SF Ipotesti

Nr.
238
Data…Septembrie.. 2019…
Beneficiar: Comuna Ipotesti

Adresă investiţie: Inv. M. Georgescu, nr.525,
cod postal 207175, telefon
/fax 0251.375509 /
0251.375509; e-mail :
celaru@cjdolj.ro
Cod proiect: 238
Anul întocmirii: 2019
Elaborator: S.C.MAN SAN S.R.L.
0349/402768
mansan_slatina@yahoo.com
Şef proiect: ing. Gorunescu Vali
Proiectant: Ing. Roman Nadia
Desenat: Ing. Roman Nadia

CUPRINS
Conţinut-cadru conform HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind
etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii finanţate din fonduri
publice.
A. PIESE SCRISE ..............................................................................................................

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii ...........................................................
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: .........................................................................
1.2. Ordonator principal de credite/investitor: .................................................................
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar): ..................................................................
1.4. Beneficiarul investiţiei: .............................................................................................
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: .......................................................................
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii ................
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în
prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării
obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi
propuse spre analiză: ........................................................................................................
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,
structuri instituţionale şi financiare: ....................................................................................
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor: ...........................................
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi
lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii: .........
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice: .........................
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni
tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii ..............................................
3.1. Particularităţi ale amplasamentului: .........................................................................
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi
tehnologic: .........................................................................................................................
3.3. Costurile estimative ale investiţiei: ...........................................................................
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a
construcţiilor, după caz: .....................................................................................................
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei: ............................................................
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e) .......................
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă
şi prezentarea scenariului de referinţă ..............................................................................
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,
inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia .....................................................
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:- necesarul de utilităţi şi de
relocare/protejare, după caz;- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare. .....................
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: ..................................................
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului
de investiţii:........................................................................................................................
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară:
fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate;
sustenabilitatea financiară: ................................................................................................
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă
economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-
beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate:..............................................................
4.8. Analiza de senzitivitate: ...........................................................................................
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor:.................................
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) ................................
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor .............................................................
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) .....................
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: ..............................
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: .................
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările
specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor
fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice ...............................................................................................................................
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei
financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite.......................................................................
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme ............................................................................
6.1. 6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de
construire:..........................................................................................................................
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de
lege:
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri
de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică: ..............................
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor ...........................................................
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară:.........
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul
obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice: .........................................
7. Implementarea investiţiei ...............................................................................................
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei .....................
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a
obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de
implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare ......................
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse
necesare............................................................................................................................
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale ................
8. Concluzii şi recomandări ................................................................................................
B. PIESE DESENATE ........................................................................................................
Plan de amplasare în zonă; ...........................................................................................
Plan de situaţie;..............................................................................................................
Planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme
de principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice
sau planuri specifice, după caz; ............................................................................................
Planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate,
planuri specifice, după caz. ..................................................................................................
STUDIU DE FEZABILITATE
A. PIESE SCRISE
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
„INFIINTARE SISTEM APA UZATA SI EXTINDERE SISTEM ALIMENTARE

CU APA , COMUNA IPOTESTI, JUDETUL OLT”
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
In conformitate cu prevederile OUG 45/2003 (finantele publice), art. 17,

ordonatorul principal este primarul unitatii administrativ-teritoriale Ipotesti – dl
Căpraru Ion
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)
Nu este cazul
1.4. Beneficiarul investiţiei
COMUNA IPOTESTI
Judetul Olt
Adresa: str.Principala, nr.99, cod postal 237261, telefon /fax 0349/524.334;
e-mail : contact@primaria-ipotesti.ro
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
S.C. MAN-SAN S.R.L., Slatina
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în

prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării
obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice identificate şi
propuse spre analiză
Anterior acestei documentatii nu a fost eleborat un studiu de prefezabilitate (HG

907/2016 cu modificarile si completarile, ulterioare Art. 6 se mentioneaza ca “ studiul
de prefezabilitate se elaborează pentru obiective/proiecte majore de investiţii “ iar
pentru investitia vizata nu este cazul).
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,

structuri instituţionale şi financiare
Obiectivele nationale in conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea

Europeana
Potrivit Articolului 20 “MASURI TRANZITORII” din PROTOCOLUL PRIVIND

CONDIŢIILE ŞI ARANJAMENTELE REFERITOARE LA ADMITEREA REPUBLICII
BULGARIA ŞI ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (Protocol ce face parte
integranta din Tratatul de Aderare), Romaniei i se aplica masurile din Anexa VII la
protocolul mentionat.
Astfel, in cadrul Anexei VII punctul 9 “Mediul” litera C “Calitatea apei” punctul
(4), se prezinta masurile tranzitorii ce privesc tratarea apelor urbane reziduale iar la
punctul (5) masurile tranzitorii care se refera la calitatea apei destinate consumului
uman.
Alimentarea cu apă si canalizare
Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva

91/271/CEE, cerinţele privind sistemele de alimentare cu apa de colectare şi tratare a
apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul României până la 31
decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:
• la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispoziţiile articolului 3 din directivă trebuie

realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;
• la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2) din

directivă trebuie realizată în aglomerările urbane cu un echivalent-locuitor mai mare
de 10 000.
Este de mentionat faptul ca art. 3 din Directiva 91/271/CEE prevede ca acolo

unde nu este justificata introducerea unui sistem de alimentare cu apa si de colectare
ape uzate fie din cauza ca nu ar produce beneficii de mediu, sau pentru ca acesta ar
implica un cost excesiv, vor fi utilizate sisteme individuale sau alte sisteme
corespunzatoare care sa realizeze acelasi nivel de protectie a mediului.
România este obligată să asigure extinderea treptată a captarii si distribuirii

catre populatie a apei potabile si de asemenea a sistemelor tratării apelor reziduale
prevăzute la articolele 4 şi 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri
minime generale de echivalent-locuitor:
– 51%, la 31 decembrie 2010;

– 61%, la 31 decembrie 2013;
– 80%, la 31 decembrie 2015;
Guvernul Romaniei a adoptat Planul si Programul de Implementare pentru

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti modificata prin
Directiva 98/15/CE.
Surse de finanţare
Proiectele si studiile de dezvoltare sunt necesare pentru consolidarea
capacitatii institutionale si pentru realizarea obiectivelor identificate pentru dezvoltare
durabila. Identificarea surselor de finantare se va face dupa cum urmeaza:
Fonduri proprii (Buget local)
Fonduri de la Bugetul de Stat
Fondul national de mediu
In vederea sprijinirii dezvoltarii de proiecte in cadrul Planului National de

Actiune pentru Mediu, a fost infiintat un Fond de Mediu prin intermediul Legii nr.
73/2000 si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2003. Fondul de Mediu are
scopul de a stimula un numar limitat de investitii de mediu de interes public,
acordand prioritate celor incluse in Planul National de Actiune pentru mediu.
Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Programul PNDL face parte dintr-o serie de instrumente de finanțare destinate

dezvoltării locale și coordonate de către MDRAP. Multe dintre obiectivele de investiții
incluse în PNDL pot fi finanțate și prin fonduri de la UE.
- Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) – Axa Prioritară 3 –

Dezvoltarea infrastructurii de mediu
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
– Investiții în crearea și modernizarea infrastructura de bază la scara mica
Obiectivele sunt:
- Crearea infrastructurii rutiere de interes local și o infrastructură de apă/apă uzată

îmbunătățite
- Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală și la stoparea
fenomenului de depopulare din mediul rural.
Proiectul pentru care se doreste finantarea si implementarea acestuia,

trateaza infiintarea sistemului de alimentare cu apa si canal in comuna Ipotesti si se
va depune in vederea obtinerii finantarii prin - Investiţii în crearea și modernizarea
infrastructurii de bază la scară mica.
Descrierea generală a măsurii, inclusiv logica de intervenție și

contribuția la DI și obiectivele transversale:
Spațiul rural este definit ca totalitatea comunelor, la nivel de unitate
administrativ teritorială, împreună cu satele componente. Din punct de vedere
administrativ, spațiul rural românesc cuprinde 2861 de comune. Dezvoltarea
economică și socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de
îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente și a serviciilor de bază. Infrastructura şi
serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menţine decalajul
accentuat dintre zonele rurale şi zonele urbane din România şi care, cu atât mai mult,
reprezintă o piedică în calea egalităţii de şanse şi a dezvoltării socio-economice a
zonelor rurale.
În analiza nevoilor au fost identificate următoarele aspecte relevante pentru
dezvoltarea spațiului rural românesc:
- Dezvoltarea infrastructurii de bază şi a serviciilor în zonele rurale;
- Crearea de locuri de muncă în mediul rural;
- Conservarea moștenirii rurale şi a tradiţiilor locale;
- Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială;
Pentru diminuarea decalajelor care persistă încă între mediul rural şi cel
urban şi pentru crearea unor condiţii decente de viaţă la nivelul populaţiei rurale,
măsura va sprijini următoarele tipuri de acțiuni:
➢ investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică
din spațiul rural;
➢ investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural din spațiul rural;
Prin activitățile prevăzute în prezenta măsura sunt vizate principalele obiective:
➢ crearea, îmbunătăţirea și diversificarea facilităţilor de dezvoltare economică, a
infrastructurii fizice și a serviciilor de bază;
➢ creșterea atractivităţii zonelor rurale și diminuarea migraţiei populaţiei, în
special a tinerilor; îmbunătăţirea condiţiilor sociale, economice și de mediu;
➢ protejarea și conservarea patrimoniului cultural rural;
Dezvoltarea infrastructurii de bază Crearea și modernizarea infrastructurii
rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, constituie
elemente de bază pentru comunitatea rurală. Acestea sunt necesare pentru a
asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții
optime de trai.
Infrastructura asigură, de asemenea, premisele pentru dezvoltarea unei
economii rurale competitive. Situația actuală a României indică faptul că este nevoie
de dezvoltarea infrastructurii de bază şi servicii în zonele rurale. România, la nivelul
anului 2011, dispunea de o rețea de drumurile judeţene şi comunale (cu o lungime de
67.298 km) din care 48% erau drumuri pietruite şi 29% drumuri de pământ (fiind de
multe ori impracticabile în perioadele cu precipitaţii.
În ceea ce privește accesul la reţelele de distribuţie a apei şi de canalizare,
acesta rămâne redus (conform INS, numai 13,6% dintre localitățile rurale fiind
conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012). Chiar dacă
în ultimii ani infrastructura de bază în zonele rurale (drumuri, alimentare cu apă și
infrastructura de canalizare) a fost susținută atât din fonduri naționale și europene,
este încă subdezvoltată împiedicând creșterea economică și ocuparea forței de
muncă. În acest sens, până în prezent, se preconizează a fi modernizate și construite
3846 km de drumuri comunale, care reprezintă aproximativ 12% din totalul drumurilor
comunale.
Strategii:
Acest proiect face parte din Strategia de dezvoltare rurala a Romaniei 2014-2020.
Investitia „INFIINTARE SISTEM APA UZATA SI EXTINDERE SISTEM

ALIMENTARE CU APA , COMUNA IPOTESTI, JUDETUL OLT”face parte din
Strategia de dezvoltare a comunei Ipotesti.
Strategia de dezvoltare a comunei Ipotesti urmareste accelerarea dezoltarii
serviciilor comunitare de utilitati publice pentru a fi in concordanta cu obiectivul
general al Planului National de Dezvoltare 2014 – 2020.
Activitatile propuse in prezentul proiect sunt orientate astfel incat sa
corespunda cat mai multor obiective:
• Imbunatatirea conditiilor de trai pentru populatia rurala si stoparea
fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-
urban;
• Dezvoltarea infrastructurii rurale de baza ca preconditie pentru atragerea
investitiilor in zonele rurale si crearea de noi locuri de munca si implicitit la
dezvoltarea spatiului rural.
Toate datele descrise impreuna cu criteriile si considerentele care motiveaza
infiintarea sistemului de alimentare cu apa demonstreaza necesitatea, oportunitatea
si potentialul economic al acestei investitii. Acestea au stat la baza fundamentarii si
demararii investitiei.
Legislaţie:
Baza legala a masurii 7 este Art. 20 din Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală
acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
In comuna Ipotesti exista sistem de apa dar fara bransamente.

Sistem de colectare apa uzata nu exista.
Proiectul pentru care se solicita finantarea si implementarea, trateaza
extinderea retelei de alimentare cu apa,prin realizarea de bransamente precum si
infiintarea sistemului de colectare apa uzata, astfel ca, prin aceasta investitie
atingandu-se indicatorii de program.
PRINCIPIUL PRIORITIZARII TIPULUI DE INVESTITII IN SENSUL
PRIORITIZARII INVESTITIILOR IN INFRASTRUCTURA DE APA/ APA UZATA –
PROIECT CARE FACE PARTE DIN LISTA PROIECTELOR DE INVESTITII IN APA
/ APA UZATA NECONFORME ( IN PERICOL DE INFRINGEMENT).
Comuna Ipotesti, conform – Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii

de baza la scara mica, se regaseste– in Lista aglomerarilor conforme/
neconforme ( privind epurarea apelor uzate).
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi

lung privind evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de
investiţii
Pentru promovarea in vederea finantarii si executarii acestei investitii s-au avut

in vedere criteriile de eligibilitate si principiile de prioritizare– Investitii in crearea si
modernizarea infrastructurii de baza la scara mica care determina necesitatea
realizarii in cel mai scurt timp posibil a acestor lucrari, avandu-se in vedere
urmatoarele:
DESERVIREA COMUNEI CU O POPULATIE CAT MAI MARE
Conform datelor furnizate de beneficiar,in comuna Ipotesti exista un numar de
1604 locuitori.
Prin proiect sunt deserviti un numar de 1604 locuitori.
DESERVIREA DIRECTA A CAT MAI MULTOR LOCUITORI AI COMUNEI

Corelata cu posibilitatile de finantare (valoarea maxima a cheltuielilor eligibile)–
Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica a fost alesa
populatia comunei Ipotesti care sa beneficieze de infiintarea sistemului de canalizare
menajera, unde vor fi deserviti 1604locuitori,precum si bransarea la sistemul de
alimentare cu apa.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
Prin aceasta investitie vor fi atinsi indicatorii de program, infiintarea sistemului

de apa uzata in comuna Ipotesti va duce la:
• Imbunatatirea conditiilor de trai pentru populatia rurala si stoparea
fenomenului de depopulare din mediul rural prin reducerea decalajelor rural-
urban;
• Dezvoltarea infrastructurii rurale de baza ca preconditie pentru atragerea
investitiilor in zonele rurale si crearea de noi locuri de munca si implicitit la
dezvoltarea spatiului rural.
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni

tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiţii
In conformitate cu prevederile HG 907/ 2016 pentruprivind etapele de

elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice se vor propune si se
vor prezenta minim doua scenarii/ optiuni tehnico-economice pentru realizarea
obiectivului de investiţii.
Scenarii propuse (minimum doua)

La elaborarea scenariilor tehnico-economice s-au avut in vedere urmatoarele
aspecte:
• Descrierea amplasamentului
• Relatii cu zone invecinate
• Relieful terenului pe amplasamentul studiat
• Amplasamentele disponibile in domeniul public ale beneficiarului
• Raport optim cost cost de investitie – cheltuieli de exploatare
• Posibilitatile de finantare si extindere ale investitiei
• Asigurarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de
pompare si statia de epurare;
• Studiile de specialitate (topographic, hidrologic, geologic)
• Sustenabilitatea investitiei
• Analiza cererii de bunuri si serivicii
• Analiza financiara/ economica/ senzitivitate/riscuri/ prevenire/ diminuare a
riscurilor
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa

terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul
de proprietate, servituţi, drept de preempţiune, zonă de utilitate publică,
informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism,
după caz);
Din punct de vedere administrative, comuna Ipotesti se afla situata in partea

centrala a judetului Olt, la o departare de circa 15 km de resedinta judetului -
municipiul Slatina, la 50 km departare de municipiul Craiova si 185 km de capitala
tarii - municipiul Bucuresti.
Infrastructura de transport
Legatura cu resedinta de judet se face prin drumul judetean DJ 546D. In

interiorul comunei legaturile se asigura printr-o retea de ulite si drumuri
modernizate.Transportul locuitorilor comunei catre resedinta de judet se asigura prin
curse regulate cu autobuzul.
Alimentarea cu energie electrica
Comuna Ipotesti este electrificata integral, gospodariile populatiei fiind

alimentate cu energie electrica de la reteaua existent.
Alimentare cu gaze naturale

In prezent locuitorii comunei nu beneficiaza de reteaua de alimentare cu gaze
natural.
Canalizarea apelor uzate menajere si pluvial
Comuna Ipotestinu beneficiaza de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere.
Sistem centralizat de alimentare cu apa
Comuna beneficiaza in acest moment de un sistem centralizat de alimentare

cu apa,dar fara bransamente.
Infrastructura de drumuri
Drumurile sunt corespunzatoare din punct de vedere al carosabilului precum

si strazile din interiorul localitatii care sunt asfaltate.
Infrastructura de telecomunicatii
Comuna este conectata la reteaua de telefonie fixa, de asemenea, pe raza

comunei sunt active retelele de telefonie mobile.
Amplasamentul pentru sistemul de canalizare menajerase face in

intravilanul comunei Ipotesti, terenul apartinand domeniului public al comunei
Ipotesti.
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;
Caile de acces pentru realizarea obiectivului de investitii sunt insasi strazile pe

care sunt prevazute retelele .Nu este necesară execuţia de căi de acces provizorii
având în vedere faptul că toate lucrările sunt realizate pe străzile şi drumurile
existente ale comunei Ipotesti.
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes
naturale sau construite;
Reteaua de canalizare urmareste traseul strazilor, fiind pozată sub adâncimea

minimă de îngheţ conform STAS 6054/77 şi va avea o pantă care să asigure o
funcţionare optimă a sistemului.
d) surse de poluare existente în zonă;
Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în

agricultură, existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și
datorită structurii solului. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații
și nitriții.
e) date climatice şi particularităţi de relief;
Aflata in zona temperat-continentala, clima este cea caracteri Caracteristica

zonei de campie : caldura excesiva si seceta uneori vara, ierni blande sau geroase,
cu temperaturi variabile, temperatura medie anuala fiind cuprinsa intre 12-13o C.
Vanturile cele mai frecvente sunt : crivatul care bate din partea de N-E si
aduce iarna viscole si zapada, vara seceta si primavara ploi ; austrul, numit
secetosul, iar popular " saracila " sau " traista goala " bate din directia opusa
crivatului ; iar baltaretul care bate din S-V tarii, cu frecvente mici, este totusi
aducator de insemnate cantitati de precipitatii.
Din punct de vedere al seismicitatii, suprafata cercetata se afla in zona D de

seismicitate, are un coefficient de seismicitate Ks = 0,16, perioada de colt Tc = 1,5s
are gradul 7 de seismicitate (gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 de ani).
Din punct de vedere eolian ( actiunea vantului ) amplasamentul studiat se
gaseste in zona B;
Din punct de vedere climatic, al actiunilor date de zapada, amplasamentul se

gaseste in zona C;
Adancimea de inghet a zonei este conform STAS 6054 de 80-0,90cm;
f) existenţa unor:- reţele edilitare în amplasament care ar necesita

relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;- posibile
interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor
specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau de protecţie;-
terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională;
- nu este cazul
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul
geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând:
Stratul de pamant prospectat de la suprafata (2.3 – 6m), este bun pentru

fundare si este constituit din:
Depozite argiloase-prafoase,cu consistenta medie spre ridicata.
Nivelul freatic a fost interceptat pe amplasamentul statiei de epurare la 3,90 cu

fluctuatii sezoniere de +-1,00m.
Presiunile conventionale variaza intra Pconv =265 kPa, pentru adancimea de

fundare Df=2,0m si latimea fundatiei B =1,0m si Pconv = 300 kPa, pentru Df =2,0 si B
= 1m.
Taluzele sapaturilor vor avea inclinarea minima de 1/1 conform normativ C169
– 88, privind executarea lucrarilor de terasamente, sau vor fi sprijinite pentru
adancimi mai mari de 1,5m;
Se recomanda ca apele pluviale provenite din scurgeri de suprafata sa fie

conduse lateral fata de fundatiile constructiilor.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-

arhitectural şi tehnologic:- caracteristici tehnice şi parametri specifici
obiectivului de investiţii;- varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu
justificarea alegerii acesteia;- echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse.
3.2.1 Scenariul 1
Infiintare retea de canaliare menajera cu conducta din ceramica vitrificata

Dn250mm – L=13 921,00m.
Realizare racorduri din conducta de ceramica vitrificata – 647buc.
3.2.2 Scenariul 2
Infiintare retea de canaliare menajera cu conducta
din PVC ,Dn250mm – L=13 921,00m.
Realizare racorduri cu conducta PVC –647buc
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:- costurile estimate pentru realizarea

obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a costurilor unor investiţii
similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu
caracteristicile tehnice şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;-
costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a
investiţiei publice.
Anexa Nr. 7
DEVIZUL GENERAL
al obiectivului de investitii
„INFIINTARE SISTEM APA UZATA SI EXTINDERE SISTEM ALIMENTARE CU

APA , COMUNA IPOTESTI, JUDETUL OLT”
Conform H.G. nr. 907 din 2016

Valoare Valoare
Nr. TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) cu TVA
crt.
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.0 0.0 0.0
1.2 Amenajarea terenului 0.0 0.0 0.0
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea terenului
1.3 1,637,500.0 311,125.0 1,948,625.0
la starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0.0 0.0 0.0
TOTAL CAPITOL 1 1,637,500.0 311,125.0 1,948,625.0
CAPITOL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
2.1 Racord electric 1,280,670.0 243,327.3 1,523,997.3
TOTAL CAPITOL 2 1,280,670.0 243,327.3 1,523,997.3
CAPITOL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii 30,000.0 5,700.0 35,700.0
3.1.1 Studii de teren 30,000.0 5,700.0 35,700.0
3.1.2 Raport privind impactul asupra mediului 0.0 0.0 0.0
3.1.3 Alte studii specifice 0.0 0.0 0.0
Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de
3.2 20,000.0 3,800.0 23,800.0
avize, acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica 0.0 0.0 0.0
Certificarea performantei energetice si auditul
3.4 0.0 0.0 0.0
energetic al cladirilor
3.5 Proiectare 780,129.2 148,224.5 928,353.7
3.5.1 Tema de proiectare 0.0 0.0 0.0
3.5.2 Studiu de prefezabilitate 0.0 0.0 0.0
Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor
3.5.3 110,000.0 20,900.0 130,900.0
de interventii si deviz general
Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii
3.5.4 15,000.0 2,850.0 17,850.0
avizelor/acordurilor/autorizatiilor
Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a
3.5.5 25,000.0 4,750.0 29,750.0
detaliilor de executie
3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie 630,129.2 119,724.5 749,853.7
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 15,000.0 2,850.0 17,850.0
3.7 Consultanta 131,915.2 25,063.9 156,979.1
3.7.1 Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii 131,915.2 25,063.9 156,979.1
3.7.2 Auditul financiar 0.0 0.0 0.0
3.8 Asistenta tehnica 263,830.4 50,127.8 313,958.2
3.8.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 131,915.2 25,063.9 156,979.1
3.8.1.1 pe perioada de executie a lucrarilor 105,532.2 20,051.1 125,583.3
pentru participarea proiectantului la fazele incluse în
3.8.1.2 programul de control al lucrarilor de executie, avizat de 26,383.0 5,012.8 31,395.8
catre Inspectoratul de Stat în Constructii
3.8.2 Dirigentie de santier 131,915.2 25,063.9 156,979.1
TOTAL CAPITOL 3 1,240,874.7 235,766.2 1,476,640.9
CAPITOL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 22,125,080.0 4,203,765.2 26,328,845.2
4.1.1 Lucrari speciale canalizare 5,830,000.0 1,107,700.0 6,937,700.0
4.1.2 Retea de canalizare 9,223,405.0 1,752,447.0 10,975,852.0
4.1.3 Racorduri pe reteaua de canalizare 2,361,550.0 448,694.5 2,810,244.5
4.1.4 Statii de pompare 421,750.0 80,132.5 501,882.5
4.1.5 Statie epurare 295,375.0 56,121.3 351,496.3
4.1.6 Lucrari speciale extindere retea apa 1,557,500.0 295,925.0 1,853,425.0
4.1.7 Extindere retea apa 656,250.0 124,687.5 780,937.5
4.1.8 Bransamente apa 1,779,250.0 338,057.5 2,117,307.5
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale 116,503.3 22,135.6 138,638.9
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care
4.3 1,165,033.0 221,356.3 1,386,389.2
necesita montaj
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care nu
4.4 58,251.6 11,067.8 69,319.5
necesita montaj si echipamente de transport
4.5 Dotari 0.0 0.0 0.0
4.6 Active necorporale 0.0 0.0 0.0
TOTAL CAPITOL 4 23,464,867.9 4,458,324.9 27,923,192.8
CAPITOL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 494,910.8 94,033.0 588,943.8
5.1.1 Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de 494,910.8 94,033.0 588,943.8
santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizarii santierului 0.0 0.0 0.0
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 153,928.0 0.0 153,928.0
Comisioanele si dobanzile aferente creditului bancii
5.2.1 0.0 0.0 0.0
finantatoare
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor de
5.2.2 128,273.3 0.0 128,273.3
constructii
Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea
5.2.3 teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de 25,654.7 0.0 25,654.7
constructii
5.2.4 Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC 0.0 0.0 0.0
Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizatia de
5.2.5 0.0 0.0 0.0
construire/desfiintare
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 2,762,391.3 524,854.3 3,287,245.6
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 0.0 0.0 0.0
TOTAL CAPITOL 5 3,411,230.0 618,887.4 4,030,117.4
CAPITOL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 15,000.0 2,850.0 17,850.0
6.2 Probe tehnologice si teste 25,000.0 4,750.0 29,750.0
TOTAL CAPITOL 6 40,000.0 7,600.0 47,600.0
TOTAL GENERAL 31,075,142.6 5,875,030.8 36,950,173.4
din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 25,654,664.1 4,874,386.2 30,529,050.2
EXTINDERE SISTEM CANALIZARE
Devizul obiectului: AMENAJARE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
Nr. Denumirea capitolelor si Valoare fara T.V.A. T.V.A. ( 19 % ) Valoare inclusiv T.V.A.
crt. subcapitolelor de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
I LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
1 Terasamente 1,012.500 214.227 192.375 40.703 1,204.875 254.930
2 Refacere spatii verzi 625.000 132.239 118.750 25.125 743.750 157.364
TOTAL I 1,637.500 346.466 311.125 65.828 1,948.625 412.294

II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL II 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
III PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Utilaje si echipamente de transport
Dotari
TOTAL III 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL ( I + II + III ) 1,637.500 346.466 311.125 65.828 1,948.625 412.294
Devizul obiectului: RACORD ELECTRIC
1 Terasamente 1.170 0.248 0.222 0.047 1.392 0.295
2 Racord electric in cablu subteran 39.000 8.252 7.410 1.568 46.410 9.820
3 Racord electric montat pe stalpi 684.000 144.722 129.960 27.497 813.960 172.219
Amplificare post de transformare
4 aerian 210.000 44.432 39.900 8.442 249.900 52.874
TOTAL I 934.170 197.654 177.492 37.554 1,111.662 235.208
II MONTAJ
TOTAL II 31.500 6.665 5.985 1.266 37.485 7.931
III PROCURARE
Utilaje si echipamente de transport
Dotari
TOTAL III 315.000 66.648 59.850 12.663 374.850 79.312
TOTAL ( I + II + III ) 1,280.670 270.967 243.327 51.484 1,523.997 322.450
Devizul obiectului: EXTINDERE SISTEM CANALIZARE
1 Lucrari speciale canalizare 5,830.000 1,233.523 1,107.700 234.369 6,937.700 1,467.892
2 Retea de canalizare 9,223.405 1,951.506 1,752.447 370.786 10,975.852 2,322.293
3 Racorduri pe reteaua de canalizare 2,361.550 499.661 448.695 94.936 2,810.245 594.597
4 Statii de pompare 421.750 89.235 80.133 16.955 501.883 106.189
5 Statie epurare 295.375 62.496 56.121 11.874 351.496 74.370
TOTAL I 18,132.080 3,836.422 3,445.095 728.920 21,577.175 4,565.342

II MONTAJ
TOTAL II 116.503 24.650 22.136 4.684 138.639 29.334
III PROCURARE
Utilaje si echipamente tehnologice 1,165.033 246.500 221.356 46.835 1,386.389 293.335
Utilaje si echipamente de transport 58.252 12.325 11.068 2.342 69.319 14.667
Dotari
TOTAL III 1,223.285 258.825 232.424 49.177 1,455.709 308.002
TOTAL ( I + II + III ) 19,471.868 4,119.897 3,699.655 782.780 23,171.523 4,902.677
Devizul obiectului: EXTINDERE SISTEM ALIMENTARE CU APA
Lucrari speciale extindere retea
1 apa 1,557.500 0.224 295.925 0.043 1,853.425 0.267
2 Extindere retea apa 656.250 0.095 124.688 0.018 780.938 0.113
6 Bransamente apa 1,779.250 0.256 338.058 0.049 2,117.308 0.305
TOTAL I 3,993.000 0.576 758.670 0.109 4,751.670 0.685

II MONTAJ
TOTAL II 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
III PROCURARE
Utilaje si echipamente de transport 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
Dotari
TOTAL III 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000
TOTAL ( I + II + III ) 3,993.000 0.576 758.670 0.109 4,751.670 0.685
Intocmit,
OB.EXTINDERE SISTEM CANALIZARE

EVALUARE - AMENAJARE PROTECTIA MEDIULUI ( valori fara T.V.A.)
1) Terasamente
13,500.00 mp x 75.00 lei / mp = 1,012,500.00 lei
2) Refacere spatii
verzi
12,500.00 mp x 50.00 lei / mp = 625,000.00 lei
Total amenajare protectia
mediului = 1,637,500.00 lei
EVALUARE - RACORD ELECTRIC

STATII POMPARE ( valori fara T.V.A.)
Racord electric
Terasamente
26.00 mc x 45.00 lei / mc = 1,170.00 lei
Racord electric joasa tensiune in cablu subteran
260.00 ml x 150.00 lei / ml = 39,000.00 lei
Racord electric torsadat montat pe stalpi de beton
7,200.00 ml x 95.00 lei / ml = 684,000.00 lei
Amplificare post de transformare aerian 250 - 400 kVA
7.00 buc x 30,000.00 lei / buc = 210,000.00 lei
- utilaj = 315,000.00 lei
Total Racord electric = 1,280,670.00 lei
din care C + M = 934,170.00 lei
- utilaj = 315,000.00 lei
montaj = 31,500.00
EVALUARE - EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE ( valori fara T.V.A.)
Lucrari speciale retea canalizare
1) Desfacere- Refacere
carosabil
5,500.00 mp x 850.00 lei / mp = 4,675,000.00 lei
3) Subtraversari
350.00 mx 3,300.00 lei / m = 1,155,000.00 lei
Total = 5,830,000.00 lei
Retea canalizare
Terasamente manuale si
mecanice
53,900.00 mc x 95.00 lei / mc = 5,120,500.00 lei
Retea canalizare
Canalizare din PEID, De 90 mm
2,138.00 ml x 85.00 lei / ml = 181,730.00 lei
Canalizare din PVC - KG, Dn 250 mm
13,921.00 ml x 175.00 lei / ml = 2,436,175.00 lei
Camine de vizitare
330.00 buc x 4,500.00 lei / buc = 1,485,000.00 lei
Camine de vane,golire,aerisire pe refulari
3.00 buc x 4,500.00 lei / buc = 13,500.00 lei
Total = 9,223,405.00 lei
Racorduri canalizare
Racorduri canalizare PVC - KG, Dn 160 mm
12,940.00 ml x 120.00 lei / ml = 1,552,800.00 lei
Camine racord
647.00 buc x 1,250.00 lei / buc = 808,750.00 lei
Total = 2,361,550.00 lei
Statii pompare
(7buc)
1) Terasamente manuale si mecanice
350.00 mc x 95.00 lei / mc = 33,250.00 lei
2) Statii pompare
Statii de pompare prefabricate,monobloc,echipate cu instalatii electrice si hidraulice
7.00 buc x 55,500.00 lei / buc = 388,500.00 lei
Total = 421,750.00 lei

Statie epurare
1) Terasamente manuale si mecanice
525.00 mc x 95.00 lei / mc = 49,875.00 lei
2) Statie epurare
Obiecte tehnologice,platforme,drumuri
1.00 buc x 245,500.00 lei / buc = 245,500.00 lei
Total = 295,375.00 lei

Total extindere sistem
canalizare = 18,132,080.00 lei
EVALUARE - EXTINDERE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA ( valori fara T.V.A.)
Lucrari speciale extindere retea apa
1) Desfacere- Refacere
carosabil
1,250.00 mp x 850.00 lei / mp = 1,062,500.00 lei
3) Subtraversari
150.00 mx 3,300.00 lei / m = 495,000.00 lei
Total = 1,557,500.00 lei
Extindere retea apa si bransamente
Extindere retea PEHD,De75mm

5,250.00 ml x 125.00 lei / ml = 656,250.00 lei
Total = 656,250.00 lei
Bransamente apa PEHD, De 32 mm
7,764.00 ml x 125.00 lei / ml = 970,500.00 lei
Camine bransament
647.00 buc x 1,250.00 lei / buc = 808,750.00 lei
Total = 1,779,250.00 lei
Intocmit,
Lista utilaje tehnologice care necesita montaj, necesare pentru asigurarea

functionalitatii proiectului - statie de pompare
Valori fara T.V.A.

Denumirea pe tipuri de Greut Valoare Valoare
Nr. utilaje / UM. Cant RON totala Valoare
identice ( caracteristici
Crt. tehnice, buc pe bucata RON EURO
capacitati, dimensiuni,
etc.)
0 1 2 3 4 5 6 7
Pompe ape uzate 1+1 cu Q =
1 0.2l/s-3,5l/s
H = 6-68 mCA; P =
1,5-15,0 kw buc 7 44,899.85 314,298.95 66,500.00
Statie
2 epurare
buc 1 850,734.00 850,734.00 180,000.00
TOTAL I = 1,165,032.95 246,500.00

cheltuieli
aprovizionare
5% 58,251.65 12,325.00
TOTAL II = 1,223,284.60 258,825.00
Intocmit,
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a
construcţiilor, după caz
• Studiu topografic;
Studii topo. Acesta a fost intocmit de un topometru autorizat si reda situatia

traseului drumului in plan, fiind indicata si situatia nivelmentului pe verticala a
terenului pe zona studiata. Studiile topografice s-au realizat in sistemul de referinta
national stereo 70 si cuprind planurile topografice cu amplasamentele reperelor si
obiectivelor de investitie.
• Studiu geotehnic si/ sau studii de analiza si stabilitate a terenului;
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
Anul I al implementarii
Denumirea capitolelor de cheltuieli
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si
amenajarea terenului
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea
utilitatilor necesare obiectivului
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si
asistenta tehnica
3.1 Studii
3.2 Documentatii suport si cheltuieli pentru
obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica
3.4 Certificarea performantei energetice si
auditul energetic al cladirilor
3.5 Proiectare
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie
3.7 Consultanta
3.8 Asistenta tehnica
Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia de baza -
total, din care:
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaje tehnologice
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si
functionale cu montaj
4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de
transport
4.5 Dotari
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din care:
5.1 Organizare de santier
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate
Denumirea capitolelor Anul I al implementarii
TOTAL
de cheltuieli L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
Capitolul 1. Cheltuieli
pentru obtinerea si 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 818,750.00 818,750.00 1,637,500.00
amenajarea terenului
pentru asigurarea
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 640,335.00 640,335.00 0.00 1,280,670.00
utilitatilor necesare
obiectivului
pentru proiectare si 999,030.22 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 1,240,874.73
asistenta tehnica
3.1 Studii 30,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 30,000.00
3.2 Documentatii
suport si cheltuieli pentru
20,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 20,000.00
obtinerea de avize,
acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3.4 Certificarea
performantei energetice
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
si auditul energetic al
cladirilor
3.5 Proiectare 780,129.16 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 780,129.16
3.6 Organizarea
15,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 15,000.00
procedurilor de achizitie
3.7 Consultanta 131,915.19 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 131,915.19
3.8 Asistenta tehnica 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 21,985.86 263,830.38
pentru investitia de baza 0.00 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,681,264.86 2,681,264.86 23,464,867.89
- total, din care:
4.1 Constructii si
0.00 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 2,011,370.91 22,125,080.00
instalatii
4.2 Montaj utilaje
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 58,251.65 58,251.65 116,503.30
tehnologice
4.3 Utilaje, echipamente
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 582,516.48 582,516.48 1,165,032.95
tehnologice si functionale
cu montaj
4.4 Utilaje fara montaj si
echipamente de 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 29,125.82 29,125.82 58,251.65
transport
4.5 Dotari 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Capitolul 5. Alte
cheltuieli - total, din 153,927.98 746,037.24 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 3,411,230.00
care:
5.1 Organizare de
0.00 494,910.76 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 494,910.76
santier
5.2 Comisioane, cote,
153,927.98 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 153,927.98
taxe, costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse si
0.00 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 251,126.48 2,762,391.26
neprevazute
5.4 Cheltuieli pentru
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
informare si publicitate
pentru probe 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
tehnologice si teste
TOTAL cheltuieli 1,152,958.20 2,779,394.01 2,284,483.25 2,284,483.25 2,284,483.25 2,284,483.25 2,284,483.25 2,284,483.25 2,284,483.25 2,924,818.25 4,413,462.20 3,773,127.20 31,035,142.63
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

şi prezentarea scenariului de referinţă
In perioada 2014-2020 trebuie finalizate toate lucrarile necesare pentru

executarea infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare.
Plecand de la acest lucru se propune ca in cel mai scurt timp satul Ipotesti,
comuna Ipotesti sa indeplineasca aceste cerinte.
Proiectul privind realizarea sistemului de apa uzata corespunde nevoilor si

dorintelor cetatenilor si se incadreaza in prevederile reglementarilor in vigoare,
inclusiv pentru protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator.
Realizarea sistemului de apa uzata, este una din problemele majore cu care se
confrunta autoritatile locale din zona rurala. Oricat de dificila ar fi rezolvarea sa,
problema impune un inalt nivel de cooperare atat din partea locuitorilor cat si din
partea autoritatilor prin institutiile statului direct implicate in acest proces. Prioritatile
avute in vedere sunt:
• Reducerea gradului de risc pentru populatia din comuna Ipotesti, Judetul Olt,
prin introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apa;
• Cresterea gradului de confort si a calitatii vietii in cadrul comunitatii;
• Dezvoltarea durabila a zonei si protectia mediului.
Implementarea acestui proiect are ca obiective principale:
• Pe termen scurt (obiectivul specific al proiectului): Realizarea sistemului de

canalizare menajera in Comuna Ipotesti, Judetul Olt, in conformitate cu
prevederile Legii 311/2006 si cu Directiva 98/83/CE;
• Pe termen mediu: Realizarea racordurilor la canalizarea menajera din
gospodariile individuale;
• Pe termen lung: Realizarea sistemului de canalizare menajera si epurarea

apelor uzate menajere.
Acest proiect are in vedere ca prin implementare sa rezolve urmatoarele

probleme:
• Pe termen scurt:
o Rezolvarea problemei referitoare la calitatea apei potabile pentru

locuitorii comunei Ipotesti;
o Asigurarea unor servicii de buna calitate, care sa confere siguranta

cetatenilor, in sensul ca sanatatea lor si a mediului este protejata;
o Perceperea de tarife acceptabile pentru consumul de apa din sistemul

centralizat care sa asigure sustenabilitatea financiara a sistemului;
o Instituirea unui program atractiv pentru agentii economici, astfel incat

acestia sa adere intrun timp cat mai scurt la sistemul centralizat de
distributie a apei potabile.
Pentru realizarea acestor obiective este necesar ca:
o Autoritatile locale sa gaseasca resurse materiale si umane pentru

trecerea in cel mai scurt timp la sistemul centralizat de gestionare a
apei uzate
o Cetatenii sa accepte noul sistem si sa inteleaga ca un serviciu mai

bun este si mai scump;
o Costurile trebuiesc corelate cu posibilitatile reale de plata ale

populatiei dar si cu costurile pentru asigurarea necesarului de apa.
• Pe termen mediu:
Realizarile si pasii parcursi in prima etapa, determina implementarea proiectului din a
doua etapa, astfel:
o Realizarea racordurilor in gospodariile individuale.
Pentru atingearea obiectivului propus este necesar ca autoritatea locala sa creeze si

sa dezvolte o grupa (birou/serviciu) de operatori pentru servicii publice si sa se
implice in procesul de formare si instruire a prestatorilor de servicii pentru populatie.
• Pe termen lung:
Obiectivul pe termen lung este o consecinta a implementarii proiectului. Se are in

vedere ca:
• Proiectul sa fie un succes;
• Monitorizarea sistemului de operare si a rezultatelor obtinute;
• Analiza esecurilor si luarea de masuri imediate;
• Interventia operativa in sistem atunci cand intervin modificari de ordin

legislativ.
Finalizarea investitiei este prevazuta in 2 an de la inceperea acesteia iar orizontul de

timp luat in calculul analizei cost beneficiu este cel recomandat de legislatia nationala
si europeana pentru acest tip de retele, respectiv 27 de ani.
Perioada de referință
Perioada de referință (perioada pe care sunt previzionate încasările și plățile

utilizate în cadrul analizei) luată in considerare este de 25 ani, la care se adauga
perioada de implementare a proiectului de 2 ani, rezultand un orizont de previziune
de 27 ani de la data demararii proiectului.
Scenariul de referinta
Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de

intrari si iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor necesare implementarii proiectului
dar si de-a lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii
financiare.
Modelul teorectic utilizat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash
Flow Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de
proiect pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de
actualizare, operatiune necesara pentru a „aduce” o valoare viitoare in prezent. In
aceasta metoda fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu
sunt luate in consideratie.
Analiza financiara isi propune sa surpinda impactul global al proiectului prin

estimarea reducerilor inregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri si a plusului
de venituri. Pentru aceasta se vor lua in calcul doua scenarii de evolutie:
Scenariul “fara proiect”
Acest scenariu presupune ca proiectul nu se implementeaza. Analiza este

construita pe baza costurilor actuale de operare si a veniturilor obtinute- daca este
cazul, in concordanta cu situatia reala a obiectivului de investitii, daca sunt suficiente
date valide.
Scenariul “cu proiect”
Acest scenariu presupune ca proiectul va fi pe deplin implementat. Investitia

propusa va avea ca rezultat o scadere certa a costurilor curente de intretinere si o
crestere a anumitor categorii de venituri.
Atat veniturile cat si cheltuielile vor fi ajustate dupa metoda incrementala, care
se bazeaza pe comparatia dintre scenariile „cu proiect” si „fara proiect”. Aceasta
diferenta dintre cele doua fluxuri de numerar se actualizeaza in fiecare an si este
comparata cu valoarea prezenta a investitiei, pentru a se stabili daca valoarea
actualizata neta (VAN) a proiectului are o valoare pozitiva sau negativa.
Scenariul 1 – VARIANTA MAXIMALA

Infiintare retea de canaliare menajera cu conducta din ceramica vitrificata
Dn250mm – L=13.921,00.
Realizare racorduri din conducta de ceramica vitrificata – 647buc.
Scenariul 2 – VARIANTA MINIMALA
Infiintare retea de canaliare menajera cu conducta din PVC ,Dn250mm –

L=13.921,00m.
Realizare racorduri cu conducta PVC –647buc
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,

inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiţia
Avand in vedere specificul lucrarilor din prezenta investitie si amplasamentul

lucrarilor, factorii de risc antropici si naturali inclusiv schimbarile climatice (inundatii
ingheturi) nu pot afecta aceste lucrari, cel putin din urmatoarele motive:
• Sunt lucrari subterane pozate la adancimi mai mari de 1.20 m.

• Material folosite sunt rezistente la sarcini mecanice;
• Imbinarile tuburilor prevazute sunt etanse;
• Amplasamentul lucrarilor nu sunt in zone inundabile;
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:- necesarul de utilităţi şi de

relocare/protejare, după caz;- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.
Pentru realizarea investitiei nu sunt necesare devieri ale utilitatilor insa se vor
lua masuri pentru protejarea acestora.
Pe baza sondajelor pentru pozitionarea retelelor existente, se vor marca pe

teren, prin reperi speciali, intersectiile acestora cu reteaua de distributie apa
potabila, si consemnarea lor in procese verbale cu detinatorii lor.
Amplasamentele obiectelor investitiei se vor corela cu cele ale celorlalte
utilitati existente. In urma obtinerii avizelor si acordurilor finale, de la detinatorii
acestor retele, se va definitiva si pozitia exacta in teren a acestor obiecte. Daca in
urma obtinerii avizelor vor fi identificate intersectii cu retelele existente, acestea vor fi
protejate conform solicitarilor si conditiilor impuse de institutiile si companiile
detinatoare ale acestor retele .
Necesarul de energie electrica pentru alimentarea statiilor de pompare ape

uzate va fi asigurat prin intermediul unui bransament la reteaua electrica din zona.
Acest proiect nu cuprinde si bransamentele electrice, instalatiile electrice ale

obiectelor fiind limitate la bornele contorilor electrici. Pentru bransmentele electrice se
va elabora un studiu de solutie si un proiect distinct care va trebui avizat de
departamentul distributie energie electrica, pentru obtinerea avizului final de
bransament si pentru executarea lucrarilor .
Antreprenorul are obligatia de a asigura alimentarea provizorie cu apa si

energie electrica, si va plati toate costurile si cheltuielile care decurg din folosirea
apei si a energiei electrice, pentru organizarea de santier.
Sursele de utilitati pentru organizarea de santier se vor rezolva pe baza

proiectului de organizare de santier, detaliat de constructor.
Sursele de apa, energie electrica cat si utilitatile igienico- sanitare sunt

asigurate prin bransament la cele existente in zona.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;

Prin realizarea lucrarilor se asigura conditii igienico-sanitare la un numar
insemnat al populatiei din comuna Ipotesti conform cerintelor UE si a angajamentelor
sumate de Guvernul Romaniei.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza

de realizare, în faza de operare;
Obiectul acestor estimari este evidentierea efectelor economice directe,

indirecte si induse asupra locurilor de munca. Toate persoanele ce lucreaza pentru
proiect (specialisti, ingineri, operatori de echipamente, proiectanti, muncitori)
reprezinta angajarea directa a fortei de munca. Persoanele care sunt incluse in
circuitul economic al proiectului fara a avea o implicare directa, beneficiaza de efecte
indirecte asupra locurilor de munca prin efectul multiplicator (ex. fabricantii de
materiale de constructii, soferi de camioane, personal administrativ). Efectele induse
ale locurilor de munca sunt determinate de sporirea consumului angajatilor directi si
indirecti pe seama salariilor primite, ceea ce duce la sporirea veniturilor agentilor
economici si implicit a activitatii acestora.
Numar de locuri de munca create in faza de executie;
Pe perioada executiei se vor creea 30 locuri de munca. Personalul angajat

atat in faza de executie cat si in faza de operare va fi in principal din zona. Se va da
o atentie deosebita principiului egalitatii de sanse in sensul ca se va angaja personal
si din randul romilor si femeilor.
Numar de locuri de munca create in faza de operare.
Pentru intretinere dupa darea in exploatare se vor crea: 2 locuri de munca.
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra

biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz;
Prezenta investitie va avea un impact pozitiv asupra factorilor de mediu ( apa,
aer, sol), inclusiv asupra biodiversitatii din zona.
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi

antropic în care acesta se integrează, după caz.
Avand in vedere faptul ca lucrarile prevazute in prezentul Studiu de

Fezabilitate sunt lucrari subterane, iar dupa terminarea lucrarilor se va reface
amplasamentul la starea initiala, obiectivul de investitie nu va avea impact negativ
asupra contextului natural si antropic in care va fi amplasat.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea

obiectivului de investiţii
Debitele Caracteristice aferente sistemuluide canalizare menajera au fost

calculate pentru toata localitatea
STANDARDE SI NORMATIVE
La elaborarea breviarului de calcul pentru sistemul centralizat de canalizare

menajera s-au avut in vedere si respectat prevederile urmatoarelor standarde si
normative in vigoare.
• NP 133-2013 -0 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II
– a: Sisteme de canalizare a localitatilor;
• SR 1343-1:2006 – Alimentare cu apa – Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale;
• SR 6819:1997 – Alimentare cu apa –Aductiuni – prescriptii de
proiectare si de executie
• SR 4163-1:1995 – Alimentare cu apa – Retele de distributie –
Prescriptii fundamentale de proiectare;
• Sr 4163-2:1996 – Alimentare cu apa – Retele de distributie – Prescriptii
de calcul;
• STAS 4165 :1988 –Alimentare cu apa – Rezervoare de beton armat si
beton precomprimat – Prescriptii generale;
• GP 106:2004 – Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de
alimentare cu apa si canalizare in mediul rural;
• P 118-2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
• SR 10898:2005 – Alimentare cu apa si canalizare. Terminologie.
DATE DE BAZA PENTRU INTOCMIREA BREVIARULUI DE CALCUL

Consumatorii pentru care se vor calcula debitele caracteristice de
dimensionare si de verificare pentru elementele componente ale sistemului de apa
uzata au fost stabiliti de reprezentantii autoritatii contractante.
Populatia deservita pentru care a fost intocmit breviar de calcul este de

1604locuitori.
CONSUMATORII PUBLICI
Aceasta categorie cuprinde toti consumatorii publici ce vor fi alimentati din
sistemul proiectat cum ar fi : unitati de invatamant de toate gradele, dispensare,
camine, magazine etc.
CONSUMATORI INDUSTRIALI (FERME, OPERATORI ECONOMICI, ETC)

In acest moment nu exista consumatori industriali care sa necesite
alimentarea cu apa din sitemul proiectat, in situatia in care vor aparea consumatori
industriali acestia vor fi alimentati numai in urma unui calcul privind disponibilitatea de
asigurare a debitelor necesare din sistemul proiectat.
DETERMINAREA DEBITELOR SI ELEMENTELOR CARACTERISTICE ALE SISTEMULUI DE APA
UATA
In prezent comuna Ipotesti nu dispune de un sistem centralizat de canalizare

menajera.
TABEL CENTRALIZATOR AL CALCULULUI DEBITELOR CARACTERISTICE

Pentru alimentare cu apa si pentru canalizare
SUMMARY TABLE FOR CALCULATION OF CHARACTERISTIC FLOWS
For water supply and sewerage
Stropit
Nevoi
strazi,
Unitatea Nevoi publice si TOTAL
spatii verzi
Debite caracteristice de masura gosp. industriale GENERAL
Streets
Characteristic flows Measuring Household Publicand / GRAND
and green
unit demand industrial TOTAL
areas
demand
sprinkling
m3/zi 171.15 10.00 0.00 181.15

Q zi med
l/s 1.98 0.11 0.00 2.09
m3/zi 205.38 11.43 0.00 216.81
Q zi max
l/s 2.38 0.13 0.00 2.51
3
m /h 17.11 0.95 0.00 18.07
Q or max
l/s 4.75 0.26 0.00 5.02
Kp x Ks 1.122 1.12 1.12 1.12
p 0.10 0.10 0.10 0.10
3
Q or min m /h 0.86 0.05 0.00 0.90
(p x Q zi max) l/s 0.24 0.01 0.00 0.25
m 3/zi 192.03 11.22 0.00 203.25
Qs zi med
l/s 2.22 0.12 0.00 2.35
3
m /zi 230.43 12.82 0.00 243.26
Qs zi max
l/s 2.67 0.15 0.00 2.82
m 3/h 19.20 1.07 0.00 20.27
Qs or max
l/s 5.33 0.30 0.00 5.63
Qs or min m3/h 0.96 0.05 0.00 1.01
(p x Qs zi max) l/s 0.27 0.01 0.00 0.28
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de
rentabilitate; sustenabilitatea financiară
Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de

intrari si iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor necesare implementarii proiectului
dar si de-a lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii
financiare.
Modelul teorectic utilizat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash
Flow Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de
proiect pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de
actualizare, operatiune necesara pentru a „aduce” o valoare viitoare in prezent. In
aceasta metoda fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu
sunt luate in consideratie.
Analiza financiara va evalua in special:
1. Profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect;
2. Cantitatea optima de interventie financiara din partea fondurilor structurale;
3. Durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare din

partea fondurilor structurale.
Orizontul de previziune
Durata de viata a proiectului de investitie, ce se va derula pe parcursul a 36 luni, se

estimeaza functie de durata de viata a elementelor componente, avand in vedere ca
este un proiect cu doua componente distincte.
Recomandarile Comisiei Europene in baza observatiilor statistice asupra proiectelor

similare indica urmatoarele nivele pe sectoare de activitate.
Avand in vedere ca nivelul recomandat de Comisiei Europene este asimilabil in
intervalul indicat de legislatia noastra, faptul ca proiectul vizeaza infrastructura de
apa/canal, se alege un orizont de previziune care sa acopere la nivel minim valorile
recomandabile pentru fiecare sector in parte si totodata impreuna. Astfel, orizontul de
previziune ales este de 20 de ani.
Costurile investitiei si costurile de exploatare
a) Investitia de capital
Categorii de cost – mii lei - Anul 1 Anul 2

1.2 Amenajare teren
1.3 Amenajare protectia mediului 1.637.500
Subtotal cap.1 1.637.500
1.4 Cheltuieli asigurare utilitati
Subtotal cap.1 1.637.500
3.1. Studii teren 30.000
3.2. Taxe avize, acorduri 20.000
3.3 Proiectare 780.129,2
Organizarea procedurii de
3.4 achizitie publica 15.000
3.5 Consultanta 131.915,2
3.6 Asistenta tehnica 263.830,4
Subtotal cap.3 1.240.874,7

22.125.080
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj tehnologic 116.503,3
Utilaje. echipamente
4.3 tehnologice cu montaj 1.165.033
Utilaje fara montaj si echip.

4.4 Transport 58.251,6
4.4 Dotari
Subtotal cap.4 23.464.867,9
5.1 Organizare de santier 494.910,8
5.1.1 Lucrari de constructii 494.910,8
5.1.2. Cheltuieli conexe
Comisioane. taxe. cote legale.

5.2. costuri de finantare 153.928
Cheltuieli diverse si
5.3 neprevazute 2.762.391,3
3.411.230
Subtotal cap.5
Pregatire personal de
6.1 exploatare 15.000
6.2 Probe tehnologice 25.000
Subtotal cap.6 40.000
Total fara TVA 31.075.142,6
Total Costul Capitalului 31.075.142,6
b) Strategia de contractare
Strategia de contracte se va face in conformitate cu LEGEA NR.98 / 2016

privind achizitiile publice. Perioada de realizare a proiectului este de 12 de luni.
Costurile financiare ale investitiei :
a. cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
b. cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
c. cheltuieli pentru realizarea investitiei de baza
d. alte cheltuieli (organizare de santier, comisioane, taxe)
S-a presupus ca valoarea reziduala a investitiei va fi de 20 % din valoarea initiala la

sfarsitul perioadei de analiza.
Rata de actualizare recomandata in cadrul analizei financiare este de 5 %.
Rezultatele analizei financiare sunt prezentate in tabelele care sintetizeaza

indicatorii financiari.
Valoarea investitiei totale de capital este de 31.075.142,6 lei , esalonata pe o
perioada de 12 luni calendaristice. La analiza financiara, precum si la analiza cost-
beneficiu se va considera durata de implementare a investitiei ca fiind de 1 an .
Valoarea reziduala a Proiectului, reprezentand “valoarea de revanzare” a

obiectivului, in ultimul an de analiza, este de 20% din costul total de investitie.
Modelul de analiza financiara a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar

generat de proiect, pe baza estimarilor costurilor investitionale, a costurilor cu
intretinerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe intreaga perioada
de analiza, precum si a beneficiilor (veniturilor) financiare generate (daca este cazul).
Cuantumul costurilor de investitie, precum si esalonarea corespunzatoare,

sunt prezentate in tabelele urmatoare.
Analiza proiectelor investitionale presupune pe langa analiza financiara si

efectuarea analizei economice, privita din doua perspective:
- aspectul economic, in care se urmareste administrrarea cu eficienta maxima a

resurselor in mod deosebit cele disponibile, efectuarea analizelor comparative a
efectelor economice previzibile cu eforturile investitionale, precum si influenta sau
interactiunea cu alti factori;
- aspectul socio- economic când accentul este pus pe impactul proiectului asupra
diferitelor grupuri tinta;
In vederea analizarii alternativelor propuse se vor pune in balanta costurile de

realizare a investitiei asa cum au fost ele evaluate in studiul de fezabilitate si costurile
de intretinere si operare in raport cu beneficiile prezumate sa le aduca proiectul intr-
un orizont de timp de 20 ani care este durata de analiza recomandata pentru un
astfel de obiectiv.
Unitatea monetara in care vom face analiza este Ron intucat se pot cuantifica
mai bine costurile si beneficiile proiectului.
Evolutia prezumata a tarifelor
La ora actuala pretul mediu canal pentru comuna Ipotesti se va lua in

considerare la nivel 3,49 lei/canal , conform Companiei de Apa Olt. Daca vom tine
cont de indicatorii de crestere a preturilor din anii anteriori si vom prognoza o evolutie
asemanatoare ultimilor 4 ani pentru viitor vom cuantifica fluxurile de venituri pe care
investitia le-ar genera intr-o perioada de 20 de ani.
An Indicatorii de crestere a preturilor

2013 109,34
2014 110,43
2015 111,52
2016 112,63
Prezumand si pe viitor o tendinta inflationista asemanatoare evolutia tarifelor

la canal ar fi urmatoarea:
Pret/ mc Indicii prezumati privind

An canal evolutia tarifelor
2014 3,49 110,43
2015 3,87 111,52

2016 4,49 112,63
2017 4,52 113,72
2018 4,55 114,81
2019 4,58 115,90
2020 4,61 116,99
Pentru anul 2019 se estimeaza o valoare a mc de apa canal-epurare furnizata

la un pret de aproximativ 3,49 lei/mc.
Evolutia prezumata a costurilor de operare
Vor fi evaluate aceste costurile in varianta fara proiect si cele 2 variante de

proiect.
In varianta fara proiect nu putem vorbi despre costuri de operare deoarece la

ora actuala nu exista sistem de canalizare .
In variantele cu proiect costurile de operare si intretinere se refera la cheltuieli
cu forta de munca, cheltuieli cu energia electrica si alte utilitati, reparatii de intretinere
si piese de schimb. In plus in varianta cu finantare rambursabila se va adauga si
costul creditului.
Costuri intretinere sistem:
costuri/ an Unitati valoare/unitate total

forta de munca 2 17000 34000
echipamente si piese de
schimb 1 9.775 9775
energie electrica 9600 0.5 4800
Total 48.575
Evolutia prezumata a veniturilor
Varianta I Alternativa fara proiect - situatia actuala;
In situatia actuala comuna Ipotesti nu are retea de de canalizare la nivelul

intregului teritoriu, prin urmare nu exista nici venituri sau beneficii pentru partea
supusa proiectului. Varianta fara proiect, aceea de a nu face nimic presupune
condamnarea in continuare la disconfort a cetatenilor din aceste sate. De
asemenea limiteaza in continuare dezvoltarea spatiala si economica a acestor
localitati, fiind vorba de zone cu potential major de extindere si dezvoltare.
Varianta cu proiect aduce beneficii insemnate localitatii si in special locuitorilor

comunei. Pe de alta parte realizarea investitiei ar duce la valorificarea turistica si
agroturistica a zonei, infiintarea de activitati economice noi si dezvoltarea celor
existente. De asemenea realizarea investitiei ar favoriza cresterea valorii imobilelor
ceea ce ar duce la cresterea bazei impozabile si prin urmare a veniturilor la bugetul
local, cit si la dezvoltarea si infiintarea de activitati economice locale si la valorificarea
potentialului agricol, turistic.
Varianta II Alternativa cu finantare rambursabila din imprumut bancar.

In aceasta situatie este necesar sa luam in calcul si varianta contractarii unui
credit in valoare de 31.075.142,6 lei .
Costul creditului:
Daca luam in calcul un credit pe termen lung cu o perioada de gratie de 3 ani

la o dobanda minima de 8 % in lei:
An Credit Rata anuala Sold Dobanda Total

8%
33.561.153,6
1 31.075.142,6 31.075.142,6 2.486.011
1.035.838 2.403.144 33.561.153,6
2 30.039.304,6
1.035.838 2.320.277 33.561.153,6
3 29.003.466,6
1.035.838 33.561.153,6
4 27.967.628,6 2.237.410
1.035.838 33.561.153,6
5 26.931.790,6 2.154.543
1.035.838 33.561.153,6
6 25.895.952,6 2.071.676
1.035.838 33.561.153,6
7 24.860.114,6 1.988.809
1.035.838 33.561.153,6
8 23.824.276,6 1.905.942
1.035.838 33.561.153,6
9 22.788.438,6 1.823.075
1.035.838 33.561.153,6
10 21.752.600,6 1.740.208
1.035.838 33.561.153,6
11 20.716.762,6 1.657.341
1.035.838 33.561.153,6
12 19.680.924,6 1.574.474
1.035.838 33.561.153,6
13 18.645.086,6 1.491.607
1.035.838 33.561.153,6
14 17.609.248,6 1.408.740
1.035.838 33.561.153,6
15 16.573.410,6 1.325.873
1.035.838 33.561.153,6
16 15.537.572,6 1.243.006
1.035.838 33.561.153,6
17 14.501.734,6 1.160.138
1.035.838 33.561.153,6
18 13.465.896,6 1.077.272
1.035.838 33.561.153,6
19 12.430.058,6 994.405
1.035.838 33.561.153,6
20 11.394.220,6 911.537
1.035.838 33.561.153,6
21 10.358.382,6 828.670
1.035.838 33.561.153,6
22 9.322.544,6 745.803
1.035.838 33.561.153,6
23 8.286.706,6 662.936
1.035.838 33.561.153,6
24 7.250.868,6 580.069
1.035.838 33.561.153,6
25 6.215.030,6 497.202
1.035.838 33.561.153,6
26 5.179.192,6 414.335
1.035.838 33.561.153,6
27 4.143.354,6 331.468
1.035.838 33.561.153,6
28 3.107.516,6 248.601
1.035.838 33.561.153,6
29 2.071.678,6 165.734
1.035.838 33.561.153,6
30 0 0
31.075.142,6
Se poate observa ca un astfel de credit ar duce la o cheltuiala totala de

33.561.153,6 lei. In continuare vom analiza in ce mod este influentat fluxul de
venituri de costul creditului.
Evolutia veniturilor in aceasta varianta in care luam in considerare un consum

mediu pe persoana de 38 mc/ an:
costul
Costuri creditului Unitati Pret/ Flux
An intretinere consumate unitate Venituri venituri
2019 48.575 33.561.153,6 62.320 3 186.960 -4722374
48.575 62.320 3 186.960 -
2020 33.561.153,6 462699,50
48.575 62.320 3 186.960 -
2021 33.561.153,6 459699,10
48.575 62.320 3 186.960 -
2022 33.561.153,6 447639,57
48.575 62.320 3 186.960 -
2023 33.561.153,6 430222,31
48.575 62.320 3 186.960 -
2024 33.561.153,6 422699,59
48.575 62.320 3 186.960 -
2025 33.561.153,6 412627,50
48.575 62.320 3 186.960 -
2026 33.561.153,6 355749,00
48.575 62.320 3 186.960 -
2027 33.561.153,6 355749,40
48.575 62.320 3 186.960 -
2028 33.561.153,6 355173,21
48.575 62.320 3 186.960 -
2029 33.561.153,6 354884,71
48.575 62.320 3 186.960 -
2030 33.561.153,6 354596,62
48.575 62.320 3 186.960 -
2031 33.561.153,6 354308,92
48.575 62.320 3 186.960 -
2032 33.561.153,6 354010,42
48.575 62.320 3 186.960 -
2033 33.561.153,6 353732,32
48.575 62.320 3 186.960 -
2034 33.561.153,6 353444,23
48.575 62.320 3 186.960 -
2035 33.561.153,6 853156,13
48.575 62.320 3 186.960 -
2036 33.561.153,6 352868,03
48.575 62.320 3 186.960 -
2037 33.561.153,6 352579,94
48.575 62.320 3 186.960 -
2038 33.561.153,6 382291,24
48.575 62.320 3 186.960 -
2039 33.561.153,6 352003,74
Varianta a II - a este una neeconomica, in situatia contractarii unui credit

investitia nu reuseste sa genereze fluxuri pozitive nici prin cresterea tarifelor. Creditul
a fost analizat din punct de vedere al influentei asupra intregului sistem de
canalizare, daca am analiza numai strict pe investitia propusa fluxurile ar fi negative
pe toata durata rambursarii.
Varianta III Alternativa cu finantare maxima
In situatia finantarii proiectului prin grant, vom analiza evolutia fluxurilor de

venituri.
Costuri Unitati Pret/ Flux

62.320 186.960
2019 48.575 3 472
48.575 62.320 3 186.960 472
2020
48.575 62.320 3 186.960 472
2021
48.575 62.320 3 186.960 472
2022
48.575 62.320 3 186.960 472
2023
48.575 62.320 3 186.960 472
2024
48.575 62.320 3 186.960 472
2025
48.575 62.320 3 186.960 472
2026
48.575 62.320 3 186.960 472
2027
48.575 62.320 3 186.960 472
2028
48.575 62.320 3 186.960 472
2029
48.575 62.320 3 186.960 472
2030
48.575 62.320 3 186.960 472
2031
48.575 62.320 3 186.960 472
2032
48.575 62.320 3 186.960 472
2033
48.575 62.320 3 186.960 472
2034
48.575 62.320 3 186.960 472
2035
48.575 62.320 3 186.960 472
2036
48.575 62.320 3 186.960 472
2037
48.575 62.320 3 186.960 472
2038
48.575 62.320 3 186.960 472
2039
Se poate observa ca in aceasta varianta investitia genereaza fluxuri de venituri

pozitive si mai mari decat in varianta actuala, intrucit cu aproximativ aceleasi
cheltuieli se realizeaza venituri mai mari crescand considerabil consumurile.
Analiza cu factori perturbatori

Daca analizam investitia in acesta varianta in raport cu evolutia numarului de
consumatori, prin urmare evolutia veniturilor fiind principalul factor cu influente
majore asupra investitiei, in urmatoarele situatii:
Varianta A.
Varianta pesimista cu scaderea populatiei, respectiv a consumatorilor cu 1 %/an

61697
2019 48.575 3 185.091 467
48.575 61697 185.091 467
2020 3
48.575 61697 185.091 467
2021 3
48.575 61697 185.091 467
2022 3
48.575 61697 185.091 467
2023 3
48.575 61697 185.091 467
2024 3
48.575 61697 185.091 467
2025 3
48.575 61697 185.091 467
2026 3
48.575 61697 185.091 467
2027 3
48.575 61697 185.091 467
2028 3
48.575 61697 185.091 467
2029 3
48.575 61697 185.091 467
2030 3
48.575 61697 185.091 467
2031 3
48.575 61697 185.091 467
2032 3
48.575 61697 185.091 467
2033 3
48.575 61697 185.091 467
2034 3
48.575 61697 185.091 467
2035 3
48.575 61697 185.091 467
2036 3
48.575 61697 185.091 467
2037 3
48.575 61697 185.091 467
2038 3
48.575 61697 185.091 467
2039 3
Se poate observa ca investitia pastreaza fluxuri pozitive chiar la o scadere a

consumului cu 1% pe an, desi situatia prognozata este de crestere a consumurilor,
investitia facand ca localitatea sa devina una atractiva care sa atraga populatie si
prin urmare consumurile vor creste.
Varianta B.
Varianta optimista cu cresterea populatiei respectiv a consumatorilor cu 1 %/ an

62853
2019 48.575 3 188559 139984
48.575 62853 3 188559 139984
2020
48.575 62853 3 188559 139984
2021
48.575 62853 3 188559 139984
2022
48.575 62853 3 188559 139984
2023
48.575 62853 3 188559 139984
2024
48.575 62853 3 188559 139984
2025
48.575 62853 3 188559 139984
2026
48.575 62853 3 188559 139984
2027
48.575 62853 3 188559 139984
2028
48.575 62853 3 188559 139984
2029
48.575 62853 3 188559 139984
2030
48.575 62853 3 188559 139984
2031
48.575 62853 3 188559 139984
2032
48.575 62853 3 188559 139984
2033
48.575 62853 3 188559 139984
2034
48.575 62853 3 188559 139984
2035
48.575 62853 3 188559 139984
2036
48.575 62853 3 188559 139984
2037
48.575 62853 3 188559 139984
2038
48.575 62853 3 188559 139984
2039
Cresterea cu 1 % a consumurilor de la un la altul este una previzibila, in primul

rand datorita racordarii la sistem a noilor strazi, cat si datorita tendintei de extindere a
localitatii in situatia in care vor fi asigurate utilitatile.
4.7. Analiza economică*3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă

economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul
cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate
Scopul analizei de fata este acela de a calcula rentabilitatea definiva a

proiectului. Rata rentabilitatii proiectului exprima randamentul global al proiectului si
faciliteaza analiza variantelor de proiect propuse sub aspect tehnic.
Pentru proiectul de fata vom folosi analize bazate pe actualizare. Aceste

metode se bazeaza pe valoarea in timp a banilor investiti, considerand ca o unitate
monetara are astazi o valoare diferita fata de cea de peste un an sau o perioada
indelungata de timp.
Viabilitatea financiara a unui proiect poate fi apreciata prin calculul urmatorilor

parametri: venitul net actualizat (VNA) si rata interna de rentabilitate economica
(RIRE)
1. Venitul net actualizat (VNA)

Valoarea neta actuala reprezinta surplusul de numerar generat de proiect, exprimat
in valoarea actuala. Un proiect este considerat "rentabil" pentru o valoare VNA > 0.
VNA reflecta rentabilitatea unui proiect dar nu este asociat valorii investitiei necesare,
de aceea pot exista situatii cand proiecte cu acelasi VNA pot necesita sume de
investitii diferite
Formula de calcul VNA:
D D
VNA = ∑ Vt/ (1+i)t - ∑ (It+Ct)/ (1+i)t
t=1 t=1
Vt= venitul net in anul t
It = costul de investitie
Ct = cheltuieli de exploatare
i = rata de actualizare
D = durata pentru care se face actualizarea
Pentru acest proiect , pe langa fluxurile de venituri cuantificate, se vor genera

si alte benefici soci-economice din care putem aminti urmatoare:
- beneficiile propagate prin cresterea bazei impozabile, pe de o parte prin

cresterea cifrei de afaceri a societatilor comerciale din aria deservita de
proiect, pe de alta parte datorita cresterii atractivitatii zonei si cresterii
numarului de locuinte;
- beneficii propagate prin cresterea confortului vietii in general;
- veniturile acumulate din cresterea impozitelor si taxelor locale;

- asigurarea distributiei uniforme in comunitate a efectelor pozitive generate de
proiect;
- dezvoltarea socio-economica locala;
- dezvoltarea sectorului agricol, beneficii majore pentru sectorul agricol si

zootehnic;
- imbunatatirea factorilor de mediu;
- imbunatatirea confortului, conditiilor de viata si sanatate a oamenilor;
- cresterea valorii imobilelor din aceasta localitatea;
- cresterea atractivitatii zonei;
- valorificarea eficienta a potentialului economic, turistic si de resurse

naturale a localitatii;
Valoarea actualizata neta
Pentru calcularea valorii nete actualizate vom cuantifica veniturile generate de

investitie incepand cu anul 2018, an in care ar putea deveni functionala investitia. Pe
langa consumatorii casnici vom lua in calcul si consumul agentilor si a exploatatiilor
agricole pentru care investitia este absolut necesara.
De asemenea vom lua in calcul si beneficiile generate la bugetul local din

crestearea bazei impozabile, prin cresterea valorii terenurilor si imobilelor, crestrerea
atractivitatii zonei, infiintarea si dezvoltarea activitatilor economice, si prognozam o
crestere a veniturilor la bugetul local.
Valoarea neta de actualizare a investitiei:
Pentru investitia de fata vom analiza evolutia investitiei pe o perioada de 20 de

ani, perioada recomandata pentru un astfel de obiectiv, la o rata de actualizare de 8
%. Vom lua in calcul cheltuielile cu investitia inclusiv intretinerea si veniturile realizate.
Vom lua in calcul consumul mediu de 38 mc/ luna/ persoana si vom lua in calcul
1640 de beneficiari directi.
cheltuieli VNA
de total
An cost investitie exploatare total venituri Flux venituri i=8
1 31.075.142,6 0 31.123.717,6 0 -31.123.717,6 -72116539,81
48.575 48.575 186960
2 138385 105961,08
48.575 48.575 186960 138385
3 105149,15
48.575 48.575 186960 138385
4 95138,10
48.575 48.575 186960 138385
5 95868,61
48.575 48.575 186960 138385
6 107285,75
48.575 48.575 186960 138385
7 99338,66
48.575 48.575 186960 138385
8 91980,24
48.575 48.575 186960 138385
9 85166,89
48.575 48.575 186960 138385
10 78858,23
48.575 48.575 186960 138385
11 73016,88
48.575 48.575 186960 138385
12 67608,22
48.575 48.575 186960 138385
13 62600,20
48.575 48.575 186960 138385
14 57963,15
48.575 48.575 186960 138385
15 53669,59
48.575 48.575 186960 138385
16 49694,06
48.575 48.575 186960 138385
17 46013,02
48.575 48.575 186960 138385
18 42604,65
48.575 48.575 186960 138385
19 39448,75
48.575 48.575 186960 138385
20 36526,62
-617121,23
In varianta fara actualizare la o rata de actualizare de 8 % pentru un orizont de
timp de 20 de ani VNA = -617121,23, iar raportul cost beneficiu C/B = 0,72.
Rata interna de rentabilitate economica (RIRE)

Aceasta metoda este cea mai folosita pentru aprecierea viabilitatii financiare a
unui proiect. RIRE reprezinta acea rata de actualizare pentru care VNA = 0.
D D
∑ Vt/ (1+i)t - ∑ (It+Ct)/ (1+i)t = 0
t=1 t=1
Vt= venitul net in anul t
It = costul de investitie
Ct = cheltuieli de exploatare
i = rata de actualizare
D = durata pentru care se face actualizarea
An Flux venituri VNA VNA VNA VNA VNA VNA VNA

i=5,58 i=5,575 i=5,68 i=5,615 i=5,61 i=5,6 i=5,5
1 -31.123.717,6 -3165199,7 -3265306,8 -3265414 -3266593,8 -3266701,1 -3266915,7 -3269064,5
138385
2 152440,01 152454,43 152468,86 152627,7 152642,15 152671,06 152960,63
138385
3 144246,79 144267,27 144287,75 144513,28 144533,81 144574,87 144986,37
138385
4 136493,93 136519,77 136545,61 136830,26 136856,18 136908,02 137427,84
138385
5 129157,77 129188,33 129218,9 129555,71 129586,38 129647,75 130263,36
138385
6 122215,91 122250,61 122285,32 122667,91 122702,76 122772,49 123472,38
138385
7 115647,15 115685,46 115723,78 116146,29 116184,79 116261,83 117035,43
138385
8 109431,44 109472,87 109514,32 109971,4 110013,06 110096,43 110934,06
138385
9 103549,82 103593,92 103638,04 104124,79 104169,17 104257,98 105150,76
138385
10 97984,307 98030,678 98077,073 98589,017 98635,703 98729,148 99668,971
138385
11 92717,928 92766,196 92814,491 93347,552 93396,177 93493,511 94472,958
138385
12 87734,603 87784,43 87834,287 88384,748 88434,975 88535,522 89547,828
138385
13 83019,117 83070,196 83121,309 83685,791 83737,312 83840,456 84879,457
138385
14 78557,075 78609,128 78661,218 79236,653 79289,188 79394,371 80454,462
138385
15 74334,855 74387,63 74440,445 75024,052 75077,349 75184,064 76260,154
138385
16 70339,568 70392,837 70446,148 71035,414 71089,243 71197,03 72284,506
138385
17 66559,016 66612,573 66666,176 67258,831 67312,984 67421,43 68516,119
138385
18 62981,658 63035,319 63089,028 63683,029 63737,321 63846,051 64944,189
138385
19 59596,572 59650,171 59703,821 60297,333 60351,596 60460,276 61558,473
138385
20 56393,426 56446,815 56500,257 57091,638 57145,721 57254,049 58349,263
-102,35359 881,80043 1083,107 15349,156 17673,189 18117,7 41617,667
Rata interna de rentabilitate interna este situata intre 5,575 si 5,58 %, pentru care
VNA este 0.
Pentru o rata de rentabilitate de 5,68, VNA – 1083,107 pentru un orizont de timp

de 20 de ani.
RIRF/C se situeaza sub pragul de rentabilitate de 5%; Acest lucru arata ca

rentabilitatea financiara a capitalului investit este negativa; analiza financiara
demonstreaza necesitatea acordarii unui grant (asumat a fi, in detalierea surselor de
finantare, de 100 % din total cost investitional), care sa sustina obtinerea unui cash-
flow pozitiv al proiectului si, implicit, indicatori de rentabilitate pozitivi.
Se obtin urmatorii indicatori globali, de evaluare a profitabilitatii financiare a
investitiei:
RIRF/C= 5,68 %
VANF/C= -617121,23
Raportul cost beneficiu C/B = 0,72.
Beneficii si costuri economice si sociale non-cuantificabile:

Pentru acest proiect , beneficiile anticipate sunt:

proiect;
- dezvoltarea sectorului agricol, beneficii majore pentru sectorul agricol si

zootehnic;
4.8. Analiza de senzitivitate.
1. Indicatorii analizati sunt Valuarea Neta Actualizata si Rata Interna de

Rentabilitate, iar variabilele de influenta sunt veniturile si cheltuielile
operationale. Se presupune o variatie a acestora in intervalul +-5%, luandu-se
in considerare mai multe combinatii posibile.
Specificatie VAN RIR

varianta de baza 797,80 i=5,575
1 reducerea veniturilor cu 5 %
mentinerea constanta a cheltuielilor
1,1 operationale 3537 i= 5,2
1,2 cresterea cheltuielilor cu 5% 9539 i=5
1.3 cresterea cheltuielilor cu 10% 1294 i=4,95
1,4 scadere cheltuieli cu 5 % 2956 i=5,07
2 reducerea veniturilor cu 10 %
2,1 operationale 1994 i=4,9
2,2 cresterea cheltuielilor cu 5% 3636 i=4,77
2.3 cresterea cheltuielilor cu 10% 3993 i= 4.5
2,4 scadere cheltuieli cu 5 % 2072 i=4.95
2,5 scadere cheltuieli cu 10 % 4111 i=5
3 cresterea veniturilor cu 5 %
3,1 operationale 5631 i=6,21
3,2 cresterea cheltuielilor cu 5% 1116 i=6,4
3,3 scadere cheltuieli cu 5 % 4333 i= 6,4
2. Este necesara mentinerea cheltuielilor pana la o crestere de maxim 5 %,

depasirea acestui prag ar putea avea impact negative asupra evolutiei
economice a proiectului in situatia mentinerii constante a veniturilor. De
asemenea scaderea veniturilor in proportie de 10 % afecteaza indicatorii
financiari ai investitiei. Cresterea cheltuielilor proportional cu cresterea
veniturilor nu va afecta negative indicatorii economici si financiari.
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
Analiza de risc a fost elaborata considerand acei parametrii pe care

beneficiarul i-a simtit ca ar fi parametrii critici pentru acest proiect si ar influenta
schimbari importante asupra vaolrii IRR/k, comparativ cu un caz de baza.
Analiza de risc a analizat parametri critici cum ar fi:
Costurile de operare
vanzarile,
proportia contributiei locale.
Avand pentru cazul de baza un FRR/k de 8.02%%, rezultatul calculelor, pe o scara
de ± 5% variatie de la cazul de baza pentru fiecare parametru, sunt urmatoarele:
impact asupra
parametru critic
5,68 0,8 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15 1,2
9,13 8,59 7,1 6 5,68 5 4,1 3,67 3,19
RATA INTERNA DE RENTABILITATE A CAPITALULUI ( FRR/K)
venituri - impact asupra
parametru critic
5,68 0,8 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15 1,2
3,05 4,25 5,5 5,63 5,68 6,27 7,5 8,67 9,86
Investitia ( doar contributia locala si nationala) impact asupra
parametru critic
5,68 0,8 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15 1,2
9,06 8,16 7,1 6,07 5,68 5,23 4,4 3,56 2,72
IMPACT COMBINAT ( al celor 3 parametri critici impact asupra
parametru critic
5,68 0,8 0,85 0,9 0,95 1 1,05 1,1 1,15 1,2
9,13 8,59 7,1 6 5,68 5,23 4,4 3,56 2,72
In stadiul actual se poate discuta de o serie de riscuri precum:
1. Riscuri de amplasament
Costurile reabilitarii retelei de electricitate avariate de constructor pe timpul
lucrarilor vor fi suportate de catre acesta.
Majorarea costului si a timpului necesar realizarii proiectului ca rezultat al unor

descoperiri arheologice si/sau de patrimoniu national pe amplasamentul proiectului
va fi suportata de autoritatea locala.
Riscul modificarii preturilor materialelor de constructie – daca preturile
cresc, diferenta in plus fata de valoarea proiectului stabilita in contractul de finantare
va fi suportata de Consiliul Local Vitomiresti.
2. Riscuri de proiectare, constructie si receptia lucrarilor
Daca proiectul nu poate permite asigurarea serviciilor la costul estimat, se poate

ajunge la cresterea pe termen lung a costurilor suplimentare si/sau la imposibilitatea
asigurarii serviciilor pe termen lung. Constructorul suporta riscul, cu exceptia cazului
in care autoritatea locala a dispus modificari in proiect, caz in care riscul este al
autoritatii locale.
Riscul imposibilitatii finalizarii proiectului in termenii si conditiile stabilite prin

contract revine constructorului.
Autoritatea locala are obligatia de a participa la procedurile de receptie a

fiecarei faze a lucrarii in baza comunicarii scrise transmise de catre constructor. Data
comunicata in scris nu poate sa depaseasca 30 zile calendaristice fata de graficul de
executie al lucrarii. La expirarea acestui termen constructorul va avea dreptul sa
puna in intarziere autoritatea locala in ceea ce priveste obligatia de a verifica
lucrarea.
3. Riscuri privind personalul

Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din
sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice
prin care se asigura protectia sociala impotriva urmatoarelor categorii de riscuri
profesionale: pierderea, diminuarea capacitatii de munca si decesul ca urmare a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaza un

ansamblu de servicii si prestatii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea:
a) promovarii sanatatii si a securitatii in munca si prevenirii accidentelor de munca si

a bolilor profesionale;
b) diminuarii si compensarii consecintelor accidentelor de munca si ale bolilor
profesionale.
Riscurile privind personalul sunt reglementate in Legea nr. 346 din 5 iunie 2002
privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale.
Concluzii la analiza de risc si senzitivitate
Analizele de risc si senzitivitatea au evidentiat integritatea si stabilitatea

modelului de analiza socio-economica.
Acest lucru duce la acceptarea ipotezelor de lucru considerate si la faptul ca,
chiar in conditiile unor variatii nefavorabile ale factorilor de influenta investitia va
ramane in continuare rentabila.
Analiza de risc.
Managementul riscului presupune urmatoarele etape:
* Identificarea riscului
* Analiza riscului
* Reactia la risc
Identificarea riscului - se realizeaza prin intocmirea unor liste de control.
Analiza riscului - utilizează metode cum sunt: determinarea valorii asteptate,
simularea Monte Carlo şi arborii decizionali.
Reactia la Risc - cuprinde masuri şi actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau
repartizarea riscului.
Numim risc nesiguranta asociata oricarui rezultat. Nesiguranta se poate referi la
probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment
în cazul în care acesta se produce. Riscul apare atunci cand:
ˇ un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
ˇ efectul unui eveniment este cunoscut, dar aparitia evenimentului este nesigura;
ˇ atat evenimentul cat şi efectul acestuia sunt incerte
Identificarea riscului
Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.
Analiza riscului
Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru
controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor
metode de masurare a importantei riscurilor precum si aplicarea lor pentru riscurile
identificate.
Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie de
probabilitatea de aparitie si impactul produs.
Reactia la Risc
Tehnici de control a riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in
urmatoarele categorii:
- Evitarea riscului – implica schimbari ale planului de management cu scopul de a
elimina aparitia riscului;
- Transferul riscului – impartirea impactului negativ al riscului cu o terta parte
(contracte de asigurare, garantii);
- Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea si/sau impactul negativ al
riscului
Planuri de contingenta – planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul
aparitiei riscului
Tip risc Elementele riscului Tip actiune corectiva Meoda eliminare

Riscul constructiei Riscul de aparitie a Eliminare risc Semnarea unui
unui eveniment care contract cu termen de
conduce la finalizare fix
imposibilitatea finalizarii
acesteia la timp si la
costul estimat
Riscul de intretinere Riscul de aparitie a Eliminare risc Semnarea unui

unui eveniment care contract cu clauze de
genereaza costuri garantii extinse astfel
suplimentare de incat aceste costuri sa
intretinere datorita fie sustinute de
executiei lucrarilor executant
Obtinerea finantarii Riscul ca beneficiarul Eliminare risc Beneficiarul impreuna

sa nu obtina finantarea cu consultantul vor
din fonduri structurale studia amanuntit
documentatia astfel
incat sa nu apara o
astfel de situatie
Solutiile tehnice Riscul ca solutiile Eliminare risc Beneficiarul impreuna
tehnice sa nu fie cu proiectantul vor
corespunzatoare din studia amanuntit
punct de vedere documentatia astfel
tehnologic incat sa fie aleasa
solutia tehnica cea mai
buna
Grad de atractivitate Riscul ca oamenii sa Eliminare risc Realizarea unei

scazuta a investitiei nu aprecieze sistemul promovari intense a
nou creat, chiar sa investitiei in zona si
vandalizeze si astfel sa corelarea acestei
nu se realizeze investitii cu alte
beneficiile urmarite proiecte de
imbunatatire a
infrastructurii publice
Nerealizarea cresterii Riscul de implementare Eliminare risc Promovarea intensa

preturilor la proprietatile a proiectului fara un zonei si sprijinirea
imobiliare ajutor din partea tinerilor de a se muta in
populatiei locale privind zona respectiva
importanta zonei
respective
Preturile materialelor Riscul ca preturile Eliminare risc Semnarea unui

materialelor sa creasca contract de executie
peste nivelul contractat ferm cu durata mai
mica de 1 an de zile si
urmarirea realizarii
programului conform
grafic
Dupa cum se poate observa riscurile de realizare a investitiei sunt destul de

reduse iar gradul lor de impact nu afecetaza eficacitatea si utilitatea investitiei.
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,

economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
Scenariile propuse prezinta o analiza atat din punct de vedere tehnic, cat si
financiar privind doua solutii posibile de realizare a sistemului de apa uzata din
comuna Ipotesti, judetul Olt.
Ca prim scenariu a fost analizata posibilitarea realizarii retelei folosind

conducta din ceramica vitrificata.
In scenariul numarul doi se prezinta posibiltatea realizarii retelei folosind

conducte din PVC,SN8.
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)
Pentru realizarea sistemului de apa uzata din comuna Ipotesti, judetul

Oltrecomanda folosirea conductelor din PVC, SN8 prezentate in cadrul scenariului
numarul doi
In alegerea scenariului recomandat s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:
• Cost de investitie mai scazut

• rezistenta optima la eforturi-fisurare cu fiabilitate mare in timp a conductelor
sub presiune;
• excelenta rezistenta chimica;
• protectie ridicata la raze UV, garantata de folosirea materiilor prime aditivate la
origine cu negru de fum;
• siguranta totala si intr-o plaja larga a normativelor de atoxicitate nationale si
internationale;
• insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimica;
• rezistenta buna la temperaturi mai scazute de - 40 0C;
• mare flexibilitate;
• caracteristici hidraulice optime care se mentin constante in timp;
• rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria
tuburilor netede;
• rezistenta exceptionala la abraziune le fac ideale pentru transportul de de
maluri si lichide abrazive;
• masa scazuta;
• siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare;
• productivitate inalta la montare.
Din punct de vedere economic, conform valorilor prezentate in devizele
generale pentru fiecare scenariu propus, se justifica folosirea conductelor PVC.
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea şi amenajarea terenului;
Reteaua de apa uzata va fi amplasata in vecinatatea drumurilor care

deservesc localitatea (DJ 546D si drumurile comunale, pe domeniul public din cadrul
inventarului bunurilor care apartin comunei Ipotesti).
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
Asigurarea organizarii de santier cu toate utilitatile necesare defasurarii activitatii

se va realiza din cele existente in zona de amplasament.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic,

constructiv, tehnic, funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor
lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de
performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
Dimensionarea hidraulica a retelei s-a realizat in sistem computerizat, cu
ajutorul programului de calcul specializat care da posibilitata imbunatatirii pas cu pas
a solutiei, prezentand rezultate grafice si numerice ce cuprind configuratia retelei in
plan si pe verticala, diametrele rezultate, pantele hidraulice aferente diametrelor
alese.
Dimensionarea a fost realizata pe baza urmatorului criteriu de optimizare:

suma cheltuielilor de investitii si de exploatare sa fie minima.
In cele ce urmeaza sunt prezentate caracteristicile obiectelor componente ale

lucrarilor de investitie propuse.
OB.1.SISTEMUL DE APA UZATA
Sistemul propus de apa uzata, este compus din:
- retea canalizare menajera – L=13.921,00m

- statii de pompare ape uzate – 7buc
- racorduri individuale - 647buc
- statie de epurare – 1 buc
1.1 Reteaua de canalizare
Reteaua de canalizare se va realiza pe o lngime de 13.921,00ml,cu conducta PVC -

SN8, Dn250mm si realizarea de racorduri individuale la 647 gospodarii.
Mai jos este prezentata situatia pe fiecare strada in parte.

Nr. lungime numar numar
Denumirea strada SAT Material,diametru conducta
crt. retea locuitori racorduri
1 STR.PRINCIPALA-DJ546D Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 6237 783 194
2 STR. STEJARULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 230 10 5
3 STR. TEIULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 324 24 6
4 STR. LILIACULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 213 44 14
5 STR. LAMAITEI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 210 31 12
6 STR. OLTULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 680 129 50
7 STR. DUDULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 333 29 11
8 STR. MORII Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 310 34 20
9 STR. BRADULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 185 20 9
10 STR. DEALUL VIILOR Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 148 61 23
11 STR. PLOPULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 235 15 6
12 STR. CIRESULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 203 26 8
13 STR. TRANDAFIRILOR Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 363 12 26
14 STR. MACULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 217 47 15
15 STR. MACESULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 325 11 26
16 STR.DARJOVULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 1190 43 103
18 STR. SCOLII Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 534 24 14
19 STR. LINIEI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 173 55 22
20 STR. PRELUNGIREA LINIEI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 405 26 9
21 STR. OBOGA Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 326 7 5
22 STR.POSTEI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 466 99 44
23 STR.PARLOAGE Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 72 11 4
24 STR.BALCIULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 291 49 16
25 STR.BUJORULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 155 9 3
26 STR.CAISULUI Ipotesti PVC,SN8, DN 250mm 96 5 2
TOTAL 13921 1604 647
Sistemul de canalizare propus pentru preluarea apelor uzate menajere

provenite de la populatie si consumatorii publici si economici, este de tip divizor si
anume, preia numai apele uzate menajere ce corespund incarcarilor impuse de
NTPA 002 /2002.
Colectarea si transportul apelor uzate menajere se va face prin intermediul

unei retele de canalizare independente alcatuitate din tuburi din PVC –KG, SN 8 cu
diametru De 250 mm, montate sub adancimea de inghet, conform standardelor SR
EN 13476-1, SR EN 13476-2 si a normativului NP 133/2013. Adancimea de pozare a
colectoarelor realizate variaza in functie de panta colectorului data astfel in cat sa
indeplineasca viteza minima de autocuratire de 0,7 m/s. Vitezele maxime pe
colectoare nu vor depasi valoarea v= 5 m/s. Pantele de pozare a colectoarelor de
minim 1/DN, conform prevederilor normativului NP 133/2013.
La alegerea tuburilor pentru realizarea retelei de canalizare s-au avut in vedere:
➢ Caracteristicile si propietatile fizico- mecanice si constructiv –
dimesionale;
➢ Rezistentele structurale si procedeele de imbinare;
➢ Rezistenta la agresivitatea apei uzate si a solurilor;
➢ Durata de viata ridicata si siguranta in exploatare;
➢ Costul de investitie.
Adancimile maxime de pozare respecta prevederile normativului NP 133/2013
astfel incat, acestea nu vor depasi valoarea H= 6.0 m, prevazuta pentru colectoare
cu diametre ≤ 400mm.
Conductele de canlizare vor fi amplasate pe spatiul dintre acostamentul
drumului si rigole pe drumul judetean si a strazilor asfaltate si pe axul strazilor
neasfaltate.
Camine de vizitare / schimbare de directie/ intersectie
In lungul retelei de canalizare menajera s-au prevazut camine de vizitare/

intersectie si schimbare de directie realizate din elemente prefabricate din beton de
forma circular si cu diametrul interior Dn 1000 ( cu camera de lucru). Caminele de
vizitare si intersectie se vor realize in conformitate cu SR EN 1917:2003 si SR EN
588-2:2002, din elemente prefabricate si vor fi amplasate la distante de maxim 60 m
unul fata de celalalt, conform prevederilor STAS-ului 3051/1991 si normativului NP
133-2/2013. Caminele vor fi prevazute cu gura de acces inchisa cu un capac metalic
de tip carosabil, montat pe o rama incastrata in beton, iar in interior vor fi fixate de
peretele lateral, trepte metalice. Racordarea tuburilor din PVC – KG, la caminul de
vizitare din beton, se face numai prin intermediul unei priese special de trecere care
asigura etansarea corespunzatoare.
Pe traseul retelei gravitationale de colectare si transport ape uzate menajere,

a fost prevazut un numar de 330 camine de vizitare, intersectie si / sau schimbare de
directie, din elemente prefabricate de beton cu diametrul interior Dn 1000 mm.
1.2 Statii de pompare apa uzata menajera

Pentru buna functionare a viitorului sistem de canalizare menajera si pentru
evitarea adancimilor mari de sapatura din cauza configuratiei terenului, pe traseul
conductelor de canalizare au fost prevazute 7statii de pompare ape uzate
menajere cu separare de solide .Volumele statiilor de pompare si conductele de
refulare au fost dimensionate astfel incat sa poata prelua debitele de apa uzata
menajera rezultate.
Date finale
H radier Diametru CR cond.
De cond. Lungime CR cond.
Nr. Qpompa Qtotal cond. camin Htotal De cond. CT camin reful. in
Nr. Crt Statia de pompare CT SPAU Hp (m) P (kW) intrare cond. reful.in
pompe (l/s) (l/s) Intrare SPAU (m) refulare deversare camin
SPAU refulare SPAU
SPAU (m) deversare
1 SPAU 1 - Str. Principala 109.00 1+1 1.00 1.00 15.00 0.75 250 3.50 1.5 4.5 90.0 806.0 107.80 11.76 10.56
5 SPAU 5 - Str.Prelungirea Liniei 94.16 1+1 0.23 0.23 6.00 0.25 250 1.50 3.0 2.5 90.0 34.0 92.96 94.47 93.27
6 SPAU 6 - Str. Oboga 92.55 1+1 1.00 1.00 8.00 0.37 250 1.50 1.5 2.5 90.0 211.0 91.35 94.47 93.27
7 SPAU 7 - Str. Dirijorului 104.86 1+1 0.35 0.35 12.00 0.25 250 1.70 2.0 2.5 90.0 194.0 103.66 108.50 107.30
In statiile de pompare se vor monta :

➢ 2 electropompe apa uzata (1+1) montate uscat;
➢ un modul care nu permite corpurilor solide grosiere din apele reziduale sa vina
in contact cu electropompele, acest sistem se auto -curata si se auto -goleste
in mod automat fara a fi nevoie de interventia operatorului uman;
➢ capac carosabil clasa C 250/(D400) sau necarosabil clasa A;
➢ panou electric si de automatizare;
➢ scara anti-alunecare;
➢ balustrada;
➢ ventilatie mecanica si electrica;
➢ iluminat;
Multumita acestei solutii pericolul de colmatare al pompei este redus la

minimum.
Sistemul de separare de solide permite utilizarea pompelor cu pasaje “libere”,

mai mici, si cele mai mari eficiente hidraulice in acelasi timp, ceea ce are o influenta
asupra costurilor de exploatare, acestea fiind mai mici.
Parametrii tehnici si functionali – Statie de pompare cu separare de solide:

Statie de pompare subterana, complet utilata, in constructie monobloc din
PEHD, cu peretele in constructie dubla de tip “fagure” compatibila pentru instalari in
soluri cu panza freatica aproape de suprafata si care in cazul deteriorarii unuia dintre
pereti sa ramana in continuare complet etansa evitandu-se infestarea apei din panza
freatica sau aparitia infiltratiilor.
Conducte de refulare
Conductele de refulare vor avea lungimea totala L= 2138,00m vor fi realizate

din conducte din polietilena de inalta densitate (PEID), cu PE 100, SDR 17, PN 10,
De 90mm. Pe traseul conductei de refulare se gasesc,2 camine de golire si 1 de
aerisire.
1.3 Racorduri la reteaua de canalizare

Pe tot traseul retelei de canalizare au reiesit un numar de 647racorduri
individuale (inclusiv camine de racord) amplastate la limita de propietate, pe
domeniul public propuse din conducta PVC,Dn160mm inclusiv caminul de racord.
Caminele de racord vor fi realizate din camine de material plastic DN400 cu
constructie modulara, extrem de usor de manipulat si instalat, cu o fiabilitate ridicata,
ideale pentru utilizarea in sisteme de canalizare individuala. Caminele se pot instala
atat in zone verzi sau zone pietonale dar si in zone cu trafic usor, mediu si chiar greu
prin alegerea corespunzatoare a capacului. Caminele sunt alcatuite din: baza camin,
coloana de inaltare a caminului (teava din PVC cu D400mm) tub telescop cu capac
din fonta si garniture de etansare (in diferite clase de sarcina).Toate caminele de
racord se vor amplasa in domeniul public.
Subtraversari
Pe traseul extinderii retelei de canalizare, sunt necesare realizarea unorsubtraversari
de drum judetean si drumuri comunale cu o lungime de 330m din conducta PVC, De
250 mm cu protectie OL Dn 356x8 mm .
Deasemenea,mai sunt necesare subtraversari de parau Oboga- cu o lungime
de20 m cu conducta de refulare PEHD, De 90 mm.
Desfacere – refacere rigole betonate
Lucrarile de refacere- desfacere de rigole betonate include spargerea si
desfacerea betonului de ciment, transportul materialelor rezultate in spatii special
amenajate pentru depozitarea, dar si refacerea rigolelor din beton dupa pozarea
conductelor, interventia se va face pe suprafete limitate.
Desfacere – refacere platform betonate, trotuare si podete acces curti
Lucrarile de defacere – refacere includ spargerea si desfacerea betonului de
ciment, transportul materialelor rezultate in spatii special amenajate pentru
depozitare, dar si turnarea betonului in doua straturi, unul de rezistenta si unul de
uzura, dupa pozarea conductelor pentru refacerea platformelor de stationare, a
locurilor de parcare , a trotuarelor sau a podetelor de acces in curti. Interventia se va
face pe suprafete limitate. Grosimea stratului de beton turnat va fi de 15 cm.
1.4 Statia de epurare

Se propune realizarea unei statii de epurare cu capacitatea de Quz zi med =
203,25 mc/zi; Quz zi max = 243,26 mc/zi.
Date generale
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare

conform NTPA-002/2002, sunt:
350 mg/l - Materii în suspensie.
300 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
30 mg/l - Azot amoniacal (NH4+)
5,0 mg/l - Fosfor total (P)
500 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de
potasiu (CCOCr)
25 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili
30 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici
6,5-8,5 -Unitati pH
400 C -Temperatura
Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor
normativului NTPA 001-2002 sunt:
35 mg/l - Materii în suspensie (MS).

20-25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
2,0 mg/l - Azot amoniacal (NH4+)
1,0 mg/l - Fosfor total (P)
70-125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de
potasiu (CCOCr)
0,5 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili
20 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici
6,5-8,5 -Unitati pH
350 C -Temperatura
După cum se observă, concentraţiile indicatorilor consideraţi pentru apele uzate au
valori superioare indicatorilor impuşi de NTPA 001-2002 şi NTPA 011-2002, motiv
pentru care este necesară epurarea mecanica si biologică a acestora
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001-2002 este necesară realizarea
în cadrul procesului de epurare a următoarelor grade de epurare:
90 % - Materii în suspensie (MS).
93 % - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5).
93 % - Azot amoniacal (NH4+)
80 % - Fosfor total (P)
86 % - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de
potasiu (CCOCr)
98 % - Detergenti sintetici biodegradabili
33 % - Substante extractibile cu solventi organici
Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care
sa cuprindă: treapta mecanica, treapta biologică şi treapta chimica.
SCHEMA DE EPURARE ADOPTATĂ
SOLUTIA TEHNOLOGICA
Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate
si concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmăreşte în mod
special reţinerea materiilor în suspensie (MS), a substanţelor flotante, eliminarea
substanţelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) şi eliminarea compuşilor
azotului şi fosforului.
Solutia de epurare adoptata are la baza o Statie de epurare compacta,
containerizata tip COMPACT SE
Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde următoarele obiecte tehnologice:
➢ Retele tehnologice
➢ Camine de canalizare
➢ Treapta de epurare mecanica primara
➢ Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa
menajera
➢ Treapta de epurare mecanica finala
➢ Treapta de epurare biologica
➢ Unitate de dezinfecţie cu ultraviolete
➢ Unitate de stocare si dozare coagulant
➢ Unitate de deshidratare sediment
➢ Platforma depozitare containere deseuri
In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon
din Bazinele de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii) Statiade
epurare compacta, containerizata COMPACT SE permite o intrerupere a
alimentarii cu apa menajera de pana la 6 ore. Dupa aceasta perioada de intrerupere
unitatea biologica este capabila sa-si continue functionarea fara nici o problema din
punct de vedere a proceselor bio-chimice.
SOLUTIA CONSTRUCTIVA
-Platforma statiei de epurare (cota teren amenajat 0,00) se amplaseaza peste
cota de inundabilitate din zona
-Cota conductei de apa menajera la intrarea pe platforma statiei este de -1,00
m, iar a conductei de apa epurata si dezinfectata la iesirea de pe platforma statiei
este -1,00 m (fata de CTA).
-Toate caminele, bazinele din cadrul statiei de epurare se prevad cu capace si
trepte, respectiv scara de acces personal, executate din otel inox
-Se prevede by-pass general intre primul si ultimul camin de pe platforma statiei
pentru situatia caderii temporare a alimentarii cu energie electrica simultan cu debite
mari de ape menajera, care nu pot fi inmagazinate in sistem (pana la nivelul
preaplinului)
Caderea alimentarii cu energie electrica este o situatie de avarie in care este
permisa deversarea controlata a apei menajere in emisar, pe o perioada limitata de
timp, de pana la 6 ore. In situatia in care investitorul doreste sa evite complet aceasta
situatie poate contracta prevederea unei surse alternative de energie pentru
functionarea statiei de epurare pana la remedierea defectiunii de natura electrica.
Obiectele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare vor fi ingropate, cu
exceptia unitatilor de epurare, de dezinfectie apa menajera, stocare-dozare
coagulant si deshidratare care vor fi amplasate suprateran, in containere, pentru
exploatare si mentenanta in conditii optime.
DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE
Apa uzata menajera AM ajunge prin pompare sau gravitational in Caminul de
distributie/preaplin/by-pass de la intrarea pe platforma Statiei de epurare. Mai
departe, in functionare normala, de la caminul by-pass apa menajera ajunge
gravitational, la Gratarul manual, iar in situatia caderii alimentarii cu energie electrica,
pana la remedierea defectiunii, in Emisar prin by-pass, prin intermediul Caminului de
evacuare apa epurata si dezinfectata,situatie de avarie de ordinul orelor.
Dupa retinerea materiilor grosiere solide in suspensie in Gratarul manual, apa
AM ajunge, in Desnisipator/separator grasimi , unde se retin nisipul si grasimile.
In continuare apa uzata, partial epurata mecanic deverseaza in Bazinul de
egalizare, omogenizare si pompare.
De aici apa (AMP) este pompata in Unitatea de epurare compacta,
containerizata tip COMPACT SE unde se finalizeaza epurarea mecanica prin
intermediul Gratarului mecanic si se elimina substanţele organice biodegradabile şi
compuşii azotului şi fosforului .
Sedimentul primar (TN) rezultat din Blocul cu tancuri de epurare biologica
ajunge gravitational in instalatia de deshidratare namol
Sedimentul deshidratat in saci in Unitatea de deshidratare este transportat cu
caruciorul si depozitat pe Platforma de containere reziduuri.
In final apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de
dezinfectie cu ultraviolete la iesirea din modulul biologic.
Apa rezultata, epurata si dezinfectata (AE) este evacuata apoi in Caminul de
prelevare probe si de aici in Emisar prin intermediul Caminului de colt.
Apa filtrata (AFS) din saci in Unitatea de deshidratare namol ajunge
gravitational in Bazinul de omogenizare-egalizare si pompare.
Nisipul decantat in desnisipator/separator este evacuat cu o electropompa
mobila o data la 4-5 zile de catre operator .Grasimile sunt evacuate manual in
containerul de stocare grasimi.
DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE ŞI A COMPONENTELOR
SCHEMEI DE EPURARE
FLUXURI TEHNOLOGICE
a) Linia apei constă din:
➢ reţinerea materiilor grosiere in gratarul manual
➢ reţinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi ;
➢ egalizarea debitelor şi omogenizarea compoziţiei apelor uzate în
bazinul de egalizare, omogenizare.
➢ alimentarea în mod continuu şi cu o plaja de debite corespunzatoare a
unitatii de epurare compacta, containerizata tip COMPACT SE
➢ reducerea substanţelor organice prin epurare biologică în blocurile de
tancuri aferente unitatii de epurare compacta, containerizata tip
COMPACT SE, instalaţie ce poate realiza şi nitrificarea-denitrificarea
apelor uzate prin secvenţe de exploatare corespunzătoare, dacă se
constată creşteri ale concentraţiilor compuşilor pe bază de azot
➢ dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizează
într-o instalaţie ataşată unităţii COMPACT SE. Această metodă de
dezinfecţie este preferată clorinării, din cauza formării în cursul de apă
receptor de compuşi toxici pentru flora şi fauna acvatică
➢ controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul
caminelor de prelevare probe
b) Linia sedimentului constă din:
➢ evacuarea nămolului gravitational din tancul de sedimentare aferent
unitatii de epurare compacta, containerizata tip COMPACT SE în
Unitatea de deshidratare namol cu saci filtru. Un lucru deosebit de
important îl constituie absenţa sedimentului în exces datorită aplicării
unei tehnologii performante de epurare biologică.
➢ deshidratarea sedimentului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si
evacuarea gravitationala apei rezultate in Bazinul de pompare apa
menajera, iar a namolului deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe
Platforma de depozitare pentru scurgere
c) Linia nisipului si grasimilor constă din:
➢ evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grasimi prin
pompare cu o electropompa mobila ,operatie efectuata de catre
operatorul statiei
➢ colectarea manuala a grasimilor de catre operator .
➢ colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasimi
➢ evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare
COMPONENTE
RETELE TEHNOLOGICE
Conducte gravitaţionale (de canalizare)
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri pentru canalizare din PEHD cu Dn
100 - Dn 200.
Conducte sub presiune (de pompare)
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PEHD/Pn 6 cu Dn 50.
CAMINE DE CANALIZARE
Acestea sunt camine standard , de canalizare, carosabile, 1000x1000, cu
exceptia caminelor by-pass si gratar manual 1200x1200 , de la intrarea in statie, cu
racorduri la conductele de canalizare si adancime variabila,conform profilelor
tehnologice. Sunt prevazute cu capace carosabile si trepte pentru acces personal de
mentenanta si exploatare.
TREAPTA DE EPURARE MECANICA
Gratarul manual este pentru un debit mediu de Qzi 203,25 mc/zi si este
amplasat intr-un camin cu dimensiunile de 1200x1200 m si adancimea de 2 m.
Curăţirea gratarului se face periodic, la intervale de timp stabilite urmare experientei
de exploatare, manual, cu ajutorul unei greble.
Reţinerile sunt spalate, tratate cu biopreparate stabilizatoare de tip Bacti - Bio
9500, incarcate in saci/container, evacuate şi depozitate pe platforma de depozitare.
Din caminul grătarului manual, după reţinerea materiilor grosiere, apa uzată
ajunge în separatorul de grăsimi / deznisipator unde are loc separarea particulelor
solide / grăsimilor.
Pentru prevenirea mirosului neplăcut şi realizarea unei fermentări în
profunzime a materialului grosier reţinut, este recomandat să se folosească o dată la
două săptămâni biopreparate sub formă de pudră.
Deznisipatorul / separatorul de grăsimi, cu un volum util aproximativ 8mc,
de tip vertical, permite reţinerea substanţelor plutitoare prin flotaţie gravitaţională şi
separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm. Corespunzator volumului util
se prevede un bazin cilindric cu Di= 5 m si adancimea H=8 m.
Evacuarea grăsimilor retinute se face manual pe masura acumularii acestora într-
un container de reziduuri.
Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe
portabile de nisip, cu rotor in construcţie rezistentă la abraziune.
Nisipul tratat, rezultat, se incarca manual din bazin in saci/containere si se
depoziteaza pe Platforma de depozitare in vederea utilizarii pentru lucrari de
constructie.
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare are o tripla funcţionalitate:
- omogenizează compoziţia apelor uzate (care la localităţi mici are o gamă
de variaţie mare) prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin
agitare cu un mixer electromecanic
- preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin
inmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea
continua a unitatii de epurare biologica
- asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in unitatea de
epurare compacta, containerizata tip COMPACT SE
- Volumul util al bazinului are 25% din capacitatea statiei, asigurand
acumularea debitului maxim de apa menajera si rezerva de apa in
perioadele de debite afluente mici (pe timpul noptii).
In bazin se vor monta un mixer submersibil pentru omogenizare ape uzate cu
elice otel inoxidabil si o statie de pompare , echipat a cu doua electropompe
submersibile [1A+1R] pentru ape uzate tip Hydro-Vacuum, cu conductele de
refulare aferente.
Sunt prevazute capace de acces pentru mixer si pompe ,capac si scara pentru
acces personal mentenanta si exploatare.
TREAPTA DE EPURARE MECANICA FINALA
Treapta de epurare mecanica finala consta dintr-un Gratar amplasat pe
modulul de epurare compact, containerizat tip COMPACT SE. Reziduurile retinute
de gratarul mecanic sunt colectate in saci si transportate pe platforma de depozitare.
TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA
Treapta de epurare biologica consta dintr-un modul de epurare tip
COMPACT SE.
Această instalaţie realizează o epurare biologică foarte eficientă, procesul
tehnologic fiind automatizat şi controlat permanent. Blocul de tancuri este alcătuit din
următoarele componente:
➢ tanc denitrificare
➢ tanc aerare intensiva pentru nitrificare cu sisteme de aerare cu bule fine
si biofilm flotant
➢ tanc de sedimentare
Apa pre-tratată din bazinul tampon de omogenizare este pompata în linia
biologică.
Pentru tratarea biologică a apei uzate este folosit procedeul cu biofilm flotant
aerat BIOFLOW
Treapta de tratare biologică este formată dintr-un bloc modular compact de
epurare biologica care contine Biofilm flotant aerat BIOFLOW
Aceasta are urmatoarea succesiune de compartimente:
Tanc denitrificare :
➢ absorbţia substanţelor solide pe suprafaţa mediului plutitor (în flotaţie)
➢ reducerea substanţelor organice pe bază de carbon (CBO5)
➢ reducerea materiilor în suspensie
➢ in acest compartiment se dezvolta bacterii saprofite care sunt la inceputul
lantului trofic
➢ in prezenta microorganismelor saprofite in biomasa din care sunt compuse
apele uzate, are loc activarea procesului de epurare
➢ ca urmare a acestui proces, are loc o reducere cantitativa a incarcarii
organice cu materii poluante din apa tratata, cu valori cuprinse intre 60-
90%
Tanc de nitrificare cu aerare intensiva si tehnologie cu BIOFLOW (biofilm
flotant aerat cu o suprafata mare de expunere 800 m²/m³) pentru indepartare CBO5;
➢ oxidarea intracelulară a produşilor de hidroliză
➢ nitrificarea heterotrofă prin care se descompune amoniacul sau ionii de
amoniu în azotiţi respectiv azotaţi.
➢ in acest compartiment se dezvolta urmatoarele nivele din lantul trofic si
anume bacteriile bacterivore,carnivore si detrivore
➢ acest proces de dezvoltare va avea loc datorita oxidarii intracelulare a
produsilor rezultati din hidroliza si nitrificarii-denitrificarii heterotrofe si hetero-
autotrofe
➢ nitrificarea este procesul de oxidare a amoniacului ( NH4+ -N) în nitrit şi apoi în
nitrat, cu ajutorul a două grupe de bacterii: nitrosomonas şi nitrobacteriile ;
aceste bacterii au o dezvoltare lentă şi se numesc bacterii nitrifiante
(nitrificatoare).
➢ in cadrul proceselor de denitrificare, substanţele anorganice şi combinaţiile
oxidate ale azotului sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe, în azot
gazos liber. Pentru descompunerea substanţelor pe bază de carbon, bacteriile
extrag oxigenul legat chimic şi nu oxigenul liber dizolvat, din combinaţiile
azotului cu hidrogenul şi se impune crearea unor condiţii de mediu anoxice.
➢ oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de
aerare cu bule fine.
➢ in acest compartiment este o aglomeratie de microorganisme, bacterii
heterotrofe, autotrofe, aerobe, monocelulare (protozoare) si multicelulare;
bacteriile heterotrofe prin metabolismul lor consuma si asimileaza materia
organica din apa uzata.(tot in aceasta zona de aerare are loc oxidarea ionilor)
➢ reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80 %
➢ tot in aceasta zona va avea loc nitrificarea autotrofa datorita dezvoltarii
ultimului nivel de bacterii detrivore care vor consuma reziduuri de substanta
organica.
Procesele de oxidare intracelulară a produşilor de hidroliză şi mineralizare
trofică sunt continuate şi în plus apar procese de nitrificare autotrofă.
Aportul de oxigen este justificat de necesitatea producerii proceselor de
mineralizare trofică şi oxidare intracelulară a produşilor de hidroliză.
Tehnologia permite eliminarea succesivă a substanţelor organice în diferite
stadii ale lanţului trofic, transformându-le în substanţa anorganica.
În tehnologiile convenţionale rezultă nămol activat, care este compus din
masă celulară. În tehnologia COMPACT SE această masă celulară se regăseşte pe
mediul plutitor BIOFLOW cu aderenţă ridicată la culturile bacteriene [ 800 m³m²], iar
substanţa organică care intră în sistem este consumată şi transformata in materialul
celulelor vii iar în ultima etapă, regăsim celulele şi microorganismele detrivore care
se hrănesc cu celulele moarte şi care sunt aderente la suportul plutitor.
Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazată pe mineralizarea completă
a materiilor organice. Datorita relaţiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate
pe filmul mobil in procesele de epurare, nu se formează nămol în exces.
Tanc de sedimentare :
➢ după aerare şi indepartarea substantelor organice si a nutrientilor în bazinul de
aerare, apa uzata trece în faza finala de decantare, unde nămolul se depune la
baza bazinului iar apa tratată se descarcă prin intermediul unei conducte in
emisar.
➢ in aceasta camera dotata cu un decantor lamelar se realizeaza retinerea
materiilor in suspensie
➢ un sistem de placi, montate oblic – la 600 - bine proiectat asigură o decantare
eficienta pe toata lungimea bazinului
➢ secţiunea dreptunghiulara transversală a decantorului şi construcţia interioară
asigură o stabilitate a lichidului şi retenţia efectivă a nămolului
➢ solutia cu blocuri lamelare asigura o eficienta ridicata si o reducere a spatiului
➢ tot in acest compartiment se afla o pompa air-lift pentru recircularea namolului
primar necesar sustinerii procesului biologic din primul compartiment.
➢ nămolul depus pe radierul decantorului si al bioreactorului este colectat printr-un
sistem de sorburi cu distribuitor si recirculat cu ajutorul pompei air-lift
➢ nămolul dens, mineralizat este descarcat periodic în instalatia de deshidratare
namol cu saci filtru prevăzută cu sistem de dozare polielectrolit pentru
îmbunătăţirea gradului de deshidratare
➢ apa decantata trece printr-un deversor spre un bazin de linistire ,si de acolo in
instalatia de dezinfectie cu ultraviolete.
UNITATEA DE DEZINFECTIE CU ULTRAVIOLETE
Aceasta realizeaza dezinfecţia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se
monteaza suprateran, imediat dupa modulul de epurare biologica .
Apa limpezită este dirijată spre unitatea de dezinfecţie cu ultraviolete, după
care efluentul epurat şi dezinfectat, ce respectă condiţiile de calitate impuse, este
evacuat în emisar.
Instalaţia de dezinfecţie cu ultraviolete, montată imediat după treapta biologică
este din oţel inox şi funcţionează cu lămpi neimersate. Razele ultraviolete cu o
lungime de undă λ = 253,7 nm penetrează masa de lichid, producând moartea
microorganismelor patogene. Eficienţa dezinfecţiei este de 95% - 99%
DEBITMETRIE
Pe fiecare linie dupa blocul de epurare mecanica finala aferent unitatii de
epurare compacte, containerizate tip COMPACT se monteaza cate un debitmetru
electromagnetic, care asigura o evidenţa si semnalizarea precisă a debitelor de apă
uzată epurată .
UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL
Unitatea de deshidratare namol va avea Q=36 Kg substanta uscata/zi, si se
monteaza si se monteaza intr-un container suprateran,termoizolat si ventilat.
Sedimentul primar, decantat, din Bazinul de colectare si pompare ajunge prin
pompare in Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un
Ejector, unde se amesteca cu floculant, si apoi prin intermediul unui Distribuitor
ajunge in sacii filtranti. Apa se scurge in Colectorul lada de la partea inferioara, iar
sedimentul deshidratatl este retinut in sacii cu carucior.
Substantele bio-preparatoare si apa din retea, necesare, sunt introduse in
Rezervor prin intermediul unei Palnii si unui Ejector.
Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin
intermediul unui robinet multifunctional in Ejectorul de sediment.
Sacii filtranţi permit scurgerea apei şi întoarcerea acestuia în fluxul tehnologic
al apei, reţinând sedimentul deshidratat care este deja stabilizat datorită adaosului de
biopreparate. Acest sediment nu mai reprezintă un pericol pentru sănătatea
oamenilor. După umplerea sacilor filtranţi cu sediment şi după deshidratare, aceştia
vor fi depozitaţi pe platforma pentru scurgere, prevăzută cu grătar de scurgere la
partea inferioară. Apa rezultata în urma deshidratării ajunge gravitaţional în Bazinul
de egalizare, omogenizare şi pompare.
BY-PASS GENERAL
Pentru situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare
(situatie de avarie) pentru a evita inundarea necontrolata a zonei se prevede o
conducta cu rol de preaplin si by-pass a platformei statiei de epurare Dn 200, care
tine cont de debitul maxim posibil.
In prima faza dupa caderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera
afluenta se directioneaza prin deschiderea vanei cutit catre emisar.
UTILITATI AFERENTE PLATFORMEI
Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevede un hidrant
ingropat, carosabil.
Apa tehnologica pentru diverse spalari se asigura din reteaua de apa potabla
de la limita platformei Statiei de epurare.
Platforma Statiei de epurare estei prevazuta cu centura de impamantare de
protectie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe timp de noapte.
Pentru protectia muncii si la incendiu Statia de epurare trebuie prevazuta cu
dotarile corespunzatoare (Echipament protectie personal operare si mentenanta,
stingatoare, etc.).
SUPRAFATA OCUPATA
Suprafaţa ocupata de Staţia de epurare, avand in vedere obiectele
tehnologice si retelele necesare intre acestea, este de maxim 660 m2, cu un grad de
ocupare de cca.50%, superior celorlalte tehnologii de epurare si aranjamente a
obiectelor in teren.
CONCLUZII
Staţia de epurare a apelor uzate tip COMPACT SE se caracterizează printr-o
tehnologie simplă, dar modernă şi de eficienţă ridicată.
Folosirea de utilaje şi echipamente performante este obligatorie în vederea
realizării eficienţelor de epurare dorite. Astfel, soluţia tehnologică propusă cuprinde
instalaţii performante, ce implică consum energetic redus, operaţiuni de exploatare
simple prin aplicarea unei automatizări specifice procesului tehnologic.
Aplicarea soluţiei de epurare cu Statia de epurare compactă, containerizata tip
COMPACT SE prezintă următoarele avantaje:
▪ soluţia de epurare apă uzată COMPACT SE este modulară permiţând o
extindere ulterioară a capacitaţii de epurare prin simpla adăugare de
noi module.
▪ asigură gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare
condiţiile de calitate impuse de NTPA 001/2005 si CN Apele Romane
▪ datorită procesului tehnologic performant nu se evacuează nămol în
exces, ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea
acestuia;
▪ consum energetic redus (maxim 15 kW),atât suflantele cât şi
electropompele de proces fiind de înaltă fiabilitate si randament;
▪ realizarea dezinfecţiei cu ultraviolete în instalaţia de tip UV prezintă
avantaj faţă de soluţia clorinării, cea din urmă variantă conducând la
producerea de compuşi toxici în mediul acvatic receptor. Instalaţia de
dezinfecţie asigură o eficienţă de până la 99% privind reducerea
coliformilor totali;
▪ prin forma compactă se obtine o suprafaţa redusa a staţiei de
epurare.
▪ amorsare rapidă a procesului de epurare biologică. Unitatea ajunge
în câteva zile la condiţii optime de funcţionare, chiar şi în cazul unor
întreruperi mai îndelungate în ceea ce priveşte alimentarea cu apă
uzată;
▪ automatizarea instalaţiei conduce la siguranţă în exploatare cu personal
de întreţinere redus.
▪ pentru realizarea gradului de epurare necesar, se va echipa cu
electropompe de tip Hydro-Vacuum datorită fiabilităţii, randamentului
energetic ridicat, precum şi a duratei îndelungate de funcţionare.
▪ mediu BIOFLOW (garanţie 20 de ani).
▪ suportul mobil aerat oferă o suprafaţă de expunere şi fixare de

800 m2/ m3 asigurând o capacitate uriaşă de tratare într-un volum
foarte mic.
▪ procesul oferă eficienţă, flexibilitate, şi perfomanţe stabile chiar şi la

parametrii variabili şi dificili ai influentului.
▪ auto-adaptabilă la fluctuaţii mari ale încărcării/debitului şi la temperaturi

scăzute.
▪ construcţie compactă şi modulară, containerizată, ce permite instalarea

rapidă şi uşoară.
▪ importante economii pentru proiectare şi construcţii civile.
OB.2. EXTINDERE SISTEM ALIMENTARE CU APA
In cadrul proiectului s-au prevazut realizarea bransamentelor pana la limita de

proprietate.Astfel,a rezultat un numar de 647 bransamente,realizate din PEHD,
PE100 ,PN6, SDR 17.5, De32mm.
Mai jos este prezentata situatia pe fiecare strada in parte.

numar
Nr. crt. Denumirea strada SAT numar locuitori
bransamente
1 STR.PRINCIPALA-DJ546D Ipotesti 783 194
2 STR. STEJARULUI Ipotesti 10 5
3 STR. TEIULUI Ipotesti 24 6
4 STR. LILIACULUI Ipotesti 44 14
5 STR. LAMAITEI Ipotesti 31 12
6 STR. OLTULUI Ipotesti 129 50
7 STR. DUDULUI Ipotesti 29 11
8 STR. MORII Ipotesti 34 20
9 STR. BRADULUI Ipotesti 20 9
10 STR. DEALUL VIILOR Ipotesti 61 23
11 STR. PLOPULUI Ipotesti 15 6
12 STR. CIRESULUI Ipotesti 26 8
13 STR. TRANDAFIRILOR Ipotesti 12 26
14 STR. MACULUI Ipotesti 47 15
15 STR. MACESULUI Ipotesti 11 26
16 STR.DARJOVULUI Ipotesti 43 103
18 STR. SCOLII Ipotesti 24 14
19 STR. LINIEI Ipotesti 55 22
20 STR. PRELUNGIREA LINIEI Ipotesti 26 9
21 STR. OBOGA Ipotesti 7 5
22 STR.POSTEI Ipotesti 99 44
23 STR.PARLOAGE Ipotesti 11 4
24 STR.BALCIULUI Ipotesti 49 16
25 STR.BUJORULUI Ipotesti 9 3
26 STR.CAISULUI Ipotesti 5 2
TOTAL 1604 647
Bransamente la reteaua de distributie

Prin proiect au fost prevazute inclusiv conductele si caminele de bransament
ale consumatorilor care vor asigura contorizarea apei livrate si prin intermediul carora
se va putea realize bilantul apei produse - furnizate in vederea depistarii pierderilor.
Prin proiect a fost prevazut un numar de 647 bransamente inclusiv caminele de
bransament care vor fi amplasate la limita de propietate.
Conducta de bransament va avea o lungime medie de L= 12,00m din PEID,
PE 100, SDR 17.5, PN6, De 32mm si PEID, PE 100, SDR 17.5, PN6, De 75mm L=
5250,00m
Instalatia bransamentelor va cuprinde urmatoarele armaturi si fitinguri
principale:
1. Colierul de bransament;
2. Vana de concesie montata ingropat, cu tija de manevra si capac pentru
protectia tijei;
3. Caminul de apometru care va include apometrul si robinetii de izolare.
Sapatura pentru pozarea conductelor de apa se va executa atat manual cat si

mecanizat. Conducta se va poza pe un pat din material necoeziv (nisip) avand
granulometria ≤ 10 mm si grosimea de 10 cm. De asemenea peste generatoarea
superioara se va realiza in straturi de grosimea de 15 cm din acelasi material
necoeziv (nisip) cu aceiasi granulometrie,conform planselor desenate. In rest
umplutura se va execuat cu straturi de maxim 15-20 cm (straturi succesive din
pamant curatat de elemente cu diametrul ≥ 10 cm si de fragmente vegetale si
animale), umplutura compactata 95%. Adancimea de pozare a conductelor variaza
intre 1.20 – 1.70 m in ax, in functie de panta data conductelor.
Latimea sapaturii pentru conductele care alcatuiesc reteaua de distributie este
de 0.5-0.70 m .
La 50 cm peste generatoarea superioara a conductei se va prevedea o banda
cu rol de semnalizare – avertizare din polietilena de culoare albastra.
In cazul in care retelele vor intercepta alte retele subterane existente a caror
pozitie nu a fost confirmata prin avize de societatile detinatoare de retele, se vor lua
toate masurile necesare evitarii perturbarii bunei functionari a acestora.
Sapaturile in zonele de intersectie cu alte retele se vor efectua manual, cu deosebita
atentie si cu anuntarea prealabila a societatilor care exploateaza retelele
intersectate. Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii, conform
normativelor in vigoare.
d) probe tehnologice şi teste.
Proba de etanseitate se efectueaza conform prevederilor STAS 3051/91.
Dupa ce proba de etanseitate s-a incheiat si s-a constatat ca nu mai sunt necesare
nici un fel de reparatii, se procedeaza la umplerea transeei.
La terminarea montajului instalatiilor de conducte acestea se vor proba din punct de

vedere al rezistentei si etanseitatii. Proba de presiune va certifica capacitatea
sistemelor de a functiona in limitele parametrilor de exploatare si fiabilitate proiectati.
La executarea lucrarilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea in

constructii si precum si prevederile Normativului I 12-78.
Valoarea presiunii de proba:
➢ P = 1,5 x Pnconducta
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii,

exprimată în lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-
montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
Valoare Valoare
TVA
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) cu TVA
lei lei lei
TOTAL GENERAL 31,075,142.6 5,875,030.8 36,950,173.4
din care: C+M (1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 25,654,664.1 4,874,386.2 30,529,050.2
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente

fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de
investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele,
normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
INFIINTARE SISTEM DE APA UZATA
➢ retea canalizare menajera – L=13.921,00m

➢ statii de pompare ape uzate – 7buc
➢ racorduri individuale - 647buc
➢ statie de epurare – 1 buc
EXTINDERE SISTEM ALIMENTARE CU APA
➢ bransamente – 647buc
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare,

stabiliţi în funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
In analiza socio-economica, internalizarea costurilor de mediu si sociale a fost

realizata pe baza concluziilor studiilor anterioare publicate de CE. Principalii indicatori
financiari si socio-economici sunt prezentati in continuare, pentru o comparare
usoara si rapida:
Indicatori globali, de evaluare a profitabilitatii financiare a investitiei:
RIRF/C= 5,68 %
VANF/C= -617121,23
Raportul cost beneficiu C/B = 0,72.
Beneficii si costuri economice si sociale non-cuantificabile:
Pentru acest proiect , beneficiile anticipate sunt:

proiect;
- dezvoltarea sectorului agricol, beneficii majore ppentru sectorul agricol si

zootehnic;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
Durata de executie a obiectivului de investitii - perioada, exprimata in luni,

cuprinsa intre data stabilita de investitor pentru inceperea lucrarilor de executie si
comunicata executantului si data incheierii procesului-verbal privind admiterea
receptiei la terminarea lucrarilor - este estimata la 12 luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările

specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor
cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere
al propunerilor tehnice
Standarde si normative in vigoare aplicate prezentului proiect:

La elaborarea breviarului de calcul pentru sistemul centralizat de canalizare
menajera s-au avut in vedere si respectat prevederile urmatoarelor standarde si
normative in vigoare.
• NP 133-2013 -0 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea

sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II
– a: Sisteme de canalizare a localitatilor;
• SR 1343-1:2006 – Alimentare cu apa – Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale;
• SR 6819:1997 – Alimentare cu apa –Aductiuni – prescriptii de
proiectare si de executie
• SR 4163-1:1995 – Alimentare cu apa – Retele de distributie –
Prescriptii fundamentale de proiectare;
• Sr 4163-2:1996 – Alimentare cu apa – Retele de distributie – Prescriptii
de calcul;
• STAS 4165 :1988 –Alimentare cu apa – Rezervoare de beton armat si
beton precomprimat – Prescriptii generale;
• GP 106:2004 – Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de
alimentare cu apa si canalizare in mediul rural;
• P 118-2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor;
• SR 10898:2005 – Alimentare cu apa si canalizare. Terminologie.
5.6 Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a

analizei financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la
bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat,
fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
Valoarea totala a investiţiei 36.950.173,40 lei (preturi cu TVA). Investiţia se va

realiza prin fonduri de la bugetul de stat, bugetul local si fonduri legal contituite.
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
Pentru prezenta investitie a fost emis Certificatul de Urbanism.

6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute
de lege
Nu este cazul
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului,

măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de
integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-
economică
Aviz mediu.
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
Nu este cazul
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară
Este in curs de obtinere.
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul

obiectivului de investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
Avizele solicitate prin certificatul de urbanism.
7. Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei:
UAT COMUNA IPOTESTI, JUDETUL OLT

Adresa: comuna Ipotesti, Inv. M. Georgescu, nr.525, cod postal 207175,
telefon /fax 0251.375509 / 0251.375509; e-mail : Ipotesti@cjOlt.ro
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a

obiectivului de investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de
implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare;
-durata de executie a obiectului de investiii – 12 luni

- graficul de implementare a investitiei
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse

necesare
Prin Strategia de exploatare/ operare si intretinere trebuie să se aibă in vedere

că serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare a apelor menajere au un rol
decisiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor in special pentru evitarea
excluderii sociale şi izolării. Ţinînd cont de importanţa lor pentru economie şi pentru
producerea de alte bunuri şi servicii, eficienţa şi calitatea acestora constituie un factor
de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului că permit
atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate.
Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare menajera se află în
centrul dezvoltarii economice, în special din perspectiva rolului pe care îl au
autorităţile publice într-o economie de piaţă şi anume, pe de o parte, acela de a
veghea buna funcţionare a pieţei şi, pe de altă parte, de a garanta interesul general,
în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor.
Furnizarea de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare într-o
manieră performantă şi nediscriminatorie constituie la rîndul său, o condiţie pentru o
mai bună integrare economică în UE.
Prezenta Strategie de alimentare cu apă şi canalizare plasează serviciile
publice de alimentare cu apă şi canalizare în sfera activităţilor de interes economic
general, aşa cum sînt ele definite în Carta Verde a UE şi încearcă să alinieze aceste
servicii la conceptul european.
Dupa finalizarea investitiei comuna Ipotesti va asigura prin personal pregatit
functionarea sistemului deapa uzata.
Salarizarea personalului si mentenanta investitie se va asigura prin bugetul
local.
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
Managementul proiectului are mai multe înţelesuri, fiind interesante

următoarele:
- plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;

- prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie
discutat şi aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare;
- lucrare tehnică executată pe baza unei teme date şi care cuprinde cadrul
tehnic, desenele, justificarea utilităţii obiectului proiectat, amplasarea lui.
- proiectul are în vedere faptul că acesta reprezintă ”un efort temporar depus
pentru a crea, cu resurse limitate, un produs unic sau un serviciu unic
- proiectul mai poate fi definit ca „un mod de a-i organiza pe oameni și de a
gestiona activități. Este o manieră de organizare și coordonare a muncii. Ceea
ce îl deosebește de alte genuri de management este faptul că se concentrază în
totalitate pe un anume rezultat final și că, în momentul în care se realizează
acest rezultat, proiectul încetează să mai fie necesar și i se pune capăt (Newton,
2006.)
Aşadar managementul proiectului este un proces ce presupune: un punct de
plecare de la care cineva “aruncă” ceva “înainte” spre o anumită ţintă;
- rezolvarea unei probleme identificate sau schimbarea unei situaţii
problematice;
- existența unor resurse;
- existența unor scopuri care trebuie să fie posibil de îndeplinit;
- o soluţie specifică la o problemă specifică, într-un anumit context;
- un început şi un final bine definite şi se desfăşoară într-un spaţiu concret;
- implicarea unor variate abilităţi de planificare şi implementare, diverşi
parteneri sau susţinători, precum și a unui număr de activităţi, evenimente şi sarcini;
- existența unei echipe şi ţinteşte la binele unei organizații/comunități;
- o serie de riscuri şi elemente de incertitudine;
Cele mai importante principii sunt:
- respectarea sistematică a priorităților majore și ale politicii UE, dar și a celor
din țările beneficiare și ale altor donatori;
- designul și implementarea proiectului pe baza unor obiective clare si realiste;
- relevanta, fezabilitatea și durabilitatea;
- consultarea permanentă, implicarea factorilor interesați pe toată
durataproiectului;
- folosirea Abordării în Cadrul Logic pentru design-ul, managementul,
monitorizarea și evaluarea proiectului;
- stabilirea unor factori cheie de calitate pentru începerea proiectului;
- participarea și implicarea beneficiarului în elaborarea și derularea proiectului;
- asigurarea suportului din partea reprezentanților autorităților locale și
centrale;
- folosirea unor tehnologii corespunzătoare și adecvate necesităților fiecărei
activități;
- adaptarea strategiei proiectului la aspectele socio-culturale specifice zonei
țintă;
-aplicarea sistematică a principiilor și practicilor care asigură egalitatea de
șanse;
- protecția mediului;
- dezvoltare instituționalăși managerială;
- viabilitatea financiarăși economică a formelor de sprijin pe care le introduce
proiectul pentru grupul țintă.
Una dintre sarcinile majore ale managementului proiectului in timpul fazei de
implementare este aceea de a se asigura ca proiectul atinge obiectivele prevazute.
Un mijloc important de a realiza acest lucru este monitorizarea. Monitorizarea este un
proces continuu si sistematic de colectare si analiza a datelor pentru a masura
progresul facut in cadrul unui proiect in vederea atingerii rezultatelor asteptate. Pe
baza monitorizarilor, managerii de proiect (si ceilalti factori implicati) beneficieaza cu
regularitate de feed-back cu privire la progresul actual in derularea proiectului,
comparativ cu progresul planificat. In general, feed-back-ul este asigurat prin
rapoarte care contin informatii esentiale, furnizate la timp si sistematic. Indicatorii si
termenele intermediare formeaza baza pentru monitorizare, pentru ca aratain ce
masura au fost atinse obiectivele planificate. Secventa logica formataintre activitati
(care executate conduc la...) - rezultate (care, daca sunt obtinute ating...) -obiective
imediate (care contribuie la atingerea...) - scopuri generale reprezinta baza alegerii
celor mai potriviti indicatori de monitorizare. Termenele intermediare definite
formeaza o parte din baza pentru monitorizare. Monitorizarea ajuta la stabilirea
gradului de indeplinire a obiectivelor sau la observarea eventualelor abateri de la
planul initial. Daca este cazul, se poate analiza de ce exista aceste deviatii, ce
probleme existain implementarea proiectului sau daca este necesar, care ar putea fi
alternativele la planul original. Transparentasi structura asigurata de folosirea in
timpul elaborarii proiectului si pastrarea deschisa a bazelor pentru actiunea
planificatasi logica din spatele designului proiectului (secvente logice intre diferitele
nivele de interventie si rolul factorilor externi) pot facilita in mod considerabil procesul
de monitorizarea proiectului.
Din strategia de implementare face parte managementul proiectului care prin

echipa pusa la dispozitie de beneficiar raspund solicitarilor consultantilor,
proiectantilor si unitatii de management, privind punerea la dispozitie a documentelor,
informatiilor solicitate, precum si desfasurarea unor actiuni de aprobare si avizare a
documentatiilor inaintate de consultanti.
8. Concluzii şi recomandări
In urma analizei detaliate din prezentul Studiu de fezabilitate rezulta

necesitatea realizarii sistemului de canalizare a apelor uzate si extinderea sistemului
de apa.
Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scara mica are ca

obiective:
- Crearea infrastructurii rutiere de interes local și o infrastructură de apă/apă

uzată îmbunătățite
- Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru populația rurală și la stoparea

fenomenului de depopulare din mediul rural.
B. PIESE DESENATE
În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii,
piesele desenate se vor prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile
acestuia, cuprinzând:
1. plan de amplasare în zonă;

2. planuri de situatie
3. profile longitudinale
4. detalii
Intocmit,
Ing. Nadia Roman

SF Ipotesti

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Ipotesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr.

Beneficiar: Comuna Ipotesti

Proiectant: Ing. Roman Nadia

Desenat: Ing. Roman Nadia

A. PIESE SCRISE ..............................................................................................................

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

„INFIINTARE SISTEM APA UZATA SI EXTINDERE SISTEM ALIMENTARE

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

In conformitate cu prevederile OUG 45/2003 (finantele publice), art. 17,

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

1.4. Beneficiarul investiţiei

S.C. MAN-SAN S.R.L., Slatina

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în

Anterior acestei documentatii nu a fost eleborat un studiu de prefezabilitate (HG

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,

Obiectivele nationale in conformitate cu Tratatul de Aderare la Uniunea

Potrivit Articolului 20 “MASURI TRANZITORII” din PROTOCOLUL PRIVIND

Alimentarea cu apă si canalizare

Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva

• la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispoziţiile articolului 3 din directivă trebuie

• la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2) din

Este de mentionat faptul ca art. 3 din Directiva 91/271/CEE prevede ca acolo

România este obligată să asigure extinderea treptată a captarii si distribuirii

– 51%, la 31 decembrie 2010;

Guvernul Romaniei a adoptat Planul si Programul de Implementare pentru

In vederea sprijinirii dezvoltarii de proiecte in cadrul Planului National de

Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de Ministerul

Programul PNDL face parte dintr-o serie de instrumente de finanțare destinate

- Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) – Axa Prioritară 3 –

- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

– Investiții în crearea și modernizarea infrastructura de bază la scara mica

- Crearea infrastructurii rutiere de interes local și o infrastructură de apă/apă uzată

Proiectul pentru care se doreste finantarea si implementarea acestuia,

Descrierea generală a măsurii, inclusiv logica de intervenție și

Investitia „INFIINTARE SISTEM APA UZATA SI EXTINDERE SISTEM

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

In comuna Ipotesti exista sistem de apa dar fara bransamente.

Comuna Ipotesti, conform – Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi

Pentru promovarea in vederea finantarii si executarii acestei investitii s-au avut

DESERVIREA DIRECTA A CAT MAI MULTOR LOCUITORI AI COMUNEI

Prin aceasta investitie vor fi atinsi indicatorii de program, infiintarea sistemului

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni

In conformitate cu prevederile HG 907/ 2016 pentruprivind etapele de

Scenarii propuse (minimum doua)

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa

Din punct de vedere administrative, comuna Ipotesti se afla situata in partea

Legatura cu resedinta de judet se face prin drumul judetean DJ 546D. In

Alimentarea cu energie electrica

Comuna Ipotesti este electrificata integral, gospodariile populatiei fiind

Alimentare cu gaze naturale

Canalizarea apelor uzate menajere si pluvial

Comuna Ipotestinu beneficiaza de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

Sistem centralizat de alimentare cu apa

Comuna beneficiaza in acest moment de un sistem centralizat de alimentare

Drumurile sunt corespunzatoare din punct de vedere al carosabilului precum

Comuna este conectata la reteaua de telefonie fixa, de asemenea, pe raza

Amplasamentul pentru sistemul de canalizare menajerase face in

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Caile de acces pentru realizarea obiectivului de investitii sunt insasi strazile pe

Reteaua de canalizare urmareste traseul strazilor, fiind pozată sub adâncimea