Metode de Calculatie A Costurilor

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om
CAPITOLUL IV
METODE DE CALCULATIE A COSTURILOR
ASPECTE GENERALE
Cheltuielile
instrumente de calculatie
structurate pe etapeconstituie unspecificul
in functie de ansabluactivitatii
de procedee,
astfel
incat sa dea posibilitatea determinarii costului pe unitatea de produs.
Clasificarea metodelor:
1. Dup a moment ul efect u arii calc ul atiei ra p ortat la

moment ul desfas ur i de fabricatie , avem:
arii p roces ul u
- metode utilizate in antecalcul ( metoda standard-cost);
- metode utilizate un postcalcul ( metoda globala pe faxe, metoda
globala pe comenzi);
- metode utilizate atat in antecalcul cat si in postcalcul (metoda
direct- costing, metoda tarif ora/masina si metoda standard cost ²
dupa inregistrarea costurilor efective da posibilitatea calculului analizei
si urmaririi abaterilor de la costul prestabilit.
2. Dup a
categoria chelt ui elilor l ua
te in considerare la
determinarea cost ul ui :
- metode de tip absorbant sau integral ² pentru determinarea
costului se iau in considerare toate cheltuielile imputabile in mod
rational pe purtatorul de cost.
Acestea cuprind:
* metoda globala
* metoda pe faze, pe comenzi;
* metoda standatrd cost
* metoda tarif ora / masina
- metode de tip partial - pentru determinarea costului se iau in
considerare numai anumite cheltuieli, respectiv acele cheltuieli
care au o anumita legatura ori dependenta de purtotarul de cost.
Acestea cuprind:
* metoda direct costind - presupune separarea cheltuielilor
in variabile si fixe si determinarea costului unitar numai pe baza
cheltuielilor variabile ;
* metoda costurilor directe ² presupune separarea
cheltuielilor in directe si indirecte si determinarea costului unitar
pe baza cheltuielilor directe.
3 . Dup a obiectivele u rmarite :
- metode care au ca singur obiectiv calculul costurilor. Acestea
cuprind:
* metoda globala pe faze, pe comenzi
http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 1/46

- metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alte

obiective, indeosebi de analiza. Acestea cuprind:
* metoda standard cost;
* metoda direct costing;
* metoda tarif ora ² masina.
T rasat ur
i si eta
p e p rivind metodele de calc ul
Trasaturi comune:
- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesive
de efectuare a lucrarilor de calculatie;
- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie de
procedee de calculatie si modalitati concrete de lucru.
E ta
p e de calc ul
Pornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant si

metode de tip partial, se vor determina si etapele , si implicit, metodele
de calcul pe cele doua categorii de metode.
1. E ta
p e s
p ecifice metodelor de ti
p absorbant:
I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe

sectoare (colectarea cheltuielilor)
II. Repartizarea cheltuielilor indirecte - folosind procedeul
suplimentarii
III. Separarea cheltuielilor productiei terminate de cele aferente
productiei neterminate ² separarea se face in functie de
gradul de finisare a produselor.
IV. Determinarea costului unitar si a abaterilor dintre costul
efectiv si costul prestabilit.
2. E ta
p e s
p ecifice metodelor de ti
p p artial:
I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe

sectoare ² colectarea cheltuielilor pe articole de calculatie .
II. Separarea cheltuielilor in raport cu gradul de finisare ²
separarea cheltuielilor aferente productiei terminate de cele
aferente productiei neterminate.
III. Determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor imputabile
² se iau in considerare numai acele cheltuieli care au o
anumita dependenta ori legatura cu volumul productiei.
IV. Trecerea cheltuielilor de structura ² cheltuieli fixe direct pe
contul de rezultate.
V. Calculul indicatorilor specifici metodei.

Asemanari si deosebiri
Metode de tip ABSORBANT Metode de tip PARTIAL

Cheltuieli : - directe Cheltuieli : - variabile
- indirecte - fixe
ETAPE
1. Colectarea cheltuielilor 1. Colectarea cheltuielilor
Ch directe + Ch indirecte Ch variabile + Ch fixe
(purtator de cost) (sector de (produs)
activ.) (structura/sector)
2. Repartizarea cheltuielilor -
indirecte
Ch indirecte (procedeul
suplimentarii )
( sector )
 Produs (costul produsului )  Ch
directe + Ch indirecte
3. Separarea cheltuielilor dupa 2. Separarea cheltuielilor dupa
gradul de finisare ² productia gradul de finisare al produselor ²
terminata/neterminata pentru separarea se face dupa cheltuielile
cheltuieli totale ( Ch directe + Ch partiale (Ch variabile)
indirecte)
4. Determinarea costului unitar ² se 3. Separarea cheltuielilor prin
aplica procedeele
costul unitar specifice,
are la baza iar procedeul
cheltuielile a costului specific
unitar. deCostul
determinare
unitar
totale ( Ch directe si ch indirecte) este de tip partial (are la baza
numai cheltuieli variabile).
- 4. Trecerea cheltuielilor de
structura (cheltuielilor fixe) in
costul perioadei si implicit in
contul de rezultate.

Cheltuieli fixe  Cost perioada 

Cont rezultate
Cost perioada = Cheltuieli fixe
2. Calcul de indicatori specifici
Direct costing:
-- punct de acoperire
factor de echilibru
- coeficient de siguranta dinamic
- intervalul de siguranta
2. P rezentarea metodelor de calc ul atie
a. Metode de tip absorbant :

- clasice : metoda globala, moetoda pe comenzi, metoda pe
faze;
- evoluate: metoda standard cost
b. Metode de tip partial:
- metoda direct costing
1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie de

masa, atunci cand din procesul de fabricatie se obtine intr-un centru de
responsabilitate un singur produs. Productia este considerata omogena
(fabrici de ciment, var, energie electrica, energie termica).
Determinarea costului unitar se face prin procedeul
diviziunii simple:
n
§ Chi
Ct u ! i !1

Q
unde :
i ² articole de calculatie specifice
Cheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre de responsabilitate,

pe
purtator de cost si pe articole d ecalculatie. Repartizarea cheltuielilor
indirecte are loc si in acest caz, chiar daca este o simpla imputare a

acestora (avand productie omogena sau de masa si implicit un singur

produs).
Exemplu:
Structura unei fabrici de ciment se prezinta astfel:
-- ounsectie deauxiliar
sector baza in care
care se obtine produsul
efectueaza reparatiiciment
pentru; sectia de baza
;
- un sector administrativ .
Cheltuielile ocazionate de procesul de fabricatie sunt:
- materiale si materii prime 10.000.000 um
- salarii directe 10.000.000 um
- materiale indirecte (pentru intretineree,
reparare sectia de baza 2.000.000 um
- materiale sector administrativ 1.000.000 um
- personal indirect productiv sectia de baza 3.000.000 um
- materiale sector auxiliar 1.000.000 um
- salarii sector auxiliar 2.000.000 um
- salarii sector administrativ 3.000.000 um
- productia fabricata 20 tone de ciment
- cost prestabilit 2.000.000 um/tona
Sectorul auxiliar a efectuat repartizarea numai pentru activitatea
de baza.
Se cere sa se efectueze inregistrarile contabile si implicit sa se
determine efectiv si abaterile dintre costul final si costul prestabilit.
Rezolvare:
1. Colectarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare .
% = 901 32.000.000
921 ² Ch.activ.de baza/sectia de baza/ 20.000.000

produsul ciment/articol de calculatie:

- materiale directe 10.000.000
- salarii directe 10.000.000
922 ² ch.activ.aux./sector aux/art.de.calc: 3.000.000

(Activ.aux=
1.000.000 ChD+ChI) - materiale
- salariiauxiliare
aux
2.000.000
923 ² ch.indirecte de productie/sectia de baza/ 5.000.000

art.de.calculatie:
- materiale indirecte
2.000.000
- salarii indirecte
3.000.000
924 ² ch.generale si de administratie/art.de.calc: 4.000.000

- materiale
1.000.000
- salarii
3.000.000
ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTE + CH

INDIRECTE
2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catre sectorul

beneficiar ( sectia de baza )
923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectia aux

3.000.000
3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costului

produsului (o simpla imputare pentru ca avem un singur produs)
921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) = 923/sec.baza/art.de calc.

5.000.000
4. Repartizarea cheltuielilor generale in costul produsului
(imputarea acestora)
921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.(ChGen.) = 924/Ch gen.

4.000.000

5. Inregistrarea costului prestabilit
931/sec.baza/prod.ciment = 902 ² decontari interne

40.000.000
privind prod.obtinuta
20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um
6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nu exista

productie neterminata )
I ² cheltuieli directe 20.000.000

II ² cheltuieli indirecte de productie 5.000.000 +
3.000.000
III = I+II ² costul productiei total = 28.000.000
Costul produsului unitar = 28.000.000 : 20 = 1.400.000 um/tona
IV- cheltuieli generale si de administratie 4.000.000
V = III+IV- costul complet total = 32.000.000
Costul complet unitar = 32.000.000 : 20 = 1.600.000 um/tona
Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tona

Costul unitar prestabilit = 2.000.000 um/tona F rezulta o abatere
favorabila de
400.000 um/tona
Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efectiv )
902 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.

32.000.000
7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit si costul

efectiv :
903/sec.baza/prod.ciment/cauze = 902 - 8.000.000
20 * 400.000 = - 8.000.000
- este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.
8. Inchiderea conturilor privind productia si abaterile (interfata

cost-productie si cheltuieli ocazionate):

901 = %
32.000.000
931/sec.baza/prod.ciment
40.000.000
903/sec.baza/prod.ciment/art.calc. -
8.000.000
2. METODA PE COMENZI
Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse de

serie sau unicat, purtatorul de cost fiind reprezentat de produs,
comanda, lucrare sau serviciu.
Se aplica indeosebi in industria c-tiilor de masini dar si in
industria de confectii, textile, incaltaminte.
Costul se obtine prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile
indirecte, structurate pe articole de calculatie.
K l
Ct ! § Ch Dd  § Ch Ii unde:
d !1 i !1
d ² este articolul de calculatie pentru cheltuielile directe

i - este articolul de calculatie pentru cheltuielile indirecte
Metoda se a
p lica in do ua
variante:
- varianta cu semifabricate
- varianta fara semifabricate
Indiferent de varianta aplicata, semifabricatele sau subansamblele
circula fizic intre sectoarele de activilate in acelasi fel, in functei de
specificul tehnologic.


V arianta c u semifabricate
Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de
responsabilitate ( sectie, sector) se determina pe baza cheltuielilor directe
si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care se adauga costul
semifabricatelor primite
In acest caz, costuldeseladetermina
centrele precedente.
potrivit relatiei:
CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR
CR ² 1 = CR anterior
Atunci cand comanda se formeaza din mai multe produse,
costurile determinate mai sus vor fi raportate la numarul de produse ( Q
) din cadrul comenzii respective.
V arianta fara semifabricate

Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fi
determinat prin insumarea cheltuielilor directe di indirecte din centrul
respectiv:
CtCR = ( ChD + ChI )CR
In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea

costurilor partiale stabilite in cadrul fiecarui centru de responsabilitate.
De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind

specificul unei activitati, exista atat productie terminata cat si productie
neterminata. Pentru inregistrari corecte se impune determinarea si
evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.
D eterminarea p rod uc tiei neterminate si se

p ararea
chelt ui elilor aferente p rod u ctiei terminate de cele aferente
p rod uc
tiei neterminate
Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv.

Productia neterminata se poate stabilii prin urmatoarele metode:
- metoda directa
- metoda indirecta
1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuarea

inventarierii, care se realizeaza in raport cu particularitatile procesului
de fabricatie astfel:
- pe piese si operatiuni;
- pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse
finite.

Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie

neterminata inscrisa in listele de inventar, se face prin urmatoarele
procedee:
1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest
procedeu se stabileste procentual care este gradul de realizare a
productiei neterminate,
care se pondereaza fie respectiv
cu costulcat s-a realizat
prestabilit, fie din produs,efectiv
cu costul procent
al
perioadei respective.
2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este
necesara indentificarea tuturor consumurilor efective. Este cel mai exact
mod de evaluare.
3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum
mediu om-ora normata. Se aplica atunci cand toate partile componente
ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura a costuriloe de
productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale
unei ore normate si de pondereaza orele normate pentru productia
neterminata cu costul mediu al unei ore normate. Cunoscand costul
productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune ( productia
neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei
neterminate la sarsitul perioadei de gestiune si implicit cheltuielile
curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul productiei
terminate potrivit relatiei:
CtpT = CtpN0 + ChC - CtpN1 unde:
CtpN0 ² la inceputul lunii

ChC - curente
CtpN1 ² la sfarsitul lunii
1.2. Metoda indirecta presupune determinarea cheltuielilor

aferente productiei neterminate pe baza datelor din contabilutate,
respectiv pe baza documentelor justificative. Este un calcul aproximativ,
dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala
atat a productiei terminate cat si productiei terminate.
Exemplu:
Structura organizatorica a unei intreprinderi se prezinta astfel:

- 2 centre de responsabilitate cu activitate de baza, respectiv CR1 si

CR2 in care se fabrica produsele:
* in CR1 ² produsele A, B, C
* in CR2 ² produsele B, C ( este o continuare a activitatii din
CR1 )
-Cheltuielile
2 centre auxiliare 1 si CA2
centrlor CAauxiliare sunt efectuate atat in cadrul
prestatiilor reciproce (activitatea dintre cele doua centre auxiliare) dar si
pentru cele doua centre cu activitate de bza si implicit pentru sectorul
administrativ (administratie intreprinderi).
- 1 centru administrativ .
Productia neterminata la inceputul lunii este:
- CR1 produsul A 2.000.000 ( CR1/A )
- CR2 produsul B 1.000.000 ( CR2/B )
Costul prestabilit al productiei fabricate (terminate), determinat
prin metoda standard, de prezinta astfel:
A = 100.000 um
B = 120.000 um
C = 110.000 um
Productia neterminata la sfarsitul lunii este :
CR1/A = 5.000
CR2/C = 4.000
Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se face luand drept
baza cheltuielile directe totale. Repartizarea cheltuielilor generale si de
administratie se face avand drept baza costul de productie.
Se aplica varianta fara semifabricate.
Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costuri (

corelatia dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune pe
baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) se prezinta astfel:
Simb Fel 921/CR1 921/CR2 923 922 924 Total
ol cheltuieli A B C B C CR1 CR2 CA1 CA2 CA
Cont CF/Destina adm
CF
tie cheltuieli
CG
Materii 40.00 10.00 10.00 20.00 20.00 - - - - - 100.00
prime si 0 0 0 0 0 0
materiale
directe
Materiale 5.000 1.000 4.000 2.000 6.000 10.00 5.000 3.000 3.000 1.000 40.000
consumabil 0
e
Obiecte de - - - - - 1.000 2.000 1.000 1.000 - 5.000
inventar
Energie - - - - - 10.00 5.000 6.000 8.000 1.000 30.000
electrica 0
Reparatii - - - - - 10.00 - - - - 10.000
efectuate de 0
terti
Cheltuieli - - - - - - - - - 1.000 1.000
postale
Cheltuieli - - - - - - - - - 1.000 1.000

cu serviici
bancare
Cheltuieli 28.00 28.00 14.00 7.000 14.00 7.000 11.20 8.400 8.400 14.00 140.00
cu salariile 0 0 0 0 0 0 0
si protectia
sociala
Cheltuieli - - - - - 2.000 3.000 1.000 2.000 2.000 10.000
cu
amortizarile
TOTAL 73.00 39.00 28.00 29.00 40.00 40.00 26.20 19.40 22.40 20.00 337.00
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Evidenta productiei se tine la cost complet. Productia auxiliara este

decontata astfel:
- CA1 deconteaza catre :
* CA2 2.000
* CR1 10.000
* CR2 5.000
* C admin 2.400
- CA2 deconteaza catre :
* CR1 15.000
* CR2 7.000
C admin 2.400
Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate de filiera logica a
inregistrarilor si in cadrul fiecarei etape, dupa caz, sa se aplice
procedeele si sa se efectueze calculatiile necesare.
Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii de gestiune
cat si in paralel, dupa caz, in cadrul contabilitatii financiare. Se va
urmari structura analitica se evidenta pe centre de responsabilitate si pe
produse si se vor deschide conturi (sau pot fi deschise conturi ) pe
structura destinatiei cheltuielilor.
Rezolvare:
1. Inregistrarea p rod uc tiei neterminate la ince pu t ul l un

ii (
repunea se cheltueili a productiei neterminate) cunoscuta sub denumirea
de destocaj in contabilitatea financiara ( datele se iau din enunt).
% = 901 3.000
921/CR1/A 2.000
921/CR2/B 1.000
Inregistrarea din contabilitatea financiara este:
711 = 331 3.000

921 ² cheltuielile activitatii de baza

933 ² costul productiei in curs de executie
2. Colectarea chelt ui elilor ocazionate in c ur s ul l un

ii (criteriul
de colectare este destinatia cheltuieilor)
- in contabilitatea de gestiune inregistrarea se face pe destinatii
% = 901 337.000
921/CR1/A 73.000
921/CR1/B 39.000
921/CR1/C 28.000
921/CR2/B 29.000
921/CR2/C 40.000
923/CR1 40.000
923/CR2 26.200
922/CA1 19.400
922/CA2 22.400
924/C admin 20.000
925
Inregistrarea din contabilitatea financiara dupa natura, pe feluri de

cheltuieli, este:
Materii prime 601 = 301 140.000

Obiecte de inventar 603 = 303 5.000
Energie electrica 605 = 401 30.000
- energie electrica se trece pe cheltuieli deoarece nu se stocheaza

........................
3. D econtarea p restatiilor reci p roce intre sectoarele

a ux iliare . Secontarea se face pe baza de documente justificative in
functie de prestatiile reciproce:
922/CA2 = 922/CA1 2.000
In contabilitatea financiara nu avem operatie corespondenta.
4 . D econtarea chelt u ielilor a ux iliare catre sectiile sa u

sectoarele beneficiare sa u p rod u sele beneficiare .
- pentru CA1

% = 922/CA1 17.400
923/CR1 10.000
923/CR2 5.000
923/C admin 2.400
- pentru CA2 % = 922/CA2 24.400

923/CR1 15.000
923/CR2 7.000
923/C admin 2.400
Dupa aceasta operatiune contul 922/CA1 si 922/CA2 s-au inchis.

Din tabel CA1 = 19.400 si CA2 = 22.400
5 . Re tie (ct. 923) ²
p artizarea chelt ui elilor indirecte de p rod uc
se face pentru fiecare centru de responsabilitate, cu ajutorul procedeului
suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta cheltuielile totale
directe.
923/CR1

C hI CR1 65.000.(ct .923)
923 / CR1 ! ! !
Ba za.de.repar tizar e( A  B  C ) CR1 73.000( A)  39.000( B )  28000(C ) 0,46

- pentru CR1
40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )
Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecare produs

:
R j = b j * K
RA = 73.000 * 0,46 = 34.000
RB = 39.000 * 0,46 = 18.000
RC = 28.000 * 0,46 = 13.000
TOTAL 65.000
Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :


% = 923/CR1 65.000
921/CR1/A 34.000
921/CR1/B 18.000
921/CR1/C 13.000
923/CR2
C hI CR 2 38.200.(ct .923)
0,55
¡
923 / CR 2 ! ! !
Ba za.de.repar tizar e( B  C ) CR 2 29.000( B )  4.000(C )
- pentru CR2
40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )
Determinarea cheltuielilor indirecte de repartizat pe fiecare produs

:
R j = b j * K
RB = 29.000 * 0,55 = 16.000

RC = 40.000 * 0,55 = 22.200
TOTAL 38.200
Inregistrarea din contabilitatea de gestiune :
% = 923/CR2 38.200
921/CR2/B 16.000
921/CR2/C 22.200
Dupa aceasta operatiune conturile 923 CR si 923 CR2 s-au inchis.

Dupa acesta operatiune se obtine costul de productie.
p artizarea chelt ui elilor generale si de administratie ²

6 . Re
avand la baza costul de productie format din cheltuielile lunii curente,

respectiv debitul contului 921 pe structura de mai sus, dar numai

pentru cheltuieli curente.
Costul de productie ca baza de reprezentare pe produse si centre
de responsabilitate pe baza cheltuielilor curente, se prezinta astfel:
921/CR1
921/CR1/A
/B 107.000
57.000=39.000+18.000
921/CR1/C
41.000=28.000+13.000
921/CR2/B 45.000
921/CR2/C 62.200
total 312.200
Calculul coeficientului :
C h g enerale 24.800
0,08
¢
924Cad min ! ! !
Ba za.de.repar tizar e(cos tul . prod .) 312.200
337.000 = 312.200 +24.800
2.400 ( CA1 a primit) + 2.400 ( CA 2 a primit) +20.000( din tabel ) = 24.800

Admin
Repartizarea cheltuielilor generale pe purtator de cost ( cota de cheltuieli

generala):
- pentru CR1
RA = 107.000 * 0,08 = 8.500

RB = 57.000 * 0,08 = 4.500
RC = 41.000 * 0,08 = 3.300
- pentru CR2
RB = 45.000 * 0,08 = 3.500

RC = 62.200 * 0,08 = 5.000
Total 312.000 24.800
Costul complet / A = 107.000 (cost prod.)+ 8.500(ch.generale) = 115.500
CR1 B = 57.000 +4.500 = 61.500

C = 41.000 +3.300 = 44.300
CR2 B = 45.000 + 3.500 = 48.500
C = 62.200 + 5.000 = 67.200

Total 337.000
Situatia cheltuielilor aferente productiei terminate si neterminate a

costului prestabilit si a diferentelor dintre costul prestabilit si costul
efectiv
Produs PN0 Chcurent PN1 Ctpt Ctpres Abateri(diferent

e (efectiv) (prestabili e)
t) Ct.efectiv-
ct.prestabilit
+ -
921/CR1/ 2.00 115.50 5.00 112.50 100.000 12.50 -
A 0 0 0 0 0
921/CR1/ - 61.500 - 61.500 60.000 1.500 -
B
921/CR1/ 1.00 48.500 - 49.500 6.000 - 10.50
B B
Total 01.00 110.00 - 111.00 120.000 - 0
9.000
0 0 0
921/CR1/ - 44.300 - 44.300 50.000 - 5.700
C
921/CR1/ -
4.00 67.200 63.200 60.000 3.200 -
C 0
Total C - 111.504.00 107.50 110.000 - 2.500
0 0 0
TOTAL 3.00337.00 9.00 331.00 330.000 1.000 -
0 0 0 0
3.000 + 337.000 ² 9.000 = 331.000
CtPT = CtPN0 + Chcurente ² CtPN1
Nota : Costul prestabilit atat pe produs cat si pe componente este

cunoscut inainte de lansare in fabricatie a productiei, potrivit metodei
standard ² cost.
Abateri = 112.500 -100.000 = 12.500

1500 ² 10.500 = - 9.000 ( este abatere favorabile, deci este cu
minus)
12.500 ² 9.000 -2.500 = 1.000
921 = 924

Dupa aceasta operatiune se realizeaza:

- se obtine costul complet;
- se inchide contul 924.
7. Inregistrarea cost ul ui p restabilit ( standard) a p rod uc tiei

fabricate
% = 902 330.000
931/A 100.000
931/B 120.000
931/C 110.000
In contabilitatea financiara:
345 = 711 330.000
8. Inregistrarea la cost efectivt a p rod uc tiei neterminate .
933 = 921 9.000

CR1/A CR1/A 5.000
CR2/C CR2/C 4.000
In contabilitatea financiara se inregistreaza :
331 = 711 9.000
9. Inregistrarea la cost efectiv a p rod uc tiei terminate

(decontarea costului efectiv a productiei terminate).
902 = % 331.000
921/CR1/A 112.500
921/CR1/B 61.500
921/CR1/C 44.300
921/CR2/B 49.500
921/CR1/C 63.200
Dupa acesta operatiune contul 921 se inchide.



10 . Inregistrarea diferentelor dintre cost ul p restabilit si cel
efectiv .
- cu plus se inregistreaza diferentele nefavorabile

- cu minus se inregistreaza diferentele favorabile
% = 902 1.000
903/CR1/A 12.500
903/CR1/B 1.500
903/CR1/C -5.700
903/CR2/B -10.500
903/CR1/C 3.200
In contabilitatea financiara se inregistreaza :
348 = 711 1.000
348 ² diferente de pret
11. Interfata dintre cost ul p rod uc

tiei si chelt ue te -
ilile efect ua
se realizeaza o comparatie dar si o legatura intre o masa de cheltuieli si
aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel de cost
prestabilt si la nivel de diferente.
Se face referire la productia terminata sau obtinuta.
901 = % 330.000
931/A 100.000
931/B 120.000
931/C 110.000
Dupa aceasta operatiune se inchide contul 931.
12. Inchiderea cont u rilor de diferente ² contul 903
901 = % 1.000
903/CR1/A 12.500
903/CR1/B 1.500
903/CR1/C -5.700
903/CR2/B -10.500
903/CR1/C 3.200

Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.
13. Inchiderea cont ul ui 933 ( daca se merge pe aceasta

varianta).
901 = % 9.000
933/CR1/A 5.000
933/CR2/C 4.000
METODA PE FAZE
Se aplica in cadrul intreprinderilor cu productie de masa

caracterizata prin
stabilitate dar si prin parcurgerea succesiva a unor etape (faze) de
fabricatie in functie de procesul tehnologic specific.
Se regaseste in cadrul rafinariilor de petrol, fabricilor de ulei,
zahar, bere, etc.
Metoda p res upu ne sol ut ionarea u rmatoarelor as
p ecte:
1. Stabilirea fazelor de calculatie;
2. Stabilirea, determinarea costului semifabricatelor atunci cand in
cadrul unei faze de fabricatie de obtine, de regula, un singur
semifabricat.
3. Stabilirea, determinarea costurilor semifabricatelor si produselor
atunci cand dintr-o faza se obtin doua sau mai multe produse.
1. S tabilirea fazelor de calc ul atie

In stabilirea fazelor de calculatie se iau in considerare urmatoarele:
- o faza de fabricatie poate constitui o faza de calculatie;
- momentele in care se obtin semifabricate sau produse reziduale
destinate valorificarii, pot constitui puncte de separare intre doua faze de
calculatie;
- pentru activitatile desfasurate in anumite spatii de productie ori in
aer liber, se pot constitui faze de calculatie distincte;
- un proces complex de fabricatie poate fi considerat drept faza de
caculatie sau poate fi divizat in mai multe faze de calculatie;
- se are in vedere constituirea, stabilirea unui numar optim de faze de
calculatie.

2. S tabilirea,
determinarea cost ul u i semifabricatelor at un
ci
cand in cadr ul u nei faze de fabricatie de obtine, de reg ul a, u n
sing ur
semifabricat .
Intr-o anumita faza de calculatie se pleaca de la specificul
activitatii, respectiv de la faptul ca materia prima parcurge mai multe
faze deInprelucrare, astfelcu
intreprinderile incat in finalde
productie semasa
obtinesiprodusul
in care sefinit.
aplica metoda
de calculatie pe faze, este specifica o structura organizatorica pe centre
de responsabilitate de tip centru de cost CC si, implicit, centru de centre
auxiliare CCA ( centre de venituri ).
Cost ur
ile semifabricatelor se determina in do ua
variante:
- varianta fara semifabricate
- varianata cu semifabricate
Indiferent de varianta folosita, materia prima si semifabricatele
circula si de stransfera de la o faza la alta in acelasi fel.
1. V arianta fara semifabricate
Costul semifabricatelor din faza respectiva se obtine numai prin
insumarea cheltuielilor directe si indirecte ocazionate in cadrul fazei
respective, toate costurile devin astfel costuri controlabile.
Prin acealasi mod de calcul se determina in fiecare faza un cost
partial. Costul produsului finit sau al semifabricatului destinat vanzarii se
obtine prin insumarea costurilor partiale determinate in fiecare faza de
calculatie.
2. V arianta c u semifabricate

Presupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita faza
de calculatie, atat prin insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrul
fazei respective, cat si pe baza costului semifabricatelor primit din faza
precedenta.
In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile.
In ultima faza se obtine costul produsului finit sau al semifabricatului
destinat vanzarii.
Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singur

semifabricat sau produs finit, deci implicit a unei productii omogene, se
aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii simple.

METODA STANDARD COST
1. Prezentarea metodei

2. Calculatiile standard pe produs
3. Abaterile de la costurile standard
1. P rezentarea metodei

Metoda standard ²cost este o metoda de tip integral sau absorbant
de determinare a costurilor prestabilite.
Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua

critetii:
a . Dup a se
p ararea chelt u ielilor in directe si indirecte
b . Dup a se
p ararea chelt ui elilor in variabile si fi xe

Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat a
stabilirii legaturii intre cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul de
activitate, respectiv intre cheltuieli si evolutia volumului fizic al
productiei.
Cheltuielile indirecte de impart in :

- cheltuieli variabile ² pe produs
- cheltueili fixe ² pe centru
Acesta structurare va determina si articolele de calculatie specifice

metodei, respectiv:
* materii prime si materiale directe
* manopera directa
* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de
administratie)
D efinitie: S tandardele sunt
marimi cu caracter de etalon stabilite
pe baza de studii, analize sau pornind de la unele masuratori
precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot fi cantitative si valorice .
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera
standardele pot fi :
- ideale
- normale
- reale.
Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs
Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura

articolelor de calculatie specifice metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale

- calculul costurilor standard pentru manopera

- calculul costurilor de regie standard.
a . Calc ul ul cost ur

ilor standard p entr u materiale
(directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot

fi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu realizarea
produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie
cunoscute doua elemente :
- norma de consum ( consumul standard )
- pretul standard.
Norma de este
cons um determinata prin studii, devize,
masuratori, proiecte, etc.
P ret ul
standard este pretul din contractele principale incheiate
cu furnizorii pentru acele materiale.
Relatia de calcul este:
C h st .mat ! C s * Ps
unde : Cs ² consumul standard si Ps - pretul standard
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de

produs indiferent care este cantitatea previzionata ce se va fabrica.
Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru fiecare
material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3

materii prime si materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A

Fel material UM Cs Ps Valoare
(standard
standard ptvaloric) cost
materiale
Material X Kg 10 1.000 10.000
Y Buc 5 20.000 100.000
Z ml 2 80.000 160.000
Total


b . Calc ul ul cost ur
ilor standard p entr u mono
p era (
directa )
Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost

in Pentru
momentul identificarii.
aceasta calculatie se impune a se cunoaste:
- timpul standard ( norma de timp) ² acesta se stabileste prin devize,
antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata,
intru-cat pentru o anumita operatie este necesara o anumita calificare sau
specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in
contractul colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari
sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs
pentru fiecare operatie in parte.
Relatia de calc ul este:
C h st .manunde:
! t s * T ss
ts - timpul standard ( norma de timp)
Tss ² tariful de salarizare standard
E xe p l u: Pentru

m obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza
trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.
Calc ul ul cost ul u

i standard p entr u mano
p era p entr u p rod us
ul A
Fel material UM Cs Ps Valoare
(standard valoric) cost
standard pt materiale
Material X Ore 1,5 20.000 30.000
Y Ore 2 30.000 60.000
Z ore 5 35.000 175.000
Total
Calc ul ul cost ur
ilor de regie standard
Costurile de regie se
- regia centrului derefera la :
responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie );
- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).
P entr u determinarea calc ul atiilor standard de p leaca de la :

* chelt ui eli de regie standard din u ltim ul an ² sunt realiste
pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o singura
perioada (1 an) nu dau posibilitatea stabiliarii comportamentului

cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in evolutia acestora,

inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt,
respectiv au o componenta variabila si una fixa.
* evol ut ia chelt ui elilor de regie p e u ltimii 5- 10 ani , caz in care
se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si
productie in evolutie.
reprezentative in timp,Totusi, aceste
atat dpvd al cheltuieli trebuie
cuantificarii sadpdv
dar si fie comparabile si
al capacitatii
de productie la care se refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de
regie standard se folosesc doua procedee:
- procedeul analitic
- procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent,
fie o medie a cheltuielilor de regie pe mai multi ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de
comportamentul acestora ( variabil, fix sau mixt).
Chelt ui elile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de
regie din anii precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu
cresterea sau micsorarea volumului de activitate standard fata de volumul
de activitate din perioada precedenta.
V hs
C h re g . st
! C hre g . per. prec * V h
Vhs ² volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul
cheltuielilor de regie
V h - volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de

volumul de activitate, dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt
dependenta de volumul de activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in
cadrul cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile
variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
V h = 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile

- 70% cheltuieli fixe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa

comportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta
inexactitatea procedeului.
40.000
Chre g . st ! 500.000 * ! 333, 333.u
£

60.000
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea
formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe
fiind cheltuieli de structura sau de capacitate raman nemodificate
Chre g . st ! Chre g . st (var)  Chre g .st ( fixe )
C h = 500.000  Ch var = 30% = 150.000 um

Ch fixe = 70% = 350.000 um
40.000
Chre g . st ! 150.000 * ! 100.000.u
¤

60.000
Chre g .st ( fixe ) = 350.000 um
Chre g . st ! 100.000  350.000 ! 450.000.u ¥
PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta.

Presupune
acestora, tratamentul
respectiv cheltuielilor
varaiabil, fix sau mixt. in functie de caracterul
In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de
responsabilitate (cheltuieli indirecte de productie) intalnim cheltuieli
care au comportament variabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie ² cheltuieli
generale, toate cheltuielile au caracter fix .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima
categorie de cheltuieli de regie.
Chelt ui elile de regie se im

p art in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fixe,
mixte)
- cheltuieli de regie generale (fixe).
Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de
responsabilitate pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:

E vol ut
ia chelt ui elilor de regie p e o p erioada de 5 ani si calc ul ul
chelt ui elilor de regie standard
Produs/fel Perioada precedenta Media Ch.regie

cheltuiala N-5 N-4 N-3 N-2 N-1 st.pt.ex.N
Volumul
de 47.000 47.000 48.000 50.000 50.000 48.000 51.000
activitate
ore/om
Cheltuieli
fixe
- 12.100.00 12.100.00 12.100.00 12.100.00 12.100.00 12.100.00 12.100.00
amortizari 0 0 0 0 0 0 0
- salarii 3.000.00 3.000.000 3.000.00 3.000.00 3.000.00 3.000.00 3.000.000
TESA 0 0 0 0 0
Cheltuieli
variabile
- reparatii 6.400.00 6.520.000 6.780.00 6.800.00 7.100.00 6.720.00 7.140.000
utilaje
- energie 0
46.500.00 47.000.00 0
48.500.00 0
49.000.00 0
49.000.00 0
48.000.00 51.000.00
electrica 0 00 0 0 0 0 0
Cheltuieli
mixte
- salarii 400.000 400.000 406.000 406.000 415.000 405.400 420.000
personal
- energie
electrica in
scopuri 300.000 300.000 304.000 305.000 309.000 303.600 312.000
gospodares
ti
Total
0
Pentru exercitiul N se cunosc:
- volumul fizic al productiei Q = 6.000 buc. Produsul A
Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om
(a se vedea standardul pentru monopera)
Volumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este:
Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om

Se cere sa se determine cheltuielile de regie standard pentru
ecercitiul N (bugetul cheltuielilor de regie).
I . Chelt ui elile fi x e:

Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de

volumul de activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei
precedente devin cheltuieli standard.
Ch F . st ! ChF
C h F .amor t ! 12.100.000
II . Chelt ui elile variabile:

Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei
si in consecinta vor fi influentate de acesta.
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:
C hvar . u ! C hvt
V h
2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:
Chv.st ! V hst * Ch vu
a. Chelt ui eli variabile c u re p aratii u tilaje :
C hvt 6.720.000
! ! !
var . u
1. C h V h 48.000 140
2. C h . t ! V h t * C h u = 51.000 * 140 = 7.140.000

v s s
v
b . Chelt ui eli variabile c u energia electrica :
Chvt 48.000.000
1. Ch var . u
! ! ! 1.000
V h 48.000
! V vu
v s
2. Ch . t hst * Ch = 51.000 * 1.000 = 51.000.000
III . Chelt ui elile mi x te


Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media
acestora. Se impune separarea partii variabile de partea fixa utilizand
procedeul punctelor de maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de
cheltuieli vor fi tratate dupa regula de mai sus.
A
p licarea p rocede ul ui pu nctelor de ma x im si de minim
p res upu ne :
- determinarea cheltuielilor variabile unitare
Chmax  Chmin
Chvu ! Vhmax - Vhmin
Qmax  Qmin
- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita

perioada de gestiune
C hvt ! C hvu * V ht 
- determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumita

perioada de gestiune
Ch F .T ( t ) ! ChT (t )  ChvT ( t )
Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :
Chmixt . st ! Chv.st  Ch F st
Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la

cheltuiala variabila unitara determinata prin procedeul punctului de
maxim si de minim ponderata cu volumul de activitate standard.
C hv. st ! C hvu * V hs

C h F s ! C h F
t ( t )
a . Chelt ui elile mi x te c u salariile p ersonal ul ui
1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim
415.000  400.000
Chvu ! ! 5.um
50000  47000

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita

perioada t(t=N-1)
ChV T ( N 1) ! 5* 50.000 ! 250.000.um
C h F ( N 1) ! 415.000  250.000 ! 165.000.um

C h F st ! C h F ( n 1) ! 165.000.um

C hV st ! C hVu * V hs ! 5 * 51.0000 ! 255.000.um
C hmixt a .st ! 255.000  165.000 ! 420.000.um
b .. Chelt u ieli mi xt e c u energia electrica

309.000  300.000 9000
1. Ch u v
! ! ! 3.um
50.000  47.000 3000
C hV T ( n1) ! 309.000  150.000 ! 159.000

C h F st ! C h F ( n1) ! 159.000
C hV st ! C hVu * V hs ! 3 *51.000 ! 153.000
2. C h 159.000  153.000 ! 312.000.um

mixt a . t ! s
C hre g . st / prod u s ! N r.ore / prod u s * C hre g . st / ora
C hre g . st / prod u sul. A ! 8,5 *1.450, 40 ! 12.328, 60.um / prod u s
Cheltuielile de regie standard cu materialele si

O bservatie:
manopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de
regie standard se determina pentru intregul volum de activitate standard
care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.
Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie

specifice metodei ( materiale, manopera, regie), se determina in sinteza
cheltuielile standard pe produs, pe baza fisei cheltuielilor standard pe
produs.
Fisa chelt u ielilor standard p e p rod us

-
P rod us
ul A -
Articol de UM Norma de Ps ( TSS) Valoare
calculatie consum Cs (standard)
(ts)
I. Materiale 270.000
directe
- mat. X Kg 10 1.000 10.000

- mat. Y Buc 5 20.000 100.000

- mat. Z ML 2 8.000 160.000
II. Manopera
directa
- operatia K Ore 1,5 20.000 30.000
- operatia L Ore 2 3.000 60.000
- operatia M Ore 5 35.000 175.000
III. Regie productie *
12.328,60
IV. Cost standard productie
547.328,60
* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in

mod implicit, pe produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin
aplicarea unui procent la cheltuielile directe [ ( materiale directe +
manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita categorie
de cheltuieli directe ].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in
functie de productia standard.
III. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie

specifica metodei.
Astfel, vom avea :
- abateri de la cheltuielile standard cu materialele
- abateri de la cheltuielile standard cu manopera
- abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care le-
au generat.
1) Abateri de la chelt ui eli standard c u materialele ² se

determin pe cele dou cauze care le-au generat :
a) norma de consum
b) preul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate atât pentru o
unitate de produs cât i pentru întreaga cantitate fabricat (producie
efectiv i nu producie standard).
Relaii de calcul :

- abateri de la norma de consum pentru materiale
* pe produs
¦
cm  p   
! C e  C s * P s
Ce- consum standard

Cs- consum efectiv
Ps- pre standard
* pe total producie fabricat
Acm t p / Q  ! Ce  C s * §
s * Q
tp - total producie
Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs
¨
pm  p  
! C e * P e  P s 
P e-
pre efectiv
* pe total producie
©
pm t p  ! C e * P e  P s * Q

 
Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele

cauze, se determin la rândul ei, atât pe produs cât i pentru întreaga
cantitate de produs.
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
# pe produs
 
A.ch. st .mat prod ! C e * P e  C s * P s
sau
 
A.ch. st .mat prod . ! Acm  p   A pm  p 
* total producie

  
A.ch. st .mat . t p ! C e * P e  C s * P s * Q 
sau
 
A.ch. st .mat . t p ! Acm t p   A pm ,t p 
tp ² total productie
pe produs
N or ma de consum
(Abater ea de la consumul
standar d )
pe total produse
A.ch. st.mat .
pe produs
Pr et de aprovizionar e
(Abater ea de la pr etul
standar d
pe total produse
APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de materiale :

x, y i z. Cantitatea fabricat este de 5000 buc.
Consumurile standard, preurile standard, datele efective i modul
de calcul al abaterilor se prezint mai jos :
Fel UM Consum Pre
material Ac A p A t ot ala
Cs Ce Ps Pe Prod. Q Prod. Q Prod
X Kg 10 9 1000 1200 -1000 -5000000 1800 9000000 800 40
Y Buc 5 6 20000 20000 20000 100000000 0 0 20000 100
Z ML 2 2 80000 75000 0 0 -10000 -50000000 -10000 -50
Total 19000 95000000 -8200 -41000000 10
Q =5.000 buc pentru produsul A



Acm  p  ! C e  C s * P s 
x= (9-10)*1.000=-1.000
y=(6-5)*20.000= 20.000
z=(2-2)*80.000= 0
 
Acm t p  C e  C s * P s * Q
x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000
y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000
z= (2-2)*80.000*5.000=0
A pm  p  ! Ce *  P e  P s 
x=9*(1.200-1.000)=1.800
y =6*(20.000-20.000)=0
z=2*(75.000-80.000)=-10.000

A pm t p  ! C e * P e  P s * Q 
x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000
y=6*(20.000-20.000)*5.000=0
z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000
)
2 p era ² se
Abaterea de la chelt ui elile standard c u mano
determin pe cele dou cauze care le-au generat :
a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs cât i pe total produs, dar i pe
fiecare operaiune în parte, efectuat pentru realizarea unui produs.
pe produs
Abat er ea de la timpul
standar d
pe intr eaga
productie
A.ch. st .man.
pe produs
Abat er ea de la tarifu l de

salarizar e standar d
intr eaga

Relaii de calcul :
a) Abateri de la tim p era  At s 

pu l standard c u mano
* pe produs

At s .man  p  ! t e  t * Tss
s
t e -
timpul efectiv
t - timpul standard
s
T ss - tariful de salarizare standard
* pe întreaga producie

At s .man t p / Q  t e  t * Tss * Q
s
b ) Abaterea de la tarif ul de salarizare standard c u mano p era  AT  ss
* pe produs
A Tss . man  p  ! t e * Tse  Tss 
T se - tarif de salarizare efectiv

* pe întreaga producie
ATss. man t p / Q  ! t e * Tse  Tss  * Q
Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i

abaterea cumulat pe cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile
standard cu manopera).
* pe produs

Ach. st .man  p  ! t s * T se  t s * T ss

sau
Ach. st .man t p / Q  ! At s .man  p   AT ss . man  p 
* pe inteaga productie
A
ch. st .man ¨© t
t p ¸
¹
! t e * T se  t s * T ss * Q
ª Q º
sau
A ! A  A
ch. st .man ¨©
t p ¸
T ss .man ¨©
t p ¸
t s .man ¨©
t p ¸
¹ ¹ ¹
ª Q º ª Q º ª Q º
Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.
3) Abaterile de la chelt ui elile de regie standard - se

determin pe urmtoarele cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)

b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a) Abateri de la b ug
et ul nerecalc ul at sa u recalc ul at
y
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu
cheltuielile din bugetul iniial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai
puin relevante întrucât volumul de activitate standard nu este
comparabil întotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rmâne constant,
dar cheltuielile variabile sunt influienate de volumul de ac tivitate.
y
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) în
funcie de volumul efectiv de activitate.În acest fel datele sunt
comparabile iarlaabaterile
Abaterile de bugetulsunt relevante.
recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite
i abateri de volum.

p acitate ² sunt determinate în funcie de gradul de

b) Abateri de ca
utilizare a capaciti de producie.
c) Abaterile de randament ² pe lâng gradul de utilizare al

capaciti, se ine seama i de rentabilitatea realizat (volumul fizic de
produse realizat.
Volumul activitatii exprimat in ore :
- standard 4.000
 nu avem abatere de capacitate
- efectiv 4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :

- standard 2.000
 abateri nefavorabile
- efectiv 1.500
METODA DIRECT-COSTING
1. Prezentarea general
2. Analiza relaiei pre-cost-volum
3. Calcule de optimizri
1. Prezentarea general
Este o metod de calcul de tip parial. Are la baz separarea
costurilor în variabile i fixe i luarea în considerare la determinarea
costului unitar numai
Cheltuielile a cheltuielilor
fixe sunt considerate variabile
cheltuieli. de structur sau
cheltuieli de capacitate i sunt raportate pertotal activitate, fr a fecta
fiecare produsn în parte.
Fiecare produs va genera un pre de vânzare unitar, o cheltuial
variabil unitar i o contribuie brut unitar.
Ch. V F

dependente de produs dependente de

capacitate
se urmresc pe produs se urmresc pe
total
Un p rod us
genereaz:
- un pre de vânzare unitar Pv u
- un cost unitar ctu ² determinat în funcie de cheltuielile
variabile unitare
- o contribuie brut unitar C bu
C tu = C hv
u

costul unitar = cheltuiala variabil unitar
C bu= Pv u- ctu
Contribuia brut unitar (marja de participare la profit) este

utilizat pentru acoperirea cheltuielilor fixe i pentru obinerea unui
anumit profit.
Cheltuielile fixe i profitul se urmresc i se determin numai pe
total întreprindere.
- pe total întreprindere
pe produs Pvu ctu Cbu
devin:
total intrep. CA ChV T Cbt

(Q)
Ch.t ot ale ! ChV T  Ch F T
ChV T -cheltuieli variabile totale

Ch F - cheltuieli fixe totale
T
Cbt - contribuia brut total
Profitul(P)=Venituri totale(CA)-cheltuieli totale

P ! Cbt  Ch F T
Cbt ! CA  ChV T
P ! CA  ChV T  Ch F T
Metoda ia în considerare o producie fabricat, vândut i

încasat.
Potrivit relaiilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu
utilizat pentru calculaie în metoda direct-costing, se prezint astfel:
Nr.crt Explicaie Simbol

1. Cifra de afaceri CA
2. Cheltuieli variabile totale C hV T
3. Contribuia C bt
(1-2) brut la profit
4. Cheltuieli fixe C h F T
5. Rezultatul (Profit/Pierdere) P/P
(3-4)
La nivel de produs se regsesc primele trei elemente:

- pre vânzare unitar Pvu
- cheltuiala variabil unitar ctu
- contribuia brut unitar la profit Cbu
2. ANALIZA RELAIEI PRE-COST-VOLUM I INDICATORI

SPECIFICI METODEI
În cadrul unei întreprinderi, se afl într-o corelaie deplin volumul

de activitate cu pretul i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte,
volumul de activitate cu capacitatea de producie i implicit cheltuielile
fixe. Acestea sunt în corelaie cu purttorul de cost (produsul) care pe de
o parte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt parte
necesitatea existenei unei anumite capaciti de producie.
Aceast corelaie se exprim cu ajutorul urmtorilor

indicatori:
1. Punctul de echilibru P e

2. Factorul de acoperire T a
3. Coeficientul de siguran dinamic Ks
4. Intervalul de siguran Is

1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU

PUNCTUL MORT ² este reprezentat de acel acel nivel de activitate la care
cheltuielile sunt egale cu veniturile iar rezultatul este 0, adic nu avem
nici profit nici pierdere.
Cheltuielile fixe se acoper din contribuiile brute unitare.
Orice unitate de produs obinut sau realizat peste nivelul
punctului de echilibru va genera un profit egal cu contribuia brut
unitar
În schimb, oprice produs nerealizat pâna la nivelul punctului de
echilibru va genera o pierdere egal cu contribuia brut unitar.
Relaii de calcul:
- când unitatea fabric i vinde un produs
P e !
C hel tuiel i . fixe.t ot ale
C bu
- când unitatea fabric i vinde mai multe produse
Chel tuiel i.t ot ale. fixe
P e !
Cbu

Cbt
Cbu !
Qv
i
Q vi - cantitatea de produse vândut i încasat
P un
ct ul de echilibr u p oate fi e xp rimat:
- cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat i
vândut
pentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor
cheltuielilor). Este exprimarea, relaia principal a punctului de
echilibru.
- valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru
C hel tuiel i . fixe.t ot ale
P e ! - cantitativ
C bu
CA ! Q P e  * P vu - valoric

P e
Pvu - preul de vânzare unitar


Q P e este P e exprimat cantitativ.
- procentual arat de câte procente din întreaga producie

fabricat de întreprindere este nevoie, astfel încât  se ajung la
nivelul punctului de echilibru.
Q  P e 
0 e!
0 P *100
Q vi
Cunoscând punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate de

produse trebuie fabricat i vândut pentru a obine un anumit profit.
Relaia de calc ul va fi:
Q f vi / Pr o fit .dor it ! C hel tuiel i . fixe.t ot ale

C bu
Q f vi / Pr o fit .dor it - cantitatea fabricat, vândut i încasat pentru profitul

dorit
Exemplu:
O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc

urmtoarele:
- cost unitar ctu = 7 lei
- pre vânzare unitar Pvu = 10 lei
- Q =100.000 buc
- cheltuieli fixe totale 120.000
Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3
C h F T 120 .000

P e ! ! ! 40.000buc
C bu 3
CA ! 40 .000 * 10 ! 400 .000lei

P e
40 .000
0
0 P e ! * 100 ! 40 0 0
100 .000


Ce cantitate trebuie fabricat i vândut astfel încât întreprinderea
s obin un profit de 6000 lei ?
C h F T  Pr o fitul .dor it 120 .000  6000

Q / Pr o fit .dor it ! ! ! 42.000buc
C bu 3
Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ?
CA=Q*Pv=42.000*10= 420.000 lei

  
ChT ! ChV T  Ch F T ! Chvu * Q  Ch F T ! 7.000 * 42.000  120.000 ! 414.000 lei 
P ! CA  ChT ! 420 .000  414 .000 ! 6000 lei

P
Cheltuiala fix rmâne aceeai, corelm producia cu cheltuielile

variabile.
Exemplu:
În cazul în care întreprinderea produce i vinde mai multe

produse:
- se fabric 3 produse A, B, C în urmtoarele cantiti:
* produs A 30.000 buc
* produs B 20.000 buc
* produs C 10.000 buc
- contribuia brut unitar 180.000
- cheltuieli fixe totale 120.000 lei
S se determine punctul de echilibru.
C bt 180.000
C bu ! ! ! 3 lei
Q A  Q B  QC 30.000  20.000  10.000
Ch F T 120.000
P e ! ! ! 40.000 buc
Cbu 3
2. FACTORUL DE ACOPERIRE- Fa- exprim rentabilitatea

potenial i se calculeaz procentual

Cu cât factorul de acoperire este mai mare, cu atât contribuia

produsului respectiv la realizarea de profit este mai mare.
Relaia de calcul:
a) Pe baza contribuiei brute i a cA
- calculul pe produs
Cbu
F a ! *100
P vu
- pe total produse
Cbt
F a ! *100
CA
P e
b) Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe

C h F T
F a ! *100
CA
P e
Cunoscând factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul

Pe.
CA C h F T
P e
!
F a
Din relaia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu

Chvu
P vu !
1  F a
Exemplu:
O întreprindere produce i vinde o cantitate de Q vi ! 100.000 buc

Pvu=10 lei/buc
ctu= 7 lei/buc
ChF =12.000 lei
T
S se determine factorul de actualizare.
- pe produs
Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei

Cbu 3
F a ! *100 ! *100 ! 30 0 0
P vu 10
- pe total produse
CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei
300 .000
F a ! *100 ! 30 0 0
1.000 .000
Cb t =100.000*3=300.000 lei
C h F T 120 .000 Q

P e ! ! ! 40.000 n
P e

C bu 3
F a ! 120 .000 *100 ! 30 0 0

400 .000
chvu 7 7
P vu ! ! ! ! 10
1  F a 1  0,3 0,7
Factorul de acoperire st la baza fundamentrideciziei privind

lansarea în fabricaie a unor produse, meninerea în fabricaie sau
scoaterea dinfabricaie a unor produse.
Se vor menine sau lansa în fabricaie produse cun Fa cel mai
ridicati implicit vor fi scoase din fabricaie produse cu Fa cel mai sczut
sau negativ.
3. COEFICIENTUL DE SIGURAN DINAMIC Ks ² exprim în cifre

relative cu cât pot s scad vânzrile astfwel încât unitatea s ajung la
nivalul Pe (s nu intre în zona pierderilor)
Se calculeaz în mai multe variante:
CA  CA
P e
1. K s ! *100
CA


2. s G  g

G ² reprezint în procente vânzrile totale (100)

G ² reprezint punctul de echilibru exprimat %
P
3. K s ! *100
Cbt
Exemplu:
Pe baza exemplului de la factorul de actualizare s se calculeze Ks.
1.000 .000  400 .000

K s ! *100 ! 60 0 0
100 .000
Ks=100-40=60%
180 .000
K s ! * 100 ! 60 %
300 .000
40 .000
% P ! * 100 ! 40%
100 .000
CA=1.000.000=Pvu*Q
P ! Cbt  Ch F T ! 300.000  120.000 ! 180.000
4. Intervalul de siguran Is ² exprim în valori absolute cu cât

pot s scad vânzrile astfel încât întreprinderea s ajung la nivelul Pe.
I s ! CA  CA ! 1.000 .000  400 .000 ! 600 .000

P e
- primi doi factori sunt cei mai importani Pe i Fa


Metode de Calculatie A Costurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Calculatie A Costurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

1. Dup a moment ul efect u arii calc ul atiei ra p ortat la

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 1/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

- metode care pe langa calculul costurilor urmaresc si alte

Pornind de la structurarea metodelor in metode de tip abserbant si

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe

I. Determinarea si delimitarea cheltuielilor pe purtator si pe

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 2/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

Metode de tip ABSORBANT Metode de tip PARTIAL

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 3/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

Cheltuieli fixe  Cost perioada 

2. P rezentarea metodelor de calc ul atie

a. Metode de tip absorbant :

1. Metoda globala se utilizeaza in intreprinderile cu productie de

Cheltuielile se urmaresc intotdeauna pe centre de responsabilitate,

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 4/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

acestora (avand productie omogena sau de masa si implicit un singur

1. Colectarea cheltuielilor pe purtator si pe sectoare .

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 5/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

produsul ciment/articol de calculatie:

922 ² ch.activ.aux./sector aux/art.de.calc: 3.000.000

923 ² ch.indirecte de productie/sectia de baza/ 5.000.000

924 ² ch.generale si de administratie/art.de.calc: 4.000.000

ACTIVITATEA DE BAZA = 921+922 = CH DIRECTE + CH

2. Decontarea prestatiilor sectorului auxiliar catre sectorul

923/sectia de baza/art.de calc.(din auxiliare) = 922/ sectia aux

3. Repartizarea cheltuielilor indirecte asupra costului

921/sec.baza/prod.ciment/art.de.calc(ChI) = 923/sec.baza/art.de calc.

921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.(ChGen.) = 924/Ch gen.

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 6/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

5. Inregistrarea costului prestabilit

931/sec.baza/prod.ciment = 902 ² decontari interne

20 tone * 2.000.000 um/tona = 40.000.000 um

6. Determinarea si inregistrarea costului efectiv ( nu exista

I ² cheltuieli directe 20.000.000

Costul unitar efectiv = 1.600.000 um/tona

Inregistrarea costului efectiv (decontarea costului efectiv )

902 = 921/sec.baza/prod.ciment/art.de calc.

7. Inregistrarea abaterilor dintre costul prestabilit si costul

- este abatere favorabila, se inregistreaza cu minus.

8. Inchiderea conturilor privind productia si abaterile (interfata

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 7/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

2. METODA PE COMENZI

Metoda pe comenzi se utilizeaza in intreprinderile cu produse de

d ² este articolul de calculatie pentru cheltuielile directe

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 8/46

5/8/2018 Metode de c a lc ula tie (1) - slide pdf.c om

CtCR = ( Ct * cantitatea )CR-1 + ( ChD + ChI )CR

V arianta fara semifabricate

CtCR = ( ChD + ChI )CR

In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea

De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind

D eterminarea p rod uc tiei neterminate si se

Productia neterminata se evalueaza intotdeauna la cost efectiv.

1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuarea

http://slide pdf.c om/re a de r/full/metode -de -c a lc ula tie -1 9/46