Declaratie Proiectare - Rev 01

Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția lucrărilor de investiții din cadrul proiectului Platforma Multimodală Galați
DECLARAȚIA DE
PROIECTARE
„Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția

lucrărilor de investiții din cadrul proiectului
Platforma Multimodală Galați”
CONTRACT SERVICII: nr. 546/06.03.2018
BENEFICIAR: Metaltrade International S.R.L. Galați, Compania Națională

Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați, Port Bazinul Nou S.A.
Galați
PRESTATOR: Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. - Baicons Impex S.R.L.
Asocierea ACCIONA Ingeniería SA - BAICONS Impex SRL

Declarația de Proiectare
„Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția

lucrărilor de investiții din cadrul proiectului
Platforma Multimodală Galați”
CONTRACT SERVICII: 546/06.03.2018
Entitățile contractante: Metaltrade International S.R.L. Galați, Compania Națională

Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. și Port Bazinul Nou S.A.
Contractant: Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. - Baicons Impex S.R.L.
DECLARAȚIA DE PROIECTARE
REVIZIA: 1
IUNIE 2018
Acest document conține un număr de 78 (șaptezecișiopt) pagini, părţi scrise și anexe: 287
(douăsuteoptzecișișapte), părţi scrise și 92 (nouăzecișidouă) planșe, părți desenate
Nr. Elaborat Aprobat/Verificat Data

crt. REVIZIA PRESTATOR BENEFICIAR
1 REVIZIA 1 Asocierea
IUNIE
ACCIONA Ingeniería S.A. -
2018
Baicons Impex S.R.L.
2
3
4
DP-546-RO
Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. - BAICONS Impex S.R.L.
Pag. 1
FOAIE DE SEMNĂTURI
PROIECT: Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția lucrărilor de
investiții din cadrul proiectului Platforma Multimodală Galați
CONTRACT SERVICII: 546/06.03.2018
BENEFICIAR: Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime

S.A. Galați, Port Bazinul Nou S.A. Galați si Metaltrade
International S.R.L. Galați
PRESTATOR: Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. – S.C. BAICONS Impex

S.R.L.
DECLARAȚIA DE PROIECTARE
ÎNTOCMIT/SEMNĂTURA APROBAT/SEMNĂTURA
Experti: Expert principal –
Lider de echipa:
CRISTIAN ANTIPA ALEXANDRU PANIN
GABRIEL ANTONESCU
CONSTANTIN BOBARU Reprezentant Contractant
RADU CHIRIACOPOL RADU CHIRIACOPOL
AURELIAN GRIGORESCU
IONUT IONITA
STEFAN GICA
CONSTANTIN GOGU
IOANA SINCA
GABRIELA STAICU
Activitate/Raport Termen predare Număr exemplare conform

aprobat document/raport contract
Declarația de 2 luni, adică 60 (șaizeci) zile 6 (șase) exemplare, tipărite în
proiectare calendaristice de la data limba română + 3 (trei)
emiterii Ordinului de exemplare in limba engleza +
Începere: 06.03.2018 2 (două) exemplare
electronic (CD)
DP-546-RO
Pag. 2
1. ABREVIERI ..................................................................................................... 4
2. INFORMATII GENERALE............................................................................... 6
2.1. Datele Beneficiarului ....................................................................................... 6
2.2. Datele Proiectantului ....................................................................................... 6
2.3. Canale de comunicare .................................................................................... 6
3. INTRODUCERE ............................................................................................. 8
4. SITUATIA EXISTENTA ................................................................................. 10
5. SCOPUL PROIECTULUI .............................................................................. 12
6. DESCRIEREA LUCRARILOR PE OBIECTE ................................................ 16
6.1 Obiectul (1) Cheul ......................................................................................... 16
6.2 Obiectul (2) Racord rutier si feroviar ............................................................. 26
6.2.1 Accesul rutier .................................................................................................. 26
6.2.1.1 Lucrari de drum ........................................................................................... 26
6.2.1.2 Lucrari pasaj ................................................................................................ 37
6.2.1.3 Sistem de iluminat si conexiuni electrice ..................................................... 45
6.2.1.4 Relocare / protejare retele edilitare (utilitati) ................................................ 48
6.2.2 Accesul feroviar .............................................................................................. 52
6.2.3 Restrictii bugetare si de timp .......................................................................... 58
6.3 Obiectul (3) Platforma multimodala .................................................................... 58
6.4 Obiectul (4) Zona acces platforma ..................................................................... 63
BORDEROU ANEXE ............................................................................................... 76
DP-546-RO
Pag. 3
1. ABREVIERI
In acesta documentatie se utilizeaza urmatoarele abrevieri:
ACB Analiza Cost - Beneficiu
AGC Acordul european privind marile linii internationale de cale ferata
Acordul european privind marile linii de transport international combinat si instalatii
AGCT
conexe, incheiat la Geneva, la 1 februarie 1991
ANCPI Agentia Nationala de cadastru si Publicitate Imobiliara
ANEVAR Asociatia Nationala a Evaluatorilor Publici din Romania
ANPM Agentia Nationala de protectia Mediului
APM Agentie Teritoriala de Protectia Mediului (Galati)
BAT Instalatie automata de semnalizare a apropierii trenurilor, cu semi-bariere
BEI Banca europeana pentru Investitii
BLA Instalatie Bloc de linie Automat
BLAI Instalatie Bloc de linie Automat Integrat
CAT Comisie de Analiza Tehnica (instituita la nivelul ANPM)
CCTV Televiziune cu circuit inchis
CE Comisia Europeana
CED Centralizare electrodinamica
CEF Mecanismul Conectarea Europei (program investitional)
CENELEC Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnica
CF Cale ferata
Beneficiar Beneficiarul lucrarii
CMT Centru de management al traficului
CS Caiet de Sarcini, elaborat de Beneficiar pentru procedura de achizitie
CTE Consiliul Tehnico - Economic
CU Certificat de urbanism
DDAPT Baza de date nationala cu titlurile de proprietate emise
DE Detalii de Executie
DJ Drum judetean
DN Drum national
DT Documentatie tehnica
DTAC Documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de construire
DTOE Documentatie tehnica pentru organizarea executiei
EA Evaluare Adecvata
EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului
EP Echipa de Proiectare
FC Fonduri Comunitare
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regionala
GIS Sistem Informational Geografic
GMS Sistem de masurare a unghiurilor
GPS Sistem de pozitionare (localizare) globala prin satelit si unde radio
IE Instalatii electrice
DP-546-RO
Pag. 4
INHGA Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
INMH Institutul National de Meteorologie si Hidrologie
INS Institutul national de Statistica
IS Instalatii sanitare
ISPA Instrument Structural pentru Politici de Pre - Aderare
IT Instalatii termo-tehnologice
JBIC Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala
JT Joasa tensiune
LED Dioda emitatoare de lumina
LFI Linie ferata industriala
MP Manager de Proiect
MT Ministerul Transporturilor
NP Nivelul platformei caii
NSS Nivelul superior al sinei
OCPI Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara
OTF Operator de transport feroviar
PAM Planul de Actiunee de Mediu
PND Planul National de Dezvoltare
Prestator Elaboratorul Proiectului Tehnic, inclusiv Detalii de Executie (Proiectantul lucrarii)
P.T Proiect Tehnic
Rl Raport de inceput
RP Raport bilunar de progres
RTU Unitati terminale comandate de la distanta
SAT Instalatie automata de semnalizare a apropierii trenurilor, fara semi-bariere
SCADA Monitorizare, Control si Achizitii de Date (Sistem informatic pentru STE si DEF)
SF Studiu de Fezabilitate
SIM Sistemul Integrat de Mediu
TC Instalatii de telecomunicatii
TP Titlu de proprietate
TVA Taxa pe valoare adaugata
UA Unitate de Amenajare (in cadrul administratorului de fond forestier)
UAT Unitate Administrativ Teritoriala
UE Uniunea Europeana
DP-546-RO
Pag. 5
2. INFORMATII GENERALE
2.1. Datele Beneficiarului
Datele de contact ale Beneficiarului pentru contractul de servicii de proiectare nr.
546/06.03.2018 care are ca obiect „Elaborarea proiectului tehnic pentru executia lucrarilor de
investitii in cadrul proiectului Platforma Multimodala Galati”, sunt urmatoarele:
Entitatea Contractanta 1 - Metaltrade International S.R.L. Galati („M.T.I.”), persoana juridica
romana, cu sediul social in Municipiul Galati, Calea Prutului nr. 230, judetul Galati, Romania,
telefon/fax: 0236 449 215; 0236 449 997; email: office@metaltrade.ro, inregistrata la Oficiul
Registrului Comertului Galati cu nr. J17/617/1999, C.U.I. RO 6599880, reprezentata prin domnul
Corneliu Gavaneanu avand functia de Administrator.
Entitatea Contractanta 2 - Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime”
S.A. Galati, cu sediul in Municipiul Galati, strada Portului nr. 34, judetul Galati, Romania,
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Galati cu nr. J17/905/1998 avand C.U.I. 11776466,
reprezentanta legal prin domnul Luigi-Marius Ciubrei avand functia de Director General.
Entitatea Contractanta 3 - Port Bazinul Nou S.A. Galati („P.B.N.”), persoana juridica romana
cu sediul in Municipiul Galati, Calea Prutului, nr. 230, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
Galati cu nr. J17/270/1991, avand C.U.I. 1651384, reprezentata legal prin domnul Comeliu
Gavaneanu avand functia de Presedinte.
2.2. Datele Proiectantului
Datele de contact ale Proiectantului pentru contractul de servicii de proiectare nr.
546/06.03.2018 care are ca obiect „Elaborarea proiectului tehnic pentru executia lucrarilor de
investitii in cadrul proiectului Platforma Multimodala Galati”, sunt urmatoarele:
Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. - Baicons Impex S.R.L., prin liderul asocierii
Societatea ACCIONA Ingeniería S.A, cu sediul social in Spania, Calle Anabel Segura 11,28108
Alcobendas, Madrid, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului din Madrid, Spania sub fila nr.
M-53241. Volumul 3115. Pagina 162. Cod unic de inregistrare A28091338, tel. 0212110808, fax.
0212110815, email: office@acciona-ingenieria.ro, cu adresa de corespondenta in Romania,
Bucuresti, sector 1, strada Gheorghe Lazar, nr. 2, etaj 1, reprezentata prin domnul Carlos
GALVEZ LEON, avand functia de Director.
2.3. Canale de comunicare
Orice notificare, comunicare sau solicitare care va fi adresata confrom Contractului nr.
546 va fi transmisa prin scrisoare recomandata prin posta sau curier (in toate cazurile cu
confirmare de primire) la datele de contract mentionate mai jos sau la orice alta adresa pe care
una dintre Parti o notifica in scris celeilalte Parti.
Pentru CONTRACTANT:
Adresa: Strada Gheorghe Lazar, nr. 2, etaj 1, sector 1, Bucuresti
In atentia domnului Carlos GALVEZ LEON, avand functia de Director.
Pentru ENTITATEA CONTRACTANTA 1:
Adresa: Calea Prutului nr. 230, municipiul Galati, judetul Galati
In atentia domnului Corneliu GAVANEANU, avand functia de Administrator.
Adresa: Strada Portului nr. 34, municipiul Galati, judetul Galati
In atentia domnului Luigi-Marius CIUBREI, avand functia de Director General.
Adresa: Calea Prutului nr. 230, municipiul Galati, judetul Galati
DP-546-RO
Pag. 6
In atentia domnului Corneliu GAVANEANU, avand functia de Presedinte.
Comunicarile privind activitatea curenta se pot efectua si prin email sau orice alt mijloc de
comunicare care asigura transmiterea textului si confirmarea transmiterii acestuia la urmatoarele
date de contact:
Pentru CONTRACTANT:
Porsoana de contact: Radu Chiriacopol avand functia de Inginer Proiectant
Fax: +40212110815
Mobil: +40724541359
E-mail: office@acciona-ingenieria.ro
Pentru ENTITATILE CONTRACTANTE 1, 2, 3:
Porsoana de contact: Constantin Armasu, Manager de Proiect (Entitatea
Contractanta 1)
Fax: 0236449997
Mobil: 0722560015
E-mail: constantin.armasu@metaltrade.ro.
DP-546-RO
Pag. 7
3. INTRODUCERE
Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
Locatia platformei multimodale, care adauga un intermodal de nave si interfata feroviara
functiilor si serviciilor existente in port, este orasul Galati, care este resedinta de judet, regiune a
Moldovei, in partea de est a Romaniei. Galatiul este cel mai mare oras port pe fluviul Dunarea si
al 8-lea oras ca marime din Romania. Datorita pozitiei sale pe fluviul Dunarea si pozitia sa
strategica ca poarta sau punct cheie intre Moldova, Ucraina si conexiunile prin Marea Neagra cu
Turcia si Grecia, locatia se dovedeste ideala pentru conectarea prin retea fluviala, feroviara si
rutiera.
Galati este considerat un important centru economic. Activitatile economice se
concentreaza in prezent in jurul portului Galati, in domenii precum constructia de nave si productie
de otel: MetalTrade sau ArcelorMittal Galati, care este cel mai mare combinat siderurgic din
Romania. Este considerat, de asemenea, un mare nod de transport. De asemenea Galati
gazduieste cel mai mare santier naval al Romaniei, care beneficiaza de acces usor la Marea
Neagra si din co-locatia sa cu combinatul siderurgic Mittal. Judetul Galati are o suprafata totala
de 4.466km patrati. Industriile predominante in judet sunt:
• Industria siderurgica – 55% din productia de otel a Romaniei;
• Industria alimentara;
• Industria textila;
• Industria constructoare de nave.
Portul Galati este un port interior avand o pozitie geografica cheie intre tarile Europei si
Marea Neagra. Poate fi folosit de tarile din Europa Centrala cu ajutorul Dunarii. In sud, Marea
Neagra este usor accesibila prin canalul Sulina. In Port se transbordeaza in prezent marfa vrac,
ex. produse alimentare sau metalurgice.
Fluviul Dunarea, unde urmeaza sa fie implementat proiectul de trimodal, este cel mai
important rau pentru comert din Romania si un punct de acces international. Dintr-un total de
1,731 km de cai navigabile, aproximativ 1.075 km sunt pe Dunare, 524 km pe brate secundare si
132 km pe canale, cum ar fi canalul Sulina.
In prezent, companiile romanesti opereaza peste 700 de nave inregistrate in peste 110
companii de transport. 400 de nave sunt inregistrate in Romania. Transportul maritim este
responsabil pentru 52% din importul si exportul Romaniei.
Tinand cont de infrastructura rutiera si ferovoara a Romaniei, locatia portului este bine
conectata la aceasta. Drumurile europene E384 si E87 sunt conectate direct la Port,
accesul/conectarea facandu-se atat din Nord cat si din Sudul tarii. Doua linii de cale ferata
electrificata dubla, linii (700 si 704) cu acces din Sud, ex. Bucuresti – Fetesti si din Nord prin
Tecuci. De asemenea exista o conexiune de transport feroviar catre Moldova/Ucraina cu
ecartament de 1,524mm. Portul Galati are acces la ambele ecartamente, sistemul de 1,524mm
si cel European de 1,435mm, un avantaj unic de locatie.
In legatura cu conectarea locatiei la transportul rutier, feroviar si pe caile navigabile
interioare, trebuie luate in considerare si Coridoarele europene de transport. Reteaua Europeana
de baza, isi propune sa uneasca Europa si piata europeana. Aceasta vizeaza contributia la
coeziunea europeana si consolidarea relatiilor economice interne si externe.
,,Consolidarea multimodalitatii unei mai bune infrastructuri feroviare, maritime si a cailor
navigabile interioare in tehnologii multimodale de TEN-T precum si inovarea in domeniul
transportului va duce la reducerea ambuteiajelor rutiere, reducerea emisiilor cu efect de sera si a
gazelor poluante si va da un impuls transportului in conditii de siguranta si securitate.”
In acest moment Romania este conectata la doua coridoare de transport importante:
• Coridorul Orient/Est – Mediteranean conecteaza porturile germane Bremen,
Hamburg si Rostock prin Republica Ceha si Slovacia cu o ramura prin Austria
inaintand prin Ungaria catre Portul Constanta din Romania, Portul Burgas din
Bulgaria, cu legatura in Turcia, catre Porturile Grecesti Salonic si Pireus si
DP-546-RO
Pag. 8
,,Autostrada maritime catre Cipru”. Aceasta cuprinde infrastructura feroviara,
rutiera, aeroporturi, porturi, RRT-uri pe raul Elba si cai navigabile;
• Coridorul Rin Dunare conecteaza Strasbourg si Mannheim prin doua axe paralele
in sudul Germaniei, una de-a lungul raurilor Main si Dunare, cealalta prin Stuttgart
si Munchen, si o ramura catre Praga si Zilina si granita Slovaco-Ucraineana, prin
Austria, slovacia si Ungaria catre porturile romanesti Constanta si Galati. Aceasta
cuprinde infrastructura feroviara, rutiera, aeroporturi, porturi, RRT-uri si cai
navigabile pe Main, Canlul Main-Dunare, intreaga Dunare i naval de Kehlheim si
raul Sava.
De asemenea, interconectarea cu coridorul Rhine-Alpine, care are mai multe
interconexiuni la coridorul Rhin-Dunare, permite accesul conexiunilor din sudul Europei. Portul
Galati este conectat la ultimul corridor, in timp ce conexiunea Orient/Est Mediteranean poate fi
accesata prin Constanta.
Localizat pe malul Dunarii, de la km 77 pana la km 148+900, portul Galati are o importanta

majora ca port dunarean intern. Impreuna cu Portul Constanta acestea sunt portile Romaniei
catre celelalte tari care au iesire la Marea Neagra. Conform proiectului DAHAR, Portul Galati este
singurul port din Europa unde cele doua sisteme de ecartament din cadrul sistemului feroviar
(1524 mm si 1435 mm) sunt conectate. Activand interoperabilitatea tuturor modurilor de transport,
dar si intre UE si CSI, sistemele feroviare din Galati vor juca un rol major pentru regiunea Dunarii,
cand fluxurile intermodale intre Federatia Rusa si tarile europene vor reveni la volume mari.
Locatia, prin urmare, este de o importanta strategica pentru conexiuni multimodale pan-europene.
DP-546-RO
Pag. 9
4. SITUATIA EXISTENTA
In acest moment portul are un cheu cu o lungime de 1100m si o suprafata a bazinului
portuar de aproximativ 8 ha. In spatele cheului, spatiul este limitat din cauza prezentei caii ferate.
Portul este proiectat pentru nave de pana la 8.750 tdw. Activitatea principala este axata
pe transbordarea de marfa si de marfa vrac, prin urmare este numai un volum foarte mic
transbordat in containere, deoacere nu exista nicio infrastructura dedicata acestora. Capacitatile
pentru marfuri containerizate sunt considerate a fi foarte limitate in acest moment.
PORT BAZINUL NOU S.A. este un operator portuar infiintat in 1991, ca o companie cu
capital de stat, detinatoare a intregii suprastructuri a Bazinului Nou din Portul Galati. In urma
privatizarii din 1997, PORT BAZINUL NOU S.A. devine societate privata pe actiuni.
PORT BAZINUL NOU S.A. detinatorul si proprietarul suprastructurii portuare si operator
portuar, din 01.10.2006, detine drepturile de folosinta ale suprafetei terenului portuar (323.507
mp) pentru o perioada de 30ani. In prezent structura traficului de marfuri cuprinde urmatoarele:
cereale, resturi feroase, ingrasaminte, ciment, marfuri vrac, produse balast/cariera, cherestea,
produse din otel si diverse alte marfuri generale.
Caracteristicile infrastructurii si instalatiilor portuare in acest moment:
Port Bazinul Nou Galati are o suprafata totala de 397474 mp, din care 73967 mp
reprezinta Zona Libera. Accesul in port se face pe reteaua rutiera, feroviara si maritime.
• Infrastructura rutiera:
- Acces direct catre reteaua nationala si international prin E87 / E584;
- Reteaua permite tranzitul atat cel normal cat si special (cu gabarit depasit) al
marfurilor si este conectat cu reteaua de drumuri a Romaniei, acesta fiind conectat
cu toate tarile europene;
- Soseaua de centura are 1 banda/sens si traverseaza orasul;
• Infrastructura feroviara:
- Lungime totala in cadrul portului: 6474m;
- 1717m de cale ferata pentru primire/transmitere;
- 4257m fronturi de incarcare/descarcare;
- 500m de linie de cale ferata cu ecartament larg pentru incarcare/descarcare a
vagoanelor din CSI;
- Vagon de manevra in zona portului folosind propriile ecartamente;
• Cai navigabile:
- Accesibilitate pentru barje, vase fluviale si maritime cu o capacitate de maxim
15.000 dwt (capacitatea lor depinde de capacitatea maxima permisa la intrarea pe
canalul Sulina);
- 8 dane cu o lungime de 110m fiecare din care 3 situate in Zona Libera;
- 2 dane cu o lungime de 105m situate in bazinul portuar.
Danele situate in bazin au fost inoperabile in ultimii 7 ani. Aceste dane au un cheu taluzat
si sunt eficiente pentru operare atunci cind nivelul Dunarii este mai scazut decat cel normal.
In Port Bazinul Nou pot fi operate diferite nave maritime si fluviale, care, de obicei,
transporta marfuri in vrac (minereuri, produse cariera si balastiera), produse feroase (metalurgice,
tevi, fier vechi), cereale, marfuri generale, materiale lemnoase. In ultimul timp a inceput operarea
de containere incarcate cu cherestea, cu destinatia China, doar in sistemul feroviar-rutier datorita
ineficientei facilitatilor portuare.
Serviciile oferite in prezent in Portul Galati:
Portul Bazinul Nou ofera urmatoarele servicii, axate in principal pe bunurile ne-
containerizate.
• Incarcare/descarcare (directa sau indirecta) a unei game largi de bunuri, ca de ex:
- Produse metalurgice;
- Marfuri vrac: cox, carbune, minereu, balast, materiale de constructii;
DP-546-RO
Pag. 10
- Cherestea;
- Fier vechi in vrac si uneori in containere;
- Bunuri de larg consum;
- Diverse echipamente industriale;
- Produse alimentare.
Deasemenea, Portul Bazinul Nou ofera urmatoarele servicii:
- Manipulare/sortare/ambalare a marfurilor;
- Fixarea/asigurarea/stivuirea marfurilor in mijloacele de transport;
- Depozitarea marfurilor in depozite acoperite si in aer liber pe platforme;
- Manevrarea vagoanelor de cale ferata din UE in/din afara terminalului portului.
Portul este conectat la un triaj ce dispune de doua linii electrificate . Triajul administrat de
APDM are 8 linii cu lungimi de la 708-763m. O linie dispune de ecartament larg si poate conecta
atat sistemul European cat si cel rusesc fara transbordare.
In acest moment, un numar foarte mic de containere este manipulat in port, incluzind
lemn, osel, fier vechi. Containerele goale sunt transportate pe cale ferata la Galati. Acestea sunt
descarcate cu ajutorul stivuitoarelor de mare capacitate sau cu motostivuitoare.datorita
echipamentului tehnic limitat pentru manipulare containere, doar 360 de unitati sunt manipulate
in port, pe an.
Procedeele aplicate astazi pentru manipularea containerelor sunt temporare si nu pot fi
aplicate pentru volume mai mari. Containerele sunt incarcate utilizand stivuitoarele.
Motostivuitoarele sunt folosite pentru a incarca containerele pe autotrenuri. Un serviciu feroviar
transporta containerele la Portul Constanta. Odata ajunse, containerele sunt incarcate pe nave
maritime de catre operatorul portului, folosind macaralele plutitoare ale portului.
In concluzie, situatia privind portul Galati, ca locatie pentru platforma multimodala este
buna, intrucat aceasta este conectata la toate tipurile de infrastructura. De asemenea,
proximitatea tarilor riverane Marii Negre si interconectarea ecartamentului rusesc cu cel
European permite nu doar reducerea gatuirilor ci si eliminarea verigilor lipsa intre doua sisteme,
dand astfel o valoare strategica locatiei.
Portul Galati este in prezent in functiune, dar concentrandu-se pe marfa in vrac si
incarcarea marfurilor de mare tonaj. Unele echipamente, cum ar fi un singur stivuitor, poate fi
utilizat la incarcarea marfurilor containerizate, dar echipamentul sau infrastructura nu sunt
suficiente pentru operatiuni intermodale fezabile, si viabile economic. Prin urmare, posibilitatile
de transferare a marfurilor din sistemul rutier catre cel feroviar sau fluvial nu poate fi activat sau
atras spre port.
De asemenea, se pare ca, datorita conexiunilor bune la retelele rutiere, feroviare, maritime
si fluviale, portul are potential pentru transportul intercontinental multimodal si afirmare ca poarta
de acces in spatiul UE.
DP-546-RO
Pag. 11
5. SCOPUL PROIECTULUI
(1) Cheul este aflat în administrarea APDM Galaţi, va fi verticalizat, în prezent fiind cheu
pereat, iar lungimea va fi de 868 m şi va fi echipat cu accesorii şi utilităţi pentru nave (reţea
alimentare cu apa şi reţea de alimentare cu energie electrică de joasa tensiune). Reţeaua de
alimentare cu energie electrica va avea 4 trasee (cate un traseu pentru fiecare dana) si celule
separate in postul de transformare. Reţelele menţionate se vor executa în mod independent,
intrând in proprietatea APDM, fiind necesar branşament pentru reţeaua de alimentare cu apa,
racordul electric executând-se în postul de transformare nou construit aferent obiectului 1, 3 şi 4.
Cheul, împărţit din punct de vedere funcţional in 4 dane, va fi în continuare exploatat de APDM
în acelaşi mod fără a se modifica nimic în relaţia cu clienţii actuali respectiv,
armatorii/reprezentanţii armatorilor, în baza contractelor de prestări servicii.
Cheul este alcătuit din 3 tronsoane, astfel: tronson bazinul nou în lungime de 668 m,
pentru a acosta nave modem pentru transportul multimodal; tronson la Dunăre de 180 m; şi
tronson racord de 20 ml. Cheul se conectează direct la zona platformei multimodale pentru a se
putea manipula containerele. In această zonă va avea loc transbordarea unităţilor de încărcare
intermodale cu portainere şi transtainere.
(2) Racordul rutier şi feroviar pentru accesul pe platforma multimodală este aflat în
administrarea Municipiului Galaţi şi a CNADNR. Accesul pe platforma multimodală se va realiza
prin str. Prutului, Calea Prutului şi DN2B (E87) asupra cărora se va interveni prin lucrări de
modernizare a conexiunilor rutiere între zona portuară a platformei multimodale şi reţelele publice
de drumuri municipale şi naţionale, prin construirea unui sens giratoriu şi a unui pasaj superior
peste calea ferată ce se va amplasa în lungul drumului naţional DN2B, în vederea
descongestionării traficului în zonă.
Traseele proiectate, în lungime totală de 2284 m, se suprapun parţial pe traseele străzilor
existente. Traseele care nu se suprapun peste traseele existente sunt realizate în asemenea
măsură încât să se încadreze în limitele cadastrale puse la dispoziţie, nefiind probleme legate de
exproprieri.
După finalizare investiţiile vor fi predate conform prevederilor legale, actualilor
administratori ai infrastructurii publice rutiere, respectiv Municipiul Galaţi şi CNADNR. Se va
demola un sector linii de cale ferata de 505 ml si se va construi pe un alt amplasament un sector
de linie în lungime 390 ml.
(3) Platforma multimodală - exploatata de Port Bazinul Nou S.A. pentru furnizarea de
servicii de operare portuara, va fi reprezentata de infrastructura (platforme, drumuri, zona
suplimentara de depozitare), echipamentele şi instalaţiile portuare, reţele de utilităţi, amplasate
pe suprafaţa de 125264 mp, din care 85429 mp din terenul existent, respectiv 39835 mp suprafaţa
nou creata.
Pentru operarea mijloacelor de transport (de tip: fluvial, rutier si feroviar) sunt prevăzute
echipamente pentru manevrarea containerelor pe platforma multimodală astfel:
- un portainer utilizat pentru operaţiuni de încărcare/descărcare, pe/de pe nave, pe/de
pe platforma;
- un transtainer utilizat pentru operaţiuni de încărcare/descărcare în terminalul CF al
platformei multimodale;
- stivuitor cu braţ telescopic - manevrare containere pline - 2 buc;
- stivuitor cu braţ telescopic - manevrare containere goale - 1 buc;
- cap tractor - 2 buc;
- semi-trailere - 8 buc.
Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de depozite şi transport şi
este ocupată de construcţii, respectiv căi de acces, platforme betonate, spaţii verzi. Terenul este
ocupat în prezent de 12 corpuri de clădire cu regim de înălţime parter, un corp cu regim de
înălţime P+1 si 3 platforme betonate astfel:
• C9 - Şopron 4/4 cu suprafaţa construită la sol de 1804 mp;
DP-546-RO
Pag. 12
• C15 - Şopron 12 cu suprafaţa construită la sol de 1364 mp;
• C35 - Sala de mese si vestiare (P+1) cu suprafaţa construită la sol de 1270 mp;
• C36 - Centrala termica cu suprafaţa construită la sol de 30 mp;
• C40 - Clădire WC cu suprafaţa construită la sol de 28 mp;
• C55 - Clădire energetica cu suprafaţa construită la sol de 85 mp;
• C61 - Platforma betonata cu suprafaţa de 1713 mp;
• C62 - Platforma betonata cu suprafaţa de 1187 mp;
• C67 - Platforma betonata cu suprafaţa de 5873 mp.
Acestea se afla in diferite stări de deteriorare sau sunt improprii pentru schimbarea de
destinaţie in vederea integrării in obiectivul nou proiectat.
In vederea amplasării noii infrastructuri portuare, se impune demolarea celor 16 construcţii
existente.
Pentru rezolvarea funcţionala a fluxului propus s-a ales varianta construirii unei platforme
generale, dezvoltata pe suprafaţa de 125264 mp, in cadrul careia se vor realiza:
- Zona de depozitare sub portainer;
- Zona de depozitare sub transtainer;
- Zona suplimentara de depozitare - containere frigorifice - suprafaţa 25000 mp;
- Drumuri de incinta;
- Zona terminal de CF - 5 linii (3 linii cu ecartament standard - 1435 mm; 2 linii cu
ecartament combinat 1435 mm / 1524 mm) cu lungimea frontului de lucru sub
transtainer de 720 m pentru linia 1, respectiv de 725 m pentru liniile 2, 3, 4 şi 5.
Platforma generala, cu îmbrăcăminte din beton armat pentru zonele de depozitare si zona
terminalului CF, respectiv îmbrăcăminte din straturi bituminoase pentru drumurile de incinta, va fi
circulabila pe întreaga suprafaţa, întrucât operaţiunile de manevrare pe platforma se efectuează
cu utilaje mobile echipate cu roti cu pneuri.
In consecinţa, liniile de cale ferata/sinele de rulare (portainer si transtainer) vor fi îngropate
la nivelul platformei pentru a asigura o traversare facila a utilajelor.
Soluţiile constructive pentru caile de rulare ale principalelor echipamente de manevrare
vor fi:
• cale de rulare portainer - lungime front de lucru 656 m, tip grinda continua din beton armat
cu descărcare pe reazeme izolate (piloţi foraţi);
• cale de rulare transtainer - lungime front de lucru 744 m, tip grinda continua din beton
armat, cu secţiunea in forma de T, cu transmiterea incarcarilor direct la teren;
Zonele de depozitare (sub portainer si sub transtainer) vor trebui sa permită din punct de
vedere constructiv stocarea tuturor tipurilor de containere (20' /40'/ 45'), luând in considerare
stivuirea containerelor pe 5 rânduri.
Instalaţiile aferente platformei multimodale vor fi:
• Instalaţii sanitare
- Reţea de canalizare ape uzate pluviale;
- Reţea de apa pentru stingere incendiu.
• Instalaţii electrice
DP-546-RO
Pag. 13
- Reţea de alimentare cu energie electrica de medie tensiune (funcţionare portainer,
transtainer);
- Reţea de alimentare cu energie electrica de joasa tensiune (funcţionare containere
frigorifice - zona suplimentara de depozitare);
- Reţea de iluminat incinta (cota de ampasare a corpurilor de iluminat - 45 m peste nivelul
platformei);
- Instalaţia de protecţie la supratensiuni atmosferice;
- Instalaţii de curenţi slabi;
- Sistem detectare-avertizare incendiu;
- Sistem de securitate - Sistem de control acces; - Sistem TVCI;
- Reţea transmisie de date (sistem OCR/sistem operare).
(4) Zona acces - consta in amenajarea unui teren liber de construcţii, proprietatea Metaltrade
International S.R.L., cu suprafaţa de 33.682 mp, ca zona suplimentara de acces (acces rutier), în
cadrul căreia se vor executa următoarele:
• Clădiri cu destinaţia:
a) Clădire formalităţi vamale
Caracteristici dimensionale: - regim de înălţime - parter; - aria construita Ac - 1250 mp;
Soluţie constructiva:
- structura de rezistenţă a clădirii se va realiza din cadre transversale metalice, alcătuite din
stâlpi si grinzi cu inima plina, pane longitudinale metalice;
- închiderile perimetrale si învelitoarea se vor realiza din panouri sandwich triplustrat otel -
spuma poliuretanică - oţel;
- pentru producerea apei calde menajere si încălzirea spatiilor destinate personalului se
adopta un sistem electric;
- asigurarea condiţiilor privind calitatea aerului spatiilor destinate personalului - instalaţii de
ventilare.
b) Clădire de birouri
Caracteristici dimensionale: - regim de înălţime - P+2E; - aria construita Ac - 125 mp; - aria
construita desfăşurată Adc - 375 mp.
- Structura de rezistenta a clădirii se va realiza din cadre transversale metalice, alcătuite din
stâlpi şi grinzi cu inima plina, pane longitudinale metalice;
- Placări faţade cu panouri compozite din aluminiu;
- Pentru încălzirea spatiilor se adopta un sistem clasic, cazan cu arzător pe combustibil
gazos, care va produce agentul termic ce este distribuit către corpurile de încălzire statice;
- Producerea apei calde menajere se va face într-un boiler, încălzit de agentul termic preparat
in centrala termica pe de o parte si pe de alta parte de lichidul solar încălzit in panourile
solare ce se vor dispune la nivelul acoperişului;
- Asigurarea condiţiilor de microclimat pe zone - instalaţii de ventilare-climatizare.
c) Clădire poarta
Caracteristici dimensionale: - regim de înălţime - parter; - aria construita Ac - 100 mp.
- structura de rezistenta a clădirii se va realiza din cadre transversale metalice, alcătuite din
stâlpi si grinzi cu inima plina, pane longitudinale metalice;
- închiderile perimetrale şi învelitoarea se vor realiza din panouri sandwich triplustrat otel -
spuma poliuretanica - otel;
- pentru producerea apei calde menajere si încălzirea spatiilor se adopta un sistem electric;
- asigurarea condiţiilor privind calitatea aerului - instalaţii de ventilare.
DP-546-RO
Pag. 14
d) Atelier de mentenanta si reparaţii containere
Caracteristici dimensionale: - regim de înălţime - parter; - aria construita Ac - 256 mp.
- structura de rezistenta a clădirii se va realiza din cadre transversale metalice, alcătuite din
stâlpi si grinzi cu inima plina, pane longitudinale metalice; o închiderile perimetrale si
nivelatoarea se vor realiza din panouri sandwich triplustrat otel - spuma poliuretanica – otel;
- pentru producerea apei calde menajere si încălzirea spatiilor se adopta un sistem electric;
- asigurarea condiţiilor privind calitatea aerului - instalaţii de ventilare.
• Platfoma cu destinaţia de:
- parcare - îmbrăcăminte din straturi bituminoase;
- zona depozitare containere goale - îmbrăcăminte din beton armat.
• Lucrări de construcţii necesare montajului:
- echipamentelor de restricţionare, control acces si monitorizare;
- staţiei de carburanţi - varianta modulara (inclusiv amenajare zona de proiecţie);
- staţiei de epurare - varianta modulara;
- cântarului auto.
Instalaţiile aferente zonei de acces vor fi:
• Instalaţii sanitare
- Reţea de alimentare cu apa;
- Reţea de canalizare ape uzate pluviale;
- Reţea de canalizare ape uzate menajere;
- Reţea de apa pentru stingere incendiu;
• Instalaţii electrice
- Reţea de alimentare cu energie electrica;
- Reţea de iluminat incinta;
• Instalaţii de curenti slabi
- Sistem detectare - avertizare incendiu;
- Sistem de securitate - Sistem de alarma impotriva efracţiei;
- Sistem de control acces;
- Sistem TVCI.
- Reţea transmisie de date (sistem OCR/sistem operare).
DP-546-RO
Pag. 15
6. DESCRIEREA LUCRARILOR PE OBIECTE
6.1 Obiectul (1) Cheul
In conformitate cu prevederile Caietului de sarcini si Studiului de fezabilitate revizuit, cheul

actual din Port Bazinul Nou este aflat in administrarea APDM Galati, in prezent fiind cheu pereat.
Conform solutiei propusa in Studiul de fezabilitate revizuit:
- cheul va fi verticalizat, rezultand o înălțime liberă a acestuia fiind de 16,0 m;
- inaltimea liberă poate fi realizata doar cu palplanse;
- palplansele vor fi introduse in teren prin batere pe o adancime de cca. 6,00 m si ancorate
cu ancore dispuse pe 2 nivele.
In cadrul prezentei declaratii de proiectare, se include verificarea preliminara a acestei
structuri in baza calculelor ce au fost realizate în urma studiilor de teren.
Suplimentar, conform solicitarii Entitatii contractante se va analiza o varianta ce pastreaza
solutia de cheu din palplanse.
Conform Raportului de inceput, in cazul in care o solutie diferita de cea prezentata in SF
este considerata superioara din punct de vedere tehnico-economic, aceasta va fi transmisa ca
propunere catre Entitatea contractanta.
A. Verificarea preliminara a structurii prezentate in studiul de fezabilitate
revizuit
Scopul prezentei verificari este evaluarea stabilitatii sectiunii transversale inclusa in
Studiul de fezabilitate revizuit. Informatiile prezentate in Studiu au fost completate unde a fost
necesar. Din plansa Vedere frontala terminal se poate obtine partial definirea solutiei, astfel:
- Cheul propus consta intr-un perete vertical realizat din palplanse cu doua randuri de
ancore;
- Cota superioara a cheului este la +7.50m;
- Cota talvegului proiectat este la -8.50m;
- Nivelul de apa s-a considerat intre +0.52 si +6.53m;
- Elementul de ancoraj(corpul mort) este prezentat ca un element rectangular. Acestea
nu sunt definite.
Cu toate ca nu sunt definite cu exactitate, urmatoarele elemente pot fi deduse:
- Ancorele din primul orizont sunt amplasate la cota de aproximativ +0.00 si au o lungime
de aproximativ 25.00m. Corpul mort pare a fi un zid cu o inaltime de aproximativ 2.00m;
- Ancorelele din al doilea orizont sunt amplasate la cota de aproximativ +6.00m si au o
lungime de aproximativ 10.00m. Corpul mort pare a fi un zid cu o inaltime de aproximativ
1.70m;
- Palplansele au o inaltime libera de aprox 14.50m si sunt introduse sub cota talvegului
dragat pe o adancime de aproximativ 6.00m.
Urmatoarele informatii ce sunt esentiale pentru etapa de proiectare, un sunt incluse:
- Caracteristicile mecanice ale peretelui de palplanse(tipul de otel, modulul de rezistenta/
modulul de inertie);
- Procesul tehnologic condiserat in faza de studiu de fezabilitate;
- Caracteristicile mecanice ale ancorelor.
S-a realizat un model de calcul, considerand:
- Caracteristici mecanice ale peretelui de palplanse: profil combinat cu I=805.720cm4
si W=14585cm3
- Caracteristicile de teren prezentate mai jos:
DP-546-RO
Pag. 16
SCHEMATIC SOIL PROFILE

4.3
Soil layer 1 2,4 m
1.9
Soil layer 2 6,2 m
-4.3
SOIL LAYER TERRENO
-5.8 Soil layer 3 1,5 m
1 SILTY CLAY Soil layer 4A 5,5 m

2 CLAY -11.3
3 MUD/ CONCHIFERA SANDS -14.3

Soil layer 4B 3m
4A CLAYEY SILTS -17.3

Soil layer 4C 3m
4B CLAYS
4C CLAYEY SILTS
Soil layer 5 12,5 m
5 SILTS
6 DENSE SANDS -29.8
7 FILL
8 QUARRY RUN
Soil layer 6 14 m
-43.8
ϒap c´ E Módulo de
Strat TECHO MURO ESPESOR (KN/m3) (kpa) ф (Mpa) balasto (kN/m2) ko ka kp
1 4.3 1.9 2.4 19.5 15 20 7 2600.00 0.658 0.490 2.040
2 1.9 -4.3 6.2 19.5 5 17 5 1875.00 0.708 0.548 1.826
3 -4.3 -5.8 1.5 14 0 15 1 375.00 0.741 0.589 1.698
4A -5.8 -11.3 5.5 19.5 10 25 10 3750 0.577 0.406 2.464
4B -11.3 -14.3 3 19.5 15 20 8 3000 0.658 0.490 2.040
4C -14.3 -17.3 3 19.5 10 25 10 3750 0.577 0.406 2.464
5 -17.3 -29.8 12.5 20 10 20 10 3750 0.658 0.490 2.040
6 -29.8 -43.8 14 20.5 0 35 30 11250 0.426 0.271 3.690
pedraplén +1.00 +7.50 6.50 20 0 37.50 34 13000 0.391 0.20 6.411
Figura 1: Caracteristici teren de fundare
- Procesul tehnologic de realizare va fi: realizare umplutura din material granular,

preincarcare, realizare perete de palplanse, excavarea pentru realizarea ancorelor,
încarcari operationale;
- Caracteristici mecanice ale ancorelor: s-a considerat un efort de 10857kN/m pentru
ancorele din orizontul de la +6.00m si 16974kN/ml pentru ancorelele din orizontul +0.00.
Rezultatele obtinute indica o delplasare a bazei peretelui din palplanse de aproximativ

642mm ce evidentiaza ca lungimea palplanselor este mult prea mica.
DP-546-RO
Pag. 17
Ancorele din orizontul superior nu lucreaza, acestea fiind comprimate.
Dimensiunile ancorelor si a corpului mort

Pentru asigurarea functionalitatii acorajelor, corpul mort trebuie sa fie in exeriorul orizontului
de cedare al pamantului reprezentat in schita de mai jos. Asa cum se poate observa, ancorajul
este in interiorul orizontului de cedare fiind astfel ineficient.
Referitor la dimensiunile corpului mort, acestea sunt total nepotrivite considerand sarcinile
ce trebuie preluate.
T = ½ x Kph x γap x H2
Considerand ca umplutura din spate este saturata(kph =6.411; γap = 19 kN/m2), este
nevoie de o inaltime minima de 5.70m fara a lua in calcul nici un coeficient de siguranta.
DP-546-RO
Pag. 18
B. Analizarea optimizarii solutiei de cheu din palplanse
Scopul prezentei analize este de a descrie solutia fezabila pentru cheul din palplanse si a
fazelor de executie. In etapa de proiectare a unui cheu din palplanse, fazele tehnologice au o
mare influenta asupra incarcarilor ce trebuie preluate de peretele din palplanse si astfel asupra
dimensiunilor palplanselor.
Masuratorile batimetrice au indicat diferite valori ale cotelor talvegului existent in lungul
terminalului si astfel se vor propune faze diferite de executie.
Se subliniaza ca in aceasta etapa a proiectului se realizeaza calcule cu scopul de a
optimiza solutia descrisa in continuare. Usoare modificari ale sectiunilor propuse pot apare in
Proiectul tehnic.
Descrierea solutiei:
Planul de situatie al terminalului cuprinde 3 zone, conform schitei de mai jos:

Zona indicata in vestul terminalului(cu lungimea de aproximativ 95.00m) nu se va putea
draga intrucat taluzul existent se va destabiliza.
DP-546-RO
Pag. 19
Bazinul se va draga la cota -8.50, asa cum este indicat in Studiul de fezabilitate.
Evidentiem ca dragarea la cota propusa va afecta intrarea in bazin. Zona indicata in schita de
mai jos se propune a fi indepartata sau consolidata pentru a asigura latimea minima de intrare a
bazinului ce in situatia prezetata este insuficienta. Pentru asigurarii stabilitatii a partii sudice opusa
terminalului, se recomanda consolidarea acesteia cu palplanse pe o lungime de minimum
70.00m, conform schitei de mai jos.
DP-546-RO
Pag. 20
Sectiuni transversale
S-au identificat trei sectiuni transversale caracteristice in lungul terminalului. In
aliniamentul principal(cu lungimea de 680.50m) s-au stabilit doua sectiuni caracteristice.
Principala diferenta consta in cota talvegului existent si unele variatii morfologice ale terenului. S-
au pastrat caracteristicile structurale in ambele.
In schimb, a treia sectiune, dinspre Dunare, este mult diferita de celelalte doua din punct
de vedere al caracteristicilor structurale si a tehnologiei de executie. Descrierea acestora este
inclusa mai jos.
In sectiunile 1 si 2, cota de dragare este la -8.50, asa cum prevede Caietul de sarcini si
Studiul de fezabilitate. Este recomandata re-evaluarea acestei cote intrucat poate avea o
influenta negativa asupra structurilor adiacente terminalului, asa cum a fost explicat anterior.
Noul terminal are cota platformei la +7.50m, asa cum indica Studiul de fezabilitate. A fost
realizata verificarea cotei in raport cu nivelul Dunarii cu probabilitatea de revenire a debitului de
2%.
Peretele vertical al cheului se poate realiza cu un zid combinat din palplanse cu
urmatoarele caracteristici: HZ1080MC-24/AZ-18-1700, I:805.720 cm4/m si W: 14585 cm3, cu
cota bazei la -35m, unde, in conformitate cu studiul geotehnic realizat se intalneste stratul din
nisip dens. Acest zid este ancorat de un al doilea zid combinat din palplanse: HZ1080MA-12/AZ-
13-770, I:404.030 cm4/m, W: 7.065 cm3, cu cota bazei la -15m. Zidul frontal si zidul din spate
sunt ancorate cu doua orizonturi de ancore, primul orizont se afla la cota +2,50 iar cel de-al doilea
la +1,00m. Tipul ancorelor din primul orizont este M64/48 iar al ancorelor din cel de-al doilea,
M80/60.
Aceasta dispunere asigura stabilitatea solutiei analizate atat sub incarcarile din exploatare
cat si sub incarcarile seismice.
DP-546-RO
Pag. 21
Sectiunea 1
Pentru sectiunea 3, batimetría realizata indica cota talvegului la aproximativ -15.00m.

Astfel, aceasta va diferentia de celelalte intrucat inaltimea libera a peretului de palplanse va fi cu
6.00m mai mare. Totodata, procesul tehnologic va fi diferit intrucat nu este justificata realizarea
unui volum atat de mare de umplutura.
Vericalizarea cheului se va realiza cu un zid combinat din palplanse, cu urmatoarele

caracteristici: HZ1180MB-24/AZ-18-1700, I:955.000 cm4/m si W: 17.0755 cm3, cu cota bazei la
-40m. Zidul frontal este ancorat de un al doilea zid combinat din palplanse cu urmatoarele
caracteristici: HZ1080MA-12/AZ-13-770, I:404.030 cm4/m, W: 7.065 cm3, cu cota bazei la -15m.
Zidul frontal si zidul din spate sunt ancorate cu doua orizonturi de ancore, primul orizont se afla
la cota +2,50 iar cel de-al doilea la +1,00m. Tipul ancorelor din primul orizont este M100/75 iar al
ancorelor din cel de-al doilea, M68/52.
Aceasta dispunere asigura stabilitatea solutiei analizate atat sub incarcarile din exploatare
cat si sub incarcarile seismice.
DP-546-RO
Pag. 22
Sectiunea 3
PROCESUL TEHNOLOGIC
Asa cum a fost mentionat mai sus, se vor aplica doua tehnologii diferite de realizare a
cheului avand in vedere cota talvegului existent in lungul terminalului.
Aliniamentul principal al terminalului va fi executat prin realizarea unui taluz suplimentar.
Pe de alta parte, aliniamentul secundar se va realiza folosind echipamente plutitoare. Executia
se poate realiza in acelasi timp pentru a reduce durata.
FAZE DE EXECUTIE PENTRU ZONA 1:

- Realizarea umpluturii cu taluz suplimentar. Aceasta va avea rol de platforma pentru
introducerea palplanselor. Taluzul va trebui sa asigure stabilitatea umpluturii pe durata
aplicarii preincarcarii pentru imbunatatirea terenului. S-a propus un taluz cu panta de
3:1. Acesta va fi verificat in viitoare etape.
DP-546-RO
Pag. 23
- Imbunatatirea terenului se va realiza prin executia unei preincarcari si a unei retele de

drenaj. Aceasta preincarcare va trebui mentinuta mínimum 6 luni;
- Indepartarea preincarcarii si nivelarea terenului;

- Realizarea primului perete de palplanse;
DP-546-RO
Pag. 24
- Realizarea celui de-al doilea perete de palplanse.
- Excavarea si realizarea ancorelor si a barbacanelor tip valva. Scopul acestora este de

a preveni diferente mari ale nivelului de apa ce genereaza eforturi semnificative asupra
palplanselor
- Realizarea umpluturii si dragarea.
FAZE DE EXECUTIE FOLOSIND PLATFORME MARITIME:
De fiecare data cand un este posibila realizarea unei platforme cu taluz provizoriu cauzata
de volumul mare de material granular necesar, este recomandata folosirea de echipamente
plutitoare. In acest caz, fazele tehnologice difera fata de cele prezentate anterior.
Etapele tehnologice sunt:

- Realizarea peretelui din fata de pe un pontón plutitor. Distanta aproximativa dintre cheul
existent si peretele de palplanse este de aproximativ 40.00m. Baza zidului din palplanse
va fi la -40.00m;
- Imbunatatirea terenului prin realizarea unei preincarcari si realizarea de drenuri intr-o
retea cu ochiuri de 1m x 1m. Preincarcarea va trebui aplicata pe o durata de minim 3
luni. Preincarcarea si peretele de palplanse se pot realiza concomitent;
- Dupa ce imbunatirea terenului a fost realizata, preincarcarea poate fi indepartata si se
poate realiza peretele de palplanse din spate;
- Se realizeaza excavarea in fata peretelui de palplanse din spate si se realizeaza
ancorele;
- Se realizeaza umplutura.
DP-546-RO
Pag. 25
Retea de alimentare cu apa si bransament
Pentru asigurarea alimentarii cu apa, se va prevedea un sistem de alimentare cu apa
compus din:
• gospodarie de apa;
• retea exterioara de alimentare cu apa.
Bransamentul se va realiza din reteaua de apa din zona de comun acord cu operatorul
retelei.
Retea de alimentare cu energie electrica de joasa tensiune si racord electric

A) Sursa de alimentare:
Solutia de alimentare (racordul electric din reteaua de medie tensiune existenta), punctul
de delimitare si masura energiei electrice se vor stabili de furnizorul de energie electrica.
Pentru asigurarea necesarului de putere se va amplasa un post de transformare 20/0,4kV,
de tip inchis, in anvelopa metalica sau din beton, pe amplasament.
Racordul acestuia la reteaua de medie tensiune existenta se va realiza aerian sau
subteran in functie de situatia concreta din teren.
B) Retele de distributie pentru alimentarea consumatorilor
Distributia se va realiza din tabloul de joasa tensiune al postului de transformare, prin
circuite individuale pentru fiecare consumator.
Pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, se va realiza o retea electrica
subterana, realizata din cabluri pozate in spatiul verde - profil m si sub carosabil in profil T.
C) Protectia impotriva tensiunilor accidentale
Se va realiza o retea pentru legare la priza de pamant. Toti consumatorii electrici se vor
lega la instalatia de protectie prin legare la pamant.
6.2 Obiectul (2) Racord rutier si feroviar

Pentru a fluidiza traficul si pentru a evita punctele de conflict aflate la intersectia drumurilor
de intrare si de iesire cu drumul national DN2B (E87), la faza Studiu de Fezabilitate a fost propus
un sens giratoriu, iar la intersectia drumului national DN2B (E87) cu calea ferata existenta a fost
propus un pasaj favorizind astfel siguranta si confortul traficului in zona studiata.
6.2.1 Accesul rutier

In cadrul acestui capitol se vor detalia aspectele referitoare la accesul rutier in cadrul
Platformei Multimodale Galati, acces compus din lucrari de drum si lucrari de arta – pasaj.
6.2.1.1 Lucrari de drum
Date Generale
Accesul pe platforma multimodala s-a propus a se realiza prin str. Prutului, Calea Prutului
si DN2B(E87) asupra carora se va interveni prin lucrari de modernizare a conexiunilor rutiere intre
zona portuara a platformei multimodale si retelele publice de drumuri municipale si nationale.
S-a avut in vedere si construirea unui sens giratoriu amplasat in lungul drumului national
DN 2B, in vederea descongestionarii traficului in zona.
Sectoarele de drum studiate la faza de Proiectare anterior realizata (SF) sunt:
• Drumul național DN2B de la km 141+240 - km 142+151.8

• Str. Port Bazin Nou - cu racord pe partea dreapta la DN 2B prin amenajare intersecție
de tip girație la km 141+885.96
• Drum de acces 1 - cu racord pe partea stânga la DN 2B prin amenajare sens giratoriu
la km 141+885.96
• Drum de acces 2 - cu racord la DN2B pe partea stânga la km 141+285.24
• Drum de acces 3 - cu racord la DN 2B pe partea dreaptă la km 141+250.74
DP-546-RO
Pag. 26
Prezentarea solutiei tehnice propuse, faza Declaratia de Proiectare
Date specifice utilizate la stabilirea solutiei

A. Clasa de trafic
Clasa de trafic a fost determinată de traficul de calcul stabilit pentru o perioadă de
perspectivă pe o bandă de circulație exprimata în milioane de osii standard (m.o.s.), asa cum a
fost prezentata in cadrul Studiului de Trafic.
Volumul de trafic de calcul a fost stabilit in cadrul Studiului de Trafic pe baza Normativului
pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al
capacitatii portante si a capacitatii de circulatie indicativ AND 584/2012 si a fost luat in considerare
la dimensionarea sistemului rutier, dupa cum urmeaza:
• Sisteme rutiere suple și semirigide (sistem rutier nou):
o DN 2B: 2.12 mos ( trafic foarte greu)
o Drum acces 1: 0.47mos ( trafic greu)
o Drum acces 2: 1.17 mos ( trafic foarte greu)
B. Perioada de perspectiva
In conformitate cu prevederile Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice (Ordinul ministrului transporturilor nr. 1295 / 2017), pentru planificarea şi
proiectarea lucrărilor de modernizare, îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie, precum şi pentru
construcţiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se realizează după intensitatea traficului de
perspectivă. Perioada de perspectivă recomandată este de 15 ani.
Astfel perioada de perspectivă considerata a fost de 15 ani, incepand din anul 2020 (anul
de baza).
C. Adancimea de inghet si tipul climacteric pentru lucrarile de drum
Adancimea de inghet, reprezinta nivelul cel mai coborat de la suprafata la care apa
interstitiala se transforma in gheata, in timpul iernii (in practica se admite ca aceasta adancime
coincide cu cea a izotermei zero).
Valorile indicelui de inghet conform STAS 1709/1-90 s-a stabilit conform reglementarilor
tehnice in vigoare, pe baza izoliniilor din hartile de zonare a teritoriului Romaniei, pentru zona
geografica in care este amplasat drumul, astfel:
• valoarea maxima a indicelui de inghet intr-o perioada de 30 ani, la drumurile cu sisteme
rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic este de I 30max = 538.86
• valoarea medie pentru cele mai aspre trei ierni dintr-o perioada de 30 ani, la drumurile cu
sisteme rutiere nerigide, pentru clasele de trafic foarte greu si greu este de I 3/30med =
469.09
• media aritmetica a valorilor indicelui de inghet din cele mai aspre cinci ierni dintr-o
perioada de 30 ani, la drumurile cu sisteme rutiere nerigide, pentru clasele de trafic mediu,
usor si foarte usor, este de I 5/30med = 400
Adancimea de inghet in pamantul de fundatie s-a stabilit in functie de indicele de inghet I
(mentionat anterior) care s-a stabilit in functie de:
 tipul climatic in care e situat drumul conform hartii de zonare a teritoriului Romaniei stabilit
pe baza indicelui de umiditate Thornthwaite Im;
 tipul pamantului de fundatie identificat in studiul geotehnic si stabilit conform
reglementarilor tehnice in vigoare;
 conditiile hidrologice ale complexului rutier stabilite conform STAS 1709/2-90.
DP-546-RO
Pag. 27
În conformitate cu STAS 1709/1-90, indicele de umiditate Thorntwaite I m , în zona studiată
este I m =<-20, corespunzător tipului climatic I, regim hidrologic 2b.
D. Terenul de fundare identificat in cadrul studiului geotehnic
Pamantul de fundare este constituit din pamanturi tip nisipos argilos, nisip, praf argilos,
argilă prafoasa si argila nisipoasa.
Tipul de pamant preponderent identificat in studiul geotehnic este P3 / P5, foarte sensibile
la inghet – dezghet – conform STAS 1709/1-90 si 1709/2-90.
Modulul de elasticitate dinamic al pământului de fundare a fost considerat, 70 Mpa - conf.
PD 177/2001;
Nota:
1. Valorile de trafic pentru fiecare drum din cadrul proiectului se regasesc in cadrul Studiului
de trafic, atat pentru anul de baza cat si pentru sfarsitul perioadei de perspectiva;
2. In vederea determinarii traficului de calcul necesar dimensionarii structurii rutiere, volumul
de trafic obtinut in urma simularilor la diferite orizonturi de timp a fost exprimat, la nivel
MMedie Zilnica Anuala (MZA), in vehicule etalon osii standard 115 kN;
3. Volumul de trafic de calcul a fost stabilit conform "Normativului pentru determinarea
traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii portante
si al capacitatii de circulatie", indicativ AND 584-2012. Conform acestui indicativ, art. 18,
perioada de perspectiva recomandata a fi adoptata in cazul dimensionarii structurilor
rutiere la modernizarea sau constructia de drumuri noi din clasele tehnica III – V, sa fie
intre (10 – 15) ani;
4. Perioada de perspectivă considerata conform Ordinului Ministrului Transporturilor nr.
1295 / 2017, pentru un drum cu sistem rutier flexibil, este de de 15 ani
Concluzii:
1. Avand in vedere cele mai sus prezentate, adoptarea unei perioade de perspectiva
de (25-30) ani la dimensionarea strucutrii rutiere noi la drum, nu este oportuna
intrucat contravine prevederilor AND 584/2012 si Ordinului 1295/2017, drept pentru
care dimensionarea sistemului rutier a avut in vedere volumele de trafic estimate la
sfarsitul perioadei de perspectiva aferente lucrarilor de drum;
2. La stabilirea elementele geometrice ale girației prevăzută pe partea dreapta a noului
pasaj cu drumul de acces (2) către platforma multimodală, s-a avut in vedere o
perioada de perspectiva de 15 ani, astfel incat intersectia sa functioneze la un nivel
de serviciu acceptabil la sfarsitul perioadei de perspectiva - nivel de serviciu minim
– „C” asa cum este prevazut in normativul AND 600-2015;
Dimensionarea structurii rutiere

Metodele de dimensionare a structurilor rutiere folosite in prezent in tara noastra, sunt
urmatoarele:
• pentru structuri rutiere suple si semirigide noi, metoda cuprinsa in Normativul pentru
dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica), indicativ PD 177
- 2001;
• pentru structuri rutiere rigide noi, cu imbracaminte din beton de ciment, metoda de
dimensionare cuprisa in Normativul de dimensionare a structurilor rutiere rigide, indicativ
NP 081 - 02;
Metoda adoptata este metoda analitica de dimensionare a structurii rutiere suple, care se
bazeaza pe stabilirea unei alcatuiri a structurii rutiere, in conformitate cu prevederile prescriptiilor
tehnice in vigoare si verificarea starii de solicitare a acesteia sub actiunea traficului de calcul,
astfel incat sa se indeplineasca urmatoarele criterii de dimensionare:
DP-546-RO
Pag. 28
• deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase;
• tensiunea de intindere admisibila la baza stratului de balast stabilizat (in cazul
structurilor rutiere semirigide);
• deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul patului drumului;
Dimensionarea sistemului rutier a comportat realizarea urmatoarelor etape:

a) Etapa 1: Stabilirea traficului de calcul. Acesta s-a bazat pe informatiile din studiul de tratic
care a furnizat volumul de trafic estimat pentru perioada de perspectiva, Traficul fiind
exprimat in osii standard de 115 kN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum;
b) Etapa 2: Evaluarea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Caracteristicile de
deformabilitate ale pamantului de fundare s-au stabilit in functie de tipul pamantului, de
tipul climateric al zonei in care este situat drumul si de regimul hidrologic al complexului
rutier;
c) Etapa 3: Alcatuirea sistemului rutier. Modul de alcatuire al structurilor rutiere suple
este conform reglementarilor tehnice din tara noastra, in functie de clasa tenhnica a
drumului si solutia adoptata la faza SF;
d) Etapa 4: Verificarea sistemului rutier la solicitarea osiei standard. Structura rutiera
supusa analizei a fost caracterizata prin grosimea fiecarui strat rutier si prin caracteristicile
de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere si ale pamantului de fundare.
Veriticarea structurii rutiere la solicitarea osiei standard a comportat calculul deformatiilor
specifice si al tensiunilor in punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o
stare de solicitare maxima. Calculele s-au efectuat cu programul CALDEROM;
e) Etapa 5: Verificarea comportarii sub trafic a sistemului rutiere. Verificarea comportarii
sub trafic a sistemului rutier a avut drept scop compararea valorilor calculate ale
deformatiilor si tensiunilor specifice cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietatilor de
comportare a materialelor.
Astfel s-a considera ca sistemul rutier poate prelua solicitarile traficului corespunzator
perioadei de perspectiva, daca sunt respectate concomitent urmatoarele criterii:
o criteriul deformatiei specifice de intindere admisibile la baza straturilor
bituminoase in situatia in care rata de degradare prin oboseala (RDO) are o
valoare mai mica sau egala cu RDO admisibil:
RDO ≤ RDO adm, unde RDO = Nc / Nadm
RDO adm = 0.90 (Drumuri nationale principale si strazi)
unde:
N c - traficul de calcul, în milioane osii standard de 115 kN;
N adm - număr de solicitări admisibil, în milioane, care poate fi preluat de
straturile bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.
Pentru drumuri cu trafic mai mic de 1 m.o.s
N adm = 24,5 x 108 x ε r -3,97 (m.o.s)
Pentru drumuri cu trafic mai mare de 1 m.o.s:
N adm = 4,27 x 108 x ε r -3,97 (m.o.s)
o criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de

fundare, in situatia in care deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul
pamantului de fundare este mai mica sau egala cu deformatia specifica verticala
admisibila:
εz ≤ εzadm
DP-546-RO
Pag. 29
unde:
εz deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului
de fundare, calculată cu programul CALDEROM;
εz adm deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul pământului de
fundare.
Pentru drumuri cu trafic mai mic de 1 m.o.s:
εzadm = 600 Nc-0,28
Pentru drumuri cu trafic mai mare de 1 m.o.s.:
εzadm = 329 Nc - 0,27
f. Etapa 6: Structurile rutiere rezultata in baza sadisfacerii Etapei 4 si 5, se verifica la
acţiunea fenomenului de înghet – dezghet, conform prevederilor STAS 1709.
La dimensionarea structurilor rutiere s-au considerat scenariile cele mai dezavantajoase,
atat din punct de vedere trafic, cat si din punct de vedere natura teren de fundare.
Rezultatele obtinute in urma aplicarii etapelor (a – g) de mai sus, sunt;
Valoare Verificarea
Criteriul Parametrul
criteriului
Criteriul deformaţiei specifice de întindere RDO 0.587
admisibilă la baza straturilor bituminoase DA
RDO adm 0.85
RDO ≤ RDO adm
Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la εz 188
nivelul patului drumului DA
ε z ≤ εzadm εzadm 269
Din examinarea tabelului se poate observa ca structura rutiera propusa verifica toate
criteriile impuse de metoda de dimensionare.
Rezultatele obtinute in urma aplicarii etapei f de mai sus, sunt;
Nr. Sector de
Coef. drum
Crt. Term.
Straturi rutiere
(Hstr) (He)
(ct)
(cm) (cm)
1 Beton asfaltic BA16 în strat de uzură 0.50 4 2.0
2 Beton asfaltic BAD 22.4 în strat de legătură 0.50 6 3.0
3 Anrobat bituminos AB 31.55 in strat de baza 0.50 14 7.00
4 Piatra sparta, strat superior de fundaie 0.75 15 11.25
5 Balast, strat inferior de fundaie 0.80 35 28.00
Strat de forma din pamant amestecat cu lianti hidraulici 0.90 9.00
6 10
rutieri
TOTAL (cm) 84.00 60.25
ΔZ = Hstr - He 23.75
Zcr = z + ΔZ 114.57
Kef = He / Zcr 0.526
Kadmisibil 0.44
Rezistenta la inghet - dezghet DA
DP-546-RO
Pag. 30
Ca urmare, structura rutiera propuse rezistentă la acţiunea fenomenului de îngheţ –

dezgheţ.
Descrierea solutiei adoptate

Pentru a fluidiza traficul si a evita punctele de conflict intalnite pe traseul drumurilor
existente pe DN 2B a fost prevazut a se amenaja un sens giratoriu, iar la trecerile peste cele 4
fire de cale ferata si peste Drumul de acces nr 2 se va realiza un pasaj superior.
Toate trecerile la nivel cu CF vor fi modernizate. Trecerile la nivel se vor amenaja cu un
sistem constructiv format din placi elastice sau rigide, omologat sau agrementat, dupa caz, de
catre Autoritatea Feroviara Romana - AFER, pentru traficul greu rutier prognozat.
Sensul giratoriu se va amplasa la km 141+875 pe traseul DN 2B, si este prevazut cu 4
ramuri, din care 2 ramuri asigura accesul in sensul giratoriu pentru DN 2B, o ramura asigura
accesul in sensul giratoriu pentru strada Port Bazinul Nou si o alta ramura asigura legatura cu
strazile existente din vecinatatea sensului giratoriu.
Caracteristicile sensului giratoriu propus sunt dupa cum urmeaza:
• Numar ramuri: 4, dupa cum urmeaza:
o 2 ramuri principale amenajate pe DN 2B cu asigurarea unei benzi de circulatie pe
sens;
o 2 ramuri secundare cu asigurarea unei benzi de circulatie pe sens, astfel:
 Drum acces 1
 Strada Port bazinul nou
• Raza exterioara a giratiei: 25,50 m;
• Raza interioara a giratiei: 16,50 m;
• Liitimea caii inelare: 7,00 m pentru asigurarea unei benzi de circulatie;
• Inel de siguranta: 2,00 m;
• Raza de intrare: 25,00 m;
• Raza de ieire: 25,00 m;
• Laitimea caii de intrare: 4,50 m (fara supralargire);
• Latimea caii de ieire: 5,00m (fara supralargire).
Pozitiile km a sectoarele de drum studiate la faza declaratie de Proiectare, sunt:
• Drumul național DN2B / Calea Prutului de la km 141+240 - km 142+195

• Str. Port Bazin Nou - cu racord pe partea dreapta la DN 2B prin amenajare intersecție
de tip girație la km 141+875
• Drum de acces 1 - cu racord pe partea stânga la DN 2B prin amenajare sens giratoriu
la km 141+875
• Drum de acces 2 - cu racord la DN2B pe partea stânga la km 141+285
• Drum de acces 3 - cu racord la DN 2B pe partea dreaptă la km 141+250
Mixturile asfaltice executate la cald parte a structurilor rutiere au fost actualizate avand in
vedere reglementarea tehnica AND 605/2016 - Normativ privind mixturile asfaltice executate la
cald. Condiţii tehnice de proiectare, preparare şi punere în operă a mixturilor asfaltice, care a
intrat in vigoare la data de 09.02.2018.
DP-546-RO
Pag. 31
Calea Prutului / DN 2B
Profilul transversal propus pe acest sector de drum national european de clasa tehnica 3,
este cu 2 benzi de circulatie (cate o banda pe sens) cu urmatoarele caracteristici:
• latime parte carosabila – 7,00m + supralargiri (unde este cazul);
• panta transversala carosabil – 2,5% ;
• latime acostamente – 1,5 m, din care 0,75 m banda de incadrare;
• panta transversala acostamente – 4%;
Acostamentele vor fi realizate din beton asfaltic utilizand acelasi sistem rutier ca la partea
carosabila.
Sistemul rutier propus este urmatorul :
• 4cm strat de uzura din beton asfaltic BA 16 / BA 16 rul 50/70 (SR EN 13108-1:2008,
AND 605:2016)
• 6cm strat de legatura din beton asfaltic BAD 22.4 / BAD 22.4 leg 50/70 (SR EN 13108-
1:2008, AND 605:2016)
• 14cm strat de baza anrobat bituminos AB 31,5 / AB 31.5 baza 50/70 (SR EN 13108-
1:2008, AND 605:2016)
• 15cm strat de piatra sparta (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)
• 35cm strat de balast izolant, anticontaminant (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013)
• 10 cm strat de forma: pamant amestecat cu lianti hidraulici rutieri (STAS 12253:84;
SR EN 13242:2013)
Strada Port Bazinul Nou

Profilul transversal recomandat pe acest sector de drum este cu 2 benzi de circulatie (cate
o banda pe sens) si are urmatoarele caracteristici:
• latime acostamente – 0,75 m;
AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
DP-546-RO
Pag. 32
SR EN 13242:2013)
Acostamentele vor fi din piatra sparta.
Drumul de Acces nr 1
DP-546-RO
Pag. 33
AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
SR EN 13242:2013)

AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
SR EN 13242:2013)
DP-546-RO
Pag. 34
Profilul transversal recomandat pe acest sector de drum este cu o banda (sens unic
dinspre DN 2B spre Platforma Multimodala) incadrata de 2 trotuare stanga-dreapta si are
urmatoarele caracteristici:
• latime trotuare – 1,00 m, incadrate de borduri din beton C30/37 cu dimensiunea 20x25cm
spre partea carosabila si 10x15cm spre partea opusa pozate pe fundatie din beton;
• panta transversala trotuare – 1%;

AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
1:2008, AND 605:2016)
SR EN 13242:2013)
DP-546-RO
Pag. 35
Structura trotuarelor este urmatoarea:
• 3cm beton asfaltic BA8 (SR EN 13108-1:2008, AND 605:2016)
• 10cm strat de beton C16/20 (NP 116-2004, NE 012/1- 2007)
• 12cm strat de balast (STAS 6400:84; SR EN 13242:2013
Nota:
1. Avand in vedere prevederile:
a. indicativ AND 592 / 2014 – Normativ privind utilizarea geosinteticelor la
ranforsarea structurilor rutiere cu straturi asflatice:
i. art. 1 unde se mentioneaza faptul ca utilizarea materialelor geosintetice
(geotextile, geogrile, geocompozite, geomembrane) nu se ia in considerare
la dimensionarea structurii rutiere;
ii. art. 16 si art. 17 unde se mentioneaza faptul ca geosinteticele se aplica la
interfata intre structura existenta degradata si un strat nou ranforsat, la
zonele cu fisuri si faiantari, la zonele de caseta de largire, la zonele
rosturilor dintre dalele unei imbracaminti de beton de ciment;
iii. anexa V – schema privind utilizarea materialelor geosintetice in structurile
rutiere;
b. Ordinului nr. 863 din 02/07/2008 privind aprobarea "Instructiunilor de aplicare a
unor prevederi din Hotarârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor
publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investitii si lucrari de interventii"
i. Art. 1 unde se precizeaza faptul ca Proiectul tehnic se elaboreaza pe
baza studiului de fezabilitate/documentatiei de avizare, etapa în care s-
au aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele si solutiile
principale ale lucrarii si în care au fost obtinute toate avizele si acordurile
de principiu, în conformitate cu prevederile legale;
corelat cu faptul ca sistemul rutier propus la acesta faza este un sistem rutier nou (nu ranforsare,
reabilitare ori reparative), astfel cum a fost propus si aprobat la faza Studiu de Fezabilitate,
introducerea unui geosintetic peste stratul de forma, geosintetic care ar trebui sa aiba rol
de impiedicarea transmiterii fisurilor in sistemul rutier nou proiectat, nu este oportuna.

a. art. 1 din ind. AND 592/2014 unde se mentioneaza faptul ca utilizarea materialelor
geosintetice (geotextile, geogrile, geocompozite, geomembrane) nu se ia in
considerare la dimensionarea structurii rutiere;
b. STAS 12253/84 – Straturi de forma: Conditii tehnica generale de calitate;
corelat cu rezultatele obtinute in urma elaborarii studiului geotehnic aferent lucrarilor de drum, in
vederea:
• Imbunatatirii si uniformizarii portantei terasamentelor la nivelul patului drumului;
• Cresterii rezistentei la actiunea fenomenului de inghet – dezghet a structurii rutiere;
• Asigurarii circulatiei utilajelor de santier la nivelul patului drumului;
la partea superioara a terasamentelor s-a prevazut, suplimentar fata de Studiul de
Fezabilitate, un strat de forma din pamant amestecat cu lianti hidraulici rutieri, strat care
prin transmiterea uniforma a eforturilor la terasamente, v-a avea si rol pentru impiedicarea
aparitiei tasarilor.
DP-546-RO
Pag. 36
a. Hotararea de Guvern nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind “Äprobarea continutului -
cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si
a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiŃii si lucrări de interventii”
i. Anexa nr. 2: Continutul cadru al studiului de fezabilitate, punctul 2.
Descrierea investitiei, sub-punctul b) scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse
1. scenarii propuse (minimum două);
2. scenariul recomandat de către elaborator;
3. avantajele scenariului recomandat;
b. Ordinului nr. 863 din 02/07/2008 privind aprobarea "Instructiunilor de aplicare a
unor prevederi din Hotarârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor
publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investitii si lucrari de interventii"
i. Art. 1 unde se precizeaza faptul ca Proiectul tehnic se elaboreaza pe
baza studiului de fezabilitate/documentatiei de avizare, etapa în care s-
au aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele si solutiile
principale ale lucrarii si în care au fost obtinute toate avizele si acordurile
de principiu, în conformitate cu prevederile legale;
la etapa de elaborare declaratie de proiectare nu este oportun elaborarea unei analize
multicriteriale de solutii / scenarii si cu recomandarea uneia din aceasta, intrucat aceasta
activitate a facut scopul Studiului de Fezabilitate.
6.2.1.2 Lucrari pasaj
Descrierea prezentata mai jos are in vedere amplasarea racordului feroviar astfel cum a fost
acesta prezentat in cadrul declaratiei de Proiectare revizia 0.
In cazul in care in urma obtinerii avizului SN CN CFR, pozitia racordului feroviar va suferi
modificari, Prestatorul v-a analiza si informa Beneficiarul vis a vis de necesitatea si oportunitatea
revizuirii solutiei prezentate mai jos.
Date Generale
Amenajarea intersectiaei drumului national DN2B (E87) cu calea ferata existenta a fost
propus a se realiza printr-un pasaj, favorizind astfel siguranta si confortul traficului in zona
studiata.
Constrangeri in elaborarea documentatiei tehnice

In baza Certificatului de urbanism, au fost obtinute avize si acorduri de principiu de la
proprietarii de utilitati si instalatii din zona, afectati de lucrarile solutiilor propuse.
Astfel, Regionala CF Galati a impus conditia ca distanta minima intre fetele pilelor
pasajului si axele cailor ferate invecinate sa fie cel putin 3,00m.
Avand in vedere spatiul redus intre liniiile CF in zona traversarii, infrastructurile (pilele
centrale) au fost amplasate la limita celor 3m, impusi in avizul CF de principiu. In aceste conditii
la limita, deschiderea centrala a pasajului a rezultat de 26,16m in loc de de 30,00m, cum era
prevazut in SF.
Pentru respectarea distantei minime de 3,00 din ax CF pina la fata culeei, in directia
Giurgiulesti, rezulta o deschidere minima de 65,00m si nu de 50,00m asa cum era prevazut in
SF.
DP-546-RO
Pag. 37
In vederea respectarii avizului CF si constringerilor aparute ca urmare a reproiectarii liniilor
CF, deschiderile pasajului trebuie modificate astfel: 30+40+26.16+40+30, rezultind un pasaj cu
lungimea suprastructurii de aproximativ 166,16, fata de 130,00m cit era prevazut in SF,
dimensiuni care nu au mai fost verificate din punct de vedere a aplicabilitatii in teren, ulterior
obtinerii avizului de principiu de la CN CFR, aviz in care s-a mentionat restrictii ale gabaritului atat
pe orizontala cat si pe verticala.
Trebuie specificat ca oblicitatile mari ale infrastructurilor fata de obstacolul traversat (liniile
CF), precum si amplasarea pasajului in curba, implica diferente semnificative de lungime intre
grinda exterioara si grinda interioara cu efecte negative asupra eforturilor ce se dezvolta in grinzi
( momente de torsiune importante ce conduc la supradimensionari ale elementelor ) precum si
asupra comportarii de ansamblu a structurii.
Chiar in conditiile realizarii unui pasaj cu lungimea 166,16m, solutia este fortata si la limita,
necesitind lucrari cu grad de dificultate ridicat in apropierea caii ferate.
Gabaritul pe verticala impus de CF si prezentat in SF, este 6,00m. Peste acest gabarit
trebuie adaugata inaltimea de constructie. Din analiza profilului longitudinal prezentat in
documentatia faza SF, rezulta o inaltime libera intre linia rosie si lina terenului de 7,00 – 7,10m.
Din aceste valori, daca se scade inaltimea gabaritului CF de 6,00m, rezulta o inaltime de
constructie de 1,00-1,10m, ceea ce este prea putin pentru a acoperi o deschidere de 50,00m,
asa cum este prezentat in cadrul SF.
Prin urmare, pentru respectarea gabaritului CF, profilul longitudinal trebuie corectat prin
ridicarea nivelului liniei rosii astfel incit peste gabaritul CF sa fie permisa si introducerea unei
inaltimi de constructie corelata cu deschiderea pasajului.
Tinand cont de argumentele prezentate se desprinde concluzia ca solutia de pasaj
prezentata in SF trebuie ajustata astfel incit sa fie respectate conditiile impuse prin avizele si
acordurile de principiu.
Pentru a indeplini aceste conditii, trebuie intervenit atit asupra deschiderilor si lungimii
pasajului cit si asupra profilului longitudinal al drumului.
O solutie care rezolva zona traversarii pachetului de linii CF si relaxeaza situatia incordata
a vecinatatii intre culeea Giurgiulesti si CF, este transformarea culeei Giurgiulesti in pila, plasarea
acestei pile la 40,00m fata de pila precedenta pentru respectarea deschiderii din SF, si lungirea
pasajului in directia Giurgiulesti cu inca o deschidere 30,00m.
Spre Galati, solutia propusa prevede lungirea pasajului cu inca o deschidere 30,00m,
obtinindu-se astfel un pasaj cu deschiderile: 30+40+26.16+40+30m, cu lungimea totala de
166.16m.
Avantajul solutiei este acela ca se apropie de respectarea deschiderilor din SF (50 + 30
+ 50) si relaxeaza conditiile impuse de vecinatatea CF prin micsorarea inaltimii rambleului din
apropierea CF si respectarea distantelor fata de ax CF.
Un alt avantaj il reprezinta faptul ca rambleele cu parament vertical vor avea inaltimi mai
mici iar sprijinirile cu palplanse neancorate vor fi inlocuite cu pamint armat placat cu elemente de
beton prefabricate, tehnologie sigura in exploatare si cu aspect estetic mult imbunatatit.
Solutia cu pasaj prelungit imbunatateste considerabil conditiile de vizibilitate, confort si
siguranta in exploatare ale bretelei de acces in port in zona culeei Galati.
Si in acesta zona se propune inlocuirea palplanselor neancorate cu pamint armat cu
elemente din beton prefabricat.
Prin realizarea unui pasaj mai lung se rezolva conflictele generate de vecinatatea cu calea
ferata, se reduc considerabil inaltimile de ramble ale rampelor de acces, se imbunatateste
vizibilitatea si siguranta in exploatare a bretelei de acces in zona culeei Galati.
Solutia propusa asigura in totalitate respectarea conditiilor impuse in acorduri si avize.
DP-546-RO
Pag. 38
Descrierea generala a solutiei pasajului
Pasajul este amplasat pe DN2B, asigurand traversarea pachetului de linii CF spre port si
CF Galati Giurgiulesti.
Pasajul este in curba si are cinci deschideri: 30+40+26.16+40+30m.
Suprastructura, este alcatuita din 4 grinzi metalice cu inaltimea constanta, solidarizate
doua cite doua, peste care se toarna placa din beton. Cele doua pachete de grinzi metalice sunt
solidarizate intre ele prin intermediul antretoazelor.
Suprastructura reazema pe infrastructuri prin intermediul izolatorilor seismici.
Latimea totala a pasajului este 11,50m, asigurind o parte carosabila cu latimea de 7,80m.
Partea carosabila este incadrata de parapete de siguranta tip H4b, conform Normativ AND
593-2012.
In sens transversal partea carosabila este amenajata in profil acoperis cu pante 2,5%.
Straturile caii pe pasaj, amplasate peste placa de suprabetonare, sunt alcatuite din:
• Mixtura asfaltica MAS16 4cm
• Beton asfaltic pentru poduri BAP16 4cm
• Beton asfaltic BA8 (protectie hidroizolatie) 3cm
• Hidroizolatie
La extremitatile partii carosabile sint amplasate trotuare denivelate cu latimea utila de
1,00m.
In exterior, pe lisa, trotuarele sunt prevazute cu parapete pietonale.
Deschiderile pasajului peste cai de comunicatie ( bretea de acces si CF ), vor fi prevazute
cu panouri de protectie spre exterior.
Infrastructurile sunt formate din pile si culee fundate indirect pe piloti forati cu diametru
mare.
Pentru a respecta conditiile restrictive impuse de Regionala CF Galati, dar si noul
amplasament al cailor ferate al caror traseu a fost reproiectat, spatiul dintre linii disponibil pentru
amplasarea pilelor este extrem de limitat. In aceste conditii, singura optiune a fost alegerea unei
forme circulare pentru elevatia pilelor pasajului.
Culeele au elevatie lamelara si sunt adaptate pentru a asigura continuitatea cu zidurile de
sprijin ale rambleului drumului.
Pe infrastructuri sint prevazute dispozitive antiseismice.
Transmiterea eforturilor la piloti se realizeaza prin intermediul radierelor din beton armat.
In spatele culeelor se dispun placi de racordare cu terasamentele cu L=6,00m, conform Normativ
AND 515-93.
Prevederi privind deschiderea Pasajului

Proiectarea pasajului se va efectua la incarcarile cu sarcini prevazute in normele
europene EUROCOD.
Durata de viata a pasajului este de 100 ani.
Solutia tehnice propusa a avut in vedere necesitatea unui volum redus de lucrari de
intretinere.
La traversarea obstacolelor, s-au respectat urmatoarele gabarite pe verticala:
• Bretele de acces – 5.50m
DP-546-RO
Pag. 39
• CF – 6.00m
Deschiderile pasajului au fost stabilite in functie de latimile obstacolelor traversate.
Obstacolele traversate sunt: cai de comunicatie (bretea de acces, CF).
Urmare aplicarii acestor criterii a rezultat:
• Pasaj peste bretea de acces si pachet linii CF cu deschiderile:
30+40+26.16+40+30m.
Profilul transversal
Sectiunea transversala a pasajului depinde de numarul benzilor de circulatie, si de
amplasament (pe DN, pe drum clasificat).
Latimea partii carosabile include latimea benzilor de circulatie.
Pasajul va asigura o parte carosabila de 7.80m pentru doua sensuri de mers, si doua
trotuare cu latimea utila de 1,00m.
Pe pasaj, intre partea carosabila si trotuare, vor fi prevazuti parapeti metalici de siguranta
cu nivel de protectie foarte ridicata H4b conform ”Normativ pentru sisteme de protectie pentru
siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi” indicativ AND 593/2012.
Deschiderile pasajului peste cai de comunicatie ( bretea de acces si CF ), vor fi prevazute
cu panouri de protectie spre exterior.
Pasajul va avea panta longitudinala si transversala pentru a asigura drenarea adecvata a
apelor pluviale.
Geometria sectiunii transversale a pasajului, va asigura urmatoarele valori pentru:
• Carosabil: 2 sensuri x 3.90m = 7.80m;
• Trotuar pietonal denivelat fata de partea carosabila: 2 trotuare x 1.85m = 3.70m;
• Total latime sectiune transversala: 11.50m;
Forma suprastructurii
Sectiunea transversala a pasajului depinde de numarul benzilor de circulatie, si de
amplasament (pe DN, pe drum clasificat).
Tipul suprastructurii a fost stabilit in functie de localizarea pasajului si de marimea
deschiderilor.
Suprastructura pasajului este alcatuita din: grinzi metalice si platelaj din beton armat.
Calea pe pasaj va fi conform prevederilor AND 546/2013 si este alcatuita din urmatoarele
straturi:
• mixtura asfaltica MAS16 - 4cm;
• beton asfaltic BAP16 - 4cm;
• protectie hidroizolatie din beton asfaltic BA8 – 3cm;
• hidroizolatie.
Detalii privind structura fundatiei

Pe baza forajelor incluse in studiul geotehnic, s-a stabilit tipul de fundatii care se va utiliza
pentru structura in parte. Calculele de rezistenta efectuate stabilesc dimensiunile fundatiilor,
numarul de piloti forati si dimensiuni constructive ale elemetelor de infrastructura.
Conform studiului geotehnic, stratificatia terenului este alcatuita dintr-o succesiune de
argile si nisipuri prafoase si nu a fost identificata prezenta rocii de baza, ceea ce a impus fundarea
DP-546-RO
Pag. 40
indirecta pe piloti forati de diametru mare. Intre pilotii forati de diametru mare si elevatiile pilelor
si culeelor se interpun radiere din beton armat.
Pentru fiecare amplasament in parte se va determina numarul si lungimea pilotilor forati
astfel incat acestia sa poata prelua sarcinile transmise.
Breviar de calcul - Piloti

Prezentul Breviar de calcul este elaborat pentru faza « Declaratie de proiectare », la
solicitarea Auditorului Tehnic.
In aceasta faza de proiectare, incarcarile au fost estimate in mod acoperitor, in vederea
justificarii solutiei adoptate, a numarului si a dimensiunilor pilotilor.
La fazele urmatoare de proiectare pe baza calculelor de detaliu se vor prezenta Breviare
de calcul conform prevederilor « Hotaririi de guvern nr. 28 din 2008 privind aprobarea continutului
cadru al documetatiilor tehnico-economice »
Actiuni considerate sunt conform prevederilor standard:
• SR EN 1990 Bazele proiectarii structurilor
• SR EN 1991 Actiuni asupra structurilor
• SR EN 1997 Proiectarea geotehnica
• SR EN 1998 Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur
• P100-1/2013 Cod de proiectare seismica
• NP 123 Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti
• SR EN 1991-2:2004 Convoi de calcul
Zonare seismica:
• Zona seismica ‘’81’’, conform SR11100/1-93
• Perioada de colt Tc=1.0 sec, ag=0.30g conform normativ P100-1/2013.
Incarcari permanente
• greutatea proprie strucura metalica – 15.00 tf/m
• greutate infrastructura ( pila ) – 334.00 tf
• greutate proprie pilot Ø1.50m, L=35.00m – 155.00tf
Incarcari utile
• convoaie rutiere conform SR EN 1991-2:2004 actiuni din trafic la poduri
Modul de alcatuire a infrastructurii
• Infrastructura proiectata este alcatuita din culei cu elevatie lamelara si pile cu elevatie
circulara fundate pe piloti forati de diametru mare Ø1.50m.
Date de intrare utilizate
• Lungimea de suprastructura preluata de o pila : (40+30)/2=35m.
• Pentru determinarea fortei seismice au fost luate in considerare :
o 525 tf = 15 tf/m x 35 m suprastructura:
 Greutatea proprie a suprastructurii
 Greutate cale, trotuar, parapete,
o 30 tf:
 20% din incarcarea utila uniform distribuita;
Forta seismica luata in calcul : 500tf.
• Forta seismica actioneaza la nivelul aparelor de reazem
• Inaltimea pilei: 8.00m
Eforturi obtinute
• Moment de calcul din seism: M = 500tf x 8.00m = 4000tfm
DP-546-RO
Pag. 41
• La baza pilei sint dispusi 4 piloti.
• Din seism, incarcarea maxima pilot este: N = 555/4 + 4000/(2 x 4) = 638.75tf
• Asupra pilotului actioneaza greutatea pilei, la care se adauga greutatea proprie a pilotului.
• Incarcarea axiala totala pe pilot este: N = 334.00/4 + 155.00 + 638.75 = 877.25tf ≈ 878tf
Concluzii
• In conformtate cu recomandarile prevazute in studiul geotehnic, baza pilotului se
amplaseaza in stratul de nisip fin-mediu cu pietris mic-mediu, cenusiu. Astfel rezulta un
pilot cu lungimea de 35.00m.
• In conformitate cu prevederile din Normativ NP123 privind proiectarea geotehnica a
fundatiilor pe piloti, capacitatea portanta a pilotului rezulta din sumarea unei componente
ce reprezinta rezistenta pe baza a pilotului si o componenta privind rezistenta de frecare
pe suprafata laterala a pilotului.
• Pilotul se realizeaza prin metoda tubajului recuperabil, avind baza intr-un strat de material
necoeziv. In aceste conditii:
o Rezistenta pe baza a pilotului: 535tf;
o Rezistenta de frecare pe suprafata laterala: 367tf
o Valoarea de calcul a capacitatii portante ultime a pilotului flotant executat pe loc:
535 + 367 = 902tf
Solutia adoptata
• Piloti forati la pila:
o Numar – 2x2 buc.
• Diametru -  1.50 m;
• Lungime - 35 m;
• Capacitate portanta - 902 tf/pilot forat;
• Efort maxim: Nmax = 878tf;
• Nmax = 878tf < Ncap=902tf
RAMPELE DE ACCES
Pentru realizarea rampelor de acces pe pasaj (terasamente si lucrarilor de consolidare)
conform limitei de cadastru pus la dispozitie de catre Entitatea Contractanta, se propune
realizarea unui sistem de pamant armat cu ziduri din elemente prefabricate (beton aramat).
Acesta este un procedeu original de ramforsare a pamantului, prin includerea de armaturi
sintetice in rambleu, conectate la panouri din beton prefabricat ce constituie suprafata vazuta.
Originalitatea sistemului consta in utilizarea armaturilor compozite sintetice care ofera in toate
situatiile, foarte bune caracteristici mecanice, durabilitate si usurinta la punerea in opera. Mai
mult, prin natura lor, armaturile nu sunt supuse la coroziune (ca in cazul solutiei propuse la faza
SF), indiferent de natura chimica a pamantului.
Principalele parti componente ale sistemului de pamant armat:
• Elemente prefabricate realizate din beton;
• Grinda de rezemare (tapla de beton);
• Armaturi compozite din polimeri (armaturi sintetice) pentru armare umpluturi;
• Elemente pentru imbinari si rosturi;
DP-546-RO
Pag. 42
Schema de calcul / Sectiunea transversala
Calculul rampelor din pamant armat cu ziduri din prefabricate se face cu programul de
calcul specializate, conform Standardului Romanesc SR EN 1997-1/NB si Anexa nationala,
Standardului Francez NF P 94-270, ambele corelate cu EuroCode 7.
Pentru acest proiect, panourile de beton sunt turnate cu un beton de clasa C35/45 – S3
– XF2, conform Normativului romanesc NE012-2/2010.
Reazemele intre panourile sunt constituite din doua ploturi din neopren, de dimensiuni
150x80x22. Rolul acestora consta in a repartiza presiunile datorate greutatii panourilor superioare
si de a prelua tasarile diferentiale.
Armaturile sunt alcatuite din 5 pana la 10 fascicole de poliester de inalta rezistenta
imbracate intr-o teaca de polietilena de joasa densitate tratata cu negru de fum.
Protectia rosturilor (verticale si orizontale) este asigurata cu o banda de geotextil de latime
minima de 40 cm centrata pe rost, fixata pe spatele panourilor.
Caracteristicile impuse pentru materialul de umplutura, granular (in vederea obtinerii
frecarii optime intre umplutura si armatura sintetica) sunt urmatoarele:
• Dimensiunea maxima a granulelor sa nu depaseasca: 150mm (pentru piatra sparta)
sau 250 mm (pentru piatra de rau);
• Curba granulometrica sa fie continua, intre limitele impuse;
• Partile fine care trec prin sita de 80μm sa nu depaseasca 15%;
• Unghiul de frecare determinat prin metoda forfecarii, trebuie sa fie de minim 36°;
• Cu=D60/D10>2;
• PH<9;
• Proctor normal 95%;.
Unde:
• D10, D50,D60 - reprezinta diametrul granulelor care se regasesc in proportie de 10%,
50%, respectiv 60% in pamantul aflat in contact cu geotextilul;
DP-546-RO
Pag. 43
• Cu - reprezinta coeficientul de neuniformitate al pamantului rezultat din raportul dintre
diametrul particulelor care trec prin ciurul in proportie de 60% si respectiv 10% a
pamantului analizat.
Materialul de umplutura se va asterne la umiditatea optima de compactare determinata
conform STAS 1913/8 - 82 si verificata conform STAS 1913/15 - 75.
Unghiul intern de frecare a materialului, controlat prin metoda forfecarii, trebuie sa aiba
valoarea de 33o -36o sau superioara.
Gradul de compactare va fi minim 95% din proctorul optim modificat si acesta in orice punct,
iar in particular in zona situata imediat in spatele paramentului.
Breviar de calcul - sistem de pamant armat cu ziduri din elemente
prefabricate (beton aramat)
Calculele detaliate pentru dimensionarea rampelor de acces, se vor prezenta la faza Proiect
Tehnic conform prevederilor HG 28 / 2008 si se vor realizeaza cu ajutorul programul de calcul
Vadez - conform Eurocod 7, respectiv:
• Standardul francez NF P 94-270 si cel romanesc SR EN 1997-1/NB si Anexa nationala
– Standardul Francez cat si cel Romanesc (cu Anexele nationale aferente) utilizeaza
coeficentii din Euro;od 7, respectiv aceleasi valori pentru coeficentii partiali de
siguranta.
• Valorile coeficentilor parțiali utilizați sunt cei din combinația "A2 + M2 + R3" care
corespund Abordării 3 a Eurocodului 7. Aceasta este abordarea corespunzatoare
Standardul Romanesc SR EN 1997-1/NB si Anexa nationala idem ca si Standardul
francez NF P 94-270 (standard național de aplicare a Eurocodului 7 pentru pământ
armat).
Ipoteze de calcul considerata la faza declaratie de proiectare:
1. Durata de viata : 100 ani
2. Nivelul de securitae : standard
3. Supraincarcarea : 25 kPa
4. Seism ag : 3.0 m/s2
5. Caracteristici pamant armat: 20 kN/m3 & 36° unghiul de frecare intern;
6. Caracteristici umplutura: Cu=D60/D10>2 (Cu- coeficent de trecere)
7. Pamantul de fundare: 25°-30° - unghiul de frecare intern;
Schema de calcul
DP-546-RO
Pag. 44
LUCRARI IN ZONA CF
Traseul proiectat al DN2B traverseaza un pachet de linii CF cu ecartament normal precum
si CF Galati-Giurgiulesti cu ecartament largit.
Traversarea cailor ferate se realizeaza prin pasajul superior, cu respectarea gabaritelor
verticale si orizontale impuse de Regionala CF Galati.
Astfel, Regionala CF Galati a impus conditia ca distanta minima intre fetele pilelor
pasajului si axele cailor ferate invecinate sa fie cel putin 3,00m.
Avand in vedere ca pilele proiectate au elevatie alcatuita dintr-un stalp circular, deci
lungimea obstacolului paralel cu CF are lungimea mai mica de 6,00m, STAS 4392-84 permite
micsorarea distantei intre ax CF si fata pilei la 2,50m, ceea ce ar insemna o relaxare a
constringerilor impuse de spatiul redus dintre axele CF si de distantele pe orizontala dintre ax CF
si pilele pasajului, si ar oferi o zona putin mai generoasa pentru amplasarea si marirea diametrului
pilelor.
Vor fi respectate toate prevederile din avizele CF privind lucrarile deasupra CF si in zona
CF.
Pe pasaj se monteaza sisteme de ghidare - parapete de siguranta - capabile sa preia
fortele de izbire ale autovehiculelor grele, pentru a evita caderea acestora peste calea ferata.
Se asigura colectarea si dirijarea apelor meteorice de pe pasaj in afara zonei CF fara a
afecta terasamentul caii ferate.
6.2.1.3 Sistem de iluminat si conexiuni electrice

Proiectarea iluminatului cailor de circulatie rutiera trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute de normele luminotehnice, fiziologice, de siguranta a circulatiei, si de estetica
arhitectonica, in conformitate cu CIE 115-2010 – Lighting of Roads for Motor and Pedestrian
Traffic, SR EN 13433 si SR-EN 13201 Standard Iluminat Public, partea a II-a Cerinte de
performanta .
Sistemele de iluminat destinate cailor de circulatie sunt caracterizate de:
• nivelul de luminanta si uniformitatea distributiei luminantei pe suprafata drumului;
• nivelul de iluminare al vecinatatilor;
• limitarea orbirii de inconfort si incapacitate;
• ghidajul vizual
Primi 3 factori pot fi controlati prin valori limita, corespunzatoare claselor sistemelor de
iluminat simbolizate M1.....M5 conform prevederile din Norma CIE 115-2010, clasele de
iluminare pentru traficul rutier motorizat
Atribuirea unei anumite clase a sistemului se face in functie de urmatorii factori:
• numărul de benzi;
• existenţa unor benzi separate, dedicate diferitelor tipuri de trafic, sau existenţa
restricţiilor de circulaţie;
• curbe şi dificultatea pantelor precum şi densitatea acestora;
• structura unităţilor de transport: autoturisme, transport specializat, vehiculele de
transport,
• vehiculele cu viteză redusă, autobuzele, cicliştii şi pietonii.
• metode de control al traficului: semne de circulaţie, semnale luminoase, reguli de
circulatie
• prioritate, indicatoare rutiere, semne direcţionale;
DP-546-RO
Pag. 45
• marcaje rutiere în conformitate cu recomandările CIE 93:1992.
Amplasarea sistemului de iluminat

In functie de latimea si profilul drumului national, pentru a realiza o amplasare uniform
distribuita, dispunerea sistemului de iluminat se poate face :
• amplasare unilaterală a corpurilor/aparatelor de iluminat - se recomandă în cazul
căilor de circulaţie rutieră înguste cu cel mult 2 benzi
• amplasare bilateral-alternată - se recomandă în cazul străzilor înguste cu două
sensuri de circulaţie (2-3 benzi de circulaţie).
• amplasare bilaterală faţă în faţă - în cazul străzilor foarte largi cu mai mult de 3
benzi de circulaţie
• amplasare centrala (amplasare axială)
• amplasare catenara(pe cablu)
Sistem de iluminat ce utilizeaza lampi cu LED-uri, cuprinde iluminarea urmatoarelor zone
importante:
• sensul giratoriu;
• pasaj peste CF, inclusiv rampe de acces;
Sistemul de iluminat public rutier se va realiza prin amplasarea de stâlpi metalici, montati
in fundatii in terenul natural/amenajat si in extremitatea trotuarului pasajului, echipati cu corpuri
de iluminat performante care asigură nivelul de iluminat corespunzător zonelor in care au fost
montate si cu un consum de energie electrică redus.
Fundatiile stalpilor de iluminat vor fi de tipul monolit din beton armat si/sau pilot forat sau
insurubat, functie de natura terenului de fundare si de posibilitatile tehnice de amplasare ale
acestora.
Distanţa dintre stâlpi este stabilită în funcţie de lăţimea drumului, numar de benzi, puterea
sursei utilizate, înălţimea de montaj si unghiul de inclinare a corpului de iluminat, amplasarii
corpurilor de iluminat (bilateral, unilateral,etc.) si mai ales a clasei de iluminat a zonei de trafic.
Pentru determinarea clasei de iluminat pentru zonele studiate se tine cont de
complexitatea configuratiei drumului (infrastructura, modificarile traficului, imprejurimile vizuale,
nr. de benzi de circulatie si denivelari) si de cerintele beneficiarului.
Comanda iluminatului pentru fiecare zona in parte se face atat manual cat si automat cu
relee crepusculare si fotocelule montate in exteriorul tablourilor ce alimenteaza zonele respective.
Circuitele electrice sunt dimensionate astfel incât să se respecte conditiile aferente
căderilor de tensiune maxim admise, functie de incărcări maxim admise.
Fiecare stalp va fi echipat cu cutie pentru conexiuni electrice montată in interiorul stâlpului,
care sa permita racordarea prin partea inferioara a cel putin 3 cabluri de conexiune intre corpuri
de iluminat si retea.
Fiecare cutie de conexiuni (derivatie) va fi echipată cu o sigurantă fuzibilă modulară P+N
, pentru circuitul corpului de iluminat montat pe stâlp.
Fiecare cutie de derivatie va fi in executie capsulata (IP 54) si va fi echipata cu presetupe
pentru fiecare cablu si borna de legare la pamant
Cablurile de energie care intra si iesi in/din cutia de derivatie vor fi pozate in interiorul
stalpului de otel. Toate intrarile/iesirile in/din cutia de derivatie se vor etansa impotriva patrunderii
apei.
Alimentarea cu energie a obiectivelor se va face cu cablu armat, montat ingropat la 0.8m
adancime, pe pat de nisip de 10cm. Toate traseele de cabluri montate ingropat vor fi semnalizate
DP-546-RO
Pag. 46
cu folie/banda, conform normelor in vigoare, inscriptionata cu „atentie cabluri electrice sub
tensiune”.
Alimentarea cu energie se face de la reteaua electrica , prin intermediul unui tablou
general al postului de transformare medie/joasa tensiune amplasat in fiecare zona de interes in
parte, conform Fisei de Solutie emisa de furnizorul de energie electrica din zona.
Cutiile de distributie vor fi trifazate si vor avea carcasa policarbonat.
Prizele de pamant se vor realiza cu un contur inchis, fiind alcatuite din electrozi verticali
din teava OL-Zn , ingropati in sol la H = 0,80 m.
Pe toata lungimea traseului de iluminat se va asigura protectia impotriva atingerilor
indirecte. Pentru aceasta, toate elementele metalice ale instalatiei, care in mod normal nu sunt
sub tensiune (carcasele corpurilor de iluminat, cutiile de derivatie, stalpul de otel, carcasele
tablourilor electrice, dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune, se
vor lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande de OL-Zn 40x4 mm sau racord flexibil
de legare la pamant.
Cerinte tehnice minime impuse pentru corpuri de iluminat folosite la iluminatul

rutier
• Gradul de protectie la umezeala si praf a componentei optice IP 66;
• Gradul de protectie la umezeala si praf a componentei electrotehnice IP 65;
• Carcasa realizată din aluminiu sau alt aliaj metalic rezistent la coroziune,
• Curba fotometrică a corpului de iluminat trebuie să asigure îndeplinirea
parametrilor ceruti de clasa de iluminat
• Durata de viată mare (minim 50000 ore pentru LED ) cu asigurarea a minim 70%
din fluxul luminos initial;
• Randamentul corpului de iluminat minim 75%;
• Blocul electronic, compatibil cu tipul sursei de lumină utilizată, asigurarea
functionării la minim un factor de putere de 0,90;
• Clasa de izolatie (protectie împotriva electrocutării ) Clasa I sau II;
• Filtru anticondens
• Posibilitatea de reglaj a aparatului pe consola ;
• Rezistenta la impact:IK08
Iluminatul sensului giratoriu

Sensul giratoriu trebuie sa fie iluminat corespunzator, in sensul captarii atentiei
conducatorului auto la configuratia intersectiei si sa-i asigure o buna ghidare vizuala.
Atentionarea conducatorului auto aflat in apropierea sensului giratoriu se face prin
ridicarea nivelului de luminanta peste cel mai mare nivel de luminanta de pe arterele care se
intersecteaza.
Stalpii echipati cu corpuri de iluminat LED, pot avea inaltimi cuprinse intre 9m÷24m, si vor
fi amplasati atat in interiorul insulei centrale, cat si pe perimetrul exterior al sensului giratoriu.
În cazul sensurilor giratorii principala dificultate întâlnită este forma neregulată a punctelor
de convergenţă cu arterele de circulaţie, care face foarte dificilă amplasarea unui aranjament
simetric pentru aparatele de iluminat.
DP-546-RO
Pag. 47
Iluminatul pasajului peste CF
Iluminatul pasajului se va realiza cu surse de lumină care trebuie să asigure o luminanţă
egală cu cea realizată pe restul traseului, iar corpurile de iluminat vor avea clasa de protecţie IP
65, pentru mărirea timpului de bună funcţionare.
Stalpii de iluminat vor fi amplasati bilateral alternant si pot avea inaltimi cuprinse intre 9m
si 12m.
Caile de acces din zona pasajului (zona de intrare/iesire) trebuie sa fie iluminate atat
inainte cat si dupa pasaj.
Stalpii de otel vor fi prevazuti cu o cutie de derivatie cu usa. Fiecare cutie de derivatie va
fi in executie capsulata (IP 54) si va fi echipata cu presetupe pentru fiecare cablu si borna de
legare la pamant.
Cablurile de energie care intra si ies in/din cutia de derivatie vor fi pozate in interiorul
stalpului de otel. Toate intrarile/iesirile in/din cutia de derivatie se vor etansa impotriva patrunderii
apei.
Pe toata lungimea traseului de iluminat se va asigura protectia impotriva atingerilor
indirecte. Pentru aceasta, toate elementele metalice ale instalatiei, care in mod normal nu sunt
sub tensiune (carcasele corpurilor de iluminat, cutiile de derivatie, stalpul de otel, carcasele
tablourilor electrice, structura metalica de rezistenta), dar care in mod accidental, in urma unui
defect, pot ajunge sub tensiune, se vor lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande
de OL-Zn 40x4 mm.
Comanda iluminatului se face:
• automat, prin intermediul unei celule fotoelectrice sau ceas astronomic;
• manual;
Alimentarea cu energie electrică a fiecarui obiectiv

Fiecare obiectiv în parte se va alimenta din cea mai apropiată rețea electrică existentă în
conformitate cu Fișa/ Studiul de soluție emis de societatea de distributie a energiei electrice.
În cazul obiectivelor apropiate se va lua în calcul un singur racord electric, având în vedere
optimizarea costurilor.
Se vor folosi echipamente cu consum redus pentru micșorarea cheltuielilor de întreținere
Dimensionarea cablurilor se va realiza luând în calcul încărcarea, căderea de tensiune,
lungimea și condițiile din teren.
6.2.1.4 Relocare / protejare retele edilitare (utilitati)

Prin realizarea proiectului se vor afecta o serie de rețele edilitare.
Acestea vor trebui relocate și/sau protejate astfel încât să fie îndeplinite normele aflate în
vigoare, respective urmatoarele caracteristici:
• Caracteristici de mediu;
• Caracteristici tehnice;
• Condiții de coexistență;
• Caracteristici ale materialelor;
• Caracteristici dimensionale;
• Soluția constructivă.
DP-546-RO
Pag. 48
Rețele electrice de joasa tensiune
a) Linie electrică aeriană
Pentru asigurarea executării corecte și de calitate, se impune adoptarea unor tehnologii
de execuție omologate.
b) Linie electrică subterană
Alegerea tipului de cablu utilizat în rețelele LES JT se va face în urma unor analize
tehnico-economice în conformitate cu standardele in vigoarre precum si cu solicitarile
ELECTRICA MUNTENIA NORD.
c) Branșamente
În funcție de configurația rețelei și de distanța până la consumator, se vor reface
branșamentele afectate prin conductoare pozate aerian cu/fără stâlp intermediar, sau prin cabluri
pozate subteran.
d) Verificări
Acestea se vor face conform PE 003/79 „Nomenclator de probe privind montajul, punerea
în funcțiune și dotarea în exploatare a instalațiilor energetice”, respectiv PE 116/94 „Normativ de
încercări și măsurători la echipamente și instalații”.
Rețele electrice de medie tensiune

Sevor respecta toate normele în vigoare cu privire la rețelele electrice de medie tensiune.
Verificările vor fi efectuate în conformitate cu „Normativul de încercări, verificări la
echipamentele și instalațiile electrice” PE 116/94.
Rețele alimentare cu apă

La realizarea proiectului, pentru proiectarea relocării/ protejării rețelei de alimentare cu
apă se vor respecta și îndeplini cerințele normelor în vigoare, în conformitate cu legislația
românească.
De asemenea, se vor lua în considerare câteva caracteristici, după cum urmează:
• Regimul de funcționare;
• Regimul de presiune admisă în rețeaua exterioară de alimentare cu apă;
• Materialul de bază al conductei;
• Diametre;
• Adâncimea de îngheț este în conformitate cu STAS 6054/77;
• Protecție anticorozivă: izolație foarte întărită conform STAS 7335/3 pentru tuburile
protectoare din oţel.
Rețele de canalizare
La realizarea proiectului, pentru proiectarea relocării/ protejării rețelelor de canalizare se
vor respecta și îndeplini cerințele normelor în vigoare, în conformitate cu legislația românească.
De asemenea, se vor lua în considerare câteva caracteristici, după cum urmează:
• Regimul de funcționare;
• Conductele utilizate pentru execuţia colectoarelor de canalizare;
• În cazul în care, datorită configurației terenului, este necesară prevederea staţiilor
de pompare de ape uzate, caracteristicile acestora vor fi în conformitate cu
specificațiile tehnice;
DP-546-RO
Pag. 49
• Protecție anticorozivă: izolație foarte întărită conform STAS 7335/3 pentru tuburile
protectoare din oţel.
Pozarea conductelor se va face în conformitate cu: SR 4163-1:1995 Rețele de distribuție
și STAS 8591:1997 Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare.
Rețele distribuție gaze naturale

La realizarea proiectului, pentru proiectarea relocării/ protejării rețelelor de distribuție gaze
naturale se vor respecta și îndeplini cerințele normelor în vigoare, în conformitate cu legislația
românească.
Se vor respecta in principal:
• Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale – NTPEE – 2008
• STAS 9312-87 – Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte
Caracteristicile tehnice principale
• Materialul de bază al conductei;
• Diametrele exterioare nominale şi lungimile de conductă;
• Toată gama dimensională, conform standardelor și normativelor în vigoare;
• Tuburile de protecție subterane din conductă de oţel vor fi protejate anticorosiv cu
izolaţie foarte întărită, protejată la exterior cu folie de plastic, conform Normativului
N.T.P.E.E / 2008.
În conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, este obligatorie
realizarea şi menţinerea pe toată durata de existenţă a instalaţiei, a următoarelor cerinţe de
calitate esenţiale :
• Rezistenţă şi stabilitate la solicitări statice, dinamice sau seismice;
• Siguranţă în exploatare, inclusiv protecţia la explozii, arsuri, electrocutare,
securitate în mişcare şi circulaţie, adaptare la utilizarea spaţiilor;
• Siguranţă la foc;
• Igienă, sănătatea oamenilor;
• Izolaţie hidrofugă şi economia de energie;
• Protecţia împotriva zgomotului;
• Etanşeitatea;
• Confortul higrotermic;
• Adaptarea la utilizare;
• Durabilitatea.
Verificările înainte de montaj, în timpul montajului şi probele se vor efectua conform
normativului N.T.P.E.E. / 2008.
Înainte de montaj se va verifica aspectul ţevilor şi a elementelor de asamblare (se vor
elimina cele cu defecte), precum şi corespondenţa materialelor cu prevederile din proiect.
În timpul montajului se vor verifica: dispozitivele de sudare, calitatea sudurilor, şanţul,
amplasarea conductei şi pozarea acestuia, umplerea şanţului şi marcarea traseului.
Probele de presiune se vor efectua în conformitate cu prevederile din normativele
N.T.P.E.E. / 2008.
DP-546-RO
Pag. 50
Retele telecomunicatii
Realizarea proiectului afecteaza o serie retele de telecomunicatii. Acestea vor trebui
relocate si/sau protejate astfel incat sa fie indeplinite normele aflate in vigoare.
Pentru fiecare zona in care sunt necesare lucrari de relocare/ protejare retele de
telecomunicatii se vor avea in vedere urmatoarele:
• Impreuna cu detinatorii de retele din zona drumului, se v-a realiza o identificare
preliminara a acestora. Lista acestora nu trebuie considerata definitiva.
• In functie de cerintele avizatorilor si respectand standardele si normativele in
vigoare se realizeaza proiectul de relocare a retelelor de telecomunicatii.
• Pe baza proiectelor mai sus mentionate se vor obtine avizele si acordurile
necesare, punandu-se in siguranta infrastructura de telecomunicatii a operatorilor.
• Se va da o atentie deosebita instalatiilor existente (cabluri interurbane, cabluri
speciale, cablu cu FO etc.) pentru a nu produce deranjamente in timpul executiei
lucrarilor. De asemenea toate prizele de pamant, prevazute a fi executate, vor fi
masurate pentru a se incadra in normele in vigoare.
• Pentru evitarea accidentelor de munca, tot personalul care concura la executarea
lucrarilor din prezentul proiect va fi instruit privind normele de protectia muncii si
stingere a incendiilor pentru sectorul de telecomunicatii cu referire in special
asupra lucrarilor ce urmeaza a fi executate.
Se vor avea in vedere urmatoarele conditii:
• Se vor respecta conditiile impuse de fiecare detinator prin avizul acestuia;
• Toate materialele folosite vor fi tipizate, omologate ;
• Se vor respecta specificatiile tehnice;
• Contravaloarea lucrarilor de deviere/protectie a instalatiilor (proiectare+executie)
va fi inclusa in devizul general al investitiei de baza in asa fel incat dupa finalizarea
executiei proiectului, sectiunea de retea nou construita sa poata fi
transferata/preluata in patrimoniul detinatorului, in locul celei initiale ;
• Lucrarile de protectie/deviere vor fi executate prin grija beneficiarului cu un
constructor de specialitate, obligatoriu sub supravegherea reprezentantilor
detinatorului;
• Predarea amplasamentului privind retele existente se va face inainte de inceperea
lucrarilor si se va concretiza prin semnarea unui Proces Verbal de predare/primire,
ce va constitui anexa a unei Minute/Conventii, semnate de ambele parti,
beneficiar/constructor si detinator, la predarea amplasamentului ;
• Intreaga raspundere privind mentinerea integritatii instalatiilor pana la finalizarea
lucrarilor revine constructorului si beneficiarului de lucrare ;
In cazul in care sunt produse avarii ale retelelor/instalatiilor, contravaloarea lucrarilor de
remediere a instaliilor avariate, precum si daunele solicitate de clientii detinatorului datorita
intreruperii furnizarii serviciilor, vor fi suportate de cel care a produs avaria.
Retea alimentare cu apa (exterior)

Pentru asigurarea alimentarii cu apa a obiectivelor, se prevede o retea exterioara de
alimentare cu apa a consumatorilor din incinta Platformei Multimodale .
Retea canalizare menajera si pluviala (exterior)

Reteaua de canalizare menajera deserveste cladirile amplasate in cadrul Platformei
Multimodale Galati. Se vor prevedea conducte din PVC-kg, SN4 si camine de racord si deviere
DP-546-RO
Pag. 51
din inele prefabricate din beton. Caminele vor fi prevazute cu capace carosabile sau necarosabile,
in functie de amplasarea lor. Conductele de canalizare se vor amplasa cu pante care sa asigure
viteza de autocuratire. Apele uzate menajere vor fi conduse, prin reteaua de distributie, la o statie
de epurare compacta, care va asigura tratarea apelor uzate.
Pentru preluarea apelor pluviale, se va prevedea un sistem compus din: rigole acoperite
cu gratare de fonta, guri de scurgere, camine de canalizare ape pluviale, conducte PVC-kg si
unul sau mai multe separatoare de hidrocarburi (cu separator de nisip inclus).
Prin tranzitarea separatorului de hidrocarburi, apele pluviale vor fi tratate, cu respectarea
indicatorilor apelor uzate deversate. Separatorul de hidrocarburi proiectat este din beton armat
cu strat de protectie si hidroizolare interior, cu element de coalescenta, sistem de siguranta la
supraincarcare, tip ajustabil, cu trapa de namol.
Iluminat (exterior)
Electrice (exterior)
Solutia de alimentare (racordul electric din reteaua de medie/joasa tensiune existenta),
punctul de delimitare si masura energiei electrice se vor stabili de comun acord cu furnizorul de
energie electrica.
Distributia se va realiza din tablourile de joasa tensiune ale posturilor de transformare,
prin circuite individuale pentru fiecare consumator.
In incinta Platformei Multimodale se vor realiza retele pentru legare la priza de pamant.
Toti consumatorii electrici se vor lega la o instalatie de protectie prin legare la pamant.
Iluminat (exterior)
Reteaua electrica pentru iluminat ce urmeaza a se proiecta se va amplasa in incinta
Platformei Multimodale .
Se va realiza iluminat perimetral, pe caile de acces cat si in incinta spatiilor de servicii.
Stalpii folositi vor fi stalpi metalici cu inaltimi cuprinse intre 9 m si 12 m (aceasta inaltime reiese
din calculul luminotehnic) precum si cu masturi de 45m, pe care se vor monta 1 sau 2 sau mai
multe corpuri de iluminat prin intermediul consolelor de sustinere a corpurilor de iluminat.
Stalpii/masturile vor fi cu flansa montata cu prezoane in fundatie turnata/insurubata in terenul
natural, pentru a respecta configuratia si ergonomia propuse. Pentru alimentarea circuitelor se
vor folosi cabluri din cupru, protejate in tub.
Priza de pamant se va realiza din platbanda OlZn 40x4mm si electrozi din teava OlZn
21/2”x1,5m.
6.2.2 Accesul feroviar

Racord feroviar
La dispozitivul de linii ferate industriale (LFI) administrate de către Port Bazinul Nou SA
Galați, se vor efectua modificări în vederea realizării unui terminal de transport multimodal (fluvial
– feroviar – rutier) ce va funcționa în cadrul Portului Galați, ca terminal de transport situat pe
coridorul de transeuropean Rin – Dunăre – Marea Neagră, ce face parte din rețeua TEN – T.
Pornind de la condițiile impuse de către reprezentanții CNCF ”CFR” SA în cadrul comisiilor
din 28.03.2018, respectiv 18.04.2018, în ceea ce privește lucrările la dispozitivele de LFI și liniile
aflate în gestiunea CNCF ”CFR” SA, s-au proiectat următoarele variante:
DP-546-RO
Pag. 52
VARIANTA A
Această variantă constă din următoarele lucrări:
 Linii administrate de către Port Bazinul Nou SA Galați:
− Construirea a 5 linii ferate ce vor deservi exclusiv terminalul de transport multimodal, linii
ce vor fi administrate de către Port Bazinul Nou SA Galați și care se vor racorda direct la
infrastructura feroviară publică, în stația Galați, grupa Bazin, din linia Variantă Racord
Cântar și Colectoare Gard, respectiv din linia de legătură dintre stația Galați grupa Bazin
și stația Galați Largă grupa A (linia 706J). Dintre cele cinci linii, trei vor fi cu ecartament
normal, iar două vor fi cu ecartamente încălecate;
− Liniile cu ecartament normal se vor racorda prin intermediul a două schimbătoare de cale
din liniile Racord Variantă Cântar, respectiv Colectoare Gard;
− Liniile cu ecartament larg se vor racorda printr-un schimbător de cale (2L) din linia CF
706J;
− Se va introduce și o traversare nouă între liniile de ecartamente diferite din terminal,
precum și două inimi de încălecare pentru cele două linii cu ecartamente încălecate;
− Se va desființa linia ferată industrială Dana 10, administrată de către Port Bazinul Nou
S.A. Galați, inclusiv schimbătorul de cale de racord al acesteia din linia Racord Variantă
Cântar a CNCF ”CFR” SA (nr.6);
 Linii gestionate de către CNCF ”CFR” SA:
− Se vor desființa următoarele linii ferate, aflate în gestiunea CNCF ”CFR” SA și pe teren
proprietate a CNAPDM SA: 1T, 2T, 3T, 4T și Mixtă Largă, precum și aparatele de cale ce
dau acces la liniile respective (1T, 2T, 3T, 4T și 1L);
− Se va desființa linia Racord Cântar, precum și aparatul de cale nr.4 din grupa Bazin;
− Se va reamplasa schimbătorul de cale nr.9, al CNCF ”CFR” SA, amplasat actualmente pe
linia Colectoare Gard;
− Se vor desființa următoarele aparate de cale, de pe platforma portuară, ca urmare a
lucrărilor de construire a liniilor ferate din viitorul terminal: 5, 6, 11, 12, 13, traversarea T3
și inima I1;
− Se vor modifica traseele următoarelor linii gestionate de către CNCF „CFR” SA: Variantă
Racord Cântar, linia colectoare ce se ramifică din linia 706J, linia Colectoare Gard, linia
Colectoare Cântar, linia 1Cheu Largă;
− Pe linia Colectoare Gard se vor introduce două traversări cu liniile de ecartament larg din
terminal;
 Linii administrate de către PBN Logistics SA:
− Se propune desființarea parțială a următoarelor linii ferate industriale, deținute în Portul
Bazinul Nou Galați de către PBN Logistics SA Galați: Mixtă Normală (segmentul cuprins
între schimbătoarele de cale nr.13 și 14), 1Cheu Normală (segmentul cuprins între
schimbătoarele de cale nr. 17 și 21), 2Cheu (pe partea dinspre schimbătorul de cale
nr.17), Terminal 2 (pe partea dinspre schimbătorul de cale nr.12);
− Se vor desființa schimbătoarele de cale nr 14, 17 și 21.
În funcție de avizul PBN Logistics, ce trebuie obținut conform celor impuse prin Procesul verbal
încheiat în urma comisiei la teren cu reprezentanții CNCF ”CFR” SA și AFER, desfășurate în data
de 18.04.2018, se vor desființa parțial sau total liniile Mixtă Normală, 1Cheu Normală, 2Cheu,
Terminal 2, precum și diagonalele Variantă Mixtă – Cântar, Variantă Cântar – 2Cheu, Variantă
2Cheu – 1Cheu, toate aparținând acestui operator portuar.
DP-546-RO
Pag. 53
Toate punctele de racord ale liniilor din viitorul terminal, la liniile infrastructurii feroviare gestionate
de către CNCF ”CFR” SA, se vor acoperi cu saboți ficși de deraiere.
De asemenea, toate traversările dintre liniile cu ecartament larg din viitorul terminal și liniile
gestionate de CNCF ”CFR” SA se vor acoperi cu saboți ficși de deraiere.
Exploatare dispozitive de linii:
• Din liniile viitorului terminal se va asigura acces la toate liniile din grupa Bazin a stației
Galați (pe ambele ecartamente);
• Nu se vor putea executa parcursuri simultane de manevră pe linii de ecartamente diferite,
între grupa Bazin și liniile din viitorul terminal;
• Pentru a reduce cât mai mult timpii de ostilizare între diferite parcursuri de manevră în
special în cazul celor ce se execută pe linii de diferite ecartamente, dispozitivele de linii
se vor împărți în mai multe zone de manevră ce vor fi acoperite cu semafoare de manevră,
indicatoare ”Așteaptă”, sau saboți ficși de deraiere fără încuietori;
• Linia 1Cheu Largă se va putea utiliza în continuare de către CNCF ”CFR” SA sau de către
alți operatori economici interesați, în scopul încărcării-descărcării de vagoane;
• În funcție de avizul PBN Logistics, se vor putea utiliza în continuare liniile Mixtă Normală
(pentru acumulare), 1Cheu Normală (pentru manevră și acumulare), 2 Cheu pentru
manevră și încărcare-descărcare) și Terminal 3 (pentru încărcare-descărcare). Manevrele
pe liniile respective se vor efectua de regulă cu depășirea limitei de proprietate, spre LFI
Unicom Oil Terminal, cel puțin de către locomotiva de manevră;
• Lungimile utile ale liniilor proiectate în grupa terminalului multimodal vor fi mai mari de 800
de metri;
• Lungimile fronturilor de încărcare – descărcare pe liniile din grupa terminalului multimodal
vor fi cuprinse între 697 și 723 de metri.
VARIANTA B
infrastructura feroviară publică, în stația Galați, grupa Bazin, din linia Racord Cântar, din
linia Colectoare gard, respectiv din linia de legătură dintre stația Galați grupa Bazin și
stația Galați Largă grupa A (linia 706J). Dintre cele cinci linii, trei vor fi cu ecartament
normal, iar două vor fi cu ecartamente încălecate;
− Liniile cu ecartament normal se vor racorda prin intermediul a două schimbătoare de cale
din liniile Racord Cântar, respectiv Colectoare Gard;
− Liniile cu ecartament larg se vor racorda printr-un schimbător de cale (2L) din linia CF
706J;
− Se va introduce și o traversare nouă între liniile de ecartamente diferite din terminal,
precum și două inimi de încălecare pentru cele două linii cu ecartamente încălecate;
proprietate a CNAPDM SA: 1T, 2T, 3T, 4T și Mixtă Largă, precum și aparatele de cale ce
dau acces la liniile respective (1T, 2T, 3T, 4T și 1L);
DP-546-RO
Pag. 54
− Se va desființa linia Racord Variantă Cântar, iar legătura dintre grupa Bazin și linia
Colectoare Gard se va asigura prin amplasarea unui schimbător de cale pe linia Racord
Cântar ce se va menține pe teren;
− Se va desființa traversarea T6, dintre linia 706J și linia Racord Variantă Cântar, pentru a
se amplasa, în locul acesteia, schimbătorul de racord la infrastructura publică al liniilor de
ecartament larg din terminal;
− Se va desființa TDJ 8-10 din grupa Bazin, înlocuindu-se cu un schimbător de cale simplu
ce va prelua funcția macazului nr.8, pe la vârf oferind acces spre schimbătorul de cale
nr.2;
− Se va reamplasa schimbătorul de cale nr.9, al CNCF ”CFR” SA, amplasat actualmente pe
linia Colectoare Gard;
și inima I1;
− Se vor modifica traseele următoarelor linii gestionate de către CNCF „CFR” SA: Racord
Cântar, linia colectoare ce se ramifică din linia 706J, linia Colectoare Gard, linia
Colectoare Cântar, linia 1Cheu Largă;
− Pe linia Colectoare Gard se vor introduce două traversări cu liniile de ecartament larg din
terminal;
• Din liniile viitorului terminal se va asigura acces pe ecartamanet larg la toate liniile de
acest tip din grupa Bazin a stației Galați (pe ambele ecartamente);
• Pe ecartament normal, din viitorul terminal se va asigura acces direct în grupa Bazin,
numai la liniile 1S – 4S, 3 și 4, precum și la liniile de transbordare din grupă (1T și 2T). De
la liniile 5 – 10 din grupa Bazin se vor putea introduce vagoane în terminal numai cu
mișcări de manevră, formate din cel puțin două semicurse;
• Nu se vor putea executa parcursuri simultane de manevră pe linii de ecartamente diferite,
între grupa Bazin și liniile din viitorul terminal;
• Pentru a reduce cât mai mult timpii de ostilizare între diferite parcursuri de manevră în
special în cazul celor ce se execută pe linii de diferite ecartamente, dispozitivele de linii
DP-546-RO
Pag. 55
se vor împărți în mai multe zone de manevră ce vor fi acoperite cu semafoare de manevră,
indicatoare ”Așteaptă”, sau saboți ficși de deraiere fără încuietori;
de metri;
vor fi cuprinse între 692 și 706 metri.
VARIANTA C
infrastructura feroviară publică, în stația Galați, grupa Bazin, din linia Variantă Racord
Cântar, respectiv din linia de legătură dintre stația Galați grupa Bazin și stația Galați Largă
grupa A (linia 706J). Dintre cele cinci linii, patru vor fi cu ecartament normal, iar una va fi
cu ecartamente încălecate;
− Într-o etapă ulterioară se va putea realiza și a doua linie cu ecartamente încălecate în
incinta terminalului, fără a mai fi necesară modificarea infrastructurii feroviare gestionate
de către CNCF ”CFR” SA, prin racordarea unei linii cu ecartament larg la linia 5P Largă;
− Liniile cu ecartament normal se vor racorda prin intermediul unui schimbător de cale din
linia Racord Variantă Cântar;
− Linia cu ecartament larg se va racorda printr-un schimbător de cale (2L) din linia CF 706J,
în capătul Y al grupei Bazin;
− Se va introduce o inimă de încălecare pentru linia cu ecartamente încălecate;
proprietate a CNAPDM SA: 1T, 2T, 3T, 4T, 3Cherestea și Mixtă Largă, precum și
aparatele de cale ce dau acces la liniile respective (1T, 2T, 3T, 4T, FN2 și 1L);
− Se va desființa linia Racord Cântar, precum și aparatul de cale nr.4 din grupa Bazin;
și inima I1;
− Se vor modifica traseele următoarelor linii gestionate de către CNCF „CFR” SA: Variantă
Racord Cântar, linia colectoare ce se ramifică din linia 706J, linia Colectoare Gard, linia
Colectoare Cântar, linia 1Cheu Largă, Racord Lemnărie, 2Cherestea;
DP-546-RO
Pag. 56
− Se va repoziționa schimbătorul de cale nr.9, al CNCF ”CFR” SA, amplasat actualmente
pe linia Colectoare Gard, precum și schimbătorul de cale FN1 din grupa de linii Lemnărie;
− Pe linia Racord Lemnărie se va introduce o traversare cu linia de ecartament larg din
terminal;
• Din liniile viitorului terminal se va asigura acces la toate liniile din grupa Bazin a stației
Galați (pe ambele ecartamente);
• Față de celelalte variante, în acest caz se vor putea executa parcursuri simultane de
manevră pe linii de ecartamente diferite, între grupa Bazin și liniile din viitorul terminal;
• În caz de necesitate, există posibilitatea sporirii numărului de linii cu ecartamente
încălecate în terminal cu încă una, dacă se introduce un schimbător de cale pe linia cu
ecartament larg proiectată pentru terminal și o traversare între linii de ecartamente diferite
din incinta terminalului;
• În această variantă parcursurile pe cale largă dintre grupa Bazin și terminal nu ostilizează
decât parcursurile dintre grupa Bazin și grupa Lemnărie, spre deosebire de celelalte
variante, în care se ostilizau și parcursurile între grupa Bazin și grupul de LFI din partea
de nord a platformei portuare;
• Pentru a reduce cât mai mult timpii de ostilizare între diferite parcursuri de manevră,
dispozitivele de linii se vor împărți în mai multe zone de manevră ce vor fi acoperite cu
semafoare de manevră, indicatoare ”Așteaptă”, sau saboți ficși de deraiere fără încuietori;
de metri;
vor fi cuprinse între 718 și 724 de metri, fiind varianta cu lungimile cele mai mari obținute
la fronturi, fiecare dintre acestea depășind 700 de metri;
DP-546-RO
Pag. 57
• Manevrele de introducere-scoatere vagoane pe/de pe LFI se vor efectua mai ușor,
comparativ cu clelalte variante, datorită faptului ca va fi necesar un număr mai redus de
saboți ficși de deraiere pentru acoperirea punctelor de intersecție (traversări și racorduri)
dintre liniile din viitorul terminal și liniile stației Galați.
Varianta C prezintă cele mai puține interferențe dintre liniile proiectate în viitorul terminal de
transport multimodal și liniile infrastructurii feroviare gestionate de către CNCF ”CFR” SA.
Suprastructura CF
Grosimea prismei căii sub traverse va fi de 0.30 m în aliniament şi sub firul interior al
curbelor. Lăţimea minimă a prismei măsurată de la capătul traversei la muchia prismei va fi de
minim 0,50 m.
Trecerile la nivel existente pe liniile care se reabilitează, se dezafectează în timpul
lucrărilor şi până la terminarea acestora.
După terminarea lucrărilor de infrastructură şi suprastructură, trecerile la nivel se vor
realiza cu dale de beton sau dale elastice dimensionate pentru traficul rutier.
Se vor utiliza tipuri de dale elastice care şi-au dovedit în timp buna comportare din punct
de vedere al asigurării siguranţei circulaţiei rutiere şi feroviare.
6.2.3 Restrictii bugetare si de timp

Din analiza datelor de intrare (Studiu de fezabilitate cu valori evidentiate in devizul general
pentru fiecare obiect) puse la dispozitie de catre Beneficiar, s-au constatat urmatoarele:
• Valoarea devizului aferent obiectului 2 (racord rutier si feroviar) a fost estimata
la valoarea de 37.630,316 mii lei, echivalent 8.311,500 mii euro (1 euro =
4.5275), valoare in cadrul careia au fost incluse urmatoarele categorii de lucrari:
o Colectarea si eveacuarea apelor de suprafata;
o Verticalizare taluz rampe de acces pe pasaj CF;
o Lucrari terasamente la drum si pasaj;
o Infrastructura lucrari drum, inclusiv rampe de acces;
o Lucrari auxiliare;
o Pasaj peste CF;
o Semnalizare si marcaje, inclusiv iluminat;
o Modificare amplasament CF “cantar” – mutare linie CF pe o lungime de
390 m;
• Durata de executie pentru obiectul 2: Acces rutier si feroviar a fost estimata
pentru o perioada de aproximativ 11 luni;
Avand in vedere strict descrierea solutiei constructive de la cap. 6.2 adaptata la studiile de teren
realizate (cu includerea lucrarilor de mutare linii CF astfel cum a fost prevazut la faza SF) si tinand
cont de valoarea lucrarilor estimata la faza SF, acesta asigura realizarea / detalierea lucrarilor la
urmatoarele faze de proiectare / executie, cu incadrarea in bugetul aprobat la faza anterioara.
Referitor la durata de executie estimata la faza SF si tinand cont de faptul ca lucrarile se vor
executa sub trafic deschis, elaboratorul fazei de proiectare DTAC si PT+DE, considera ca in
cadrul celor 11 luni de executie lucrari, nu este inclusa perioada de timp friguros si orice alte
perioade de timp in care nu se poate asigura executia lucrarilor datorita conditiilor meteo
nefavorabile.
6.3 Obiectul (3) Platforma multimodala
In scopul asigurarii fluxului operational al noului port se va executa o platforma generala,

dezvoltata pe suprafaţa de 125264 mp, in cadrul careia se vor realiza:
• Cai de rulare pentru portainer si transtainer;
• Zona de depozitare sub portainer;
DP-546-RO
Pag. 58
• Zona de depozitare sub transtainer;
• Zona suplimentara de depozitare - containere frigorifice - suprafaţa 25000 mp;
• Drumuri de incinta;
• Zona terminal de CF - 5 linii (3 linii cu ecartament standard - 1435 mm; 2 linii cu
ecartament combinat 1435 mm / 1524 mm) cu lungimea frontului de lucru sub transtainer de 720
m pentru linia 1, respectiv de 725 m pentru liniile 2, 3, 4 şi 5.
Platforma generala este proiectata avand ca principal concept asigurarea accesului
utilajelor mobile pe intreaga ei suprafata astfel caile de rulare vor fi la nivel cu suprafata superioara
a platformei.
Zonele de incarcare-descarcare, zonele de depozitare cat si drumurile de incinta vor fi
dimensionate luand in calcul destinatia tehnologica si incarcarile utile generate de fluxul
operational pentru fiecare zona in parte.
Zonele de depozitare si zona terminalului CF vor fi executate din imbracaminte din beton
armat si vor permite stocarea tuturor tipurilor de containere si stivuirea acestora pe 5 randuri, iar
drumurile de incinta vor fi executata din straturi bituminoase.
Pe baza parametrilor geometrici locali au fost dimensionate structurile celor doua cai de
rulare aferente portainer respectiv transtainer, rezultand urmatoarea configuratie:
• cale de rulare portainer - lungime front de lucru 656 m, tip grinda continua din beton
armat cu descărcare pe piloţi foraţi de diametru 1.20m dispusi la 4,976m, avand lungime
aprox.45m;
• cale de rulare transtainer - lungime front de lucru 744 m, tip grinda continua din beton
armat cu descărcare pe piloţi foraţi de diametru 1.20m dispusi la 7,000m, avand fisa de
aprox.45m;
Tehnologia de forare a pilotilor de diametru mare va tine cont de conditiile locale de teren
astfel peretii sapaturilor vor fi sustinuti cu tubaj metalic recuperabil pe toata lungimea.
Pentru amenajarea depozitului de containere frigorifice terenul are o suprafata maxima

de cca 25 000 mp si se afla in spatele bazinului portuar.
Pe aceasta suprafata se poate “amenaja” un numar de maxim 16 “stive” a cate 8
containere fiecare - daca stivuirea se face pe 2 nivele sau a cate 16 containere - daca stivuirea
se face pe 4 nivele.
In cazul in care stivuirea se face pe 2 nivele se pot depozita simultan 128 de containere,
respectiv 256 de containere daca stivuirea se face pe 4 nivele.
In mod uzual stivuirea containerelor frigorifice se face pe 2 (doua) nivele din motive de
posibilitate de conectare la prize si de livrare a containerelor catre destinatari.
Stivuirea pe 4 (patru) nivele presupune realizarea unor structuri care sa permita accesul
pana la containerul de la ultimul nivel pentru cuplare si decuplare la prizele electrice, reglarea
temperaturii etc. De asemenea, creste numarul manipularilor necesare livrarii unui container catre
destinatar functie de pozitia acestuia in stiva.
Un container frigorific de 40’ are un consum mediu de energie electrica de 7 kW.
Propunerea noastra este ca stivuirea containerelor frigorifice sa se faca pe 2 nivele, sa fie
prevazute in prima etapa prize de alimentare cu energie electrica numai pentru 7 stive, respectiv
56 containere frigorifice urmand ca ulterior functie de necesitati sa fie “montate”si alte prize.
Din punctul de vedere a duratei de viata, conform reglementarilor in vigoare, solutiile

propuse vor corespunde unei durate de viata proiectate de minimum 50 ani.
In cazul in care se va considera necesar(in urma stabilirii tasarilor), vor fi analizate si
posibilitatile de imbunatatire a caracteristicilor terenurilor. Analizele de stabilitate si de distributie
a eforturilor se vor realiza prin utilizarea de soft-uri specializate ce pot evidentia comportarea
terenurilor in functie de caracteristicile acestora.
Pentru realizarea iluminatului exterior se vor folosi piloni metalici cu inaltimi variabile astfel
incat cota de amplasare a corpurilor de iluminat sa fie 45m peste nivelul platformei.
Cladirea post de transformare va fi dimensionata astfel incat postul de transformare va fi
comun pentru obiectele (1) cheu, (3) platforma multimodala si (4) zona acces.
DP-546-RO
Pag. 59
Retea de canalizare ape uzate pluviale

Pentru preluarea apelor pluviale de pe suprafata platformei multimodale, se va prevedea
un sistem compus din: guri de scurgere, camine de canalizare ape pluviale, conducte PVC-kg
SN4, de diferite diametre. Apele pluviale sunt conduse gravitational intr-un separator de
hidrocarburi. Din separatorul de hidrocarburi, apele tratate vor fi evacuate in emisar.
indicatorilor apelor uzate deversate, conform Normativ NTPA 001/2002 sau NTPA 002/2002.
Retelele de canalizare se realizeaza din tuburi PVC-kg, SN4, pentru canalizari exterioare,
cu mufe si garnituri de cauciuc pentru imbinari, pozate subteran sub adancimea de inget a solului,
respectiv sub 1.0m de la nivelul terenului, conform STAS 6054-94, cu pante de montaj pentru
asigurarea scurgerii gravitationale a apei, cu o viteza de autocuratire a canalului. Conductele se
vor poza pe un strat de nisip de 0,20m, si vor fi inglobate in nisip pe o grosime care sa acopere
tubul cu 0,10m deasupra generatoarei superioare.
De-a lungul colectoarelor de canal, in punctele de racord, la ramificatii, in punctele de
schimbare a directiei si la distante de maxim 60m se vor prevedea camine de vizitare din beton,
STAS 2448-82, acestea avand rolul de imbunatatire a posibilitatilor de intretinere si exploatere a
sistemului.
Caminele vor fi prevazute cu rame si capace din fonta pentru camine, SR EN 124:96, de
tip carosabil in functie de pozitia acestora in teren. Capacele necarosabile vor fi de tip IIA, iar cele
carosabile vor fi tip IV.
La caminele cu adancimi mai mari de 1,20m, in interiorul acestora, se vor prevedea trepte
de acces din otel beton Φ 20mm incastrate in peretele caminului, la distante de 30cm una de alta,
pozitionate decalat, si vopsite cu vopsea anticoroziva.
La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si
podete de trecere.
Conductele se vor proteja la trecerea prin peretii caminelor cu piese speciale, de diametre
corespunzatoare.
Retea de apa pentru stingere incendiu

Pentru proiectarea retelei de incendiu se vor respecta si indeplini cerintele normelor in
vigoare, in conformitate cu legislatia romaneasca.
De asemenea, trebuie luate in considerare cateva caracteristici, dupa cum urmeaza:
• Zone protejate;
• Numarul jeturilor in functiune simultana;
• Protectia fiecarui punct se asigura cu (n) jeturi;
• Timpul normat de functionare [min];
• Determinarea numarului de hidranti;
• Debitul de calcul [l/s];
• Rezerva de apa pentru incendiu [mc];
• Durata pentru refacerea rezervei de apa [h];
Numarul de incendii simultane de pe teritoriul obiectivului studiat se stabileste conform
,,Scenariului de securitate la incendiu”.
Se vor respecta:
- P118/2-2013- Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Partea a II–a
« Instalatii de stingere »
- SR EN 12845:2007 - Instalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme automate de
stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare si intretinere
- C56 Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
- I9/94 Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
DP-546-RO
Pag. 60
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente, aprobat cu H.G.
273/94;
- Legea calitatii constructiilor 10/95.
Retea de alimentare cu energie electrica de medie tensiune (functionare portainer,

transtainer)
Sursa de alimentare:
Solutia de alimentare ( racordul electric din reteaua de medie tensiune existenta ), punctul
Pentru asigurarea necesarului de putere se va amplasa un post de transformare, de tip
inchis, in anvelopa metalica sau din beton, pe amplasament.
Retea de alimentare cu energie electrica de joasa tensiune (functionare containere

frigorifice - zona suplimentara de depozitare)
A. Retele de distributie pentru alimentarea consumatorilor:
circuite individuale pentru fiecare consumator. Pentru alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor, se va realiza o retea electrica subterana, realizata din cabluri pozate sub
carosabil in profil T.
B. Protectia impotriva tensiunilor accidentale
Se va realiza o retea pentru legare la priza de pamant. Toti consumatorii electrici se vor
lega la instalatia de protectie prin legare la pamant.
Retea de iluminat incinta

Pentru a realiza iluminatul in incinta se vor planta piloni metalici cu inaltimi variabile astfel
incat inaltimea de amplasare a corpurilor de iluminat sa fie la 45m peste nivelul platformei. Pe
acesti piloni se vor monta corpurile de iluminat.
Pilonii vor fi cu flansa montata cu prezoane in fundatie turnata in terenul natural, pentru a
respecta configuratia si ergonomia propuse.
Amplasarea pilonilor, tipul corpurilor de iluminat vor fi stabillite la o faza ulterioara de
proiectare, functie de calculele luminotehnice.
Circuitul de iluminat va fi realizat pozat subteran si va fi pozat in tub de protectie
Corpurile de iluminat se vor monta cu ajutorul dispozitivelor de montare pe piloni.
Legaturile electrice intre cablul si corpul de iluminat se vor face cu un alt cablu intr-o cutie de
conexiuni montata la baza fiecarui pilon metalic metalic.
Comanda iluminatului se va putea realiza manual sau automat, din fiecare punct de
aprindere, prevazut in fiecare punct de distributie/conexiuni.
Selectarea modului de actionare se va realiza prin intermediul unei chei de selectie.
Caracteristicile tehnice ale corpurilor si sistemelor de iluminat trebuie sa indeplineasca si
sa corespunda cerintelor normelor SR EN 60598 pentru corpurile de iluminat si normele CE
115/95 (SR 13433/99) pentru sistemele de iluminat.
Corpurile de iluminat se vor alege in functie de caracteristicile fotometrice/ tehnice ale
acestuia:
- Curba de distributie a intensitatii luminoase;
- Randamentul;
- Unghiul de protectie vizuala;
- Factorul de mentinere;
DP-546-RO
Pag. 61
- Factorul de multiplicare;
- Securitatea din punct de vedere electric;
- Mediul in care se va amplasa;
- Rezistenta la socuri mecanice;
- Rezistenta la agentii biologici.
Instalatia de protectie la supratensiuni atmosferice

Pentru protectia impotriva socurilor electrice se vor prevede instalatii de protectie prin
legare la pamant si nul de protectie.
Datorita structurii instalatiei de paratrasnet, se va urmari ca obiectivele purtatoare de IPT
sa aibe o valoare a rezistentei de dispersie a prizei de pamant in jurul valorii de 1 ohm, astfel
incat, atat dispersia curentului de trasnet sa se produca rapid, cat si, in cazul unor intreruperi
accidentale (datorita unor lucrari) a prizei de pamant a incintei, acest eveniment sa nu influenteze
prea mult eficacitatea prizelor de pamant aferente locatiilor.
Prizea de pamant se va realiza ingropat, cu electrozi profilati Ol-Zn, si banda Ol-Zn, pozati
la o adancime de 80 cm sub cota terenului amenajat.
Instalatia de legare la pamant va fi alcatuita din:
- priza de pamant naturala electrozi orizontali, banda Ol-Zn;
- racorduri, realizate din banda Ol-Zn 40x4mm, sau Ol-25x4mm pentru racordul la
priza de pamant a tablourilor electrice, a echipamentelor si a IPT.
Legarea la conductorul de protectie se va realiza si prin intermediul conductorului PE din
componenta circuitelor de iluminat si prize.
Instalatiile electrice exterioare se vor conecta la priza de pamant in cate doua puncte prin
intermediul a cate doua racorduri fiecare.
Instalatia de protectie impotriva trasnetului va fi realizata cu un numar de dispoztive de
captare cu dispozitiv de amorsare PDA, cu avans la amorsare.
Pentru prevenirea aparitiei supratensiunilor accidentale in tablourile electrice, se vor
prevede descarcatoare de supratensiuni, pe intrarile cailor de alimentare.
Prize electrice
Aceste prize sunt necesare pentru alimentarea cu energie electrica a navelor acostate la
cheu. Prizele se monteaza in camine adiacente paramentuli cheului. Distanta intre prize este de
aproximativ 80.00m. Reteaua de cabluri electice se va realiza inspre apa fata de fila de rulare a
portainerului care este la 5.50m de paramentul cheului.
Prize de alimentare cu apa
Aceste prize sunt folosite atat pentru alimentarea navelor acostate cat si a retelei de pe
platforma portuara. Prizele sunt dispuse la distanta de cca 80.00m, intercalat cu cele de energie
electrica. Conducta de alimentare cu apa se va monta in spatiul dintre paramentul cheului si fila
de la apa a portainerului.
Pentru porturile noi sau in cazul modernizarii celor existente valoarea de calcul a factorului
de putere este de 0.93- 0.95, daca furnizorul de energie sau calculele tehnico-economice nu
dicteaza alta valoare. Valoarea redusa calculata a lui cos ᵩ conduce la necesitatea ameliorarii lui
mai intai pe cai natuarale prin: adoptarea unor tehnologi adegvate de manipulare a marfurilor,
asigurarea unui regim normal de lucru al motoarelor si transformatoarelor de putere, inlocuirea
unde este posibil a motoarelor asincrone cu cele sincrone. Se vor utiliza de asemenea instalatii
de ameliorare artificiala a factorului de putere utilizand condensatori care furnizeaza putere
reactiva si care au avantajul simplitatii constructiei, exploatarii si ofera posibilitatea unei extinderi
usoare.
DP-546-RO
Pag. 62
Iluminatul de lucru este ce mai intens si este necesarpentru desfasurarea operatiunilor de
manipulare a marfurilor; iluminatul de serviciu se utilizeaza atunci cand nu se lucreaza, iar cel de
paza se foloseste la limita teritoriului portuar. Aprinderea si stingerea iluminatului exterior se face
centralizat. Cel de serviciu si de paza se alimenteaza din retea separata. In afara de iluminatul
general se foloseste o iluminare suplimentara locala in locurile de manipulare a marfurilor, unde
se desfasoara operatiuni de reparatii sau acolo unde se foloseste televiziunea industriala.
6.4 Obiectul (4) Zona acces platforma

Consta in amenajarea unui teren liber de constructii, proprietatea Metaltrade International
S.R.L., cu suprafata de 33.682 mp, ca zona suplimentara de acces (acces rutier), in cadrul careia
se vor executa urmatoarele:
Arhitectura
Cladirile vor fi proiectate functie de dotarile si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca
privind activitatea desfasurata in fiecare cladire in parte: cladire formalitati vamale, cladire de
birouri, cladire poarta si atelier de mentenanta si reparatii containere.
Arhitectura constructiilor ce vor fi proiectate va respecta principiul esteticii in domeniu.
Totodata, solutiile propuse vor conduce la reducea timpilor de executie si implicit a cheltuielilor
aferente de executie, intretinere si exploatare.
Structura
Pentru asigurarea rezistentei si stabilitatii constructiilor, Proiectantul va tine seama de toti
factorii care concura la aparitia solicitarilor, atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in
exploatare.
Astfel ca, la proiectare se va avea in vedere dimensionarea structurii de rezistenta, tinand
seama de conditiile aferente amplasamentului.
Pentru obtinerea unor rezultate optime, predimensionarea elementelor structurale se va
face in baza solicitarilor obtinute pe modele realizate cu ajutorul programelor de analiza
structurala.
Ipotezele de incarcare si combinatiile acestora se vor stabili conform standardelor in
vigoare, astfel incat sa se obtina cele mai defavorabile cazuri de incarcare, in functie de conditiile
de amplasament si compatibilitatea incarcarilor (greutate proprie, sarcini utile, actiunea zapezii si
a vantului, seism).
Din punct de vedere seismic constructiile vor fi proiectate in functie de categoria de
importanta.
In ceea ce priveste, siguranta in exploatare, aceasta va constitui un domeniu caruia
Proiectantul ii va acorda o atentie deosebita.
Solutiile propuse vor asigura conditii de siguranta si confort impuse de normele in vigoare.
Dimensionarea si verificarea elementelor structurale va fi efectuata in baza normelor
europene aplicabile si a anexelor nationale, tinand cont de conditiile particulare din
amplasamentul obiectivului.
Solutiile proiectate vor fi rezultatul unei analize de eficientizare tehnico-economica a
fiecarei constructii in parte.
Instalatii sanitare
Solutiile de proiectare a instalatiilor sanitare aferente constructiilor vor urmari dotarea cu
instalatii fiabile de apa potabila si canalizare menajera a cladirilor.
Solutiile propuse vor avea in vedere imbunatatirea conditiilor de operare si confort si
respectarea cerintelor impuse prin Caietul de Sarcini al lucrarii si normele specifice.
Instalatiile sanitare cu care se vor echipa cladirile (cladire formalitati vamale, cladire de
birouri, cladire poarta, atelier de mentenanta si reparatii containere) vor fi concepute astfel incat
sa asigure conditiile solicitate de Beneficiar, cu respectarea prevederilor legislative.
DP-546-RO
Pag. 63
In cadrul lucrarii, Proiectantul va propune solutii tehnice aplicate in mod curent pentru
realizarea instalatiilor cladirilor, solutii fiabile in exploatare si care sa genereze cheltuieli minime
de intretinere.
Acest aspect va conduce la o investitie minima si la asigurarea unor conditii de functionare
sigura a instalatiilor.
Astfel in proiectarea acestui obiectiv s-a urmarit respectarea prevederilor din Legea nr.
10/1995 si din normativul P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Situatia existenta din punct de vedere al retelelor din zona
Existenta in zona a retelelor de utilitati necesare va permite racordarea cladirilor propuse
la toate retelele necesare in vederea desfasurarii corecte a activitatilor propuse in spatiile
interioare amenajate.
Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele pentru lucrari definitive si provizorii
In perioada de executie a lucrarilor este nevoie de energie electrica pentru functionarea
uneltelor si utilajelor necesare desfasurarii lucrarilor, precum si de sursa de apa potabila si
menajera pentru celelalte activitati si organizarea de santier. Acestea vor fi asigurate prin corecta
gestionare a racordurilor deja existente in cladiri.
Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele
Accesul se realizeaza din str. Port Bazinul Nou.
Caile de acces provizorii
Nu este necesar sa se realizeze cai de acces provizorii.
Bunuri de patrimoniu cultural imobil
In zona de executie a lucrarilor nu exista bunuri de patrimoniu cultural imobil.
Cele 4 cladiri propuse prin proiect spre a fi realizate sunt urmatoarele:
a) Cladire formalitati vamale

Descriere functionala:
P01 FORMALITATI VAMALE Su = 1058,06 mp
P02 DEPOZITARE UNELTE Su = 17,15 mp
P03 HOL Su = 19,47 mp
P04 HOL Su = 7,63 mp
P05 VESTIAR B Su = 23,76 mp
P06 GSB Su = 22,88 mp
P07 DUSURI B Su = 9,62 mp
P08 VESTIAR F Su = 14,79 mp
P09 GSF Su = 9,04 mp
P10 DUSURI F Su = 2,94 mp
P11 SALA DE MESE Su = 38,28 mp
S construita = 1252,36 mp
S desfasurata= 1252,36 mp
S utila = 1223,62 mp
H max = 8,20 m. (fata de +/-0,00; CTN -0,20 fata de +/-0,00);
Constructia propusa va avea regim de inaltime P, avand forma rectangulara in plan, cu
dimensiunile maxime de 26,20m x 47,80 m. Inaltimile libere alea spatiilor interioare vor fi de 6,00
m. si 2,80 m.
DP-546-RO
Pag. 64
Din punct de vedere arhitectural, constructia are fatade simple, inchiderile fiind realizate
panouri metalice termoizolante . Cota ±0,00 se afla la +0,20 m mai sus fata de cota terenului
amenajat.
Solutii constructive si finisaje

Infrastructura va fi realizata din beton armat, iar suprastructura se va realiza din cadre
transversale metalice alcatuite din stalpi si grinzi cu inima plina, pane longitudinale metalice .
Tamplariile exterioare vor fi executate din aluminiu cu geam termopan clar. Tamplariile
interioare se vor executa din P.V.C., MDF sau aluminiu.
Terasa va fi realizata din panouri metalice termoizolante triplu strat otel – spuma
poliuretanica – otel.
Peretii interiori vor fi realizati din panouri metalice termoizolante triplu strat otel – spuma
poliuretanica – otel si PVC.
Finisajele interioare utilizate vor fi specifice fiecarui spatiu.
Pentru terasa de acces se vor utiliza placi ceramic antiderapante.
Instalatii
Imobilul propus se va racorda la toate retelele de utilitati existente in zona: apa, canalizare,
energie electrica, iar incalzirea se va realiza cu cechipamente electrice. Asigurarea unei
temperaturi optime specifice activitatilor din interiorul cladirii se va face prin intermediul aparatelor
de aer conditionat
b) Cladire de birouri
Descrierea functiunilor propuse:
PARTER
P01 WINDFANG Su= 3,47 mp
P02 RECEPTIE Su= 11,04 mp
P03 HOL Su= 3,64 mp
P04 CASA SCARII Su= 10,70 mp
P05 HOL Su= 2,99 mp
P06 GSB Su= 2,27 mp
P07 GSF Su= 2,28 mp
P08 CT Su= 7,71 mp
P09 CABINET MEDICAL Su= 11,66 mp
P10 HOL Su= 3,46 mp
P11 BIROU POLITIA DE FRONTIERA+PERSONAL VAMAL Su= 17,17 mp
P12 INCHIRIERE BIROU Su= 14,32 mp
P13 INCHIRIERE BIROU Su= 17,95 mp
ETAJ 1
E01 CASA SCARII Su= 16,02 mp
E02 HOL Su= 7,58 mp
E03 SERVERE Su= 13,68 mp
E04 CAMERA SISTEM OPERARE Su= 9,60 mp
E05 CAMERA MONITORIZARE Su= 6,60 mp
E06 HOL Su= 2,99 mp
E07 OFICIU Su= 5,24 mp
E08 GSB Su= 2,27 mp
E09 GSF Su= 2,28 mp
DP-546-RO
Pag. 65
E10 BIROURI Su= 55,10 mp
ETAJ 2
E201 CASA SCARII Su= 16,65 mp
E202 HOL Su= 20,28 mp
E203 HOL Su= 2,99 mp
E204 GSB Su= 2,27 mp
E205 GSF Su= 2,28 mp
E206 OFICIU Su= 7,71 mp
E207 BIROU SECRETARA Su= 12,48 mp
E208 BIROU DIRECTOR Su= 16,52 mp
E209 SALA PROTOCOL Su= 30,56 mp
E210 TERASA Su = 6,97 mp
S utila parter = 108,66 mp
S utila etaj1 = 121,36 mp
S utila etaj2 = 118,71 mp (din care 6,97 mp terasa acoperita)
S utila P+E1+E2 = 348,73 mp
Constructia propusa va avea regim de inaltime P+2E, avand forma rectangulara in plan,
cu dimensiunile maxime de 11,80m x 13,55 m. Inaltimile libere alea spatiilor interioare vor fi de
3,30 m.
panouri metalice termoizolante. Cota ±0,00 se afla la +0,45 m mai sus fata de cota terenului
amenajat.

poliuretanica – otel, PVC si gips – carton.
Instalatii
energie electrica, iar incalzirea se va realiza cu centrala termica pe combustibil gazos. Asigurarea
unei temperaturi optime specifice activitatilor din interiorul cladirii se va face prin intermediul
aparatelor de aer conditionat.
Sistemul de operare al terminalului va monitoriza in permanenta pozitia navelor, incarcarea

acestora si timpii de parcurs. Sistemul va fi interconectat cu sistemul autoritatii navale.
DP-546-RO
Pag. 66
c) Cladire poarta
Descriere functiuni propuse:
P01 WINDFANG Su = 2,50 mp
P02 WINDFANG Su = 2,50 mp
P04 RECEPTIE CLIENTI Su = 15,21 mp
P05 BIROURI OPEN SPACE Su = 19,71 mp
P06 BIROU Su = 16,90 mp
P07 CAMERA TEHNICA Su = 4,84 mp
P09 GSF Su = 2,75 mp
P10 GSB Su = 2,75 mp
P11 OFICIU Su = 2,60 mp
S utila = 84,52 mp
H max = 3,65 m. (fata de +/-0,00; CTN -0,45 fata de =/-0,00);
dimensiunile maxime de 10,10m x 10,10 m. Inaltimile libere alea spatiilor interioare vor fi de
2,60 m.
amenajat.

poliuretanica – otel, PVC si gips – carton.
Instalatii
de aer conditionat.
d) Atelier de mentenanta si reparatii containere

Descriere functiuni propuse:
P01 ATELIER DE MENTENANT SI REPARATII CONTAINERE Su = 224,94 mp
P02 BIROU Su = 10,47 mp
P03 MAGAZIE SCULE Su = 10,50 mp
DP-546-RO
Pag. 67
S desfasurata =257,07 mp
S utila = 245,91 mp
dimensiunile maxime de 10,45m x 24,60 m. Inaltimile libere alea spatiilor interioare vor fi de 2,60
si 6,00 m.
amenajat.

poliuretanica – otel si PVC.
Instalatii
de aer conditionat.
Încălzirea imobilului se va face electric, cu corpuri de încălzire tip convector sau cu gaz.
Necesarul total de căldură va rezulta din calcule dupa definitivarea solutiilor în ceea ce privește
compartimentarea spatiului și va fi calculat în condiţiile nominale (tT=80°C, tR=60°C, ti=20°C,
te=-18°C).
Clădirile se vor racorda la rețeaua municipală de apă potabilă și canalizare. Grupurile
sanitare vor fi racordate la rețeaua de apă rece și canalizare.
Va fi prevăzut un sistem centralizat de preparare apa. Cladirile vor fi echipate cu sistem
centralizat de ventilare mecanică sau sistem de climatizare.
La interiorul spațiilor se vor folosi corpuri de iluminat de tip incandescent și fluorescent,
după caz. Vor fi prevăzute dispozitive de control şi reglare automată a fluxului luminos.
Pentru epurarea apei uzate este necesara realizarea unei statii de epurare care va fi
dimensionata astfel incat sa fie eficienta atat din punct de vedere economic cat si din punct de
vedere ecologic.
ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR ESENŢIALE conform Legii 10/1995 completată şi modificată

de Legea 123/2007
- rezistenţă mecanică şi stabilitate;
- securitatea la incendiu;
- igienă, sănătate şi mediu;
DP-546-RO
Pag. 68
- siguranţa în exploatare;
- protecţia împotriva zgomotului;
- economia de energie şi izolarea termică.
Bază legală:
• Ordinul Ministrului Apărării Naţionale M120/2012;
• Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
• Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, privind
apărarea împotriva incendiilor.
Siguranţa în exploatare
a) Siguranţa construcţiei în ansamblul sau va fi asigurată prin urmărirea curentă a
comportării în timp a acesteia;
b) Siguranţa utilizatorilor este asigurată atât prin modul de compartimentare şi mobilare a
construcţiei, cât şi prin folosirea materialelor şi finisajelor corespunzătoare, urmărindu-se
securitatea mişcării şi circulaţiei persoanelor care o utilizează. De asemenea pentru scări
se va folosi STAS 2965 şi pentru parapete/balustrade se va folosi STAS 6131.
Siguranţa privind circuatia pe căi exterioare pietonale

Propunerile vor fi concepute pentru a asigura protecţia împotriva riscului de accidente prin
alunecare, împiedicare, lovire de obstacole laterala sau frontale. Aleile pietonale şi terasele
exterioare vor fi realizate din materiale cu suprafaţa de contact tratata antiderapant.
Siguranţa cu privire la accesul în clădire

Intrarea în imobil va fi uşor accesibilă.
Siguranţa cu privire la circulaţia interioară

- Alunecare - stratul de uzură al pardoselilor interioare va fi realizat din materiale
antiderapante;
- Impiedicare.
Pe suprafeţele intens circulate şi pe căile de evacuare, pardoselile proiectate nu vor avea
denivalari, conform NP 068/2002.
- Contactul cu uşi batante:
Uşile de pe căile de evacuare vor fi prevăzute a se deschide în sensul de evacuare a
persoanelor spre exterior.
- Coliziunea cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente - traseele circulaţiilor vor
fi larg dimensionate, asigurând orientarea uşoară către punctele de interes;
- Producerea de panică - nu este cazul.
Siguranţa cu privire la schimbările de nivel
Denivelările mai mari de 0,30 m vor fi prevăzute cu balustrade (parapeţi de protecţie) cu
înălţime coform STAS 6131/1979 si NP 06302 – în zonele de acces unde exista doar parapet cu
înălţime joasă, va fi propusă suplimentarea până la înălţimea de siguranţă cu balustradă din fier
forjat.
Siguranţa cu privire la deplasarea pe scări şi rampe
- Oboseala excesivă:
Relaţia dintre trepte şi contratrepte va respecta formula de calcul pentru scari.
- Cadere:
Vor fi prevăzute balustrade cu înălţimi corespunzătoare, conform NP 068/2002.
- Alunecare:
DP-546-RO
Pag. 69
Treptele şi podestele vor fi prevăzute a fi executate din materiale antiderapante.
- Lovire:
Înălţimea liberă de la nasul treptei pe linia fluxului de circulaţie vor corespunde valorii
minime stabilite în art.2.1.27.e -CE 1 (minimum 2,10m) – local este păstrată soluţia existentă.
- Coliziune:
Lăţimea podestelor vor respecta prevederile STAS 2965 (lăţimea este egală cu cea mai
mare rampă).
Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere
Siguranţa cu privire la întreţinerea suprafeţelor vitrate:
- Deschiderea ferestrelor va fi interioară.
Siguranţa cu privire la întreţinerea casei scării:
- Scările permit o întreţinere conformă cu „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din
punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare" NP 068/2002, si vor avea:
• podestele conformate şi dimensionate corespunzător;
• balustrade rezistente şi dimensionate conform „Normativ privind criteriile de
performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii",
indicativ NP 06302 si STAS 6131/1979.
Siguranţa la intruziuni şi efracţii.
- Securitatea cu privire la incinta clădirii:
Ferestrele şi uşile sunt astfel alcătuite încât să împiedice efracţia şi intruziunea prin
ancorarea solidă în pereţi şi sisteme de blocare a mecanismeor de închidere.
SECURITATEA LA INCENDIU
La proiectarea cladirilor se vor respecta cerinţele specifice de protecţie împotriva incendiilor,
cuprinse în Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor P118-2013, conform prevederilor
Scenariului de siguranţă la incendiu ataşat acestei documentaţii.
De asemenea, se vor avea în vedere următoarele:
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, completată și revizuită cu
Legea 170/2015;
- Normele metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia
civilă aprobate cu Ordinul M.A.I. nr. 3/2011;
- Normele de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării Naţionale aprobate cu
Ordinul M53/ 2015;
- Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul M.A.I. nr.
163/2007.
Compartimentele de incendiu:
- Gradul de rezistenta la foc se va determina conform prevederilor din scenariul de
securitate la incendiu.
Protecţia faţă de vecinătăţi
- Se va analiza situatia.
Limitarea propagării incendiului
Elementele constructive ignifugate şi protejate prin izolare cu materiale rezistente la foc.
Conformarea la foc şi compartimentare
Atât clãdirile în ansamblu cât şi elementele de construcţie ale acestora vor fi alcãtuite şi
conformate astfel încât să nu favorizeze propagarea uşoară a focului şi a fumului, corespunzãtor
prevederilor art. 2.2.4 şi 2.2.5 din Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor - indicativ
P118/2013.
IGIENĂ, SĂNĂTATE şi MEDIU
Prin proiect se vor luat toate măsurile corespunzătoare asigurării unei desfăşurări normale
a activităţilor în clădire.
Construcţia nu prezintă un pericol de poluare pentru aer, apa şi sol.
DP-546-RO
Pag. 70
În ceea ce priveşte sănătatea oamenilor, se va asigura crearea unei ambianţe interioare
corespunzătoare prin:
• posibilitatea de evacuare a fumului şi mirosurilor;
• etanşeitatea la apă, aer şi gaze, zăpadă şi praf;
• proprietatea suprafeţelor de contact;
• asigurarea temperaturii corespunzătoare, a iluminatului, gradului de umiditate a
aerului, nivelului de zgomot în limitele standardelor şi prescriptilor tehnice în vigoare.
• asigurarea necesităţii de îngrijire corporală curăţenie şi igiena –unde e cazul.
Finisajele prevăzute vor asigură o curăţire uşoară şi o bună rezistenţă în timp.
Toate spaţiile in care se vor desfasura activitati se pot ventila natural.
Deseurie solide vor fi sortate, compactate şi depozitate în europubele. Evacuarea se va
asigura prin contract cu firmele autorizate.
Instalaţiile şi utilajele vor fi omologate conform normelor în vigoare, asigurându-se
încadrarea în reglementările tehnice româneşti şi europene privind calitatea aerului şi a apei.
ECONOMIA DE ENERGIE ŞI IZOLAREA TERMICĂ
Prin proiectare se vor prevedea coeficienti de transfer corespunzători pentru toţi pereţii şi
terase.
Suprafeţele vitrate vor fi alcătuite din profile metalice cu geam termofonoizolant.
Izolaţiile hidrofuge sunt executate cu materiale şi tehnologii moderne, iar consumul de
energie se va încadrea în norme.
Izolaţia termică va asigurată prin grosimea pereţilor propusii şi vitraje cu rezistenţe termice.
Rezistenţele termice minim corectate cf. C107/2005 completat şi modificat cu OMDRT
2513/2010 sunt:
• Pereţi exteriori;
• Tâmplărie exterioară R’ min. 0,77 mpK/W;
• Planşeu peste ultimul nivel R’ min. 5,0 mpK/W;
Eliminarea posibilitatior apariţiei fenomenului de condens prin eliminarea punţilor termice se
va rezolva conform Ordinului nr. 2513/2010 pentru modificarea Reglementării tehnice Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C107/2005.
Izolaţia hidrofugă se va realiza conform STAS 2355/2,2355/3 şi a Ordinului nr. 992/2014 pentru
aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea
învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri, indicativ NP 069-2014 şi Ordinului Nr. 607 din
21.04.2003 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea, executarea şi
exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri", indicativ NP 040/2002.
Pardoseala băilor, grupurilor sanitare, balcoanelor se va monta pe strat hidroizolant conform
NP.
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI
Prin proiectare se vor respecta prevederile Normativului privind acustica în construcţii şi
zone urbane –indicativ C125/2013 aprobat cu Ordinul nr. 3384/2013.
Pe orizontală se va asigura indice de izolare la zgomot aerian R’w de min. 56dB între camere
alăturate şi min. 51dB între camere şi coridor.
Pe verticală se va asigura indice de izolare la zgomot aerian R’w de min. 56dB între camere
alăturate.
Indicele de izolare la zgomot de impact L’n,w minim admis este de 60dB între camere.
MASURI DE PROTECTIA A MUNCII
Prin proiect se vor respecta normele in vigoare de securitate a muncii (inclinari de rampe,
inaltimi de balustrade, atice, etc.), iar pe timpul executiei se vor respecta normele specifice si se
va face instructajul pe linie de protectie a muncii.
ORGANIZAREA DE SANTIER se va desfasura in exclusivitate in incinta.
DP-546-RO
Pag. 71
Depozitarea materialelor de constructie se va face in limitele terenului detinut in proprietate.
Pe durata lucrarilor de executie constructorul si beneficiarul vor lua masurile necesare pentru
eliminarea factorilor de disconfort (praf, zgomot). Se vor respecta normele de paza si stingere a
incendiilor. Deseurile menajere si resturile de materiale de constructii, rezultate pe timpul
desfasurarii lucrarilor, vor fi depozitate in pubele. Acestea vor fi evacuate de catre serviciul de
salubritate al orasului. Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
- Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca; Norme generale de protectia
muncii-2002;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in constructii –
ed 1995
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime
- Ord. MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala
- Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.
Lucrarile de construire vor incepe numai dupa obtinerea Autorizatiei de Construire

si in conditiile impuse de aceasta.
Retea de alimentare cu apa

Pentru asigurarea alimentarii cu apa, se va prevedea un sistem de alimentare cu apa
compus din:
• gospodarie de apa;
• retea exterioara de alimentare cu apa.
Bransamentul se va realiza din reteaua de apa din zona de comun acord cu operatorul
retelei.
Retea de canalizare ape uzate pluviale

Pentru preluarea apelor pluviale de pe suprafata zonei de acces, se va prevedea un
sistem compus din: guri de scurgere, camine de canalizare ape pluviale, conducte PVC-kg SN4,
de diametre diferite. Apele pluviale sunt conduse gravitational intr-un separator de hidrocarburi.
Din separatorul de hidrocarburi, apele tratate sunt evacuate in emisar.
indicatorilor apelor uzate deversate, conform Normativ NTPA 001/2002 sau NTPA 002/2002.
Retelele de canalizare se realizeaza din tuburi PVC-kg, SN4, pentru canalizari exterioare,
cu mufe si garnituri de cauciuc pentru imbinari, pozate subteran sub adancimea de inget a solului,
respectiv sub 1.0m de la nivelul terenului, conform STAS 6054-94, cu pante de montaj pentru
asigurarea scurgerii gravitationale a apei, cu o viteza de autocuratire a canalului. Conductele se
vor poza pe un strat de nisip de 0,20m, si vor fi inglobate in nisip pe o grosime care sa acopere
tubul cu 0,10m deasupra generatoarei superioare.
De-a lungul colectoarelor de canal, in punctele de racord, la ramificatii, in punctele de
schimbare a directiei si la distante de maxim 60m se vor prevedea camine de vizitare din beton,
STAS 2448-82, acestea avand rolul de imbunatatire a posibilitatilor de intretinere si exploatere a
sistemului.
Caminele vor fi prevazute cu rame si capace din fonta pentru camine, SR EN 124:96, de
tip carosabil in functie de pozitia acestora in teren. Capacele necarosabile vor fi de tip IIA, iar cele
carosabile vor fi tip IV.
La caminele cu adancimi mai mari de 1,20m, in interiorul acestora, se vor prevedea trepte
de acces din otel beton Φ 20mm incastrate in peretele caminului, la distante de 30cm una de alta,
pozitionate decalat, si vopsite cu vopsea anticoroziva.
La executia terasamentelor s-au prevazut sprijiniri, parapeti de-a lungul santurilor si
podete de trecere.
DP-546-RO
Pag. 72
Conductele se vor proteja la trecerea prin peretii caminelor cu piese speciale, de diametre
corespunzatoare.
Retea de canalizare ape uzate menajere

Se vor prevedea conducte din PVC-kg, SN4 avand diametre variabile si camine de racord
si deviere din beton prefabricate. Caminele vor fi prevazute cu capace necarosabile. Conductele
de canalizare se vor amplasa cu pante care sa asigure viteza de autocuratire. Apele uzate
menajere vor fi conduse, prin reteaua de distributie, la o statie de epurare compacta, care va
asigura tratarea apelor uzate. Din statia de epurare, apele uzate conventional curate sunt
conduse la reteaua de canalizare pluviala a zonei de acces.
Stabilirea tehnologiei de epurare are in vedere epurarea apei in conditii de eficienta
ridicata, astfel incat sa se respecte limitele de calitate a efluentului, conform prevederilor normelor
NTPA 001.
In urma executarii lucrarilor de montaj si punere in functiune a statiei de epurare pe
amplasament, se vor efectua de catre beneficiar, impreuna cu furnizorul echipamentului,
monitorizarea influentului si efluentului in si din statia de epurare. Acestia vor adopta solutii de
mentinerea bacteriilor necesare producerii procesului de epurare din statia de epurare.
Retea de apa pentru stingere incendiu

Pentru proiectarea retelei de incendiu se vor respecta si indeplini cerintele normelor in
vigoare, in conformitate cu legislatia romaneasca.
De asemenea, trebuie luate in considerare cateva caracteristici, dupa cum urmeaza:
- Zone protejate;
- Numarul jeturilor in functiune simultana;
- Protectia fiecarui punct se asigura cu (n) jeturi;
- Timpul normat de functionare [min];
- Determinarea numarului de hidranti;
- Debitul de calcul [l/s];
- Rezerva de apa pentru incendiu [mc];
- Durata pentru refacerea rezervei de apa [h].
Numarul de incendii simultane de pe teritoriul obiectivului studiat se stabileste conform
,,Scenariului de securitate la incendiu”.
Se vor respecta:
- P118/2-2013- Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor. Partea a II–a
« Instalatii de stingere »;
- SR EN 12845:2007 - Instalatii fixe de lupta impotriva incendiului. Sisteme automate de
stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare si intretinere;
- C56 Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente;
- I9/94 Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente, aprobat cu H.G.
273/94;
- Legea calitatii constructiilor 10/95.
Instalatii electrice
Tipuri de instalatii electrice:
• de iluminat si prize;
• de siguranta;
• de protectie;
• de curenti slabi.
DP-546-RO
Pag. 73
Solutii tehnice adoptate pentru alimentare: din sistemul electroenergetic prin sistem intern
existent. Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se va face din tabloul electric aferent
postului trafo. Intreaga instalatie electrica ce deserveste prezentei zona de acces platforma, se
va alimenta din transformator.
Instalatiile de iluminat sunt de doua feluri:
- interioare cladirilor;
- exterioare cladirilor, pentru iluminatul cailor de acces si parcarilor.
Iluminatul interior cladirilor se realizeaza cu conductor pozat in tub de PVC. Fiecare circuit
va fi realizat cu 2 conductoare (L+N) si va fi protejat printr-un disjunctor bipolar miniatura.
Circuitele de iluminat care au corpuri de iluminat in camere umede sau la exteriorul cladirii vor fi
protejate suplimentar cu protectie diferentiala 30mA.
Alimentarea consumatorilor electrici de forta monofazati 230Vca, sau trifazati la 400Vca
se va face cu cabluri electrice pozate in tuburi ingropate in tencuiala (acolo unde peretii nu sunt
acoperiti cu placi de rigips) sau aparent in canale de PVC cu capac de protectie.
Retea de alimentare cu energie electrica

Solutia de alimentare (racordul electric din reteaua de medie tensiune existenta), punctul
Pentru asigurarea necesarului de putere, se va prevede amplasarea unui post de
transformare 20/0,4kV, de tip inchis, in anvelopa metalica sau din beton, pe amplasamentul
parcarii .
Retele de distributie pentru alimentarea consumatorilor

circuite individuale pentru fiecare consumator.
Protectia impotriva tensiunilor accidentale

In aceasta zona se va realiza o retea pentru legare la priza de pamant. Toti consumatorii
electrici se vor lega la instalatia de protectie prin legare la pamant.
Retea de iluminat incinta

Pentru a realiza iluminatul in incinta se vor planta stalpi metalici cu inaltimi variabile, pe
care se monteaza corpurile de iluminat prin intermediul consolelor de sustinere a corpurilor de
iluminat.
Stalpii vor fi cu flansa montata cu prezoane in fundatie turnata in terenul natural, pentru a
respecta configuratia si ergonomia propuse.
Stalpii se vor amplasa pe margine, la o distanta adaptata la situatia concreta din teren.
Sistemul de fixare trebuie sa fie foarte sigur, astfel incat sa nu produca oscilatia stalpului la diverse
fenomene meteorologice.
Inaltimea stalpilor de iluminat, consolele de sustinere, tipul corpurilor de iluminat si
distanta intre stalpi vor fi stabilite, la o faza ulterioara de proiectare, in functie de calculele
luminotehnice.
Circuitul de iluminat va fi realizat pozat subteran si va fi pozat in tub de protectie
Corpurile de iluminat se vor monta cu ajutorul dispozitivelor de montare pe stalp.
Legaturile electrice intre cablul si corpul de iluminat se vor face cu un alt cablu intr-o cutie de
conexiuni montata la baza fiecarui stalp metalic.
DP-546-RO
Pag. 74
Comanda iluminatului se va putea realiza manual sau automat, din fiecare punct de
aprindere, prevazut in fiecare punct de distributie/conexiuni.
Selectarea modului de actionare se va realiza prin intermediul unei chei de selectie.
Caracteristicile tehnice ale corpurilor si sistemelor de iluminat trebuie sa indeplineasca si
sa corespunda cerintelor normelor SR EN 60598 pentru corpurile de iluminat si normele CE
115/95 (SR 13433/99) pentru sistemele de iluminat.
Corpurile de iluminat se vor alege in functie de caracteristicile fotometrice/ tehnice ale
acestuia:
- Curba de distributie a intensitatii luminoase;
- Randamentul;
- Unghiul de protectie vizuala;
- Factorul de mentinere;
- Factorul de multiplicare;
- Securitatea din punct de vedere electric;
- Mediul in care se va amplasa;
- Rezistenta la socuri mecanice;
- Rezistenta la agentii biologici.
Instalatii de curenti slabi

Solutiile de proiectare vor urmari dotarea cu instalatii curenti slabi a cladirilor: sistem
detectare-avertizare incendiu; sistem de securitate; sistem de alarma impotriva efractiei; sistem
de control acces; sistem TVCI; retea transmisie de date.
Solutiile propuse vor avea in vedere imbunatatirea conditiilor de operare si confort si
respectarea cerintelor impuse prin Caietul de Sarcini al lucrarii si normele specifice.
Instalatiile de curenti slabi (sistem detectare-avertizare incendiu; sistem de securitate;
sistem de alarma impotriva efractiei; sistem de control acces; sistem TVCI; retea transmisie de
date) cu care se vor echipa cladirile (cladire formalitati vamale, cladire de birouri, cladire poarta,
atelier de mentenanta si reparatii containere) vor fi concepute astfel incat sa asigure conditiile
solicitate de Beneficiar, cu respectarea prevederilor legislative.
In cadrul lucrarii, Proiectantul va propune solutii tehnice aplicate in mod curent pentru
realizarea instalatiilor cladirilor, solutii fiabile in exploatare si care sa genereze cheltuieli minime
de intretinere.
Acest aspect va conduce la o investitie minima si la asigurarea unor conditii de functionare
sigura a instalatiilor.
DP-546-RO
Pag. 75
BORDEROU ANEXE
Obiectul (1) Cheul
1. Plan de incadrare in zona PT 546 1 CH000 001 000
2. Ridicare topografica si batimetrica PT 546 1 CH000 002 000
3. Plan de situatie PT 546 1 CH000 003 000
4. Amplasare sectiuni transversale PT 546 1 CH000 004 000
5. Sectiune transversala 1 PT 546 1 CH000 005 000
8. Plan de situatie platforma tehnologica PT 546 1 CH000 008 000
9. Profile platforma tehnologica PT 546 1 CH000 009 000
10. Plan excavatie platforma tehnologica PT 546 1 CH000 010 000
11. Profile excavatie platforma tehnologica PT 546 1 CH000 011 000
12. Plan de situatie umplutura PT 546 1 CH000 012 000
13. Profile umplutura PT 546 1 CH000 013 000
14. Plan de situatie dragaj PT 546 1 CH000 014 000
15. Profile dragaj PT 546 1 CH000 015 000
16. Plan dispunere palplanse PT 546 1 CH000 016 000
20. Sectiune perete palplanse PT 546 1 CH000 020 000
21. Detalii perete palplanse PT 546 1 CH000 021 000
22. Plan de situatie grinda de coronament PT 546 1 CH000 022 000
23. Plan de situatie grinda de coronament PT 546 1 CH000 023 000
24. Plan sistem de amortizare PT 546 1 CH000 024 000
25. Detaliu grinda de coronament PT 546 1 CH000 025 000
26. Proces tehnologic PT 546 1 CH000 026 000
29. Liste de cantitati
30. Solutie tehnica finalizata
Obiectul (2) Racord rutier si feroviar

1. Lucrari de drum – Plan de situatie PT 546 2 DR000 001 000
9. Lucrari de pasaj – Dispozitie Generala PT 546 2 PS000 001 000
10. Lucrari de CF – Situatia existenta PT 546 2 CF000 000 000
11. Lucrari de CF – Plan de situatie_Var A PT 546 2 CF000 001 000
DP-546-RO
Pag. 76
12. Lucrari de CF – Schita_Var A PT 546 2 CF000 002 000
13. Lucrari de CF – Plan de situatie_Var B PT 546 2 CF000 001 000
14. Lucrari de CF – Schita_Var B PT 546 2 CF000 002 000
15. Lucrari de CF – Plan de situatie_Var C PT 546 2 CF000 001 000
16. Lucrari de CF – Schita_Var C PT 546 2 CF000 002 000
Obiectul (3) Platforma multimodala

1. Plan de incadrare in zona PT 546 3 CH000 001 000
2. Ridicare topografica si batimetrica PT 546 3 CH000 002 000
3. Plan de situatie PT 546 3 CH000 003 000
4. Amplasare sectiuni transversale PT 546 3 CH000 004 000
8. Profile umpluturi PT 546 3 CH000 008 000
9. Macara portainer- Dispunere fundatie (1) PT 546 3 CH000 009 000
12. Macara portainer- plan armare fundatie PT 546 3 CH000 012 000
13. Macara transtainer – Dispunere fundatie (1) PT 546 3 CH000 013 000
16. Macara transtainer- plan armare fundatie PT 546 3 CH000 016 000
17. Plan amplasare preincarcare PT 546 3 CH000 017 000
18. Demolari PT 546 3 CH000 018 000
19. Finisaj platforma PT 546 3 CH000 019 000
20. Vedere plana – finisaj platforma PT 546 3 CH000 020 000
21. Plan detaliu opritoare macarale PT 546 3 CH000 021 000
25. Plan amplasare containere PT 546 3 CH000 025 000
26. Liste de cantitati
27. Solutie tehnica finalizata
Obiectul (4) Zona acces platforma

1. Plan de situatie PT 546 4 AH000 001 000
2. Cladire formalitati vamale – Plan Parter PT 546 4 AH001 001 000
3. Cladire formalitati vamale – Plan Invelitoare PT 546 4 AH001 002 000
4. Cladire formalitati vamale – Sectiuni PT 546 4 AH001 003 000
5. Cladire de birouri – Plan Parter PT 546 4 AH002 001 000
6. Cladire de birouri – Plan Etaj 1 PT 546 4 AH002 002 000
7. Cladire de birouri – Plan Etaj 2 PT 546 4 AH002 003 000
8. Cladire de birouri – Plan Invelitoare PT 546 4 AH002 004 000
9. Cladire de birouri – Sectiune A-A PT 546 4 AH002 005 000
10. Cladire de birouri – Fatada principala PT 546 4 AH002 006 000
DP-546-RO
Pag. 77
11. Cladire de birouri – Fatada laterala stanga PT 546 4 AH002 007 000
12. Cladire de birouri – Fatada secundara PT 546 4 AH002 008 000
13. Cladire de birouri – Fatada laterala dreapta PT 546 4 AH002 009 000
14. Cladire Poarta – Plan Parter PT 546 4 AH003 001 000
15. Cladire Poarta – Plan Invelitoare PT 546 4 AH003 002 000
16. Cladire Poarta – Sectiune A-A PT 546 4 AH003 003 000
17. Cladire Poarta – Fatade PT 546 4 AH003 004 000
18. Atelier de mentenanta si reparatii containere – Plan Parter PT 546 4 AH004 001 000
19. Atelier de mentenanta si reparatii containere – Plan Invelitoare
PT 546 4 AH004 002 000
20. Atelier de mentenanta si reparatii containere – Sectiunea A-A

PT 546 4 AH004 003 000
21. Atelier de mentenanta si reparatii containere – Sectiunea B-B
PT 546 4 AH004 004 000
22. Atelier de mentenanta si reparatii containere – Fatade PT 546 4 AH004 005 000
23. Atelier de mentenanta si reparatii containere – Fatada laterala
PT 546 4 AH004 006 000
DP-546-RO
Pag. 78

Declaratie Proiectare - Rev 01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Declaratie Proiectare - Rev 01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția lucrărilor de investiții din cadrul proiectului Platforma Multimodală Galați

„Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția

CONTRACT SERVICII: nr. 546/06.03.2018

BENEFICIAR: Metaltrade International S.R.L. Galați, Compania Națională

PRESTATOR: Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. - Baicons Impex S.R.L.

Asocierea ACCIONA Ingeniería SA - BAICONS Impex SRL

„Elaborarea proiectului tehnic pentru execuția

CONTRACT SERVICII: 546/06.03.2018

Entitățile contractante: Metaltrade International S.R.L. Galați, Compania Națională

Contractant: Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. - Baicons Impex S.R.L.

Nr. Elaborat Aprobat/Verificat Data

CONTRACT SERVICII: 546/06.03.2018

BENEFICIAR: Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime

PRESTATOR: Asocierea ACCIONA Ingeniería S.A. – S.C. BAICONS Impex

CRISTIAN ANTIPA ALEXANDRU PANIN

CONSTANTIN BOBARU Reprezentant Contractant

RADU CHIRIACOPOL RADU CHIRIACOPOL

Activitate/Raport Termen predare Număr exemplare conform

Localizat pe malul Dunarii, de la km 77 pana la km 148+900, portul Galati are o importanta

6. DESCRIEREA LUCRARILOR PE OBIECTE

6.1 Obiectul (1) Cheul

In conformitate cu prevederile Caietului de sarcini si Studiului de fezabilitate revizuit, cheul

SCHEMATIC SOIL PROFILE

Soil layer 2 6,2 m

1 SILTY CLAY Soil layer 4A 5,5 m

3 MUD/ CONCHIFERA SANDS -14.3

4A CLAYEY SILTS -17.3

- Procesul tehnologic de realizare va fi: realizare umplutura din material granular,

Rezultatele obtinute indica o delplasare a bazei peretelui din palplanse de aproximativ

Ancorele din orizontul superior nu lucreaza, acestea fiind comprimate.

Dimensiunile ancorelor si a corpului mort

B. Analizarea optimizarii solutiei de cheu din palplanse

Planul de situatie al terminalului cuprinde 3 zone, conform schitei de mai jos:

Pentru sectiunea 3, batimetría realizata indica cota talvegului la aproximativ -15.00m.

Vericalizarea cheului se va realiza cu un zid combinat din palplanse, cu urmatoarele

FAZE DE EXECUTIE PENTRU ZONA 1:

- Imbunatatirea terenului se va realiza prin executia unei preincarcari si a unei retele de

- Indepartarea preincarcarii si nivelarea terenului;

- Excavarea si realizarea ancorelor si a barbacanelor tip valva. Scopul acestora este de

FAZE DE EXECUTIE FOLOSIND PLATFORME MARITIME:

Etapele tehnologice sunt:

Retea de alimentare cu energie electrica de joasa tensiune si racord electric

6.2 Obiectul (2) Racord rutier si feroviar

6.2.1 Accesul rutier

6.2.1.1 Lucrari de drum

Sectoarele de drum studiate la faza de Proiectare anterior realizata (SF) sunt:

• Drumul național DN2B de la km 141+240 - km 142+151.8

Prezentarea solutiei tehnice propuse, faza Declaratia de Proiectare

Date specifice utilizate la stabilirea solutiei

Dimensionarea structurii rutiere

Dimensionarea sistemului rutier a comportat realizarea urmatoarelor etape:

o criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de

Ca urmare, structura rutiera propuse rezistentă la acţiunea fenomenului de îngheţ –

Descrierea solutiei adoptate

Pozitiile km a sectoarele de drum studiate la faza declaratie de Proiectare, sunt:

• Drumul național DN2B / Calea Prutului de la km 141+240 - km 142+195

Strada Port Bazinul Nou

Sistemul rutier propus este urmatorul :

Sistemul rutier propus este urmatorul :

2. Avand in vedere prevederile:

6.2.1.2 Lucrari pasaj

Constrangeri in elaborarea documentatiei tehnice

Prevederi privind deschiderea Pasajului