (prin termalitatea lor).
Băile Felix.
Situate într’o poziție asemuitoare Băilor
Episcopale, dau cea mai mare cantitate
de apă termală din țară (17 milioane
litri pe zi), slab clorurată și sulfatată.
IV. Ape carbo-gazoase
și alcaline.
România posedă admirabile ape alcaline
carbo-gazoase concentrate, foarte căutate
ca băi, de bolnavii de cord și de boli
nervoase; apoi foarte numeroase și variate
ape clorurate sodice, speciale pentru tubul
digestiv și anexele sale. Multe din ele sunt
întrebuințate și ca diuretice.
Fără a le descrie pe toate din lipsă
de spațiu — deși fiecare își are impor­
tanța sa, cităm, în afară de localită­
țile mari descrise mai jos, pe următoarele:
а) ape alcaline: Sângeorgiul-românesc
(Karlsbadul rece), Bixadul, Malnașul, Zi-
zin, Maria din vale, Stoiceni, Cason-Iaco-
beni, Bodoc (numai izvoare), Repat(idem);
б) ape feruginoase: Vâlcele, Homorod,
Fidelis, Valea-Vinului, Corond etc.; c) ape
purgative: Breazu, (numai izvoare); d) ape
sulfuroase reci: Pucioasa, Strunga, Chirău,
Iacobenii Buccovinei, etc. etc.
Slànicul Moldovei.
Această stațiune, numită „Perla Mol-
dovii“ după cum Herculeanele sunt „Perla
Banatului“, e una din cele mai pitorești
așezări balneo-climatice, înșiruindu-se la
o altitudine de 530 m. între două lanțuri
de munți, acoperiți cu nesfârșite păduri
de brazi. Clima este dulce și constantă,
iar apele sunt cloruro-sodice bicarbona-
tate (isvorul No. 1, 3 și 6 care sunt ves­
titele ape alcaline românești întrebuințate
intern), unele sulfatate, altele feruginoase
Isvoarele sunt și radioactive.
Sunt indicate, mai cu deosebire, pentru
afecțiunile tubului difectiv și a anexelor;
în afecțiunile căilor urinare și a anemiei.
Vatra Dornei.
Situată într’o vale largă la îmbucătura
râului Dorna cu Bistrița, la o înnălțime
de 802 m., înconjurată de dealuri îndă­
rătul cărora se înalță un cerc de munți
ale căror creștete ating 1400—2300 metri,
e un adevărat colț de rai.
Vatra Dornei întrunește calitățile unei
— 51
Bains Episcopales.
Station balnéaire aussi ancienne que la
précédente, située dans une vallée à 8
kilomètres de Oradea Mare, possède des
nombreuses sources thermales, faiblement
chlorurées et sulfurées, aux très bons ré­
sultats au point de vue thérapeutique.
Les Bains Félix.
Situés dans un site pareil aux Bains
Episcopales, ont le plus grand rendement
d’eau thermale du pays (17 rmllions litres
par jour) faiblement chlorurée et sulfurée.
IV. Eaux carbo-gaseuses et
alcalines.
La Roumanie possède d'excellentes eaux
alcalines-carbo-gazeuses concentrées, très
recherchées par les malades de coeur et
de nerfs ainsi que d’innombrables eaux
alcalines chlorurées-sodiques, spéciale­
ment contre les maladies de l’appareil
digestif et ses annexes. Plusieures sont
diurétiques.
Nous nous contenterons seulement d’enu-
mérer quelques-unes: a) Eaux alcalines:
Sân-Georgiu-Românesc, Bixadul, Malnaș,
Zizin, Maria din Vale, Stoicenii, Cașon-
Iacobeni, Bodoc, Repat; b) Eaux ferugi-
neuses Vâlcele, Homoros, Fidélis, Valea
Vinului. Corond; c) Eaux purgatives:
Breazu; d) Eaux sulfureuses froides Pu­
cioasa, Strunga, Chirău, Iacobenii Buco­
vinei, etc., etc.
Slànicul Moldovei.
Cette station surnommée „La perle de
Moldavie“ (ainsi que Les Bains Hercu­
lane, sont celle du Banat) est un des
plus pittoresques établissements balnéo-
climatériques, à une altitude de 530 m.
entre deux chaînes de montagnes couver­
tes d’immenses forêts de sapin. Le climat
y est doux et constant, et ses eaux sont
chloruro-sodiques-bicarbonatées. Les sour­
ces 1, 3 et 6 sont renommées par leurs
eaux alcalines, les unes sulfureuses les
autres ferrugineuses.
Ses eaux ont des propriétés radioac­
tives et sont recommandées spécialement
contre les affections de l’appareil digestif
ainsi que contre les affections des voies
urinaires et l’anémie.
Vatra Dornei.
Près de l'embouchure des rivières Dorna
et Bistritza, à une altitude de 802 m. en­
tourée de collines derrière lesquelles s’é­
lève une chaîne de montagnes, dont les
cîmes atteignent une hauteur de 1400—2300
m. c’est un véritable coin de paradis.
Vatra Dornei a toutes les qualités d’une
The Episcopale Baths.
This station is as old as the Herculan
Baths, dating from the Roman era. This
bathing resort is situated in a valley
8 klm. away from the town of Oradea
and has numerous thermal springs, con­
taining little chloride and sulphurets, but
their therapeutical results are excellent.
The Felix Baths.
This station has a geographic position
similar to that of the Episcopale Baths; i-
yields the largest quantity of thermal
water throughout Roumania —(17 milion
litres a day) containing little chloride and
sulphate.
IV. Cerbo-gaseous and alcaline
waters.
Roumania possesses excellent concen­
trated carbo-gaseous alcaline waters,
greatly used, as baths, by patients suffe­
ring from heart and nervous diseases;
then numerous and varied alcaline chlo­
rous sodaic waters special for the dige­
stive duct and its annexes. Many of these
waters are also used as diureric.
Without describing all of them, as the
space does not allow of this — although
each of these resorts has its own impor­
tance, we are going to mention, besides
the larger ones to be described below,
the following: a) Alcaline waters; Sân-
georgiul Românesc, (the Cold Karlsbad),
Bixadul Malnaçul, Zizin, Maria din Vale,
Stoiceni, Cason-Iacobeni, Bodoc (only
springs), Repat (ibidem): b) Chalybeate
waters; Vâlcele, Homorod, Fidelis, Valea
Vinului, Corundetc.; c) Purgative waters :
Breazu (only springs);- d) Sulphurous
waters (cold): Pucioasa, Strunga, Chirâu,
Iacobenii Bucovinei, etc. etc.
Slànicul Moldovei.
This resort called „Pearl of Moldavia“
as the Herculan Baths are called „Pearl
of the Banat“, is one of the most pictu­
resque balneo-climacterical settlement, it
being situated on an altitude of 530 m.„
between two chains of mountains, covered
with endless forests of fir-trees. The cli­
mate is mild and constant and the waters
are chlorous sodaic bicarbonated (Springs
Nos. 1, 3 and 6 yield the famous Rou­
manian alcaline waters for internal use),
partly sulphated, partly chalybeate wa­
ters. The springs are also radioactive. They
are recommended especialy for affections
of the digestive duct and of its annexes,
affections of urinary organs and of
anaemia.
Vatra Dornei.
Situated in a wide valley at the mouths
of the Dorna river, at a height of 802 m.
surrounded by hills behind which there is
a circle of mountains as high as 1400 —
2300 m., this resort is really a Paradise.
Vatra Dornei fulfills all the require-

admirabile stațiuni balneare (prin apele
carbo-gazoase concentrate alcaline, prin
nămolurile ei rezino-feruginoase), precum
și pe acele ale unei pitorești stațiuni cli­
matice, prin climatul dulce și temperat în
timpul verii, și prin aierul curat și ozonat
de emanațiunile brazilor, care îmbracă
munții.
Apele au și întrebuințare internă (din
sursele feruginoase Unirea, Sentinela, a
Muzelor, Domnița Ileana și Eminescu).
Izvoarele bogate în acid carbonic sunt
întrebuințate la băi. Nămolurile vegetale
din Valea Dornei sunt balsamice, inepuisa-
bile, caracterizate printr’o cantitate mare
de extracții eterice, cum nu se găsesc în
nici unul din nămolurile cunoscute. Ele
sunt—combinate cu băile și celelalte mij­
loace ale stațiunei—foarte întrebuințate în
reumatisme și bolile de femei.
Băile carbo-gazoase de la Vatra Dor­
nei au o acțiune terapeutică—-recunoscută
de mult — asupra bolilor de cord, prin va-
sodilatația pe care o provoacă în circu-
lațiunea periferică și în bolile nervoase.
De asemenea, apele sale minerale se în­
trebuințează cu folos în toate formele de
anemie, cloroză, stări generale rele.
Stațiunea are hidroterapie, mecano și
Electroterapie. Valea Dornei este plină
de alte izvoare alcaline cu compoziție
variate.
Buziaș.
Așezat în șes, pe o mică înălțime
(130 m.), e un mic orășel cu un parc de
50 hectare, care temperează climatul cald
al verii.
Isvoarele «ale de ape minerale carbo-
gazoase, bune pentru întrebuințare internă,
sunt vestite prin acțiunea lor binefăcă­
toare asupra boalelor de cord și nervi,
iar isvoarele feruginoase dau rezultate în
cloroze și anemii.
Borsec.
E o splendidă și pitorească stațiune bal­
neară și climatică, așezată pe un podiș,
cu o altitudine de 820 metri, într’un cerc
de munți acoperiți cu brazi.
Stațiunea are foarte numeroase izvoare:
Apele sale admirabile, carbo-gazoase
răspândite în sute și mii de butelii, prin
toată țara, sunt foarte căutate ca ape die­
tetice.
Ele conțin bicarbonate de calciu, mag­
neziu, sodiu, litiu, sulfat de calciu, acid
carbonic.
Există și nămol ca la V. Dornei. între­
buințările sunt aceleași.
Altele servesc la băi reci dela 9—15°C.
Sunt alte ape laxative.
Tușnad.
Frumoasa stațiune din Transilvania eta­
jată pe o coastă din valea Oltului, în
mijlocul pădurilor de brazi, la o altitu­
dine de 656 m.
Prin climatul dulce, cu temp. de 19°C.
— 52 —
véritable station balnéaire, par ses eaux
carbo-gazeuses alcalines concentrées, et
par la boue ferrugineuse, jointes au pit­
toresque d’une station climatérique par
son air pur et par sa position.
Les eaux ont aussi un emploi interne.
Les sources riches en acide carbonique
sont employées pour les bains. La boue
végétale est inépuisable et est caractéri­
sée par une grande quantité d’extractions
éthériques, qu’on ne trouve nulle part
ailleurs dans les boues connues.
Cette boue combinée aux bains, est
très employée contre les rhumatismes et
contre les affections der organes géni­
taux des femmes.
Les bains carbogazeux de Vatra-Dor-'
nei ont une action thérapeutique connue
de tout temps dans les maladies du coeur.
Les eaux minérales sont employées
avec succès contre toutes les formes de
l’anémie, la chlorose, et les altérations
du sang.
La station possède des installations
hydrothérapeutiques, mécano- et électro­
thérapeutiques.
Vatra-Dornei abonde aussi en sources
alcalines à composition variée.
Buziaç.
Située dans la plaine sur une petite
hauteur (130 m.) est une petite ville. Elle
possède un parc de 50 hectares, qui
tempère les grandes chaleurs de l’été.
Les sources carbogazeuses sont indi­
quées pour l’emploi interne, fameuses
par leur action bienfaisante, dans les
maladies du coeur et nerveuses.
Les sources ferrugineuses donnent des
résultats dans la chlorose.
Borsec.
Est une splendide station balnéaire et
climatérique située sur un petit plateau
à 820 m d’altitude, entre les montagnes
couvertes de forêts de sapin. La station
a de nombreuses sources. Les eaux
carbogazeuses sont envoyées dans tout
le pays étant très recherchées. Elles con­
tiennent des bicarbonates de calcium,
magnésium, sodium, lithium et sulfate de
calcium.
D’autres servent aux bains froids de
9—15°C. Il y a aussi des eaux laxatives,
et de la boue comme à Vatra Dornei.
Leur emploi est le même.
Tu§nad.
Belle station de Transylvanie étalée
sur un versant de la vallée de l’Olt, au
milieu des forêts de sapin, a une alti­
tude de 656 m.
Par son doux climat, elle a une tempéra-
ments of an admirable watering place
(thanks to its alcaline concentrated carbo-
gaseous waters, and to its resinous ferru­
ginous mire), as well as those of a
picturesque climateric resort, thanks to
its mild and temperate climate, in Sum­
mer, and to its pure air, rich in ozone,
through the emanations of fir-trees cove­
ring the mountains. The waters are also
used for internal use taken from the
ferruginous springs of „Unirea“, Sentinela,
Muzelor, Domnița Ileana and Eminescu.
The springs, rich in acid carbonic, are
used in baths. The scented vegetal mires
of the Dorna valley are inexhaustable,
distinguishing themselves by large etherical
extractions, which cannot be found in
other kind of mire known at the present
time. Combined with the baths and the
other services of the resort, they are gre­
atly used in rhumatisms and in women’s
diseases.
lhe carbo-gaseous baths of Vatra Dor­
nei have a well known therapeutic ac­
tion on heart diseases, thanks to the
vasodilatation provoked in the periphe­
ric circulation as well as in nervous
diseases. Its mineral waters are also
successfully used in all the forms of
anaemia, chlorose, general bad constitu­
tion. This resort is provided with hydro­
therapy, mecano and electrotherapy
institutes. Vatra Dornei has also numerous
alcaline springs with varied compositions.
Buziaș.
Situated on the plain, on a height of
only 130 m., it is a small town with a
park of an area of 50 acres which tem-
perates the hot climate in Summer. Its
springs with carbo-gaseuos mineral wa­
ters, effective for internal use, are fa­
mous on account of their successful action
on heart and nerves diseases, whilst its
chalybeate waters give satisfactory re­
sults in combatting chlorose and anaemia.
Borsec.
II is a splendid and picturesque wate­
ring and climacteric station, situated on
a plateau, at a height of820 m. in a circle
of mountains, covered with fir-trees. This
place has numerous springs. Its admirable
carbo-gaseous waters spread in hundreds
of thousands of bottles throughout the
country, are very popular as dietetical
waters. They contain bicarbonate of lime,
magnesium, sodium, lithium, sulphate of
lime, carbonic acid. There also exists
mire, as at Vatra Dornei, which is used
for the same purposes. Other waters are
used for cold baths (9—15° C) or as la­
xative waters.
Tu§nad.
The beautiful Transylvanian resort is
situated on a coast of the valley of the
Oltul river, in the middle of fir-tree fo­
rests at an altitude of 656 m. It is also
one of the most popular climacteric stations

in mijlociu, vara, este și o stațiune cli­
matică din cele mai căutate.
Apele sale carbo-gazoase și alcalino-
feruginoase aduc servicii identice ca la
stațiunile de mai sus, dar au o întrebuin­
țare internă mai întinsă în limfatism,scro-
fuloză, anemii-cloroze și afecțiuni gastro-
intestinale.
Geoagiu și Toplița.
Două localități încă nu prea cunoscute,
dar foarte importante, prin faptul că au
ape mezotermale alcaline cu acid car­
bonic.
Stațiuni climaterice și localități de
vilegiatură.
România are norocul că—prin climatul
și pitorescul lor—cele mai multe stațiuni
balneare să fie în acelaș timp stațiuni
climatice și de vilegiatură, atât la Mare
cât și la munte.
înainte vreme, cele mai însemnate și
și mai cercetate localități de viligiatură
căutate de către români, erau mănăsti­
rile atât de numeroase, tăinuite în cele
mai pitorești regiuni muntoase ale Româ­
niei. Și astăzi mănăstirile acestea (Văra-
tecul, Agapia, Suzana, Tismana, eic.) sunt
locuri de excursiuni și de vilegiatură pen­
tru intelectualii români
Dar trebuința de confort și de lux a
făcut să se desvolte în România o serie
de alte stațiuni elegante, cu caracter eu­
ropean, unde, în timpul verii, orășeanul
găsește— pe lângă confort, și un aier
răcoros, parfumat de pădurile de brazi
care acopăr Carpații, sau aierul marin
înviorător, de pe coastele Mării Negre.
Vom descrie sumar câteva din ele:
Sinaia.
In Carpații de sud, în valea Prahovei
la 3’/2 ore de drum de fier departe de
București, e așezată la 800 m. altitudine,
la poalele Bucegilor, și înconjurată de
munți și păduri de brazi, care o feresc de
vânturi, această stațiune este reședința
de vară a familiei regale române și a lumei
alese a Capitalei.
Regele Carol I și-a clădit, cândva și
pentru trebuințele familiei regale, un splen­
did castel „Peleșul“. Așezat într’o poiană,
cu o cursură lină, el vine la jumătate cale
între oraș și muntele Peleș, ce-1 străjuește
parcă. Numeroase vile, care de care mai
elegante și mărețele hoteluri ale loca­
lității fac din Sinaia o stațiune climatică,
cum foarte puține se pot găsi în întreaga
Europă. Excursiunile ce se fac pe lanțul
Bucegilor, din care vârful cel mai înalt
e Omul (2000 m.) întrece pe acel al Jepilor,
Caraimanului,.. la peștera uriașă a Ialo-
micioarei, etc. oferă vizitatorilor prive­
liștile cele mai nebănuite de pe tot lungul
crestei Carpaților. Climatul e subalpin
dulce, constant. Aerul curat, ozonizat,
parfumat de miresmele pădurilor de brazi,
și ferit de vânturi prea tari.
- 53 —
ture moyenne de 19° pendant l’été, c’est
une station climatérique des plus recher­
chées.
Les eaux carbogazeuses et alcalin o-
ferrugineuses, donnent les mêmes résultats
que celles des stations citées plus haut
mais ont un emploi interne plus intense
dans l’anémie, les scrofules, la chlorose
et les affections gastro-intestinales.
Geoagiu et Topli^a.
Ces deux localités, quoique peu connues,
sont très importantes par leurs eaux
mesotermales alcalines, à acide carbo­
nique.
Stations climatériques et localités
de vilégiature.
Par une heureuse coïncidence, les sta­
tions balnéaires de Roumanie sont tant
par leur climat que par leur pittoresque,
en même temps des stations climatériques
et de villégiature, soit à la mer soit dans
les montagnes.
Dans les vieux temps, les plus fréquen­
tées localités de villégiaturé étaient les
nombreux monastères, cachés dans les
plus pittoresques régions montagneuses
de Roumanie. Aujourd’hui même, ces mo­
nastères (Varatecul, Agapia, Suzana, Tis­
mana, etc.) sont des localités d’excursion,
et villégiature, pour l’intellectualité rou­
maine.
La nécessité du confort a créé en Rou­
manie d’autres stations élégantes, au con­
fort moderne, où pendant l’été les ville-
giaturistes, trouvent une athmosphère
fraîche embaumée par les forêts de
sapins qui couvrent les Carpathes, ou
par l’air pur de la Mer Noir.
Nous en décrirerons sommairement quel­
ques unes:
Sinaia.
Dans les Carpathes méridionaux, dans
la vallée de la Prahova à 120 km. de
Bucarest et 800 m. d’altitude, entourée
de forêts de sapins, l’abritant contre les
courants d’air, c’est la résidence d’été de
la famille royale de Roumanie, ainsi que
du monde élégant de la Capitale.
Le roi Charles I, a fait bâtir, il y a
50 ans, le magnifique château de Pe-
lesch. Ce château situé dans une splen­
dide clairière, est à mi-chemin entre la
ville et le mont Pelesch.
Cette localité aux nombreuses et élé­
gantes villas, aux magnifiques hôtels mo­
dernes, est une station climatérique des
plus belles de l’Europe. Les excursions
aux environs, offrent aux visitateurs, les
plus rares panoramas de toutes nos mon­
tagnes. Le climat y est sous-alpin, doux
et constant, l’air frais et osonné, embau­
mé par les forêts de sapins et à l’abri
des courants d’air.
owing to its mild climate, with an ave­
rage temperature of 19° C. in Summer.
Its carbogaseous, alcaline and chalybeate
waters, render the same services as the
above mentioned watering and climacte­
ric stations, but they are more widely used
in lymphatism, scrofula, chlorose, anaemia
and gastrointestinal troubles.
Geoagiu and Toplița.
Two little places not yet well known
but very important on account of their
mezothermal alcaline waters with elements
of acid carbonic.
Climacteric and summer-sojourn
stations.
Roumania is lucky enough to possess
watering places which, thanks to their
climate and picturesque site, can also be
used as Summer-sojourn stations, both on
the sea and up the mountains.
In the past, the most important and
popular Summer-sojourn station for the
Roumanians were the numberless mo­
nasteries, hidden in the most picturesque
sites of the mountainous districts of the
country. Even now, these monasteries
(such as: Văratecul, Agapia, Suzana,
Tismana, etc.) are popular places for
excursions and for spending the Summer
for the intellectual classes.
But the necessity of a confortable and
somewhat luxurious home has been the
reason of the development of a series of
other elegant places, having a European
appearance, where the town-people seek,
during the Summer, besides comfort, fresh
air perfumed by fir-trees covering the
Carpathians, or the invigorating air that
comes from the Black Sea.
We are going to describe briefly a few
of these places:
Sinaia.
This place is situated amid the sou­
thern Carpathians, in the Prahova valley,
at a distance of 31 /2 hours from București,
connected with a railway line, at a
height of 800 m., at the foot of the Bucegi
mountains. It is surrounded by moun­
tains and huge fir-trees, protecting it from
winds and is the summer residence of the
Roumanian Royal Family and of the Bu­
curești high-life.
The late King Charles I has built for the
needs of the Royal Family a splendid
castle, the „Peleșul“. Built on a glade,
the castle is at half-way between the
town and the mount Peleș, as if it guards
it. Numerous villas, the one more ele­
gant than the other, and the imposing ho­
tels, enable the town of Sinaia to be a
popular climacteric place capable of vying
with any similar European place.
The excursions that are made on the
Bucegi mountains, as well as on the Je­
pilor and Caraimanului mountains, the
highest summit of which being the Omul
2000 m.) at the Uioaraand Ialomicioara-
grottos etc., present to the excursionists
sights which they could never imagine
 Debilității, convalescenții, anemiații, sur-
menații și neurastenicii găsesc în mijlocul
frumuseților Naturei, din această loca­
litate o deplină alinare a suferințelor lor.
Les convalescents, les anémiques, les
surmenés, y trouvent soulagement à leurs
souffrances.
to find alongside the Car The climate is
subalpine, mild and constant. The air is
pure, rich in ozone, perfumed by the
scent of the fir-trees and protected from
strong winds.
Weak, convalescent and anaemic per­
sons, as well as overworked and neuras­
thenic persons find amid the beauties of
nature of this place a perfect alleviation
of their pains.

Poiana Țapului, Buștenii și Poiana Țapului, Bușteni et

Predeal.
Sunt o serie de mici stațiuni climaterice
rânduite de asemenea dealungul văiei
Prahova, mai în munți de cât Sinaia, în
pozițiuni încântătoare și cu un climat
asemuitor acelui al Sinaiei (Predealul e la
o altitudine de 1010 m.).
Predeal.
C’est une série de petites stations cli­
matériques, rangées le long de la vallée
de la Prahova, plus haut que Sinaia,
dans des sites merveilleux et avec un
climat semblable à celui de Sinaia (Pre­
deal est à une altitude de 1010 m.).
Poiana Țapului, Buștenii
and Predeal.
They are a series of small climacteric
places also situated, one after the other
alongside the Prahova valley, deeply in
the mountains, on charming sites. Their
climate is similar to that of Sinaia (Pre­
deal is at an altitude of 1010 m.).

Brașovul. Brașov. Brașov.

Coborând de pe înălțimile Predealului, Descendant des hauteurs de Predeal Coming down the heights of Predeal
în valea Bârsei, dăm de acest oraș așezat dans la vallée de Bârsa, nous rencontrons in the Bârsei valley, we reach this town
la o altitudine de 585 m., într’o poziție cette ville à une hauteur de 585 m. dans situated at a height of 585 m., in a pic­
pitorească, ce aduce aminte de cele mai une belle position qui rapelle les plus turesque position which reminds the vi­
frumoase colțuri elvețiene. E împrejmuit pittoresques coins de la Suisse. Brașov sitor of the most beautiful Swiss lands­
de dealuri mari iar în mijlocul lui închide est environné de grandes collines, qui capes. It is surrounded by large hills ha­
un parc splendid așezat în amfiteatru, de contourent un parc magnifique, en am­ ving in their centre a splendid park as
pe înălțimea căruia poți îmbrățișa cu ve­ phithéâtre, donnant une vue ravissante an amphitheatre, from the height of which
derea toate împrejurimile lui minunate. sur la ville et les environs. one can command the beautiful landscapes
In apropierea Brașovului sunt splen­ surrounding it.
didele stațiuni climatice: Râșnov, Bran, Aux alentours de Brasov on trouve les Near Brașov one can find the excellent
Noua, așezate cam la altitudini de 800 m. belles stations climatériques de Râșnov, climacteric places, such as: Râșnov, Bran,
Aierul curat și fără vânturi, parcurile și Bran, Noua, situées à une altitude d’environ Noua, situated at a height of approxima­
locurile de plimbare, frumoase, din îm­ 800 m. L’air pur et à l’abri des courants, tively 800 m. The air is pure. There are
prejurimi precum și confortul ce se gă­ les parcs magnifiques et le confort qu’on no winds and the beautiful walking alleys
sește aci, fac să fie foarte cercetate de y trouve, les rendent très fréquentées par of the environs as well as the comfort
vilegiaturiști și debili. de nombreux villégiaturistes, et convales-. offered here make this place to be a
La Brașov, și-n împrejurimi, vin și cents. very popular one, it being visited by a
cardiacii, cari vor să se întăriască prin large number of patients.
plimbări gradat ascensionale. A Brasov et aux environs, viennent The town of Brașov and its environs
aussi certains malades de coeur pour forti­ are also visited by people suffering from
fier leur coeur par des ascensions pro­ heart diseases who gain vigour by taking
gressives. walks gradually ascensional.
Câmpulungul Muscelului. Câmpulungul Muscelului. Câmpulungul Muscelului.
Oraș de vile și case tăinuite numai C est une ville aux maisons et villas
între flori și pomi, e așezat la o altitudine It is a town containing country seats
cachées au milieu des jardins et vergers, and houses hidden in flowers and trees
de 600 m. înconjurat cum e de dealuri care-1 située à une altitude de 600 m.
pun la adăpostul vânturilor, cu un climat and situated at an altitude of 600 m. As
Entourée de toutes parts de collines qui it is protected from winds by hills not far
dulce și aier curat, nu departe de Bucu­ l’abritents des courant d’air, avec son doux
rești, e foarte căutat de convalescenți, away from București with a mild climate
climat et pas trop loin de Bucarest, elle and fresh air, with temperate summers,
anemici și cei predispuși la tuberculoză est très fréquentée par les convalescents, it is very popular among convalescent
les anémiques et par les prédisposés à and anaemic people as well as those
la tuberculose. threatened by consumption.
Solea. Solea. Solea.
Stațiune din centrul Bucovinei, la 500 m. Située au centre de la Boucovine, à
altitudine păzită de vânturi printr’un șir It is a climacteric place in the centre
500 m. d’altitude, abritée contre les vents of Bucovina, at an altitude of 500 m.
de munți de la nord, e foarte cercetată du nord par une chaîne montagneuse est
de anemici, debili, tuberculoși. protected from winds by a chain of the
très recherchée par les anémiques, les northern mountains. It is visited chiefly by
débilités et les tuberculeux. anaemic and weak people as well as those
Afară de aceste frumoase stațiuni de suffering from consumption.
En dehors de ces belles stations de Besides these mountain places described
munte mai sunt mult căutate următoarele montagne, il y a encore beaucoup d’autres
localități care pe lângă altitudine și aierul above, many other places are very popu­
localités lesquelles, outre leur altitude et
lor curat, prezintă și poziții nespus de lar which, besides the high altitude and
l’air pur, offrent des positions splendides.
ncântătoare; Câmpulungul moldovenesc fresh air, offer incomparable sights. Thev
Campul-Lung Moldovenesc (Bucovine)
(Bucovina), Piatra-Neamț, Rucăru, Pălti­ are as follows: Câmpulungul Moldovenesc
Piatra-Neamț, Rucăr, Păltiniș, (1406 m.) (Bucovina), Piatra-Neamț, Rucăru, Pălti­
nișul (la 1406 m. altitudine), Anina, Co-
Anina, Cobilitza, Stâna din Vale (1063 m.)
bilița. Stâna din Vale (altitudine 1063 m.), nișul (al an altitude of 1406 m.), Anina,
Soveja, Vălenii de Munte, Valea Vinului
Șoveja, Văleni de munte, Valea vinului etc. etc. Cobilița. Stâna din Vale (altitude 1063 m.)»
Soveja, Vălenii de Munte, Valea Vinului
etc.

Stațiuni climaterice maritime
Constanța.
Fostul mic orășel neînsemnat acum
50 ani, sub stăpânirea Turcilor, a ajuns
un măreț și elegant oraș și port, așezat
pe un promontoriu al mării. In afara
orașului, la o distanță de 2 km. se află
o plajă cu un nisip fin (plaja Mamaia)
cu o lungime de 10 km. și o lărgime de
200 m. Temperatura, în timpul sezonului
este de 21° c. ; aierul încărcat cu săruri
e bogat în ozonă. Apa mării cu valurile
mai totdeauna ușor agitate înfăptuește o
acțiune mecanică care mărește acțiunea
terapeutică datorită compoziției ei chimice
(clorur de sodiu, de magnézium, sulfat de
magnézium, de calciu, bromur de magne­
ziu carbonate etc.)
Helioterapia, băile și climatul mării fac
ca această stațiune să fie foarte cercetată de
debili, surmenați, limfatici, scrofuloși, neu­
rastenicii, astmaticii, emfisematoși.
Mangalia.
Așezată pe malul Mării Negre la vre-o
40 de kilometri de Constanța, are o ad­
mirabilă plajă pentru helioterapie și clima-
toterapie. Climatul e mai cald de cât
al Constanței și mai ferit de vânturi. E un
orășel romantic, presărat de ruine eline
și romane, punctat de minarete, și îm­
prăștiind tot farmecul luminii dulci de
orient, în care convalescenții, surmenații,
limfatici și artriticii pot găsi reconfortare
și tămăduire. Pe malurile ghiolului (un
lac superb de 5 km.) se află isvoare
sulfuroase.
— 55 —
Stations climatériques-maritimes
Constanța.
L’insignifiante petite ville d’il y a 50 ans,
sous la domination turque, est aujourd’hui
une magnifique ville et port, située sur un
promontoire au bord de la Mer Noire.
A côté de la ville, à 2 Kim. se trouve une
belle plage, d’une longueur de 10 Kim
sur une largeur de 2C0 m. La température
pendant la saison est de 21 °C. L’air est
riche en ozone.
L’action mécanique des petites vagues
augmente l’action thérapeutique dûe à la
composition chimique de l’eau. (Chlorure
de sodium, de magnésium, sulfate de
magnésium, magnésium bromé carbo­
nate etc.
L’héliothérapie, les bains et le climat
maritime font que cette station soit très
recherchée par les débilités, les surme­
nés, les lymphatiques, les scrofuleux, les
neurasthéniques, les astmathiques, et les
emphisématiques.
Mangalia.
Située au bord de la Mer Noire, à 40
Kim. de Constanfa, a une^plage admirable
pour l’héliothérapie.
Le climat est plus chaud et la localité
est mieux abritée que Constantza. C’est
une petite ville romantique, parsemée de
ruines greques et romaines, de minarets
et plongée dans une douce lumière orien­
tale. Les convalescents, les surmenés, les
lymphatiques et les artrithiques, y trou­
vent le réconfort et la guérison.
Sur les bords du lac, tout près de la ville,
se trouvent des sources sulfureuses.
Maritime climacteric stations
Constanța.
The once little town, without any im­
portance 50 years ago when it was un­
der the Turkish rule, has become an im­
posing and elegant town and sea-port
situated on a sea promontory. Outside the
town, at a distance of 2 klm., there is a
beach (beach of Mamaia) with fine sand
It is 10 klm. long and 200 m. wide. The.
temperature in Summer is 21° C; the air,
loaded with salts, is rich in ozone. The
sea’s water, with its waves always slightly
agitated, produces a mechanical action
which increases its therapeutical effect due
to the chemical composition (chloride of
sodium, magnesium, sulphate of magne­
sium, sulphate of lime, bromide of mag­
nesium, carbon etc).
This place is very popular among the
weak and overworked people, those suf­
fering from lymphatism, scrofula, neuras­
thenia, asthma, emphysema, due to its
heliotherapy, baths and sea climate.
Mangalia.
Situated on the Black Sea shore 40
klm. away from Constanța, it has an
admirable beach for heliotherapy and
climatotherapy. The climate is warmer
than in Constanța and better protected
from winds. It is a romantic town, with
Greek and Roman ruins, dotted with mi­
narets and spreading all over the charm
of the sweet Oriental light, where con­
valescent and overworked persons, as
well as lymphatic and arthritic can find
here relief and healing. On the shore of
the „ghiol“ (a fine lake 5 klm. long)
there are sulphurous springs.
 înălțimi
( Altitúdes )

ROHflNIfl -1500 m. >

700 »

STAȚIUNILE BALNEARE Șl CLIMATICE ÄUTI Hot in

HOTIN
(LES STATIONS BALNÉAIRES ET CLIMATIQUES) ÍK \ Í //
50"
Il \
W ] f*) \Z f/ /j n \ Hiv. + o Mărit
Soroca® Adâncimi pană la 20m.-
Profondeurs à
HAP SHOWING SPAS anp health resorts 50"-
DOROHO1

MARE

LEGENDE

Stațiuni cu ape termale (calde) minerale

Eaux thermales minérales
Z NEAMȚU
Stațiuni cu ape minerale de întrebuințare internă (de
o băut) și externă (băi)
Eaux minérales à l’emploi interne et externe

Stațiuni cu ape sărate concentrate

Eaux, salées concentrées

o Stațiuni cu ape sulfuroase

Eaux sulfureuses

Stațiuni balneo-climatice maritime ODORHEI Mercurea-

© Stations balnéaires-climatiques VA-MICtf/3'*' iucului
Stațiuni climatice
Stations climatiques CAHUL
Sighișoara
TÄRNAV -MARE Cote
©Cahul

x SIBIU
FĂGĂRAȘ '

GuraOceacov : o)nj Serpi|op

VERIN '
istambulul vechi

Ope termale
Eaux thermales

BRĂILA
Ope chloruro-sodice (sărate) neconcentrate
Eaux chlorurées-sodiques non concentrées

flpe chloruro-sodice (sărate) concentrate

Eaux chlorurées-sodiques concentrées GuraPorhta

flpe sărate iodurate

Eaux saleés iodurées ILFOV
fipe alcaline
A
Eaux alcalines
Craio
Ope carbogazoase tari
A Constanta
Eaux carbogazeuses fortes DO
LASCA Techirghiol-
Ope feruginoase
Eaux ferrugineuses

Ope arsenicale
Eaux arsénicales

Ope amare ca/iacra

Eaux amères

flpe sulfuroase /jx Capitală de Județ Frontiera Balcic

A Eaux sulfureuses Chef, lieu de département Frontière

Localități climaterice Limita de Județ Cale ferată

Localités climatériques Limite de département Chemin de fer

Cifrele din hartă indică altitudinea localităților Rîu

Les chiffresmarqués sur la carte indiquent l’altitude des localités Riviere

SOCCC ÿ ÛUCC/S?C<3TI
 — 57

Techirghiol Sanatoriul pentru copiii tuberculoși (Galeria de cură) Sovata (Vedere generală cu lacul Ursului)
Le sanatorium pour les enfants tuberculeux, de Tekirghiol (la Galerie cure) Les bains de Sovata. (Vue d’ensemble avec le lac de l’ours)
Tekirghiol Sanatorium for consumptive children (Cure galery) Sovata (Generel view and Bear’s Lake)

Oena-Sibiului Stabilimentul de băi și lacurile Horia și Cloșca Mehadia (Băile Herculane)

L’établissement des bains et les lacs Horia et Cloșca d Ocna-Sibiului Les bains de Mehadia
Ocna Sibiului Baths Horia and Cloșca lakes The Mehadia Baths ('Herculane Baths)

Slănieul Moldovei (Vedere generală) Sinaia Castelul princiar „Pelișor'

Les bains de Slănieul en Moldova (Vue d’ensemble) Sinaia, Le chateau de „Pelișor“
Slănieul Moldovei (General view of the Baths) Sinaia the „Pelișor“ Castle

78637
I
 - 57

Teehirghiol Sanatoriul pentru copiii tuberculoși (Galeria de cură) Sovata (Vedere generală cu lacul Ursului)
Le sanatorium pour les enfants tuberculeux, de Tekirghiol (la Galerie cure) Les bains de Sovata. (Vue d’ensemble avec le lac de l’ours)
Tekirghiol Sanatorium for consumptive children (Cure galery) Sovata (Generel view and Bear’s Lake)

Ocna-Sibiului Stabilimentul de băi și lacurile Horia și Cloșca Mehadia (Băile Herculane)

L’établissement des bains et les lacs Horia et Cloșca d Ocna-Sibiului Les bains de Mehadia
Ocna Sibiului Baths Horia and Cloșca lakes The Mehadia Baths (Herculane Baths)

Slănicul Moldovei (Vedere generală) Sinaia Castelul princiar „Pelișor“

Les bains de Slănicul en Moldova (Vue d’ensemble) Sinaia, Le chateau de „Pelișor“
Slănicul Moldovei (General view of the Baths) Sinaia the „Pelișor“ Castle

78637

Z
 58 —

Govora (Palace Hotel) Hotel Călimănești

Les bains de Govora (Palace Hôtel) Les bains de Călimănești-Căciulata (L’hôtel des bains)
Govora (Palace Hotel) (Baths Hotel Călimănești-Căciulata)

Călimănești (Vedere din Pavilionul sursei) Techirghiol (Vedere dinspre parc)

Les bains de Călim&nești (Une vue panoramique prise du pavillon de la source) Les bains de Tekirghiol (Une vue vers le parc)
Călimănești (View taken from Source wing) Tekirghiol (Viev towards the Park)

Techirghiol (Hotel „Movila“) Techirghiol (Plaja)

Les bains de Tekirghiol (L’hôtel „Movila“) Les bains de Tekirghiol (La plage)
Tekirghiol („Movila“ Hotel) Tekirghiol (The beach)
 — 59 -

Sinaia (Mănăstirea)
Sinaia (Hotel Caraiman)
Sinaia (Le cloître)
Sinaia (L’hôtel Caraiman)
Sinaia (Monastery)
Sinaia (Caraiman Hotel)

Portul Constanța (Casinoul și bulevardul)

Le port de Constanța (Le casino et le boulevard)
The port of Constanța (Casino and Boulevard)
fei
I
L
 !
J