SF Parc Unirea Wonderland

STUDIU DE FEZABILITATE
AMENAJARE PARC
ÎN CADRUL COMPLEXULUI SPORTIV ȘI
DE AGREMENT UNIREA-WONDERLAND,
MUNICIPIUL BISTRIȚA
Studiu de fezabilitate ”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-Wonderland, Municipiul Bistrița”
Studiul de Fezabilitate pentru obiectivul ”Amenajare parc în cadrul complexului

sportiv și de agrement Unirea-Wonderland, Municipiul Bistrița” este realizat
conform conținutului cadru stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 907 din 29.11.2016.
Cuprins
(A) PIESE SCRISE ......................................................................................................................................... 8
1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII .......................................... 8
1.2. Denumirea obiectivului de investiții ......................................................................................... 8
1.3. Ordonator principal de credite/investitor............................................................................... 8
1.4. Beneficiarul investiției .................................................................................................................... 8
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate ....................................................................................... 8
2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/ PROIECTULUI
DE INVESTIŢII ............................................................................................................................................ 9
2.1. Concluziile studiilor anterioare .................................................................................................. 9
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționale și financiare................................................................................................................... 10
2.2.1. Context politic .......................................................................................................................... 10
2.2.2. Strategii și context cultural – municipiul Bistrița ..................................................... 10
2.2.3. Legislație în vigoare .............................................................................................................. 10
2.2.4. Acorduri relevante.................................................................................................................. 12
2.2.6. Structuri instituționale ......................................................................................................... 13
2.2.7. Structuri financiare .................................................................................................................. 13
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor ................................................ 13
2.3.1. Localizare. ................................................................................................................................. 13
2.3.2. Vecinătăți ................................................................................................................................... 14
2.3.3. Utilizarea actuală ................................................................................................................... 14
2.3.4. Categorii de utilizatori actuali ........................................................................................... 14
2.3.5. Identificarea deficiențelor ................................................................................................... 14
2.4. Analiza cererii actuale de bunuri și servicii ........................................................................ 16
2.4.1. Potențialul de dezvoltare..................................................................................................... 16
2.4.2. Analiza cererii de bunuri și servicii din sectorul cultural al orașului Bistrița
.................................................................................................................................................................... 16
2.4.3. Prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii de bunuri și
servicii ..................................................................................................................................................... 18
2.4.4. Justificarea necesității obiectivului de investiții ...................................................... 18
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice ......................... 20
2.5.1. Obiectiv general ...................................................................................................................... 20
Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 4 din 130

2.5.2. Obiective specifice................................................................................................................. 20

2.6. Grupurile țintă de utilizatori ....................................................................................................... 21
2.6.1. Grup țintă #1: Turiști internaționali și naționali ........................................................ 21
2.6.2. Grup țintă #2: Familii cu copii, seniori și tineri ......................................................... 21
2.6.3. Grup țintă #3: Elevi, liceeni, studenți ............................................................................. 21
2.6.4. Grup țintă #4. Consumatori de evenimente culturale și sportive majore ...... 21
2.6.5. Grup țintă #5. Locuitori ai zonelor rezidențiale din vecinătate........................... 22
2.6.6. Grup țintă #6. Locuitorii municipiului Bistrița, indiferent de vârstă și
categorie socială................................................................................................................................. 22
3. SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC 1 Și 2.................................................................................... 22
3.1. Particularități ale amplasamentului ........................................................................................ 22
3.1.1. Descrierea amplasamentului ............................................................................................. 22
3.1.2. Relații cu zone învecinate, accese existente și/sau căi de acces posibile ............................... 26
3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau
construite ................................................................................................................................................... 29
3.1.4. Surse de poluare existente în zonă ................................................................................. 29
3.1.5. Date climatice și particularități de relief ....................................................................... 31
3.1.6. Condiționări speciale ............................................................................................................ 41
3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament ......................................... 41
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural şi
tehnologic – Scenariile 1 și 2 ............................................................................................................. 42
3.2.1. Scenariul 1. Descriere din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-
arhitectural și tehnologic ................................................................................................................. 42
arhitectural și tehnologic ................................................................................................................. 43
3.2.3. Justificarea alegerii scenariului........................................................................................ 45
3.3. Costurile estimative ale investiţiei .......................................................................................... 47
3.4. Studii de specialitate..................................................................................................................... 47
3.4.1. Studiu topografic .................................................................................................................... 47
3.4.2. Studiu geotehnic ..................................................................................................................... 47
3.4.3. Studiu pedoclimatic ............................................................................................................... 47
3.4.4. Studiu de peisaj și analiza impactului vizual ............................................................... 48
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei ....................................................................... 49
3.5.1. Etapizare..................................................................................................................................... 49
3.5.2. Grafic de eșalonare ............................................................................................................... 49
4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO- ECONOMIC PROPUS .................................... 50

4.1. Prezentarea cadrului de analiză ............................................................................................... 50

4.2. Analiza vulnerabilităților .............................................................................................................. 50
4.3. Situaţia utilităților și analiza de consum .............................................................................. 50
4.3.1. Necesarul de utilități și de relocare/protejare ............................................................ 50
4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare ........................................................... 50
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții ......................................................... 51
4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse ........................................................ 51
4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în
faza de realizare, în faza de operare .......................................................................................... 51
4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra
biodiversității și a siturilor protejate, după caz .................................................................... 51
4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și
antropic în care acesta se integrează, după caz .................................................................. 52
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii ........................................................................................ 54
4.6. Analiza financiară ........................................................................................................................... 54
4.7. Analiza economică - analiza cost-eficacitate ...................................................................... 54
4.8. Analiza de senzitivitate................................................................................................................. 54
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor ................................... 54
5. SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC OPTIM, RECOMANDAT ............................................... 56
5.1. Comparația scenariilor propuse din punct de vedere tehnic, economic, financiar,
al sustenabilității şi riscurilor ............................................................................................................ 56
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului optim recomandat ............................................... 56
5.3. Descrierea scenariului optim recomandat ........................................................................... 56
5.3.1. Obținerea și amenajarea terenului .................................................................................. 56
5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului...................................... 56
5.3.3. Soluția tehnică ......................................................................................................................... 57
5.3.4. Probe tehnologice și teste ................................................................................................ 102
5.3.5. Măsuri pentru persoanele cu dizabilități ..................................................................... 102
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții .......... 105
5.4.1. Indicatori maximali .............................................................................................................. 105
5.4.2. Indicatori minimali ............................................................................................................... 105
5.4.3. Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare......... 106
5.4.4. Durata estimată de execuție a obiectivului de investiţii, exprimată în luni . 107
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementările specifice
funcțiunii preconizate .......................................................................................................................... 107
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice............................................ 110

6. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME ...................................................................... 111

6.1. Certificatul de Urbanism ............................................................................................................ 111
6.2. Extrase de Carte Funciară......................................................................................................... 111
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecţia mediului ............... 111
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților .................................................................. 111
6.5. Studiu Topografic ......................................................................................................................... 111
6.6. Studii specifice .............................................................................................................................. 111
7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI ...................................................................................................... 111
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei ................. 111
7.2. Strategia de implementare ........................................................................................................ 111
7.3. Strategia de operare și întreţinere: etape, metode și resurse necesare ................ 112
7.3.1. Strategia de operare ............................................................................................................ 112
7.3.2. Protecția și conservarea spațiului verde.................................................................... 113
7.3.3. Întreținerea spațiilor verzi ................................................................................................. 114
7.3.4. Protecția plantelor ................................................................................................................ 121
7.3.5. Lucrări de întreţinere a pajiştilor semănate .............................................................. 121
7.3.6. Supraînsămânţarea pajiştilor .......................................................................................... 122
7.3.7. Salubrizarea și întreținerea mobilierului .................................................................... 123
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale .......... 123
7.5. Descrierea lucrărilor de organizare de șantier ................................................................. 123
7.5.1. Devierile și protejările de utilități afectate ................................................................. 123
7.5.2. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon pentru organizarea
șantierului ............................................................................................................................................ 124
7.5.3. Căile de acces și căile de comunicații ........................................................................ 124
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ...................................................................................................... 125
(B) PIESE DESENATE .............................................................................................................................. 126
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................ 127
Studii, proiecte de cercetare, lucrări de specialitate, articole ştiinţifice: ..................... 127
Legislaţie: ................................................................................................................................................. 128
WEB ............................................................................................................................................................ 130

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/

PROIECTULUI DE INVESTIŢII
2.1. Concluziile studiilor anterioare
Oportunitatea dezvoltării obiectivului de investiții reiese și este susținută de

următoarele studii anterioare:
- Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bistriţa, 2005;
- Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-
2030, document elaborat în cadrul proiectului “Elaborarea strategiei de
dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030”
cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional
“Dezvoltarea Capacității Administrative”, Axa Prioritară 1 – Îmbunătăţiri de
structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul
de Intervenție 1.1 – Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel
politico-administrativ, Operațiunea Strategii de Dezvoltare Locală, Cod
SMIS 12737, Beneficiar Municipiul Bistriţa, 2011;
- Planul de Urbanism General (PUG) al municipiului Bistriţa, Municipiul
Bistriţa, 2013;
- Plan de mobilitate urbană durabilă, februarie 2017.
Aceste studii susțin realizarea de intervenții la nivelul infrastructurii de spaţii
verzi şi parcuri; prezervarea zonelor verzi existente şi crearea de noi zone verzi, la o
distanţă confortabil de mers pe jos pentru cetăţeni şi turiști; noi suprafețe de spații
verzi, reabilitarea terenurilor degradate și redarea spre folosință publicului larg prin
implementarea următoarelor măsuri:
- Orientare consistentă către protejarea, replantarea şi modelarea
peisagistică a terenurilor degradate aferente municipiului;
- Implementarea unui program complex, eventual în parteneriat cu asociațiile
de locatari, pentru amenajarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele de
periferie şi dintre blocuri, cu efect în dezvoltarea atitudinii civice a
cetățeanului şi a creşterii gradului de confort al cetățenilor şi în special al
copiilor, acțiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri
- Reabilitare și extindere spații verzi, publice și de agrement și dezvoltarea
perdelelor de protecţie și a aliniamentelor stradale;
- Identificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement la
standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi curățenie, cu
efecte în creşterea gradului de confort al cetățenilor de toate vârstele, dar
şi în creşterea atractivității turistice;
- Implementare de campanii continue de promovare pentru dezvoltarea
spiritului civic în ceea ce privește menținerea curățeniei spaţiilor verzi şi
dezvoltarea acestora – crearea sentimentului de respect pentru “verde” şi
pentru viitor;
- Amenajarea de noi spaţii verzi, locuri de joacă, zone umede, scuaruri,
grădini publice;

- Replantare de arbori pe spațiile verzi dintre blocuri și pe bulevarde;

- Investiţii pentru împăduriri terenuri degradate proprietăți publice dar și
private.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,

structuri instituționale și financiare
2.2.1. Context politic
În postura de stat membru al UE, politica națională de dezvoltare a României

se va racorda la politicile, obiectivele, principiile și reglementările europene în
domeniu, în vederea asigurării dezvoltării socio-economice și reducerii cât mai rapide
a disparităților față de Uniunea Europeană.
2.2.2. Strategii și context cultural – municipiul Bistrița
La nivelul municipiului Bistriţa se desfășoară o paletă de activităţi culturale

foarte bogată şi variată pe teme de interes local cum ar fi: aniversări, comemorări ale
unor personalități bistrițene sau care au avut legături strânse cu istoria sau cultura
locală şi evenimente importante din istoria comunității. Punctul central al activităţii
culturale în municipiul Bistriţa este Centrul Cultural “George Coșbuc”. Oraşul dispune
şi de o sala de cinematograf. De o mare importanţă sunt acele activităţi cu participare
regională (Transilvania), naţională şi internațională, din două motive: pe de o parte
introduc municipiul într-un circuit cultural mai larg, oferind posibilitatea de a face
cunoscute valorile locale, constituind o carte de vizită culturală a oraşului iar pe de
altă parte, atrag turiști din ţară şi străinătate care, pe lângă veniturile pe care le aduc,
devin agenţi culturali şi turistici credibili ai frumuseților şi valorilor bistrițene în
locurile/țările din care vin. Aportul lor în ceea ce privește creşterea vizibilității şi
atracției este foarte important pentru dezvoltarea oraşului.
O mențiune aparte merită acele activităţi care pun în valoare caracterul
multietnic şi multicultural al oraşului cum ar fi: Festivalul Tradițional al Romilor din
judeţul Bistriţa-Năsăud, "Pfingstenfest" - Festivalul etniilor şi Recitalul cameral
organizat la Sinagoga Bistriţa, semn al unei comunități tolerante şi nediscriminatorii,
în care fiecare etnie se poate manifesta liber şi îşi poate arăta propria contribuție la
suma de valori a oraşului.
2.2.3. Legislație în vigoare
Proiectarea obiectivului s-a elaborat în conformitate cu Tema de proiectare,

Caietul de sarcini, Nota conceptuală de amenajare, cu prevederile legislative în
vigoare, precum și standardele și normativele aplicabile dintre care amintim:
- Hotărâre nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi
conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor
/ proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice

- Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din

intravilanul localităților.
- Convenția Europeană a peisajului din 20.10.2000.
- Lege pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, adoptată la
Florența la 20 octombrie 2000 (L451/2002),lg. nr. 451 din 8 iulie 2002.
- Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversității
2014-2020, din 11.12.2013.
- Guvernul României (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie speciala avifaunistică ca parte integranta a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie
2007.
- Legea protecţiei mediului, lg. nr. 137 din 29/12/1995
- Ordonanța de urgenta privind protecţia mediului, OUG. nr. 195 din 22
decembrie 2005.
- Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecţia mediului.
- Ordonanța de urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea
Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
- Legea apelor, lg. nr. 107 din 25/09/1996.
- Ordonanța de urgentă privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al
poluării, OUG. nr. 34/2002.
- Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului
nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării
(publicată în Monitorul Oficial nr. 901 din 12 decembrie 2002).
- Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei sălbatice, lg. nr. 462 din 18 iulie pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000 2001.
- Legea nr. 49 din 19 martie 2008 privind aprobarea ordonanței de urgență a
guvernului nr. 108/2007 pentru modificarea alin. (2) Al Art. 8 din ordonanța
de urgenta a guvernului nr. 59/2007 privind instituirea programului naţional
de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi in localități.
- Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, OUG. nr. 57 din 20 iunie
2007.
- Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii
studiilor pedologice si agrochimice, a Sistemului naţional şi județean de
monitorizare sol-teren pentru agricultură.
- Legea 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si urbanismul; cu
modificările şi completările ulterioare (legea 289/ 2006 precum si legea 242/
2009).
- H.G. nr. 525/1996 – Regulamentul general de urbanism.
- Legea 137/1995 – privind protecţia mediului.
- Legea 451/2002 – privind ratificarea Convenției Europene a Peisajului.
- H.G. 1076/ 2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri si programe.

- Legea 289/2002 – privind perdelele forestiere de protecţie.

- Legea Nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de Urgentă a Guvernului
nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991.
- Ordinul nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de
protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.
2.2.4. Acorduri relevante
Terenul din zona stabilită pentru investiție, conform PUG aprobat prin HCL nr.
136/2013, terenul aparține Domeniului Public al municipiului Bistrița, CF nr. 83018 în
suprafață totală de 75.000 m2.
Informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului sunt
prevăzute în Certificatul de Urbanism nr. 1966 din 06.09.2018. Certificatul de
urbanism cuprinde date despre: regimul juridic, regimul economic, utilitate funcțională,
utilizări admise, utilizări admise cu condiționări, utilizări interzise, utilizări admise,
utilizare funcțională, caracterul zonei, regimul tehnic, reglementări pentru spațiul
public.
Regimul juridic: Imobil teren în suprafață de 75.000 m2 situat în intravilanul
municipiului Bistrița, localitatea componentă Unirea, conform P.U.G. al municipiului
Bistrița aprobat prin H.C.L. NR. 136/2013, proprietatea municipiului Bistrița, domeniul
public, conform CF 83018. Teren degradat în suprafață de 75.000 m2 conform H.C.L.
nr. 134/28.08.2018 fiind înscris în Registrul local al spațiilor verzi care fac obiectul
unor proiecte finanțate din fonduri europene.
Regimul economic: Folosința actuală: teren degradat în suprafață de 75.000
m înscris în registrul spațiilor verzi din Municipiul Bistrița a terenurilor degradate
2
identificate prin lucrarea de Cadastru a spațiilor verzi care fac obiectul unor proiecte
europene aprobat prin H.C.L. nr. 134/28.08.2018. Destinație: conform P.U.G. al
municipiului Bistrița aprobat prin H.C.L. nr. 136/2013, în care este preluat P.U.Z.
”Complex Sportiv polivalent” în municipiul Bistrița, localitate componentă Unirea, zona
Poligon, aprobat prin H.C.L. nr. 241/22.12.2010, imobilul este situat în U.T.R. 37 –
(V2), subzona spațiilor verzi amenajate cu acces limitat, amenajările sportive, baze
de agrement, baze sportive; zona B de impozitare.
Regimul tehnic. Documentația de urbanism în vigoare: P.U.G. al municipiului
Bistrița aprobat prin H.C.L. nr. 136/2013 în care este preluat P.U.Z. ”Complex sportiv
polivalent” în municipiul Bistrița, localitate componentă Unirea – zona Poligon –
aprobat prin H.C.L. nr. 241/22.12.2010. Amenajare parc pe lotul în suprafață de
75.000 m2. Imobilul este situat în U.T.R. 37 – (V2), subzona spațiilor verzi amenajate
cu acces limitat: amenajările sportive, baze de agrement, baze sportive. Sunt admise
următoarele utilizări: spații plantate, circulații pietonale din care unele ocazional
carosabile pentru întreținerea spațiilor plantate și accesul la activitățile permise;
drumuri de halaj din care se asigură prin dimensionare corespunzătoare, mobilier
urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă; construcții pentru expoziții, activități
culturale (spații pentru spectacole și biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare

flexibilă sau cu diferite tematici); activități sportive, alimentație publică și comerț,

adăposturi, grupuri sanitare, spații pentru administrare și întreținere, parcaje.
2.2.6. Structuri instituționale
Aria zonei de investiție aparține Domeniului Public al municipiului Bistrița.
2.2.7. Structuri financiare
Investiţia va fi suportată din bugetul Municipiului Bistrița și din fonduri

nerambursabile.
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
2.3.1. Localizare.
Zona de investiție, în suprafață de 75.000 m2 situată în intravilanul municipiului

Bistrița, localitatea componentă Unirea, conform P.U.G. al municipiului Bistrița
aprobat prin H.C.L. NR. 136/2013, proprietatea municipiului Bistrița, domeniul public,
conform CF 83018. Teren degradat în suprafață de 75.000 m2 conform H.C.L. nr.
134/28.08.2018 fiind înscris în Registrul local al spațiilor verzi care fac obiectul unor
proiecte finanțate din fonduri europene. Deși amplasată oarecum în afara țesăturii
urbane de prim interes, dezvoltarea întregii zone este de mare viitor. Situarea parcului
pe o axa verde dezvoltată pe coama dealului și care să facă legătură între zonele
rezidențiale și viitoarele facilități de interes care se dezvoltă conduc spre completarea
unui „inel verde” care să faciliteze utilizatorilor un parcurs circular (pietonal, cu
bicicleta etc.) prin peisaj natural.
Terenul acordat pentru amenajare, cuprinde 7,5 ha de teren, teren degradat.
Terenul este accesat din strada Valea Ghinzii.
Perimetrul stabilit – sursa: Municipiul Bistrița

Delimitarea zonei de intervenție. Sursa: Original

2.3.2. Vecinătăți
Zona se învecinează cu pădurea în partea de sud, la Nord pășuni, cartiere

rezidențiale, la Vest – viitoarea dezvoltare Muzeul Satului (în prezent pășune), la Est.-
pârtia de ski Cocoș din cadrul complexului Wonderland, pășuni.
Suprafața luată în calcul este de 7,5 ha.
2.3.3. Utilizarea actuală
Utilizarea actuală încadrează terenul în categoria terenurilor degradate. Sit-ul

studiat nu are o utilizare publică, caracteristicile actuale nerecomandând terenul ca
având funcții estetice și ecologice valoroase.
2.3.4. Categorii de utilizatori actuali
Nu există categorii bine definite de utilizatori actuali, sit-ul neoferind o

accesibilitate și o destinație specializată.
2.3.5. Identificarea deficiențelor
Deficiență de accesibilitate: Cea mai mare deficiență este dată de

accesibilitatea scăzută prin oricare din mijloacele de deplasare, fie transport în
comun, mașina personală, cu bicicleta sau pe jos. Transportul public nu încurajează

vizitarea zonei. În zonă nu există parcări și nu există facilități pentru persoane cu

dizabilități (motrice, nevăzători). Nu există o pistă de biciclete dinspre oraș/cartier
până la intrarea în zonă.
Deficiența cu privire la amenajări de bază ale zonei: Nu există un minimum
de amenajări exterioare care să facă plimbările mai confortabile (alei pietonale, locuri
de șezut, locuri de joacă special amenajate). Iluminatul nocturn necesită
implementare și extindere. Nu sunt amenajate facilități publice de bază precum
grupuri sanitare, cișmele de apă potabilă
Sursa: Plan de mobilitate urbană, Bistrița, 2017

Deficiență socială: nu există o comunitate locală consolidată care să

contribuie la dezvoltarea sustenabilă a zonei, nu există spații care să coaguleze noi
relații între utilizatori străini, nu există spații care să încurajeze crearea unei comunități
locale, nu există o foarte bună vecinătate între zona rezidențială, zona industrială și
evenimentele organizate aici. Noaptea zona nu este prietenoasă fiind că nu este
iluminată corespunzător.
Deficiență de promovare și de managementul evenimentelor: având în
vedere situația existentă, nu pot fi organizate evenimente în sit.
Deficiență de atractivitate: zona nu este încă un magnet suficient de puternic
pentru a atrage un număr considerabil utilizatori pe parcursul întregii săptămâni sau
în orice sezon. Atractivitatea scăzută a zonei este determinată de lipsa amenajărilor
specifice, a transportului în comun, deși apropierea de dezvoltările de agrement din
zonă ar trebui să crească atractabilitatea. Zona nu este încă percepută ca un
parc/spațiu verde cu utilizări multiple, tocmai datorită lipsei infrastructurii urbane.
Deficiență de mediu: zona nu este vegetată corespunzător, astfel încât să
aibă beneficii crescute de mediu, stabilizare a terenurilor, utilizare extinsă destinată
locuitorilor orașului.
2.4. Analiza cererii actuale de bunuri și servicii
2.4.1. Potențialul de dezvoltare
Valoare intrinsecă a zonei. Amplasată pe o coastă largă de deal, la limita

pădurii, zona poate constitui un refugiu de weekend extraordinar. Terenul degradat
luat în studiu pentru implementarea obiectivului de investiții suportă
dezvoltarea unui spațiu verde printr-o amenajare peisagistică de înaltă calitate.
Una din cele mai importante strategii care completate în contextul amenajării parcului
sunt activitățile. Zona are un potențial educativ, acesta fiind valorificat prin scenariul
propus. Noile amenajări vor marca startul pentru dezvoltarea unui conținut cu
adevărat inovator care să se integreze armonios în contextul dezvoltărilor existente
sau propuse în cadrul Complexului Unirea-Wonderland.
2.4.2. Analiza cererii de bunuri și servicii din sectorul cultural al orașului Bistrița
Obiectivul de investiții facilitează integrarea unui teren degradat - care în

prezent fragmentează spațiul - în contextul dezvoltărilor existente sau propuse în
cadrul Complexului Unirea-Wonderland și în zonele învecinate (zone rezidențiale,
propunerea de dezvoltare a unui Muzeu al Satului).
Recreerea în spațiul liber și în spațiul de locuit constituie un element central al
calității vieții, în special pentru persoanele mai puțin mobile, ca de exemplu copiii sau
persoanele mai în vârstă, și este de o importanță majoră.
Spațiile libere suficiente, bune și ușor accesibile sunt de o valoare absolut
esențială. Datorită calității de configurare și utilizare a acestor suprafețe pot fi
acoperite corespunzător o serie diversă de necesități: de la puncte de întâlnire, locuri
de joacă sau de contemplare a naturii, până la zone de liniște. Spațiile libere plăcute

și arboretul înfrumusețează aspectul exterior al unui oraș și structurează spațiul

urban. Ridică nivelul imaginii unui oraș și al favorizării ca locație. După cum rezultă
din studiile științifice, acest tip de dezvoltare, de includere a terenurilor
degradate în circuitul spațiilor verzi ale unei localități, produce efecte asupra
turismului, companiilor și asupra valorii imobiliare din zona respectivă.
Amenajarea parcurilor noi reprezintă un bun cultural ce subliniază identitatea
unei societăți.
Municipiul Bistriţa îşi arată valoarea mai ales dacă este privită ca un întreg
istoric, cultural şi economic. La nivelul municipiului Bistriţa se desfășoară o paletă de
activităţi culturale foarte bogată şi variată pe teme de interes local cum ar fi: aniversări,
comemorări ale unor personalități bistrițene sau care au avut legături strânse cu
istoria sau cultura locală şi evenimente importante din istoria comunității.
De o mare importanţă sunt acele activităţi cu participare regională
(Transilvania), naţională şi internațională, din două motive: pe de o parte introduc
municipiul într-un circuit cultural mai larg, oferind posibilitatea de a face cunoscute
valorile locale, constituind o carte de vizită culturală a oraşului iar pe de altă parte,
atrag turiști din ţară şi străinătate care, pe lângă veniturile pe care le aduc, devin
agenţi culturali şi turistici credibili ai frumuseților şi valorilor bistrițene în locurile/țările
din care vin. Aportul lor în ceea ce privește creşterea vizibilității şi atracției este foarte
important pentru dezvoltarea oraşului.
Între autoritățile locale - Primărie şi Consiliul local - şi inițiatorii de proiecte
culturale, există o foarte bună colaborare, realizată şi prin finanțarea pe bază de
contract a unor activităţi care vizează viaţa culturală a municipiului în general şi
introducerea Bistriței în circuitul cultural naţional şi internațional, în special, cu
beneficii atât sub aspect spiritual cât şi economic, prin atragerea de participanți şi
turiști din ţară şi străinătate.
Analizând cererii de bunuri și servicii din sectorul cultural al orașului Bistrița
concluzionăm că această cerere poate fi satisfăcută inclusiv prin reabilitarea acestui
teren degradat și transformarea acestuia într-un spațiu verde cu funcții care
corespund proprietăților „ecologiei, comunității și încântării”, definite de Thompson
(2000) și considerate ca fiind un sistem de trei valori pe care trebuie să se bazeze
amenajarea unui spațiu verse/arhitectura peisajului, dar care pot să fie aplicate din
perspectiva funcțiilor și reformei:
- Funcții de mediu și ecologice (= Firmitas);
- Funcții sociale și societale (= Utilitas);
- Funcții structurale și simbolice (= Venustas).

2.4.3. Prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii de bunuri și

servicii
Din punctul de vedere al cererii de bunuri și servicii în zona analizată pentru

implementarea proiectului, prognoza este că investiția va înscrie o evoluție pozitivă
pe termen mediu și lung.
Prognoza este făcută în baza următoarelor considerente:
1. Graficul ascendent al utilizării din ultimii ani a zonei datorită dezvoltării pârtiei
de ski și a celorlalte amenajări di cadrul complexului Unirea-Wonderland:
- Creșterea constantă a numărului de vizitatori în zonă datorită noilor
dezvoltărilor și a expansiunii zonei rezidențiale;
- Creșterea interesului general pentru Unirea-Wonderland ca zonă de
agrement.
2. Necesitatea de aliniere a zonei la standardele europene pentru funcțiuni
similare, precum și nevoia pentru spații verzi amenajate în Bistrița;
3. Creșterea accesibilității prin dezvoltarea infrastructurii locale și regionale de
transport;
4. Urbanizarea continuă a zonelor adiacente terenului de investiție:
- Dezvoltarea zonelor rezidențiale și de agrement.
La nivelul macro, se estimează o evoluție pozitivă a cererii de spații
pentru petrecerea timpului liber atât în aer liber - nu doar la nivelul local al
cartierului, ci la nivelul întregului oraș.
2.4.4. Justificarea necesității obiectivului de investiții
Având în vedere dezvoltarea municipiului Bistrița, inclusiv dezvoltarea zonei

rezidențiale și de agrement din zona studiată, planificarea spațiilor verzi este o
obligație (Legea 24/2007, Art. 8) a administrației publice locale și se traduce prin
elaborarea de strategii de dezvoltare și gestionare a spațiilor verzi ale comunității pe
care o reprezintă în vederea acționării responsabile și în cunoștință de cauză asupra
acestora.
Extinderea rețelei de spații verzi prin reconversia unui teren degradat
generos din punct de vedere al suprafeței este un demers extrem de important
care nu poate fi desprins de dezvoltarea localității administrate deoarece o dată
cu creșterea suprafeței și a numărului de locuitori trebuie implicit crescută și
dezvoltată rețeaua de spații verzi pentru a se păstra echilibrul și calitatea vieții
în oraș. Prin implementarea obiectivului de investiții care face obiectul prezentei
documentații, se fac demersuri importante pentru respectarea recomandării minime
obligatorii sugerate de Comisia Europeană cu privire la cei 26 mp de spațiu verde pe
cap de locuitor.
Spațiile verzi sunt pentru locuitorii spațiului urban părți necesare ale unui oraș
cu o calitate bună a vieții. Potrivit sondajelor de opinie realizate cu cetățenii orașelor
din Germania și Elveția în ceea ce privește cei mai importanți factori ce definesc
calitatea vieții, existența spațiilor verzi este una din cele mai importante condiții.
Pentru societăți, existența spațiilor verzi reprezintă un „soft fact” în alegerea locului
de desfășurare al activității. Astfel, spațiile verzi de calitate înaltă influențează

alegerea unui amplasament și competitivitatea orașelor. O dezvoltare consecventă
a spațiilor verzi este avantajoasă și imperativă în cazul municipiului Bistrița, iar
integrarea unor terenuri degradate care în momentul de față divizează
localitatea față de peisajul înconjurător; districtele individuale și tipurile de
utilizare a terenurilor.
Conceptul de articulare al spațiului este scalabil și poate fi aplicat structurării și
organizării spațiilor verzi individuale și modului în care acestea relaționează cu țesutul
înconjurător. Obiectivul de investiţii propus va îmbunătăți articularea, divizarea
și conectarea zonelor din țesutul localității și va oferi structură și organizare
zonei urbane a municipiului Bistrița.
Amplasată pe o coasta largă de deal, la limita pădurii, zona poate constitui un
refugiu de weekend extraordinar. Scopul este să se dezvolte un spațiu verde printr-o
amenajare de înaltă calitate. Zona are un potențial educativ, acesta fiind valorificat
prin scenariul propus. Noile amenajări vor marca startul pentru dezvoltarea unui
conținut cu adevărat inovator care să se integreze armonios în contextul dezvoltărilor
existente sau propuse în cadrul Complexului Unirea-Wonderland.
o Prognoza favorabilă de creștere a cererii de bunuri și servicii culturale și de
agrement din zona Unirea-Wonderland și a întregului oraș, împreună cu
nevoia de aliniere a zonei la standarde europene și cererea de noi spații
verzi amenajate în Bistrița, poziționează zona în lista zonelor de interes
prioritar în dezvoltarea orașului Bistrița.
o O dezvoltare consecventă a spațiilor verzi este avantajoasă și imperativă în
cazul municipiului Bistrița, iar integrarea unor terenuri degradate care în
momentul de față divizează localitatea față de peisajul înconjurător;
districtele individuale și tipurile de utilizare a terenurilor.
o Conceptul de articulare al spațiului este scalabil și poate fi aplicat structurării
și organizării spațiilor verzi individuale și modului în care acestea
relaționează cu țesutul înconjurător. Obiectivul de investiţii propus va
îmbunătăți articularea, divizarea și conectarea zonelor din țesutul localității
și va oferi structură și organizare zonei urbane a municipiului Bistrița.
o Nivelul scăzut al amenajărilor actuale din amplasamentul studiat precum și
lipsa dotărilor impun realizarea obiectivului prezent de investiție.
o Realizarea parcului din aceasta zona va conduce la creșterea suprafețelor
verzi de la nivelul municipiului pe fondul reintegrării în circuitul urban al
spațiilor reziduale ale acestuia.
o Proiectul ”Amenajare Parc în cadrul complexului sportiv și de agrement
Unirea-Wonderland” va contribui la îmbunătățirea factorilor de mediu și a
condițiilor de viață, precum și la estetizarea aspectului urbanistic al localității.
o Proiectul propus vine în completarea proiectului deja finalizat „Pârtie de schi
Cocoș”, și propune un spațiu pentru agrement, recreere și educație.
o În cazul în care această zonă nu va fi amenajată se va păstra un aspect
inestetic al zonei, neintegrat în context și suprafața de spațiu verde amenajat
destinată locuitorilor municipiului Bistrița se va menține la un nivel scăzut
raportat cererii.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
2.5.1. Obiectiv general
Obiectivul general al prezentei investiții este reconversia, reabilitarea și

includerea în circuitul spațiilor verzi a unui teren degradat, rezidual (neutilizat,
fără valențe estetice și ecologice notabile) prin valorificarea zonei, prin
amenajarea, dotarea cu elemente specifice spațiilor verzi amenajate, cu dotări
și facilități pentru locuitorii întregului oraș, și implicit pentru turiști.
 Investiția va avea un efect de stimulare a locuitorilor Bistriței și a vizitatorilor
externi la desfășurarea activităților turistice și recreative și va avea un aport
semnificativ la creșterea atractivității turistice în județul Bistrița-Năsăud și în
Transilvania.
 Implementarea obiectivului va conduce de asemenea la întărirea relațiilor
bilaterale între autoritățile publice locale și entitățile de cultură din România, în
vederea valorificării patrimoniului natural și cultural local, datorită posibilității
organizării unor tipuri variate de evenimente publice, culturale, educative,
sociale favorizate de noile dotări ale zonei.
 Realizarea reconversiei funcționale a unor terenuri și suprafețe neutilizate,
degradate din zona Complexului sportiv și de agrement Unirea-Wonderland, şi
transformarea lor în zone de agrement și petrecere a timpului liber pentru
comunitate, în spațiu verde cu implicații benefice asupra mediului (reabilitare
terenuri degradate, stabilizare, vegetare).
 Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașului,
regenerării și decontaminării terenului degradat, reducerii poluării aerului și
promovării măsurilor de reducere a zgomotului.
2.5.2. Obiective specifice
Reconversia funcțională a unor terenuri și suprafeţe neutilizate /

degradate din interiorul oraşului, în zona Complexului sportiv și de agrement
Unirea-Wonderland, şi transformarea lor în zone de agrement și petrecere a
timpului liber pentru comunitate.
În acest sens, prin proiect s-au stabilit se următoarele obiective specifice, după
cum urmează:
 amenajare parc pe o suprafață de 75.000 m2 situată în intravilanul municipiului
aprobat prin H.C.L. NR. 136/2013, proprietatea municipiului Bistrița, domeniul
public, conform CF 83018;
 spaţii plantate, cu funcțiunea de parc (vegetația din parc va fi dispusă în stil
peisager și va fi realizată din cât mai multe specii astfel încât să asigure o
importanță botanică, forestieră, peisagistică, didactică și social culturală);

 circulații pietonale/velo dimensionate astfel încât să nu existe conflicte între

pietoni și utilizatorii mijloacelor velo;
 circulațiile vor fi unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate
şi accesul la activitățile permise;
 mobilier urban, de joacă şi odihnă;
 panouri de informare;
 împrejmuirea terenului;
 adăposturi/pergole, grupuri sanitare, spaţii pentru depozitare şi întreţinere;
 amenajarea unei platforme/spațiu pentru depozitarea deșeurilor vegetale și o
stație de compost;
 plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare
categorie de plante;
 alimentarea cu apă va fi asigurată prin captarea unor izvoare dispersate
existente;
 sistem de iluminat și racordarea la energie electrica (sistem de energie
alternativă având în vedere ca nu exista consumatori mari);
 utilizarea speciilor de arbori şi arbuşti adaptate condiţiilor locale;
 dotarea cu camere de supraveghere;
 zone de observare a peisajului având în vedere poziționarea și topografia
terenului, care oferă perspective largi spre municipiul Bistrița și spre
dezvoltările învecinate;
 propunerea unor spații potrivite pentru activități culturale și educative.
2.6. Grupurile țintă de utilizatori
2.6.1. Grup țintă #1: Turiști internaționali și naționali

Stabilirea zonei ca destinație turistică majoră atât pe plan național cât și
internațional. Un punct de atracție internațional care inspiră pe vizitatorii săi prin
transferarea obiceiurilor culturale tradițional într-un mod interactiv.
2.6.2. Grup țintă #2: Familii cu copii, seniori și tineri

Crearea unui parc atractiv pentru familii, pentru petrecerea unui program de zi
întreaga în zonă. Crearea unui mediu sigur și atractiv pentru familii și copii. Viziunea
este ca Parcul să ofere o ambianță vibrantă prin combinarea tehnologiei moderne, a
evenimentelor și pentru a educa toate categoriile de vârstă.
2.6.3. Grup țintă #3: Elevi, liceeni, studenți

Crearea unui parc deschis către școlari, liceeni, studenți - un parc in care elevii
sunt încurajați să exploreze și să experimenteze.
2.6.4. Grup țintă #4. Consumatori de evenimente culturale și sportive majore

Crearea unui parc accesibil evenimentelor culturale și sportive - evenimente
de recunoaștere națională și internațională, infrastructură și dotări de bază pentru a
asigurarea accesului, a igienei, a alimentației publice.

2.6.5. Grup țintă #5. Locuitori ai zonelor rezidențiale din vecinătate.

Locuitorii din imediata vecinătate, zonă rezidențială aflată în continuă
dezvoltare și care în momentul de față nu beneficiază de spații verzi amenajate, vor
putea utiliza spațiul verde propus.
2.6.6. Grup țintă #6. Locuitorii municipiului Bistrița, indiferent de vârstă și

categorie socială.
Municipiul Bistrița, prin implementarea acestui proiect de transformare
/redare/reabilitare/reconversie a unui teren degradat într-un spațiu verde cu valențe
estetice, de mediu și sociale va oferi o zonă cu caractere variate, bază valoroasă
pentru o biodiversitate de nivel înalt. Locuitorii municipiului Bistrița vor beneficia de
acest spațiu cu funcții multiple și adecvate nevoilor lor, de posibilitatea de a
experimenta natura și de a desfășura activități fizice, culturale, sociale.
3. SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC 1 Și 2
3.1. Particularități ale amplasamentului
3.1.1. Descrierea amplasamentului1
Zona de investiție, o suprafață de 75.000 m2 situată în intravilanul municipiului

aprobat prin H.C.L. NR. 136/2013, proprietatea municipiului Bistrița, domeniul public,
conform CF 83018;
Terenul acordat pentru amenajare, cuprinde cca. 7,5 ha de teren, teren
degradat. Terenul este accesat din strada Valea Ghinzii.
Perimetrul stabilit – sursa: Municipiul Bistrița
1 (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de
proprietate, servituți, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică, informaţii/obligații/constrângeri extrase din
documentațiile de urbanism, după caz);

Situația existentă: în prezent peisajul este caracteristic zonei de deal,

pășunilor sărace, terenurilor degradate. Vegetația existentă este săracă, compusă din
peri pădureți amplasați răzleț, vegetație ierboasă specifică pășunilor cu valoare
scăzută de deal; arbuști spontani (Crataegus, etc.).
Delimitarea zonei de intervenție. Sursa: Original
Încadrare în zonă. Sursa: Original

Amplasamentul studiat – situația actuală
Amplasamentul studiat și vecinătăți
Nu există căi de acces amenajate direct spre sit. Nu există amenajate alei
pietonale sau piste velo. Zona nu este dotată cu sistem de iluminat, alimentare cu
apă, mobilier urban, sisteme de informare, elemente decorative.

Compoziția vegetației ierboase existente Vegetație arbustivă identificată pe malul pârâului

de la limita amplasamentului
Căi de acces existente

3.1.2. Relații cu zone învecinate, accese existente și/sau căi de acces posibile
Zona se învecinează cu pădurea în partea de sud, la Nord pășuni, cartiere

rezidențiale, la Vest – viitoarea dezvoltare Muzeul Satului (în prezent teren degradat),
la Est.- pârtia de ski Cocoș în cadrul complexului Wonderland, pășuni.
Suprafața luată în calcul este de 7.5 ha.
Mijloacele de transport care asigură accesibilitatea la imobil sunt:
Mijloc de
Obiectiv de investiții Zonă
transport
Zona de implementare a obiectivului
Mers pe jos(6
de investiţii ”Amenajare parc în cadrul
Zona rezidențială Strada minute)
complexului sportiv și de agrement
Valea Ghinzii Cu mașina (1
Unirea-Wonderland, Municipiul
minut)
Bistrița”
Zona de implementare a obiectivului
Mers pe jos (27
de investiţii ”Amenajare parc în cadrul
Zona rezidențială Unirea, minute)
complexului sportiv și de agrement
Strada Unirii Cu mașina (9
Unirea-Wonderland, Municipiul
minute)
Bistrița”
Linia 1 autobuz
Zona de implementare a obiectivului Linia 2 autobuz
de investiţii ”Amenajare parc în cadrul Linia 1B autobuz
Strada Libertății și stațiile
complexului sportiv și de agrement Linia 5 autobuz
implicite
Unirea-Wonderland, Municipiul Cu mașina – până
Bistrița” pe strada Valea
Ghinzii
Dus: str. Rodnei - str. Gării -
b-dul. Decebal - str.
Zona de implementare a obiectivului Năsăudului - str. Avram Cu mașina – până
de investiţii ”Amenajare parc în cadrul Iancu - str. Valea Ghinzii – pe strada Valea
complexului sportiv și de agrement GHINDA Întors: GHINDA - Ghinzii
Unirea-Wonderland, Municipiul str. Valea Ghinzii –str. Avram
Bistrița” Iancu - str. Năsăudului - b- Linia 9
dul. Decebal - str. Gării - str.
Rodnei
Distanța la care este situat față de cea mai apropiată zonă locuită (zonă
rezidențială/de birouri/zonă pietonală):
Zonă locuită
Distanță dintre
Obiectiv de investiții (zonă rezidențială/de
cele două puncte
birouri/zonă pietonală)
Obiectivului de investiţii
”Amenajare parc în cadrul
Zonă rezidențială Strada
complexului sportiv și de 450 m
Valea Ghinzii
agrement Unirea-Wonderland,
Municipiul Bistrița”
Obiectivului de investiţii
”Amenajare parc în cadrul Zona de agrement pârtia de
complexului sportiv și de ski Cocoș, complex 500 m
agrement Unirea-Wonderland, Wonderland
Municipiul Bistrița”

Studiu de trafic - Impact urbanistic. Sursa: Plan de Mobilitate Urbană, Bistrița, 2017
Referitor la relațiile cu diferite zone din Bistrița există proiecte prevăzute

pentru orizontul de timp 2015-2020 au în vedere reabilitarea podurilor existente peste
râul Bistrița, crearea de trasee noi de transport public pentru acoperirea zonelor cu
transport public deficitar precum o legătură între str. Năsăudului (Spitalul Județean)
și str. Valea Ghinzii (pârtia de ski Cocoș), precum și amenajarea unor străzi în zonele

noi de locuințe la Sud de râul Bistrița, inclusiv drumuri de acces și utilități aferente
amplasamentului complexului sportiv polivalent din Municipiul Bistrița.
Utilizare existentă a vecinătăților amplasamentului studiat

3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau
construite
Versantul dealului pe care va fi amplasată investiția are o orientare nordică.
Sursa: Cadastrul spațiilor verzi - Bistrița
3.1.4. Surse de poluare existente în zonă
La nivelul municipiului Bistriţa, principalele surse de emisii de dioxid de carbon

în atmosferă sunt reprezentate de transportul auto şi arderile industriale şi
neindustriale. Poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii
combustibililor şi infrastructurii rutiere. Substanţele poluante care însoțesc circulația
rutieră se diferenţiază astfel:
• cele evacuate prin circuitul de eșapament, constând din gaze de ardere şi din
aditivi ai carburanților şi lubrifianților;
• cele rezultate prin frecare si uzură, sub formă de particule/aerosoli, de
proveniență şi de compoziție diversă (din calea de rulare, din pneuri etc).

Principalii poluanți eliminați prin gazele de evacuare sunt: monoxidul de carbon

(CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi parafinice şi aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO,
SO2) – în cazul alimentării cu motorină – particule şi plumb – în cazul alimentării cu
benzină cu plumb.
Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în
asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, ca principală sursă de
poluare a mediului ambiental sunt indicate autovehiculele, de către 74,2% din
respondenți, deșeurile menajere/groapa de gunoi, de către 56,2% din respondenţi şi
activitatea industrială (ROMBAT, RAAL, ARIO, etc.), de către 56% din respondenți.
În ceea ce privește poluarea industrială, 4,7% dintre respondenți consideră că
aceasta este foarte ridicată, iar 27,5 % dintre respondenți indica o poluare ridicată.
Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient
epurate evacuate de R.A.J.A. “AQUABIS “, staţia de epurare nefiind prevăzută cu
treaptă terțiară pentru nutrienţi (NH4+- N). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa
este afectată de influenţa antropică coroborată cu fondul natural, care determină
depășiri la ionii generali şi metale.
În ceea ce privește volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de
pe teritoriul municipiului Bistriţa prin sistemul de canalizare, nu toate apele uzate
generate din activitățile productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe
dintre ele ajungând direct în emisarul natural, iar pe de altă parte rețeaua de
canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului.
Surse de poluarea a solului:
- utilizarea îngrășămintelor chimice;
- utilizarea substanţelor fitosanitare;
- depozitarea deșeurilor;
- poluarea solurilor ca urmare a activităților miniere şi industriale;
- poluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate;
Deteriorarea caracteristicilor şi funcțiilor solurilor, respectiv a capacității lor
bioproductive, reprezintă restricții ale utilizării acestora, determinate fie de factori
naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice,
agricole şi industriale. În multe cazuri, acești factori pot acţiona sinergic, având ca
efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcțiilor acestora.
Datorită aşezării sale la interferența unor structuri geomorfologice diferite, cu o
largă diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic
afectat de toate categoriile de factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de
soluri, există procente ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi
inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene.
Principala sursă de zgomot ambiental este traficul, în special traficul rutier, însă
nu doar poluarea sonoră stradală este deranjantă, ci şi cea produsă de activităţile
industriale, comerciale, obiectele electrocasnice din gospodării sau de vecinii
gălăgioși.

3.1.5. Date climatice și particularități de relief
Ca localizare geografică judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în jumătatea

septemtrională a Transilvaniei, între paralelele de 47°10’ şi 46°48’ latitudine nordică
şi meridianele 23°27’ şi 25°36’ longitudine estică, învecinându-se cu județele
Maramureș în Nord, Mureş în Sud, Suceava în Est şi Cluj în Vest. În limitele sale
înglobează o suprafaţă de 5305 km2, reprezentând 2,2% din teritoriul ţării. În cadrul
judeţului depresiunea Bistriţei este situată în partea central-sudică a acestuia şi este
cuprinsă între paralelele de 47°10’ şi 46°06’ latitudine nordică şi meridianele 24°29’ şi
4°31’ longitudine estică. Această depresiune are mai mult aspectul unui culoar
depresionar ce se leagă strâns atât sub aspect geografic cât şi morfologic cu vastul
culoar al Bârgaielor ce se întinde de la Tiha Bârgăului până în localitatea Livezile.
Depresiunea Bistriţei are o lungime de aproximativ 8 km, o lățime maximă de 2,5 km,
iar lăţimea medie de 2,0 km.
Particularitățile reliefului
Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud asemănător unui vast amfiteatru natural
sprijinit pe povârnișul vestic al grupei nordice a Carpaților Orientali, coboară ca
altitudine spre sud-vest prezentând doar două din cele trei trepte majore de relief
(munți şi dealuri) lipsind câmpia care este suplinită, parţial, de luncile largi ale văilor
principale. În contextul acestor aspecte ale reliefului se încadrează şi depresiunea
Bistriţei, fiind mărginită la est şi sud-vest de Dealurile Ghindei şi Budacului, iar la sud-
vest, vest şi nord-vest de Dealurile Sigmirului şi Târgului. Aceste forme de relief nu
depăşesc de 600 m. Altitudinea medie a depresiunii Bistriţa este de 360 m.
Dealurile Ghindei constituie o zonă deluroasă înaltă care împreună cu Dealurile
Bundacului despart depresiunea Bistriței de depresiunea Bundacului. Altitudinea
medie a acestor dealuri cuprinsă între 550 şi 600 m, fiind cu 200-250 m mai înalte faţă
de fundul depresiunii Bistriţei. Dealurile Sigmirului închid depresiunea în partea de
sud-vest şi vest şi sunt cele mai fragmentate şi mai reduse ca înălțime (450-500 m).
În partea de nord-vest depresiunea este închisă de Dealurile Târgului care formează
o culme înaltă pe direcţia sud-vest – nord-est separând-o de depresiunea Dumitrei,
cu o altitudine medie de 550-650 m dominând depresiunea cu 250-300 m înălțime.
Clima - caracterizare generală
În funcţie de poziția geografică judeţul Bistriţa-Năsăud se situează în sectorul
cu climă continentală moderată, cu influențe ale maselor de aer dinspre oceanul
Atlantic dar şi cu pătrunderi temporare, mai ales iarna, de aer polar maritim.
Cea mai mare parte a judeţului este situată în zona climatului de dealuri, care
caracterizează şi depresiunea Bistriţei cu o climă temperat continentală cu veri umede
şi relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci. Temperatura medie
anuală în Bistriţa este de 8,3°C, maxima absolută fiind înregistrată la data de 16
august 1952 şi a fost de 37,6°C, iar minima absolută a fost la data de 18 ianuarie
1963, având valoarea de -33,8°C. luna cea mai rece este ianuarie cu o medie anuală
de -4,7°C iar cea mai caldă lună este iulie cu o medie anuală de 18,9°C.
Data medie de apariţie a primului îngheţ este în jurul datei de 4 octombrie, iar
ultimul îngheţ în jurul datei de 29 aprilie, durata intervalului fără îngheţ fiind de 158
zile. Numărul mediu al zilelor de vară este de 52 iar al celor de iarnă de 33.

Vânturile dominante sunt din sectorul vestic în timpul verii şi din sectorul nord-
estic iarna, la care se adaugă frecventele brize de vale şi de munte. Precipitaţiile
atmosferice pe cuprinsul judeţului variază între 650 m în partea de sud, până la 1200
mm şi chiar mai ridicată în partea de nord la poalele munților Bârgău, Rodnei şi
Căliman. La Bistriţa media anuală a precipitațiilor este de 680 mm. Luna cea mai
ploioasă este iunie (90 mm) şi cea mai secetoasă este februarie (20 mm). Durata
medie a stratului de zăpadă în depresiunea Bistriţei este de 65 de zile, faţă de 55 zile
în sudul judeţului şi 100 de zile în partea nordică a acestuia, în zonele montane.
Hidrografia
Resursele de apă ale judeţului Bistriţa-Năsăud sunt reprezentate de apele
subterane (freatice şi de adâncime) şi superficiale (râuri şi lacuri). Apele subterane –
se găsesc în sedimentele fluviatile, grohotişuri, depozite deluvial-coluviale şi conuri
de dejecție. Prin amestec cu apele vadoase descendente, acestea participă la
alimentarea numeroaselor complexe hidrominerale, mai cu seamă pe Valea
Someşului Mare şi Valea Ilvei. Apele superficiale – sunt reprezentate de râuri şi lacuri.
Cele mai importante râuri sunt Someşul Mare, Șieul, Ilva şi Bistriţa Ardeleană,
aceasta din urmă străbătând depresiunea Bistriţei. Someşul Mare are un debit mediu
la ieșirea în județ de 48,5 m3/s, Șieul de 15,60 m3/s, iar Bistriţa de 7,35 m3/s. Aportul
energetic al unor râuri de munte este în plină valorificare prin amenajarea de lacuri
de acumulare cu întrebuințare hidroenergetică (Colibița). Lacurile de munte mai
importante sunt: Lala şi Buhăescu în Munții Rodnei şi Tăul Zânelor în Călimani. În
partea sudică a judeţului sunt lacuri amenajate pentru piscicultură (Brăteni, Târgu şi
Manic).
Vegetaţia şi solurile
Vegetaţia – pe cuprinsul judeţului respectă în mare măsură particularitățile
reliefului în trepte, dispunându-se zonal dar şi cu particularități legate de topoclimat,
orientarea culmilor muntoase, expoziţie etc. Vegetaţia naturală este constituită din
pajişti alpine, jnepenișuri, păduri de conifere, păduri de foioase şi fâneţe naturale.
Vegetaţia cultivată constă, în principal, din cereale, plante tehnice şi plante de
nutreț pentru animale. De remarcat că pe teritoriul judeţului se află întinse plantaţii de
pomi fructiferi şi în mai mică măsură de viță de vie. În general terenurile agricole se
întind de la baza etajului forestier dar deseori pătrund în cadrul acesteia chiar până la
900-1000 m altitudine. Dealurile ce mărginesc depresiunea Bistriţei sunt în mare parte
acoperite cu pădure de stejar (Quercus robur) şi în amestec cu gorunul (Quercus
petraea), sau fagul (Fagus silvatica). Fundul depresiunii Bistriţa este cultivat în special
cu cereale şi legume, iar pe pantele dealurilor cu expoziţie estică, sudică şi sud-
vestică, ce mărginesc această depresiune cu plantaţii de pomi fructiferi.
Solurile – pe cuprinsul judeţului se diferenţiază în funcţie de relief şi de modul
de formare. Astfel în zona montană predomină solurile brune acide şi brune luvice
folosite pentru păduri, păşuni şi fâneţe. Aceste tipuri de soluri necesită măsuri de
fertilizare a pajiștilor şi prevenire a eroziunii. În zona de dealuri predomină solurile
podzolice argilo-iluviale şi solurile brune luvice care sunt folosite pentru pajişti, păduri
şi plantaţii de pomi fructiferi. Şi aceste soluri au nevoie de fertilizare şi de protecţie
contra eroziunii. În zonele depresionare, ca de altfel şi în depresiunea Bistriţei,
predomină solurile argilo-marnoase şi argilo-iluviale care sunt cultivate predominant

cu cereale, plante tehnice şi legume. Aceste soluri impun măsuri de fertilizare precum
şi măsuri de prevenire a excesului de umiditate, prin drenaje sau irigaţii în perioada
secetoasă.
Temperatura aerului. Temperatura este o mărime care variază continuu de la
un punct la altul, astfel încât, în funcţie de locația în care este măsurată poate
prezenta diferențe notabile faţă de valorile raportate la stațiile meteorologice din
proximitate. De exemplu, în cursul zilelor însorite de vară, temperatura măsurată în
intersecțiile aglomerate este simțitor mai ridicată decât cea măsurată în adăpostul
meteorologic. Din tabelul 1 reiese că valorile temperaturilor medii anuale din ultimii 10
ani (perioada 2002-2011) sunt cuprinse între 8.3 şi 10.31ºC. De asemenea se poate
observa, din același tabel 1, că temperaturile medii lunare din perioada 2002-2011
sunt reprezentate şi de valori negative fiind cuprinse între -2.91 şi 20.28°C.
Tabel 1.
Regimul termic (oC) la Bistrita (2002-2011)
Temperatura
Septembrie
Decembrie
Octombrie
Anul/Luna
Noiembrie
medie anuală
Februarie
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
Iunie
Iulie
Mai
2002 -4.2 2.3 5.5 9.8 16.8 19 22.3 19.3 14.3 8.8 5.1 -3.5 9.6
2003 -3.3 -6.5 1.9 8.1 19.2 20.1 19.9 20.3 13.8 7.2 4.7 -1.7 8.6
2004 -4.5 -2.6 3.8 10.5 13.2 7.8 19.7 18.8 13.5 10.0 4.1 -0.4 8.7
2005 -2.8 -4.4 0.4 9.6 15.6 16.9 19.4 18.9 15.3 9.0 2.5 -0.9 8.3
2006 -6.5 -3.0 2.8 10.6 13.9 7.6 20.5 18.3 15.1 9.1 3.1 0.8 8.5
2007 1.8 1.7 7.0 9.9 17.0 20.0 21.2 20.1 9.9 9.1 2.0 -2.4 9.8
2008 -2.0 0.3 5.0 10.4 15.1 19.0 19.0 20.0 13.4 9.6 3.6 0.9 9.5
2009 -1.9 -0.3 3.0 12.5 15.4 18.6 20.8 20.0 16.3 9.4 5.9 0.7 10.0
2010 -2.8 1.1 3.6 10.0 15.4 18.9 20.4 20.7 13.8 6.4 7.2 -1.4 9.4
2011 -2.9 -2.6 4.3 10.0 15.4 18.9 19.6 19.8 10.31
Temperatura medie lunară în perioada 2002-2011
-2.91 -1.4 3.73 10.14 15.7 16.68 20.28 19.62 13.93 8.73 4.24 -
0.87
Sursa: Centrul Meteorologic Regional Nord Cluj-Napoca, Stația Meteorologică Județeană
Bistrița-Năsăud
Temperatura maximă absolută înregistrată în oraşul Bistriţa, în perioada

analizată a fost de a fost de 37.2oC, în luna iulie, 2007 (tabel 2) iar temperatura
minimă absolută înregistrată a fost -25,8oC. în luna februarie, 2004 (tabel 3). Cea mai
mică temperatură înregistrată în perioada 2002-2011, a avut loc în anul 2004, în luna
februarie, când temperatura a coborât până la -25,8oC. Lunile când sunt posibile
coborâri foarte mari de temperatură (sub -20oC) sunt mai ales ianuarie şi februarie,
uneori şi decembrie. În lunile iunie, iulie şi august temperaturile nu au coborât sub 0oC
în anii analizați. Prin compararea maximelor absolute înregistrate în perioadele 2002-
2011 cele mai mari temperaturi s-au înregistrat în lunile iulie şi august, iar cele mai
mici temperaturi în lunile decembrie şi ianuarie.

Tabel 2.
Temperaturile maxime absolute (oC) lunare şi anuale înregistrate la Bistriţa în perioada
2002-2011
Maxima
Septembrie
Decembrie
Octombrie
absolută
Anul/Luna
Noiembrie
Februarie
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
Iunie
anuală
Iulie
Mai
2002 11.6 12.1 19.8 21.7 30.4 33.4 35.1 29.2 28.6 21.8 21.6 11.8 35.1
2003 7.0 6.8 18.5 26.4 31.6 31.7 33.4 33.8 31.0 23.3 22.5 12.1 33.8
2004 6.2 10.9 20.5 24.0 25.7 29.8 35.0 30.8 27.5 22.5 23.2 14.0 35.0
2005 9.1 11.1 18.4 23.9 30.2 29.4 33.7 32.1 27.6 25.4 16.6 14.4 33.7
2006 7.1 14.9 19.7 23.8 31.4 30.9 31.0 31.9 26.4 27.6 16.0 18.0 31.9
2007 10.6 11.1 19.1 23.7 31.3 32.5 37.2 35.6 26.8 22.8 15.9 13.8 37.2
2008 10.9 16.1 17.3 23.7 28.4 30.2 32.0 33.9 33.6 23.9 23.9 15.9 33.9
2009 13.3 16.0 20.3 24.3 29.5 31.2 33.4 34.4 28.5 26.3 21.2 13.8 34.4
2010 16.0 14.9 20.7 22.9 28.1 32.6 32.4 34.7 25.5 19.6 23.5 13.2 34.7
2011 9.7 12.4 20.8 23.7 29.4 32.0 33.4 33.7 33.7
Maxima absolută lunară în perioada 2002-2011
16 16.1 20.8 26.4 31.6 33.4 37.2 33.9 33.6 27.6 23.9 18.0
Bistrița-Năsăud
În tabelul 3, care prezintă temperaturile minime absolute lunare şi anuale, se

poate observa că în primele patru şi ultimele trei luni ale anului s-au înregistrat
temperaturi sub 0oC, în timp ce în luna mai înghețuri au survenit numai în anii 2007-
2009, iar în luna septembrie în anii 2006-2009.
10
5
Temperatura minimă absolută
0
-5
-10
°C
-15
-20
-25
-30
Ian. Febr. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.
Minima absolută lunară din perioada
-25.2 -25.8 -17.3 -5.2 -3.1 4.3 6.4 4.2 -0.4 -6.8 -11.5 -23.6
2002-2011
Figura 1. Minima absolută lunară din perioada 2001-2011
Precipitaţiile atmosferice. Tabelul 4 prezintă date referitoare la regimul

pluviometric din orașul Bistriţa din perioada 2002-2011. În ceea ce privește cantitatea
de precipitaţii anuale, cele mai multe precipitaţii s-au înregistrat în anul 2007, şi anume
974.4 mm, iar cel mai secetos an a fost 2011, cu numai 403.5 mm precipitaţii.
Există o creştere a cantității de precipitaţii anuale, în comparație cu perioada
1901-2000. Media anuală a precipitațiilor din perioada 1901-2000 a fost de 48.58, în
2002-2011, aceasta a crescut atingând valoarea de 60.95 mm. Cantitățile medii
lunare de precipitaţii se repartizează diferit de la o lună la alta. Se remarcă un maxim
în iulie şi un minim în februarie. Datele ne arată că cea mai ploioasă lună din ultimii

10 ani, în Bistriţa, a fost luna iulie, cu o cantitate de 93.7 mm precipitaţii, în timp ce

cea mai secetoasă lună tot din această perioadă a fost februarie, cu numai 39.6 mm.
În perioada 1901-2000, cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în
luna iunie (90 mm), iar cea mai mică cantitate în luna ianuarie (26,3 mm). Cele mai
mari cantităţi de precipitaţii cad în timpul verii.
Tabel 3.
Temperaturile minime absolute (oC) lunare şi anuale înregistrate la Bistriţa în perioada 2001-2011
Minima
Septembrie
Decembrie
Octombrie
Anul/Luna
Noiembrie
Februarie
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
absolută
Iunie
Iulie
Mai
anuală
2002 -20.3 -6.0 -5.2 -5.2 6.4 4.3 9.5 9.8 3.1 -2.5 -3.4 -23.6 -23.6
2003 -22.2 -18.7 -11.0 -4.9 3.5 6.1 9.2 4.6 0.2 -5.2 -5.8 -15.8 -22.2
2004 -18.9 -25.8 -13.8 -2.5 2.5 7.4 8.0 8.1 -0.4 -3.3 -8.5 -12.8 -25.8
2005 -17.5 -22.6 -17.3 -4.4 1.0 6.6 9.4 6.7 5.0 -5.7 -11.5 -14.0 -22.6
2006 -25.2 -22.2 -11.5 -1,6 3.3 5.3 6.4 9.2 3.2 -6.2 -9.0 -11.8 -25.2
2007 -12.7 -12.0 -4.4 -2.2 -3.1 7.4 8.8 10.4 2.9 -4.1 -9.2 -11,7 -12.7
2008 -14.5 -14.4 -5.3 0.2 2.2 6.9 9.0 4.2 1.9 -1.3 -8.6 -12.0 -14.5
2009 -16.3 -10.6 -6.8 -1.2 -0.7 6.1 7.5 9.6 5.5 -0.9 -7.7 -16.0 -16.3
2010 -19.2 -12.5 -11.3 -1.4 6.0 7.4 10.4 6.9 3.7 -6.8 -6.3 -18.5 -19.2
2011 -18.6 -17.2 -9.7 -1.9 -1.6 6.7 7.7 7.7 -18.6
Minima absolută lunară din perioada 2002-2011
-25.2 -25.8 -17.3 -5.2 -3.1 4.3 6.4 4.2 -0.4 -6.8 -11.5 -23.6

Bistrița-Năsăud
40
35
30
Temperatura ºC
25
20
15
10
5
0
Figura 2. Maxima absolute lunară în perioada 2002-2011
1000
900
800
Precipitaţii (mm)
700
600
500
400
300
200
100
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Suma precipitațiilor anuală 572.7 455.2 760 879.2 806 947.4 771.1 661.5 856.3 403.5
Figura 3. Suma precipitațiilor anuală în perioada 2002-2011

Tabel 4.
Regimul pluviometric (mm) în Bistriţa (2002-2011)
Anul/Luna
Media
Septembrie
Februarie
Noiembrie
Octombrie
Decembrie
Suma
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
cantităților de
Iunie
Iulie
Mai
precipitațiilor
precipitaţii /
anuală
an
2002 38.5 51.2 30.3 14.0 29.2 71.5 44.8 48.3 86.0 73.1 35.8 50.0 47.72 572.7
2003 54.8 15.6 10.4 37.6 17.4 12.2 90.8 22.2 43.7 85.0 36.5 28.9 37.92 455.2
2004 51.9 59.1 54.7 58.5 82.5 35.6 110.4 80.9 59.6 29.1 101.9 36.8 63.41 760.0
2005 43.5 43.5 51.9 68.1 75.6 94.7 166.9 190.8 30.6 5.3 39.1 69.2 73.26 879.2
2006 34.4 38.5 79.7 79.5 107.3 120.1 51.2 166.6 11.6 39.8 60.5 16.8 67.16 806.0
2007 113.5 58.9 59.7 26.1 101.6 38.2 87.4 167.9 114.0 89.3 72.4 18.4 78.95 947.4
2008 27.9 11.1 112.1 71.7 89.2 79.9 140.6 18.8 51.4 52.8 55.8 59.8 64.25 771.1
2009 17.0 36.7 52.2 8.9 75.6 92.0 28.2 101.8 6.6 121.1 56.0 65.4 55.12 661.5
2010 71.3 51.7 38.1 72.4 153.0 133.6 86.2 34.0 74.6 29.8 26.5 85.1 71.35 856.3
2011 31.8 29.3 17.2 32.4 34.2 106.2 130.0 22.4 50.43 403.5
Media precipitațiilor lunare în perioada 2002-2011
48.5 39.6 50.6 46.9 76.6 78.4 93.7 85.4 53.1 58.4 53.8 47.8
Media precipitațiilor lunare în perioada 1901-2000*
26.3 26.4 25.4 46.4 74.4 90 79 72.7 42.7 37.5 31.6 30.6
Sursa: Centrul Meteorologic Regional Nord Cluj-Napoca, Stația Meteorologică Județeană Bistrița-
Năsăud
Media precipitațiilor lunare în perioada 2002-2011

Media precipitaţiilor lunare în perioada 1901-2000*
100
80
Precipitaţii (mm)
60
40
20
Luna
Figura 4. Media precipitațiilor lunare în perioadele 2002-2011 şi 1901-2000*
Umiditatea relativă a aerului. În tabelul 5 este prezentată umiditatea relativă

a aerului din ultimii 10 ani. Din datele prezentate se observă că umiditatea relativă a
aerului se încadrează între 56% şi 90%. Cea mai mică umiditate atmosferică s-a
înregistrat în anul 2003 (71%), iar cea mai mare în anul 2010 (79%). În relație cu cele
două maxime şi două minime, bine conturate în regiunea deluroasă (maxima
principală apare în luna decembrie (88%), iar secundară în mai-iunie (68%))
observăm din valorile mediilor lunare ale umidității atmosferice în perioada 2002-
2011, la Bistriţa, că cea mai mică umiditate atmosferică se înregistrează în luna aprilie

(64.00%), în timp ce cea mai mare în lunile decembrie şi ianuarie (85.00%). Media
umidității atmosferice pe cei 10 ani este 75,02%.
Tabel 5.
Umiditatea relativă a aerului (%) în Bistriţa (2002-2011)
Media anuală
Septembrie
Decembrie
Octombrie
Anul/Luna
Noiembrie
Februarie
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
umidității
Iunie
Iulie
Mai
atmosferice
2002 88 85 74 74 74 76 74 74 76 83 83 78 78
2003 87 76 70 58 58 58 69 60 69 81 83 82 71
2004 84 80 71 60 68 64 70 74 77 77 83 85 74
2005 84 77 70 65 68 69 73 77 73 76 81 85 75
2006 78 81 74 71 67 73 67 78 75 81 89 87 77
2007 86 80 64 56 65 64 63 74 81 80 81 88 74
2008 84 79 75 70 70 71 73 70 76 82 84 83 76
2009 82 84 75 52 61 69 66 69 65 80 87 85 73
2010 84 82 74 70 77 77 79 76 84 79 79 89 79
2011 90 85 66 60 66 69 77 72 73.12
Media lunară a umidității atmosferice
85 81 71 64 67 69 71 72 75 80 83 85
Năsăud
Media anuală a umidității …
80
Umiditatea atmosferică
78
76
74
%
72
70
68
66
Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Figura 5. Media anuală umidității atmosferice în perioada 2002-2011
Media lunară a umidității atmosferice

Umiditatea relativă a aerului %
100
50
Luna
Figura 6. Media lunară umidității atmosferice în perioada 2002-2011
Durata de strălucire a soarelui. În tabelul 6. sunt prezentate date referitoare

la durata de strălucire a soarelui în Bistriţa în perioada 2002-2011. Suma anuală a
duratei de strălucire a soarelui se încadrează între 1939.2 ore (în anul 2010) şi 2312.6

ore (în anul 2003). Mediile lunare se încadrează între 56.0 şi 277.4. Luna cu cea mai
lungă durată de strălucire a soarelui este august (277.4 ore), în timp ce în luna
decembrie soarele strălucește cel mai puţin (numai 56 ore). Media duratei de
strălucire a soarelui pe cei 10 ani analizați este 2083.63 ore, ceea ce corespunde cu
173,63 ore pentru fiecare lună.
Tabel 6.
Durata de strălucire a soarelui (h) în Bistriţa (2002-2011)
Suma Media
Decembrie
Octombrie
Anul/Luna
Noiembrie
Septembrie
Februarie
duratei de strălucirii
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
Iunie
Iulie
Mai
strălucire a soarelui /
soarelui lună
2002 55.7 109.7 190.3 214.8 282.9 276.3 263.5 238.8 131.2 123.0 91.8 82.0 2060.0 171.7
2003 47.7 139.6 172.5 215.2 321.5 321.5 235.6 325.4 193.5 103.1 133.6 103.4 2312.6 192.7
2004 55.8 76.1 144.8 221.6 243.9 278.7 242.5 267.2 178.4 191.3 86.3 42.3 2028.9 169.1
2005 81.1 99.8 169.5 155.1 229.4 267.0 252.2 220.0 217.5 221.3 142.8 42.1 2097.8 174.8
2006 122.0 62.1 108.0 158.8 230.3 237.4 315.5 227.4 230.9 203.7 81.9 60.9 2038.9 169.9
2007 46.7 85.2 193.0 283.0 254.3 325.6 325.6 243.5 193.1 164.7 76.8 35.1 2226.6 185.6
2008 102.5 124.5 122.4 146.8 268.6 267.3 282.1 330.1 150.6 189.4 125.9 76.1 2186.3 182.2
2009 63.9 72.1 123.7 303.3 302.0 273.5 341.6 288.8 226.0 132.0 75.2 32.3 2234.4 186.2
2010 84.0 70.5 153.0 187.9 181.9 216.9 240.2 303.5 166.6 188.4 116.2 30.1 1939.2 161.6
2011 82.7 73.2 192.6 232.7 274.8 270.3 256.5 328.8 1711.6 214.0
Media lunară a duratei de strălucire a soarelui
74.2 91.3 157.0 211.9 259.0 273.5 275.5 277.4 187.5 168.5 103.4 56.0
Năsăud
Durata de srălucire a soarelui
300
200
(ore)
100
0
Luna
Media lunară a duratei de strălucire a soarelui
Figura 7. Media lunară a duratei de strălucire a soarelui în perioada 2002-2011

Regimul eolian. Regimul vânturilor în orașul Bistriţa este determinat de
principalii centrii de acţiune atmosferică din emisfera nordică şi anume: anticiclonul
Azorelor, minima Islandeză, anticiclonul Euroasiatic şi minima Mediteraneană.
Vanturile dominante bat din sectorul vestic - în timpul verii şi din cel nord-estic- iarna.
Vânturi locale (brizele de vară şi cele de munte) pot apărea datorită încălzirii
diferențiate a maselor de aer în zonele depresionare şi masivele muntoase. Analizând
datele din tabelul 7. putem observa că media vitezei vântului în orașul Bistriţa se
încadrează între 1,2 m/s şi 1,9 m/s. În figura 8., care prezintă media anuală a vitezei
vântului, se observă valoarea minimă a fost înregistrată în anii 2002 şi 2011 şi a fost

de 1.2 m/s, în timp ce valoarea maximă, de 1.7 m/s, a fost înregistrată în anul 2003.
Prin analizarea mediei lunare a vitezei vântului (figura 9.), se poate vedea că în luna
aprilie vântul bate cu o viteză medie de 1.9 m/s, în timp ce în luna ianuarie aceasta
scade până la 1,1 m/s.
Tabel 7.
Viteza vântului (m/s) în Bistriţa în ultimii 10 ani (2002-2011)
Septembrie
Decembrie
Octombrie
Anul/Luna
Noiembrie
Februarie
Ianuarie
August
Aprilie
Martie
Media anuală a vitezei vântului
Iunie
Iulie
Mai
2002 0.2 0.5 1.3 1.6 1.1 1.2 1.4 1.5 1.5 1.3 1.3 1.3 1.2
2003 0.9 1.2 1.4 2.7 2.0 1.9 1.9 2.0 1,9 1.4 1.4 1.3 1.7
2004 1.1 1.4 1.6 2.1 2.0 1.8 1.7 1.8 1.4 1.5 1.6 1.3 1.6
2005 1.5 1.3 2.0 2.1 1.8 1.8 1.7 1.4 1.8 1.4 1.2 1.4 1.6
2006 1.2 1.3 2.1 1.9 1.8 1.6 1.9 1.4 1.4 1.2 1.0 1.1 1.5
2007 1.4 1.5 1.9 2.0 2.1 1.8 1.7 1.6 1.3 1.5 1.6 1.1 1.6
2008 1.0 1.1 1.8 1.8 1.7 1.6 1.5 1.5 1.5 1.1 1.1 1.1 1.4
2009 1.2 1.2 1.5 1.8 1.7 1.6 1.6 1.5 1.5 1.4 0.9 1.2 1.4
2010 1.2 1.1 1.5 1.5 1.4 1.4 1.4 1.3 1.3 1.2 1.2 1.0 1.3
2011 0.8 1.1 1.5 1.8 1.3 1.4 0.7 0.6 1.2
Media lunară a vitezei vântului / Monthly average of wind speed
1.1 1.2 1.7 1.9 1.7 1.6 1.6 1.5 1.5 1.3 1.3 1.2
Năsăud
Media anuală a vitezei vântului

1.8
Viteza vântului (m/s)
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
Figura 8. Media anuală a vitezei vântului în perioada 2002-2011
Alte date climatice. Durata medie a stratului de zăpadă în depresiunea

Bistriţei este de 65 de zile, faţă de 55 zile în sudul judeţului şi 100 de zile în partea
nordică a acestuia, în zonele montane. Ceața şi grindina au o frecvență redusă în
zona Bistriţei. Tabelul 8. prezintă date referitoare la numărul de zile cu brumă şi
numărul de zile cu grindină în perioada 2002-2011. Astfel, în cei 10 ani analizați, în
această localitate, în 702 de zile s-a înregistrat brumă, iar în 7 zile a căzut grindină.
Din datele prezentate în figura 10 rezultă că anul cu cele mai multe zile cu brumă a
fost anul 2003 (90 zile) urmat de anii 2005 şi 2008 (84 zile). Anul 2011 a beneficiat de
un număr foarte redus de zile cu brumă (47 zile). În ceea ce priveşte grindina, în anii
2004, 2005, 2006, 2007, 2009, 2010 şi 2011 s-au semnalat căderi de grindină, în timp
ce în anii 2002, 2003 şi 2008 nu s-a raportat deloc grindină. Tabelul 9. prezintă date

referitoare la numărul de zile în care a plouat, a nins sau s-a înregistrat furtună pe
teritoriul localității Bistriţa, în perioada 2002-2011.
Media lunară a vitezei vântului
2
1.8
Viteza vântului (m/s)
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Luna
Figura 9. Media lunară a vitezei vântului în perioada 2002-2011
Zile cu ploaie. Dintre cei trei factori prezentați cel mai important este numărul
de zile cu ploaie. Din datele prezentate în tabelul 9 se observă că anii cu cele mai
mari cantităţi de precipitaţii sunt 2007 (947.3 mm), urmat de anul 2005 (879.2 mm) şi
2010 (856.3 mm). Din punct de vedere al numărului de zile în care s-au înregistrat
ploi, pe primele locuri sunt situați anii 2010 (152 zile), 2008 (140 zile) şi 2002 (143
zile).
Zile cu zăpadă. În perioada analizată numărul zilelor în care a nins într-un an
este cuprins între 22-51. Astfel în anul 2005 a nins în 51 de zile, în timp ce în anul
2008 s-a înregistrat ninsoare în numai 22 de zile. Dacă privim aceste date procentual,
se observă că în anul 2005 a nins într-un procent de 13.97 % din totalul de zile ale
anului în timp ce în 2008 într-un procent de numai 6,2%.
Tabel 8.
Numărul de zile cu brumă şi grindină în Bistriţa
Total zile în 10 ani

2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
Anul
Zile cu brumă 74 90 56 84 67 68 84 63 69 47 702

Zile cu grindină 0 0 2 1 1 2 0 1 1 1 9
Bistrița-Năsăud
Tabel 9.
Date privind numărul de zile cu ploaie, zăpadă şi furtună în Bistriţa (2002-2011)
Anul / Year 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total zile pe 10 ani

Zile
Zile
Zile
Zile
Zile
Zile
Zile
Zile cu:
Zile
Zile
%
%
Zile
Ploaie 143 39.1 101 27.67 138 37.8 128 35.06 127 34.79 139 38.08 140 38.35 123 33.69 152 41.64 84 23.01 1275
Zăpadă 25 6.84 37 10.1 48 13.1 51 13.97 41 11.23 31 8.49 22 6.02 50 13.69 47 12.87 16 4.38 368
Furtună 44 12.05 32 8.76 45 12.32 47 12.87 43 11.78 51 13.97 41 11.23 46 12.60 40 10.95 41 11.23 430
Bistrița-Năsăud

Zile cu furtună. În cei 10 ani analizați din punct de vedere meteorologic, în

oraşul Bistriţa s-au înregistrat 430 zile cu furtună. Cele mai multe zile în care s-a
înregistrat furtună au avut loc în anul 2007 (51 de zile), în timp ce cel mai liniștit an
din acest punct de vedere a fost anul 2003 (cu 32 de zile cu furtună).
Zile cu brumă Zile cu grindină

100
90
80
70
60
Număr zile
50
40
30
20
10
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Anul
3.1.6. Condiționări speciale
Nu există condiționări speciale care să influențeze realizarea investiției.
3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament reies din Studiul

geotehnic și din Studiul pedoclimatic anexate prezentei documentații. Specificăm
că toate elementele propuse în proiect se bazează pe recomandările acestor
studii.
S.C. GEOTECHMI SRL a elaborat studiul geotehnic pentru obiectivul
”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea –Wonderland”,
iulie 2018. Studiul cuprinde:
- Scopul lucrării. Linia de cercetare;
- Geologia și morfologia perimetrului;
- Elemente de proiectare;
- Caracterizarea geotehnică a amplasamentului;
- Calculul terenului de fundare;
- Concluzii și recomandări.
*Notă: a se consulta Studiul geotehnic anexat prezentei documentații.
Studiu pedoclimatic: Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj

(O.S.P.A.) a elaborat studiul pedoclimatic nr. 1172 din 22.08.2018 – studiul solului și
al climei privind terenul destinat obiectivul de investiții ”Amenajare parc în cadrul
complexului sportiv și de agrement Unirea –Wonderland”. Municipiul Bistrița.

O.S.P.A. este instituție publică cu personalitate juridică, pe sistem de

autofinanțare; organ tehnic de specialitate a M.A.D.R și subordonat Direcției pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală Cluj; are obiect de activitate: studii, cercetări și
analize de sol, plante și apă.
Studiul pedologic cuprinde:
- caracterizarea morfologică și a principalelor proprietăți fizico-chimice ale
unităților de sol din zonă;
- sinteză asupra condițiilor locale de relief, climă și topoclimat la care se mai
adaugă și alte elemente necesare stabilirii într-un mod cât mai adecvat a
principalelor culturi;
- evidențiază natura și intensitatea factorilor limitativi, în ceea ce privește
producția agricolă.
Studiul pedologic concluzionează că ”amenajarea parcului pe terenul
studiat este oportună datorită faptului că terenul, condițiile de relief, climă și
mediu cât și suportul litologic prin textura solurilor, aciditate, humus și
macroelemente NPK, necesare creșterii și dezvoltării vegetației.”
*Notă: a se consulta Studiul pedoclimatic anexat prezentei documentații.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural

şi tehnologic – Scenariile 1 și 2
Investiția va cuprinde amenajarea unui parc în cadrul complexului sportiv

și de agrement Unirea-Wonderland, pe un teren degradat.
În prezentul studiu de fezabilitate s-au avut în vedere soluțiile tehnice şi
economice de realizare a obiectivului, considerând 2 scenarii tehnico-economice.

arhitectural și tehnologic
În scenariul 1, principalele linii ale conceptului de amenajare peisagistică

aferent obiectivului de investiții sunt:
• Respectarea contextului general – mai exact, peisajul existent al zonei în
care este amplasat
• Respectarea integrității peisajului;
• Intervenții care să faciliteze utilizarea zonei, să îmbunătățească funcțional și
estetic, să protejeze suprafața inclusă în proiect.
Alei pietonale, piste velo: Amenajarea pistelor velo și aleilor pietonale se
axează în principal pe sporirea accesibilității, a confortului și a siguranței cetățeniilor
localității și a turiștilor.
Se propune realizarea aleilor pietonale și piste velo, urmărind curbele de
nivel. Pistele velo vor avea două sensuri de mers, fiind prevăzute pe laterala vestică
a parcului. Materialul propus pentru aleile pietonale și pentru pistele velo este asfaltul
poros.
Amenajarea pajiștilor pentru evenimente în aer liber. Prin topografia de
forma unui amfiteatru natural cu orientare nordică, parcul se pretează pentru
organizarea de evenimente în aer liber. Se interzice accesul cu autovehicule private

sau cu ATV-uri în zonă. Se vor îndepărta arborii uscați ce constituie un pericol pentru
vizitatori. Se va îndepărta vegetația spontană și parazitară. Se propune o resădire de
iarbă pe toata pajiștea și plantarea de arbori și arbuști. Pajiștile pot fi utilizate ca loc
de picnic. În aceste zone se vor amplasa coșuri de gunoi și mobilier urban.
Locuri de joacă și sport. Se propune amenajarea unui loc de joacă și a unei
zone de sport dotate cu aparate și echipamente specifice acestor activități.
Iluminat utilitar și de ambianță: drumurile și aleile pietonale principale sunt
prevăzute cu iluminat nocturn. Se prevede iluminarea ambientală a lizierei pădurii.
Salubritate: Se vor lua măsuri de curățare a pajiștilor de deșeuri.
Signalectică și sisteme de informare: se vor monta panouri și plăcuțe
informative în zona de intrare.
Rețele: Se propune extinderea rețelei de alimentare cu apă pentru întregul
areal de intervenție. Sunt prevăzuți hidranți în lungul aleii principale în apropierea
intrării, la locul de joacă şi în spre extremitatea sud-estică a parcului şi 2 cișmele de
apa potabilă, în zona locului de joacă pentru copii şi în zona de intrare.
Mobilier urban: se vor amenaja cu mobilier special pentru exterior, executate
din materiale durabile anti vandalism:
- Coșuri de gunoi,
- Scrumiere și locuri de fumat,
- Bănci din gabioane cu șezut din lemn,
- Cișmea,
- Indicatoare si panouri,
- Locuri de joacă,
- Circuit de sport în aer liber.
Amfiteatru. Se propune realizarea unui amfiteatru în aer liber realizat utilizând
topografia sit-ului cu ușoare mobilizări ale terenului și o scenă cu îmbrăcăminte din
lespezi de piatră. Zonele de ședere ale amfiteatrului vor fi din lemn pe suport construit
din zid de sprijin din ciment.

arhitectural și tehnologic
În cadrul scenariului nr. 2 se propune executarea aceluiași obiectiv de

investiție, cu următoarele modificări:
Principalele linii ale conceptului de amenajare peisagistică aferent obiectivului

de investiții „Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-
Wonderland, Municipiul Bistrița” sunt:
- Respectarea contextului general – mai exact, peisajul existent al zonei în
care este amplasat viitorul parc;
- Respectarea integrității peisajului;
- Intervenții care să faciliteze utilizarea zonei, să îmbunătățească funcțional
și estetic, să protejeze suprafața inclusă în proiect.

Conceptul de amenajare peisagistică a parcului include 7 zone dedicate

celor 8 orașe înfrățite cu municipiul Bistrița (Besancon – Franța; Columbus – SUA,
Aquila – Italia, Zielona Gora – Polonia, Rehovot – Israel, Wels – Austria, Herzogenrath
și Wiehl –Germania). Pentru includerea în parc a speciilor de arbori, arbuști și specii
floricole perene specifice orașelor înfrățite cu Bistrița, a fost efectuată o atentă
documentare referitoare la acest aspect. Documentarea a fost necesară datorită
problemelor legate de ecologie, climă, amplasare geografică care pot să apară în
cazul introducerii unor specii alogene într-un anumit sit, regiune etc. Au fost consultate
documente oficiale și lucrări științifice referitoare la clima, speciile de plante,
biodiversitate, specii alogene invazive țărilor în care sunt amplasate orașele înfrățite
cu Bistrița.
In scenariul 2 s-au luat in calcul:
- amenajarea amfiteatrului fără terasarea terenului, în scopul protejării
împotriva degradării solului;
- dimensionarea aleilor și pistelor velo și trasarea acestora pentru a favoriza
accesul a cât mai multor utilizatori (încadrați în categorii de vârstă diferite);
- realizarea unor puncte de observație;
- împrejmuirea;
- amenajarea zonei de acces;
- cișmele de apă în zonele de interes: zona intrării, zona de sport și joacă,
zona amfiteatrului și zonele de observare.
Vegetație: Intervențiile de amenajare peisagistică propuse nu intervin în
structura lizierei și a exemplarelor arborilor existenți. Intervențiile de amenajare
peisagistică urmăresc păstrarea integrității peisajului natural și specificul
peisajelor existente. A fost ales acest tip de abordare minimalist datorită
structurii solului și datorită contextului. Integritatea și stilul natural vor fi
păstrate și în cadrul peisajului propus. Se propun specii de arbori foioși și
rășinoși, arbuști care să ofere un colorit variat pe tot parcursul anului, să
necesite întreținere minimă și să fie adaptați condițiilor climatice.
Alei pietonale și piste velo. Suprafața ocupată de drumuri, alei și
suprafețele alocate zonelor de sport, agrement, odihnă, se încadrează în cerințele
legilor și regulamentelor în vigoare privind spațiile verzi și nu afectează integritatea
mediului înconjurător, respectând structura pădurii din vecinătate. Defrișările vor fi
minime, și se vor limita la arborii aflați în stare de degradare avansată. Aspectul
natural nu va fi afectat de materialele folosite pentru dotările propuse. Se propun piste
de biciclete și alei pietonale din materiale permeabile (macadam pentru alei și asfalt
poros, permeabil pentru pistele velo). Pistele de biciclete vor avea un singur sens,
parcurgând parcul periferic, intrarea se face prin partea de vest a intrării principale și
ieșirea prin partea de est a intrării principale. Pistele vor avea o lățime de 1,5 m. În
zona de mijloc a parcului se propune o legătură între cele două sensuri de circulație
velo pentru a ușura parcurgerea traseului în cazul copiilor și vârstnicilor. Materialul
din care vor fi realizate pistele de biciclete este un asfalt permeabil, colorat.
Mobilier, echipamente de joacă și sport. Mobilierul de relaxare este
compus din trei tipuri de bănci care se pot fixa sau care pot fi mobile pentru
combinarea lor în diferite forme. Astfel se poate urmări linia reliefului, pot fi

dimensionate corespunzător cerințelor zonelor parcului. Echipamentele de joacă

trebuie să fie realizate din materiale naturale, în special lemn. Echipamentele de sport
oferă posibilitatea unor exerciții variate în aer liber. Coșurile de gunoi propuse au un
aspect simplu, cu înveliș exterior din lemn. Se propune instalarea a trei foișoare (în
diferite puncte din parc) și a unei pergole (în zona de intrare).
Sistem de iluminat. Sistemul de iluminat propus este compus din stâlpi de
iluminat cu o înălțime de 4 m amplasați la 20 m distanța unul față de celălalt. Sistemul
de iluminat propus este complet independent, stâlpii fiind utilați cu panouri
fotovoltaice. Se propune iluminarea zonei de intrare și amplasarea unor stâlpi – la
distanțe mai mari – în zonele de interes.
Siguranță. Pentru supravegherea parcului se propune amplasarea a 5
camere video, cu baterii, senzori de mișcare și capacitate de stocare.
Signalectică și sisteme de informare. Se propune montarea unor panouri
pentru semnalizare cu informații privind zonele cu vegetație specifică orașelor înfrățite
cu Bistrița, hărți cu puncte de interes, hărți de ghidare a utilizatorilor.
Sistem de împrejmuire, accese. Se propune împrejmuirea cu gard de plasă
dublat de gard din sârmă pe stâlpi din metal pe latura de sud, est și vest. Latura
nordică pe care este amplasat și accesul principal va fi împrejmuită cu gard din lemn
iar accesul va fi marcat de o poartă mobilă atașată unei structuri decorative ce va
încorpora și ghereta portarului.
Apă și salubritate. Se propune amplasarea unor bazine subterane cu pompe
și filtre pentru captarea apei din izvoare și a apei pluviale. Principala caracteristică a
acestora este aceea că nu reduc suprafața de spațiu verde. Se va amenaja o zonă
de colectare a deșeurilor vegetale și o zonă de compostare.
3.2.3. Justificarea alegerii scenariului
Avantajele scenariului 1 Dezavantajele scenariului 1

Durata de viață a materialelor Spațiu verde redus datorită
metalice de finisaj este mai lungă; dimensionării aleilor și pistelor velo;
Amfiteatru cu gradene din beton; Ridicarea costurilor de construcție;
Mobilier din gabioane și lemn; Obligativitatea instalării sistemelor de
Suprafețe pavate pentru locurile de irigare pentru suprafețele gazonate;
joacă – favorizează utilizarea Neintegrarea din punct de vedere
indiferent de condiții climatice, arhitectural și urbanistic cu vecinătatea;
Suprafețe gazonate. Neîmprejmuirea și nesupravegherea
video a parcului ar conduce la efecte
negative asupra investiției datorită
posibilelor vandalizări sau datorită
pagubelor produse de animalele de pe
pășunile vecine;
Acces greu pe pistele velo pentru copii și
persoane vârstnice;
Zone restrânse pentru activități culturale
și educative;
Punctele de belvedere nu sunt
valorificate;

Costuri crescute de întreținere.

Avantajele scenariului 2 Dezavantajele scenariului 2
Cheltuielile inițiale de construcție Având în vedere că au fost propuse
sunt mai mici; anumite elemente constructive
Păstrarea integrității solului; personalizate se întrevede dificultatea
Respectarea peisajului natural găsirii unor
specific zonei; meșteri care vor pune în operă aceste
Varietate mai mare a speciilor construcții.
propuse;
Protecția sporită a viitoarei
investiții;
Grad crescut al siguranței și
ușurinței de utilizare;
Amenajarea pajiștilor într-un mod
care permite mai multe utilizări
funcționale;
Spații exterioare verzi naturale, ușor
de întreținut;
Utilizarea de materiale cu specific
tradițional pentru finisaje;
Integrare arhitecturală și urbanistică
corespunzătoare cu vecinătățile;
Realizarea unor puncte de
observare din lemn cu utilizări
multiple, care vor oferi un plus de
spectaculozitate zonei;
Confort sporit în trafic;
Cost redus de întreținere;
Amenajări care favorizează o
varietate mare de activități; sport,
joacă, activități sociale, culturale și
educative.
CONCLUZIE
Având în vedere avantajele și dezavantajele enumerate mai sus, se
recomandă implementarea SCENARIULUI 2.

3.3. Costurile estimative ale investiţiei
Valoare estimată investiție – SCENARIUL 1 (nerecomandat)

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli Lei
Lei Lei
1 TOTAL GENERAL 5480008.447 1 041 201.604 6 521 210.051
1
2 Din care C + M 3 194 716.903 606 996.211 3 801 713.114
Valoare estimată investiție – SCENARIUL 2 (recomandat)

Valoare Valoare
Denumirea capitolelor şi TVA
Nr. crt. (fără TVA) (inclusiv TVA)
subcapitolelor de cheltuieli Lei
Lei Lei
1 TOTAL GENERAL 4,677,920.105 883,799.862 5,561,719.967
2 Din care C + M 2,394,716.903 454,996.212 2,849,713.115
3.4. Studii de specialitate
3.4.1. Studiu topografic

În anexă.
3.4.2. Studiu geotehnic

S.C. GEOTECHMI SRL a elaborat studiul geotehnic pentru obiectivul
”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea –Wonderland”,
iulie 2018.
Studiul cuprinde:
- Scopul lucrării. Linia de cercetare;
- Geologia și morfologia perimetrului;
- Elemente de proiectare;
- Caracterizarea geotehnică a amplasamentului;
- Calculul terenului de fundare;
- Concluzii și recomandări.
*Notă: a se consulta Studiul geotehnic anexat prezentei documentații.
3.4.3. Studiu pedoclimatic

Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj (O.S.P.A.) a elaborat
studiul pedoclimatic nr. 1172 din 22.08.2018 – studiul solului și al climei privind terenul
destinat obiectivul de investiții ”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de
agrement Unirea –Wonderland”. Municipiul Bistrița.
O.S.P.A. este instituție publică cu personalitate juridică, pe sistem de
autofinanțare; organ tehnic de specialitate a M.A.D.R și subordonat Direcției pentru

Agricultură și Dezvoltare Rurală Cluj; are obiect de activitate: studii, cercetări și

analize de sol, plante și apă.
Studiul pedologic cuprinde:
- caracterizarea morfologică și a principalelor proprietăți fizico-chimice ale
unităților de sol din zonă;
- sinteză asupra condițiilor locale de relief, climă și topoclimat la care se mai
adaugă și alte elemente necesare stabilirii într-un mod cât mai adecvat a
principalelor culturi;
- evidențiază natura și intensitatea factorilor limitativi, în ceea ce privește
producția agricolă.
Studiul pedologic concluzionează că ”amenajarea parcului pe terenul
studiat este oportună datorită faptului că terenul, condițiile de relief, climă și
mediu cât și suportul litologic prin textura solurilor, aciditate, humus și
macroelemente NPK, necesare creșterii și dezvoltării vegetației.”
*Notă: a se consulta Studiul pedoclimatic anexat prezentei documentații.
3.4.4. Studiu de peisaj și analiza impactului vizual

A fost elaborat ”STUDIU DE PEISAJ ȘI ANALIZA IMPACTULUI VIZUAL -
”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-Wonderland,
Municipiul Bistrița”. Studiul de peisaj examinează peisajul şi impactul vizual asociat
proiectului „Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-
Wonderland, Municipiul Bistrița”.
Efectele asupra peisajului se referă la schimbările acestuia şi a elementelor
sale componente – proces ce poate afecta şi caracterul general al peisajului. Efectele
vizuale se referă la schimbările vizibil rezultate dintr-o propunere – vederi dinspre
zone locuite, spaţii deschise, căi de acces sau drumuri. Prezentul studiu detaliază
evaluarea peisajului și impactului vizual efectuat pentru obiectivul de investiții
”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-
Wonderland, Municipiul Bistrița”.
Localizarea sit-ului în care se va dezvolta proiectul este prezentată în planșa -
Încadrare în zonă. Zona studiată a fost evaluată urmând pașii descriși în capitolul
Metodologie (studii bazate pe hărți, studiu pe teren) pentru a determina amploarea
probabilă a afectării peisajului și a efectelor vizuale. În plus, pentru o imagine de
ansamblu clară, prezentul studiu de peisaj tratează întreaga zonă a Complexului
sportiv și de agrement Unirea-Wonderland și vecinătățile pe o rază de 1.000 m.
Intervențiile de implementare a proiectului ”Amenajare parc în cadrul
complexului sportiv și de agrement Unirea-Wonderland, Municipiul Bistrița” include
următoarele efecte asupra peisajului existent:
 Scara dezvoltării propuse, natura activităților implicate și localizarea indică
faptul că semnificația efectului asupra caracterului peisajului general va fi
neglijabilă.
 Dezvoltarea nu va avea nici un efect asupra așezărilor și asupra ariilor
protejate.
 Efectele asupra receptorilor vizuali au fost apreciate ca fiind nesemnificative
și că nu sunt în conflict cu obiectivele planificate.

 Efectele adverse previzionate asupra resurselor peisajului sunt limitate și de

scurtă durată datorită naturii sitului, contribuției sale în peisajul general și
relația cu întregul amplasament și cu peisajul vecinătăților. Efectele
previzionate identificate sunt astfel nesemnificative în contextul aplicației
planificate și nu intră în conflict cu reglementările existente. Efectele
reziduale ușoare sunt apreciate ca fiind efecte ușoare și afectează
caracterul peisajului localizat.
 Studiul de Peisaj și Evaluare a Impactului Vizual concluzionează că
proiectul ”Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement
Unirea-Wonderland, Municipiul Bistrița” nu va avea un efect general
semnificativ negativ asupra caracterului peisajului local și asupra
elementelor vizuale și că în final, urmând normele și planurile de
protecție a peisajului, efectul va fi moderat benefic (pozitiv).
*Notă: a se consulta Studiul de Peisaj și Evaluare a Impactului Vizual anexat
prezentei documentații.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
3.5.1. Etapizare
Având în vedere anvergura investiției, se propune o abordare etapizată,

corelată cu obiectele de investiție din prezenta documentație.
Etapa Obiect Descriere succintă a etapei Grad de prioritate

Etapa I Pregătirea Lucrări de curățare a zonei, de Prioritate nr 1
terenului pregătire a terenului
Etapa II Alei și piste velo, Lucrări de extindere a infrastructurii Prioritate nr 2
împrejmuiri, de circulație, a rețelelor de incintă,
platforme și amenajări exterioare pentru vizitatori,
puncte de instalații electrice
observare
Etapa III Mobilier urban Lucrări de instalare a mobilierului Prioritate nr 3
urban
Etapa IV Plantări arbori, Lucrări de plantare Prioritate 4
arbuști și specii
floricole perene
3.5.2. Grafic de eșalonare
Durata de investiție este 24 de luni (2 ani), defalcată pe faze, conform Graficului

de eșalonare din Anexă.

4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU TEHNICO- ECONOMIC PROPUS
4.1. Prezentarea cadrului de analiză
Proiectul de Studiu de fezabilitate ”Amenajare parc în cadrul complexului

sportiv și de agrement Unirea-Wonderland, Municipiul Bistrița” s-a realizat în
conformitate legislația în vigoare, cu cerințele Beneficiarului, cu Tema de Proiectare
și Nota Conceptuală.
Alegerea soluțiilor s-a făcut după criterii tehnice și economice, ținând seama
de necesitățile specifice și de posibilitățile de realizare. În analizele privind
economicitatea unei soluții, s-au luat în considerare toate aspectele legate de costul
investiției și al exploatării.
4.2. Analiza vulnerabilităților
Vulnerabilitățile investiției pot fi cauzate de factori de risc, antropici și naturali,

inclusiv de schimbări climatice. Vulnerabilitatea cea mai semnificativă a acestei
investiții constă în condițiile existente de acces în zonă.
4.3. Situaţia utilităților și analiza de consum
4.3.1. Necesarul de utilități și de relocare/protejare
Pe amplasamentul studiat nu există amenajate utilități sau consumatori. Pentru

prezenta investiție, nu sunt necesare extinderi la rețelele de energie electrică,
alimentare cu apă, canalizare dar se recomandă extinderea acestora în viitor.
Prezenta investiție nu va necesita alimentarea cu gaz, așadar nu este necesar
racordul la rețeaua locală de gaz.
4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare
Soluția de alimentare cu energie electrică se va realiza prin instalarea unor

corpuri de iluminat dotate cu panouri fotovoltaice. Se recomandă să se aibă în vedere
racordarea corpurilor de iluminat la rețeaua de electricitate a orașului în cazul
extinderii acesteia în zona analizată.
Alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate menajer se vor implementa
sisteme sustenabile: bazine subterane de colectare a apei, toalete ecologice și toalete
racordabile cu autocurățire.
Pentru evacuarea apelor pluviale aferente obiectivului propus, se vor realiza
lucrări pentru dezvoltarea unui sistem de colectare și evacuare a acestora spre cel
mai apropiat emisar.
Prezenta investiție nu va necesita alimentarea cu gaz, așadar nu este necesar
racordul la rețeaua locală de gaz.

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții
4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse
Terenul degradat studiat se va transforma într-o grădină elegantă cu un

concept peisagistic bine conturat și va intra in circuitul cultural al oraşului, ca obiectiv
turistic remarcabil, orientat spre viitor. Parcul va fi un spațiu generator de comuniune
socială, accesibilă tuturor, educativă. Dezvoltarea spațiilor verzi reprezintă o parte
componentă a planului de creştere a calităţii vieții cetățenilor urbei; de aceea
municipalitatea a inclus în proiectele de dezvoltare și realizarea unor zone de
agrement în mai multe zone ale oraşului. Amenajarea propusă oferă egalitate de
șanse tuturor viitorilor utilizatori, fiind gândită astfel încât să fie accesibilă și
persoanelor cu dizabilități.
4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în

faza de realizare, în faza de operare
În faza de realizare a investiției, se estimează crearea a 20 de locuri de muncă.

În faza de operare a investiției, se estimează crearea a 5 locuri de muncă.
4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra

biodiversității și a siturilor protejate, după caz
Folosința actuală: teren degradat, terenul din zona stabilită pentru investiție,
conform PUG aprobat prin HCL nr. 136/2013, terenul aparține Domeniului Public al
municipiului Bistrița, CF nr. 83018 în suprafață totală de 75.000 m 2. Informațiile privind
regimul juridic, economic și tehnic al terenului sunt prevăzute în Certificatul de
Urbanism nr. 1966 din 06.09.2018. Certificatul de urbanism cuprinde date despre:
regimul juridic, regimul economic, utilitate funcțională, utilizări admise, utilizări admise
cu condiționări, utilizări interzise, utilizări admise, utilizare funcțională, caracterul
zonei, regimul tehnic, reglementări pentru spațiul public. În urma analizei peisajului
existent au fost identificate următoarele unități individuale şi distincte al peisajului în
zona studiată:
 Terenuri degradate pe amplasamentul destinat obiectivului de
investiții;
 Păşune, fâneţe; Pădure – în vecinătatea amplasamentului studiat;
 Zone rezidențiale; Zone de agrement – în vecinătatea
amplasamentului studiat;
Caracterul peisajului în context restrâns își schimbă componența comparativ
cu cadrul general – cadru specific zonelor urbane. Peisajul este definit de zona verde,
peisajul este diversificat. Spiritul locului este accentuat de existența elementelor
naturale care rup tiparul peisajului urban. Situl studiat se diferențiază clar de tiparele
urbane existente în partea de Nord, peisajul având o calitate scăzută spre medie..

Zona studiată nu se învecinează cu situri de importanță comunitară (SCI),

proiectul nu va avea un efect negativ asupra biodiversității sau a siturilor protejate.
4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și

antropic în care acesta se integrează, după caz
Intervențiile de amenajare a parcului vor include următoarele efecte asupra

peisajului existent:
 Scara dezvoltării propuse, natura activităților implicate și localizarea indică
faptul că semnificația efectului asupra caracterului peisajului general va fi
neglijabilă.
 Dezvoltarea nu va avea nici un efect asupra așezărilor și asupra ariilor
protejate.
 Efectele asupra receptorilor vizuali au fost apreciate ca fiind nesemnificative și
că nu sunt în conflict cu obiectivele planificate.
 Efectele adverse previzionate asupra resurselor peisajului sunt limitate și de
scurtă durată datorită naturii sitului, contribuției sale în peisajul general și
relația cu întregul amplasament și cu peisajul vecinătăților.
 Efectele previzionate identificate sunt astfel nesemnificative în contextul
aplicației planificate și nu intră în conflict cu reglementările existente.
 Efectele reziduale sunt apreciate ca fiind efecte ușoare și afectează caracterul
peisajului localizat.
 Proiectul nu va avea un efect general semnificativ negativ asupra caracterului
peisajului local și asupra elementelor vizuale și că în final, urmând normele
și planurile de protecție a peisajului, efectul va fi benefic (pozitiv).
Zonele dezvoltării vor fi vizibile, în special din imediata vecinătate. Având în
vedere caracterul general al peisajului, relieful și modul de amplasare – nu există
vederi largi spre dezvoltare dinspre zona care nu sunt amplasate în imediata
vecinătate, în acest fel impactul vizual fiind unul localizat. Implementarea proiectului
are ca rezultat schimbări negative temporare – în timpul implementării, datorită
lucrărilor specifice de construcție. Magnitudinea schimbărilor negative în caracterul
peisajului este astfel considerată a fi medie dar nu permanentă.
Datorită caracteristicilor elementelor proiectate, a materialelor, formelor,
amplasării elementelor și intervențiilor pentru reabilitarea/revitalizarea zonei vizate
putem aprecia că caracterul Peisajului Cultural se va păstra intact, extinzându-se
acest caracter și asupra zonelor evaluate ca având o calitate comună, obișnuită.
• Sensitivitatea peisajului la schimbare este mare în zona pădurii și scăzută
spre medie în restul zonelor.
• Zona studiată şi împrejurimile imediate promovează un sens al locului şi un
interes local.
• Proiectul va avea ca rezultat un peisaj diversificat, estetic, cu efecte
benefice din punct de vedere al interesului reprezentat de zonă, al funcțiilor și
beneficiilor.
Apreciem că situația existentă a sitului are un efect benefic moderat asupra
peisajului (pozitiv). Există oportunitatea de a îmbunătăţi peisajul pentru că se
încadrează foarte bine cu scara, relieful şi modelul peisajului. De asemenea, există

potențialul de restaurare a elementelor caracteristice, parțial pierdute sau diminuate
ca rezultat al schimbărilor rezultate asupra vegetației sau a unei dezvoltări nepotrivite.
Se poate ca spiritul locului şi al scării să fie păstrate sau restaurate prin plantări bine
proiectate şi prin măsuri de atenuare, care îmbunătățesc elementele caracteristice
prin utilizarea speciilor şi materialelor locale pentru a încadra propunerea în peisaj.
Apreciem că vederile spre amplasamentul studiat dinspre orice vecinătate ar
putea fi încadrate ca având patru valori ale magnitudinii – în funcție de poziționarea
receptorului și de zona vizată:
- Moderată: Proiectul propus va forma un element nou vizibil şi uşor de
recunoscut al vederii în cadrul caracterului general. Nu putem afirma însă că proiectul
propus va cauza o deteriorare notabilă în priveliștea existentă ci că acesta va ameliora
sau îmbunătăți anumite caracteristici.
- Neglijabilă: Doar o foarte mică parte a proiectului propus va fi vizibilă. Nu va
produce vreo deteriorare perceptibilă sau vrei îmbunătățire a vederilor existente.
- Minoră: Proiectul propus va constitui o componentă minoră într-o
priveliște largă. Proiectul propus va cauza o schimbare perceptibilă dar nu o
deteriorare abia perceptibilă în priveliștea existentă. Deteriorările vor fi percepute ca
atare doar în timpul lucrărilor de construcție/implementare.
- Nici o schimbare: Nu vor exista schimbări observabile în vederile existente.
De exemplu din mai multe zone ale orașului și chiar din apropiere, receptorul vizual
nu va percepe schimbarea datorită topografiei, vegetației sau a elementelor construite
existente.
Elemente ale proiectului propus vor fi evident vizibile și din anumite zone ale
vederilor pentru care a fost calculată o magnitudine a impactului vizual neglijabilă sau
minoră. Aceste puncte de observație din care sunt vizibile elementele nou propuse
au fost evaluate astfel deoarece va prevala peisajul natural existent sau elementele
vor fi atenuate prin utilizarea formelor, materialelor și a plantărilor.
Concluzii parțiale: chiar dacă punctele de vedere sunt în zone în care impactul
vizual este major, acest impact nu este negativ. O parte a vederilor amplasate în
anvelopa vizuală studiată sunt obturate de vegetație, construcții și de topografia
terenului.
Schimbările peisajului actual vor fi percepute în special din interiorul zonei
vizate de dezvoltare dar această percepție chiar dacă impactul vizual este major - va
fi una pozitivă datorită conceptului general și particular al proiectului propus.
Elementele construite nu vor interveni invaziv în peisaj, structura și vegetația
propusă fiind în concordanță cu peisajul înconjurător.
O parte a vederilor vor fi obturate și vor avea un impact neglijabil sau vor intra
în categoria fără nici un impact inclus din zone marcate în anvelopa vizuală în arii cu
probabilitate mare de impact major asupra vederilor. Precizăm că definițiile
magnitudinii impactului vizual au fost modificate după cum urmează: cuvântul
”deteriorare” a fost înlocuit cu ”schimbare” datorită naturii proiectului propus care va
respecta cerințele referitoare la categoriile zonelor așa cum sunt definite în extrasul
din Planul Urbanistic General.

Zonele marcate ca fiind în categoria magnitudinii impactului vizual moderat și

minor pot intra inclusiv în categoria magnitudinii impactului vizual major.
Acest impact vizual nu înseamnă - în cazul acestui proiect - că este negativ
atât timp cât se respectă principiile amenajării zonelor din categoriile enumerate mai
sus.
Spre deosebire de dezvoltările tehnogene (cariere de piatră, mori de vânt, alte
tipuri de dezvoltări miniere sau industriale) acest proiect va avea un impact benefic
asupra unei mari părți din peisajul existent datorită amplasării și pentru că nu va avea
un caracter invaziv în sens negativ.
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii
Analiza cererii de bunuri și servicii se va prezenta separat prezentei documentații,

în Anexa nr. 1.
4.6. Analiza financiară
Analiza financiară se va prezenta separat prezentei documentații, în Anexa nr.

1.
4.7. Analiza economică - analiza cost-eficacitate
Analiza economică se va prezenta separat prezentei documentații, în Anexa nr.

1.
4.8. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate are ca obiectiv identificarea variabilelor critice şi

impactul potenţial asupra modificării indicatorilor de performanţă financiară şi
economică. Indicatorii de performanţă financiară şi economică relevanţi, care se vor
considera în toate cazurile, sunt rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei şi
valoarea financiară actuală netă. În cazul investiţiilor publice majore, analizele au în
vedere şi rata internă a rentabilităţii economice.
Analiza de senzitivitate se va prezenta separat prezentei documentații, în
Anexa nr. 1.
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
În mediul economic şi de afaceri actual, orice decizie de investiţii este

puternic marcată de modificările imprevizibile - uneori în sens pozitiv, dar de cele
mai multe ori în sens negativ – ale factorilor de mediu. Aceste evoluții imprevizibile au
stat în atenția specialiștilor în domeniu mai mult sub aspectul impactului lor negativ
asupra rentabilității proiectului şi au primit denumirea de risc al proiectului.

Riscurile tehnice, care pot apărea în momentul în care prestatorul lucrărilor nu

respectă specificațiile din proiect. Riscurile financiare sunt legate de imposibilitatea
beneficiarului de a susţine investiţia din fonduri proprii.
Un alt risc financiar identificat, sunt costurile conexe ale proiectului care
apar pe durata implementării şi pe care autoritatea publică locală trebuie să le
suporte din bugetul propriu, care ar putea fi acoperite prin contractarea unui credit.
Riscurile instituționale vizează obţinerea diverselor autorizații şi acorduri pentru
a putea desfășura investiţia.
Riscul de depășire a costurilor ce apare în situaţia în care nu s-au specificat
în contractul de execuție sau în bugetul investiţiei actualizări ale costurilor sau
cheltuieli neprevăzute.
Riscul de întârziere (depășire a duratei stabilite) poate conduce, pe de o parte
la creşterea nevoii de finanţare, inclusiv a dobânzilor aferente, iar pe de altă parte la
întârzierea intrării în exploatare cu efecte negative asupra respectării clauzelor faţă
de furnizori şi de clienți.
Sistemul de monitorizare. Esența acestuia constă în compararea permanentă
a situației de fapt cu planul grafic de activităţi al proiectului: evoluție fizică, cheltuieli
financiare, calitate. O abatere indicată de sistemul de monitorizare conduce la un set
de decizii a managerului de proiect care vor decide dacă sunt sau nu posibile anumite
măsuri de remediere.
Sistemul de control. Sistemul de control va trebui să intre repede şi eficient în
acţiune atunci când sistemul de monitorizare indică abateri.
Membrii echipei de proiect au următoarele atribuții principale:
- luarea de decizii despre măsurile corective necesare
- autorizarea măsurilor propuse
- implementarea schimbărilor propuse
- adaptarea planului de referinţă care să permită ca sistemul de monitorizare
să rămână eficient
Sistemul informațional – va susţine sistemele de control şi monitorizare,
punând la dispoziția echipei de proiect informațiile pe baza cărora ea va acționa.
Pentru monitorizarea proiectului, informațiile strict necesare sunt următoarele:
măsurarea evoluției fizice, măsurarea evoluției financiare, controlul calităţii etc.
- Ca şi concluzie generală a evaluării riscurilor, se pot afirma următoarele:
- riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact
mare la producere, dar o probabilitate redusă de apariţie şi declanșare;
- riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare şi
economice;
- probabilitatea de apariţie a riscurilor tehnice a fost puternic contracarată
prin contractarea lucrărilor de proiectare cu firme de specialitate.
Creşterea intensității pozitive a implicațiilor sociale şi de mediu antrenează o
creştere a ratei de rentabilitate economică, dar cu o amplitudine redusă.
Diminuarea riscurilor cu implicaţii majore care se pot ivi la nivelul proiectului,
precum costurile de realizare şi operare, inflația şi salariile nu pot fi influențate de
politica economică şi socială a administratorul legal al proiectului. Toate acestea sunt
influențate de evoluția macroeconomică a României.

5. SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC OPTIM, RECOMANDAT
Scenariul tehnico-economic recomandat este SCENARIUL 2.

5.1. Comparația scenariilor propuse din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabilității şi riscurilor
În urma analizei celor două scenarii efectuate la capitolele 3 si 4 – analiză din

punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și al riscurilor, și prin
comparația celor două scenarii rezultă recomandarea implementării scenariului 2.
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului optim recomandat
Selectarea scenariului 2 s-a realizat în urma consultării cu Beneficiarul și cu

specialiștii acestuia, cu acordul acestora. Opțiunea pentru scenariul 2 se susține prin
soluții tehnice mai eficiente, mai economice și mai potrivite din punctul de vedere al
integrării obiectivului de investiție în specificul peisager, urbanistic și arhitectural al
zonei.
5.3. Descrierea scenariului optim recomandat
5.3.1. Obținerea și amenajarea terenului
Terenul propus pentru realizarea investiţiei se afla în intravilanul

municipiului Bistrița, in proprietatea Municipiului Bistrița, conform inventarului public
și nu necesită operațiuni de obținere a terenului. Proiectarea lucrărilor se va realiza
până la limita de proprietate, nefiind necesare exproprieri. Nu există situri istorice sau
zone protejate care să fie afectate de execuția lucrărilor.
5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului
Pe perioada execuției asigurarea utilităților necesare efectuării lucrărilor

prevăzute în proiectul tehnic cade în sarcina firmei contractante.

5.3.3. Soluția tehnică
Soluția tehnică a Scenariului Recomandat (2) cuprinde descrierea, din punct

de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a
principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și
de performanța ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși.
Bilanț teritorial global

Bilanț teritorial
Suprafața totală m² 75000.00
Suprafața propusă m² 75000.00
Alei m² 3667.56
Piste velo m² 1729.00
Suprafață zonă compostare, toalete publice, zona m² 453.00
foișor
Spațiu verde m² 68520.23
Suprafață amfiteatru și scenă m² 630.00
Bilanț teritorial
Alei m²
5% 2%
1% 1%
Piste velo m²
Suprafață zonă compostare,

toalete publice, zona foișor
m²
Spațiu verde m²
91%
Suprafață amfiteatru și scenă

m²
Bilanț teritorial

Zonificarea parcului propus
5.3.3.1. Concept și descrierea intervențiilor de amenajare peisagistică
Conceptul proiectului de peisagistică aferent obiectivului de investiții

„Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-
Wonderland, Municipiul Bistrița” se bazează în primul rând pe directivele europene
legate de noțiunea de ”peisaj” și respectă prevederile certificatului de urbanism nr.
442 din 20.03.2018. Propunerile de amenajare peisagistică respectă prevederile
certificatului de urbanism: arborii maturi nu sunt eliminați – au fost făcute recomandări
de eliminare doar pentru arborii degradați în procent mare care prezintă pericol
iminent pentru siguranța persoanelor sau a bunurilor. Realizarea construcțiilor nu
interferează cu arbori maturi astfel că nu este necesară eliminarea unor arbori în acest
scop.
Conceptul parcului se bazează pe caracteristici și simboluri ale județului
Bistrița-Năsăud. De asemenea s-a ținut cont de vecinătățile existente și de viitoarele
dezvoltări din zonă, de peisajul existent.
Primul simbol utilizat în dezvoltarea design-ului parcului este pana de păun
(simbol tradițional al județului în care este amplasat parcul).
Datorită faptului că parcul va avea un rol educativ, al doilea simbol utilizat este
relieful județului Bistrița și vegetația specifică acestuia.
Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu
amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se
trei zone de relief.

Plan general de amenajare
Vegetația propusă pentru amenajarea parcului a fost aleasă astfel încât

să ilustreze toate etajele reliefului județului Bistrița. În parc vor fi amplasate
plăcuțe de informare referitoare la vegetația propusă și despre fauna
caracteristică zonei.
Amfiteatrul în aer liber propus este inspirat și el de relieful județului Bistrița
urmărește topografia naturală a terenului fără a se interveni major cu lucrări de
sistematizare.
Propunerile privind amenajarea peisagistică a peisajului aferent obiectivului de
investiții țin seama de principiile pe care se bazează ”Convenția Europeană a
Peisajului”:
- ”peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce
privește domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi că el constituie
o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie,
management şi amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri
de muncă”;
- ”peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi ..acesta este o
componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european,
contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identității europene”,
- ”peisajul este o parte importantă a calităţii vieții pentru oamenii de
pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele
care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o
frumusețe deosebită, precum şi în cele obişnuite”,
- ”evoluțiile tehnicilor de producţie agricolă, silvică, industrială şi minieră şi
politicile în materie de amenajare a teritoriului, urbanism, transport,
infrastructură, turism şi agrement, precum şi schimbările economice

mondiale continuă în multe cazuri să accelereze transformarea peisajelor”,
- ”peisajul este un element esențial al bunăstării sociale şi individuale şi că
protecţia, managementul şi amenajarea acestuia implică drepturi şi
responsabilități pentru fiecare”. Modul de amenajare al parcului, variatele
dotări propuse și oportunitățile de petrecere a timpului liber va atrage un
număr mare de vizitatori și în același timp va crește valoarea estetică a
zonei
- Viitoarea amenajare nu trebuie privită doar ca un mijloc de distracție care
exclude elementele naturii. Întregul concept al acestui proiect respectă
principiile dezvoltării durabile şi în același timp oferă o varietate de dotări,
din care rezultă activităţi recreative şi de agrement potrivite pentru toate
grupele de vârstă. Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este
cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în
raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de Raportul
Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește
satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".
- În soluţia de amenajare peisagistică propusă s-a pornit de la
considerentul că intervențiile asupra vegetaţiei existente să fie
minime, având în vedere, că starea vegetaţiei, respectiv a arborilor
existenți este bună. În acest sens amenajarea propusă va necesita
intervenții minime asupra cadrului natural, astfel încât amplasarea
dotărilor să nu comporte defrișări importante. Eliminările şi
completările vegetaţiei lemnoase trebuie făcute cu grijă pentru ca
actuala fizionomie a spațiului verde să nu sufere modificări majore
(negative).
- Primele măsuri se referă la igienizarea zonei, la îndepărtarea ramurilor şi
trunchiurilor uscate şi a exemplarelor bolnave sau care pot pune în pericol
siguranța utilizatorilor.
- Pentru regenerarea şi asigurarea unui efect decorativ maxim a
speciilor existente în amenajare se propun lucrări de întreţinere cum
ar fi: eliminarea arborilor şi arbuştilor care sunt uscați parţial sau total,
înclinați, atacați de agenţi patogeni sau în imposibilitatea de a-şi
dezvolta coroana datorită distanței mici între trunchiuri; tăieri de
corecție şi regenerare a vegetaţiei rămase pentru a curăța şi
redimensiona direcţia de creştere; îndreptarea şi susținerea
exemplarelor înclinate.
- Pe tot parcursul derulării proiectului se va avea în vedere ca activitățile
desfășurate să nu afecteze calitatea mediului, respectându-se cu strictețe
normele de biosecuritate şi bioetică.

Dezvoltarea conceptului
Principalele linii ale conceptului de amenajare peisagistică aferent obiectivului

de investiții „Amenajare parc în cadrul complexului sportiv și de agrement Unirea-
Wonderland, Municipiul Bistrița” sunt:
- Respectarea contextului general – mai exact, peisajul existent al zonei în
care este amplasat viitorul parc;
- Respectarea integrității peisajului;
- Intervenții care să faciliteze utilizarea zonei, să îmbunătățească funcțional
și estetic, să protejeze suprafața inclusă în proiect.
Conceptul de amenajare peisagistică a parcului include 7 zone dedicate
celor 8 orașe înfrățite cu municipiul Bistrița (Besancon – Franta; Columbus –
SUA, Aquila – Italia, Zielona Gora – Polonia, Rehovot – Israel, Wels – Austria,
Herzogenrath și Wiehl –Germania).
Pentru includerea în parc a speciilor de arbori, arbuști și specii floricole perene
specifice orașelor înfrățite cu Bistrița, a fost efectuată o atentă documentare
referitoare la acest aspect. Documentarea a fost necesară datorită problemelor legate
de ecologie, climă, amplasare geografică care pot să apară în cazul introducerii unor
specii alogene într-un anumit sit, regiune etc. Au fost consultate documente oficiale și

lucrări științifice referitoare la clima, speciile de plante, biodiversitate, specii alogene

invazive țărilor în care sunt amplasate orașele înfrățite cu Bistrița.
1. Besancon – Franța
Besançon, cu cele 400 de hectare de parcuri, grădini și spații verzi, 2000 de
hectare de păduri și 7 dealuri, este considerat primul oraș "verde" din Franța. Este un
oraş ce a fost mereu fruntaș în ceea ce privește calitatea ecologică. S-au depus
eforturi suplimentare prin instalarea unei rețele de transport în comun 100% ecologică
(autobuze care funcționează cu gaz natural).
Nici o specie din cele alese nu se află pe listele roșii naționale și
regionale franceze (E), vulnerabil (V) sau rar (R) pe cale de dispariție. Orobanche
hederae (Orobanche du lierre); Anthriscus caucalis (Cerfeuil vulgaire); Galium
spurium (Gaillet bâtard) – specii rare și protejate în regiunea Besancon, dar de
asemenea sunt specii care cunosc o oarecare expansiune în Europa Centrală (nefiind
considerate rare în toate zonele). O alianță vegetală specifică este: Tilia cordata și
Tilia platyphyllos, Acer platanoides și A. pseudoplatanus, Ulmus glabra și Ulmus
minor; Fraxinus excelsior.
”În România au fost identificate în așezările arheologice, următoarele specii ale
genului Gallium: Gallium aparine, G. spurium, G. temulentum și G. tricorne. Specia
Galium spurium (sânzâiene sau drăgaică) a fost identificată în Slovacia doar în
Hallstatt, dar în România a fost atestată la Liubcova în cultura Vinca, dar și în etapa
de tranziție de la cultura Boian la cultura Gumelnița în așezarea Radovanu, în cultura
Cucuteni în așezările de la Izvoare, în cultura Sălcuța la Curmătura și Valea Anilor”.
(Cârciumaru et. al, 2005).
Specii selectate pentru amenajarea peisagistică a parcului Unirea-
Wonderland:
 Galium spurium (Fr: Gaillet bâtard/ Ro: Sânzâiene sau drăgaică)
 Dianthus sylvestris (garofiță sălbatică)
 Tilia platyphyllos
 Acer platanoides
 Ulmus minor
 Ulmus glabra
2. Columbus – SUA – vegetația include majoritatea speciilor pretabile
pentru România, și inclusiv pentru zona Bistriței.
 Acer rubrum "Armstrong"
 Aesculus flava
 Liquidambar styraciflua
 Amelanchier arborea
3. L Aquila – Italia
Speciile arboricole și arbustive cele mai comune pe litoral și în zona colinară
sunt tipice mediteraniene: Pinus sp., Quercus sp), Quercus ile), Populus sp., Salix
sp., Alnus sp., Robinia pseudoacacia, Genista sp., Myrtus communis, Juniperus sp.,
Crataegus monogyna, Capparis spinosa, Rosmarinus officinalis, etc.
Între 600 m și 1.000 m se întinde vegetația submontană, caracterizată în
principal de păduri mixte de Quercus cerris, Quercus pubescens, Tilia sp., Acer sp. și
Carpinus; dintre arbuști: Rosa canina și Juniperus oxycedrus.

La altitudini superioare se întâlnesc următoarele specii: Fagus sylvatica care

împreună cu Acer pseudoplatanus și Acer italum sau Acer opalus, crează peisaje
surpinzătoare toamna datorită coloritului variat al frunzelor.
Conifere: Pinus nigra, Abies alba, Pinus mugo, Juniperus nana. Alte specii de
arbuști: Vaccinium și Arctostaphylos uva-ursi).
Varietatea de specii floricole spontane cuprinde: Romulea rollii, diverse specii
de Orchidee,- Cypripedium calceolus, Galanthus nivalis; Cyclamen); Primula, Primula
auricola; Pinguicula vulgaris - subsp. vestina), Gentiana lutea L.); Gentiana acaulis
L.; Genziana appenninica Gentiana dinarica; Viola.
Se mai întânesc specii rare: Papaver alpinum - subsp. ernesti-mayeri;
Artemisia petrosa – subspecia eriantha); thomasii; Leontopodium nivale (Ten.) Huet);
Adonis distorta; Adonis vernalis); Silene acaulis (L.) Jacq.).
 Pinus nigra,
 Abies alba,
 Pinus mugo,
 Juniperus nana
4. Zielona Gora – Polonia
Zielona Góra este un municipiu în Polonia, din Voievodatul Lubusz. Numele
orașului înseamnă, în traducere, Muntele verde. Limitele nord-estice ale anumitor
arbori - în special fagul, bradul și varietatea de stejari cunoscuți ca pedunculați - au
trecut pe teritoriul polonez. Există puține specii endemice; zlaricele polonez (Larix
polonica) și mesteacănul (Betula oycoviensis) sunt două exemple.
 Betula oycoviensis
 Larix polonica
5. Rehovot – Israel
Rehovot este un oraș situat în centrul statului Israel, în partea de sud a Câmpiei
litorale, la mijlocul vechiului drum de la Tel Aviv-Jaffa la Ierusalim. Rehovot a fost
fondat ca așezare agricolă - moșavá - în anul 1890.
 Iris atropurpurea
 Iris grant-duffii
 Sedum litoreum
 Sedum hispanicum
 Sedum rubens
 Lythrum salicaria
 Ranunculus asiaticus
6. Wels – Austria
Varietatea reliefului şi climei favorizează o floră deosebit de bogată în specii.
Austria se numără printre ţările cele mai bogate în păduri ale Europei. Caracteristice
sunt pădurile de foioase (stejar, fag), respectiv cele mixte (fag, molid), în regiunile
înalte molidul, laricea şi pinul. Flora alpină este variată şi plină de culoare: floarea de
colţ, genţiana, garofița, arnica, azalee, erica şi multe altele. În marginea de nord a
Alpilor domină în special pășunile, în spaţiul panonic subarboretul, pădurile
amestecate de foioase şi vegetaţia de stepă. La est de lacul Neusiedlersee se găseşte
o floră specifică stepei sărate. În Austria întâlnim fag, mesteacăn, stejar, molid, brad,
zadă, pin. Parcurile naţionale ale Austriei, care se întind pe un procent de 3% din

suprafaţa ţării, stau mărturie varietăţii peisajului, pe alocuri unic, aşa cum sunt de
exemplu pădurile virgine şi cele umede.
 Abies alba
 Larix decidua
 Pinus nigra
 Pinus cembra
Plan de trasare cu detalierea zonificării

7. Herzogenrath
Pe site-ul oficial al municipalității se găsesc informații cuprinzătoare legate de
ecologie, planificare urbană și în mod special o secțiune dedicată reglementărilor
privind protecția arborilor în oraș. În lista cu speciile recomandate pentru a fi plantate
în Herzogenrath nu sunt incluse coniferele. Explicația constă în faptul că în afara
următoarelor specii: Taxus baccata, Pinus sylvestris și Abies alba, nu există în mod
natural alte specii de conifere în regiunile montane joase, câmpiile și munții
Germaniei. Majoritatea coniferelor sunt specii introduse recent sau utilizate ca specii
ornamentale. O serie de explicații pertinente sunt date pentru a susține utilizarea
speciilor de foioase.
 Sorbus aucuparia
 Aexculus x carnea
 Salix alba
 Taxus baccata,
 Pinus sylvestris
 Abies alba
8. Wiehl - Germania
o Sorbus aucuparia
o Crataegus
o Lysimachia punctata
o Vinca minor
o Galium odoratum
5.3.3.2. Vegetație
Zona supusă dezvoltării este amplasată în vecinătatea lizierei pădurii.

Intervențiile de amenajare peisagistică propuse nu intervin în structura lizierei și a
exemplarelor de arbori protejați. Intervențiile de amenajare peisagistică urmăresc
păstrarea integrității peisajului natural și specificul peisajelor rurale.
Iarna Primăvara Vara Toamna

Paleta de culori a peisajului propus pe anotimpuri
A fost ales acest tip de abordare minimalist datorită structurii solului și

datorită contextului. Integritatea și stilul rustic, natural vor fi păstrate și în
cadrul peisajului propus. Se propun specii de arbori foioși și rășinoși, arbuști
care să ofere un colorit variat pe tot parcursul anului, să necesite întreținere
minimă și să fie adaptați condițiilor climatice. Alegerea speciilor a fost făcută
pentru a oferi o paletă coloristică variată și atractivă pe toată perioada anului.
Arbori propuși (descriere selectivă):

Tilia cordata - Arbore indigen de mărimea a II-a, cu înălțimi de până la 20 m şi

diametre de până la 1 m. Înrădăcinarea este puternică, întinsă, cu ramificaţii lungi, iar
tulpina dreaptă, în masiv bine elangată. Scoarţă cenușie, netedă până la 20-30 ani,
apoi cu un ritidom îngust crăpat longitudinal; stratul de liber este mult dezvoltat.
Coroană ovoid-conică, deasă, cu lujeri verzi-măslinii până la roşcaţi, glabri, lucitori.
Muguri alterni, ovoizi, prevăzuți cu 2 solzi, din care cel inferior depășește jumătatea
mugurelui. Frunze mai mici decât la celelalte specii de tei, de 3-6 cm,
subrotundcordate, acuminate, serate, pe dos verzui-albăstrui cu smocuri de peri
ruginii în axila nervurilor. Flori mici, galbene, cu 15-40 stamine, mai puţin mirositoare
decât la teiul cu frunza mare, grupate în cime de câte 3-16, cu bracteea inflorescenței
liguliformă, inflorescența fiind de aceeași lungime cu frunzele. Înfloreşte în iunie-iulie,
cu 2 săptămâni mai târziu decât teiul cu frunza mare. Fructele sunt achene ovoide de
4-6 mm, cu 5 coaste puţin proeminente şi pereți subţiri pieloşi, fragili (“se sparg între
degete”); fructifică anual şi abundent. Creşterea este viguroasă, cel puţin în tinerețe
(ritm rapid până la 10 ani). Drajonează slab şi lăstăreşte puternic, longevitatea este
de 200 ani. Arealul general al teiului pucios este Europa, de la Marea Mediterană
până la 60° latitudine nordică (Anglia, Scandinavia) şi de la Oceanul Atlantic până în
Siberia şi Caucaz.
La noi apare din regiunea colinară până în etajul montan inferior (900 m
altitudine), fiind frecvent şi constant în şleaurile de deal, avansând altitudinal mai mult
decât ceilalți tei, atât la câmpie cât şi la munte; pe alocuri poate forma teişuri pure.
Uneori are comportament de specie pionieră, iar pe conurile de dejecție se instalează
înaintea fagului. Teiul pucios este o specie mezofită, rezistentă la ger, dar sensibilă
la secetă, ceea ce îi determină avansarea în altitudine până acolo unde precipitațiile
anuale sunt de 700-800 mm. Reclamă soluri fertile, profunde, afânate, cu regim
constant de umiditate; nu crește pe soluri compacte sau cu umiditate în exces. Are
un temperament de umbră, uneori în arboretele de fag sau gorun, în subetaj, are talie
redusă cu coroană lățită.
 Carpinus betulus - Arbore indigen, de mărimea a II-a, rar depășind 25 m.
Înrădăcinarea este pivotant-trasantă, mult ramificată. Tulpina obișnuit canelată,
în masiv strâns destul de dreaptă, uneori răsucită, torsionată. Scoarța este
netedă, cenuşiu-verzuie, cu pete mici albicioase ce sunt de fapt niște licheni
crustacei, subţire, nu formează ritidom. Lemnul este albicios, fără duramen
evident, dur compact, greu. Coroană ovoidă, deasă, ce acoperă bine solul. Lujerii
sunt subţiri, zvelţi, geniculaţi, la început pubescenţi şi glanduloşi, apoi verzui-
bruni, lucitori, cu lenticele albicioase. Muguri alterni, conici fusiformi, la vârf păroşi,
mai mici decât cei de fag (5-8 mm), alipiţi de lujer. Frunze ovat eliptice, 5-10 cm,
acuminate, la bază rotunjite, dublu serate, pe dos sericeu păroase, cu peţiol scurt
de 10-12 mm, pubescent; limbul apare încreţit datorită nervaţiunii proeminente.
Flori unisexuat monoice, grupate în amenţi pendenţi ce apar în aprilie; amenţii
masculi sunt galben-verzi, de 4-6 cm, cei femeli verzi, poartă la subsuoara
bracteilor caduce câte două flori cu câte o bractee şi 2 bracteole care se
contopesc şi formează un înveliş trilobat. Fructele sunt achene de 8-10 mm, verzi
la început, brune după coacere, lat ovoide, turtite, costate longitudinal, la vârf cu
două stile şi resturi de perigon; sunt așezate la baza involucrului foliaceu trilobat

ce are lobul median mult mai mare. Formațiunile fructifere ajung la 6-15 cm.
Maturaţia este anuală, iar fructele se coc prin octombrie. Maturitate după 15-20
ani, periodicitatea de 1-3 ani, iar puterea germinativă este de 50-70%, cu
păstrarea ei 2 ani. Lăstărește puternic şi nu drajonează. Creşterile se activează
puternic după al V-lea an, iar după 30-35 ani slăbește aproape cu totul, astfel
încât în primele etape de dezvoltare carpenul are capacitate invadantă, ducând
la fenomenul de “carpinizare”. Arealul general este Europa şi Asia de sud-vest,
mergând de la Oceanul Atlantic până în Crimeea, Caucaz, nordul Mării Negre, iar
în est ajunge până la Don, evitând stepele ruseşti şi româneşti; de la sud la nord,
carpenul se întinde de la Marea Mediterană şi până dincolo de 55° latitudine
nordică, în Danemarca şi sudul Suediei. Centrul răspândirii este Europa centrală.
În România este specie de câmpie şi deal şi participă la constituirea pădurilor de
şleau, alături de stejar, gorun, ulm de câmp, jugastru etc. Optimul altitudinal este
în intervalul 100-450 m, dar urcă şi în zona amestecurilor de fag cu răşinoase şi
a brădetelor, ajungând până la 1000-1200 m în Carpaţii Meridionali. Graniţele
arealului românesc sunt silvostepa Moldovei şi a Munteniei, aceastea constituind,
în același timp, limita estică a arealului european. Carpenul dă dovadă de
rezistenţă deosebită la geruri (până la -35°C) şi îngheţuri târzii, putându-se instala
în “găurile de ger” pe care chiar fagul sau bradul le evită. Este pretențios faţă de
căldura estivală şi nu suportă seceta şi uscăciunea. Relativ pretențios faţă de
fertilitatea solului, carpenul pe solurile compacte cu regim hidric variabil
(interfluvii, terase) nu poate vegeta decât cel mult cu o stare de vegetaţie lâncedă.
Are un temperament de semiumbră.
Carpinus betulus în aliniament (toamna și vara)

Tilia cordata
Exemplar izolat de Carpinus betulus - vara, Detalii frunze, semințe, fructe, flori - Carpinus betulus
 Quercus robur - Arbore indigen de mărimea I, ce atinge 50 m înălțime şi 1 m

diametru. Înrădăcinarea este pivotantă, mai puternică decât la celelalte specii de
stejar, putând pătrunde la 8-10 m adâncime. Tulpina nu este aşa de dreaptă şi
înaltă ca la gorun, mai degrabă având tendința de a se dezvolta în grosime; la
arborii crescuți izolat, tulpina se ramifică de jos cu crăci puternice şi ritidom adânc
crăpat, iar în masiv, aceasta este bine elangată până la mari înălțimi. Scoarţă
netedă, lucitoare până la 20-25 ani, apoi formează un ritidom negricios, tare,
pietros, larg şi adânc crăpat longitudinal şi transversal. Lemnul este extrem de
valoros, cu alburn îngust şi duramen brun, cu inele anuale late şi mai neregulate
faţă de gorun, cu multiple utilizări. Coroana este largă, neregulat întreruptă, cu
ramuri puternice, noduroase, evident întinse orizontal. Lujerii sunt viguroși,

machiați, glabri, verzi-cenuşii sau brun-roşcaţi. Muguri alterni, ovoizi sau

subglobuloşi, cu 5 muchii, din ce în ce mai îngrămădiți spre vârful lujerilor. Frunze
de 6-20 cm, variabile, obovate sau oblong-obovate, cu lăţimea maximă în 1/3
superioară, la vârf rotunjite, la bază îngustate şi auriculate, scurt peţiolate, sinuat-
lobate până la penat-partite, cu 4-8 perechi de lobi inegali, asimetrici şi cu margini
ondulate, glabre pe ambele feţe, la maturitate oarecum pieloase. Flori unisexuat
monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele femele grupate în ciorchine
câte 3-6 pe un peduncul lung de 3-8 cm; apar prin aprilie-mai. Fructele (ghindele)
stau câte 2-5 pe un peduncul lung; ghinda are 2-4 cm, este ovoid-alungită, brună-
gălbuie, cu câteva dungi longitudinale întunecate, fiind aşezată într-o cupă mică
cu solzi triunghiulari plani, regulat imbricaţi, cei de la bază puţin bombaţi,
pubescenţi cu marginile concrescute şi vârful brun dezlipit. La 1 kg intră 200-400
ghinde, maturaţia este anuală, se coc prin septembrie-octombrie. Maturitatea
survine la 40-50 ani la arborii crescuţi izolat şi la 70-80 ani la cei dezvoltaţi în
masiv. Periodicitatea este de 6-10 ani, cu “stropeli” între 2 fructificaţii abundente
succesive, iar puterea germinativă este de 60-75%, cu păstrarea ei până în
primăvară. Explicaţia constă în faptul că fructele sunt mari, iar prin deshidratare
este afectat embrionul. Lăstăreşte puternic până la vârste înaintate, iar puieţii
vătămaţi se recepează. Longevitate – obişnuit 500-600 ani, excepţional ajunge la
2000 ani. Stejarul are un areal vast, fiind prezent din regiunile mediteraneene
până în nordul Europei, ajunge în vest în Marea Britanie, avansează în est până
în Urali, Crimeea şi Caucaz, până pe ţărmul Mării Caspice. În România ocupă în
prezent circa 130 000 ha (2%), alcătuind arborete pure sau amestecuri în
regiunea de câmpie şi dealuri joase. În zona dealurilor joase apare frecvent pe
terase, platforme şi piemonturi; cele mai întinse suprafeţe sunt în sudul ţării
(Piteşti- Alexandria-Comana-Mizil), în câmpia vestică, în nord-estul Moldovei şi în
centrul Transilvaniei. În treimea superioară a versanţilor, dealurilor sau spre etajul
montan inferior se ridică rar şi numai în stațiunile însorite, calde, suficient de
umede (luncile largi). Limita superioară a stejăretelor nu depăşeşte 600-700 m
altitudine, iar ca exemplare izolate poate urca la peste 900 m (Munţii Bihor).
Specia prezintă evidente adaptări la climatul continental: este exigentă faţă de
căldura estivală, rezistentă la gerurile de iarnă, dar nu şi la cele foarte puternice;
gerurile puternice îi produc gelivuri, iar îngheţurile târzii afectează lujerii terminali.
Este exigentă faţă de condiţiile edafice, crescând bine pe solurile bogate,
profunde, aluvionare. Suportă greu inundaţiile de lungă durată. Datorită sistemului
radicelar profund, stejarul rezistă pe solurile puternic uscate în timpul verii,
suportând destul de bine solurile compacte argiloase, pseudogleizate (pe terase
şi platforme). Pe solurile sărace, acide, precum şi pe cele nisipoase se dezvoltă
anevoios. Stejarul este pretenţios faţă de lumină şi sensibil la umbrire, însă
umbrirea laterală îi stimulează creşterea. Specie mezofilă, cu mare capacitate de
adaptare la diferite regimuri de precipitaţii, mai sporite decât la gorun, de altfel
reflectate în câteva însuşiri morfo-anatomice: frunze glabre cu cuticulă subţire ce
permite o transpiraţie intensă, ţesuturi mecanice dezvoltate în frunză, fapt ce
determină o rezistenţă mare la ofilire, ritidom gros şi adânc crăpat adaptat la
climate secetoase, cu ierni aspre etc.

Quercus robur
Vegetația propusă va fi amplasată astfel încât să nu blocheze vederile spre
scenă amfiteatrului și spre împrejurimi dar s-a urmărit obținerea unor accente estetice
și a unor zone parțial umbrite pentru asigurarea confortului termic al utilizatorilor. În
plus, în această zonă, dispunerea vegetației și alegerea speciilor de arbori a urmărit
aspecte funcționale și estetice: obținerea unor efecte cromatice și stabilizarea solului.
Se propun următoarele specii (amplasate solitar sau în grup):
 Acer rubrum - Arțarul roșu poate crețe până la o înălțime de 40 de metri,
impresionând vederea mai ales toamna când frunzele își schimbă verdele crud
cu un roșu puternic iar vara când semințele sunt coapte, acestea își schimbă
culoarea aripioarelor într-un roz-roșiatic. Datorită preferinței de semiumbră și
rezistenței la ger, secetă și poluarea aerului, acest arbore este perfect pentru
amenajarea spatiilor mai retrase chiar și din zonele urbane.
 Betula pendula - Arbore indigen, de mărimea a II-a, uneori arbust. Înrădăcinarea
este la început pivotantă, iar după 6-8 ani sub colet se produce o gâlmă cu muguri
adventivi din care iau naștere numeroase rădăcini trasante. Tulpina este zveltă,
lățită la bază, uneori cu neregularități de creştere. Scoarţa în tinereţe albă şi
netedă, cu periderm exfoliabil în fâşii circulare; la bătrâneţe se formează la bază
un ritidom negricios, pietros, adânc crăpat. Lemnul fără duramen evident, alb-
gălbui, destul de fin, lucios, moale, omogen, putrezeşte extrem de uşor în aer
liber, la variaţii de umiditate. Coroana este neregulată, afânată, cu numeroase
ramuri subţiri ce poartă lujerii pendenţi. Lujeri subţiri, flexibili, glabri, presăraţi cu
verucozităţi albicioase mai ales cei din partea superioară a coroanei sau cei de la
exemplarele tinere. Muguri alterni, ovoid-conici, bruni, 2-4 solzi, obișnuit vâscoşi
datorită unei secreţii ceroase. Frunze romboidal-triunghiulare, 4-7 cm, lipicioase
la început ca şi lujerii, peţiol de 2-3 cm. Flori unisexuat monoice, grupate în
amenţi, cei masculi se formează în vara precedentă, uşor incovoiaţi şi stau câte
2-3 atârnând de vârful lujerilor; cei femeli dau primăvara odată cu înfrunzirea şi
au aspectul unor conuleţe erecte. Fructele sunt samare foarte mici şi uşoare,
prevăzute cu 2 aripioare de 2-3 ori mai mari decât sămânţa, iar în vârf păstrează
stilele; la 1 kg intră circa 5.000.000 fructe. Maturaţia este anuală, prin iulie-august,
germinaţia la 4-5 săptămâni de la semănare. Periodicitate este anuală, iar puterea
germinativă este redusă (20-30%), dar este compensată de numărul mare de

fructe. Maturitatea survine de timpuriu, pe la 10 ani. Lăstăreşte bine, dar numai

în tinereţe, contându-se numai pe regenerarea din sămânţă. Longevitate – rar
depăşeşte 100 ani. Mesteacănul are un areal larg, comparabil cu al plopului
tremurător, în Europa de la Atlantic până în Siberia şi Altai, iar în nord urcă până
dincolo de Cercul Polar; în sud coboară până în Apenini şi Balcani, iar spre est
ajunge până în stepa rusească. În România apare frecvent în parchete tăiate ras,
locuri deschise, pe stâncării, din zona colinară până în zona montană superioară.
La munte poate depăşi 1500 m altitudine, iar la câmpie poate coborî sub 250 m
(Filiaşi, Piscu-Tunari, Hanu Conachi, Ciurea-Iaşi). Optimul de vegetaţie este în
pădurile de deal, făgetele montane, amestecurile fag-răşinoase mai ales în
Carpaţii Orientali. Fiind o specie cu un areal atât de larg, mesteacănul este
reprezentat prin intermediul a câtorva rase geografice: cele din ţinuturile
siberiene, nordice, atlantice, baltice, din Apenini, Balcani, sudul Rusiei. Acestea
se pot identifica din punct de vedere ecologic prin intermediul ecotipurilor
climatice: mesteacănul de câmpie, mesteacănul de mare altitudine. Ca ecotipuri
edafice, trebuie de precizat: mesteacănul de soluri relativ uscate şi mesteacănul
de turbărie. Mesteacănul este o specie cu o foarte largă amplitudine ecologică
(oarecum similar pinului silvestru), într-un cuvânt este o specie pionieră. Are un
pronunţat caracter de lumină (primul dintre foioase), cu exigenţe pedoclimatice
reduse. Se dezvoltă bine pe soluri profunde, dar şi pe cele superficiale, se
instalează în turbării, soluri uscate, pe cele eutrofe, calcaroase, gresii etc.
Manifestă vitalitate ridicată pe solurile uşoare, silicioase, cu regim de precipitaţii
abundente. Climatele stepice, aride, solurile compacte şi uscate nu îi priesc.
 Pinus nigra - Specie exotică, fiind un arbore de mărimea a I-a, cu înălțimi ce pot
atinge 40 m. Culoarea negricioasă a scoarței, lujerilor şi acelor au determinat
denumirea de pin negru. Înrădăcinarea este mai puţin profundă decât la pinul
silvestru, pivotant-trasantă. Tulpina dreaptă, cu verticile regulate şi cu un elagaj
greoi. Scoarţă cenușie negricioasă, cu ritidom timpuriu, gros, larg crăpat. Lemnul
are duramen brun-roșcat, canale rezinifere rare, calitate inferioară celui de pin
silvestru. Coroana piramidală, deasă, la bătrânețe tabulară; pe terenuri pietroase,
superficiale coroana este turtită şi tulpina strâmbă şi răsucită. Lujeri foarte groşi,
bruni-negricioși, glabri; muguri cilindrici, brunicenuşii, mari de 12-24 mm, răşinoşi.
Acele sunt câte două în teacă, de 8-14 cm, rigide, ascuţite, drepte sau uşor
curbate spre lujer, verzi-închis; formează un frunziş mai des decât la pinul
silvestru şi durează 4-6 ani. Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în
amenți galbeni, la rândul lor grupați în buchete, iar cele femele sunt conuleţe roşii-
violacei. Conurile, grupate câte 2-4, stau aproape perpendicular pe lujer, sunt
sesile, ovoid-conice, 5-8 cm, simetrice, brune-gălbui lucitoare; marginea
superioară a solzului este aproape rotunjită, apofiza proeminentă, la mijloc cu
umbelic prevăzut la solzii superiori cu un ghimpe scurt. Seminţele sunt mari, 5-6
mm, aripate, brune, uneori pestriţe, cu o aripă neagră strălucitoare, la 1 kg intrând
circa 50.000 bucăţi. Maturaţia este bienală, iar conurile se desfac în primăvara
anului al treilea. Puterea germinativă este de 40-60%. Maturitatea intervine la 20-
30 ani, iar periodicitatea fructificaţiei este de 2-3 ani. Creşterile sunt destul de
mari, din al treilea an mai slabe decât la pinul silvestru.

 Quercus rubra (2 exemplare) - Arbore exotic, de mărimea a I-a, în staţiuni

favorabile putând depăşi 30 m înălţime şi 1 m diametru. Înrădăcinarea este
profundă, cu numeroase rădăcini laterale subţiri. Tulpină dreaptă, cilindrică, bine
elagată în masiv strâns. Scoarţa cenuşiu-verzuie, mult timp netedă şi subţire, spre
maturitate formează crăpături distanţate ca la tei. Lemnul este cafeniu deschis,
cu inele anuale mari, de calitate inferioară în raport cu stejarul sau gorunul.
Coroană mare, cu frunziş bogat, iar lujerii sunt roşii-bruni, lucitori, muchiaţi, cu
lenticele gălbui. Muguri alterni, roşcaţi, lucitori, ovoconici, cu numeroşi solzi
depărtaţi de lujer. Frunze de 11-22 cm, lobate, cu lobii adânciţi până la mijlocul
jumătăţii limbului, scurt şi neregulat lobulaţi şi terminaţi cu vârfuri prelungite; pe
faţă sunt verzi închis, iar pe dos verzi deschis cu smocuri de peri ruginii în axila
nervurilor; toamna devin pieloase şi se colorează în galben apoi în roşu, foarte
decorativ. Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi, iar cele
femele câte două la subsuoara frunzelor, apar pe lujerii în curs de creştere.
Fructele (ghindele) sunt achene scurt pedunculate, lat ovoide, 2 cm, cu
tegumentul gros, aşezate cam 1/3 într-o cupă conică sau în formă de taler (Q. r.
var. maxima). Maturaţia este bienală, ghindele se coc prin septembrie-octombrie,
în toamna primului an fiind de mărimea unui mugure; maturitatea este la 25-30
ani, iar periodicitatea fructificaţiei o dată la 2-3 ani, fructificaţiile fiind abundente.
Longevitate – circa 300 ani. Specie originară din America de Nord, unde
vegetează în sud-estul Canadei, formând arborete pure sau amestecuri cu pinul
strob şi nucul negru. În România este introdus în culturi forestiere (Mihăieşti,
Lipova, Râşnov, Cristian-Braşov, Sabed-Mureş) şi în scop ornamental, fiind
utilizată în special Q. r. var. maxima. Are o largă amplitudine climatică, fapt ce a
determinat introducerea speciei de la câmpie până în zona montană inferioară;
ea este reprezentată prin multe ecotipuri adaptate la climate continentale sau
nordice, cel mai recomandat fiind Q. r. var. maxima, care reclamă un climat
continental călduros. La noi, specia dă rezultate bune în subzona făgetelor de
deal şi a celor montane, iar la câmpie doar în condiţii de precipitaţii bogate.
Reclamă soluri fertile, afânate, uşoare, cu umiditate suficientă; pe soluri sărace,
argiloase, compacte, în climate reci are o creştere înceată. Suportă umbrirea mai
bine decât celelalte specii indigene de stejar.
 Cornus florida - Genul Cornus cuprinde circa 50 de specii de arbuşti, rar arbori,
din regiunile temperate ale globului. Acestea prezintă muguri opuşi, alungit conici,
cu cicatrici u-e printr-o linie stipelară, frunze simple cu marginea întreagă şi
nervuri arcuite, flori bisexuate, galbene sau albe, mici, pe tipul 4, grupate în
umbele sau cime, iar fructul este o drupă. Frunzele cresc în perechi de câte 2 sub
formă ovată în nuanțe de verde crud. Florile sunt albe formate din 4 petale iar în
perioada de înflorire devine foarte atractiv. Cornus florida este un arbust de talie
mare ce creste la o înălțime cuprinsă între 200-300 de centimetri. Creșterea este
medie iar perioada de înflorire începe în lunile mai și iunie. Se dezvoltă foarte bine
în zonele cu semi-umbră sau în cele însorite. Preferă solurile bine drenate si
tolerează foarte bine aproximativ orice tip de sol. Este un arbust rezistent la
poluarea aerului. Cornus florida este un arbust decorativ prin port, frunze și flori.

Poate fi plantat în toate tipurile de grădini, chiar și în cele mici. Se plantează solitar
pe lângă clădiri, ziduri, garduri sau pe pajiști. Aceste specii de arbori au fost
propuse luând în calcul recomandarea specialiștilor de a se planta arbori izolați
pe păşuni și pajiști pentru ocrotirea de arșiță a utilizatorilor şi a covorului ierbos.
Dintre speciile silvice, acolo unde sunt condiţii prielnice, este preferat nucul care
are umbra deasă, nu este decojit în stadiul tânăr de animale şi insectele
deranjează mai puţin animalele în perioada de odihnă. Pe lângă nuci se pot planta
şi alţi arbori izolați sau în pâlcuri, cum ar fi stejari în zonele mai uscate, plopi şi
sălcii în zone mai umede cu izvoare de coastă, salcâmi şi pini în porţiuni erodate.
De asemenea, este indicată plantarea în masiv a stejarului, pinului negru,
salcâmului pe coamele dealurilor pentru asigurarea echilibrului hidric al umidității
atmosferice cu rol benefic în instalarea şi extinderea unor specii de pajişti
xeromezofile şi chiar mezofile. Fără aportul vegetaţiei lemnoase care
îmbunătățește microclimatul şi regimul de umiditate nu este posibilă schimbarea
compoziției floristice actuale care este adaptată la insolație şi uscăciune extremă,
cu slabă valoare nutritivă. Pentru îmbunătăţirea covorului ierbos prin
diversificarea speciilor se recomandă sistemul agrosilvopastoral practicat de
secole în unele ţări mediteraneene cu plantaţii de diverse specii (stejari, pini, etc.)
care au dat rezultate remarcabile în condiţiile de climat mai arid şi soluri slab
fertile, pietroase etc.
Acer rubrum, vara și toamna

Betula pendula
Pinus nigra
Cornus florida

Speciile floricole perene propuse sunt utilizate ca accent sau pentru a

completa zonele tematice destinate orașelor înfrățite cu municipiul Bistrița.
Speciile selectate sunt rezistente, necesită o întreținere minimă și sunt
amplasate în special în zone apropiate de accesul principal, propuse a fi
plantate pe suprafețe întinse pentru a se încadra cu scara amenajării și pentru
a crea zone cu impact vizual puternic/accent într-un peisaj în care vor domina
arborii și arbuștii.
Achillea millefolium 'Summer Wine' Achillea x 'Coronation Gold'
Dianthus sp.
Echinacea purpurea 'Ruby Giant'

Galium spurium Leucanthemum vulgare
Lythrum salicaria
Miscanthus sinensis 'Gracillimus'

Pennisetum alopecuroides
Miscanthus sinensis 'Strictus'
Perovskia atriplicifolia

Rudbeckia hirta 'Rustic Colors' Santolina chamaecyparissus
Scabiosa caucasia 'Butterfly Blue'
Imperata cylindrica 'Rubra
Specificăm că varietățile (cultivarurile) speciilor floricole pot fi înlocuite cu

păstrarea speciei și a caracteristicelor referitoare la culori.
Pentru zonele înierbate se propune utilizarea unui amestec de semințe
pentru pajiști în scopul protejării ecosistemelor și biodiversității. Acest amestec
de semințe reprezintă o unealtă profesionistă, bazată pe cercetări științifice –
rezultatul fiind o asociere de specii de plante valoroase nu doar pentru aspectul estetic
dar cel mai important pentru utilitatea lui referitor la ecosisteme și biodiversitate.
Acest amestec oferă soluții pentru o dezvoltare sustenabilă, biodiversitate și controlul
dăunătorilor și bolilor. Amestecurile pentru pajiști propuse au în vedere dispunerea

zonelor și gradul de umbrire. Pentru circulații în pajiște se propune trasarea unor alei
pietonale obținute prin cosirea unor suprafețe cu lățimea de 2,5-3 m.
Iris 'Forever Violet Iris 'Oxmoor Hills' Iris hybrid.
Căi de circulație prin pajiște
Se propune un amestec din Nepeta racemosa, Papaver rhoeas, Tagetes

erecta, Lobularia maritima, Centaurea jacea, Achillea sp., Lythrum sp., etc.

Achillea milefolium Achillea filipendulina Centaurea cyanus
Gilia capitata Ranunculus acris Papaver rhoeas
Eschscholzia californica Matricaria chamomilla Prunella vulgaris
Phacelia tanacetifolia Borago officinalis Anthemis tinctoria

Pajiște cu specii pentru protejarea biodiversității și a ecosistemelor compusă din 6 specii

anuale și 11 specii perene
Pajiște cu specii pentru protejarea biodiversității și a ecosistemelor – compusă din 9 specii

anuale și 3 specii perene
Amestecuri ecosisteme -
Cod Plante Utile pentru protejarea Înălțime Compoziție Semănat Înflorire
biodiversității
din vara primului an pentru
martie-iunie semănatul de primăvara
MP08 Specii melifere și pentru 23 anuale si 27
40-70 si august- sau din primăvara anului
691 atragerea fluturilor perene
noiembrie viitor pentru semănatul de
toamnă
din vara primului an pentru
Amestec PBI (Protecție
semănatul de primăvară
MP08 biologică integrată) și specii 12 anuale si 9 aprilie-
40-60 sau din primăvara anului
622 auxiliare perene noiembrie
viitor pentru semănatul de
toamnă
Pajiștea. Pentru suprafețele intens circulate ale pajiștii se recomandă

utilizarea unor amestecuri de semințe pentru pajiști. Prin plantele furajere din
pajişti se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme şi se introduce în sol o
cantitate mai mare de materie organică, menţinându-se în sol o viaţă biologică activă.

Prin rădăcinile plantelor furajere de pajişti, care au rol de liant în prezenţa

materiei organice, se limitează sau se oprește procesul de distrugere a structurii
granulare a solurilor. Alături de administrarea gunoiului de grajd, plantele furajere de
pajişti au un rol însemnat în menținerea conținutului de humus din sol, fapt ce imprimă
o portanță ridicată solului, care atenuează acţiunea de tasare a maşinilor agricole
grele.
O contribuție esențială îşi aduc plantele furajere din pajişti pentru creşterea
capacităţii de reținere a apei şi a posibilității de a o ceda când plantele au nevoie de
ea. Asolamentele cu sole înierbate au un rol esențial în menținerea microfaunei din
sol şi în întreruperea ciclurilor biologice pentru boli şi dăunători, ceea ce conduce la
reducerea cantităților de pesticide, care sunt nocive pentru microfaună şi mediu
înconjurător.
În cadrul ecosistemelor agricole afectate de eroziune, contribuția pajiştilor este
esențială în protejarea solului, combătând acele fenomene care conduc la
accelerarea procesului de eroziune.
Arat Ofilire Ofilire Ofilire

Semănat
Arat Creștere Creștere Creștere
Înflorire Înflorire Înflorire
Feb. mart mai iunie iulie aug. oct. noi. dec. Ian. Feb. Mart. April. mai iunie iulie aug. sept.
april. sept.2019 2020
oct. noi.
Detalii tehnice – semănarea de primăvară
Densitatea de semănare: 1,5 -4 g/m2
Arat Ofilire Ofilire

Semănat
Creștere Creștere Creștere
Înflorire Înflorire
aug. oct. noi. dec. ian. Feb. mart. april. mai iunie iulie aug. sept.
sept. 2019 2020 și anii
oct.următori
noi.
Detalii tehnice – semănarea de toamnă
Densitatea de semănare: 1 - 3 g/m2

Chiar dacă în cazul pajiștilor care sunt utilizate în agricultură ca sursă pentru
furaje există o listă cu specii toxice și vătămătoare (dar foarte decorative), în cazul
amenajării pajiștilor aferente parcului utilizarea acestor specii nu va constitui un punct
negativ datorită faptului că vegetația din această zonă nu va fi folosită pentru hrana
animalelor.
Cele mai importante funcției pe care pajiștile din acest proiect le vor avea
sunt:
 Funcția de habitat pentru animalele sălbatice şi de conservare a
biodiversității speciilor de plante şi animale. Această funcţie importantă se
poate rezuma prin următoarele:
- în România există un număr de 783 de tipuri de habitate, din care aproape
60% se întâlnesc în pajiştile naturale;
- pe teritoriul ţării s-au identificat 3700 de specii de plante, din care peste
70% aparţin vegetaţiei pajiştilor permanente. Dintre acestea, 74 de specii
au dispărut, 485 sunt amenințate cu dispariţia, 200 de specii sunt
vulnerabile, 23 sunt declarate monumente ale naturii şi 1253 sunt specii
rare;
- dintre speciile de animale sălbatice, 5 specii au dispărut, iar peste 30 sunt
amenințate cu dispariţia;
- structura floristică a vegetaţiei pajiştilor din România este foarte diversă, cu
indici de biodiversitate foarte ridicați în comparație cu multe țâri din Europa;
- fondul genetic de germoplasmă al populațiilor de specii cu valoare
economică este foarte mare, România fiind considerată un rezervor biologic
natural de îmbunătăţire a procesului genetic la multe specii agricole;
- o floră meliferă şi medicinală deosebit de bogată.
 Funcţia ecologică, de protecţie a solului împotriva fenomenului de eroziune
şi de conservare a spaţiului natural. Pajiștea constituie o sursă importantă de
protecţie a solului împotriva eroziunii. Astfel, durata în timp pentru îndepărtarea
unui strat de sol, pe adâncimea de 20 cm, în urma procesului de eroziune, pe
terenurile în pantă acoperite de pajişti este de 29000 ani faţă de 100 de ani pentru
terenurile în pantă cultivate în sistem de rotaţie şi de numai 13 ani pentru
terenurile în pantă cultivate cu porumb siloz în monocultură.
 Funcția peisagistică, dată de diversitatea speciilor de plante ce înnobilează
şi înfrumusețează mediul.
 Pajiștea – sursă de fertilizare a terenurilor.
 Pajiștea ca sursă de producere de azot fixat biologic (NFB). Balanța
estimativă de azot fixat biologic (NFB) în agroecosistemele de pajişti şi culturi de
leguminoase din România este de: 30 kg/ha/an pentru pajiştile permanente; 80
kg/ha pentru pajiştile temporare şi de 160 kg/ha/an pentru leguminoasele perene.
 Pajiștea ca sursă de stocare a CO2. Cantitatea estimată de CO2 stocat
(sechestrat) în agroecosistemele de pajişti este de 4,7 t/ha/an pentru pajiştile
permanente şi de 4,2 t/ha/an pentru pajiştile temporare. 9. Funcția pajiștii de
reținere a apei.
Se propune îmbunătăţirea pajiștii prin reânsămânțare.

În cadrul tehnologiei de reînsămânţare a pajiştilor degradate sunt cuprinse

următoarele grupe de lucrări: lucrări de asigurare a unor condiţii optime pentru
dezvoltarea plantelor; însămânțarea propriu-zisă; lucrări de întreţinere a pajiștii după
reînsămânţare. Lucrările de asigurare a condiţiilor optime pentru dezvoltarea plantelor
cuprind lucrări: de curățire de mușuroaie şi de vegetaţia nevaloroasă; de amendare;
de fertilizare; pregătirea terenului pentru semănat. Prin observație vizuală a pajiștii
degradate se stabileşte necesitatea lucrării de curățire de muşuroaie şi vegetaţie
nevaloroasă, precum şi căile de executare mecanizată a acestor operații. Pentru
cazul în care lucrarea ulterioară de dezmiriştire se face prin discuire, curăţirea de
muşuroaie nu mai este necesară.
Lucrarea de curățire de muşuroaie şi vegetaţie nevaloroasă a fost analizată pe
larg în subcapitolele 4.2. şi 4.3. şi se execută concomitent cu lucrarea de amendare
(dacă este necesară) sau cu cea de fertilizare cu îngrăşăminte chimice.
Amendarea şi fertilizarea pajiştilor care se reînsămânţează
În cadrul măsurilor de îmbunătăţire a pajiştilor, amendarea şi fertilizarea joacă
rolul primordial, conducând într-un termen scurt la creşterea cantitativă şi calitativă
producţiei. Aceasta deoarece majoritatea suprafeţelor de pajişti se găsesc pe terenuri
cu fertilitate scăzută, cu o aprovizionare slabă în elemente de nutriție (fosfor, potasiu,
calciu etc.) şi cu aciditate ridicată.
Eficienţa ridicată a amendării şi fertilizării pajiştilor se datorează următorilor
factori:
- îmbunătățirii şi ameliorării însușirilor fizice, chimice, biologice şi trofice ale
solului, ceea ce favorizează apariţia şi proliferarea speciilor valoroase de plante
furajere de pajişti;
- particularităților biologice ale plantelor care alcătuiesc covorul ierbos:
perenitate, exploatarea de către rădăcini a unui volum edafic redus,
regenerarea de mai multe ori în decursul unei perioade de vegetaţie etc..
Semănatul. Caracteristicile seminţelor de graminee şi leguminoase perene de
pajişti se deosebesc radical de cele ale cerealelor, atât în ceea ce privește
dimensiunile şi masele specifice, cât şi a formei lor. Pentru reușita lucrării de semănat
trebuie să fie respectate o serie de măsuri agrotehnice specifice, ca epoca de
semănat, distanţa de semănat, adâncimea de semănat, norma de semănat,
amestecul care se seamănă în funcţie de zona pedoclimatică şi de modul de folosință
a pajiștii etc.
Epoca de semănat. În toate zonele ţării, reușita deplină o are semănatul
primăvara cât mai devreme, când mașinile au acces în teren şi când temperatura nu
mai coboară sub 00 C. Pe terenurile şi în anii cu umiditate suficientă semănatul se
poate face vara până la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. În zonele
irigabile epoca de semănat cea mai avantajoasă este sfârşitul verii - începutul
toamnei.
Distanţa de semănat a tuturor amestecurilor de ierburi şi a culturilor furajere
este de 12-15 cm. Când se înființează terenuri sportive şi de agrement (parcuri,
terenuri sportive etc) semănatul se poate face prin împrăştierea seminţelor la
suprafaţa solului urmată imediat de tăvălugit. În zonele umede semănatul se poate
face prin împrăștiere. La loturile seminceri, în special la cele de producere a

seminţelor din verigi superioare, distanţa dintre rânduri se recomandă să fie de 50-60
cm, pentru a se permite întreţinerea culturii prin praşile mecanice necesare purificării
lotului semincer.
Adâncimea de semănat variază în funcţie de mărimea seminţelor. În general
aceasta se stabileşte în funcţie de sămânța cu dimensiunile cele mai mici. Astfel
seminţele de Trifolium repens (trifoi alb) şi cele de Phleum pratense (timofticã) ca şi
amestecurile care conţin aceste specii se vor semăna la adâncimea de 1...2 cm, iar
seminţele şi amestecurile celelalte la o adâncime de 2...2.5 cm, cu excepţia lui
Onobrychis viciifolia (sparcetei) care se seamănă la adâncimea de 3,5...4 cm.
Norma de semănat. În general, când sunt destinate pentru furaj, gramineele
şi leguminoasele perene se seamănă în amestecuri (simple sau complexe)
obţinându-se astfel o cantitate şi o calitate ridicată a furajului obţinut. Excepție fac
Medicago sativa (lucerna) şi Trifolium pratense (trifoiul roșu) care se cultivă şi în
cultură pură. Norma de amestec de seminţe cu valoare culturală de 100% variază
între 21 şi 65 kg/ha.
În alcătuirea amestecurilor pentru zona de dealuri mai aride din Transilvania
specia de bază este obsiga nearistată (Bromus inermis) alături de sparcetă
(Onobrychis viciifolia) la care se adaugă golomățul (Dactylis glomerata), firuţa (Poa
pratensis), ghizdei (Lotus corniculatus) şi lucernă (Medicago sativa) în proporții mai
reduse. În cazul pajiștii analizate propunem utilizarea acestor amestecuri având în
vedere caracteristicile zonei. Având în vedere clima recomandă includerea în
amestec a speciei Trifolium repens.
Bromus inermis

Poa pratensis
Onobrychis viciifolia
Dactylis glomerata

Lotus corniculatus
Medicago sativa
Trifolium repens

5.3.3.3. Construcții, alei, piste de biciclete
Suprafața ocupată de drumuri, alei și suprafețele alocate zonelor de sport,

agrement, odihnă, se încadrează în cerințele legilor și regulamentelor în vigoare
privind spațiile verzi și nu afectează integritatea mediului înconjurător, respectând
structura pădurii din vecinătate.
Defrișările vor fi minime, și se vor limita la arborii aflați în stare de degradare
avansată. Aspectul natural nu va fi afectat de materialele folosite pentru dotările
propuse. Se propun piste de biciclete și alei pietonale din materiale permeabile
(macadam pentru alei și asfalt poros, permeabil pentru pistele velo).
Pistele velo vor avea un singur sens, parcurgând parcul periferic, intrarea se
face prin partea de vest a intrării principale și ieșirea prin partea de est a intrării
principale. Pistele vor avea o lățime de 1,5 m. În zona de mijloc a parcului se propune
o legătură între cele două sensuri de circulație velo pentru a ușura parcurgerea
traseului în cazul copiilor și vârstnicilor.
Sistemul proiectat pe Pista Velo va avea următoarele caracteristici:
Strat de uzura din BA8 cu pigment roșu 5 cm
Strat de baza din piatra sparta 12 cm

Strat de fundație din balast 25 cm

Geotextil 300g/mp
Total. 42 cm
În două puncte din parc se propune amplasarea unor standuri pentru biciclete
(zona intrării principale și în zona amfiteatrului).
Aleile pietonale se împart în două categorii: principale și secundare. Aleile

principale au lățimi cuprinse între 4 m și 3 m – permițând inclusiv accesul pentru
mașini de intervenție sau pentru utilajele necesare la întreținere. Aleile secundare au
lățimi cuprinse între 3 și 2 m, fiind proiectate pentru a face legătura între zonele
parcului și cu zonele învecinate (viitoare facilități aflate în dezvoltare).
Sistemul proiectat pe Aleile Pietonale va avea următoarele caracteristici:
Strat de macadam 10 cm
Geotextil 300g/mp
Total. 35 cm
Scena amfiteatrului va fi realizată din lemn.
Zona de compostare și zona toaletelor publice se propune același înveliș din
lespezi de piatră.
Sistemul proiectat pentru platforme va avea următoarele caracteristici:
Lespezi de piatra 8 cm
Strat de nisip pilonat 3 cm
Strat de baza din piatra sparta 12 cm
Geotextil 300g/mp
Total. 48 cm
Scurgerea apelor. Pentru interceptarea apelor de suprafaţa și subterane din

amonte s-au prevăzut şanţuri din piatra de rău cu dren longitudinal. Pe aleile
prevăzute pentru circulaţie pietonală și velo s-au prevăzut rigole de pământ în
amonte. Apa pluvială va fi condusă prin intermediul șanțurilor în emisarii din zonă.
Suport pentru biciclete

cadru din oțel, suport din cauciuc

Suport pentru biciclete

cadru din oțel, suport din cauciuc
Detaliu zona toaletelor publice

Zonele construite se referă la:
- Zona de compostare și depozitare a resturilor vegetale;
- Zona toaletelor publice – toalete ecologice încadrate de panouri decorative
din lemn;
- Zona amfiteatrului și a scenei – zonă utilizată pentru spectacole, manifestări
educative, concursuri, etc. – realizate din lemn;

- Zona accesului principal – pergola și suprafața pavată adiacentă – zonă de

relaxare, așteptare, socializare, dimensiunile permit organizarea unor
activităţi pentru grupuri (ateliere de lucru, lecții în aer liber etc.);
- Terasele de observare: zone de socializare, puncte de vedere spre
viitoarele dezvoltări și asupra întregului parc, relaxare etc.
Detaliu signaletică, poartă acces principal, pergolă zona intrării, mască lemn zona
toaletelor publice
Zonă de observare – lemn
În zona de sport și joacă, suprafețele sunt înierbate.

Loc de joacă – suprafață înierbată
5.3.3.4. Mobilier, echipamente de joacă și sport
Se propune realizarea mobilierului (a băncilor) din lemn. Mobilierul de

relaxare este compus din trei tipuri de bănci care se pot fixa sau care pot fi mobile
pentru combinarea lor în diferite forme. Astfel se poate urmări linia reliefului, pot fi
dimensionate corespunzător cerințelor zonelor parcului. Echipamentele de joacă
trebuie să fie realizate din materiale naturale, în special lemn. Echipamentele de sport
oferă posibilitatea unor exerciții variate în aer liber.
Coșurile de gunoi propuse au un aspect simplu, cu înveliș exterior din lemn.
În zona de sport se vor utiliza echipamente ușoare specifice mișcării în aer liber,
echipamente fixe pentru baschet.
Coș de gunoi
cadru din oțel, exterior din lamele de lemn, ancorat pe sol, 45l
Se propune amplasarea unor cișmele de apă în zonele de interes: zona

intrării, zona de sport și joacă, zona amfiteatrului și zonele de observare. În zona
intrării și în zona amfiteatrului au fost prevăzute sisteme de parcare a bicicletelor

(suport metalic cu design minimalist). Cișmelele prezintă un jet de apă în mijlocul unui
mic bol care colectează apa nefolosită. Jetul de apă de la fântână pornește din vârful
unui con distinctiv, iar excesul de apă se prelinge în jos spre pătratul de colectare de
la bază.
Cișmea cu bol
structură din inox
Trei foișoare tip con – cu amprentă minimă la sol sunt amplasate în zona
locului de joacă și în zone destinate relaxării.
Foișor
placaj tratat, rezistent la apă, structură din oțel

Domul autoportant inspirat de modele naturale este compus din 109 plăci
stratificate pe șapte nivele. Mulțumită poziționării plăcilor pe nivele, foișorul este aerisit
și se creează un microclimat confortabil cu o acustică perfectă. În același timp, oferă
protecție împotriva soarelui, vântului și ploii. În interiorul acestuia, pe margine, este
poziționată o bancă circulară și opțional, există posibilitatea de a monta în partea de
sus un element pentru iluminare LED ambientala.
Plăcile sunt realizate din placaj tratat cu lac rezistent pentru a deveni
impermeabile și sunt fixate de structura din oțel galvanizat. Cercul inferior de plăci
este fixat de baza din oțel așezată pe picioare reglabile ce urmează a fi ancorate în
fundație de beton. Foișorul este ușor de transportat și poate fi asamblat într-o singură
zi.
Bancă pentru parc cu spătar înălțat

structură metalică, șezut și spătar făcute din scânduri de lemn - sugestie
Bancă pentru parc

structură metalică, șezut făcut din scânduri de lemn

Stilul mobilierului propus
Un alt tip de mobilier urban propus sunt cu o nouă categorie de șezlonguri

pentru spațiile publice. Acest cadru solid, simplu, cu un puternic profil elegant poartă
lamele din lemn masiv. Este ideal de utilizat în locurile publice, parcuri, grădini, zone
de relaxare din campusurile școlare, terase de hoteluri, în care oamenii doresc să se
relaxeze. Poate fi fixat în sol sau lăsat liber. Practică și atractivă în același timp, masa
din oțel este foarte rezistentă și poate fi folosită ca și suport pentru băuturi, laptop sau
cărți. Contrastul dintre culori aduce un plus de jovialitate băncii. Masa poate fi dotată
cu încărcător USB, ceea ce extinde posibilitățile de folosire ale băncii.
Șezlong
structură din oțel, șezut din lamele de lemn, masă integrată, tablă de oțel

Echipamentele propuse pentru locul de joacă sunt realizate din materiale durabile,
lemn, sfoară pentru a se încadra armonios în peisaj și sunt destinate jocului interactiv în aer
liber.
Tipuri de echipamente de joacă propuse
Toalete publice ecologice și toalete automate. Se propune și recomandă

amplasarea de toalete publice automate și toalete ecologice performante în zona

accesului principal, partea de Nord-vest a parcului. Toaletele prevăzute vor

favoriza/permite accesul persoanelor cu dizabilități (1 toaletă cu destinație specială).
Toaletă pentru persoane cu dizabilități

5.3.3.5. Sistem de iluminat, sistem de supraveghere, alimentare cu apă, sisteme
de semnalizare
Sistemul de iluminat propus este compus din stâlpi de iluminat cu o înălțime de

4 m amplasați la 20 m distanța unul față de celălalt. Sistemul de iluminat propus este
complet independent, stâlpii fiind utilați cu panouri fotovoltaice. Se recomandă
amplasarea unor corpuri sustenabile în cazul situației existente în care nu există
posibilitatea conectării sistemului de iluminat la sursa de energie electrică dar cu
posibilitatea conectării acestor corpuri la sursa de energie a orașului, după extinderea
rețelei. Se propune iluminarea zonei de intrare și amplasarea unor stâlpi – la distanțe
mai mari – în zonele de interes.
Corpuri de iluminat recomandate

Alimentarea cu apă va fi făcută prin captarea izvoarelor subterane și a apei din

pârâul amplasat la limita vestică a parcului, cu posibilitatea de conectare la rețeaua
de apă a orașului după extinderea acesteia, având în vedere că în momentul de față
în zonă nu există rețea de alimentare cu apă potabilă. Apa va fi utilizată pentru irigare,
toalete publice, alte necesități tehnice.
Se propune instalarea unor bazine/rezervoare de colectare a apei pluviale
subterane pentru a nu se interveni masiv în peisajul existent. Bazinele vor fi instalate
în zona tehnică (depozitare deșeuri vegetale, zonă pentru amplasarea pompelor și
filtrelor).
Pentru supravegherea parcului se propune amplasarea a 5 camere video, cu
baterii, senzori de mișcare și capacitate de stocare.
Se propune montarea unor panouri pentru semnalizare cu informații privind
zonele cu vegetație specifică orașelor înfrățite cu Bistrița, hărți cu puncte de interes,
hărți de ghidare a utilizatorilor.
Sistem iluminat – configurație
5.3.3.6. Sistem de împrejmuire, accese
Se propune împrejmuirea cu gard de plasă dublat de gard din sârmă pe stâlpi

din metal pe latura de sud, est și vest. Latura nordică pe care este amplasat și accesul
principal va fi împrejmuită cu gard din lemn iar accesul va fi marcat de o poartă mobilă
atașată unei structuri decorative ce va încorpora și ghereta portarului. În această
structură vor putea fi amplasate dispozitivele de supraveghere video.

Vedere de ansamblu – acces principal
Zona principală de acces în parc

5.3.3.8. Lista speciilor utilizate în amenajarea peisagistică
Arbori
Denumire științifică Necesar - propus
Abies alba 22
Acer platanoides 3
Acer rubrum ”Armstrong” 65
Acer rubrum 11
Aesculus flava 6
Amelanchier arborea 3
Betula alba 12
Betula nigra 5
Betula oycoviensis 2
Betula papyrifera 18
Betula pendula 1
Betula utilis 1
Carpinus betulus 'Fastigiata' 12
Cercis siliquastrum 7
Chamaecyparis lawsoniana 'Alumii' 1
Chamaecyparis nootkatensis 'Aurea' 1
Chamaecyparis pisifera 'Boulevard' 1
Cornus florida 'Alba' 15
Cornus florida 'Rubra' 5
Cotinus coggygria 7
Crataegus nitida 1
Elaeagnus angustifolia 4
Fagus sylvatica 'Asplenifolia' 1
Fagus sylvatica 'Fastigiata' 3
Fagus sylvatica 'Rohanii' 2
Fagus sylvatica 'Tricolor' 14
Fagus sylvatica 54
Fraxinus excelsior 'Aureafolia' 4
Fraxinus excelsior 10
Koelreuteria paniculata 7
Larix kaempferi 2
Larix polonica 1
Liquidambar styraciflua 1
Picea abies 4
Picea mariana 8
Picea pungens glauca 39
Pinus cembra 10
Pinus nigra 51
Pinus sylvestris 2
Prunus cerasifera 8
Pseudolarix decidua 5
Quercus bicolor 1
Quercus palustris 21
Quercus robur 1
Quercus rubra 4
Salix alba 'Tristis' 2
Salix babylonica 14
Sophora japonica 4
Sorbus aucuparia 14
Taxodium distichum 20
Taxus baccata 4
Tilia platyphyllos 3
Tilia tomentosa 33
Ulmus glabra 1
Ulmus minor 1
Specii floricole perene

Achillea millefolium 'Summer Wine' 247
Achillea x 'Coronation Gold' 253
Dianthus sp 853
Echinacea purpurea 'Ruby Giant' 196
Galium spurium 826
Leucanthemum vulgare 144
Lythrum salicaria 541
Miscanthus sinensis 'Gracillimus' 104
Miscanthus sinensis 'Strictus' 200
Pennisetum alopecuroides 182
Perovskia atriplicifolia 169
Rudbeckia hirta 'Rustic Colors' 176
Santolina chamaecyparissus 148
Scabiosa caucasia 'Butterfly Blue' 349
Imperata cylindrica 'Rubra 200
Iris 'Forever Violet 96
Iris 'Oxmoor Hills' 94
Iris hybrid 192
Arbuști
Berberis thunbergii 'Aurea' 347
Berberis thunbergii 352
Cotoneaster horizontalis 372
Hypericum prolificum 151
Juniperus communis 114
Juniperus horizontalis ''Andorra Compact'' 657
Juniperus media 'Pfitzeriana Aurea' 228
Juniperus nana 34
Juniperus procumbens 'Nana' 82
Pinus mugo 27
Juniperus chinensis "Stricta" 179
Juniperus communis Hibernica 19
Cornus alba 'Sibirica' 171
Detalii tehnice de plantare
5.3.4. Probe tehnologice și teste
Probele tehnologice și testele efectuate pe materialele puse în operă cad în

sarcina executantului. Se vor realiza probe tehnologice și teste pentru toate
materialele și instalațiile puse în operă.
5.3.5. Măsuri pentru persoanele cu dizabilități
Soluția de amenajare a luat în calcul nevoile persoanele cu dizabilități.

Au fost aplicate cele șapte principii care pot fi aplicate atât pentru a evalua
produsele existente, cât şi pentru a ghida procesul de proiectare care implică
discipline diverse şi a educa proiectanţii şi consumatorii cu privire la caracteristicile
produselor şi mediilor celor mai utilizabile – dezvoltate de arhitecți, designeri, ingineri
şi cercetători americani de la Centrul pentru Design Universal, North Carolina State

University, avocați ai conceptului de design universal.2
#Principiul 1: Utilizare echitabilă. Designul este util pentru oameni cu
diverse abilităţi.
#Principiul 2: Flexibilitate în utilizare. Designul întrunește o gamă largă de
preferințe şi abilităţi individuale.
#Principiul 3: Utilizare simplă şi intuitivă. Utilizarea produsului este uşor
de înţeles, fără a se ţine cont de experiență, cunoștințe, limbaj, sau nivel de
concentrare.
#Principiul 4: Informația este uşor de perceput. Designul furnizează
utilizatorului informaţia necesară, fără a se ţine cont de condiţiile de mediu sau
abilităţile lui senzoriale.
#Principiul 5: Toleranţa pentru eroare. Designul minimalizează riscurile şi
efectele adverse ale acţiunilor accidentale sau neintenţionate.
#Principiul 6: Efort fizic redus. Produsul poate fi folosit eficient şi confortabil
şi cu un minim de efort.
#Principiul 7: Formatul şi dimensiunea necesare pentru acces şi
utilizare. Trebuie prevăzute dimensiuni şi spaţii corespunzătoare pentru acces, rază
de acţiune, manipulare şi folosire, indiferent de mărimea corpului, postură şi
mobilitate.
Astfel au fost luate următoarele măsuri:
- Aleile pietonale sunt prevăzute fără trepte, astfel încât accesul persoanelor
cu dizabilități este neîngrădit în toate zonele parcului;
- Accesul în foișoare se face de la nivelul solului, accesul fiind facil pentru
persoanele cu dizabilități;
- Accesul în punctele de observare se face de la nivelul solului, aceste puncte
de observare înălțate, din lemn, fiind prevăzute ca o prelungire a aleilor
pietonale;
- Referitor la toaletele publice au fost prevăzute toalete pentru persoane cu
dizabilități;
- O mare parte din panourile informative au o înălțime care permite
categoriilor defavorizate de utilizatori să le acceseze și să citească
informația;
- Accesul în amfiteatrul în aer liber este facil datorită faptului că acesta
utilizează topografia terenului, nefiind prevăzute scări sau diferențe de nivel
excesive; spațiul dintre gradene permite accesul persoanelor cu scaune cu
rotile, staționarea confortabilă pe toate nivelele amfiteatrului și inclusiv pe
scena acestuia;
- Accesul la locul de joacă și sport nu este condiționat pentru categoria de
utilizatori cu dizabilități, fiind prevăzute aparate de sport (cel puțin unul)
pentru persoane cu dizabilități;
- Alei pietonale
2North Carolina State University, Principiile designului universal, document disponibil aici: http://www.ncsu.edu/ncsu/design/
cud/about_ud/udprinciplestext.htm
 dimensiunea acestora (cuprinsă între 2 m – minim și 5 m – maxim)

este suficientă pentru fluxul existent de pietoni și persoane cu nevoi
speciale;
 Este potrivită pentru utilizarea scaunului cu rotile;
 Sunt suficient de late pentru a permite pietonilor să treacă unul pe
lângă altul și să evite obstacolele;
 nu există probleme de congestie;
 Nu există trepte;
 Suprafața este texturată având în vedere că aleile pietonale sunt din
macadam, prezintă o aderență bună, nu sunt alunecoase;
 Există spații de odihnă;
 Există suficient spațiu de manevră pentru scaunul cu rotile;
 Signalistica este prezentă, clară, concisă și corectă, au fost plasate
semnele într-o poziție adecvată pentru a fi vizibile;
 Au fost prevăzute panouri de informare / hărți;
 Sunt accesibile tuturor utilizatorilor
- Mobilier stradal
 Mobilierul este localizat astfel încât să se minimizeze abaterile și
obstrucțiile;
 Sunt asigurate spații de ședere și sunt ele proiectate conform
necesităților unor categorii diverse de utilizatori;
 Sistemul de iluminat oferă o acoperire uniformă.
- Traversări - travesările sunt în zonele în care aleile pietonale se intersectează
cu pistele velo. Aceste intersecții sunt minime, aleile pietonale și pistele velo
fiind proiectate astfel încât să se intersecteze în cât mai puține puncte.
 Traversările sunt sigure?;
 Sunt situate pe traseele agreate de oameni (desire line);
 Bordurile sunt la nivelul carosabilului în zonele de traversare;
 Au capacitatea necesară;
 Au panta și înălțimea adecvate;
 Se recomandă informație tactilă la începutul traversării, în refugiu și la
finalul acesteia;
 S-a prevăzut contrast de culoare care marchează traversarea;
 Zonele de refugiu/așteptare au suficientă capacitate pentru a acomoda
cererea;
- Obstrucții
 Nu au fost propuși arbori, arbuști sau panouri ce reprezintă obstacole
deasupra capului;
 Spațiile verzi sunt proiectate astfel încât să ofere confort pentru toate
categoriile de utilizatori;
 Spațiile verzi nu afectează, de asemenea, lățimea trotuarului sau
vizibilitatea;
 Nu vor exista obstacole temporare, cum ar fi mașini parcate, panouri;
 Nu există riscuri specifice pentru persoane cu deficiențe de vedere;
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții
5.4.1. Indicatori maximali
În conformitate cu devizul general prezentat în anexă, valoarea totală a

obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care
construcții-montaj (C+M), este:
Valoare estimată investiție – SCENARIUL 2 (recomandat)

Denumirea capitolelor şi Valoare Valoare
TVA
Nr. subcapitolelor de (fără TVA) (inclusiv TVA)
Lei
crt. cheltuieli Lei Lei
1 TOTAL GENERAL 4,677,920.105 883,799.862 5,561,719.967
2 Din care C + M 2,394,716.903 454,996.212 2,849,713.115
5.4.2. Indicatori minimali
Noile amenajări și dotări din prezenta investiție vor contribui la ridicarea

gradului de atractivitate și de ospitalitate al zonei Unirea-Wonderland. Acestea sunt:
 Amenajarea parcului incluzând:
- curățarea, înnoirea și completarea fondului vegetal, realizarea de noi
amenajări peisagere cu funcții estetice, de mediu și educative.
- realizarea infrastructurii de alei pietonale și piste velo;
- realizarea rețelelor edilitare;
- amenajarea unor zone tematice;
- amenajarea zonelor de observare în puncte de belvedere;
- dotarea cu mobilier urban, toalete publice, echipamente de joc și sport;
- amenajarea unui amfiteatru și a zonei de intrare astfel încât să susțină activități
educative și culturale;
- amenajarea de locuri de joacă, zone de odihnă, loc pentru gimnastică în aer
liber;
- iluminat public și supraveghere video;
- împrejmuiri, platforma de colectare a deșeurilor vegetale;
- semnalizarea, amplasare de panouri și plăci informative.
5.4.3. Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare
Investiția totală de capital în această variantă este de 5,561,719.967 lei cu TVA

inclus; 4,677,920.105 lei fără TVA.
Indicatori de impact. Indicatorul de eficacitate a impactului, reprezentat prin
impactul prevăzut raportat asupra impactului efectiv realizat prin implementarea
investiției, este estimat ca fiind maxim (100%) și pozitiv.
Evaluare indicator de impact: EFICACITATE

Indicator de eficacitate
Obiectiv general al investiției Impact prevăzut Impact efectiv Impact efectiv/impact
prevăzut
Amenajarea parcului (cu dotările
1 1 100%
aferente incluse)
Indicatorul de eficiență a impactului, reprezentat prin impactul investiției

raportat asupra cheltuielilor realizate prin implementarea investiției, este estimat ca
fiind pozitiv.
Evaluare indicator de impact: EFICIENȚĂ

Obiectiv general al investiției Indicator de eficiență
Impact / cheltuieli
Amenajarea parcului (cu dotările aferente incluse) pozitiv
Indicatori de rezultat/de operare. Indicatorii de rezultat se referă la avantajele

imediate ale programului asupra destinatarilor direcți. Un avantaj este considerat
„imediat”, dacă destinatarul său este în contact direct cu programul. Rezultatele pot
fi însă constatate în totalitate la momentul finalizării tuturor acțiunilor. Indicatorii de
rezultat informează, în principal, despre schimbările care au intervenit pentru
destinatarii direcți. Pentru cuantificarea rezultatelor se vor utiliza măsurătorile directe
(exemplu: numărul de utilizatori) sau chestionare adresate destinatarilor direcți pentru
declararea avantajelor obţinute (gradul de satisfacție în urma utilizării parcului).
Indicatorii de rezultat vor fi cuantificați la darea în folosință a obiectivului de investiții
și vor fi comparați cu situația existentă. Implementarea proiectului curent va produce
o serie de rezultate pozitive imediate și cuantificabile:
 Creșterea accesibilității pietonale, velo;
 Creșterea numărului de vizitatori în zonă;
 Creșterea numărului de participanți la activități practice și activități culturale în
zonă;
 Creșterea numărului de evenimente culturale organizate în perimetrul de
investiție (și creșterea publicului participant);
 Creșterea numărului de evenimente sportive organizate în perimetrul de
investiție (și creșterea publicului participant);
 Creșterea suprafeței de spațiu verde calitativ din punct de vedere al funcțiilor

îndeplinite.
5.4.4. Durata estimată de execuție a obiectivului de investiţii, exprimată în luni
Durata de execuție a lucrărilor proiectate este de 20 de luni calendaristice,

conform graficului general anexat.
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementările

specifice funcțiunii preconizate
Bazele proiectării, legislație si reglementări tehnice în construcții

Prezentul Studiu de Fezabilitate a fost elaborat conform H.G. 907/2016
privind Etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.
Proiectul s-a elaborat în baza Temei de Proiectare, cu respectarea legislației,
a standardelor, a normativelor și a reglementărilor tehnice în vigoare în domeniul
construcțiilor, al instalațiilor, al construcției de drumuri și al amenajării spațiilor verzi
cuprinse în lista Anexa ”Legislație”.
Măsuri de protecție a muncii și de prevenire și stingere a incendiilor
Se vor aplica de către executant la punerea în operă şi de către beneficiar în
timpul exploatării măsurile curente de protecţia muncii şi normele tehnico-sanitare,
conform prevederilor din actele normative existente în vigoare. La elaborarea
prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind
protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor :
 Norme republicane de protecţie a muncii, ediția 1975, modificată şi completată
în 1977;
 Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcții-montaj, aprobate prin
ord. MEE nr. 1233/D - 29.12.1980;
 Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi
realizarea construcțiilor, aprobate prin DCS nr. 290/77;
 Decret al Consiliului de Stat privind prevenirea şi stingerea incendiilor în
unitățile din ramura energiei electrice şi termice, nr. 232/74 cu modificările 1/82
si 2,3/85.
 H.G. Nr. 300/2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
șantierele temporare sau mobile
 Legea Nr. 319/2006 – Legea securității și sănătății în muncă
 Hotărâre nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi
conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /
proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice
 Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din
 Convenția europeană a peisajului din 20.10.2000.
 Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversității

2014-2020, din 11.12.2013.
 Guvernul României (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie speciala avifaunistică ca parte integranta a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007.
 Legea protecţiei mediului, lg. nr. 137 din 29/12/1995
 Ordonanța de urgență privind protecţia mediului, OUG. nr. 195 din 22
decembrie 2005.
 Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
 Ordonanța de urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea
Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
 Legea apelor, lg. nr. 107 din 25/09/1996.
 Ordonanța de urgentă privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al
 Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării (publicată
în Monitorul Oficial nr. 901 din 12 decembrie 2002).
 Lege pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, adoptată la Florența
la 20 octombrie 2000 (L451/2002),lg. nr. 451 din 8 iulie 2002.
 Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 2001.
 Hotărârea privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone, hot. nr. 2151 din 30 noiembrie 2004.
 Ordonanța de urgență privind instituirea programului naţional de îmbunătăţire
a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi în localități, OUG. nr. 59/2007.
 Legea nr. 49 din 19 martie 2008 privind aprobarea ordonanței de urgenta a
guvernului nr. 108/2007 pentru modificarea alin. (2) Al Art. 8 din ordonanța de
urgenta a guvernului nr. 59/2007 privind instituirea programului naţional de
îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi in localități.
 Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, oug. nr. 57 din 20 iunie 2007.
 Codul Silvic, lg. nr. 46 din 19 martie 2008
 Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor
pedologice si agrochimice, a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare
sol-teren pentru agricultură.
 Legea 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si urbanismul; cu modificările
şi completările ulterioare ( legea 289/ 2006 precum si legea 242/ 2009).
 Legea 5/2000 – privind aprobarea PATN- secțiunile I – VI.
 H.G. nr. 525/1996 – Regulamentul general de urbanism.
 Legea 137/1995 – privind protecţia mediului.
 Legea 451/2002 – privind ratificarea Convenției Europene a Peisajului.
 Legea 422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice, republicată.
 Legea 41/ 1995 – privind protecţia patrimoniului naţional.

 H.G. 1076/ 2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri si programe.
 Legea 215/ 2001 – privind administrația publică locală, republicată.
 Legea 426/ 2001 – privind regimul deșeurilor.
 HCJ 26/2009 – Planul Judeţean de Gestionare a Deșeurilor.
 Legea 46/2008 – Codul silvic.
 Legea 289/2002 – privind perdelele forestiere de protecţie.
 Legea 107/1996 – legea apelor.
 Legea 89/1998 – legea agriculturii.
 Legea 138/2004 – legea îmbunătățirilor funciare.
 OUG 23/2008 – privind pescuitul şi acvacultură.
 OG 43/1997 – privind regimul drumurilor.
 Legea 13/2007 – legea energiei electrice.
 Legea 325/2006 – legea serviciului public de alimentare cu energie termică.
 Legea 18/1991 – legea fondului funciar.
 Legea 33/1994 – privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică.
 Legea 247/2005 – privind reforma in domeniile proprietății şi justiției, precum
si unele masuri adiacente.
 Legea Nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991.
 Legea 348/2003 Legea Pomiculturii.
 Ordinul nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie
adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea IV – Rețeaua de
localități.
 Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – Zone de risc.
Pe tot parcursul execuției lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi
întreţinere a instalațiilor proiectate se va urmării respectarea cu strictețe a prevederilor
actelor normative menţionate şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea
oricăror accidente. Responsabilitatea privind organizarea șantierului şi a procesului
de producţie pentru evitarea accidentelor de orice fel revine în întregime
antreprenorului.
Dispoziții finale
În execuție și operare se vor respecta indicațiile cu privire la tehnologia de
execuție, modul de depozitare si manipulare a materialelor, instrucțiunile
producătorilor de echipamente și materiale, instrucțiunile de utilizare a
echipamentelor din componența instalației, precum si normele de protecţie a muncii
cuprinse in legislația și normativele în vigoare cuprinse în Anexă.
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice
Prezentul proiect poate fi supus finanțării din următoarele fonduri:

- Bugetul propriu / bugetul local,
- Fonduri europene nerambursabile,
- Alte surse constituite potrivit legii.
6. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME
6.1. Certificatul de Urbanism
În anexă:
 Certificatul de Urbanism Nr. 1966 din data 6.09.2018;
6.2. Extrase de Carte Funciară
În anexă:
 Extras din cartea funciară nr. 83018, nr. cad/topo 83018.
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecţia mediului

În anexă:
 Act administrativ al Agenției pentru Protecția Mediului.
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților

În anexă:
 Aviz SGA;
6.5. Studiu Topografic

În anexă:
 Studiu topografic cu toate vizele prevăzute de lege.
6.6. Studii specifice

 Studiu de peisaj;
 Studiu pedoclimatic;
 Studiu geotehnic;
7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este:

 MUNICIPIUL BISTRIŢA
municipiul Bistriţa, Piaţa Centrală nr. 6, cod poștal
420040, telefon/fax 0263 –224917/ 0263- 237323, cod unic
de înregistrare 4347569
7.2. Strategia de implementare
După obținerea finanțării pentru investiție pe baza studiului de fezabilitate

se va trece la implementarea investiției prin realizarea etapelor descrise în graficul
anexat. Fiecare etapă se regăsește cuantificată valoric în devizul general prezentat.
Strategia de implementare a proiectului presupune desfășurarea tuturor

activităților ce fac obiectul strategiei, această etapă presupune trecerea de la
planificarea generală la planificarea detaliată a desfășurării implementării obiectivului
de investiție. Strategia de implementare urmărește
- Urmărirea obiectivelor stabilite inițial,
- Implementarea corectă a strategiei,
- Maximizare rezultatelor și sporirea calității,
- Alocarea eficientă a bugetului și optimizarea acestuia.
Activităţi principale ale proiectului:
1. Activitatea de management a proiectului,
2. Realizarea proiectelor tehnice, a studiilor, a expertizelor, a avizelor etc
necesare în vederea executării investiției,
3. Realizarea achizițiilor publice aferente proiectului,
4. Realizarea lucrărilor de execuție a obiectivelor din prezenta investiție:
realizarea infrastructurii, a construcțiilor și a amenajărilor exterioare,
5. Activitate de promovare și publicitate aferentă proiectului,
6. Audit.
Durata de implementare a obiectivului de investiţii: 20 de luni, conform
graficului anexat.
Resurse necesare
Pe perioada execuției lucrărilor, Consiliul Județean Cluj va asigura forța de
muncă necesară și va desemna un colectiv de lucru ce se va ocupa cu implementarea
proiectului. Acest colectiv este recomandat să fie format din:
- Un responsabil tehnic,
- Un responsabil economico-financiar,
- Un secretar (corespondență, arhivare documentații, legături între finanțator,
beneficiar, executant, proiectant etc).
Beneficiarul va instrui personalul pentru perioada de execuție, pentru a putea
prelua operarea noii investiții.
7.3. Strategia de operare și întreţinere: etape, metode și resurse necesare
7.3.1. Strategia de operare
În faza de proiect tehnic, proiectantul va întocmi un plan de

exploatare/operare și întreținere. Beneficiarul va asigura finanțarea pentru lucrările de
întreținere permanentă și periodică. Pentru buna funcționare a obiectivului de
investiție, sunt necesare controale periodice, ce constă în verificări ale construcțiilor,
ale amenajărilor, ale instalațiilor, ale drumurilor.
Etape de operare:
 Operarea obiectivelor de investiție, conformă cu planul de
exploatare/operare și întreținere;
 Lucrări de întreținere a obiectivelor de investiție, conforme cu planul de
exploatare/operare și întreținere;
 Control periodic – verificări la construcții, amenajări, instalații, drumuri -

conforme cu planul de exploatare/operare și întreținere.
Metode. În faza de exploatare/operare, precum și la lucrările de întreținere-
reparații se vor respecta cu strictețe prevederile legislative, standardele, normativele
și reglementărilor tehnice în vigoare cu privire la siguranța în exploatare a
construcțiilor și instalațiilor, a drumurilor și la amenajărilor de spațiilor verzi. Se vor
respecta măsurile curente de protecţia muncii şi normele tehnico-sanitare, conform
prevederilor din actele normative în vigoare, și se vor lua toate măsurile necesare
pentru evitarea oricăror accidente:
 Norme republicate de protecţie a muncii, ediția 1975, modificată şi
completată în 1977;
 Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcții-montaj, aprobate
prin ord. MEE nr. 1233/D - 29.12.1980;
Pe tot parcursul lucrărilor de întreținere și reparații precum şi în activitatea de
exploatare a construcțiilor și a instalațiilor proiectate se va urmării luarea tuturor
măsurilor necesare pentru prevenirea și stingerea incendiilor, cu respectarea cu
strictețe a actelor normative în vigoare:
 Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi
realizarea construcțiilor, aprobate prin DCS nr. 290/77;
 Decret al Consiliului de Stat privind prevenirea şi stingerea incendiilor
în unitățile din ramura energiei electrice şi termice, nr. 232/74 cu modificările 1/82 si
2,3/85;
 H.G. Nr. 300/2006 - privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru șantierele temporare sau mobile;
 Legea Nr. 319/2006 – Legea securității și sănătății în muncă.
Responsabilitatea pentru activitatea de exploatare/operare revine în
întregime Beneficiarului. Responsabilitatea pentru lucrările de reparații și întreţinere
revine în întregime Executantului.
Resurse necesare
Pentru perioada de exploatare/operare, administratorul desemnat este
Municipiul Bistrița. Pentru asigurarea forței de muncă necesare pentru exploatarea și
operarea obiectivului, se va desemna un colectiv de lucru, recomandat să fie format
cel puțin din:
 Un responsabil tehnic,
 Un responsabil economico-financiar,
 Personal de întreținere,
 Personal pază.
Beneficiarul va instrui personalul pentru perioada de execuție, pentru a putea
prelua operarea noii investiții.
7.3.2. Protecția și conservarea spațiului verde
Protecția spațiilor verzi poate fi realizată în primul rând prin gestionarea corectă
din punct de vedere al întreținerii, protecției fitosanitare, precum și prin elaborarea
unor serii de reglementări locale adaptate fiecărei localități în parte. Pentru protecţia
și conservarea spaţiilor verzi, trebuie:
 Să nu arunce niciun fel de deșeuri pe teritoriul spaţiilor verzi (Legea nr.
24/2007, art. 5 lit. a);
 Să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spaţiile (Legea nr.
24/2007, art. 5 lit. b);
 Să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor,
distrugeri ale mușuroaielor naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de
animale, ale construcțiilor şi instalațiilor utilitare şi ornamentale existente pe
spaţiile (Legea nr. 24/2007, art. 5 lit. c);
Pentru protecţia și conservarea spaţiilor verzi, autoritățile administrației publice
locale şi organele împuternicite în vederea administrării acestor spațiilor verzi, trebuie:
 Să nu permită ocuparea cu construcții permanente sau provizorii astfel încât
să asigure protecția și conservarea spațiilor verzi (Legea nr. 24/2007, art. 5, lit
d) și e).
 În acest sens, facem recomandarea ca autoritățile publice locale să nu emită
autorizații de construire sau autorizații de funcționare pe amplasamentul
spațiilor verzi;
 Să asigure drenarea apelor în exces de pe suprafaţa spaţiilor verzi în rețeaua
de preluare a apelor pluviale (Legea nr. 24/2007, art. 12 alin. (4);
 Să asigure integritatea, protecţia și/sau refacerea şi îngrijirea spaţiilor verzi
aflate în proprietatea / administrarea lor, a dotărilor și echipamentelor specifice,
inclusiv a mobilierului urban (Legea nr. 24/2007, art. 13);
 Să asigure protecţia vegetaţiei din cuprinsul spaţiilor verzi împotriva
dăunătorilor și bolilor, în baza prognozelor şi avertizărilor făcute de unitatea
fitosanitară locală cu atribuții de prevenire, îndrumare și control de specialitate
pentru protecția plantelor (Legea nr. 24/2007, art. 14 alin. (1);
 Să respecte documentele de planificare a spațiilor verzi elaborate și să le
păstreze actualizate (Legea nr. 24/2007, art. 16);
 Să nu permită schimbarea destinației, reducerea suprafeţelor ori strămutarea
spaţiilor verzi, definite ca spaţii verzi, prin nicio acțiune sau fapt juridic,
respectiv, să nu înstrăineze și să atribuie, terenurile amenajate ca spații verzi
prin alte moduri decât cele legale (Legea nr. 24/2007, art. 18).
7.3.3. Întreținerea spațiilor verzi
În vederea întreținerii corespunzătoare, se va urmării:

 realizarea unui plan anual de lucrări de către administrator;
 respectarea recomandărilor de intervenție asupra vegetației;
 păstrarea aspectului natural al vegetației în urma intervenţiilor de întreținere a
spațiilor verzi (a se acorda o atenție mărită tunderilor și toaletărilor);
 îngrijirea peluzelor prin cosiri regulate, scarificări, fertilizări și curățare;
 întreținerea plantelor (curățarea de frunze uscate, după caz tunderi sau corecții
de creștere), arbuștilor (corecții de creștere sau după caz tunderi), arborilor
(curățarea de ramuri uscate sau, rareori și doar la anumite specii corecții de

creștere);
 păstrarea spaţiilor verzi îngrijite și curate;
 îndepărtarea buruienilor și a speciilor invazive; ź decolmatarea terenurilor
tasate pentru a asigura permeabilitatea solului de a înmagazina apa și
continuarea circuitul ei în natură;
 curățarea și întreținerea aleilor și a mobilierului urban, dar și reabilitarea lor
dacă este necesar;
 evitarea intervenţiilor în urma cărora este diminuată funcția ecologică a
plantelor (eliminarea în exces a ramurilor, tăieri de corecție sau întinerire prea
drastice, toaletări prin care se elimină mai mult de 30% din coroană sau se
secționează ramuri mai groase de 5 – 6 cm în diametru);
 monitorizarea și protecția spațiilor verzi în vederea prevenirii și combaterii
bolilor și dăunătorilor, distrugerilor și degradărilor;
 interzicerea efectuării tratamentelor cu substanțe împotriva combaterii bolilor
și dăunătorilor fără recomandarea și aprobarea unităților fitosanitare pentru
protecția plantelor (Legea 24/2007, art.14);
 evitarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor și insecticidelor în lipsa unor prognoze
elaborate de către unitățile fitosanitare pentru protecția plantelor.
Gestionarea vegetației. În cadrul procesului de gestionare, întreținerea
propriu-zisă a vegetației reprezintă o etapă extrem de importantă în dezvoltarea
adecvată și menținerea integrității plantelor. Întreținerea efectivului vegetal trebuie să
fie realizată în concordanță cu caracteristicile fiecărei specii și cu palierul vegetal sau
elementul compozițional (aliniament, grup, masiv, gard viu, peluza, pajiște etc.) din
care plantele fac parte.
I. Arbori. Arborele este o plantă perenă lemnoasă caracterizată, în general,
printr-o tulpină distinctă și o coroană (formată din șarpante, crengi și ramuri). În cazul
anumitor specii pot fi întâlnite și exemplare cu mai multe tulpini (multi-tulpinale). În
mod obișnuit arborii se împart după înălțimea maximă atinsă la maturitate în trei
categorii distincte: arbori de mărimea I cu o înălțime de peste 25 de metri, arbori de
mărimea a II-a cu o înălțime situată între 15 și 25 de metri și arbori de mărimea a III-
a cu o înălțime situată între 7 și 15 metri. În cazul acestui tip de palier vegetal cele
mai importante aspecte referitoare la întreținere sunt: A. Tăierile aplicate în
coronamentul arborilor sunt operații tehnice care au ca scop reducerea sau
suprimarea elementelor care compun coroana (șarpante, crengi, ramuri) realizate
pentru a îmbunătăți aspectul sau viabilitatea plantelor. Acestea se împart în trei
categorii, respectiv: tăieri de formare, întreținere și de regenerare.
 Tăierile de formare cuprind operații care au rolul de a echilibra creșterea
arborilor după stabilizarea la locul de plantare (minim doi ani de la plantare) și
se aplică cu precădere speciilor foioase. Aceste acțiuni au în vedere
suprimarea ramurilor duble, a ramurilor apropiate sau prea numeroase,
corectarea orientării unor ramuri precum și asigurarea dominanței axului prin
scurtarea ramurilor care îl concurează în cazul speciilor care au coroane cu ax.
Aceste tăieri respectă forma naturală de creștere a fiecărei specii și vizează
doar îndepărtarea ramurilor și a crengilor susținute de acestea, adică nu

implică niciodată tăierea șarpantelor arborilor. În cazul speciilor rășinoase,
aceste intervenții sunt aplicate numai pe creșterile de un an. Tăierile de
formare se aplică succesiv, pe parcursul mai multor ani, în funcție de
rezultatele vizate și implică reducerea a cel mult 30% din volumul coroanei în
cadrul unei etape de intervenție;
 Tăierile de întreținere au rolul de a menține integritatea arborelui și vizează cu
precădere suprimarea ramurilor moarte sau parțial uscate, a lujerilor lacomi de
pe trunchi și ramuri, eliminarea drajonilor și scurtarea ramurilor rupte. Aceste
tăieri au întotdeauna un caracter rațional, urmărind să nu creeze porți de intrare
pentru microorganisme patogene și să mențină echilibrul fiziologic al arborilor.
Tăierile de întreținere sunt aplicate și pentru înălțarea coroanei față de nivelul
solului (elagare), stimularea creșterii vârfului, refacerea vârfului în caz de
distrugere și limitarea creșterii impusă de anumiți factori de constrângere
(apropierea de clădiri, instalații aeriene și alte elemente prezente în cadrul
urban). Aceste tăieri sunt realizate în concordanță cu necesitățile constatate în
cazul fiecărui arbore;
 Tăierile de regenerare au rolul de a stopa sau încetini declinului natural al
vegetației (atingerea perioadei de bătrânețe) sau pe cel generat de o îngrijire
necorespunzătoare, de degradări cauzate de depunerile de zăpadă, de furtuni,
descărcări electrice și de acțiuni antropice. Aceste tăieri au un caracter mai
sever care vizează însă reactivarea creșterii arborelui și refacerea coroanei și
se aplică numai arborilor foioși. Aceste intervenții se aplică în etape succesive
pe o durată totală de 4-5 ani, conform unui program bine stabilit de către
specialiști.
Un arbore este capabil să se dezvolte adecvat în condițiile unei reduceri a
învelișului foliar de până la 30% cauzate de pierderi naturale, de dezastrele din viața
de zi cu zi sau de tăieri incorect aplicate;
Tăierile aplicate în mod corect, profesional, țin cont de: frumusețea naturală a
arborelui, de sistemul de apărare al arborelui și de demnitatea arborelui; ź Mutilarea
arborilor cauzată de tăieri agresive ale coroanei (de exemplu pentru reducerea
înălțimii arborelui) poate fi evitată dacă se aplică principiul ”arborele potrivit la locul
potrivit”;
Orice tăiere creează o poartă de intrare pentru microorganismele care
generează descompunerea, iar capacitatea de auto-vindecare a arborelui este
influențată de mărimea rănii produse;
CODIT (Compartmentalization of Decay in Trees) este modelul care descrie
procesul de compartimentare a descompunerii în interiorul arborilor, respectiv modul
în care arborii reacționează - în funcție de specie - la diverse leziuni, formând diverse
bariere pentru limitarea volumului țesutului afectat;
În cazul leziunilor produse de tăieri, doar rănile cele cu diametre de până la 5-
10 cm pot fi gestionate eficient de mecanismele de apărare ale arborelui.
Abordarea arborilor în cadrul lucrărilor de construcție sau amenajare este un
aspect esențial pentru păstrarea integrității și viabilității plantelor. Debilitarea multor
arbori din mediul urban este rezultatul direct al deteriorării sistemului radicular sau a
trunchiului produse pe parcursul desfășurării unor șantiere. Tehnici de excavare care

nu țin cont de partea subterană a arborilor, manipularea inadecvată a echipamentelor
de lucru și neprotejarea corespunzătoare a părților aeriene ale arborilor ce pot fi
afectate pe parcursul acestor lucrări au în general consecințe catastrofale asupra
plantelor și contribuie la declinul acestora, transformându-le în potențiale pericole
pentru utilizatorii spațiului urban. Afectarea rădăcinilor constituie o reală problemă în
cazul arborilor din localități cu atât mai mult cu cât evoluția stării acestora nu poate să
fie urmărită corespunzător de-a lungul timpului.
Alimentarea adecvată cu apă reprezintă o mare problemă în cazul arborilor
din mediul urban. În cele mai multe cazuri, zona în care se află rădăcinile prin care
arborele absoarbe propriu-zis apa este impermeabilizată prin intermediul unor
suprafețe minerale pietonale sau carosabile. Alveolele de mici dimensiuni lăsate
libere în jurul trunchiului nu au capacitatea de a reține și direcționa în sol cantitatea
de apă pluvială necesară arborelui. Pentru ca acest lucru să fie posibil udare trebuie
asigurată prin intermediul unor sisteme care să permită asimilarea treptată a apei
(udare prin picurare sau cu saci cu eliberare lentă - slow release watering bag).
Aplicarea tăierilor în coronamentul arborilor (A) Situație inițială, (B) Reducerea

corectă a coroanei, (C) Reducerea incorectă a coroanei.
Udarea prin aspersiune la baza arborelui menține umiditatea doar în primii 30

de centimetri de sol, fără aduce un real beneficiu plantei. În timp această umiditate
permanentă contribuie la putrezirea zonei de rădăcină care asigură ancorarea
arborelui și, respectiv, în final poate duce la prăbușirea acestuia. De asemenea, o altă
soluție viabilă pentru asigurarea aportului necesar de apă o constituie
permeabilizarea unei părți din zona liniei de picurare, adică a zonei în care este
direcționată de coroană apa provenită din precipitații. Un exemplu în acest sens este
asigurarea unei benzi permeabile continue în cazul arborilor din aliniamente. Este
important de reținut faptul că permeabilizarea suprafeței solului în zona rădăcinilor
care alimentează arborele permite și accesul acestuia la aportul de aer necesar
pentru buna sa dezvoltare.
În mediul urban și în timpul lucrărilor de construcție/amenajare a unui sit sunt
întâlnite în mod uzual o serie de situații care duc la pierderea integrității și viabilității
arborilor sau chiar la moartea acestora. Între acestea, printre cele mai grave se
numără cazurile reprezentate în schemele: A, B, C, D;
În mediul urban, protejarea integrității și viabilității arborilor trebuie să aibă în

vedere un complex de factori. În acest sens, printre cele mai importante aspecte se
numără cazurile reprezentate în schemele: E, F, G, H, I, J.
Spațiul vital al unui arbore
A B C D
A. Depozitarea de deșeuri și substanțe toxice în spațiul vital al arborilor, care
duce la poluarea solului;
B. Depozitarea în spațiul vital al arborilor a unor materiale de construcții,
demers care duce în fapt la tasarea și compactarea solului și respectiv la afectarea
sistemului radicular;
C. Impermeabilizarea spațiului vital al arborilor prin realizarea de alei sau alte
suprafețe minerale, precum și suprimarea unei părți a sistemului radicular cauzată de
realizarea unor elemente construite;
D. Tasarea și compactarea solului în spațiul vital al arborilor cauzate de
echipamentele și utilajele care intră în contact cu această zonă.
E F G H
E. Protejarea arborilor trebuie să ia în considerare atât părțile aeriene ale
acestora cât și pe cele subterane; ca regulă generală trebuie reținut faptul că
perimetrul rădăcinilor unui arbore corespunde cel puțin cu amplitudinea coroanei
acestuia;
F. Constituirea unei zone de protecție comparabilă cu amplitudinea coroanei
(prin instalarea unor împrejmuiri fizice sau prin utilizarea altor modalități de protejare
a zonei) reprezintă o abordare ideală în cadrul mediului urban;
G. Este esențială protejarea zonei din vecinătatea trunchiului prin instalarea
unor împrejmuiri fizice sau prin utilizarea altor modalități de protejare a zonei (de
exemplu prin distanțarea funcțiunilor și echipamentelor care generează fluxurile de
utilizare a spațiului); dimensiunile minime recomandate pentru zona de protecție este:
2.00 m (L) x 2.00 m (l) x 2,00 m (H);
H. În cazul îndepărtării unei părți a rădăcinii trebuie luate o serie de măsuri
pentru protejarea viabilității ulterioare a arborelui; măsurile necesare trebuie stabilite
cazuistic în prealabil pentru fiecare situație dată de către profesioniști cu competențe
în acest sens;
I J
I. Ca regulă generală trebuie evitate săpăturile realizate în zona sistemului
radicular al arborilor; în cazul în care acest lucru nu este posibil intervențiile trebuie
realizate numai conform soluțiilor alese în prealabil de specialiști cu competențe în
domeniu pentru a nu afecta pe viitor viabilitatea plantelor;
J. Imediat după îndepărtarea unei părți a sistemului radicular, zona expusă a
acestuia trebuie acoperită cu materiale adecvate sau plantată; aportul de apă necesar
pentru contracararea acestui șoc precum și modul de tratare a rădăcinilor secționate

trebuie stabilite în prealabil de specialiști cu competențe în domeniu.
II. Arbuști
Arbustul este o plantă perenă lemnoasă care prezintă numeroase ramificații ce
pornesc din apropierea solului și care atinge maxim 7 metri înălțime. După înălțimea
maximă a tufei, arbuștii se împart în trei categorii distincte: arbuști de mărimea I cu o
înălțime de situată între 3 și 7 metri, arbuști de mărimea a II-a cu o înălțime de situată
între 1,50 și 3 metri și arbuști de mărimea a III-a cu o înălțime de până la 1,50 metri.
În cazul acestui tip de palier vegetal cele mai importante aspecte referitoare la
întreținere sunt:
A. Tăieri aplicate tufei sunt operații tehnice care au ca scop reducerea sau
suprimarea elementelor componente realizate pentru a îmbunătăți aspectul general
al plantelor, pentru a le reda viabilitatea sau pentru a stimula înflorirea și/sau
fructificația. Acestea se împart în trei categorii, respectiv: tăieri de întreținere, tăieri de
stimulare și tăieri de regenerare.
Tăierile de întreținere se realizează în concordanță cu caracteristicile fiecărei
specii și au ca scop eliminarea ramurilor uscate, rănite sau bolnave, a drajonilor
crescuți la distanță de baza plantei, a lăstarilor lacomi, a ramurilor slabe și a celor
care se încrucișează, etc. Aceste tăieri au rolul de a reda forma și viabilitatea plantelor
și se realizează de regulă în repaus vegetativ;
Tăierile de stimulare au rolul de a favoriza formare de noi lăstari floriferi pentru
producerea unei înfloriri și/sau a unei fructificații mai abundente. Perioada în care sunt
aplicate aceste tăieri diferă de la specie la specie în funcție de particularitățile de
creștere;
Tăieri de regenerare se realizează cu scopul de a îndepărta lemnul bătrân și
ramurile epuizate redând astfel vitalitatea generală a plantei. Au un caracter mult mai
agresiv în comparație cu tăierile de întreținere și se aplică de regulă doar speciilor
foioase.
Alimentarea adecvată cu apă trebuie să se realizeze prin intermediul unor
sisteme care să permită asimilarea treptată a apei (udare prin picurare). Udarea prin
aspersiune este mai puțin recomandată în cazul acestui palier vegetal deoarece apa
administrată astfel rămâne de regulă pe frunzișul plantelor, evaporându-se de aici, și
astfel doar o mică parte ajunge în sol pentru a ajuta planta. În plus, în ceea ce privește
frunzișul apa, alături de alții factori determinanți, poate genera riscuri epidemiologice
(umiditatea excesivă favorizând apariția bolilor și dăunătorilor).
III. Plante acoperitoare de sol
Plantele acoperitoare de sol sunt elemente vegetale care au o înălțime redusă
și care, prin particularitățile de creștere, contribuie la acoperirea solului. Acestea pot
fi plante lemnoase care se întind pe sol (liane) precum Vinca minor (vinca), Hederea
helix (iederă) etc. sau amestecuri de plante erbacee. Dintre amestecurile de plante
erbacee din propuse se numără:
A. Speciile gazonante care sunt plante erbacee, de regulă perene, care
suportă tăierea / tunderea putând fi astfel utilizarea în amestecuri care au ca scop
crearea unui covor verde natural în cadrul unor amenajări. Suprafețele au de regulă
scop decorativ și mai rar utilitar. Aportul decorativ este dat în acest caz de frunzișul
plantelor.
B. Amestecurile de tip pajiște care sunt mixturi de plante care generează un
covor vegetal specific, în care aportul decorativ este dat atât de frunziș cât și de florile
sau fructele plantelor. În componența acestui amestec pot fi regăsite atât plante
erbacee anuale și bienale cât și specii camefite (plante perene scunde, cu muguri de
regenerare, care iernează sub zăpadă) sau hemicriptofite (plante perene care
prezintă muguri la colet sau pe rădăcini care rezistă la temperaturile scăzute din timpul
iernii servind la refacerea părților aeriene ale plantei - tulpini cu frunze și flori - în
perioada de primăvară). Suprafețele au rol decorativ și/sau utilitar.
Acest palier vegetal are o importanță deosebită în menținerea umidității din sol
precum și în stabilizarea suprafeței acestuia, eliminând riscul de împrăștiere a prafului
rezultat din uscarea pământului în sezonul cald. Activitățile de întreținere diferă în
funcție de tipul de elemente vegetale din care este alcătuit. Altfel, în cazul plantelor
lemnoase constituite în acoperitori de sol nivelul de întreținere tinde către zero, în timp
ce în cazul suprafețelor gazonate aspectul caracteristic poate fi păstrat doar prin cosiri
repetate (de regulă aplicate la intervale de una până la trei săptămâni în funcție de
specificațiile tehnice aferente amestecului utilizat), sisteme de irigație, sisteme de
drenaj, fertilizări și erbicidări periodice care au rolul de a elimina exemplarele ce
aparțin unor specii care nu fac parte din amestecul inițial.
Întreținerea suprafețelor ocupate de amestecurile de tip pajiște necesită un
consum mai redus de resurse (materiale precum apă / îngrășăminte sau umane -
personal care se ocupă de întreținerea suprafețelor) în comparație cu suprafețele
acoperite de specii gazonante. Aspectul acestor suprafețe nu este influențat de
apariția unor specii care nu fac parte din amestecul inițial, iar cosirea este necesar a
fi aplicată doar pentru a permite perpetuarea amestecului.
7.3.4. Protecția plantelor
Întreținerea propriu-zisă a efectivului vegetal din mediul urban presupune și

luarea de măsuri pentru protecția plantelor. Tratarea problemelor fitosanitare,
respectiv contracararea bolilor și dăunătorilor plantelor, trebuie realizată sub
coordonarea specialiștilor atestați de Autoritatea Fitosanitară. Aceștia stabilesc rețete
de tratament adecvate în funcție de diagnostic și elementele vegetale sau speciile
afectate. Pentru aplicarea tratamentelor preventive sau de combatere se folosesc
doar produse de protecție a plantelor omologate de Comisia Națională de Omologare
a Produselor de Protecție a Plantelor, în dozajul recomandat pentru plantele afectate
și agentul de dăunare. De asemenea, în cadrul procesului de aplicare a tratamentelor
fitosanitare trebuie respectate toate normele în vigoare pentru protecția muncii și a
mediului.
7.3.5. Lucrări de întreţinere a pajiştilor semănate
Pajişti reînsămânţate în primăvară. La un interval de 3-4 săptămâni de la

semănat este necesar să se efectueze combaterea buruienilor. Aceasta se poate
efectua în două moduri şi anume: prin erbicidare selectivă sau prin cosire şi evacuare
de pe teren a plantelor cosite. Alegerea erbicidelor se face în funcţie de buruienile
care trebuiesc combătute pe baza cataloagelor de produse fitosanitare. Pentru
administrare se respectă rețeta şi faza de aplicare indicată de producător. Pentru
coasa de curățire, strângerea şi scoaterea de pe teren a plantelor se folosesc cositori,
greble şi remorci din dotarea fermelor respective. Important este ca lucrările să fie
făcute pe timp favorabil şi într-un timp scurt pentru a nu prejudicia noul covor vegetal
abia înființat. Ciclurile următoare se cosesc sau se pășunează, în funcţie de destinaţia
pentru care s-a făcut reînsămânţarea pajiștii respective; În toamnă este necesar să
se elimine surplusul de iarbă printr-un pășunat pe o perioadă scurtă cu ovine. Pajişti
reînsămânţate în vară-toamnă În această situaţie coasa de curățire a buruienilor în
toamnă nu mai este necesară, buruienile fiind de regulă plante anuale care dispar
odată cu venirea iernii şi nu au timpul necesar pentru producerea de seminţe.
Primăvara se urmărește starea culturii şi numai dacă se constată îmburuienarea
acesteia se recurge la combaterea buruienilor procedând ca şi în cazul reînsămânţării
de primăvară. Celelalte lucrări recomandate pentru pajiştile semănate în primăvară
rămân valabile şi în cazul semănatului de vară- toamnă.
7.3.6. Supraînsămânţarea pajiştilor
Alegerea pajiştilor şi asigurarea condiţiilor optime de vegetaţie. Prin

supraînsămânţarea pajiştilor se înțelege lucrarea de introducere de seminţe de
graminee şi/sau leguminoase perene valoroase în vechiul covor vegetal prin
prelucrarea parțială a țelinii. Comparativ cu lucrarea de refacere totală a covorului
ierbos prin însămânțare, supraînsămânțarea pajiștilor are următoarele avantaje:
poate fi executată pe pajişti pe care reînsămânţare prin prelucrare totală a solului nu
se poate efectua (strat superficial, pietre la suprafaţă, aciditate sau alcalinitate ridicată
în straturile inferioare, exces de umiditate, terenuri erodate, etc.); nu există diminuări
de producţie în anul în care se face lucrarea; necesarul de sămânță este mai mic;
consumul de energie şi costurile sunt mai reduse. Ca urmare a acestor avantaje
supraînsămânțarea pajiștilor se aplică cu succes şi pe pajiştile semănate pentru
creşterea duratei de folosință a acestora prin corectarea periodică a compoziției
floristice (a raportului între gramineele şi leguminoasele perene). Tehnologia de
supraînsămânțare a pajiștilor degradate cuprinde următoarele grupe de lucrări pentru:
- asigurarea condiţiilor optime de răsărirea şi dezvoltare a speciilor folosite; -
diminuarea competiției vegetaţiei existente; - supraînsămânţarea pajiştilor; -
valorificarea pajiştilor după supraînsămânțare.
Pajişti indicate pentru supraînsămânţare:
 cu vegetaţie rărită; cu compoziţia floristică necorespunzătoare
(îmburuienate); cu volum edafic redus;
 pe solurile turboase sau grele pe care prelucrarea prin arătură este dificilă,
având ca urmare scăderea capacității portante a solului şi, implicit, diminuarea
încărcăturii cu animale;
 pe terenuri expuse la eroziune şi alunecări; pe vetrele rămase după:

combaterea vegetaţiei lemnoase nevaloroase; distrugerea mușuroaielor; scoaterea
pietrelor; nivelare; pe suprafețele târlite;
 pe suprafețele pe care nu sunt indicate lucrările de prelucrare totală a solului
(prin arat, frezat etc) în vederea protejării mediului. Lucrările de asigurare a condiţiilor
optime de răsărire şi dezvoltare a speciilor folosite constau din: amendarea,
fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, fertilizarea cu îngrăşăminte
organice şi curăţirea de vegetaţia nevaloroasă, de mușuroaie şi de pietre.
7.3.7. Salubrizarea și întreținerea mobilierului
Activitatea de salubrizare în parc se desfășoară în scopul aducerii și menținerii

domeniului public in stare de curățenie.
Aceasta activitate presupune următorul ciclu de operații:
a) măturatul manual al aleilor;
b) curățatul de zăpadă și gheață de pe alei;
c) adunarea, colectarea deșeurilor de pe spațiile verzi, locul de joacă pentru
copii, alei, cu asigurarea transportului deșeurilor;
d) Salubrizarea toaletelor publice;
e) întreţinerea mobilierului urban (bănci, coșuri de deșeuri, aparate de joacă).
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale
În faza de implementare a proiectului, beneficiarul va asigura consultanța

proiectului prin firma specializată sau prin personalul propriu. Capacitatea
managerială este capacitatea de a planifica și controla desfășurarea activității
obiectivului de investiție.
Reguli de programare a muncii managerilor:
- concentrarea priorităților asupra aspectelor cheie pentru gestionarea activității;
- să nu consume timp pentru probleme minore care pot fi delegate colaboratorilor;
- să soluționeze în primele ore de muncă cele mai importante și dificile
probleme respectând principiul ,,capului limpede‘‘;
- să programeze zilnic o rezervă de timp pentru probleme neprevăzute; să
selecteze problemele care necesită specialist; în cazul ivirii dilemei ”probleme
importante - probleme urgente”,
- să acorde prioritate ca efort problemelor importante; să rezolve problemele
importante pentru firmă în plenul organelor manageriale participative
7.5. Descrierea lucrărilor de organizare de șantier
7.5.1. Devierile și protejările de utilități afectate

Organizarea șantierului se va realiza în zona spațiului propus pentru
amenajare, accesul în șantier făcându-se prin partea de nord a sit-ului, conform
planșei ”Organizare de șantier”.
Cheltuielile de organizare a șantierului se vor încadra în limita valorii

prevăzute în devizul estimativ inclus în documentație. Șantierul se va dota minim cu:
pichet PSI, rețele electrice provizorii, împrejmuire cu gard metalic din sârmă cu rame
de oțel, baracă paznic, baracă șef șantier, baracă muncitori, panou identificare
investiție.
La faza a doua a proiectului de organizare, executată de către constructor,
acesta va detalia lucrările de organizare pentru realizarea obiectivului conform
legislației în vigoare la data execuției. Pe parcursul execuției lucrările vor fi protejate
în conformitate cu datele specificate în caietul de sarcini.
În cadrul investiţiei nu se vor executa devieri de utilități. Nu este cazul
protejării utilităților existente – nu există pe amplasament utilități.
Depozitarea materialelor în șantier se va realiza ordonat, evitându-se
deteriorarea și deprecierea lor înainte de punerea în operă. Se va asigura
împrejmuirea șantierului precum și păstrarea curățeniei în șantier. Intrarea și ieșirea
autocamioanelor cu materiale de pe șantier se va face în condiții de curățenie pentru
a nu afecta curățenia drumurilor publice din imediata vecinătate a șantierului.
Se vor respecta prevederile HG 300/2006 privind cerințele minime de
securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile în toate fazele execuției
proiectului.
7.5.2. Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon pentru organizarea

șantierului
Sursele de utilități pentru organizarea de șantier se vor rezolva pe baza

proiectului de organizare de șantier, detaliat de constructor. Sursele de apă vor fi
asigurate din bazine umplute cu autocisterna (apă potabilă de la tețeaua de apă a
orașului). Energia electrică – de la sursa din apropierea amplasamentului; utilități
igienico-sanitare – închirierea de toalete ecologice.
7.5.3. Căile de acces și căile de comunicații
Pentru organizarea de șantier și exploatarea curentă vor fi folosite căile de

acces existente în zonă. Pe marginea acestora se vor instala panouri vizibile cu
indicațiile despre beneficiar, proiectant, constructor precum și numărul autorizației de
construire și termenul de execuție. Se vor respecta prevederile contractuale solicitate
de finanțatorul proiectului privind publicitatea.
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Investiția prezentată în acest Studiu de Fezabilitate este impetuos necesară

pentru dezvoltarea zonei de amenajare a parcului în cadrul complexului sportiv și de
agrement Unirea-Wonderland, Municipiul Bistrița si recomandăm implementarea
proiectului. În urma prezentului Studiu de Fezabilitate, se recomandă demararea
etapelor obligatorii pentru fazele următoare ale investiției, precum și pentru lucrări
conexe la nivel zonal care vor avea un impact pozitiv asupra revitalizării și dezvoltării
continue a zonei:
1. LUCRĂRI NECESARE ÎN VEDEREA INVESTIȚIEI CURENTE

 Elaborarea Planului Urbanistic Zonal; Studiu dendrologic în zona de
dezvoltare a parcului; Stabilirea unui program etapizat al dezvoltării,
cu organizarea independentă a șantierelor de construire a obiectivului.
2. RECOMANDĂRI DE EXTINDERE A INFRASTRUCTURII LOCAL DE

TRANSPORT ÎN COMUN, A REȚELEI DE DRUMURI ȘI A PARCĂRILOR
 Extinderea rețelei de transport în comun, cu crearea de noi stații de
autobuz; Realizarea unei parcări și a unor căi de legătură auto și
pietonale între obiectivele învecinate și parc, între zonele rezidențiale
și parc.
3. ACȚIUNI DE PROMOVARE A ZONEI ȘI DE CONȘTIENTIZARE A

PUBLICULUI
 Crearea unui grup de acțiune socială și culturală. Realizarea unei
strategii de marketing turistic a zonei.
4. CREȘTEREA CAPACITĂȚII MANAGERIALE ȘI MĂRIREA NUMĂRULUI

DE PERSONAL
 Creșterea capacității manageriale și creșterea numărului personalului
cu privire la investiții publice derulate. Creșterea capacității manageriale
și creșterea numărului personalului în cadrul Primăriei Bistrița, cu
privire la administrarea Parcului și a zonei de agrement Unirea-
Wonderland.
(B) PIESE DESENATE
1. Plan de amplasare în zonă (Încadrare în zonă)

2. Plan de trasare
3. Plan general de amenajare (+PAD)
4. Plan general de amenajare - vizualizări 3D
5. Zonificare
6. Detalii elemente construite
7. Detalii
8. Plan detalii tehnice mobilier și elemente construite
9. Fișa spațiu verde
BIBLIOGRAFIE
Studii, proiecte de cercetare, lucrări de specialitate, articole ştiinţifice:
1. Planul Urbanistic General al municipiului Bistrița.

2. Certificatul de Urbanism Nr. 1966 din data 6.09.2018;
3. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Bistrița.
4. Strategia locală de dezvoltare durabilă a municipiului Bistriţa.
5. Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-
2030.
6. Raport privind starea mediului în județul Bistrița-Năsăud, anul 2016
7. Alexandru Ciobotă, Raluca Rusu, Diana Culescu, Păunița Boancă, Andrei
Condoroș, Sonia Bors-Oprișa, Rebecca Bedelean, Andreea Răducu-Lefter,
Teodora Koos, Maria Sîrca, Iuliana Mihalciuc, Cordula Weber, 2017. GHID DE
BUNĂ PRACTICĂ PENTRU ADMINISTRAREA SPAȚIILOR VERZI, Editura
Universității de Vest, colecția Agora ISBN: 978-973-125-532-3,
http://asop.org.ro/lan-net/publicatii.html
http://www.asop.org.ro/lan-net/documente/LAN-NET_Ghid_2017_web.pdf
http://www.asop.org.ro/lan-net/documente/LAN-NET_Oglinda_2017_web.pdf
8. Boancă (Pop) Păuniţa Iuliana, Dumitraş Adelina, Singureanu Valentin, Clapa
Doina, Mazăre Georgel, 2011, Ecological And Aesthetic Role Of Spontaneous
Flora In Urban Sustainable Landscapes Development, J. Plant
Develop.18(2011): 169-177.
9. Boancă (Pop) Păuniţa, Dumitraş Adelina, M. Dîrja, Camelia Tomoş, V.
Singureanu, R. Nistor, 2011, Industrial space’s visual negative impact on the
rural landscape and his reduction by landscape architecture, I. International
Conference “Horticulture and Landscape Architecture in Transylvania” Acta
Universitas Sapientiae Agriculture and Environment Supplement, p. 308-317.
10. Convenţia Europeană asupra peisajului, ratificată prin Legea nr. 451/2002,
publicată în M.Of. nr. 536/23 iul. 2002.
11. Daniel, T. C. 2001. “Whither scenic beauty? Visual landscape quality
assessment in 21st century” in Lange, E and Bishop, I (Eds), Our Visual
Landscape: Analysis, Modelling, Visualization and Protection in Landscape
and Urban Planning, Volume 54, Issues 1-4, 25 May 2001, pp.1-3.
12. Dumitras Adlina, Păuniţa Pop-Boancă, A Damian, Sonia Bors-Oprişa, Doina
Clapa, V Singureanu, G Mazare, Georgeta Sabo, 2010, Acta Hort. (ISHS)
937:1081-1088 http://www.actahort.org/books/937/937_134.htm.
13. Dumitraş Adelina, Păuniţa Boancă, Eniko Laczi, 2013, Aesthetic,
environmental, and social improvements of the residential development trough
landscape architecture, ProEnvironment, Journal of Documentation, Research
and Profesional Training, Vol 6, No 13 (2013), 97-102.
14. Matthias Rosenberg, Ralf-Uwe Syrbe, Juliane Vowinckel, Ulrich Walz, 2014,
Scenario Methodology for Modelling of Future Landscape Developments as
Basis for Assessing Ecosystem Services, Landscape Online | Volume 33 |

2014 | Pages: 1-20| DOI:10.3097/LO.201433.
15. Operational Guidelines for the Implementation of World Heritage Convention,
2012, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation,
(UNESCO Guidelines).
16. Proiect de cercetare, Programul CAPACITĂŢI: Modul II, Tip Proiect PS-CDI,
Contract nr.162 CP/2008: „Implementarea unor concepte şi soluţii moderne de
proiectare, amenajare şi reabilitare a spaţiilor verzi şi de refacere a unor
terenuri degradate în scopul diversificării biodiversităţii naturale, cu impact
asupra reducerii poluării mediului înconjurător în conformitate cu normele şi
standardele UE”, Cluj-Napoca (România). Director de proiect: Prof. Dr. Adelina
Dumitraş.
17. http://apmbh.anpm.ro/documents/14457/3178682/CAP.+V+PROTEV%C8%9
AIA+NATURII+%C8%98I+BIODIVERSITATEA.pdf/222b27c7-1e49-46b9-
a3ee-07a70804a725
18. http://natura2000.mmediu.ro/site/137/rospa0081.html
19. Formularul standard NATURA 2000 pentru ariile de protecție special (SPA),
http://natura2000.mmediu.ro/upl//formulare/ROSPA0081%20-%20F.pdf
Legislaţie:
 Hotărâre nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi

conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /
proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice
 Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din
 Convenția europeană a peisajului din 20.10.2000.
 Strategia naţională şi Planul de acţiune pentru conservarea biodiversității
2014-2020, din 11.12.2013.
 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, cu modificările și completările ulterioare.
 Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), ratificată de
România prin Legea nr. 221/20103. Convenţia privind drepturile persoanelor
cu dizabilităţi, ratificată prin Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei
privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, http://www.legex.ro/Legea-221-
2010-108508.aspx
 Guvernul României (2007), HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecţie speciala avifaunistică ca parte integranta a rețelei ecologice europene
Natura 2000 în România, Monitorul Oficial nr. 739, 31 octombrie 2007.
 Legea protecţiei mediului, Lg. nr. 137 din 29/12/1995
 Ordonanța de urgență privind protecţia mediului, OUG. nr. 195 din 22
decembrie 2005.
 Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
 Ordonanța de urgență nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
 Legea apelor, lg. nr. 107 din 25/09/1996.
 Ordonanța de urgență privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al
 Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.
34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării (publicată
în Monitorul Oficial nr. 901 din 12 decembrie 2002).
 Lege pentru ratificarea Convenției Europene a Peisajului, adoptată la Florența
la 20 octombrie 2000 (L451/2002),lg. nr. 451 din 8 iulie 2002.
 Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 2001.
 Hotărârea privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone, hot. nr. 2151 din 30 noiembrie 2004.
 Ordonanța de urgență privind instituirea programului naţional de îmbunătăţire
a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi în localități, oug. nr. 59/2007.
 Legea nr. 49 din 19 martie 2008 privind aprobarea ordonanței de urgenta a
guvernului nr. 108/2007 pentru modificarea alin. (2) Al Art. 8 din ordonanța de
urgenta a guvernului nr. 59/2007 privind instituirea programului naţional de
îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spatii verzi in localități.
 Ordonanța de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, OUG. nr. 57 din 20 iunie 2007.
 Codul Silvic, lg. nr. 46 din 19 martie 2008
 Ordinul 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor
pedologice si agrochimice, a Sistemului naţional şi județean de monitorizare
sol-teren pentru agricultură.
 Legea 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si urbanismul; cu modificările
şi completările ulterioare ( legea 289/ 2006 precum si legea 242/ 2009).
 Legea 5/2000 – privind aprobarea PATN- secțiunile I – VI.
 H.G. nr. 525/1996 – Regulamentul general de urbanism.
 Legea 137/1995 – privind protecţia mediului.
 Legea 451/2002 – privind ratificarea Convenției Europene a Peisajului.
 Legea 422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice, republicată.
 Legea 41/ 1995 – privind protecţia patrimoniului naţional.
 H.G. 1076/ 2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri si programe.
 Legea 215/ 2001 – privind administrația publică locală, republicată.
 Legea 426/ 2001 – privind regimul deșeurilor.
 HCJ 26/2009 – Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.
 Legea 46/2008 – Codul silvic.
 Legea 289/2002 – privind perdelele forestiere de protecţie.
 Legea 107/1996 – legea apelor.
 Legea 89/1998 – legea agriculturii.

 Legea 138/2004 – legea îmbunătățirilor funciare.
 OUG 23/2008 – privind pescuitul şi acvacultură.
 OG 43/1997 – privind regimul drumurilor.
 Legea 13/2007 – legea energiei electrice.
 Legea 325/2006 – legea serviciului public de alimentare cu energie termică.
 Legea 18/1991 – legea fondului funciar.
 Legea 33/1994 – privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică.
 Legea 247/2005 – privind reforma in domeniile proprietății şi justiției, precum
si unele masuri adiacente.
 Legea Nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar
nr.18/1991.
 Legea 348/2003 Legea Pomiculturii.
 Ordinul nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie
adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare.
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea IV – Rețeaua de
localități.
 Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – Zone de risc.
WEB
https://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/E511FC5197631165C22580E200269529/$FIL
E/PMUD%20Bistrita.pdf
http://www.anpm.ro/documents/14903/33891339/Cap.1+AER+2016.pdf/76b33430-9625-4e67-b4af-
ba2b6b9bbd15
http://www.anpm.ro/documents/14903/33891339/Cap.2+Apa+2016.pdf/2054615b-9446-4c69-8adc-
453a9432306e
https://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/022671F9A0089F5CC225739C002
E5F6B?OpenDocument
http://www.besancon.fr/
http://www.besancon.fr/index.php?p=457
http://www.zielona-gora.pl/PL/1737/PROJEKT_PLANU_ZARZADZANIA_SRODOWISKIEM/
https://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/FF03EE32A876CA72C225798A003F5716/$FI
LE/strategia%20de%20dezvoltare%20locala%20a%20municipiului%20bistrita.pdf
https://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/7DAD2E6BFB002421C2257C3600
4B9FC1?OpenDocument
https://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/E511FC5197631165C22580E200269529/$FIL
E/PMUD%20Bistrita.pdf

SF Parc Unirea Wonderland

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Parc Unirea Wonderland

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

Studiul de Fezabilitate pentru obiectivul ”Amenajare parc în cadrul complexului

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 4 din 130

2.5.2. Obiective specifice................................................................................................................. 20

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 5 din 130

4.1. Prezentarea cadrului de analiză ............................................................................................... 50

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 6 din 130

6. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME ...................................................................... 111

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 7 din 130

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/

2.1. Concluziile studiilor anterioare

Oportunitatea dezvoltării obiectivului de investiții reiese și este susținută de

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 9 din 130

- Replantare de arbori pe spațiile verzi dintre blocuri și pe bulevarde;

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante,

2.2.1. Context politic

În postura de stat membru al UE, politica națională de dezvoltare a României

2.2.2. Strategii și context cultural – municipiul Bistrița

La nivelul municipiului Bistriţa se desfășoară o paletă de activităţi culturale

2.2.3. Legislație în vigoare

Proiectarea obiectivului s-a elaborat în conformitate cu Tema de proiectare,

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 10 din 130

- Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 11 din 130

- Legea 289/2002 – privind perdelele forestiere de protecţie.

2.2.4. Acorduri relevante

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 12 din 130

flexibilă sau cu diferite tematici); activități sportive, alimentație publică și comerț,

2.2.6. Structuri instituționale

Aria zonei de investiție aparține Domeniului Public al municipiului Bistrița.

2.2.7. Structuri financiare

Investiţia va fi suportată din bugetul Municipiului Bistrița și din fonduri

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Zona de investiție, în suprafață de 75.000 m2 situată în intravilanul municipiului

Perimetrul stabilit – sursa: Municipiul Bistrița

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 13 din 130

Delimitarea zonei de intervenție. Sursa: Original

Zona se învecinează cu pădurea în partea de sud, la Nord pășuni, cartiere

2.3.3. Utilizarea actuală

Utilizarea actuală încadrează terenul în categoria terenurilor degradate. Sit-ul

2.3.4. Categorii de utilizatori actuali

Nu există categorii bine definite de utilizatori actuali, sit-ul neoferind o

2.3.5. Identificarea deficiențelor

Deficiență de accesibilitate: Cea mai mare deficiență este dată de

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 14 din 130

vizitarea zonei. În zonă nu există parcări și nu există facilități pentru persoane cu

Sursa: Plan de mobilitate urbană, Bistrița, 2017

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 15 din 130

Deficiență socială: nu există o comunitate locală consolidată care să

2.4. Analiza cererii actuale de bunuri și servicii

2.4.1. Potențialul de dezvoltare

Valoare intrinsecă a zonei. Amplasată pe o coastă largă de deal, la limita

Obiectivul de investiții facilitează integrarea unui teren degradat - care în

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 16 din 130

și arboretul înfrumusețează aspectul exterior al unui oraș și structurează spațiul

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 17 din 130

2.4.3. Prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii de bunuri și

Din punctul de vedere al cererii de bunuri și servicii în zona analizată pentru

2.4.4. Justificarea necesității obiectivului de investiții

Având în vedere dezvoltarea municipiului Bistrița, inclusiv dezvoltarea zonei

de desfășurare al activității. Astfel, spațiile verzi de calitate înaltă influențează

Păunița Boancă Arhitectura Peisajului SRL Bistrița-SF-Peis-01 pagina 19 din 130

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

2.5.1. Obiectiv general