Memoriu Rezervor Slanic Draft

PAGINA DE SEMNATURI
Contract nr. 37/ 2019
Director de proiectare Ing. ______________________
Sef proiect Ing. Razvan Ianasi ______________________
Proiectanti de specialitate Arh. Sandra Radu ______________________
Arh. Robert Dan ______________________
Ing. ______________________
Ing. ..................................................
Alimentare cu apa suplimentara la partia de schi Nemira din Slanic Moldova
Cuprins
Capitolul 1. Informatii generale privind obiectivul de investitii................................................................................................................ 4
1.1. Denumirea obiectivului de investitii:............................................................................................................................................ 4
1.2. Ordonator principal de credite/investitor:.................................................................................................................................... 4
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar):...................................................................................................................................... 4
1.4. Beneficiarul investitiei:................................................................................................................................................................ 4
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate:.......................................................................................................................................... 4
Capitolul 2. Situatia existenta si necesitatea realizarii obiectivului/proiectului de investitii.....................................................................5
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborat in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii obiectivului de investitii si scenariile/optiunile tehnico-economice identificate si propuse spre analiza......5
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale si financiare............................5
2.3. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor................................................................................................................ 5
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung privind evolutia cererii, in scopul justificarii
necesitatii obiectivului de investitii..................................................................................................................................................... 5
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice............................................................................................. 5
Capitolul 3. Identificarea, propunerea si prezentarea a minimum doua scenarii/optiuni tehnico-economice pentru realizarea
obiectivului de investitii........................................................................................................................................................................... 6
3.1. Particularitati ale amplasamentului:............................................................................................................................................ 6
3.1.1. Descrierea amplasamentului............................................................................................................................................... 6
3.1.2. Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;........................................................................6
3.1.3. Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes naturale sau construite;..................................6
3.1.4. Surse de poluare existente in zona;.................................................................................................................................... 6
3.1.5. Date climatice si particularitati de relief;.............................................................................................................................. 6
3.1.6. Existenta unor:.................................................................................................................................................................... 7
3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor in
vigoare, cuprinzand:...................................................................................................................................................................... 7
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si tehnologic:.........................................................10
3.2.1. Clasa de importanta.............................................................................................................................................................. 10
3.2.2. Clasa si categoria de importanta pentru lucrarile hidrotehnice............................................................................................. 10
3.3. Costurile estimative ale investitiei:............................................................................................................................................ 10
3.4. Studii de specialitate, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor, dupa caz:...............................................10
3.5. Grafice orientative de realizare a investitiei.............................................................................................................................. 11
Capitolul 4. Analiza fiecarui/fiecarei scenariu/optiuni tehnico- economic(e) propus(e).........................................................................12
4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea scenariului de referinta..............12
4.2. Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari climatice, ce pot afecta investitia
......................................................................................................................................................................................................... 12
4.3. Situatia utilitatilor si analiza de consum:................................................................................................................................... 12
4.4. Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii:.................................................................................................................... 12
4.4.1. Impactul social si cultural, egalitatea de sanse;................................................................................................................. 12
4.4.2. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare, in faza de operare;....................12
Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 1

4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor protejate, dupa caz;..................12
4.4.4. Impactul obiectivului de investitie raportat la contextul natural si antropic in care acesta se integreaza, dupa caz...........13
4.5. Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de investitii........................................................13
4.6. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actualizata neta, rata
interna de rentabilitate; sustenabilitatea financiara.......................................................................................................................... 13
4.7. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actualizata neta, rata interna de
rentabilitate si raportul cost-beneficiu sau, dupa caz, analiza cost-eficacitate.................................................................................14
4.7.1. Metodologie.......................................................................................................................................................................... 14
4.8. Analiza de senzitivitate............................................................................................................................................................. 14
4.9. Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor................................................................................................... 15
Capitolul 5. Scenariul/Optiunea tehnico-economic(a) optim(a), recomandat(a)...................................................................................17
5.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilitatii si riscurilor......17
5.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e)......................................................................................17
5.3. Descrierea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e) privind:............................................................................................... 17
5.3.1. Obtinerea si amenajarea terenului;.................................................................................................................................... 17
5.3.2. Asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului;.................................................................................................... 17
5.3.3. Solutia tehnica, cuprinzand descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional-arhitectural si
economic, a principalelor lucrari pentru investitia de baza, corelata cu nivelul calitativ, tehnic si de performanta ce rezulta din
indicatorii tehnico-economici propusi;.......................................................................................................................................... 18
5.3.4. Probe tehnologice si teste................................................................................................................................................. 18
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii:..................................................................................18
5.4.1. Indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectului de investitii, exprimata in lei, cu TVA si, respectiv, fara TVA, din
care constructii-montaj (C+M), in conformitate cu devizul general;............................................................................................. 18
5.4.2. Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanta - elemente fizice/capacitati fizice care sa indice atingerea tintei
obiectivului de investitii - si, dupa caz, calitativi, in conformitate cu standardele, normativele si reglementarile tehnice in vigoare;
.................................................................................................................................................................................................... 19
5.4.3. Indicatori financiari, socio economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in functie de specificul si tinta fiecarui
obiectiv de investitii;.................................................................................................................................................................... 19
5.4.4. Durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni..........................................................................19
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunii preconizate din punctul de vedere
al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice.............19
5.6. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei financiare si economice: fonduri proprii, credite
bancare, alocatii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
nerambursabile, alte surse legal constituite..................................................................................................................................... 19
Capitolul 6. Urbanism, acorduri si avize conforme............................................................................................................................... 20
6.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire.............................................................................20
6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de lege.................................................................20
6.3. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de diminuare a impactului, masuri de
compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu in documentatia tehnico-economica.............................20
Capitolul 7. Implementarea investitiei................................................................................................................................................... 21
7.1. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea investitiei..............................................................................21
7.2. Strategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a obiectivului de investitii (in luni calendaristice), durata de
executie, graficul de implementare a investitiei, esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare....................................................21
7.3. Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare..................................................................21
7.4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale.................................................................................21
Capitolul 8. Concluzii si recomandari................................................................................................................................................... 22

Lucrari Hidrotehnice.................................................................................................................................................................... 22
Lucrari Constructii Civile.............................................................................................................................................................. 22

Capitolul 1. Informatii generale privind obiectivul de investitii
1.1. Denumirea obiectivului de investitii:

„Alimentare cu apa suplimentara la partia de schi Nemira, Slanic Moldova”
1.2. Ordonator principal de credite/investitor:

SERVICIUL PUBLIC JUDETEAN PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI SI COORDONAREA ACTIVITATII SALVAMONT BACAU
Adresa sediului Bacau, Calea Doctor Alexandru Safran, nr.1
Tel. +40234/708.628,
Fax: +40234/708.628
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar):

Nu este cazul
1.4. Beneficiarul investitiei:

SERVICIUL PUBLIC JUDETEAN PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI SI COORDONAREA ACTIVITATII SALVAMONT BACAU
Adresa sediului Bacau, Calea Doctor Alexandru Safran, nr.1
Tel. +40234/708.628,
Fax: +40234/708.628
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate:

Proiectant general – Super Arhitectue S.R.L.
Adresa sediului principal Strada Stupinei, nr.2, Balotesti, jud. Ilfov,
Tel: +4 0720440455
E-mail: office@super.archi
Proiectant de specialitate – S.C. Hidrotehnica Design Expert S.R.L.

Adresa sediului principal Strada Silozului, nr.19 , Sector 2, Bucuresti,

Capitolul 2. Situatia existenta si necesitatea realizarii obiectivului/proiectului de investitii
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborat in prealabil) privind situatia actuala,
necesitatea si oportunitatea promovarii obiectivului de investitii si scenariile/optiunile tehnico-economice identificate
si propuse spre analiza
Nu a fost intocmit un studiu de prefezabilitate.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale si financiare
2.3. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor
2.4. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung privind evolutia cererii, in scopul
justificarii necesitatii obiectivului de investitii
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Capitolul 3. Identificarea, propunerea si prezentarea a minimum doua scenarii/optiuni tehnico-economice

pentru realizarea obiectivului de investitii
Alegerea soluţiei tehnice şi dimensionarea lucrărilor au ţinut cont de:
- vizitarea amplasamentului;
- configuraţia în plan a terenului;
- cerinţele formulate de beneficiarul lucrării ;
- accesele la lucrare;
- configuraţia în plan a terenului;
- nivelele corespunzătoare debitelor maxime cu asigurarea de 5% şi 1%;
- calitatea terenului de fundare din amplasamentul barajului.
Solutiile propuse in cadrul proiectului sunt urmatoarele:
 Baraj de anrocamente cu etansare pe paramentul amonte;
 Corpul de anrocamente al barajului;
 Sistem de etansare al barajului si chiuvetei;
 Sistem de drenaj;
 Golire de fund si alimentare cu apa a rezervorului;
 Descarcatori de suprafata – preaplin;
 Captarea apei.
 .......................................
3.1. Particularitati ale amplasamentului:

3.1.1. Descrierea amplasamentului
Lucrarile propuse sunt amplasate in orasul Slanic Moldova, pe partia de schi Nemira, pe partea dreapta in sensul de coborare pe
schiuri.
3.1.2. Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile;
Accesul la partie se face din DN12B Targu Ocna-Slanic Moldova la intersectia cu strada Nicolae Balcescu; prin spatele Complexului
Cerdac se ajunge direct la statia inferioara a telescaunului.
3.1.3. Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes naturale sau construite;
Lucrarile propuse in cadrul acestui obiectiv respecta traiectoria partiei Nemira (traiectorie cu orientare spre nord).
3.1.4. Surse de poluare existente in zona;
Continutul studiului nu evidentiaza aspecte de mediu la aceasta etapa.
3.1.5. Date climatice si particularitati de relief;
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Zona Statiunii Slanic-Moldova se inscrie intr-un climat montan, cu iernii lungi si aspre, cu precipitatii bogate sub forma de zapada si
ploaie (peste 1000 mm), cu o lunga perioada de acoperire a solului cu zapada ( peste 100 de zile). Climatul local este caracterizat
prin temperaturi medii anuale de +6°C (media lunii ianuarie -5°C iar a lunii iulie +16°C), cu abateri mari de la medie in ultimii ani.
Zapezile sunt abundente si localnicii au semnalat uneori topiri bruste care au generat eroziuni in depozitele de panta slab
consolidate (sol cu bolovani). De obicei ninge devreme, uneori din octombrie si zapada se topeste in aprilie.
Zile cu temperaturi peste 20° C aproximativ 90 pe an. Zile cu inghet aproximativ 120 pe an.
Maximul pluviometric este situat in intervalul mai - august si minimul pluviometric in intervalul decembrie -martie.
Umiditatea relativa este (%):

 ianuarie >88;

 aprilie<64
 iulie - 56-64
 Indicele de umiditate Im : peste 20.
 Tipul climateric : III.
 Regimul hidrologic 2b, partia fiind la nivelul terenului
 Adancimea maxima de lnghet in zona este de 1,00 m.de la ctn.
Relieful
Zona studiata este situata in Carpatii Orientali si face parte din Culmea Cerbu a Muntelui Nemira. Traseul pirtiei si teleskiului
incepe de pe conul de dejectie al unei vai torentiale si urea spre virf.
Perimetrul drumului este amplasat pe malul drept al vaii paraului Slanic, la intrarea in statiune, langa Cimitirul Soldatilor cazuti in
1916.
Terenul este aproximativ orizontal pe terasa Slanicului, apoi urca abrupt pe conul de dejectie torential. Cursul de apa care
dreneaza zona este paraul Slanic.
3.1.6. Existenta unor:

- retele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/protejare, in masura in care pot fi identificate;
Nu este cazul
- posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata;
existenta conditionarilor specifice in cazul existentei unor zone protejate sau de protectie;
Nu este cazul
- terenuri care apartin unor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
Nu este cazul
3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor
in vigoare, cuprinzand:
(i) date privind zonarea seismica;

Conform zonarii teritoriului Romaniei în termeni de perioadă de control (colt), Tc a timpului de raspuns, perimetrul cercetat are
coeficientul Tc = 0.70 s, iar conform zonarii teritoriului României în termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure având intervalul de recurenţă IMR = 225 ani (20% probabilitate de depasire in 50 ani), perimetrul
cercetat are valoarea ag = 0.30 g. Incadrarea seismică este în conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi
de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100 – 1/2013.

Coeficientului de seismicitate Ks (valori de varf a acceleratiei terenului ag) corespunzindu-i o valoare de ag= 0,30 g.
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea conventionala si nivelul maxim al apelor
freatice;
Terenul de fundare este:

 pentru partie si stalpii telescaunului: blocuri si stanci

Pentru presiunea conventionala de baza se va folosi valoarea:
- Pconv =1000 kPa
 Pentru anexe si Cap statie inferioara: blocuri si grohotis cu matrice argiloasa. Limita inferioara a acestui strat
(suprafata stancii) este imposibil de stabilit exact datorita numarului mare de blocuri (fragmente de roci dure cu
diametrul peste 0,40m) care sunt foarte greu de traversat. Estimam totusi ca stinca apare la adancimea de 2,00m de la
cota terenului natural pe latura dinspre munte a anexei. Pentru Cap statie inferioara stanca apare la peste 3,00m
adancime. Aceste valori au fost estimate in urma executarii mai multor penetrari dinamice.
Pentru presiunea conventionala de baza se va folosi valoarea:

- Pconv =300 kPa
Hidrogeologia
Terenul nu prezinta pericol de inundare valea Slanicului fiind amenajata hidrotehnic si la o diferenta de nivel mare. Nivelul apei
subterane este situat la o adancime variabila, determinata de prezenta argilelor.
In zona unde drumul urca spre statia de plecare sunt scurgeri de apa la suprafata mai ales la ploi diluviale datorita caracterului
argilos al terenului, dar nu exista un acvifer subteran.
(iii) date geologice generale;

Statiunea Slanic Moldova este situata in zona flisului Paleogen, intens tectonizat. In zona predomina o serie continua Eocen -
Oligocen care incepe cu Lutetian prin flish grezos, peste care urmeaza Priabonian cu flish sistos, apoi o serie continua Lattorfian-
Chattian cu fish bituminos cu gresii de Kliwa si se incheie cu Aquitanian in continuitate cu Helvetian format din argile istoase, brecii,
sare, gipsuri si marne cuprinde formatiuni epicontinentale argiloase de origine lacustra, reprezentate de argile cenusii cu intercalatii
maronii (vizibile pe traseul partiei de ski) peste care stau formatiuni de flis grezos argilo-bituminos Oligocen care afloreaza in mai
multe locuri. Gresiile oligocene sunt dispuse in strate groase pana la 3m separate de argile bituminoase dure cu aspect sistuos.Pe o
suprafata redusa apare flish calcaros Senonian.
Pe versanti exista acumulari deluviale si coluviale recente de argile alterate cu fragmente de argile sistuoase si gresii Aceste
acumulari deluviale au grosimi decimetrice pe pantele foarte inclinate iar pe pantele cu inclinare mai mica ajung sa depaeasca
uneori 3 m. La baza versantului este un grohotis formant din fragmente colturoase de roci ( gresii, calcare, argile sistuoase), prinse
intr-o masa de argila de panta galben-cenusie. Argila consolideazagrohotisul si il stabilizeaza permitand formarea unor taluzuri
verticale.
La suprafata este un strat superficial de sol vegetal amestecat cu fragmente de gresie de diverse dimensiuni.
(IV) date geotehnice obtinute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fise complexe cu rezultatele determinarilor
de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari, harti de
zonare geotehnica, arhive accesibile, dupa caz;
Aceste date se regasesc in volumul Studiu Geotehnic.
(v) incadrarea in zone de risc (cutremur, alunecari de teren, inundatii) in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare;
Din punct de vedere al potentialului de producere a inundatiilor, orasul Slanic Moldova prezinta risc moderat de inundatii.
Din punct de vedere al potentialului de producere a alunecarilor de teren, zona studiata nu prezinta risc.
Din punct de vedere al cutremurelor municipiul Calarasi are ca intensitate seismica exprimata in grade MSK - 71.
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite in baza studiilor existente, a documentarilor
Conform studiului hidrologic realizat pe cursul paraului Slanic in sectiunea de calcul al lucrarilor de captare a apei tehnologice au
rezultat urmatoarele debite:
 Q (1%)= 104 m³/s;

 Q(5%)=58.76 m³/s

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si tehnologic:

Lucrarile propuse in cadrul proiectului sunt urmatoarele:
 Varianta 1 –In care se propune realizarea unui Baraj de anrocamente etansat cu geomembrana pe paramentul
amonte;
Sistemul de etansare a barajului si cuvetei rezervorului cu geomembrana
Principalele caracteristici ale folosirii geomembranei:
Sunt caracterizate ca materiale usoare, care se manevreaza usor la locul de punere in opera, au o grosime mica, de 2.0-
3.0mm, in functie de producatori si de caracteristicile materialului ale.
-coeficient de permeabilitate de ordinal 10-10-10-12 cm/s.
-geomembranele din polietilena de inalta densitate sau joasa densitate au aratat o rezistenta la agresiunea mediului pe
baraje localizate la altitudini mari cu expunere mare la raze UV, temperature joase si impringerea ghetii.
-rezistenta in timp de cca. 100 ani pentru zonele expuse si cca 200 ani pentru zonele aflate sub apa (durate determinate
prin extrapolarea rezultatelor obtinute pana in prezent).
-rezistenta la mediul alcalin al geomembranei si la cresterea organica si bacteriana.
-geocompozitul este rezistent la socuri mecanice mari, poansonare, rupere, sfasiere, etc., in timpul manevrarii, instalatii si
exploatarii.
-sunt flexibile si elastice: cu o alungirea la rupere ce depaseste 230% (de-a lungul celor trei axe de deformare), o
geomembrane PVC poate sa se adapteze la miscari diferentiale mari, sa se alungeasca peste fisurile si rosturile largite, fisurile noi
formate, poate rezista deformarilor induse de vant, valuri, diferente de temperatura, ciclurilor de udare si urcare.
-durata mica de montare pe santier, mare parte din operatiuni fiind executate la furnizor, pe stand in conditii de fabrica;
-lipirea, sudarea fasiilor, se poate face pe loc, la latimea si lungimea stabilita prin proiect, pe santier fiind necesare numari
sudurile finale la latimea de cca. 6-10 m, evitandu-se sudurile orizontale pe taluzuri.
-posibilitate de a executa lucrari de reparatii, foarte simplu si foarte prompt, pe suprafete mai mici sau mai mari, la
suprafata si subacvatic.
Bariera construita cu geomembrana sintentica este continua si fara rosturi. Aceasta este furnizata in forma unor foi flexibile
si imbinarea unor foi adiacente se face prin sudura la caldura in mod etans. Toate sudurile sunt verificate pentru impermeabilitate
conform metodelor standard.
Instalarea lor nu implica echipament greu de transportat si asezat si poate fi realizata in perioada scurte de timp.
Se pot adapta practic la orice program de constructie a corpului barajului. Instalarea se poate face in faze simultane, astfel
durata de executie se poate scurta.
Principii generale de etansare

Stratul de baza, formand tranzitia dintre materialul din corpul barajului si sistemul de impermeabilizare este format dintr-un
strat de minim 35 cm material granular fin;
-Masca impermeabila, ce cuprinde:
 Stratul de sprijin , se comporta ca un filtru si dreneaza infiltratiile, si/sau preia solicitarile materialului din presiune
hidrostatica. Acest strat este in general un geotextil asociat geomembranei impermeabile asezat pe un strat drenant fin de minim 35
cm;
-Geotextilul este un strat multifunctional:
 Creste rezistenta de strapungere;
 Creste stabilitatea la alunecare, faciliteaza pozitionarea geocompozitului si minimalizeaza potentialul intinderii, datorita
unghiului mare de frecare al stratului de baza;

 Asigura drenaj pe partea din spate a geomembranei, reducand astfel riscul de inaltare;
 Elimina potentialul pentru ridare datorita variatiilor de temperatura.

-Geomembrana propriu-zisa pentru impermeabilizare;
 din polietilena de inalta densitatea este asezata pe paramentul amonte si este drenata. Drenajul de sub
geomembrana se caracterizeaza, prin interceptarea infiltratiilor de apa si evita prezenta apei necontrolate in
interiorul barajului. Geomembranei trebuie sa i se asigure flexibilitatea pentru a prelua deformatiile si forma proprie
a rezervorului.
-Geotextil - pentru protectia pe fata amonte a geomembranei (pe taluzurile interioare inclinate).
-Geogrila - doar pe taluzul amonte , pentru prinderea protectiei superioare si distributia uniforma a presiunii stratului final.
-Geocelule umplute manual cu anrocamente pe taluz pentru lestarea si fixarea mastii impermeabile.Geocelulele se vor fixa
mecanic de geogrila.
In partea superioara a taluzului materialele geocompozite (geotextil strat sprijin, geomembrana, geotextul protectie, geogrila)
se vor fixa in taluz intr-un sant de ancorare.
 Varianta 2 – in care se propune realizarea unui Baraj de anrocamente etansat cu bentonita pe paramentul
amonte;
Lucrari comune varianta 1 si varianta 2 dupa cum urmeaza:
Lacul de acumulare apa potabila si tehnologica
Amenajarea rezervorului(lacului) de acumulare are urmatoarele caracteristici:
 Inaltime amonte a barajului: 9.00m;
 Inaltimea medie in ax a barajului: 9.50m;
 Lungimea la coronament: 268 m;
 Latime coronament: 4.00 m;
 Suprafata amenajarii (cu tot cu ampriza barajului):1 ha;
 Suprafata rezervorului la NNR 0,43 ha.
 Volume caracteristice:
 Volum mort: 500 mc;
 Volum util (corespuzator NNR): 21864 mc;
Se limiteaza inaltimea coronamentului la Cota coronament = 711.00mdM tinand cont ca producerea si formarea viiturii in
sectiunea bararii este exclusiv din precipitatii mixte,ploi/zapada siruite pe versant cu un bazin de receptie cu o suprafata neglijabila,
iar apele din precipitatii pot fi interceptate prin rigole si dirijate in afara amprizei barajului, fara posibilitatea de compunere a viiturilor
ca aport din alte sub bazine.
Tinand cont de clasa si categoria de importanta proiectata a acumularii (clasa IV, categoria C) s-a marit volumul de atenuare
a acumularii (in special pentru evenimente survenite in exploatare cum ar functionarea fara intrerupere a alimentarii, prin priza
aductiunii si alimentarea cu apa continuu peste cota NNR) prin prevederea volumului tampon intre Cota coronament=711.00mdM si
CotaNNR=710.25mdM.
Descrierea lucrarilor:
A. Barajul din anrocamente cu etansare pe paramentul amonte
Principalele caracteristici ale barajului sunt urmatoarele:
-Nivel excavatie in rezervor : 645.00;

-Nivel minim de exploatare: 647.00;
-Nivelul crestei deversorului : 710.25;
-Nivelul coronamentului: 711.00;
-Nivelul normal de retentie NNR : 710.25;
-Latimea la coronament: 4.00m;
-Panta taluzului amonte: 1:2;
-Panta taluzului aval: 1:2.5;
-Barajul se executa partial in rambleu si partial in debleu, in functie de zona pe care se executa.
Fundarea constructiilor
Fundarea se executa pe roca de baza , dupa indepartarea deluviului de panta si aluviunilor, precum si a zonelor de roca
foarte alertata , pe adancime de 1.00÷2.50m. Se executa banchete de cca. 6.00 m latime si 0.60÷0.80m diferenta de nivel intre
doua banchete successive. Panta de 10% a acestor banchete va asigura evacuarea apelor pluviale si va contribui la stabilitatea
corpului barajului.
Înainte de începerea umpluturilor, laboratorul de şantier va preleva probe din terenul de fundare pentru determinarea
granulometriei şi a greutăţii volumice în stare uscată (minim o probă prelevată pe fiecare profil transversal de execuţie). În cazul în
care geologul solicită prelevarea de probe suplimentare, recepţia terenului de fundare este valabilă numai după interpretarea
rezultatelor acestor probe.
Corpul de anrocamente al barajului
Corpul barajului este alcatuit din anrocamente cu granulometrie continua si din materiale locale, procurate din excavatiile din
cuveta rezervorului.
In conformitate cu solicitarile specifice si conditiile impuse in exploatare a diferitelor parti ale barajului, dar si de posibilitatile
de haldare a materialului excavat , aceasta a fost impartit in 3 zone distincte cu anrocamente si material locale de caracteristici
granulometrice si compactare diferite:
-Zona A- situate pe paramentul amonte sub forma unui strat de 3,00 m grosime pe orizontala, constituie suportul
impermeabilizarii si preia solicitarile date de presiunea apei in timpul exploatarii barajului. Fiind alcatuita din anrocamente in
domeniul 10÷150mm poate asigura o deformatie continua, fara discontinuitati. Din considerente constructive Zona A se continua
pana la coronamentul barajului.
Din punct de vedere al executiei , umplutura din zona A se va depune in straturi de 0,30 m grosime si va fi compactata prin
treceri cu rulou vibrator.
-Zona B- constituie prismul de rezistenta al barajului (cu latimea la partea superioara de 4,00 m , panta 1:2, amonte si 1:2,50
aval), prin care se transmit la fundatie eforturile rezultate din presiunea apei. Materialele locale din zona B sunt dispuse in straturi de
0,50 m grosime si compactate prin treceri successive cu rulou vibrator.
-Zona C- situata pe paramentul aval, la piciorul aval al barajului sub forma unui strat prism, constituie cu prism aval
permeabil, menit sa asigure coborarea curbei de depresie din corpul barajului in timpul exploatarii barajului si in situatia
perforarii/cedarii sistemului de etansare. Fiind alcatuita din anrocamente in domesniul 40÷250 mm poate asigura o deformatie
continua , fara discontinuitati.
Pentru conlucrare baraj- fundatie ampriza barajului se realizeaza in trepte de inratire cu latimea minima de 6,00 m astfel incat
sa se permita accesul utilajelor de transport si vibro-compactare. De asemenea fiecare treapta de infratire se va executa cu o panta
de 10% spre amonte asfel inca sa se permita drenarea apei din precipitatii.
Anrocamentele si materialele locale necesare umpluturii in corpul barajului se procura din cuveta viitorului rezervor in sistem
de cariera deschisa, materialele fiind concasate pentru obtinerea caracteristcilor de materiale solicitate.
. Adancimea de fundare variaza intre 1.0-5.0 m si este conditionata de pozitia treptelor de infratire in raport cu cota terenului.
Barajul constituie parte in rambleu parte in debleu. Astfel parte a cuvetei se executa in sapatura, materialele locale
constituind umplutura necesara executarii barajului.

Forma generala a barajului (ovoidala) asigura stabilitate ridicata.

La baza taluzului aval al digului exista un canal colector al apelor de infiltratie si pluvial, cu o lungime totala de L = 268 m si o
sectiune trapezoidala cu latimea la baza l = 0,40 m si panta taluzelor 1:2.
Golirea de fund si aliementarea cu apa a rezervorului
Este constructia care evacueaza debite curente impuse de cerintele de exploatare si primenire, si care goleste complet
rezervorul in caz de forta majora sau necesitate.
Golirea si alimentarea se amplaseaza pe laturi opuse si vor consta in tevi din polietilena de inalta densitate, flexibile de
diametrul DN200mm. Legatura cu sistemul de etansare al cuvetei rezervorului se va asigura in amonte prin termosudarea tuburilor
din polietilena cu geomembrana. Conductele de alimentare ,respectiv de golire vor avea prevazute in amonte, respectiv in aval,
camine de vane.
Descarcatorul de suprafata(preaplin)
Debitele provenite din cazuri accidentale cand aductiunea alimenteaza continuu peste cota NNR, se evacueaza cu ajutorul
descarcatorului de suprafata cu rol de preaplin.
De asemenea in cazuri de regim accidental ce presupune functionarea fara intrerupere a captarii ( din motive de natura
tehnica sau cauze umane) si prelevarea unor devite peste nivelul normal de retentie prin aductiunea cu care rezervorul este
alimentat in mod curent, apa este evacuata prin descarcatorul de suprafata (preaplin).
Deversorul propriu-zis este o constructie formata din:
 tub PVC ø 280 mm ce asigura evacuarea debitelor din supraalimentare si eventuale ape meteorice;
 Canal deversor – L = 22,00 m, h= 0,5 m, latime la baza b=0,4 m;

Datorita pantei accentuate a terenului dar si a tranzitarii unor eventuale debite (evacuate) mici (<0.5mc/s, tabel.... ) in continuarea
canalului deversor din pereu zidit (g = 0,2 m) se prevad lucrari de protectie a albiei cu pereu uscat din piatra bruta G=50÷150 kg/buc. (g
= 0.5 m) pe o lungime L = 20 m .
Controlul nivelului
Se va efectua cu ajutorul senzorilor de nivel ce vor fi montati si integrati in automatizarea instalatiei de alimentare a tunurilor
de zapada.
…………………………………………………………………………
Sistemul de drenaj
Pentru un control mai bun al eventualelor infiltratii prin sistemul de etansare al cuvetei lacului sistemul de drenaj al lacului de
acumulare este impartit astfel:
Drenurile colectoare (tub riflat) Dn 50 mm prevazute pe fundul si taluzul versantului excavat al cuvetei lacului si sub masca
amonte a barajului descarca in tronsonul 1 al drenului colector central D.C.C. 1 (conducta PAFS Dn250mm) incorporat in plinta de
sub masca amonte a barajului.
Drenul colector central D.C.C.1 are o lungime de 20 m, o panta de 0,75 % (cu sensul spre zona centrala a barajului) si
descarca mai departe in drenul colector debusare aval (D.C.D.A.), iar drenul colector central D.C.C.2 are o lungime de 25 m, o panta
de 0,75 % (cu sensul spre zona centrala a barajului) si descarca mai departe in drenul colector debusare aval (D.C.D.A.).
Drenul colector debusare aval (D.C.D.A.) este perpendicular pe drenurile colectoare centrale (D.C.C. 1 si 2) orientate
transversal pe baraj, descarca in contracanalul aferent acumularii, pe o protectie din anrocamente tip pereu uscat din piatra bruta cu
grosimea de 20 cm.
Versanti si cuveta rezervorului
Amplasamentul ales de beneficiar pentru realizarea rezervorului de acumulare cu apa prezinta avantajul folosirii reliefului
natural, astfel se reduc cantitatile de umplutura/sapatura. Suprafata de amenajat nu prezinta accidentari. Amplasamentul este situat
aproximativ la cota 640mdM. Datorita amplasamentului si topologiei zonei , aportul de ape pluviale este nesemnificativ. Eventualele
siroiuri de pe cei doi versanti se vor prelua printr-o rigola amplasata la piciorul aval al barajului. Apele vor fi dirijate prin aceste rigole
spre cei doi versanti de scurgere.
La finalizarea executiei lucrarilor lacul de acumulare se va imprejmui cu un gard (conform detaliilor din plansa R-05), lungimea
acestuia fiind de 360 m.
Statia de pompare primara
……………………………………………………………..

3.2.1. Clasa de importanta

Regulamentul privind stabilirea clasei de importanţă din Buletinul Construcţiilor nr. 4: "Construcţie de importantă normală (C)"
3.2.2. Clasa si categoria de importanta pentru lucrarile hidrotehnice

În conformitate cu prevederile STAS 4273 / 83 (M - SR 6/83. 2/87), lucrările de apa menajera, propuse în cadrul schemei de
amenajare adoptată, se încadrează în clasa de importanţă economică IV şi în categoria „ 4 ".
3.3. Costurile estimative ale investitiei:

Prezenta documentatie pentru avizarea Studiului de Fezabilitate a fost intocmita in conformitate cu H.G. 907/2016, privind aprobarea
continutului – cadru al documentatiei tehnico- economice aferente investitiilor publice, precum si a Structurii si Metodologiei de
elaborare a Devizului General pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.
La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale în vigoare, precum
si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia U.E. Aceste materiale sunt în conformitate cu prevedrile
H.G. nr. 766 / 1997 si a Legii nr. 10 / 1995 privind obligativitatea utilizarii de materiale agrementate tehnic pentru
executia lucrarilor.
Evaluarile pe obiecte pentru lucrarile de constructii – montaj, pentru Cap.4 din Devizul General, au avut la baza:
 categorii de preturi si de lucrari ca urmare a implementarii altor lucrari de constructii asemanatoare;
Evaluarile pentru subcapitolul “Cheltuieli diverse si neprevazute” au fost stabilite la un procent de 10% din valoarea lucrarilor de
baza, conform cerintei Beneficiarului.
Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, s-au respectarea indicatorii financiari conform H.G. 363/2010, H.G. 284/2011 si
H.G. 1394/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investitii din fonduri publice in domeniul infrastructurii de
transport.
Conform solicitarii Beneficiarului, nivelurile maximale de cheltuieli, exprimate in procente, sunt repartizate astfel:
a) proiectare si inginerie: 3.0%;
b) consultanta: 1.0%;
c) asistenta tehnica: 1.50%;
d) organizare de santier: 2,50%;
% sunt exprimate din valoarea investitiei de baza.
e) cheltuieli indirecte: 10%;
f) profit: 5%.
Suma prevazuta pentru Asistenta Tehnica, cuprinde atat cheltuielile pentru asistenta tehnica din partea proiectantului cat si
cheltuielile pentru dirigentie de santier, defalcate astfel:
- cheltuielile pentru asistenta tehnica din partea proiectantului - 33 % din suma prevazuta pentru Asistenta Tehnica;
- cheltuielile pentru dirigentie de santier - 67 % din suma prevazuta pentru Asistenta Tehnica;
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitii, cu luarea in considerare a costurilor unor investitii
similare, ori a unor standarde de cost pentru investitii similare corelativ cu caracteristicile tehnice si parametrii
specifici obiectivului de investitii;
- costurile estimative de operare pe durata normata de viata/de amortizare a investitiei publice.
3.4. Studii de specialitate, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor, dupa caz:
- studiu topografic;
Studiul topografic consta din :plan de situatie, profile transversale.
Studiile s-au realizat in sistem de proiectie Stereo 70 si plan de referinta Marea Neagra 75.
- studiu geotehnic si/sau studii de analiza si de stabilitate a terenului;

Studiul geotehnic a fost intocmit conform continutului cadru al NP 074/2014. Acesta este prezentat in volumul „studiu geotehnic”.
- Hidrologia si hidrografia
Conform studiului hidrologic pe paraul Slanic in sectiunea de calcul a captarii de apa au rezultat urmatoarele debite:
 Q (1%)= 104 m³/s;

 Q(5%)=58.76 m³/s

Reteaua hidrografica in Slanic Moldova este reprezentata de Pârâul Slãnic, care îşi adunã apele din 12 izvoare de pe muntele
Şandru Mare şi este confluent cu Trotuşul, la poalele muntelui Mãgura, în partea de sud a oraşului Târgu Ocna, are o lungime de 25
km.Relieful accidentat, sãpat în stânci, a determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic.
Lãrgimea şi adâncimea pârâului variazã dupã cantitatea zãpezilor şi a ploilor sau dupã timpul secetos. De la izvoare pânã la
confluenþa sa cu Trotuşul, cursul Slãnicului este alimentat de numeroase pâraie şi pârâiaşe. Peste 70% din apa acestor pâraie este
provenitã din ploi şi zãpezi.
3.5. Grafice orientative de realizare a investitiei

Se apreciază că durata necesara realizarii urmatoarelor etape in implementarea investi ției se va realiza într-o perioada de 13 luni.
Acesta perioada a fost estimata avand in vedere faptul ca urmatoarele etape in implementarea investitiei, se va realiza separat, sub
forma contractului tip “proiectare” si separat “executie”, insa strategia de achizitii a urmatoarelor etape in implementare ramane la
latitudinea Beneficiarului.
Principalele puncte de referinta pentru categoriile de servicii / lucrari ramase de implementat, sunt dupa cum urmeaza:
a) Perioada necesara etapelor de achizitii publica: 2 luni pentru proiectare
b) Perioada necesara realizarii serviciilor de proiectare ramase (DTAC, PT &CS +DE): 2 luni;
c) Perioada necesara etapelor de achizitii publica: 3 luni pentru executie
d) Perioada necesara executiei lucrarilor: 6 luni,
e) Perioadele mentionate la punctele a) si c)se vor adopta functie de strategia de achizitii adoptata de Beneficiar.

Capitolul 4. Analiza fiecarui/fiecarei scenariu/optiuni tehnico- economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea scenariului de referinta
Se va prezenta in volumul „Analiza Cost – Beneficiu.”
4.2. Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de schimbari climatice, ce pot afecta
investitia
Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care o străbate zona studiată se face în conformitate cu
Monitorul Oficial al României: Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a V-a: zone de risc natural.
Riscul este o estimare matematică a probabiliţăţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-
o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuţi în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundaţiile şi alunecările
de teren.
Din punct de vedere al potentialului de producere a inundatiilor, prezinta un risc moderat.
Din punct de vedere al potentialului de producere a alunecarilor de teren, zona stuadiata nu prezinta risc de alunecari de teren.
Din punct de vedere al cutremurelor zona studiata are ca intensitate seismica exprimata in grade MSK - 71.
4.3. Situatia utilitatilor si analiza de consum:

In zona sunt asigurate urmatoarele utilitati existente:
- iluminatul public.
Organizarea de Santier, se va rezolva prin grija Constructorului.
4.4. Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii:

4.4.1. Impactul social si cultural, egalitatea de sanse;
Se va prezenta in volumul „Analiza Cost – Beneficiu.”
4.4.2. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare, in faza de operare;
Forţa de muncă ocupată reprezintă numărul de locuri de muncă create în faza de execuţie, precum şi numărul de locuri de muncă
create în faza de operare.
Numarul de locuri de munca create in faza de executie si in faza de operare sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Nr. Media duratei acestor angajati

Locuri de munca create Nr. angajati cu norma intreaga
Crt. (luni)
1 In faza de implementare 10 14
2 In faza de operare 2 Nu se poate aprecia
Principiul egalitatii de sanse va fi respectat si in cazul implementarii contractului de lucrari care va fi incheiat in vederea realizarii
obiectivelor proiectului propus spre finantare – prin specificatiile tehnice care vor fi intocmite.
4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor protejate, dupa caz;
Pentru asigurarea unui management de mediu corespunzător, cu asigurarea încadrării diverselor efecte adverse ale activităţilor în
limite admisibile, este necesară respectarea şi monitorizarea următoarelor măsuri de protecţie a mediului:
- Gestionarea deşeurilor, atât în perioada de construcţie cât şi pentru operare
Gestionarea deşeurilor cuprinde activităţile de colectare din zona organizarii de santier, sortarea deşeurilor, funcţie de natura
acestora, pentru refolosire, tratare sau depozitare. Colectarea deşeurilor se va face în saci sau în butoaie. Sortarea şi eliminarea
deşeurilor se va realiza prin forţe proprii şi prin unităţi specializate.
- Protecţia calităţii apelor, de suprafaţă şi subterane, va urmări, în principal, situaţiile de accidente. Activităţile de
construcţie şi operare, derulate cu respectarea tehnologiilor specifice, nu produc poluări semnificative ale apelor şi ale apelor
subterane. Pot apărea poluări semnificative în cazuri de accidente. Aceste situaţii trebuie tratate în mod corespunzător, intervenind

rapid cu echipamentele, mijloacele şi personalul adecvate, cu anunţarea populaţiei dacă este cazul, cu înregistrarea evenimentelor
şi raportarea la organele abilitate de protecţia mediului (A.P.M.).
- Protecţia calităţii aerului
Poluări semnificative ale aerului pot apărea atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de operare, poluarea aerului
manifestându-se prin concentraţii ridicate de pulberi, în suspensie şi/sau sedimentabile. Stropirea căilor de circulaţie neamenajate
(neasfaltate) în perioadele secetoase, folosirea prelatelor pentru acoperirea atât a camioanelor cât şi a depozitelor de materiale
pulverulente, etc. sunt măsurile adecvate pentru reducerea poluării cu pulberi a aerului. Monitorizarea calităţii aerului este necesară.
- Zgomotul
Se manifestă atât în perioada de construcţie.Măsurile de limitare a nivelului de zgomot se referă la limitarea activităţilor în orele de
zi, eşalonarea lucrărilor şi evitarea suprapunerii mai multor surse de zgomot cu intensităţi ridicate, organizarea circulaţiei utilajelor şi
reducerea numărului de accelerări şi frânări, alegerea unui parc de utilaje relativ silenţios, cu respectarea normelor de zgomot
specific.
Se propune un plan de monitorizare ce urmează a se pune în practică, atât în perioada de execuţie cât şi în perioada ulterioară de
operare.
Acest plan de monitorizare cuprinde sarcini de supraveghere ale activităţilor, de prelevări de probe, analize şi măsurători în teren;
sunt prevăzute de asemenea, obligaţii de analiză şi soluţionare operativă a eventualelor reclamaţii şi propuneri de la populaţia
riverană, potenţial afectată de activitatea portuară.
- Lucrari de reconstructive ecologica
Factorii de mediu din zonele cu lucrări nu sunt afectaţi de poluare. Lucrarea propusă menţine cadrul natural existent şi se încadrează
în sistemul ecologic local.
4.4.4. Impactul obiectivului de investitie raportat la contextul natural si antropic in care acesta se integreaza, dupa caz.
Nu este cazul
4.5. Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de investitii
Acest capitol se regaseste in volumul „Analiza Cost – Beneficiu.”
4.6. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actualizata
neta, rata interna de rentabilitate; sustenabilitatea financiara
In continuare se prezinta sintetizat acest capitol:
Analiza cost beneficiu este principalul instrument de estimare şi evaluare financiara si economică a proiectelor.
Această analiză are drept scop să stabilească:
 măsura în care proiectul contribuie la politica de dezvoltare a sectorului de transporturi în România;

 măsura în care proiectul contribuie la bunăstarea economică a regiunii, evaluata prin calculul indicatorilor de rentabilitate
socio-economica ai proiectului.
Analiza cost – beneficiu are urmatoarea structura minimala:

1. Descrierea contextului
2. Definirea obiectivelor
3. Identificarea investitiei
4. Fezabilitatea tehnica si sustenabilitatea de mediu
5. Analiza financiara
6. Analiza economica
7. Analiza de risc
Analizele cost-beneficiu financiare si economice vor avea ca date de intrare rezultatele evaluarilor tehnice privind costurile de
investitiei ale proiectului si se vor fundamenta pe reglementarile tehnice in vigoare in Romania. Analiza cost-beneficiu va fi realizata
in preturi fixe, pentru anul de baza al analizei 2019, echivalent cu anul de baza al actualizarii costurilor. Prin urmare, toate costurile
vor fi exprimate in preturi constante 2019. Analiza financiara va analiza valori financiare care includ TVA.

4.7. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actualizata neta, rata
interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu sau, dupa caz, analiza cost-eficacitate
4.7.1. Metodologie
Prin analiza economică se urmăreşte estimarea impactului si a contribuţiei proiectului la cresterea economică la nivel regional si
national. Aceasta este realizată din perspectiva întregii societăţi (municipiu, regiune sau ţară), nu numai punctul de vedere al
proprietarului infrastructurii.
Principalele recomandări privind analiza armonizată a proiectelor de transport se referă la următoarele elemente:
 Elemente generale: tehnici de evaluare, transferul beneficiilor, tratarea impactului necuantificabil, actualizare şi transfer de
capital, criterii de decizie, perioada de analiză a proiectelor, evaluarea riscului viitor şi a senzitivităţii, costul marginal al
fondurilor publice, surplusul de valoare a transportatorilor, tratarea efectelor socio-economice indirecte;
 Valoarea timpului şi congestia de trafic (inclusiv traficul pasagerilor muncă, traficul pasagerilor non-muncă, economiile de
trafic al bunurilor, tratarea congestiilor de trafic, întârzierile nejustificate);
 Valoarea schimbărilor în riscurile de accident;
 Costuri de mediu;
 Costurile şi impactul indirect al investiţiei de capital (inclusiv costurile de capital pentru implementarea proiectului, costurile
de întreţinere, operare şi administrare, valoarea reziduală).
Ipoteze de baza
Scopul principal al analizei economice este de a evalua dacă beneficiile proiectului depă șesc costurile acestuia și dacă merită să fie
promovat. Analiza este elaborată din perspectiva întregii societăţi nu numai din punctul de vedere al beneficiarilor proiectului iar
pentru a putea cuprinde intreaga varietate de efecte economice, analiza include elemente cu valoare monetară directă, precum
costurile de construcţii si întreţinere şi economiile din costurile de operare ale navelor precum şi elemente fără valoare de piaţă
directă precum economia de timp, reducerea numărului de accidente şi impactul de mediu.
Toate efectele ar trebui cuantificate financiar (adică primesc o valoare monetară) pentru a permite realizarea unei comparări
consistente a costurilor şi beneficiilor în cadrul proiectului şi apoi sunt adunate pentru a determina beneficiile nete ale acestuia.
Astfel, se poate determina dacă proiectul este dezirabil şi merită să fie implementat. Cu toate acestea, este important de acceptat
faptul că nu toate efectele proiectului pot fi cuantificate financiar, cu alte cuvinte nu tuturor efectele socio-economice li se pot atribui
o valoare monetara.
Anul 2019 este luat ca baza fiind anul intocmirii analizei cost-beneficiu. Prin urmare, toate costurile si beneficiile sunt actualizate prin
prisma preturilor reale din anul 2019.
4.8. Analiza de senzitivitate

Exista trei metode principale pentru efectuarea unei analize de risc / incertitudine, si anume analiza de senzitivitate (analiza
scenariului „ce se întâmpla daca”), valori de comutare si analiza probabilitatii riscului.
O analiza de senzitivitate este considerata cea mai simpla forma de analiza de risc / incertitudine si este probabil cel mai frecvent
aplicata în conducerea analizei de risc / incertitudine. Ea implica stabilirea de scenarii „ce se întâmpla daca” pentru a reflecta
modificarile valorilor variabilelor si parametrilor „critici” ale modelului.
Ghidul CE defineste variabilele / parametrii „critici” ca fiind „cele ale caror variatii, pozitive sau negative, comparate cu valorile
utilizate drept estimarea cea mai buna în cazul cel mai bun, au cel mai mare efect asupra ratei interne de rentabilitate RIR sau
asupra valorii nete actuale VNA si astfel determina cele mai semnificative schimbari ale acestor parametri.
Pentru fiecare scenariu „ce se întâmpla daca” indicatorii de apreciere a rentabilitatii sunt recalculati.

Scopul analizei de senzitivitate este de a determina variabilele sau parametrii critici ai modelului, ale caror variatii, in sens pozitiv sau
in sens negativ, comparativ cu valorile folosite pentru cazul optimal, conduc la cele mai semnificative variatii asupra principalilor
indicatori ai rentabilitatii, respectiv RIR si VNP; cu alte cuvinte influenteaza in cea mai mare masura acesti indicatori.
Criteriul de distingere a acestor variabile cheie variaza conform specificului proiectului analizat si trebuie determinat cu mare
acuratete.
4.9. Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor

Riscul este o variabilă exogenă antonimă rentabilităţii din activitatea economică. Deoarece aceste efecte sunt contradictorii, se pune
problema stăpânirii unui anumit nivel de risc faţă de rentabilitatea aşteptată de la investiţia din proiect.
Analiza de risc vizează estimarea distribuţiei de probabilitate a modificărilor indicatorilor de performanţă financiară şi economică.
Odată ce au fost identificate variabilele critice, pentru analiza de risc este necesar să se asocieze o distribuţie a probabilităţii pentru
fiecare dintre ele, definită într-un domeniu precis de valori în jurul celei mai bune estimări, utilizată în cazul de bază.
In cele ce urmeaza vor fi identificate riscurile asumate (de natura tehnica, financiara, institutionala, legala) ce pot interveni in cursul
perioadei de implementare a proiectului.
Tehnice:
 Executia deficitara a proiectului
 Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii
Financiare:
 Neaprobarea finantarii
 Intarzierea platilor
Legale:
 Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii
Institutionale:
 Lipsa colaborarii institutionale
 Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale
Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si externa.
 Interna – pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se pot minimiza printr-o proiectare si
planificare riguroasa a activitatilor
 Externa – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de management al riscului
Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementului de proiect.
Sistemul de monitorizare
Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul acestuia: evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate
(obiectivele proiectului sunt congruente cu activele create).
O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/stare de fapt) conduce la un set de decizii a managerilor de
project care vor decide daca sunt posibile si/sau anumite masuri de remediere.
Sistemul de control
Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare indica abateri.
Membrii echipei de project au urmatoarele atributii principale:
 a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)
 autorizarea masurilor propuse
 implementarea schimbarilor propuse
 adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana eficient

Sistemul informational
Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect (in timp util) informatiile pe baza carora ea va
actiona.
Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect) informatiile strict necesare sunt urmatoarele:
 masurarea evolutiei fizice
 masurarea evolutiei financiare
 controlul calitatii
 alte informatii specifice care prezinta interes deosebit.
Mecanismul de control financiar
Intelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a fondurilor, un sistem circular de reguli care
vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitand surprizele si semnalizand la timp pericolele care necesita masuri corective.
Global, acest concept se refera la urmatoarele:

 stabilirea unei planificari financiare
 confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei planificari
 compararea abaterilor dintre plan si realitate
 impiedicarea evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit
Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si calitative a rezultatelor.
Contabilitatea si managementui financiar
Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la indeplinirea a trei sarcini fundamentale:

 planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor
 prezentarea informatiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)
 decizia in chestiuni financiare (atributii ale conducerii)
Planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor

Presupun operatiuni cum ar fi platile pentru bunuri si servicii, materiale, plata salariilor, cat si efectuarea incasarilor din vanzari.
Planificarea tranzactiilor este necesara. Managementul proiectului trebuie sa autorizeze aceste tranzactii si disponibilizarea fizica a
fondurilor prin proceduri de autorizare a platilor si de depunere a fondurilor in contul bancar al proiectului. Controlul financiar se
refera la armonizarea evidentelor fizice ale operatiunilor cu bugetele aprobate.
Prezentarea informatiilor
Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operatiuni, evaluand implicatiile acestuia si rezumandu-le in rapoarte regulate si dare
care vor oferi informatii despre evolutia pe nivele de cheltuieli, vor include prognoze ale situatiilor financiare viitoare si vor identifica
zonele problematice
Activitatea de decizie la nivel financiar
Sistemul va combina elementele esentiale ale functiei de inregistrare si control logic cu procesul de raportare metodica. Succint, prin
activitatea decizionala intelegem urmatoarele: alegerea strategiilor, alocarea intre activitati, revizuirea bugetului, verificarea contabila
interna.

Capitolul 5. Scenariul/Optiunea tehnico-economic(a) optim(a), recomandat(a)
5.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilitatii si
riscurilor
5.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e)

Dintre cele doua variante din cadrul capitolului 3.2 este recomandata varianta 1 cu aparare cu pereu din dale de beton impreuna cu
lucrarile comune ambelor variante dupa cum urmeaza:
Avantajele variantei 1 fata de varianta 2 sunt urmatoarele:
- Executie rapida;
- Cost mai redus decat varianta 2;
- Durabilitate in timp a constructiei;
5.3. Descrierea scenariului/optiunii optim(e) recomandat(e) privind:

5.3.1. Obtinerea si amenajarea terenului;
DE COMPLETAT
Prin lucrările de reabilitare şi modernizare ce urmează a fi executate se vor ocupa numai suprafeţe de teren strict necesare pentru
asigurarea elementelor geometrice prevăzute in normele tehnice in vigoare.
5.3.2. Asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului;
Categoria de instalatii/utilitati necesare lucrarii sunt dupa cum urmeaza:
 Captare apa;
 Instalatie pompare;
 Conducta alimentare rezervor;
 Rezervor inmagazinare apa;
 Conducta de aductiune;
 Instalatie tunuri de zapada.
 Etc;
5.3.3. Solutia tehnica, cuprinzand descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional-arhitectural si economic,
a principalelor lucrari pentru investitia de baza, corelata cu nivelul calitativ, tehnic si de performanta ce rezulta din indicatorii tehnico-
economici propusi;
Lucrarile propuse in cadrul proiectului sunt urmatoarele:
- Varianta 1 –
- Varianta 2 –
5.3.4. Probe tehnologice si teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii:

5.4.1. Indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectului de investitii, exprimata in lei, cu TVA si, respectiv, fara TVA, din care
constructii-montaj (C+M), in conformitate cu devizul general;
Varianta I
cu TVA exclusiv TVA

în mii RON în mii EURO în mii RON în mii EURO
din care C+M:

cu TVA exclusiv TVA

Cursul Euro
1 EURO = ….. RON
Varianta II
cu TVA exclusiv TVA

din care C+M:

cu TVA exclusiv TVA
Cursul Euro
1 EURO = ……. RON
5.4.2. Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanta - elemente fizice/capacitati fizice care sa indice atingerea tintei
obiectivului de investitii - si, dupa caz, calitativi, in conformitate cu standardele, normativele si reglementarile tehnice in vigoare;
 ........................
5.4.3. Indicatori financiari, socio economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in functie de specificul si tinta fiecarui obiectiv de
investitii;
5.4.4. Durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni.
Se apreciază ca durata de realizare a invesitţiei este de 8 luni, incluzand perioada de proiectare a urmatoarelor faze si executia
lucrarilor.
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunii preconizate din punctul
de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei, conform gradului de detaliere al
propunerilor tehnice
5.6. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei financiare si economice: fonduri
proprii, credite bancare, alocatii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
Sursele de finantare a investitiei se constituie în conformitate cu legislatia în vigoare si constau în fonduri proprii, credite bancare,
fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte
surse legal constituite.

Capitolul 6. Urbanism, acorduri si avize conforme
6.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire

Pentru aceasta lucrare a fost obtinut Certificatul de Urbanism cu numarul ........., emis de ......., judetul .................
6.2. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de lege
6.3. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de diminuare a impactului, masuri de
compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu in documentatia tehnico-economica
..............................................................................................
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilitatilor

Avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. ............. din data de .................., emis de ......................., privind asigurarea
utilităţilor sunt următoarele:
6.5. Studiu topografic, vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara
S-a depus documentatia si se asteapta obtinerea avizului O.C.P.I.
6.6. Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, in functie de specificul obiectivului de investitii si care pot conditiona
solutiile tehnice
Avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism cu numarul ................../................., emis de ..............., sunt urmatoarele:

Capitolul 7. Implementarea investitiei
7.1. Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea investitiei

Serviciul Public Judetean pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii Salvamont, Bacau, calea Doctor Alexandru
Safran, nr. 145.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzand: durata de implementare a obiectivului de investitii (in luni calendaristice),
durata de executie, graficul de implementare a investitiei, esalonarea investitiei pe ani, resurse necesare
Durata de implementare a investitiei, durata de executie si graficul de implementare a investitiei au fost prezentate la capitolul 3.5
din prezentul memoriu tehnic.
7.3. Strategia de exploatare/operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare

Eficacitatea instalatiilor de alimentare cu apa depinde atat de solutiile adoptate la proiectarea lucrarilor, cat si de calitatea
executiei lor si mai ales de modul in care este organizata si condusa exploatarea tehnica a acestora.
De aceea, organizatia ce exploateaza lucrarile trebuie sa fie incadrata cu personal cu pregatire de specialitate si practica
in acest domeniu.
Principalele probleme tehnice pe care va trebui sa le urmareasca sunt:
-asigurarea cantitatilor de apa necesare fara intrerupere si la presiunea de serviciu ceruta ;
- asigurarea cantitatii apei distribuite ;
- utilizarea cat mai rationala a constructiilor, instalatiilor si utilajelor pentru obtinerea eficientei maxime, cu reducerea la
minimum a cheltuielilor de exploatare ;
- detectarea si combaterea pierderilor de apa;
Pentru rezolvarea acestor probleme cei ce vor exploata sistemul de alimentare cu apa vor trebui sa efectueze urmatoarele
operatii:
- mentinerea in stare buna de functionare a tuturor constructiilor, instalatiilor si utilajelor, prin control si intretinere
preventiva, curatirea depunerilor, gresarea pieselor in miscare, efectuarea la timp a reparatiilor;
- localizarea si lichidarea avariilor in cel mai scurt timp;
- observatii sistematice la aparatele de masura si control ;
- luarea masurilor pentru igiena si protectia personalului de exploatare.
7.4. Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale

Capitolul 8. Concluzii si recomandari
Iulie 2019
Intocmit,

Memoriu Rezervor Slanic Draft

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Rezervor Slanic Draft

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PAGINA DE SEMNATURI

Contract nr. 37/ 2019

Director de proiectare Ing. ______________________

Sef proiect Ing. Razvan Ianasi ______________________

Proiectanti de specialitate Arh. Sandra Radu ______________________

Arh. Robert Dan ______________________

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 1

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 2

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 3

Capitolul 1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

1.1. Denumirea obiectivului de investitii:

1.2. Ordonator principal de credite/investitor:

1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar):

1.4. Beneficiarul investitiei:

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate:

Proiectant de specialitate – S.C. Hidrotehnica Design Expert S.R.L.

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 4

Capitolul 2. Situatia existenta si necesitatea realizarii obiectivului/proiectului de investitii

2.3. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 5

Capitolul 3. Identificarea, propunerea si prezentarea a minimum doua scenarii/optiuni tehnico-economice

3.1. Particularitati ale amplasamentului:

Umiditatea relativa este (%):

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 6

 Adancimea maxima de lnghet in zona este de 1,00 m.de la ctn.

3.1.6. Existenta unor:

(i) date privind zonarea seismica;

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 7

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 8

 pentru partie si stalpii telescaunului: blocuri si stanci

Pentru presiunea conventionala de baza se va folosi valoarea:

(iii) date geologice generale;

 Q (1%)= 104 m³/s;

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 9

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si tehnologic:

-coeficient de permeabilitate de ordinal 10-10-10-12 cm/s.

-rezistenta la mediul alcalin al geomembranei si la cresterea organica si bacteriana.

Principii generale de etansare

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 10

 Elimina potentialul pentru ridare datorita variatiilor de temperatura.

 Inaltime amonte a barajului: 9.00m;

 Inaltimea medie in ax a barajului: 9.50m;

 Lungimea la coronament: 268 m;

 Latime coronament: 4.00 m;

 Suprafata amenajarii (cu tot cu ampriza barajului):1 ha;

 Suprafata rezervorului la NNR 0,43 ha.

 Volum mort: 500 mc;

 Volum util (corespuzator NNR): 21864 mc;

A. Barajul din anrocamente cu etansare pe paramentul amonte

Principalele caracteristici ale barajului sunt urmatoarele:

-Nivel excavatie in rezervor : 645.00;

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 11

-Nivel minim de exploatare: 647.00;

-Nivelul crestei deversorului : 710.25;

-Nivelul coronamentului: 711.00;

-Nivelul normal de retentie NNR : 710.25;

-Latimea la coronament: 4.00m;

-Panta taluzului amonte: 1:2;

-Panta taluzului aval: 1:2.5;

Super Arhitecture S.R.L., Str. Stupinei, Nr. 2, Balotesti 12

Forma generala a barajului (ovoidala) asigura stabilitate ridicata.

 Canal deversor – L = 22,00 m, h= 0,5 m, latime la baza b=0,4 m;