SF Canalizare Calinesti Teleorman

1
Proiectant
Consult NG Impex S.R.L.
Str.Mamaia nr.469 ,Bl.C1,Parter,Jud.Constanta,
CUI:14336680.
STUDIU DE FEZABILITATE
realizat conform HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016
„INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA ÎN COMUNA

CALINESTI, JUD. TELEORMAN“
2
DENUMIREA LUCRĂRII:
„INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA ÎN COMUNA

CALINESTI, JUD. TELEORMAN“
Faza
Studiu de fezabilitate
Exemplarul nr. / 2
3
PAGINA DE RESPONSABILITATI
Sef proiect : ing Ion Afendulis
Elaborat de:

CUI:14336680.
Nr Proiect 6319/ 2017

Nr contract 17/ 2017
4
CUPRINS:
A. PIESE SCRISE
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii ................................................................. 7
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ..................................................................................... 7
1.2. Ordonator principal de credite/investitor .............................................................................. 7
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) ................................................................................ 7
1.4. Beneficiarul investiţiei .......................................................................................................... 7
1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie ........................................ 7
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii .......................................... 8
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate(in cazul in care a fost elaborat in prealabil)privind
situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile
tehnicoeconomice identificate şi propuse spre analiză........................................................................ 8
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
financiare ............................................................................................................................................. 8
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor ....................................................... 9
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia
cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii ..................................................... 10
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice .................................. 10
3. Identificarea,propunerea si prezentarea a minimum doua scenarii/obtiuni tehnico-economice
pentru realizarea obuectivului de investitii. ..................................................................................... 12
3.1. Particularităţi ale amplasamentului ..................................................................................... 14
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în
plan); .....16
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile; ........................ 14
c) datele seismice şi climatice; .................................................................................................. 14
d) studii de teren: ...................................................................................................................... 16
(i) studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în
vigoare; ............................................................................................................................................. 16
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate ale terenului,
hidrologice, hidrogeotehnice, după caz; ................................................................................... 16
e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente; ...................................................................... 16
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
climatice ce pot afecta investiţia; ..................................................................................................... 16
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor
zone protejate. .................................................................................................................................. 16
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic,constructiv,functional-arhitectural si
tehnologic; ............................................................................................................................... 16
a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
b) varianta constructivă de realizare a investiţiei, cu justificarea alegerii acesteia;
c) echiparea şi dotarea specifică funcţiunii propuse;
d) informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după caz.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei: .................................................................................... 39
5
a) costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitiii,cu luarea in considerare a costurilor

unor investitii similare,ori unor standarde de cost pentru investitii similare corelativ cu caracteristicile
tehnice si parametri obiectivului de investitii;
b) costuri estimative de operare pe durata normala de viata /de amortizare a investitiiei publice;
3.4. Studii de specialitate,in functie de categoria si clasa de importanta, dupa caz. . ............... 42
3.5. Grafice orientative de realizare a investitiei. ..................................................................... 43
.4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e): ....................... 43
4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specialitatea perioadei de referinta si prezentarea
scenariului de referinta ..................................................................................................................... 43
4.2. Analiza vulnerabilitatiilor cauzate de factori de risc,atropici si naturali,inclusiv de schimbari
climatice,ce pot afecta investitia; ..................................................................................................... 44
4.3.Situatia utilitatilor si analiza de consum; ............................................................................ 45
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: .......................................................... 45
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii , care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
investiţii ............................................................................................................................................. 46
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea ............................................................................................................................................. 49
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea
actualizatănetă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-
eficacitate investiţii............................................................................................................................ 56
4.8. Analiza de senzitivitate ....................................................................................................... 60
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor .......................................... 60
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) ...................................... 65
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor ................................................................................................................ 65
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) .............................. 66
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţionalarhitectural
şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi
de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: ..................... 67
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA şi,
respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să indice
atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele,
normativele
şi reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de specificul şi
ţinta
fiecărui obiectiv de investiţii;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
6
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

preconizatedin punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice ...................................................................... 68
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi
economice:fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite. ...... 69
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme ................................................................................... 69
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire .................... 69
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege ............ 69
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului,măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică ...................................................................................................... 69
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor.................................................................... 69
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ................. 69
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi
care pot condiţiona soluţiile tehnice ................................................................................................. 69
7. Implementarea investiţiei ....................................................................................................... 69
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei ............................... 69
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în
luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe
ani,resurse necesare ........................................................................................................................... 71
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare .............. 72
7.4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si indtitutionale ......................... 72
8. Concluzii si recomandari ....................................................................................................... 72
B. PIESE DESENATE
În funcţie de categoria şi clasa de importanţă a obiectivului de investiţii, piesele desenate se vor prezenta
la
scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând:
1. plan de amplasare în zonă;
2. plan de situaţie;
3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de principiu pentru
rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri specifice, după caz.
7
1. Informaţii generale
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
„INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA ÎN COMUNA CALINESTI, JUD.

TELEORMAN“
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
Comuna Calinesti ,jud.Teleorman

Adresa:Comuna Calinesti,cod postal:147055
Tel:0247.431.177
Fax:0247.431.004
www.calinestitr.ro
1.3. Ordonator de credite (secundar, terţiar)

Tel:0247.431.177
Fax:0247.431.004
www.calinestitr.ro
1.4. Beneficiarul investiţiei

Tel:0247.431.177
Fax:0247.431.004
www.calinestitr.ro
1.5. Elaboratorul temei de proiectare
Proiectant
CUI:14336680.
8
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii
2.1. Concluziile studiului de fezabilitate(in cazul in care a fost alaborat in prealabil)privind

situatia actuala , necesitatea si oportunitatea promovarii obiectivului de investitii si
scenariile/obtiunile tehnico-economice identificate si propuse spre analiza.
Nu este cazul nu a fost realizat.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare.
Strategia de dezvoltare rurală a României pentru următorii ani se înscrie în contextul de reformă şi
dezvoltare pe care UE şi-l propune prin strategia Europa 2020.
Europa 2020 reprezintă strategia de creştere a Uniunii Europene pentru perioada 2010-2020.
Urmărind obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o economie inteligentă, sustenabilă şi favorabilă
incluziunii, strategia stabileşte ţinte ambiţioase pentru statele membre în domeniul educaţiei, inovării,
energiei/mediului, ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale si îmbunătăţirea competitivităţii în
general.
Pe baza acestui document, fiecare stat membru îşi stabileşte ţinte şi planuri de acţiune la nivel naţional
sub forma unui Plan Naţional de Reformă.
România este în plin proces de construcţie şi adaptarea a sistemelor publice de alimentare cu apa şi
de canalizare pentru a se conformă directivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor
uzate. Obiectivul implementarii este concentrarea eforturilor şi a resurselor în vederea conformitatii cu
aceste directive.
Cerinţele directivelor europene specifice acestui domeniu sunt transpuse în totalitate în legislaţia
românească prin: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările
ulterioare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare.
În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României prin Tratatul de Aderare la Uniunea
Europeană, au fost aprobate Planurile de implementare a Directivei 98/83/CE privind calitatea apei
destinate consumului uman, respectiv a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Ministerul Administraţiei şi Internelor a elaborat legislaţia primara privind organizarea şi
funcţionarea serviciului de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate care stabileşte
responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale operatorilor şi ale utilizatorilor
serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare cu privire la înfiinţarea, organizarea, conducerea,
estionarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice rnizate/prestate
utilizatorilor, respectiv la funcţionarea, exploatarea, întreţinerea şi modernizarea sistemelor de alimentare
cu apa şi canalizare.
Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor
Infrastructura rurală are un rol foarte important în dezvoltarea economică a unei localităţi, fiind unul
din factorii principali care conduc la realizarea de noi construcţii cu funcţiune de case de locuit sau obiective
economice.
9
Zona propusă pentru infiintarea unor rețele publice de apă uzată face parte din reţeaua comunei
Calinesti, jud.Teleorman.
Comuna Călineşti este situată în partea centrală a judeţului Teleorman, de-a lungul drumurilor
judeţene DJ 612 şi DJ 703. Administrativ, aceasta se învecinează la nord - Comuna Vârtoape, la nord-vest
- Comuna Rădoieşti, la sud-vest - Comuna Vedea, la sud şi la sud-est - Comuna Mavrodin şi la est - Comuna
Orbeasca.
În componenţa sa administrativă, Comuna Călineşti cuprinde satele: Antoneşti, Călinești,
Copăceanca, Licuriciu şi Mariţa. Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Călineşti se află în partea
de sud a Câmpiei Găvanu-Burdea. Teritoriul comunei Călineşti, respectiv satele Copăceanca, Mariţa şi
Călineşti sunt străbătute aproximativ de la nord la sud de Pârâul Câinelui, pârâu alohton cu o lungime totală
de 84km, ce izvorăşte la sud de Costeşti (satul Şerboieni, com. Buzoieşti, jud. Argeş).
La Mavrodin, după ce primeşte apele pârâului Tinoasa se varsă în râul Vedea. În zona comunei
Călineşti Pârâul Câinelui are ca afluenţi temporari mai multe izvoare ce au creat, la rândul lor văi mai mult
sau mai puţin adânci şi sinuoase precum: Valea Boului, Valea Jipa, Valea Petrişor. Satele Antoneşti şi
Licuriciu sunt străbătute de la nord la sud de Tinoasa, pârâu autohton cu o lungime totală de 34 km care
izvorăşte din zona localităţilor Ciolăneşti şi Zâmbreasca. Şi acest pârâu are o serie de mici afluenţit
emporari: Vâlceaua Mare, Valea Lupăriei, Valea Enei. Denumirea satului şi comunei Călineşti îşi are
originea într-un atroponim, Călin, din care s-a format patronimicul Călinescu şi din care a derivat
toponimicul Călineşti, cuf ormă de plural, prin adăugarea sufixului – eşti. Aceeaşi regulă se aplică
toponimicului Antoneşti.
Numele satului Mariţa îşi are originea tot într-un antroponimic, rămas însă neschimbat. Toponimicul
Licurici evocă natura terenului localităţii respective, ca şi Copăceanca. Denumiri mai vechi ale actualelor
toponimice din cadrul comunei Călineşti sunt: Boieni sau Şetraru pentru Călineşti; Bujoreşti şi Speriatu
pentru Antoneşti; Bivoliţa și Izvoarele pentru Copăceanca; Afumaţi pentru Mariţa; Calinesti Licuriciu
pentru Licuriciu. Satele comunei Călineşti sunt în mod sigur mai vechi decât atestările lor cartografice şi
documentare.
Prima atestare cartografică este cea din Harta Rusă, ridicată de armata de ocupaţie rusească la
comanda gen. Pavel Kiseleff în anul 1835, cea mai completă şi relevantă hartă a teritoriului Ţării Româneşti
de până atunci. Sunt consemnate satele: Călineşti – cu 86 gospodării, Şătraru - cu 93, Licurici - cu 46,
Bujoreşti- cu 80 gospodării şi Bivoliţa, fără număr de case. Prima atestare documentară directă a unor sate
şi moşii din teritoriul actualei comunei Călineşti datează din octombrie 1712, în hotărnicia moşiei Brăglează
a boierului Barbu Urdăreanu, biv vel paharnic, cumpărată de la moştenii din sat, care se întindea între Valea
Câinelui şi Vede, în hotare cu Licuriciu şi Reapezii (Mavrodinul), dar şi cu Blotorii, Stoeneştii, Muşeteştii
şi Bărbăteştii (sate şi moşii de pe Valea Vedei, azi dispărute).
2.3. Analiza cereri de bunuri si servicii, inclusiv procnoze pe teren pe termen mediu si lung
privind evolutia cereri, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii .
Din analiza si inspectia pe teren s-au desprins urmatoarele concluzii:

- Infrastructura rurală are un rol foarte important în dezvoltarea economică a unei localităţi, fiind unul
din factorii principali care conduc la realizarea de noi construcţii cu funcţiune de case de locuit sau obiective
economice.
10
- Zona propusă pentru infiintarea unor rețele publice de apă uzată face parte din reţeaua comunei
Calinesti, jud.Teleorman.
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
Obietivul general al proietului propus spre finantare reprezinta o importanta majora in interesul
gospodariilor din comuna Calinesti jud. Teleorman concomitent cu imbunatatirea calitatii vietiidatorita
adoptarii unei tehnologii moderne ,fiabile foarte mare si necesar minim de mentenanta.
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-

economice pentru realizarea obiectivului de investiții
judeţene DJ 612 şi DJ 703. Administrativ, aceasta se învecinează la nord - Comuna Vârtoape, la nord-vest
- Comuna Rădoieşti, la sud-vest - Comuna Vedea, la sud şi la sud-est - Comuna Mavrodin şi la est - Comuna
Orbeasca. În componenţa sa administrativă, Comuna Călineşti cuprinde satele: Antoneşti, Călinești,
Copăceanca, Licuriciu şi Mariţa.
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Călineşti se află în partea de sud a Câmpiei Găvanu-
Burdea. Teritoriul comunei Călineşti, respectiv satele Copăceanca, Mariţa şi Călineşti sunt străbătute
aproximativ de la nord la sud de Pârâul Câinelui, pârâu alohton cu o lungime totală de 84km, ce izvorăşte
la sud de Costeşti (satul Şerboieni, com. Buzoieşti, jud. Argeş).Aparținând sectorului cu climă continentală
regimul climatic se caracterizează prin veri foarte calde, cu cantități medii de precipitații și prin ierni relativ
reci marcate atât de viscole puternice cât și de încălziri frecvente.
Bazin hidrografic al râului VEDEA , cod cadastral 09.10 Comuna Calinesti este amplasată in centrul
Judetului Teleorman şi este străbătută de DJ 703 si DJ 612 . Comuna Calinesti (4051 locuitori) este
amplasata la 22 km nord-vest de orasul Alexandria, are in componenta localitatile Calinesti (1701 locuitori),
Copaceanca (1055 locuitori), Marita (118 locuitori), Licuriciu (739 locuitori) si Antonesti (438 locuitori)
si este strabatuta de la nord la sud de paraul Cainelui , curs de apa cadastrat (IX.1.013.00.00.00.0.) , de
paraul Tinoasa , curs de apa cadastrat (IX.1.013.01.00.00.0.) si Valceaua Mare curs de apa cadastrat
(IX.1.013.01.02.00.0.). Comuna Calinesti este strabatuta de la nord la sud de DJ703 Alexandria – Calinesti
si DJ 621 .
AMPLASAMENT
Comuna Calinesti si satele: Calinesti, Copaceanca, Marita, Licuriciu si Antonesti, se situeaza la cca.
22 Km NV de orasul Alexandria. (a se vedea plansa nr.l, anexata).
DATE CLIMATICE
Clima acestei zone, prezinta un puternic caracter continental, specific climatului sudic, cu veri
calduroase si lungi perioade de seceta si ierni aspre cu ninsori viscolite.
Temperaturile maxime absolute, pot depasi 40°C, iar cele minime coboara iama sub -18°C.
Amplitudinile dintre aceste valori exprima caracterul continental al regimului termic.
Precipitatiile atmosferice totalizeaza in medie, 500-600 mm/an. In general, precipitatiile anuale, sunt
foarte variate cantitativ de la un an la altul. (de ex. la Rosiori de Vede s-au inregistrat 922 mm intr-un an
ploios si numai 234 mm, intr-un an secetos).
Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza in general in lunile mai si iunie. Cantitatile cele
mai reduse de precipitatii anuale, s-au situat intre 240-340 mm.
11
In anii secetosi mediile lunare cele mai scazute apar, in general, in luna februarie si in intervalul
august-noiembrie si sunt de cca. 32 mm, iar cele mai mari cad in luna iunie si sunt de cca. 85 mm.
Vanturile caracteristice zonei sunt reprezentate de Crivat si Austru si au o directie NE, respectiv V-
NV. In general vanturile dominante pot provoca schimbari brusce de temperatura mai ales primavara si
toamna.
CARACTERIZAREA GENERALA GEOMORFOLOGICA SI GEOLOGICA

Din punct de vedere Geomorfologic, Calinesti si satele ce apartin administrativ de aceasta, mentionate
mai sus, sunt situate pe marea unitate "CAMPIA ROMANA" si anume: subdiviziunea acesteia, Campia
Gavanu-Burdea. Aceasta prezinta in general un aspect neted, cu altitudini ce coboara. din NNV, catre SSE,
de la 160-170 m, pana la 90¬95 m, reflectand caracterul piemontan al Campiei.
Vaile care traverseaza Campia in zona studiata, sunt: valea paraului Cainelui, care traverseaza satele,
Copaceanca, Marita si Calinesti si valea paraului Tinoasa, ce traverseaza satele, Antonesti si Licuriciu.
Aceste vai au lunci inguste, cu latimi de cca. 0,5 Km, cu numeroase meandre.
Satele unde urmeaza a se face alimentarea cu apa, sunt situate in parte in luncile majore ale acestor
vai, pe versantul dintre lunca si Campul inalt si chiar pe Campul inalt, ce depaseste cu cca. 30 m vaile
respective.
Geologic, in zona studiata, forajele de cercetare hidrogeologica, au intalnit in suprafata depozitele
Cuaternarului, depuse peste formatiunile Pliocenului superior (Romanian).
Pliocenul superior-Romanianul (rm), este reprezentat printr-o altemanta de argile, argile nisipoase si
nisipuri fine, cenusiu-vinete, sau negricioase, avand grosimi in zona de studiu, de aproximativ, 100-150 m.
In documentatia tehnica de specialitate, (Harta Geologica. sc.1:200.000, Neajlov), se mentioneaza ca
aceasta formatiune apare la zi in zona localitatii Saceni, in versantii vaii paraului Tinoasa.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite ce apartin Pleistocenului si Holocenului.
Pleistocenul este reprezentat de Pleistocenul inferior (qp1), mediu (qp2) si superior (qp3).
Pleistocenul inferior (qp1), este reprezentat prin cei doi termeni ai sai: Villafranchianul
(qp11) si St. Prestianul (qp12).
Villafranchianul este reprezentat prin "Stratele de Candesti’, iar St. Prestianul prin "Stratele de
Frateti", care apar la zi in versantii vailor din Campul Gavanu-Burdea.
In zona studiata, depozitele Complexului Pleistocenului inferior au grosimi apreciabile, cuprinse in
general intre 30,0-40,0 m si sunt constituite in suprafata din nisipuri, iar catre baza din nisipuri cu pietrisuri.
(a se vedea fisele litologice anexate, plansele 4 si 5).
Pleistocenul mediu (qp2), este reprezentat printr-o succesiune de marne, argile si nisipuri cu
pietrisuri, constituind asa numitul "Complex marnos" (E. Liteanu, 1952), intalnit la adancimi relativ mici
(20-80 m), dar cu grosimi din ce in ce mai mari spre N.
Complexul marnos este acoperit de o manta de depozite loessoide, a caror grosime variaza intre, 10-
20 m, alcatuite din prafuri argiloase-nisipoase, galbui-roscate, cu concretiuni calcaroase.
Depozitele loessoide ale Cimpului Gavanu Burdea, apartin unui interval stratigrafic relativ larg, ce
include si o buna parte din Pleistocenul superior (qp22-3).
Pleistocenul superior (qp3), este reprezentat prin depozitele loessoide apartinand Campului Gavanu-
Burdea, constituite din prafuri argiloase si argile nisipoase, cafeniu-roscate sau galbui, cu concretiuni
calcaroase si manganoase si cu rare elemente de nisip grosier si pietris mic, cu o grosime de 5-12 m si au
fost raportate nivelului inalt al Pleistocenului superior (qp33).
12
Holocenul (qh), este reprezentat prin depozitele loessoide care acopera terasa joasa a vailor din zona
studiata si aluviunile grosiere ale luncilor vaii paraului Cainelui si paraului Tinoasa.
Aluviunile grosiere ale luncilor sunt alcatuite din nisipuri si pietrisuri, avand grosimi de 2 -3 m.
Peste aluviunile grosiere ale luncii se asteme un material prafos-argilos-nisipos, de culoare cenusiu-
roscata, uneori cu caracter loessoid, avand o grosime de 1-4 m.
CARACTERIZAREA HIDROLOGICA, HIDROGEOLOGICA SI HIDROCHIMICA
In urma studierii materialului documentar de specialitate si a cercetarii pe teren, a rezultat ca in zona

ce face obiectul prezentului studiu,se gasesc urmatoarele surse de apa. :
-ape de suprafata si
-ape subterane
APE DE SUPRAFATA
Teritoriul comunei Călineşti, respectiv satele Copăceanca, Mariţa şi Călineşti sunt străbătute
aproximativ de la nord la sud de Pârâul Câinelui, pârâu alohton cu o lungime totală de 84km, ce izvorăşte
la sud de Costeşti (satul Şerboieni, com. Buzoieşti, jud. Argeş). La Mavrodin, după ce primeşte apele
pârâului Tinoasa se varsă în râul Vedea.
În zona comunei Călineşti Pârâul Câinelui are ca afluenţi temporari mai multe izvoare ce au creat, la
rândul lor văi mai mult sau mai puţin adânci şi sinuoase precum: Valea Boului, Valea Jipa, Valea Petrişor.
Satele Antoneşti şi Licuriciu sunt străbătute de la nord la sud de Tinoasa, pârâu autohton cu o lungime
totală de 34 km care izvorăşte din zona localităţilor Ciolăneşti şi Zâmbreasca. Şi acest pârâu are o serie de
mici afluenţit emporari: Vâlceaua Mare, Valea Lupăriei, Valea Enei.
APE SUBTERANE
In zona se gasesc urmatoarele surse de ape subterane:

-stratul acvifer freatic din lunca si terasa joasa a paraurilor Cainelui si Tinoasei ;
-stratul acvifer freatic de pe Campul inalt ;
-Complexul acvifer din Pleistocenul inferior ("Stratele de Fratesti") si ("Stratele de Candesti" ).
Stratul freatic din lunca si terasa joasa a paraului Cainelui si paraului Tinoasa.
Acest acvifer este pus in evidenta de puturile satesti, sapate de localnici.
Din informatiile locale, puturile satesti au adancimi de 5-12 m, oprindu-se in aluviunile grosiere ale
depozitelor aluvionare ale luncilor teraselor joase, constituite din nisipuri, uneori cu pietrisuri.
Apa din acest acvifer este cu nivel liber, acesta stabilindu-se la adancimi cuprinse in general intre, 3-
6 m, adancime de la sol.
Din literatura de specialiate, apa acestui acvifer are depasiri la unii indicatori chimici si bacteriologici,
peste limitele prevazute in STAS 1342/91 si in Legea Calitatii Apelor/2002, fiind deci nepotabila.
Stratul acvifer freatic de pe Campul inalt
Acest acvifer este pus in evidenta de asemenea de puturile satesti si este cantonat in baza depozitelor
loessoide, in nisipuri prafoase-argiloase.
13
Puturile satesti au adancimi cuprinse in general intre 12-20 m, iar debitele obtinute sunt foarte mici,
apa epuizandu-se dupa ce s-au extras mai multe galeti de apa. (informatii de la localnici).
Din literatura de specialitate, apa acestui acvifer prezinta depasiri la mai multi indicatori chimici, fata
de valorile prevazute in STAS 1342/91 si in Legea Calitatii Apelor/2002, fiind nepotabila
Complexul acvifer de medie adancime si de adancime, "Stratele de Fratesti" si "Stratele de Candesti”
Acest complex acvifer are o larga dezvoltare in zona de studiu. Forajele hidrogeologice care
caracterizeaza cel mai bine acest Complex acvifer sunt: putul forat la SMA Radoiesti Vale, executat de
IF.Buc. in anul 1973, cu adancimea de 95,4 m si forajul hidrogeologic de studiu executat de ISPIF-Buc. in
anul 1972, in zona localitatii Orbeasca de Jos, cu adancimea de 80,0 m, pentru extinderea Captarii Laceni.
(Alimentarea cu apa a Municipiului Alexandria).
Aceste foraje hidrogeologice sunt situate pe Campul inalt, asa cum urmeaza a se executa si puturile
forate -amplasate in incinta Gospodariei de apa- pentru Alimentarea comunei Calinesti, cu satele: Calinesti,
Copaceanca, Marita, Licuriciu si Antonesti.
Forajul hidrogeologic de studiu din zona localitatii Orbeasca de Jos, executat de ISPIF-Buc., este
situat la cca. 7 Km est de satele Calinesti si Copaceanca si a interceptat Complexul acvifer al "Stratelor de
Fratesti"
si al "Stratelor de Candesti" intre adancimile 28,6-70,3 m, constituit in suprafata din nisipuri medii-
grosiere (28,6-47,5 m) si in baza din nisipuri cu pietrisuri. (47,5-70,3 m).
La pomparile experimentale, s-a obtinut debitul de Q = 4,3 1/s, pentru o denivelare de s = 2,0 m,
nivelul piezometric stabilindu-se la 25,6 m adancime de la sol.
Putul forat de IF-Buc. la SMA Radoiesti Vale, este situat la cca. 5 Km Nord de satele Antonesti si
Licuriciu si a interceptat Complexul acvifer al "Stratelor de Fratesti" si al "Stratelor de Candesti", intre
adancimile 27,0-89,0 m, constituit in suprafata din nisipuri (27,0¬-48,0) si in baza din nisipuri cu pietrisuri
(63,0-89,0 m), cu intercalatii de argile, slab nisipoase.
La pomparile experimentale s-a obtinut debitul de, Q = 5,0 1/s, pentru o denivelare de s = 7,2 m,
nivelul piezometric stabilindu-se la 21,0 m adancime de la sol. (a se vedea fisele litologice nr.4 si 5,
anexate).
Din punct de vedere chimic (buletinele de analiza nr. 2268/74 si 93/73), apa prezinta indicatori
chimici cu valori care se incadreaza in limitele admise de STAS 1342/91 si de Legea Calitatii Apelor/2002,
find potabila.
Sistemul de canalizare propus pentru preluarea apelor uzate menajere provenite de la consumatorii
din comuna Calinesti, Jud. Teleorman, este de tip divizor, si anume, preia numai apele uzate menajere ce
corespund incarcarilor impuse de NTPA 002/2005, apele meteorice putand fi evacuate direct in mediul
natural fara epurare (exceptand cazurile in care apele de ploaie spala suprafete impurificate cu produse
petroliere, diverse minereuri, substante nocive, etc.).
Reteaua de canalizare menajera a fost propusa pentru consumatorii care se vor racorda in momentul
realizarii acestor tronsoane de colectare. Altfel reteaua de canalizare va deservi locuitorii comunei
Calinesti jud. Teleorman . Constructiile, accesorii pe reteaua de canalizare se compune din :reteaua de
canalizare menajera gravitationala ,statia de epurare a apelor manajere mecano-biologica ,5 statii de
pompare .
Scenarii propuse:
Scenariu 1
14
Canalizare in sistem divizor (separativ), care va asigura colectarea si transportul apelor uzate
menajere la statia de epurare; apele pluviale colectandu-se in sistemul de rigole, santuri si canale existente
azi in localitate cu dirijare la emisari in zona (sistem existent). Conductele de canalizare menajera sa fie
executate din tuburi de beton.
Scenariu 2
Canalizare in sistem divizor (separativ), care va asigura colectarea si transportul apelor uzate
menajere la statia de epurare; apele pluviale colectandu-se in sistemul de rigole, santuri si canale existente
azi in localitate cu dirijare la emisari in zona (sistem existent). Conductele de canalizare menajera sa fie
executate din conducte de PVC-KG.
3.1.Particularităţi ale amplasamentului
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

dimensiuni în plan);
Comuna Calinesti si satele: Calinesti, Copaceanca, Marita, Licuriciu si Antonesti, se situeaza la cca.
22 Km NV de orasul Alexandria. (a se vedea plansa nr.l, anexata).
Aparţinând sectorului cu climă continentală regimul climatic se caracterizează prin veri foarte calde,
cu cantităţi medii de precipitaţii şi prin ierni relative reci marcate atât de viscole puternice cât şi de încălziri
frecvente.
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Bazin hidrografic al râului Vedea , cod cadastral 09.10 Comuna Calinesti este amplasată in centrul
Judetului Teleorman şi este străbătută de DJ 703 si DJ 612 . Comuna Calinesti (4051 locuitori) este
amplasata la 22 km nord-vest de orasul Alexandria, are in componenta localitatile Calinesti (1701 locuitori),
Copaceanca (1055 locuitori), Marita (118 locuitori), Licuriciu (739 locuitori) si Antonesti (438 locuitori)
si este strabatuta de la nord la sud de paraul Cainelui , curs de apa cadastrat (IX.1.013.00.00.00.0.) , de
paraul Tinoasa , curs de apa cadastrat (IX.1.013.01.00.00.0.) si Valceaua Mare curs de apa cadastrat
(IX.1.013.01.02.00.0.).
c) datele seismice şi climatice

Clima acestei zone, prezinta un puternic caracter continental, specific climatului sudic, cu veri
calduroase si lungi perioade de seceta si ierni aspre cu ninsori viscolite.
Temperaturile maxime absolute, pot depasi 40°C, iar cele minime coboara iama sub -18°C.
Amplitudinile dintre aceste valori exprima caracterul continental al regimului termic.
Precipitatiile atmosferice totalizeaza in medie, 500-600 mm/an. In general, precipitatiile anuale, sunt
foarte variate cantitativ de la un an la altul. (de ex. la Rosiori de Vede s-au inregistrat 922 mm intr-un an
ploios si numai 234 mm, intr-un an secetos).
Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza in general in lunile mai si iunie. Cantitatile cele
mai reduse de precipitatii anuale, s-au situat intre 240-340 mm.
In anii secetosi mediile lunare cele mai scazute apar, in general, in luna februarie si in intervalul
august-noiembrie si sunt de cca. 32 mm, iar cele mai mari cad in luna iunie si sunt de cca. 85 mm.
Vanturile caracteristice zonei sunt reprezentate de Crivat si Austru si au o directie NE, respectiv V-
NV. In general vanturile dominante pot provoca schimbari brusce de temperatura mai ales primavara si
toamna.
15
Fig.1
Fig.2
Conform Normativului P 100-1/2006 comună Calinesti este situată în zona de hazard

seismic cu ag=0.16g şi perioada de colţ Tc=1.0 sec Conform STAS 6054-1977 adâncimea de îngheţ este
cuprinsă inter 70 şi 80 cm.
Localitatea se încadrează în zona climatică II conform STAS 1907-1/1997.
Adancimea de inghet – dezghet pentru aceasta zona este cuprinsa intre 0.80 – 0.90[m].
Fig.3. ROMANIA – zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol s0,k, [kN/m2]
16
Viteza vantului mediata pe un minut, la 10 [m] deasupra terenului pentru un I.M.R. egal cu 50 de ani
(I.M.R. reprezentand Intervalul Mediu de Recurenta) este v = 35 [m/s].
Presiunea de referinta a vantului mediata pe durata a 10 [min], masurata la inaltimea de 10 [m]
deasupra pamantului este de 0.5 [kPa], corespunzand unui I.M.R. egal cu 50 de ani, conform Codului de
proiectare indicativ NP 082 – 0.
Vegetație
Este reprezentată de pădurea de stejar, amestec cu salcâm, carpen şi ulm. PE malurile gârlelor cresc
sălcii, plopi şi răchită.
Flora spontană este variată: pir, mac, trifoi, traista-ciobanului, dar şi porţiuni de teren cu arbuşti de
măceş şi porumbe. Pe terenurile lucrate predomina cerealele (In special grâu, porumb dar şi orz, ovăz) şi
plante tehnice (răpită).
A fost diminuată datorită despăduririlor şi extinderii terenurilor agricole. In pădurile din apropiere
trăiesc: mistreţi, căprioare, vulpi, iepuri, viezuri, şoareci de câmp. Din animalele mici întâlnim: iepure de
câmp, arici, vulpe, hârciog. Vara câmpurile sunt populate cu păsări (unele călătoare şi cântătoare) precum:
rândunică, cinteza, prepeliţa, fazanul, pupăză, vrabia, corbul, uliu, turtureaua.
Clima este temperat continentala moderata cu veri excesiv de calde si ierni blande. Aceasta zona este
una secetoasa cu precipitatii in jur de 500 mm dar care frecvent coboara chiar si sub 400 mm. Vanturile
dominante sunt cele estice si nord estice.
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în
vigoare;
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate ale terenului,
hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;
e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente;
Nu este nevoie de echipare tehnico-edilitara al zonei si asigurari cu utilitati a constructiei de colectare
si depozitare a gunoiului de grajd
f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbări climatice ce pot afecta investiţia;
Terenul unde va fii infiintata reteaua de canalizare este protejat de factori de risc,antropici si naturali,
inclusiv de schimbari climatice .
g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri
arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în
cazul existenţei unor zone protejate ;
Nu exista monumente istorice de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona
invecinata
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul se încadrează în prioritatile propuse in Planul de Urbanism General și Planurile de

Amenajare a Teritoriului ale Comunei Calinesti .
Descrierea generala a investiţiei :
17
Conform datelor descrise în Certificatului de urbanism nr 23/07.09.2017, s-a stabilit ca traseul

conductelor de canalizare sa fie în zona drumurilor locale și a drumurilor județene DJ 703 si DJ 612 .
Construcțiile noi privind stația de epurare vor ocupa teren aparținând domerniului public al comunei
Calinesti care se găsește în inventarul bunurilor comunei însușit prin HCL nr. 9/2009 .
Pentru optimizarea costurilor, conductele se vor amplasa în săpătură, sub nivelul limitei de îngheț.
Ca urmare a adoptării noi tehnologii de transport a apei uzate menajere , conductele de canalizare se vor
monta cu generatoarea superioară sub adâncimea de îngheț de 1,0 m.
Dimensionarea rețelelor de canalizare s-a făcut în următoarele condiții:
Pentru dimensionarea sistemului de canalizare s-a considerat că, în perpectivă, toți locuitorii comunei
vor avea instalații interioare de apa rece, caldă și canalizare cu prepararea individuală a apei calde și pentru
alimentarea gospodăriilor individuale ale cetățenilor.
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat.

In zona statiei de epurare, vor fi ocupate definitiv suprafetele de teren aferente, care apartin Comunei
Calinesti .
Terenurile pe care urmeaza sa se amplaseze lucrarile de executie a retelelor subterane, fac parte din
suprafetele administrate de Comuna Calinesti.
Pentru realizarea retelei de canalizare, este necesara ocuparea temporara a unor suprafete de teren, pe
o durata de maxim 18 luni.
Suprafetele ocupate definitiv, sunt legate de realizarea urmatoarelor obiective:
- statia de epurare;
- camine de vizitare si spalare pe retea.
Suprafetele ocupate temporar, sunt cele pe care se desfasoara lucrarile de excavare, transport montaj
si proba la retea, pe o banda de 4 m.
Suprafetele ocupate definitiv si temporar pentru sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr. Suprafata ocupata Definitiv (mp) Temporar (mp)

crt
Zona Statia de Camine de Total Retea Organizare Total
Sat epurare vizitare sat canalizare sat
santier
1 Calinesti
824 256 1.080 44.200 2.500 46.700
Total zona 824 256 1.080 44.200 2.500 46.700

Total comuna 1.080 46.700
Suprafata totala ocupata de obiectivul de investitii pe teritoriul localitatii Calinesti va fi :

- definitiv - 1,080 ha;
- temporar – 4,67 ha.
18
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Terenul de fundare - argila prafoasa nisipoasa cenusie .
Aceste terenuri se incadreaza in categoria "PCUM"
Stratificatie : 0,00 - 1,00 m - sol vegetal
1,00 - 5.00 m - argila prafoasa nisipoasa cenusie cu concretiuni calcaroase ;
Nivelul maxim al apelor subterane este in zona inalta la 12-20m si 3-6m in zona joasa .
Adancimea de inghet este 0.80 m de la cota terenului natural.
Zona seismica, conform "Cod de proiectare P100-01 / 2004"
- zona seismica - D ;
- grad de intensitate seismica - VIII ;
- acceleratia terenului pentru proiectare - ag = 0.20 x g ;
- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,0 sec.
Sistem de canalizare apa uzata menajera

Tinand cont de particularitatile locale si amplasarea la distante considerabile ale satelor componente
ale Comunei Calinesti tehnologia de canalizare menajera propusa este un Sistem de canalizare menajera
pentru satul Calinesti.Sistemul de canalizare menajera pentru satul Calinesti cuprinde :
- Reteaua de canalizare menajera.
- Statie de epurare a apelor menajere.
- Alimentare cu energie electrica
Sistemul de canalizare menajera pentru satul Calinesti.

Sistemul centralizat de canalizare in satul Calinesti va cuprinde urmatoarele elemente :
 o retea de canalizare gravitationala din tuburi PVC (Dn=250 mm, L=11500 m, Dn=160, L=
6800 m) si retea de canalizare fortata din conducte PEHD (Dn=40 mm, L= 53 m; Dn=90 mm,
L=220 m, Dn 63 mm, L = 40 m;);
 5 statii de pompare ape uzate din care una este amplasata inainte statiei de epurare;
 o statie de epurare mecano-biologica Vuz zi max = 380 mc/zi cu epurare avansata amplasata in
zona de sud-vest a satului Calinesti la o distanta de aproximativ de 70 m de malul stang al
paraului Cainelui.
Reteaua de canalizare a apelor uzate .

In satul Calinesti – reteaua de canalizare este compusa din conducta tip PVC (Dn=250 mm, L=11500
m, Dn=160, L= 6800 m) si retea de canalizare fortata din conducte PEHD (Dn=40 mm, L= 53 m; Dn=90
mm, L=220 m, Dn 63 mm, L = 40 m;);
Retelele de canalizare se vor amplasa pe partea stanga a DJ 703, DJ612 si central pe strazile
adiacente. Pe traseul retelei de canalizare s-au prevazut 256 camine de canalizare, 5 statii de pompare (SP1,
SP2, SP3,SP4,SP5) care pompeaza apa in statia de epurare prin conducta de refulare PEHD.
Statii de pompare
Sistemul constructiv al statiilor de pompare consta din structuri monobloc-bazin colectare unde vor
fi amplasate 2 pompe (1+1R) .
19
Statia de pompare SP1 va fi echipata cu 2 electropompe ape uzate, Q= 66 mc/h, H= 28 mCA.

Cota capacului va fi de 65,73 mdMN, iar cota radierului de 60.05 mdMN. Conducta de refulare de la SP1
la caminul de racord la statia de epurare este din PEHD Dn90 mm si va avea lungimea de 180 m. Conducta
nu supratraverseaza nici un curs de apa. SP1 este amplasata pe strada Paraul Cainelui.
Coordonatele STEREO 70 ale statie de pompare SP2 sunt: X =519632,220, Y = 286732,906.
Statia de pompare SP2 va fi echipata cu 2 electropompe ape uzate, Q= 30,4 mc/h, H= 9.8 mCA.
Cota capacului va fi de 71,42 mdMN, iar cota radierului de 65.75 mdMN. Conducta de refulare de la SP2
la caminul C20 este din PEHD Dn90 mm si va avea lungimea de 62 m. Conducta nu supratraverseaza nici
un curs de apa. SP2 este amplasata pe DJ701 la km 152.674.
Statia de pompare SP3 va fi echipata cu 2 electropompe ape uzate, Q= 23,8 mc/h, H=10 mCA.
Cota capacului va fi de 68,88 mdMN, iar cota radierului de 64,98 mdMN. Conducta de refulare de la SP3
la caminul C24 este din PEHD Dn63 mm si va avea lungimea de 39 m. Conducta nu supratraverseaza nici

Statia de pompare SP4 va fi echipata cu 2 electropompe ape uzate, Q= 7.7 mc/h, H=6 mCA. Cota
capacului va fi de 67.64 mdMN, iar cota radierului de 64,23 mdMN. Conducta de refulare de la SP4 la
caminul C198 este din PEHD Dn40 mm si va avea lungimea de 17 m. Conducta nu supratraverseaza nici

Statia de pompare SP5 va fi echipata cu 2 electropompe ape uzate, Q= 8 mc/h, H= 12 mCA. Cota
capacului va fi de 70.55 mdMN, iar cota radierului de 64.01 mdMN. Conducta de refulare de la SP5 la
caminul C62 este din PEHD Dn40 mm si va avea lungimea de 39 m. Conducta nu supratraverseaza nici
un curs de apa. SP5 este amplasata pe strada Bazgarai.
Statia de epurare mecano-biologica a apelor uzate.
Pentru epurarea apelor uzate proiectantul a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica
containerizata (Quz zi max= 380 mc/zi), cu un sistem modular de epurare mecano-biologica compus din
2 module de epurare mecano-biologica, dimensionata pentru 1743 locuitori echivalenti, amplasata la
aproximativ 70 m de malul stang al paraului Cainelui.
Statia de epurare va asigura epurarea apelor uzate menajere colectate din satul Calinesti.
Conform precizarilor proiectantului statia de epurare se va amplasa pe o placa betonata armata
(30,90x8,00x0,60m) la o cota superioara fata de cota terenului natura. Cota de amplasament pentru
modulele de epurare va fi de 67,00 mdMN, cu 9cm peste cota de inundatii cu asigurarea de 1%. Taluzurile
amplasamentului statiei de epurare vor fi consolidate cu ierburi perene si vor avea o panta de minim 1:4.
Schema tehnologica a statiei de epurare a fost conceputa sa realizeze epurarea avansata a apelor
uzate, pentru reducerea substantelor organice, a produsilor azotului (nitrificare-denitrificare) si fosforului
(defosforizare ).
Schema de epurare cuprinde:
a) Linia apei - treapta de epurare mecanica primara:
20
- gratar rar cu curatare manuala;

- deznisipatorul – separatorul de grasimi;
- bazin de egalizare,omogenizare si pompare (Vutil= 50 mc) pentru ameliorarea fluctuatiilor debitului
de ape uzate si doua statii de pompare apa uzata, fiecare cu cate doua electropompe (1+1R) cu Vc= 15,0
mc/h
- treapta de epurare mecanica fina consta dintr-un gratar mecanic automat, atasat fiecarui modul de
epurare compact, containerizat cu tehnologie de sustinere a masei organice de tip biofilm flotant. Materialul
retinut de gratarul mecanic este colectat in saci si transportat pe platforma de depozitare.
b) Linia apei – treapta de epurare biologica (doua module de epurare biologica , cu functionare
independenta ,fiecare modul este alcătuit din următoarele componente:
- tanc pre-denitrificare cu următoarele echipamente: mixer denitrificare si dispozitive de
sustinere a masei organice de tip biofilm flotant;
- tanc de nitrificare-denitrificare cu urmatoarele echipamente: sistem de aerare cu bule fine,
dispozitive de susţinere a masei organice tip biofilm flotant , pompa reciculare de tip aer-lift ;
- decantor lamelar;
- instalatie de dezinfectie cu ultraviolet (Vc=15,00 mc/h) montata in containerul de echipamente
imediat dupa blocurile de epurare biologica cu eficienta de 95%-99%;
- debitmetru electromagnetic care se va monta la iesirea din modulul biologic.
c) Linia namolului
Linia namolului are in componenta urmatoarele constructii si instalatii:
- bazin stocare namol primar si in exces ( pompa submersibila namol)
- instalatie de deshidratare namol primar si in exces;
- platforma betonata pentru depozitare containere.
d)Instalatii auxiliare:
- pavilion administrativ, prevazut cu birou si grup sanitar;
- instalatie de dozare polielectrolit;
- instalatii de alimentare cu energie eletrica, apa potabila;
- conducte de legatura intre instalatiile si constructiile care compun statia de epurare;
- conducta de by-pass in caz de avarie.
Conform precizarilor proiectantului, statia de epurare proiectata poate asigura urmatoarele grade de
epurare: 90% pentru materii in suspensie, 93% pentru CBO5, 80% pentru fosfor total, 93% pentru azot
amoniacal, 82% pentru azot total, 33% extractibile, in conditiile in care influentul se incadreaza in limitele
prevazute de NTPA 002/2002.
Pentru evacuarea apei epurate din statia de epurare în emisar s-a prevăzut o statie de pompare
(SPAE) complet automatizata, echipată cu o pompa (V=20 mc/h, H=2 mCA).
RECEPTORUL APELOR EPURATE EVACUATE
Deversarea apelor de la statia de epurare in paraul Cainelui se va face prin pompare cu statia de
pompare SPAE, printr-o conducta PEHD (De=315mm, L=70m) amplasata ingropat sub adancimea de
inghet 0,90m. Gura de deversare din gabioane va fi amenajata pe o lungime de 8m.
Instalatia de evacuare va fi prevazuta cu clapeta de sens.
4.Debitele si volumele de apa evacuate, conform breviarului de calcul din documentatia tehnica vor
fi:
Qu zi max = 217,77 mc/zi
21
Qu zi med = 174,30 mc/zi

Qu orar max = 27,87 mc/h
Nota: Conform Ordinului M.M.P. nr. 799/2012, art. 1, alin. 4, raspunderea privind corectitudinea
datelor inscrise in documentatie , revine proiectantului documentatiei tehnice de fundamentare .
Santierul cu denumirea de proiect: ”INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA IN
COMUNA CALINESTI JUDETUL TELEORMAN”, Str. Paraul Cainelui , Nr. 3, Comuna Calinesti, Jud.
Teleorman, va fii in interiorul statiei de epurare . Se va ingrădi perimetral cu imprejmuiri
continue,conform Organizari de Santier.
Periodic se va verifica continuitatea, starea tehnica si de securitate a imprejmuirilor santierului
astfel incat sa fie preintampinat orice acces neautorizat în incinta.
Controlul perimetral va fi reglementat prin Planul de paza al amplasamentului.Accesul in santier
se realizeaza din reţeaua stradală – Str. Paraul Cainelui.
La iesirea din santier, in dreptul portii de acces auto, se amplaseaza rampa de spalare auto,
pentru curatarea autovehiculelor care ies din santier si panoul de indentificare a investitiei.Langa poarta de
acces, este necesara amplasarea unui post de control si verificare acces in santier si contractarea unei firme
specializate in servicii de paza si supraveghere. Paza investitiei se asigura de catre o societate specializata
în servicii de paza şi supraveghere, pe baza de contract. Modalitatea de actiune şi interactiune, amplasarea
posturilor, consemnele – general si particulare, vor fi prevazute in Planul de Paza al obiectivului.
Obligaţia organizarii, contractarii si asigurării serviciilor de paza şi control revine antreprenorului care, la
cererea si pe baza de contract cu beneficiarul, va executa organizarea de santier.
CIRCULAŢIA ÎN INTERIORUL ŞANTIERULUI CALINESTI, JUD. TELEORMAN

Întreg personalul care desfăşoară activităţi pe şantier, precum şi vizitatorii au următoarele
obligaţii:
1. În incinta şantierului să poarte permanent echipamentul individual de protecţie;
2. Vizitatorii să nu circule neînsoţiţi;
3. Pentru deplasare se vor utiliza numai căile de circulaţie stabilite;
4. Se interzice deplasarea sau staţionarea chiar şi temporar a oricărei persoane în raza de acţiune a
unui echipament tehnic - mijloc de transport, macara, buldozer, excavator, lângă materiale depozitate
si stivuite, în zone de lucru – fara sarcina de munca, etc.
5. În incinta şantierului fumatul este interzis. Cu titlu de execepţie fumatul este admis numai în
locurile special amenajate. Este strict interzis fumatul în timpul deplasărilor lucrătorilor sau
vizitatorilor în incinta şantierului sau la punctele de lucru.
6. Limita maximă de viteză pentru circulatia in incinta santierului, a autovehiculelor si utilajelor este
de 10 km/h . În spatii înguste, unde manevrabilitatea este limitata, viteza de circulatie este de 5 km/h, iar în
prezenţa lucratorilor sau când vizibilitatea este redusa circulaţia se va face numai cu pilotaj.
7. Orice manevră de întoarcere a unui autovehicul sau utilaj se va executa numai sub supraveghere,
cu amplasarea în lateral a persoanei care executa pilotarea, cu excepţia cazului în care conducătorul auto
are vizibilitate totală şi certitudinea faptului că prin executarea manevrei nu se poate accidenta o persoană
sau produce o pagubă materială.
22
Dreapta Număr
Denumire stradă Orientare D / S Obs.
/ Stânga locuinţe
D 80
Alexandriei S/N
S 87
D 41
Licuriciului E/V
S 32
D 3
Pădurii V/E
S 7
D 14
Olele V/E
S 10
D 11
Peco V/E
S 3
D 26
Dealului V/E
S 11
D 16
Bisericii V/E
S 5
D 12
Nucilor S/N
S 6
D 1
Pârâul Câinelui E/V
S 1
D 10
Castelului N/S
S 6
D 8
Cazanului E/V
S 6
D 18
Bocănari E/V
S 24
23
D 5
Lacului N/S
S 8
D 26
Prof. Dr. Mihail Neagoe S/N
S 32
D 4
Melcilor S/N
S 2
D 32
Băzgărăi S/N
S 34
D 26
Viitorului S/N
S 27
D 10
Albinei E/V
S 9
D 18
Şcolii E/V
S 10
681
Statia de epurare
Date Generale
Obiectul proiectului il constituie realizarea unei statii de epurare pentru satul Calinesti .
Statia de epurare este calculate pentru urmatoarele debite:
Qu zi med = 288.26 m3/zi
Qu zi max = 374.74 m3/zi
Qu or. max = 42.17 m3/ h
Pentru asigurarea canalizarii apelor uzate menajere in satul Calinesti (1701 locuitori locuitori) se
propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare care va prelua numai apele uzate menajere si care
va asigura colectarea si evacuarea acestora intr-o statie de epurare mecano-biologica cu epurare avansata.
Statia de epurare mecano-biologica a apelor uzate.
Epurarea apelor uzate menajere colectate din comuna Calinesti , se va realiza prin intermediul staţiei
de epurare tip mecano-biologic cu un debit maxim de 380 mc/zi pentru a acoperi debitul calculat maxim
de 374.74 mc/zi. La dimensionarea statiei de epurare s-a tinut cont de intrega populatiei a localitatii.
24
Amplasamentul staţiei de epurare, este situat in localitatea Calinesti la cca. 70 m fata de paraul
Cainelui , ce va asigura evacuarea unei ape epurate ai cărei parametri calitativi vor respecta prevederile
normativelor NTPA 001/2005, conform HG 352/2005, cu privire la condiţiile de evacuare a apelor uzate
epurate în emisari naturali.
Coordonatele STEREO 70 ale statiei de epurare : X1= 519164,849, Y1= 286688,158, X2=
519193,232, Y2= 286689,150, X3= 519165,863, Y3= 286659,175, X4= 519194,246, Y4= 286660,168.
Statia de epurare mecano-biologica este proiectata pentru epurarea tuturor tipurilor de ape uzate
orasenesti iar principiul biologic are la baza epurarea cu biomasa in suspensie, aerata cu bule fine. Statia
de epurare este echipata si cu sistem pentru precipitarea fosforului.
Date tehnice:
PARAMETRII APEI UZATE LA INTRARE

Debit (Q) : 380 m3/zi
pH : 8,5 mg/dm3
Materii in suspensie (MTS) : 350 mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5 ) : 300 mg/dm3
Consum chimic de oxigen (CCOcr) : 500 mg/dm3
Azotat amoniacal (NH4+) : 30 mg/dm3
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) : 1 mg/dm3
Sulfiti (SO32-) : 2 mg/dm3
Sulfati (SO42-) : 600 mg/dm3
Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) : 30 mg/dm3
Substante extractibile cu solventi organici : 30 mg/dm3
Fosfor total (P) : 5 mg/dm3
Detergenti sintetici : 25 mg/dm3
PARAMETRII APEI EPURATE LA IESIRE

pH : 6,5 mg/dm3
Materii in suspensie (MTS) : 35 mg/dm3
Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5 ) : 25 mg/dm3
Consum chimic de oxigen (CCOcr) : 125 mg/dm3
Azotat amoniacal (NH4+) : 2 mg/dm3
Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) : 0,5 mg/dm3
Sulfiti (SO32-) : 1 mg/dm3
Sulfati (SO42-) : 600 mg/dm3
Fenoli antrenabili cu vapori de apa (C6H5OH) : 0,3 mg/dm3
Substante extractibile cu solventi organici : 20 mg/dm3
25
Fosfor total (P) : 1 mg/dm3

Detergenti : 0,5 mg/dm3
TEHNOLOGIA DE EPURARE
MBBR (Moving Bed Biofilm Reactor)
Defosforizare prin precipitare chimica
Constructia statiei de epurare:
Sistemul este alcatuit din urmatoarele component:
1.1 UNITATEA DE TRATAREA MECANICA
1.1.1 CANAL GRATAR

Cantitate : 1 buc.
Material : Beton armat C25 – acoperit
Dimensiuni la interior : 1,00 x2,00x1,50 m (lxLxH)
1.1.2 GRATAR MANUAL

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In canalul gratar
Dimensiuni : 0,80 x 1,40 m (lxL)
Permeabilitate solide : e=10mm
Material : Otel inox
Capacitate : 380 m3 / zi
Accesorii : Grebla manuala, cuva de retinere deseuri.
1.1.3 STAVILAR
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In canalul gratar, pe peretele dintre canalul gratar si
bazinul de sedimentare primara
Dimensiuni : 400x400 mm
Impermeabilitate : Neopren 3 margini
Material : Otel inox
Accesorii : Tija inoxidabila pentru inchiderea – deschiderea
stavilarului
26
1.1.4 BAZIN SEDIMENTARE PRIMARA SI DEZNISIPARE

Cantitate : 1 buc.
Dimensiuni la interior : 1,00 x 2,75 x 3,00 m (lxLxHapa)
Inaltimea data se considera de la linia apei la radierul bazinului.
1.1.5 CAMIN PENTRU NISIP

Cantitate : 1 Buc.
Dimensiuni la interior : 1,00 x 1,00 x 1,00 m (lxLxH)
1.1.6 CAPAC CAMIN NISIP

Cantitate : 1 buc.
Tip : Cu articulatii
Material : Galvanizat la cald
1.1.7 POMPA NISIP - SUBMERSIBILA

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul de sedimentare primara
Tip : Submersibila
Model : DXV 35-5
Capacitate : 2-15 m3/h @ 9-2 mH2O
Putere motor : 0.55 kW
Permeabilitate solide : Φ =35 mm
Orificiu refulare : 1'' ½
Greutatea pompei : 10 kg
Accesorii : Plutitor de nivel
1.1.8 BAZIN DE OMOGENIZARE, EGALIZARE SI POMPARE

Cantitate : 1 Buc.
Inaltimea data se considera de la linia apei la radierul bazinului
27
1.1.9 MIXER SUBMERSIBIL

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul de egalizare, omogenizare si pompare
Tip : Submersibil
Turatie motor : 1385rpm
Model : 4620
Greutate : 21 Kg
1.1.10 POMPA ALIMENTARE REACTOR

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul de egalizare, omogenizare si pompare
Tip : Submersibila
Model : DX 50-11
Capacitate : 2-36 m3/h @ 12,5-3,5 mH2O
Orificiu refulare : 2''
Greutatea pompei : 15,1 kg
1.1.11 SCARA
Cantitate : 3 buc.
Tip : Navigator
Dimensiuni : 0,40 x 4,00 m (lxH)
Montaj : Pe perete
1.1.12 CAPACE CAMIN PENTRU BAZINE

Cantitate : 3 buc.
Tip : Cu articulatii
28
1.2 UNITATEA DE TRATARE BIOLOGICA

1.2.1 REACTOR MONOBLOC
Cantitate : 1 buc.
Material : Otel ST 37
Material izolatie : Sandwich panel
Dimensiuni la exterior : 2,04 x 13,10x 2,70 m (lxLxH)
Capacitate de epurare : 380 m3/zi
1.2.2 FLASH MIXER

Cantitate : 1 buc.
Montaj : Camera 1 a reactorului biologic
Tip : Cu turbina verticala
Diametru palete : Ø 650mm
Numar palete : 1
Lungime ax : 2070mm
Diametru ax : Ø 50 mm
Tip reductor : EV063-80/4a
Putere motor : 0,55 kW
Rotatie reductor : 72rpm
Ratie : 19.50
Factor de serviciu : 2.1
Moment de iesire : 60 Nm
Diametru axului in reductor : Ø 25 mm
Lungimea axului in reductor : 122 mm
1.2.3 SUFLANTA
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In spatiul destinat echipamentelor din interiorul reactorului
Tip : Centrifuga
Turatie : 2900 rpm
Model : K09-MS
Capacitate aer suflat : 360 m3/h @ 300 mbar
Putere instalata : max. 9,2 kW
Accesorii si caracteristici : Panoul de comanda, filtru, izolare fonica, vana de control
29
1.2.4 DIFUZOARE
Cantitate : 2 X 30 buc
Model : HD 270 ORANGE 9’’
Capacitate aer : 2 – 10 m3/ora
Diametru difuzor : 268 mm
Montaj : Camera 2 si camera 3 a reactorului biologic
Tip : Membrana
Material : PE + membrana silicon
Capacitate aer suflat : ~ 360 m3/ora
1.2.5 BIOMEDIA
Cantitate : 16 m3
Montaj : Camera 2 si camera 3 a reactorului biologic
Model : HX17KLL
Lungime : 17mm
Orificii : 3.2 x 2.3 mm
Aria fiecarei bucati : 3765 mm2
Cantitate : 160000 buc / m3
Suprafata contact : 602 m2 /m3
Greutate : 125 kg/m3
Tip : Circulatia Libera
Material : PE
Suprafata de contact : >500 m2/m3
1.2.6 SISTEM SEDIMENTARE TUBULAR

Cantitate : 1 set
Montaj : Camera 4 a reactorului biologic
Tip : Lamela hexagonala
Material : PVC
1.2.7 POMPA DE RECIRCULARE AMESTEC LICHID (RECIRCULARE INTERNA)

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In camera 3 a reactorului biologic
Tip : Submersibila
30
Model : DX 50-11
1.2.8 POMPA EVACUARE REACTOR

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In spatiul tehnic din interiorul reactorului
Tip : Centrifuga
Turatie motor : 3000 rpm
Model : DWO 150
1.2.9 POMPA EXCES NAMOL

Cantitate : 1 buc.
Tip : Centrifuga
Model : CMR 075
Capacitate : 3-15 m3/h @ 13,60 – 6,30 mH2O
1.2.10 POMPA DE DOZARE SUBSTANTA CHIMICA (FECL3)

Cantitate : 1 buc.
Tip : Diafragma electromagnetica
31
Model : 0310
Capacitate : 10 l/h @ 3 bar
Putere : 0.016 kW
Setare la capacitate : 15%-100%
Accesorii : Recipient de stocare FeCl3
1.2.11 DEBITMETRU ELECTROMAGNETIC

Cantitate : 1 buc.
Model : Proline Promag 10W
Diametru nominal : 2''
Debit masurabil : 2,1 – 66 m3/h
Alimentare : 115 ÷ 230 V, 50/60 Hz
Precizie : 0,5 %
Consum : 0.012 kW
1.3 UNITATEA DE DEZINFECTIE

1.3.1 SISTEM DE DEZINFECTIE CU U.V.
Cantitate : 1 buc.
Tip : Acoperit
Model : Fokuslight UV -896
Legatura flansa : 2''
Capacitate maxima : 40 m3/h
Numar lampi : 8 buc.
Putere lampa : 0.328 kW
Dimensiuni lampa : 19 x 846 mm
Lungime unda U.V : 254 nm
Presiune : 10 BAR
Accesorii : Panou de comanda pentru U.V, indicator proportie dozaj
U.V
1.3.2 POMPA DE DOZARE ACID CITRIC

Cantitate : 1 buc.
32

Model : 0310
Capacitate : 10 l/h @ 3 bar
Putere : 0.016 kW
Setare la capacitate : 15%-100%
Accesorii : Recipient de stocare acid citric
1.4 UNITATEA DE DESHIDRATARE NAMOL

1.4.1 BAZINUL DE INGROSARE NAMOL
Cantitate : 1 buc.
Montaj : In spatiul tehnic din cabina de echipamente
Material : Polipropilena
Capacitate : 1500 l
Dimensiuni : Ø = 120 cm; H= 127 cm
1.4.2 MIXER BAZIN INGROSARE NAMOL

Cantitate : 1 buc.
Montaj : In bazinul de stocare si ingrosare namol din cabina
echipamente
Diametru palete : Ø 400 mm
Numar palete : 1
Lungime ax : 1000 mm
Tip reductor : NR02-71/4b
Rotatie reductor : 128 rpm
Ratie : 10.97
Factor de serviciu : 3
Moment de iesire : 26Nm
Diametru axului in reductor : Ø20mm
1.4.3 BAZIN PREPARARE POLIELECTROLIT

Cantitate : 1 buc.
Tip : Acoperit
33
Material : Polipropilena
Capacitate : 250 l
Dimensiuni : Ø = 60 cm; H= 91 cm
1.4.4 MIXER BAZIN PREPARARE POLIELECTROLIT

Cantitate : 1 buc.
Montaj : Bazin preparare polielectrolit
Diametru palete : Ø 200 mm
Numar palete : 1
Lungime ax : 800 mm
Tip reductor : NR02-63/4b
Rotatie reductor : 233 rpm
Ratie : 6,00
Factor de serviciu : 9,50
Moment de iesire : 7 Nm
Diametru axului in reductor : Ø20 mm
1.4.5 POMPA DOZARE POLIELECTROLIT

Cantitate : 1 buc.
Capacitate dozare : 20 l/h @ 2 bar
1.4.6 POMPA DE ALIMENTARE UNITATE DESHIDRATARE

Cantitate : 1 buc.
Tip : Centrifuga
Model : CMR 075
Capacitate : 3-15 m3/h @ 13,60 – 6,30 mH2O
34

Timp de functionare : ~10 minute
1.4.7 UNITATE DESHIDRATARE CU SACI

Cantitate : 1 buc.
Tip : BSDM – 2, control manual
Capacitate : Max. 1.2 m3/h
Numar saci : 3 buc.
Volum saci : Cca. 85 l/buc.
Durata alimentare sediment : 30 – 200 min.
Namol deshidratat : Cca. 1 – 3 m3/zi
Suport filtru : 1.4301
Placaj protective : 1.4301
Mixer static : 1.4301 / PVC
Racord intrare : DN50
Racord evacuare supernatant : DN50
Racord dozare chimicale : filet exterior 1”
Accesorii : Colector distributie, sac filtrare, carucior, cuva, mixer
1.5 PANOUL DE CONTROL

1.5.1 PANOUL DE CONTROL
Toate echipamentele vor fi controlate prin intermediul panoului de comanda. Sistemul va functiona in
totalitate automat, iar panoul de comanda va fi instalat in spatiul tehnic din cabiana de
echipamente.
Dimensiuni : 0,5 x 1,00 x 0,30 m (L x H x l)
Componente : MOELLER si SIEMENS sau echivalent
Automatizare : PLC
Tip : De teren
In cadrul panoului sau in apropierea echipamentelor sunt pozitionate toate accesoriile pentru
situatiile de necesitate cum ar fi releele de protectie pentru supraincarcare, butoanele de oprire de urgenta,
indicatoare in caz de avarie si functionare, relee de protectie motor, sigurante, relee, comutatoarele
principale, releele pentru perioadele de timp, control electropneumatic, control nivel, canale pentru
cablurile de metal.
35
1.6 CABINA ECHIPAMENTE

1.6.1 CABINA DE ECHIPAMENTE
Cantitate : 1 buc.
Material carcasa : Otel St-37
Material izolatie : Vata de sticla si polistiren
Dimensiuni la exterior : 2,20 x 10,65 x 2,40 m (lxLxH)
Cabina de echipamente va fi dotata cu closet si lavoar
1.6.2 CAMIN PENTRU PRELEVARE PROBE

Cantitate : 1 buc.
Material : Beton armat C25 – acoperit sau polietilena
Dimensiuni : 1.00 x 1.00 x 1.50 m (lxLxH)
Accesorii : Capace vizitare, scari, conducte legatura
Schema tehnologica a statiei de epurare:
Apa uzata este adusa gravitational in gratarul rar al statiei de pompare, unde are loc o pre-epurare
macanica grosiera. De aici apele sunt pompate in echipamentul integrat pentru retinerea impuritatilor
mecanice fine si a nisipului (sitare + deznisipare). Nisipul retinut ajunge intr-un container ce are rolul de a
indeparta apa de nisip iar impuritatile mecanice fine ajung intr-un alt container. Pe conducta de refulare a
statiei de pompare este montat si un debitmetru inductiv ce realizeaza monitorizarea debitului influent in
statia de epurare. Retinerile din treapta de pre-epurare mecanica sunt depozitate intr-un container iar in caz
de depozitare pe o perioada mai mare de timp acestea trebuiesc dezinfectate cu clorura de var.
Apa pre-epurata mecanic ajunge in zona de denitrificare care este conectata prin orificii cu bazinul
cu namol activat. In zona de denitrificare apa este mentinuta in miscare de un mixer submersibil fixat pe
un dispozitiv de ghidaj, echipat cu mecanism de ridicare. Eliminarea azotului din apa uzata se realizeaza in
zona de denitrificare, principiul procesului fiind acela ca in conditii anoxice populatia de bacterii din
namolul activat foloseste oxigenul fixat din nitrati in procesele de respiratie. Nitratii sunt redusi la azot
molecular gazos care este eliberat in atmosfera.
Poluarea organica este eliminata biologic din apa uzata in zona cu namol activat, aerata cu un sistem
de aerare cu bule fine. Compusii organici sunt oxidati si redusi la dioxid de carbon si apa; carbonul organic
este partial folosit pentru cresterea biomasei din namolul activat. Tot in zona aerata cu namol activat ionii
36
de azot amoniacal NH4+ sunt oxidati si ei si redusi la nitrati. O conditie a bunei desfasurari a acestor procese
este asigurarea conditiilor optime de viata a biomasei combinata cu stabilizarea aeroba a namolului.
Apa uzata epurata este separata de namolul activ in decantorul secundar iar apa rezultata din decantare
este descarcata prin conducta de evacuare in receptor. De pe fundul decantorului secundar namolul activ
este pompat in zona de denitrificare ca si namol de recirculare. Spuma de la suprafata decantorului secundar
si grasimile din cilindrul de linistire sunt indepartate in mod automat.
Combinatia dintre denitrificare in zona anoxica si nitrificare realizata in zona aerata conduce la
eliminarea eficienta a azotului din apa uzata. Capacitatea marita a zonei de decantare permite sistemului sa
functioneze in conditii variabile de flux hidraulic.
Din bazinul cu namol activat, periodic, trebuie indepartat namolul in exces, prin pomparea acestuia
in ingrosatorul (concentratorul) de namol si ulterior in bazinul de stocare namol. Namolul in exces
reprezinta o fractie din namolul de recirculare care este pompat cu o pompa hidro-pneumatica in bazinul
de denitrificare. Din concentratorul de namol, namolul este pompat in depozitul de namol cu o pompa
submersibila, controlata cu o sonda de suspensii. Bazinul de stocare namol este aerat cu un sistem de aerare
cu bule medii, ce contribuie la o mai buna omogenizare si stabilizare a namolului si previne fermentarea
acestuia. Sursa de aer pentru depozitul de namol este asigurata de o a treia suflanta. Controlul suflantei se
realizeaza din tabloul de comanda printr-un dispozitiv cu timer. Namolul din depozitul de namol va fi
deshidratat cu un echipament de deshidratare a namolului in saci, echipament ce reduce volumul
namolulului de aprox. 20 de ori (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de namol sunt
pompati in unitatea de deshidratare aprox. 4-6 m3 de namol, iar rezultatul este aprox. 200 kg de namol
deshidratat in 4 saci).
Sistemul de aerare functioneaza in mod automat conform informatiilor primite de la sonda de oxigen.
Sonda de oxigen dicteaza pornirea/oprirea suflantelor functie de concentratia de oxigen dizolvat masurata
in bazinul de oxidare-nitrificare astfel incat aceasta concentratie sa fie mentinuta la valori cuprinse intre
1.5-2.5 mgO2/l, concentratie optima pentru desfasurarea proceselor biologice din reactor.
Sursa de aer pentru zona de oxidare-nitrificare este pozitionata deasupra bazinului de denitrificare si
consta in 2+2 suflante ce alimenteaza cu aer statia de epurare printr-un sistem de conducte.
Reactorul biologic este proiectat ca o unitate compacta divizata in volume functionale, in care sunt
pozitionate componentele statiei de epurare. Toate componetele submersate sunt din otel-inox iar pasarelele
si mainile curente sunt realizate din otel-galvanizat. Decantorul secundar conic este pozitionat in bazinul
cu namol activat si este confectionat din otel-inox.
37
Realizarea bazinului de beton al statiei de epurare revine in sarcina beneficiarului si va fi realizat

conform indicatiilor furnizorului. Statia de epurare va fi partial acoperita cu cladire operationala (patial
deasupra bazinului de denitrificare, a statiei de pompare si al bazinului de stocare namol).
Statiile de epurare functioneaza asigurand conditiile optime pentru dezvoltarea biomasei si

stabilizarea aeroba a namolului. Varsta namolului poate atinge in conditii reale peste 30 de zile. Cunoscand
faptul ca pentru stabilizarea aeroba a namolului nu se folosesc substante daunatoare, acesta se poate folosi
ca ingrasamant in agricultura.
Statia de epurare este echipata cu o instalatie pentru indepartarea chimica a fosforului, pe baza de
coagulanti care sunt dozati in apa uzata.
Elemente de masura si control
Controlul pompelor din statia de pompare se realizeaza automat cu ajutorul unui sistem flotor.
Controlul echipamentului integrat de sitare-deznisipare se realizeaza complet automat.
Controlul aerarii statiei de epurare se realizeaza automat cu ajutorul unei sonde de oxigen ce regleaza
ciclurile pornit/oprit ale suflantelor functie de concentratia oxigenului din reacatorul biologic.
Debitul de apa uzata menajera influent in statia de epurare va fi monitorizat cu ajutorul unui
debitmetru inductiv.
Eliminarea namolului in exces din ingrosatorul de namol se va face in mod automat, cu ajutorul unei
sonde de suspensii.
Caracteristicile efluentul la iesirea din statia de epurare:
Calitatea apei uzate atinsa dupa epurare permite acesteia sa fie deversata intr-un emisar natural
conform normativelor in vigoare. Eficienta acestor statii de epurare este proiectata sa atinga valori de 90-
98 %, datorita tehnologiei cu biomasa in suspensie, recirculare si stabilizarea namolului. Daca valorile
incarcarilor (hidraulice si organice) ale apei uzate se incadreaza in valorile proiectate (valorile parametrilor
caractersitici apelor uzate menajere din NTPA 002) , parametrii apei epurate sunt:
CBO5 = 25 mg/l
CCOCr = 125 mg/l
Suspensii= 60 mg/l
Parametrii la iesirea din statia de epurare : conf. NTPA 001

38
RECEPTORUL APELOR EPURATE EVACUATE
Deversarea apelor de la statia de epurare in paraul Cainelui se va face gravitational printr-o

conducta PEHD (De=315mm, L=70m) amplasata ingropat sub adancimea de inghet 0,90m. Gura de
deversare din gabioane va fi amenajata pe o lungime de 8m.
Coordonatele STEREO 70 ale gurii de deversare: X= 519119,794 - Y= 286699,990
Instalatia de evacuare va fi prevazuta cu clapeta de sens.
Alimentare cu energie electrica
Puteri instalate si puteri absorbite :
nr. crt. Statia de epurare Puteri instalate ( Kw ) Puteri absorbite( Kw )
0 1 2 3
1 Calinesti 40 28
2 TOTAL 40 28
Cosϕ = 0,75 ; U = 400 V / - 50 Hz

230 V
Solutii de alimentare cu energie electrica :
• Statie de epurare Calinesti
Statia de epurare se va alimenta cu energie electrica dintr-un post de transformare aerian (PTA)
existent care, actualmente, are incarcarea "zero". Se propune revizuirea tehnica si inlocuirea
transformatorului de 250 KVA, cu transformator nou de 63 KVA - 20 / 0,4 Kv .Se propune executia unei
LEA j.t. in lungime de 280 m lungime intre PTA si TG consumatori.Iluminatul interior al incintei SE se
realizeaza prin intermediul unor stilpi de iluminat echipati cu corpuri de iluminat, tip lampadar.
In caz de avarie cu energia electrisa s-a prevazut un generator de curent trifazic de 30 kW
Amenajare incinta
S-au prevazut lucrari de sistematizare pe verticala, prin care s-a realizat o platforma
generala in jurul obiectelor tehnologice pentru evacuarea apelor pluviale din incinta.
39
Au fost prevazute drumuri de acces la statiile de epurare , necesare pentru a asigura

interventia utilajelor si personaluluide exploatare.
Impreimuire
Statia de epurare s-a prevazut a fi imprejmuita cu panouri din sarma pe stalpi din teava si cu
poarta de acces, dimensiunile in plan fiind de 29,00 x 28,40 m.Suprafata incintei imprejmuite este de
824 mp si a rezultat dupa amplasarea obiectelor din cadrul SE.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii
Proiectant S.C. Consult N.G. impex S.R.L.
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielilor necesare realizarii obiectivului 0001 : Instalatie de canalizare menajera in com.
Calinesti , judetul Teleorman
Valoare
Valoare (fără
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de TVA (inclusiv
Nr. crt. TVA)
cheltuieli TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00

1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00
Amenajarea pentru protecţia mediului şi
1.3 0,00 0,00 0,00
aducerea la starea iniţială
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0,00 0,00 0,00
Total capitol 1 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utililtăţilor necesare obiectivului
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare

2.1 99.767,57 18.955,84 118.723,41
obiectivului de investitii
Total capitol 2 99.767,57 18.955,84 118.723,41
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii 0,00 0,00 0,00

3.1.1. Studii de teren 0,00 0,00 0,00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0,00 0,00 0,00
40
3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00

Documentatii-suport si cheltuieli pentru
3.2 0,00 0,00 0,00
obtinerea de avize,acorduri si autorizatii
3.3 Expertiza tehnica 0,00 0,00 0,00
Certificarea performantei energetice si auditul
3.4 0,00 0,00 0,00
energetic al cladirilor
3.5 Proiectare 199.535,13 37.911,67 237.446,80
3.5.1. Tema de proiectare 0,00 0,00 0,00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00
Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare
3.5.3. 99.767,57 18.955,84 118.723,41
a lucrarilor de interventii si deviz general
Documentatii tehnice necesare in vederea
3.5.4. 19.953,51 3.791,17 23.744,68
obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor
Verificarea tehnica de calitate a proiectului
3.5.5. 13.302,34 2.527,44 15.829,78
tehnic si a detaliilor de executie
3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 66.511,71 12.637,22 79.148,93
3.6. Organizarea procedurilor de achizitie 19.953,51 3.791,17 23.744,68
3.7. Consultanta 66.511,72 12.637,23 79.148,95
Managementul de proiect pentru obiectivul de
3.7.1. 39.907,03 7.582,34 47.489,37
investitii
3.7.2. Auditul financiar 26.604,69 5.054,89 31.659,58
3.8. Asistenta tehnica 99.767,57 18.955,84 118.723,41
3.8.1. Asistenta tehnica din partea proiectantului 73.162,88 13.900,95 87.063,83
3.8.1.1. pe perioada de executie a lucrarilor 53.209,37 10.109,78 63.319,15
pentru participarea proiectantului la fazele
incluse in programul de control al lucrarilor de
3.8.1.2. 19.953,51 3.791,17 23.744,68
executie,avizat de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii
3.8.2. Dirigentie de santier 26.604,69 5.054,89 31.659,58
Total capitol 3 385.767,93 73.295,91 459.063,84
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 5.795.171,29 1.101.082,55 6.896.253,84
4.2 Montaj utilaj tehnologice si functionale 0,00 0,00 0,00
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale
4.3 856.000,00 162.640,00 1.018.640,00
care necesita montaj
4.4 care nu necesita montaj si echipamente de 0,00 0,00 0,00
transport
4.5 Dotări 0,00 0,00 0,00
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00
Total capitol 4 6.651.171,29 1.263.722,55 7.914.893,84
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 119.721,09 22.747,01 142.468,10

Lucrare de construcţii si instalatii aferente
5.1.1 93.116,40 17.692,12 110.808,52
organizarii de santier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 26.604,69 5.054,89 31.659,58
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 59.880,56 11.377,31 71.257,87
Comisioanele si dobanzile aferente creditului
5.2.1. 0,00 0,00 0,00
bancii finantatoare
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii
5.2.2. 14.970,14 2.844,33 17.814,47
lucrarilor de constructii 0,25%
41
Cota aferenta ISC pentru controlul statului in

5.2.3. amenajarea teritoriului,urbanism si pentru 14.970,14 2.844,33 17.814,47
autorizarea lucrarilor de constructii 0,25%
Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor -
5.2.4. 29.940,28 5.688,65 35.628,93
CSC 0,5%
Taxe pentru acorduri,avize conforme si
5.2.5. 0,00 0,00 0,00
autorizatia de construire/desfiintare
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 5% 332.558,56 63.186,13 395.744,69
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 7.890,00 1.499,10 9.389,10
Total capitol 5 520.050,21 98.809,54 618.859,75
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 6.651,17 1.263,72 7.914,89

6.2 Probe tehnologice şi teste 26.828,25 5.097,37 31.925,62
Total capitol 6 33.479,42 6.361,09 39.840,51
TOTAL GENERAL 7.690.236,42 1.461.144,92 9.151.381,34
Din care C + M(1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 5.988.055,26 1.137.730,50 7.125.785,76
In preturi la data de 9.02.2017 ; 1 euro = 4,4956

Valoare
Valoare
euro
euro(fără TVA(euro)
(inclusiv
TVA)
TVA)
TOTAL GENERAL 1.710.614,03 325.016,67 2.035.630,69
Din care C + M(1.2+1.3+1.4+2+4.1+4.2+5.1.1) 1.331.981,33 253.076,45 1.585.057,78
Data Octombrie 2017
Beneficiar Com. Calinesti
Intocmit S.C. Consult N.G. Impex S.R.L.
Devizul obiectului 1 . Cheltuieli pentru investitia de baza

Valoare
Valoare (fără
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de TVA (inclusiv
Nr. crt. TVA)
cheltuieli TVA)
lei lei lei
1 2 3 4 5
Cap.4 - Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1. Retea de canalizare 5.369.582,26 1.020.220,63 6.389.802,89
4.1.1. Statie de epurare 407.972,36 77.514,75 485.487,11
4.1.2. Rezistenta 0,00 0,00 0,00
4.1.3. Arhitectura 0,00 0,00 0,00
4.1.4. Instalatii electrice 17.616,67 3.347,17 20.963,84
TOTAL I - subcapitol 4.1. 5.795.171,29 1.101.082,55 6.896.253,84
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si
4.2. 0,00 0,00 0,00
functionale statie epurare
42
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si

4.2. 0,00 0,00 0,00
functionale
TOTAL II - subcapitol 4.2. 0,00 0,00 0,00
Utilaje si echipamente tehnologicesi functionale
4.3. 856.000,00 162.640,00 1.018.640,00
care necesita montaj statie epurare
4.3.1. care necesita montaj alimentare cu energie 0,00 0,00 0,00
electrica
4.4. care nu necesita montaj si echipamente de 0,00 0,00 0,00
transport
4.5. Dotari 0,00 0,00 0,00
4.6. Active necorporale 0,00 0,00 0,00
TOTAL III - subcapitol 4.3+4.4+4.5+4.6 856.000,00 162.640,00 1.018.640,00
Total deviz pe obiect (TOTAL I+TOTAL II+TOTAL III ) 6.651.171,29 1.263.722,55 7.914.893,84
Data Octombrie 2017
Beneficiar Com. Calinesti
Intocmit S.C. Consult N.G. Impex S.R.L.
a) costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitiii,cu luarea in considerare a

costurilor unor investitii similare,ori unor standarde de cost pentru investitii similare corelativ cu
caracteristicile tehnice si parametri obiectivului de investitii;
Total investitie inclusiv tva :9.151.381,34 lei

Total C+M : 7.125.785,76 lei
b) costuri estimative de operare pe durata normala de viata /de amortizare a investitiiei
publice;
Cheltuieli cu personalul + mentenanta: Dupa implementare exista costuri cu salariile in
valoare medie 48.000,00 lei/an
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după

caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea
43
performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii

ale căror
amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul
structural şi analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile,
potrivit legii.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
Graficul de realizare a investitiei Luna

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
Descriere activitate
A
A.1.1 Obţinerea terenului
A.1.2 Amenajarea terenului
A.1.3 Amenajarea pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială
A.1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
A.2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
A.3.1 Studii
A.3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize,acorduri si autorizatii
A.3.3 Expertiza tehnica
A.3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor
A.3.5 Proiectare
A.3.6. Organizarea procedurilor de achizitie
A.3.7. Consultanta
A.3.8. Asistenta tehnica
A.4.1 Construcţii şi instalaţii
A.4.2 Montaj utilaj tehnologice si functionale
A.4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesita montaj
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesita montaj si
A.4.4
echipamente de transport
A.5.1 Organizare de şantier
A.5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
A.5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
A.5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate
A.6.1 Pregătirea personalului de exploatare
A.6.2 Probe tehnologice şi teste
4.Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi
prezentarea scenariului de referinţă.
-Timp de implementare proiect: 36 luni;

-Perioada de referintă luată în calcul pentru analiza financiară: 15 ani (inclusiv perioada
implementării).
44
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbări climatice,ce pot afecta investiţia.
In derularea realizarii proiectului sunt prezentate riscuri identificate si masuri de abordare si reducere
a impactului:
Riscuri: Amplasarea echipamentelor în condiţii improprii
Strategie: Proiectarea eficientă a amplasării fiecărui echipament, respectiv dotare de specialitate.
Riscuri: Nerespectarea specificaţiilor tehnice ale construcţiei sau a celor din cadrul proiectului tehnic
Strategie: În cadrul procedurii de achiziţie vor fi cerute dovezi relevante pentru proiectant, pentru a
asigura ca munca acestuia va fi indeplinita la cele mai inalte nivele de calitate; Monitorizarea pe parcursul
implementării proiectului.
Riscuri: Amplasarea echipamentelor în condiţii improprii
Strategie: Proiectarea eficientă a amplasării fiecărui echipament, respectiv dotare de specialitate.
Riscuri: Nerespectarea specificaţiilor tehnice ale construcţiei sau a celor din cadrul proiectului tehnic.
Strategie: În cadrul procedurii de achiziţie vor fi cerute dovezi relevante pentru proiectant, pentru a
asigura ca munca acestuia va fi indeplinita la cele mai inalte nivele de calitate; Monitorizarea pe parcursul
implementării proiectului.
Riscuri: Intarzieri in derularea procesului de achizitie publica din cauza unor contestatii la caietele
de sarcini:
Strategie: Intocmirea documentatiei de achizitie cu ajutorul unui expert in achizitii publice din cadrul
Primariei, cu implicarea autoritatii contractante astfel incat sa nu existe motive de contestare a
documentatiei.
Riscuri: Schimbare buget - evoluţie schimb valutar, cost lucrări de constructie, cost echipamente sau
dotări
Strategie: Sustinerea diferentei financiare din bugetul propriu al beneficiarului.
Riscuri: Fluctuatii curs valutar, în special în detrimentul proiectului
Riscuri: Inflaţia
Riscuri: Aşteptări prea mari din partea factorilor de decizie - întârzierea acceptanţei, modificări
ulterioare ale specificaţiilor sau ale planificării
Strategie: Monitorizarea eficientă pe parcursul implementării
Riscuri: Fluctuaţii de personal datorită relocării
Strategie: Implicarea si motivarea personalului atât în perioada de implementare a proiectului, cât si
ulterior în perioada de operare a investitiei
Riscuri: Neasigurarea securităţii accesului şi a deplasărilor la montare
Strategie: Luarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea producerii accidentelor
Riscuri: Ploi, furtuni, alunecări de teren, cutremure
Strategie: În vederea reducerii impactului se vor lua măsuri încă din faza de proiectare și ulterior în
faza de implementare efectivă
Riscuri: Planificare greşită a resurselor, a timpului alocat, a planificării activităţilor
Strategie: Echipa de management din partea beneficiarului impreuna cu cea a consultantului va fi
alcătuită din personal instruit corespunzător, ce deţine o experienţă vastă în domeniu; Colaborarea cu
celelalte echipe (responsabile livrările echipam.) va fi asigurată la un nivel optim;
45
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;
In cadrul organizarii de santier sunt prevazute containere de birouri ,grupuri sanitare ,vestiare , paza
si protectie.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:

a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;
Satul nu dispune de sistem centralizat de canalizare menajera, evacuarea apelor uzate menajere se
face in sistem local sau sunt evacuate necontrolat la nivelul solului, intrand in contact cu panza freatica si
contribuind la poluarea solului si apelor subterane, ceea ce contravine legislatiei in vigoare pentru
protectia mediului.
Soluţia propusă privind canalizarea în sistem centralizat, va respecta standardele şi normativele
actuale, coroborate cu normativul de bază privind proiectarea şi executarea lucrărilor de canalizare a
localităţilor– NP133/2013.
Investitia este prevazuta atat in Strategia de dezvoltare durabila a comunei, in
Planul Urbanistic General cât şi în Planul de investitii. Acest obiectiv vizeaza imbunatatirea calitatii
vietii populatiei si dezvoltarea economica a zonei.
Un mare numar de locuitori ai comunei si-au exprimat dorinta de racordare a gospodariilor la reteaua
de canalizare, introducand instalatii sanitare interioare in locuinte.
Responsabilitatea implementarii proiectului revine comunei Calinesti, prin reprezentantul sau legal -
privind gestionarea, implementarea si punerea in functiune a investitiei - primarul comunei, care pe baza
acestui studiu de fezabilitate va intocmi o cerere de finantare pentru accesare de fonduri.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în
faza de operare;
In faza de realizare a investitiei ,,Instalatie de canalizare menajera in comuna Calinesti judetul
Teleorman’’s-a estimat forta de munca:
- 20 muncitori instalatii canalizare
- 2 inginer instalatii
- 1 diriginte de santier
- 1 tractorist
- 1 buldozerist
- 1 sef de santier
In faza de operare a investitiei ,,Instalatie de canalizare menajera in comuna Calinesti judetul

Teleorman’’s-a estimat forta de munca:
- 1 instalator apa canal

- 1 instalator electrician
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor

protejate, după caz;
46
In urma realizari retelei de canalizare in comuna Calinesti, judetul Teleorman vor rezulta anumite
deseuri.Deseuri care vor fii colectate in containere ,pubele care vor fii colectate de firme specializate pe
baza de contract .
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se

integrează,după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
Din studiul efectuat asupra locuitorilor comunei Calinesti jud. Teleorman rezulta o cerere de bunuri
si servicii privind reteaua de canalizare in comuna.Din aceasta cauza UAT Calinesti jud. Teleorman a dorit
implementarea proiectului de canalizare.
ANALIZA COST-BENEFICIU
IDENTIFICAREA INVESTIŢIEI ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR, INCLUSIV

SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINŢĂ
Investiţia de capital
Conform cu devizul general şi cu prezenta documentaţie, valoarea totală a cheltuielilor eligibile este
estimată la 8,658,893.86 lei, respectiv 9,151,381.34 lei reprezentând valoarea totală a investiţiei (inclusiv
TVA şi cheltuieli neeligibile).
Proiectul a fost realizat folosind un curs de 4.4956 lei/euro, curs BNR valabil la 09.02.2017 data la care a
fost realizat devizul.
Cheltuielile pentru investiţia de bază sunt delimitate după cum urmează:
Instalatie de canalizare menajera din comuna Călineṣti, judeţul Teleorman
Valoare ( inclusiv T.V.A. )

din care
TOTAL din Defalcarea
Nr. Denumirea capitolelor şi a subcapitolelor Valoare din fonduri finanțare pe surse de
crt. de cheltuieli (inclusiv T.V.A. de la bugetul de la finanțare
) de stat bugetul
local
LEI LEI LEI
1 2 3=4+5 4 5 6
Capitolul 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului. 0.00 0.00 0.00 buget local
1.2 Amenajarea terenului. 0.00 0.00 0.00 buget local
Amenajări pentru protecţia mediului și aducerea
1.3 0.00 0.00 0.00 buget local
la starea inițială
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0.00 0.00 0.00 buget local
TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00
Capitolul 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare buget de
2.1 118,723.41 118,723.41 0.00
obiectivului de investiție stat
47
TOTAL CAPITOL 2 118,723.41 118,723.41 0.00

Capitolul 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii 0.00 0.00 0.00 buget local
3.1.1. Studii de teren 0.00 0.00 0.00 buget local
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.00 buget local
3.1.3. Alte studii specifice 0.00 0.00 0.00 buget local
Documentatii suport și cheltuieli pentru obținerea 0.00
3.2. 0.00 0.00 buget local
de avize, acorduri și autorizații
3.3 Expertiza tehnica 0.00 0.00 0.00 buget local
Certificarea performantei energetice si auditul 0.00
3.4. 0.00 0.00 buget local
energetic al cladirilor
buget de
3.5. Proiectare 237,446.82 118,723.41 118,723.41 stat/buget
local
3.5.1. Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00 buget local
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00 buget local
Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a
3.5.3 118,723.41 0.00 118,723.41 buget local
lucrarilor de interventii si deviz general
Documentatii tehnice necesare in vederea buget de
3.5.4 23,744.68 23,744.68 0.00
obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor stat
Verificarea tehnica de calitate a proiectului buget de
3.5.5. 15,829.79 15,829.79 0.00
tehnic si a detaliilor de executie stat
buget de
3.5.6. Proiect tehnic si detalii de executie 79,148.94 79,148.94 0.00
stat
3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 23,744.68 0.00 23,744.68 buget local
3.7 Consultanta 79,148.94 0.00 79,148.94 buget local
Managementul de proiect pentru obiectivul de
3.7.1. 47,489.36 0.00 47,489.36 buget local
investitii
3.7.2 Auditul financiar 31,659.57 0.00 31,659.31 buget local
3.8 Asistenţă tehnică 118,723.41 0.00 118,723.41 buget local
3.8.1 Asistenţă tehnică din partea proiectantului 87,063.83 0.00 87,063.83 buget local
3.8.1.1 pe perioada de execuție a lucrarilor 0.00 buget local
63,319.15 63,319.15
pentru participarea proiectantului la fazele
incluse in programul de control al lucrarilor de
3.8.1.2 23,744.68 0.00 23,744.68 buget local
executie,avizat de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii
3.8.2. Dirigentie de santier 31,659.57 0.00 31,659.57 buget local
TOTAL CAPITOL 3 459,063.84 118723.41 340,340.43
Capitolul 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
buget de
4.1 Construcţii şi Instalaţii 6.896,253.84 6,896,253.84 0.00
stat
buget de
4.2 Montaj utilaje tehnologice 0.00 0.00 0.00
stat
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale buget de
4.3 1,018,640.00 1,018,640.00 0.00
care necesita montaj stat
buget de
4.4 care nu necesita montaj şi echipamente de 0.00 0.00 0.00
stat
transport
buget de
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00
stat
buget de
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
stat
TOTAL CAPITOL 4 7,914,893.84 7,914,893.84 0.00
48
Capitolul 5
Alte cheltuieli
buget de
5.1. Organizare de santier 142,468.09 110,808.51 31,659.57
stat
Lucrare de construcţii și instalații aferente buget de
5.1.1 110,808.51 110,808.51 0.00
organizarii de santier stat
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării șantierului 31,659.57 0.00 31,659.57 buget local
5.2 Comisioane, taxe, cote, costul creditului 71,257.86 0.00 71,257.86 buget local
Comisioanele și dobanzile aferente creditului
5.2.1. 0.00 0.00 0.00 buget local
bancii finantatoare
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii
5.2.2. 17,814.46 0.00 17,814.46 buget local
lucrarilor de constructii
Cota aferenta ISC pentru controlul statului in
5.2.3. amenajarea teritoriului,urbanism si pentru 17,814.46 0.00 17,814.46 buget local
autorizarea lucrarilor de constructii
Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor –
5.2.4. 35,628.93 0.00 35,628.93 buget local
CSC
Taxe pentru acorduri,avize conforme si
5.2.5. 0.00 0.00 0.00 buget local
autorizatia de construire/desfiintare
buget de
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 395,744.69 395,744.69 0.00
stat
5.4 Cheltuieli pentru informare și publicitate 9,389.10 0.00 9,389.10 buget local
TOTAL CAPITOL 5 618,859.74 506,553.20 112,306.53
Capitolul 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de exploatare. 7,914.90 0.00 7,914.90 buget local
6.2 Probe tehnologice și teste 31,925.62 0.00 31,925.62 buget local
TOTAL CAPITOL 6 39,840.52 39,840.52 buget local
TOTAL GENERAL 9,151,381.34 8,658,893.86 492,487.48

Din care C + M 7,125,785.76 7,125,785.76
TOTAL GENERAL din care:

buget de stat 8,658,893.86
buget local 492,487.48
Obiectivele investiţiei
Obiectivul principal al investiţiei este „Instalatie de canalizare menajera” în comuna Calinesti,
judeţul Teleorman, având în vedere, Programul privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea
drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate
la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr.
577/1997, precum si Hotararea Guvernului nr 907/2016 privind etapele de elaborare si conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri
publice
Obiectivul general PNDL vizează echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu toate dotările
tehnico-edilitare, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi
turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie, astfel încât pe termen mediu fiecare localitate
să atingă standardele prevăzute de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele:
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe
revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată); preîntâmpinarea producerii de noi
dezechilibre;
49
• îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile UE și de acces la instrumentele financiare de asistență

pentru țările membre (fonduri structurale și de coeziune);
• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interegionale,
interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile
legale și cu acordurile internaționale încheiate de România.
Obiectivul comun al acestor programe vizează dezvoltarea echilibrată a infrastructurii rezultând în
revitalizarea comunelor şi a satelor componente ale municipiilor şi oraşelor.
Perioada de referinţă
Durata de implementare a proiectului „Instalaţie de canalizare menajeră” este de 36 luni de la
semnarea contractului de finanţare.
Orizontul de analiză luat în considerare este de 15 ani.
ANALIZA OPŢIUNILOR
Analiza cost-beneficiu compară varianta zero (variantă fără investiţie), cu varianta maximă (fără
finanţare), respectiv cu varianta maximă (cu finanţare). Varianta maximă va include parametrii scenariului
tehnico-economic recomandat în cadrul studiului de fezabilitate:
- Varianta zero (variantă fără investiţie)
- Varianta maximă (varianta cu investiţie)
Implementarea proiectului va avea un impact important şi va contribui la atingerea următoarelor
obiective specifice: îmbunătăţirea calităţii igienei ṣi sănătăţii; dezvoltarea locală; reducerea poluării
mediului.
În varianta fără investiţie se evidenţiază următorii factori negativi: nu se asigură utilitatea în
deservirea tuturor locuitorilor localităţii, de a beneficia de canalizare menajera conform normativelor în
vigoare; nu se respectă cerinţele şi normele sanitare impuse pentru crearea zonelor cu locuinţe având reţele
interioare de canalizare; nu se asigură calitatea mediului, având ca efect periclitarea sănătăţii publice; nu se
asigură un standard de calitate corespunzător pentru evacuarea apelor menajere; se menţine situaţia cu
impact negativ asupra sănătăţii publice şi asupra mediului înconjurător; nu se amelioreaza condiţiile de
viaţă ale populaţiei, iar riscurile de îmbolnavire se menţin ridicate;
În cazul implementării variantei cu investiţie maximă se respectă prevederile strategiei de realizarea
a situaţiei sistemelor de canalizare menajera in mediul rural, iar calitatea vieţii se va ameliora prin reducerea
în mod semnificativ a riscurilor de apariţie a unor maladii ṣi afecţiuni ale sănătăţii în rândul populaţiei
localităţii. Astfel se asigură ṣi se respectă necesităţile funcţionării unei reţele moderne de canalizare, în
prezent ṣi în perspectiva, prin care localitatea va fi dotata cu un sistem modern prin care se asigura un circuit
fluent al evacuării apelor menajere, la capacitate corespunzătoare, ṣi se asigură atingerea ṣi menţinerea unor
parametri tehnico-economici optimali în exploatare.
Obiectivele proiectului pot fi atinse doar prin implementarea scenariului maxim, obţinându-se astfel
beneficii maxime la nivelul cetăţenilor, mediului de afaceri, altor instituţii şi administraţiei publice, precum
şi atingerea directivelor europene de administraţie publică.
Atât în cazul variantei mimine, cât şi în cazul celei maxime, implementarea proiectului nu este posibilă
fără finanţarea de la fondul de stat ṣi fonduri locale.
4.6 Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu
Analiza financiară are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrări si iesiri, structura
veniturilor (dacă este cazul) si a cheltuielilor necesare implementării proiectului dar si de-a lungul
perioadei previzionate în vederea determinării durabilitătii financiare si calculului principalilor indicatori
de performantă financiară.
Metodologia utilizată este analiza fluxului de numerar actualizat, care cuantifică diferenţa dintre veniturile
50
si cheltuielile generate de proiect pe durata de functionare, ajustată cu un factor de actualizare.

În vederea întocmirii analizei financiare, s-au avut în vedere următoarele elemente:
- Orizontul de timp;
- Determinarea costurilor totale;
- Veniturile generate de proiect;
- Valoarea reziduală a investiţiei;
- Corectia pentru inflatie;
- Determinarea ratei actualizării;
- Determinarea indicatorilor de performanta;
- Determinarea ratei cofinantării.
Perioada de referintă
-Timp de implementare proiect: 36 luni;
-Perioada de referintă luată în calcul pentru analiza financiară: 15 ani (inclusiv perioada implementării).
Rata financiară de actualizare
Rata de actualizare luata în calcul pentru analiza financiară: 5%
Rata co-finanţării
Rata co-finanţării reprezintă cota procentuală care definește cât din cheltuielile eligibile ale proiectului
sunt acoperite de finantarea Uniunii Europene.
Evolutia prezumată a tarifelor

Tarif 1mc apa uzata = 1,74lei, fara TVA
Tarif 1mc apa meteorica = 1,74lei, fara TVA
Analiza fluxurilor de numerar
Intrări de numerar
Estimându-se un debit zilnic de 380mc, valoarea medie a veniturilor anuale a fost calculată la
241,338.00 lei,
aplicându-se pentru anii următori o indexare cu rata inflaţiei (rata utilizată 3%).
Valoarea reziduală
- Întrucât după 15 ani, toate utilajele şi echipamentele tehnologice de specialitate achiziţionate sunt
amortizate, valoarea reziduală a acestora este evaluată prin revalorificarea acestora drept 10% din valoarea
iniţială (utilaje şi echipamentele tehnologice de specialitate).
Valoarea reziduală obtinută este de 793,275,69
Ieşiri de numerar
Cheltuielile cu investitia
Cheltuieli desfăsurate înaintea implementării efective a proiectului - contravaloarea acestora este
recuperată în cadrul primei rate de rambursare.
Valoare (lei)
Studii de teren 0.00
Proiectare şi inginerie 237,446.82
-Obtinerea de avize, acorduri, autorizatii 23,744.68
Cote legale 71,257.85

Total 308,704.67
51
În tabelul de mai jos se regăsesc costurile cu investiţia lei
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1.1 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00

1.2 Constructii si instalatii
0.00 3,761,593.00 3,134,660.84
1.3 Utilaje,echipamente tehnice

si functionale 0.00 539,280.00 479,360.00
1.4 Cheltuieli pentru asigurarea

utilitatilor necesare obiectivului 118,723.41 0.00 0.00
1.5.Cheltuieli cu organizarea
procedurilor de achizitie 23,744.68 0.00 0.00
1.6 Cheltuieli privind asistenta
tehnica 0.00 59,361.70 59,361.71
1.7.Cheltuieli cu managementul
de proiect pentru obiectivul de
investitii 47,489.36 0.00 0.00
1.8 Cheltuieli de audit 0.00 31,659.57 0.00

1.9 Cheltuieli de informare si
publicitate 9,389.10 0.00 0.00
1.10 Chelt.priv. pregatirea
personalului de exploatare 7,914.89 0.00 0.00
1.11 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 31,925.62
1.13 Total cheltuieli 207,261.44 4,787,638.96 3,705,308.17 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.14 Costul investitiei (A) 207,261.44 4,787,638.96 3,705,308.17
1.15 Variatii ale capitalului
de lucru (B) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.16 Valoarea reziduala -793275.69
1.17 Alte articole de investitii
(C) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.18 Costul total al investitilei
(A+B+C) 207,261.44 4,787,638.96 3,705,308.17 -793,275.69
52
Costurile de exploatare sunt următoarele:

- Cheltuieli cu personalul+mentenanta: Dupa implementare exista costuri cu salariile în valoare medie 48,000.00 lei/an
În tabelul de mai jos au fost previzionate cheltuielile generate de proiect, luând în considerare o perioadă de referinţă de 15 ani, inclusiv perioada investiţiei. Pe
baza costurilor totale de exploatare şi a veniturilor generate prin proiect, s-a calculat Venitul Net din Exploatare, ca diferenţă între veniturile din vânzări şi
costurile totale de exploatare.
Costuri si venituri din exploatare
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cheltuieli cu 0.00 0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
0,00
personalul
Cheltuieli cu
energia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0,00
electrica
Cheltuieli cu 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
utilitatile 0,00
Total
Cheltuieli 0.00
0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
din 0
exploatare
Vanzari 0,00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
Venit net din 0,00 0,00 0.00 193,338.00 200,578.14 208,035.48 215,716.55 223,628.05 231,776.89 240,170.19 248,815.30 257,719.76 266,891.35 276,338.09 286,068.23
exploatare
53
Pornind de la sumele alocate si distributia lor:
Procent (%)
Surse de finantare
Co-finanţare (din surse private) naţională 5.38%
PNDL 94.62%
Alocarea financiară 1.1 100,00%
Anul
Lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Co-finantare de
la bugetul de 237,446.82 4,755,979.39 3,664,871,90
stat
Total co-finantare
358,240.18 102,917.43 31,925.62
(din surse publice)
Grant UE
Total resurse financiare 595,687.00 4,858,896.82 3,696,797.52
Valoarea totală a resurselor financiare este de 8,658,893.86 lei, aceasta reprezentând valoarea asistenţei
financiare nerambursabile solicitată.
Indicatori de performanţă
Fluxul de numerar net cumulat are la bază următoarea formulă de calcul:

n
CF = ∑ (Vh - (C h + I h ))
i-1 , unde:
Vh total venituri anuale
Ch total cheltuieli anuale
Ih total investiţie anuală
CF an 1 = 0- (0 + 207,261.44) = - 207,261.44
CF an 2 = 0- (0 + 4,787,638.96) = - 4,787,638.96
CF an 3 = 0- (0 + 3,705,308.17) = - 3,705,308.17
CF an 15 = 334,068.23 - (48,000.00+ 6,137,200.77) = -5,851,132.54
Fluxul de numerar net cumulat este egal cu suma fluxurilor nete de numerar neactualizate.
Fluxul de numerar este un indicator ce exprimă câştigul sau pierderea pentru fiecare an luat în calcul.
Valoarea netă actualizata (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj economic al
54
proiectului. Evaluarea eficienţei economice a proiectelor pentru realizarea de obiective noi cu ajutorul
acestui indicator prezintă o serie de avantaje: sunt luate în considerare toate informaţiile relevante pentru
o oportunitate de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării
investiţiei, şi furnizează rezultate clare, uşor de interpretat.
n
VAN  ∑ CFi  ai
i1 , unde:
CFi = fluxurile de numerar nete anuale
1
a i ,
ai = 1ra i1
factor de actualizare, unde
ra =
rata de actualizare.
a = 1 / 1 + ra = 1 / 1+5% = 1: 1,05 = 0,9524
VAN = CF x a = -4,994,900.40 x 0,9524 = - 4,757,143.14

VAN an 15 = -5,851,132.54 x 0,505 = -2,954,821.93
Obţinerea unei valori VAN pozitive (VAN>0) are semnificaţia unei rate de rentabilitate a
proiectului de investiţii superioară ratei de actualizare utilizată, astfel încât să furnizeze o marjă
acoperitoare pentru riscurile induse de nesiguranţa estimărilor utilizate pentru determinarea fluxurilor de
numerar nete.
VAN negativă (VAN<0) induce o rentabilitate inferioară costului de oportunitate.
Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă rata de actualizare la care VAN este egală
cu 0 şi reprezintă rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect (o rata inferioara indicând
faptul că veniturile nu vor putea acoperi cheltuielile). Pentru a fi considerat sustenabil, proiectul trebuie
să prezinte o rată internă de rentabilitate mai mare decât rata de actualizare considerate.
Raportul beneficii/cost (B/C) este un indicator complementar al VAN, care vine să
demonstreze raportul între beneficiile aduse de sistem si costurile totale de operare, fiind determinat prin
evaluarea totalului pe intrări actualizate aferente cuantificării beneficiilor raportat la totalului de iesiri, de
asemenea actualizate si cumulate pe perioada luată în considerare;
Durata de Recuperare a Investiţiei Nominale (DRI) reprezintă numărul de ani necesar
fluxurilor viitoare neactualizate să acopere integral efortul investiţional;
Durata de Recuperare a Valorii Reale a Investiţiei Iniţiale (Payback Period) reprezintă
numărul de ani necesar fluxurilor viitoare actualizate să acopere integral efortul investiţional.
Performanta financiară
Proiectul îṣi propune îmbunătăţirea infrastructurii publice rurale prin realizarea
reţelei de canalizare în Comuna Calinesti, Jud. Teleorman.
Necesitatea acestui proiect este ţine cont de caracteristicile zonei, a situaţiei
infrastructurii publice, a nevoilor grupurilor ţintă, a îndeplinirii obiectivelor strategice ṣi se concretizează
în creṣterea atractivităţii zonei, creṣterea gradului de securitate ṣi confort.
Serviciul canalizare va genera venituri, prin taxarea gospodariilor conform
consumului inregistrat, pentru un tarif de 1.74 lei/mc.
Lucrările de operare ṣi mentenanţă vor fi suportate în totalitate de către Consiliul Local.
55
Calcularea Ratei Interne a Rentabilităţii Financiare a investiţiei
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Venituri 0.00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
Venituri totale 0.00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
Costuri de exploatare 0.00 0.00 0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
Costul total al
investitiei din
perioada de
implementare 207,261.44 4,787,638.96 3,705,308.17 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli totale 207,261.44 4,787,638.96 3,705,308.17 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
Flux de numerar
net -207,261.44 -4,787,638.96 -3,705,308.17 193,338.00 200,578.14 208,035.48 215,716.55 223,628.05 231,776.89 240,170.19 248,815.30 257,719.76 266,891.35 276,338.09 286,068.23
Flux de numerar
net cumulat -207,261.44 -4,994,900.40 -8,700,208.57 -8,506,870.57 -8,306,292.43 -8,098,256.95 -7,882,540.40 -7,658,912.35 -7,427,135.47 -7,186,965.27 -6,938,149.97 -6,680,430.22 -6,413,538.86 -6,137,200.77 -5,851,132.54
Rata interna a
Rentabilitatii
Financiare a #DIV/0
Investitiei
(RIRF/C)
0.9524 0.907 0.8639 0.8227 0.7835 0.7462 0.7107 0.6769 0.6446 0.6139 0.5847 0.5568 0.5303 0.505
rata actualizare 5%
Flux de numerar
net actualizat -207,261.44 -4,559,747.35 -3,360,714.51 167,024.70 165,015.64 162,995.80 160,967.69 158,932.45 156,889.77 154,813.71 152,747.71 150,688.74 148,605.10 146,542.09 144,464.46
Flux de numerar
net cumulat
actualizat -207,261.44 -4,757,143.14 -7,891,089.17 -7,349,085.49 -6,833,586.78 -6,344,984.32 -5,881,951.64 -5,443,189.01 -5,027,428.00 -4,632,717.81 -4,259,330.27 -3,906,047.55 -3,571,058.44 -3,254,557.57 -2,954,821.93
Venitul Net
ActualizatFinanciar
al Investitiei -2,954,821.93
56
Rata Internă a Rentabilităţii Financiare a Capitalului
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Venituri 0.00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
Valoarea reziduala 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 793,275.69
Venituri totale 0.00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 1,127,343.92
Costuri de
exploatare 0.00 0.00 0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
Co-finantarea de la
bugetul de stat 237,446.82 4,755,979.39 3,664,871.90 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli totale 237,446.82 4,755,979.39 3,664,871.90 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
Flux de numerar
net -237,446.82 -4,755,979.39 -3,664,871.90 193,338.00 200,578.14 208,035.48 215,716.55 223,628.05 231,776.89 240,170.19 248,815.30 257,719.76 266,891.35 276,338.09 745,275.69
Flux de numerar
net cumulat -237,446.82 -4,993,426.21 -8,658,298.11 -8,464,960.11 -8,264,381.97 -8,056,346.49 -7,840,629.94 -7,617,001.89 -7,385,225.01 -7,145,054.81 -6,896,239.51 -6,638,519.76 -6,371,628.40 -6,095,290.31 -5,350,014.62
Rata interna a
Rentabilitatii
Financiare a
#DIV/0
Investitiei
(RIRF/C)
rata de
0.9524 0.907 0.8639 0.8227 0.7835 0.7462 0.7107 0.6769 0.6446 0.6139 0.5847 0.5568 0.5303 0.505
actualizare 5%
Flux de numerar
net actualizat -237,446.82 -4,529,594.77 -3,324,038.81 167,024.70 165,015.64 162,995.80 160,967.69 158,932.45 156,889.77 154,813.71 152,747.71 150,688.74 148,605.10 146,542.09 376,364.22
Flux de numerar
net cumulat
actualizat
-237,446.82 -4,755,739.12 -7,853,076.39 -7,312,879.04 -6,799,107.05 -6,312,147.47 -5,850,678.06 -5,413,403.24 -4,999,058.81 -4,605,702.33 -4,233,601.44 -3,881,542.50 -3,547,722.70 -3,232,332.45 -2,701,757.38
Venitul Net
Actualizat
-2,701,757.38
Financiar al
Investitiei
57
În urma analizei financiare se pot trage următoarele concluzii:

- Valoarea actualizată netă = -2,954,824.93 < 0 implicit valoare ratei interne de rentabilitate
financiară a investiţiei este negativă;
- Rata interna de rentabilitate financiara = #DIV/0 - nu poate fi calculate deoarece valorile
luate in calcul sunt negative, rezultand o rata < 5%, deci proiectul nu se poate sustine din
surse proprii, necesitand finantare externa.
- Raportul beneficii/cost generat de investitie este subunitar ;
- Durata de recuperare a investitiei si durata de recuperare a valorii reale a investiţiei iniţiale
nu sunt relevante întrucât veniturile realizate dupa implementarea proiect nu reusesc să genereze fluxuri
cumulate nete pozitive în perioada analizată.
În ceea ce priveṣte ratele de rentabilitate ale capitalului :

- Valoarea actualizată netă a capitalului = -2,701,757.38< 0 Valoarea este negativă, arătând că
proiectul nu este fezabil din punct de vedere financiar, necesitând finanţare din fonduri externe;
- Rata interna de rentabilitate financiara = #DIV/0 - nu poate fi calculată deoarece valorile
luate în calcul sunt negative, rezultând o rată < 5%, deci proiectul nu se poate susţine din
surse proprii, necesitâad finanţare externă.
- Raport beneficii/cost este subunitar.
Pentru ca un proiect să necesite intervenţie financiară din partea fondurilor publice, VAN a
investiţiei trebuie să fie negativă, iar RIRF a investiţiei mai mică decât rata de actualizare (5%). Valorile
calculate pentru indicatorii financiari ai acestei investiţii se conformează acestor reguli, ceea ce înseamnă
că proiectul are nevoie de finanţare publică pentru a putea fi implementat.
Evoluţia mai puţin favorabilă din punct de vedere financiar este compensată de o evoluţie favorabilă
din punct de vedere socio-economic, impactul socio-economic fiind cel urmărit în special pentru astfel de
proiecte ce au ca utilizator final publicul larg.
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea

actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu
Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contributie pozitivă netă pentru
societate si, în consecintă, merită să fie cofinantat din fonduri ale UE. În practică, aceasta înseamnă:
1. Valoarea economică netă actualizată (VNAE) trebuie să fie pozitivă;
2. Rata de rentabilitate economică (RIRE) trebuie să fie superioară ratei de actualizare
economice (5,5% recomandat pentru Romania);
3. Raportul beneficii/cost trebuie să fie supraunitar.
Obiectul investiţiei fiind de utilitate publică, beneficiile rezultate în urma implementării

proiectului sunt de natură monetara ( prin taxarea gospodariilor pentru serviciul de canalizare) si de
natura nonmonetara, legate de îmbunătaţirea condiţiilor de trai, neputând fi cuantificate.
Calculul valorii economice nete actualizate, a ratei de rentabilitate economica si raportul beneficii
/cost se bazeaza pe fluxuri de numerar negative, dupa cum reiese din tabele urmatoare.
În cadrul scenariului de implementare a proiectului de investiţie, se vor identifica şi aprecia toate

elementele din perspectiva ipotezelor luate în considerare:
- orizontul de timp pentru implementare nu va depăşi 36 luni;
- rata de actualizare luată în calcul este de 5.5% pentru analiza economică;
În continuare este prezentată performanta din punct de vedere economic a proiectului, împreună cu
calculul RIRE, VNAE, respectiv a fluxurilor de numerar cumulate.
58
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cheltuieli cu 0.00 0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
0,00
personalul
Cheltuieli cu
energia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
0,00
electrica
Cheltuieli cu 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
utilitatile 0,00
Total
Cheltuieli 0.00
0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
din 0
exploatare
Vanzari 0,00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
Venit net din 0,00 0,00 0.00 193,338.00 200,578.14 208,035.48 215,716.55 223,628.05 231,776.89 240,170.19 248,815.30 257,719.76 266,891.35 276,338.09 286,068.23
exploatare
59
Anul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Beneficii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
externe
Total 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
beneficii
externe
Vânzari 0.00 0,00 0,00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
Venituri 0.00 0.00 0.00 241,338.00 248,578.14 256,035.48 263,716.55 271,628.05 279,776.89 288,170.19 296,815.30 305,719.76 314,891.35 324,338.09 334,068.23
totale
Costuri 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
externe
Total 0.00 0.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
costuri de
exploatare
Total 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
costuri
investitii 595,687.00 4,858,896.82 3,696,797.52
Cheltuieli 595,687.00 4,858,896.82 3,696,797.52 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00 48,000.00
totale
Flux de -595,687.00 -4,858,896.82 -3,696,797.52 193,338.00 200,578.14 208,035.48 215,716.55 223,628.05 231,776.89 240,170.19 248,815.30 257,719.76 266,891.35 276,338.09 286,068.23
numerar
net
Flux de -595,687.00 -5,454,583.82 -9,151,381.34 -8,958,043.34 -8,757,465.20 -8,549,429.72 -8,333,713.17 -8,110,085.12 -7,878,308.24 -7,638,138.04 -7,389,322.74 -7,131,602.99 -6,864,711.63 -6,588,373.54 -6,302,305.31
numerar
net
cumulate
Rata #DIV/0
interna a
rentabilit
atii
economice
rata de 0.9479 0.8985 0.8516 0.8072 0.7651 0.7252 0.6874 0.6516 0.6176 0.5854 0.5549 0.526 0.4986 0.4726
actualizar
e 5,5%
Flux de -595,687.00 -4,605,748.30 -3,321,572.57 164,646.64 161,906.67 159,167.95 156,437.64 153,721.92 151,025.82 148,329.11 145,656.48 143,008.69 140,384.85 137,782.17 135,195.85
numerar
net
actualizat
Flux de -595,687.00 -5,170,400.00 -8,222,516.13 -7,628,669.71 -7,069,025.91 -6,541,168.68 -6,043,608.79 -5,574,872.51 -5,133,505.65 -4,717,314.05 -4,325,709.53 -3,957,326.50 -3,610,838.32 -3,284,963.05 -2,978,469.49
numerar
net
actualizat
cumulate
Valoarea
actuala
neta
economic
aa
investitiei -2,978,469.49
Raport
beneficii/
cost
60
- Valoarea netă actualizată economică: - 2,978,469.49 lei
4.8. Analiza de senzitivitate
În vederea implementării şi operării eficiente a proiectului trebuie identificaţi principalii factori de

risc care pot antrena modificări în obţinerea rezultatelor estimate iniţial, datorită influenţei
schimbărilor care pot avea loc în mediul tehnic, economic şi social, intern şi extern. De aici rezultă
necesitatea analizei sensibilităţii variantelor studiate faţă de schimbările probabile precum şi
coeficientul de risc sub influenţa factorilor ce nu au putut fi luaţi în considerare în mod explicit.
Factorii de risc identificaţi presupun:

- Variaţie costuri investitiei din prisma fluctuatiilor cursului Euro, al inflaţiei, precum ṣi al
avansului tehnologic accentuat în cadrul domeniului proiectului:
o creşterea acestui indicator este considerată un risc, în timp ce diminuarea sa reprezintă o
oportunitate. Reducerea acestui risc poate fi realizată prin previzionarea corectă a fluctuaţiilor.
- Variaţie cheltuieli cu personalul propriu din cadrul serviciilor subordonate Primăriei
Călineṣti:
oportunitate. Reducerea acestui risc se realizează prin previzionarea corectă a acestor costuri.
- Variaţie cheltuieli cu energie electrică si utilitati care sunt strâns corelate cu asigurarea
corespunzătoare a serviciilor:
oportunitate. Acest risc poate fi redus în cadrul etapei de achiziţie, prin definirea si monitorizarea
corespunzătoare a cheltuielilor.
4.9. Analiza de risc
Analiza riscurilor din perioada implementării sistemului
Conceptul de management al riscului

Managementul riscului este un proces sistematic şi iterativ pentru optimizarea resurselor şi
minimizarea impactului în urma producerii unui risc.
Managementul riscului ajuta la includerea aspectelor de tratare a riscului în practicile de
management şi la luarea deciziilor pe parcursul întregii perioade de implementare şi operare a
sistemului. Managementul riscului poate să contribuie la maximizarea rezultatelor globale, dacă este
desfăşurat într-o maniera integrată, în domenii precum:
- achiziţie, testare, operare, mentenanţă şi casare, împreună cu interfeţele acestora;
- controlarea consecinţelor riscurilor;
- management, costuri, planificare.
Procesul de management al riscului

În cadrul procesului de management al riscului, tot spectrul de riscuri este analizat şi evaluat.
Evenimentele nedorite trebuie să fie analizate şi evaluate din punct de vedere al severităţii şi al
probabilităţii de apariţie.
Implementarea managementului riscului

Managementul riscului necesită implicarea tuturor factorilor responsabili din cadrul Primăriei
61
Comunei Călineṣti, Jud. Teleorman şi stabilirea de linii clare de responsabilităţi.

Managementul riscului este un proces continuu, iterativ, care constituie o parte integrantă a
activităţii normale de implementare a proiectului.
Analiza şi evaluarea riscurilor

În vederea realizării acestei analize, trebuie stabilită o probabilitate realistă de apariţie pentru fiecare
risc identificat. Probabilitatea de apariţie şi impactul potenţial al riscurilor individuale, au fost
estimate conform tabelelor următoare.
În funcţie de cei doi factori estimaţi se calculează indexul de risc, după graficul:
Probabilitate
Impact 1 2 3 4 5
5 MARE MARE CRITIC CRITIC CRITIC
4 MODERAT MARE MARE CRITIC CRITIC

3 MINOR MODERAT MARE CRITIC CRITIC
2 MINOR MINOR MODERAT MARE CRITIC
1 MINOR MINOR MARE MARE
MODERAT
Tratarea riscurilor
Pe baza indexului de risc, riscurile sunt clasificate în diferite categorii conform tabelului următor:
Tip de risc Descrierea riscului
CRITIC Impactul riscului aduce consecinţe mari asupra implementării proiectului

MARE Impactul este mare iar consecinţele semnificative
MINOR Impactul Impactul şi consecinţele probabile ale riscului sunt scăzute

riscului este mediu iar
consecinţele sunt
probabile
MODERAT
Coeficient probabilitate de apariţie
1 Rar – probabilitate de apariţie numai în cazuri excepţionale – <10%

Probabilitate mica – probabilitate de apariţie numai în cazuri excepţionale – 10-30%
2
3 Posibil – probabilitate de apariţie la un moment dat – 30-50%
4 Probabil – probabilitate de apariţie în majoritatea cazurilor – 50-90%
5 Sigur – aşteptat în majoritatea cazurilor – >90%
Coeficient impact
1 Nesemnificativ
2 Minor
3 Moderat
4 Major
5 Semnificativ
5
62
În tabelul de mai jos sunt prezentate riscurile identificate, împreună cu strategiile de abordare şi cu
măsurile de reducere a impactului:
Probabilitate
Nr. Riscuri Risc Impact Index risc Strategie Măsuri
Crt. Risc
Riscuri de design
Proiectarea eficientă a
Amplasarea amplasării fiecărui
echipamentelor în MODERAT Reducerea riscului echipament, respectiv
1 condiţii improprii 2 3 dotare de specialitate
În cadrul procedurii de
achiziţie vor fi cerute
dovezi relevante pentru
proiectant, pentru a
asigura ca munca
Nerespectarea acestuia va fi indeplinita
specificaţiilor tehnice ale MODERA T Reducerea riscului la cele mai inalte nivele
2 construcţiei sau a celor din 2 3 de calitate; Monitorizarea
cadrul proiectului tehnic pe parcursul
implementării proiectului
Risc la achiziţia de echipamente

Intocmirea documentatiei
de achizitie cu ajutorul
unui expert in achizitii
publice din cadrul
Intarzieri in derularea Primariei, cu implicarea
procesului de achizitie publica autoritatii contractante
1 din cauza unor contestatii la 2 5 CRITIC Acceptarea riscului astfel incat sa nu existe
caietele de sarcini: motive de contestare a
documentatiei.
Riscuri financiare și economice

Schimbare buget - evoluţie
schimb valutar, cost lucrări de Sustinerea diferentei
constructie, cost echipamente financiare din bugetul
1 2 4 MARE Acceptarea riscului
sau dotări propriu al beneficiarului.
Sustinerea diferentei
Fluctuatii curs valutar, în Acceptarea riscului financiare din bugetul
2 special în detrimentul 2 3 MODERAT propriu al beneficiarului.
proiectului
Sustinerea diferentei
Acceptarea riscului financiare din bugetul
3 Inflaţia 2 3 MODERAT propriu al beneficiarului.
Risc administrativ/legislative
63
Aşteptări prea mari din partea

factorilor de decizie - Monitorizarea
întârzierea acceptanţei, Reducerea riscului eficientă pe
1 modificări ulterioare ale 2 4 MARE parcursul
specificaţiilor sau ale implementării
planificării
Schimbări legislative precum

indisponibilitate fonduri,
2 schimbări legislative în 2 5 CRITIC Acceptarea riscului
domeniul construcţiilor
Lipsa sustinerii proiectului

3 din partea conducerii 2 4 MARE Acceptarea riscului
Primăriei Călineṣti
4 Schimbări organizare internă 2 4 MARE Acceptarea riscului
Schimbarea
5 priorităţilor/strategiilor 2 5 CRITIC Acceptarea riscului
Primăriei de alocare a
bugetului/fondurilor
Risc de personal
Implicarea si motivarea
personalului atât în
Fluctuaţii de personal datorită Reducerea riscului perioada de
relocării implementare a
1 2 4 MARE proiectului, cât si
ulterior în perioada de
operare a investitiei
2 Creşterea costurilor 1 3 MODERAT Acceptarea riscului

salariale
Riscuri fizice
Neasigurarea securităţii
1 accesului şi a deplasărilor la 2 2 MINOR Reducerea riscului Luarea tuturor
montare măsurilor necesare
pentru evitarea
producerii accidentelor
Nepurtarea de către personalul
2 firmei implementatoare de 2 2 MINOR Reducerea riscului
echipam.corespunzator
Riscuri de implementare
Inspectii consecutive
Modificari ale si masuri de
1 2 3 Reducerea riscului
configuratiilor din teren MODERAT stabilizare
Nefolosirea materialelor Monitorizarea

si echipamentelor Reducerea riscului eficientă si în
2 specifice 2 3 MINOR detaliu pe parcursul
corespunzatoare implementării
Procese de
3 Nerespectarea 1 3 MINOR Reducerea riscului receptie cu
cantităţilor verificare
amanuntita
64
Datorita garantiei
echipamentelor livrate,
Defectare echipamente Transferul riscului acestea vor fi inlocuite
4 livrate 1 2 MINOR in timpul predefinit in
contractele de tip SLA
Echipa de monitorizare a
proiectului va fi alcătuită
din personal instruit
Nerespectarea detaliilor de Reducerea riscului corespunzător, ce deţine o
5 execuţie din proiect; 1 3 MODERAT experienţă vastă în
domeniu;
In functie de context se
Intârzierea, depăşirea pot asigna persoane
6 termenului de punere în 2 2 MINOR Reducerea riscului suplimentare la nivelul
funcţiune. Primăriei
Risc natural (hazarde naturale)

În vederea reducerii
Acceptarea riscului impactului se vor lua
măsuri încă din faza de
Ploi, furtuni, alunecări de proiectare și ulterior în
1 teren, cutremure 1 4 MARE faza de implementare
efectivă
Riscuri management proiect

Echipa de management din
partea beneficiarului impreuna
cu cea a consultantului va fi
alcătuită din personal instruit
Planificare greşită a corespunzător, ce deţine o
1 resurselor, a timpului 2 4 MARE Reducerea experienţă vastă în domeniu;
alocat, a planificării riscului Colaborarea cu celelalte
activităţilor echipe (responsabile livrările
echipam.) va fi asigurată la un
nivel optim;

partea beneficiarului va fi
Supraîncărcarea echipei 2 4 MARE Reducerea corespunzător, ce deţine o
2 responsabile cu riscului experienţă vastă în domeniu;
managementul proiectului Încărcarea va fi permanent
monitorizată pentru a putea
actiona din timp cu
suplimentări, dacă acest lucru
este necesar;
Colaborarea cu echipele
responsabile cu
implementarea, respectiv
3 Lipsa de coordonare / 2 3 Reducerea livrările de echipamente va fi
comunicare MODERAT riscului asigurată la un nivel optim
Neatigerea Mediatizarea
obiectivelor de Reducerea corespunzatoare a proiectului
4 2 2 MINOR
mediatizare riscului
65

partea beneficiarului va fi
corespunzător, ce deţine o
5 Deficienţa de comunicare experienţă vastă în domeniu;
între consultant, echipa de Reducerea Încărcarea va fi permanent
proiect şi echipa de 2 4 MARE riscului monitorizată pentru a putea
implementare, lipsa de acIiona din timp cu
documente transmise in suplimentări, dacă acest lucru
timp util este necesar; Se vor organiza
intalniri saptamanale intre
echipa de proiect din partea
Beneficiarului si cea a
Consultantului
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1.Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic,

economic, financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor
Sistemul de canalizare propus pentru preluarea apelor uzate menajere provenite de la

consumatorii din comuna Calinesti, Jud. Teleorman, este de tip divizor, si anume, preia numai apele
uzate menajere ce corespund incarcarilor impuse de NTPA 002/2005, apele meteorice putand fi
evacuate direct in mediul natural fara epurare (exceptand cazurile in care apele de ploaie spala
suprafete impurificate cu produse petroliere, diverse minereuri, substante nocive, etc.).
Reteaua de canalizare este compusa din conducta tip PVC Dn=250x7,5 mm,
L=11.259,0 m, PVC Dn=160x4,7 mm, L=3.245,0 m ,conducta PE Dn=40x2,4 mm, L= 52.9,0 m si
conducta PE Dn=90x5,4 mm, L=218,6 m,conducta PE Dn=63x3,8 mm, L= 37,6 m a fost propusa
pentru consumatorii care se vor bransa in momentul realizarii acestor tronsoane de colectare. Altfel
pe traseul retelei de canalizare s-au prevazut 256 camine de canalizare , 659 camine de racord, 5
camine echipate cu statie de pompare ,epurarea apelor uzate proiectantul a propus realizarea unei
statii de epurare mecano-biologica containerizata (Quz zi max= 300 mc/zi), cu un sistem modular
de epurare mecano-biologica compus din 2 module de epurare mecano-biologica, dimensionata
pentru 1743 locuitori echivalenti, amplasata la aproximativ 70 m de malul stang al paraului
Cainelui.
Statia de epurare va asigura epurarea apelor uzate menajere colectate din satul Calinesti.
Scenariul 1 - Înființarea reţelei de apă uzată folosind conducte din beton.
Ca avantaje, tuburile din beton nu sunt inflamabile şi se pretează pentru canalizări unde pot
apărea acumulări de gaze accidentale. Rigiditatea sistemelor de canalizare formate din tuburi de
beton se bazează In proporţie de 85% pe rigiditatea proprie a tuburilor şi doar In proporţie de 15%
pe rigiditatea solului, spre deosebire de tuburile din PVC, a căror flexibilitate impune lucrări mai
ample de compactare a solului.
Dezavantajele tuburilor din beton constau In dificultatea asigurării unei pante
corespunzătoare, etanşeitatea defectuoasă a reţelei la imbinări (ceea ce permite exfiltrarea apelor de
canalizare In sol sau infiltrarea apelor subterane In reţeaua de canalizare).Folosirea conductelor
prefabricate din beton pentru realizarea reţelei de canalizare ar însemna costuri de procurare şi
montaj foarte mari datorită gabaritului acestora.
66
Pentru pozarea conductelor in tranşee ar fi nevoie de troliu, deoarece greutatea acestora nu

permite manevrarea doar cu forţa umană. De asemenea, conductele de beton prezintă o rugozitate
mai mare In comparaţie cu conductele din PVC.
În cazul deteriorării acestora in timp prin apariţia unor fisuri Inlocuirea său repararea ar fi
greoaie şi ar necesita costuri mari suportate de administratorul reţelei, iar pentru efectuarea probei
de etanşeitate este necesar un timp mai îndelungat.
Scenariul 2 - Înființarea reţelei de canalizare pluvială folosind conducte din PVC-KG şi

PAFSIN
Realizarea reţelei de canalizare din conductele din PVC- K G şi PAFSIN, reprezintă
alternativa conductelor de beton acestea fiind recomandate pentru reţelele de canalizare de mici
dimensiuni datorită costului redus de procurare şi montare.
Pentru diametrii conductelor de Dn 160 Dn 500 se vor folosi conducte din material de PVC-
KG, iar pentru diametre mai mari de Dn 500, respectiv Dn 630 (Dn 600) şi Dn 800, conductele se
vor folosi din material de PAFSIN (poliester armat cu fibre de sticlă).
Conductele se livrează sub forma unor tuburi de diferite dimensiuni, intre 1m şi 6m, ce se pot
adapta uşor nevoilor de pe amplasament. Conductele de canalizare Impreună cu garniturile de
etanşare rezista bine la acţiunea substanţelor aflate In apele uzate, menajere şi freatice. Rădăcinile
nu pot pătrunde prin conducte sau prin Imbinări, neavând loc nici infiltraţii ale apei subterane In
reţeaua de canalizare pluviala.Substanţele solide In apele reziduale produc o uzură mai mică asupra
conductelor PVC decât asupra conductelor de beton.
Datorită peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mică, capacitatea de transport este
mai mare şi nu au loc depuneri pe peretele conductei.
Pozarea acestora nu necesită intervenţii cu utilaje grele, iar lăţimea şanţului este mai mică
rezultând mai puţin material pentru excavare, patul de pozare şi pentru compactare. În cazul unor
defecţiuni apărute
In perioada de exploatare conductele din PVC se pot Inlocui sau repara foarte uşor şi la
costuri reduse.
La conductele de PAFSIN ţevile sunt confecţionate din material nonmetalic ca şi ţevile de
PVC şi sunt rezistente la coroziune chimică. Ca beneficii mai avem următoarele:
- greutate mică in comparaţie cu conductele de fontă ductilă şi cu conductele de
beton, având costuri reduse de transport;
- termen redus de instalare, nu poluează solul subteran;
- permite etanşeri pe porţiuni pentru teste;
- rezistenţă in exploatare la montaj subteran de diferite adâncimi;
- soluţii variate de racord şi imbinare;
- nu necesită protecţie catodică iar proprietăţile hidraulice rămân constante in timp.
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)
Scenariul recomandat și avantajele acestuia

Din punct de vedere tehnic ambele soluţii sunt viabile.
Luând in considerare cele prezentate mai sus, vom alege scenariul doi, cu Inființarea reţelei de
alimentare cu apă din polietilena de Inaltă densitate şi a reţelei de apă zată din PVC- KG pentru
diametre mici şi PAFSIN pentru diametre mari deoarece costurile de realizare sunt mult mai
scăzute iar timpul de execuţie mai rapid.
67
Prin soluţia aleasa (Soluţia 2) se oferă o soluţie viabilă printr-o investiţie la standarde
europene in ceea ce priveşte calitatea lucrărilor ce vor fi executate.
Volumele de lucrări ale celor 2 soluţii, in principal in ceea ce priveşte tipul conductelor in
cazul soluţiei 2 fac o diferenţa de cost semnificativa intre ele, soluţia 2 având valoarea de execuţie
mai mică decât prima.
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a) obţinerea si amenajarea terenului;
Terenul este in proprietatea comunei Calinesti jud.Teleorman
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
Utilitatile necesare functionarii obiectivului au fost stabilite in organizarea de santier.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,

tehnic, funcţional arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază,
corelată cu nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-
economici propuşi;
Solutia tehnica a fost aleasa in urma unor dezbateri intre proiectant si reprezentantii
comunitatii din comuna Calinesti jud.Teleorman .
e) probe tehnologice şi teste.
Probele vor fii executate dupa terminarea lucrarilor
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în

lei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în
conformitate cu devizul general;
Valoarea totală a investiţiei este de 9.151.381,34 mii lei inclusiv TVA 19%;
Valoarea C+M a investiţiei este de 7.125.785.76 mii lei inclusiv TVA 19%.
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi

fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi,
în conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;
- Retea de canalizare gravitationala din tuburi pvc cu lungimea de 11,500 m, 5 statii de

pompare ape, 1 statie de epurare mecanobiologica vuz zi max 380 mc/zi, 256 camine de
canalizare, 659 camine de racord, 5 camine echipate cu statie de pompare
68
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Fluxul de numerar net cumulat are la bază următoarea formulă de calcul:

n
CF = ∑ (Vh - (C h + I h ))
i-1 , unde:
Vh = total venituri anuale
Ch = total cheltuieli anuale
Ih =total investiţie anuală
CF an 1 = 0- (0 + 207,261.44) = - 207,261.44
CF an 2 = 0- (0 + 4,787,638.96) = - 4,787,638.96
CF an 3 = 0- (0 + 3,705,308.17) = - 3,705,308.17
CF an 15 = 334,068.23 - (48,000.00+ 6,137,200.77) = -5,851,132.54
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în

funcţie de specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
Analiza financiară are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrări si iesiri,
structura veniturilor (dacă este cazul) si a cheltuielilor necesare implementării proiectului dar si
de-a lungul perioadei previzionate în vederea determinării durabilitătii financiare si calculului
principalilor indicatori de performantă financiară.
Metodologia utilizată este analiza fluxului de numerar actualizat, care cuantifică diferenţa
dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata de functionare, ajustată cu un factor
de actualizare.
În vederea întocmirii analizei financiare, s-au avut în vedere următoarele elemente:
- Orizontul de timp;
- Determinarea costurilor totale;
- Veniturile generate de proiect;
- Valoarea reziduală a investiţiei;
- Corectia pentru inflatie;
- Determinarea ratei actualizării;
- Determinarea indicatorilor de performanta;
- Determinarea ratei cofinantării.
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
Durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în 36 luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice

funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
În scopul elaborării Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului s-au realizat următoarele :
- vizite în teren ;
- consultarea proiectului de investiţie ;
- consultarea studiilor de specialitate puse la dispoziţie de către beneficiar
- consultarea literaturii de specialitate ;
- consultarea actelor de reglementare deţinute de către beneficiar.
69
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei

financiare şi economice:fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul
local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte
surse legal constituite.
Sursele de finantare sunt alocate de la bugetul local si bugetul de stat.
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme
Anexate in cadrul studiului de fezabilitate.
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construir

Anexat in cadrul studiului de fezabilitate.
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de

diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de
investiţii şi care pot condiţiona soluţiile tehnice
7.Implementarea investiţiei
7.1.Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
Obiectivul de investitie se afla amplasat in Romania, judetul Teleorman, comuna Calinesti.

70
judeţene DJ 612 şi DJ 703. Administrativ, aceasta se învecinează la nord - Comuna Vârtoape, la
nord-vest - Comuna Rădoieşti, la sud-vest - Comuna Vedea, la sud şi la sud-est - Comuna Mavrodin
şi la est - Comuna Orbeasca. În componenţa sa administrativă, Comuna Călineşti cuprinde satele:
Antoneşti, Călinești, Copăceanca, Licuriciu şi Mariţa..
In comuna Calinesti, sat Calinesti nu exista un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate
menajere. Prin acest proiect se va construi si o statie de epurare care sa preia totalul debitului
rezultat de pe teritoriul comunei.
Realizarea unui sistem centralizat de canalizare reprezinta o urgenta in protejarea si
dezvoltarea teritoriului ocupat de comuna Calinesti. De asemenea se impune executia statiei de
epurare a apelor uzate menajere, pentru eliminarea poluantilor si deversarea controlata in emisarii
naturali, conform normelor existente in actuala legislatie.
Comuna Calinesti are un numar de 1743 locuitori, populatia avand tendinta de crestere
datorita amplasarii favorabile. Activitatea preponderentă este agricultura şi cuprinde cea mai mare
parte a populaţiei active. Restul activităţilor sunt de comerţ, servicii publice, învăţământ şi sănătate.
Resursele de muncă şi populaţia ocupată.
Cea mai mare parte a populaţiei active este ocupată în agricultură, restul activităţilor oferind
posibilităţi restrânse de încadrare pentru populaţia activă. Acest aspect este generat de slaba dotare a
comunei pentru servirea polulaţiei.
Realizarea retelei publice de apa uzata – canalizare si statie de epurare – in comuna, ar rezolva
grava problema a consecintelor asupra sanatatii publice si a poluarii mediului, produsa prin
descarcarea apelor uzate in canalele si vaile ce strabat comuna sau direct pe solul afectat de
activitatile din agricultura care folosesc ingrasaminte chimice si pesticide in procesul de productie.
Lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuare si epurare a acestor ape, genereaza
impurificarea apelor de suprafata si subterane, a solului si aerului cu noxe specific acestor ape.
Astfel pot aparea epidemii de boli infectioase precum si zone insalubre, ceea ce ar degrada
mediul de viata al locuitorilor acestei localitati. Acest proiect, va ridica standardul de viata al
locuitorilor.
Avand in vedere acesti factori umani, sociali, economici se impune infiintarea retelei de
canalizare a apei menajere si amplasarea unei statii de epurare in comuna Calinesti.
Proiectul stabileşte soluţiile tehnice pentru infiintarea sistemului canalizare apa menajera în
comuna Calinesti cu scopul de a crea facilităţile corespunzătoare tuturor locuitorilor comunei. Prin
infiintarea retelei de canalizare, marea majoritate a cetatenilor din comuna vor dispune de acces la
aceasta reţea publica.
Reteaua de canalizare va deservi satisfacerea nevoilor de evacuare la urmatoarele tipuri de
unitati :
- fiecarei gospodarii;
- diferitelor unitati de industrie locala;
- institutiilor publice;
Având în vedere cele prezentate, apreciem ca infiintarea sistemului de canalizare reprezintă o
prioritate în vederea stopării degradării mediului natural, crearea habitatului sănătos pentru
populaţie şi facilitarea dezvoltării economice.
71
Infiintarea sistemului de canalizare a apei menajere si a statiei de epurare in comuna Calinesti

va conduce la:
- inlăturarea fenomenelor de poluare a mediului în comuna Calinesti cât şi în afara comunei,
în bazinul hidrografic al Dunarii.
- eliminarea barierei impusă de autorităţile de mediu pentru noile obiective urbanistice şi
industriale permiţând dezvoltarea comunei;
- asigurarea sănătăţii oamenilor ce au activitate sau locuiesc în comuna Calinesti;
- realizarea unui pas important spre alinierea României la normele europene in domeniul
apelor şi protecţiei mediului.
7.2.Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de

investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,
eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare
Durata de implementare a proiectului este de 36 luni

Graficul de realizare a investitiei Luna
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
Descriere activitate
A
A.1.1 Obţinerea terenului
A.1.2 Amenajarea terenului
A.1.3 Amenajarea pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială
A.1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor
A.2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii
A.3.1 Studii
A.3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de avize,acorduri si autorizatii
A.3.3 Expertiza tehnica
A.3.4 Certificarea performantei energetice si auditul energetic al cladirilor
A.3.5 Proiectare
A.3.6. Organizarea procedurilor de achizitie
A.3.7. Consultanta
A.3.8. Asistenta tehnica
A.4.1 Construcţii şi instalaţii
A.4.2 Montaj utilaj tehnologice si functionale
A.4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesita montaj
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesita montaj si
A.4.4
echipamente de transport
A.5.1 Organizare de şantier
A.5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului
A.5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
A.5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate
A.6.1 Pregătirea personalului de exploatare
A.6.2 Probe tehnologice şi teste
72
7.3.Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
Se estimează un impact pozitiv direct şi indirect pe termen lung permanent cumulativ, şi negativ
neglijabil pe termen scurt.
7.4.Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
Echipa de management din partea beneficiarului va fi alcătuită din personal instruit corespunzător,
ce deţine o experienţă în domeniu; Încărcarea va fi permanent monitorizată pentru a putea actiona
din timp cu suplimentări, dacă acest lucru este necesar; Colaborarea cu echipele responsabile de
service in garantie si postgarantie, va fi asigurată la un nivel optim.
8.Concluzii şi recomandări
Echipa de management din partea beneficiarului va fi alcătuită din personal instruit corespunzător,
ce deţine o experienţă vastă în domeniu; Încărcarea va fi permanent monitorizată pentru a putea
acIiona din timp cu suplimentări, dacă acest lucru este necesar; Se vor organiza intalniri
saptamanale intre echipa de management din partea Beneficiarului si beneficiarii
proiectului(locuitorii comunei Calinesti jud.Teleorman)pentru a afla buna functionalitate a
proiectului.
B. PIESE DESENATE
1. plan de amplasare în zonă;

2. plan de situaţie;
3. planuri generale, faţade şi secţiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
principiu pentru rezistenţă şi instalaţii, volumetrii, scheme funcţionale, izometrice sau planuri
specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale şi transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, după caz.
Data
Octombrie 2017
Intocmit
Proiectant

SF Canalizare Calinesti Teleorman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Canalizare Calinesti Teleorman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

„INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA ÎN COMUNA

„INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA ÎN COMUNA

Sef proiect : ing Ion Afendulis

Consult NG Impex S.R.L.

Nr Proiect 6319/ 2017

a) costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitiii,cu luarea in considerare a costurilor

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

„INSTALATIE DE CANALIZARE MENAJERA ÎN COMUNA CALINESTI, JUD.

Comuna Calinesti ,jud.Teleorman

1.3. Ordonator de credite (secundar, terţiar)

Comuna Calinesti ,jud.Teleorman

1.4. Beneficiarul investiţiei

Comuna Calinesti ,jud.Teleorman

1.5. Elaboratorul temei de proiectare

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii

2.1. Concluziile studiului de fezabilitate(in cazul in care a fost alaborat in prealabil)privind

Nu este cazul nu a fost realizat.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri

Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor

Din analiza si inspectia pe teren s-au desprins urmatoarele concluzii:

2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-

CARACTERIZAREA GENERALA GEOMORFOLOGICA SI GEOLOGICA

CARACTERIZAREA HIDROLOGICA, HIDROGEOLOGICA SI HIDROCHIMICA

In urma studierii materialului documentar de specialitate si a cercetarii pe teren, a rezultat ca in zona

In zona se gasesc urmatoarele surse de ape subterane:

3.1.Particularităţi ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

c) datele seismice şi climatice

Conform Normativului P 100-1/2006 comună Calinesti este situată în zona de hazard

f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

Proiectul se încadrează în prioritatile propuse in Planul de Urbanism General și Planurile de

Conform datelor descrise în Certificatului de urbanism nr 23/07.09.2017, s-a stabilit ca traseul

DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat.

Suprafetele ocupate definitiv si temporar pentru sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Suprafata ocupata Definitiv (mp) Temporar (mp)

Total zona 824 256 1.080 44.200 2.500 46.700

Suprafata totala ocupata de obiectivul de investitii pe teritoriul localitatii Calinesti va fi :

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Sistem de canalizare apa uzata menajera

Sistemul de canalizare menajera pentru satul Calinesti.

Reteaua de canalizare a apelor uzate .

Statia de pompare SP1 va fi echipata cu 2 electropompe ape uzate, Q= 66 mc/h, H= 28 mCA.

Coordonatele STEREO 70 ale statie de pompare SP3 sunt: X =509802,758, Y = 287525,869.

Coordonatele STEREO 70 ale statie de pompare SP4 sunt: X =518973,039, Y = 287851,802.

- gratar rar cu curatare manuala;

Qu zi med = 174,30 mc/zi

CIRCULAŢIA ÎN INTERIORUL ŞANTIERULUI CALINESTI, JUD. TELEORMAN

Statia de epurare mecano-biologica a apelor uzate.

PARAMETRII APEI UZATE LA INTRARE

PARAMETRII APEI EPURATE LA IESIRE

Fosfor total (P) : 1 mg/dm3

Constructia statiei de epurare:

Sistemul este alcatuit din urmatoarele component:

1.1 UNITATEA DE TRATAREA MECANICA

1.1.1 CANAL GRATAR

1.1.2 GRATAR MANUAL

1.1.4 BAZIN SEDIMENTARE PRIMARA SI DEZNISIPARE