Cuprins

Cap 1. Informații generale.......................................................................................................2

1.1 Denumirea obiectivului de investiție...............................................................................2

1.2 Amplasamentul..................................................................................................................2

1.3 Actul administrativ prin care a fost aprobat, în condițiile legii, studiul de fezabilitate
...................................................................................................................................................2

1.4 Investitorul..........................................................................................................................2

1.5 Beneficiarul:.......................................................................................................................2

1.6 Elaboratorul proiectului tehnic de execuție:..................................................................2

Cap. 2. Date tehnice ale obiectivului.....................................................................................2

2.1 Date despre amplasament................................................................................................2

2.2 Seismicitate........................................................................................................................2

2.3 Regimul juridic al terenului din amplasament................................................................3

2.4 Clasificarea tehnică a drumului.......................................................................................3

2.5 Date de trafic......................................................................................................................3

2.6 Situaţia existentă a reţelelor de utilităţi...........................................................................3

2.7 Categoria de importanţă a lucrării...................................................................................3

2.8 Necesitatea şi oportunitatea investiţiei...........................................................................3

2.9 Utilitatea publică................................................................................................................4

Cap. 3. Starea tehnică a drumului..........................................................................................4

3.1 Situaţia existentă...............................................................................................................4

Cap. 4. Lucrări proiectate........................................................................................................4

Cap. 5. Măsuri privind protecția mediului.............................................................................7

``Memoriu Tehnic | Pagina 1

 MEMORIUL TEHNIC

Cap 1. Informații generale

1.1 Denumirea obiectivului de investiție
Deviere DN74 în zona acumulării Mihăileni pe râul Crișul Alb, jud. Hunedoara.
Lucrări de drum: Sectorul 4A km 14+370÷14+920
1.2 Amplasamentul
Amplasamentul drumului se află în județul Hunedoara, în intravilanul și extravilanul
localităților Criscior (satul Zdrapți) și Buceș (satul Mihăileni), localitățile de mai sus fiind
traversate de drumul național.
1.3 Actul administrativ prin care a fost aprobat, în condițiile legii, studiul de fezabilitate
Revizuirea studiului de fezabilitate a fost aprobată de Consiliul tehnico-economic al
DRDP Timişoara cu avizul nr. 340/1734/02.10.2017, iar de Consiliul tehnico-economic al CN
AIR cu avizul nr. 14278/01.03.2018.
1.4 Investitorul
Administraţia Bazinală de Apă Crișuri Oradea
1.5 Beneficiarul:
Administraţia Bazinală de Apă Crișuri Oradea
1.6 Elaboratorul proiectului tehnic de execuție:
Proiectant general: AQUAPROIECT SA București
Proiectant de specialitate: BCPC Biroul de Consultanţă Proiectare în Construcții SRL
București

Cap. 2. Date tehnice ale obiectivului

2.1 Date despre amplasament
În această zonă, traseul drumului se desfăşoară pe un teren deluros, fiind brăzdat de
văi. În dreptul km 15+215, drumul este subtraversat de un fir de apă Valea Artanului.
Cercetările geologice şi hidrologice efectuate cu ocazia realizării acumulării Mihăileni
atestă că depozitele geologice cercetate sunt de vârstă cuaternară şi sunt repezentate prin
prafuri nisipoase.
Conform STAS 6054-1977, adâncimea de îngheț a zonei este de 80-90 cm.
Pe zona sectorului 4A nu au fost identificate alunecări de teren, dar având în vedere
modificările în regimul hidrologic al apelor, provocate de acumularea Mihăileni, sectorul
drumului reabilitat, inclusiv lucrările de artă, vor fi ținute sub observație.
2.2 Seismicitate
Conform reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de
proiectare pentru clădiri" indicativ P100/1-2013, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei
terenului pentru proiectare, în zona studiată, pentru evenimente seismice având intervalul
mediu de recurenţă IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani, are o
``Memoriu Tehnic | Pagina 2
valoare ag = 0,10g. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de raspuns este Tc=0,7s.
În conformitate cu STAS-ul 11100/93, referitor la macrozonarea seismică pe teritoriul
României, traseul drumului se află în zona gradului 7 1 macroseismic după scara Richter, cu o
perioadă de revenire la 50 ani.
2.3 Regimul juridic al terenului din amplasament
Terenurile pe care sunt amplasate obiectele investiției, aparțin Consiliului Județean
Hunedoara și CNAIR.
2.4 Clasificarea tehnică a drumului
Pe sectorul studiat, drumul se încadrează ca drum de clasă tehnică IV, conform OMT
nr. 45/1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumului.
2.5 Date de trafic
Traficul desfăşurat pe acest drum se înscrie în clasa de trafic GREU. Traficul constă
în mijloace de transport alcătuite din autoturisme, autoutilitare cu sarcină de până la 10 to şi
alte vehicule pentru deservirea obiectivelor din zonă. În ultima perioadă au fost identificate
vehicule de transport foarte greu care transportă cu preponderență lemne.
2.6 Situaţia existentă a reţelelor de utilităţi
Zona este traversată de stâlpi de susținere a rețelei electrice aeriene. În limita
sectorului de drum, nu au fost identificate rețele de apă, canal sau electrice.
2.7 Categoria de importanţă a lucrării
Sectorul de drum care se reabilitează prin prezentul proiect se încadrează în
categoria „C”- Construcții de importanță normală – în conformitate cu HGR nr. 766/1997
„Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor” şi cu „Metodologie de
stabilire a categoriei de importanță a construcțiilor”, elaborate de INCERC, laborator SCB-
BAP în aprilie 1996.
2.8 Necesitatea şi oportunitatea investiţiei
Acumularea Mihăileni, cu barajul pe râul Crişul Alb, jud. Hunedoara, afectează drumul
naţional 74, între km 11+920 şi 16+460, pe o lungime totală de 4,54 km.
Barajul se află în dreptul km 12+600, iar coronamentul barajului este la cota 334,0 m.
Ȋn acumularea creată în spatele barajului, nivelele caracteristice ale apei sunt:
etapa I: nivelul cu asigurarea 1% este: 328,0 m;
nivelul cu asigurarea 0,1% este 329,0 m.
În viitor, în etapa a II-a, acumularea va funcţiona prin schimbarea stavilelor, la
următoarele niveluri:
etapa II: nivelul cu asigurarea 1%: 332,5 m;
nivelul cu asigurarea 0,1%: 333,5 m.
Lucrările care se execută în prezent sunt corespunzătoare etapei I de funcționare a
acumulării, în conformitate cu avizul beneficiarului investiției.
Sectorul 1 de drum se află în aval de baraj, iar nivelul platformei drumului nu este
afectat de variația nivelului lacului de acumulare, în ambele etape de funcționare.

``Memoriu Tehnic | Pagina 3

 2.9 Utilitatea publică
Starea de viabilitate a sistemului rutier existent nu asigură condiții de siguranță şi
securitate a circulatiei rutiere şi nu mai asigură nici capacitatea portantă necesară traficului
existent și viitor.
Creşterea, atât a intensității traficului rutier şi a greutății pe osie, cât şi degradarea
suprafeței de rulare (dese frânări şi accelerări), constituie factori agravanți în procesul de
degradare a sistemului rutier, care, cumulați cu acțiunea factorilor climatici, vor conduce, în
mod accelerat, la cedarea sistemului rutier existent.
Se asigură cu dificultate şi cu o durată mai lungă de timp accesul vehiculelor de
urgență medicală şi accesul altor vehicule de intervenție (pompieri, depanări rețea electrică
etc).
Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, sunt priorități ale Planului
Național de Dezvoltare. Se impune deci luarea unor măsuri privind sporirea capacității
portante, asigurarea scurgerii apelor în bune condițiuni, prevederea unei semnalizări rutiere
în conformitate cu normele in vigoare, amenajarea intersecțiilor şi amenajarea acceselor la
proprietăți. De asemenea se vor realiza ziduri de sprijin de debleu si de rambleu pentru
stabilizarea terasamentelor drumului care se va executa.
Reabilitarea sectorului de drum studiat va avea un impact deosebit de favorabil,
întrucât se vor realiza următoarele deziderate:
- realizarea unui confort sporit pentru participanții la trafic;
- sporirea siguranței circulației;
- reducerea semnificativă a poluării mediului prin reducerea noxelor şi a zgomotului;
- asigurarea de condiții de rulare corespunzătoare, cu consecințe de reducere a uzurii
mijloacelor de transport şi degradarea acestora.

Cap. 3. Starea tehnică a drumului

3.1 Situaţia existentă
Pe sectorul 4A între km (14+920÷16+460) drumul actualmente nu exista. Prin proiect
se doreste realizarea de drum nou de relocare a drumului existent pe traseul.

Cap. 4. Lucrări proiectate

Pe acest tronson se vor realiza ziduri de sprijin din beton de debleu si de rambleu
dupa cum urmeaza:
- Zid de sprjin din beton C30/37 pe partea stanga de debleu intre Km 14+370 – Km
14+522.22, pe o lungime de 152.22 m;
- Zid de sprijin din beton C30/37 pe partea dreapta de rambleu intre Km 14+390 – Km
14+436, L=46.00 m;
- Zid de sprijin din beton C30/37 pe partea dreapta de rambleu intre Km 14+505 – Km
14+522.22, L=17.22 m;
- Zid de sprijin din beton C30/37 pe partea dreapta de rambleu intre Km 14+603.89 –
Km 14+613.89, L=10.00 m;
- Zid de sprjin din beton C30/37 pe partea stanga de debleu intre Km 14+620 – Km
14+686.46, pe o lungime de 66.43 m;
``Memoriu Tehnic | Pagina 4
- Zid de sprjin din beton C30/37 pe partea dreapta de debleu intre Km 14+637 – Km
14+686.46, pe o lungime de 49.43 m;
- Zid de sprjin din beton C30/37 pe partea stanga de debleu intre Km 14+728.65 – Km
14+780, pe o lungime de 51.35 m;
- Totodata pe acest tronson se va consolida versantul cu plasa si ancore pe tronsonul
situat intre Km 14+370 – 14+522, L=152 m si intre Km 14+620 – Km 14+686, L=66
m, pentru a impiedica caderea pietrelor pe zona drumului.
In continuare facem o descriere detaliata a zidurilor de sprijin :
- Zid pe partea stanga de debleu Km 14+370 – Km 14+522.22, L=152.22 m – pe
aceasta zona se propune realizarea unui zid de sprijin de debleu din beton C30/37,
avand o inaltime de 2.7 m, o latime la coronament de 0.6 m, panta taluzului este de
5 :1, iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din beton C16/20, peste care se va
poza un strat drenant din balast, imbracat in geotextil de 600 gr/mp, pe o latime de
0.50 m. Inaltimea fundatiei in fata zidului este de 1 m, iar latimea acesteia este de
2.14 m. Zidul este prevazut cu barbacane Ø 110 mm pentru scurgerea apelor din
spatele acestuia si se vor realiza pe 2 randuri din 1 m in 1 m, amplasate in sah.
De asemenea in spatele zidului de la coronamentul acestuia se va realiza un sant de
garda din beton C30/37, pe o grosime de 10 cm, fundat pe un strat de nisip de 5 cm
grosime. Santul are o latime la coronament de 40 cm, o inaltime de 40 cm, iar taluzele
au panta 1:1.

- Zid pe partea dreapta de rambleu Km 14+390 – Km 14+436, L=46 m – pe aceasta

tronson intre Km 14+390 – Km 14+405, L=15 m se propune realizarea unui zid de
spijin de rambleu din beton C30/37, avand o inaltime de 2.7 m, o latime la coronament
de 0.6 m, panta taluzului este de 5 :1, iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din
beton C16/20, peste care se va poza un strat drenant din balast, imbracat in geotextil
de 600 gr/mp, pe o latime de 0.50 m. Inaltimea fundatiei in fata zidului este de 1 m, iar
latimea acesteia este de 2.14 m. Zidul este prevazut cu barbacane Ø 110 mm pentru
scurgerea apelor din spatele acestuia si se vor realiza pe 2 randuri din 1 m in 1 m,
amplasate in sah.
Pe tronsonul intre Km 14+405 – Km 14+436, L=31m se propune realizarea unui zid
de sprijin de rambleu din beton C30/37 cu inaltimea de 3.70 m. Celelalte caracteristici
ale zidului sunt identice cu zidul de 2.7 m inaltime, cu exceptia fundatiei care o
inaltime in fata zidului de 1.5 m, deaorece la baza acesteia se va realiza un pinten de
0.5 m inaltime si o latime de 0.8 m. Latimea totala a fundatiei este de 2.34 m. In fata
zidului deasupra fundatiei se va realiza o umplutura cu material local bine compactata
pe o latime de 0.8 m si cu taluzul avand panta 1:1.5.

- Zid pe partea dreapta de rambleu Km 14+505 – Km 14+522.22, L=17.22 m – pe

acest tronson se propune realizarea unui zid de sprijin de rambleu din beton C30/37
cu inaltimea de 3.70 m, o latime la coronament de 0.6 m, panta taluzului este de 5  :1,
iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din beton C16/20, peste care se va poza
un strat drenant din balast, imbracat in geotextil de 600 gr/mp, pe o latime de 0.50 m.
``Memoriu Tehnic | Pagina 5
 Fundatia in fata zidului are 1.5 m inaltime si o latime de 2.34 m. In fata zidului
deasupra fundatiei se va realiza o umplutura cu material local bine compactata pe o
latime de 0.8 m si cu taluzul avand panta 1:1.5.

- Zid pe partea dreapta de rambleu Km 14+603.89 – Km 14+613.89, L=10.00 m – pe

acest tronson se propune realizarea unui zid de sprijin de rambleu din beton C30/37
cu inaltimea de 3.70 m, o latime la coronament de 0.6 m, panta taluzului este de 5  :1,
iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din beton C16/20, peste care se va poza
un strat drenant din balast, imbracat in geotextil de 600 gr/mp, pe o latime de 0.50 m.
Fundatia in fata zidului are 1.5 m inaltime si o latime de 2.34 m.

- Zid pe partea stanga de debleu Km 14+620 – Km 14+686.46, L=66.43 m – pe

aceasta zona se propune realizarea unui zid de sprijin de debleu din beton C30/37,
avand o inaltime de 2.7 m, o latime la coronament de 0.6 m, panta taluzului este de
5 :1, iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din beton C16/20, peste care se va
poza un strat drenant din balast, imbracat in geotextil de 600 gr/mp, pe o latime de
0.50 m. Inaltimea fundatiei in fata zidului este de 1 m, iar latimea acesteia este de
2.14 m. Zidul este prevazut cu barbacane Ø 110 mm pentru scurgerea apelor din
spatele acestuia si se vor realiza pe 2 randuri din 1 m in 1 m, amplasate in sah.
De asemenea in spatele zidului de la coronamentul acestuia se va realiza un sant de
garda din beton C30/37, pe o grosime de 10 cm, fundat pe un strat de nisip de 5 cm
grosime. Santul are o latime la coronament de 40 cm, o inaltime de 40 cm, iar taluzele
au panta 1:1.

- Zid pe partea dreapta de debleu Km 14+637 – Km 14+686.46, L=66.43 m – pe

aceasta zona se propune realizarea unui zid de sprijin de debleu din beton C30/37,
avand o inaltime de 2.7 m, o latime la coronament de 0.6 m, panta taluzului este de
5 :1, iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din beton C16/20, peste care se va
poza un strat drenant din balast, imbracat in geotextil de 600 gr/mp, pe o latime de
0.50 m. Inaltimea fundatiei in fata zidului este de 1 m, iar latimea acesteia este de
2.14 m. Zidul este prevazut cu barbacane Ø 110 mm pentru scurgerea apelor din
spatele acestuia si se vor realiza pe 2 randuri din 1 m in 1 m, amplasate in sah.
De asemenea in spatele zidului de la coronamentul acestuia se va realiza un sant de
garda din beton C30/37, pe o grosime de 10 cm, fundat pe un strat de nisip de 5 cm
grosime. Santul are o latime la coronament de 40 cm, o inaltime de 40 cm, iar taluzele
au panta 1:1.

- Zid pe partea stanga de debleu Km 14+728.65 – Km 14+780, L=51.35 m – pe

aceasta zona se propune realizarea unui zid de sprijin de debleu din beton C30/37,
avand o inaltime de 2.7 m, o latime la coronament de 0.6 m, panta taluzului este de
5 :1, iar in spatele zidului se va realiza o cuneta din beton C16/20, peste care se va
poza un strat drenant din balast, imbracat in geotextil de 600 gr/mp, pe o latime de
0.50 m. Inaltimea fundatiei in fata zidului este de 1 m, iar latimea acesteia este de
``Memoriu Tehnic | Pagina 6
 2.14 m. Zidul este prevazut cu barbacane Ø 110 mm pentru scurgerea apelor din
spatele acestuia si se vor realiza pe 2 randuri din 1 m in 1 m, amplasate in sah.
De asemenea in spatele zidului de la coronamentul acestuia se va realiza un sant de
garda din beton C30/37, pe o grosime de 10 cm, fundat pe un strat de nisip de 5 cm
grosime. Santul are o latime la coronament de 40 cm, o inaltime de 40 cm, iar taluzele
au panta 1:1.

Consolidare versant cu plasa si ancore pe tronsonul situat intre Km 14+370 –

14+522, L=152 m si intre Km 14+620 – Km 14+686, L=66 m
Pentru consolidarea versantului se vor folosi sisteme de protecție și consolidare a
versanților care vor avea în componență următoarele elemente structurale:
- plasa din sârmă din oțel aliat de înaltă rezistență (rezistenţa la tracţiune > 1770
N/mm2)
- placă de fixare/ancorare
- cleme, bride și clipuri de înnădire
- tije de ancoraj pentru fixare în sol sau rocă
- cabluri de bordare (opţional)
- împletitură de control a eroziunii (opţional)
- ancore din cablu spiralat
Toate caracteristicile plaselor si a sistemelor de fixare vor fi conform caietului de sarcini
atasat la documentatie.

Cap. 5. Măsuri privind protecția mediului

Prezenta documentaţie a fost elaborată ţinând seama de reglementările oficiale în
domeniu, respectiv Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
La alegerea soluţiei tehnice s-a acordat importanţă conservării cadrului natural din
amplasament. Toate lucrările vor fi executate într-un regim controlat din punct de vedere al
protecţiei mediului. Lucrările proiectate presupun o intervenţie minimală asupra lucrărilor
existente şi terenurilor adiacente. Lucrările proiectate nu produc surse de poluare a apei, a
aerului, a solului sau subsolului, a ecosistemelor terestre şi acvatice şi nu produc zgomot sau
vibraţii, deşeuri de orice natură ori substanţe toxice periculoase.
Materialele se vor transporta în condiţii care să asigure poluarea minimă a atmosferei
cu praf. Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate să fie în stare tehnică bună şi să
nu emane noxe peste cele admise.
Manipularea materialelor (ciment, nisip) în organizarea de şantier se va face astfel
încât pierderile în atmosferă să fie minore.
Schimbul de ulei şi aprovizionarea cu carburanţi se va face numai în locuri special
amenajate şi autorizate, pentru a nu polua solul, apa subterană sau apa din râul Mureş.
În cadrul organizării de şantier, constructorul va asigura depozitarea, în conformitate
cu reglementările în vigoare, a substanţelor lichide sau inflamabile. După terminarea
lucrărilor, constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel de obstacole.
``Memoriu Tehnic | Pagina 7
Toate deşeurile vor fi duse la o groapă de gunoi autorizată.
Cap. 6. Măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă
Vor fi respectate cu stricteţe normele de protecţia muncii aflate în vigoare, dintre care
amintim Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, Normele
metodologice de aplicare a acestei legi stabilite prin HG 1425/2006.
Pe întreaga perioadă de execuție a lucrărilor se vor respecta următoarele
reglementări privind securitatea şi sănătatea în muncă:
- HG nr. 1.425 din 10 octombrie 2006 (MO nr. 882 din 30 octombrie 2006) pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.
319/2006;
- HG nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 (MO nr. 845 din 13 octombrie 2006) privind stabilirea
Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici;
- HG nr. 1.146 din 30 august 2006 (MO nr. 815 din 3 octombrie 2006) privind Cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă;
- HG nr. 1.093 din 16 august 2006 (MO 757 din 6 septembrie 2006) privind stabilirea
Cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă;
- HG nr. 1.092 din 16 august 2006 (MO nr. 762 din 7 septembrie 2006) privind Protecţia
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;
- HG nr. 1.091 din 16 august 2006 (MO nr. 739 din 30 august 2006) privind Cerinţele minime
de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
- HG nr. 1.058 din 9 august 2006 (MO nr. 737 din 29 august 2006) privind Cerinţele minime
pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui
potenţial risc datorat atmosferelor explozive;
- HG nr. 1.051 din 9 august 2006 (MO nr. 713 din 21 august 2006) privind Cerinţele minime
de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru
lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;
- HG nr. 1.048 din 9 august 2006 (MO nr. 722 din 23 august 2006) privind Cerinţele minime
de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncă;
- HG nr. 971 din 26 iulie 2006 (MO nr. 683 din 9 august 2006) privind Cerinţele minime
pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
- HG nr. 493 din 12 aprilie 2006 (MO nr. 380 din 3 mai 2006) privind Cerinţele minime de
securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
- HG nr. 1.028 din 9 august 2006 (MO nr. 710 din 18 august 2006) privind Cerinţele minime
de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare;
- Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 (MO nr. 646 din 26 iulie 2006) a Securităţii si sănătăţii in
muncă;
- HG nr. 300 din 2 martie 2006 (MO nr. 252 din 21 martie 2006) privind Cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;
- Ordin nr. 94 din 7 februarie 2006 (MO nr. 169 din 22 februarie 2006) pentru aprobarea
``Memoriu Tehnic | Pagina 8
Listei standardelor române care adopta standardele europene armonizate referitoare la
echipamente individuale de protecţie;
- HG nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 (MO nr. 81 din 30 ianuarie 2006) privind Cerinţele
minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de
vibraţii;
- Ordin nr. 3 din 3 ianuarie 2007 (M.O. nr. 70/2007) privind aprobarea Formularului pentru
înregistrarea accidentului de munca – FIAM;
- Ordin nr. 242 din 23 martie 2007 (M.O. nr. 234/2007) pentru aprobarea Regulamentului
privind formarea specifica de coordonator in materie de securitate si sănătate pe durata
elaborării proiectului si/sau a realizării lucrării pentru şantiere temporare ori mobile
- HG nr. 601 din 13 iunie 2007 (M.O. nr. 470/2007) pentru modificarea si completarea unor
acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
- HG nr. 355 din 10 aprilie 2007 (M.O. nr. 332 / 2007) privind Supravegherea sanatatii
lucrătorilor;
- HG nr. 1014/2015 - privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de
muncă în condiţii deosebite.
Constructorul este obligat să ia toate măsurile de protecţia muncii pe care le
consideră necesare pentru execuţia lucrărilor. Se va acorda o atenţie specială lucrului în
apropierea apei şi la înălțime. Conducerea şantierului va elabora instrucţiuni speciale pentru
paza contra incendiilor şi de tehnica securităţii muncii pentru lucrul cu fiecare utilaj folosit şi
pentru operaţiile care se efectuează şi care nu sunt prevăzute în normele în vigoare, folosind
în acest scop fişele tehnologice existente sau cartea tehnică a utilajului respectiv. Şeful de
şantier/punct de lucru, va face zilnic, la începutul schimbului, instructajul de protecţia muncii
privind specificul activităţii ce urmează să fie efectuată în cursul zilei respective, amintind
obligaţiile ce revin fiecărui muncitor privind securitatea muncii. Fişele individuale de protecţia
muncii vor fi completate zilnic. Nici un muncitor nu va începe lucrul fără a avea făcut
instructajul specific de protecţia muncii.

Întocmit Verificat
A. Poenaru G. Antonescu

``Memoriu Tehnic | Pagina 9