Analiza Costurilor Si Beneficiilor

5/14/2018 AnalizaCosturilor SiBeneficiilor -slidepdf.
com
http://slidepdf.com/reader/full/analiza-costurilor-si-beneficiilor 1/75
5/14/2018 AnalizaCosturilor SiBeneficiilor -slidepdf.com
“Asisten ţă în promovarea solu ţ iilor de reciclare şi utilizare a materialelor recilate provenite din VSU” –
Activitatea 2.4: Analiza costurilor si beneficiilor
CUPRINS
1. Rezultate principale ................................................................................................ 3

2. Studiu Comparativ al costurilor ş i Beneficiilor ........................................................ 5
3. Privire de ansamblu asupra metodelor de finan ţare .................................................. 6
4. Studiu aprofundat ................................................................................................... 7
4.1 Aspecte generale ale calculului costurilor .......................................................... 7
4.2 Centre de cost ................................................................................................... 8
5. ipoteze generale .....................................................................................................10
5.1 Ipoteze tehnice.................................................................................................10
5.1.1 Componen ţa VSU ......................................................................................10
5.1.2 Scenarii pentru a obţ ine ratele de reciclare/valorificare pentru 2006 ...........12
5.1.3 Performanţe Caracteristice ale Unei Sta ţii de Dezmembrare Auto ............... 13
5.1.4 Echipamentul mecanic (utilaje mecanice) ..................................................14
5.1.5 Structuri protectoare ..................................................................................15
5.2 Ipoteze referitoare la bunurile valorice .............................................................16
5.2.1 Durata de viaţă a bunurilor valorice ...........................................................16
5.2.2 Ratele de între ţinere ..................................................................................16
5.3 Preţuri .............................................................................................................17
5.3.1 Rate de Schimb .........................................................................................17
5.3.2 Preţ urile componentelor şi preţurile VSU ...................................................17
5.4 Costurile manoperei .........................................................................................19
6. Costuri fixe pentru dezmembrarea VSU ................................................................. 21
6.1 Muncă administrativă ....................................................................................... 21
6.2 Supraveghere Tehnică ...................................................................................... 22
6.3 Întreţinere ........................................................................................................23
6.4 Depreciere .......................................................................................................23
6.5 Dobânzi ........................................................................................................... 24
6.6 Autorizaţii .......................................................................................................25
7. Costuri ş i beneficii variabile la demembrarea VSU ................................................. 26
7.1 Costuri variabile ..............................................................................................26
7.1.1 Costuri variabile ale manoperei ş i ale timpului de lucru .............................27
7.1.2 Costuri variabile ale combustibilului .........................................................28
7.1.3 Costuri variabile ale electricit ăţ ii ...............................................................29
7.1.4 Costurile variabile pentru gestionarea deş eurilor ........................................30
7.2 Venituri variabile .............................................................................................30
8. Obiecte de cost şi beneficiu ...................................................................................31
8.1 Bunuri valorice ale obiectelor de cost şi beneficiu ............................................31
8.1.1 Proprietăţ i ş i cl ădiri ...................................................................................31
8.1.2 Poduri de Cânt ă rire ...................................................................................33
8.1.3 Echipmentul de birou ................................................................................33
8.2 VSU înainte de începerea depoluă rii ş i a dezmembr ării ....................................34
8.3 Obiecte de cost şi beneficiu folosite la centrele de depoluare ş i dezmembrare ...36
8.3.1 Elevatoare – transportul spre şi de la sta ţia de drenaj .................................36
ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 1
8.3.2 Lichide ...................................................................................................... 37

8.3.3 ţi, anvelope ş i jante ...............................................................................42
8.3.4 Ro
Acumulatori .............................................................................................. 46
8.3.5 Airbaguri .................................................................................................. 48
8.3.6 Catalizatori ...............................................................................................50
8.3.7 Rezervoarele GPL .....................................................................................52
8.3.8 Filtre de ulei .............................................................................................. 55
8.3.9 Sticla ........................................................................................................57
8.3.10 Materiale plastice ...................................................................................59
8.3.11 Motorul ş i caroseria VSU ....................................................................... 62
8.3.12 Alte consumabile ...................................................................................64
8.4 Rezultate finale ................................................................................................64

8.4.2 Societ ăţ
8.4.1 ăţ i mici cu 1,000
mijlocii cu 2,000 VSU/an
VSU/an ................................................................. 65
............................................................66
8.4.3 Societ ăţ i mari cu 5,000 VSU/an ................................................................. 67
9. Analiză senzitivă ................................................................................................... 69
9.1 Societ ăţ i foarte mici cu mai pu ţ in de 500 VSU/an .............................................69
9.2 Vehiculele abandonate .....................................................................................71
10. ViZITE DE LUCRU ........................................................................................... 73
11. Concluzii şi recomandă ri ....................................................................................74
1. REZULTATE PRINCIPALE
Acest studiu al costurilor şi veniturilor analizează costurile şi veniturile societăţilor de

dezmembr ări auto din România. Se pot distinge trei tipuri de astfel de societ ăţi:
• societăţi mici care dezmembrează 1,000 VSU/an.
• societăţi mijlocii care dezmembrează 2,000 VSU/an.
• societăţi mari care dezmembrează 5,000 VSU/an.
În toate cazurile veniturile sunt considerabil mai ridicate decât costurile. Acest lucru se poate
observa în tabelul de mai jos care arată un surplus cuprins între 36-65 Euro pentru fiecare VSU.
Societaţi mici Societăţi mijlocii Societăţi mari
(1,000 VSU p.a) (2,000 VSU p.a) (5,000 VSU p.a)
(EURO) (EURO) (EURO)
Despăgubire totală
primită pentru fiecare 101,35 101,35 101,35
VSU
Costuri fixe/VSU 43,19 27,77 16,91
Costuri variabile totale f ăr ă

21,45 21,45 20,20
plata despăgubirii
Costuri totale f ăr ă plata
despăgubirii pentru 64,65 49,22 37,10
fiecare VSU
Surplus al fiecărui VSU 36,71 52,13 64,25

În tabelul de mai sus, plăţile compensatoare către ultimul utilizator al VSU nu sunt incluse, prin
urmare firma care se ocupă cu dezmembrarea VSU trebuie să repartizeze surplusul pentru fiecare
VSU între compensaţia plătită ultimului utilizator şi profitul firmei.
În România despăgubirile plătite ultimului utilizator sunt cuprinse între zero şi 53 Euro,
depinzând de marimea societăţii ce se ocupă de dezmembrare şi de preţul fierului vechi. Cel mai
ridicat preţ (53 Euro) poate fi obţinut numai în cazul societăţilor mari. Aceasta înseamnă că
pentru toate celelalte societăţi despăgubirea plătită este mai mică pentru a evita deficitul.
Tabelul de mai jos arată ca şi după o compensaţie în valoare de 40% din surplusul ob ţinut de la
fiecare VSU, este aşteptat un profit înainte de aplicarea taxelor 1 cuprins între 21 si 38 Euro, în
funţie de marimea societăţii.
Distribuţie probabilă între
plata despăgubirii şi 40,0% 40,0% 40,0%
profit
Despăgubire 14,68 20,85 25,70
Profit
22,02 31,28 38,55
(înaintea plăţii taxelor)

Rezultate detaliate sunt prezentate în următoarele capitole ale studiului actual. Se încearc ă
prezentarea datelor într-o aşa manier ă astfel încât cititorul să poată reproduce toate rezultatele
acestui studiu folosind datele conţinute în prezentul document.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, aceste despăgubiri depind de preţul fierului vechi. Dacă preţul
fierului vechi este foarte mic, despăgubirea plătită trebuie drastic redusă.
1
Taxele nu sunt considerate în acest studiu, pentru c ă nu sunt incluse în categoria costurilor.
2. STUDIU COMPARATIV AL COSTURILOR ŞI BENEFICIILOR
Obiectivul acetui studiu este prezentat în diagrama ce urmeaz ă. Începând de la partea superioar ă
a diagramei, costurile şi veniturile pentru dezmembrarea vehiculelor trebuie analizate şi
comparate. În cazul în care costurile tuturor vehiculelor sau ale unui vehicul obi şnuit sunt mai
mici decât veniturile, se ajunge la un surplus. Acesta este cazul prezentat; se ajunge la ob ţinerea
unui profit iar în acest caz, pia ţa de desfacere va găsi o soluţie ce trebuie supravegheată de
guvern.
În cazul în care există deficit, o analiză a costurilor şi veniturilor vehiculelor f ăr ă stapân şi a celor
noi trebuie f ăcută.
În concordanţă cu directiva VSU, dezmembrarea vehiculelor noi trebuie facut ă de către
producătorii sau importatorii acestor vehicule, chiar şi în cazul în care nu este ob ţinut profit din
dezmembrarea acestora, însemnând în acest caz că producătorii şi importatorii, deci implicit
piaţa de desfacere trebuie să găsească o soluţie pentru dezmembrarea VSU, soluţie ce va fi
supravegheată de guvern.
Directiva
Da Costuri < Beneficii VSU
(toate VSU)
Situaţ ia Nu
curentă
Vehicule f ă r ă Nu Responsabilitatea
Stapân producă torilor ş i a
Profit importatorilor de
vehicule
Da
Pi a ţ a trebuie O cre ş tere a veniturilor sau Pi a ţ a trebuie
s ă g ă sească o sc ă dere a costurilor s ă g ă sească
o soluţ ie este necesar ă o soluţ ie
Ce poate mă ri beneficiile ş i
ce poate scă dea costurile Statul trebuie
Statul trebuie s ă g ă sească
s ă g ă sească o soluţ ie ş i să
o soluţ ie ş i să supravegheze
supravegheze
Statul poate finanţ a
via Administraţ ie i procedurile
procedurile Fondurilor de Mediu
De asemenea, în al treilea caz, costurile şi veniturile vehiculelor f ăr ă stă pân trebuie analizate şi
comparate. În acest caz guvernul poate finanţa societăţile ce se ocupă cu dezmembrarea VSU cu
ajutorul Administraţiei Fondurilor de Mediu. Din acest studiu rezultă că în cazul dezmembr ării
vehiculelor f ăr ă stă pân pierderile sunt excluse, dar este evident că profiturile firmelor mici sunt
foarte mici şi din acest motiv nu pot fi obligate de către stat să aibă activităţi suplimentare.
3. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA METODELOR DE FINAN ŢARE
Din rezultatele prezentate în această analiză a costurilor si beneficiilor se poate observa că nu

este necesar ă o finanţare a societăţilor de dezmembrare auto din partea guvernului. Datorită
faptului că aceste firme fac profit din dezmembrarea VSU, sistemul este viabil, deci o
subvenţionare directă pentru fiecare VCU nu este justificat ă în acest caz.
În orice caz, există posibilităţi şi oportunităţi ca guvernul să sprijine acest sector iar câteva dintre
ele sunt prezentate mai jos.
• Există o cantitate mare de vehicule abandonate pe str ăzile Bucureştiului şi în alte zone în
România. Dacă municipalitatea sau consiliile judeţene colectează aceste vehicule

abandonate şi le livrează societăţilor de dezmembrare auto, numărul VSU creşte ceea ce
duce la creşterea profitului în acest sector, având o influen ţă pozitivă asupra societăţilor
de dezmembrare auto. Aceasta ar înseamna că o reglementare strictă privind vehiculele
abandonate ar trebui dezvoltată şi realizată.
• S-ar dovedi util pentru societăţile de dezmembrare auto dacă stabilimente ale pieţelor de
desfacere ar fi sprijinite, ca de exemplu piaţa de desfacere pentru reciclarea sticlei,
plasticului, etc., acest sprijin neînsemnând neap ărat sprijin financiar.

• Pentru anumite societăţi de dezmembrare auto, investiţia propusă nu este uşor de finanţat.
În acest caz se pot obţine credite de finanţare de la băncile de dezvoltare (ex. EBRD). În
cele mai multe cazuri dobânzile la aceste credite nu sunt mult mai mici decât cele la alte
bănci, dar condiţiile obţinerii împrumutului nu sunt la fel de stricte.
Cele două asociaţii ANSDAR şi O.P.P. Remat ar putea sprijini societ ăţile de dezmembrare auto
în inplementarea măsurilor propuse mai sus.
4. STUDIU APROFUNDAT
Acest studiu compar ă costurile şi beneficiile societăţilor de dezmembrare auto. Costurile şi

beneficiile pentru mărunţire şi topire nu se iau în considerate. Principalele idei sunt prezentate în
cele ce urmează:
• Toate estimările costurilor sunt f ăcute minuţios, ceea ce înseamn ă că din punct de vedere
consultative, costurile sunt supraestimate în cazul în care apar incertitudini.
• Pentru venituri se fac supozi ţii diferite iar în caz de incertitudine ele sunt subestimate.
• Se presupune că societatea îşi va începe activitatea imediat. Aceasta înseamn ă că toate

investiţiile sunt noi, având avantajul că utilajele şi echipamentele existente nu se iau în
considerare.
• Nu există o altă activitate comercială care să se ocupe cu vânzarea pieselor de schimb şi a
componentelor uzate. Dacă o firmă de dezmembr ări auto are o afacere suplimentar ă în
acest domeniu, este mai mult decât probabil s ă scoată profit. Acesta este un exemplu
pentru subestimarea costurilor, întrucât împăr ţirea profitului (ex. elevatoare, macarale,
unelte, etc.) nu este luată în calcul. Deci costurile acestor cheltuieli (întreţinere,
depreciere, dobânzi) nu sunt distribuite activităţii auxiliare chiar dacă ar trebui.
• VSU incomplete (f ăr ă motor, uşi, baterii, etc.) nu se iau în considerate aici. Dacă un
dezmembrator primeşte un VSU incomplet, compensaţia financiar ă a acestui VSU trebuie
redusă drastic. Mai trebuie menţionat că această directivă permite dezmembratorului să
fie plătit de ultimul proprietar în cazul primirii unui VSU incomplet, deci deficitul
financiar este exclus.
• Acest studiu analizează costurile şi beneficiile unui VSU obişnuit, însemnând că în

anumite cazuri se fac presupuneri referitoare la echipamentul tehnic al VSU. De exemplu
se presupune că doar 5% din VSU primite deţin airbaguri şi 95% nu.
4.1 Aspecte generale ale calculului costurilor
În acest studiu, costurile sunt definite dup ă cum urmează: costurile sunt valoarea factorilor
consumului de producţie şi serviciilor necesare pentru preg ătirea şi distribuirea performanţelor
operaţionale şi a întreţinerii operaţiunilor şi a operaţiunilor auxiliare. Costurile bancare generale

se disting ca şi centre de cost, unităţi de cost şi tipuri de cost. În toate cele trei cazuri există
costuri fixe şi costuri variabile.
Centrul de cost este locaţia unde pot apărea cheltuieli (şi beneficii). Pot fi împăr ţite spre
exemplu în categorii zonale, funcţionale sau organizaţionale. În cazul VSU, exemple pot fi
instalaţiile de depoluare şi dezmembrare sau instalaţiile shredder. De asemenea separarea
uleiurilor este un “centru de cost”.
Unitatea de cost (sau obiectul de cost) este obiectul de referinţă al costurilor. Se pune întrebarea
pentru care produs sau producţie apar costurile. În cazul depoluării şi al dezmembr ării VSU,
“produsele” sau “producţia” spre exemplu sunt cauciucurile, bateriile sau carcasele tasate
provenite din VSU.
Costurile tip (elementele de cost) se disting ca şi tipuri de costuri personale, costuri ale
materialelor, costuri ale energiei, costuri de întreţinere, costuri administrative, dobânzi,
depreciere ş.a.m.d. Toate costurile menţionate pot fi divizate la rândul lor, de exemplu costul
energiei poate fi divizat în costul electricit ăţii, carburanţilor etc. Aceasta se poate face cu toate
celelalte tipuri de costuri.
Costurile bancare se pot distinge în costuri fixe şi variabile. Cele fixe pot ap ărea independent de
producţia obţinută, pe când cele variabile sunt legate direct de producţie.
4.2 Centre de cost
Clasificarea după centre de cost în procesul de prelucrare a VSU se poate observa în diagrama de
mai jos. Această clasificare este independentă de rata obiectivelor urmărite precum şi de
abordarea folosită.
Diagramă: Privire de ansamblu asupra procesului de prelucrare a VSU 2
Clasificarea după centre de cost:

1. Transportul de la ultimul proprietar al VSU la sta ţia de depoluare şi dezmembrare.
Transportul poate fi f ăcut de către ultimul proprietar al VSU, de societatea de
dezmembrare auto, de o intreprindere de transport privat ă sau de o instituţie publică. În
toate cazurile se ajunge la costuri de transport.
2. Instalaţia de depoluare şi dezmembrare şi producţia instalaţiei de depoluare şi

dezmembrare: costuri şi beneficii.
La staţia de depoluare şi dezmembrare costurile tipice pentru dezmembrarea vehiculelor

trebuie clasificate. Se pot include diverse producţii ale acestei staţii care pot duce la
costuri sau beneficii, inclusiv costurile de transport. Acestea sunt:
o Componente reutilizabile (costuri şi beneficii)
o Reciclarea unor materiale ca baterii, jante, carburan ţi (costuri şi beneficii)
o Valorificarea energiei pentru anumite materiale ca uleiuri, plastic (costuri şi

beneficii)
o Anumite materiale provenite din dezmembrarea VSU, precum materialele

plastice, sticla, etc., sunt transportate direct la depozitele de de şeuri (costuri).
2
Sursa diagramei: GHK (în asocia ţie cu Bio Intelligence Service) (Mai 2006): Un studiu pentru a examina
beneficiile Directivei VSU ş i costurile ş i beneficiile unei revizii ale obiectivului 2015 pentru reciclare,
reutilizare ş i valorificare sub Directiva VSU. Raport Final c ă tre DG Environment. Birmingham, pg 2.
3. Transportul de la instalaţia de depoluare şi dezmembrare la instalaţia de shredder.

Acest transport poate fi f ăcut de societatea de dezmembrare auto, compania care se ocupă
cu marunţirea sau de o companie de transport privată. În toate cazurile se ajunge la
costuri legate de produsul final - vehiculul dezmembrat.
4. Instalaţia de shredder

Instalaţia de shredder conduce de la sine numai la costuri. Producţia de shredder poate
duce însă şi la profit. Producţia de shredder poate duce la profit şi la costuri, inclusiv
costurile de transport, după cum urmează:
o Reciclarea materialelor precum fierul vechi (costuri and beneficii)
o Valorificarea energiei (costuri şi beneficii)
o Depozite de deşeuri (costuri)
În acest studiu numai centrul de cost al staţiei de depoluare şi dezmembrare este considerat. Este
de aşteptat ca sectorul transporturilor la fel ca şi cel al shredder şi topirii să fie independent de
centrul de cost, deci aceste centre de cost independente nu trebuie analizate în acest studiu.
5. IPOTEZE GENERALE
Câteva ipoteze generale sunt prezentate înainte de a fi discutate în detaliu.
5.1 Ipoteze tehnice
5.1.1 Componenţa VSU
O serie de studii au fost f ăcute în trecut pentru a identifica componen ţa VSU, ca o consecin ţă a
directivei VSU. Acestea arată că o creştere estimativă a tonajului şi a diverselor componente ale
VSU este de aşteptat în viitorul apropiat. În studiul privind costurile şi beneficiile pentru
obiectivul anului 2015 al Directivei VSU efectuat de GHK sub egida EU, evoluţia componenţei
în timp este dată după cum urmează:
kg/Mg VSU
Material / Fracţie 2002 2006 2015
Metale Feroase 680 680 650
Metale Neferoase 80 80 90
Plasticuri şi Polimeri 100 100 120
Anvelope 30 30 30
Sticlă 30 30 30
Acumulatori 13 13 13
Fluide 17 17 17
Textile 10 10 10
Cauciuc 20 20 20
Altele 20 20 20
Total 1.000 1.000 1.000
Sursă: TRL (2003), estimări GHK
Cel mai recent studiu (2008) a fost efectuat de OVAM şi Febelauto, Belgia. Tendinţa generală
extrasă din datele obţinute este că procentajul total al metalului conţinut în vehicule a r ămas mai
mult sau mai puţin neschimbat (în special în ultimii doi ani). Evolu ţia este mai degrabă limitată
în ceea ce priveşte materiale plastice, având în vedere că pe o perioadă de aproximativ 15 ani
cantitatea de plastic a crescut cu 1% (de la 11% la 12%). Pentru materialele neferoase în schimb
s-a înregistrat o evoluţie significată; conţinutul de aluminiu s-a triplat (de la 3% la 9%) şi o
creştere de la 2,1% la 3% pentru alte materiale neferoase a fost înregistrată.
Următorul tabel arată o componenţă a unui VSU obişnuit în 2006, precum şi a unuia depoluat:
Înainte de depoluare Depoluare Dup
ă depoluare
Material kg % kg % kg %
Feroase 687,6 68,8 89,9 60,7 597,7 70,2
Aluminiu 46,2 4,6 5,7 3,8 40,5 4,8
Cauciuc 50,0 5,0 18,9 12,8 31,1 3,7
Plasticuri 111,4 11,1 10,2 6,9 101,2 11,9
Cu/Zn/Pb/Mg 22,8 2,3 5,6 3,8 17,2 2,0
Sticlă 30,0 3,0 0,1 0,1 29,9 3,5
Altele 51,9 5,2 17,8 12,0 34,1 4,0
Total 999,9 100,0 148,2 100,0 851,7 100,0
Pentru un calcul al unui tonaj mediu de 891 kg, este interesant de observat că sticla conţinută este
cantitate neglijabilă la dezmembrare.
5.1.2 Scenarii pentru a obţine ratele de reciclare/valorificare pentru 2006

Anexa 1 a Directivei VSU specifică o procedur ă necesar ă pentru depoluare care include:
1. Îndepărtarea bateriilor şi a rezervoarelor de gaze lichefiate
2. Îndepărtarea sau neutralizarea potenţialelor componentelor explozibile (ex. airbaguri)
3. Îndepărtarea şi colectarea separată precum şi depozitarea carburanţilor, uleiurilor de

motor, uleiurilor de transmisie, uleiurilor hidraulic, lichidelor de r ăcire, antigelului,
lichidelor de frână, fluidelor sistemelor de aer condiţionat şi oricăror alte lichide
conţinute în VSU, în cazul în care acestea nu sunt folosite pentru reutilizarea

componentelor în discuţie.
4. Îndepărtarea cât se poate de minuţioasă a componentelor cu conţinând mercur.
Dezmembrare selectivă a anumitor materiale şi componente în scopul de a mări rata de reciclare

a VSU a devenit de asemenea importantă (dezmembrare în scopul reciclarii). Anexa 1 a
Directivei privind VSU specifică operaţiile de prelucrare necesare pentru a promova reciclarea:
1. Îndepărtarea catalizatorilor
2. Îndepărtarea componentelor metalice
3. Îndepărtarea cauciucurilor şi a componentelor mari din plastic (bare de protec ţie, bord de
comandă, rezervoare de lichide, etc.), dacă aceste componente nu sunt îndepărtate în
procesul de mărunţire în aşa fel să fie reciclate efectiv ca materiale
4. Îndepărtarea sticlei
Două feluri diferite de prelucrare au fost identificate în art 2.2 pentru a obţine ratele de
reciclare/valorificare pe 2006:
1. În această abordare (dezmembrare extensivă), dezmembratorii, după depoluare,
îndepărtează cele mai valoroase componente metalice ca motoare, transmisie, radiatoare,
distribuitoare pentru a fi revândute sau reciclate. În acelaşi timp componentele mai puţin
valoroase sunt de asemenea îndepărtate, acestea incluzând bare de protec ţie şi alte
componente mari din plastic şi sticlă. La un moment dat ramân doar componentele de
dimensiune medie sau mică pentru a fi îndepărtate, pentru care costul for ţei de muncă
necesare pentru îndepărtarea lor este mai ridicat decât veniturile ob ţinute din revânzarea
lor. Prin urmare carcasa VSU este tasat ă şi trimisă la o instalaţie shredder pentru
valorificarea metalului r ămas.
2. În această abordare (tehnologie după mărunţire - PST), depoluarea încă se face din
moment ce este o solicitare impusă de lege, la fel ca şi îndepărtarea limitată a unor
componente (ex. anvelope). Caroseriile sunt trimise mai departe pentru m ărunţire si
separarea metalului conţinut. Deşeurile r ămase după separarea magnetică sunt
direcţionate către o uzină specializată pentru valorificarea metalelor preţioase via aşa
numitei tehnologii post-mărunţire. Aceste materiale conţin o fracţiune bogată de
plasticuri, în timp ce o altă fracţiune are o valoare calorică ridicată şi este convenabil a fi
folosite ca şi combustibil secundar.
Deoarece a) deşeurile de mărunţire sunt de natur ă heterogenă şi o astfel de fabrică PST ar
necesita o investiţie de capital considerabilă, b) relativ, doar un număr mediu de VSU sunt
prelucrate în mărunţitoare deci nu este generată o cantitate critică deşeuri mărunţite automat şi c)
costurile for ţei de muncă sunt încă scăzute în România, s-a decis în acest studiu s ă se urmeze
prima abordare. În orice caz, pentru a îndeplini cerinţele pentru obiectivului 2015, o creştere a
prelucrarii a deşeurilor de mărunţire este necesar. Tehnologiile PST se a şteaptă să ia amploare şi
să joace un rol important în viitorul apropiat.
Analiza costurilor şi beneficiilor este necesar ă pentru a asigura faptul c ă beneficiile sunt
suficient de mari s ă compenseze toate costurile generate de prelucrarea VSU.
5.1.3 Performanţe Caracteristice ale Unei Staţii de Dezmembrare Auto

Întrucât conţ inutul de metal se presupune c ă este în propor ţie de 75% reciclat cantitativ,
rezultă c ă în medie o sta ţie de dezmembrare trebuie să ob ţ in ă înc ă 10% din reciclarea
materialelor nemetalice conţinute ş i recuperarea energiei. Acest lucru este analizat dup ă
cum urmează:
3. Reutilizarea materialelor nemetalice în piese de schimb: 2.0%
4. Reutilizarea/reciclarea/valoricarea energiei din anvelope:3.6%
5. Reciclarea/valoricarea energiei din lichide: 1.2 %
6. Reciclarea sticlei: 2.0 % şi
7. Reciclarea/valoricarea energiei din materialele plastic: 1.2 – 1.6 %

Procentele prezentate sunt obţinute din Referatul 2.2 şi sunt valori reprezentative preluate
din diverse studii efectuate de către EU. Bateriile nu au fost incluse deoarece principalul
component este plumbul (în propor ţie de 75%) – în orice caz, veniturile aferente au luate
în calcul. Reutilizarea materialelor nemetalice în cel mai r ău caz are o valoare cuprins ă în
intervalul de valori dat de ACEA ş i MO 65/200. În prezent prelucrarea anvelopelor
constă în principal din valorificarea energiei dar reciclarea cauciucului granulat este de
aş teptat să ia amploare în viitor. Cantitatea de plastic demontat a fost calculată ca 13.7
kg, în funcţ ie de greutatea barelor de protec ţ ie şi a altor componente plastice u ş or de
dezmembrare (conform studiului efectuat de ARN ş i GHK).
Conform studiului precedent al OVAM, metalele feroase şi cele neferoase sunt
îndepărtate de că tre dezmembrare în medie 9% şi respectiv 1.1%. Aceste cifre sunt

comune şi au fost observate ş i de alte MS. S-a decis acceptarea unor valori mai ridicate
cu 10% pentru acest studiu ca de exemplu 9.9% şi 1.2% pentru a reflecta situa ţia
existentă în România. De asemenea, un tonaj mediu de 830 kg care ajunge la un ITA este
considerat, potrivit Ordinul nr. 625/2007.
5.1.4 Echipamentul mecanic (utilaje mecanice)

Trei categorii diferite de sta ţii de dezmembrare auto sunt considerate în acest studiu.
Echipamentul mecanic necesar pentru cele trei categorii este dat după cum urmează:
Instala ţ ii de dezmembrare mici
Elevatoare, macarale, unit ăţ i de valorificarea a combustibililor, drenarea uleiurilor,

separarea gravitaţ ională a uleiurilor, drenarea lichidelor de r ăcire, drenarea lichidelor de
frână , valorificarea freonului din sistemele de aer condi ţionat, presarea filtrelor de ulei,
airbaguri, instalaţii de echipament auxiliar (ex. compresoare de aer, rezervoare,

containere, ţ evi, etc).
Instala ţ ii de dezmembrare mijlocii
Elevatoare, macarale, unit ăţ i mobile de decontaminare (inclusiv subunit ăţ ile enumerate

mai sus), presarea filtrelor de ulei, airbaguri, elice compresoare rotative, instala ţii de
echipament auxiliar (ex. compresoare de aer, rezervoare, containere, ţevi, etc).
Instala ţ ii de dezmembrare mari
Elevatoare, macarale, unit ăţ i mobile de decontaminare (inclusiv subunit ăţ ile enumerate

mai sus), presarea filtrelor de ulei, amortizoare de şoc, airbaguri, elice compresoare
rotative, instalaţ ii de echipament auxiliar (ex. compresoare de aer, rezervoare, containere,
ţ evi, etc).
Elevatoare, unităţ i de tractare, unit ăţ i mobile de decontaminare (inclusiv subunit ăţ ile

enumerate mai sus), presarea filtrelor de ulei, amortizoare de şoc, airbags, elice
compresoare rotative, poduri de cânt ărire, cuter de catalizator, îndep ărtor de ro ţi,
instalaţ ii de echipament auxiliar (ex. compresoare de aer, rezervoare, containere, pâlnii,
unelte, rezervoare, ţ evi, etc).
5.1.5 Structuri protectoare

Zonele de depozitare şi tratare se consider ă incinte cu acoperişuri industriale şi trebuie s ă
aibă o suprafaţă impermeabilă pentru a evita scurgerile de ulei în mediul înconjur ător.
Aceast ă suprafaţă trebuie să fie în adi ţ ie rezistentă la greutate pentru a suporta tonajele cu
care se lucrează. Preţul ar fi de 50 Euro/m 2 pentru suprafaţ a impermeabilă ş i de 400
Euro/m2 pentru suprafa ţa acoperit ă.
De jur împrejurul suprafe ţelor de depozitare şi tratare trebuie să se g ăsească sisteme de

drenaj pentru apa meteoric ă , sisteme ce consist ă din: canal de colectare cu acoperi ş
metalic, ţ evi, pompe, separatoare de ulei, colectoare de nisip ş i alte lucr ări de inginerie
civilă . Costul ajunge la 500 Euro/m.
5.2 Ipoteze referitoare la bunurile valorice
5.2.1 Durata de viaţă a bunurilor valorice
Durata de viaţă bunurilor valorice este prezentată în tabelul următor. Aceste date sunt necesare
pentru calculul deprecierii.
Durată de viaţă în
ani
Terenuri nelimitată
Clădiri 30
Elevatoare 15
Echipament mecanic 12
Containere 12
Unelte simple 5
Echipament de birou 5
5.2.2 Ratele de întreţinere
Ratele de întreţinere pentru studiul costurilor sunt prezentate în tabelul urm ător. Se presupune că
fiecare dezmembrare trebuie să cheltuie o parte din preţul plătit pentru cumpărarea bunurilor
valorice pentru întreţinerea lor, după cum urmează:
Rate de întreţinere
ca parte a pteţului
utilităţilor %
Clădiri 2%
Echipament mecanic 5%
5.3 Preţuri
5.3.1 Rate de Schimb
Pentru acest studiu, se foloseşte rata de schimb medie pentru septembie 2008.3 Valorile sunt
prezentate în tabelul urm ător.
Tabel: Rate de Schimb

2008
1 Euro = x RON 3,625
1 RON = x Euro 0,276
1 US$ = x RON 2,537
1 RON = x US$ 0,394
1 British £ = x RON 4,560
1 RON = x British £ 0,219
5.3.2 Preţurile componentelor şi preţurile VSU

Preţurile componentelor sunt principala sursă considerată în calculul costurilor şi beneficiilor. Se
poate face distincţie între nivelurile de schimb după cum urmează:
• Preţul plătit de de micii dezmembratori ultimului proprietar
• Preţul plătit de marii dezmembratori ultimului proprietar
• Preţul plătit de compania de mărunţire companiei de dezmembrare; acesta este de
asemenea “preţul de cumpărare” al companiilor de mărunţire sau “preţul de vânzare” al
companiilor mari de dezmembrare.
• Preţul plătit de topitorie companiei de mărunţire; acesta este de asemenea “pre ţul de
cumpărare” al topitoriilor sau “preţul de vânzare” al companiilor de mărunţire, sau
“preţul de vânzare” al fragmentelor metalice mari dat de companiile de dezmembrare.
• Preţurile pieţei mondiale.
Aceste preţuri sunt principalele variabile ale pieţei de desfacere sau citând o persoană
intervievată: “Profiturile noastre depind în principal de diferenţele între preţul de cumpărare şi
preţul de vânzare”.
3
Banca Na ţională a României, Rate de Schimb,http://www.bnro.ro
Între comercianţi preţurile difer ă datorită faptului că toţi urmăresc obţinerea profitului şi
fluctuaţiile se încadreză într-un interval cuprins între 20 şi 40%. Preţurile date sunt au ca
referinţă preţurile pieţei mondiale în Euro. Cel mai scăzut preţ pentru metal între preţurile pieţei
mondiale, s-a folosit cel din perioada Mai 2007-Mai 2008. Mai mult, preţul plătit de
dezmembr ări ultimului proprietar al VSU este prezentat în RONI. În concordan ţă cu informaţiile
primite de la Rematinvest, acest preţ este 0.23 RON/kg sau 230 RON/Mg. Toate preţurile sunt
prezentate în tabelele urm ătoare.
Tabel: Preţurile pieselor de schimb şi VSU în Euro/Mg4
Preţ plătit de Preţ plătit de Preţ plătit de

Societăţile mici Mark up Societăţile Mark up m ărunţitor Preţ plătit de
Articol/Tip de pies ă ultimului asumat la mariultimului asumat la dezasamblator Mark up topitor firmei Mark up Preţul pieţei
metalică proprietar shredder proprietar shredder ului asumat de mărunţire asumat mondiale
(Euro/Mg) (%) (Euro/Mg) (%) (Euro/Mg) (%) (Euro/Mg) (%) (Euro/Mg)
VSU 58,6 30% 63,4 20% 76,1
VSU depoluate şi
0,0 0,0 0,0
dezmembrate
Piese uşoare de 1.589,5 30% 1.721,9 20% 2.066,3 40% 2.892,9 40% 4.050,0
alamă (Klima)
Bucăţi de plumb 535,7 30% 580,4 20% 696,4 40% 975,0 40% 1.365,0
Plăcuţe de
200,2 30% 216,8 20% 260,2 40% 364,3 40% 510,0
acumulatori
Bucăţi de zinc
333,6 30% 361,4 20% 433,7 40% 607,1 40% 850,0
învechit
Folii de aluminiu,
274,7 30% 297,6 20% 357,1 40% 500,0 40% 700,0
max 2%
E4 bucăţi mărunte
86,3 30% 93,5 20% 112,2 40% 157,1 40% 220,0
de oţel învechit
4
Surs ă: EUWID– Europäischer Wirtschaftsdienst: Recycling and Waste Management, No. 11 from May
28th 2008-11-09. www.euwid-recycling.com
Tabel: Preţurile pieselor de schimb şi VSU în RON/Mg
Preţ plătit de Preţ plătit de Preţ plătit de

Societăţile mici Societăţile m ărunţitor Preţ plătit de
Articol/Tip de pies ă ultimului mariultimului dezasamblator topitor firmei Preţul pieţei
metalică proprietar proprietar ului de mărunţire mondiale
(RON/Mg) (%) (RON/Mg) (%) (RON/Mg) (%) (RON/Mg) (%) (RON/Mg)
VSU 212,3 30% 230,0 20% 276,0
VSU depoluate şi
0,0 0,0 0,0
dezmembrate
Piese uşoare de
5.762,5 30% 6.242,7 20% 7.491,3 40% 10.487,8 40% 14.682,9
alamă (Klima)
Bucăţi de plumb 1.942,2 30% 2.104,0 20% 2.524,8 40% 3.534,8 40% 4.948,7
Plăcuţe de
725,6 30% 786,1 20% 943,3 40% 1.320,7 40% 1.849,0
acumulatori
Bucăţi de zinc
1.209,4 30% 1.310,2 20% 1.572,2 40% 2.201,1 40% 3.081,6
învechit
Folii de aluminiu,
996,0 30% 1.079,0 20% 1.294,8 40% 1.812,7 40% 2.537,8
max 2%
E4 bucăţi mărunte
313,0 30% 339,1 20% 406,9 40% 569,7 40% 797,6
de oţel învechit
Pentru acest studiu preţurile sunt senzitive. În cazul în care diferenţele dintre preţurile pieţei
mondiale şi preţurile primite de dezmembratori sunt mai mari sau mai mici decât cele prezentate,
surplusul şi profitul dezmembratori va fi de asemenea variabil; este de asemenea posibil ca
aceştia să plătească o indemnizaţie mai mare ultimului proprietar al VSU.
Deci este evident ca preţurile sunt cele mai senzitive variabile ale studiului. Dac ă relaţia între
preţul de vânzare şi cel de cumpărare este complet diferită de cea presupusă, se poate ajunge de
asemenea la o variaţie a profitului dezmembratorilor.
Datorită politicii de confidenţialitate a informaţiei între dezmembrari şi comercianţii de piese de

schimb, nu a fost posibilă obţinerea unor informaţii acurate privind preţurile vehiculate.
5.4 Costurile manoperei
În concordanţă cu statisticile anuale din România, costurile medii pentru angajarea for ţei de
muncă au fost 1.834 RON/lună în 2007. În 2008 costurile for ţei de muncă în sectorul de
manufactur ă au fost mai scăzute cu 1.521 RON/lună decat media. Dezmembrare intr ă în
categoria manufacturieri.
Tabel: costurile manoperei în RON

Sector Costuri lunare Costuri anuale Costuri/oră
2007 2008 2008 2008
Agricultur ă, vânătoare 1,225 1,519 18,228 11.87
Silvicultur ă, pădur ărit 1,459 1,809 21,71 14.13
Piscicultur ă, pescărit 1,019 1,264 15,163 9.87
Industrie 1,745 2,164 25,966 16.90

Minerit şi cariere de piatr ă 3,462 4,293 51,515 33.54
Manufactur ă 1,521 1,886 22,632 14.73
Energie electrică şi termică, gaz şi apă 2,908 3,606 43,271 28.17
Construcţii 1,568 1,944 23,332 15.19
Comer ţ 1,407 1,745 20,936 13.63
Hoteluri şi restaurante 1,123 1,393 16,71 10.88
Transport 2,066 2,562 30,742 20.01
Poştă şi telecomunicaţii 2,667 3,307 39,685 25.84
Intermediere financiar ă 4,764 5,907 70,888 46.15
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1,931 2,394 28,733 18.71
Administraţie publică şi apărare 2,479 3,074 36,888 24.02

Educaţie 2,079 2,578 30,936 20.14
Sănătate şi servicii sociale 1,88 2,331 27,974 18.21
Alte activităţi ale economiei naţionale 1,645 2,04 24,478 15.94
Total 1,834 2,274 27,29 17.77
Totalul ratei de creştere 19.9 24

Conform Băncii UniCredit Ţiriac, creşterea salariilor din ianuarie până în iulie 2008 a fost de
24%5. Comparativ cu rata inflaţiei care a crescut cu 8,6% în iunie 2008 şi 9% în iulie 20086,
această creştere este extrem de ridicată. Cauzele acestor diferenţe pot fi creşterea productivităţii
care poate conduce la mărirea salariilor sau o decalare temporală între cele două rate de creştere.
În orice caz, în acest studiu se presupune c ă creşterea costurilor for ţei de muncă este
5
Sursa: UniCredit Group (2008): Analysis by the UniCredit Group CEE R esearch Network. CEE Quarterly
(Closing date 03 October 2008). Page 29f.
www.unicredit-tiriac.ro/pdf/CEE-Qu_4-08.pdf
6
Sursa: UniCredit Group (2008): Analysis by the UniCredit Group CEE Research Network. CEE
Biweekly. 11 September 2008. Page 11f.
www.unicredit-tiriac.ro/pdf/CEE-Biweekly_08-09-11.pdf
propor ţională cu m ărirea salariilor. Dacă costurile for ţei de muncă cresc în propor ţie de 24%, se
ajunge la costuri medii de 2274 RON/lună în 2008. Pentru studiul costurilor for ţei de muncă în
sectorulde producţie se presupune o sumă în valoare de 1.886 RON/lună în 2008. Acestea sunt
22632 RON/an sau 14.73 RON/or ă, luînd în calcul 192 de zile lucr ătoare a câte 8 ore/zi.
6. COSTURI FIXE PENTRU DEZMEMBRAREA VSU
Principalele costuri fixe în toate companiile sunt costuri de întreţinere, depreciere şi dobânzi.
Toate aceste costuri sunt incluse în costurile fixe ale companiei. În cazul companiilor de
dezmembrare, licenţele şi administraţia generală sunt incluse în costurile fixe. Costurile fixe
pentru dimensiunea companiilor considerate precum şi pentru VSU sunt prezentate în tabelul
următor.
Administrare Generală 4.227 7.397 12.681
Supraveghere
Tehnică/Proprietar 4.227 6.340 8.454
Întreţinere 7.186 8.391 13.180
Autorizaţii 340 340 340
Depreciere 12.126 13.562 21.066
Plata dobânzilor 13.586 16.500 24.309
Consumabile, fix 1.500 3.000 4.500
Total 43.192 55.530 84.529
Număr de VSU
dezmembrate/an 1.000 2.000 5.000
6.1 Muncă administrativă
Munca administrativă generalizată apar ţine costurilor fixe ale fiecărei societăţi. Acest studiu face
distincţie între munca administrativă generalizată şi cea administrativă corespunzătoare fiecărui
VSU. În acest studiu numai munca administrativ ă generalizată este considerată, cea
corespunzătoare ficărui VSU fiind analizată într-un alt capitol al studiului actual.
Munca administrativă generalizată conţine
• Contabilitate, plata facturilor şi alte activităţi aferente
• Managementul personalului administrativ
• Relaţiile cu furnizorii
• Relaţiile cu autorităţile şi administraţia publică
• Etc.
Se presupune că munca administrativă nu creşte odată cu dezvoltarea companiei, însemnând că

se pot aştepta economii graduale. Costurile anuale sunt prezentate în tabelul de mai jos pentru
companii de dezmembrare mici, medii şi mari.
Societăţi Mici (1,000 Societăţi Mijlocii Societăţi Mari (5,000
VSU/an) (2,000 VSU/an) VSU/an)
Timp (ore)
20 35 60
necesar/săptămână
(ore)
1040 1820 3120
Timp necesar/an
(RON)
14,73 14,73 14,73
Manoper ă/or ă
Cost total al (RON)
manoperei/an 15.324 26.817 45.972
Cost total al (Euro)
manoperei/an 4.227 7.397 12.681

6.2 Supraveghere Tehnică
Principala îndeletnicire a unui supraveghetor tehnic, a proprietarului sau a directorului se poate

regăsi în poziţia costurilor fixe. Această îndeletnicire nu include munca brută la dezmembrare
sau depoluare. De asemenea, profiturile la fel ca şi dobânzile pentru capitalul folosit nu sunt
incluse aici, ajungându-se la următoarele rezultate pentru supravegherea tehnică, care sunt
considerate costuri fixe.
Societăţi Mici (1,000 Societăţi Mijlocii Societăţi Mari (5,000
VSU/an) (2,000 VSU/an) VSU/an)
Timp (ore)
20 30 40
necesar/săptămână
(ore)
1040 1560 2080
Timp necesar/an
(RON)
14,73 14,73 14,73
Manoper ă/or ă
Cost total al (RON)
15.324 22.986 30.648
manoperei/an
Cost total al (Euro)
4.227 6.340 8.454
manoperei/an
6.3 Întreţinere
Costurile de întreţinere sunt costuri fixe pentru societate şi sunt prezentate în tabelul urm ător.
Ipoteze şi rezultate: Costuri de întreţinere pentru toate tipurile de societăţi

Societăţi mici Societăţi mijlocii Societăţi mari
Proprietăţi şi clădiri 4.266 5.406 7.019
Poduri de cântărire 0 0 400
Echpament de birou 350 350 350
Elevatoare 1.000 1.000 1.000
Utilaje pentru drenaj 859 924 2.989
Utilaje pentru demontarea acumulatorilor 55 55 55
Utilaje pentru demontarea roţilor 221 221 597
Utilaje pentru demontarea airbagurilor 68 68 68
Utilaje pentru demontarea catalizatorilor 218
Utilaje pentru demontarea rezervoarelor LPG 30 30 30
Utilaje pentru presarea filtrelor de ulei 117
Utilaje pentru demontarea geamurilor 194 194 194
Utilaje pentru demontarea plasticului 144 144 144
Total 7.186 8.391 13.180
6.4 Depreciere
Bunurile materiale necesare companiei şi fiecare cost obiectiv sunt prezentate în tabelul urm ător,
unde bunurile materiale sunt distribuite cu ajutorul unit ăţilor de cost. Informaţii detaliate despre
tipurile de bunuri materiale se pot reg ăsi în unităţile de cost corespunzătoare.
Poduri de cânt
Echpament
ărire
de birou 0 0 20.000
7.000 7.000 7.000
Elevatoare 20.000 20.000 20.000
Utilaje pentru drenaj 17.188 18.483 59.777
Utilaje pentru demontarea acumulatorilor 1.100 1.100 1.100
Utilaje pentru demontarea roţilor 4.422 4.422 11.935
Utilaje pentru demontarea airbagurilor 1.351 1.351 1.351
Utilaje pentru demontarea catalizatorilor 4.367
Utilaje pentru presarea filtrelor de ulei 2.336
Utilaje pentru demontarea geamurilor 3.872 3.872 3.872
Utilaje pentru demontarea plasticului 2.872 2.872 2.872
Total 271.715 330.000 486.170
Datorită duratei de viaţă ce difer ă pentru fiecare bun material în parte, deprecierea se poate
reprezenta după cum se vede ăn tabelul următor.
Ipoteze şi rezultate: costuri de depreciere pentru toate tipurile de societăţi
Poduri de cântărire 0 0 667
Echpament de birou 1.400 1.400 1.400
Elevatoare 1.333 1.333 1.333
Utilaje pentru drenaj 1.777 1.564 5.005
Utilaje pentru demontarea acumulatorilor 103 103 103
Utilaje pentru demontarea roţilor 380 380 1.006
Utilaje pentru demontarea airbagurilor 124 124 124
Utilaje pentru demontarea catalizatorilor 376
Utilaje pentru presarea filtrelor de ulei 206
Utilaje pentru demontarea geamurilor 334 334 334
Utilaje pentru demontarea plasticului 251 251 251
Total 12.126 13.562 21.066
Costurile de depreciere intr ă în categoria costurilor fixe ale societăţilor.
6.5 Dobânzi
O persoană privată care investeşte într-o companie se aşteaptă să primească dobândă pentru
investiţia f ăcută. Aici nu se poate face distincţie între investiţia proprietarului sau capital extern.
Se poate presupune doar că o dobandă de 5% trebuie să fie plătită pentru limitarea capitalului
(sau a veniturilor) companiei.
Ipoteze şi rezultate: dobânzi pentru toate tipurile de societăţi

Societăţi Mici (1,000 Societăţi Mijlocii Societăţi Mari
VSU/an) (2,000 VSU/an) (5,000 VSU/an)
(Euro) (Euro) (Euro)
Totalul valorilor materiale 271,715 330,000 486,170
Rata dobânzii 5% 5% 5%
Dobânda plătită 13,586 16,500 24,309
Plăţile dobânzilor sunt considerate costuri fixe ale companiei.
6.6 Autorizaţii
Fiecare societate de dezmembr ări auto trebuie să obţină autorizaţii de funcţionare de la RAR,

poliţie şi APM. Plata autorizaţiei RAR depinde de numărul de angajaţi aşa cum se poate observa
în tabelul de mai jos:
Numar de Taxa autorizatie RAR

angajati (RON)
1 831
2 942
15 1783
50 3075
Deci, valoarea medie a taxei plătite pentru scoaterea autorizaţiei este estimată la 1,000 RON.
Inspecţii anuale sunt f ăcute de către reprezentanţii RAR pentru a certifica încadrarea companiei
în normele legislative în vigoare. Dacă raportul este favorabil, autorizaţia este prelungită pentru
încă un an iar taxa platită este o treime din valoarea taxei iniţiale, adică o medie de 333 RON.
Nu se plătesc taxe pentru autorizaţia necesar ă de la poliţie care este validă pe toată perioada
funcţională a societăţii.
Taxa autorizaţiei APM este de aproximativ 1,500 RON (valoare maxim ă) iar autorizaţia este
validă pe o periadă de 5 ani.
Alte costuri sunt impuse de studiile de mediu, care trebuie s ă fie în concordanţă cu legislaţia în
vigoare de o companie privată, studii necesare pentru a obţine autorizaţia de mediu (evaluarea
impactului asupra mediului şi cea zonală). Costul acestor studii este dependent de operatorii
economici (suprafaţa afectată de această activitate etc.), dar un minimum poate fi estimat la
5,000 RON. Acest studiu este necesar doar la înfiin ţarea companiei şi nu este repetabil,
autorizaţia fiind obţinută pe toată durata de funcţionare a societăţii iar costurile sunt distribuite pe
o perioadă de 5 ani.
Ipoteze şi rezultate: autorizaţii pentru toate tipurile de societ ăţi

Preţul Validitatea Preţul Preţul
autorizaţiei Validitatea autorizaţiei autorizaţiei autorizaţiei/an autorizaţiei/an
(RON) (comentarii) (ani) (RON) (Euro)

este nelimitată dar se
Prima autorizaţie 1.000 presupune 10 ani 10 100 28
RAR valabilitate
Inspecţia RAR 333 1 333 92

Poliţie 0 1 0 0
Validitatea autorizaţiei
este nelimitată dar se
Taxa de impact 5.000 presupune 10 ani 10 500 138
asupra mediului valabilitate
LEPA 1.500 5 300 83

Total 7.833 1.233 340
7. COSTURI ŞI BENEFICII VARIABILE LA DEMEMBRAREA VSU
7.1 Costuri variabile
Costurile variabile pentru fiecare VSU excluzând indemnizaţia platită ultimului utilizator sunt
prezentate în tabelul următor. Indemnizaţiile plătite nu sunt considerate în cazul de faţă, cu toate
că intr ă în categoria costuri, dar faptul că aceste costuri sunt strâns legate de negocieriface din
ele un factor important în profit. Creşterea şi scăderea acestora este puternic dependentă de preţul
metalului pe piaţa de desfacere.
Manufactur ă 10,41 10,41 9,61
Consum de combustibil 3,31 3,31 3,31
Electricitate 1,10 1,10 1,15
Dispunerea deşeurilor 6,63 6,63 6,13
Costuri variabile totale 21,45 21,45 20,20

f ăr ă plata despăgubirii
În secţiunea ce urmeză, costurile variabile pentru poziţionare sunt descrise detaliat.Toate aceste
valori se regăsesc în capitolul Obiecte de Cost şi Beneficiu.
7.1.1 Costuri variabile ale manoperei şi ale timpului de lucru
Costurile variabile ale manoperei pentru depoluare şi dezmembrare ale fiecărui VSU sunt
Societăţi Mici Societăţi Mijlocii Societăţi Mari

Administrarea VSU înainte de
depoluare 2.03 2.03 2.03
Costurile manoperei la drenaj 1.63 1.63 1.63

Manopera pentru demontarea
roţilor şi separarea anvelopelor
de jante 2.24 2.24 1.22

rezervoarelor LPG 0.00 0.00 0.00
Manopera pentru golirea
şi presarea filtrelor de ulei 0.41 0.41 0.41
acumulatorilor 0.00 0.00 0.20
Manoperapentru demontarea
airbagurilor 0.02 0.02 0.02
catalizatorilor 0.00 0.00 0.01
sticlei 1.02 1.02 1.02
plasticului 2.03 2.03 2.03
Manoperapentru demontarea
motorului de pe caroserie 1.02 1.02 1.02
Totalul manoperei 10.41 10.41 9.61
Privire de ansamblu asupra timpului de lucru
În tabelul următor, o privire de ansamblu asupra timpului de lucru este prezentat ă. Timpul total
de lucru pentru fiecare VSU este de 154 de minute sau dou ă ore şi jumătate pentru societăţile
mici sau mijlocii. În societăţile mari, dezmembrarea este cu 12 minute mai rapid ă datorită
separ ării mai rapide a anvelopelor şi jantelor.
În acest timp total de lucru sunt incluse 30 de minute pentru munca administrativ ă, ca urmare
timpul real necesar dezmembr ării şi depoluării este de două ore. Acest este puţin mai îndelungat
decât timpii presupuşi în soluţiile cele mai favorabile raportate şi alte studii.
SocietVSU
ăţi Mici (1,000 Societăţi Mijlocii
p.a) (2,000 VSU p.a) SocietVSU
(5,000
ăţi Mari
p.a)
(Minute) (Minute) (Minute)
Manoper ă
înainte de
depoluare 30.00 30.00 30.00
Costurile
manoperei la
drenaj 24.00 24.00 24.00
demontarea roţilor
şi separarea
anvelopelor de 33.00 33.00 33.00
demontarea
golirea
demontarea şi
presarea filtrelor de 6.00 6.00 6.00
demontarea
acumulatorilor 3.00
demontarea
demontarea
catalizatorilor 0,15
Manopera pentru
demontarea sticlei 15.00 15.00 15.00
demontarea
plasticului 30.00 30.00 30.00
demontarea
motorului de pe 15.00 15.00 15.00
Totalul manoperei 153.66 153.66 141.81

(ore) (ore) (ore)
Totalul manoperei (ore) 2,6 2,6 2,4
7.1.2 Costuri variabile ale combustibilului

Costurile variabile ale carburanţilor folosiţi pentru depoluarea şi dezmembrarea fiecărui VSU
sunt prezentate în tabelul urm ător.
Societ ăţi Mici (1,000 Societ ăţi Mijlocii Societ ăţi Mari
VSU p.a)
(Euro) (2,000 VSU p.a)
(Euro) (5,000 VSU p.a)
(Euro)
motorină al
elevatoarelor 3.31 3.31 3.31
Combustibil, total 3.31 3.31 3.31
7.1.3 Costuri variabile ale electricităţii

Costurile variabile ale energiei consumate pentru depoluarea şi dezmembrarea fiecărui VSU sunt

Costurile electricităţii
corespunzătoare drenajului 0.17 0.17 0.17
corespunzătoare demontării
roţilor şi separarii anvelopelor
şi jantelor 0.24 0.24 0.26
corespunzătoare administr ării
înaintea începerii depolu ării 0.22 0.22 0.22
acumulatorilor 0.04 0.04 0.04
corespunzătoare presării
filtrelor de ulei 0.00 0.00 0.02
catalizatorilor 0.00 0.00 0.00
sticlei
Costurile electricităţii 0.11 0.11 0.11
plasticului 0.22 0.22 0.22
motorului de pe caroserie 0.11 0.11 0.11
Costurile electricităţii, total 1.10 1.10 1.15
7.1.4 Costurile variabile pentru gestionarea deşeurilor

Costurile variabile pentru gestionarea deşeurilor (reutilizare, reciclare, valorificare şi depozitare)
pentru depoluarea şi dezmembrarea fiecărui VSU sunt prezentate în tabelul urm ător.

Costurile dispunerii fluidelor 0.00 0.00 0.00
Costurile dispunerii
anvelopelor 4.50 4.50 4.50
Costurile spa
depozitare
ţiului de
a de şeurilor
provenite din airbaguri 0.00 0.00 0.00
Costurile refolosirii sticlei în

construcţia şoselelor 0.00 0.00 0.00
Costurile inciner ării
materialelor plastice 1.63 1.63 1.63
Costurile livr ării filtrelor de

ulei 0.50 0.50 0.00
Dispunerea deşeurilor,
total 6.63 6.63 6.13
7.2 Venituri variabile
Antonimul costurilor variabile sunt veniturile variabile pentru fiecare VSU. Aceste venituri sunt
prezentate în tabelul de mai jos iar un studiu mai amănunţit este prezentat în capitolul “Obiecte
de Cost şi Beneficiu”.

Venituri din fluide 5.15 5.15 5.15
Venituri din roţi (plumb,

jante,
sisteme de echilibru) 7.31 7.31 7.31
Venituri din rezervoarele
LPG 0.12 0.12 0.12
Venituri din acumulatori 6.92 6.92 6.92
Venituri din catalizatori 7.50 7.50 7.50
Total, f ăr ă motor şi
caroserie 26.99 26.99 26.99
Motor şi alte piese metalice
comune 15.71 15.71 15.71
Caroserie f ăr ă motor 58.65 58.65 58.65
Suma primită pentru motor
şi caroserie 74.36 74.36 74.36
Totalul sumei primite 101.35 101.35 101.35

8. OBIECTE DE COST ŞI BENEFICIU
Aşa cum s-a menţionat mai sus, un obiect de cost sau de beneficiu este punctul de referin ţă al
costurilor şi veniturilor şi se poate descrie după cum urmeză.
8.1 Bunuri valorice ale obiectelor de cost şi beneficiu
8.1.1 Proprietăţi şi clădiri
Preţurile preprietăţilor şi ale clădirilor sunt prezentate în tabelele următoare. Preţurile clădirilor
includ instalaţiile fixe de interior.
Ipoteze şi rezultate: proprietăţi şi clădiri ale societăţilor mici

Unitate Costurile de
de Suprafaţă Preţ de Investiţie Durată de Depreciere Rata de întreţinere
Denumire măsur ă necesar ă cumpărare totală viaţă anuală întreţinere p.a.
(Euro/unitate) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)

Terenuri (m²) 750 30 22.500 endless -- 2% 450
Suprafaţă
impermeabilă (m²) 690 50 34.500 30 1.150 2% 690
Sistemul de colectare
a apelor meteorice ce
înconjoar ă structura, (m) 110 500 55.000 30 1.833 2% 1.100
inclusiv separatorul de
ulei, gardul, etc.
Suprafaţa de lucru
acoperită (m²) 200 400 80.000 30 2.667 2% 1.600
Spa ţiul temporar de (m²) 70 133 9.310 30 310 2% 186

depozitare, acoperit
Incinta birourilor
(prefabricate) (m²) 60 200 12.000 30 400 2% 240
Total 213.310 6.360 4.266
Ipoteze şi rezultate: proprietăţi şi clădiri ale societăţilor mijlocii
Costurile de
Unitate de Suprafaţă Preţ de Investiţie Durată de Depreciere Rata de întreţinere
(Euro/unitate) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)

Terenuri (m²) 1.000 30 30.000 endless -- 2% 600
Suprafaţă
(m²) 920 50 46.000 30 1.533 2% 920
impermeabilă
ulei, gardul, etc.
Suprafaţa de lucru
acoperită (m²) 250 400 100.000 30 3.333 2% 2.000
Spaţiul temporar de
depozitare, acoperit (m²) 100 133 13.300 30 443 2% 266
Incinta birourilor
(prefabricate) (m²) 80 200 16.000 30 533 2% 320
Total 270.300 8.010 5.406
Ipoteze şi rezultate: proprietăţi şi clădiri ale societăţilor mari

Costurile de
Unitate de Suprafaţă Preţ de Investiţie Durată de Depreciere Rata de întreţinere
(Euro/unitate
) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)
Terenuri (m²) 1.500 30 45.000 endless -- 2% 900
Suprafaţă
impermeabilă (m²) 1.400 50 70.000 30 2.333 2% 1.400
ulei, gardul, etc.
Suprafaţa de lucru
acoperită (m²) 300 400 120.000 30 4.000 2% 2.400
Spaţiul temporar de (m²) 120 133 15.960 30 532 2% 319

depozitare, acoperit
Incinta birourilor
(prefabricate) (m²) 100 200 20.000 30 667 2% 400
Total 350.960 10.199 7.019
8.1.2 Poduri de Cântărire
Se presupune că marile societăţi ce se ocupă cu dezmembrarea deţin poduri de cântărire pentru a

cântări VSU ce trebuie prelucrate. Preţul acestei investiţii este estimat la 20,000 Euro.
Companiile de dezmembrare mici şi mijlocii nu deţin poduri de cântărire.
Ipoteze şi rezultate: Poduri de Cântărire în societăţile mari

AA AB AC AD AE AF AG AH
Costuri de
Preţ de Investiţie Durată de Depreciere Rata de întreţinere
6 Denumire Necesar cumpărare totală viaţă anuală întreţinere p.a.
7 (bucăţi) (Euro) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)
8 Platforme
cântărire de 1 20.000 20.000 30 667 2% 400
9 Total 20.000 667 400
8.1.3 Echipmentul de birou
Se presupune că fiecare dezmembrator are nevoie de echipament de birou ca mese, scaune,

computere. Pentru acest gen de echipament o sumă de 5 000 de Euro este necesar ă.
Ipoteze şi rezultate: Echipamentul de birou pentru toate tipurile de societăţi

Costuri de
Denumire Necesar cumpărare totală viaţă anuală întreţinere p.a.
(buc ăţi) (Euro) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)
Mobilier 1 4.000 4.000 5 800 5% 200
Echipament de
1 3.000 3.000 5 600 5% 150
birou
Total 7.000 1.400 350
8.2 VSU înainte de începerea depoluării şi a dezmembrării
Aceste costuri sunt în principal costuri tip, şi sunt asociate transportului de la ultimul utilizator al
VSU la societatea ce se ocup ă cu dezmembrarea, costurile administrative corespunzătoare şi
suma plătită ultimului utilizator (indemnizaţie de context).
În cazul transportului extern, transportul este considerat cost tip. În cazul transportului efectuat
de compania de dezmembrare, costurile tip sunt carburantul folosit de camion, uzura
camioanelor folosite, salariul şoferului de camion, etc. Aceste costuri de transport nu sunt
considerate aici datorită ipotezei că costul de transport al VSU este suportat de c ătre ultimului
utilizator. În cazul în care ultimul proprietar aduce VSU al staţia de dezmembrare, nu există
costuri de transport pentru dezmembrator. În cazul în care dezmembratorul trebuie s ă ridice VSU
de la ultimul proprietar, acesta trebuie s ă plătească taxa de transport societăţii de dezmembrare.7
Mai sunt şi costuri administrative adiţionale, care în mare parte corespund birocra ţiei necesare
pentru radierea vehicului.
În acest punct, se ajunge la plata indemnizaţiei de către societatea de dezmembrare ultimul
proprietar al VSU.
Exemple din România şi din alte ţări:
În Austria, o companie numită “Loakcker” face reclamă pe internet că plătesc între 50 şi 200
Euro pentru un VSU. Compania plăteşte pentru un vehicul complet cu catalizator suma de 200
Euro, iar pentru unul f ăr ă catalizator sau f ăr ă motor, suma de 50 Euro.8
7
Vezi Interviu cu Rematholding, Bucure şti Sud, Sector 4.
8
Vezi pagina de internet a Loacker Recycling GmbH (www.loacker.at)
În Germania, cea mai mică sumă plătită pentru un VSU complet este 80 Euro (chiar şi pentru un
Trabant). Pentru vehicule mari sau relativ noi, valoare pl ătită poate ajunge 200 Euro sau chiar
mai mult. În cazul vehiculelor incomplete, suma este redusă.9
Rematinvest în Cluj Napoca plăteşte ultimului proprietar al VSU 0.23 RON/kg în cazul în care
acesta aduce vehicului la compania de dezmembrare. Acesta este pre ţul vehiculat la începutul
lunii octombrie 2008.
Informaţii privind plata indemnizaţiilor

În acest caz este prezentată informaţia de la Rematinvest din Cluj-Napoca, unde o sumă în
valoare de 0.23 RON/kg este pl ătită ultimului proprietar al VSU. La o masă medie în valoare de
830 kg/VSU10, se ajunge la o despăgubire de 191 RON sau 53 RON pentru fiecare VSU aşa cum
se poate observa în tabelul de mai jos. Această plată a indemnizaţiei nu este considerată în
calculul costurilor de intrare.
Preţul total Preţul total

Preţul plătit Preţul plătit plătit pentru plătit pentru
Tonajul
(kg)VSU pentru VSU
(RON/kg) pentru VSU
(Euro/kg) VSU
(RON) VSU
(Euro)
Indemnizaţie plătită 830 230,00 63,44 190,90 52,66
Ipoteze şi rezultate: administrarea fiecărui VSU înainte de începerea depoluării şi a

dezmembrare pentru toate tipurile de societăţi
Se presupune că fiecare VSU primit necesită un timp de lucru administrativ de 30 de minute,
timp în care se include munca administrativă necesar ă întocmirii actelor pentru radierea
vehicului, munca de contabilitate, completarea tabelelor de monitorizare, etc.
9
Interviu cu Kerstingjohänner GmbH, 17 Septembrie, 2008.
10
Sursa Ordin nr. 625/2007
Preţul total Preţul total

Timp Timp Costul for ţei de plătit pentru plătit pentru
necesar/VSU necesar/VSU muncă/or ă VSU VSU
(minute) (ore) (RON) (RON) (Euro)
Administrare
înainte de
începerea 30 0,50 14,73 7,37 2,03
depolu ării
Total 30 0,50 7,37 2,03
Ipoteze şi rezultate: Consumul de energie înainte de începerea depoluării şi a

dezmembrării în toate tipurile de societăţi
Consum de
energie Preţul total Preţul total
Timp electrică/timp Costul energiei plătit pentru plătit pentru
necesar/VSU de lucru electrice VSU VSU
(ore) (kWh) (RON/kWh) (RON) (Euro)
Consumul de
energie electrică
înainte de 0,50 5 0,31 0,78 0,22
începerea
depoluării
Total 0,50 5 0,31 0,78 0,22
8.3 Obiecte de cost şi beneficiu folosite la centrele de depoluare şi dezmembrare
8.3.1 Elevatoare – transportul spre şi de la staţia de drenaj

Transportul de VSU de la spaţiul de depozitare la staţia de drenaj este f ăcut cu ajutorul
elevatoarelor. Aceste elevatoare sunt folosite în toate tipurile de societ ăţi de dezmembrare.
Ipoteze şi rezultate: Elevatoare pentru toate tipurile de societăţi

Preţul unui dispozitiv de elevare nou este în jur de 20,000 Euro. Dispozitivele din aceast ă
categorie de preţuri sunt noi, au motor Diesel, pot ridica între 2,500 şi 4,000 kg, iar înălţimea
maximă de elevare este cuprinsă între 4 şi 5 metri.11 Datele prezentate în tabelul următor
estimează o durată de viaţă a dispozitivelor de elevare de aproximativ 15 ani.
11
Mai multe informa ţ ii privind pre ţurile se pot g ă si la www.forklift.de.
Toate VSU trebuie mutate cu ajutorul dispozitivelor de ridicare. În cele mai multe cazuri VSU
sunt ridicate de la staţia de elevare înainte de începerea depolu ării. In toate cazurile VSU sunt
manevrate cu ajutorul elevatoarelor după îndepărtarea roţilor. Mai mult, acesta este folosit şi la
mutarea altor încărcături folosite.
Costurile de
Bucăţi (Euro) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)
Elevator 1 40.000 20.000 15 1.333 5% 1.000
Total 20.000 1.333 1.000
Ipoteze şi rezultate: consumul de carburanţi necesar elevatoarelor pentru toate tipurile de

societăţi
Se presupune că elevatoarele consumă în medie motorină pentru 9 minute pentru fiecare VSU.
Preţul motorinei este exclusiv VAT şi este considerat în cazul de faţă 4 RON/litru de motorină.
Consum Consum
Timp Timp Consumul de Preţul motorină/VS motorină/VS
necesar/VSU necesar/VSU motorină motorinei U U
(minute) (ore) (litri) (RON/litres) (RON) (Euro)
Consumul
motorin ă alde 9 0,15 20,00 4,00 12,00 3,31
elevatorului
8.3.2 Lichide
Costurile şi beneficiile utilajelor în stadiul ini ţial la centrul de depoluare sunt lichidele din staţia
de drenaj şi sunt enumerate mai jos:
Uleiuri de motor
Uleiuri de la servodirecţie
Uleiuri de transmisie
Uleiuri hidraulice
Uleiri de la amortizoare
Lichid de frână
Lichide de r ăcire
Lichide de la sistemele de aer condiţionat
Lichidul din rezervorul de spălare al parbrizului
Toate fluidele de la drenare au costuri tip similare. Aceste costuri sunt de regul ă for ţa de muncă,
electricitatea şi uzura utilajelor folosite. O componentă principală a costurilor este costul de
îndepărtare a acestor fluide şi livrarea sau colectarea lor la sau de către o companie externă.
Exemple din alte state
Germania: O companie germană a informat telefonic consultantul cu privire la preţurile

vehiculate pentru colectarea acestor fluide, valori prezentate în tabelul de mai jos. Se poate
observa că niciunul din aceste fluide nu crează costuri, mai mult, toate aduc venituri firmei de
dezmembrare în nordul Germainiei.
Costuri pentru Venituri pentru

colectarea colectarea
fluidelor fluidelor
(Euro/1000 l) (Euro/1000 l)
Uleiuri 40
Lichid de frână 0
Lichid de r ăcire 40
Lichide de r ăcire/încălzire de la
sistemele de aer condiţionat 0
Lichid de spălare pentru parbriz 0

O altă companie din sudul Germaniei poate îndepărta uleiurile gratuit. În acest caz îns ă distanţa
până la rafinărie este mai mare.
Grecia: în Grecia firma de dezmembrare primeşte 80 Euro pentru 1,000 de litri de ulei rezidual.
Ipoteze şi rezultate: bunuri valorice ale societăţilor mici
Utilajele necesare drenajului în societăţile mici sunt prezentate mai jos. Principala sursă de
informaţie pentru preţurile prezentate este lista de preţuri primită de la Autodrain.12
12
Vezi Lista de pre ţuri primit ă de la AutoDrain (www.autodrain.co.uk)
Preţ ăde
cump Costuri
rar Investiţie Durată de Deprecier Rata de între de
ţinere
Denumire Necesar e totală viaţă e anuală întreţinere p.a.
(bucăţi) (Euro) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)
Dispozitiv de tractare 1 6.471 6.471 12 539 5% 324
Starter Pack:
Unitatea de recuperare a
combustibilului
(petrol şi diesel) 2
Unitatea de sucţiune a uleiurilor 1
Separarea gravitaţională a
uleiurilor 1 7.477 7.477 12 623 5% 374
Sucţiunea apelor de r ăcire 1
Agenţi de r ăcire/ape
gravitaţionale receptor 1
Sucţiunea lichidului de frân ă 1
Unitatea recuper ării agenţilor de
aer condiţionat 1
Sistemul rotativ al rezervorului de
combustibil 1 2.006 2.006 5 401 5% 100
Unitatea drenării amortizoarelor
de şoc 1 751 751 5 150 5% 38
Unelte simple 1 200 200 5 40 5% 10
Tobe de eşapament 1 283 283 12 24 5% 14
Total 17.188 1.777 859
Ipoteze şi rezultate: bunuri valorice ale societăţilor mijlocii

Utilajele necesare drenajului în societ ăţile mijlocii sunt prezentate mai jos. Principala surs ă de
Preţ de Costuri de
cumpărar Investiţie Durată de Deprecier Rata de întreţinere
Denumire Necesar e totalăt viaţă e anuală întreţinere p.a.
(bucată) (Euro) (Euro) (ani) (Euro) (%) (Euro)
Staţie de tractare 1 6.471 6.471 12 539 5% 324
Unitatea mobilă de
decontaminare
Sistemul rotativ al rezervorului de 1 8.772 8.772 12 731 5% 439
combustibil 1 2.006 2.006 12 167 5% 100
Unitatea drenării amortizoarelor
de şoc 1 751 751 12 63 5% 38
Unelte simple 1 200 200 5 40 5% 10
Tobă de eşapament 1 283 283 12 24 5% 14
Total 18.483 1.564 924
13
Vezi lista de pre ţuri primit ă de la AutoDrain (www.autodrain.co.uk)
Ipoteze şi rezultate: bunuri valorice ale societăţilor mari

Utilajele necesare drenajului în societăţile mari sunt prezentate mai jos. Principala sursă de
Preţ de Costuri de
cumpărar Investiţie Durată de Deprecier Rata de întreţinere
Denumire Necesar e totalăt viaţă e anuală întreţinere p.a.
Staţia de tractare 2 6.471 12.942 12 1.079 5% 647
Unitate compactă de
decontaminare şi accesorii 1 37.548 37.548 12 3.129 5% 1.877
Inginerie electrică 1 8.804 8.804 12 734 5% 440
Unelte simple 1 200 200 5 40 5% 10
Tobă de eşapament 1 283 283 12 24 5% 14
Total 59.777 5.005 2.989
Ipoteze şi rezultate: manoperă în toate tipurile de societăţi

Timpul necesar drenajului unui VSU este estimat la 24 de minute, cea ce duce la costul for ţei de
muncă de aproximativ 1.63 Euro sau 6 RON. Etapele parcurse sunt de asemenea prezentate în
tabelul de mai jos.
Timp Timp Costul

necesar/V necesar/V for ţei de Preţul total Preţul total
SU SU muncă/or ă plătit /VSU plătit /VSU
Drenare incluzând: 24 0,4 14,73 5,89 1,63
-- Îndepărtarea combustibilului (petrol sau motorină)
-- Îndepărtarea uleiului de motor
-- Îndepărtarea uleiurilor de la servodirecţi
-- Îndepărtarea uleiului de la transmisie
-- Îndepărtarea uleiului hidraulic
-- Îndepărtarea uleiului de la amortizoarele de şoc
-- Îndepărtarea lichidului de frână
-- Lichide de r ăcire
-- Lichide de r ăcire/încălzire (sisteme de aer condiţionat)
-- Lichide pentru spălarea parbrizului
-- Îndepărtarea filtrelor de ulei
Total 24,00 0,40 5,89 1,63

14
Ipoteze şi rezultate: consumul de electricitate în toate tipurile de societăţi

Consum
de
Timp lectricitate/ Preţul
necesar/V ora de electricităţi Preţul total Preţul total
SU lucru i plătit /VSU plătit /VSU
(hours) (kWh) (RON/kWh) (RON) (Euro)
Drenare 0,400 5 0,31 0,625 0,172
Total 0,400 5 0,625 0,172
Ipoteze şi rezultate: administrarea deşeurilor în toate tipurile de societ ăţi
Costurile medii pentru administrarea deşeurilor de tip lichid sunt estimate ca fiind nule. În cazul
de faţă de presupune că preţul fiecărui fluid este acelaşi cu preţul din Germania. Cantităţile şi
costurile sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Preţ mediu
pentru
eliminarea
Fluid/VSU fluidelor Cost/VSU Cost/VSU
(litri) (Euro/1000 l) (RON) (Euro)
Lichid de frână 0,30 0 0,00 0,00
Lichid de r ăcire 3,60 0 0,00 0,00
Lichide pentru spălarea 1,00 0 0,00 0,00

parbrizului
Total 0,00 0,00
Ipoteze şi rezultate: beneficii obţinute din reziduurile fluide în toate tipurile de Societ ăţi
Beneficiile obţinute la drenaj provin din combustibil. În acord cu raportul solu ţiei celei mai
15
favorabile este de aşteptat ca fiecare VSU să conţină o cantitate medie de reziduuri lichide.
Aceste valori sunt folosite în cazul de fa ţă. În prezent preţul combustibilului este mai ridicat de
1.30 Euro/litru însă aici este considerat 1.00 Euro/litru. Pentru uleiuri şi lichide de r ăcire, un preţ
de 40 Euro/1,000 litri este considerat. Mai mult, se consider ă că o parte (1%) din VSU folosesc
GPL ca şi combustibil. Aceste consideraţii duc la rezultatele prezentate în tabelul de mai jos.
15
Best-Solutions Report, PHARE RO 2005/017-553.03.03/02.03: Assistance in Promoting Solutions
Regarding Recycling and Use of Recycled Materials from End-of-Life Vehicles
Beneficii Probabilitatea unui VSU pe
Fluid
VSU per medii din
fluide Beneficii
per VSU Beneficii
per VSU benzină sau
(non motorină
GPL)
(litri) (Euro/litri) (RON) (Euro) (%)
Uleiuri de motor
Uleiuri de la servodirecţie
Uleiuri de transmisie 4,90 0,04 0,71 0,20 100%
Uleiuri hidraulice
Uleiuri de la amortizoarele de şoc
Lichid de r ăcire-încălzire (sisteme de 0,01 0,04 0,80 0,00 5%

aer condiţionat)
5,00 1,00 18,13 5,00 99%

Combustibil (benzină şi diesel)
Beneficii totale pentru VSU obişnuit 18,13 5,15
8.3.3 Roţi, anvelope şi jante

Roţile consistă din jante, anvelope şi componente echilibratoare, iar în anumite tipuri de roţi se
pot găsi şi camere. Roţile sunt obiecte cu costuri şi beneficii la centrul de depoluare şi
dezmembrare. Roţile sunt considerate centre de cost. Dezmembrarea roţilor în componente se
poate considera centru de cost şi beneficiu.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare în societăţile mici şi mijlocii

Deşurubarea roţilor se face cu ajutorul compresorului şi a altor unelte, iar compresorul are şi alte
utilităţi în cadrul companiei de dezmembrare, înlăturarea roţilor fiind însă principala sa utilizare.
O serie de alte unelte simple sunt necesare pentru îndepărtarea sistemelor de echilibru şi a
valvelor. Mai sunt necesare două tipuri de recipiente pentru anvelope şi jante precum şi o
platformă-container mobilă pentru sistemele de echilibru.
Costuri de
Preţ de Investiţie Durată de Depreciere Rată de întreţinere
Denumire Necesar cumpărare total ă viaţă anuală întreţinere p.a.
Compresor 1 500 500 12 42 5% 25
Unelte
necesare
1 800 800 12 67 5% 40
demontării
compresorului
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
containere 20 ft 2 1.386 2.772 12 231 5% 139
Containere
1 250 250 12 21 5% 13
metalice mobile
Total 4.422 380 221
Ipoteze şi rezultate: Utilaje Necesare în Societăţile Mari

Pentru separarea roţilor în anvelope şi jante, societăţile mari folosesc un îndepărtător de roţi.
Preţul acestui utilaj este de 7,513 Euro şi este luat de pe pagina de internet a firmei AutoDrain.
Costuri
de
Preţ de Investiţie Durată Depreciere Rată de întreţinere
Denumire Necesar cumpărare totală de viaţă anuală întreţinere p.a.
Compresor 1 500 500 12 42 5% 25
Unelte necesare
1 800 800 12 67 5% 40
demontării
compresorului
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Wheel popper 1 7.513 7.513 12 626 5% 376
containere 20ft 2 1.386 2.772 12 231 5% 139
platformă/container
1 250 250 12 21 5% 13
mobilă
Total 11.935 1.006 597
Ipoteze şi rezultate: Timpul de Lucru în Societ ăţile Mici şi Mijlocii

Timpul necesar separ ării roţilor la VSU, a sistemelor de echilibrare şi a valvelor, la fel ca şi
separarea jantelor, a anvelopelor şi a camerelor în societăţile mici şi mijlocii este prezentat în
tabelul de mai jos.

Timp Timp
necesar necesar Costul Cost total Cost total
per VSU per VSU manoperei/or ă al VSU al VSU
Demontarea
6 0,10 14,73 1,47 0,41
roţilor
Demontarea
axelor de 3 0,05 14,73 0,74 0,20
echilibru
Separarea
anvelopelor şi 24 0,40 14,73 5,89 1,63
jantelor
Total 33 0,55 8,10 2,24
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru în societ ăţile mari
Timpul necesar îndepărtării roţilor de la VSU, a sistemelor de echilibrare şi a valvelor, la fel ca şi

separarea jantelor, a anvelopelor şi a camerelor în companiile mari este prezentat în tabelul de
mai jos, cu diferenţa că în acest caz separarea se face cu ajutorul unui îndepărtător de roţi.
Timp Timp
necesar necesar Costul Cost total Cost total
per VSU per VSU manoperei/or ă al VSU al VSU
Demontarea
6 0,10 14,73 1,47 0,41
roţilor
Demontarea
axelor de 3 0,05 14,73 0,74 0,20
echilibru
Separarea
anvelopelor şi 9 0,15 14,73 2,21 0,61
jantelor
Total 18 0,30 4,42 1,22
Ipoteze şi rezultate: costul energiei electrice în societăţile mici şi mijlocii

Costurile energiei electrice în societăţile mici şi mijlocii sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Consum
Timp de Preţul
necesar energie/or ă energiei Cost total Cost total
per VSU de lucru electrice al VSU al VSU
Demontarea
roţilor şi
separarea 0,550 5 0,31 0,859 0,237
anvelopelor şi
jantelor
Total 0,550 5 0,859 0,237
Ipoteze şi rezultate : costul energiei electrice în societăţile mari
Costurile energiei electrice în companiile mari sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Consum
Timp de Preţul
necesar energie/or ă energiei Cost total Cost total
per VSU de lucru electrice al VSU al VSU
Demontarea
roţilor şi
separarea 0,30 10 0,31 0,94 0,26
anvelopelor şi
jantelor
Total 0,30 10 0,94 0,26
Ipoteze şi rezultate: costul administrării reziduurilor provenite din anvelope în tipurile de

societăţi
Se consider ă 1 Euro cost mediu al administr ării deşeurilor provenite de la o anvelopă, în această

valoare fiind inclus şi preţul transportului.
Pentru un VSU obişnuit, anvelopele cântăresc în medie 27.9 kg. O taxă de 80 Euro/1 Mg este
platită fabricilor de ciment, ceea ce înseamnă 2.23 Euro pentru 27.9 kg sau 0.45 Euro/anvelopă.
În acest caz transportul nu este inclus iar incluzând transportul de la firma de dezmembrare la
fabrica de ciment, o valoare de 0.90 Euro/anvelopă este plauzibilă.
Împreună cu roata de rezervă, un VSU are în mod normal 5 roţi dar câteodată pot apărea
controverse datorită faptului că unele VSU sunt livrate cu doar 4 ro ţi firmei de dezmembrare. Pe
de altă parte, unele VSU pot fi livrate cu un set adiţional de 4 anvelope de var ă sau de iarnă. Din
acest motiv se consider ă o medie de 5 roţi şi se ajunge la un cost total/VSU prezentat în tabelul
de mai jos.
Cost
mediu
pentru
eliminarea
unei Cost total Cost total
Roţi/VSU anvelope al VSU al VSU
(bucată) (Euro) (RON) (Euro)
Anvelope 5 0,90 16,31 4,50
Ipoteze şi rezultate: beneficii obţinute din roţi în toate tipurile de societăţi

Beneficiile obţinute din roţi la dezmembrare sunt prezentate în tabelul de mai jos şi sunt obţinute
în mare parte din jante. Se presupune că 98% din VSU livrate au jante de oţel ce cântăresc în
medie 12 kg, iar 2% din acestea au jante de aluminiu ce cântăresc în medie 10 kg.
Mai mult, echilibratoarele intr ă şi ele în categoria venituri conţinând în mare parte plumb, dar din
16
iulie 2003 utlizarea plumbului în acestă industrie a fost interzisă în EU şi a fost substituită cu
zinc iar în unele cazuri chiar cupru. Con ţinutul asumat pentru fiecare VSU şi beneficiile aferente
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
16
www.autobild.de/artikel/raeder-auswuchten_42411.html
www.autobild.de/artikel/neue-eu-vorgabe-zum-reifen-auswuchten_41885.html
masa Metal Preţul Beneficii Beneficii

Roţi/VSU medie/roată per VSU metalului per VSU per VSU Probabiltate
(bucat ă) (kg) (kg) (Euro/Mg) (Euro) (Euro) (%)
Jante
Oţel 5 12,00 60,00 112 24,42 6,73 98%
Aluminiu 5 10,00 50,00 357 64,74 17,86 2%
Media beneficiilor,
jante
Piese de echilibru
Plumb 5 0,10 0,50 696 1,26 0,35 96%
Zinc 5 0,10 0,50 434 0,79 0,22 3%
Cupru 5 0,10 0,50 2066 3,75 1,03 1%
Media beneficiilor, Piese de echilibru 0,35
Total 7,31
8.3.4 Acumulatori
Acumulatorii se pot încadra de asemenea în categoria componentelor ce au costuri dar şi

beneficii la centrul de depoluare şi dezmembrare. Principalele costuri tip sunt manopera şi
deprecierea. Vânzarea la bucată a acumulatorilor duce la ob ţinerea de beneficii.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare la îndepărtarea acumulatorilor pentru toate tipurile de

societăţi
În afara câtova unelte mici, mai sunt necesare recipiente pentru depozitarea acumulatorilor.
Preţul pentru unelte simple dar de calitate este 100 Euro. Preţul recipientelor metalice de
dimensiunea platformelor mobile euro este de 250 Euro/bucat ă.
Costuri de
Preţ de Investiţie Durată de Depreciere Rată de întreţinere
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Containere
mobile, metalice
4 250 1.000 12 83 5% 50
sau din material
plastic
Total 1.100 103 55
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar demont ării acumulatorilor în toate tipurile de
societăţi
Timpul necesar îndepărtării unui acumulator este 6 minute sau 0.1 ore. Acesta duce la costuri ale
manufacturii prezentate în tabelul de mai jos pentru fiecare VSU.
Timp necesar Timp necesar per Cost manufactur ă Cost total al

per VSU VSU per or ă VSU Cost total al VSU
(minute) (or ă) (RON) (RON) (Euro)
Demontarea
6
acumulatorului 0,10 14,73 1,47 0,41
Total 6 0,10 1,47 0,41
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară demontării acumulatorilor în

toate tipurile de societăţi
Costurile consumului de energie electrică necesar ă demontării acumulatorilor în toate tipurile de
societăţi, sunt prezentate în tabelul următor.
Consum
de
Timp energie Preţul Cost Cost
necesar per or ă energiei total al total al
per VSU de lucru electrice VSU VSU
Demontarea
0,10 5 0,31 0,16 0,04
acumulatorului
Total 0,10 5 0,31 0,16 0,04
Ipoteze şi rezultate: beneficii obţinute din demontarea acumulatorilor în toate tipurile de

societăţi
Acumulatorii pot fi vânduţi iar preţul mediu pe Mg de acumulator este cuprins între 350 şi 600
Euro. În acest studiu, se ia în considerare o valoare medie de 520 Euro/Mg acumulator.17 Acesta
conduce la profituri obţinute din vânzarea acumulatorilor de 25 RON sau aproape 7
Euro/acumulator sau /VSU.
Preţ acumulator Masă medie Beneficii din Beneficii din acumulatori per
per Mg per acumulator acumulatori per VSU VSU
(Euro) (kg) (RON) (Euro)
Acumulatori 520,00 13,30 25,07 6,92
Total 25,07 6,92
17
Sursa acestor pre ţ uri este luat ă Agriscape http://forum.agriscape.com/de/?read=61598
8.3.5 Airbaguri
Airbagurile trebuie de asemenea demontate datorită faptului că ele conţin elemente explozive.
Aceste componente intr ă în categoria celor ce au costuri dar şi beneficii la centrul de depoluare şi
dezmembrare. Costurile tip în acest caz sunt mâna de lucru, energia electrică şi uzura. Alte
costuri sunt eliminarea acestor componente. Este de men ţionat că nu toate vehiculele deţin
airbaguri, în special cele f ăr ă stă pân, iar că unele dintre ele au mai mult de un airbag. In acest
stadiu, al analizei, se asumă că 5% din vehicule au airbaguri. Aceasta se poate observa în coloana
“probabilitatea conţinerii unui airbag într-un VSU obişnuit” iar rezultatele pentru un VSU
obişnuit sunt prezentate.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare pentru demontarea airbagurilor în societăţile mari
Principalul utilaj este dispozitivul de dechidere a airbagurilor. Alte unelte necesare sunt uneltele
mecanice simple şi recipientele de depozitare. Pre ţurile, durata de viaţă şi ratele de întreţinere ale
acestor unelte sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Costuri
Durată de
Preţ de Investiţie de Depreciere Rata de întreţinere
Dispozitiv de deschidere a
1 12 5% 38
airbagurilor 751 751 63
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Containere metalice sau din 2 250 500 12 42 5% 25
material plastic
Total 1.351 124 68
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar demontării airbagurilor în toate tipurile de

societăţi
Timpul necesar demontării airbagurilor este de 6 minute sau 0.1 ore, ducând la un cost al for ţei
de muncă de 0.41 Euro pentru fiecare VSU.
Probabilitatea
medie de a
conţine
Timp Timp Cost de Cost Cost airbaguri într-
necesar necesar manufactur ă total al total al un VSU
per VSU per VSU per or ă VSU VSU obişnuit
(minute) (hours) (RON) (RON) (Euro) (%)
Demontarea
airbagurilor 6 0,10 14,73 1,47 0,41
Total 6 0,10 1,47 0,41 5%
Costuri totale de
manufactur ă
0,30 0,01 0,07 0,02
pentru un VSU
obişnuit
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară demontării airbagurilor în

Costurile consumului de energie electrică sunt prezentate în tabelul următor.
Consum
de
energie
Timp electrică Preţul
necesar per or ă de energiei Cost total Cost total
per VSU lucru electrice al VSU al VSU
Demontarea
airbagurilor pentru 0,01 5 0,31 0,008 0,002
un VSU obişnuit
Total 0,01 5 0,31 0,008 0,002
Ipoteze şi rezultate: costurile spaţiului de depozitare a deşeurilor provenite din demontarea

airbagurilor în toate tipurile de societăţi
Se presupune că un airbag cântăreşte în medie 1 kg. Cu costuri de dispunere a deşeurilor de 40
Euro/Mg se ajunge la 0.29 RON sau 0.08 Euro/airbag. 18 Pentru un vehicul obişnuit, acestă
valoare este multiplicată cu probabilitatea aferentă de 5%.
18
Un studiu comparativ al costurilor spa ţiului de depozitare al de şeurilor provenite din VSU în diverse
ţă ri
este prezentat în Kanari,N.; Pineau, J.-L.; Shallari, S. (2003) ReciclareaVehiculelor Scoase din Uz în
Comunitatea European ă.
www.tms.org/pubs/journals/JOM/0308/Kanari-0308.html
Costurile Costurile
Costurile spaţiului spaţiului
spaţiului de de Probabilitatea
de depozitare depozitare de a conţine
depozitare a a airbaguri într-
Masă a deşeurilor deşeurilor un VSU
per VSU deşeurilor per VSU per VSU obişnuit
(kg) (Euro/Mg) (RON) (Euro) (%)
Airbag 2,00 40 0,29 0,080
Total 2,00 0,29 0,080 5%
Costurile spaţiului
de depozitare a
deşeurilor
provenite din 0,01 0,004
airbaguri
pentru un VSU
obişnuit, total
8.3.6 Catalizatori
Catalizatorii apar ţin categoriei ce au costuri dar şi beneficii la centrul de depoluare. Principalele

costuri sunt for ţa de muncă, consumul de energie electrică necesar ă tăierii catalizatorilor şi
uzura. Vânzarea catalizatorilor duce la obţinerea de venituri. Trebuie menţionat că nu toate
vehiculele conţin catalizatori, în special cele f ăr ă stă pân este mai mult decât probabil că nu
conţin catalizator. În acest caz, se presupune că 5% din VSU au catalizator.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare demontării catalizatorului în societăţile mici şi mijlocii
În societăţile mici şi mijlocii demontarea catalizatorilor se face manual, f ăr ă necesitatea unor
unelte speciale.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare demontării catalizatorului în societăţile mari

Principala unealtă este un cuter de catalizator. Preţul este luat din lista AutoDrain 19 iar durata de
viaţă este estimată la 12 ani. În afara altor unelte de dimensiune redusă, mai sunt necesare şi
recipiente speciale pentru depozitarea catalizatorilor. Preţul uneltelor simple dar de bun ă calitate
este de 100 Euro iar cel al cutiilor metalice de dimensiunea platformelor mobile euro este de 250
Euro/bucată.
19
Costuri
de
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Cutter de catalizator 1 3.767 3.767 12 314 5% 188
Containere mobile
2 250 500 12 42 5% 25
metalice sau din
material plastic
Total 4.367 376 218
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar demontării catalizatorului în toate tipurile de

societăţi
Timpul necesar demontării catalizatorului este de 3 minute sau 0.05 ore, acesta ducând la un cost
al for ţei de muncă de 0.20 Euro/VSU. Datorită faptului se aşteaptă ca doar 5% din VSU în
România au catalizator, costul unui vehicul obişnuit este doar de 0.01 Euro sau 0.04 RON.
Probabilitatea
conţinerii
Timp Timp Costuri de Cost catalizatorilor
necesar necesar manufactur ă total/ Cost într-un VSU
per VSU per VSU per or ă VSU total/VSU obişnuit
(minute) (ore) (RON) (RON) (Euro) (%)
Demontarea 3,00
catalizatorului 0,050 14,73 0,74 0,20
Total 3,00 0,050 0,74 0,20 5%
Costul manufacturii
pentru un VSU 0,15 0,003 0,04 0,01
obişnuit, total
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară demontării catalizatorilor în

Consum de
energie
Timp electrică Preţul
necesar per or ă de energiei Cost Cost
per VSU lucru electrice total/VSU total/VSU
Demontarea catalizatorului 0,003 5 0,31 0,004 0,001
Total 0,003 5 0,31 0,004 0,001
Ipoteze şi rezultate: venituri provenite de la demontarea catalizatorilor în toate tipurile de

societăţi
Catalizatorii pot fi vânduţi. Preţul mediu al unui catalizator folosit este considerat a fi 150 Euro
sau 544 RON.20 Datorită faptului că se aşteaptă ca doar 5% din VSU în România să aibă
catalizator, veniturile pentru un VSU obi şnuit este doar 7.50 Euro sau puţin mai mult de 27
RON. În viitor aproape toate VSU vor avea catalizator, ajungându-se la venituri mai ridicate
obţinute din catalizatori.
Beneficiu Beneficiu
din din Probabilitatea
catalizator catalizator de a conţine
per VSU per VSU catalizator
(RON) (Euro) (%)
Catalizator 543,81 150,00
Total 150,00 5%
Beneficiu 27,19 7,50

total/VSU obişnuit
8.3.7 Rezervoarele GPL
Rezervoarele GPL (Rezervoarele de gaz petrol lichefiat) apar ţin de asemenea componentelor ce

pot avea costuri dar şi venituri la centrul de depoluare. Principalele costuri tip sunt mâna de
lucru, consumul de energie eletrică şi uzura. Dacă este posibilă colectarea GPL, aceasta poate
aduce ceva profit. Alte venituri ce pot proveni din rezervoarele GPL sunt din recuperarea
metalului rezervoarelor. Se presupune că 1% din VSU dezasamblate au rezervoare GPL.
Rezultatele sunt calculate pentru un vehicul obişnuit.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare demontării rezervoarelor GPL în societăţile mari

Utilajele necesare demontării rezervoarelor GPL, durata de viaţă aferentă precum şi ratele de
întreţinere corespunzătoare sunt prezentate în tabelul de mai jos.
20
Sursa acestor pre ţ uri este luat ă din Agriscape
http://forum.agriscape.com/de/?read=61598
Un alt indicator este reclama Loacker GmbH, care cump ăr ă VSU cu catalizator pentru 200 Euro ş i f ăr ă
pentru 50 50 Euro. Diferen ţa este de 150 Euro.
Costuri de
Preţ de Investiţie Durată de Depeciere Rata de întreţinere
Denumire Necesar
(bucată) cump ărare
(Euro) totală
(Euro) viaţă
(ani) anuală
(Euro) întreţinere
(%) p.a.
(Euro)
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Containere mobile
metalice sau din 2 250 500 12 42 5% 25
material plastic
Total 600 62 30
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar demontării rezervoarelor GPL în toate tipurile
de societăţi
Timpul de lucru şi for ţa de muncă corespunzătoare necesare pentru demontarea rezervoarelor

GPL sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Probabilitate
Timp Costuri de a conţinerii
necesar Timp necesar manufactur ă Cost Cost LPG într-un
per VSU per VSU per or ă total/VSU tota/VSU VSU obişnuit
(minute) (hore) (RON) (RON) (Euro) (%)
Demontarea rezervo 6 0,100 14,73 1,47 0,41
Total 6 0,100 1,47 0,41 1%
Costuri totale/VSU 0,06 0,001 0,015 0,004

obişnuit

Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar golirii rezervoarelor GPL în toate tipurile de
societăţi
Timpul de lucru şi for ţa de muncă corespunzătoare necesare pentru golirea rezervoarelor GPL
sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Timp Costuri de Probabilitate

a conţinerii
necesar Timp necesar manufactur ă Cost Cost LPG într-un
per VSU per VSU per or ă total/VSU tota/VSU VSU obişnuit
(minute) (hore) (RON) (RON) (Euro) (%)
Golirea rezervoarelo 6 0,100 14,73 1,47 0,41 1%
Total 6 0,100 1,47 0,41 1%
Costuri totale/VSU 0,30 0,005 0,07 0,02

obişnuit
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară demontării rezervoarelor GPL

în toate tipurile de societăţi
Consum de
Timp energie Preţul
necesar electrică per or ă energiei Cost Cost
per VSU de lucru electrice total/VSU total/VSU
Demontarea
0,001 5 0,31 0,002 0,000
rezervoarelor LPG
Golirea rezervoarelo 0,005 5 0,31 0,008 0,002
Total 0,006 10 0,009 0,003
Ipoteze şi rezultate: venituri provenite din demontarea rezervoarelor GPL în toate tipurile
de societăţi
Veniturile provenite din demontarea rezervoarelor GPL sunt prezentate în tabelul urm ător.
Cantitate per Beneficu per Beneficu per
VSU Preţ VSU VSU Probabiltate
(kg) (Euro/Mg) (RON) (Euro) (%)
Gaz LP 8,00 1000 29,00 8,00
Rezervoare LPG
Oţel 15,00 220 11,96 3,30
Messing
Total 1,00 700 2,54
43,50 0,70
12,00 1%
Beneficiu total 0,44 0,12
8.3.8 Filtre de ulei
Demontarea filtrelor de ulei intr ă în categoria costurilor şi veniturilor centrale ale centrului de
depoluare şi dezmembrare, aşa cum a fost prezentat mai sus. Dup ă demontarea filtrelor de ulei
urmează tasarea acestora într-o etapă posterioar ă. Acesta lucru este considerat de asemenea un
cost central şi este numit “tasarea filtrelor de ulei”. Costurile tip sunt for ţa de muncă, consumul
de energie electrică, uzura şi eliminarea deşeurilor obţinute.
Societăţile de dezmembr ări auto mici la fel ca şi atelierele de reparaţii de autovehicule, au

posibilitatea de a livra filtrele de ulei societăţilor de dezmembrari auto mari. În acord cu un
studiu efectuat pe internet, eliminarea deşeurilor obţinute din filtrele de ulei din atelierele de
reparaţii din Germania, are preţuri cuprinse între 0.75 şi 2.00 Euro/filtru de ulei. Aceste pre ţuri
sunt considerate pentru componentele la bucată şi nu angro. Preţurile includ uzura, mâna de lucru
aferentă, consumul de energie electrică şi alte costuri administrative precum şi un mic profit al
companiei de dezmembrare.
Ipoteze şi rezultate: Utilaje folosite în marile societ ăţi

Principalele utilaje şi unelte necesare aici sunt presele filtrelor de ulei şi alte unelte mici. Preţul
unui prese pentru filtrele de ulei este luat din AutoDrain.21 Preţul uneltelor simple dar de bună
calitate este de 100 Euro. Mai mult, un container pentru depozitarea temporar ă a filtrelor de ulei
presate este necesar iar costul acestuia este 250 Euro. Rezervorul pentru colectarea uleiului
obţinut din presarea filtrelor de ulei este acelaşi tip ca cel folosit în staţia de depoluare, prin
urmare, costul lui este considerat nul. Presa filtrelor de ulei este conectată cu ajutorul unei ţevi
simple la rezervorul în care este colectat uleiul recuperat. Se presupune c ă preţul acestei ţevi este
de 250 Euro.
21
Costuri de
Denumire Necesar
(bucată) cump ărare
(Euro) totală
(Euro) viaţă
(ani) anuală
(Euro) întreţinere
(%) p.a.
(Euro)
Presa a filtrelor de ulei 1 1.736 1.736 12 145 5% 87
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Containere mobile,
metalice sau din material 1 250 250 12 21 5% 13
plastic
Rezervor colector pentru

uleiul provenit din filtrele -- -- 5% 0
de uleiVessel for oil from
filter crushing
Ţeavă pentru transportul

1 250 250 12 21 5% 13
uleiului rezidual de la
presă la colector
Total 2.336 206 117
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar presării filtrelor de ulei în marile societăţi
Timpul de lucru necesar presării filtrului de ulei este de 3 minute sau 0.05 ore/filtru de ulei.
Aceasta conduce la un cost al for ţei de mucă de 0.20 Euro/VSU.
Timp Timp Costuri de
necesar necesar manufactur ă Cost Cost
per VSU per VSU per or ă total/VSU tota/VSU
Presarea a filtrelor de ulei 3 0,05 14,73 0,74 0,20
Total 3 0,74 0,20
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară tasării filtrelor de ulei în marile
societăţi
Costurile consumului de energie electrică necesar ă pentru presarea filtrelor de ulei sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Consum de
necesar electric ă per energiei Cost Cost
per VSU or ă de lucru electrice total/VSU total/VSU
Presa a filtrelor de ulei 0,05 5 0,31 0,08 0,02
Total 0,05 5 0,31 0,08 0,02
Ipoteze şi rezultate: costuri de dispunere a deşeurilor obţinute din filtrele de ulei în

societăţile mici şi mijlocii
Se presupune în acest caz c ă societăţile de dezmembrare mici şi mijlocii trebuie să platească
celor mari 0.50 Euro/filtru de ulei angro.
Costuri per Costuri per
VSU VSU
(RON) (Euro)
Filtru de ulei 0,00 0,50
Total 0,00 0,50
Ipoteze şi rezultate: costuri de dispunere a deşeurilor obţinute din filtrele de ulei în

societăţile mari
Eliminarea deşeurilor obţinute din filtrele de ulei este considerat ă ca şi cost neutru. Pe de-o parte
există costuri de incinerare sau aruncare a materialului din filtre dar pe de alt ă parte, de pot
obţine ceva venituri metalul conţinut sau din uleiurile reziduale, acestea putând fi folosite la
incinerare pentru producerea energiei electrice.
Costuri Costuri
per VSU per VSU
(RON) (Euro)
Filtru de ulei 0,00 0,00
Total 0,00 0,00
8.3.9 Sticla
Sticla intr ă în categoria generală a componentelor ce aduc costuri şi venituri în prelucrarea VSU.
Aceste costuri obiective constau în
Parbriz
Fereastra din spate
Ferestrele laterale
Farurile şi indicatoare frontalele
Farurile şi indicatoarele din spate
În anumite cazuri poate fi prezent şi un acoperiş din sticlă
În acest studiu doar dezmembrarea parbrizului şi a ferestrei din spate este considerat ă. Utilajele
necesare sunt îndepărtătorul de parbriz şi recipiente pentru depozitarea sticlei. Un alt cost tip
necesar este în principal mâna de lucru şi uneltele simple. Sticla poate fi reciclat ă sau poate fi
depozitată ca deşeu. Aici este considerat că va fi reutilizat în construcţia şoselelor.
Exemple din alte ţări
În Germania toată sticla se reciclează. Nu există probleme datorate conţinutului de sârmă din
compoziţia parbrizelor în procesul recicl ării. Livrarea sticlei către compania de reciclare este cost
neutru, însemnând în Germania nu sunt costuri de transport pentru reciclarea sticlei.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare îndepărtării sticlei în toate tipurile de societăţi
Utilajele necesare îndepărtării sticlei sunt prezentate în tabelul următor.

Costuri de
Depărtător de sticlă 1 1.000 1.000 12 83 5% 50
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Containere 20 ft 2 1.386 2.772 12 231 5% 139
Total 3.872 334 194
Ipoteze şi rezultate: timp de lucru necesar demont ării sticlei în toate tipurile de societăţi
Conform unui studiu efectuat în UK, timpul necesar îndep ărtării sticlei este estimal la 15
minute.22 Aceasta conduce la costurile prezentate în tabelul ce urmează.
Demontarea geam 15 0,25 14,73 3,68 1,02
Total 15 0,25 3,68 1,02
22
Coates,G.; Shahin Rahimifard, S.; (2006) Modele de cost pentru Cre ş terea Valorific ă rii Recuper ării din
VSU www.mech.kuleuven.be/lce2006/178.pdf
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară îndepărtării sticlei în toate

tipurile de societăţi
Costurile consumului de energie electrică necesar ă sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Consum de
necesar electrică per energiei Cost Cost
Demontarea geam 0,25 5 0,31 0,39 0,11
Total 0,25 5 0,31 0,39 0,11
Ipoteze şi rezultate: reciclarea sticlei în toate tipurile de societ ăţi

Conform raportului conţinând cele mai favorabile soluţii, un VSU obişnuit cântăreşte
aproximativ 25.4 kg. Se presupune că sticla reciclată este folosită în construcţia şoselelor, ceea
ce conduce la costuri nule.
Costuri de Costuri de
Cantitate Costuri de reciclare per reciclare per
per VSU reciclare VSU VSU
(kg) (RON/Mg) (RON) (Euro)
Sticlă 25,40 0 0,00 0,00
Total 0,00 0,00
8.3.10 Materiale plastice

Materiale plastice intr ă în categoria costurilor generalizate în prelucrarea VSU. Câteva din aceste
componente plastice sunt demontate înainde de procesul de mărunţire iar o parte din ele intr ă în
categoria costurilor “vehicul tasat”. În această etapă se consider ă doar materialele plastice care
pot fi separate din VSU înainte de procesul de mărunţire. Acestea sunt după cum urmează
Bara de protecţie frontală
Bara de protecţie posterioar ă
Scaunele din faţă
Scaunele din spate
Centuri de siguranţă
Carpete
În afara câtorva containere necesare pentru depozitarea plasticului, nu sunt necesare alte unelte
specifice demontării şi unelte simple se pot folosi în acest scop. Alte tipuri de costuri necesare
sunt mâna de lucru. Plasticul poate fi reciclat, incinerat sau dispus în depozitele de deşeuri.
Exemple Internaţionale:
În Germania majoritatea plasticului este incinerat. Colectarea plasticului de la dezmembratori
este gratuită în prezent. Livrarea plasticului spre incinerare reprezentând un cost neutru,
însemnând că veniturile rezultate din plastic sunt aceleaşi ca şi costurile de transport.
Ipoteze şi rezultate: utilaje necesare demontării plasticului în toate tipurile de societăţi
Utilajele necesare pentru demontarea plasticului din VSU sunt prezentate în tabelul urm ător.
Costuri de
Unelte simple 1 100 100 5 20 5% 5
Containere 20 ft 2 1.386 2.772 12 231 5% 139
Total 2.872 251 144

Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar demontării plasticului în toate tipurile de

societăţi
Timpul de lucru necesar pentru demontarii plasticului din VSU este estimat la 30 de minute 23,
ducând la costuri ale for ţei de muncă în valoare de 2.03 Euro pentru fiecare VSU.
Demontarea plastic 30 0,50 14,73 7,37 2,03
Total 30 0,50 14,73 7,37 2,03
23
GHK (în asocia ţie cu Bio Intelligence Service) (Mai 2006): Un studiu pentru determinarea beneficiilor
Directivei VSU şi o revizie a costurilor ş i beneficiilor recicl ă rii obiectivelor pentru 2015, reutilizare ş i
valorificare sub directiva VSU. Raport Final c ă tre DG Environment. Birmingham. Page 77.
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară demontării plasticului în toate

Costurile energiei electrice necesare demontării plasticului din VSU sunt prezentate în tabelul
următor.
Consum de
Demontarea plastic 0,50 55 0,31 0,78 0,22
Total 0,50 0,31 0,78 0,22
Ipoteze şi rezultate: recuperarea plasticului în toate tipurile de companii
Conform raportului privind cele mai bune practici, materialul plastic într-un VSU obi şnuit
cântăreşte aproximativ 20.35 kg/VSU. Mai mult, se presupune c ă materialele plastice vor fi
folosite la incinerare în fabricile de ciment. Excluzând transportul, se ajunge la costuri de 80
Euro/Mg. Incluzând costurile de transport se ajunge la 160 Euro/Mg a şa cum este prezentat în
tabelul de mai jos.
Costuri de Costuri de
Cantitate Costuri de reciclare per reciclare per
per VSU reciclare VSU VSU
(kg) (RON/Mg) (RON) (Euro)
Spumă PU 6,70 80 1,94 0,54
Benzi de cauciuc 7,70 80 0,17 0,62
Bare de protecţie 5,60 80 1,14 0,45
Centuri de siguranţ 0,35 80 0,01 0,03
Total 20,35 80 3,26 1,63
Este de aşteptat ca în viitor incinerarea să fie corelată cu producţia de energie electrică sau este
posibilă incinerarea în cuptoare folosite în producţia de fier şi oţel care deja se practică în
Austria. Spuma PU poate fi folosit ă în uzinele de tratare a apelor reziduale pentru stabilizarea
nămolului aşa cum se procedează la Emscher Genossenschaft, Germania, însemnănd ce în viitor
spaţiile de depozitare a plasticului ar putea aduce câştiguri.
8.3.11 Motorul şi caroseria VSU
În România în general, motorul şi alte componente metalice sunt separate de caroserie. Motorul
este livrat direct la topitorie în timp ce carcasa vehicului se livreaz ă firmei de shredder. Motivele
acestei separ ări a motorului de caroserie sunt pre ţurile diferite ale diverselor componente primite
de la topitorii şi fabricile de mărunţire. Mai mult, în general m ărunţirea componentelor de
dimensiuni mari este o problemă tehnică.
Ipoteze şi rezultate: timpul de lucru necesar separ ării motorului şi caroseriei în toate
Timpul necesar separ ării motorului şi a altor componente metalice obişnuite de caroseria VSU
este estimat la 15 minute. Aceasta conduce la costuri ale for ţei de muncă prezentate în tabelul de
mai jos.
Dezmembrarea
motorului şi a altor păr ţi 15 0,25 14,73 3,68 1,02
metalice de pe caroserie
Total 15 0,25 14,73 3,68 1,02
Ipoteze şi rezultate: consumul de energie electrică necesară separării motorului şi

caroseriei în toate tipurile de societ ăţi
Costurile consumului de energie electrică necesar ă separ ării motorului de caroserie pentru un
VSU sunt prezentate în tabelul următor.

Consum de
Dezmembrarea
motorului şi a altor păr ţi 0,25 5 0,31 0,39 0,11
metalice de pe caroserie
Total 0,25 5 0,31 0,39 0,11
Ipoteze şi rezultate: venituri provenite din motorul şi caroseria VSU în toate tipurile de
societăţi
Punctul de pornire în calculul veniturilor este considerat o mas ă de 830 kg a VSU înainte de
dezmembrare. După dezmembrare, această masă este cuprinsă între 75 şi 80% din cea iniţială.
75% sau 623 kg sunt materiale metalice. Motorul şi alte componente metalice cântăresc în medie
100 kg, caroseria ajungând să cântărească 523 kg. Preţurile şi veniturile aferente sunt prezentate
în tabelul următor iar preţurile au fost prezentate deja în subsecţiunea “Preţurile componentelor
şi preţurile VSU”.
Preţul plătit Preţul plătit

de mărunţitor de mărunţitor
sau topitor sau topitor
pe Mg de pe Mg de Preţ total per Preţ total per
Tonajul VSU metal meta VSU VSU
(kg) (RON/Mg) (Euro/Mg) (RON) (Euro)
Vehicul primit 830
Factor de reducere a
75%
masei
Cantitate r ămasă după
depoluare şi 623
dezmembrare
Motor şi alte piese
100 569,71 157,14 56,97 15,71
metalice comune
Caroserie f ăr ă motor 523 406,93 112,24 212,62 58,65
Despăgubire pentru 269,59 74,36
motor şi caroserie
8.3.12 Alte consumabile

Alte consumabile sunt containerele pentru drenare şi alte echipamente folosite. În acestă
categorie intr ă toate consumabilele ce nu au fost men ţionate pe parcursul acestui studiu. Se
clasifică după societăţi mici, mari şi mijlocii în tabelele ce urmeză.
Ipoteze şi rezultate: consumabile în societăţile Mici
Preţ de Totalul
Necesar pe an cumpărare consumabilelor
(bucat ă) (Euro) (Euro)
Spill kit 1 500 500
Alte
Total
consumabile 1 1.000 1.000
1.500
Ipoteze şi rezultate: consumabile în societăţile mijlocii
Preţ de Totalul
(bucată) (Euro) (Euro)
Spill kit 2 500 1.000
Alte
Total 3.000
Ipoteze şi rezultate: consumabile în societăţile mari
Preţ de Totalul
(bucată) (Euro) (Euro)
Spill kit 3 500 1.500
Alte
Total 4.500
8.4 Rezultate finale
Costurile şi veniturile totale pentru toate tipurile de societăţi care au fost deja prezentate în
primul capitol, sunt reluate în tabelul următor ca rezultat final al acestui studiu. În toate cazurile
câştigurile sunt considerabil mai mari decât costurile iar acest lucru se poate observa în tabelul
următor, care arată un surplus cuprins într-un interval de 36-64 Euro pentru fiecare VSU.

Despăgubire totală
primită pentru fiecare 101,35 101,35 101,35
VSU
Costuri variabile totale f ăr ă

21,45 21,45 20,20
plata despăgubirii
despăgubirii pentru 64,65 49,22 37,10
fiecare VSU
Surplus al fiecărui VSU 36,71 52,13 64,25

Plăţile indemnizaţiilor către ultimul utilizator al VSU nu sunt incluse, însemnând ca
dezasamblatorul trebuie să distribuie surplusul obţinut pentru fiecare VSU între plata
despăgubirii către ultimul proprietar al VSU şi profitul companiei.
Tabelul de mai jos arată ca chiar şi după o plată a indemnizaţiei de 40% din surplusul fiecărui
VSU, un mic profit este de aşteptat înainte de plata taxelor 24, cuprins între 21 şi 38 Euro,
depinzând de mărimea companiei.
Distribuţie probabilă între
plata despăgubirii şi 40,0% 40,0% 40,0%
profit
Despăgubire 14,68 20,85 25,70
Profit
22,02 31,28 38,55
(înaintea plăţii taxelor)

Rezultate detaliate sunt prezentate în subsec ţiunile ce urmează, în format matrice.
8.4.1 Societăţi mici cu 1,000 VSU/an
În tabelele următoare sunt prezentate costurile şi respectiv veniturile fixe şi variabile în

societăţile mici, cu 1,000 VSU/an.
Costuri fixe în societăţile mici
24
Taxele nu sunt considerate în acest studiu pentru c ă nu sunt considerate ca ş i costuri în aceast ă analiză .
Costuri Tip
, l l
e
i e
l e e
Costuri fixe(Euro) ţ
a i
i a t n
a t
e n r
t
r
s i
ţ
a b
a e
r
e e i e
r
e l
o
i
l
Societăţi mici
i
n o c
z
i
m
u n m
i a c m
a z
n
i r i
t r s ţ p e p
r i l
o e i a â a
m n n t n e r h p h t b
a o t
d o h u o x t r e c r l o
A e
C t A C i
f n c
Î e o D e o P d T
Costuri generale, independente 4.227 4.227 340 1.500 10.294
de cele obiective
u
i Imobiliare 4.266 6.360 10.666 21.292
c
i
f Platforme de cântărire 0 0 0 0
e
n Echipament de birou 350 1.400 350 2.100
e
b
i
Elevatoare 1.000 1.333 1.000 3.333
ş
t
Derenaj 859 1.777 859 3.496
s Demontarea acumulatorilor 55 103 55 213
o
c Demontarea roţilor 221 380 221 822
e
d Demontarea airbagurilor 68 124 68 259
e
v
i Demontarea catalizatorilor 0 0 0 0
t
c
e
Demontarea rezervoarelor LPG 30 62 30 122
i Presarea filtrelor de ulei
b 0 0 0 0
O
Demontarea
Demontarea parbrizelor
materialelor plastice 194
144 334
251 194
144
722
538
Total 4.227 4.227 340 1.500 7.186 12.126 13.586 43.192
Costuri fixe /vehicul

4,23 4,23 0,34 1,50 7,19 12,13 13,59 43,19
(Total divizat cu 1,000 VSU

Costuri variabile în societăţile mici

Costuri tip Beneficii
Costuri şi beneficii variabile (Euro) e
ă l
i e r r
r b t a o
u
t i
t a r l
i
t t i
c s i
c s r
i u
i
c
a
f u i i
r n e f
Societăţi mici u
n b
m t
c i ş
m e l
a
t e
n l
e
a
a o e
l d d o e t
o
M C E A a T B t
Administrare înaintea începerii
2,03 0,22 2,25
depoluării
Transportul VSU la locaţia
3,31 3,31
societăţii
u
i
c Fluide 1,63 0,17 0,00 1,80 5,15
i
f
e Roţi, anvelope şi jante 2,24 0,24 4,50 6,97 7,31
n Rezervoare LPG 0,02 0,00 0,03 0,12
e
b Acumulatori
i 0,41 0,04 0,45 6,92
ş
t Filtre de ulei 0,00 0,00 0,50 0,50
s
o Airbaguri 0,02 0,00 0,00 0,03
c
e Catalizatori 0,00 0,00 0,00
d
e Sticlă 1,02 0,11 0,00 1,12 7,50
v
i Plastic 2,03 0,22 1,63 3,88
t
c Separarea motorului de
e
i
b 1,02 0,11 1,12
caroserie
O Motor 15,71
Caroserie 58,65
Total
10,41 3,31 1,10 6,63 21,45 101,35
Costuri şi beneficii variabile
8.4.2 Societăţi mijlocii cu 2,000 VSU/an

societăţile mijlocii, cu 2,000 VSU/an.
Costuri fixe în societăţile mijlocii

Costuri Tip
e , l l
i e
l e e
a i
i
b a t n
a t
e n r
r
t i a e
r e r e o
s
ţ
a e m e
i m l
i
i l z m z
Societăţi mijlocii n o c i u n a
i c a n
i r i
t r s ţ p e p
r l
o e i i a â a
m n n t n e r h p h t b
a o t
d o h u o x t r e c r l o
A e
C t A C i
f n c
Î e o D e o P d T
Costuri generale, independente 7.397 6.340 340 17.078
de cele obiective 3.000
u
i Imobiliare 5.406 8.010 13.515 26.931
c
i
f Platforme de cântărire 0 0 0 0
e
e
b
i
Elevatoare 1.000 1.333 1.000 3.333
ş
t
Derenaj 924 1.564 924 3.412
o
c Demontarea roţilor 221 380 221 822
e
d Demontarea airbagurilor 68 124 68 259
e
v
t
c
e Demontarea rezervoarelor LPG 30 62 30 122
i Presarea filtrelor de ulei
b 0 0 0 0
O Demontarea parbrizelor 194 334 194 722
Demontarea materialelor plastice 144 251 144 538
Total 7.397 6.340 340 3.000 8.391 13.562 16.500 55.530

3,70 3,17 0,17 1,50 4,20 6,78 8,25 27,77
(Total divizat cu 5,000 VSU)

Costuri variabile în societăţile mijlocii
Costuri şi beneficii variabile (Euro)
l
i e
r r
ă
r e
t a l
u b
i a r o
t t t t i i
c s i
c s r
i u
i
c
a
f u i i
r n e f
Societăţi mijlocii u
n b
m t
c i e
m ş l
a
t e
n l
e
a
a o e
l d d o e t
o
M C E A a T B t
2,03 0,22 2,25
depolu ării
Transportul VSU la loca ţia
3,31 3,31
societăţii
u
i
c Fluide 1,63 0,17 0,00 1,80 5,15
i
f
n Rezervoare LPG 0,02 0,00 0,03 0,12
e
b Acumulatori
i 0,41 0,04 0,45 6,92
ş
t Filtre de ulei 0,00 0,00 0,50 0,50
s
o
c
Airbaguri 0,02 0,00 0,00 0,03
e Catalizatori 0,00 0,00 0,00
d
e Sticlă 1,02 0,11 0,00 1,12 7,50
v
i Plastic 2,03 0,22 1,63 3,88
t
c
e
i Separarea motorului de
b 1,02 0,11 1,12
caroserie
O
Motor 15,71
Caroserie 58,65
Total
10,41 3,31 1,10 6,63 21,45 101,35
8.4.3 Societăţi mari cu 5,000 VSU/an

societăţile mari, cu 5,000 VSU/an.
Costuri fixe în societăţile mari

Costuri Tip
, l l
e
i e
l e e
a i
i a t n
a t
r
r
t i b
a e
r e r n
e
e o
s
ţ
a e m e
i m l
i
i l z m z
n o i u n a
i c a
Societăţi mari i t c
r i r s ţ p e p
r
n l
o e i i a â a
m n n t n e r h p h t
a b t
d o h u o x t r e c r l o o
A e
C t A C i
f n c
Î e o D e o P d T
Costuri generale, independente 12.681 8.454 340 4.500 25.975
de cele obiective
u
i Imobiliare 7.019 10.199 17.548 34.766
c
i
f Platforme de cântărire 400 667 1.000 2.067
e
e
b
i
Elevatoare 1.000 1.333 1.000 3.333
ş
t
Derenaj 2.989 5.005 2.989 10.982
o
c
e
d Demontarea roţilor
Demontarea airbagurilor 597
68 1.006
124 597
68 2.200
259
e
v
t
c
e
Demontarea rezervoarelor LPG 30 62 30 122
i
b Presarea filtrelor de ulei 117 206 117 440
O Demontarea parbrizelor 194 334 194 722
Demontarea materialelor plastice 144 251 144 538
Total 12.681 8.454 340 4.500 13.180 21.066 24.309 84.529

2,54 1,69 0,07 0,90 2,64 4,21 4,86 16,91
(Total divizat cu 10,000 VSU)
Costuri variabile în societăţile mari

Costuri şi beneficii variabile (Euro)
l
i e
r r
ă
r e
t
u b
i a o
r l
t t a
t t i i
c
a
s i
c s r
i u
i
c
f u i n e i
f e
Societăţi mari u b r
t i ş l e l
n m c m e a
t a
n t
a o e
l d d o e o
M C E A a T B t
2,03 0,22 2,25
depolu ării
Transportul VSU la loca ţia
3,31 3,31
societăţii
u
i
c Fluide 1,63 0,17 0,00 1,80 5,15
i
f
n Rezervoare LPG 0,02 0,00 0,03 0,12
e
b
i Acumulatori 0,41 0,04 0,45 6,92
ş
t Filtre de ulei 0,20 0,02 0,00 0,22
s
o
c
Airbaguri 0,02 0,00 0,00 0,03
e
d Catalizatori 0,01 0,00 0,01
e Sticlă 1,02 0,11 0,00 1,12 7,50
v
i Plastic 2,03 0,22 1,63 3,88
t
c Separarea motorului de
e
i
b 1,02 0,11 1,12
caroserie
O
Motor 15,71
Caroserie 58,65
Total
9,61 3,31 1,15 6,13 20,20 101,35
9. ANALIZĂ SENZITIVĂ
9.1 Societăţi foarte mici cu mai puţin de 500 VSU/an
Una din discuţiile critice cu firmele de dezmembrare a fost mărimea acestora. În acord cu
rapoartele unor firme de dezmembrare şi ale ANSDAR, un număr mare de societăţi
dezasamblează mai puţin de 1,000 VSU/an (între 300 şi 500 VSU/an) ceea e poate fi corect dar
pentru aceste societăţi dezmembrarea nu este activitatea principal ă a firmei ci vânzarea
componentelor folosite la bucată. Prin urmare, în acestă analiză senzitivă se fac următoarele
presupuneri:
Timpul de lucru administrativ corespunzător VSU este redus la 10 ore/să ptămână
•
• Timpul de supravehere tehnic ă corespunzător VSU este redus la 10 ore/s ă ptămână

• Costurile fixe ale autorizaţiilor sunt împăr ţite în mod egal între cele două activităţi ale
firmei.
• Suprafaţa necesar ă şi cl ădirile corespunzătoare sunt împăr ţite în mod egal între cele două
activităţi ale firmei.
•
Echipamentul de birou este împ ăr ţit în mod egal între cele două activităţi ale firmei.
• Elevatorul este împăr ţit în mod egal între cele dou ă activităţi ale firmei.
• Toate celelalte asumpţii sunt f ăcute aşa cum s-a decris mai sus.
Se ajunge la următoarele rezultate prezentate după cum urmează.

Societăţi mici
(500 VSU p.a)
(EURO)
Total primit pentru fiecare
101,35
VSU dezmembrat
Costuri fixe per VSU 65,91
Costuri totale variabile f ăr ă

21,45
plata despăgubirii
despăgubiriipentru 87,37
fiecare VSU
Surplus la fiecare VSU 13,98

Surplusul fiecărui VSU scade la 14 Euro. Costurile variabile sunt 21.45 Euro iar cele fixe cresc
de la 43 la 66 Euro. Datorită faptului că costurile fixe ale unei companii ce are a principală
activitate dezmembrarea VSU sunt împăr ţite cu alte activităţi ale companiei, creşterea costurilor
fixe este de doar 53%/VSU. În cazul în care costurile fixe nu pot fi împăr ţite între activităţile
firmei, acestea ar necesita o creştere de 100%. O prezentare detaliată a costurilor fixe este
prezentată în tabelul de mai jos. Costurile variabile nu sunt prezentate deoarece sunt identice cu
cele f ăcute în punctual de plecare.
Costuri Fixe Societăţi foarte mici

(500 VSU p.a)
(EURO)
Administrare general ă 2.113
Supraveghere tehnică /
2.113
proprietar
Întreţinere 7.186
Autorizaţii 340
Depreciere 12.126
Dobânzi 7.578
Consumabile, fixe 1.500
Total 32.957
Număr de VSU
dezmembrate/an 500
Costuri fixe/VSU 65,91
În cazul în care firma dezmembrează mai mult de 413 VSU/an se ajunge la un profit mai mic
decât cel considerat mai sus, însemnând ca pentru mai pu ţin de 413 VSU/an dezmembrate, firma
ajunge să aibă pierderi. Prin urmare aceste companii trebuie s ă scoată profit din alte activităţi sau
să crească numărul de VSU dezmembrate. Aici livrarea de către municipalitate sau consiliile
judeţene către firmă a VSU abandonate ar fi de ajutor.
9.2 Vehiculele abandonate
In acest caz se presupune că vehiculele far ă stă pân sunt vehicule abandoante

• Nu conţin catalizator
• Nu conţin airbaguri
• Nu conţin rezervoare GPL
• Nu au jante de aluminiu
• Sistemele de echilibru ale roţilor sunt din plumb
• Toate celelalte presupuneri sunt ca cele din punctual de plecare
Acestea fiind considerate se ajunge la următoarele rezultate:

Total primit pentru fiecare
93,56 93,56 93,56
VSU dezmembrat
Costuri fixe per VSU 43,19 27,77 16,91
Costuri totale variabile f ăr ă

21,42 21,42 20,15
plata despăgubirii
despăgubiriipentru 64,62 49,19 37,06
fiecare VSU
Surplus la fiecare VSU 28,94 44,37 56,50

Comparativ cu punctul de plecare, surplusul fiec ărui VSU este cu aproximativ 7.75 Euro mai
scăzut decât punctul de plecare. Această valoare este în principal determinată de veniturile
provenite din catalizatori care sunt 7.50 Euro/VSU.
O privire de ansamblu mai detaliată asupra costurilor şi veniturilor fixe este prezentată în tabelele
următoare.
Costuri Fixe
Administrare general ă 4.227 7.397 12.681
Supraveghere tehnică /
4.227 6.340 8.454
proprietar
Întreţinere 7.186 8.391 13.180
Autorizaţii 340 340 340
Depreciere 12.126 13.562 21.066
Dobânzi 13.586 16.500 24.309
Consumabile, fixe 1.500 3.000 4.500
Total 43.192 55.530 84.529
Număr de VSU
1.000 2.000 5.000
dezmembrate/an
Costuri Variabile
Manufactur ă 10,38 10,38 9,57
Consum de combustibil 3,31 3,31 3,31
Electricitate 1,10 1,10 1,14
Administrarea de şeurilor 6,63 6,63 6,13
Costuri totale variabile 21,42 21,42 20,15

f ăr ă plata despăgubirii
10. VIZITE DE LUCRU
Pentru acest studiu au fost f ăcute câteva vizite în scopul interviev ării la sediul unor companii de
dezmembrare şi shredder.
1. Dezmembratori şi shredder:
Interview at Rematinvest, Piaţa Timotei Cipariu nr. 15, 400191 Cluj-Napoca,
Romania (www.rematinvest.ro).
2. Dezmembratori şi shredder:
Interviu cu SiCon GmbH, Innovative Waste Solutions, Postfach 1348, D-57261
Hilchenbach, Germania (www.SiCon.eu), BST Belgian Scrap Terminal NV, Land van
Waaslaan 4, B–9120 Kallo (near Antwerp), Belgia.
3. Shredder:
Interviu cu Rematholding, Nordul Bucureştiului, România.
4. Dezmembrator:
Interviu cu Rematholding 5, Berceni-Fort Street, Sector 4, Bucure şti România.
5. Dezmembrator:
Interviu cu Kerstingjohänner GmbH, Helleforthstraße 93, 33758 Schloß Holte, Germania.

6. Asociaţia Naţională
Interviu cu ANSDAR – Asociaţia Naţională a Societăţilor de Dezmembr ări Auto şi
Reciclare www.ansdar.ro
7. Asociaţia Naţională
Interviu cu O.P.P. Remat – Organizaţia Patronală şi Profesională Remat
www.oppremat.ro
Este de menţionat că consultantul financiar a încercat în repetate rânduri s ă stabilească întâlniri

cu societăţi de dezmembr ări auto în Bucureşti şi Piteşti, întâlniri care au avut loc în Bucure şti
după încheierea raportului proiectului.
11. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
• Acest studiu ofer ă un calcul detaliat al costurilor şi veniturilor pentru societăţile de

dezmembr ări auto mici, mari şi mijlocii. Societăţile mici vehiculeză 1,000 VSU/an, cele
mijlocii 2,000 VSU/an iar cele mari 5,000VSU/an.
• În acest studiu se face distincţie între costurile fixe şi cele variabile ale fiecărui VSU.
• Acest studiu face distincţie între costurile obiective, cele unitare şi cele tip. Aceeşi
abordare este f ăcută şi în cazul veniturilor.
• Toate rezultatele sunt se pot urm ări precum şi presupunerile f ăcute.
• Se observă că toate tipurile de societăţi au cîştig în cazul în care o plată a indemnizaţiei
pentru fiecare VSU nu este considerat ă.
• Câştigul înainte de plata desp ăgubirii trebuie alocat profitului societăţii de dezmembrare
auto şi plata indemnizaţiei către ultimul proprietar.
• Societăţile mari au profituri mai mari decăt cele mici.
• Societăţile mari pot plăti despăgubiri mai mari ultimului proprietar al VSU decât cele
societăţile mici.
• Într-o analiză senzitivă, consultantul a ajuns la un rezultat că şi firmele de dezmembr ări
auto ce dezmembrează mai mult de 413 VSU/an au profit din acest tip de afacere cu
condiţia ca anumite utilaje să fie folosite în activităţi adiţionale ale firmei.
• Dacă statul doreşte s ă sprijine micile societăţi de dezmembr ări auto, ar trebui modificată
legislaţia privind VSU abandonate iar acestea ar trebui livrate către societăţile mici de
dezmembr ări auto.
• În opinia consultanţilor, nu este de datoria guvernului s ă sprijine financiar micile societăţi
de dezmembr ări în defavoarea celor mari.

Analiza Costurilor Si Beneficiilor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Costurilor Si Beneficiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/14/2018 AnalizaCosturilor SiBeneficiilor -slidepdf.

1. Rezultate principale ................................................................................................ 3

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 1

8.3.2 Lichide ...................................................................................................... 37

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 2

1. REZULTATE PRINCIPALE

Acest studiu al costurilor şi veniturilor analizează costurile şi veniturile societăţilor de

• societăţi mici care dezmembrează 1,000 VSU/an.

• societăţi mijlocii care dezmembrează 2,000 VSU/an.

• societăţi mari care dezmembrează 5,000 VSU/an.

Costuri fixe/VSU 43,19 27,77 16,91

Costuri variabile totale f ăr ă

Surplus al fiecărui VSU 36,71 52,13 64,25

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 3

Despăgubire 14,68 20,85 25,70

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 4

2. STUDIU COMPARATIV AL COSTURILOR ŞI BENEFICIILOR

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 5

3. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA METODELOR DE FINAN ŢARE

Din rezultatele prezentate în această analiză a costurilor si beneficiilor se poate observa că nu

România. Dacă municipalitatea sau consiliile judeţene colectează aceste vehicule

plasticului, etc., acest sprijin neînsemnând neap ărat sprijin financiar.

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 6

4. STUDIU APROFUNDAT

Acest studiu compar ă costurile şi beneficiile societăţilor de dezmembrare auto. Costurile şi

• Se presupune că societatea îşi va începe activitatea imediat. Aceasta înseamn ă că toate

• Acest studiu analizează costurile şi beneficiile unui VSU obişnuit, însemnând că în

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 7

operaţionale şi a întreţinerii operaţiunilor şi a operaţiunilor auxiliare. Costurile bancare generale

4.2 Centre de cost

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 8

Diagramă: Privire de ansamblu asupra procesului de prelucrare a VSU 2

Clasificarea după centre de cost:

2. Instalaţia de depoluare şi dezmembrare şi producţia instalaţiei de depoluare şi

La staţia de depoluare şi dezmembrare costurile tipice pentru dezmembrarea vehiculelor

o Componente reutilizabile (costuri şi beneficii)

o Reciclarea unor materiale ca baterii, jante, carburan ţi (costuri şi beneficii)

o Valorificarea energiei pentru anumite materiale ca uleiuri, plastic (costuri şi

o Anumite materiale provenite din dezmembrarea VSU, precum materialele

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 9

3. Transportul de la instalaţia de depoluare şi dezmembrare la instalaţia de shredder.

4. Instalaţia de shredder

o Reciclarea materialelor precum fierul vechi (costuri and beneficii)

o Valorificarea energiei (costuri şi beneficii)

o Depozite de deşeuri (costuri)

5. IPOTEZE GENERALE

Câteva ipoteze generale sunt prezentate înainte de a fi discutate în detaliu.

5.1 Ipoteze tehnice

5.1.1 Componenţa VSU

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 10

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 11

5.1.2 Scenarii pentru a obţine ratele de reciclare/valorificare pentru 2006

1. Îndepărtarea bateriilor şi a rezervoarelor de gaze lichefiate

2. Îndepărtarea sau neutralizarea potenţialelor componentelor explozibile (ex. airbaguri)

3. Îndepărtarea şi colectarea separată precum şi depozitarea carburanţilor, uleiurilor de

conţinute în VSU, în cazul în care acestea nu sunt folosite pentru reutilizarea

4. Îndepărtarea cât se poate de minuţioasă a componentelor cu conţinând mercur.

Dezmembrare selectivă a anumitor materiale şi componente în scopul de a mări rata de reciclare

1. Îndepărtarea catalizatorilor

2. Îndepărtarea componentelor metalice

4. Îndepărtarea sticlei

ENVIROPLAN S.A. – NATIONAL TECHNICAL UNIVERSITY OF ATHENS (NTUA) 12

5.1.3 Performanţe Caracteristice ale Unei Staţii de Dezmembrare Auto

3. Reutilizarea materialelor nemetalice în piese de schimb: 2.0%