PROIECTANT GENERAL

S.C. KNOWHOW DESIGN & CONSTRUCTION S.R.L.

Bucuresti, Calea Grivitei 8-10, etaj 4
Data: 02.2022
Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

- STUDIU DE FEZABILITATE -

CONSTRUIRE SPITAL ȘI FUNCȚIUNI CONEXE PENTRU SPITALUL MUNICIPAL

“DR. TEODOR ANDREI “LUGOJ

AMPLASAMENT: Strada Gheorghe Doja, nr. 36, Municipiul

Lugoj, Județul Timiș

BENEFICIAR: Municipiul Lugoj

PROIECTANT GENERAL: S.C. KNOWHOW DESIGN &

CONSTRUCTION S.R.L

ȘEF PROIECT: arh. Redin Abduraman

CONTRACT: nr. 38420-12IV2021

1
 CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii ...................................................................................................... pag.4
1.2. Ordonator principal de credite/investitor ............................................................................................. pag.4
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)................................................................................................ pag.4
1.4. Beneficiarul investiţiei ............................................................................................................................. pag.4
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate .................................................................................................... pag.4
2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI/PROIECTULUI DE
INVESTIŢII pag.5
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-
economice identificate şi propuse spre analiză .................................................................................................. pag.5
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
financiare ............................................................................................................................................................... pag.5
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor ....................................................................... pag.7
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia cererii,
în scopul justificării necesităţii şi dimensionării obiectivului de investiţii .................................................... pag.11
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice ................................................. pag.12
3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ŞI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPŢIUNI
TEHNICO-ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII2) pag.13

3.1. Particularităţi ale amplasamentului: ................................................................................................... pag.14

3.2. Date tehnice şi funcţionale ale obiectivului de investiţii: ................................................................... pag.23
3.3. Costurile estimative ale investiţiei: .................................................................................................... pag.113
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz: pag.113
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei ..................................................................................... pag.114
4. ANALIZA FIECĂRUI/FIECĂREI SCENARIU/OPŢIUNI TEHNICO- ECONOMICE PROPUSE
pag.114
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea scenariului de
referinţă ............................................................................................................................................................. pag.114
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări climatice,
ce pot afecta investiţia ...................................................................................................................................... pag.116
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum: .......................................................................................... pag.119
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii: ........................................................................ pag.120
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii ....... pag.127
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară ................................................ pag.127
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată
netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate ....... pag.131
4.8. Analiza de senzitivitate........................................................................................................................ pag.133
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor ..................................................... pag.133
5. SCENARIUL/OPŢIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă) pag.135

2
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor .............................................................................................................................. pag.135
5.2 Selectarea si justificarea scenariului recomandat/opţiunii optim(e) recomandat(e)..................... pag.136
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind: .................................................. pag.137
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii: .................................. pag.137
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii preconizate
din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei, conform gradului de
detaliere al propunerilor tehnice ..................................................................................................................... pag.155
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi economice:
fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau
contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite. ..................................... pag.155
6. URBANISM, ACORDURI ŞI AVIZE CONFORME pag.156
7. IMPLEMENTAREA INVESTIŢIEI pag.156
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei ......................................... pag.156
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni
calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani, resurse
necesare .............................................................................................................................................................. pag.156
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare ........................ pag.160
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale ................................... pag.161
8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI pag.162

3
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii:

CONSTRUIRE SPITAL ȘI FUNCȚIUNI CONEXE PENTRU SPITALUL

MUNICIPAL DR. TEODOR ANDREI, LUGOJ

1.2. Ordonator principal de credite/investitor :

Primăria Municipiului Lugoj

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar):

Spitalul Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj

1.4. Beneficiarul investiţiei:

Municipiul Lugoj

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate:

Proiectant general: SC KNOWHOW DESIGN AND CONSTRUCTION S.R.L.

Șef proiect: arh. Redin Abduraman

4
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului de investiţii

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate privind situația actuală, necesitatea și

oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice
identificare și propuse spre analiză

Ca răspuns la situația și nevoile actuale din teritoriu (fragmentarea ridicată și neconformitatea

infrastructurii spitalicești), este necesară îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, prin relocarea
și gruparea specialităților ce funcționează astăzi în cele 16 pavilioane, împreună cu alte spații
medicale și conexe identificate ca fiind necesare pentru buna desfășurare a activității clinice, într-o
nouă clădire a Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, care să răspundă standardelor și
cerințelor actuale de calitate și să faciliteze abordări integrate ale serviciilor de sănătate.
Acesta va oferi servicii de diagnostic și îngrijiri medicale la standarde de calitate ridicate,
comparabile cu cele mai bune modele europene contemporane, servicii sigure, specializate și
integrate, atât în regim de spitalizare continuă, cât și în regim ambulator și spitalizare de zi.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie şi acorduri relevante, structuri

instituţionale şi financiare

Obiectul prezentului studiu de fezabilitate îl constituie construirea unui nou spital, inclusiv
funcțiuni conexe, pentru Spitalul Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj.

În prezent, acesta funcționează în clădiri diferite, organizate în sistem pavilionar. Noul spital se
dorește a fi o unitate medicală de excelență, oferind servicii medicale la cel mai înalt nivel, cu
personal medical cu pregătire specializată.

Construirea noului spital se încadrează în direcțiile strategice reglementate prin Strategia Națională
de Sănătate 2014-2020 (aprobată prin HG 1.028/2014), care are printre obiectivele generale și
următoarele:

- îmbunătățirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii și copilului

- reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin boli transmisibile, a impactului lor la nivel de
individ şi societate
- diminuarea ritmului de creştere a morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi
reducerea poverii lor in populaţie prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu
caracter preventiv

5
 - dezvoltarea infrastructurii la nivel național, regional și local, în vederea reducerii inechității
accesului la serviciile de sănătate.
Deasemenea, între obiectivele specifice ale Strategiei de Sănătate se regăsesc următoarele, la
îndeplinirea cărora construirea noului spital își va aduce aportul:
- Îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a mamei şi copilui şi reducerea riscului de deces
infantil şi matern
- Reducerea morbidității şi mortalităţii prin TB şi menţinerea unor rate adecvate de depistare
şi de succes terapeutic
- Reducerea incidenţei bolilor transmisibile prioritare: hepatite B şi C şi asigurarea accesului
pacienţilor la tratamente antivirale
- Reducerea poverii cancerului în populaţie prin depistarea în faze incipiente de boală şi
reducerea pe termen mediu-lung a mortalităţii specifice prin intervenţii de screening
organizat
- Asigurarea accesului la servicii de diagnostic şi/sau tratament pentru patologii speciale
- Creşterea accesului la servicii de calitate de reabilitare, paliaţie şi de îngrijiri pe termen
lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populaţiei şi profilului
epidemiologic al morbidităţii
- Îmbunăţirea infrastructurii spitalicești în condițiile necesarei remodelări a rețelei spitaliceşti
prin restructurare şi raţionalizare
- Îmbunăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate oferite în regim ambulatoriu prin asistenţă
medicală comunitară, medicină de familie şi ambulatorul de specialitate
Potrivit OUG nr.162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de
Ministerul Sănătății către autoritățile administrației publice locale, managementul asistenței
medicale al Spitalului Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj a fost preluat de către Consiliul Local
Lugoj. Spitalul funcționează cu finanțare de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș, MS
și alte bugete de stat.

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor:

6
Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj este unitate sanitară cu paturi, cu personalitate
juridică, ce asigură asistența medicală de specialitate, preventivă, curativă și paliativă a bolnavilor
internați, respectiv în ambulator.
Spitalul este încadrat ca spital de categoria a IV- a, conform Ordinului Ministrului Sănătății nr.
323/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj funcționează în conformitate cu OMS nr.480/ 2010
cu un număr de 368 de paturi pe specialități clinice - spitalizare continuă, precum și cabinete de
specialitate – ambulatoriul integrat. Astfel, Spitalul Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, reprezintă
principala unitate sanitară din municipiul Lugoj și zona de est a județului Timiș, asigurând asistenţa
medicală de specialitate pentru 47702 locuitori din municipiul Lugoj (conform Institutului National
de Statistica), precum și pentru locuitorii din estul județului Timiș. Programul de funcționare al
spitalului este de 24 ore din 24, 7 zile din 7, pe tot parcursul anului.
În prezent, activitatea medicală a Spitalului Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj este împărțită
între două locații, respectiv str.Gh. Doja nr. 36 și str.Gh. Doja nr. 59, și este organizat în sistem
pavilionar, activitatea medicală desfășurându-se în 20 de secții și compartimente clinice,
Compartiment Primire Urgente și ambulatoriu integrat, cu cabinete în specialități clinice, în cele 16
pavilioane.
Majoritatea corpurilor de clădire ale spitalului datează din anul 1911, fiind ulterior adăugate noi
pavilioane (corpul laboratorului în anul 1927, corpul în care funcționează secția de pediatrie în anul
1933).
Secțiile și compartimentele clinice, CPU și ambulatoriu integrat funcționeaza în locația de pe strada
Gheorghe Doja nr.36, după cum urmează:
- Pavilion C1: secția medicina interna cu compartiment nefrologie, compartiment cardiologie,
compartiment gastroenterologie; secția chirurgie generala cu compartiment ORL,
compartiment Ortopedie și Traumatologie; secția ATI; secția obstetrica – ginecologie;
compartiment neonatologie; compartiment urologie; CPU; Laborator radiologie și
imagistica medicala; bloc operator; farmacie; sterilizare; cabinet medicina interna, cabinet
obstetrica – ginecologie, cabinet urologie, cabinet chirurgie generala, cabinet ortopedie și
traumatologie, cabinet dermatovenerologie, cabinet gastroenterologie, cabinet planificare
familiala și cabinet medicina sportiva;
- Pavilion C2: Laborator analize medicale
- Pavilion C3: Aparat funcțional; Bloc alimentar; Spalatorie; Compartiment de prevenire și
control al infecțiilor nozocomiale; Cabinet oftalmologie; Cabinet ORL

7
 - Pavilion C4: compartiment Pediatrie, cabinet pediatrie
- Pavilion C5: compartimet Neurologie; compartiment Ingrijiri Paliative, cabinet neurologie
- Pavilion C6: compartiment Boli Infecțioase
- Pavilion C8: serviciul de Anatomie Patologica
- Pavilion C9: compartiment Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice; secția psihiatrie cu
compartiment psihiatrie cronici; secția pneumologie cu 40 paturi, cabinet diabet zaharat,
nutriție și boli metabolice; cabinet psihiatrie; cabinet pneumologie; cabinet psihiatrie
pediatrica
- Pavilion C10: centrala termica
- Pavilion C12: cladire poarta spital; spațiu comercial
- Pavilion C13: centrala telefonica
- Pavilion C14: atelier intreținere; depozit și magazie
- Pavilion C15: magazie și depozit alimente
- Pavilion C16: garaj și magazie
Compartimentul TBC cu 20 de paturi funcționa în pavilionul C11 de sine statator pe str. Gh. Doja
nr.59, separat de Sectia Pneumologie. Pentru acest compartiment s-au demarat în anul 2018
demersurile pentru desființarea sa.
Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj are în structura ambulatoriu integrat și cabinete
ambulatorii în specialitați clinice, respectiv:
- cabinet medicina interna avand locația în pavilion C1 – parter
- cabinet obstetrica-ginecologie avand locația în pavilion C1 – subsol
- cabinet urologie avand locația în pavilion C1 – etaj
- cabinet chirurgie generala avand locația în pavilion C1 – subsol
- cabinet ortopedie și traumatologie avand locația în pavilion C1 – subsol
- cabinet dermatovenerologie avand locația în pavilion C1 – subsol
- cabinet gastroenterologie avand locația în pavilion C1 – etaj, în locația comuna cu
Sectia Chirurgie Generala în partea dreapta a pavilionului.
- cabinet oftalmologie avand locația în pavilion C3 – etaj
- cabinet ORL avand locația în pavilion C3 – etaj
- cabinet pediatrie avand locația în pavilion C4
- cabinet neurologie avand locația în pavilion C5

8
 - cabinet pshiatrie avand locația în pavilion C9 – etaj I
- cabinet pshiatrie pediatrica avand locația în pavilion C9 – parter
- cabinet pneumologie avand locația în pavilion C9 – etaj II
- cabinet diabet zaharat, nutritie și boli metabolice avand locația în pavilion C9 – parter
- cabinet planificare familială avand locația în pavilion C1 – subsol
- cabinet medicina sportiv avand locația în pavilion C1- subsol.
Suplimentar, pentru funcționarea ambulatoriului de specialitate integrat al spitalului, în anul 2018 s-
a identificat necesitatea înființării cabinetelor de nefrologie, ingrijiri paliative, boli infecțioase, care
nu existau în structura spitalului, demarându-se la acel moment procesul de înființare ale acestor
cabinete.
Se observă faptul că spitalul nu beneficiaza în momentul de fața de un ambulator integrat bine
organizat, cabinetele ce funcționează în regim ambulator fiind amplasate fragmentat în tot
campusul, în pavilioane, secții, etaje diferite, interferând cu secțiile medicale.
Totodată, majoritatea pavilioanelor din cadrul Spitalului nu mai răspund cerințelor actuale de
calitate în construcții, precum nici celor pentru acordarea unor servicii de calitate de îngrijiri
medicale: lipsa izolării termice, lipsa sistemelor de hidroizolare a fundațiilor, efluorescențe de
săruri, igrasie, mucegaiuri la nivelul soclurilor și parterului, generate de apa de ascensiune capilară,
tâmplării deteriorate, vechi, cu grad mic de izolare termică și acustică, degradări structurale,
degradări la nivelul șarpantelor și învelitorilor, instalații vechi, rețele subterane avariate, sistem
colmatat și degradat de colectare a apelor pluviale, degradări la nivelul finisajelor exterioare, etc.,
evidențiate și în cadrul expertizelor tehnice pentru corpurile C2-C8, C10 pentru “Creșterea
eficienței energetice a Spitalului Municipal Lugoj”, întocmite de expert tehnic atestat ing. Emil
Zegreanu în anul 2017.

Se identifică totodată o fragmentare ridicată a întregii infrastructuri medicale din cadrul spitalului,
dată de organizarea pavilionară, fapt ce îngreunează posibilitatea unei abordări integrate a îngrijirii,
în timp ce în prezent nu există stimulente pentru încurajarea unei astfel de abordări integrate a
serviciilor de sănătate. Structura fragmentată subminează calitatea serviciilor și atenuează munca
multi-specialități, utilizarea metodelor clinice integrate, eficiența și chiar eficacitatea îngrijirii
medicale; de asemenea, duce la creșterea timpului de deplasare al pacienților, la întârzieri în
furnizarea serviciilor, la creșterea costurilor și la utilizarea ineficientă a resurselor.
În prezent, cererea de servicii de îngrijire a sănătății se bazează excesiv pe spitalizarea continuă,
remarcându-se o dezvoltare insuficientă a îngrijirii de zi și a serviciilor ambulatorii.

9
În cele din urmă, dotarea cu echipamente și tehnologii medicale moderne este încă departe de
standardele spitalelor europene avansate, iar distribuția echipamentelor și tehnologiilor existente
este dezechilibrată în raport cu nevoile locale.
Infrastructura Spitalului Municipal Dr Teodor Andrei este, așadar, fragmentată, îmbătrânită și
incompatibilă cu modelele și sistemele moderne de funcționare a spitalelor generale.
Din cauza problemelor menționate mai sus, există un dezechilibru important între cerere și ofertă la
nivelul sistemului de sănătate, oferind un motiv foarte puternic pentru intervenție. Situația este
corect identificată atât în Strategia Națională de Sănătate, precum și în Masterplanul regional pentru
serviciile de sănătate pentru Regiunea V și măsurile propuse sunt destinate să remedieze situația
actuală și să acopere nevoia nesatisfăcută în prezent a serviciilor de sănătate din regiune.

Având în vedere situația existentă prezentată, precum și deficiențele identificate, se remarcă o

nevoie urgentă pentru:

- relocarea și modernizarea resurselor existente într-o nouă unitate spitalicească modernă,

care să răspundă standardelor actuale de calitate și să poată oferi cadrul adecvat pentru
asigurarea unor servicii medicale de calitate, integrate.

- îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, care este în prezent fragmentată și nu se ridică

la standardele europene actuale;

- dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale de zi și în regim ambulator, crearea unui

ambulator integrat funcțional, nefragmentat.

- dotarea cu echipamente medicale avansate și noi tehnologii;

- co-localizarea serviciilor necesare atât diagnosticului (imagistică, explorări funcționale,

endoscopie), cât și tratamentului (bloc operator, spitalizare continuă, etc).

- furnizarea de servicii medicale interdisciplinare, integrate, după caz.

Astfel, prin proiectul propus, se urmărește relocarea și gruparea specialităților ce funcționează

astăzi în cele 16 pavilioane, împreună cu alte spații identificate ca necesare pentru buna desfășurare
a activității clinice, inclusiv funcțiuni conexe, într-o nouă clădire în cadrul Spitalului Municipal
“Dr. Teodor Andrei” Lugoj, care să răspundă standardelor și cerințelor actuale de calitate și să
faciliteze abordări integrate ale serviciilor de sănătate.

Pentru acest obiectiv este necesară demolarea pavilioanelor C2- C16, luând în considerare
păstrarea, reabilitarea și reorganizarea pavilionului C1, cu valoare istorică și funcție de

10
reprezentativitate. De asemenea, se va analiza posibilitatea menținerii și reabilitării corpurilor C9 și
C5 pentru a găzdui secția de psihiatrie (C9), respectiv compartimentul boli infecțioase (C5).

2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind
evoluţia cererii, în scopul justificării necesităţii şi dimensionării obiectivului de investiţii

Obiectivul de investiții propus urmărește relocarea specialităților ce funcționează astăzi în cele 16

pavilioane de la adresa Strada Gheorghe Doja, nr. 36, împreună cu alte spații identificate ca
necesare pentru buna desfășurare a activității clinice, într-o nouă clădire, conformă cu standardele
actuale de calitate, pentru a putea oferi servicii de îngrijiri medicale de calitate, integrate. În
prezent, activitatea medicală din cadrul Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei se desfășoară în
cele 19 pavilioane diferite, ceea ce duce adesea la întârzieri în furnizarea serviciilor, la creșterea
costurilor și la utilizarea ineficientă a resurselor, afectând calitatea și eficiența îngrijirilor medicale.
Totodată, clădirile ce adăpostesc spațiile medicale nu mai răspund cerințelor actuale.

Dimensionarea obiectivului se va realiza luând în considerare funcțiunile necesare de relocat,

precum și alte spații medicale noi și funcțiuni conexe, necesare bunei funcționări a spitalului
(imagistică, explorări funcționale, fizioterapie și recuperare medicală, farmacie, sterilizare centrală,
spitalizare și chirurgie de zi, etc), ținând totodată cont de criteriul demografic de adresabilitate al
Spitalului Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj, care cuprinde zona de est a județului Timiș.

De asemenea, se va avea în vedere tendința descendentă al numărului de spitalizări înregistrate, a

ratei medii de ocupare a paturilor, precum și a duratei medii de spitalizare (DRM) în perioada 2010-
2015, conform “Auditului performanțelor spitalelor publice cu arierate, România – evaluarea
performanței pentru zece spitale selectate”, aprilie 2017, elaborat de: Antonio Duran, Tata
Chanturidze, Antonio Moreno, Adrian Gheorghe ; rapoarte de audit financiar elaborate de: Ernst &
Young Romania (EY) Assurance .
Dimensionarea spațiilor identificate ca necesare se va realiza în acord cu standardele de spațiu
pentru cele mai bune practici clinice, și care să faciliteze calitatea, siguranța și eficiența
operațională și să optimizeze furnizarea de asistență medicală.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

11
Obiectivul general al proiectului enuntat si in studiul de prefezabilitate, îl constituie: construirea
unei noi clădiri pentru Spitalul Municipal Dr Teodor Andrei, la standardele actuale de calitate
și în acord cu cele mai bune practici internaționale, care să adăpostească atât specialitățile ce
funcționează astăzi în cele 16 pavilioane de la adresa Strada Gheorghe Doja, nr. 36 (relocarea lor),
cât și alte spații necesare pentru buna desfășurare a activității clinice, în vederea oferirii de servicii
de îngrijiri medicale de calitate, integrate. Pentru Secția de psihiatrie și compartimentul Boli
infecțioase, se va analiza posibilitatea menținerii și reabilitării corpurilor C9 și C5 pentru a găzdui
secția de psihiatrie (C9), respectiv compartimentul boli infecțioase (C5).

Realizarea obiectivului general al proiectului va contribui la atingerea următoarelor obiective

strategice:

- asigurarea accesului locuitorilor la servicii de sănătate de calitate, integrate, atât în regim

de spitalizare, precum și în regim ambulator, pentru toate specialitățile deservite de
Spitalul Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj;

- îmbunătățirea infrastructurii spitalicești prin relocarea, modernizarea și suplimentarea

resurselor existente, într-o nouă clădire, care să răspundă standardelor actuale de
calitate; facilitarea unei abordări holistice, multidisciplinare, orientată către pacient;

- îmbunătățirea serviciilor medicale din sfera specialităților obstetrică-ginecologie,

pediatrie, neonatologie, prin crearea unui centru dedicat mamei și copilului;

- îmbunătățirea capacității de diagnostic și tratament prin realizarea centrelor de

diagnostic și tratament, ce vor cuprinde Imagistică, explorări funcționale și
bronhoscopie, endoscopie digestivă, precum și fizioterapie și recuperare medicală,
centrul de hemodializă, dotate cu tehnologie și echipamente performante de ultimă
generație, accesibile atât pacienților spitalizați, cât și celor din ambulatoriu.

- dezvoltarea serviciilor de îngrijiri medicale în regim ambulator, prin realizarea unui

compartiment ambulator integrat funcțional, nefragmentat, ce va oferi îngrijiri medicale
ambulatorii în 21 specialități (medicină internă, obstetrică-ginecologie, urologie,
chirurgie generală, ortopedie și traumatologie, dermatovenerologie, gastroenterologie,
oftalmologie, ORL, pediatrie, neurologie, pshiatrie, pshiatrie pediatrică, pneumologie,
diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, planificare familială, medicină sportivă,
precum și nefrologie, îngrijiri paliative, boli innfecțioase, identificate ca fiind necesare)
și prin asigurarea accesului ambulator la centrele de diagnostic și tratament

12
 (imagistică, explorări funcționale și bronhoscopie, endoscopie digestivă, centrul de
fizioterapie și recuperare medicală, centrul de hemodializă).

- dezvoltarea serviciilor medicale în regim spitalizare de zi și chirurgie de zi;

3. Identificarea şi prezentarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile pentru

realizarea obiectivului de investiţii

Au fost stabilite o viziune și un set de principii directoare, pentru setarea unei direcții generale de
urmat, inclusiv în viitoarele faze de proiectare, pentru noul spital din cadrul Spitalului Municipal
Dr. Teodor Andrei, Lugoj. Acestea vor oferi o bază comună pentru toate procesele de planificare,
proiectare și pentru deciziile operaționale ce urmează a avea loc în dezvoltarea proiectului.

Viziunea noului Spital general Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, este de a oferi servicii
medicale de înaltă performanță, comparabile cu cele mai bune modele europene contemporane,
servicii sigure, specializate și integrate, pentru pacienții săi.

Principiile directoare includ:

• Dezvoltarea și menținerea unei viziuni superioare de calitate și agreabile privind mediul

estetic, care este sensibil la diversitate și recunoaște nevoile anumitor grupuri de populație,
în scopul de a menține șanse egale pentru accesarea serviciilor;

• Procesele de îngrijire optimizează confortul și satisfacția pacientului, a clientului și a

familiei;

• Promovarea unui mediu de lucru sigur, productiv, comfortabil, de înaltă calitate, care
promovează recrutarea de personal calificat, reținerea și satisfacția acestora;

• Crearea unui proiect flexibil și adaptabil, parte a unui sistem dinamic, pentru a se adapta
diverselor schimbări și nevoi de sănătate ale societății, la viitoarele structuri, procese,
sisteme de livrare de îngrijire și nevoi tehnologice;

• Construirea și promovarea parteneriatelor care au potențialul de a îmbunătăți

productivitatea, costurile, eficacitatea și eficiența clinică;

• Maximizarea eficienței costurilor și utilizarea capitalului limitat disponibil, a forței de

muncă și a resurselor de venituri recurente;

13
 • Partajarea infrastructurii, a tehnologiilor și a serviciilor între specialitățile medicale și
ambulator, cu accent pe separarea fluxurilor infectioase.

• Folosirea tehnologiilor ca un instrument pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea

costurilor, integrarea serviciilor și a rezultatelor de sănătate.

• Îngrijirea neîntreruptă, durabilă și sprijinul pentru pacienți și familiile lor; Schimbul efectiv
de informații;
• Lucrul integrat dintre personalul clinic și modurile de îngrijire de operare multi-specializată
și multi-disciplinară, ghiduri și protocoale clinice;

• Minimizarea impactului asupra mediului natural și fizic.

De asemenea, se va avea în vedere implementarea unui mod de operare care reflectă cea mai bună
practică europeană curentă, respectiv:

• Utilizarea flexibilă a resurselor între specialități;

• Facilitarea unei abordări holistice, cu echipe multi-disciplinare și orientată către pacient;

• Dotarea și echiparea în vederea creșterii eficienței și productivității;

• Dotarea cu o gamă cuprinzătoare de tehnologii de diagnostic și terapeutice;

• Implementarea unei componente de tehnologie informațională și de comunicare;

• Standarde ridicate de intimitate, calitate și siguranță pentru pacienți.

Scenariul propus vizează relocarea și gruparea specialităților ce funcționează astăzi în cele 16

pavilioane, împreună cu alte spații medicale și conexe necesare pentru buna desfășurare a activității
clinice, într-o nouă clădire a Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, care să răspundă
standardelor și cerințelor actuale de calitate și să faciliteze abordări integrate ale serviciilor de
sănătate. De asemenea, se va analiza posibilitatea menținerii și reabilitării corpurilor C9 și C5
pentru a găzdui secția de psihiatrie (C9), respectiv compartimentul boli infecțioase (C5).

3.1. Particularităţi ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului:

Amplasamentul este situat în vestul Municipiului Lugoj, în Strada Gheorghe Doja, nr. 36, Județul
Timiș. . (figura1)

14
 figura 1. localizarea amplasamentului propus

Imobilul, în suprafață de 61 092 mp, având nr. cadastral 415854, este situat în intravilan, având
categoria de folosință de curți – construcții.

Dreptul de proprietate aparține Municipiului Lugoj, dobândit prin Construire, conform înscrisurilor
din Cartea Funciara nr. 412097.

Pe teren se află în prezent cele 16 pavilioane în care funcționează spitalul, respectiv funcțiunile
tehnice conexe. Suprafața totală construită la sol ocupată de cele 16 pavilioane este de 8 439 mp,
conform Cărții Funciare nr 412097.

Pentru realizarea obiectivului de investiții propus, pavilioanele C2- C16 se propun demolării, luând
în considerare păstrarea pavilionului C1, cu suprafața construită la sol de 2 814mp, respectiv
suprafața construită desfășurată de 6 963, cu valoare patrimonială și de reprezentativitate.
(figura2).

De asemenea, se va analiza posibilitatea menținerii și reabilitării corpurilor C9 și C5 pentru a

găzdui secția de psihiatrie (C9), respectiv compartimentul boli infecțioase (C5).

15
 figura 2. amplasamentul propus

. Vecinătățile terenului sunt:

- la sud-vest: strada Gheorghe Doja

- la nord-vest: nr cadastral: 408753 și cale ferată
- la nord-est: nr cadastrale: 400091, 403422, 402058
- la sud-est: strada Viorelelor

.Încadrarea în PUG:

. destinația zonei, conform PUG este:

Imobilul studiat face parte din Zona Spitalului Municipal - 5Lm , UTR 5

16
.impuneri speciale:
Conform Regulamentului aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Lugoj
“Spitalul Municipal și spitalul de contagioase, TBC, sunt rezervate ca ansambluri de
arhitectură și orice lucrare de intervenție pe clădiri sau în perimetrul protejat necesită un
aviz CNMASI” (Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice).
Cu toate acestea, ansamblul nu figurează pe ultima Listă a Monumentelor Istorice din 2015.
( Actuala listă este anexă la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea
anexei nr.1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei
monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu
modificările ulterioare din 24.12.2015. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, având un caracter oficial şi legal.)
.funcțiuni admise:
Servicii publice și de sănătate – se numără printre utilizările admise.
.regimul de aliniere:
Se impun aliniamente la dos de lot în zona de tangență cu calea ferată în fâșii de 15m,
neconstruibile, posibil de ocupat cu grădini, spații verzi, circulații întreținere CF.
.mod de organizare pe lot:
Clădirile pentru instituții se amplasează izolat pe lot, cu retrageri de până la 10 m de la
aliniamentul stradal.
.limite de protecție, neconstruibile:
Se păstrează nealterată perdeaua de protecție cu plantații înalte în jurul obiectivelor de
sănătate.
Se menține o fâșie de 15 m neconstruită între calea ferată și clădirile învecinate, posibil de
ocupat cu grădini, plantații de protecție sau circulații de deservire.
. POT maxim admis: cf HGR 525/1996 (Regulamentul General de Urbanism, respectiv 70% pentru
zone mixte)

17
 figura 3: extras din PUG Municipiul Lugoj–

b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Accesul principal se realizează în prezent direct din strada Gh. Doja, terenul având o deschidere de
149.36 ml la aceasta. Accesul auto în incintă se realizează pe această latură, prin intermediul aleii
carosabile din incintă, ce leagă între ele diferitele pavilioane. Accesul pietonal se realizează atât din
strada Gheorghe Doja, precum și din strada Viorelelor.

Latura lungă a terenului este adiacentă străzii Viorelelor, putându-se lua în calcul viitoare accese și
din această arteră. Opțiunile de organizare a acceselor și circulațiilor pe amplasament se vor analiza
la faza studiu de fezabilitate, odată cu configurarea spațial volumetrică a noii clădiri.

c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau
construite;

Terenul are forma unui dreptunghi neregulat în plan, orientat cu axa lungă pe direcția SV-NE.
Latura lungă a terenului este paralelă cu strada Viorelelor. La fazele următoare de proiectare, când
se conturează organizarea spațial volumetrică a clădirii, se va urmări orientarea fațadelor ce
corespund saloanelor de spitalizare cu precădere, pe cât posibil, spre sud-est, sud, nord-vest.

d) surse de poluare existente în zonă;

Nu este cazul;

e) date climatice şi particularităţi de relief;

18
Din punct de vedere climatic, zona în care se află municipiul Lugoj se încadrează în climatul
temperat continental moderat, caracterizat prin: ierni blânde, veri răcoroase, vânturile cu cea mai
mare frecvenţă dinspre SE şi NE. Cantitatea de precipitaţii la suprafaţa solului atinge valori medii
de 670 mm/an, cele mai reduse fiind în timpul iernii, iar cele mai abundente în timpul verii. Din
cercetările realizate de ANM, a fost evidenţiată, în regiunea de Vest, o încălzire medie în ultimii ani
de 0,40C, în timpul verii, primăverii şi iernii, în timpul toamnei remarcându-se o tendinţă de răcire
uşoară care nu este însă semnificativă din punct de vedere statistic. Din punct de vedere
pluviometric, s-a evidenţiat o tendinţă de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii cu 4 mm.

Radiaţia solară globală prezintă valori medii de 117.5 kcal/cm2;

.Temperatura media anuală a aerului este de 11 grade Celsius;

- Temperatura medie a iernii: -1...-300 C; se pot atinge şi valori de – 300 C;

- Temperatura minimă absolută: - 30,90 C la Lugoj (24 ian. 1942);

- Temperatura medie a verii: 20...220 C;

.Precipitaţiile medii multianuale sunt de 670 mm/an;

- Cantitatea medie lunară variază între 80...100 mm în lunile de vară (mai – august) și 40
mm (februarie);

.Vânturile, frecvenţele anuale;

- Vânturile de Vest, Austrul; Coşava, Muşavăţul

- Viteza medie: 3 m/s, maxima 27 m/s.

. Adâncimea de îngheţ în zonă este de 0.7 m (conform STAS 6054-77).

f) existenţa unor:

- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi

identificate;

Zona este echipată edilitar complet.

- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament

sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone
protejate;

Clădirile nu au un grad de protecție deosebit, nefiind incluse în lista patrimoniului cultural mondial,
precum nici în Lista monumentelor istorice – ultima actualizare: 2015. ( Actuala listă este anexă la

19
Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015, pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul ministrului
culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a
Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare din 24.12.2015. Ordinul a fost
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 113 bis, 15.02.2016, având un caracter
oficial şi legal.)
Cu toate acestea, conform Planului Urbanistic General al Municipiului Lugoj, datând din 1997,
“Spitalul Municipal și spitalul de contagioase, TBC, sunt rezervate ca ansambluri de arhitectură și
orice lucrare de intervenție pe clădiri sau în perimetrul protejat necesită un aviz CNMASI”
(Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice).

Se apreciază clădirea principală, corpul C1 ca având valoare arhitecturală.

- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională;

Nu este cazul. Terenul este în proprietatea Municipiului Lugoj, dobândit prin Construire, conform
înscrisurilor din Cartea Funciara nr. 415854.

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiu geotehnic
preliminar1, cuprinzând:

(i) date privind zonarea seismică;

-perioada de colț Tc(sec)=0.7

- accelerația gravitațională ag =0.15g

(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

convenţională şi nivelul maxim al apelor freatice;

Din punct de vedere litologic, terenul de fundare al clădirilor investigate este alcătuit din
argilă prăfoasă nisipoasă cenușiu-gălbuie la cenușiu-roșcată, local cu slab miros de mâl.
Aceasta gradează lateral într-un nisip argilos roșcat-cenușiu la cafeniu-gălbui, cu mici
fragmente de cărămidă. Indicele de plasticitate variază între 11.09% și 23.27% (plasticitate
mijlocie la mare). Indicele de consistenţă Ic variază de asemenea între 0.51 și 1.03
(domeniul plastic consistent la tare). Indicele porilor e = 0.82 – 0.98.

Succesiunea litologică generală a amplasamentului cuprinde:

1
*extras din Studiul Geotehnic realizat de S.C. Geosond în anul 2017
Investigarea terenului de fundare s-a făcut prin intermediul a opt dezveliri la fundațiile celor opt pavilioane investigate
(D1 – D8). Dezvelirile au fost completate cu trei foraje geotehnice manuale, denumite F1 – F3.

20
-umplutură eterogenă, din pământ cu fragmente de cărămidă și piatră, cu o grosime de 0.4 –
0.8 m.

-argilă prăfoasă nisipoasă cenușiu-roșcată, la nisip argilos roșcat-cenușiu, cu mici fragmente

de cărămidă. Reprezintă depozite aluvionare recente, de viitură/ luncă, cu o consistență
variabilă, de la consistent până la tare. Prezintă o grosime de 2.2 – 2.7 m.

-nisip fin prăfos roșcat-cenușiu, umed, mediu îndesat, de asemenea de origine aluvionară.
Acest strat a fost identificat numai în forajul F1 pe o grosime de 0.4 m.

-nisip fin la mijlociu roșcat-cenușiu, umed, mediu îndesat, de asemenea de origine

aluvionară. Prezintă o grosime de 0.2 – 0.5 m.

-pietriș cu nisip cafeniu-roșcat la cafeniu-gălbui, umed la saturat. Reprezintă depozite

aluvionare grosiere, de luncă (balastul râului Timiș). Apare pe amplasament la adâncimea
de -3.4/ -3.6 m față de CTN.

Apa subterană a fost identificată în toate cele 3 foraje executate, sub forma unei pânze
freatice, continue, cu nivelul hidrostatic situat la adâncimea de -4.2/ -4.5 m față de CTN. În
dezvelirile executate la fundațiile clădirilor studiate, apa subterană a fost identificată numai
la nivelul fundației Pavilionului de Boli Infecțioase, sub formă de infiltrații abundente.
Adâncimea de îngheţ în zonă este de 0.7 m (conform STAS 6054-77).

Presiunea convenţională de bază a terenului de fundare variază între 200 și 270 kPa, în
funcție de consistența pământului coeziv (conform STAS 3300/2-85, la o adâncime de
fundare de 2 m și o lățime a tălpii fundației de 1 m).

(iii) date geomorfologice și geologice generale;

Din punct de vedere al cadrului geomorfologic general, amplasamentul este situat în

Depresiunea Lugojului, situată între Munții Poiana Ruscă la est, Munții Dognecea la sud-
vest și Munții Semenic spre Sud. Zona depresionară a Lugojului este ocupată de depozite
neogene, în lungul ei curgând râul Timiș. Spre sud-est depozitele neogene se prelungesc în
culoarul Caransebeș-Mehadia. Depresiunea Lugoj face un intrând spre sud care ajunge până
la Reșița alcătuind golful de la Soceni care își trimite o ramură spre est dând golful de la
Târnova; spre vest se deschide spre Depresiunea Pannonică (cf. Mutihac V., Mutihac G.,
“Geologia României în contextul geostructural central-est-european”, 2010).

Roca de bază este de vârstă pliocenă. Pliocenul Depresiunii Lugoj se aseamănă cu Pliocenul
din celelalte depresiuni adiacente Depresiunii Pannonice și, în mod deosebit, cu acela din
21
Depresiunea Făget, situată la nord de Depresiunea Lugoj. Depozitele pliocene se dispun
transgresiv peste cele sarmațiene, însă iau contact și cu fundamentul. În ansamblu, roca de
bază este reprezentată prin pietrișuri, gresii, nisipuri, argile și marne. Depozitele sunt foarte
fosilifere. Din nivelurile din baza succesiunii, care la Soceni se dispun discordant peste
Sarmațian, provine o faună cu: Congeria, Limnocardium, Orygoceras etc. Un alt punct
fosilifer se cunoaște la Criciova, de unde provine de asemenea o faună cu: Limnocardium,
Phyllocardium, Congeria etc. Conținutul paleontologic indică Ponțianul și se presupune că
în baza suitei este reprezentat și o parte din Meoțian. În partea de vest a depresiunii, suita
pliocenă se încheie, ca și în Depresiunea Făget, cu depozite grosiere atribuite Romanianului
(cf. Mutihac V., Mutihac G., “Geologia României în contextul geostructural central-est-
european”, 2010).

Parțial, depresiunea este acoperită de depozite cuaternare, de natură aluvionară, reprezentate

prin depozite cu granulozitate variabilă, de la argile prăfoase nisipoase la pietrișuri cu nisip.

Fundamentul Depresiunii Lugoj este format din cristalinul Munților Poiana Ruscă și al
Munților Semenic și depozitele preterțiare ale învelișului sedimentar al acestuia. Un martor
al fundamentului îl reprezintă insula de șisturi cristaline care formează Măgura Brebului,
unde pe o mică suprafață s-a conservat învelișul preterțiar, alcătuit din depozite grosiere,
considerate de vârstă carboniferă, și depozite grezoase atribuite Jurasicului mediu (cf.
Mutihac V., Mutihac G., “Geologia României în contextul geostructural central-est-
european”, 2010).

Din punct de vedere tectonic, zona este stabilă. Nu au fost identificate accidente tectonice pe
amplasament sau în vecinătatea acestuia.

Local, amplasamentul este situat pe un teren relativ orizontal/ plan, reprezentând lunca
râului Timiș, care străbate municipiul Lugoj pe o distanță de aproximativ 4 km, de la NV
spre SE. Perimetrul cercetat este situat pe depozite aluvionare (sedimente recente,
cuaternare, mobile și semi-mobile, reprezentând aluviuni cu granulație variabilă, cu gradație
normală, ale Timișului). La suprafața terenului a fost identificat un strat de umplutură
eterogenă, din pământ, cu pietriș, nisip, și fragmente de cărămidă și beton. Grosimea
estimată a stratului de umplutură este de 0.4 – 0.8 m. În zona central-estică a
amplasamentului cercetat, între Centrala Termică, Pavilionul Central și Laborator au fost
puse în evidență o serie de petece cu vegetație hidrofilă, sugerând un mediu mlăștinos,
favorabil stagnării apelor de suprafață. Nu au fost identificate alte accidente morfologice
naturale sau artificiale pe amplasament sau în vecinătatea acestuia.
22
 (iv) date geotehnice obţinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fişe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări, hărţi de zonare geotehnică, arhive accesibile,
după caz;

Conform studiului geotehnic, categoria geotehnică este 2 – risc geotehnic moderat.

(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) în conformitate cu

reglementările tehnice în vigoare;

Nu e cazul. Amplasamentul nu pune probleme de stabilitate. Terenul este plan și nu prezintă

risc de alunecare.
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic

Local, amplasamentul este situat pe un teren relativ orizontal/ plan, reprezentând lunca
râului Timiș, care străbate municipiul Lugoj pe o distanță de aproximativ 4 km, de la NV
spre SE. Perimetrul cercetat este situat pe depozite aluvionare (sedimente recente,
cuaternare, mobile și semi-mobile, reprezentând aluviuni cu granulație variabilă, cu gradație
normală, ale Timișului).

Apa subterană a fost identificată în toate cele 3 foraje executate, sub forma unei pânze
freatice, continue, cu nivelul hidrostatic situat la adâncimea de -4.2/ -4.5 m față de CTN.
Apa subterană este cantonată în stratul de pietriș cu nisip (balastul râului Timiș), și nu
prezintă caracter ascensional. În dezvelirile executate la fundațiile clădirilor studiate, apa
subterană a fost identificată numai la nivelul fundației Pavilionului de Boli Infecțioase, sub
formă de infiltrații abundente. Cauza acestora este, cel mai probabil, degradarea rețelei de
canalizare din zonă.

3.2. Date tehnice şi funcţionale ale obiectivului de investiţii:

a) destinaţie şi funcţiuni:

Obiectivul principal îl constituie relocarea și gruparea specialităților ce funcționează astăzi în cele

16 pavilioane, împreună cu alte spații medicale și conexe necesare pentru buna desfășurare a
activității clinice, într-o nouă clădire a Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, care să
răspundă standardelor și cerințelor actuale de calitate și să faciliteze abordări integrate ale
serviciilor de sănătate.

23
Se va analiza posibilitatea menținerii și reabilitării corpurilor C9 și C5 pentru a găzdui secția de
psihiatrie (C9), respectiv compartimentul boli infecțioase (C5).

Capacitățile noului Spital Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, sunt formate din: sectorul de spitalizare
continuă, spitalizare de zi, chirurgie de zi, zona de îngrijire ambulatorie, zona servicii de diagnosticare
și tratament.

Spitalul va avea, de asemenea, și un compartiment pentru primiri urgențe, bloc operator cu 5 săli,
serviciu de Anestezie și Terapie Intensivă și funcțiuni conexe. Se va acorda o atenție deosebită
mamei și copilului, prin crearea unui centru dedicat, ce va cuprinde sectorul de spitalizare, blocul
de nașteri la standarde actuale, secție de pediatrie, compartiment neonatologie, cu ATI
neonatologie, secția obstetrică-ginecologie.

În general, organizarea fizică de succes a fiecărui grup funcțional major implică co-localizarea
funcțiilor atât pentru a minimaliza transportul inutil de persoane și materiale, cât și pentru a
concentra utilizarea intensivă a capitalului, a spațiului și a echipamentului.

În plus, anumite componente necesită relații strânse cu celelalte din unul sau mai multe motive (ex.
accesibilitate, flexibilitate în viitor, etc.). Aproape fiecare aspect al activității clinice ce are loc într-
un spital modern necesită acces la serviciile de diagnosticare, astfel relația dintre acestea și zona
primiri urgențe, ambulator, saloanele de spitalizare continuă și cele de spitalizare de zi, este critică
pentru întregul model funcțional al spitalului.

Spitalul va avea un total de 256 paturi, pentru spitalizarea continuă a pacienților, 15 paturi în regim
de spitalizare de zi, 15 paturi pentru chirurgia de zi și 10 paturi pentru anestezie și terapie intensivă,
ce pot fi suplimentate la 16 în situații de maximă necesitate. Suplimentar, se vor aloca 27 paturi
pentru însoțitori, distribuite cu precădere în zona dedicată mamei și copilului.

Acestea vor fi organizate și împărțite între specialitățile medicale, după cum urmează*:

. SECTORUL MEDICAL DE SPITALIZARE CONTINUĂ (256 paturi) *:

. MEDICALĂ/CHIRURGIE:

- Secția Medicină Internă 1, 64 paturi (ce cuprinde și Compartimentele de Nefrologie,

Cardiologie și Gastroenterologie)

- Secția Chirurgie Generală, 52 paturi (ce cuprinde Compartimentele Chirurgie, Ortopedie

și Traumatologie, Urologie)

24
 - Secția Pneumologie, 34 paturi, dintre care 10 în sistem izolator cu controlul presiunii din
salon;

- Secția Medicină Internă 2, 32 paturi (ce cuprinde Compartimentele Diabet zaharat,

nutriție și boli metabolice, Neurologie, Ingrijiri Paleative, Recuperare medicală)

. MAMA ȘI COPILUL:

- Secția Obstetrică – ginecologie 37 paturi

- Secția Pediatrie (ce cuprinde Compartimentul de Pediatrie 20 paturi și Neonatologie 10

paturi, cu ati neonatologie 7 incubatoare)

. ÎN REGIM SPITALIZARE DE ZI

- Spitalizare de zi: 20 paturi

- Chirurgie de zi: 20 paturi

* Sectorul medical de spitalizare continuă va fi organizat în general unități de îngrijire a câte 30

paturi, cuprinzând câte saloane de 1 persoană, saloane de 2 persoane, izolatoare cu presiune
negativă și spațiile medicale comune și spațiile suport. Aceste unități vor constitui un modul
funcțional repetabil, căruia îi corespunde un model de configurare spațial – arhitecturală, ce va
constitui baza pentru modularea unei părți a sectorului de spitalizare continuă.
Acest sistem facilitează crearea unor condiţii mai bune de igienă şi asepsie și posibilitatea unei
organizări interioare flexibile,asigurând separarea interioară a secţiilor atunci când sunt necesare
segregări funcţionale pe subzone (diferenţieri pe profiluri medicale, izolarea pacienţilor cu risc
septic, etc).
O parte dintre saloanele secției pneumologie vor fi rezolvate în sistem izolator, pentru câte o
persoană, cu sisteme de menținere a presiunii negative în saloane, cu sasuri intrare-ieșire.
Zona de spitalizare dedicată mamei și copilului (specialitățile medicale obstetrică – ginecologie,
pediatrie, neonatologie) va fi organizată conform cu specificul său medical, urmărindu-se sistemul
de cazare al mamei și nou-născutului în același salon, cu posibilitatea de a avea camera nou-
născuți supravegheați la comun, pentru a oferi ajutor de specialitate mamelor.
Structura funcțională propusă este cea considerată mai eficientă din punct de vedere spațial -
funcțional și tehnico-economic. Structura funcțională propusă permite o flexibilitate mare,
asigurând utilizarea la maximum a capacităților tehnice şi a resurselor umane, precum și circuite
corecte din punct de vedere epidemiologic.

25
Toate saloanele, rezervele și izolatoarele vor fi dotate cu grupuri sanitare proprii. Facilitățile vor
respecta standardele internaționale de calitate, izolare și siguranță.

. SECTORUL DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT:

Spitalul va cuprinde un Compartiment pentru primiri urgențe, un Bloc Operator dotat cu 5 săli
complet echipate, dintre care una destinată operațiilor de cezariană, precum și cu serviciu de
Anestezie și Terapie Intensivă, cu 14 paturi, ce se pot suplimenta în caz de necesitate.

Centrul mama și copilul va cuprinde și blocul de nașteri, realizat în acord cu cele mai actuale
practici curente.

În cadrul spitalului va funcționa și Centrul de hemodializă, cu 15 posturi și un centru de

fizioterapie și recuperare medicală.

Pentru a oferi servicii medicale complete în specialitățile vizate, noua clădire va cuprinde, pe lângă
serviciile necesare tratamentului pacienților, și serviciile necesare diagnosticului (imagistică,
explorări funcționale și endoscopie bronșică, endoscopie digestivă superioară și inferioară,
angiografie/coronarografie). Acestea vor deservi atât sectoarele de spitalizare, precum și
compartimentul primiri urgențe și ambulatorul integrat.

Spitalul va cuprinde și un Ambulator integrat, nefragmentat, cu cabinete pentru fiecare dintre

specialități, pediatrie, precum și săli de tratamente, explorări, conform Tabelului alocare spații
(parte a prezentului studiu de prefezabilitate). Ambulatorul va avea acces facil din exterior.

. ALTE SPATII PENTRU SERVICII COMPLEMENTARE:

- SERVICII GENERALE, cuprinzând:

- zona de acces și servicii publice ( recepție, spații așteptare, cafenea, spațiu comercial,
camera ruugăciuni)

- birouri internări / externări

- spații pentru personal (vestiare pe categorii de personal, sala de mese și odihnă pentru
personal)

- Blocul administrativ, ce cuprinde spațiile birourilor pentru departamentele necesare funcționării

și administrării unității medicale: executiv, financiar-contabil, resurse umane, juridic, etc.

26
-SERVICII SUPORT, cuprinzând:

- Farmacie centrală (cu zonă de preparare și prelucrare, depozitare, recepție marfă,

eliberare medicamente către spital și spații pentru personal și suport); Se va analiza la
fazele viitoare de proiectare posibilitatea ca distribuția produselor farmaceutice de la
farmacia centrală să fie realizată printr-un sistem de tuburi pneumatice.

- Sterilizare centrală

Va exista un departament centralizat de sterilizare și de aprovizionare cu materiale

sterile, care să deservească întregul spital. Sterilizarea centrală va fi amplasată cu acces /
legătură directa cu Blocul Operator, cu fluxuri distincte pentru materiale curate și pentru
cele murdare.

- Banca de sânge și țesuturi

- Bucătărie de lapte

Va cuprinde zonele necesare pentru preparare alimente sugari, biberoane, spălare și

pregătire biberoane, zonă distribuție și spații suport;

- Laborator analize medicale

Serviciile de laborator care vor fi furnizate în spital vor include: hematologie, biochimie,
imunologie, citologie, diagnostic molecular, microbiologie, bacteriologie și virusologie.

- Bloc alimentar

Bucătăria și cantina pentru personal vor fi amplasate în spital, dar funcționarea bucătăriei și
a cantinei pentru personal ar putea fi externalizată unor operatori externi. Sistemul de
producție propus va fi sistemul de gătit / răcire, conform legislației în vigoare.
Departamentul bloc alimentar va avea o zonă distinctă pentru primirea și descărcarea
mărfii, a produselor alimentare.
- Spălătorie
Funcționarea serviciilor de spălătorie în spital ar putea fi externalizată, însă cerințele de
spațiu necesare pentru un departament de spălătorie complet operațional vor fi incluse în
proiect.

Lenjeria va fi schimbată printr-un sistem de schimbare a căruciorului zilnic, eliminând astfel

necesitatea unui spațiu de depozitare de dimensiuni mari în spital. Distribuirea
îmbrăcămintei pentru personal va fi centralizată.

- Bloc tehnic și logistic

27
 Cuprinde spațiile necesare depozitărilor de materiale medicale și nemedicale din cadrul
spitalului;

Funcționarea serviciilor de curățenie din spital ar putea fi externalizată, însă cerințele de

spațiu necesare pentru depozitarea materialelor de întreținere vor fi incluse în proiect.

- Zona gestionare deșeuri

Spațiile destinate depozitării deșeurilor se recomandă a fi fi amplasate la subsol şi vor

include următoarele zone:

.zona centrală pentru deșeuri, compusă din spații pentru depozitare cărucioare,
depozitare și procesare a deșeurilor medicale, depozitare pentru deșeuri reciclabile
necontaminate, deșeuri menajere și o zonă în exterior pentru containere deșeuri;

.zona pentru depozitarea și curăţarea cărucioarelor murdare;

.zona destinată personalului angajat ce cuprinde birou, vestiar și toalete;

.încăperi destinate depozitării deșeurilor vor fi amplasate în fiecare departament, de

unde deşeurile vor fi colectate zilnic. Deşeurilor medicale vor fi colectate în
conformitate cu normele actuale în vigoare, pe categorii de deșeuri. (medicale
periculoase, reciclabile necontaminate, nereciclabile menajere).

- Prosectură

Cu acces facil către exterior.

- Heliport

La proiectarea heliportului s-a luat în calcul elicopterul critic de proiectare, elicopterul

EC 135 T3 H, adică cel mai mare elicopter preconizat să aterizeze pe heliport.
Caracteristicile luate în calcul sunt:

Clasa de performanță 1

Viteză maximă 259 km/h

Înălțime maximă de zbor 6.095 m
Distanță maximă de zbor la viteza de croazieră recomandată 609 km

Nr. Piloți 2
Personal medical la bord 2

Nr. pacienți 1 pe targă

D (cea mai mare dimensiune a elicopterului când rotoarele sunt 12,26 m

28
 pornite, măsurată de la cea mai înaintată poziție a rotorului
principal, până la cea mai din spate poziție a structurii
elicopterului)
MTOM (masa maximă la decolare) 2.980 kg

Diametrul rotorului portant 10,40 m

Motoare TURBOMECA ARRIUS 282 sau PRATT & WHITNEY Canada
2
PW 206B3
Dimensiune minimă FATO 15 x 15 m

Soluția constructivă propusă pentru heliport este construcție metalică, spațială, înalțată
la circa 3 m deasupra terasei clădirii.

Structura de rezistență a heliportului va fi proiectată luând în calcul MTOM al

elicopterului critic de proiectare și diversele tipuri de sarcini, din breviarul de calcul
rezultând capacitatea portantă statică și dinamică cu încărcări.

Suprafața platformei de aterizare va avea dimensiunea de 20x20 m și va fi realizată din

profile prefabricate din aluminiu.

Accesul pe platforma de aterizare a heliportului se va face pe două căi:

- o cale de acces/evacuare principală, dimensionată pentru transportul pacientului pe

targă;

- o cale de evacuare de urgență, amplasată pe latura opusă căii de acces/evacuare

principale.

Platforma de aterizare va fi înconjurată, de jur-împrejur, de jgheaburi pentru scurgerea

apei meteorice și de la instalația de stingere, dimensionate corespunzător și echipate cu
opritoare de spumă.

Scurgerea apei din jgheaburi, se va face prin separatoare de hidrocarburi.

Pentru siguranța personalului, se va monta o plasă de siguranță în jurul platformei. Plasa

se va extinde în afara suprafeței platformei, pe o distanță cuprinsă între 1,5 ÷ 2 m, de la
marginea platformei și va avea capacitatea de a susține personalul.

Unghiul de așezare a plasei de siguranță va fi de aproximativ 10º, crescător către

exterior, fără ca marginea exterioară a platformei să depășească în înălțime marginea
platformei.

Plasa de siguranță va avea efect de hamac.

29
 Podestele și evacuările prevăzute cu balustrade care penetrează suprafețele protejate, vor
fi colapsabile.

Informații heliport

• Tip de heliport: în terasă;

• Tip de zbor: VFR de zi și VFR de noapte, fără procedură de apropiere PinS;
• Elicopter critic de proiectare: EC 135 T3 H;
• Heliportul este destinat misiunilor aeromedicale.
• Pe heliport nu va fi aterizat mai mult de un elicopter, în același timp.
• Pe heliport nu va exista depozit de carburant și nu se vor alimenta cu combustibil,
elicopterele.
• Heliportul nu va fi deschis traficului aerian internațional.
• Pe heliport nu va exista nicio unitate de control al traficului aerian.
• Nu va exista dispecer de sol.

. caracteristici, parametri, nivel de echipare şi de dotare, date tehnice specifice, preconizate;

.CIRCULAȚIA, ACCESUL AUTO

Accesul auto principal se va realiza din strada Gh. Doja, terenul având o deschidere de 149.36 ml la
aceasta. Accesul auto în incintă va fi posibil pe ambele laturi ale pavilionului C1, ce se reabiliteza.
Un acces secundar auto va fi realizat din strada Viorelelor.
In incinta se propune amenajarea unor alei carosabile care vor deservi noua cladire, pe toate laturile
acesteia, conform planului de situatie.
-Accesul principal pentru pacienti se va realiza prin corpul C1, iar accesul catre zona de primiri
urgente se va realiza dinspre strada Gh. Doja si Viorelelor, pe latura de vest.
- PARCARE (cca 132 locuri parcare autorurisme):

Pentru stationarea autovehiculelor se va realiza un parcaj la nivelul subsolului, precum si parcaje la

sol.
Numărul necesar de locuri de parcare calculat conform Regulamentului General de Urbanism,
aprobat prin HG 525/1996, este, după cum urmează:
Funcţiuni de sănătate: câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%,

30
rezultând un total necesar de minim 93 locuri parcare, dintre care minim 5 locuri vor fi destinate
persoanelor cu dizabilități.
Numarul total de locuri de parcare asigurat este de 132 locuri, 53 locuri in parcajul subteran si 79 la
sol. Accesul în parcajul subteran se va realiza pe rampele amplasate pe latura de sud.
Pe latura de vest a fost prevăzută o curte de serviciu, ce va asigura accesul pentru aprovizionare și
eliberare deșeuri, precum și accesul către prosectură, localizată la nivelul subsolului, direct
accesibilă vehiculelor de transport marfă și complet acoperită.

. SPAȚII VERZI EXTERIOARE

Conform Regulamentului general de Urbanism, aprobat prin HG 525/1996, pentru construcțiile de

sănătate se vor prevedea spații verzi, după cum urmează:

- aliniamente simple sau duble cu rol protecție

- Conform Ordinului 914/2016 , se vor aloca 20mp/pat de spitalizare, respectiv un minim

de 5 400 mp spatiu verde. Noul spital va avea o suprafata de spatii verzi la sol de
21383.5 mp, la care se adauga suprafata curtilor interioare si terase verzi, de 4432 mp.

.BILANT TERITORIAL:
• suprafață totală teren: 61 092 mp

• suprafață construită la sol spital: 16 864.21 mp

• suprafața construita desfasurata spital: 65 454.34mp

• POT: 27,6%

• CUT: 0,99

• suprafață minerala, circulatii auto si pietonale: 19649 mp

• total număr locuri de parcare: 132 (79 locuri de parcare la nivelul solului
si 53 locuri de parcare in subsol);

• suprafață spații verzi la sol: 21383.5 mp;

• suprafata curti interioare - 3195.5 mp;

b) caracteristici, parametri, nivel de echipare şi de dotare, date tehnice specifice, preconizate;

.CARACTERISTICILE VIITOAREI CONSTRUCȚII:

31
 • În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 actualizată, ale HG 766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind Calitatea în Construcții și ale Metodologiei de stabilire
a categoriei de importanță a construcțiilor, aprobată prin ordinul MLPAT nr.31/N/1995,
clădirea propusă se încadrează în categoria de importanta B - construcție de importanță
deosebita.

• Conform normativului de proiectare antiseismica - Partea I – „Prevederi de proiectare

pentru clădiri", indicativ P 100-1/2013, clădirea se încadrează în clasa I de importanță.

• Gradul de rezistență la foc va fi II, conform normativului de siguranță la foc a

construcțiilor P118-99.

• RISC MIC DE INCENDIU

. DESCRIEREA CLĂDIRII. (CONFORMAREA ARHITECTURALĂ ȘI ORGANIZAREA

FUNCȚIONALĂ)

La elaborarea proiectului s-a urmarit:

• Să ofere o structură funcțională flexibilă si adaptabilă astfel incat modernizarea structurii de bază a
spitalului, in ce priveste construcția, sa poată fi asigurată atat la nivel micro (spatiu pentru unitati
suplimenatre de tratament in cadrul unui domeniu de funcțiuni) cat si macro (spțiu pentru noi
domenii de funcțiuni).
• Configurarea clădirii astfel incat sa asigure iluminat natural pentru zonele de îngrijire a
pacienților și pentru încăperile personalului ce necesita iluminat natural, fără a restrânge
circulația în interiorul și între departamente;
• Configurare care să permită fluxuri de circulație corecte din punct de vedere epidemiologic ;
• Furnizarea unui ansamblu de 6 corpuri, conectate la etajele inferioare, organizate în mod cât
mai flexibil, pentru a se putea adapta la nevoile de schimbare ale unității ;
• Ca toate departamentele și zonele să poată fi servite independent unele față de celelalte.
In plus:
• Au fost integrate tehnologii moderne pentru transportul probelor biologice la laborator, a
materialelor și medicamentelor din depozite respectiv farmacii către secții/servicii, efectuarea
curățeniei, comunicare, orientare în clădire, identificarea automată a pacienților (de ex., sistem
de poștă pneumatică, roboți pentru curățenie sau pentru transport de materiale și deșeuri);
• In perspectiva utilizarii tehnologiilor digitale si asigurarii unor servicii medicale performante si
eficiente, spitalul a fost dotat cu urmatoarele sisteme de monitorizare, informare si de urmarire a
evolutiei pacientilor:
- Sistem voce‐date, internet, intranet;
- Sistem control‐acces NFC si efractie;
32
 - Sistem supraveghere video;
- Sistem de ceasornificare;
- Sistem televiziune si afisare electronica;
- Sistem AV;
- Sistem de apelare asistenta;
- Sistem telemedicina;
- Sistem monitorizare pacienti.
- Sistem RFID;
- Sistem stocare informatii.
• clădirea este prevăzută a se încadra în standardul clădirilor nZeb+ .

Astfel, ansamblul proiectat cuprinde 6 corpuri din care un corp este existent si reabiliteaza,
dezvoltate de o parte și cealaltă a unui ax central de circulație, respectiv corpurile 1 și 4 la est 2 și 3
la vest. Acest ax de circulație se desfășoară pe direcția sud - nord și cuprinde circulația publică,
circulația intraspitalicească și principalele noduri de circulație verticală, cu separarea fluxurilor.
Fiecare dintre cele 4 corpuri se dezvoltă în jurul uneia sau mai multor curți de lumină, pentru a
favoriza iluminatul natural al spațiilor.
Corpul 1 este cel mai înalt, avand S+P+3+et tehnic, și adăpostește sectorul de spitalizare continuă.
Corpul 4 are regim de înalțime S+P+2+et tehnic și cuprinde, la etajele superioare (1 și 2), secția de
Obstetrica, Ginecologie, Pediatrie și un parțial etaj 3 cu spații tehnice .
Corpurile 1 și 4 cuprind, la nivelul parterului, zonele de spitalizare de zi, centru diagnostic și
tratament.
La vest de axul de circulație se regăsesc corpurile 2 și 3, cu regim de înălțime S+P+1+et tehnic
partial, ce adăpostesc compartimentul ATI și blocul opertor la etajul 1, blocul de nasteri și un
parțial etaj tehnic. La nivelul parterului se regăsesc zonele primiri urgente, imagistica si dializa.
La nivelul subsolului se regăsesc spațiile destinate funcțiunilor suport (gestionarea deșeurilor,
gestionarea lenjeriei, gestionare alimente, farmacie, laborator, bloc tehnic și logistic, prosectură),
parcajul subteran.

Accesele de diferite tipuri sunt independente unul de altul.

Accesul principal în spital se realizează pe latura de sud (orientată spre strada Viorelelor) printr-un
hol de acces cu funcțiuni publice, acces la cafenea, magazine, farmacie, etc, ce comunică direct cu
axul de circulație central. De aici, se identifică zone de circulație separate pentru circulația publică,

33
ambulatorie, cu acces la centrul de diagnostic (imagistică, endoscopie și explorări funcționale) și
pentru circulația intraspitalicească (birourile de internare, spitalizare de zi).

Accesul personalului se realizează pe latura de sud, la nivelul subsolului, către zonele de vestiare,
iar accesul în parcajul subteran, pentru personal, se va realiza pe rampele amplasate pe latura de
sud.

Accesul ambulanțelor de va realiza pe latura de vest, direct la nivelul compartimentului de primiri

urgente, la parter.

Pe latura de vest se va realiza o curte de serviciu, ce va asigura accesul pentru aprovizionare și

eliberare deșeuri, precum și accesul către prosectură, localizată la nivelul subsolului, direct
accesibilă vehiculelor de transport marfă și complet acoperită.
Structura funcțională permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităților
tehnice şi a resurselor umane, precum și circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.
Organizarea spațial-funcțonală permite ca numărul de paturi alocate diferitelor secții să fie flexibil,
iar zona dedicată ATI sa poată fi extinsă către sectorul de spitalizare continuă în caz de necesitate
(epidemii, pandemii), unde este prevăzut un număr de izolatoare dotate ca pentru ATI și preterapie.

Sectorul de spitalizare de zi va cuprinde 20 de paturi în izolatoare individuale, cu grup sanitar

propriu, menținute în presiune negativă, cu sas și grupuri sanitare proprii, dezinfectate cu lampi UV
compatibile cu persoane la interior.

Spațiile tehnice principale (dedicate cu precădere centralelor de tratare a aerului) sunt amplasate
deasupra blocului operator și a compartimentului ATI, respectiv un etaj tehnic parțial deasupra
etajului 2 al corpului 4, precum și la nivelul subsolului.

.CIRCUITE IN CADRUL SPITALULUI

34
.CIRCULAȚIILE INTERIOARE.

Nodurile de circulație verticală au fost judicios amplasate, pentru a deservi toate departamentele, cu
asigurarea separării fluxurilor.

Deasemenea, nodurile de circulație verticală din corpurile existente vor fi reconfigurate, pentru a
răspunde cerințelor tehnice actuale – asigurarea lățimii de evacuare pe scări și asigurarea lungimilor
de evacuare in 1 și 2 direcții, conform reglementărilor tehnice în vigoare.

Lifturile pentru pacienți și personal din extinderea nouă vor asigura și evacuarea pacienților pe
targă în situații de urgență.

Lifturile deservesc circulații separate și sunt prevăzute cu deschidere dublă, acolo unde este
necesar, pentru a răspunde nevoilor de separare a fluxurilor pe etaje. Astfel, la nivelul axului de
circulație principal, longitudinal, există o separare clară a zonelor publice, accesibile aparținătorilor,
vizitatorilor, față de circulația intraspitalicească.

În cadrul clădirii vor exista:

12 scări de evacuare
8 lifturi personal și pacienți, dimensionate pentru evacuarea pe targă
1 lifturi zona ambulator si acces
1 lifturi zona invatamant, administratie și cazare aparținători
6 lifturi pentru mărfuri
1 lift pentru mărfuri sterile, ce asigură legătura directă între Blocul operator și Sterilizarea
centrală.

CIRCUITELE FUNCȚIONALE ÎN CADRUL SPITALULUI

La nivelul spitalului sunt stabilite urmatoarele circuite functionale:

CIRCUITUL PACIENTULUI

CIRCUITUL PERSONALULUI, REZIDENȚILOR, STUDENȚILOR, ELEVILOR

CIRCUITUL VIZITATORILOR ŞI ÎNSOŢITORILOR

CIRCUITUL MATERIALELOR ȘI ECHIPAMENTELOR CURATE - ALIMENTE, LENJERIE

CURATĂ, MEDICAMENTE, MATERIALE SANITARE

CIRCUITUL DESEURILOR PERICULOASE ȘI NEPERICULOASE

CIRCUITUL LENJERIEI MURDARE

35
CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI ÎN VEDEREA STERILIZĂRII ȘI A MATERIALELOR
STERILE

CIRCUITUL PACIENTULUI ÎN BLOCUL OPERATOR

CIRUCITUL CADAVRELOR

Circuitele funcţionale faciliteaza o activitate corespunzătoare şi împiedica aparitia infecțiilor

asociate asistenței medicale atât la pacienți cât și la personal precum și contaminarea mediului
extern, reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor. Regula obligatorie este de
separare în timp precum și în spațiu a circuitelor septice de cele aseptice.

CIRCUITUL PACIENTULUI

Descrie traseul parcurs de pacienți în spital de la internarea acestuia până la externarea lui. Acest
circuit este organizat astfel încât să nu se intersecteze cu celelalte circuite din spital( circuitul
personalului/studenților/elevilor, instrumentarului medical, al lenjeriei, al alimentelor sau al
deșeurilor).

Internarea pacientului se face prin CPU pentru internările considerate urgențe și prin Ambulator
(BIE) în cazul internărilor programate continue și internări de zi. Astfel traseul pacientlui este:

BIE→ prin intrarea principală →triaj epidemiologic → birou internari unde se inregistrează
pacientul în sistemul informatic al spitalului și se intocmește FOCG/FOCZ→ Garderobă unde se
face echiparea în ținuta de spital și se igienizează pacientul → secția/salonul în care s-a efectuat
internarea.

CPU→ pacientul venit cu ambulanta/adresare individuală → triaj epidemiologic în CPU →

evaluare și tratament→ birou internare CPU, unde se înregistrează pacientul în sistemul informatic
al spitalului și se face foaia de internare → igienizarea pacientului si echiparea în ținuta de spital →
secția/salonul în care s-a efectuat internarea.

La externarea pacienților circuitul acestora este în sens invers.

CIRCUITUL PERSONALULUI/rezidenților/studenților/elevilor

Reglementeaza traseul pe care îl urmează personalul medical în spital la intrarea/ieşirea din

serviciu.

36
Traseu: exterior → vestiar central /echiparea cu echipament de protecție → secție.

Circuitul personalului implică şi elementele fundamentale de igienă individuală şi colectivă care

constau în:

- astarea de sănătate, triajul epidemiologic privind existentă unei afecțiuni infecțioase sau
portaj de bacterii MDR;
- portul corect al echipamentului de protecţie;
- igiena personală (în principal igiena corectă a mâinilor).

Circuitul personalului medico-sanitar nu se intersecteaza cu circuitul pacientului, al lenjeriei, al

alimentelor sau al deșeurilor. Astfel vestiarele personalului/ studenților și elevilor au acces din
exterior în vestiar sau de pe un hol care să conducă personalul direct în vestiar, de unde personalul
echipat corespunzător urca fiecare pe secția/ compartimentul/ serviciul unde își desfășoară
activitatea. Vestiarele sunt astfel compartimentate și dimensionate, încât tin cont de numărul de
persoane angajate, pentru a putea asigura câte un dulap pentru fiecare persoana, tin cont de sex,
bărbați- femei,asigura o separare în spațiu a acestora, sunt prevăzute cu dușuri și grupuri sanitare.
De asemenea tot cu acces din exterior sunt asigurate vestiare pentru studenți și elevi, în apropierea
sălilor de curs sau laboratoare practice destinate învățământului. La ieșirea din serviciu se parcurge
același circuit dar în sens invers

CIRCUITUL VIZITATORILOR ȘI ÎNSOȚITORILOR

Reglementează traseul parcurs de vizitatori sau însotitori în spital. Acesția intra în spital pe calea de
acces destinată pacienților, completeaza formularul de triaj (în situații de risc epidemiologie), se
echipeaza cu echipamete de protecție conform gradului de risc care il generează asupra pacientului.
Echiparea se face la intrarea in secția unde dorește să facă vizita. La plecare vizitatorul se
dezechipeaza si arunca echipamentul la iesirea din secție și își igienizeaza mainile.

CIRCUITUL CURATE- ALIMENTELOR, LENJERIE CURATĂ, MATERIALE SANITARE

Este bine stabilit pe un traseu independent care nu se intersecteaza în nici un moment cu circuitul
murdarelor. Toate echipamentele curate sunt distribuite la nivel de secție din spațiile centrale în
intervale de timp bine stabilite. Pentru tranportul acestora la nivelul secțiilor/compartimentelor
exista un lift destnat acestei activități.

37
CIRCUITUL DEȘEURILOR PERICULOASE ȘI NEPERICULOASE

Circuitul deșeurilor rezultate din activitatea medicală include, măsurile ce se iau de către
producătorii de deseuri, pentru evitarea contaminării mediului extern, prin asigurarea unei colectări
şi evacuări corespunzătoare a acestora.

Colectarea deşeurilor: codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deşeurile rezultate din
activitatea medicală sunt:

• NEGRU pentru deșeuri nepericuloase

• GALBEN pentru deșeuri periculoase

Recipientele stationeaza maxim 48 ore in secția de producere a deșeurilor si maxim 72 ore in

unitate, ritmul de preluare de la depozitul central al spitalului, de către firma care elimina deșeurile,
fiind ZILNIC.

Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat, într-un
interval orar bine stabilit, diferit de cel al personalului, pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt
transportate cu ajutorul pubelelor (galbene deșeuri infecțioase, negre deșeuri menajere); acestea se
spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate. Este interzis accesul
persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitării temporare a deşeurilor infecţioase. Locul
de depozitare temporară a deşeurilor infecţioase este prevăzut cu dispozitiv de închidere care să
permită accesul doar persoanelor autorizate.

CIRCUITUL LENJERIEI MURDARE

Circuitul lenjeriei murdare include traseele generate de transportul, depozitarea și colectarea

lenjeriei murdare. Include toate spațiile necesare asigurării fluxului respectiv, atât la nivelul
secțiilor, cât și la nivelul spălătoriei unității medicale.

Depozitarea lenjeriei în cadrul secțiilor se face într-un spațiu separat pentru lenjerie curată,
respectiv lenjerie murdară, în care pacienții și vizitatorii nu vor avea acces. Soluțiile propuse pentru
transportul lenjeriei între secțiile spitalului și zona de spălătorie vor asigura separarea circuitului
lenjeriei curate, de cea murdară.

Astfel, pentru depozitarea lenjeriei murdare soluția ideală ar fi o încăpere comună pe fiecare nivel,
care să comunice cu zona centrala de depozitare și sortare a lenjerie murdară, prin intermediul unui
tobogan securizat la nivelul secției cu o ușită închisă cu cheia. Transportul lenjeriei murdare în

38
depozitul central de lenjerie murdară, se face cu ajutorul cărucioarelor de transport lenjerie mudră
de la nivelul depozitului din secție cu ajutorul liftului destinat pentru transport murdare, după un
program bine stabilit, conform specificului secțiilor.

CIRCUITUL INSTRUMENTARULUI ÎN VEDEREA STERILIZĂRII ȘI A MATERIALELOR

STERILE ÎN SECȚII

Toate instrumentele chirurgicale folosite prezintă risc de infecţie. Pentru a reduce acest risc,
instrumentele sunt plasate în containere închise, sigure şi transportate la locul de decontaminare cât
mai curând posibil după utilizare. Containerele de transport asigura protecţia faţă de contaminări
accidentale atât a instrumentelor în tranzit, cât şi a personalului care le transporta, de aceea sunt
etanşe, uşor de curăţat și dezinfectat, rigide.

Transportul instrumentarului utilizat, în sterilizare, se va face pe un traseu stabilit, într-un interval

de timp stabilit astfel încat sa nu fie perturbată activitatea în Blocul operator și secțiile medicale ale
spitalului.

Niciodata materialele sterile nu trebuie să se intersecteze cu cele contaminate, astfel vor fi stabilite
programme orare de transport al celor sterile către secții si blocul operator, separate de cele de
transport a instrumentelor utilizate precum vor fi desemnate lifturi separate pentru transport
murdare și transport setrile.

CIRCUITUL ÎN BLOCUL OPERATOR

Blocul operator constituie o unitate complet separată a spitalului, de restul spaţiului de spitalizare,
pentru a se evita contaminarea spațiului și aceesul necontrolat în interiorul acestuia. Circuitul
blocului operator este bine definit.

CIRUCITUL CADAVRELOR

Circuitul persoanelor decedate este reprezentat de traseul parcurs de cadavru de la înregistrarea

decesului până la preluarea acestora de către familie prin intermediul unui serviciu funerar
autorizat. După constatarea decesului, cadavrul este transportat la prosectură cu ajutorul unui lift
destinat și depus în frigiderul mortuar. Ulterior cadavrul este eliberat aparținătorilor.

. DOTĂRI

39
Clădirea noului spital va fi echipată cu toate instalațiile necesare: instalații sanitare, termice,
electrice, ventilație-climatizare, gaze naturale, gaze medicale, instalații semnalizare și stingere
incendii, sisteme de reglare a presiunii, sisteme automate pentru decontaminare, etc, descrise în
memoriile pe specialități.

Distribuția produselor farmaceutice de la farmacia centrală către secții va fi realizată printr-un

sistem automat de distribuire cu tuburi pneumatice.

Distribuirea probelor la laborator va fi efectuată deasemenea printr-un sistem tubular pneumatic,

iar rezultatele vor fi raportate prin sistemul de informații spitalicesc.
Documentele în format fizic vor fi transmise printr-un sistem secundar de tuburi pneumatice
dedicat.

Poşta pneumatică

Poşta pneumatică este o formă de transport de obiecte, rapidă şi care nu implica personal.

Obiectele sunt dispuse în mici recipiente cilindrice şi transportate prin conducte de mic calibru cu
ajutorul forţei pneumatice.

Pentru proiectul de faţă se prevede o instalaţie de poştă pneumatică construită modular şi

caracterizată prin următoarele:

Toate secţiile spitalului vor fi interconectate prin punctele de recepţie. Pot fi transportate probe de
laborator, de sânge, medicamente, secţiuni spontane, probe de urgenţă, conserve de sânge,
radiografii şi documente.

În acest scop se introduc două sisteme de transport cu ø 110 mm pentru transportul standard şi ø
021 mm pentru transportul unidirectional al probelor de sânge.

Instalaţia se compune din următoarele:

Staţii

- elemente în funcţie de utilizator, cum ar fi mecanism de înregistrare a plecării, tastatură de

selecţie a destinaţiei, registru de nume, afişaj text şi expediere retur automată a recipientelor goale;

- recipientele sunt oprite la sosire prin intermediul unei perne de aer;

- la sosirea recipientelor pot fi afişate diferite semnale.

Recipientele de transport

- sunt disponibile recipiente de diferite mărimi, dimensiuni de încărcare, raze, modele şi

funcţiuni;

40
- capac pe două părţi care nu poate fi pierdut;

- recipientele pot fi dotate cu buzunare şi suporturi pentru eprubete;

- recipientele pot fi dezinfectate termochimic manual sau automatic.

Control

- operare facilă printr-o tastatură alfanumerică şi meniu;

- la imprimantă şi/sau computer poate fi conectată o instalaţie cu sistem de control cu

microprocesor;

- centrala de control dispune de un sistem de auto-diagnoza cu program de prevenire şi

remediere a erorilor şi cu o funcţie de siguranţă în caz de cădere a reţelei.

Macazuri

- macazuri triple cu aliniament în arc normat conduce obiectul către calea comandată;

- construcţia macazurilor garantează legătura ermetică şi silenţioasă a căilor de conductă.

Piesa de operare

- afişaj text din două părţi, luminat;

- utilizatorului i se oferă posibilitatea de control al meniului;

- afişaj, număr ţintă, nume;

- tastă de căutare şi registru adrese;

- posibilitate de programare individuală a numerelor ţintă şi a adreselor;

- afişajul stării în care se află instalaţia şi a istoriei de operare.

Robot linie

- repartizează recipientele de transport.

Spitalul va fi dotat cu sistemul HIS (sistem informațional spitalicesc, utilizat deja pe scară largă în
numeroase țări). In viitor spitalul va planifica sisteme de înregistrări medicale pe baza unei
înregistrări electronice complete, într-o manieră logică și pe etape. Aceasta va include codificarea
punctului de serviciu și un identificator unic al pacientului în toate serviciile. Acest sistem va

41
conduce treptat către o nevoie redusă de spațiu pentru arhivarea dosarelor medicale. Acesta este un
proces de introducere electronică de către medic a instrucțiunilor pentru tratamentul pacienților (în
special a pacienților spitalizați) aflați în îngrijirea sa.

Pentru sistemul de depozitare din blocul logistic al spitalului va fi implementat un sistem de control
standard al stocurilor, în care cantitatea fixă a unui element trebuie menținută la îndemână pentru a
susține operațiunile zilnice.

Pentru activitățile medicale ale secțiilor, fiecare secție este prevazuta cu:

- sală de tratamente de 16-18 m2,

- depozit materiale sterile,

- depozit materiale sanitare nesterile,

- camera medic gardă, cu grup sanitar,

- camera medic șef secție,

- cameră asistentă șefă secție,

- camera medici,

- cameră asistente si posturi de supraveghere pacienți,

- camere specifice secțiilor( ecograf, test efort, bronhoscopie, treste respiratorii, sala mici
intervenții chirurgicale, etc).

Pentru desfășurarea activităților gospodărești la nivelul fiecărei secții au fost prevazute urmatoarele:

- un ploscar la 25 -30 paturi – pentru spălarea și dezinfecția ploștilor – mașini de spălat sau
tocătoare de ploști de unică utilizare,

- boxă de curățenie prevăzută cu sursă de apă și chiuvetă, unde vor fi depozitate ustensile de
curățenie după ce au fost spălate, căruciorul de curățenie,

- depozit materiale de curățenie și dezinfectanți, acces restricționat,

- depozit lenjerie curată,

- depozit deșeuri menajere,

- spațiu comun pe nivel pentru depozitarea deșeurilor infecțioase pe fiecare secție,

- Depozit lenjerie murdară.

42
- Pentru servirea mesei pacienților, fiecare secție va dispune de :

- Un oficiu alimentar care va avea chiuvetă, dulapuri de depozitare, frigider,

- sală de mese care va avea mai multe întrebuințări (zona de socializare, ședințe, vizite, etc).

Saloanele și rezervele:

- finisaje, dotări și mobilier adecvate funcțiunii;

- în funcție de studiul de însorire și poziționare se va asigura iluminatul natural;

- mobilare optimă recomandată cu paturile paralele cu fereastra și distanța între paturi și

paturi și perete de minimum 1.00 m;

- înălțimea minimă recomandată a saloanelor va fi de 2,80 m pentru asigurarea volumului de

aer;

- saloanele și rezervele simple vor fi dotate cu paturi electrice și noptiere cu măsuță;

- saloanele și rezervele de ATI și din secțiile speciale vor fi dotate cu paturi conforme cu
funcțiunea specială a acestora;

- instalații de gaze medicale având în saloane console de gaze conținând aer comprimat,
vacuum și oxigen;

- instalație electrică de rezervă;

- instalații de curenți slabi: sistem de alarmare asistentă, sistem de voce-date, sistem de

alarmare la incendiu, sistem telemedicină, sisteme de supraveghere video acolo unde este cazul,
sisteme audio;

- se va realiza un iluminat economic și cu o intensitate de culoare specifică spațiului medical,

automatizată;

- sistem HVAC specific spațiului medical și nevoilor pacientului;

- grupurile sanitare dotate cu obiecte sanitare adecvate funcțiunii, fiecare secție va avea
minim un salon cu grup sanitar prevăzut cu accesorii speciale pentru bolnavi și persoane cu
dizabilități.

În saloanele de ATI:

- finisaje, dotări și mobilier adecvate funcțiunii, dulap consumabile

43
- iluminat de tip LED direct pentru examinare pacienți, direcționabil pentru examinare,
montat în apropierea patului, pentru vizitatori, ambiental cu lumină indirectă

- dotare cu gaze medicale: iNO, CO2, He, protoxid, O2, aer medical, vacuum;

- pardoselile vor fi antistatice, absorbante de sunet; ușile vor fi prevăzute cu sisteme de

deschidere automată

- sisteme de monitorizare și alarmare pe toate circulațiile, cu monitoare pentru semnele vitale

în toate colțurile, telefonie IP, teleICU, sistem tip telesurveillance, sistem video calling, sistem
informatic ICCA;

- se va prevedea un calculator cu cititor de cod bare integrat în sistemul de operare și de

arhivare pentru fiecare pacient.

Cabinetele, birourile și spațiile dedicate personalului medical:

- finisaje, dotări și mobilier adecvate funcțiunii;

- se vor prevedea o rețea electrică de rezervă, rețele de curenți slabi: sistem central de
supraveghere acolo unde este cazul, sistem de voce-date, sistem de alarmare la incendiu, sistem
telemedicină, sisteme de supraveghere video acolo unde este cazul, sisteme audio;

- iluminat economic și cu o intensitate de culoare specifică spațiului medical, automatizată;

- sistem HVAC specific spațiului medical și nevoilor din spațiul respectiv;

- în fiecare cabinet, birou și spații dedicate personalului medical se va prevedea câte un

lavoar.

Sălile de tratamente și de intervenții:

- finisaje, dotări și mobilier adecvate funcțiunii;

- rețea de gaze medicale, aer comprimat, vacuum și oxigen;

- rețea electrică de rezervă, rețele de curenți slabi: sistem de voce-date, sistem de alarmare la
incendiu, sistem telemedicină, sisteme de supraveghere video acolo unde este cazul, sisteme audio;

- iluminat economic și cu o intensitate de culoare specifică spațiului medical automatizat;

- sistem HVAC specific spațiului medical şi nevoilor din spațiul respectiv;

- spălător medical cu apă sterilă sau lavoar în funcție de nevoi.

44
Tehnologii si dotări digitale:

Dintre componentele importante implementate in cadrul proiectului dorim sa evidentiem umatoarele

sisteme/dotari:

• Licența de utilizare Sistem informatic intergrat Medical (HIS);

• Sistem informatic complex de monitorizare a pacientului;

• Licența aplicație RIS/PACS in Radiologie si RMN pentru personalul medical;

• Sistemul de telemedicina.

CERINTE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI INFORMATIC AL SPITALULUI (HIS):

Sistemul informatic al spitalului (HIS) funcționează online și este dezvoltat prin rețeaua
spitalicească - intranet (Componenta inclusa in cadrul proiectului de Curenti slabi).

La nivelul grupurilor de utilizatori sunt așteptate următoarele rezultate effective:

Management • Informare in timp real pentru un suport

decizional optimizat.

• Eliminarea pe cat posibil a documentelor in

format fizic [hârtie] in special a celor cu care
interacționează si pacienții

• Modernizarea serviciului de radiologie.

Medici • Creșterea semnificativă a vitezei de transfer a

informației medicale dintre departamentele de
suport (laborator, radiologie etc.) si medicul
curant

• Evaluarea in mod exact a corelațiilor dintre

medicația administrata (data/ora/minut) si
rezultatul la investigațiile paraclinice.

45
 • Eliminarea pe cat posibil a documentelor in
format fizic [hârtie] in special a celor cu care
interacționează si pacienții

Asistente medicale • Colectarea datelor necesare întocmirii fisei de

temperatura in mod automat

• Realizarea in mod electronic a trasabilității

produselor farmaceutice cat si a materialelor
sanitare folosite la fiecare pacient in parte

• Dubla identificare a pacientului in vederea

evitării erorilor medicale

• Eliminarea pe cat posibil a documentelor in

format fizic [hârtie] in special a celor cu care
interacționează si pacienții

Administrator de sistem • Controlul rapid al resurselor hardware si

software ale sistemului

• Un grad înalt de securitate al sistemului

• Stabilitate IT, impact minim in cazul

disfuncționalităților.

DESCRIERE GENERALA - APLICATIE MONITORIZARE, INFORMARE SI

URMARIRE EVOLUTIE PACIENTI

Management

Sistemul ofertat trebuie sa asigure trasabilitatea actului medical si a resurselor spitalului.

46
Informatiile sunt actualizate continuu si devin disponibile la toate nivelurile imediat ce sunt
intruduse in sistem.

Sistemul asigura monitorizarea în timp real a factorilor determinanți ai siguranței actului medical.

Sunt generate rapoarte de trasabilitate a actului medical si a materialelor sanitare folosite.

In fluxul de lucru al sistemului nu este inclusa nici o hartie, iar modalitatea de lucru evita la maxim
folosirea hartiei.

Sunt asigurate astfel:

• Informare in timp real pentru un suport decizional optimizat.

• Eliminarea pe cat posibil a documentelor in format fizic [hârtie] in special a celor cu care
interacționează si pacienții

Medici

Toate datele trebuie actualizate continuu si devin disponibile la toate nivelurile imediat ce sunt
intruduse in sistem. Acesta transpune principiul: „Pacientul potrivit cu medicament potrivit, doza
potrivita, cale de administrare potrivita, ora de administrare potrivita”. Sistemul asigura
trasabilitatea medicamentelor de la scrierea condicii, la iesirea din farmacie si administrarea la
pacientul corect.

In cadrul sistemului, Medicul vede in timp real ce investigatii s-au efectuat, la ce ora, cu ce
rezultate si monitorizeaza medicatia administrata, consultul interdisciplinar, investigatiile, toate in
timp real.

Sistemul asigura trasabilitatea procedurilor de ingrijiri, corelatia cu ora realizarii si materialele

folosite .

Materialele sanitare folosite se transmit direct in decontul pacientului prin simpla scanare a codului
de bara si a bratarii pacientului. Medicul are acces securizat oricand si oriunde la informatiile
medicale ale pacientului, poate vizualiza si edita informatii in timp real:

• Fisa de temperatura

• Consult interdisciplicar

• Protocol Operator

Investigatii paraclinice in fluxul de lucru al sistemului nu este inclusa hartia, iar modalitatea de
lucru evita la maxim folosirea acestia.
47
Sunt asigurate astfel creșterea semnificativă a vitezei de transfer a informației medicale dintre
departamentele de suport (laborator, radiologie etc.) si medicul currant, evaluarea in mod exact a
corelațiilor dintre medicația administrata (data/ora/minut) si rezultatul la investigațiile paraclinice,
eliminarea pe cat posibil a documentelor in format fizic [hârtie] in special a celor cu care
interacționează si pacienții.

Asistente medicale

Sistemul include dispozitive care colecteaza si transmit centralizat temperatura pacientului in

scopul intocmirii fisei de temperatura.

Diagrama de flux include urmatoarea secventa:

• Pacientul primeste bratra de identificare;

• Asistenta scaneaza bratara si realizeaza o procedura medicala;

• Asistenta scaneaza codul de bara al produselor farmaceutice si materialelor sanitare folosite;

• Asistenta verifica si administreaza medicatia prescrisa;

• Se va efectua descarcarea materialelor sanitare necesare in cadrul tratamentului, prin

scanarea codului de bare aferent fiecarui produs. Acestea vor fi asociate de bratara
pacientului si implicit se fi transmise in sistemul informatic pentru sectiunea decont de
cheltuieli;

• Prin scanarea etichetei atasate pe punga de medicatie sau produse sanguine, cat si a bratarii
atasate la mana pacientului se va realiza dubla verificare (asociere pacient corect - tratament
corect) si implicit se va inregistra in sistem ora administrarii.

De asemenea in fluxul de lucru al sistemului nu este inclusa hartia, iar modalitatea de lucru evita la
maxim folosirea ei. Sunt asigurate astfel:

• Colectarea datelor necesare întocmirii fisei de temperatura in mod automat;

• Realizarea in mod electronic a trasabilității produselor farmaceutice cat si a materialelor

sanitare folosite la fiecare pacient in parte;

• Dubla identificare a pacientului in vederea evitării erorilor medicale;

• Eliminarea pe cat posibil a documentelor in format fizic [hârtie] in special a celor cu care
interacționează si pacienții.

48
Administrator de sistem

Solutia include o serie de elemente complexe de securitate, identificare si autentificare. Interfata de

administrare este complexa si permite managementul rapid al tuturor componentelor. De asemenea,
sistemul functioneaza in mod redundant pe componentele critice [ex: legaturi lan servere, diskuri,
memorie, surse etc], are fiabilitate ridicata in zona de software ceea ce ii asigura o stabilitate
ridicata.

• Controlul rapid al resurselor hardware si software ale sistemului

• Un grad înalt de securitate al sistemului

• Stabilitate IT, impact minim in cazul disfuncționalităților.

SPECIFICATII FUNCTIONALE

BIROU INTERNARI / CAMERE DE GARDA

Functionalitatile trebuie sa acopere toate activitatile desfasurate in diversele locatii de primire a

pacientilor in spital, garzi si cabinete, biroul de internare, unitatea de primiri urgente, etc. permitand
culegerea diverselor date despre pacient, intr-o baza de date unica pe spital, indiferent de locatia de
unde sunt culese aceste date, precum si afisarea acestor date.

Astfe sistemul ofertat trebuie sa permita si sa asigure:

• adaugarea unui pacient nou si generarea dosarului electronic al acestuia; dosarul va contine
toate detaliile legate de prezentarile, examinarile si internarile acestui pacient in spital,

• identificarea unui pacient in baza de date unica a spitalului, la prezentarea pacientului in

unitate - identificarea se va face dupa un numar intern garantat unic sau in functie de datele
personale (nume, prenume, CNP, etc),

• cautarea si adaugarea pacientilor, acesta trebuie sa se poata efectua atat manual cat si
automat prin utilizarea cardului de sanatate al pacientului,

• tiparirea de bratari cu coduri de bare in punctele de prezentare / internare ale pacientilor

(camera de garda, birou internari, etc.), pentru pacientii internati in regim de spitalizare
continua sau de zi,
49
 • introducerea informatiilor despre pacient:

• datele personale ale pacientului (date pasaportale, prenume parinti, domiciliu, ocupatie),

• detaliile de sosire (ambulanta, apartinatori, etc.),

• datele de asigurare de sanatate,

• detalii referitoare la grupa sanguina si Rh,

• date referitoare la alergiile existente.

• regasirea istoricului medical al unui pacient; in cadrul istoricului medical sa poata fi regasite
toate prezentarile, internarile si externarile pacientului, iar pentru fiecare prezentare si
internare sa poata fi regasite dataliile de prezentare si de examinare, procedurile si
interventiile efectuate, medicatia, analizele de laborator, detaliile de internare, diagnosticele,
examinarile radiologice si diverse alte date culese despre pacient,

• completarea procedurilor medicale efectuate pacientului,

• completarea datelor clinice ce tin de internarea pacientului (diagnostic, tip internare, sectie,
medic curant, tipul de serviciu de spitalizare de zi conform listei din OMS pentru internarile
in regim de spitalizare de zi, regim de masa, salon, pat, etc),

• generarea si tiparirea foii de observatie clinica generala (FOCG) sau a fisei de spitalizare de
zi (FSZ) cu datele pacientului,

• efectuarea de cereri de analize si vizualizarea rezultatelor acestora,

• prescrierea de medicamente la nivel de aparat si administrarea la nivel de pacient,

• asocierea de diverse consumuri medicale,

• eliberarea de concedii medicale si tiparirea lor pe formulare tipizate,

• raportarea catre DES a datelor inregistrate, conform cerintelor CNAS,

• prevalidarea, semnarea cu cardul de sanatate a serviciilor aferente conform legii in vigoare,

prescrierea retetelor online sau offline cu semnatura electronica si tiparirea acestora.

COMPARTIMENT DE PRIMIRI URGENTE

In cadrul acestei componente trebuie sa fie posibila:

• completarea in format electronic a fisei de urgenta;

50
 • vizualizarea istoricului medicatiei;

• inregistrarea pentru anumite cazuri speciale (alcool, droguri, substante psihoactive de abuz,
etc);

• colectarea datelor referitoare la tipul venirii (SAJ, SMURD (cu subtipurile aferente),
mijloace proprii, etc.);

• inregistrarea tipului de urgenta conform ordinului nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008;

• preluarea informatiilor din Aplicatia SAJ prin citirea codului QR

• inregistrarea codului de culoare al urgentei;

• completarea formatului tipizat “Fisa UPU/CPU”;

• inregistrarea datelor referitoare la locatia si modul de aducere a pacientului in UPU;

AMBULATORIU DE SPECIALITATE

Functionalitatile modulului trebuie sa acopere activitatile desfasurate in ambulator, permitand

urmatoarele operatiuni:

• adaugarea de pacienti noi (crearea de dosare electronice noi), inclusiv din cabinetul de
specialitate din ambulator, cu introducerea introducerea detaliilor consultatiei: detalii de
trimitere (medic trimitator, serie si numar bilet trimitere, diagnostic trimitere), procedurile
medicale efectuate conform nomenclatorului DRG – CIM 10 , detaliile de examinare (medic
examinator, diagnostice de examinare, recomandari, diagnostice OMS, etc.),

• regasirea pacientilor care au fost consultati in ambulatoriu de specialitate sau consultati /

internati in spital si accesarea istoricului medical al acestora,

• efectuarea de cereri de analize catre laborator,

• vizualizarea investigatiilor radiologice/imagistice si de laborator,

• administrarea de medicamente din aparatul de urgenta,

• prescrierea retetelor online sau offline cu semnatura electronica si tiparirea acestora,

• eliberarea de concedii medicale,

• asocierea de consumuri,

51
 • tiparirea fisei de examinare, a scrisorii medicale catre medicul de familie, a adeverintei
medicale, a biletului de trimitere catre investigatii de laborator, etc.

• introducerea/tiparirea/centralizarea/generarea de rapoarte pentru biletele de trimitere catre

alte specialitati/clinici de specialitate/catre serviciile paraclinice;

• introducerea/tiparirea/centralizarea/generarea de rapoarte pentru concediile medicale ale

pacientilor din ambulatoriu;

• inregistrarea detaliilor de prezentare: tipul de trimitere, medicul trimitator, specialitatea

medicului trimitator, diagnostic de trimitere, decizie in urma examinarii medicale,
diagnostic confirmat, etc;

• introducerea/tiparirea/centralizarea/generarea de rapoarte pentru retetele prescrise

pacientilor din ambulatoriu;

• prevalidarea, semnarea cu cardul de sanatate a serviciilor aferente conform legii in vigoare,

• raportarea catre DES a datelor inregistrate, conform cerintelor CNAS,

• intocmirea deconturilor: centralizarea costurilor asociate tratamentului in vederea obtinerii

decontului pe pacient in conformitate cu legislatia in vigoare.

INTERNARI, TRANSFERURI SI EXTERNARI.

Componenta sistemului informatic este destinata introducerii, vizualizarii si fluidizarii informatiilor

de tip administrativ-medicale, esentiale pentru desfasurarea intregii activitati a sectiilor medicale.

Aceasta trebuie sa asigure urmatoarele:

• completarea datelor de internare ale pacientului,

• completarea diagnosticelor pacientului (principal la internare, diagnosticul la 72 de ore,

diagnosticele secundare),

• completarea / modificarea medicului curant, a salonului, patului si a regimului de masa,

• inregistrarea insotitorilor cu alocarea unui numar de registru diferit de numarul foii de

observatie din registrul pacientilor,

• realizarea automata si tiparirea miscarii zilnice a bolnavilor incluzand si insotitorii,

• introducerea de proceduri si interventii medicale.

• prescrierea de medicamente si administrarea acestora pe pacient,

52
• intocmirea cererilor de analize medicale catre laborator, tiparirea buletinelor de recoltari si
vizualizarea rezultatelor acestora in timp real,

• identificarea cererilor de analize medicale printr-un cod unic,

• identificarea pacientului, afisarea probelor necesare a fi recoltate in cadrul cererii de analize

medicale curente precum si inregistrarea datei si orei recoltarii probelor anterior transmiterii
cererii si buletinului de recoltari catre laborator prin scanarea bratarii cu cod de bare a
pacientului,

• efectuarea de cereri de imagistica / radiologie si vizualizarea rezulatatelor acestora,

• afisarea in cadrul fisei de internare a pacientului a unei avertizari permanente privind

semnarea si prevalidarea cazului;

• posibilitatea accesarii direct din fisa de internare a pacientului a informatiilor privind datele
semnarii si prevalidarii, inclusiv a eventualelor avertizari sau erori;

• identificarea pacientului la prezentarea in departamentul de imagistica/radiologie si

inregistrarea automata a datei si orei prezentarii in cadrul cererii de investigatii prin scanarea
bratarii cu cod de bare a pacientului,

• urmarirea parametrilor vitali pe parcursul internarii si afisarea graficului evolutiei

parametrilor in functie de valorile introduse,

• graficul evolutiei valorilor rezultatelor investigatiilor clinice, pentru unul sau mai multe
tipuri de rezultate, pentru o perioada selectabila, aplicabil internarii curente si/sau al altor
internari ale pacientului in cadrul spitalului,

• asocierea de diverse consumuri pentru pacient,

• procesarea automata a consumurilor de medicamente si materiale sanitare din aparatele de

urgenta ale sectiilor de pe fise completate olograf. Informatiile de pe aceste fise completate
olograf trebuie sa fie preluate prin scanare, inregistrate in baza de date si scazute automat
per pacient;

• transferul pacientului catre o alta sectie clinica sau ATI cu pastrarea numarului foii de
observatie,

• anularea internarii fara stergerea episodului de internare si cu specificarea utilizatorului care

a efectuat anularea.

53
• introducerea datelor de externare, cu specificarea: datei si orei externarii, diagnosticelor de
externare, atat codificate DRG cat si in formularea libera a medicului care face externarea
pacientului, epicrizei, recomandarilor, starii la externare, tipului de externare, unitatii
spitalicesti pentru cazuri de transfer.

• generarea decontului pacientului prin culegerea informatiilor din Foaia de Observatie

(consumuri: proceduri/interventii chirurgicale, pret/zi, spitalizare/sectii, analize de laborator,
medicamente, materiale sanitare, regim alimentar, servicii medicale, transport, etc.).

• generarea si imprimarea documentelor specifice:

biletului de externare in care este evidentiata atat epicriza pacientului cat si rezultatele
investigatiilor paraclinice (laborator, explorari functionale, etc.), selectabile pe criterii
patologice;

scrisorii medicale;

• decontului de cheltuieli al pacientului (Cf. Ordinului Ministrului Sanatatii Nr

1100/14.10.2005).

• posibilitatea de acordare a concediilor medicale pentru pacienti;

• realizarea unui istoric al concediilor medicale acordate pacientilor;

• calculare automata a intervalului de concediu in functie de data de inceput si numarul de zile

acordate.

• posibilitatea de a genera fisierul necesar pentru exportul DRG, pentru raportarea catre
SNSPMS, in functie de datele culese despre pacient de la momentul internarii si pana la
externare, cu completarea diagnosticelor de internare,

• prevalidarea, semnarea cu cardul de sanatate a serviciilor aferente conform legii in vigoare,

• prescrierea retetelor online sau offline cu semnatura electronica si tiparirea acestora,

• validarea condicilor de prescriptii medicale si a buletinelor de rezultate utilizand semnatura

electronica

• raportarea catre DES a datelor inregistrate, conform cerintelor CNAS.

• vizualizarea in timp real a tuturor pacientilor internati in sectie cu posibilitatea filtrarii si

afisarii pacientilor in functie de tipul internarii (spitalizare de zi sau continua), a medicului
curant, numele si prenumele pacientului sau numarul fisei de observatie,

54
 • vizualizarea istoricului medicatiei administrate,

• vizualizarea istoricului investigatiilor paraclinice,

• generarea de prescrieri de medicatie, pentru un pacient sau mai multi pacienti in acelasi
timp, direct din interfata grafica specifica sectiei,

• generarea de solicitari de investigatii paraclinice,

• notificarea personalului medical in cadrul interfetei grafice, pentru fiecare pacient internat in
sectia respectiva, cu privire la existenta rezultatelor analizelor medicale procesate de
laborator.

Modulul sau componenta trebuie sa dispuna de asemenea, de o serie de functionalitati necesare

gestionarii pacientilor infectati cu SARS-COV2:

• crearea si gestionarea sectiilor destinate COVID-19 ;

• crearea si gestionarea aparatelor destinate sectiilor COVID-19 ;

• configurarea structurii sectiilor, saloanelor si paturilor ;

• internarea pacientului cu specificarea locatiei (sectie/salon/pat) ;

• posibilitatea configurarii de alerte pentru stocurile de medicamente sub limita de urgenta;

• posibilitatea semnarii electronice a condicilor de prescriptii medicale, scrisorilor medicale si

a biletelor de externare ;

• generearea rapoartelor pentru STS : raport STS – pacienti Covid , centralizator paturi
COVID

• generarea rapoartelor asociate sectiilor, pacientilor si tratamentului administrat.

• posibilitatea ca dupa autentificarea in sistemul informatic, utilizatorii sa poata vizualiza

pacientii si cadrele medicale cu rezultate pozitive la infectia cu SARS-COV2 in ultimele 48
de ore din sectia / sectiile in care isi desfasoara activitatea.

PROGRAMAREA SERVICIILOR MEDICALE

Sistemul informatic trebuie sa dispuna de o componenta care sa asigure:

55
• posibilitatea programarii vizitei pacientului in urmatoarele cazuri: consultatii sau investigatii
paraclinice in cadrul cabinetelor ambulatoriului de specialitate sau policilincii; internare de
zi, inclusiv posibilitatea programarii de servicii conexe efectuate in cadrul internarilor de zi;
consultatii, consulturi interdisciplinare, efectuarea de proceduri sau investigatii paraclinice
in cadrul internarilor continue; programarea la internare.

• realizarea unei agende proprii a medicilor, cu posibilitatea vizualizarii intervalelor orare in

care s-au efectuat programari si confirmarea, modificarea sau anularea programarilor;

• posibilitatea programarii pacientului catre o anumita specialitate, la un cabinet anume cu

optiunea selectarii unui medic dintr-un grup cu aceeasi specialitate;

• adaugarea programarii la data si ora dorita cu optiunea cautarii rapide a primului interval
orar disponibil pentru specialitatea dorita, cabinetul sau medicul respectiv;

• vizualizarea rapida a pozitiilor libere pentru programare in perioada selectata sau in

perioada urmatoare perioadei selectate, folosind navigarea prin intermediul sagetilor inainte
/ inapoi, precum si posibilitatea configurarii modului de afisare folosind filtrele disponibile;

• specificarea serviciilor pentru care se efectueaza programarea;

• posibilitatea tiparirii tichetului de programare;

• posibilitatea transmiterii detaliilor programarii prin e-mail si/sau SMS, atat catre medic cat
si catre pacient, cu posibilitatea configurarii mesajului;

• transmiterea automata a unui mesaj pacientului prin e-mail sau SMS referitor la apropierea
momentului programarii;

• posibilitatea reprogramarii pentru alta zi sau interval orar disponibil;

• posibilitatea anularii unei programari efectuate;

• cautarea rapida a programarii unui pacient;

• configurarea programului de lucru al cabinetului, medicului sau altor structuri /

departamente din cadrul unitatii medicale (ex. Sali de operatii);

• posibilitatea configurarii vizibilitatii si accesibilitatii serviciilor programabile

(vizualizare/adaugare doar de catre medicul care efectueaza programarea, vizualizare de
catre toti utilizatorii cu acces la modul sau vizualizare / adaugare de catre toti utilizatorii cu
acces la modulul programari);

56
 • posibilitatea configurarii serviciilor programabile, acestea cuprinzand tipul, durata, costul
per serviciu programat;

• corelarea intre timpul configurat pentru efectuarea serviciilor si durata programarii;

• afisarea detaliilor programarii curente si a istoricului programarilor pacientului, cu

posibilitatea vizualizarii detaliilor fiecarei consultatii;

• posibilitatea introducerii concediilor, pauzelor zilnice sau a programului pentru urgente;

• posibilitatea blocarii efectuarii programarilor in anumite intervale orare;

• posibilitatea afisarii listei programarilor in salile de asteptare, cu respectarea normelor

GDPR in vigoare;

• posibilitatea generarii si tiparirii de rapoarte (Registru primiri, Lista programari, etc.)

• posibilitatea integrarii cu pagina web a spitalului, pacientii avand optiunea programarii

online a consultului in cabinetele ambulatoriului de specialitate prin selectarea specialitatii /
cabinetului, a zilei si a intervalului orar disponibil;

• confirmarea si datele programarii prin email sau mesaj tip SMS in urma completarii datelor
necesare in formularul de programare.

LABORATOR ANALIZE MEDICALE

Modulul trebuie sa asigure informatizarea si automatizarea a laboratorului de analize medicale.

Modulul va permite inregistrarea cererilor de investigatii de laborator direct din sectiile clinice,
camera de garda sau din ambulator.

Modulul trebuie sa dispuna urmatoarele functionalitati:

• posibilitate configurare: analize, aparate, drepturi utilizatori si alte configurari specifice

activitatii de laborator,

• gestionarea seturilor de analize, informatii recoltare;

• gestionarea cererilor de analize, costuri, rezultate, validare rezultate,

• gestionarea informatiilor cu privire la cereri: departamentul/sectia sursa, medicul curant,

marcaje specifice pentru confirmarea sosirii probelor, pentru analizele de urgenta, pentru
finalizarea analizelor,

57
• identificarea probelor folosind etichete cu coduri de bare. Codurile de identificare a probelor
de laborator, corespunzatoare etichetelor cu coduri de bare, trebuie sa fie intr-un format
alfanumeric.

• realizarea de cereri de analize medicale direct din sectii, compartimente sau cabinete catre
laborator si integrarea cererii de analize de laborator in fisa electronica a pacientului,

• posibilitatea prioritizarii cererilor tratate ca regim de urgenta,

• realizarea distinctiei intre rezultatele procesate automat si manual,

• gestionarea rezultatelor introduse manual de diferite tipuri: numeric, text predefinit, text
liber etc.,

• afisarea automata in pagina a rezultatelor primite de la aparatele de laborator,

• functionalitati de editare detaliata a cererilor de analize de laborator,

• comunicatia bidirectionala cu analizoarele/automatele de laborator (care permit acest lucru),

• gruparea cererilor de investigatii pe liste de lucru (pe aparate, pacienti sau investigatii),

• introducerea si programarea probelor recoltate pentru fiecare pacient,

• transmiterea si receptionarea automata de rezultate pentru aparatele care permit modul de

lucru automat, pe baza de coduri de bare,

• cautarea avansata a cererilor de analize de laborator,

• posibilitate tiparire buletin de investigatii pe fiecare domeniu in parte,

• validarea / devalidarea rezultatelor investigatiilor doar de catre anumiti utilizatori,

• vizualizarea rezultatelor pe sectii dupa validarea preliminara in laborator,

• evidentierea rezultatelor ce nu se incadreaza in intervalele de referinta (valorile normale se

pot configura in functie de sexul pacientului si varsta acestuia),

• trasabilitatea probelor de laborator recoltate cu evidentierea timpilor din intregul proces de

recoltare si prelucrare a probelor,

• generarea rapoartelor privind activitatea departamentului paraclinic,

• obtinerea rapoartelor catre CAS (SIUI, Programe Nationale, etc) si ASP, in formate
standardizate,

58
IMAGISTICA MEDICALA

Modulul trebuie sa asigure urmatoarele:

• integrarea cererilor de imagistica medicala de laborator si radiologie pe pacienti din sectii,

• cautarea avansata a cererilor de radiologie si imagistica medicala de laborator,

• vizualizarea imaginilor pe sectiile spitalului pentru toate aparatele,

• editarea detaliata a cererilor de radiologie si imagistica medicala de laborator,

• facilitati avansate de urmarire a statusului unei cereri,

• gestiunea costurilor,

• protejarea modificarii informatiilor de catre persoane neautorizate,

• urmatoarele facilitati functionale:

• preluarea imaginilor transmise in format DICOM si stocarea si organizarea acestora pe

discul local, crearea unei baze de date pentru usoara administrare a acestora, cautarea
fisierelor in functie de:

nume pacient, id pacient, data studiului, data transferului, crearea unui cd cu date si imagini
in format dicom ale pacientilor ce include si o clona a programului, de vizualizare pentru
usoara navigare a cd-ului si economia de resurse, afisarea imaginii stocate in fisier, afisare
strat informatii utile deasupra imaginii: numele institutiei, numele pacientului, numarul
imaginii, numarul seriei, chenar selectie imagine (arata imaginea activa), vizualizare in mai
multe moduri, derulare imagini si serii apartinand aceluiasi pacient, operatii de zoom (in &
out), sa existe posibilitatea parcurgerii usoare a imaginilor incluse intr-o serie cu ajutorul a
doua butoane (next image, previous image), parcurgerea usoara a seriilor de imagini
apartinand aceluiasi pacient cu ajutorul a doua butoane (next series, previous series) ,
posibilitatea miscarii imaginii in interiorul ferestrei, crearea unui “slide show”, ajustare
luminozitate si contrast folosind atat mouseul cat si un dialog in care pot specifica valorile
cu ajutorul cifrelor, masurarea distantelor in imagine (acolo unde exista informatii
referitoare la distanta dintre pixeli), indiferent de factorul de zoom aplicat imaginii.

FARMACIE

59
Modulul Farmacie trebuie sa asigure informatizarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul
farmaciei cu circuit inchis, asigurand gestiunea cantitativ-valorica a medicamentelor din farmacie.
Modulul trebuie sa fie integrat cu celelalte module ale aplicatiei informatice.

Modulul Farmacie trebuie sa dispuna de urmatoarele functionalitati:

• integrarea cu lista standard de medicamente editata de Ministerul Sanatatii,

• gestionarea furnizorilor de medicamente,

• introducerea facturilor cu medicamente,

• generarea NIR-urilor,

• preluarea automata a condicilor de prescriptii medicale introduse din sectiile spitalului,

• alocarea medicamentelor pe cererile zilnice cu modul avansat de regasire a cererilor,

• evidenta medicamentelor eliberate dintr-un anumit stoc, cu detalierea fiecarei condici pe

care acestea au fost eliberate,

• posibilitatea vizualizarii stocurilor disponibile din aparatul de urgenta al fiecarei sectii si

alocarea medicatiei din aparat pe pacienti,

• evidenta medicamentelor cerute si eliberate din aparatul de urgenta al sectiei,

• transferul de medicamente intre gestiuni,

• prepararea de medicamente in cadrul farmaciei,

• verificarea cutiilor de medicamente in baza codului 2D asociat in SNVM, in conformitate cu

prevederile Directivei 2011/62/UE si ale Regulamentul Delegat (UE) 2016/161.

• asocierea cutiilor de medicamente scanate de factura si stocurile introduse, in depedenta de

lotul medicamentului si data expirarii,

• deserializarea cutiilor de medicamente in baza codului 2D asociat in SNVM (scoatere din uz

a cutiilor de medicamente) ca urmare a eliberarii medicamentului catre pacient,

• raportarea in format standard: condica de prescriptie medicala cu interval dinamic de

imprimare, stocuri zilnice de medicamente (disponibile si/sau expirate), costul
medicamentelor per pacient, urmarirea consumului unui medicament, urmarirea
consumului tuturor medicamentelor, istoricul verificarilor – afiseaza verificarile
medicamentelor in SNVM, stocuri ne-deserializate – afiseaza stocurile asociate de codurile
2D aflate inca in stocul farmaciei, istoric decomisionari – afiseaza deserializarile in SNVM.

60
 • raportari financiare: nota interna de receptie, consumuri de medicamente pentru sectii sau
pentru intreaga unitate, fisa de magazine, raport intrari, situatia intrarilor, centralizatorul
condicilor, bonul de consum, borderou justificativ, balanta de verificare cantitativ-valorica a
medicamentelor, jurnal cumparari.

DEPOZIT

Modulul trebuie sa asigure urmatoarele functionalitati:

• gestionarea furnizorilor de materiale sanitare,

• efectuarea de cereri de materiale direct din sectie pentru fiecare pacient,

• alocarea materialelor sanitare pe cereri zilnice cu modul avansat de regasire a cererilor,

• evidenta materialelor eliberate dintr-un anumit stoc, cu detalierea fiecarei condici pe care
acestea au fost eliberate,

• vizualizarea stocurilor fara a genera un bon de consum,

• raportarea consumului pe sectie,

• raportari financiare, nota interna de receptie, consumuri de materiale pentru sectii sau pentru
intreaga unitate, fisa de magazie, raport intrari, situatia intrarilor, bonul de consum,
borderou justificativ, balanta de verificare cantitativ-valorica, jurnal cumparari.

• raportare in format standard:

stocuri zilnice de materiale (disponibile si/sau expirate), costul materialelor per pacient,
urmarirea consumului unui material sanitar, urmarirea consumului tuturor materialelor
sanitare, stocuri.

TRANSFUZII

Modulul trebuie sa gestioneaze istoricul transfuzional al pacientului:

• introducerea stocurilor de produse sangvine.

• vizualizarea cererilor de produse si introducerea cererilor de produse sangvine catre CTS .

• informatii referitoare la produsele sanguine aferente unui stoc si anume: numar factura, data
expirarii, cantitate introdusa in stoc prin factura, disponibil, numar UM/cutie, pret/cutie si
un istoric al consumului din acel stoc.

61
 • locarea de produse sangvine pe pacienti.

• Iesirea produselor din gestiunea centrului de transfuzii trebuie sa se efectueze in baza CNP-
ului pacientului, pe baza de cerere din sectii.

• produsele sanguine din stocuri sa poata fi rezervate, cu posibilitatea ca acestea sa nu poata fi

vizualizate pe sectii.

• vizualizarea/listarea rapoartelor cu posibilitatea selectarii informatiilor dorite de utilizator,

cu ajutorul configuratorului de rapoarte: rapoarte intrari, rapoarte intrari pe furnizor, intrari
pe furnizori , raport urmarirea consumurilor catre partener , fisa de magazie detaliat , balanta
de verificare .

DOSARUL DE INGRIJIRI AL PACIENTULUI

Sistemul informatic trebuie sa dispuna de functionalitatile necesare pentru transpunerea in format

electronic a procesului de ingrijire pentru activitatile asistentilor medicali:

• preluarea si completarea automata in dosar a tuturor datelor necesare si disponibile in cadrul

sistemului informatic (nume, prenume, nr. foaie de observatie, diagnostic, etc.);

• interfata unitara continand toate componentele dosarului de ingrijiri al pacientului in

vederea accesarii rapide a sectiunilor de interes;

• inregistrarea facila a datelor prin folosirea de nomenclatoare, casute de selectie sau prin
bifare in vederea reducerii timpului alocat completarii informatiilor;

• completarea evaluarii initiale continand datele generale ale pacientului - nume si prenume,
CNP, sectia, salonul, patul, unde se afla internat, efectuarea unei evaluari primare. In cadrul
fisei sa fie completate date privind parametrii la internare (temperatura, puls, tensiune
arteriala, respiratie, greutate/inaltime, etc.) si o serie de informatii privind existenta altor
boli cronice, alergiilor la medicamente sau alimentare, cerinte special dietetice, existenta
altei medicatii proprii, etc., precum si acordul pacientului privind ingrijirile medicale
acordate;

• completarea grilelor de risc (risc escare, indicele Barthel al activitatii zilnice, evaluarea
durerii, risc cadere, risc aparitie a infectiilor, evaluarea starii de constienta, scorul VIP);

• evaluarea scorului de dependenta, in cadrul planului de ingrijire, cu o nota intre 1 si 4: 1 -

independent, 2 - dependenta usoara, 3- dependenta crescuta, 4- dependenta totala. Sunt

62
 evaluate o serie intreaga de nevoie si probleme de ingrijire (respiratie/circulatie,
alimentatie/hidratare, eliminare, miscare/postura, curatenia/tegumentele, temperatura
corpului, somn si odihna, evitarea pericolelor, comunicare, imbracare/ dezbarcare/ a invata
sa-si gestioneze sanatate/ credintele religioase/ a se recrea, a fi preocupat in vederea
realizarii);

• inregistrarea medicatiei administrate;

• inregistrarea de interventii / proceduri;

• completarea de rubrici privind identificarea problemelor de sanatate ale pacientului;

• inregistrarea de activitati sociale si evenimente neprevazute pe perioada spitalizarii:

• inregistrarea activitatilor de educatie pentru sanatate in functie de nevoile identificate;

• completarea planului de ingrijiri la externare;

• posibilitatea tipariririi in functie de necesitati a componentelor selectate;

• configurarea facila a sectiunilor si informatiilor cuprinse in dosarul de ingrijiri.

MONITORIZAREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE

Sistemul informatic trebuie sa dispuna de o serie de functionalitati prin care sa fie identificate in
timp real aparitia unor rezultate pozitive la agentii patogeni sau infectiosi in cadrul analizelor
medicale de laborator, cu posibilitatea raportarii acestor cazuri catre structurile interne si catre
forurile superioare:

• posibilitatea selectarii si vizualizarii analizelor medicale de laborator cu rezultate pozitive,

cu filtrare in functie de: Locatie (Ambulator / Spital) , Sectie (Toate sau o anumita sectie),
Medic curant (Toti medicii sau un anume medic) , Perioada

• urmarirea rezultatelor analizelor de laborator, pe domenii de lucru, si evidentierea

rezultatelor pozitive de natura bacteriana, virala, fungica sau infectioasa.

• atentionarea medicului curant al pacientului in privinta detectiei unui rezultat pozitiv.

• introducerea de catre medical curant a tuturor detaliilor relative la infectia nosocomiala

identificata.

• introducerea tratamentului administrat

• inregistrarea istoricului infectiilor nosocomiale asociate pacientului.

63
 • inregistrarea tuturor cazurilor in Registrul Electronic Unic de Monitorizare a Infectiilor
Asociate Asistentei Medicale al Unitatii.

STATISTICA

Modulul Statistica este destinat departamentelor spitalului precum si serviciului de statistica

medicala, care ofera posibilitatea obtinerii de rapoarte la nivelul tuturor activitatilor din cadrul
spitalului. Modulul trebuie sa permita efectuarea urmatoarelor operatiuni:

• generarea si tiparirea unei game variate de rapoarte specifice sectiilor spitalului:

foaia de miscare zilnica, foaia de alimentatie, centralizatorul de miscari, rapoarte diverse de

activitate pe medic, pe zile, pe sectii, pe compartimente, pe proceduri efectuate, pe
diagnostice, rapoarte de consumuri pe pacienti, etc.

• generarea de rapoarte specifice camerelor de garda.

• afisarea in timp real, in cadrul unei componente a modulului informatic, a informatiilor

privind semnarea si prevalidarea serviciilor medicale efectuate. In cadrul acestei
componente trebuie sa fie posibila corectarea datelor introduse in sistem in cazul depistarii
unor parametrii incorecti.

• generarea si tiparirea de rapoarte specifice activitatilor desfasurate in cadrul Ambulatoriului

de specialitate.

• generarea de rapoarte specifice farmaciei (rapoarte de gestiune, centralizatoare de

consumuri, generarea de fisiere pentru export catre CASMB, inventare, etc.).

• obtinerea de rapoarte de activitate specifice laboratorului de analize medicale, pe

compartimente, pe tipuri de analize, pe medici, rapoarte de consumuri, etc..

RAPORTARE SIUI SI DRG

Aplicatia trebuie as fie adaptata regulamentelor de raportare electronica a statisticilor si decontarilor

catre CNAS (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) – SIUI si DRG. Sistemul trebuie sa permita
efectuarea raportarilor lunare cu preverificarea validitatii datelor de raportat:

• gestionarea datelor care definesc sistemul de clasificare SIUI,

64
 • colectarea si clasificarea datelor necesare, conform nomenclatoarelor SIUI,

• posibilitatea de import personalizare (Conform contractului cu CAS),

• posibilitatea exportului SIUI, cu pastrarea istoricului exporturilor facute,

• posibilitatea efecturii raportarilor lunare SIUI internari de zi si raportarilor lunare internari

continue cu prevalidarea datelor de raportat catre CAS,

• posibilitatea efectuarii raportarilor lunare SIUI cu preverificarea validitatii datelor de

raportat catre CAS, inclusiv a raportarii consumului de medicamente in formatul SIUI-
FARM-CI, in conformitate cu prevederile OUG nr. 77/2011 si a Ordinului nr. 1518/2011.

• generarea anexelor specifice fiecarui tip de raportare.

• raportarea lunara a serviciilor medicale si farmaceutice catre CNAS, folosind o aplicatie,

componenta sau functionalitate de raportare conectata la SIUI:

raportarea trebuie sa poata fi semnata electronic transmisa online in SIUI, validarea

serviciilor sau a medicamentelor, conform procedurilor actuale, cu receptionarea online a
refuzurilor la plata, posibilitatea corectarii eventualelor erori si retransmiterea raportarii,
completarea datelor facturii, emiterea facturii, transmiterea online la casa judeteana de
asigurari in format XML cu semnatura electronica asociata.

INDICATORI

Sistemul trebuie sa dispuna de un modul informatic de raportare a indicatorilor de management

pentru evaluarea activitatii managerilor de spital conform Ordinului 112/2007. Sistemul trebuie sa
permita vizualizarea indicatorilor de management, a indicatorilor diagrame si a altor rapoarte
specifice, personalizate in functie de nevoile spitalului.

Modulul trebuie sa permita obtinerea unei imagini complete asupra: urgentelor, numarului
pacientilor consultati in ambulatoriu cu numarul total al externarilor pe fiecare sectie si
compartiment in parte, total servicii pe ramuri: cronici, acuti, recuparare.

Modulul trebuie sa asigure calculul indicatorilor necesari in procesul de acreditare / reacreditare, in

conformitate cu standardele si listele de verificare actuale referitoare la sistemul informational.

ADMINISTRARE

65
Acest modul trebuie sa permita administrarea aplicatiei, utilizatorilor si drepturilor acestora.
Utilizatorii trebuie sa aiba drepturi conform fisei postului in toate modulele aplicatiei, tratarea
accesului si securitatii trebuie sa fie facuta unitar si centralizat. Securitatea aplicatiei trebuie sa fie
adaptata ultimelor cerinte existente in domeniu si in legislatia actuala. Din punct de vedere al
gestiunii utilizatorilor modulul trebuie sa permita:

• definirea / editarea de profile (grupuri) de utilizatori specifice,

• adaugarea / stergerea utilizatorilor, introducerea utilizatorilor in grupuri,

• accesul numai pentru utilizatorii inregistrati si autorizati,

• posibilitate de adaugare / eliminare de drepturi pentru un utilizator,

• posibilitatea de configurare a unui nivel de securitate ridicata a parolei:

• blocarea contului in cazul introducerii de un anumit numar de ori a unei parole gresite,

• complexitatea parolei,

• lungimea parolei,

• expirarea parolei dupa un anumit interval de timp,

• posibilitatea de configurare a unui interval de timp de inactivitate, dupa care utilizatorul este
deconectat din aplicatie,

• administratorul aplicatiei trebuie sa aiba posibilitatea de a construi o serie de campuri

necesare pentru colectarea de date specifice in cadrul fisei pacientului, direct din interfata de
lucru, fara a fi necesar accesul la codul aplicatiei.

Dimensionarea corecta a sistemului si asigurarea compatibilității este o operațiune care va fi

detaliata in urmatoarea faza de proiectare. In cadrul studiului de fezabilitate sunt prezentate reperele
de design si cerințele minime pentru unele echipamente, in limita competentei. Ofertanții trebuie sa
asigure simultan funcționarea sistemului in ansamblul său, performanta, licențierea corecta si
respectarea normelor de securitate in comunicații si prelucrarea datelor cu caracter personal cat si
managementul tuturor echipamentelor.

Echipament/Serviciu

Storage

66
 Cabinet metalic -rack- de podea (1buc.) cu UPS capacitate mare (1buc.), consola
(1buc) si accesorii

System de gestionare baze de date (SGBD)

Computer pe cart medical

Imprimanta etichete Laborator

Imprimanta etichete Farmacie

Imprimanta bratari de identificare pacient

PDA personal medical cu aplicatie de colectare si procesare date medicale.

Tableta cu support mecanic de fixare si reglare, camera, cu software pentru urgente

medicale preinstalat, conform specificatiilor

Dispozitiv electonic de telemetrie

Computer AllInOne cu cititor de carduri sanatate

UPS capacitate mica pentru PC

Licenta de utilizare aplicatie RIS/PACS in Radiologie pentru personal medical

Licenta de utilizare sistem informatic integrat ( HIS)

Obiectivele specifice la care contribuie furnizarea produselor

Achizitionarea unui sistem de informatic complex de monitorizare a pacientului.

Se achiziționează un sistem complet, „la cheie” care nu necesita dezvoltare nici in ansamblu si nici
pentru componentele sale. Sistemul trebuie sa poată fi implementat direct, fără operațiuni de
dezvoltare, exact in forma in care va fi prezentata de către ofertant.

Achizitionarea unei aplicatii RIS de Radiologie. Se achiziționează o aplicatie functionala complet,

„la cheie” care nu necesita dezvoltare nici in ansamblu si nici pentru componentele sale. Aplicatia
trebuie sa poată fi implementata direct, fără operațiuni de dezvoltare, exact in forma in care va fi
prezentata de către ofertant, inclusiv pentru componentele ei specifice – ex: servere, stocare,
elemente de conectare etc.
67
Dotarea infrastructurii spitalului cu echipamente folosite in scopul functionarii aplicatiilor.

Parametrii produselor propuse

Servere (hardware centru de date + sistem software)

Pentru sustinerea centralizata in regim de inalta disponibilitate a componentelor proiectului, centrul

de date al spitalului trebuie sa fie dotat cu echipamente professionale de inalta performanta.
Elementele minime ce trebuie sa fie livrate in cadrul proiectului, identificate de Beneficiarul sunt
precizate mai jos, iar ofertantii trebuie sa completeze aceste caracteristici minime, in functie de
caracteristicile solutiei tehnice propuse. Toate componentele se vor livra si instala pe pozitie la
sediul beneficiarului, iar Contractantul va asigura elementele de conectica necesare (ex: powercord,
fibra optica, patchuri ethernet etc.). Toate porturile SFP trebuie sa fie echipate complet pentru
conectarea fibrei optice.

Storage

Format Rackabil, dual controller, internal drive

bays

controllere 2 hot-swappable

Bays Minim 12

Diskuri instalate Minim 4 x SSD min 900GB

Minim 6 HDD min 1.8TB

SFP support Da

Sistem de operare pentru Da

management inclus

RAID support RAID 0, 1, 5, 6, 10

Continuity Live Volume bi-directional auto-failover,

auto-repair Continuous operations

68
 Alimentare 2 hot-swappable sources

200-240 VAC, 50/60Hz

Conexiune la servere Trebuie sa se livreze cu accesoriile

necesare conectarii la servere. (fibre optice,
patchuri etc)

Switch

Total Non-Blocking Throughput 26Gbps

Switching Capacity 52 Gbps

Aliementare 100-240VAC/50-60 Hz

LED per port PoE, Speed/Link/Activity

Interfete (porturi) Min. (24) 10/100/1000 Mbps RJ45

Ethernet Ports

Min. (2) 1 Gbps SFP Ethernet Ports

Interfata de management Ethernet In/Out Band

Rackabil Da, 1U

PoE Da

Cerinte minime pentru Sisteme de operare si baze de date

La nivel de server fizic trebuie sa fie instalat si configurat un sistem de

virtualizare VMware sau MS Hyper-V sau echivalent.

Accesul la nivel de server fizic ulterior instalării trebuie sa se facă doar de la

distanta [remote], cu excepția situațiilor care necesita intervenție hardware

Credentialele de acces la serverele fizice/virtuale trebuie sa fie cunoscute doar

69
de către Administratorii de sistem

Sistemul de operare al serverelor trebuie sa se actualizeze intr-un regim care sa

nu creeze întreruperi neprogramate ale activității

Sistemul de operare al serverelor va fi menținut actualizat pe toata durata

garanției

Orice defecțiune relativa la sistemul de operare intra in responsabilitatea

furnizorului, inclusiv configurarea in sensul eliminarii vulnerabilitatilor

Toate serviciile care nu sunt folosite trebuie dezactivate de catre furnizor

Sistemul de operare al serverelor virtualizate trebuie sa fie suportat si

compatibil cu platforma de virtualizare

Serverele virtualizate trebuie sa poate fi mutate de pe un server pe altul prin

operațiuni de tip export/import

Licențierea corecta a sistemelor de operare ale serverelor face obiectul achiziției

si intra in sarcina ofertanților. Licențierea trebuie sa fie de tip perpetuu, fără
costuri recurente [ex: subscripții, software assurance etc]

Serverele virtualizate trebuie protejate prin backup care sa permita restaurarea

sistemului de operare către o stare predefinită, necompromisă

Realizarea configurației operaționale server fizic <-> server virtualizat, intra in

sarcina furnizorului

Furnizorul este responsabil de arhitectura aleasa si compatibilitatea

echipamentelor folosite cu sistemele de operare

Serverele trebuie sa aiba instalata si operationala solutie Antivirus si

AntiMallware sau echivalente care sa se actualizeze automat, perpetuu, fara
costuri suplimentare sau recurente.

Baza de date a sistemului trebuie sa fie dedicata in exclusivitate acestuia –

SGBD propriu

70
Întreținerea bazei de date trebuie sa se poată face independent de sistemul HIS
al Spitalului

Arhitectura soluției trebuie să permită o scalabilitate sporită, performanță

sporită, înaltă disponibilitate.

Ofertantul va include în oferta sa, după caz, toate licențele necesare pentru
Sistemul de Operare (SO) și Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD),
adaptate soluției ofertate, pentru un număr nelimitat de utilizatori. Nu se accepta
licențe de SO și SGBD care sunt limitate la mărimea bazei de date, memoria
RAM sau la numărul de utilizatori.

Baza de date trebuie sa respecte un format comun SQL in sensul existentei

posibilității întreținerii acestei si de personal diferit de cel al furnizorului.

Sistemul de gestiune al baza de date trebuie sa poată rula pe cel puțin 2 sisteme
de operare diferite, inclusiv necomerciale

Licențierea SGBD trebuie sa fie comerciala, de tip perpetuu, fără costuri

recurente [ex: subscripții, software assurance etc]. SGBD trebuie sa fie licentiat
pentru minim 4 core, pentru a asigura independenta de numarul de utilizatori
care acceseaza baza de date.

Erorile/problemele identificate la nivelul bazei de date trebuie tratate in regim

de urgenta de către Furnizor

Furnizorul trebuie sa proiecteze secvența de backup a bazei de date astfel încât

in scenarii de dezastru aceasta sa poată fi restaurata într-o versiune cat mai
recenta.

Backup-ul bazei de date trebuie sa se păstreze pe un mediu extern (ex: DVD,

HDD extern)

Backup-ul bazei de date trebuie sa fie accesibil exclusiv Administratorilor de

sistem

Asigurarea compatibilității dintre SGBD si sistemele de operare intra in sarcina

71
 Furnizorului

Designul, structura, procedurile stocate sunt proprietatea intelectuala a

Furnizorului

Datele din baza de date sunt proprietatea Beneficiarului

Furnizorul nu are dreptul sa folosească informațiile din baza de date a Spitalului

nici înainte si nici după intrarea in producție a sistemului in alte scopuri decât
cele dedicate proiectului

Terminal specializat pentru introducere de date aflat in camera de garda

Terminalul specializat pentru introducere de date va opera in camera de garda, fara a fi limitat la
aceasta locatie. Camera de Garda este un punct important in fluxul pacientului si se va dota
corespunzator cu urmatoarele echipamente configurate operational:

Computer pe cart medical

Format Unitate cart mobila tip single monitor

Inaltime ajustabila Da

Baterie inclusa Da, Li-Ion

PC montat pe cart Da

Design PC All-in-one

Montaj PC pe cart VESA

Procesor Minim Intel Core i5 sau echivalent

Storage Minim 256 GB

Display Minim 23” TFT-LCD

Rezolutie Min. 1920x1080

Placa de retea LAN 1000MB, Wi-Fi ac, dual band

72
Bluetooth Min. 4.0

Speaker Integrat

Porturi USB Minim USB3.0 x 2

Iesire video Min 1 x HDMI

Iesire audio Da

Microfon Da

Sistem de operare Da, Minim Windows 11 sau echivalent

Imprimanta etichete Laborator

Max. Media Diameter 127mm

Print Resolution Min 203 dpi

Print Speed Min. 100 mm/s

Max. Print Width: Min. 104 mm

Interfata USB

Protocoale suportate TCP/IP-suite

Coduri de bare 1D si 2D

Alimentare 100–240V AC @ 50–60 Hz

Consumabile Trebuie livrata cu mininim 1 role

Alte cerinte Conectare operationala la

Imprimanta etichete Farmacie

73
Max. Media Diameter 127mm

Print Resolution Min 203 dpi

Print Speed Min. 100 mm/s

Max. Print Width: Min. 104 mm

Interfata USB

Protocoale suportate TCP/IP-suite

Coduri de bare 1D si 2D

Alimentare 100–240V AC @ 50–60 Hz

Consumabile Trebuie livrata cu mininim 1 role

Alte cerinte Conectare operationala la la sistem, control

centralizat (software)

Imprimanta bratari de identificare pacient

Incarcare automata a Da
mediului de printare

Rezolutie de printare Min. 300dpi

Real Time Clock Da

Viteza de printare Min. 51mm/s

Metoda de printare Termic

Memorie Min. 8MB flash

Conectivitate USB 2.0

74
Multilanguage print Unicode

Calibrare media da

Senzori Head-up, media low

Coduri de bare suportate Linear Barcodes

Tipuri de bratari suportate Adulti, copii

pentru

Inchidere bratari Adeziv waterproof

Alimentare 0-240VAC

Alte cerinte Conectare operational la sistem, control

centralizat (software)

PDA personal medical cu aplicatie de colecare si proccesare date medicale

Diagonala display Minim 5”

Rezolutie display 1280x720, LED backlight

Touchpanel multi-touch capacitiv

Baterie Li-Ion, min 3000 mAh

Sim 1 Nano SIM slot

Conexiuni WLAN, USB 2.0

Audio Speaker, microfon

Procesor Minim octa-core

RAM Minim 3GB

Senzori Lumina, miscare, Proximitate

75
 Scanare coduri de bare Da

Camera Spate min. 13 MP;

Frontala min. 5 MP

NFC Da

GPS Da

WLAN IEEE 802.11 a/b/g/n/ac

IPv4, IPv6

Securitate WEP; WPA/WPA2, WPA3

Rezistenta IP67

Bluetooth min. V.4.0

Sistem complex de monitorizare a pacientului

Pentru monitorizarea pacientului se va folosi un sistem care are urmatoarele

specifciatii minime: Tableta cu support mecanic de fixare si reglare, camera, cu
software pentru urgente medicale preinstalat, conform specificatiilor

Sistem de operare Windows 10 IOT sau Android minim 6 sau

echivalent

Rezolutie Minim 1280x800

Viewing angle 85/85/85/85 (L/R/U/D)

Conectivitate WLAN, BT, NFC,NFC – 13.56 MHz sau RFID

Camera video Minim 3 MP

Prindere VESA, include support atașare pat/perete (alb,

rotire orizontală minim 180°, lungime totală
minim 1000 mm, gama de ridicare minim 300

76
 mm)

Interfata date RJ45 Ethernet; compatibil cu sistemele de

telemetrie furnizate; Buton panică

Certificare CE, RoHS

Dispozitiv electonic de Parametri masurati

telemetrie

Ritm respirator Interval 0-30 respiratii/min

Sau interval superior

Saturatie oxigen Interval1: 70%-100%, acuratete +/-2%

Interval2: 40%-70%, acuratete +/-3%

Ritm cardiac 0-180 BPM sau interval superior

Tensiunea arterială

• Sistolică

• Diastolică

Masurare Puls Da

Rezistența vasculară Da
sistemică

Temperatura corpului Da

Condiții de operare 4-42 °C, sau interval superior

Modalitate de prindere Ajustabil, pe incheietura mainii

Compatibilitate Minim Android sau IoS sau echivalent

77
 Switch ethernet PoE

Total Non-Blocking 26Gbps

Throughput

Switching Capacity 52 Gbps

Aliementare 100-240VAC/50-60 Hz

LED per port PoE, Speed/Link/Activity

Interfete (porturi) 24 x 10/100/1000 Mbps RJ45 Ethernet Ports

2 x 1 Gbps SFP Ethernet Ports

Interfata de management Ethernet In/Out Band

Rackabil Da, 1U

Interfete PoE POE+ IEEE 802.3af/at

24VDC Passive PoE

Accesoriu UPS minim 700VA

Statii de monitorizare la nivel de sectie

Computer AllInOne cu

cititor de carduri sanatate

Tip sistem All in one PC

Continut pachet Mouse + Tastatura wireless

Numar nuclee Min. 8

Numar thread-uri Min. 16

Porturi Back panel Min. 2 x USB 2.0

RJ-45 Min. 1

78
 HDMI out Min. 1

USB 3.1 Min. 2

Audio Combo 1

Retea 1000Mbps Da

Bluetooth Da, min. v.4

Wireless Da

Tip memorie DDR4

Capacitate memorie Min 16 GB

Tip stocare SSD

Capacitate SSD instalat Min. 256 GB

Tip placa video Integrata

Unitate optica Da

Tip display LCD sau LED

Diagonala display Minim 23 inch

Rezolutie Min 1920 x 1080

Camera WEB da

Software instalat si configurat Sistem de operare Windows 11 sau echivalent

Licenta aplicatie RIS/PACS in Radiologie pentru personal medical (min. 15 utilizatori concurenti)

In cadrul proiectului se va livra o licenta aplicatie mobila de telemedicina in Radiologie si RMN

pentru personal medical care va avea functionalitatile urmatoare. Licenta trebuie sa acopere cel
putin 15 utilizatori concurenti:

79
COMPONENTA VIEWER LOCAL

Aplicatia trebuie sa aiba mecanism de autorizare cu user/parola

Aplicatia trebuie sa permita vizualizarea imaginilor de stocate pe server

Aplicatia trebuie sa ii permita utilizatorului sa salveze imaginea vizualizata intr-un

format comun, ex: jpeg, .bmp

Aplicatia trebuie sa permita importul de Folder, Fisiere, fisiere DICOM fara

template pacient si importul template-urilor de pacient

View-ul interfetei trebuie sa poata fi configurat cel putin cu urmatoarele unelte:

Navigatie, Zoom, Obiecte grafice, Diagnostic, Print DICOM, Explore storage,
scriere DICOM

In aplicatie trebuie sa fie disponibile meniurile: DICOM Burners, DICOM printers,

DICOM Servers, Cautare

Bara de unelte (toolbar) trebuie sa aiba minim urmatoarele butoane:

Cautare

Descidere

Navigare in seria curenta de documente deschise

Switch intre view simplu sau multiplu

Buton dedicat pentru activarea liniilor de comentariu

Trimitere care DICOM burner

Arata Header DICOM

Incarca DICOM director

Zoom liber

Zoom in

80
Zoom out

Window zoom

Marire

View Pixel cu Pixel

Fit

Scroll synchronize

Start/Pause animation

Stop

Frame forward

Viteza playback

Play all

Seria anterioara

Seria urmatoare

Aplicatia trebuie sa permita aplicarea modificarilor pentru o serie completa de

imagini

Aplicatia trebuie sa permita inversarea culorilor

Aplicatia trebuie sa permita miscarea imaginii in interiorul marginilor ferestrei

Aplicatia trebuie sa permita modificarea parametrilor ferestrei de vizualizare

Aplicatia trebuie sa permita aplicarea unei scheme pseudo-color

Imaginea trebuie sa poata fi rasucita vertical, orizaontal, intoarsa la 90 grade stanga

si dreapta

Aplicatia trebuie sa permita draw objects: sageata(arrow), linie, elipsa

81
Aplicatai trebuie sa permita adnotari

Aplicatia trebuie sa permita masurarea densitatii

Aplicatia trebuisa permita inregistrarea unui clip audio

Aplicatia trebuie sa pemrita accesarea clipurilor audio

Aplicatia trebuie sa fie compatibila cu ICD

Aplicatia trebuie sa permita introducerea informatiilor despremedicul care executa

studiul

Aplicatia trebuie sa permita intorducerea datelor despre pacient

Aplicatia trebuie sa permita intruducerea de comentarii privind: descrirea, raportul si

concluziile specialistului

Aplicatia trebuie sa permita asocierea imaginilor cu medicul si cu pacientul

Aplicatia trebuie sa permita generarea raportului in formate comune: doc, docx, pdf
sau stocarea studiului in serverul PACS

Aplicatia trebuie sa permita scrierea de DC/DVD cu selectarea tipului de disk

Aplicatai trebuie sa permita atribuirea cazului unui alt medic

Aplicatia trebuie sa permita crearea de template pacient

Template-ul de pacient trebuie sa aiba minim campurile

• ID

• Nume

• Data nasterii

• Sex

82
COMPONENTA VIEWER WEB

Aplicatia trebuie sa fie accesibila in browser web (ex: Internet explorer, Chrome,
Firefox care detin nativ support ISO/IEC 8859)

accesul trebuie sa fie bazat pe user/parola

Specialistul logat trebuie sa poata accesa si filtra lista de cazuri, folosint crietii de
cautare si filtrare. Ex: nume pacient, descriere, data cazului, ID pacient, diagnostic

Selectia trebuie sa poata fi facuta si in regim dinamic drop-down

Specialistul trebuie sa poata identifica o lista de cazuri prin cautare sau prin afisarea
listei de cazuri programate in ziua curenta

Pentru fiecare caz din lista trebuie sa fie vizibil cel putin ID caz, data, tipul
investigatiei (CT, RXetc)

Imaginile trebuie sa poata fi vizualizate direct in browser

In browser trebuie sa fie disponibila si utilizabila bara de unelte pentru imaginea

investigata

Specialistul trebuie sa poata face adnotari si procesare de imagini:

zoom/in out

Pan

Magnify

Contrast

Color invert

Rotatre left/right

Flip orizontal vertical

Masuratori

83
sageti

adnotari

masurarea densitatii

elipsa

dreptunghi

Specialistul trebuie sa poata executa urmatoarele operatiuni cumulative:

Reset view

Clear toolbar

Show overlay

Show scale

Play/Stop

Incarcare fisier

Print image

Descarcare locala a fisierelor DICOM asociate: Pacientului, Cazului, Seriei

Specialistul trebuie sa poata desemna un alt specialist pentru completarea

investigatiei

Specialistul trebuie sa poata emite raportul privind investigatia, inclusiv cu

posibilitatea salvarii/Printarii acestuia

In raport trebuie sa fie incluse imaginile asociate investigatiei

Raportul trebuie sa poata fi generat in formatele doc/docx sau pdf

Imaginile trebuie sa poata fi salvate in format comun, ex jpeg

Interfata de administrare a aplicatiei trebuie sa poata crea profile "rol utilizator", cu

84
 drepturi diferite: specialist (user)/registrator

Interfata trebuie sa pe permita registratorilor sa faca programari in calendar si sa

asocieze cazul unui anumit specialist

COMPONENTA MOBILE APP

Aplicatia trebuie sa fie accesibila si pe terminalele mobile, cu interfata dedicata

pentru device-uri minim Android, IOS sau echivalent

In interfata mobila trebuie sa fie permisa cautarea dupa criterii: nume pacient, tip
investigatie, data

Accesul in aplicatia mobila se face cu user/parola

Aplicatia mobila trebuie sa aiba meniuri asemanantoare interfetei web si sa poata fi

configurata pentru accesul la un anumit server PACS

Imaginile DICOM trebuie sa poata fi listate si vizualizate ca lista. Pentru fiecare

imagine imagine trebuie sa fie prezentat tipul

Imaginile DICOM trebuie sa poata fi vizualizate in full screen

ImaginileDICOM trebuie sa suporte zoom

Specialistul trebuie sa poata executa operatiuni se adnotare pentru imaginile

DICOM vizualizate.

Sistemul de telemedicina. Arhitectura. Disponibilitate. Securitate

Sistemul de telemedicina trebuie sa poată fi administrat de către Administratorul de

sistem pentru toate componentele sale.

Sistemul de telemedicina trebuie sa aibă o arhitectura 3-layer: baza de date,

aplicație, utilizator

85
Sistemul de telemedicina trebuie sa aibă meniurile traduse in limba romana pentru
toate device-urile si cel puțin pentru rolurile Asistent Medical, Farmacist, Medic.
Nomenclatoarele folosite de sistem trebuie sa fie traduse si operaționale integral
limba romana.

Sistemul HIS al Spitalului trebuie sa fie conectat prin intermediul serviciilor de

interoperabilitate de noul sistem de telemedicina, cu limitare la câmpurile comune
sistemelor, mapate la nivelul bazelor de date

Sistemul de telemedicina trebuie sa folosească o baza de date proprie, diferita de

HIS

Pentru ușurința operațiunilor de întreținere / administrare diseminare „know-how”

sistemul trebuie sa folosească o baza de date relationala.

Administratorul trebuie sa poată permite si/sau bloca accesul la sistem al

utilizatorilor pentru: nivel rețea interna, nivel de terminal

Interfata de lucru a utilizatorilor [aplicația] trebuie sa fie securizata la nivel

hardware. Echipamentul hardware al utilizatorului trebuie sa fie dedicat exclusiv
lucrului in sistem, adică nu trebuie sa poata rula alte aplicatii.

Toate echipamentele de comunicație hardware-software ale sistemului trebuie sa

opereze in regim închis, fără a partaja nici un fel de resurse informatice in alt scop
decât cel al proiectului.

Terminalele mobile care folosesc legătură proprie de date trebuie sa fie identificate
unic in sistem, adica accesul la sistem dupa etapa de autorizare terminal sa nu poata
fi permis din alt terminal ne inrolat.

Sistemul de telemedicina trebuie sa folosească interfețe de comunicare cu sistemul

HIS al spitalului la nivelul bazei de date. Pe parcursul implementării, pentru
maparea câmpurilor din tabelele bazelor date ale HIS si sistemului ofertat, Spitalul
va pune la dispoziție denumirea, formatul si drepturile necesare asupra câmpurilor
necesare interoperabilității. Info: baza de date a spitalului este MS SQL Server si
suporta interoperabilitate si modele similare de date, inclusiv XML/XSD, ODBC,

86
JDBC si foloseste pentru stocarea datelor UTF-8, UTF-16, ASCII, .

Serverele de producție trebuie sa fie integral virtualizate

Serverele de producție trebuie sa ruleze pe sistem de virtualizare VMWare, Hyper-V

sau echivalent. La instalare se va folosi cea mai recenta versiune a sistemului de
virtualizare existenta la producător si va fi actualizata gratuit pe toata perioada de
garanție.

Serverele de producție trebuie sa poată fi „exportate” pentru a rula pe alte servere

fizice

Serverele de producție trebuie sa poată fi supuse backup-ului

Sistemul de gestiune al bazei de date trebuie sa ruleze pe versiuni comerciale ale

sistemelor de operare comerciale ex: Windows dar si necomerciale RedHat, alte
distribuții de Linux sau echivalent

Sistemul de operare al serverului de baza de date trebuie sa fie identic cu cel al

serverului de aplicație: producător, versiune, nivel de patchuri.

Sistemul de gestiune al bazei de date trebuie sa fie independent de sistemul de

operare si sa permită mutarea bazei de date de pe un server pe altul, indiferent de
sistemul de operare instalat

Sistemul trebuie sa fie protejat prin mecanism de backup pe dispozitiv extern (ex:
HDD, DVD). Frecventa de backup minima este de 1 zi, cu rotație la 30 de zile.

Backup-ul de sfârșit de an se păstrează separat pe mediile de stocare la Spitalului,

puse la dispoziție de către beneficiar. Planificarea si testarea backup-ului intra in
sarcina implementatorului.

Toate datele manipulate in sistem cat si copiile de rezerva ale acestor date sunt
proprietatea Spitalului.

Sistemul trebuie livrat licențiat complet, perpetuu, fără sa presupună cheltuieli

recurente relative la licențiere. Beneficiarul nu are dreptul înstrăinării drepturilor de

87
 licențiere.

Confidentialitatea datelor

Accesul administrativ de întreținere si configurare, in scopuri de gestiune tehnica a

datelor trebuie sa poată fi făcut distinct de accesul la conținutul de informație,
inclusiv prin politici de autorizare explicita

Echipamentele mobile trebuie sa fie limitate si hardware si software exclusiv la

sistem si sa fie manage-uite unitar de către Administratorul de sistem

Prelucrarea datelor trebuie sa se facă in baza legislației, cu norma de referință GDPR

Pe perioada de pre-producție trebuie sa fie utilizate date false, care sa respecte

formatul cerut de sistem, dar care sa nu aibă legătură cu persoane reale

Accesul utilizatorilor la informațiile din baza de date se va face doar prin

intermediul aplicației

Comunicația intre sistem si HIS se va face la nivel de baza e date prin servicii
automatizate

Pentru accesarea terminalelor utilizatorii nu trebuie sa aibă nevoie de nici o parola.

Terminalul trebuie sa fie blocat prin cod de acces strict pentru un anumit utilizator.
Împerecherea username-device trebuie sa fie administrata centralizat de către
Administrator si confirmata o singura data de către utilizator

Activarea terminalului de lucru al utilizatorului trebuie sa se faca de la distanta

Fiecare terminal trebuie sa aibă un ID unic

Fiecare utilizator trebuie sa aibă un ID unic

Împerecherea user-device trebuie sa fie de tip many-to-many

88
 Accesul la fișierele de backup va fi permis exclusiv in scop de administrare

Subsistemul de comunicații trebuie sa fie închis si controlat de către administrator,

in sensul ca nu se vor face configurări la nivel de rețea/echipamente care sa permită
folosirea acestora in alte scopuri decât cele ale proiectului

Politicile de securitate trebuie sa poată fi aplicate simultan pe echipamentele de

același tip (ex: Servere, AP-uri) astfel incat sa fi inchise vulnerabilitatile

Log-urile sistemului trebuie sa fie consistente in sensul ca acțiunile utilizatorilor

trebuie sa permită trasabilitatea si istoricul si identificarea vulnerabilitatilor

Accesul operațional la orice echipament hardware se va face exclusiv de către

personalul care trebuie sa îl folosească in urma configurării accesului de către
Administrator. Nivelul de acces nu trebuie sa depășească nevoia de utilizare.

Rolurile utilizatorilor

Administrator sistem: In sistemul de telemedicina trebuie sa poată fi definit rolul de

Administrator, cu drepturi depline asupra tuturor componentelor sistemului

Rolul de Administrator trebuie sa poată fi atribuit cel puțin pentru 2 persoane

Rolul de administrator trebuie sa permită managementul utilizatorilor in sistem

Rolul de administrator trebuie sa permită managementul accesului utilizatorilor la

terminalele de lucru

Rolul de administrator trebuie sa permită managementul accesului la rețea al

terminalelor

Rolul de administrator trebuie sa permită modificări la nivelul configurației

sistemului

Rolul de administrator trebuie sa poată fi operat si de un inginer de sistem al

89
Beneficiarului in urma unei sesiuni de instruire de ordinul zilelor. Furnizorul trebuie
sa asume instruirea corespunzătoare a minim 1 administrator de sistem indicat de
managementul spitalului.

Furnizorul trebuie sa asume ca Rolul de administrator va fi documentat complet la

livrarea sistemului: instrucțiuni de acces, de securitate, username/parole si/sau dubla
autentificare, configurații, best practice, excepții etc.

Furnizorul trebuie sa asume ca Rolul de administrator nu poate fi stres din sistem

Asistent medical: In sistemul de telemedicina trebuie sa existe rolul de Asistent

Medical

Asistentul medical trebuie sa aibă drepturi suficiente pentru executarea operațiunilor

specifice in cadrul sistemului, cum sunt definite in secțiunea „cerințe funcționale”

Asistentul medical trebuie sa aibă drepturi suficiente pentru operarea terminalului de

lucru

Asistentul medical trebuie sa poată executa de pe terminalul sau toate operațiunile

necesare activității curente fără a cere suportul Administratorului

Farmacist: In sistemul de telemedicina trebuie sa fie definit rolul de Farmacist

Farmacistul trebuie sa aibă drepturi suficiente pentru executarea operațiunilor

specifice in cadrul sistemului, cum sunt definite in secțiunea „cerințe funcționale”

Farmacistul trebuie sa aibă drepturi suficiente pentru operarea terminalului de lucru

Farmacistul trebuie sa poată executa de pe terminalul sau toate operațiunile necesare

activității curente fără a cere suportul Administratorului

Medic: In sistemul de telemedicina trebuie sa existe rolul Medic

Medicul trebuie sa aibă drepturi suficiente pentru executarea operațiunilor specifice

in cadrul sistemului, cum sunt definite in secțiunea „cerinte funcționale”

Medicul trebuie sa aibă drepturi suficiente pentru operarea terminalului de lucru

90
 Medicul trebuie sa poată executa de pe terminalul sau

Cerinte functionale sistem de telemedicina

In ecranul principal al aplicației de pe terminalul sistemului de telemedicina,

medicul trebuie sa vadă lista cu pacienții la care este medic curant, inclusiv cei aflați
in ATI. Medicul șef de secție, trebuie sa vadă toți pacienții din secția sa, inclusiv cei
transferați in ATI.

Prin intermediul terminalului de lucru securizat sistemul trebuie ii sa permita

aistentului medical sa vizualizeze si sa valideze in timp real procedurile /serviciile
medicale la care pacientul a fost programat.

Medicul trebuie sa poată vedea pe terminalul de lucru securizat informații privind

situația investigațiilor:

• Pacientul

• Tipul investigației

• Ora investigației

• Rezultatul parțial/final al investigației

Medicul trebuie sa poată vedea pe terminalul de lucru securizat informațiile

pacientului referitoare la:

• Fisa de temperatura format grafic cu selecție multipla a parametrilor

• Consultul interdisciplinar

• Protocolul Operator

• Investigațiile paraclinice

Medicul trebuie sa își poată configura alerte pentru investigațiile pacienților ale
căror valori ies din intervalul de referință

91
Sistemul trebuie sa ii permită medicului sa utilizeze opțiunea „dictare” prin care este
transpus in text consultul interdisciplinar, protocolul operator, epicriza, informațiile
fiind preluate in fisa electronica a pacientului.

Sistemul trebuie sa atașeze automat amprenta de timp asupra operațiunilor efectuate

in timpul procedurilor/administrării medicației

Sistemul trebuie sa ii permită medicului sa monitorizeze / verifice in timp real

consultul interdisciplinar al pacientului

Sistemul trebuie sa ii permită medicului sa monitorizeze / verifice in timp real

investigațiile pacientului

Sistemul trebuie sa permită generarea de rapoarte „real time” de trasabilitate a

actului medical corelat cu materialele sanitare folosite

Sistemul trebuie sa detina in mod programatic un instrument ce faciliteaza creearea

de sabloane pentru rapoarte dedicate categoriilor manangement sef sectie medic,
farmacist si pacient.

Utilizarea sistemului trebuie sa se facă in regimul normal de mobilitate a

personalului, asigurându-se securizarea comunicației prin legătura unica intre
terminal-utilizator-server

Informațiile privind descărcarea materialelor sanitare asociate pacientului trebuie sa

se transmită automat in HIS pentru secțiunea Decont cheltuieli.

Folosind terminalul securizat, Asistentele trebuie sa colecteze informațiile necesare

întocmirii planului de îngrijiri al pacientului

Folosind terminalul securizat, asistentele si medicii trebuie sa poată adăuga in

documentele medicale asociate pacientului fotografii si explicații text realizate
direct de camera terminalului

Sistemul trebuie sa facă „push” către HIS-ul spitalului cu fotografiile si explicațiile

asociate pacientului in fisa medicala a acestuia

Sistemul trebuie sa permita medicului vizualizarea programarilor proprii pentru o

92
perioada de 7 zile, incepand cu data curenta.

Interfața de administrare trebuie sa fie accesibila doar Administratorilor de sistem.

Meniurile interfeței de administrare pot fi in limba engleza sau romana

Interfața de administrare a sistemului trebuie sa aibă o secțiune de Alerte

In secțiunea de Alerte trebuie sa se găsească minim informații despre: modificări ale

BD fata de ziua precedenta si Excepții/Anomalii de funcționare ale sistemului

Exceptiile/Anomaliile de funcționare trebuie sa poată fi trimise automat pe mail

către Administratorul de sistem

Interfața de administrare trebuie sa conțină o secțiune dedicata informațiilor despre

spital: denumire, COD unic (cui)

Pentru Spital trebuie sa poată fi configurate:

• ID spital – care va fi folosit in algoritmul de codificare a comunicației cu

terminalele utilizatorilor

• Versiunea aplicației valabila la nivelul Spitalului

• Activare device – cu opțiunile „la cerere” sau „automat”

Interfața de administrare trebuie sa permită:

• Managementul utilizatorilor înregistrați in sistem

• Managementul device-urilor înregistrate in sistem

• Profilele asociate device-urilor: minim Medic, Asistent, Farmacist

• Activarea device-ului de către utilizator prin SMS

Interfața de administrare trebuie sa aibă o secțiune cu filtre, dedicata

managementului device-urilor care sa conțină minim:

• ID dispozitiv – unic

• Modelul device-ului

93
• Versiunea aplicației care rulează pe device

• Data înregistrării device-ului in sistem

• Versiunea OS a device-ului

• Ultimul Login

• Conturi înregistrate pe device

Interfata de administrare trebuie sa functioneze in browserul web (ex: Internet

Explorer, Chrome, Mozilla Firefox etc – care detin nativ suport ISO/IEC 8859)

Interfața de administrare trebuie sa permită configurarea setărilor device-urilor: Tip-

Regula-ProfileActivate

Interfața de administrare a sistemului trebuie sa permită nativ instalarea/update-

urilor pe terminalele utilizatorilor in regim „Push”. Totodata dispozitivele mobile
ale utilizatorilor vor putea primi actualizari/ configurari folosind un cod QR unic la
nivelul sistemului. Administratorul de sistem trebuie sa mențină astfel nivelul de
securitate adecvat terminalelor.

Interfața de administrare trebuie sa permită versionarea aplicației si managementul

de distribuire a versiunilor in dinamica, cel puțin cu următoarele filtre:

• ID versiune

• Nr. Update

• Nr de device-uri care respecta versiunea

• Fișiere: ex: Instructiuni.pdf, Modif.pdf, build_app_device etc.

Update-ul device-urilor trebuie sa se poată face total sau secvențial, pe grupuri.

Deploymentul noilor versiuni ale aplicației pe terminalele utilizatorilor [procesul de

instalare in masa] de versiuni trebuie sa se poată face automat in regim Push de pe
server

Interfața de administrare trebuie sa permită configurarea protocolului de

94
comunicație implicit SSH cu IP si Port

In interfața de administrare, pentru device-uri trebuie sa poată fi vizualizate minim

• Status

• Update

• Restart

• Log: erori si alerte

Baza de date a sistemului trebuie sa aibă un reper structural operațional

Baza de date a sistemului trebuie sa poată fi comparata la nivel de structura cu

reperul

Structura bazei de date a sistemului trebuie sa poată fi modificata printr-un script

generat automat de sistem direct din interfața de administrare pentru a fi actualizata
conform reperului.

Sistemul de telemedicina trebuie sa permită managementul unitar al tuturor

imprimantelor de coduri de bare si al imprimantelor de brățări pacient din Spital

Sistemul trebuie sa permită vizualizarea si proprietățile tuturor imprimantelor de

coduri de bare si al imprimantelor de brățări din sistem

Sistemul trebuie sa permită imprimantelor de coduri de bare si de brățări sa

funcționeze independent [offline] si sa accepte update-ul cu informațiile prelucrate
de acestea in intervalul in care comunicația intre server si imprimanta nu a fost
posibila

Sistemul trebuie sa permită folosirea codurilor de bare de diferite dimensiuni

[adulti/copii] pentru medicație

Sistemul de telemedicina trebuie sa recunoască identificatorul unic de pacient prin

intermediul cititoarelor de coduri de bare / QR

Sistemul trebuie sa permită atașarea unei etichete unice cu cod de bare pentru

95
investigațiile pacientului

Sistemul trebuie sa realizeze si sa mențină permanent legătura logica dintre brățara

pacientului si codul investigației planificate

Sistemul trebuie sa ii permită asistentului medical sa execute verificare dubla prin

scanarea:

• Etichetei atașate procedurii medicale/punga de medicație

• Brățării pacientului

• Ca efect al scanării duble, sistemul trebuie sa determine asocierea corecta intre

medicamentele prescrise si pacient.

In interfata trebuie sa se poata verifica daca produsele sunt originale. Ofertantul

trebuie sa descrie modalitatea prin care executa aceasta operatiune.

Sistemul trebuie sa ii permită Farmacistului sa printeze codul de bare al fiecărui

medicament /condica eliberat

Sistemul trebuie sa facă automat legătura intre prescripție si medicamentele predate

de către Farmacist

Operațiunile executate de Farmacist trebuie sa fie trimise automat de către aplicatie

in HIS-ul Spitalului

Operațiunea de descărcare efectiva a materialelor sanitare trebuie sa poată fi

realizata doar daca este confirmata relația pacient-cod materiale se regaseste in
aplicatie

Operațiunea de descărcare efectiva a materialelor sanitare trebuie sa poată fi

realizata doar daca este confirmata relația pacient-medicație prin scanarea codurilor

La nivelul proiectului trebuie sa fie disponibil un modul de comunicare care asigura

un canal de comunicație securizat, modern si eficient intre utilizatori.

Modulul de comunicație trebuie sa recunoască numărul de telefon al celui care

96
contactează sistemul si sa îl compare cu cel înregistraf in baza de date, pentru
autentificare.

Modulul de comunicație trebuie sa pună la dispoziția utilizatorului posibilitatea de

alegere a oricărui din canalele Whatsapp; SMS; Telegram; Viber...

Modulul de comunicație trebuie sa permită transmiterea de SMS de clasa 0.

Instrumentul de proiectare fluxuri trebuie sa poată respinge un apel in funcție de

motivul ales de administrator

In situatii de urgenta, pacientii trebuie sa poata folosi dispozitivele electronice

instalate la pat pentru o comunicare rapida cu personalul medical prin intermediul
unui modul software pentru urgente medicale.

Modulul pentru urgente medicale trebuie sa permita efectuarea de apeluri video și

audio din cadrul sistemului de telemedicina

Apelurile video / audio trebuie sa se poata realiza prin utilizarea unei tehnologii care
nu presupune costuri si care sa nu depinda de conexiunea Internet sau vreo relatie
contractuala cu un furnizor de servicii de telecomunicatii. Ofertantul trebuie sa
precizeze modalitatea concreta de realizare a apelurilor.

Pacientul trebuie sa poata iniția un apel video / audio prin apăsarea unui buton din
interfața.

Apelul initiat de pacient trebuie sa aiba predefinit un contact prestabilit

(asistent/medic). Listele de contacte asistent trebuie sa fie gestionate in mod
centralizat

În ecranul de apel trebuie sa se afișeze imaginea video a asistentului/medicului și a

pacientului care a inițiat apelul și un buton de închidere apel.

În interfața de camera de gardă trebuie sa se afișeze toate paturile din secție.

Când va fi primit un apel căsuța aferentă pacientului respectiv trebuie se se afișeze

informații de apel inițiat și medicul poate decide modalitatea potrivita pentru
tratarea apelului -ex: preluare/respingere/amanare-.

97
 Informațiile despre pacient trebuie sa fie actualizate automat.

Pentru situatia in care sunt primite mai multe apeluri în același timp, căsuțele
aferente pacientilor trebuie sa fie marcate vizual astfel incat asistentul/medicul sa
poata decide ce apel să preia.

Dacă un apel este deja în desfășurare și se preia un nou apel, apelul inițial trebuie sa
fie închis automat și inițiat noul apel.

Dacă medicul nu răspunde intr-un interval de timp

. Spitalul va dispune de o zonă echipată cu tehnologie avansată, cu aparatură medicală

performantă, de ultimă generație, respectiv un centru de diagnostic, care, în baza principiului
eficienței, va fi accesibil atât pacienților spitalizați, cât şi celor din ambulatoriu. Acesta va fi
amplasat în aşa fel încât să fie accesibil pentru toate grupurile de pacienți și va fi compus din:

-Centrul de imagistică (dotat cu Rx, RMN, CT, mamograf, ecografie)

-Explorări funcționale și bronhoscopie

-Endoscopie digestivă superioară și inferioară

-Cardiologie interventionala (Angiografie/coronarografie)

Departamentul de Imagistică va rula un sistem complet de Arhivare a Imaginilor și Comunicații

(PACS). Acesta va fi legat de infrastructura informatică și sistemul informațional spitalicesc (HIS)
și va permite medicilor să acceseze în mod electronic imaginile obținute în urma investigațiilor cu
raze X, RMN, CT etc. precum și rezultatele de laborator, în zonele de spitalizare și în timpul consultării
pacientului.

. PARAMETRI TEHNICI – STRUCTURĂ:

Structura de rezistență a clădirii va respecta toate normele tehnice în vigoare.

Structura de rezistență propusă este similară ca alcătuire pentru toate corpurile de clădire, după cum
urmează:

98
 • Pereți din beton armat cu grosimea de 40cm, dispuși preponderent perimetral corpurilor de
clădire și curților de lumină, precum și în nodurile de circulație pe verticală
• Stâlpi cu dimensiunile secțiunii 60x60cm
• Cadre perimetrale cu grinzi având dimensiunile secțiunii 40x60cm
• Plăci dală cu grosimea de 25cm
Pereții preiau integral încărcările orizontale, fiind elemente structurale principale pentru preluarea
încărcărilor seismice. Stâlpii și planșeele dală au o contribuție redusă la rigiditatea laterală și de
torsiune generală, fiind elemente secundare în preluarea încărcărilor seismice.
Infrastructura are alcătuire similară suprastructurii. Toate elementele verticale ale suprastructurii au
continuitate la nivelul infrastructurii.
Sistemul de fundare este direct, pe radier general. Se estimează o grosime a radierului de 80cm
pentru corpul cu regim de înălțime S+P+3E și de 60cm pentru celelalte corpuri.
Noul spital va fi realizat complet independent din punct de vedere structural de corpul C1, care se
va consolida. fiind separat cu rost structural. Solutiile pentru consolidare sunt detaliate in memoriul
de specialitate.

.PARAMETRI TEHNICI - INSTALAȚII.

Clădirea noului spital va fi echipată cu toate instalațiile necesare: instalații sanitare, termice,
electrice, ventilație-climatizare, gaze medicale, instalații semnalizare și stingere incendii, sisteme de
reglare a presiunii, sisteme automate pentru decontaminare, etc, descrise în memoriile pe
specialități.

. PARAMETRI TEHNICI - ARHITECTURĂ:

. Proiectul tehnic de execuție va respecta următorii PARAMETRII TEHNICI pentru elementele

de construcție și finisajele utilizate2:

. COMPARTIMENTAREA INTERIOARĂ A SPAȚIILOR:

Compartimentările interioare vor fi realizate pentru a raspunde cerintelor:

- funcționale
- de rezistență la foc

2
mai multe detalii despre parametrii tehnici pentru fiecare dintre specialitati se regasesc in memoriile tehnice pe
specialități, parte integranta a prezentului studiu de fezabilitate

99
 - izolare acustică
- ecranare împotriva radiațiilor
- de protecție civilă, etc

. izolare acustică

Compartimentarile interioare vor raspunde cerintelor de izolare acustica prevazute de normativul

C125-2013 Normativ privind acustica in constructii si zone urbane- partea III.

.FINISAJELE INTERIOARE :

Conform Ordinului nr. 914 / 2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, finisajele din spatiile
cu functiune medicala vor respecta urmatoarele cerinte:
• rezistente la dezinfectanţi;
• rezistente la decontaminări radioactive (după caz);
• fără asperităţi care să reţină praful;
• bactericide (în spaţiile aseptice);
• negeneratoare de fibre sau posibile suspensii în aer;
• rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi camere de tratament);
• se interzic materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau modul de punere în operă, pot
favoriza dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri) sau substanţe
nocive ce pot periclita sănătatea oamenilor.
Astfel, finisajele interioare sunt alese astfel incat sa corespunda rigorilor functionale, sa fie
rezistente, usor de intretinut si sa personalizeze spatiile, conform functiunilor lor.
Toate usile, inclusiv accesoriile acestora, vor indeplini in mod obligatoriu cerintele din standarde si
normative cu privire la igiena, siguranta, calitate, durabilitate si eficienta. Pe zonele cu functiuni
medicale, acestea se vor executa din materiale cu rezistenta inalta la actiunea solutiilor si agentilor
de curatare si dezinfectare. In zonele cu risc de radiatii vor fi prevazute usi speciale, cu insertie de
plumb, care sa asigure protectia necesara impotriva emisiilor de radiatii. Acestea vor fi executate in
conformitate cu normele europene si normele de securitate CNCAN in vigoare.

100
.pardoseli:

Se vor utiliza diferite tipuri de finisaje ale pardoselilor, in functie de destinatia si cerintele spatiilor,
precum:
• pardoseli covor PVC, certificat antibacterian și antiviral, rezistent la pete și dezinfectanți

pentru spațiile medicale;

• pardoseli PVC conductive și didipative ;

• pardoseli gresie ceramică porțelanată (antiderapantă, după caz):

• pardoseli piatră naturală;

• sisteme pardoseli la parcaj pe bază de rășini poliuretanice/ epoxidice

.plafoane
• Circulații
Pe zonele de circulații medicale se va utiliza plafon suspendat casetat antimicrobian,
împreună cu plafon suspendat din gips carton.
Alte spații medicale
În încăperile cu funcțiune medicală se va utiliza plafon suspendat din gips carton lis / gips
carton hidrofugat în spatiile umede, finisat cu vopsitorii lavabile bactericide.
Se vor utiliza sisteme de plafoane suspendate modulare, din panouri sandvish, speciale
pentru spatii medicale (la Sali operatie, ATI, laboratoare, farmacie, etc)

.pereți

Se vor utiliza diferite tipuri de finisaje ale peretilor, in functie de destinatia si cerintele spatiilor,
precum:
• Sisteme de pereti de compartimentare modulari, din panouri sandvish, speciali pentru spatii
medicale (la Sali operatie, ATI, laboratoare, farmacie, etc), finisati cu PVC, HPL, otel
inoxidabil, etc
• Placari ceramice (in grupurile sanitare cu dus, peretii din dreptul dusului se vor hidroizola cu
hidroizolatie pensulabila bicomponenta)
• Placari HPL, placari PVC, placari decorative

101
• Tapet din fibra de sticla, fungicid si bactericid, peste care se aplica vopsea lavabila bactericida
(la saloane, cabinete, etc)
• Vopsitorii lavabile si superlavabile

.Finisajele exterioare
Finisajele exterioare utilizate sunt de tipul:
• termosistem cu vată minerală bazaltică și tencuieli decorative exterioare
• fatade ventilate cu placari HPL furniruit
• fatade ventilate cu placari piatra naturala/ceramice
• suprafete vitrate, pereți cortină
• tâmplării exterioare aluminiu cu rupere de punte termică, cu geam triplu termoizolant

.EFICIENȚA ENERGETICĂ:

S-a luat în calcul implementarea unor măsuri în vederea atingerii unui nivel cât mai redus al
consumului de energie, precum și pentru a asigura un impact cât mai mic posibil asupra mediului
(amprenta de carbon).

În acest context, următoarele măsuri au fost luate în calcul:

- Izolarea termică corespunzatoare a anvelopei clădirii și evitarea punților termice;

- Managementul controlului solar pe fațade;

- implementarea unui sistem fotovoltaic de generare a energiei electrice;

- utilizarea sistemelor de iluminat cu leduri și a echipamentelor cu consum cât mai redus de
energie
- Sisteme de economisire a apei, precum tratarea apelor uzate și reutilizarea lor pentru irigații,
sisteme de economisire a apei la toalete, etc

- Designul spațiilor exterioare va urmări economia de apă și energie, precum ți evitarea

formării insulei de căldură, creând spații verzi cu pomi și plante locale, ușor adaptabile, ce
necesită minimă irigare, ținând cont de clima și vânturile dominante în zonă.

102
 - Economia de energie și minimizarea impactului asupra mediului vor fi în special urmarite în
timpul execuției lucrărilor de construcție, prin: utilizarea materialelor locale pentru a
minimiza energia încorporată, managementul corespunzător al deșeurilor din timpul
execuției, prevenirea poluării, etc.

Clădirea este prevăzută a se încadra în standardul clădirilor nZeb+ (clădire cu consum de energie
aproape egal cu zero plus 20%), în conformitate cu legislația actuală în vigoare.

Astfel, conform Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și care transpune
Directiva 2018/844/UE din 30 Mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind
performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică
(actualizată cu Legea 159/2013 si Legea 101/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.
372/2005 privind performanța energetică a clădirilor),
o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este o clădire cu performanță
energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice
este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu
energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului
sau în apropiere, pe o rază de 30 km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.
Țintele nZEB pe fiecare categorie de clădire sunt prevăzute în Ordinul 386/ 2016 pentru
modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al
elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, pentru orizontul de timp
31.12.2020, respectiv vor fi actualizate prin noua Metodologie de calcul al performanței energetice
a clădirilor MC001, aflată în curs de revizuire și aprobare.
Astfel, clădirea propusă va avea un nivel al necesarului de energie pentru clădiri al căror consum
de energie este aproape egal cu zero, conform normelor tehnice în vigoare și în curs de aprobare
menționate mai sus, astfel:

Clădire de sănătate, situată în zona climatică de calcul I:

- energie primară: 97 kW/m2, an

- emisii CO2: 26 kg/m2, an,
, conform Anexa 2 la Ordinul 386/ 2016 pentru modificarea şi completarea Reglementării
tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor",
indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 2.055/2005, Anexa L.

103
 - energie primară: 97 kW/m2, an
- emisii CO2: 26 kg/m2, an,
, conform Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, indicativ MC001,
aflată în curs de revizuire si aprobare,
respectiv valorile ce se vor aproba în forma finală a metodologiei.
Noua clădire a Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj se va încadra în performanțele
energetice menționate mai sus, pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (nZeb+).
În acest sens, au fost luate o serie de măsuri privind conformarea arhitecturală și caracteristicile
elementelor anvelopei, precum și sisteme tehnice cu un consum redus de energie (iluminare led,
sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, etc.). Pentru asigurarea surselor de energie
regenerabilă, au fost prevăzute sisteme pentru captarea și alimentarea cu energie din surse nefosile:
energie solară (prin utilizarea de panouri fotovoltaice), energie geotermală (prin utilizarea pompelor
de căldură sol-apă).

Finisajele exterioare utilizate pentru proiect sunt de tipul:

• termosistem cu vată minerală bazaltică și tencuieli decorative exterioare și parasolare

modulare din tablă de aluminiu expandat, pe structură metalică, respectiv lamele din
lemn/hpl pe structură metalică, pe înălțimi mari

• fatade ventilate cu placari HPL furniruit

• fatade ventilate cu placari piatra naturala/ceramice

• suprafete vitrate, pereți cortină

• tâmplării exterioare aluminiu cu rupere de punte termică, cu geam triplu termoizolant.

pentru realizarea eficienței energetică s-a luat în calcul implementarea unor măsuri în vederea
atingerii unui nivel cât mai redus al consumului de energie, precum și pentru a asigura un impact
cât mai mic posibil asupra mediului (amprenta de carbon).

În acest context, următoarele măsuri au fost luate în calcul:

• izolarea termică corespunzatoare a anvelopei clădirii și evitarea punților termice;

• managementul controlului solar pe fațade;

• implementarea unui sistem fotovoltaic de generare a energiei electrice;

• utilizarea energiei solare, pentru prepararea apei calde menajere

104
 • utilizarea sistemelor de iluminat cu leduri și a echipamentelor cu consum cât mai redus de
energie

• sisteme de economisire a apei, precum tratarea apelor uzate și reutilizarea lor pentru irigații,
sisteme de economisire a apei la toalete, etc

• designul spațiilor exterioare va urmări economia de apă și energie, precum și evitarea

formării insulei de căldură, creând spații verzi cu pomi și plante locale, ușor adaptabile, ce
necesită minimă irigare, ținând cont de clima și vânturile dominante în zonă.

• economia de energie și minimizarea impactului asupra mediului vor fi în special urmarite în

timpul execuției lucrărilor de construcție, prin: utilizarea materialelor locale pentru a
minimiza energia încorporată, managementul corespunzător al deșeurilor din timpul
execuției, prevenirea poluării, etc.

Pereţii exteriori din beton si zidărie cu goluri verticale/BCA, propuse cu grosime de 30-40cm.
Pentru conformarea NZEB+ se propune termoizolarea pereţilor exteriori cu un strat de 15 cm
grosime şi conductivitate termică de minim 0,040W/mK.

Planşeul pe sol aferent corpului C1 va fi termoizolată. La nivelul acestui element de construcţie

intervenţiile pentru sporirea rezistenţei termice sunt majore.

Pentru corpul nou se va realiza toate demersurile pentru conformarea NZEB+ atfel se propune
termoizolarea placii atât sub radier cât și peste acesta cu un strat de izolație termică în total de
minim 20 cm grosime şi conductivitate termică de minim 0,035W/mK.

Planşeul superior

Pentru conformarea NZEB+ se propune termoizolarea planşeului superior, cu un strat de 30cm

grosime şi conductivitate termică de minim 0,040W/mK.

Tâmplăria exterioară a clădirii va fi realizată din AL si eventual lemn pentru corpul C1 cu panouri
din trei foi de sticlă. Pentru conformarea NZEB+ se propune tâmplărie exterioară cu coeficient de
transfer termic corectat de maxim 1,1W/m2K şi factor solar g de 0,50 pentru suprafeţele orientate
NE, NV, şi maxim 0,38 pentru cele orientate SE, SV. Montajul se va face la faţa exterioară a
peretelui sau în interioarul termoizolaţiei cu măsuri de etanşare (ex.: montaj în goluri tencuite cu
bandă precomprimată sau benzi de etanşare) astfel încât rata de

ventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai mare, în medie, de 0,2
schimburi pe oră, în sezonul de încălzire.

105
Instalatii de alimentare cu apa calda menajera

Pentru prepararea apei calde menajere de consum se vor utiliza echipamente de tehnologie
superioara, iar sursele de agent termic necesare pentru preparare sunt: centrala termica aferenta
spitalului prin intermediul cazanelor termice, sistem format din panouri solare amplasate pe terasa
cladirii si recuperarea caldurii rezultate de la turnurile de racire utilizate in sistemul de climatizare.

Prin acest sistem combinat cu utilizarea resurselor obisnuite, utilizarea resurselor neconventionale
dar si recuperarea caldurii prin intermediul echipamentelor de ultima generatie asigura sistemului
de preparare a apei calde menajere o fiabilitate mare in timp si costuri de energie reduse.

Necesarul de apa calda zilnic ce trebuie asigurat este estimat la cca. 55.35 mc/zi, iar pentru
producerea acestui volum fiind necesar cca 425 kW de energie termica, energie termica ce va fi
asigurata in functie de sezon in proportie variabila de catre sistemele de furnizare a energiei
termice, pe timp friguros aportul de la centralele termice fiind mai mare decat de la celelalte 2
sisteme iar pe timp calduros raportul schimbadu-se in favoarea panourilor solare si recuperarii de
caldura rejectata de la turnurile de racire. Suprafata utila ocupata de panourile solare va fi de cca.
200 mp si va asigura incalzirea apei in proportie de 25% pe timp calduros, restul de energie termica
va fi asigurata prin intermediul centralei termice si recuperarii caldurii de la turnurile de racire
aferente sistemului de climatizare. Pe timp racoros aportul panourilor solare va fi de cca. 5 %, restul
de energie termica fiind acoperit de centrala termica

Se propune sistem de recirculare a apei calde menajere. Se recomandă montarea de baterii cu

acţionare cu senzor şi/ sau dispersoare care conduc la reducerea consumului de apă.

Instalaţiile electrice vor fi racordate la reţeaua locală de distribuţie a electricităţii, iar sursele de
Instalatia de iluminat interior, este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu surse led pentru
spatiile comune, spatiile tehnice, saloane, sali de operatie etc, dupa mediul ambiant al incaperii in
care se instaleaza.

Astfel comenzile iluminatului pentru spatiile aferente spitalului se realizeaza general-localizat prin
intermediul intrerupatoarelor, pentru grupurile sanitare pentru pacienti prin intermediul senzorilor
de miscare temporizati, pe holuri, exterior si casele de scara prin intermediul BMS-ului, acesta din
urma realizand si dimarea iluminatului pe timpul noptii.

Pentru răcirea spațiilor

Conformarea NZEB+ propune utilizarea unui sistem în pompă de căldură aer-apă /aer-aer cu unităţi
interioare amplasate la nivelul plafonului care asigură pe lângă un randament bun şi o flexibilitate
compatibilă cu programul de funcţionare a clădirii.

106
Apa racita este propusa a se realiza in proportie de 100% prin intermediul solutiei cu turnuri de
racire free-cooling si chillere racite cu apa, acestea asigurand un necesar de racire de cca. 10MW.

Statia de producere a apei racite va fi formata din :

• 5 x chiller racit cu apa cu capacitate individuala de 1.6 MW;

• 5 x turnuri de racire inchise cu capacitate individuala de 1.8 MW;

• pompe de distributie;

• vase de acumulare apa racita;

• schimbatoare de caldura;

• distribuitoare/colectoare.

Se propune sistem de ventilare mecanică care să asigure aportul de aer proaspăt şi controlul
calităţii aerului interior continuu.

Conformarea NZEB+ propune utilizarea unui sistem de ventilare mecanică cu recuperare de energie
cu eficienţă minim 80% care va asigura o reducere a energiei pentru încălzire şi răcire, dar şi
calitate constantă a aerului interior.

Instalatiile de ventilare vor fi dimensionate conform normativului de proiectare a cladirilor

spitalicesti NP015-97 si normativului pentru proiectare, executarea si exploatarea instalatiilor de
ventilare si climatizare I5-2010.

Aerul proaspat necesar pentru a îndeplini cerințele va fi furnizat în interior prin intermediul mai
multor unitați de tratare a aerului cu izolație termica și acustica, instalate pe terasa cladirii și în
subsol in spatii special amenajate. Unitațile de tratare aer vor fi complet echipate cu:

• ventilatoare pentru introducerea si evacuare aerului;

• baterie de racire cu preluare a umiditatii și tava de scurgere;

• baterie de încalzire;

• filtre de aer, in functie de clasa spatiului pe care il asigura;

• filtru de sac HEPA daca este necesar;

• izolatoare de vibrații;

• atenuatoare de zgomot;

• secțiunea de umidificare (pentru zonele in care se impune aceasta cerinta);

107
 • secțiunea de recuperare a caldurii cu glicol (pentru unitați de aer proaspat de 100%);

• accesorii de automatizare și control (operația este complet automatizata).

Pentru zonele in care este impus un control a umiditatii interioare, agregatele de tratare vor fi
prevazute cu umidificatoare de abur.

Ventilatoarele pentru extractia aerului viciat din spatii “murdare” (grupuri saniare, camera de
curatenie) vor fi amplasate în exterior pe acoperiș/terasa, aproape de zonele deservite. Evacuarea
aerului viciat va fi pastrata cat mai departe posibil de prizele de aer proaspat pentru a evita
contaminarea. La dispunerea prizelor de aer si punctelor de evacuare a aerului viciat, se va tine cont
si de directia vantului predominant si imprejmuirile cladirii. Aerul cu miros special trebuie evacuat
la partea superioara a cladirii pentru a evita contaminarea cu miros.

Ventilarea zonelor speciale, cum ar fi salile de operații și camerele de izolare, este proiectata pentru
a menține presiunea pozitiva sau negativa în zone. Pentru a menține presiunea pozitiva în încaperile
de operare, prin intermediul unor clapete motorizate de volum variabil si a unor presostate
diferentiale se va realiza reglajul debitelor de aer introduce/evacuate din fiecare incapere. Pentru a
preveni o reducere a volumului de aer furnizat datorita înfundarii filtrelor HEPA etc., comenzile
invertorului sunt instalate în ventilatoarele de aer. În cazul menținerii presiunii negative în izolație
și în alte încaperi cu camere anterioare, pe de alta parte, volumul de aer evacuat este crescut mai
mult decât volumul de aer furnizat. Aerul de alimentare catre camerele anterioare este realizat prin
intermediul unor stabilizatoare de presiune pentru a compensa orice aer de alimentare insuficient în
încaperile de izolare și pentru a menține balanța aerului în interiorul cladirii. Diferența de presiune a
aerului dintre încaperile aflate sub presiunea pozitiva / negativa și zonele exterioare este menținuta
la aproximativ 10 - 20 Pa.

Panouri fotovoltaice

S-a ales amplasarea panourilor fotovoltaice pe terasa clădirii.

Avand in vedere capacitatea mare realizabilă, se poate adopta un sistem „conectat la retea”.

Toate paturile (spitalizare continuă, spitalizare de zi, chirurgie de zi, ati, dializa, etc.)
cuprinse în obiectivul de investiție “Construire spital și funcțiuni conexe pentru Spitalul
Municipal “Dr. Teodor Andrei” Lugoj” respectă principiile Programului „Tranziție Verde”,
fiind amplasate într-o clădire nou-construită care respectă obiectivul privind necesarul de
energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de
energie este aproape egal cu zero (NZEB).

108
. ÎNCADRAREA ÎN NORME

Proiectul noului spital respecta cerintele fundamentale de calitate prevazute prin Legea 10/ 1995
privind calitatea in constructii, cu actualizarile si completarile ulterioare:

a) rezistență mecanică și stabilitate;

b) securitate la incendiu;

c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;

d) siguranță și accesibilitate în exploatare;

e) protecție împotriva zgomotului;

f) economie de energie și izolare termică;

g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

Totodată, suplimentar față de cerințele tehnice descrise, se vor respecta toate legile, normele și
reglementările tehnice în vigoare în România, la momentul întocmirii documentației.

Proiectul a fost realizat pe baza datelor de tema ale beneficiarului, cu respectarea LEGILOR,
NORMELOR SI ALTOR REGLEMENTARI TEHNICE IN VIGOARE, in Romania, la
momentul intocmirii documentatiei, dintre care amintim :

• Legea 10/ 1995 privind calitatea in constructii, cu actualizarile si completarile ulterioare

• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu actualizarile si

completarile ulterioare

• Legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii, , cu actualizarile si completarile

ulterioare

• HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii

• HG 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-

economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice

• Normativ NP 021/1997 – Proiectarea de dispensare si policlinici pe baza exigentelor de

performanta

• Normativ NP 015/1997 – Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor

spitalicesti si a instalatiilor aferente acestora

109
• Ordin nr. 914 / 2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

• Ordin Nr. 1096/2016 - privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr.
914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un
spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare

• Ordin nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru

proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce
desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației

• Ordin nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență
medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri

• Ordinul nr. 1322/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a

unităților de supraveghere și tratament avansat al pacienților cardiaci critici din unitățile
sanitare cu paturi

• Ordinul nr. 1500/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a

secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare

• Ordinul nr. 1706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de

primire a urgențelor

• Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a

infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare

• Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor
rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza
națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale

• Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și
sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru
testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor
recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare
a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de
evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare

• C 253/0-94 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind organizarea camerelor

curate in domeniul sanatatii (spitale, laboratoare si industria farmaceutica)

• Legea 106/1996 – Legea protectiei civile

110
 • Normativ NP 177/1999 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de
protectie civila in subsolul constructiilor noi

• HG 862/2016 - pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea

adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă
de protecţie civilă

• C107/2005 – Normativ privind calcului termotehnic al elementelor de constructie ale

cladirilor

• Ordin nr 2513/2010 pentru modificarea Reglementării tehnice „Normativ privind calculul

termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor”, indicativ C 107-2005

• NP 068/2002 – Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei
de siguranta in exploatare

• NP 051-2012 - Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile

individuale ale persoanelor cu handicap

• NP 135-2013 – Normativ privind proiectarea fatadelor cu alcatuire ventilata

• C 107/0-02 – Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la

cladiri

• C 112 - 86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale

bituminoase la lucrarile de constructii

• NP 063-2002 – Normativ privind criteriile de performanta specifice scarilor si rampelor

pentru circulatia pietonala in constructii.

.durata minimă de funcţionare apreciată corespunzător destinaţiei/funcţiunilor propuse;

50 de ani

. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE DE AMPLASAMENT

În perioada de execuție:

În conformitate cu reglementările în vigoare, deşeurile vor fi colectate selectiv în funcţie de

caracteristicile lor, transportate în depozite autorizate sau predate unor operatori economici autorizați în
scopul valorificării lor.
111
Depozitarea temporară a deşeurilor menajere sau asimilabile, deşeurilor de hârtie, a ambalajelor, se va
face în containere /pubele amplasate pe o platformă betonată în incinta organizării de şantier. Se
consideră un indicator de generare al deşeurilor menajere de 0,5 kg/pers/zi.

Deşeurile provenite din materialele de construcţii, dacă nu se respectă graficele de lucru şi se

rebutează lucrări, vor fi depozitate pe categorii de deşeuri în spaţii special amenajate.

Antreprenorul are obligaţia, conform HG. 856/2002, cu modificările și completările ulterioare, să

ţină evidenţa lunară a colectării, stocării provizorii şi eliminării deşeurilor către depozitele
autorizate.

Deşeurile recuperabile vor fi puse la dispoziţia beneficiarului pentru reutilizare sau valorificare, iar
deşeurile provenite din construcţii se vor colecta selectiv şi vor fi gestionate pe categorii conform
cerinţelor legale aplicabile categoriilor de deşeuri.

Sortarea deşeurilor se va realiza la locul de producere, prin grija constructorului.

Responsabilitatea gestionării deşeurilor în perioada de execuţie este a constructorului, dar aceasta

va putea fi transferată unei terţe părţi care are activitate autorizată de colectare, transport, sortare şi
valorificare de deşeuri.

Pământul şi pietrişul rezultate din săpătură, precum și materialele generate de demolarea clădirilor
existente pe amplasament, care nu se vor recupera la lucrare, vor fi reutilizate la drumuri locale sau
se vor depozita în locuri acceptate de autorităţile locale.

Raportarea la autorităţile de mediu se va face în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice.

În perioada de exploatare

Echipa care va avea sarcina punerii în funcțiune a spitalului va pregăti un document de politică
operațională detaliat pentru întregul spital, în conformitate cu noile responsabilități funcționale și cu
bunele practici în domeniu. Se va furniza instruire întregului personal privind aplicarea politicii în
noul mediu și în noile facilități, ca parte a programului de instruire inițială.

Politica operațională va încorpora principiile cheie ale unei politici sustenabile de management al
deșeurilor și va lua toate măsurile care sunt în mod rezonabil aplicabile în scopul:

• reducerii deșeurilor la sursă;

• reutilizării componentelor deșeurilor, atunci când acest lucru este sigur și se poate
face;

112
 • recuperării/reciclării acelor elemente de pe fluxul deșeurilor acolo unde există
disponibilitate; și

• eliminarea deșeurilor finale cu cele mai adecvate mijloace ecologice.

Deșeurile generate în cadrul diverselor departamente ale spitalului se vor împărți în diverse
categorii standard, care reflectă evoluții actuale și potențiale din viitor. Se estimează că până
momentul punerii în funcțiune a spitalului, metodologiile de eliminare a deșeurilor și cerințele s-ar
putea dezvolta, mai ales în ceea ce privește reciclarea.

Principalele categorii de deșeuri generate în cadrul spitalului vor fi împărțite provizoriu după cum
urmează:

• deșeuri care necesită eliminare prin incinerare:

.tratarea/ eliminarea indicativă necesară este incinerarea de către o companie autorizată care
deservește Judetul Timiș/ Municipiul Lugoj;

• deșeuri care pot fi tratate:

.tratarea / eliminarea indicativă necesară este “aducerea în stare de siguranță” într-o locație
permisă sau autorizată în mod corespunzător, de obicei stații de tratare alternativă (ATP-
uri)3. Totuși, aceste deșeuri pot fi eliminate și prin incinerare de către o companie autorizată
care deservește Judetul Timiș/ Municipiul Lugoj;

• deșeuri care provin din produsele de igienă:

.tratarea / eliminarea indicativă necesară este depozitarea sau incinerarea ca deșeuri

menajere /obținerea de energie din deșeuri de către o companie autorizată în mod
corespunzător, care deservește Judetul Timiș/ Municipiul Lugoj;

• deșeuri anatomice destinate incinerării:

. tratarea / eliminarea indicativă necesară este incinerarea de către o companie autorizată în

mod corespunzător, care deservește Judetul Timiș/ Municipiul Lugoj;

• deșeuri menajere (municipale):

. tratarea minimă / eliminarea necesară este depozitarea, incinerarea ca deșeuri menajere/

obținerea de energie din deșeuri sau alt proces de tratare a deșeurilor menajere într-o locație

3
Prevederea se referă la planificarea tratării echipamentelor spitalicești în stații ATP, cum ar fi dispozitivele de
sterilizare a deșeurilor medicale, pentru deșeuri periculoase, care pot fi utilizate și pentru alte categorii înainte de
eliminarea finală.

113
 autorizată, în care acest lucru este permis. Componentele reciclabile ar trebui îndepărtate
prin separare, utilizând saci sau containere de culori diferite, care apoi vor fi colectate de
către o companie autorizată în mod corespunzător, care deservește Judetul Timiș/
Municipiul Lugoj;

• deșeuri medicale destinate incinerării:

. tratare / eliminare indicativă în farmacie utilizând containere adecvate în ce privește

siguranța și aprobate și incinerarea de către o companie autorizată în mod corespunzător,
care deservește Judetul Timiș/ Municipiul Lugoj;

• deșeuri amalgam și alte deșeuri similare, de ex. materiale fotografice de la radiografii, folii
de plumb de la ambalarea radiografiilor etc.:

. recuperare și depozitare utilizând containere standard adecvate.

• deșeuri alimentare:

. macerare în bucătărie și eliminare la canal sau gestionarea ca deșeuri menajere, cu excepția

cazului în care există un sistem de colectare separat și se apelează la o companie autorizată
în mod corespunzător, care deservește Judetul Timiș/ Municipiul Lugoj;

Diversele tipuri de deșeuri vor fi pregătite în cadrul secțiilor spitalului, utilizând sistemul de saci
sau containere pe coduri de culori, codificarea făcându-se în funcție de tipul deșeului care urmează
a fi colectat. Sacii de culoare roșie vor fi utilizați pentru deșeuri medicale și periculoase, care vor fi
eliminate prin incinerare de către o companie autorizată.

Deșeurile din stația de preepurare – nămol, grăsimi, se vor elimina prin contract cu un operator
autorizat.

Acolo unde este necesar, conform practicii europene, unele produse care necesită incinerare, mai
degrabă decât metode normale de eliminare, vor fi depozitate în containere speciale din motive de
sănătate și siguranță, securitate sau prevenirea contaminării.

Se vor colecta cu regularitate diversele tipuri de deșeuri din secții și departamente, pentru a evita
acumularea deșeurilor în mediul clinic și pentru a le transfera în containere cu roți, acoperite, având
culori conform codurilor stabilite (în funcție de cerințele companiei de salubritate) într-o zonă separată,
îngrădită pentru siguranță, în spatele spitalului.

Deșeurile infectate / medicale / periculoase vor fi separate de deșeurile obișnuite într-o zonă care va
asigura acces facil al vehiculelor de colectare adecvate. Zona va fi departe de zonele de gestionare a
materialelor principale și de depozitele curate, precum și de zonele de distribuție, cum ar fi spălătoria și

114
depozitul de efecte, zona de recepționare și distribuire a alimentelor.

Politica operațională va respecta în întregime politicile, legislația și reglementările UE și române

referitoare la deșeuri și deșeuri periculoase, întrucât acestea au impact asupra funcționării interne și
externe a spitalului, precum și cerințele autorităților locale și capacitățile acestora.

Politica de manipulare și eliminare a deșeurilor va fi de asemenea conformă cu controlul relevant al

politicilor și bunelor practici privind infecțiile și sănătatea și securitatea în muncă.

3.3. Costurile estimative ale investiției:

Costul total al investiției este de 748.116.759,09 lei, inclusiv TVA, dintre care

C+M 409.003.817,84 lei, inclusiv TVA, detaliat conform devizului general atasat.

3.4. Studii de specialitate:

- ANEXATE, parte a prezentului studiu de fezabilitate

115
3.5. Grafice orientative de realizare a investitiei:
CONSTRUIRE SPITAL ȘI FUNCȚIUNI CONEXE PENTRU SPITALUL MUNICIPAL “DR. TEODOR ANDREI “LUGOJ
Strada Gheorghe Doja, nr. 36, Municipiul Lugoj, Județul Timis

GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTITIEI

Pentru faza SF graficul este orientativ

CATEGORIILE DE LUCRARI ANUL 1 9 luni ANUL 2 12 luni ANUL 3 12 luni ANUL 4 5 luni
EXECUTIE LUCRARI

1 INTOCMIRE STUDII

DOCUMENTATIA PENTRU OBTINEREA AVIZELOR,

2
ACORDURILOR
DTAC (DOCUMENTATIA PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI
3
DE CONSTRUIRE)

4 OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

5 PROIECT TEHNIC, DETALII DE EXECUTIE

6 ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZITIE

7 LUCRARI PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER

8 LUCRARI CONSTRUCTIE INFRASTRUCTURA

9 LUCRARI CONSTRUCTIE SUPRASTRUCTURA

10 LUCRARI INCHIDERI, COMPARTIMENTARI

11 LUCRARI INSTALATII

12 LUCRARI FINISAJE INTERIOARE

13 LUCRARI FINISAJE EXTERIOARE

UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE CE NECESITA

14
MONTAJ
UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE CE NU NECESITA
15
MONTAJ

16 DOTARI

17 PROBE TEHNILOGICE SI TESTE

*38 de luni, din care:

6 luni pentru procedurile de achizitie
32 luni: PROIECTARE ( 6 LUNI)+EXECUTIE LUCRARI (24 LUNI EXECUTIE, 2 LUNI DOTARE)

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico- economice propuse

4.1. Prezentarea cadrului de analiză

Pentru Analiza financiară au fost adoptate următoarele ipoteze de bază:

• Perioadă de referinţă din anul 2022 până în anul 2036, adica 15 ani.
• Scenarii de evaluare:
o Scenariu de referinţă / de bază (menţinere situaţia existentă “do nothing”);
o Opţiunea preferată de investitie;
• Fluxuri de creştere/ marginale pentru costuri şi beneficii (cu – fără investitie).

116
 • Analiza va fi efectuată cu preţuri fixe, constante, din 2021;
• Actualizare: an 2022.
o Rată financiară de actualizare de 4% pe an.
o Rata economica de actualizare de 5% pe an.
• Costurile de investiţie includ cheltuielile diverse si neprevazute.
• Costurile de întreţinere şi de operare includ cheltuielile de rutină cât şi cheltuielile de
întreţinere majoră şi de operare anuală.

Perioada de referinţă (ani) recomandat pentru perioada 2014-2020, pentru investitiile în

infrastructura de educaţie şi sănătate este de 15 de ani, conform ”Guide to Cost-Benefit Analysis of
Investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020”.
Scenariul de referință este reprezentat de varianta ”fără investiție”. Menținerea situației
existente şi nerealizarea investiţiei nu este recomandată din cauza necesităţii de a se realiza un
centru de zi in localitate.

Indicatorii de performanţă financiară a proiectului

Indicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt:
- Valoarea Actualizată Netă Financiară a proiectului;
- Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;
- Raportul Beneficiu - Cost;
- Fuxul de Numerar Cumulat;
- Sustenabilitatea financiară.

Durata de viata si valoarea reziduala

Conform HG 2139/2004 de aprobare a Catalogului privind clasificarea mijloacelor fixe utilizate în
economie şi duratele normale de funcţionare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare
în ani, aferente regimului de amortizare liniar, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 46 din
13/01/2005, intrat în vigoare in 13/01/2005, durata de viaţă a construcţiilor pentru învăţământ,
ştiinţă, cultură şi artă, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială, cultură fizică şi agrement este de 40-60
de ani. Astfel, considerând o durată de viaţă maximă de 60 de ani, rezultă ca la finalul perioadei de
referinţă de 15 ani, valoarea reziduală este 75% din valoarea investiţiei.

117
4.2 Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Riscurile naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele,
furtunile, inundaţiile, seceta, care au o influenţă directă asupra fiecărei persoane, asupra societăţii şi
a mediului înconjurător, în ansamblu. Cunoaşterea acestor fenomene permite luarea unor măsuri
adecvate pentru limitarea efectelor – pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi distrugeri ale
mediului – şi pentru reconstrucţie regiunilor afectate.
Riscurile antropice sunt fenomene de interacţiune între om şi natură, declanşate sau favorizate
de activităţi umane şi care sunt dăunătoare societăţii în ansamblu şi existenţei umane în particular.
Aceste fenomene sunt legate de intervenţie omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele
cadrului natural în interes propriu: activităţi agricole, miniere, industriale, de construcţii, de
transport, amenajare spaţiului. Ele sunt şi consecinţa conflictelor militare, mai ales a conflagraţiilor,
cum au fost cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea. În unele cazuri, cauzele
antropogene se întrepătrund cu cele naturale, ca în cazul deşertificării, inundaţiilor etc.
Analiza vulnerabilităţilor cuprinde următoarele etape principale:

1. Identificarea factorilor de risc. Identificarea factorilor de risc s-a realizat de către

specialiştii implicaţi - în cazul de faţă, elaboratorul studiului geotehnic, fiind prezentați în
continuare.
2. Evaluarea probabilităţii de apariţie a riscului. Riscurile identificate sunt caracterizate în
funcţie de probabilitatea lor de apariţie şi vulnerabilitatea proiectului în cazul apariţiei
acestora.
3. Identificarea măsurilor de reducere a vulnerabilităţii la factorii de risc.
Pentru analiza proiectului de investiţii s-au luat în considerare factorii de risc ce pot apărea,
atât în perioada de implementare a proiectului, cât şi în perioada de exploatare a obiectivului
de investiţie.

118
 Probabilităţi
Factor de risc Măsuri de reducere a vulerabilităţii
de apariţie

Factori de risc naturali

Alunecare de teren - terenul nu are variaţii mari de înălţime;

Scăzut - se va urmări ca realizarea fundaţiilor să respecte
legislaţia în vigoare.

Cutremur - proiectarea clădirii conform normativului de proiectare

antiseismică P100-1/2013;
Mediu
- cf. P1000-1/2013, ag=0,20g şi Tc=0,7s, IMR=225ani şi
20% posibilitate de depăşire.

Epidemii Mare ‐ obiectivul este necesar pentru gestionarea pandemiei.

Fenomene meteorologice - în zona nu au fost înregistrate fenomene meteorologice

periculoase Scăzut periculoase, capabile să afecteze imobilul propus, în
perioada de exploatare.

Inundaţii - Clădirea nu va fi situată în zone inundabile.

Scăzut
- pentru scurgerea apelor se vor realiza lucrări specifice.

Factori de risc antropici

Riscuri industriale - Se vor respecta proceduri de lucru specifice activității

(explozii, scurgeri de medicale;

Scăzut
substanţe toxice, poluare - nu există zone industriale în imediata apropiere a
accidentale etc.) spitalului.

Poluarea mediului - se vor utiliza tehnici de execuție moderne iar în

perioada de exploatare vor fi utilizate echipamente
Scăzut eficiente energetic.

- în cadrul proiectului au fost considerate măsurile

necesare pentru proiejarea mediului înconjurător.

119
Factori de risc sociali

Oprirea funcţionării - în cazul scoaterii din funcţiune a sistemelor,

utilităţilor publice instalaţiilor sau a echipamentelor se poate ajunge la
întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie
Scăzut
electrică şi termică, pe o zonă mai largă. Clădirea este
dotată cu generatoare electrice și sisteme alternative
pentru alimentare cu apă.

Conflicte militare - Proiectul poate reprezenta obiectiv strategic, militar

Scăzut sau industrial, dar riscurile specifice nu pot fi
cuantificate în prezent.

Terorismul - România nu a fost supusă nici unui act terorist

Scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani. Ca membră UE şi
NATO există o ameninţare minimă teroristă.

Conflicte sociale - Conflicte sociale de masă sau epurări etnice nu au fost

Scăzut sesizate în regiune şi nu pot fi considerate credibil ca un
factor de risc;

Criminalitatea şi - Nu reprezintă o ameninţare credibilă.

Scăzut
consumul de droguri

Probabilităţi
Factor de risc Măsuri de reducere a vulerabilităţii
de apariţie

Riscuri externe

Riscuri de mediu - condiţiile - alegerea unor soluţii de execuţie care să țină cont cu
de climă şi temperatură prioritate de condiţiile climatice
Scăzut
nefavorabile efectuării unor
categorii de lucrări

Riscuri politice - schimbarea - proiectul devine obligaţie contractuală din

conducerii şi lipsa de momentul semnării contractului. Nerespectarea
Scăzut
implicare a persoanelor nou acestuia este sancţionată conform legii.
alese în implicarea

120
proiectului

4. 3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz;

Se vor respecta avizele furnizorilor de utilitati in materie de protejare si relocare utilitati existente in
zona.

- soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare.

Alimentare cu agent termic pentru incalzire:

- apă fierbinte
- temperatura de calcul T =150 ºC
- temperatura de funcționare Tur/Retur în sistem insularizat, din STG
„Polivalenta”:
§ iarna - Tmax =100 ºC / 50 ºC
§ vara - Tmax =75 ºC / 30 ºC
- temperatura de funcționare Tur/Retur SACET:
§ iarna Tmax =120 ºC / 60 ºC
§ vara Tmax =75 ºC / 30 ºC
- temperatura accidentală pe durate scurte de timp T =130 ºC
- presiunea nominala a rețelei: PN = 25 bar
- presiunea maximă de lucru: P max. = 12 bar.

Alimentare cu apa potabila

Alimentarea cu apă potabilă se va realiza, prin intermediul bransamentelor de apa existente, conform
I9/2015 care vor asigura debitul de apa potabila pentru consum (Qorar max.=39,87 m3/h) si necesarul
de apa pentru refacerea rezervei intangibile (Qinc=18,79 m3/h), totalizand un debit de apa necesar de
Qbransament =58,66 m3/h).

121
La limita de proprietate a spitalului se va monta pe fiecare conducta de bransament un camin de
apometru , dotat cu contor de apa capabil sa transmita datele la distanta, vane de inchidere, clapeta de
sens si flitru Y. Se va asigura si by-pass contorizat in acest camin.
Pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune la ore de varf, in incinta spitalului se va contrui o
gospodarie de apa alcatuita din bazin tampon de acumulare pentru rezerva zilnică de apă, ce asigură apă
pentru o durată de 3 zile, statie de tratare si filtrare si statie de pompare.

Canalizare menajera
Evacuarea apelor uzate menajere, rezultate de la spital, se va face în sistemul de canalizare existent
din orasul Lugoj, evacuarea se va realiza gravitational printr-o conducta avand diametrul
Dn315mm.
Debitul de canalizare menajera evacuate la reteaua publica este de 39.87 m3/h.

Canalizare pluviala
Evacuarea apelor uzate menajere, rezultate de la spital, se va face în sistemul de canalizare existent
din orasul Lugoj, printr-un racord de canalizare avand diametrul Dn315mm.

4.4 Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

4.4.1 Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

Realizarea proiectului are un impact social benefic pentru comunitatea locală, oferind servicii
medicale de o calitate superioară.
Spitalul va respecta prevederile legislative referitoare la egalitatea de șanse și nediscriminarea de
gen în politica de angajare a personalului și de tratare a pacienților.

4.4.2 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Lucrarea va fi contractata de catre beneficiarul investitiei printr-o procedura de achizitie catre un

antreprenor general.

122
4.4.3 Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a
siturilor protejate.

Managementul mediului
In toate fazele de conceptie, proiectare, executie si exploatare, pe toata perioada de existenta a
instalatiei se vor urmari identificarea aspectelor semnificative de mediu, respectiv identificarea,
evaluarea, limitarea sau eliminarea impactului negativ al instalatiilor asupra mediului prin:
- Alegerea amplasamentelor instalatiilor si organizarilor de santier, astfel incat sa
reduca/elimine impactul negativ asupraasezarilor umane si ale ariilor protejate, cu
integrare cat mai buna in mediu, astfel incat sa se limiteze sub normele admisibile
stabilite prin standardele de mediu, influienta electromagnetica asupra organismelor
vii, cailor de comunicatii in curenti slabi, retelelor de utilitati, cladirilor, cu
considerarea masurilor necesare protejarii florei si faunei din imediata apropriere a
instalatiilor energetice.

- Alegerea unor solutii constructive compacte, cu un design exterior placut, utilizarea

de tehnologii de executie „curate”, de echipamente energetice performante care sa
asigure conditii de functionare superioare cu diminuarea riscurilor de poluare (riscul
izbucnirii unor incendii, al poluarii cu diferite substante a solului, subsolului, apelor
de suprafata si subterane, riscul poluarii sonore sau al poluarii vizuale).

- In toate fazele proiectarii si executiei se vor urmari si respecta cerintele conform

standardului SR EN ISO 14001:2005 si conformarea cu cerintele legale si de
reglementare aplicabile in domeniul protectiei mediului. La alegerea traseelor si
amplasamentelor instalatiilor se va respecta distanta fata de obiective si asezari
umane, lucrarile executandu-se cu respectarea prevederilor legale in vigoare cu
privire la distante, apropieri, coexistenta cu alte instaltii.

123
Protectia calitatii aerului
Lucrarile desfasurate in perioada de executie pot avea un impact notabil asupra calitatii atmosferei
din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Emisiile de praf, care apar in perioada de
executie a lucrarilor de constructie, sunt asociate lucrarilor de manipulare si punere in opera a
materialelor de constructie, precum si altor lucrari specifice de constructii. Degajarile de praf in
atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul
operatiilor si de conditiile meteorologice. Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul
diferitelor faze de executie, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate
de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat și controlul emisiilor.
Lucrarile implica o serie de operatii diferite, fiecare avand propriile durate și potential de generare a
prafului. Cu alte cuvinte, in timpul lucrarilor de constructie, emisiile au o perioada bine definita de
existenta (perioada de executie), dar pot varia substantial ca intensitate, natura si localizare de la o
faza la alta a procesului de constructie.
În timpul exploatarii, obiectivul asupra caruia se intervine nu prezinta nici un impact asupra aerului.
Se va asigura prin realizarea unei ambianţe atmosferice corespunzătoare, astfel încât să nu existe
degajări de substanţe nocive, de gaze toxice sau emanaţii periculoase de radiaţii, care ar putea
periclita sănătatea ocupanţilor. Încăperile vor fi prevăzute cu posibilitatea ventilării naturale.

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Procesele tehnologice de execuție implică folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate.
Fiecare utilaj in lucru reprezinta o sursa de zgomot. Toate instalatiile si utilajele folosite sunt
omologate conform normelor în vigoare, asigurand in acest fel incadrarea in normele europene
privind zgomotul.
Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalatii,
trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
- Zgomot de sursa;

- Zgomot de camp apropiat;

- Zgomot de camp indepărtat.

Fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii. Nivelul de zgomot
produs de utilaje se încadrează între 60-80 ndB și este de joasa frecventa, ceea ce nu creaza un nivel
de zgomot, ce sa depaseasca limitele prevazute prin STAS 10009/1988.
Instalatiile electrice sunt proiectate astfel incat zgomotul sau vibratiile produse sa se incadreze in

124
limitele admisibile.
A doua sursa principala de zgomot și vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de
transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se folosesc
basculante/autovehicule grele. Pentru evaluarea valorilor traficului de santier, s-a apreciat
capacitatea medie de transport a vehiculelor de 10 t.
Executantul lucrarilor va fi obigat sa asigure masuri si dotari pentru izolarea si protectia fonica a
surselor generatoare de zgomot si vibratii, astfel incat sa nu conduca, prin functionarea acestora, la
depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental, sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt
posibile surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare. Se va
respecta programul de liniste conform legislatiei in vigoare.
În timpul exploatarii nu au fost identificate surse semnificative de zgomot.

Protectia impotriva radiatiilor

Posibilele surse de radiatii pot fi reprezentate de echipamentele sectiei de radiologie.
Pereţii bunkerelor s-au dimensionat conform calculelor de protecţie la radiaţii realizate de
specialistul acreditat CNCAN. Astfel, radiatiile produse de instalatiile proiectate nu vor afecta
mediul inconjurator, oamenii sau animalele, niveul de radiatii incadrandu-se in limitele admise de
legislatia in vigoare.

Protectia solului si subsolului

Sursele posibile de poluare sunt: deşeurile menajere şi apele menajere.
S-au luat următoarele măsuri:
- deşeurile se colectează la locul de producere şi sunt adunate în coşuri de gunoi
amplasate în fiecare încăpere în parte. Ele se transportă la pubelele situate în încăperea
dedicat aflată în curtea de servciu în momentul în care este nevoie şi de aici se transportă
cu mijloacele auto ale societăţii de salubritate.

- apele menajere sunt evacuate la canalizare;

La efectuarea sapaturilor se vor respecta prevederile din normativ C 169/88 pentru executia
lucrarilor de terasamente si din I 22 - 99.
Sapatura se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si aprovizionarea conductelor
si a celorlalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise un timp cat mai scurt.
La executia umpluturilor se vor respecta prevederile Ghidul indicativ GP 043/99. Materialul de
umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de 20 mm cel mult) si de materiale

125
susceptibile să deterioreze lucrarile ascunse (cenusi agresive), precum si goluri care pot avea tasari
ulterioare.
Se interzice executia lucrarilor de umplutura pe timp friguros cu temperaturi având valori
sub 0° C.

Protectia ecosistemelor terestre și acvatice

Prin lucrarile propuse nu se pericliteaza ecosistemele terestre si acvatice.

Masuri de securitate la incendiu

La executarea și exploatarea lucrarilor din documentatie se va avea in vedere respectarea
specificatiilor tehnice ale producatorilor și a urmatoarelor normative:
- PE 022/87 Prescriptii generale de proiectare a centralelor termoelectrice si a retelelor de
termoficare;

- PE 009/93 Norme de prevenire, stingere și dotare impotriva incendiilor pentru producerea,

transportul si distributia energiei electrice si termice.

- I-9/94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare aprobate cu Ord.

MLPAT nr. 17/NI/16.05.1995;

- I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare;

- P-118/99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protecția la

acțiunea focului cu modificările din ordinul MLPAT nr. 29/N-96;

- C-300/94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de

constructii si instalatii aferente;

- HG nr. 51/92 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a
incendiilor cu modificarile și completarile HG nr. 71/96, HG 571/98 și HG nr. 676/98;

- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord. MI nr. 163/2007;

- Ordonanta guvernului nr. 60/97 privind apararea impotriva incendiilor aprobata prin
decretul nr. 636/97 și cu modificările din Legea nr. 212/97

- Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor Instalatii de stingere P118/2/2013

(inlocuieste NP086/2005);

- Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor. Instalatii de detectare,

126
 semnalizare si avertizare incendiu P118/3/2015;

Masuri de protectia muncii

Inainte de inceperea lucrarilor executantul va lua legatura cu personalul de exploatare si cu alte
unitati care detin instalatii in apropiere, va lucra pe baza autorizatiilor de lucru scrise, acolo unde
este cazul, emise de entitatile competente, care vor specifica instalatiile din apropiere, precum si
masurile de protectia muncii care trebuiesc luate.
Pentru executarea lucrarilor prevazute in cadrul prezentului proiect este absolut necesar respectarea
de catre executant si beneficiar a prevederilor din "Regulamentul privind protecția și igiena muncii
în construcții" aprobat cu ord. 9/15.03.1993 al MLPAT publicat în BC 5-6-7-8
Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus cu precădere următoarele
articole:
- Reguli generale 1583-1680;

- pentru executarea sapaturilor 537-566, 574-590, 568, 1611-1661;

- pentru prepararea și transportul betoanelor si mortarelor 691-761;

- pentru turnarea si compactarea betoanelor 762-770;

- pentru fasonare si montare armaturi, articolele 794-806;

- pentru lucrarile executate pe timp friguros 283-292;

Se vor respecta de asemenea:

- Norme generale de protectia muncii 2002;

- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje
în constructii ind. IM 006/96 aprobat cu ord. nr. 73/N/15.01.1996;

- Norme specifice de securitate pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire

aprobate cu ord. 117/96 de MM și PS;

- Legea protectiei muncii 90/96 si normele metodologice de aplicare;

- PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru preparare, transport, turnarea betoanelor si

executarea lucrarilor de beton armat, precomprimat aprobat cu ord. 136/95 de MM și PS;

- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje-schele, cintre esafodaje, Ind.
127
 Im 006-96, cap. 24, 29;

- DCS nr. 400/81 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea și întreținerea instalațiilor
utilajelor și mașinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc continuu.

Gospodărirea deșeurilor
Deseurile produse in timpul execuției se gestioneaza de antreprenorul lucrarilor, deșeurile fiind
colectate organizat pe categorii si evacuate prin contract cu firma specializata.
Gospodarirea deseurilor se va face conform Procedurii de gestionare a deseurilor, materialelor si
echipamentelor rezultate din lucrari cod. P-11-03 rev. 3 md. 0, conform HG 856/2002 anexa 1,
cap.1-4, HG 1061/2008 anexa nr.1, Ordin MEF nr.3512/2008 Cod 14-3-6A, HG 235/2007 anexa 2.

Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase

Pe durata lucrărilor de şantier nu se vor deversa substanţe toxice sau petroliere in sol sau mediile
acvatice. Gospodarirea deseurilor s eva face conform Procedurii de gestionare a deseurilor,
materialelor si echipamentelor din lucrari cod. P-11-03 rev.3.

Lucrări de reconstrucție ecologică

Dupa finalizarea lucrarilor de executie, se vor lua masuri pentru redarea in
folosinta a terenului ocupat in urma lucrarilor.In cazul in care se constata o degradare a acestora
vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica: realizare strat vegetal si inierbare. In cazul in care
activitatea desfasurata pe un anumit amplasament a generat un impact negativ asupra mediului prin
poluarea semnificativa a factorilor de mediu este necesara luarea unor masuri de diminuare si chiar
de eliminare a surselor de poluare si nu in ultimul rand, masuri de depoluare adecvate in vederea
reconstructiei ecologice a zonei respective. Portiunile de teren care au fost distruse in timpul de
executie a lucrarilor se inierbeaza;
Toate anexele, platformele folosite in organizarea santierului, platformele pentru depozitarea
gunoiului menajer folosite pe durata santierului, la sfarsitul lucrarilor de executie vor fi evacuate,
iar terenul eliberat se va inierba/amenaja.

Transportul deseurilor rezultate in urma lucrarilor de constructii-montaj se va efectua se va efectua

prin contract cu o firma specializata in asa fel incat sa nu existe pierderi, scurgeri sau sa fie
antrenate de vant.

128
4.4.4 Impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta
se integrează, după caz.

Obiectivul de investiții propus nu generează impact asupra factorilor de mediu și a contextului

natural și antropic în care se încadrează.

4.5 Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii

Dimensionarea obiectivului de investiții a fost efectuată în baza experiențelor profesionale avute de

personalul spitalului, aceștia fiind primii observatori ai cererii de servicii medicale.
Astfel, s-a constatat un grad de ocupare tot mai mare a spitalului, precum și o cerere pentru servicii
medicale diversificate și de calitate superioară.

4.6 Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul

cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Calcularea indicatorilor de performanţă financiară:

Incasări din Exploatare

Acest proiect reprezintă o investiție de utilitate publică dar poate fi considerat și generator de venituri. Ca
atare, veniturile din exploatare sunt constituite din tarife pentru serviciile medicale.
Cheltuieli de Exploatare
Acestea au fost delimitate pe următoarea structură:
- cheltuieli cu utilitățile;
- cheltuieli cu personalul;
- cheltuieli cu materii prime pentru serviciile medicale;
- cheltuieli cu intreținere și reparații.

Costurile de operare au fost estimate la valoarea de 44,778,000 lei în varianta 2 și la valoarea de 40,707,273
lei, în varianta 1.
Veniturile au fost estimate la valoarea de 44,778,000 lei în ambele variante.

Rezultatele analizei financiare sunt prezentate în tabelul următor:

129
Tabelul – Calcularea indicatorilor analizei financiare în varianta 1
anul de baza 2022
r= 4,00%

An Cost Venituri si Alocatii bugetare Valoare reziduala Cost intretinere și operare Flux monetar
actualizat actualizat actualizat actualizat actualizat
2022 -314.641.202 -314.641.202 0 0 0 0 -314.641.202 -314.641.202
2023 -314.641.202 -302.539.617 0 0 -314.641.202 -302.539.617
2024 0 44.778.000 41.399.778 -40.707.273 -37.636.162 4.070.727 3.763.616
2025 44.778.000 39.807.479 -40.707.273 -36.188.617 4.070.727 3.618.862
2026 44.778.000 38.276.422 -40.707.273 -34.796.747 4.070.727 3.479.675
2027 44.778.000 36.804.252 -40.707.273 -33.458.411 4.070.727 3.345.841
2028 44.778.000 35.388.704 -40.707.273 -32.171.549 4.070.727 3.217.155
2029 44.778.000 34.027.600 -40.707.273 -30.934.182 4.070.727 3.093.418
2030 44.778.000 32.718.846 -40.707.273 -29.744.405 4.070.727 2.974.441
2031 44.778.000 31.460.429 -40.707.273 -28.600.390 4.070.727 2.860.039
2032 44.778.000 30.250.412 -40.707.273 -27.500.375 4.070.727 2.750.037
2033 44.778.000 29.086.935 -40.707.273 -26.442.668 4.070.727 2.644.267
2034 44.778.000 27.968.207 -40.707.273 -25.425.642 4.070.727 2.542.564
2035 44.778.000 26.892.506 -40.707.273 -24.447.733 4.070.727 2.444.773
2036 44.778.000 25.858.179 471.961.803 272.546.181 -40.707.273 -23.507.436 476.032.530 274.896.925

Total -629.282.404 -617.180.819 582.114.000 429.939.749 471.961.803 272.546.181 -529.194.545 -390.854.318 -104.401.146 -305.549.206

FRR(C) -1,39%
FNPV(C) -305.549.206
B/C 0,50

130
Tabelul – Calcularea indicatorilor analizei financiare în varianta 2
anul de baza 2022
r= 4,00%

An Cost Venituri si Alocatii bugetare Valoare reziduala Cost intretinere și operare Flux monetar
actualizat actualizat actualizat actualizat actualizat
2022 -346.105.322 -346.105.322 0 0 0 0 -346.105.322 -346.105.322
2023 -346.105.322 -332.793.579 0 0 -346.105.322 -332.793.579
2024 0 44.778.000 41.399.778 -44.778.000 -41.399.778 0 0
2025 44.778.000 39.807.479 -44.778.000 -39.807.479 0 0
2026 44.778.000 38.276.422 -44.778.000 -38.276.422 0 0
2027 44.778.000 36.804.252 -44.778.000 -36.804.252 0 0
2028 44.778.000 35.388.704 -44.778.000 -35.388.704 0 0
2029 44.778.000 34.027.600 -44.778.000 -34.027.600 0 0
2030 44.778.000 32.718.846 -44.778.000 -32.718.846 0 0
2031 44.778.000 31.460.429 -44.778.000 -31.460.429 0 0
2032 44.778.000 30.250.412 -44.778.000 -30.250.412 0 0
2033 44.778.000 29.086.935 -44.778.000 -29.086.935 0 0
2034 44.778.000 27.968.207 -44.778.000 -27.968.207 0 0
2035 44.778.000 26.892.506 -44.778.000 -26.892.506 0 0
2036 44.778.000 25.858.179 519.157.983 299.800.799 -44.778.000 -25.858.179 519.157.983 299.800.799

Total -692.210.645 -678.898.901 582.114.000 429.939.749 519.157.983 299.800.799 -582.114.000 -429.939.749 -173.052.661 -379.098.102

FRR(C) -2,11%
FNPV(C) -379.098.102
B/C 0,44

131
Tabelul - Rezultatele analizei financiare
Rata interna de rentabilitate financiara
Valoare Valoare
obtinuta obtinuta
Indicator scenariul 1 scenariul 2 Explicatii si propuneri
Rata este mai mica de 4% în ambele
-1,39% -2,11% variante, deci nu se poate sustine
Rata interna de rentabilitate financiara singur.
Valoarea este negativa aratand ca
-305.549.206 -379.098.102 proiectul nu este fezabil din punct de
Valoarea actualizata neta vedere financiar.
Raportul Beneficiu cost este
0,50 0,44
Raport beneficiu/cost subunitar.
Sursa: Consultant

Rezultatele arată necesitatea finanţării din fonduri independente de bugetul beneficiarului, fiindcă proiectul
nu generează venituri care ar putea asigura recuperarea investiției.
Evoluţia mai puţin favorabilă din punct de vedere financiar este compensată de o evoluţie favorabilă din
punct de vedere socio-economic, impactul socio-economic fiind cel urmărit în special pentru astfel de
proiecte ce au ca utilizator final publicul larg.
Fluxul cumulat este pozitiv pentru toată perioada de referinţă.
Balanţa totală calculată la finalul perioadei de referinţă este pozitivă, iar investiţia este sub răspunderea
Consiliului Local, ceea ce garantează că nu vor exista probleme de sustenabilitate.

Sustenabilitatea financiară
Aceasta trebuie să demonstreze ca proiectul își poate susține cheltuielile de exploatare generate. Este
important de notat că în ciuda faptului ca RIRF/C este mai mică decât rata de actualizare sau VNAF/C este
negativă, totuși proiectul nu se poate afla în deficit de numerar.
Aceasta inseamna practic că fluxul de numerar net și fluxul de numerar net cumulat sunt pozitive pentru
fiecare an de prognoză.
Sustenabilitatea financiară este dată de către sursa stabilă de finanţare, garantată de către Statul Român, prin
contribuţia la bugetul local. Astfel, Beneficiarul are certitudinea ca va putea dispune de fluxul de numerar
necesar implementării cu succes a proiectului şi va putea asigura finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi
întreţinere.

An Investitie Costuri Total iesiri Total intrari Numerar Cash-flow

operare disponibil cumulat
1 -314.641.202 -314.641.202 314.641.202 0 0
 2 -314.641.202 0 -314.641.202 314.641.202 0 0
3 -40.707.273 -40.707.273 40.707.273 0 0
4 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 4.070.727
5 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 8.141.455
6 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 12.212.182
7 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 16.282.909
8 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 20.353.636
9 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 24.424.364
10 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 28.495.091
11 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 32.565.818
12 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 36.636.545
13 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 40.707.273
14 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 44.778.000
15 -40.707.273 -40.707.273 44.778.000 4.070.727 48.848.727

4.7 Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea

actualizată netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza
cost-eficacitate

Proiectul genereaza beneficii economice necuantificabile:

• Îmbunătățirea condițiilor de viață a comunității locale, ceea ce conduce la creșterea productivității
acestora în activitățile pe care le desfășoară;

• Atragerea investitorilor, păstrarea și atragerea forței de muncă tinere din localitate și împrejurimi,
prin îmbunătățirea serviciilor sociale.

În perioada de implementare, proiectul susține sectorul construcții prin păstrarea și creearea unor locuri de
muncă.
În perioada de exploatare, obiectivul va creea, de asemenea, locuri de muncă, ceea ce va duce la scăderea
nivelului de șomaj și reducerea gradului de sărăcie.
Analiza cost-eficacitate (ACE) constă în compararea alternativelor de proiect care urmăresc obţinerea unui
singur efect sau rezultat comun, dar care poate diferi în intensitate.
Aceasta are ca scop selectarea acelui proiect care, pentru un nivel dat al rezultatului, minimizează valoarea
netă actualizată a tuturor costurilor, sau, alternativ, pentru un cost dat, maximizează nivelul rezultatului.
Rezultatele ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale căror beneficii sunt dificil, dacă nu imposibil, să
fie evaluate, în timp ce costurile pot fi determinate cu mai multă certitudine.
În general, ACE rezolvă o problemă de optimizare a resurselor care este, de obicei, prezentă în una din
următoarele doua forme:
• un buget fix şi n alternative de proiect, factorii de decizie urmărind să maximizeze rezultatele care
pot fi obţinute,măsurate în termeni de eficacitate (E);
133
 • un nivel fix al eficacităţii (E) care trebuie atins, factorii de decizie având ca scop minimizarea
costurilor (C).
Analiza cost-eficacitate este utilizată pentru a testa ipoteza nulă, adică cost-eficacitatea unui proiect (a) este
diferită de cea a unei intervenţii concurente (b) se calculează ca raport:

R = (Ca – Cb) / (Ea – Eb) = ΔC / ΔE

definind astfel costul incremental pe unitatea de rezultat suplimentar.

În termeni practici, atunci când sunt evaluate diferite alternative pe parcursul analizei opţiunilor, pentru
fiecare din opţiunile avute în vedere faţă de scenariul „a nu face nimic” se are în vedere următoarea abordare:
• estimarea costurilor anuale de investiţie şi producţie care sunt necesare pentru obţinerea rezultatului
aşteptat. Acestea sunt costuri totale (nu incrementale), apărute pe parcursul viaţii economice a
proiectului;
• estimarea valorii reziduale a investiţiilor la sfârşitul vieţii economice a proiectului (care va fi luată în
calcul cu semn negativ, reprezentând valoarea investiţiei după perioada de referinţă);
• calcularea valorii actualizate a costurilor de investiţie şi operare pentru fiecare din alternative;
• raportarea valorii actualizate a costurilor la rezultatul obţinut şi compararea indicatorilor de cost-
eficacitate.
Dacă se consideră că toate alternativele sunt fezabile, opţiunea cu cea mai mică valoare netă actualizată pe
unitatea de rezultat (adică alternativa cea mai eficientă) reprezintă alternativa optimă.
În continuare este prezentată analiza opţiunilor bazată pe metoda cost – eficacitate:
Analiza Cost-eficacitate
Având in vedere costurile totale si rezultatele, Varianta 1 este soluţia cea mai eficienta din punct de vedere
al costurilor.
Varianta I
Costuri de investitie -629.282.404
Costuri de operare si intretinere -529.194.545
Valoarea reziduala 471.961.803
Costuri totale -1.158.476.950
VNA a costurilor totale -305.549.206
Rezultat obtinut număr (paturi) 256
VNA costuri/rezultat -1.193.552
Varianta II
Costuri de investitie -692.210.645
Costuri de operare si intretinere -582.114.000
Valoarea reziduala 519.157.983
Costuri totale -1.274.324.645
VNA a costurilor totale -379.098.102
Rezultat obtinut număr (paturi) 256
134
 VNA costuri/rezultat -1.480.852

4.8 Analiza de senzitivitate

Scopul analizei senzitivității este de a determina “Variabilele critice” ai parametrilor modelului proiectat.
Variabilele critice sunt acei parametrii care, pentru o variație – pozitivă sau negativă – de 1% provoacă
modificarea cu 1% a ratelor interne de rentabilitate sau cu 5% a valorilor actualizate nete.
În conformitate cu prevederile HG nr.907/2017, analiza de senzitivitate se realizează numai în cazul
obiectivelor de investiții a căror valoare totală estimată depășește pragul pentru care documentația tehnico-
economică se apropă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002.

4.9 Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Analiza de risc cuprinde următoarele etape principale:

• Identificarea riscurilor.
Identificarea riscurilor se va realiza în cadrul şedințelor lunare de progres de către membrii echipei de
proiect. Identificarea riscurilor trebuie să includă riscuri care pot apărea pe parcursul întregului proiect:
financiare, tehnice, organizaționale, cu privire la resursele umane implicate, precum şi riscuri externe
(politice, de mediu, legislative). Identificarea riscurilor trebuie actualizata la fiecare şedință lunară.
• Evaluarea probabilității de apariție a riscului.
Riscurile identificate vor fi caracterizate în funcție de probabilitatea lor de apariție şi impactul acestora
asupra proiectului.
• Identificarea masurilor de reducere sau evitare a riscurilor
În prezenta analiză de risc se propune determinarea calitativă a factorilor ce pot provoca modificări
semnificative ale variabilelor critice identificate astfel încât indicatorii proiectului să sufere modificări
majore.
Pentru analiza proiectului de investiții s-au luat în considerare riscurile ce pot apărea atât în perioada de
implementare a proiectului, cât și în perioada de exploatare a obiectivului de investiție.

Probabilități
Risc Măsuri
de apariție
Riscuri tehnice
Potențial de modificare ale - prevederea în contractul de proiectare a garanției de bună
soluției tehnice execuție a proiectului tehnic, garanție care va fi reținută în
Scăzut cazul unei soluții tehnice necorespunzătoare;
- asistența tehnică din partea proiectantului pe perioada de
execuție a proiectului;

135

Întârziere a lucrărilor
datorită alocărilor
defectuoase de resurse din
partea executantului
Nerespectarea clauzelor
contractuale unor
contractanți /
subcontractanți
Riscuri organizatorice
Neasumarea unor sarcini şi
responsabilități în cadrul Scăzut
consiliului județean
Neasumarea unor sarcini şi
responsabilități în cadrul
echipei de proiect
Riscuri financiare și economice
Capacitatea insuficientă
de finantare şi cofinantare
la timp a investiției
Creșterea inflației
Riscuri externe
- acoperirea cheltuielilor cu noua soluție tehnică
din sumele cuprinse la cheltuielile diverse si
neprevăzute.
- prevederea în caietul de sarcini a unor cerințe care să
asigure performanța tehnică și financiară a firmei
contractante (personal suficient, lucrările similare realizate
Scăzut etc.)
‐ impunerea unor clauze contractuale preventive în
contractul de lucrări: penalizări, garanții de bună
execuție etc.
‐ stipularea de garanții de buna execuție şi
penalități în contractele comerciale încheiate cu
Scăzut
societăți contractante.
- stabilirea responsabilităților echipei de proiect de către
reprezentantul legal;
-stabilirea responsabilităților membrilor echipei de
proiect prin realizarea unor fişe de post;
‐ numirea în echipa de proiect a unor persoane cu
Scăzut experiență în implementarea unor proiecte
similare;
‐ motivarea personalului cuprins în echipa de
proiect.
- prevederea în contractul de proiectare a garanției de bună
Scăzut execuție a proiectului tehnic, garanție care va fi reținută în
cazul unei soluții tehnice necorespunzătoare
- realizarea bugetului în funcție de prețurile existente pe
piață;
Mediu
-cheltuielile generate de creșterea inflației vor fi suportate de
către beneficiar din bugetul propriu.
136
 Riscuri de mediu - - alegerea unor soluții de execuție care să cont cu prioritate de
condițiile de climă și condițiile climatice
temperatură nefavorabile Scăzut
efectuării unor categorii de
lucrări
Riscuri politice - - proiectul devine obligație contractuală din momentul
schimbarea conducerii semnării contractului. Nerespectarea acestuia este sancționată
Consiliului Județean ca conform legii.
urmare a începerii unui nou
Scăzut
mandat și lipsa de
implicare a persoanelor nou
alese în implicarea
proiectului

Nu au fost identificate riscuri majore care ar putea întrerupe realizarea proiectului. Planificarea corectă a
etapelor proiectului încă din faza de elaborare a acestuia, precum și monitorizarea continuă pe parcursul
implementării, asigură evitarea riscurilor care pot influența major proiectul.

5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,

financiar, al sustenabilităţii şi riscurilor

Din punct de vedere economico-financiar, al sustenabilitatii si riscurilor, comparatia celor doua

scenarii este prezentata in tabelul de mai jos.

Varianta I
Costuri de investitie -629,218,816
Costuri de operare si intretinere -529,194,545
Valoarea reziduala 471,914,112
Costuri totale -1,158,413,361
VNA a costurilor totale -305,514,381
Rezultat obtinut număr (paturi) 256
VNA costuri/rezultat -1,198,096
Varianta II

137
 Costuri de investitie -692,140,698
Costuri de operare si intretinere -582,114,000
Valoarea reziduala 519,105,523
Costuri totale -1,274,254,698
VNA a costurilor totale -379,059,795
Rezultat obtinut număr (paturi) 256
VNA costuri/rezultat -1,486,509

Primul scenariu luat în calcul în cadrul studiului de prefezabilitate a fost relocarea și gruparea
specialităților ce funcționează astăzi în cele 16 pavilioane, împreună cu alte spații identificate ca
necesare pentru buna desfășurare a activității clinice, inclusiv funcțiuni conexe, într-o nouă clădire a
Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj, care să răspundă standardelor și cerințelor actuale
de calitate și să faciliteze abordări integrate ale serviciilor de sănătate. Pentru acest obiectiv va fi
necesară demolarea pavilioanelor C2- C16, pentru a face loc noii clădiri, luând în considerare
păstrarea, reabilitarea și reorganizarea pavilionului C1, cu valoare istorică și funcție de
reprezentativitate. De asemenea, se va analiza posibilitatea menținerii și reabilitării corpurilor C9 și
C5 pentru a găzdui secția de psihiatrie (C9), respectiv compartimentul boli infecțioase (C5).

Un al doilea scenariu identificat este cel în care se reabilitează și reorganizează pavilioanele

existente și se construiesc noi pavilioane pentru spațiile suplimentare identificate ca fiind necesare.

Primul scenariu considerat cel mai eficient din punct de vedere al utilizării la capacitate maximă a
resurselor tehnice, umane și economice, precum și scenariul cu răspunsul cel mai bun din punct de
vedere clinic.

In cazul scenariului 2, are dezavantajul major de a perpetua organizarea și structura fragmentată

actuală, ce subminează calitatea serviciilor și atenuează munca multi-specialități, utilizarea
metodelor clinice integrate, eficiența și chiar eficacitatea îngrijirii medicale; de asemenea, duce la
creșterea timpului de deplasare al pacienților, la întârzieri în furnizarea serviciilor, la creșterea
costurilor și la utilizarea ineficientă a resurselor.

5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)

Se recomandă primul scenariu, întrucât oferă mai multe avantaje:

• asigurarea unor standarde de calitate superioare pentru saloanele realizate în regim izolator,
în perioadele în care nu este necesară suplimentarea paturilor;

138
 • oferă un răspuns mai bun în situații excepționale, de epidemii și pandemii, prin asigurarea
unui număr mai mare de paturi pentru situațiile excepționale și prin echiparea și
conformarea corespunzătoare a acestora;

• utilizarea permanentă a secțiilor, a resurselor materiale și umane; Astfel, acesta este

scenariul detaliat în prezentul studiu.

5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind

Conform capitolulelor II si III, ce cuprind descrierea investiției, memorii pe specialități.

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu

TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general;

Costul total al investiției este de:

629.282.404,17lei (fară TVA) 748.116.759,09lei (cu TVA)

dintre care costul Construcții -montaj (C+M):

394.413.735,46lei (fără TVA) 409.003.817,84lei (cu TVA)

139
 DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizării proiectului
CONSTRUIRE SPITAL ȘI FUNCȚIUNI CONEXE PENTRU SPITALUL MUNICIPAL “DR. TEODOR ANDREI“ LUGOJ

Valoare Valoare
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de TVA
(fără TVA) (inclusiv TVA)
crt. cheltuieli
lei lei lei
0 1 2 3 4

CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinere şi amenajarea terenului

1,1 Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00
1,2 Amenajarea terenului 2.179.711,24 414.145,14 2.593.856,38
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la
1,3 3.673.183,54 697.904,87 4.371.088,41
starea iniţială
Amenajări cu relocarea utilitatilor (devieri retele de
1,4 1.539.661,77 292.535,74 1.832.197,51
utilitati din amplasament)
TOTAL CAPITOL 1 7.392.556,55 1.404.585,75 8.797.142,30

CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare
2 3.745.093,19 711.567,71 4.456.660,90
obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 3.745.093,19 711.567,71 4.456.660,90

CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3,1 Studii de teren 696.487,95 132.332,71 828.820,66
3,2 Expertiza tehnica 150.000,00 28.500,00 178.500,00
Certificarea performantei energetice si auditul
3,3 350.000,00 66.500,00 416.500,00
energetic
3,4 Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii 300.000,00 57.000,00 357.000,00
3,5 Proiectare şi inginerie 11.866.556,02 2.254.645,64 14.121.201,66
3,6 Organizarea procedurilor de achiziţie 638.644,54 121.342,46 759.987,00
 3.7 Consultanţă 18.532.233,74 3.521.124,41 22.053.358,15
3.8 Asistenţă tehnică 11.897.555,07 2.260.535,46 14.158.090,53
TOTAL CAPITOL 3 44.431.477,31 8.441.980,68 52.873.458,00

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii 317.052.961,23 60.240.062,63 377.293.023,86
4,2 Montaj utilaj tehnologic 19.034.816,82 3.616.615,20 22.651.432,02
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu
4,3 66.074.681,49 12.554.189,48 78.628.870,97
montaj
4,4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0,00 0,00 0,00
4,5 Dotări 100.826.846,86 19.157.100,90 119.983.947,76
4,6 Active necorporale 7.926.324,03 1.506.001,57 9.432.325,60
TOTAL CAPITOL 4 510.915.630,42 97.073.969,78 607.989.600,20

CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli

5,1 Organizare de şantier 1.923.573,88 365.479,04 2.289.052,92

5.1.1. 5.1.1. Lucrări de construcţii 148.443,00 28.204,17 176.647,17

5.1.2. 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 1.775.130,88 337.274,87 2.112.405,75

5,2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 3.838.430,92 0,00 3.838.430,92

Comisionul bancii finantatoare (0,0% * 1, 2, 3, 4 si
5.2.1. 0,00 0,00 0,00
5.1)
Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrarilor
5.2.2. de constructii 1.736.869,35 0,00 1.736.869,35
Cota aferenta ISC pentru controlul statului in
amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea 347.373,87 0,00 347.373,87
lucrarilor de constructii
Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor - CSC
5.2.3. 1.736.869,35 0,00 1.736.869,35

141
5.2.5. Prime de asigurare 0,00 0,00 0,00

5.2.6. Taxe pentru acorduri, avize si autorizatia de construire 17.318,35 0,00 17.318,35
Cheltuieli diverse si neprevazute (9% * 1.2, 1.3, 2,
5,3 54.581.739,13 10.370.530,43 64.952.269,56
3, 4)
5,4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 74.221,50 14.102,09 88.323,59
TOTAL CAPITOL 5 60.417.965,43 10.750.111,56 71.168.076,98

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6,1 Pregătirea personalului de exploatare 1.632.873,00 310.245,87 1.943.118,87
6,2 Probe tehnologice şi teste 746.808,27 141.893,57 888.701,84
TOTAL CAPITOL 6 2.379.681,27 452.139,44 2.831.820,71

TOTAL GENERAL 629.282.404,17 118.834.354,92 748.116.759,09

Din care C+M (1.2, 1.3, 2, 4.1, 4.2 şi 5.1.1) 394.413.735,46 65.303.130,59 409.003.817,84

142
h) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice
care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii - şi, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele şi reglementările tehnice în vigoare;

Performanța viitoare a noului Spital Municipal Lugoj ar trebui să facă obiectul monitorizării printr-
un cadru de management al performanței, care încorporează criteriile de cerere și performanță
utilizate în faza de evaluare a proiectului, obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate, împreună cu
obiectivele stabilite în timpul punerii în funcțiune.
Aplicarea standardelor ar trebui aplicată în primul an de funcționare, dar nu se poate aștepta ca
spitalul să se adapteze pe deplin la noile moduri de funcționare din prima zi de ocupare a noii
clădiri.

Activitatea pacientului
• Controlul datelor privind infecțiile dintr-un sistem la nivelul întregului spital,
inclusiv raportarea riguroasă și păstrarea înregistrărilor într-un format standard;
• Durata medie a șederii pe specialitate și spital Dacă multe cazuri de ședere mai
scurtă sunt transferate către modele de îngrijire de zi, atunci se poate aștepta ca acest
indicator să scadă relativ lent;
• Ocuparea medie a patului pe specialitate și spital (acest lucru ar trebui comparat
împreună cu ALOS, deoarece performanța ABO poate fi îmbunătățită artificial prin
creșterea ALOS, contrar obiectivelor strategiei de sănătate);
• Numărul de pacienți din regiunea Lugojului care solicită tratament în spitalele din
București – reducerea constantă a acestei cifre trebuie să fie o țintă majoră care
afectează finanțarea spitalului și, de asemenea, problemele de îmbunătățire a
accesului la serviciile locale;
• Analiză eșantion de cazuri de ambulatoriu, de zi și de spitalizare tratate pe zona de
reședință pentru a evalua orice probleme sau probleme specifice legate de accesul
pacienților la serviciile spitalicești din anumite locații;
• Numărul și tipul de activități de informare/clinici organizate pentru îmbunătățirea
accesului la serviciile spitalicești;
Finanţarea
• Analiza bilanțului, situația veniturilor și cheltuielilor în raport cu proiecțiile
financiare și țintele bugetare revizuite;
• Performanță față de volumele contractate de activitate pe tip și nivel de venit față de
obligațiile contractuale;
• Respectarea structurii bugetare revizuite;
• Utilizarea și cheltuielile cu utilitățile (apă, căldură, lumină și energie electrică),
măsurate în raport cu ipotezele și obiectivele incluse în brief-ul de proiectare;
• Pierderi și plăți compensatorii anulate în conturile anuale;
• Monitorizarea performanței oricăror întreprinderi comerciale înființate (de exemplu,
catering și restaurante) pentru a asigura viabilitatea;
• Monitorizarea performanței contractorilor externi în raport cu calitatea contractului
și obiectivele financiare;
• Evidența măsurilor de eficiență concepute, implementate și validate a economiilor de
costuri;
• Nivelul plăților pentru ore suplimentare neplanificate și neprogramate.

Calitate si siguranta
• Controlul datelor privind infecțiile dintr-un sistem la nivelul întregului spital,
inclusiv raportarea riguroasă și păstrarea înregistrărilor într-un format standard;
• Tendințe ale infecțiilor dobândite în spital luate din controlul înregistrărilor de
infecție și comparate cu înregistrările anterioare;
• Rata de utilizare și costurile medicamentelor antibacteriene de ultimă generație
pentru controlul infecțiilor în spital;
• Numărul de incidente nefavorabile, așa cum sunt definite și înregistrate în registrele
departamentelor și ale spitalelor, folosind un format standardizat și folosind definiții
de calitate și siguranță recunoscute la nivel internațional, care pot fi comparate
extern;
• Ca parte a sistemului de monitorizare a incidentelor nefavorabile, acordați o atenție
deosebită erorilor de prescriere a produselor farmaceutice și reacțiilor adverse la
medicamente;

145
 • Numărul de evenimente „niciodată” – fiecare care urmează să fie investigat pe deplin
și utilizat ca instrument de învățare;
• Numărul de plângeri ale pacienților primite și tratate într-un interval de timp stabilit;
• Rezultatele sondajelor de satisfacție a pacienților;
• În ratele mortalității în spital, ratele mortalității perioperatorii, ratele mortalității
materne și infantile etc.
• Monitorizarea ratelor de readmisie la spital după externare conform măsurătorilor
standard ale timpului.

Forța de muncă
• Nivelurile de boală și absența personalului și ratele pe departament;
• Nivelul posturilor vacante în sediul cheie profesional și tehnic și durata posturilor
vacante;
• Rezultatele sondajelor de satisfacție a personalului;
• Proporția personalului cu fișă completă a postului și program de dezvoltare
profesională și personală;
• Nivelul investițiilor bugetare în formarea și dezvoltarea personalului ca proporție din
bugetul total;
• Compararea nivelurilor principale de forță de muncă cu rezultatele ca măsură brută a
productivității și compararea cu alte spitale.

Capital
• Rate de utilizare pentru echipamentele majore pentru a asigura utilizarea eficientă a
acestora și rentabilitatea satisfăcătoare a elementelor de investiții de capital mari;
• Timp de oprire pentru articolele de echipamente medicale majore și noile tehnologii
majore (de exemplu, scanere CT, etc.);
• Ritmul de implementare a sistemelor informatice digitale și de comunicații în raport
cu calendarul convenit în etapa de punere în funcțiune;
• Măsurarea programelor de management al instalațiilor/PPM pentru a asigura
conformitatea și că infrastructura spitalului și serviciile de inginerie sunt menținute
într-o stare excelentă.

146
Mulți dintre acești indicatori vor fi importanți ca măsurători ale performanței individuale, dar unii
vor avea nevoie și de comparație cu alți furnizori prin utilizarea bazelor de date normale sau prin
utilizarea benchmarking-ului și chiar a comparației internaționale, dacă scopul este de a oferi spitale
care se potrivesc cel mai bine în Europa atât în ceea ce privește configurarea, cât și performanța.
Pot fi necesare modificări la dicționarul de date, la seturile standard de date de la spital și la
structurile contabile, pentru a permite comparații mai ample.
Un tablou de bord al performanței ar putea fi implementat și utilizat ca un tablou de bord echilibrat
(BSC), care este un instrument de management al performanței strategice utilizat de manageri
pentru a ține evidența activităților personalului lor și pentru a monitoriza acțiunile și rezultatele.
Acest tablou de bord echilibrat ar trebui să reprezinte performanța globală a spitalului folosind
câțiva indicatori organizați în diferite sectoare, așa cum este descris în document (activitate, finanțe,
calitate și satisfacție, forță de muncă).
Fiecare indicator ar trebui să fie produs în fiecare lună, automat, dacă este posibil, folosind sistemul
IT.
Evoluția fiecărui indicator ar trebui să fie reprezentată în tabloul de bord și comparată cu obiectivul
țintă care poate fi fie o țintă de referință, fie propria țintă.
Toți indicatorii ar trebui să fie simpli pentru calcul și specifici, iar tabloul de bord ar trebui să fie
scalabil.
Tabloul de bord și indicatorii săi ar trebui să reprezinte strategia spitalului. Indicatorii ar trebui
monitorizați de personalul de management cu un comitet de conducere specific implementat la
deschiderea spitalului pentru proiectarea tabloului de bord, inclusiv o echipă de management de
proiect dedicată acestei sarcini.

c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de

specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;

- cresterea capacității de răspuns la adresabilitatea în creștere pentru servicii de sănătate de

calitate

- îmbunătățirea serviciilor medicale din sfera specialităților obstetrică-ginecologie,

pediatrie, neonatologie, datorită realizării Centrului dedicat mamei și copilului din cadrul
noului spital;

- îmbunătățirea capacității de diagnostic și tratament datorită centrelor de diagnostic și

tratament din cadrul noului spital, dotate cu tehnologie și echipamente performante de

147
 ultimă generație (Imagistică, explorări funcționale și bronhoscopie, endoscopie
digestivă, fizioterapie și recuperare medicală, centru de hemodializă);

- realizarea unui compartiment ambulator integrat funcțional, nefragmentat, în cadrul

noului spital, ce va oferi îngrijiri medicale ambulatorii în 21 specialități (medicină
internă, obstetrică-ginecologie, urologie, chirurgie generală, ortopedie și traumatologie,
dermatovenerologie, gastroenterologie, oftalmologie, ORL, pediatrie, neurologie,
pshiatrie, pshiatrie pediatrică, pneumologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice,
planificare familială, medicină sportivă, precum și nefrologie, îngrijiri paliative, boli
infecțioase), identificate ca fiind necesare;

- încurajarea și dezvoltarea servicilor de îngrijiri medicale în regim ambulator și

spitalizare de zi / chirurgie de zi, prin oferirea acestor tipuri de servicii în cadrul
spitalului propus;

d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în

Durata de realizare a investiţiei este estimată la 34 luni calendaristice, de la data emiterii ordinului
de începere a lucrărilor de către beneficiar.

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Conform capitol III.

5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare

şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse
legal constituite.

- Fonduri europene nerambursabile

- Eventuale cofinanțări de la bugetul de stat/bugetul local

6. Urbanism, acorduri şi avize conforme

Lista documente urbanism, acorduri și avize conforme – anexate ( parte a Studiului de fezabilitate):

148
 - Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire;

- Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege ;

- Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare

a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de
mediu în documentaţia tehnico-economică;

- Avize conforme privind asigurarea utilităţilor ;

- Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

- Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii
şi care pot condiţiona soluţiile tehnice.

7. Implementarea investiției

7.1 Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei

Compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Municipiului Lugoj si consultanti externi
contractati.

7.2 Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de

investiţii (în luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei,
eşalonarea investiţiei pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a obiectivului de investiţii este estimata la 38 luni, în timp ce durata de

execuţie va fi de 32 luni, conform graficului:

149
CONSTRUIRE SPITAL ȘI FUNCȚIUNI CONEXE PENTRU SPITALUL MUNICIPAL “DR. TEODOR ANDREI “LUGOJ
Strada Gheorghe Doja, nr. 36, Municipiul Lugoj, Județul Timis

GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTITIEI

Pentru faza SF graficul este orientativ

CATEGORIILE DE LUCRARI ANUL 1 9 luni ANUL 2 12 luni ANUL 3 12 luni ANUL 4 5 luni
EXECUTIE LUCRARI

1 INTOCMIRE STUDII

DOCUMENTATIA PENTRU OBTINEREA AVIZELOR,

2
ACORDURILOR
DTAC (DOCUMENTATIA PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIEI
3
DE CONSTRUIRE)

4 OBTINEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE

5 PROIECT TEHNIC, DETALII DE EXECUTIE

6 ORGANIZAREA PROCEDURILOR DE ACHIZITIE

7 LUCRARI PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER

8 LUCRARI CONSTRUCTIE INFRASTRUCTURA

9 LUCRARI CONSTRUCTIE SUPRASTRUCTURA

10 LUCRARI INCHIDERI, COMPARTIMENTARI

11 LUCRARI INSTALATII

12 LUCRARI FINISAJE INTERIOARE

13 LUCRARI FINISAJE EXTERIOARE

UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE CE NECESITA

14
MONTAJ
UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE CE NU NECESITA
15
MONTAJ

16 DOTARI

17 PROBE TEHNILOGICE SI TESTE

*38 de luni, din care:

6 luni pentru procedurile de achizitie
32 luni: PROIECTARE ( 6 LUNI)+EXECUTIE LUCRARI (24 LUNI EXECUTIE, 2 LUNI DOTARE)

Finalizarea proiectelor detaliate inclusiv obținerea Autorizației de Construire, întocmirea

documentației de licitație aferente pentru necesarul de structură, arhitectură, inginerie, instalații și
echipamente necesare în legătură cu contractul de lucrări, licitația și evaluarea se vor desfățura pe
parcursul primului an, urmând ca execuția lucrărilor să se desfășoare pe o perioada de 2 ani. Imediat
după începerea fazei principale de construcție, atenția trebuie să treacă la faza de punere în
funcțiune.
Această fază va pregăti deschiderea și funcționarea noului spitalnse referă nu numai la
implementarea fazei de construcție, ci descrie și măsurile de sprijin obligatorii la fel de importante
care trebuie întreprinse pentru a se asigura că viziunea strategică planificată este realizată.

150
Schimbarea unei asemenea profunzimi nu poate fi realizată fără o strategie intensivă cu mai multe
fațete, care să acopere multe dimensiuni interdependente.

Realizarea întregului potențial al investițiilor majore în noul Spital Municipal Lugoj va depinde de
planificarea și implementarea unei game largi de dezvoltări strategice, juridice și de reglementare,
instituționale și de resurse umane de sprijin cruciale înainte și în timpul fazei de construcție.

Aceste strategii trebuie susținute în primii ani de funcționare ai Spitalului pentru a consolida
schimbările în comportamentele manageriale, profesionale și ale populației, pentru a asigura un
sistem spitalicesc progresiv, eficient și mai sigur.

Sarcinile de tranziție și dezvoltare a resurselor umane descrise în paragrafele următoare reprezintă o

parte esențială și indivizibilă a „pachetului” de implementare pentru proiectul de dezvoltare al
spitalului. Strategiile de schimbare radicală au nevoie de resurse substanțiale pentru a sprijini
activitățile de tranziție și de dezvoltare a resurselor umane.

Utilizarea modelării informațiilor despre clădiri (BIM):

Dezvoltarea Spital Municipal Lugoj este un proiect de importanta vastă, care va implica investitii
importante si va necesita o perioada de dezvoltare pe termen lung.
Ca toate proiectele de construcții de spitale, este un proiect foarte complex datorită cerințelor
complicate privind igiena, siguranță, echipamente speciale și manipularea unei cantități mari de
date.
Procesul său de construire este de așteptat să fie foarte dinamic, implicând faze iteractive și
modificări intermediare. Mulți actori cu agende, roluri și responsabilități în schimbare vor fi
implicați activ (MS, autorități locale, conducerea și personalul Spitalului Municipal Dr. Teodor
Andrei, Lugoj, organizații de asistență medicală, proiectanți, antreprenori, supervizori, consilieri /
consultanți, producători și furnizori de echipamente, furnizori IT, utilități, etc).
Pentru a face față dificultăților întâmpinate din cauza unui mediu de proiect atât de complex, pentru
a preveni riscurile legate de deficiențele de proiectare, depășirea bugetului, întârzierile, eșecurile în
construcție, calitatea suboptimală din punct de vedere al flexibilității, satisfacția utilizatorului final
etc., dar și pentru a răspunde contextului politic și sectorial în schimbare rapidă, este de cea mai
mare importanță să se asigure o colaborare multidisciplinară pe tot parcursul ciclului de viață al
proiectului (proiectare, construcție și perioada de gestionare a instalațiilor) prin adăugarea unui
instrument de sprijin precum Building Information Model (BIM) . BIM este un instrument de suport
TIC din ce în ce mai utilizat în proiecte complexe de construcții și, mai ales, în instituțiile medicale
mari, deoarece oferă o soluție integrată la problemele menționate mai sus.

151
BIM crește eficiența proiectării și a construcției, permițând antreprenorului să ajusteze programarea
construcției, permite vizualizarea în timp real pentru toate părțile interesate, reduce costurile și
îmbunătățește calitatea proiectului. Eficientizează procesele de construcție, punând accent pe
măsurarea performanței și optimizarea acesteia, permite antreprenorului să genereze liste de
materiale și cantități, precum și să stabilească grafice de livrare a materialelor și logistică. Pe
măsură ce proiectarea și construcția progresează, BIM permite detectarea și soluționarea ciocnirilor
înainte ca acestea să devină probleme pe șantier, permițând echipei să analizeze alternative, să
identifice probleme și să rezolve probleme înainte ca acestea să apară în realitate. Acest lucru
minimizează reluarea construcției, reducând semnificativ riscul și economisind timp și bani.
Construcția unor structuri complexe de spitale și unități de asistență medicală necesită planificare și
coordonare expertă. Folosind BIM, managerii de proiect se asigură că toate echipele din disciplinele
structurale, arhitecturale și MEP rămân pe aceeași pagină. Pentru o clădire de spital, este important
să se ia în considerare cerințele spațiale și configurațiile echipamentelor, deoarece există mai multe
tipuri de cerințe de diagnostic, testare și tratament de luat în considerare. Modelele de informații ale
clădirii sunt încărcate cu vizualizare pentru amplasarea tuturor acestor echipamente, acest lucru la
rândul său beneficiază și în faza de management al facilității. Camerele sunt, de asemenea,
prototipate virtual, iar explicațiile 3D demonstrează cum vor fi realizate caracteristicile
arhitecturale, materialele și amenajările. De exemplu, acestea pot permite asistentelor să-și
imagineze liniile de vedere din secții sau permit tehnicienilor medicali să evalueze impactul
poziționării echipamentelor asupra designului general și funcționalității camerei. BIM poate fi, de
asemenea, utilizat în timpul fazei de funcționare a spitalului, permițând contractantului de
management al unității să gestioneze, să planifice și să urmărească întreținerea în curs a unității.

O listă scurtă de sarcini care urmează să fie îndeplinite de echipa comisiei/comitetul de conducere
include:
• Dezvoltarea și menținerea în colaborare cu supervizorul de șantier/Reprezentant al
Primariei Municipiului Lugoj, a unei analize unificate a căii critice pentru punerea în
funcțiune a proiectului;
• Stabilirea unei structure minime de subgrup pentru a gestiona aspectele majore ale punerii
în funcțiune a procesului, de ex. forță de muncă, pregătire, finanțare) și să se asigure că toate
secțiile pregătesc planuri de transfer în noul spital în conformitate cu calea critică;
• Elaborarea și producerea (folosind rezumatul de proiectare și planurile funcționale
detaliate) un set de politici operaționale întregului spital care să acopere toate sistemele,

152
 serviciile și procedurile comune care au fost încorporate în planificarea și proiectarea
Spitalului;
• Prin șefii de departament elaborează și produc (folosind brief-ul de proiectare și planurile
funcționale detaliate) un set de politici operaționale departamentale detaliate în concordanță
cu brief-ul de planificare și proiectare și cu politicile operaționale ale întregului spital;
• Pregătesc o unitate detaliată a forței de muncă pentru noul Spital, care se va aplica de la
data operațională. Folosind unitatea de forță de muncă, identifică schimbările majore în
numărul și categoriile de personal necesare
• Realizarea unui plan detaliat de forță de muncă care să arate cum se va realiza noul sediu
în pregătirea pentru deschiderea noii dezvoltări (cifra de afaceri naturală și reclasificarea
posturilor vacante, recalificarea personalului existent, recrutare externă, creșterea posturilor
de formare prin ucenicie, posturi noi de stagiar, transferuri de personal existent etc.)
• Folosirea planului de forță de muncă produce și implementează o analiză cuprinzătoare a
nevoilor de formare și un plan de instruire și dezvoltare care acoperă familiarizarea
personalului profesional și managerial cu noile metode de organizare și noile tehnologii,
programe de recalificare și perfecţionare a personalului existent, creșterea ofertei de
competențe profesionale, asistență tehniciană pentru o nouă gamă de tehnologii, tehnicieni
IT și de comunicare pentru a sprijini noile sisteme digitale de gestionare a pacienților și
sisteme asociate, consultări cu furnizorii locali de educație pentru a crește oferta de anumite
aptitudini și capacități, pregătire de inițiere pentru tot personalul etc.);

7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare

Implementarea unui contract de management al facilitatilor pe 10 – 15 ani

Potențialii investitori/donatori într-un astfel de element major de infrastructură locală vor avea
nevoie de asigurări cu privire la întreținerea continuă a clădirilor, a instalațiilor și a serviciilor de
inginerie după predarea și expirarea garanției de întreținere și a perioadelor de garanție, pentru a se
asigura că investiția rămâne în stare bună și că construcția își păstrează valoarea.
Se recomandă insistent ca licitația pentru contractul de construcție să includă și furnizarea de
servicii de management al facilității în viitorul previzibil, pentru a păstra materialele și serviciile de
inginerie într-o stare impecabilă după predare.
BIM va fi, de asemenea, utilizat în timpul fazei de funcționare a spitalului, permițând
contractantului de management al unității să gestioneze, să planifice și să urmărească întreținerea în
curs a unității.
153
Serviciul de sănătate și informarea spitalelor, IT și strategie de comunicare a Spitalului Municipal
Dr. Teodor Andrei, Lugoj va fi un pionier in domeniul noilor tehnologii IT si comunicatii. Acesta
va cuprinde un sistem digital cuprinzător de informații de management al spitalelor (IS), care
include o fișă electronică de sănătate.
Va fi instalat un Sistem de management al clădirii (BMS), care controlează și monitorizează
echipamentele mecanice și electrice ale clădirii, cum ar fi ventilația, iluminatul, sistemele de
alimentare, sistemele de incendiu și sistemele de securitate. Sistemele de sprijin, cum ar fi raze X
(PACS) și patologie și farmacie, se vor baza, de asemenea, pe platforme digitale cu legătură cu
principala fișă electronică de sănătate. Multe sisteme de comunicare și logistică vor fi, de asemenea,
bazate pe tehnologie.
Este vital atunci când se realizează o astfel de investiție majoră, ca aceasta să fie achiziționată în
cadrul unei strategii naționale, astfel încât toate părțile sistemelor de sănătate și spitale să poată
comunica între ele și ca sistemele modulare individuale care fac parte din HIS integrat pot
comunica si funcționa compatibil. Înainte de achiziționarea sistemului de informații spitalicesc
propus, trebuie să existe o strategie cuprinzătoare de informare, informatică și comunicare a
Sistemului Național de Sănătate, care să specifice în mod explicit standardele și protocoalele
naționale manageriale, tehnice și tehnologice pentru toate achizițiile viitoare ale IS.

7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

Principalele aranjamente instituționale

Faza de punere în funcțiune a proiectului ar trebui utilizată pentru a pregăti și implementa o serie de
activități critice legate de procesul de tranziție, în vederea punerii în funcțiune a spitalului în noua
sa formă cât mai curând posibil după finalizarea fazei de construcție.
Termenul „punerea în funcțiune” este utilizat în contextul întreprinderii tuturor activităților de
planificare și management care vor permite ca dezvoltarea spitalului să fie pusă în funcțiune cât mai
curând posibil după ce clădirile sunt predate de către antreprenor.
Procesul ar trebui să fie gestionat de o echipă la nivel înalt, care să cuprindă reprezentanți înalți ai
managementului Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei (implicat în transferul de servicii),
completați de alți părți interesate cheie, cum ar fi:
• Un reprezentant al Primariei Municipiului Lugoj pentru monitorizarea progresului;
• Un reprezentant al echipei de supraveghere a construcției pentru a furniza informații despre
calendarul și progresul construcției;

154
 • Un reprezentant al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
• Un reprezentant al Institutului Judetean de Sănătate Publică.
Echipa ar trebui să fie de dimensiuni relativ mici, dar să lucreze prin subgrupuri pentru aspectele
cheie majore de lucru și ar trebui să aibă competențe de a coopta alți indivizi seniori. Cel puțin o
persoană administrativă superioară ar trebui desemnată ca administrator cu normă întreagă al
echipei de punere în funcțiune, împreună cu sprijinul de secretariat. Programul de activități pentru
echipa de punere în funcțiune a noului spital va fi considerabil, încorporând multe abordări și
caracteristici noi care nu sunt obișnuite în prezent și care necesită abilități și capacități de
organizare, management și financiare îmbunătățite și moderne ale spitalului. Înființarea echipei de
punere în funcțiune ar trebui să preceadă începerea pe șantier a fazei de construcție a noii
dezvoltări, adică se sugerează să aibă loc în primul an.
Punerea în funcțiune a unui nou spital va fi un proces complex care ar trebui gestionat printr-o
abordare formală de management de proiect, folosind o metodologie de cale critică (membrii
echipei de punere în funcțiune și șefii de departamente cheie vor avea nevoie de formare inițială în
abilitățile de management de proiect, instrumente și proceduri la începutul procesului). Importanța
unui proces multidisciplinar de punere în funcțiune care se desfășoară în paralel cu faza de
construcție nu poate fi exagerată, obiectivul general fiind acela de a planifica și gestiona o tranziție
lină și sigură în cel mai devreme stadiu posibil după predarea clădirilor de către antreprenor.
În faza de operare, managementul va fi transferat din actualul Spital Municipal Dr. Teodor Andrei,
Lugoj.

8. Concluzii şi recomandări

Ca răspuns la situația și nevoile actuale din teritoriu (fragmentarea ridicată și neconformitatea

infrastructurii spitalicești), precum și la actualul context pandemic și la viitoarele situații
excepționale de epidemii și pandemii, este necesară îmbunătățirea infrastructurii spitalului
municipal a orașului Lugoj, prin relocarea acestor specialități din cadrul Spitalului Municipal Dr.
Teodor Andrei, Lugoj, împreună cu funcțiunile conexe necesare, într-o unitate medicală modernă,
care să răspundă standardelor și cerințelor actuale de calitate.

Construirea noului spital municipal în cadrul Spitalului Municipal Dr. Teodor Andrei, Lugoj se
încadrează în direcțiile reglementate prin Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 (aprobată prin
HG 1.028/2014), care are printre obiectivele generale și reducerea morbidității și mortalității, a
impactului lor la nivel de individ și societate și dezvoltarea infrastructurii la nivel național, regional
și local, în vederea reducerii inechității accesului la serviciile de sănătate.

155
Este o inovație majoră în strategia de servicii spitalicești a țării. Modelul propus în acest Studiu de
Fezabilitate se bazează pe o versiune generică a unui spital modern european progresiv, care
încorporează cele mai bune standarde europene, caracteristici organizaționale și tehnologii.
Acesta va funcționa în cadrul rețelei de spitale și va implica nu numai schimbări tehnice,
organizaționale, manageriale, ci și o schimbare fundamentală a culturii în modul în care serviciile
spitalicești sunt furnizate populației.

Sef proiect,

arh Redin Abduraman

ANEXE:

MEMORII PE SPECIALITĂȚI:

.Memoriu de arhitectura

.Memoriu de structura

.Memoriu de instalatii (sanitare, electrice si termoventilatii)

.Memoriu instalatii gaze medicale

DEVIZ GENERAL

156