Strategia de Dezvoltare Turistică A Orașului Sângeorz-Băi 2021-2027

Strategia de dezvoltare turistică - Sângeorz-Băi
Anexă la Hotărârea Consiliului local al orașului Sângeorz-Băi nr. 90 / 2 decembrie 2021
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

A ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI 2021-2027
1
CUPRINS
1. ISTORIC ..............................................................................................................................................6
2. AȘEZARE GEOGRAFICĂ................................................................................................................8
3. ACCESIBILITATE.............................................................................................................................9
4. CLIMATOLOGIE ............................................................................................................................10
6. TURISMUL ÎN SÂNGEORZ-BĂI ..................................................................................................14
6.1. TIPURI DE TURISM PRACTICATE .......................................................................................14
6.2. OFERTA TURISTICĂ ...............................................................................................................17
6.3. CAPACITATEA DE CAZARE A STAȚIUNII SÂNGEORZ-BĂI ...........................................18
6.4. UNITĂȚI DE CAZARE ÎN SÂNGEORZ-BĂI ........................................................................21
6.4.1. HOTELURILE DIN STAȚIUNE………………………………………………………………………………..21
a. Hotelul Hebe (900) .....................................................................................................................21
b. Hotelul Someșul (600) ................................................................................................................22
6.4.2. PENSIUNI………………………………………………………………………………………………………………...22
a. Pensiunea Hyperion ...................................................................................................................22
6.4.3. VILE…………………………………………………………………………………………………………………………..23
a. Decorale ......................................................................................................................................23
b. Luminița......................................................................................................................................23
c. Ioana ...........................................................................................................................................24
6.4.4. CASE DE VACANȚĂ…………………………………………………………………………………………………24
a. Popasul Verde .............................................................................................................................24
6.4.5. CASE TRADIȚIONALE…………………………………………………………………………………………….25
a. Mosh Radu ..................................................................................................................................25
2
b. Casa de Hodină Maria ...............................................................................................................25

6.4.6. CENTRUL DE AGREMENT……………………………………………………………………………………..26
7. APELE MINERALE ALE STAȚIUNII SÂNGEORZ-BĂI ..........................................................26
IZVORUL NR. 1: ...................................................................................................................................27
IZVORUL NR. 3: ...................................................................................................................................27
SONDA NR. 2 SAFAR (sursa 2): ..........................................................................................................28
SONDA NR. 14 ISLG (sursa 4): ............................................................................................................28
SONDA NR. 7 SAFAR (sursa7): ...........................................................................................................28
SONDA NR. 1 ISPIF (sursa 8):.............................................................................................................28
SONDA NR. 4 ISPIF (sursa 9):............................................................................................................29
IZVORUL 6: ...........................................................................................................................................29
7.1. SCĂLDATUL ÎN BORCUT .......................................................................................................30
8. ATRACȚII TURISTICE ÎN SÂNGEORZ-BĂI .............................................................................31
8.1. TRASEE......................................................................................................................................31
8.1.2. CASCADA CHEILOR, VALEA CORMĂII…………………………………………………………………32
8.1.3. SATUL ARTISTIC „DOSUL GÂRCIULUI”……………………………………………………………….33
8.1.4. STÂNĂ POPAS PUTREDU MOARĂ………………………………………………………………………….34
8.2. VIAȚA CULTURALĂ................................................................................................................35
8.2.1. MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ…………………………………………………………………………...35
8.2.2. MĂNĂSTIREA CORMAIA………………………………………………………………………………………….36
8.2.3. ANSAMBLUL FOLCLORIC PĂUNIȚA……………………………………………………………………..37
9. ATRACȚII TURISTICE DIN ÎMPREJURIMILE ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI...................37
10. EVENIMENTELE DIN SÂNGEORZ-BĂI ....................................................................................39
10.1. HAI-HUI PE COCLAURI .........................................................................................................39
3
10.2. ROLAND JAZZ FESTIVAL .....................................................................................................40

10.3. FESTIVALUL REGIONAL SĂRBĂTOAREA STRĂBUNILOR „ALESUL” și „MĂSURA
LAPTELUI” ...........................................................................................................................................40
10.4. HRAMUL ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI – ZIUA SÂNGEORZENILOR ......................................41
10.5. SÂNGEORZ YOUTH FEST ......................................................................................................41
10.6. FESTIVALUL „SĂRBĂTOAREA STRĂBUNILOR ÎN ȚINUTUL GRĂNICERESC -
TRANSHUMANȚA ................................................................................................................................42
10.7. ZILELE ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI ........................................................................................42
10.8. SIMPOZIONUL artFORest „NO LIMIT”................................................................................43
10.9. FORMĂ ȘI DIALOG, LA MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ, SÂNGEORZ-BĂI..............44
10.10. TÂRGUL DE CRĂCIUN .........................................................................................................44
11. IMPORTANȚA SOCIAL-ECONOMICĂ A TURISMULUI .......................................................45
12. ANALIZA SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) ..........................................50
12.1. PUNCTE TARI ALE TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI ..................................................50
12.2. PUNCTE SLABE ALE TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI .................................................52
12.3. OPORTUNITĂȚILE TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI: ..................................................53
12.4. AMENINȚĂRI ASUPRA TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI: ............................................55
13. VIZIUNE, OBIECTIVE ȘI STRATEGII DE MANAGEMENT ..................................................56
13.1. VIZIUNE ....................................................................................................................................56
13.2. OBIECTIVELE DE MANAGEMENT ......................................................................................57
13.3. STRATEGIA DE MANAGEMENT ..........................................................................................60
14. ACȚIUNI/PROIECTE AFLATE ÎN EXECUȚIE, CARE SE IMPLEMENTEAZĂ ÎN ORAȘUL
SÂNGEORZ-BĂI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ..........................................................61
15. ACȚIUNI PROPUSE DE CĂTRE PRIMĂRIA SÂNGEORZ-BĂI PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI ...........................................................................................................................................62
16. CONCLUZII ......................................................................................................................................70
4
17. STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI LOCUITORILOR DIN ORAȘUL

SÂNGEORZ-BĂI ASUPRA DEZVOLTĂRII ACESTUIA PRIN IMPLEMENTAREA DE NOI
PROIECTE, RESPECTIV EVALUAREA CALITĂȚII VIEȚII .........................................................71
5
1. ISTORIC
Județul Bistrița-Năsăud are o tradiție veche în ceea ce privește turismul balnear în special
datorită stațiunii Sângeorz-Băi, care reprezintă un reper solid din punct de vedere al calităților
balneare și succesul acestora în tratarea naturală prin apele minerale cu succes a unei largi game de
afecțiuni și boli, Sângeorz-Băi fiind una din destinațiile preferate ale românilor până acum 25 de
ani.
Stațiunea Sângeorz-Băi este situată în partea de nord a României la o altitudine medie de
435 m, fiind așezată într-o zonă depresionară din bazinul superior al râului Someșul Mare, cu o
latitudine nordică de 47o21’53.64’’ și o longitudine estică de 24o24’18.84’’. Orașul este privilegiat
desigur prin prezența apelor minerale bicarbonate, cloruate, sodice, calcice, magneziene, slab
bromurate și iodate, slab feruginoase, dar și prin nămolul mineral și prin mofete.
Tărâm al apelor minerale, micul orășel
Raze de soare peste Sângeorz
Sângeorz-Băi amplasat la poalele munților Rodnei,
Copyright: David Bodescu
este pentru turişti un loc perfect pentru recreere și
recuperare psihică, dar și fizică prin multitudinea
de proceduri care combat probleme ale sistemului
digestiv, problemele reumatice, proceduri bazate în
special pe cele șapte izvoare bogate de ape
minerale pe care este așezată stațiunea orașului.
Din punct de vedere istoric, aceste meleaguri sunt foarte încărcate. Odată cu invaziile tătare
oamenii locului și-au demonstrat forța stăvilind atacurile sălbatice ale tătarilor atrăgându-i în văi
strâmte. La 5 km de Sângeorz se află valea Cormaia supra-numită și valea Cascadelor unde se
găsește o vale adiacentă numită Valea Tătarilor, vale spre care conform legendelor locale, tătarii au
6
fost îndreptați de semnele unei femei mute lăsată intenționat de băștinași în raza de acțiune a
invadatorilor. Fiind o vale strâmtă, băștinașii au tăiat numeroși arbori și au dat drumul la pietre de
pe versanți, nimicindu-i pe cotropitori, doar câțiva dintre ei reușind să scape.
În anul 1770 stațiunea a fost atestată documentar, fiind cunoscută ca un loc în care zeița
„Hebe”, în mitologia greacă zeița tinereții, putea face minuni prin apele sale minerale curative.
Tot în această perioadă, pe suprafața stațiunii au fost amenajate și cele șapte izvoare de apă
minerală.
Vedere din Sângeorz-Băi În epoca modernă,
în timpul regimului
comunist, în 1960 stațiunea
Sângeorz-Băi primește
titulatura de oraș, iar în anii
’70, în Sângeorz-Băi s-au
construit două hoteluri.
Hotelul Someșul sau 600-le
și hotelul Hebe sau 900-le
care au adus un plus de
1500 de locuri de cazare
pentru turiști. Încă 1500 de locuri erau asigurate de localnici, astfel Sângeorz-Băi asigura 3000 de
locuri de cazare pentru turiști.
Stațiunea Sângeorz-Băi a avut privilegiul de a fi vizitată de-a lungul istoriei sale de mari
personalități din rândul marilor scriitori ai secolelor XIX și XX precum Liviu Rebreanu, George
7
Coșbuc, Ion Luca Caragiale, iar în contemporaneitate pe Mircea Cărtărescu. Sângeorzul a primit la
începutul anilor 2000 și vizita majestății sale, regretatul rege Mihai.
Istoria ne poate ajuta să promovăm un nou tip de turism și anume agroturismul. Această
formă de turism se poate pune pe picioare prin reabilitarea și îmbinarea vechiului cu noul din casele
bătrânești construite în câmp de înaintașii noștri. Prin această formă de turism, vizitatorul poate
simți pe propria piele cum trăiau cei de dinaintea noastră, reîncărcându-și „bateriile” la maxim,
respirând aerul curat de munte și trezindu-se în fiecare dimineață într-un decor de vis.
2. AȘEZARE GEOGRAFICĂ
Orașul Sângeorz-Băi se află situat în
partea de nord-est a județului Bistrița-Năsăud,
într-un bazin depresionar pe cursul superior al
râului Someșul Mare la capătul de răsărit al
culoarului înalt Splai, fiind intersectat de
paralela 47o 29' latitudine nordică și de
meridianul 24o 43' longitudine estică, la o
altitudine de 435 m.
Teritoriul administrativ al orașului,
situat în partea de nord a județului este cuprins
între Someșul Mare și culmile munților Rodnei
Harta administrativă a orașului Sângeorz-Băi și Harta interactivă
Sursa: https://www.singeorzbai.com/blog/turism/sangeorz-bai-ghidul-
și este determinat în cea mai mare parte de
turistului, respectiv David Bodescu
Văile Cormaia și Valea Vinului și cuprinde
8
vârfuri montane de peste 1800 m altitudine: Nedeia Țăranului - 1857m, Rabla – 1920 m, Laptelui -
1931 m, Mihăiasa - 1804 m. Teritoriul administrativ al orașului este de 14.642 ha, din care 389 ha
teritoriul intravilan.
Distanța față de municipiul reședință de județ - Bistrița este de 50 km, iar față de cel mai
apropiat oraș - Năsăud este de 28 km.
Orașul Sângeorz-Băi se delimitează teritorial după cum urmează:
- la nord județul Maramureș;
- la est comuna Maieru și comuna Poiana Ilvei;
- la sud comuna Ilva Mică și comuna Feldru;
- la vest comuna Parva;
3. ACCESIBILITATE
Din punct de vedere rutier, orașul Sângeorz- Localitate Distanță din orașul Sângeorz-
Băi
Băi este străbătut de drumul național 17D, care
Bistrița 50 km
asigură legătura acestuia și a comunelor din amonte Năsăud 30 km
Beclean 60 km
de oraș cu restul localităților din județ. DN 17D face Vatra Dornei 91 km
Suceava 173 km
legătura directă cu orașul Năsăud, precum și cu 138 km
Cluj-Napoca
orașul Beclean. Pe același drum prin Pasul Rodna se Târgu Mureș 139 km
Baia Mare 171 km
face legătura cu județul Suceava prin Cârlibaba. Iași 290 km
Timișoara 455 km
În teritoriul intravilanului orașului, DN 17D Constanța 673 km
parcurge străzile Republicii și Carpaților pe o București 493 km
Tabel nr. 1
lungime totală de 25,76 km.
9
Accesul între reședința de oraș și localitățile componente (Cormaia și Valea Borcutului) se

face prin drumurile comunale.
Din punct de vedere feroviar, orașul este străbătut de calea ferată secundară Ilva Mică –
Rodna, însă, la 1 ianuarie 2014, compania privată care opera până la acea dată a renunțat la acest
tronson.
Conform autorităților administrației publice locale se dorește pe viitor repunerea în
funcțiune a trenului de călători, în special pentru turiștii care aleg să vină în stațiunea Sângeorz-Băi.
Din punct de vedere aerian, cele mai apropiate aeroporturi sunt cel din Cluj-Napoca (138
km) și cel din Târgu Mureș (139 km).
4. CLIMATOLOGIE
Din punct de vedere climatic, stațiunea Sângeorz-Băi se caracterizează printr-un climat
temperat-continenatal cu veri relativ răcoroase și ierni reci. Gradul de insolație prezintă o valoare
mai mică de 40%, indicând condiții prielnice practicării aeroterapiei și diverselor activități turistice,
organismul uman nefiind supus riscului de insolație puternică, sub aspect radiativ.
Pe parcursul unui an, temperatura medie a aerului se situează între 6oC și 8oC, iar în luna cea
mai rece (ianuarie), temperatura variază între -6oC și -4oC, iar în lunile cele mai călduroase (iulie-
august), valoarea medie lunară este de 16oC.
Anual sunt înregistrate circa 120-150 de zile cu îngheț, numărul mediu anual de zile de iarnă
fiind de 40-60 zile, iar numărul mediu anual de zile de vară are 30-50 de zile și numărul mediu
anual de zile tropicale este de 0-5 zile. Presiunea atmosferică se situează în intervalul 800-850 hPa.
10
Cele mai multe zile senine își fac apariția în luna august (10-12 zile) și luna iulie (8-10 zile),
în timp ce numărul de zile acoperite este de 140 de zile, restul de zile fiind considerate noroase.
Vedere panoramică Cantitatea medie de precipitații în
sezonul cald din an are valori cuprinse
între 400-600 mm, iar cantitatea medie
de precipitații în sezonul rece din an
este de 300-350 mm. De asemenea, s-a
înregistrat și numărul mediu anual de
zile cu ninsoare, 60-80 de zile, iar
numărul mediu de zile cu strat de
zăpadă de 150-200 de zile.
Mediul natural al arealului
analizat din stațiunea Sîngeorz-Băi este unul care se încadrează în standardele de normalitate ale
parametrilor analizați pentru atmosfera liberă. Aerul mediului ambiant prezintă o ionizare naturală
ridicată cu concentrații mult sporite față de cele dintr-o zonă urbană, dar care se diferențiază în
funcție de anotimp.
Dacă în sezonul rece ionizarea totală medie se situează în intervalul 700-900 ioni/cm3,
toamna același parametru are valori de 800-1000 ioni/cm3, în schimb în sezonul cald ionizarea
naturală totală ajunge la valori medii situate în jurul a 1500 ioni/cm3, ceea ce reprezintă un aspect
deosebit de favorabil în privința calității aerului.
Datorită regimului ionizării aerului preponderant pozitiv, el indică faptul că ambianța
atmosferică este nepoluată, favorabilă desfășurării activităților în aer liber, cu un conținut bun de
aeroioni. De asemenea, concentrațiile de ioni din aer s-au inversat în favoarea ionilor negativi, ce
11
reprezintă iar un aspect pozitiv care asigură bune calități terapeutice acestui mediu, aspect întâlnit în
ambele puncte de măsurătoare în sezonul de tranziție, în orele de după ora 11. Ceea ce reconfirmă
statutul de aer considerat nepoluat cu CO2 al arealului analizat, Sîngeorz-Băi este conținutul de gaz
carbonic mic, omogen și uniform, cu un interval valoric sub 400ppm, pentru toate anotimpurile.
Direcția dominantă a vântului este NE, având un regim eolian moderat și uniform. Toate
aceste caracteristici climatice determinate asigură condiții propice pentru plimbări, relaxare și
odihnă în stațiunea Sângeorz-Băi.
5. Integrarea strategiei în teritoriu – raportul dintre orașul Sângeorz- Băi și
Valea Someșului Mare
Raportând orașul Sângeorz-Băi la întreaga Vale a Someșului Mare s-au observat de-a lungul
timpului relațiile care s-au creat cu restul comunelor/localităților de pe Valea Someșului Mare și
anume: orașul Sângeorz-Băi face parte din teritoriul GAL Lider Bistrița-Năsăud, alături de alte 9
localități/comune, Asociație cu ajutorul căreia toate aceste UAT-uri s-au dezvoltat nu doar din punct
de vedere turistic, ci au reușit să acceseze fonduri pentru a finanța diferite idei de proiecte la nivel
local, dar și în comun, ajungând să fie promovat și destinat și altor tipuri de turiști decât a fost
obișnuită în trecut stațiunea Sângeorz-Băi. Prin GAL Lider Bistrița-Năsăud, orașul Sângeorz-Băi
reușește să dezvolte și turismul gastronomic, prin organizarea de diferite evenimente la care
participă producători locali, socăcițe, diferite delegații datorate parteneriatelor dezvoltate între GAL
Lider Bistrița-Năsăud și alte GAL-uri din diferite țări ale Europei.
Relațiile care se creează între localități/comune/orașe învecinate sau care fac parte din
același teritoriu duc la dezvoltarea, mai ales a zonei respective și la initiative precum diferite
parteneriate, oferte turistice, circuite turistice, angrenarea în competiții care să include toate
localitățile/comunele/orașele din teritoriul respectiv. Pe Valea Someșului Mare au ajuns turiști din
12
diferite părți ale României, dar și din afară, turiști care s-au bucurat de fiecare zonă în parte, creând
un traseu al someșenilor, demn de trecut pe harta turistică a Văii Someșului, traseu care face
legătura între Sângeorz-Băi și Munții Rodnei, Sângeorz-Băi și Valea Anieșului, Sângeorz-Băi și
Valea Ilvelor, spre exemplu, cu servicii de cazare la diferite unități de primire turistică din teritoriu.
De la an la an crește numărul turiștilor care frecventează Valea Someșului Mare, chiar dacă oferta
turistică nu este una foarte bine pusă la punct și este puțin haotică, însă îmbucurător este faptul că
încep să apară tot mai multe unități de cazare construite după arhitectura locului, puncte
gastronomice locale unde sunt servite preparate tradiționale, implementarea sistemului Zimmer
Frei, prin care locuitorii comunelor/orașelor/localităților de pe Valea Someșului Mare cazează
turiștii veniți în zone în propriile gospodării și le oferă mese îmbelșugate, specific, produse în
gospodărie.
Turismul practicat în mod curent în zonă constă în drumeţii pe munte, turism balnear şi de
relaxare, pescuit, rafting, însă nu se ridică la potenţialul zonei. Pe Valea Someşului Mare nu au fost
realizate prea multe investiţii în turism, având în vedere potenţialul enorm al zonei. Din aceste
considerente, numărul turiştilorcare aleg să îşi petreacă weekend-urile sau vacanţele în zonă, în
sezonul rece, este mult mai scăzut decât numărul turiştilor din sezonul cald, deoarece nu există
pârtii de schi sau alte activităţi specifice care se pot practica în această perioadă.
De aceea, Sângeorz-Băi își propune să devină o atracție turistică prin realizarea unui
domeniu schiabil pe 8.57 km de pârtie, pe Vârful Nedeia Țăranului, Munții Rodnei, la aproximativ
1850 m altidutinde după cum urmează:
- 7.37 km pentru nivel mediu, 1.2 km pentru nivel începători;
Aceste pârtii vor fi deservite de 3 instalaţii de transport pe cablu astfel:
 1 telegondolă;
13
 2 telescaune fixe;
Datorită variaţiilor de temperatură pe timpul iernii este necesară realizarea unui sistem de
zăpadă artificială ce va asigura funcţionarea optimă a domeniului schiabil pe întreaga perioadă a
sezonului de schi. Serviciile complementare domeniului schiabil sunt următoarele: zonă parcare,
restaurant, punct de prim ajutor, salvamont, grupuri sanitare, apreschi. Parteneriatul public-privat
pentru domeniu schiabil în Nedeia Ţăranului este un proiect de dezvoltare a turismului. Un prim pas
a fost deja făcut, Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Munţii Rodnei acceptând transformarea
acelui perimetru din zonă de conservare durabilă în zonă de dezvoltare durabilă.
De asemenea, pentru a crea condiții accesibile serviciilor de sănătate de pe Valea Someșului
Mare, orașul Sângeorz-Băi își propune să construiască pe raza acestuia un Centru Medical de
Permanență specializat, care să deservească întreaga Vale a Someșului Mare, formându-se astfel o
mai strânsă legătură între comunele/localitățile/orașele învecinate.
6. TURISMUL ÎN SÂNGEORZ-BĂI
6.1.TIPURI DE TURISM PRACTICATE

Orașul Sângeorz-Băi a devenit cunoscut ca stațiune balneară încă din secolul al XVII-lea.
Stațiunea dispune de izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, iar
în cura balneară se mai utilizează nămolul mineral şi mofetele.
Stațiunea este renumită prin apele minerale vindecătoare ale căror proprietăți rivalizează cu
cele de la Vichy (Franța) sau Karlovy Vary (Cehia), care sunt cunoscute și sub numelee de Hebe,
fiind cele mai bogate în calciu din sud-estul Europei.
14
Cadrul natural al orașului Sângeorz-Băi cuprinde în partea de nord a teritoriului

administrativ, culmile înalte ale munților Rodnei, care prezintă importante comori naturale, atât
faunistice, floristice, cât și ale peisajului natural.
Acestea fac parte din Parcul Național Munții Rodnei (PNMR), cel de-al doilea parc național
din țară, ale cărui arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și
prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemice și relicte glaciare. Toate acestea
favorizează dezvoltarea turismului montan, cu reale perspective în dinamica activității turistice
locale.
În acest sens au fost amenajate o serie de complexuri turistice și pensiuni, care oferă o gamă
variată de servicii turistice specific turismului de agreement. Un astfel de exemplu este complexul
turistic „Farmecul Pădurii” și este situate într-o zonă pitorească la poalele munților Rodnei, la 9 km
de orașul Sângeorz-Băi, la altitudinea de 550 m și beneficiază de un climat subalpin. Acesta este
compus din 5 pensiuni amenajate conform specificului locului.
Datorită cadrului natural deosebit de pitoresc, există condiții pentru dezvoltarea
agroturismului, îndeosebi în cele două localități aparținătoare ale orașului Sângeorz-Băi. În urma
consultării actorilor locali este evidențiată posibilitatea creării în Cormaia a unei zone turistice care
să cuprindă cabane și zone de drumeții, pârtii de schi și nu în ultimul rând dezvoltarea unei industrii
a fructelor de pădure, sau dezvoltarea unei zone de pescuit recreativ.
Turismul cultural poate fi valorificat prin vizitarea Mănăstirii „Buna Vestire” din Cormaia,
Mănăstirea Maicii Domnului – Rebra, Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, precum și
localitățile cu un bogat tezaur folcloric și de porturi populare. Muzeul de Artă Comparată atrage
anual aproximativ 2000 de vizitatori, fiind organizate expoziții temporare, simpozioane și alte tipuri
de activități culturale. De asemenea, în apropiere mai pot fi vizitate Casa Memorială George
15
Coșbuc, din localitatea ce îi poartă numele, și Casa Memorială Liviu Rebreanu în localitatea
Prislop.
Pe fondul scăderii aportului turismului în economia locală și regională, se impune
reorganizarea sectorului turistic la nivel local prin reabilitarea infrastructurii-suport pentru
dezvoltarea și îmbunătățirea activităților turistice, și implicit, prin crearea unui cadru favorabil
atragerii investițiilor locale și străine în vederea creșterii economice.
Direcțiile principale de dezvoltare în plan turistic la nivelul orașului Sângeorz-Băi trebuie să
fie conforme cu potențialul natural și cultural al regiunii. O importanță deosebită o prezintă
revitalizarea turismului de tip balnear, datorită apelor minerale cu proprietăți curative, în care un
accent deosebit trebuie pus, pe lângă dezvoltarea infrastructurii turistice, pe campanii eficiente de
promovare a facilităților oferite.
Datorită condițiilor fizico-geografice locale, în special configurației reliefului și a menținerii
unui strat de zăpadă o perioada mare din an, localitatea deține un potențial ridicat pentru
dezvoltarea sporturilor de iarnă.
16
6.2. OFERTA TURISTICĂ
Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2019, în
orașul Sângeorz-Băi erau înregistrate 10 structuri de primire turistică (2 hoteluri, 1 pensiuni, 3 vile,
2 case tradiționale, 1 casă de vacanță și 1 centru de agrement), reprezentând 10,53% din totalul
Oferta turistică
Număr structuri de Capacitatea de cazare Capacitate de cazare
primire turistică existentă - locuri în funcțiune - locuri - zile
2010 2019 2010 2019 2010 2019
Regiunea Nord - Vest 658 1124 26.103 40.154 8.105.382 11.766.476
Județul Bistrița-Năsăud 27 95 2.626 3.449 718.709 909.271
Urban 15 29 2.326 2.258 674.621 668.825
Municipiul Bistrița 10 20 876 1.280 318.806 446.648
Orașul Năsăud 1 3 48 33 6.519 2.560
Orașul Beclean 2 2 56 64 20.358 20.868
Orașul Sângeorz-Băi 3 10 1.122 1.067 290.747 205.839
Rural 9 16 557 511 80.675 132.738
Sursă date INS
structurilor de primire din județul Bistrița-Năsăud, cu o capacitate totală de cazare existentă de

1.067 locuri, situându-se pe locul 2 la nivel de județ, după municipiul Bistrița, cu 18 structuri.
Spre deosebire de anul 2018, numărul de structuri de primire turistică de la nivel local a
crescut cu 2 unități, în anul 2019. Deși dispun de o capacitate de cazare ridicată, structurile de
primire turistică de la nivel local sunt clasificate cu 2 sau 3 stele, fapt ce semnalează necesitatea
îmbunătățirii infrastructurii turistice.
Deși deține cel de-al doilea număr de locuri de cazare de la nivel județean, se remarcă o serie
de proiecte de succes cu privire la modernizarea infrastructurii turistice. Amintim în acest sens
17
proaspăta stațiune balneară și de petrecere a timpului liber, Băile Figa, care a fost inaugurată în anul
2010.
6.3.CAPACITATEA DE CAZARE A STAȚIUNII SÂNGEORZ-BĂI
Conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică, în anul 2014 - 2020,
orașul Sângeorz-Băi dispune de 10 structuri de primire turistică (2 hoteluri, 1 pensiune și 3 vile, 2
case tradiționale, 1 casă de vacanță și 1 centru de agrement), reprezentând 9,47% din totalul
structurilor de primire din județul Bistrița-Năsăud.
Sursă date INS
18
Deși au o capacitate de cazare mare, structurile de primire turistică de la nivel local sunt
clasificate cu 2 sau 3 stele, fapt care atrage atenția asupra necesității îmbunătățirii și consolidării
infrastructurii turistice existente în stațiunea Sângeorz-Băi.
Chiar dacă numărul structurilor de primire turistică a înregistrat o creștere de la 3 la 10 în
intervalul de timp 2010 – 2019, se observă o scădere clară a numărul de locuri de cazare, cu
37,05%.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, din totalul de
cazare existent, 80,75% (822 locuri de cazare) sunt în hoteluri, iar 11,79% sunt reprezentate de
tabere de elevi și pensionari și 6,29% sunt locuri ale pensiunilor turistice. Orașul Sângeorz-Băi
dispunea în „patrimoniul turistic” în anul 2007 de cea mai mare capacitate de cazare din județul
Bistrița-Năsăud și anume 485.571 locuri-zile, reprezentând 64,28% din total, fiind urmat de
municipiul Bistrița, cu 21,02% din total.
La ora actuală, situația este total diferită deoarece capacitatea de cazare în funcțiune a
orașului Sângeorz-Băi scade cu 57,69% în intervalul de timp 2007 - 2019, ajungând la 205.839
locuri-zile. În comparație cu orașul stațiune Sângeorz-Băi, municipiul Bistrița a înregistrat o
evoluție signifiantă, crescându-și capacitatea de cazare cu 64,92%.
19
Evoluția capacității de cazare în funcțiune din

orașul Sângeorz-Băi, în perioada 2007-2019
485.571 474.818 489.415

420.045 496.332 459.201
443.731
409.349 339.471
247.440
290.747
205.839
222.447
2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020

Sursă date INS
Din totalul posibilității de cazare în funcțiune a orașului Sângeorz-Băi și anume 1067 de

locuri, cel mai mare procent este reprezentat de unitățile de tip hotelier cu o pondere de 77,03%.
Astfel, mai bine de trei sferturi din capacitatea de cazare în funcțiune din oraș se încadrează în
categoria hotelurilor, acestea fiind urmate de centrul de agrement cu un procentaj de cazare de
10,30%, fiind urmat de vile cu un procentaj de 8,62%, acestea fiind urmate de casele de
tradiționale cu o pondere de 2,07%. Următorul loc în clasamentul ponderii de cazare este ocupat de
pensiunile turistice cu o pondere și 1,32%, după care urmează cu un procentaj de 0,66% casele de
vacanță.
20
Ponderea capacității de cazare în funcțiune pe

tipuri de unități din orașul Sângeorz-Băi, în
anul 2019
Centre de Agrement 10,30%
Case tradiționale 2,07%
Case de vacanță 0,66%
Pensiuni Turistice 1,32%
Vile 8,62%
Hoteluri 77,03%
Sursă date INS
6.4. UNITĂȚI DE CAZARE ÎN SÂNGEORZ-BĂI
6.4.1. HOTELURILE DIN

STAȚIUNE
a. Hotelul Hebe (900)
- este un hotel belnear care te

invită să te reculegi timp de câteva zile, în
Hotel Hebe iarna

21
urma stresului cotidian și a bolilor cauzate de acesta;

- dispune de o sală de fitness, o sală de gimnastică medicală, saună, o sală
kinetoterapie, sală de conferință, restaurant, sală de evenimente;
- recepție non-stop, mic-dejun inclus, internet wifi, peisaje cu păduri de foioase și
rășinoase, cu diferite posibilități de petrecere a timpului liber raportat la ideea de relaxare și liniște;
Hotel Someșul, ofertă turistică
Sursa: pagină web Hotel Hebe
b. Hotelul Someșul (600)
- este de asemenea un hotel balnear care

deține numeroase servicii prin care turistul la finalul
sejurului la Sângeorz-Băi, se simte odihnit, vindecat,
debordând de energie până la următoarea sa vacanță.
- hotelul Someșul dispune de o bază de tratament menită să amelioreze și să vindece
afecțiunile reumatice și posttraumatice ale turiștilor.
Pensiunea Hyperion
6.4.2. PENSIUNI Sursa: pagina facebook Pensiunea Hyperion
a. Pensiunea Hyperion
- situată la intrarea pe frumoasa vale Cormaia,
la poalele munților Rodnei, pensiunea Hyperion este oaza
ideală de relaxare în mijlocul naturii;
- dispune de bucătărie, bar și piscină în curtea
interioară;
22
6.4.3. VILE
Vila Decorale
Sursa: pagina web Vila Decorale
a. Decorale
- vila Decorale se află
într-o zonă ferită de agitație pe valea
Cormaia, situată într-un cadru natural
deosebit, care oferă intimitate și stare
de bine și de liniște;
- deține un restaurant cochet, loc de joacă pentru copii, sală de fitness, piscină
interioară, saună și teren de fotbal, toate acestea la cele mai înalte standarde;
b. Luminița
- vila Luminița își întâmpină oaspeții cu cele mai bune
condiții moderne de cazare;
- dispune de o piscină sezonieră în aer liber, un mic
colț de rai sub formă de grădină, cu o vedere către stațiune;
- turiștii beneficiază de acces la cadă cu hidromasaj și
de un mic-dejun continental; Vila Luminița
Sursa: pagina web Vila Luminița
23
c. Ioana
- este situată chiar în parcul stațiunii Sângeorz-Băi, în

apropiere de izvoarele minerale vindecătoare;
- oferă curte cu foișor și terasă, cu facilități de grătar
gratuite, disponibilitatea serviciilor de masaj, mic-dejun tip bufet la
cerere;
- datorită amplasării acesteia, veverițele sunt musafiri
frecvenți pentru oaspeții cazați; Vila Ioana
Sursa: pagina facebook Vila Ioana
6.4.4. CASE DE VACANȚĂ
a. Popasul Verde
- creată cu intenția de a oferi relaxare în tihnă,

adăpostită cu grijă în stațiunea Sângeorz-Băi, oferind un
turism ecologic, mâncare tradițională, peisaje încântătoare și
multă voie bună, casa de vacanță Popasul Verde este potrivită
pentru grupurile dornice de a se simți bine împreună și de a
desfășura activități în comun, într-o casă din baloți de paie,
tencuită cu lut și acoperită cu verdeață și flori.
Casa de Vacanță Popasul Verde
Sursa: pagina web Popasul Verde
24
6.4.5. CASE TRADIȚIONALE

a. Mosh Radu
Casa Mosh Radu
Sursa: pagina web Casa Mosh Radu
- situată într-o oază de liniște, cabana

Mosh Radu este ferită, fiind amplasată în mijlocul
naturii, la o distanță de 5 km de stațiune, în cadrul
LandArt-ului Dosul Gârciului. Un întreg muzeu în aer
liber creat de artistul Maxim Dumitraș.
- poziționarea cabanei oferă posibilitatea
desfășurării unor plimări pe trasee de scurtă durată sau
de lungă durată către vârfurile montane de pe valea Cormaia precum și vârfurile impozante din
Munții Rodnei, Roșu, Ineuț, Ineu, precum și Lacul Lala.
b. Casa de Hodină Maria
- amplasată într-un spațiu natural din toate

punctele de vedere, Casa de Hodină Maria oferă în prim plan
relaxarea mult râvnită de noi toți, peisaje de nedescris, mult
aer curat, camere tradiționale de primire, mâncare specifică
locului.
Casa de Hodină Maria

Sursa: pagina facebook Casa de Hodină Maria
25
Centrul de Agrement SângeorzBăi

6.4.6. CENTRUL DE AGREMENT Sursa: sportsitineretbn.ro
- la Sângeorz-Băi există un Centru de

Tineret care cazează grupurile organizate menite să
desfășoare activități în comun, team-builing-uri, tabere de
dans, tabere de pictură, sub titlul de tabără de vară;
- centrul de Agrement Sângeorz-Băi se află în centrul orașului și face legătura cu toate
punctele importante din stațiune;
- oferă 3 mese pe zi, o sală de jocuri, spațiu amenajat în aer liber pentru desfășurarea
diferitelor activități;
7. APELE MINERALE ALE STAȚIUNII SÂNGEORZ-BĂI
Pe lângă resursele oferite de fondul forestier existent în orașul stațiunie Sângeorz-Băi (lemn
și produse anexe ale pădurii reprezentate prin fructe de pădure și ciuperci), cea mai importantă
resursă naturală care se găsește pe suprafața stațiunii Sângeorz-Băi este constituită din suma
izvoarelor de apă minerală bicarbonată, clorată, sodică, calcică, magneziană, care este carbonată,
hipertonică și izotonică, nămol mineral și mofete. Exploatarea și beneficiile acestora au făcut
cunoscută stațiunea pe plan regional și național.
Apele minerale de la Sângeorz-Băi sunt recomandate în tratamentul afecțiunilor tubului
digestiv (gastrita hipoacidă cronică și hiperacidă, gastrita cronică, ulcer duodenal, sechele după
operații de ulcer efectuate pe stomac, colita cronică, constipație cronică), al bolilor hepato-biliare
(dischinezie biliară, colecistită calcaroasă sau necalcaroasă, stări postoperatorii ale ficatului,
26
hepatita cronică, pancreatita cronică), al bolilor metabolice și nutriționale (diabet melitus,

hiperuricemie, hiperlipemie, obezitate, gută cu manifestări la nivelul articulațiilor).
Pentru cura externă, apele minerale de la Sângeorz-Băi au un efect terapeutic asupra bolilor
reumatismale degenerative și diartritice. Apele minerale sunt exploatate de S.C. HEBE S.A.,
posesoarea licenței emise de către A.N.R.M. (Agenția Națională a Resurselor Minerale), prin 2
izvoare naturale (sursa 1 și sursa 3) și 5 surse forate (s2, s4, s7, s8 și s9) și izvorul 6 care se află sub
licența și exploatarea atentă a primăriei orașului Sângeorz-Băi.
Conform reprezentanților S.C. HEBE S.A., după captare, apa minerală și dioxidul de carbon
sunt transportate printr-o amplă rețea de conducte la trei pavilioane de distribuție unde, după
trecerea prin sistemul de degazare, apa minerală se poate folosi pentru cura internă, iar dioxidul de
carbon obținut prin degazare la tratamentul mofetic în incinta amenajată în cadrul unuia dintre
pavilioanele de cură.
IZVORUL NR. 1:
Este captat printr-un bazinet pe punctul de manifestare la zi, fiind transportat printr-o
conductă directă și distribuit în incinta pavilionului pentru cura internă. Variația debitului depinde
de regimul de precipitații și de presiunea de zăcământ, având o valoare medie de 0,10L/secundă și o
temperatură a cărei valoare medie este de 11oC.
IZVORUL NR. 3:
Are emergența în imediata apropiere a izvorului 1, fiind captat într-un bazinet, transportat și
distribuit pentru cura internă. Variația debitului și a temperaturii este asemănătoare cu cea a
izvorului 1, valoarea debitului oscilând între 0,116 – 0,136 L/secundă.
27
SONDA NR. 2 SAFAR (sursa 2):

Forajul a fost executat în anul 1988 la o adâncime de 200 de metri. Debitul de exploatare
stabilit a fost de 9,7 m3/zi cu o temperatură constantă a apei de circa 12oC și o mineralizare totală de
10,2 g/l.
Apa minerală este distribuită pentru cura internă în incinta pavilionului prevăzut și cu
mofeta unde CO2 obținut după degazarea apei este folosit în tratamentul pentru cura externă.
SONDA NR. 14 ISLG (sursa 4):

A fost executată în anul 1984 la o adâncime de 250 de metri. Debitul maxim obținut având o
valoare de 25,9 m3/zi, dar pentru a evita influența negativă asupra celorlalte surse, s-a stabilit un
debit maxim de 10 m3/zi. Mineralizarea totală este de 9,4 g/l și conținutul de CO2 dizolvat de 2,2
g/l.
Apa minerală este transportată și distribuită pentru cura internă. Potrivit S.C. HEBE S.A.,
toate captările sunt asigurate cu cabine de protecție, iar exploatarea zăcământului hidromineral se
face cu respectarea cerințelor stipulate în licența de exploatare emisă de A.N.R.M.
SONDA NR. 7 SAFAR (sursa7):

Executată în anul 1988 la adâncimea de 175 de metri cu un debit exploatabil de 10 m3/zi și o
temperatură constantă de 12,6oC, prezintă o mineralizare de circa 8g/l și un conținut de CO2
dizolvat de 1,9 g/l, fiind distribuit pentru cura internă.
SONDA NR. 1 ISPIF (sursa 8):

A fost executată la adâncimea de 62 de metri cu un debit al forajului reglat la 0,75 l/s în
condiții de neinfulențare a celolalte surse. Apa minerală are o mineralizare de 12 g/l și un conținut
de CO2 cu valori cuprinse între 1,5 – 1,8 g/l, fiind distribuită într-un pavilion pentru cură internă.
28
SONDA NR. 4 ISPIF (sursa 9):

Executată în anul 1973 la adâncimea de 173 de metri cu un debit de de 0,075 l/s, având o
mineralizare totală de 11,5 – 12 g/l și un conținut de CO2 de 1-2 g/l. Ap este folosită pentru cura
internă, iar dioxidul de carbon obținut se folosește pentru tratamentul mofetic.
IZVORUL 6:
Izorul 6 din orașul-stațiune Sângeorz-Băi este cel mai mare izvor exploatat în scop curativ,
izorul cu cel mai mare debit dintre toate celelalte 7, cu o abundență relativă a resursei naturale și de
o calitate și capacitate de regenerare miraculoasă.
Orașul Sângeorz-Băi este titularul licenței de concesiune pentru explorare încă din anul 2016
a Izvorului cu numărul 6 (substanță apă minerală terapeutică), licență prin care Primăria orașului-
stațiune a executat lucrări de curățare și decolmatare a acestuia, de verificare tehnică, de punere în
producție a izvorului, mai apoi amenajarea unei noi aducțiuni până la zona de amenajare a captării
apei minerale terapeutice prezentă în Izovrul 6.
Prin implementarea proiectului “S.O.S.(SATUL-ORAȘUL-STAȚIUNEA) AQUA
PRIMUS” în orașul Sângeorz-Băi se propune transportul apei minerale de la Izvorul Primus la
Pavilionul Primus, respectiv de la Izvorul 6 apa va fi captată și adusă prin cădere printr-o conductă
lungă de aproximativ 2500 m lungime până la pavilionul Primus. Pentru Izvorul Primus s-a propus
realizarea unui pavilion care să adăpostească un spațiu public, pentru degustare/tratament apă
minerală, cu locuri de ședere, dar și spații exterioare amenajate atractiv.
29
7.1.SCĂLDATUL ÎN BORCUT
Pe vremuri, în mod tradițional apele minerale de la Sângeorz-Băi au fost folosite și

consumate de către localnici direct de la sursa lor, denumite „cure de apă” sau „cure vindecătoare”.
Demonstrat științific, borcutul a reprezentat dintotdeauna un tip de tratament pentru trup și suflet.
Bătrânii locului povestesc cum pe vremuri duceau borcutul acasă în ulcioare de lut cu țuțugoi (în
urma cu aproximativ 60 ani), puse într-o traistă, iar cu trecerea timpului aceștia au început să care
borcutul în recipiente de sticlă, dar și alte recipiente precum o coșărcile de sticlă împrejmuite cu
lemn împletit. Aceste recipiente erau transportate mai târziu cu ajutorul căruțelor trase de cai sau
bivoli. Borcutul se punea la foc, se încălzea și se folosea pentru scăldarea picioarelor într-o covată
din lemn. Această metodă era considerată o bună terapie în scopul eliminării reumatismului și a
durerilor puternice din oase.
Se știe că după recunoașterea prezenței apelor minerale de pe teritoriul Sângeorzului,
unicitatea acestei stațiuni s-a conturat tot mai clar datorită concentrației mari de izvoare de apă
minerală de compoziție diversă și folositoare pentru tratarea diferitor afecțiuni, precum și datorită
naturaleței peisajelor, a aerului curat, a condițiilor climatice favorabile.
Locuitorii orașului stațiune Sângeorz-Băi se bucură de asemenea și de o amplasare
geografică propice unei vieți îndelungate. Datorită aerului curat, bogat în ioni negativi pe cm3 dat de
elementele naturale ale zonei ferite de stresul cotidian și expusă unui cadru natural sănătos, care
îmbinat cu resursele cele mai de preț lăsate de Dumnezeu pe teritoriul orașului reprezintă pentru
întreaga comunitate un beneficiu major față de alte zone ale României. Așa cum locuitorii
Sângeorzului își făceau provizii cu apa minerală pentru a-și trata bolile reumatice acasă și turiștii
30
care au vizitat stațiunea Sângeor-Băi de-a lungul timpului își aprovizionau în recipiente această apă
miraculoasă, pentru a-și prelungi tratamentul și acasă. Cei care locuiau în Sângeorz-Băi consumau
apa minerală (borcutul) fără recomandarea medicului și nu în recipiente gradate sau în cantitate
impusă de către medici. Încă de când existau apele minerale pe teritoriul Sângeorzului, localnicii o
foloseau la diferite preparate, care înlocuia drojdia greu de găsit în zilele din urmă. Cu Borcut se
făcea pâinea, numită COC cu mălai, plăcinte cu borcut și diferite mâncăruri tradiționale.
Deci apele minerale de la Sângeorz-Băi revitalizează organismul, din punct de vedere al
proprietăților pe care le au, iar datorită folosirii acesteia în diferite moduri de-a lungul timpului,
există certitudinea vindecării anumitor boli.
8. ATRACȚII TURISTICE ÎN SÂNGEORZ-BĂI

Panou turistic informativ
8.1.TRASEE
Pe lângă apele
minerale, Sângeorz-Băi este
amplasat într-un loc de
poveste cu peisaje impozante
cum rar întâlnești în alte părți ale țării, dealuri și munți
acoperiți de păduri de rășinoase și foioase sub tutela cărora
există o mare diversitate cinegetică. Aceste peisaje pot fi
admirate de pe traseele special
amenajate constituite din
drumuri de hotar. Prin scanarea
31
unui cod QR din fața hotelului Hebe, apare harta interactivă pe telefon, astfel aceste drumuri și
meleaguri sângeorzene pot fi străbătute și admirate cu ușurință de către turiști.
Localitatea Sângeorz-Băi este străbătută de râul Someșul Mare care se varsă la Dej în Someș
și care oferă diversitate din punct de vedere piscicol fiind populat cu clean (Squalius cephalus
sau Leuciscus cephalus), lipan (Thymallus thymallus), umbreană (Barbus barbus) etc. Pe râul
Hartă turistică trasată
Cormaia adiacent al Someșului, se găsește
Sursa: în zonele superioare ale bazinului și păstrăv indigen
bit.do/sangeorz
(Salmo trutta fario).

Din Sângeorz-Băi se pot vizita cu ușurință impozanții munți ai Rodnei care merită să fie
bătuți la pas de fiecare turist care trece prin Sângeorz-Băi și nu numai.
Vaci la munte
8.1.1. PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI este
reprezentat de cea mai mare arie protejată din nordul Carpaților
Orientali cuprinzând o suprafață de 46.399 ha, din care 3.300
ha au fost declarate rezervație a Biosferei încă din anul 1979.
Datorită diversității peisagistice existente în perimetrul său,
Parcul Național Munții Rodnei oferă posibilitatea practicării a numeroase tipuri de turism.
8.1.2. CASCADA CHEILOR, VALEA
CORMĂII
Este foarte uşor să te pierzi în frumuseţea
pădurilor dese de rășinoase și foioase. Legenda spune că
această zonă minunată a servit ca adăpost băștinașilor şi
cailor lor pentru a-și planifica atacurile împotriva tătarilor.
Zgomotul apei care coboară din munte a creat o
Cascada Cheilor
Copyright: David Bodescu 32
ascunzătoare perfectă, formând o fortăreaţă fonică între vârfuri de munţi. Ruta turistică care duce la
cascadă oferă acces comod prin Valea Cormăii, considerată una dintre cele mai frumoase atracţii
turistice naturale din nordul României. Cascada se află la 7.5 km (se poate circula pe 6 km de asfalt
până în dreptul Păstrăvăriei Cormaia) de staţiunea Sângeorz Băi.
8.1.3. SATUL ARTISTIC „DOSUL GÂRCIULUI”

Satul artistic Dosul Gârciului
Sculptorul
român, Maxim
Dumitraş, a avut o
iniţiativă unică și
inovativă pentru
zona noastră atunci
când s-a decis să transforme casa în care a crescut într-un refugiu pentru artişti care doresc să scape
de haosul și rutina din oraş şi să intre în simbioză cu arta în mijlocul naturii. România rurală s-a
dovedit a fi o inspiraţie aparte și foarte bună pentru oaspeţii săi. Împreună au construit alte 5 case
extindându-şi proiectul. Arta se îmbină cu natura în „satul artistic” unde operele de artă sunt
ascunse în peisajul rural. În viitor se plănuiesc tabere de creaţie, dar şi access deschis turiştilor care
îşi doresc să admire această atracţie românească unică.
33
8.1.4. STÂNĂ POPAS PUTREDU MOARĂ

În orașul stațiune Sângeorz-Băi un grup de oameni
gospodari au hotărât să se unească într-o Cooperativă Agricolă de
Producție, mai exact un Grup de Producători. Primul proiect al
Cooperativei a fost construcţia unei stâne la standarde europene
Brânzăria Sângeorzană
Copyright: Larionesi V. Ioana numită Stâna Popas Putredu Moară. Ideea a apărut şi a fost
concretizată când iniţiatorii Cooperativei au pus mână de la mână şi din fonduri proprii au reuşit să
transforme în realitate ceea ce părea doar un vis frumos. A urmat apoi realizarea unui alt vis frumos
și anume construirea unei mici făbricuțe de lapte, care produce cele mai bune produse din cel mai
bun și calitativ lapte de vacă, pur 100%, din care se fac
cele mai gustoase produse certificate ca și produse
montane și tradiționale. În continuare, Cooperativa
Agricolă de la Sângeorz-Băi continuă să se dezvolte,
experimentând producția de noi tipuri de brânză,
participând la multe conferințe, competiții și activități cu
ajutorul cărora promovează produsul bio din lapte de vacă
Stâna Popas Putredu Moara
natural. Copyright: Larionesi V. Ioana
34
8.2. VIAȚA CULTURALĂ
8.2.1. MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ din orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-

Năsăud este din punct de vedere juridic, una dintre secțiile componente ale Complexului Muzeal
Bistrița-Năsăud, clasificat ca fiind instituție de importanță județeană. Colecția de temelie se
formează din lucrările de artă contemporană – sculptură (lemn, marmură, metal), dar și elemente de
pictură, fotografie, grafică, ceramică, porțelan și altele, realizate de un număr total de 135 de artiști
invitați la toate edițiile Simpozionului de Artă Contemporană „ART”.
Muzeul de Artă Comparată
Sursa: pagina web a Muzeului
Piesele etnografice existente sunt ca un portal care

permit trecerea din prezent în trecut, piesele reprezentând o
cale solidă de trecere în conștiința turistului. Scopul principal
declarat al muzeului este de a surprinde și transmite
spiritualitatea zonei prin artă, refuzând să accepte ideea de
muzeu ca spațiu fizic – adăpost pentru bunuri mobile ce aparțin trecutului. Desfășurarea Muzeului
nu oferă decât repere, nu informație gata prelucrată, astfel că produsul finit este în sine un produs
artistic.Deși este un muzeu mic, instituția se dorește a fi un centru de informare în arta plastică
contemporană, astfel că sunt puse la dispoziția publicului o arhivă audiovizuală conținând
fotografii, clișee, filme foto, casete audio și video, CD-uri, în majoritate având legătură cu
Simpozioanele organizate și o bibliotecă formată în special din albume de artă. Organizat în forma
actuală pe parcursul anului 2006, Muzeul a fost inaugurat în data de 5 mai 2007.
35
8.2.2. MĂNĂSTIREA CORMAIA este situată în Mănstirea Buna Vestire

Cormaia, localitate componentă a orașului stațiune Sângeorz-
Băi. Biserica de lemn din cadrul acestui ansamblu monahal cu
hramul „Buna Vestire”, declarată monument istoric, datează
încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, datarea fiind
indicată de forma structurii sale, dar și de elementele
decorative; biserica de lemn face parte din categoria bisericilor „umblătoare” care se întorc la locul
de unde au plecat după trei mutări succesive.
Biserica de lemn a fost construită în jurul anului 1636 pe Valea Pleșii, Cormaia, de către
călugării ortodocși veniți de la mănăstirile Neamț și Putna. O inscripție aflată deasupra ușilor
împărătești, consemnează sfințirea acestui locaș de cult ca mănăstire în Valea Mărului între 1749-
1751.
Biserica de lemn de la Mănăstirea Cormaia face parte din grupul de biserici de lemn din
Transilvania, care domină patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din aceste părți. Prin
planimetrie și elementele decorative monumentul se înscrie în seria de biserici de lemn de la
mijlocul secolului al XVIII-lea, care cuprind un altar decroșat cu trei laturi îmbinate în unghi drept,
un naos cu bolta semicilindrică, un pronaos deasupra căruia a fost amenajată tribuna, un turn cu o
galerie deschisă și coiful octogonal. Turnul are baza pătrată și galerie deschisă cu o singură arcadă,
iar coiful, având o înălțime medie, este construit pe bază octogonală.
36
8.2.3. ANSAMBLUL FOLCLORIC PĂUNIȚA.

Trecutul și prezentul s-au reunit la aniversarea a 49 de a̕ ni de la
înființarea ansamblului folcloric „PĂUNIȚA”, ani în care munca,
pasiunea pentru dansul popular românesc, tinerii care au creat
istoria acestui ansamblu și întreaga formație s-au contopit în una
dintre cele mai îndrăgite ansambluri folclorice din zona noastră.
Ansamblul Folcloric Păunița
Sursa: Centrul Cultural Iustin Sohorca
9. ATRACȚII TURISTICE DIN ÎMPREJURIMILE ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
Din punct de vedere turistic zona este ticsită de Lacul Lala, Munții Rodnei
oferte atât în ceea ce privește cadrul natural, cât și cel Copyright: David Bodescu
cultural. Astfel, se pot organiza trasee pentru vizitarea

Munților Rodnei, a lacului Lala, Dealul Prihodiște-
Mărcuș cu mofeta naturală Sonoră (gazul care trece prin
apă produce un zgomot asemănător fierberii, sesizabil de
la distanță), sau a altor puncte naturale de interes turistic

din împrejurimi cum ar fi: Vârful Ineu, Munții
Suhardului, Vârful Omul, Cascada Cailor sau Poiana
Narciselor. Potrivit Autorității Naționale pentru Turism,
au fost omologate o serie de trasee turistice pentru
drumeții care fac legătura între mai multe puncte de
Munții Rodnei
interes. Poiana Narciselor, Munții Rodnei

Spre exemplu, turiștii care vin în stațiunea Sângeorz-Băi pot
alege varianta „Sângeorz-Băi – Valea Cormaia – Cabana Farmecul
Pădurii – Vârful Cormaia”, cu o lungime de 28 km și un grad de
dificultate mediu sau „Stațiunea Sângeorz-Băi – Vârful Țapului –
Tarnița Obârșia Rebrei”, cu un grad de dificultate ridicat și o
lungime de 34 km. Deși traseele sunt bine amenajate, pe anumite porțiuni este necesară echiparea
corespunzătoare cu echipament de munte a turiștilor.
Iubitorii de sporturi de iarnă au posibilitatea de a le practica pe pârtia amenajată în Munții
Rodnei numită Alpina Blazna situată pe versantul drept tehnic al localității Șanț. În această locație a
fost amenajat complexul turistic Alpina Blazna, oferind iubitorilor de senzații tari primul parc de
aventură din județ cu tiroliană și ateliere. Deși neomologată, poate fi amintită pârtia de pe Valea
Anieșului, din comuna vecină Maieru, care este dotată cu teleschi și care atrage un număr ridicat de
turiști.
Amatorii de istorie pot să-și edifice cunoștințele vizitând cetatea Rodnei care este foarte
încărcată din punct de vedere istoric. Aceasta a fost atestată istoric în anul 1235 și era situată la
limita dintre Imperiul Austro-Ungar și România fiind amplasată
ca un punct strategic de apărare în Nord-Estul Imperiului. În
anul 1241 odată cu primele invazii tătare, cetatea a fost distrusă.
Cetatea Rodnei este străbătută de numeroase tuneluri și
catacombe care fac legătura cu localitatea vecină din aval,
Anieș. Aceste catacombe aveau rol de protecție și ascunzătoare Cetatea Rodnei
Sursa:Comuna Rodna
pentru locuitori, folosite mai ales pe timp de război.
38
În aceste tuneluri s-au găsit rămășitele mai multor locuitori, despre care se spune că ar fi ale
locuitorilor din cetatea Rodnei care s-au ascuns în catacombe în timpul invaziei tătarilor din 1241,
dar care au fost descoperiți și înecați prin tunelurile care au fost săpate de tătari de la râul Someș
până la catacombe.
Sigla HAI-HUI PE COCLAURI

10. EVENIMENTELE DIN SÂNGEORZ-BĂI
10.1. HAI-HUI PE COCLAURI

Haihui pe Coclauri este o competiție izvorâtă din dorința de a
salva obiceiurile la care bunicii noștri țineau cu patimă, pe care le
respectau cu sfințenie, muncile pe care aceștia le efectuau zilnic, cu
excepția zilei de Duminică când își îngrijeau viața lăuntrică, limbajul
arhaic care reprezintă până la urmă pecetea noastră strămoșească, pentru că dacă privim retrospectiv
în familiile fiecăruia dintre noi, nu mai departe de bunici, ne putem da ușor seama că aceștia erau
țărani simpli care trăiau din felul cum își gestionau gospodăria.
Țelurile acestei competiții sunt reprezentate de promovarea Sângeorz-Băiului prin
fotografierea mirificelor peisaje care îți taie respirația, prin cunoașterea oamenilor care locuiesc și
muncesc în câmp, oameni minunați de la care cu toții avem foarte multe de învățat despre smerenie,
simplitate, seninătate, sinceritate, bunătate, dărnicie, hărnicie, curățenie morală într-un cuvânt
despre sufletul românului autohton.
Haihui pe Coclauri este de asemenea menit să promoveze și agroturismul din zonă deoarece
potențialul zonei este enorm, însă din păcate prea puțin fructificat.
39
Pentru edificarea unei sănătoase conștiințe naționale, noi descendenții celor care au trecut
prin greutăți inimaginabile cauzate de cel de-al doilea război mondial, de comunism, ar trebui să
învățăm să-i prețuim pe cei dinaintea noastră și modul lor de viață.
10.2. ROLAND JAZZ FESTIVAL Roland Jazz Festival

Sursa: pagina web festival
Timp de trei zile pădurea din parcul stațiunii Sângeroz
Băi a fost și încă continuă să fie animată an de an de muzica
jazz a unor invitați speciali. În fiecare an, la începutul lunii
august (luna lui Gustar), profesorul Roland Szekely alege să
acorde orașului Sângeorz-Băi, titlul de noblețe, cu
evenimentul muzical de calitate intitulat RoLand Jazz
Festival.
În cadrul festivalului au loc recitaluri oferite de trupe naționale, cât și internaționale din
Serbia, Anglia, Ungaria. Acest eveniment este unul cu participare gratuită, care se desfășoară în aer
liber, desfășurat în armonia jazz-ului, având loc workshop-uri îmbinate cu un vin bun și o bună
companie, iar toate acestea găzduite de liniștea munților și frumusețea sufletească a oamenilor.
10.3. FESTIVALUL REGIONAL SĂRBĂTOAREA STRĂBUNILOR „ALESUL” și

„MĂSURA LAPTELUI”
Sângeorzenii nu-și fac program la sfârșitul lunii septembrie, când la Cormaia, în Lunca lui
Ianăș, se desfășoară Festivalul Regional Sărbătoarea Străbunilor "Alesul" și “Măsura laptelui”, în
40
fiecare an când se desfășoară festivalul regional unde gospodarii își pot etala atât valorile culturale,
cât și produsele asociațiilor spre vânzare. Pe scurt, festivalul presupune binecuvântarea animalelor
şi a păstorilor, un târg de produse tradiţionale, o expunere cu vânzare de utilaje agricole, spectacol
de muzică folclorică și dans popular traditional, respective degustări de produse locale. Desigur, nu
vor lipsi concursurile tematice dedicate păstoritului, spaţiile şi instalaţiile de joacă pentru copii, dar
şi o expoziţie de animale.
10.4. HRAMUL ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI – ZIUA SÂNGEORZENILOR
Cu siguranță sângeorzenii merită un eveniment al lor, așa că în fiecare an sărbătoresc

Hramul orașului Sângeorz-Băi, de ziua Sfântului Gheorghe,
eveniment care ajunge în sufletele tuturor locuitorilor, prin
intermediul muzicii folclorice interpretate și prin semnificația pe
care o are această zi.
10.5. SÂNGEORZ YOUTH FEST
Sânegorz Youth Fest

Prima ediție a Sângeorz Youth Fest a avut loc în vara Sursa: pagina web festival
anului 2018 în luna August, când un grup de tineri au pornit cu

ideea de a anima, pe durata a 3 zile viața socio-culturală a tinerilor de pe Valea Someșului la
Sângeorz-Băi. A fost și va fi în anii ce vor urma un weekend plin de entertainment pentru copii,
tineri și adulți care se va desfășura în parcul stațiunii, gazda diverselor activități muzicale, culturale,
sportive și culinare pe toată această perioadă.
41
Organizatorii te așteaptă cu multe surprize. ”N-ai auzit de Sângeorz Youth Fest încă?
Distracția, muzica și mâncarea merg mână în mână și creează cadrul favorabil unde tu împreună cu
prietenii să îți petreci cel mai tare week-end. Adună-ți echipa și vino să descoperi celelalte surprize
pe care ți le-am pregătit!”.
Organizatorii au grijă să pregătească concursuri, ateliere, activități sportive și de aventură și
diferite demonstații.
10.6. FESTIVALUL „SĂRBĂTOAREA STRĂBUNILOR ÎN ȚINUTUL

GRĂNICERESC - TRANSHUMANȚA Transhumanța
Sursa: pagină de facebook Stâna Popas Putredu Moara
Aflat la prima ediţie în anul 2018 începe duminica la prânz,

la Cormaia şi se întinde pe mai multe zile, parcurgând mai multe
localități de pe Valea Someşului Mare. Evenimentul îşi propune să
revigoreze și învioreze tradiţiile pastorale de pe Valea Someşului
Mare şi să facă zona cunoscută atât în țară, cât și în străinătate.
E motivul pentru care la el participă invitaţi din străinătate, oieri aromâni, vlahi şi volohi,
dar şi oieri din Maramureș, Bucovina, Sălaj, Cluj, Vrancea, Mărginime, Pădureni şi oieri
momârlani.
10.7. ZILELE ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
În ultimii ani evenimentul dedicat orașului Sângeorz-Băi a prins contur, și-a definit un scop
și anume acela de a sărbători reușita absorbției de fonduri europene dedicate exclusiv dezvoltării
orașului Sângeorz-Băi, un viitor oraș european. În zile de vară, când tinerii se întorc în orașul natal,
42
acolo unde înseamnă acasă, acolo unde omul este harnic și gospodar, acolo unde munca merită
răsplătită se întâmplă ca Zilele orașului Sângeorz-Băi să aibă loc, dar nu oricum, ci cu mare fast în
cinstea sângeorzenilor și a tot ceea ce va urma să se întâmple bun în orașul-stațiune.
Pentru a celebra zilele orașului așa cum se cuvine, mereu invitații sunt pe măsură, activitățile
sunt nenumărate, mâncarea este gustoasă, suvenirurile nu lipsesc, iar atmosfera este una de bucurie
pentru toți participanții.
10.8. SIMPOZIONUL artFORest „NO LIMIT”
”Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud organizează în fiecare an Simpozionul de artă

contemporană artFORest "NO LIMIT" V, care se desfășoară în dealul Dosul Gârciului, Maxonia,
Sângeorz-Băi, la satul de artă al domnului Maxim Dumitraș.
Ideea simpozionului de la Sângeorz-Băi porneşte de la principiul unităţii prin diversitate, sau
cu alte cuvinte de la multitudinea stilistică a artiştilor invitaţi care interferează pozitiv cu cadrul
natural ideal, transformându-l într-un spaţiu de creaţie comun.
Acest proiect a fost finanţat de către Consiliul Județean Bistrița-Nasăud și se constituie în, schimbul
de idei şi tehnici pe urma întâlnirii dintre artiști – caracteristici esenţiale ale unui simpozion de artă,
respectiv organizarea unei expoziţii de grup, găzduite de Secţia de Artă Contemporană a
Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi cât și la București,
Bacău, Piatra-Neamț, eveniment urmat de editarea şi tipărirea unui catalog al simpozionului.
Acest eveniment susține ideea ca artiştii invitați să fie liberi să aleagă orice subiect doresc,
cum ar fi unul de genul celui pe care deja l-au inclus în cadrul demersului artistic personal.
43
Artiștii implicați în proiectele artFORest au marcat cu discreția smereniei topografia numită

Dosul Gârciului, ca pe un spațiu al ospitalității naturii, unde arta fizică și spiritual se întâlnesc. Situl
geografic de intervenție plastică se conturează permanent între spațialitatea inițială și spațialitatea
devenirii, iar grafica pământului și scrierea spirituală se topesc în liniștea împăcată a ambianței
autentice.
10.9. FORMĂ ȘI DIALOG, LA MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ, SÂNGEORZ-BĂI

Sub scutul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, la Muzeul de Artă Comparată din
Sângeorz-Băi are loc în fiecare an, în prezența unui public numeros, ediție după ediție ce se înfiripă
în întâlnirile tradiționale „Formă și dialog”. Într-una dintre ediții acțiunea s-a desfășurat în
parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu,
reprezentat de directorul acestuia, Doru Strâmbulescu, făcându-i un scurt istoric, dar și de pictorul
Vasile Fuiorea, care, la rândul său, i-a prezentat pe cei 11 artiști români și străini ce și-au expus
lucrările pe mulurile muzeului.
10.10. TÂRGUL DE CRĂCIUN
Târgul de Crăciun, Sângeorz-Băi
„Împreună de Crăciun” este evenimentul pe care Primăria
Sângeorz-Băi îl
organizează
zilnic din 6
decembrie, de
Moș Nicolae,
până în 7 ianuarie, de Sf. Ioan în parcul
44
stațiunii, loc în care se adună cu mic cu mare sângeorzenii, pentru a sărbători împreună, uniți, o
parte a frumoaselor sărbători de iarnă. Cei prezenți rostesc împreună numărătoarea inversă înainte
de apăsarea butonului de pornire a iluminatului festiv. În fiecare an, la Târgul de Crăciun din
Sângeorz-Băi au loc momente tradiționale reprezentative zonei, datini și obiceiuri de Crăciun,
produse tradiționale de la producători locali, grupuri de colindători, surprize pentru copii, atmosferă
de poveste, iar dacă există doritori, există posibilitatea realizării de plimbări cu sania.
11. IMPORTANȚA SOCIAL-ECONOMICĂ A TURISMULUI
Privit în ansamblu, turismul constituie un fenomen

social-economic complex, care se mulează pe sistemul de
funcționare al civilizaţiei moderne, puternic înrădăcinat în viaţa
societăţii şi bineînțeles în strânsă corelație cu evoluţia ei.
Rural la urban
Turismul se caracterizează prin forță și

dinamică, atât pe plan naţional cât şi pe plan
mondial, adresându-se unei mari nișe a
populaţiei şi bifând necesităţile oamenilor din
punct de vedere al refacerii sănătăţii, recreerii şi
cunoaşterii.
Vaci la munte
Totodată, turismul datorită marii versatilități de care dispune, dar şi datorită conţinutului său
complex, pune în mișcare un vast potenţial material şi uman cu influențe adânci asupra dezvoltării
întregii societăţi. La nivel social, turismul asigură accesul populației la „comorile civilizației
umane”, ușurează schimbul de opinii, gânduri, idei, astfel își aduce aportul în mod clar la evoluția
intelectuală a individului.
Pe plan economic, turismul este unul dintre pistoanele motorului economic menit să aducă
progres și prosperitate. Cu vaste şi ample implicaţii asupra evoluției întregii societăţi.
Dacă ne limităm doar la ramura economică, turismul este privilegiat comparativ cu alte
domenii de activitate:
- valoarea adăugată în turism faţă de alte domenii este superioară, datorită faptului că
importul de materii prime pentru acest domeniu, este insignifiant;
- turismul nu este o ramură care consumă energie într-un mod exagerat;
- turismul utilizează în genere materialele autohtone, practic inepuizabile;
- admite transformarea în bani a unor resurse materiale şi umane, neexploatabile pe altă cale;
- turismul reprezintă o parte pregnantă a consumului intern angrenând „în joc” importante
cantităţi de produse industriale;
- asigură o dezvoltare echilibrată a
tuturor zonelor geografice ale ţării, inclusiv a
celor considerate inferioare din punct de vedere
al ofertelor turistice.
Turismul, economic vorbind, reprezintă
un factor important al consumerismului de
bunuri şi beneficiilor de pe urma serviciilor. Din
Casă-ntre clăi
banii îndreptați în spre acest consumerism de bunuri, o parte revin elementelor generatoare directe
din economia turistică sub formă de venituri, o altă parte intră în bugetul statului ca impozite și
taxe, iar o altă parte este transferată diferitelor ramuri ale economiei.
Efectul turismului asupra economiei naţionale se afirmă atât prin efecte directe (creşterea
producţiei, folosirea forţei de muncă etc.), cât şi indirecte (investiţii în alte domenii de activitate
precum serviciile, comerţul etc.).
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în România, în general, şi în Sângeorz-Băi în
special, are ca scop formarea unei temelii potrivite pentru dezvoltarea activităţii turistice interne şi
internaţionale într-un mod echilibrat și sustenabil care să aducă avantaje culturale şi socio-
economice judeţului Bistrița-Năsăud, dar şi oamenilor care trăiesc în aceste zone.
Turismul este una dintre cele mai insemnate sectoare ale economiei judeţului nostru şi în
general se observă ascendența acestuia atât la nivel local, cât şi la nivel naţional şi internaţional,
deşi, în ultima perioadă, din cauza pandemiei Covid-19, se observă o micşorare substanțială a
numărului de turişti.
Turismul îmbrățișează un noian de firme publice care aduc plusuri din punct de vedere
economic şi social, aduc noi locuri de muncă, oferind oamenilor șanse de angajare, mai ales pentru
tineri şi femei. Punctul turistic Sângeorz-Băi trebuie promovat cu o acuratețe ridicată datorită apelor
minerale curative, dar și datorită potențialului agroturistic enorm, atât pe piaţa internă, dar şi pe
pieţele turistice internaţionale.
Industria turismului este foarte fracționată, fiind formată din firme mici şi mari, iar creșterea
armonioasă a turismului în această zonă este în strânsă legătură cu o coordonare precisă, investiţii,
instruire şi marketing, fiind de fapt o simbioză între Guvern, autorităţile administraţiei publice
locale, firmele şi comunitatea locală. Dorința dezvoltării economice rezistente în viitor ne confirmă
47
importanţa elaborării unor strategii care să nu afecteze potenţialul turistic și agroturismul al

Sângeorzului, ci dimpotrivă, să fie protejat spre binele generaţiilor următoare. Strategia de
dezvoltare a turismului descoperă lacunele existente în oferta turistică a Sângeorzului şi determină
direcţiile strategice de completare a lor.
În acest sens, principalele considerente care precizează nevoia de dezvoltare a turismului și
agroturismul în Sângeorz-Băi, reies din următoarele:
- resursele turistice (ape mienrale, peisaje și case „în câmp” pentru agroturism) sunt practic
inepuizabile, iar turismul și agroturismul reprezintă una dintre puţinele ramuri ale economiei cu
viziuni de dezvoltare sustenabilă;
- valorificarea și exploatarea Munca Câmpului
„ca la carte” a resurselor turistice și
agroturistice, mână în mână cu o
promovare eficace pe plan
internațional, îmbunătățește economia
statului, ajutând implicit la achitarea
facturilor externe;
- turismul și mai ales
agroturismul sunt reprezentate de o
piaţă relativ sigură a resursei umane,
deci și a forței de muncă, cu alte cuvinte, turismul și agroturismul reprezintă un debușeu pentru
resursa umană rezultată din ramurile restructurate ale economiei;
48
- prin caracterul lui prolific, turismul

Clăi singuratice
Copyright: David Bodescu acţionează ca un element dinamic al sistemului
economic internațional;
- evoluția somptuoasă și uniformă a
turismului pe toată suprafața țării pune umărul la
creşterea economică şi socială şi la amortizarea
neregulilor apărute între diverse zone, constituind
totodată şi o importantă sursă de sporire a
veniturilor localnicilor;
- turismul și agroturismul reprezintă un mod eficace de dezvoltare și creștere a zonelor din
mediul rural, prin formarea de noi locuri de muncă în mediul rural diferite de cele tradiţionale,
îmbunătățind calitatea vieții prin îngroșarea veniturilor populaţiei băștinașe;
- dacă se promovează și se respectă cum trebuie principiile de dezvoltare durabilă, turismul
reprezintă un mod propice de conservare şi punere în valoare a potenţialului cultural, istoric,
folcloric şi arhitectural;
- dacă se impune adoptarea unei strategii de dezvoltare a turismului durabil, sunt necesare
implementarea unor măsuri pentru protejarea mediului înconjurător, deoarece turismul, prin
definițe, este strâns legat de ecologie;
- turismul se manifestă pe plan social ca o forță de educare, instruire şi civilizare a
oamenilor, deținând un rol deosebit de important în utilizarea timpului liber al populaţiei.
49
12. ANALIZA SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats)

Panou turistic informativ
12.1. PUNCTE TARI ALE TURISMULUI ÎN
SÂNGEORZ-BĂI:
- Atestarea documentară ca stațiune balneo-
climaterică în 1770;
- Desemnarea orașului Sângeorz-Băi ca stațiune
balneo-turistică de interes național;
- Încărcătura istorică dată de marile personalități care
au vizitat stațiunea noastră;
- Existența în apropierea stațiunii a ariei naturale Parcul Național Munții Rodnei;

- Posibilitatea practicării mai multor forme de turism (agroturism, silvoturism);
- Existența bazelor de tratament în incinta unităților hoteliere din stațiune;
- Existența apelor minerale (7 izvoare) cu efecte curative deosebite;
- Absorbția a peste 40 de milioane € prin proiecte europene care se implementează în
orașul Sângeorz-Băi;
- Diversitatea structurilor de cazare: hoteluri, pensiuni, vile, tabere școlare sau de
pensionari, case de vacanță, case de hodină;
- Obiective turistice naturale care atrag un număr ridicat de turiști;
- Număr mare de trasee turistice montane omologate în Munții Rodnei;
- Fondul forestier din imediata apropiere a stațiunii;
- Fructe de pădure și ciuperci (produse anexe ale pădurii);
50
- Faună și floră bogată;

- Fabrică de prelucrare a laptelui de vacă din care rezultă soiuri certificate autohtone
de brânză (Brânzăria Sângeorzană);
- Existența unor trasee de agrement pe lângă cascadele văii Cormaia;
- Durata medie de cazare ridicată;
- Condiții climatice care asigură condiții propice pentru plimbări, relaxare și odihnă;
- Reclamă pozitivă datorită proiectelor europene în implementare;
- Existența unei strategii de turism solide;
- Spor natural pozitiv;
- Colaborare zonală între fermieri;
- Modernizarea DN 17D până la Rodna;
- Poziționarea geografică în proximitatea unor centre urbane importante, cu puncte de
acces pentru turismul internațional;
- Proprietățile curative unice ale apelor minerale din stațiune, precum și o tradiție
balneară importantă;
- Buna conștientizare la nivelul populației, a beneficiarilor acestor ape și notorietatea
brandului Hebe în rândul segmentelor țintă;
- Peisajul natural deosebit al zonelor limitrofe;
- Implementarea unor proiecte cu fonduri europene a permis modernizarea parțială a
parcului și infrastructurii rutiere în stațiune;
- Tradiția artistică a stațiunii și amenajările existente în acest scop;
- Existența unor resurse culturale deosebite acumulate în timp în zonă (ex. Muzeul de
Artă Comparată, etc.) ;
51
12.2. PUNCTE SLABE ALE TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI:

- Starea precară a infrastructurii turistice existente;
- Sezonalitatea ridicată a turiștilor în ceea ce privește sosirile și înnoptările de la nivel
local;
- Scăderea clară a numărului de turiști în stațiunea Sângeorz-Băi din perioada 1990-
2020;
- Inaccesibilitate cu trenul;
- Migrarea tineretului;
- Lipsa unei pârtii de schi;
- Lipsa unui bazin de înot;
- Starea de deteriorare a unităților hoteliere din stațiunea Sângeorz-Băi;
- Semnalizarea turistică insuficient dezvoltată;
- Inexistența unor spații comerciale mici din care turiștii să poată achiziționa
suveniruri (produse și obiecte locale și tradiționale);
- Nivel redus al implicării populației din zonă în ceea ce privește cunoașterea și
promovarea turismului din Sângeorz-Băi;
- Inexistența unui centru de informare turistică;
- Poluarea apelor din zonă și a anumitor locuri de interes turistic;
- Lacune în ceea ce privește pregătirea personalului turistic;
- În hotelurile clasate sub 4 stele, personalul nu are mereu pregătire de specialitate;
- Puține curse de legătură între Sângeorz-Băi și centrele urbane limitrofe – lipsa unei
stații de cale ferată în stațiune;
52
- Întreruperea îmbutelierii apelor minerale Hebe și a curelor balneare la domiciliu;

- Starea avansată de degradare a amenajărilor pentru turism;
- Slaba competitivitate a produselor turistice balneare la export;
- Nivelul redus al investițiilor în modernizarea hotelurilor din stațiune;
- Sezonalitatea accentuată a sosirilor turistice și intrarea în conservare a principalelor
hoteluri în perioada de iarnă;
- Percepția negativă a stațiunii, pe fundalul inexistenței unei strategii de branding;
- Numărul ridicat de structuri de primire neclasificate;
12.3. OPORTUNITĂȚILE TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI:

- Realizarea unei baze sportive
moderne, a unui bazin didactic modern, trasee
de agrement și de bicicletă în pădurea stațiunii,
construirea unui centru spa modern în parcul
stațiunii, implict extinderea de servicii
existente;
- Realizarea unor trasee de
bicicletă profesioniste în munții de pe valea
Primăvara în Sângeorz-Băi
Cormaia care vor atrage bicicliști din toată țara;
53
- Reabilitarea infrastructurii hoteliere în stațiunea Sângeorz-Băi prin investiții de

anvergură;
- Întoarcerea acasă a tineretului din Diaspora și investirea unor sume importante de
bani în agroturism;
- Modernizarea Vilei I din parcul stațiunii și transformarea acesteia în muzeu al apelor
minerale însoțit de ateliere specifice; ;
- Orientarea spre tratamente decontate de CAS-ul din România sau structuri similare
din alte țări ale U.E. ;
- Ofertă bogată de evenimente în zonele urbane limitrofe, la care se pot conecta și
evenimente locale organizate în stațiune;
- Încălzirea climatică extinde sezonul turistic;
- Disponibilitatea finanțărilor europene din surse nerambursabile;
- Modernizarea drumului național 17D peste pasul Rotunda;
- Realizarea unei pârtii de schi în Cormaia;
- Inexistența pe valea Someșului a altei stațiuni balneo-climaterice;
- Atragerea a peste 60 milioane € prin viitoarele proiecte europene;
- Identitatea și spiritul autohton inconfundabil al zonei poate fi pus în valoare prin
acțiuni de divertisment și animație turistică (atât în locuri interioare, cât și exterioare);
- Poziționarea geografică permite abordarea unui turism montan de tip stea în care
Sângeorz-Băi să fie situat în centru;
- Valorificarea legendelor orașului, mai ales din timpul invaziilor tătare;
- Asociațiile care promovează produse culinare locale și produse bio;
54
- Absorbția a peste 60 milioane euro în exercițiul financiar 2021-2027;

- Promovare ușoară;
12.4. AMENINȚĂRI ASUPRA TURISMULUI ÎN SÂNGEORZ-BĂI:

- Dezvoltarea excesivă din punct de vedere turistic a zonei din jurul lacului Colibița;
- Dezvoltarea execisvă a stațiunii Figa de Raiul în Sângeorz-Băi
lângă Beclean;
- Trendul de a pleca în vacanțe peste
hotare;
- Plecarea forței de muncă, a personalului
calificat/lipsa de resursă umană;
- Cel mai apropiat aeroport să află la 130 km;

- Lipsa de interes a privaților care dețin hotelurile din stațiune;
- Schimbări în ceea ce privește standardele clienților;
- Lipsa dezvoltării infrastructurii rutiere peste Pasul Rotunda;
- Lipsa unei pârtii de schi în proximitatea stațiunii Sângeorz-Băi;
- Restricțiile drastice impuse de pandemia Covid-19;
- Intrarea într-o perioadă de recesiune economică la nivel național și internațional;
- Restrângerea și mai accentuată a bazei de turiști, pe fundalul reducerii numărului de
tichete de tratament decontate de CNPP;
- Orientarea turiștilor români către destinații turistice externe;
- Plecarea personalului medical din bazele de tratament;
55
- Dificultatea accesării fondurilor structurale europene dedicate sectorului balnear,

datorită prevederilor prea restrictive ale ghidurilor de finanțare;
13. VIZIUNE, OBIECTIVE ȘI STRATEGII DE MANAGEMENT

Clăi sub Soare
Planificarea de management are drept obiectiv principal
realizarea și stabilirea de strategii de management care să
consolideze drumul în spre atingerea planurilor ei
organizaţionale.
Alegerea strategiilor de management este foarte
importantă în turism deoarece particularităţile produselor
turistice şi a pieţei turistice au un cuvânt greu de spus cu privire la complexitatea produsului turistic
Sângeorz-Băi.
13.1. VIZIUNE
Viziunea de dezvoltare a oraşului Sângeorz-Băi se bazează pe următoarele direcţii generale:
o Creșterea eficienței administrației publice ca urmare a digitalizării;
o Regenerarea și revitalizarea spațiilor urbane degradate;
o Regenerarea și revitalizarea spațiilor urbane degradate;
o Creșterea gradului de accesibilitate prin investiții în legături rutiere secundare;
o Dezvoltarea infrastructurii educaționale;
o Valorificarea resurselor de patrimoniu cultural și natural din mediul urban;
o Valorificarea potențialului turistic prin dezvoltarea turismului balnear;
56
o Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a

ecoturismului/agroturismului;
Un rol esenţial în formularea prezentei viziuni îl are îmbunătăţirea infrastructurii turistice, ce
are implicaţii directe în dezvoltarea socială și economică a orașului. Prin valorificarea optimă a
capitalului natural şi cultural local, oraşul-staţiune Sângeorz-Băi va fi o staţiune activă şi atractivă
indiferent de sezon. Sângeorz-Băi va redeveni una dintre cele mai cunoscute destinaţii turistice de
profil pe plan naţional pentru turiştii care doresc să beneficieze de serviciile de calitate ale staţiunii
balneare, dar şi a celor care caută un loc de linişte şi relaxare într-un cadru natural deosebit.
Oraşul Sângeorz-Băi va oferi locuitorilor săi condiţii bune de trai, oportunităţi reale de
dezvoltare profesională şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc atractiv
pentru a trăi şi a munci. Aspectele de ordin economic şi profesional vor fi armonizate cu
posibilităţile de dezvoltare socială şi culturală. Orașul Sângeorz-Băi va oferi servicii publice
moderne, de calitate şi va asigura accesul locuitorilor săi la acestea.
13.2. OBIECTIVELE DE MANAGEMENT

Etapa principală de planificare de
Clăi în rând
Copyright: David Bodescu management este reprezentată de stabilirea
obiectivelor. Pentru fiecare manager înseamnă
ţintele care trebuie atinse, luând în considereare
atât situaţia externă, cât şi situația internă a
punctului turistic Sângeorz-Băi. Etapele
următoare ale planificării de management sunt ori
de natură pregătitoare, ori de stabilire a
57
modului în care se ajunge la atingerea obiectivelor, ori de supraveghere și de ținere sub

control a gradului de realizare. Stabilirea obiectivelor de management împuternicesc managerul în a
evalua şi eventual a ajusta (dacă este cazul) la timp programele de management ale firmei, de a
stabili paşii pentru măsurarea eficienţei acestora etc. În vederea creșterii eficacității din punct de
vedere turistic și pentru atingerea obiectivelor, standardele de performanță trebuie să fie într-o
perpetuă evoluție.
58
Creșterea atractivității turistice a orașului Sângeorz-Băi și

OBIECTIV GENERAL dezvoltarea condițiilor de trai pentru locuitorii săi.
OBIECTIVE STRATEGICE OBIECTIVE SPECIFICE

1.1. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și creșterea accesibilității
1. Modernizarea infrastructurii
stațiunii
rutiere și tehnico-edilitare
1.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii tehnico-edilitare
2.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
2. Dezvoltarea stațiunii de
2.2. Valorificarea potențialului natural și cultural local
interes național – Sângeorz-
2.3. Promovarea zonei Sângeorz-Băi în scop turistic, dar și
Băi
agroturistic
3.1. Atragerea investițiilor străine și impulsionarea investițiilor locale
3. Dezvoltarea mediului
3.2. Valorificarea resurselor economice locale
economic local
3.3. Sprijinirea parteneriatelor publice-private
4.1. Modernizarea instituțiilor de învățământ și de cultură
4. Îmbunătățirea calității 4.2 Dezvoltarea programului de tip Școala după Școală în Orașul
sistemului educațional și Sângeorz-Băi
cultural 4.2. Sprijinirea și diversificarea activităților culturale locale
4.3. Conservarea, protejarea și restaurarea patrimoniului cultural local
5. Îmbunătățirea sistemului de 5.1. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și asistență socială
sănătate și a serviciilor sociale 5.2. Creșterea calității serviciilor medicale și sociale
6. Asigurarea calității mediului 6.1. Înfrumusețarea aspectului urban
și a condițiilor optime de 6.2. Îmbunătățirea condițiilor rezidențiale
locuire 6.3. Îmbunătățirea condițiilor de mediu
7.1. Creșterea eficienței serviciilor publice
7.2. Implicarea societății civile și a mediului de afaceri în procesul
7. Dezvoltarea capacității decizional
administrative a primăriei 7.3. Modernizarea infrastructurii administrative
Orașului Sângeorz-Băi 7.4. Creșterea eficienței administrației publice ca urmare a
digitalizării, în beneficiul cetățenilor
59
Dacă aceste valori ale obiectivului nu sunt atinse, atunci se impune corectarea obiectivelor,
dar și a strategiilor stabilite. După ce se stabilesc obiectivele de management (realiste, precise),
pasul următor este reprezentat de alegerea căilor care trebuie urmate pentru a atinge scopurile.
13.3. STRATEGIA DE MANAGEMENT
Strategia de management reprezintă modul de

Sângeorz-Băi în zare
stabilire a căii prin care obiectivele de management se Copyright: David Bodescu
pot atinge. Atingerea obiectivelor prevăzute în

planificarea de management se realizează într-un
interval de timp lung de oridinul anilor sau chiar a
zecilor de ani. „Strategia de piaţă indică atitudinea şi
conduita firmei şi a managerului faţă de aspectele,
exigenţele şi tendinţele evoluţiei pieţei (Florescu, C., 1997)”.
Aceste strategii de management trebuie să studieze cu atenție cererea și să adapteze
produsele sau serviciile oferite la această cerere, având ca scop satisfacerea într-un procent cât mai
mare doleanțele consumatorului și în final, dobândirea unei eficiențe maxime. Strategia se aplică
prin metode diferite care valorifică cel mai eficient potențialul turistic și agroturistic, încercând să
se adaptaze cerințelor pieței și în același timp să atingă obiectivele strategice.
60
14. ACȚIUNI/PROIECTE AFLATE ÎN EXECUȚIE, CARE SE

IMPLEMENTEAZĂ ÎN ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI
14.1. S.O.S. (Satul-Orașul-Stațiunea) AQUA PRIMUS SÂNGEORZ-BĂI

Proiectul constă în dezvoltarea stațiunii ca și destinație pentru turismul balnear prin
lucrări asupra infățișării zonei stațiunii și pădurii parc, care presupune captarea izvorului 6 și
transportul izvorului mineral Primus, realizarea unui pavilion Primus care să adăpostească un
spațiu pentru degustare/tratament apă minerală, cu o fântână arteziană, amenajarea spațiilor verzi
din Parcul Stațiunii, prin amplasarea de foișoare
pentru popas, un traseu pietonal de cură, circuit de
biciclete, reînființarea zonei pentru activități
culturale prin montarea unei scene și amenajarea
unui amfiteatru în aer liber, amplasarea unor
puncte de informare turistică, respectiv definirea,
identificarea și crearea unui nou brand al stațiunii.
Ciupercuță din stațiune

Copyright: Larionesi V. Ioana
61
15. ACȚIUNI PROPUSE DE CĂTRE PRIMĂRIA SÂNGEORZ-BĂI PENTRU

DEZVOLTAREA TURISMULUI
15.1. ÎNFIINȚAREA UNUI COMPARTIMENT DE TURISM ÎN CADRUL

PRIMĂRIEI
Rolul personalului angajat în acest

compartiment (personal care trebuie să aibă
obligatoriu studii în domeniu) este acela de
organizare și coordonare a activităților de promovare
a turismului în Sângeorz-Băi.
Lacul LALA
15.2. CONSTRUIRE ȘI DOTARE CENTRU DE TRATAMENT ÎN ORAȘUL

SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
Prezentul proiect presupune reabilitarea, dezvoltarea, promovarea și repoziționarea
Stațiunii Sângeorz-Băi pe piața turismului de sănătate prin crearea unui centru de tratament în
orașul Sângeorz-Băi. Se propune realizarea unei baze de tratament în orașul Sângeorz-Băi, care
să poată asigura cele mai bune condiții pentru locuitori și turiști, deopotrivă. Pentru această bază
de tratament va fi nevoie de construirea unei clădiri având o suprafață desfășurata de 5606mp,
care să adăpostească funcțiuni multiple, reunite sub un singur obiectiv: sănătate pentru utilizatori,
care să cuprindă spații de deservire restaurant, vestiare, zonă rece de hidroterapie, zonă caldă de
hidroterapie, sauna caldă, sauna rece, salină, dușuri, bazin interior de înot, încăpere pentru masaj
de relaxare, sală de fitness, sală de aerobic, zonă de piscine exterioare și multe altele.
62
15.3. PROTEJAREA, DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA PATRIMONIULUI

NATURAL ȘI A ECOTURISMULUI/AGROTURISMULUI ÎN STAȚIUNEA
BALNEOCLIMATERICĂ SÂNGEORZ-BĂI, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD
Prin proiect se dorește valorificarea potențialului turistic din orașul-stațiune Sângeorz-Băi
și anume îmbunătățirea infrastructurii de turism, prin realizarea unor drumuri de legătură și a
unor puncte de belvedere, în special în zone care dispun de un potențial turistic valoros, inclusiv
promovarea patrimoniului natural și a ecoturismului/agroturismului din orașul balneoclimateric
Sângeorz-Băi.
Prin implementarea proiectului de infrastructură turistică „Protejarea, dezvoltarea și
promovarea patrimoniului natural și a ecoturismului/agroturismului în Stațiunea
Balneoclimaterică Sângeorz-Băi” se propune facilitarea accesului la locuințele tradiționale,
respectiv facilitarea activităților turistice, mai exact drumeții, pentru turiștii care vizitează
stațiunea balneoclimaterică Sângeorz-Băi. În același timp, se are în vedere promovarea
patrimoniului natural pe care îl deține stațiunea Sângeorz-Băi, dar și protejând valorile locale, cât
și mediul înconjurător. În urma implementării proiectului de față, impactul asupra grupurilor
țintă vizate va fi unul pozitiv.
15.4. CONSTRUIRE CENTRU DE ÎMBUTELIERE ȘI VALORIFICARE APĂ

MINERALĂ HEBE DIN STAȚIUNEA SÂNGEORZ-BĂI
Construirea unui Centru de Îmbuteliere a Apei Minerale în Stațiunea Balneoclimaterică
Sângeorz-Băi aduce numeroase beneficii pentru locuitorii orașului nostru și nu numai.
Îmbutelierea și distribuirea acestei ape minerale înseamnă promovarea unui izvor de sănătate
pentru cei care o consumă, iar activitatea de îmbuteliere va contribui la valorificarea resurselor
minerale sub brandul HEBE. Astfel, Stațiunea Balneoclimaterică își va recăpăta gloria de
altădată, punând în valoare ceea ce ea are și alții nu: ape minerale. Scopul construirii acestui
Centru de Îmbuteliere îl reprezintă cu siguranță valorificarea resurselor minerale, momentan
neexploatate și lăsate uitării, însă cu ajutorul cărora Stațiunea Balneoclimaterică Sângeorz-Băi va
reînvia.
63
15.5. PARTENERIATE DE TIP PUBLIC PRIVAT
Aceste parteneriate sunt făcute

în vederea organizării unor evenimente
în orașul Sângeorz-Băi și promovarea
acestora atât pe plan național, cât și pe
plan internațional.
Cascadă în pahar
15.6. EDITAREA DE MATERIALE INFORMATIVE
Reprezentate de hărți turistice și pliante, au ca scop informarea turiștilor din orașul

stațiune Sângeorz-Băi, conținând detaliile obiectivelor turistice din zonă. Se presupune ca aceste
materiale să fie distribuite gratuit prin intermediul rețelor de hoteluri, prin intermediul
restaurantelor, prin intermediul benzinăriilor etc.
15.7. INCLUDEREA ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI ÎNTR-UN CIRCUIT DE

OFERTE TURISTICE CARE CUPRINDE OBIECTIVE DIN NORDUL ȚĂRII
Se presupune și o bună colaborare cu alte instituții ale administrației publice de la nivel

județean pentru conturarea unei strategii de turism
unitară de promovare a județului Bistrița-Năsăud.
Astfel, Primăriei orașului Sângeorz-Băi îi revine
obligația de a edifica insfrastructura rutieră la nivel
local, prioritare fiind drumurile care asigură accesul
în spre cele mai importante obiective turistice.
Valea Cascadelor, Cormaia

64
Principalul scop pe termen scurt este reprezentat de creșterea calității turismului prin
promovarea reciprocă și o bună colaborare între orașelele județului Bistrița-Năsăud.
15.8. ORGANIZAREA ANUALĂ DE EVENIMENTE CULTURALE
Această acțiune implică realizarea unui calendar anual al evenimentelor (târguri, ateliere,
festivaluri etc.) care urmează să fie promovat pentru a permanentiza derularea periodică a acestor
evenimente.
Acțiunile cuprinse de acest calendar vor fi atât periodice/clasice, dar vor apărea și altele
noi în fiecare sezon pentru a oferi turiștilor o mare diversitate din punct de vedere al
evenimentelor la nivel local.
Din acest calendar vor face parte: Zilele orașului Sângeorz-Băi, SYF (Sângeorz Youth
Fest), Roland Jazz Festival, Haihui pe Coclauri, Festivalul regional sărbătoarea străbunilor
„ALESUL” și „MĂSURA LAPTELUI”, Hora Someșană, Târgul de Crăciun, Cupa orașului
Sângeorz-Băi (Fotbal) și altele care vor mai apărea. În contextul pandemic actual aceste
evenimente nu au loc datorită riscului infestării cu Sars-Cov-2.
15.9. MONTAREA UNOR INDICATOARE RUTIERE MENITE SĂ FACILITEZE

ACCESUL CĂTRE PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE LOCALE
Această acțiune se va demara în corcondanță cu cea de realizare a materialelor

informative, pentru realizarea unui cadru unitar la nivel local în ceea ce privește obiectivele
turistice.
15.10. AMENAJAREA UNUI CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ LA NIVEL

LOCAL (posibil in sediul Primariei) ȘI A UNOR CENTRE DE INFORMARE ÎN
UNITĂȚILE DE CAZARE, SPAȚII PUBLICE
Acesta va trebui să pună la dispoziție materiale informative pentru turiști și anume

ghiduri, broșuri, atlase, pliante, hărți etc., dar și informarea turiștilor cu privire la unitățile în care
aceștia se pot caza, unde pot lua masa, unde se pot relaxa sau trata. Aceste materiale trebuie să
65
La nuc
fie profesioniste, implicit trebuie să aibă o calitate
grafică, artistică și informațională înaltă, dar trebuie
să fie și gratuite.
Crearea unui asfel de centru poate facilita
modul în care informația care ține de obiectivele
turistice din Sângeorz-Băi și din împrejurimi, ajunge
la turistul interesat de această zonă. Locul în care
acest centru va fi amplasat trebuie să fie vizibil și în același timp accesibil turiștilor și urmează să
fie înscris la toate ghidurile turistice și promovat la toți operatorii turistici precum și prin
indicatoare.
Noaptea la nuc
15.11. PUNEREA LA
DISPOZIȚIE A UNOR SPAȚII DE
AFIȘAJ ELECTRONIC ÎN
SEDIILE INSTITUȚIILOR
PUBLICE
Prin acestea se dorește
informarea turistului prezentându-i
imagini video care cuprind orașul și
stațiunea Sângeorz-Băi, dar și
împrejurimile sale, stârnind interesul
vizitatorilor și nu numai pentru explorarea dealurilor care se găsesc în jurul punctului turistic
Sângeorz-Băi.
15.12. REALIZAREA UNEI PAGINI WEB PROFESIONISTE A PRIMĂRIEI

ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI
În cadrul căreia să fie cuprinse informații esențiale din punct de vedere turistic.
Povestirea anumitor legende de pe tărâmurile Sângeorzene care să atragă turiști, poze
profesioniste și o bază de date complexă care să poată fi accesată de oricine.
66
15.13. ACȚIUNI DE ECOLOGIZARE
Acțiuni d ecologizare parcului, a pădurii din stațiune, a râului Someș, a râului Cormaia cu
văile adiacente în cazul în care este nevoie cu ajutorul voluntarilor din Sângeorz-Băi.
15.14. IDENTIFICAREA UNOR SURSE DE FINANȚARE EUROPENE PENTRU

PROIECTE COMUNE DE PROMOVARE A VALORILOR LOCALE ȘI DEZVOLTARE A
TURISMULUI
Finanțarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea turistică și nu numai a localității

poate avea drept sursă bugetul propriu, fondurile nerambursabile guvernamentale şi/sau europene
sau fondurile rambursabile (din categoria creditelor). La aceste surse de finanțare se adaugă
posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluția potrivită
pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate.
Fiecare dintre aceste posibile modalități de susținere a proiectelor locale prezintă avantaje
şi dezavantaje. Alegerea unei surse de finanțare optime necesită o bună cunoaștere a legislației
naționale în vigoare, a programelor de finanțare disponibile, și mai ales a nevoilor/problemelor
cu care se confruntă comunitatea locală.
 Bugetul local este aprobat de către coniliul local, care aprobă și virările de
credite, precum și modul de utilizare a rezervei bugetare. Potrivit legii, Consiliul Local poate
aproba finanțarea unor investiții de interes local din bugetul propriu, și poate dispune alocarea
sumelor necesare pentru cofinanțarea proiectelor provenite din alte fonduri.
 Bugetul Județean reprezintă o altă sursă de finanțare la nivel local din care pot fi
repartizate fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale (conform articolului 33, alin. 3, din Legea
nr. 273/2006 privind finanțele publice locale).
 Programele Guvernamentale se referă la transferurile consolidabile de la
bugetul de stat către bugetele locale, care se acordă pentru investiții finanțate din împrumuturi
externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziție
globală, prin legea bugetului de stat.
o Programul Național de Dezvoltare Locală este coordonat de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, stabilește cadrul legal pentru implementarea
67
unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor
lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă.
Subprograme şi beneficiari eligibili:
 Subprogramul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili sunt
unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale ale
comunelor.
 Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”: beneficiarii
eligibili sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice
locale ale municipiilor şi oraşelor, inclusiv pentru satele componente ale acestora.
 Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”: beneficiarii eligibili sunt
unităţile administrativ teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale
judeţene.
o Programul prioritar Național pentru Proiectarea și Construirea de sedii
pentru așezăminte culturale se realizează în localitățile unde nu există asemenea instituţii, în
mediul rural şi mic urban, prin Compania Națională de Investiții "C.N.I." - S.A.
Programul are 4 obiective, însă în prezent se derulează numai componentele care vizează:
 reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor
culturale din mediul mic urban;
 reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor
culturale din mediul rural.
 Programele Europene de Finanțare Nerambursabilă

o Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESI)
Acordul de parteneriat 2021 – 2027 (AP) include cinci fonduri structurale și de investiţii
europene (ESI):
 Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)
 Fondul Social European (FSE+)
 Fonduri pentru o tranziție justă (FTJ)
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
 Fondul pentru securitate internă (FSI)
 Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (IMFV)
68
Programele finanţate în intervalul 2021-2027:

 Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
 Programul Operațional Transport (POT)
 Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO)
 Programul Operațional Sănătate (POS)
 Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)
 Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
(POCIDIF)
 Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ)
 Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)
 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
Structura – cadru a Programului Operațional Regional 2021-2027 pentru Regiunea Nord-

Vest este următoarea, în ceea ce privește obiectivele de politică sunt:
 O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice;
 O regiune cu orașe Smart;
 O regiune cu orașe prietenoase cu mediul;
 Dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate;
 O regiune accesibilă;
 O regiune educată;
 O regiune atractivă;
 Asistență tehnică;
15.15. ORGANIZAREA DE CAMPANII DE PROMOVARE A STAȚIUNII

SÂNGEORZ-BĂI ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN STRĂINĂTATE
69
16. CONCLUZII
Turismul și agroturismul pot fi sursele cele mai importante pentru acumularea de venituri
materiale în orașul Sângeorz-Băi, dar acestea implică și investiţii. Implicit există un cerc în care
se învârt în continuu cei doi importanţi factori și anume:
- calitate la standardele cele mai înalte în servicii din turism pentru atragerea vizitatorilor;
- investiţii mari pentru a avea de ce să fie atrași turiștii;
Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, atunci putem afirma că turismul poate constitui o
sursă de bani permanentă. Dacă ne bazăm pe acest principiu, toţi factorii în drept ar trebui să
investească în „industria turismului” pentru ca această zonă să devină una dintre cele mai
prospere zone ale României. Conform unor review-uri care fac referire la formarea imaginii în
turism am conchis afirmând că un turist mulţumit și satisfăcut de locul și modul în care şi-a
petrecut vacanţa, poate influența cu ușurință alți 5 potențiali turiști care să-și petreacă vacanța în
locul respectiv prin transmiterea informației mai departe. În același timp un turist nemulţumit de
calitatea serviciilor, dar mai ales de personalul din locul în care și-a petrecut sejurul, poate
influența zece potenţiali turiști. În acest context, atitudinea muncitorului din turism sub tutela
corectitudinii dată de o remunerație sănătoasă este pecetluitoare în cadrul formării unei imagini
de bun augur privind destinaţia turistică. Se vor investi, de asemenea, sume importante pentru
publicitate, mai ales virtuală. Se vor elabora:
- ghidul reţelei hoteliere locale;
- ghiduri care fac referire la muzee, obiective turistice culturale, de agrement, etnografice,
mănăstiri;
- spectacole, festivaluri dedicate în special tineretului care dispune de cel mai mare
potențial de atragere a turiștilor;
- hărţi turistice ale oraşului şi a zonei turistice;
- filmulețe profesionale de promovare a zonei;
- birouri de informare turistică;
- agenţii de turism;
Pentru dezvoltarea turismului și agroturismului în zonă sunt absolut necesare o serie de

strategii care să atragă venituri cât mai signifiante atât pentru populația zonei, cât și pentru
economia în ansamblu. Aceste strategii sunt benefice și pentru turiștii care vor să-și petreacă într-
70
un mod cât mai plăcut și diversificat timpul liber. Sângeorz-Băi este situat într-una din zonele
cele mai privilegiate din punct de vedere al potențialului turistic, dar mai ales agroturistic prin
case în câmp cu peisaje mirifice special amenajate pentru turiști, prin monumente istorice
(rămășițele fortificațiilor de apărare împotriva tătarilor din vârful Măgurii, cetatea Rodna) prin
artă (muzeul de artă comparată Sângeorz-Băi), prin artă populară (Maxonia – Dosul Gârciului),
naturalețea locului, factorii terapeutici, prin oamenii primitori și calzi ai locului, fideli păstrători
ai tradițiilor multiseculare și dacă la toate acestea se adaugă și creșterea calității serviciilor oferite
și o campanie publicitară bine pusă la punct atât la noi în țară, cât și în străinătate, prin toate
acestea putem spera la o dezvoltare rapidă și eficientă a turismului în Sângeorz-Băi.
17. STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI LOCUITORILOR DIN

ORAȘUL SÂNGEORZ-BĂI ASUPRA DEZVOLTĂRII ACESTUIA PRIN
IMPLEMENTAREA DE NOI PROIECTE, RESPECTIV EVALUAREA CALITĂȚII
VIEȚII
În cadrul proiectului “S.O.S (Satul-Orașul-Stațiunea) AQUA PRIMUS” aflat în execuție

și care are o parte de marketing ce presupune efectuarea unui plan de marketing printr-un studiu
la nivel național și internațional, prin care să se identifice un nou brand al stațiunii Sângeorz-Băi
s-a implementat un chestionar în rândul persoanelor domiciliate în 6 județe (Bistrița-Năsăud,
Cluj, Sălaj, Maramureș, Bihor, Satu Mare), un alt chestionar aplicat stakeholderilor din orașul-
stațiune Sângeorz-Băi, altul aplicat persoanelor implicate în turism-furnizori de servicii turistice
din România.
Una dintre cercetări a avut drept obiectiv evaluarea gradului de informare și
conștientizare cu privire la activitățile turistice din stațiunea Sângeorz-Băi, astfel a rezultat faptul
că 66,73% din 667 respendenți aleși aleatoriu, în timp ce numai 33,7% dintre aceștia nu știu de
exitența acestei stațiuni balneare,ceea ce a dus la rata de vizitare a stațiunii să fie destul de
scăzută (78,7% dintre respondenți nu au vizitat niciodată orașul Sângeorz-Băi).
Studiul arată că în ultimii doi ani 2,8% dintre cei 667 respondenți au mai vizitat stațiunea,
iar mai mult de 2 ani 14,8% sunt cei care au fost turiști în Sângeorz-Băi. De remarcat este faptul
că cei care au vizitat această stațiune reprezintă valoarea a 10,4% respondenți, printre care se
numără și motivul relaxării sau pur și simplu vizită de o zi, în urma cărora a fost apreciat
71
aspectul general al stațiunii, calitatea tratamentelor balneare, frumusețea zonei, posibilitatea de

activități recreative, calitatea mâncării și a cazării.
Însă, pentru a atrage un număr mai mare de turiști în stațiune, adutoritatea locală din
Sângeorz-Băi e nevoită să amenajeze noi trasee de plimbare/ciclism, este nevoie de crearea și
promovarea unui brand, sub egida căruia stațiunea să revină la viață, o lărgire a ofertei de
programe culturale pentru turiști, sprijinirea investitorilor din acest domeniu, toate acestea printr-
o bună administrare a orașului. Prin ochii celor care au fost turiști la Sângeorz-Băi, stațiunea este
definită de statutul balnear și de tratament, alături de posiblitățile de relaxare, gastronomia locală,
activitățile recreative, dar și cele legate de turismul ecologic și cel cultural.
Oportunitățile care ar duce la atragerea a cât mai mulți turiști la nivel local țin de crearea
de pachete turistice pentru weekend-uri și nu numai, tratamente, trasee, gastronomie pentru
familii și/sau grupuri de tineri, dar și comunicarea de idee de sănătate prin tratamente balneare,
în detrimentul ideii omniprezente conform căreia tratamentele balneare sunt în special pentru
vârstnici cu probleme de sănătate. Pot constitui elemente de prezervare a sănătății și de relaxare
pentru tineri (wellness).
Respondenții au asimilat cu stațiunea Sângeorz-Băi și alte destinații similae din România
și anume: Băile Felix, deoarece are o bază de tratament, bază balneo și multe locuri de cazare,
Băile Herculane datorită peisajelor și posibilităților de relaxare în natură, Băile Govora, pentru
apele minerale cu efecte curative, Covasna datorită facilităților balneo și a frumuseților naturale,
Băile Tușnad pentru apele termale și multe altele.
Este evident faptul că în prezent, un potențial de creștere a numărului de turiști o dată cu
crearea și promovarea unui brand al stațiunii, operațiune care însă se cerea a fi însoțită de
lărgirea gamei de servicii ce vor fi oferite turiștilor și a posibilității de accesare și a altor activități
în afara celor clasice de tratament balnear.
Concluzia anchetei desfășurate este că localnicii și turiștii apreciază stațiunea prin prisma
naturii, tradițiilor și arhitecturii locale și doresc ca aceasta să fie promovată, vizitată, într-un mod
complex de stațiune turistică cu accente rurale, dar mai ales cu beneficii terapeutice datorate
apelor minerale, izvoarelor și naturii.
72

Strategia de Dezvoltare Turistică A Orașului Sângeorz-Băi 2021-2027

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Turistică A Orașului Sângeorz-Băi 2021-2027

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de dezvoltare turistică - Sângeorz-Băi

Anexă la Hotărârea Consiliului local al orașului Sângeorz-Băi nr. 90 / 2 decembrie 2021

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ

b. Casa de Hodină Maria ...............................................................................................................25

10.2. ROLAND JAZZ FESTIVAL .....................................................................................................40

17. STUDIU PRIVIND EVALUAREA PERCEPȚIEI LOCUITORILOR DIN ORAȘUL

Accesul între reședința de oraș și localitățile componente (Cormaia și Valea Borcutului) se

6.1.TIPURI DE TURISM PRACTICATE

Cadrul natural al orașului Sângeorz-Băi cuprinde în partea de nord a teritoriului

6.2. OFERTA TURISTICĂ

structurilor de primire din județul Bistrița-Năsăud, cu o capacitate totală de cazare existentă de

6.3.CAPACITATEA DE CAZARE A STAȚIUNII SÂNGEORZ-BĂI

Sursă date INS

Evoluția capacității de cazare în funcțiune din

485.571 474.818 489.415

2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020

Din totalul posibilității de cazare în funcțiune a orașului Sângeorz-Băi și anume 1067 de

Ponderea capacității de cazare în funcțiune pe

Centre de Agrement 10,30%

Case tradiționale 2,07%

Case de vacanță 0,66%

Pensiuni Turistice 1,32%

Sursă date INS

6.4. UNITĂȚI DE CAZARE ÎN SÂNGEORZ-BĂI

6.4.1. HOTELURILE DIN

a. Hotelul Hebe (900)

- este un hotel belnear care te

Hotel Hebe iarna

urma stresului cotidian și a bolilor cauzate de acesta;

b. Hotelul Someșul (600)

- este de asemenea un hotel balnear care

- este situată chiar în parcul stațiunii Sângeorz-Băi, în

6.4.4. CASE DE VACANȚĂ

- creată cu intenția de a oferi relaxare în tihnă,

6.4.5. CASE TRADIȚIONALE

- situată într-o oază de liniște, cabana

b. Casa de Hodină Maria

- amplasată într-un spațiu natural din toate

Casa de Hodină Maria

Centrul de Agrement SângeorzBăi

- la Sângeorz-Băi există un Centru de

7. APELE MINERALE ALE STAȚIUNII SÂNGEORZ-BĂI

hepatita cronică, pancreatita cronică), al bolilor metabolice și nutriționale (diabet melitus,

SONDA NR. 2 SAFAR (sursa 2):

SONDA NR. 14 ISLG (sursa 4):

SONDA NR. 7 SAFAR (sursa7):

SONDA NR. 1 ISPIF (sursa 8):

SONDA NR. 4 ISPIF (sursa 9):

Pe vremuri, în mod tradițional apele minerale de la Sângeorz-Băi au fost folosite și

8. ATRACȚII TURISTICE ÎN SÂNGEORZ-BĂI

(Salmo trutta fario).

8.1.3. SATUL ARTISTIC „DOSUL GÂRCIULUI”

8.1.4. STÂNĂ POPAS PUTREDU MOARĂ

8.2. VIAȚA CULTURALĂ

8.2.1. MUZEUL DE ARTĂ COMPARATĂ din orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-

Piesele etnografice existente sunt ca un portal care

8.2.2. MĂNĂSTIREA CORMAIA este situată în Mănstirea Buna Vestire

8.2.3. ANSAMBLUL FOLCLORIC PĂUNIȚA.

9. ATRACȚII TURISTICE DIN ÎMPREJURIMILE ORAȘULUI SÂNGEORZ-BĂI

cultural. Astfel, se pot organiza trasee pentru vizitarea

la distanță), sau a altor puncte naturale de interes turistic

interes. Poiana Narciselor, Munții Rodnei

Sigla HAI-HUI PE COCLAURI