Petris Trecut Si Viitor

E m il M urgu
COMUNA PETRIŞ
TRECUT ŞI PREZENT
- contribuţ ie m onografică -
<4
^-4 CBA
rj
■•Jji
A i WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a ri ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
“/V
£
.
'4 A
■ i
! '
(!
4 m 1
*wv
* JL® V
m**-' *L
?
~~ • - f x:
m
S ? *E £ « L if t .i
iF * -
i
.1 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
. '.V
M IRA D O R
t4.
E m il M urgu
COMUNA PETRIŞ
TRECUT ŞI PREZENT
- contribuţ ie m onografică -
<4
^-4 CBA
rj
■•Jji
A i WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
a ri ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
“/V
£
.
'4 A
■ i
! '
(!
4 m 1
*wv
* JL® V
m**-' *L
?
~~ • - f x:
m
S ? *E £ « L if t .i
iF * -
i
.1 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
. '.V
M IRA D O R
t4.
-
I
;
I
i.
:?
f
<
i
i
t
i
i
t
■ Z
V
>
✓
v
/
r-
■
învăţ ător Em il M urgu
COM UNA PETRIŞ

TRECUT ŞI PREZEN T
- CO N TRIBU Ţ IE M ONOGRAFICA -
i
.
. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ■
■'
V.
. ' ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
■
i
D om nul scriind condica popoarelor ţ ine socoteala:
„A cesta s-a născut acolo. ”
Psalm ul 87,6.
„C ine dintre noi poate să uite locul unde s-a născut ?

U nii au venit pe lum ea aceasta la oraş, alţ ii - cei m ai
m ulţ i - ne-am născut la ţ ară. M ai fericiţ i aceştia din
urm ă decât cei dintâi!”
(G A LA G A LA C TIO N )
'
i
> WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
■
v ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
-
:
i
!
1
1
6
•:
)
C uvânt înainte ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
Realizarea acestei m onografii este un proiect pe care l-am purtat în suflet

o perioadă îndelungată de tim p,iar acum când m i-am văzut visul îndeplinit,
publicarea acestei lucrări reprezintă pentru m ine un m otiv de bucurie, dân du-
m i un sentim ent de îm plinire a unei datorii m orale faţ ă de locuitorii acestei
com une şi m ai ales faţ ă de corbeşteni care în anul 1977 m -au acceptat în
m ijlocul lor şi m -au privit ca pe un fiu al acestei com unităţ i.
îm i doresc din tot sufletul ca această lucrare să se afle la îndem îna oricărui
locuitor al com unei şi m ai ales la îndem âna tinerilor, pentru a cunoaşte m ai
bine trecutul istoric al com unei, realizările înaintaşilor şi frum useţ ile
nepieritoare ale locurilor în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea zilnică.
A m scris această m onografie pentru cei care au trăit pe aceste m eleaguri,
pentru cei care trăiesc pe aceste m eleaguri, dar şi pentru cei care din diverse
m otive trăiesc în alte părţ i ale ţ ării sau chiar ale lum ii, cu gândul că ea va
deveni un suport m oral şi docum entar pentru fii com unei dar şi un ghid pentru
cei care ar dori să cunoască m ai bine această com ună. Ea cuprinde date despre
trecutul istoric, tradiţ ii şi obiceiuri, dar şi despre viaţ a oam enilor de ieri şi de azi.
în elaborarea m aterialului am apelat la docum ente de arhivă, biblioteci,
lucrări de sinteză, diferite studii,reviste, izvoare istorice dar şi inform aţ ii culese
de la locuitorii com unei care m i-au pus la dispoziţ ie cu m ultă generozitate
fotografii şi diverse alte m ateriale ce constituie m ărturii de necontestat ale
trecutului acestor ţ inuturi.
Poate că unii cititori îm i vor reproşa faptul că în cuprinsul cărţ ii am dedicat
prea m ult spaţ iu învăţ ăm ântului şi culturii. într-adevăr, aşa este, dar când este
vorba despre lucruri legate de profesia m ea consider că este absolut necesar
să prezint şi să clarific până la cele m ai m ici am ănunte faptele aşa cum s-au
petrecut CBA
7
în realizarea acestei monografii un sprijin deosebit am primit din partea

primarului comunei Petriş, domnul Burza-Han Zian şi a domnului profesor
Achim Avrămuţ , directorul Şcoliigenerale Petriş, care mi-au pus la dispoziţ ie \C
arhivele celor două instituţ ii - primăria şi şcoala - şi mi-au dat toate informaţ iile
solicitate.
Pentru procurarea unor m ateriale, pentru traducerea unor texte precum
şi pentru participarea la culegerea de date,aduc m ulţ um iri pe această cale
urm ătorilor:
iW
Alexandru Toma, referent agricol în cadrul Primăriei Petriş care mi-a :
1
pus la dispoziţ ie toate datele privitoare la suprafaţ a agricolă, culturile şi dotările i
agricole, tranzacţ iile efectuate în cadrul comunei ; •;
i Z
Corina Rogozea, inginer, o bună cunoscătoare a evoluţ iei demografice a i
comunei dar şi a situaţ iei economice. îi mulţ umesc mai ales pentru faptul că :
mi-a oferit posibilitatea de a studia o monografie a localităţ ii Petriş,scrisă de
1
; dumneaei în anul 2001, oferindu-mi tote materialele de care a dispus;
1
Alexandru - Marian Fruja -secretarul Primăriei Petriş, pentru
promptitudinea cu care mi-a pus la dispoziţ ie toate materialele solicitate; :
Berari losif - viceprimar, pentru ajutorul şi informaţ iile oferite ;
Sorin Ene, directorul Centrului de recuperare şi reabilitare neuropsihică
!
Petriş pentru oferirea datelor privind castelul Petriş şi pentru fotografiile
realizate ;
Ovidiu Dobriţ a,directorul Căminului cultural Petriş şi bibliotecar la
Biblioteca comunală, pentru amabilitatea cu care mi-a pus la dispoziţ ie cărţ ile i
•-
şi materialele solicitate;
î
învăţ ătorilor Adriana Ande şi Claudiu Iacob pentru că mi-au permis cu
:
multă amabilitate să studiez arhivele şcolilor Corbeşti şi Obârşia; i
Doamnei educatoare Lucia Simo, de la Grădiniţ a P. N. 1 Păuliş, pentru I
efectuarea traducerilor din limba maghiară; 1

:
In mod special aduc mulţ umiri doamnei învăţ ătoare Mariţ a-Liliana
i
Drai, de la Şcoala cu clasele I-IVRoşia-Nouă pentru aportul deosebit pe care
;
şi l-a adus la realizarea capitolului “Viaţ a culturală şi spirituală “ mergând
personal prin satele comunei şi culegând date legate de obiceiuri, tradiţ ii şi
grai local;
Doamnei preotese Opriţ a Tămăşan din Selişte, domnului Aurel Iacob
din Obârşia şi domnului Aurel Drai din Roşia-Nouă, rapsozi populari, pentru
i
informaţ iile privind tradiţ iile ş obiceiurile locului ;
8 |
Com una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPON
Petriş - trecut şi prezent
D om nului Sub a O ctavian din Petriş, în vârstă de 90 de ani pentru toate

inform aţ iile oferite cu atâta am abilitate.
M ulţ um esc tuturor celor care m -au ajutat direct s-au indirect la realizarea
acestei m onograf ii, sper eu, m ult dorită de locuitorii com unei Petriş.
N u aştept nicio răsplată şi nicio m ulţ um ire pentru scrierea acestei
m onografii. Cea m ai m are bucurie a m ea va fi dacă se va găsi cineva m ult m ai
priceput decât m ine în ale scrisului, care va realiza o m onografie m ult m ai
am plă a acestui ţ inut m inunat şi binecuvântat de D um nezeu, Petriş, folosind-
o pe aceasta ca pe o lucrare de referinţ ă, alături de alte m ateriale.
9
V CBA
•;
: 1 .WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
'■
' \
i
■
:
:
■
10
C apitolul I
C O N D IŢ > II N A TU RA LE ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
L 1. A şezarea geografică
C om una Petriş este situată în partea de sud-est a judeţ ului A rad, la o

distanţ ă de 106 km de m unicipiul A rad, reşedinţ a judeţ ului şi la 70 de km de
oraşul Lipova cel m ai apropiat oraş, teritoriul adm inistrativ având lim ite for
m ate din:
- spre nord: teritoriul adm inistrativ al com unei Brazi;
- spre vest: teritoriul adm inistrativ al com unei Săvârşin;
- spre sud: teritoriul adm inistrativ al com unei Zam ;
- spre est: teritoriul adm inistrativ al com unei Zam ;
Teritoriul adm inistrativ - cu suprafaţ a totală de 13059 ha - al com unei
Petriş cuprinde,în afara localităţ ii de reşedinţ ă Petriş cinci sate aparţ inătoare:
- Ilteu - sat am plasat pe D. N . 7 la o distanţ ă de 4 km faţ ă de reşedinţ a de
com ună;
- Selişte - sat învecinat cu Petrişul situat la 1 km . de acesta;
- C orbeşti - sat situat pe drum ul judeţ ean 707, la 3 km . de Petriş;
- Roşia-N ouă - sat situat la o distanţ ă de 10 km . pe drum ul judeţ ean 707
faţ ă de reşedinţ a de com ună;
- O bârşia - cel m ai îndepărtat sat, situat pe drum ul judeţ ean 707 la o
distanţ ă de 15 km . faţ ă de Petriş;
11
1.2. A specte adm inistrative
Localitatea Petriş este localitate de rangul IV iar celelalte cinci localităţ i

com ponente C orbeşti, Roşia-N ouă, O bârşia, Selişte, Ilteu sunt localităţ i de
rangul V stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 351 /2001, privind aprobarea
Planului de am enajare a teritoriului naţ ional -Secţ iunea a- IV -a „R eţ eaua de
localităţ i” ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I . 3 . R e lie fu l
C om una Petriş are relieful caracteristic V ăii M ureşului, cunoscând

alternanţ a zonelor de câm pie din Lunca M ureşului cu cele deluroase de pe
poalele M unţ ilor Zărandului. Zona de m unte are relief frăm ântat,astfel încât
nu există suprafeţ e care să prezinte platouri largi,iar culm ile sunt foarte înguste
depăşind valoarea de 25 de grade până la 30 de grade,iar înclinarea pantelor
este neuniform ă, prezentând o variaţ ie de m ărim e de-a lungul versantului.
A ltitudinea com unei este de 164 m ,iar cele m ai înalte cote existente pe
teritoriul său sunt: 756,7m , V ârful Codrului; 740m V ârful O m eag, 728,9m V ârful
Pleşu, 708,9 m V ârful Pietroasa, 493m vârful Pojorâta, 488m D âm bul Lung,
etc. A ltitudinea reşedinţ ei de com ună este de aproxim ativ 153 m . M unţ ii
M ăgurii ( M ăgureaua ) se desfăşoară la nivelul suprafeţ ei de 400 - 600m .
Prezenţ a unor dealuri sem eţ e ca: Pietroasa,Piatra M âţ ii,Fântâna U rsului şi
H ănuleasca situate pe stânga şi pe dreapta Văii R oşii,obligă satele să se înşire
pe m ai m ulţ i kilom etri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul
M ureş.
Zona Lunca M ureşului are un relief plan,prezentând însă două părţ i
distincte: lunca joasă şi terasa de constituţ ie, în cadrul lor întâlnindu-se şi
num eroase form e de m icrorelief cum ar fi: grinduri, depresiuni, m eandre
părăsite.
Solul din com una Petriş este variat, rem arcându-se prin întindere solurile
brune şi solurile silvestre. C ernoziom urile ocupă suprafeţ e m ai întinse în
Lunca M ureşului pe raza localităţ ilor Petriş, Selişte şi Ilteu. Solurile brune de
pădure se găsesc m ai ales în zonele de deal din satele C orbeşti, R oşia N ouă
şi O bîrşia. Ca varietăţ i întâlnim solurile brune-gălbui de pădure şi solurile
12
Com una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONM
argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri şi stâncării. M ozaicul

petrografic din zona com unei Petriş este evidenţ iat de intruziunile vechi şi
rocile vulcanice neogene. întâlnim valea transversală R oşia cu sectoare de
:
i bazineteja fel ca cel din satul C orbeşti şi de vale îngustă,ca rezultat al eroziunii
diferenţ iale. Principalele roci existente în zonă sunt ofiolitele străpunse de
corpuri intrusive bonatitice şi acoperite în nord de o întinsă cuvertură de
aglom erate andezitice. în zona Roşia-N ouă se găsesc roci ultrabazice ale căror
conţ inut de cobalt şi nichel scad treptat de la peridotite spre gabrourile cu
olivină. în zona localităţ ilor Petriş şi C orbeşti întâlnim şisturile cristaline şi
j rocile sedim entare: nisipuri, gresii, cuarţ oase, m arne, argile, pietrişuri.
! Teritoriul com unei Petriş se suprapune ariei de dezvoltare a fundam entului
M ării Tethys, care s-a edificat în Jurasicul Inferior adică acum 180 de m ilioane
!
de ani. A stăzi pot fi văzute: lave bazaltice cu intercalaţ ii de radiolare, în axul
V ăii Petriş, la prim ele case din am onte, bazalte cu m ineralizaţ ii de fier şi
I
cupru, pe C ulm ea M ăgurii - D âm bul Roşu şi V alea M are - V alea C orbească,
!
vechi galerii de explorare deschise în perioada interbelică, ca cele din V alea
H ănuleasca, V alea Tim işoaia şi V alea M eşteroaia, care au dechis m ineralizaţ ii
!
: cuprifere - zincifere.
:WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
în zona O bîrşia - C ota Zero se găsesc roci grunodioritice alterate de vârstă
i
C retacic Inferior pe interfluviul V ăii O bârşia cu V alea Furei (C ăzăneşti).
T oate aceste roci şi com plexe de roci au proprietăţ i m agnetice
sem nificative, ceea ce constituie un factor profilactic pentru odihnă şi refacerea
;
' sistem ului nervos. O zonă în care într-adevăr se doarm e neîntors şi sănătos.
Factorul poluare este aproape inexistent şi zona reprezintă o oază de apă şi
aer sănătos. CBA
I. 4. C aracteristici clim atice
Factorii genetici ai clim ei (variaţ ia solară,bilanţ ul radiativ, poziţ ia

geografică,altitudinea, circulaţ ia m aselor de aer,caracterul suprafeţ ei active)
determ ină existenţ a pe teritoriul judeţ ului A rad a unui clim at tem perat-conti-
nental m oderat cu influenţ e oceanice. Situată în culoarul V ăii M ureşului
C om una Petriş este caracterizată de un topoclim at blând. V ânturile dom inante
sunt austrul, cu o frecvenţ ă m ai m are din sectorul sudic şi vestic şi vântul de
pustă care bate din sectorul de nord-vest.
13
R egim ul tem peraturii aerului înregistrează valori anuale în jurul a 9-10

grade C, care variază în funcţ ie de altitudine, astfel în Lunca M ureşului
tem peratura este m ai ridicată şi se situează la valoarea de 10 grade C, iar în
partea de nord a com unei la altitudini de peste 700m tem peratura scade sub
6 grade C. Tem peratura m edie a lunii celei m ai reci este de -1 -2 grade C, iar
tem peratura m edie a lunii celei m ai calde oscilează în jurul a 20-21 grade C.
Prim ele îngheţ uri se sem nalează în jurul datei de 21 octom brie, iar
ultim ele în a doua decadă a lunii aprilie. Zile de îngheţ sunt înregistrate uneori
şi în luna m ai.
în privinţ a regim ului pluviom etric,m edia anuală a precipitaţ iilor oscilează
în jurul valorii a 640 m m / m p., iar în regiunile m ontane de nord în jurul a 890
m m . C ele m ai m ari cantităţ i de precipitaţ ii cad în tim pul verii, cele m ai m ulte
sub form ă de ploi torenţ iale de scurtă durată dar care datorită reliefului nu au
posibilitatea să se infiltreze, provocând o spălare puternică a m asei fertile.
Pantele sudice ale m unţ ilor M ăgurii se caracterizează prin tim p senin
noaptea şi dim ineaţ a în anotim pul de vară şi prin nori cum uliform i care dau
uneori precipitaţ ii după am iază. Pe versanţ ii nordici unde dăinuie perm anent
o um bră groasă, există o nebulozitate şi m ai m are.
1.5. R eţ eaua hidrografică
R eţ eaua hidrografică a com unei Petriş se com pune din cursul râului M ureş
care pătrunde în judeţ ul A rad prin com una Petriş, la vest de com una Zam ,
judeţ ul H unedoara şi străbate partea de sud a unităţ ii adm inistrativ teritoriale
a com unei pe o distanţ ă de circa 8 km . . D upă ce parcurge 4 km pe teritoriul
judeţ ului A rad,râul M ureş prim eşte dinspre nord un afluent care coboară din
adîncul m unţ ilor Zărandului trecând prin satele O bârşia, R oşia, C orbeşti,
Petriş. Este V alea R oşia care îşi are izvoarele sub vârful B reaza (821m ).
V alea R oşia este alim entată de m ai m ulţ i afluenţ i coborând din dealurile
ce o înconjoară,num ele acestora fiind strâns legat de locul unde îşi are obârşia.
C ei m ai m ulţ i sunt: Pârâul M orilor şi Pârâul Izvoarelor din satul O bârşia, V alea
M arcului, V alea M ică, V alea H ănulească, V alea M are, Lupoaia, R oşuţ a, V alea
N esi, Tem eşoaia, Pârâul Stănilesc din satul Roşia-N ouă, V alea C orbească,
M eşteroaia din satul C orbeşti, V alea Sântească şi B urdijeni din satul Petriş.
Lungim ea văii este de aproxim ativ 22 de kilom etri.
14
în istoricul m ilenar, râul M ureş este cunoscut ca fiind râul care şi-a
m odificat de cele m ai m ulte ori cursul, ceea ce a avut ca rezultat form area de
plaje şi insule şi im plicit eroziunile laterale ale m alurilor,în cazul nostru m alul
stâng şi m alul drept. D ebitul anual al M urerşului la intrarea în com una Petriş
este de 142 m c/ sec.
A dâncim ea apelor freatice este variabilă în funcţ ie de relief. în zona de
deal este m ai m are de 25 de m etri, iar în zona de luncă variază între 0,5 şi 4
m etri.
I. 6. V egetaţ ia
V egetaţ ia com unei Petriş se caracterizează prin form aţ iunile de silvostepă

şi forestiere şi a celor azonale de luncă. Predom ină pădurile de fag, carpen,
goron şi salcâm . R ăzleţ se întâlnesc şi păduri de stejari, pin şi m olid. V egetaţ ia
de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lem noase
caracteristice: sălcii, plopi şi arini. Plantele m ici răspândite în fânaţ e sunt
num eroase: trifoiul roşu ( TrifoJiu1 pratense), păpădia ( Taraxacum oficinale),
ştevia (Rum ex paticentia), traista ciobanului (Capse/la bursapastoris ), coada
şoricelului ( Achillea setacea ), m ohorul ( Setata glauca) m ai ales în zonele
m lăştinoase, coada-calului ( E quisetum arvense ), patlagina ( Plantago
langiolată), roiniţ a (M elissa officinalis), denum ită popular floarea stupilor,
şovârvul ( O riganum vulgare ), tătăneasa ( Sym phytum officinale), turiţ a m are
(Agrim onia eupatoriâ). Pe m alul râului M ureş dar şi pe lângă pârâuri întâlnim :
urzica ( U rtica di oi ca), potbalul ( Tussilago farfarâ). Terenurile um ede, talazurile
şi grohotişurile sunt acoperite cu covoare de flori de potbal cu m ult tim p
înaintea frunzelor. întâlnim , deasem enea, lum ânărica ( Verbascum phlom oides)
sau coada-vacii şi captalanul ( Petasites officinales).
C olinele uscate, terenurile stâncoase şi m arginile pădurilor adăpostesc
cim brişorul-de-câm p ( Taym us serpillum ), plantă ce înm iresm ează natura pe
tot tim pul verii, năpraznica {G eraniumrobertianum ), m ăcrişul de pădure (O xa-
lis acetosella) cunoscută şi ca trifoiul acru, m urul ( Rubus fructicosus ), turta
( Carlina acaulis) num ită şi scaiete, poroinicul ( O rchis m orio) sau bujor,
sânzienele galbene ( G alium veruni), m uşchiul de piatră ( C entrăria islandica ),
ciuboţ ica cucului ( Primuîa officinalis) sau anglicelul. în adâncul pădurilor
întâlnim : toporaşi (Viola adorata), rostopasca ( Chelidonium m ajus) etc.
15
învăţ ător Em il M urgu ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I. 7. F a u n a
D intre anim alele m ari care com pun fauna com unei Petriş cele m ai
răspândite sunt: m istreţ ul,cerbul,căpriorul şi vulpea. Se întâlnesc m ai rar,în
locurile îm pădurite izolate, lupul, pisica sălbatică şi cerbul lopătar. A nim alele
m ici care populează dealurile din com ună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii,
nevăstuicile, şoarecii şi şobolanii de deal. D intre reptile,cele m ai răspândite
sunt: şarpele de apă, năpârca şi şopârla de deal. R are, dar extrem de
periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele m ai
cunoscute sunt: m ierla, privighetoarea, piţ igoiul, rândunica, graurul, vrabia,
gaiţ a, cioara, codobatura, uliul, bufniţ a, corbul şi cucul.
D intre peşti,pe lângă cei cunoscuţ i în râul M ureş,se întâlnesc în apele
m ici din satele com unei:cleanul, m reana, m ureşariul,porcuşorul, şi plătica.
Insectele întâlnite în această zonă sunt: m usca com ună, viespele, albina
ţ igănească, găunele, drăgoiaşul, ţ ânţ arul, furnica, cărăbuşul, rădaşca şi altele.
16
\CBA
I
i
!lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
' C apitolul II
I
R E PE R E ISTO RIC E
II. 1. Istoricul com unei Petriş
A . L ocalitatea Petriş
Cu toate că nu sunt consem nate date istorice care să ateste crearea
acestei colectivităţ i, totuşi sunt inform aţ ii conform cărora prim ele locuinţ e
ale actualei com une Petriş au fost de pe vrem ea dacilor care se îndeletniceau
în zonă în special cu agricultura şi m ineritul. D in prim ele docum ente rezultă
că localitatea Petriş a luat fiinţ ă în anul 1337, aşezată fiind pe valea num ită
„B urdujeni” purtând num ele de Peterke (com ună m ică).
în anul 1384 se găseau pe teritoriul com unei un num ăr de circa 23 de
gospodării în stare de iobăgie.
D in anul 1384 şi până în anul 1552 nu se m ai găsesc docum ente care să
ateste date certe. A bia după anul 1552 aflăm din docum ente istorice că întreaga
vale a Petrişului se afla sub stăpânirea im periului otom an. D upă 1688 turcii
sunt alungaţ i de către arm ata habsburgică şi transilvăneană. în anul 1715
com una Petriş apare în docum entele istorice cu date deosebit de im portante.
A stfel în anul 1715 com una Petriş avea un num ăr de 50 de gospodării de
iobagi şi 13 gospodării de jeleri, gospodării care după lim bă erau 58 de
gospodării de rom âni şi 5 gospodării de m aghiari. Satul Selişte avea 34 de
gospodării de iobagi şi 8 gospodării de jeleri, dintre care 39 de gospodării de
rom âni şi 3 gospodării de m aghiari.
D eosebit de sem nificative sunt docum entele care arată că în anul 1720
satul Petriş avea 19 gospodării de iobagi iar în satul Selişte m ai erau doar 5
gospodării de iobagi. O bservăm deci că într-o perioadă de num ai cinci ani ZYXW
17
num ărul gospodăriilor a scăzut considerabil. A cest fenom en se atribuie după

cum arată docum entele istorice urm ătorilor factori: calam ităţ ile naturale, cium a
şi fuga din calea conscrierii din partea autorităţ ilor m aghiare.
Tot în acest an,1720, se construieşte castelul din Petriş sub form ă de
cetate, la lucrările căruia sunt folosiţ i iobagii din îm prejurim i.
D in anul 1738 localitatea Petriş intră sub stăpânirea contelui Sigizm und
Jozsica.
în anul 1743 localitatea Petriş alături de localităţ ile C orbeşti, R oşia N ouă,
Ilteu şi Selişte făceau parte din districtul Totvărădia - M iniş.
Jurat de district în com una Petriş în anul 1752 era Soran M arkul (Soran
M arcul).
In anul 1778 găsim în docum ente că localitatea Petriş îm preună cu satele
C orbeşti, O bârşia şi Roşia aparţ in fam iliei Salbeck, iar satul Selişte este
stăpânit de nobilul Sigism und Iosika. C ontele Salbek provine dintr-o fam ilie
de germ ani cu înclinări de fanatici catolicizanţ i derivaţ i din Salbeck M atei,
care, m ai întâi fusese secretar al Principelui din M oldova şi apoi pe la 1733
fusese com isar salin în judeţ ul H unedoara. D in fam ilia aceasta au ieşit prelaţ i
rom ano-catolici iezuiţ i, şi fanaticul slujbaş judeţ ean Jakab care a fost form idabil
persecutor catolicizant al iobagilor săi ortodocşi.
D upă înăbuşirea răscoalei din 1784,din ordinul contelui Salbeck vechea
aşezare a localităţ ii Petriş dispare şi toate gospodăriile sunt m utate pe noua
vatră, în jurul castelului, (unde se află şi astăzi).
Se începe reconstrucţ ia castelului Salbec m âna de lucru fiind asigurată
tot de câtre iobagii din com ună. Lucrările vor fi finalizate după 1811, când
castelul va fi supraetajat de către Von M atei Salbek. N oul aspect al castelului
este diferit faţ ă de cel vechi care era sub form ă de cetate. E ste construit în
stil neoclasic şi iese în relief prin faţ ada şi terasa din spate, am bele străjuite
de coloane în stil doric construite din gresie. Pe coloanele de pe faţ ada nordică
m CBA se văd şi astăzi heruvim ii
sculptaţ i direct pe ele.
JP 3
Ca plan, castelul are
form ă dreptunghiulară a-
3 vând parter şi un etaj. A re
t1 9 i WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA II două intrări m aiestuoase ZYXWV
¥ " y M M .M - • m . i «IU situate fiind una spre nord
alta spre sud. încăperile
C astelul Salbek din Petriş sunt aşezate una lângă alta
18
având câte o uşă de com unicare între ele. La etaj se ajunge urcând o scară
sem icirculară. A şa cum sunt dispuse cam erele la etaj, se crede că acestea
erau folosite ca şi apartam ente de locuit de către stăpânii castelului.
C onstrucţ ia este din cărăm idă arsă, cu planşee drepte având pardoseli
din parchet în form ă rom boidală, duşum ele de scândură şi cim ent.
Parcul din jurul castelului are 18,8 ha, are num eroşi arbori printre care şi
câţ iva stejari seculari. D oi dintre aceştia „stejarii judecăţ ii” se m ai văd şi astăzi
în parcul castelului.
In anul 1850, com una Petriş avea 535 de locuitori, dintre care 512 rom âni,
11 m aghiari, şi 10 alte etnii. Terenul com unei era în suprafaţ ă de 4914 iugăre
de teren care era distribuit în felul urm ător: D om nul de păm ânt avea stăpânire
deplină asupra a 42 iugăre teren arabil, 4oo iugăre de păşune, un iugăr de vie,
3197 iugăre pădure, 50 iugăre rât. Terenul urbarial era constituit din 618 iugăre
teren arabil, 256 iugăre fânaţ .
D upă stăpânirea contelui Salbeck, com una Petriş trece, succesiv,sub
stăpânirea conţ ilor: Irm eny Pali, grofului Clim ki Zdenka, contele Zoldtosky,
ultim ul conte fiind C arstein Lingstein, care, la răscoala din 1919 fuge din co
m una Petriş iar contesa este salvată de către M esaroş A lexandru, care venise
din jurul regiunii B aia-M are ca „săm ădău” la pădurea contelui. în refugiu fiind,
prin m ijloace false, ticluite de M esaroş A lexandru, reuşeşte să vândă în 1926-
1927, 4721 hectare pădure care aparţ ineau localităţ ilor Roşia-N ouă, C orbeşti
şi Petriş, B ăncii G enerale a Ţ ării R om âneşti (bancă a capitaliştilor liberali).
în anul 1936 locuitorii com unei voind să cum pere această m oşie, nu
reuşesc deoarece aranjam entele s-au făcut la B ucureşti şi astfel în anul 1936
„D om eniul Petriş” este cum părat de avocatul Ion C. A lexandrescu, din
!
B ucureşti, cu o sum ă m ult inferioară decât cea oferită de localnici. Ion C.
A lexandrescu a fost proprietarul „D om eniului Petriş” pînă la 23 august 1944.
Se cuvine să m enţ ionăm etapele prin care a trecut castelul din Petriş din
anul 1944 şi până în prezent. în anul 1947 este naţ ionalizat şi trece în folosinţ a
I. P. E. I. L. care exploatează în continuare pădurile din îm prejurim i. Fabrica
de zahăr din A rad, îl am enajează cu fonduri proprii şi în anul 1957 îl transform ă
în tabără de copii. D in anul 1960 castelul trece la Secţ ia sanitară a raionului
Lipova care îl am enajează ca Preventoriu pentru copii,începând să funcţ ioneze
astfel din data de 1 ianuarie 1961. M inisterul Sănătăţ ii desfiinţ ează Preventoriul
Petriş în anul 1986 şi castelul intră în subordinea Inspectoratului Şcolar al
judeţ ului A rad care îl transform ă în Şcoala ajutătoare Petriş. Va funcţ iona astfel WVUTS
19
până în anul 2000, când prin protocolul încheiat în data de 11. 07. 2000, în
baza dispoziţ iei G uvernului nr. 261/17. 04. 2000,între Inspectoratul Şcolar
A rad şi C onsiliul Judeţ ean A rad, castelul îşi m odifică destinaţ ia devenind 1
C entrul de Plasam ent Petriş. D in anul 2005 luna noiem brie, devine C om plex
de servicii Sociale Petriş (pentru îngrijirea bătrânilor).
în anul 2006 începând cu 1 septem brie,este retrocedat şi devine
proprietatea urm aşilor fam iliei A lexandrescu.
Până în m om entul preluării im periului de către stăpânirea rom ânească,
în anul 1919, localitatea Petriş făcea parte din Plasa M aria R adna cu reşedinţ a
în com una R adna, num indu-se M aroşpetres. Şi celelalte localităţ i de pe valea
Petrişului făceau parte din aceeaşi plasă şi se num eau: Ilto, R oşa, O borsa,
M aroshollod (K orbest). D upă preluare şi-au schim bat num ele recăpătându-şi
vechile denum iri rom âneşti: Petriş, Ilteu, Roşia, O bârşia, C orbeşti. C hiar şi
după 1930 când s-a făcut o nouă arondare a com unelor judeţ ului A rad, aceste
localităţ i au fost în continuare arondate plasei Radna. (Ilteu, C orbeşti, Petriş
cu satul Selişte şi O bârşia cu satul Roşia.
în anul 1902 se construieşte prim ăria din Petriş,pe un teren în suprafaţ ă
de 6385 m etri pătraţ i, aparţ inând bisericii ortodoxe din localitate, costul
construcţ iei ridicându-se la 120. 000 lei. în subsolul acestei prim ării, în luna
ianuarie 1919 au fost îm puşcaţ i, din ordinul prim arului K inez Joszef, de
naţ ionalitate m aghiară, 22 de locuitori ai com unei Petriş. M otivul era
nesupunerea şi neexecutarea ordinelor sale. Ca să-i poată prinde pe toţ i,
jandarm ii m aghiari au stat ascunşi pe D ealul V iilor aşteptând m om entul
prielnic. S-a găsit acest m om ent în tim p ce localnicii participau la o
înm orm ântare. Prim arul K inez Joszef i-a anunţ at şi aceştia au coborât arestându-
i pe toţ i 22 chiar în tim pul slujbei, ducându-i în pivniţ a prim ăriei unde şi-au
găsit sfârşitul. în m em oria lor, Petru V ersavia şi Ştefania M artin, născută
C osm a, m am ă a tânărului Ştefan,aflat printre cei 22 executaţ i, a ridicat în
centrul localităţ ii Petriş o troiţ ă.
în apropierea prim ăriei se afla postul de jandarm i, am plasat în casa lui
B erari Elisabeta, la num ărul 76.
în clădirea prim ăriei până în anul 1968 a fiinţ at şi poliţ ia com unei care
după 1968 s-a m utat la actuala adresă.
Studiind arhiva prim ăriei şi culegând inform aţ ii de la oam enii în vârstă din
com una Petriş şi în m od deosebit de ia Suba O ctavian din Petriş, în etate de
90 de ani am alcătuit o suită a prim arilor din com una Petriş: Suba A ntonie CBA
20
PeLriş - trecut şi prezent
1914-1916; B abics Ianosz 1916-1918; K inez losif 1918-1919; Iancu A nghel,

M esaroş A lexandru până în 1946, V ugu Ioan 1946-1948; Suba Ionel 1948-1953;
B art losif 1954-1956; D obriţ a Ioan 1948-1953; 1954-1956; 1964-1966; 1990-
1992; B ândea losif 1966-1968; de la această dată au urm at în ordine: H otărâş
V asile, B undaş Zian, H otărâş V iorel, D obriţ a Ioan, B edreag Sim ion, Petrean
Em il V asile şi actualm ente prim arul B urza H an Zian.
în anul 1937 se construieşte căm inul cultural din localitate, cheltuindu-se
cu această ocazie 200. 000 lei. în anul 1938 în cadrul căm inului cultural i-a
naştere un m uzeu al satului şi o bibliotecă populară. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFED
B . L o c a lita te a I lte u
îşi are originea din cele m ai vechi tim puri, dar data înfiinţ ării nu o găsim
în docum entele vrem ii. Se pom eneşte de existenţ a unui dom n Feodali care
îşi avea conacul la actualul drum naţ ional D N 7 (E68) iar locuitorii care erau
iobagi locuiau în m ijlocul ţ arinii.
Satul Ilteu este aşezat pe vatra unui lac care se num ea „Lacul lui II” de
unde şi denum irea satului de Ilteu. C lădire istorică în satul Ilteu poate fi socotit
„B irtul M ara” unde a poposit o noapte M itropolitul A ndrei Şaguna când a
făcut drum ul la V iena. M ai
găsim aici un conac construit
în stil neoclasic care a fost
ridicat în secolul XVIII-XIX şi
restaurat în secolul trecut.
C onacul a fost proprietatea
baronului Lobreszky şi apoi
a baronului Licstein din A us
tria până în anul 1918 când a
trecut în proprietatea ingi C lădirea conacului din Ilteu
nerului silvic Tom pa şi a
ginerelui său, colonelul de cavalerie M arinescu Florea. A ceştia au stăpânit
conacul până în anul 1945, când a trecut în proprietatea statului. Până în anul
1990 castelul a avut destinaţ ia de tabără şcolară. în prezent a fost retrocedat
urm aşilor fam iliei M arinescu, intrând în posesia profesorului universitar
M oldovan Florin din Cluj. D in păcate aspectul actual al conacului este
deplorabil, clădirea degradându-se pe zi ce trece.
în apropierea conacului sa află clădirea poştalionului înfiinţ at în anul 1845.
A ici se efectua vam a cu A rdealul.
21
în anul 1715 localitatea Ilteu num ăra 37 de fam ilii de iobagi şi două fam ilii
de jeleri. D upă lim ba vorbită două fam ilii aveau num e m aghiare, iar restul 37
aveau num e rom âneşti.
în anul 1720 m ai erau doar 16 fam ilii dintre care 15 iobagi şi o fam ilie de
jeleri. D e această dată docum entele precizează că toate fam iliile aveau num e
rom âneşti.
în preajm a anului 1750 satul intră sub stăpânirea nobilului Lengyel G aspar.
Conform conscripţ iei din anul 1752 în fiecare localitate se stabileşte atribuţ ia
de „judex”. în A teu se stabileşte cea de „districtualis juratus” adică jurat de dis
trict Cel din Ilteu era scris „V uctager” ceea ce poate să însem ne V uc Toader.
D upă realizarea U nirii M ari, în anul 1919 localitatea îşi capătă vechea
denum ire rom ânească de Ilteu, până atunci num indu-se Ilto. în cadrul căm inului
cultural din localitate ia fiinţ ă în anul 1922 o bibliotecă com unală.
în anul 1936 locuitorii din Ilteu şi-au cum părat din fondurile com unei un
sediu pentru prim ărie care costa 10. 000 lei. în acelaşi an se ridică un m onu
m ent în cinstea eroilor localităţ ii pentru aceasta com una cheltuind 114000 lei.
C. L ocalitatea C orbeşti
Surse arheologice atestă că teritoriul localităţ ii C orbeşti ar fi locuit încă
din epoca neolitică (finalul acesteia) şi cea de tranziţ ie la epoca bronzului.
C eram ica descoperită aici, cu ocazia unei recunoaşteri în 1965, la extrem itatea
satului spre Roşia-N ouă, pe prom ontoriul num it „C ioltu” cuprinde: vase scunde
cu corpul îngroşat, cu buza răsfrântă înafară, căni cu buza oblică şi toarte
supraînălţ ate, vase de aspect bitroconic rotunjit, străchini şi boluri, vase pentru
provizii m odelate fie dintr-o pastă fină de culoare brună- cărăm izie, fie dintr-o
pastă cu puţ in degresant. Toate aceste vase aparţ in culturii „C oţ ofeni”. Se
ştie că această cultură C oţ ofeni aparţ ine unor populaţ ii care, datorită
păstoritului sau unor îm prejurări puţ in cunoscute, datorate clim ei sau altor
condiţ ii de viaţ ă, au preferat locurile înalte sau terasele, evitând luncile joase
ale râurilor.
Pe dealul „C om orii” situat între C orbeşti şi Roşia N ouă în 1976, au fost
descoperite la suprafaţ ă fragm ente ceram ice eneolitice aparţ inând tot culturii
„C oţ ofeni”. (colecţ ia E. D. Pădureanu). A naliza statistică a m aterialului ce
ram ic descoperit aici relevă urm ătoarea situaţ ie: 80% - ceram ică lucrată cu
m âna, din care 70 % vase de uz gospodăresc cotidian (15 % vase de provizii);
ceram ica de lux este reprezentată exclusiv de fructiere. C eram ica lucrată la CBA
22
roată se regăseşte în proporţ ie

redusă inclusiv în faza III. D in punct §â __ j*
de vedere al form elor este aco
perită întreaga gam ă cunoscută a
ceram icii dacice. 0 m enţ iune spe
cială m erită registrul ornam entelor
incizate care este deosebit de
bogat. C eram ica pictată lipseşte.
D in docum entele existente
rezultă că satul C orbeşti a fost
Interiorul m orii de apă din C orbeşti
înfiinţ at în anul 1337, locuitorii fiind P roprietar fam ilia T uda E ugen
iobagi aduşi de groful Farcaş din
com una Iratoş, Judeţ ul A rad. B iserica de lem n (secolul al X V III-lea ), m orile
de apă şi num eroasele case ţ ărăneşti de aici sunt preţ ioase m onum ente de
arhitectură populară rom ânească. M orile de apă din C orbeşti au fost sem nalate
pentru prim a oară într-un registru din anul 1743. La fel şi cele din Petriş,
O bârşia şi Roşia-N ouă. Prim ul proprietar de m oară din Petriş a fost Ion Farcaş
care era şi m orar (m olitor).
Pe dealul M eşteroaia (sud-vest de sat) se văd urm ele unor m ine străvechi.
D . L ocalitatea R oşia-N ouă

Se crede că satul Roşia-N ouă a fost întem eiat de către m inerii din tim pul
stăpânirii rom ane, ceea ce poate fi adevărat dacă avem în vedere faptul că
acesta este aşezat în im ediata apropiere a cunoscutelor exploatări m iniere
rom ane din zona M unţ ilor A puseni şi că pe dealurile Roşiei se văd încă urm ele
m inelor. Există şi astăzi o m ină, num ită de către localnici Them is după num ele
unei divinităţ i rom ane care preciza viitorul, în care se m ai văd şi astăzi urm ele
săpăturilor prim itive din acele vrem uri.
Legenda spune că în această localitate au trăit surorile Roşii, după num ele
cărora satul a prim it denum irea de Roşia. C ea m ai m ică dintre surori îşi avea
proprietăţ ile pe valea R oşuţ a care i-a luat astfel num ele. V alea unde se află
m inele Them is a prim it num ele de Tem eşoaia. A pele care curg din m ina Them is
3
sunt com parate ca efect cu cele de la V aţ a de Jos.
D in docum ente reiese că satul a fost înfiinţ at în anul 1570, având
:
locuitori iobagi, aduşi de groful Farcaş din B agara, R işculiţ a şi C ărm ăzeneşti
din B anat. CBA
23
-
:
în contextul istoric al stăpânirii m aghiare, satul Roşia-N ouă, sat cu locuitori

rom âni, a avut totuşi dreptul la liberă străm utare, iar la un m om ent dat s-a
aflat sub stăpânirea fam iliei lui Ion H uniade C orvinul. în anul 1715 localitatea
num ăra 33 de fam ilii dintre care 27 erau iobagi şi 6 erau jeleri. D ouă fam ilii
aveau num e m aghiare şi 31 aveau num e rom âneşti. Cinci ani m ai târziu -
1720 în localitate m ai existau doar 6 fam ilii de iobagi şi una de jeleri.
R em arcabil este faptul că toţ i locuitorii purtau num e rom âneşti. Scăderea
drastică a populaţ iei se explică prin faptul că oam enii fugeau din calea agenţ ilor
de conscriere, ascunzându-se prin alte locuri, sau chiar se refugiau în B anatul-
Tim işan de curând eliberat din m âna turcilor. O altă explicaţ ie ar fi apariţ ia
cium ei care îm puţ ina populaţ ia.
O cupaţ ia de bază a locuitorilor era cultivarea păm ântului şi creşterea
anim alelor. Totuşi unele docum ente vorbesc şi despre „albinărit”. A ceastă
îndeletnicire era o necesitate de trai a populaţ iei. în general oam enii aveau
câte două sau trei coşniţ e de albine, dovadă că se gândeau la propriile necesităţ i
ale fam iliilor lor. în Roşia-N ouă în anul 1746 erau 7 „cultivători” dintre care
Iacob C răciun şi Toda C răciun aveau câte 10 coşniţ e iar Iacob M ihai 8 coşniţ e.
A fost com ună până în anul 1968, având un rol im portant în cadrul aşezărilor
rom âneşti de la poalele M unţ ilor Zărandului prin contribuţ ii culturale,
econom ice, sociale şi politice. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
E . L o c a lita te a O b â r ş ia
A fost înfiinţ ată în anul 1614 de o bandă de hoţ i refugiaţ i prin codri şi
aşezaţ i acolo pe când proprietarul D om eniului era G roful B ettleem . în anul
1778 va intra în posesia fam iliei Salbeck.
în anul 1927, com ună fiind, localnicii au construit din fondurile com unei o
nouă prim ărie, costul acesteia ridicându-se la 10. 000 lei.
F . L o c a lita te a S e liş te
Prim a m enţ iune docum entară despre localitatea Selişte, datează din jurul
anului 1479, unde se arată că localitatea se num ea Szelistye şi făcea parte din
dom eniul V ărădiei. în anul 1510 se afla în proprietatea contelui G heorghe de
B randenburg, iar în anul 1597 este consem nat faptul că se afla în posesia lui
G aşpar K orniş. Se va m ai afla în 1613 în proprietatea banului Lugojului şi
C aransebeşului, K ereszteş, pentru ca în anul 1614 localitatea să fie dată ca
zălog lui G . B ethlem .
i *
CBA
Com una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPO
Satul Selişte se află la 2 km de localitatea Petriş pe drum ul com unal 75.

Prim ele docum ente istorice pe care le-am descoperit ne arată că în anul 1715
satul avea 34 de gospodării de iobagi şi 8 gospodării de jeleri, dintre care 39
de gospodării de rom âni şi trei gospodării de m aghiari. în anul 1720
docum entele vrem ii ne arată că în localitatea Selişte se m ai aflau doar 5
gospodării de iobagi. D in anul 1733 descoperim în docum ente că satul se afla
în stăpânirea nobilului Sigism und Iosika, singurul nobil care după încetarea
stăpânirii turceşti, şi-a putut recâştiga bunurile stătătoare din trei localităţ i
rom âneşti: Bârzava, Săvârşin şi Selişte. în anul 1784 se afla în proprietatea
:ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA fam iliei Lengyel. în anul 1938 se construieşte în cadrul localităţ ii căm inul
cultural, com una Petriş cheltuind pentru aceasta din fondurile com unale
sum a de 180000 lei.
Satul Selişte a avut o bisericuţ ă din lem n,foarte frum oasă, care a fost
restaurată în anul 1966 şi apoi după 1989 m utată la m ănăstirea „Sfântul
Sim ion Stâlpnicul” din A rad - G ai. L ocalitatea este cunoscută m ai ales
prin faptul că aici s-a născut m arele com pozitor Sabin D răgoi, care a văzut
lum ina zilei la 6 iunie 1894. Satul făcea parte la acea dată din com itatul
A rad. C om pozitorul s-a născut în lunea după rusalii, dim ineaţ ă, pe la orele
cinci. E ra al treilea copil al lui V asile D răgoi şi al Floarei C ojan. A copilărit
în satul natal crescând în apropierea m am ei de la care a prins dragostea
pentru folclor şi cântece populare. începe şcoala în sat, dar este nevoit să
urm eze şcoala m aghiară de la Petriş. D upă absolvirea clasei a V a în anul
1906 este trim is ia şcoala civică din A rad,unde va studia m uzica. în anul
1908 absolvă cu bine clasele gim naziale şi se hotărăşte să urm eze Şcoala
norm ală de stat din A rad, pentru a ajunge învăţ ător. între anii 1909-1912
va studia m uzică cu profesorul M atzas Zoltai care a descoperit în Sabin
D răgoi un adevărat talent. Term ină şcoala prim ind şi un certificat de m uzică,
în anul 1914 va fi num it învăţ ător într-un sat lângă B udapesta, dar era plecat
deja pe front. E ste înrolat în arm ată pentru efectuarea serviciului m ilitar.
E ste luat prizonier şi transferat în lagărul de la Taşchent.
în anul 1920, m obilizat fiind la Cluj, susţ ine exam en la C onservatorul de
m uzică şi artă dram atică şi apoi pleacă la B ucureşti pentru a obţ ine o bursă
de studii. A ici îl cunoaşte pe V ictor Eftim iu şi pe O ctavian G oga care era pe
atunci m inistrul cultelor. O bţ ine bursa şi astfel are posibilitatea de a pleca la
I Praga pentru a-şi continua studiile. CBA
25
R evenit în ţ ară în anul 1922 participă la concursul de creaţ ie „E nescu” şi

obţ ine prem iul II. D upă căsătoria cu Livia M unteanu se m ută la D eva unde va
fi num it m aestru suplinitor de m uzică la Şcoala norm ală de învăţ ători. începe
să culeagă folclor m ai întâi în zona H unedoarei şi apoi în cea a Lipovei.
în anul 1923 obţ ine prem iul II E nescu cu „Suită de dansuri populare
pentru pian”, după care în 1924 va fi num it profesor la conservatorul din
T im işoara, continuând însă să strângă folclor din zona H unedoarei. V a scrie în
anul 1927 opera „N ăpasta” a cărei prem ieră va avea loc în anul 1928, fapt care
îl consacră definitiv pe Sabin D răgoi. Prim eşte prem iul pentru cea m ai bună
operă scrisă de un rom ân, acordat de C onsiliul de adm inistraţ ie al O perei R om âne
din B ucureşti şi prem iul I G eorge E nescu pentru „D ivertism ent R ustic”.
V a realiza în anul 1942 M onografia m uzicală a com unei B elinţ plus o serie
de 90 de m elodii.
D upă m oartea soţ iei se

m ută la T im işoara, unde, în
anul 1944 se angajează la
„C orala B anatului” de unde în
1946 se transferă ca profesor
de arm onie şi contrapunct la
C onservatorul de m uzică şi
artă dram atică. C onservatorul
se transform ă în Institut de
C asa m em orială Sabin D răgoi din Selişte artă şi Sabin D răgoi devine rec-
7'" ' :ZYXWVUTSRQPONMLKJIH
tor profesor de com poziţ ie.
~ * i E ste ales m em bru în co-
v fjj m itetul U niunii com pozito-
I mg k j | ril0;- în anul 1950 este num it
jhktortel & tw tzicohy J| J f/1 0 profesor la catedra de folclor
Wi JM f | a C onservatorului „C iprian
m h ...... 1 Porum bescu” din B ucureşti şi
<m U>, M u n t e & d irecto r al Institutului de
sem n J Folclor iar din 1955 devine
f■ .. preţ uire # WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
: ^ i --- j m em bru corespondent al A ca-
-IfriimtmăM dem iei R om âne.
Placa m em orială fixată pe casa M oare la 31 decem brie
**... CBA
com pzitorului Sabin D răgoi 1968, în vârstă de ?4 de ^ ,a
a
26
B ucureşti, lăsând neterm inată antologia m uzicală la care lucra, în urm a unei
com plicaţ ii după o intervenţ ie chirurgicală. D in bogata sa creaţ ie enum erăm
doar pe cele m ai im portante:
O pere: N ăpasta, H oria, Păcală, K ir Ianulea, C onstantin B râncoveanu ;
L ucrări sim fonice: P etrecere populară, D ivertism ent rustic, R apsodia
bănăţ eană, C oncert pentru pian şi orchestră, D ansuri sinfonice „C e aude
M urăşul”;
M uzică de film : M itrea C ocor.
II. 2. P articiparea com unei P etriş la lupta p en tru lib ertate socială
şi naţ ională
A . R ăscoala din 1784-1785

începând cu anul 1752 viaţ a iobagilor devine tot m ai grea iar fuga lor în
păduri ia am ploare. în problem a iobagilor fugari din Petriş, C orbeşti, R oşia-
N ouă se face o anchetă la 21 m artie 1752 din partea a doi delegaţ i ai com itatului
A rad M atias E delspacher şi M atias B ellai.
în satul R oşia-N ouă oam enii şi-au spus necazul în chipul urm ător: „oam enii
au început să-şi ia lum ea în cap” din pricina taxelor grele im puse de dom nul
Szalbek, care a început să-şi zidească acareturi şi să-şi lucreze via cu ei - pe
capete an de an şi dacă trăiau doi şi trei pe o pâine - câte 12 zile ; iar dacă
cineva nu făcea aceste 12 zile la vie, era am eninţ at cu pedeapsa în bani, de tot
atâţ ia „m ariaşi” câte zile neglijase. în acest chip Szalbek şi-a construit firez şi
m oară. Iobagul începea lucrul la răsăritul soarelui şi cu greu era lăsat la apus
de soare. T rebuiau să târască lem ne aşa de m ari încât era greu şi la câte 14
trăgători (vontato). A u fost constrânşi să construiască şi o „palincărie”, să
IWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
taie, să despice şi să clădească lem ne de foc pe m ăsura de stânjeni, să le
transporte pe plute, pe M ureş până la A rad, să le descarce acolo şi apoi să
tragă plutele înapoi pe M ureş fără nici un ban. Şi totuşi dom nul de păm ânt
Szalbek nu da voie satului să ţ ină cârcium a nici o zi. C ontele Szalbek are
acum şi „iagăr”, pescar, vinţ elar, firezar, pe care tot „sărăcim ea” trebuie să-i
ţ ină. Păm ânt au puţ in, puţ inele bucate din anul trecut au pierit în robote.
N em ulţ um indu-se nici cu atât contele Szalbek a im pus o „taxă” de 240 de
„florinţ i”, din care vine o sum ă de 2 florinţ i pe fiecare „gazdă” cu vite. Pentru
■
„jur” şi prim ar iobagii trebuie să dea 100 de păsări anual, iar cel care nu dădea CBA
27
cota im pusă era pedepsit cu 50 de lovituri de bici, ce erau date sub „stejarul
judecăţ ii” (acest stejar există şi astăzi în curtea fostului castel feudal). "A stfel
s-a ajuns ca în prejm a anului 1782 ţ ărănim ea să ajungă la capătul răbdării.
V ântul răscoalei bătea din toate părţ ile.
în C orbeşti, aceeaşi anchetatori aud aceleaşi ponoase ca de la cei din
R oşia N ouă şi că au fost im pozitaţ i cu 97 fl. Trebuind să plătească câte doi
florinţ i până şi cei săraci care nu aveau decât sufletul în oase.
în Petriş, sarcinile sunt suportate ca şi de ceilalţ i iobagi ai lui Szalbek;
m ai m ult chiar, anul trecut a trebuit să-i facă m oară pe apă şi în vrem ea
aceea n-au putut căra lem ne pe M ureş, din care pricină au fost pedepsiţ i
cu câte 12 florinţ i. D in ceea ce ei câştigă cu transportul de sare, li se ia
câte un florin de la fiecare persoană. Şi când se plâng la oficialii lui Szalbek
aceştia le răspund: „Puteţ i m erge şi la dracul num ai să plătiţ i m ai întâi ce-
i de plătit” A u m ai fost globiţ i cu 400 fl. A stfel, la C răciunul trecut au
plecat din sat 12 fam ilii.
La Selişte, iobagii se plâng îm potriva taxelor im puse de dom nul de păm ânt
Lengyel, care m ai înainte erau de 45 fl. iar acum de 120 fl. Prestaţ iile sunt
grele, şi lucrări la acareturi şi la vie. Szalbek le ocupase tot păm ântul care era
m ai bun, precum şi cârcium a sătească, din care aveau folos obştesc.
între anii 1782 - 1785 în m ulte com une din judeţ ul A rad s-a trecut la noi
conscripţ ii şi hotărnicii. N obilii au făcut tot ce le-a stat în putinţ ă,să m ărească
sarcinile urbariale ale ţ ărănim ii. Toate acestea au dat naştere la nem ulţ um iri
m ulte ale căror cauze trebuiesc căutate în prim ul rând în vătăm ările suferite
în legătură cu folosirea pădurilor.
Pierzându-şi pădurea locuitorii din Petriş au vrut chiar să em igreze. Până
la urm ă com itatul a fost nevoit să stăvilească num ărul foarte m are de abuzuri
şi în februarie 1783 deschide procesul urbarial îm potriva dom eniului din Ilteu
şi Selişte pentru încălcarea urbariului.
Pădurile şi păşunile dom eniale erau constituite din suprafeţ e m ari care
fuseseră com une sau de-a dreptul păm ânturi urbariale iar faptul acesta a stârnit
o stare extrem de agitată în satele C orbeşti, Roşia-N ouă, Petriş, Selişte şi
Ilteu dar şi în celelalte sate din V alea M ureşului.
Ţ ărănim ea era convinsă că cei din com isia de conscriere sunt părtaşii
dom nilor de păm ânt. M ulţ i dintre iobagi, deposedaţ i de păm ânt şi de păduri
se refugiaseră în pădure alcătuind cete de haiduci care atacau castelele
feudale. în vara anului 1783 haiducii conduşi de Petre B aciu şi U rs Ribiţ a din WVUTS
28
Petriş - trecut şiprezent
I
Petriş au atacat castelul de la Ribiţ a, com itatul dovedindu-se neputincios faţ ă

de aceştia. Tot Petre Baciu şi U rs R ibiţ a în fruntea unei cete de răsculaţ i atacă
dom eniul subprefectului Forray, pe care-1 prind şi-l duc cu ei către Tem eşeşti
şi Troaş.
A cţ iunile lui Petru B aciu şi U rs R ibiţ a ne arată că în ţ inuturile învecinate
cu Principatul Transilvaniei, erau adunate cete de ţ ărani, înarm ate, gata să se
alăture unei m işcări de m are am ploare.
Sătui de purtarea bestială a fam iliei Szalbek iobagii din Petriş s-au ridicat
la luptă cerând ajutorul cetelor de răsculaţ i din Zam .
A stfel o ceată de ţ ărani răsculaţ i din Petriş avându-1 în frunte pe haiducul
dom nului Szalbek, Ioan Lupenci i-au aşteptat pe cei din com una Zam la
m arginea localităţ ii Petriş. D e aici cetele reunite avându-i în frunte pe Ion
Lucaci din Zam , N ecula C ătană din C erbia, Tenanie A lexa din Ilteu, Ioan
Lupenci din Petriş şi viceprim arul G heorghe V ulpe au purces la atacarea
castelului Salbeck.
Ion Lupenci se dădea drept al doilea H orea şi îi îndem na pe ţ ărani să
m eargă cu el până la A rad să prade şi să ardă toate curţ ile dom neşti.
La sosirea trupelor răsculate la Petriş s-au tras clopotele la biserica
catolică şi la cea unită în sem n de ridicare la luptă. Judele U rs B eruga striga în
gura m are pe uliţ i - declară A tanasie A lexa din Petriş - ca tot iobagul să
m eargă la arderea caselor, clădirilor şi tuturor averilor dom neşti, aceasta fiind
porunca îm păratului căreia nim eni nu i se poate îm potrivi. Celui care ar îndrăzni
să se îm potrivească i se cuvine aceeaşi pedeapsă la care sunt supuşi şi nobilii,
în drum ul lor răsculaţ ii au dat foc crâşm ei dom neşti după care s-au îndreptat
către castelul Szalbek, obiectivul principal al răsculaţ ilor. A ici în num ele
îm păratului ei cer să li se deschidă porţ ile. Teologul Ioan Sim onich, oaspete
la fam iliei Szalbeck strânge circa 20 de ţ ărani pe care îi îm bată cu ţ uică pentru
a se opune răsculaţ ilor. A părătorii castelului au încercat să se îm potrivească
dar sunt convinşi că ar fi o nelegiuire să se opună poruncii îm păratului. O staşul
dom nesc M ihaly Szekely este dezarm at şi apărătorii reşedinţ ei dom neşti trec
de partea năvălitorilor. D in relatarea clericului Ioan Sim onich din dioceneza
Scepus, răsculaţ ii au devastat reşedinţ a dom nească, capela curţ ii, au pus foc
grajdurilor şi apoi reşedinţ ei însăşi. C astelul şi toate clădirile din jur au fost
transform ate în cenuşă.
R ăsculaţ ilor din Petriş li s-au alăturat cei din Selişte sub conducerea judelui
Petru Sim a. A ltă căpetenie a ţ ăranilor răsculaţ i din Selişte era Tom a M icula, CBA
29
soldat licenţ iat din regim entul O rosz. în satul Selişte care aparţ inea fam iliei
Lengyel, au ars velniţ a de rachiu, crâşm a şi m oara dom nească.
D in Selişte au trecut în Ilteu, sat care aparţ inea tot fam iliei Lengyel. A ici
au prădat şi apoi au m istuit cu foc casa dom nească, crâşm a, un stog m are de
fân, două coşere de porum b, grajdul şi tot ce au găsit dom nesc. D oam na V ajda,
văduvă Lengyel,stăpâna de păm ânt, abia a putut scăpa cu viaţ ă, fugind în căm aşă
până la popa satului care ar fi prim it-o sub acoperişul său. Printre căpeteniile
de frunte ai celor din Ilteu se afla C ătană (sau M arcu) N icula, care îm brăcat în
hainele dom nului Lengyel îndem na ţ ăranii să prade şi să ardă în num ele
poruncii îm păratului, aici şi în satele urm ătoare tot ce este dom nesc. Se pare
că cel ce a ridicat ţ ăranii din Ilteu la răscoală a fost chiar judele din Ilteu Ion
M an. U n alt conducător al răsculaţ ilor din Ilteu era G heorghe H otărâş.
D upă spusele judelui Ion M an la pradă au luat parte locuitori din Sălişte,
Zam , C erbia, Petriş, B urjuc.
D in Ilteu răsculaţ ii au ajuns la Toc unde au ars curtea aceleeaşi fam ilii
Lengyel, ţ inută zălog de Ignatie Forray. A u ars casa dom nească, grajdul,
şopronul, casa şpanală, crâşm a, velniţ a, m ăieriştea.
în C uiaş au prădat curtea dom nească a fam iliei Forray, după care au pătruns
în Săvârşin alăturându-se ţ ăranilor răsculaţ i de aici. Erau în jur de 400 - 500
de ţ ărani din Petriş, Selişte, Ilteu, Toc, H ălăliş, V ineşti, Roşia - N ouă, C orbeşti
şi Tem eşeşti. în fruntea lor se afla însuşi judele G heorghe B rănişcanu. A u
prădat şi m istuit curtea şi castelul vicecom itelui A ndrei Forray. A u devastat
aici totul.
C ongregaţ ia nobiliară a com itatului A rad întrunită la 9 noiem brie, cuprinsă
de panică, a cerut ajutor grabnic din partea C onsiliului de Locotenenţ ă R egală
din Buda, arătând că ţ ărănim ea răzvrătită am eninţ ă cu distrugerea totală a
nobilim ii.
La 14 noiem brie 1784 arm ata im perială se afla la Petriş recurgând la
represalii brute. Tem niţ ele din com itat deveniseră neîncăpătoare pentru
prim irea celor arestaţ i.
D upă înăbuşirea răscoalei a urm at pedepsirea căpeteniilor răsculaţ ilor.
A stfel în ziua de 25 noiem brie 1784 com itatul A rad condam nă la m oarte, variind
supliciile vrem ii, 43 de ţ ărani. Scaunul de judecată era prezidat de vicecom itele
A ndrei Forray de Săvârşin, iar notar era Ignatiu Forray.
A u fost condam naţ i astfel: 2 la tragerea în ţ eapă, 11 la tragerea cu roata
fără sau cu lovitura de graţ ie, 7 la spânzurătoare, 23 la tăierea capului cu WVUTS
30
tăierea în prealabil a m âinilor şi expunerea după execuţ ie a corpului pe roată

sau arderea lui pe rug.
Enum erăm pedepsele prim ite de căpeteniile răsculaţ ilor din com una Petriş
1. Ion Lupenci din Petriş, de 33 de ani, haiduc dom nesc, tras de viu în ţ eapă în
faţ a satului Petriş;
2. R usan A rdelean din Petriş, slugă dom nească, frânt cu roata, cu o lovitură
de graţ ie ;
3. C rişan loja din Petriş spânzurat în lanţ în faţ a satului Petriş;
4. A lexa Tănase din Petriş, căprar, (căpitanul îm brăcat în haine dom neşti)
să i se taie m ai întâi m âinile şi apoi capul, iar corpul ars pe rug;
5. Ion M an, jude în Ilteu, M arcu M icula şi G heorghe H otărâş din Ilteu,
tăierea capului şi trupurile să fie îm pletite pe roată;
6. G heorghe Popa din C orbeşti, să i se taie m ai întâi m âinile şi apoi capul.
Pedepsele nu au putut fi puse în aplicare întrucât contele Jankovich a
ordonat oprirea execuţ iilor încă din data de 26 noim brie 1784.
In data de 10 ianuarie 1785 îm păratul printr-un decret adresat com itetului
suprem al com itatului A rad hotărăşte să com ute aceste „poenas intem por-
aneas” în pedepse m ai uşoare. A stfel, pe a lui Ioan Lupenci în 3 ani lucrări
publice la Tim işoara, pe a lui R usan A rdelean, Stăniş sau R ibiţ a U rs şi A lexa
Tănase din Petriş la un an lucrări publice. C eilalţ i să fie pedepsiţ i fie cu un an
de carceră,fie cu câte 60 de bâte sau cu m ai puţ ine după m ărim ea delictului.
D ar prigoana şi abuzurile din partea nobililor nu au încetat ci îm potrivă
sau înm ulţ it.
Indignat de abuzurile pandurului com itatului locotenentul R oschnow sky
raportează din Petriş la 3 aprilie 1785:
- pandurul com itatului îi flăm ânzea şi îi lovea cum plit pe ţ ărani;
- îi schingiuia pe ţ ărani dacă aceştia nu-i dădeau vin şi câte 6 m ariaşi;
- D om nul V ajda din Ilteu îi exploatează pe ţ ărani până la sânge obligându-
i să-i plătească găleata de grâu cu 4 florinţ i.
- Ţ ăranilor li se sechestra păm ântul drept despăgubire a pagubelor suferite
şi îi puneau să refacă casele ruinate în răscoală.
C ăpitanul M ocsari la 29 noiem brie 1785 relata că ţ ăranii din Petriş fug în
păduri pentru a nu m ai fi m altrataţ i de pandurii com itatului.
D upă ce lucrurile s-au m ai liniştit,contele Salbek, începe reconstrucţ ia
castelului din Petriş, m âna de lucru fiind asigurată tot de către iobagii din
com ună. Lucrările vor fi finalizate după anul 1811,când castelul va fi supraetajat
de V on M atei Salbek.
31
B . P e r io a d a 1 8 4 8 - 1 8 6 1
Prim ele m işcări din m artie 1848 s-au datorat în prim ul rând refuzului
ţ ăranilor de a m ai face robotă. D easem eni, se cerea revizuirea ocupărilor de
ogoare, păşuni şi păduri de către feudali în m od forţ at, cu scopul luării înapoi
a acestor păm ânturi de către ţ ărani.
N obilim ea feudală nu num ai că nu dă ascultare voinţ ei ţ ăranilor de a
desfiinţ a rânduielile iobăgiste, dar chiar recurge la teroare pentru a-şi păstra
privilegiile. în aceste condiţ ii, ţ ăranii trec la răsturnarea pe cale revoluţ ionară
a jugului feudal, la luarea în stăpânire cu forţ a a unor păm ânturi m oşiereşti.
A proape că n-a fost com ună din judeţ ul A rad în care să nu se fi sim ţ it suflul
revoluţ iei. A stfel în m ai-iunie 1848 ţ ăranii din Selişte şi Ilteu se ridică la luptă
cerându-şi păm ânturile luate anterior. La 9 august 1848 ţ ăranii din C orbeşti
se ridică şi ei la luptă revendicându-şi păm ânturile şi pădurile luate abuziv de
către nobili.
Populaţ ia rom ânească din această zonă era nem ulţ um ită pentru faptul că
în adm inistraţ ie nu se afla şi personal de naţ ionalitate rom ână, socotind că a
sosit m om entul ca să i se acorde drepturi naţ ionale şi să i se facă dreptate.
C om itatul căuta pe toate căile m enţ inerea conducătorilor vechi şi de aceea
în m ulte locuri a intervenit arm ata.
U na din prim ele preocupări ale guvernului ungar după revoluţ ia din m artie
a fost ca îm potriva m işcărilor revoluţ ionare a m aselor, să fie organizate din
rândul oam enilor înstăriţ i, gărzile naţ ionale, care să păstreze ordinea.
Prin urm are m asele, ţ ăranii, nu erau de acord cu înrolarea în cadrul acestor
organism e care erau folosite îm potriva lor atunci când îşi cereau drepturile a
căror îm plinire era m ereu am ânată. A stfel la 23 octom brie 1848 localnicii din
Petriş se opun conscrierii m ilitare şi aderă la răscoala rom ânească, dând
sem nalul răscoalei prin tragerea clopotelor şi ascuţ itul coaselor. Ţ ăranii atacă
castelul din Petriş. îm potriva lor a fost trim isă o com panie înarm ată. R ăscoala
a fost înăbuşită iar capii răscoalei au fost întem niţ aţ i.
La 16 august 1849 locuitorii din com una Petriş alături de cei din V ărădia
se vor alătura trupelor lui A vram Iancu în lupta îm potriva asupritorilor. în
urm a acestei acţ iuni în com itatul A rad ţ ăranii au lichidat dom inaţ ia nobilim ii
şi au înlăturat resturile adm inistraţ iei locale asupritoare.
în condiţ iile interne existente între anii 1848 - 1849 sarcina principală a
rom ânilor arădeni a constituit-o susţ inerea eforturilor depuse de către
delegaţ iile naţ ionale aflate la V iena, privind obţ inerea revendicărilor form u- WVUT
32
Petriş - trecut şi prezent WVUT
I
late în 1848/1849. A cţ iunile întreprinse de D elegaţ ia N aţ ională la V iena şi
m ai ales ralierea lui A vram Iancu acestea a provocat frăm ântări m ari în rândul
m aselor rom âne m ai ales la Petriş, C orbeşti, Roşia, O bârşia, Selişte, Ilteu.
R aportul oficial întocm it de şeful com itatului precizează faptul că aici circulă
convingerea că, num ai A vram Iancu deţ ine acea putere care este capabilă să
t adm inistreze dreptatea. El va dom ni peste această regiune şi va extinde
!
hotarele rom ânilor până la A rad şi la O radea.
M area acţ iune populară, în ciuda rezistenţ ei nobilim ii liberale m aghiare,
a im pus dreptul rom ânilor de a folosi lim ba lor m aternă în adm inistraţ ia locală
i
şi de avea o parte considerabilă în conducerea acesteia angajându-se totodată
un num ăr m are de rom âni în funcţ iile publice. In acest sens în ziarul
„C oncordia”se publica la 6 octom brie 1861 că locuitorii din com una R oşia
N ouă au luat decizia ca de aici înainte lim ba oficială în treburile şi afacerile
i sale să fie lim ba rom ână. CBA
I
|
!
33
1 lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C apitolul III
j
EV O LU Ţ IA D EM O G R A FICĂ ŞI EC O N O M ICĂ
IU . 1. P rezentare generală
Populaţ ia com unei Petriş este alcătuită în proporţ ie covârşitoare din

rom âni ortodocşi. Până la sfârşitul prim ei jum ătăţ i a secolului XX ocupaţ ia de
bază a locuitorilor era agricultura şi creşterea anim alelor, doar câteva fam ilii
din sat nefiind angrenate în agricultură. A ceştia erau preoţ ii, învăţ ătorii,
funcţ ionarii prim ăriilor şi jandarii (denum ire dată poliţ iştilor din localităţ ile
rom âneşti aflate sub im periul A ustro-U ngar).
Locuitorii com unei Petriş sunt caracterizaţ i ca fiind oam eni foarte harnici,
care m uncesc cu m ultă râvnă păm ântul pe care îl au, dragostea şi respectul
pentru m unca cinstită fiind atributul lor de bază. Spiritul gospodăresc şi
hărnicia sunt elem ente definitorii ale populaţ iei din această zonă şi sunt
transm ise cu sfinţ enie de la o generaţ ie la alta. Cu toate că păm ântul lor este
în general puţ in fertil totuşi cu greu şi cu m ultă sudoare aceştia obţ in an de an
recolte bogate. A gricultori din tată în fiu, cu obrajii arşi de soare şi cu m âinile
bătătorite de m uncile câm pului, nu s-au dat niciodată bătuţ i nici chiar atunci
când unele calam ităţ i naturale le-au distrus recoltele, m uncind parcă şi cu
m ai m ultă îndârjire.
Fiind o com unitate puţ in num eroasă, locuitorii com unei Petriş se cunosc
foarte bine între ei, se apreciază după faptele lor, se autoevaluează şi chiar se
autocenzurează prin raportare la părerea satului sau a vecinului: „Ce va zice
satul ?” „Ce vor crede vecinii?”
în m are parte agricultori fiind au trudit cu greu, resursele financiare fiind
puţ ine, şi şi-au creat gospodării frum oase cu un confort care nu este cu nim ic
m ai prejos decât al celor din m ediul urban. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
34
O am eni credincioşi, frecventează dum inica şi în sărbătorile creştine

bisericile de pe raza com unei şi respectă cu sfinţ enie sărbătorile şi postul,
tradiţ iile şi obiceiurile locului. O am eni m ândri, indiferent de religie, locuitorii
fiecărui sat s-au străduit ca biserica lor să fie cea m ai frum oasă, cea m ai bine
în grijită şi gospodărită. V iaţ a de fam ilie şi arm onia fam ilială au stat în
perm anenţ ă la loc de cinste, acestea constituind de fapt cheia succesului şi
realizărilor locuitorilor văii Petrişului. D ovadă, o constituie faptul că pe întreg
cuprinsul com unei, sunt foarte puţ ini cei ce trăiesc în concubinaj. O am eni
foarte religioşi locuitorii văii Petrişului consideră concubinajul ca pe o trăire
în păcat.
Cu toate că populaţ ia m ajoritară este ortodoxă, totuşi de-a lungul tim pului
s-au cultivat relaţ ii de parteneriat şi toleranţ ă religioasă cu m inoritarii de religie
i
penticostală sau baptistă. N iciodată,locuitorii văii Petriş nu au m anifestat
intoleranţ ă, fiind în perm anenţ ă buni şi prim itori.
D intotdeauna oam enii văii Petrişului au fost oam eni paşnici, convieţ uind
în bună pace şi înţ elegere cu vecinii. D ictonul după care ei se conduc fiind
„vecinul îţ i este cel m ai bun frate”. încă din cele m ai vechi tim puri exista un
:
respect deosebit faţ ă de bătrânii şi intelectualii satului. Experienţ a bătrânilor
era punctul de la care se pleca atunci când se lua o hotărâre m ajoră iar preotul
: ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
r
şi învăţ ătorul aveau un cuvânt greu, de spus, respectat de întreaga com unitate.
O am eni cu un spirit civic şi respect faţ ă de autorităţ i, foarte dezvoltat,
locuitorii văii Petriş, au răspuns cu prom ptitudine la toate chem ările acestora.
S-au achitat cu cinste de toate îndatoririle plătindu-şi taxele şi im pozitele
stabilite de către stat. M ari patrioţ i, oam enii locului nu au pregetat să-şi dea
viaţ a pentru ţ ară atât în prim ul cât şi în al doilea război m ondial.
Petrişenii ştiu să m uncească bine şi cu folos, dar ştiu la fel de bine să se
şi distreze. înzestraţ i cu un deosebit sim ţ artistic ei sunt adevăraţ i creatori
de cultură. Form aţ iile artistice ale com unei: grupul vocal - instrum ental,
fluieraşii, taraful, dubaşii, form aţ iile de dansuri populare locale fecioreşti şi
m ixte, teatrul popular, corul m ixt, şezătoarea, sunt dovezi de necontestat al
sim ţ ului artistic al acestor excepţ ionali oam eni. M inunaţ ii rapsozi populari şi
costum ele populare de o inegalabilă frum useţ e sunt iarăşi dovezi incontestabile
ale calităţ ilor artistice pe care petrişenii le posedă. O biceiurile şi tradiţ iile
folclorice sunt cultivate şi respectate de întreaga suflare petrişană, ele făcând
parte din patrim oniul cultural al com unei Petriş. U m blatul cu dubele,C olindele
i de C răciun, Leuca, Sfinţ irea ţ arinii pentru legarea rodului, sunt evenim ente CBA
35
j învăţ ător E m il M urgu
la care participă întreaga com unitate, ceea ce dem onstrează că tradiţ iile şi
J obiceiurile din această zonă sunt riguros respectate.
începând cu anii 1950-1960 s-a înregistrat o foarte m are deschidere a
H satului spre oraş. M area m ajoritate a tinerilor au preferat să m uncească în
I oraşele apropiate D eva, Sim eria, unii chiar m ai departe T im işoara sau A rad.
8 A şa se explică faptul că în 30-40 de ani populaţ ia de pe valea Petrişului a
| început să scadă.
III. 2. E voluţ ia dem ografică în perioada 1852-1918
în cele ce urm ează voi prezenta aspecte ale evoluţ iei dem ografice a
com unei Petriş. V oi prezenta m ai întâi evoluţ ia dem ografică între anii 1842-
1918 pe întreaga com ună şi apoi evoluţ ia dem ografică a localităţ ii C orbeşti în
perioada 1909-1921:
L ocalitatea A n / N um ăr locuitori
1842 1852 1868 1873 1918
Petriş 1063 1227 1256 1300 1227
llteu 752 843 794 717
Selişte 352 402 794 717
Corbeşti 419 534 556 542
Roşia N ouă 975 1313 1696 1381
O bârşia 341
Total com ună 3725 3689 4680 4129
An N um ăr N r.locuitori
case B F Total
1909 80 336 339 675
1912 143 317 316 633
1915 143 291 289 580
1918 143 268 368 542
1919 143 255 255 516
1920 143 259 251 510
1921 143 253 256 509
36
A nalizând situaţ ia prezentată în cele două tabele se im pun urm ătoarele

concluzii: populaţ ia com unei sporea de la an la an datorită faptului că nu exista
fenom enul m igrării ţ ăranii fiind adânc legaţ i de glie. O cupaţ ia principală era
agricultura şi creşterea anim alelor alte sectoare de activitate neexistând prin
îm prejurim i. între anii 1873-1918 se observă o scădere puternică a populaţ iei
com unei ajungându-se de la 4680 de locuitori în 1873 la 4129 în anul 1918.
C auzele acestei scăderi drastice ar fi cium a care bântuia în acea vrem e dar şi
fuga oam enilor din calea conscrierii, în păduri sau în B anatul-Tim işan. ZYXWVUTSRQ
I I I. 3 . E v o lu ţ ia p o p u la ţ ie i c o m u n e i P e tr iş în p e r io a d a 1 9 7 0 -2 0 0 5
D a te le p r iv in d e v o lu ţ ia d e m o g r a fic ă s u n t p r e lu a te d e la P r im ă r ia
Petriş
Anul 1970 1975 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988
N r.loc. 2826 2564 2157 2174 2155 2107 2039 1996 1992 2046 2024
Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
N r.loc. 2076 1985 1991 1943 1942 1962 1993 1898 1846
Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

N r.loc. 1881 1866 1899 1724 1871 1701 1657 1641
D in datele de m ai sus se vede o evoluţ ie echilibrată în tim p, populaţ ia

situându-se în cea m ai m are parte a perioadei analizate în jurul num ărului de
2000 de locuitori.
1 ianuarie 1972, populaţ ia com unei era de 2757 locuitori din care 1265
bărbaţ i şi 1492 fem ei. Pe sate, la recensăm ântul populaţ iei din 1966, populaţ ia
era repartizată astfel: Petriş 29,5% , C orbeşti 13% , Selişte 7,6% , Roşia-N ouă
26,1% , O bârşia 8,5 şi Ilteu 15,3% .
Se observă clar că o creştere accentuată peste nivelul de 2000 de locuitori
s-a înregistrat doar în perioada 1970-1984,1987-1989 perioadă în care populaţ ia
a atins chiar 2826 de locuitori, după care s-a observat o scădere până la 1641
de locuitori. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
37
în v ăţ ăto r E m il M urgu
C oncluzia este că populaţ ia com unei a cunoscut scăderi sem nificative,

evoluţ ia în ultim ii 37 de ani fiind în scădere de la o perioadă la alta.
Factorii care pot incide asupra num ărului populaţ iei sunt în special sporul
anual, care atât la nivel de judeţ cât şi la nivelul com unei Petriş a fost negativ
în ultim ii ani. Sporul rezultat din m igrarea populaţ iei, prin schim barea
dom iciliului sau a reşedinţ ei s-a dovedit negativ urm ărind o scădere care se
m enţ ine şi în prezent. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I I I. 4 . D a te p r iv in d m ig r a ţ ia ş i s p o r u l n a tu r a l
Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

S tabiliri dc dom iciliu 25 WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
14 15 14 33 15 19 58
P lecări cu dom iciliul 116 32 42 21 14 26 21 16
S t a b ilir e d e r e ş e d in ţ a 136 160 225 151 149
P lecări cu reşedinţ ă 42 46 43 36 53
D ecese 47 42 45 45 37 39 53 42
N aşteri 22 17 21 18 19 15 15 18
Indicatori 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

S tabiliri de dom iciliu 23 19 8 11 30 28 30 21
P lecări cu dom iciliul 23 10 18 25 14 CBA 2 3 3 24 22
S tabilire de reşedinţ ă 154 150 144 51 25 7 12 10
P lecări cu reşedinţ ă 38 16 31 18 26 18 15 18
D ecese 47 43 47 48 33 36 41 41
N aşteri 16 8 15 10 10 12 11 11
O bservăm că în anul 2003 la un num ăr de 28 de stabiliri de dom iciliu în

localitate se înregistrează 233 plecări cu dom iciliul din localitate, iar la un
num ăr de 7 stabiliri de reşedinţ ă în com ună, num ărul plecărilor este de 18,
pentru aceeaşi perioadă.
în urm a analizei indicatorilor dem ografici putem estim a că tendinţ a
dem ografică a com unei este de a scădea num ărul populaţ iei, ca urm are a
slabei dezvoltări urbanistice şi econom ice.
D eosebit de relevant în privinţ a evoluţ iei dem ografice a com unei Petriş
este un studiu com plex efectuat de către Prim ăria Petriş în anul 2000 privind
populaţ ia totală defalcată pe vârste, sex şi localităţ i com ponente. A m preluat
aceste date, le-am prelucrat şi le prezint în continuare:
38
■
5 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Petriş - trecut şi prezent ZYXWV
I I I. 5 . S tr u c tu r a p o p u la ţ ie i p e g r u p e d e s e x e CBA
1 . P o p u la ţ ia to ta lă : 1 8 9 9 lo c u ito r i;
- d in c a r e - b ă r b a ţ i: 9 1 4 ;
- f e m e i: 9 8 5
L o c a lita te a P e tr iş
V â r s ta / se x B F T o ta l %
14-19 ani 41 35 76 ! 2,7
20-24 ani 9 7 16 2,7
20-24 ani 18 19 37 6,2
25-29 ani 16 14 30 5 .0
30-34 ani 15 19 34 5 .7
35-39 ani 20 15 35 5,8

i
I 40-44 ani 14 117 31 5,2
45-49 ani 15 20 25 4,2
50-54 ani 10 23 33 5,5
55-59 ani 18 17 35 5,8
60-64 ani 22 3 35 5,8
65-69 ani 58 42 100 16,8
70-74 ani 31 28 59 9,8
80-84 ani 1 2 3 0,5
85-peste 85 ani
Total 313 281 599 100
39
:ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
'h lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Învăţ ător Em il M urgu ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
L o c a lita t e a D t e u CBA
V â r sta / sex B F T o ta l %
sub 14 ani 23 18 41 14,0
14-19 ani 5 4 9 3,1
20-24 ani 7 9 16 5,5
25-29 ani 12 12 24 8,2
30-34 ani 11 6 17 5,8
35-39 ani 6 5 11 3 ,7
40-44 ani 3 11 14 4,8
45-49 ani 7 8 15 5,1
50-54 ani 13 18 31 10,6
55-59 ani 10 12 22 7,5
60-64 ani 10 19 29 9,9
65-69 ani 13 17 30 10,2
70-74 ani 12 13 25 8,6
75-79 ani 3 4 7 2,4
80-84 ani 1 1 0,3
85-peste 85 ani 0,3
T otal 136 157 293 100
L o c a lit a t e a S e l i ş t e
sub 14 ani 8 4 12 8,7
14-19 ani 1 2 3 2,2
20-24 ani 2 2 4 2,9____
25-29 ani 2 6 8 5,8
30-34 ani 4 4 8 5,8
35-39 ani 3 1 4 2,9
40-44 ani 2 3 5 3,6
45-49 ani 4 5 9 6,5
50-54 ani 1 5 6 4,3
55-59 ani 6 4 10 7,2
60-64 ani 15 16 31 22,5
65-69 ani 4 15 19 13,8
70-74 ani 3 10 13 9,4
75-79 ani 2 3 2,2
80-84 ani 1 2 3 2,2
85-peste 85 ani
Total 58 80 138 100
40
Comuna lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONML
L ocalitatea C orbeşti WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

V ârsta / sex B F Total %
sub 14 ani 24 20 44 16,5
14-19 ani 8 6 14 5,2
20-24 ani 8 7 15 5,6
25-29 ani 8 9 17 6,4
30-34 ani 13 12 25 9,3
39-39 ani 2 3 5 1,9
40-44 ani 7 2 9 3,4
45-49 ani 6 8 14 5,2
50-54 ani 9 8 17 6,4
55-59 ani 8 7 15 5,6
60-64 ani 10 10 20 7,5
65-69 ani 5 16 21 7,9
70-74 ani 8 9 17 6,4
75-79 ani 7 9 16 6,0
80-84 ani 8 7 15 5,6
2
85-peste 85 ani 3 1,1
Total 131 136 267 100
L ocalitatea R oşia-N ouă
V ârsta / sex B F T otal %

i
sub 14 ani 31 27 58 13,3
14-19 ani 5 9 14 3 ,2
20-24 ani 9 10 19 4 ,4
25-29 ani 5 16 3,7
30-34 ani 10 9 19 4 ,4
35-39 ani 12 7 19 4 ,4
40-44 ani 12 14 26 6,0
45-49 ani 7 8 15 3,4
50-54 ani 9 18 27 6,2
55-59 ani 13 14 27 6,2
60-64 ani 26 32 58 13,3
65-69 ani 20 21 41 9,4
70-74 ani 17 20 37 8,5
75-79 ani 13 26 39 9,0
80-84 ani 5 5 10 2,3
85-peste 85 ani 4 6 10 2,3
Total 198 237 435 100
41
L ocalitatea O bârşia WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

V â r s ta / s e x CBA b f T o ta l % ZYXWVUTSR
sub 14 ani 15 13 28 16,7
14-19 ani 4 4 8 4,8
20-24 ani 2 6 8 4,8
25-29 ani 5 9 14 8,4
30-34 ani 12 4 16 9,6
35-39 ani 6 5 11 6,6
40-44 ani 3 4 7 4 ,2
45-49 ani 3 7 10 6,0
50-54 ani 5 5 10 6,0
55-59 ani 7 6 13 7,8
60-64 ani 12 9 21 12,5
65-69 ani 2 3 5 3 ,0
70-74 ani 3 2 5 3 ,0
75-79 ani 4 1 5 3 ,0
80-84 ani 4 4 2 ,4
85- peste 85 ani 2 2 1,2
T otal 83 84 167 100
T o t a l C o m u n a P e t r iş
sub 14 ani 142 117 259 13,6
14-19 ani 32 32 64 3,4
20-24 ani 46 53 99 5,2
25-29 ani 48 61 109 5,7
30-34 ani 65 54 119 6,3
35-39 ani 49 36 85 4,5
40-44 ani 41 51 92 4,8
45-49 ani 42 46 88 4,6
50-54 ani 47 77 124 6,5
55-59 ani 62 60 122 6,4
60-64 ani 95 99 194 10,2
65-69 ani 102 114 216 11,4
70-74 ani 74 82 156 8,3
75-79 ani 49 71 120 6,4
80-84 ani 15 21 36 1,9
85-peste 85 ani 5 11 16 0,8
T otal 914 985 1899 100
42
D in aceste tabele prezentate m ai sus se observă că structura populaţ iei

!
pe sexe este relativ echilibrată num ărul fem eilor (985) fiind aproxim ativ egal
cu cel al bărbaţ ilor (914)
!ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
R eferitor la structura populaţ iei pe grupe de vârstă se observă că populaţ ia
m ajoritară este cea cu vârsta cuprinsă între 60- 69 de ani şi peste 70 de ani.
La polul opus se găsesc grupele de vârstă 0-14 ani, 20-29 de ani, 4049 de ani.
Ponderea tineretului este redusă, pe term en scurt existând perspective foarte
slabe în ceea ce priveşte creşterea populaţ iei. Lipsa populaţ iei tinere se
datorează atât m igraţ iei spre m ediul urban cât şi natalităţ ii scăzute. WVUTSRQPONM
I I I . 6. E voluţ ia p o p u la ţ ie i - s p o r u l natural
A n ii N ăscuţ i vii M ortalitatea Spor n a tu r a l
B F B F B F
1991 14 4 20 17 -6 43
1992 17 11 22 23 -5 42
1993 10 7 19 24 -9 44
1994 6 8 20 16 44 -8
1995 8 12 24 16 46 -4
1996 10 6 24 25 -14 49
1997 12 6 23 22 -11 46
1998 8 8 26 20 -18 -12
1999 2 6 26 15 -24 -19
2000 4 12 27 19 -23 -7
Principalii factori care contribuie la evoluţ ia socio - dem ografică sunt:

natalitatea, m ortalitatea şi m igraţ ia.
N atalitatea este exprim ată prin rata natalităţ ii care reprezentată num ărul
de nou născuţ i vii ce revin la o m ie de locuitori. V aloarea indicatorului este
dependentă în principal de structura pe vârstă a populaţ iei şi este influenţ ată
de m odul de com portam ent dem ografic al zonei şi de condiţ iile social
econom ice.
R ata brută a natalităţ ii în anul 2000 a fost de 8,42 la 1000 de locuitori.
R ata bruta a natal itati i 16
R .B .N . = 4000 = 8,42
Populaţ ia totala 1899
43
M ortalitatea deasem enea este un factor care contribuie la evoluţ ia

populaţ iei. Indicatorul prin care se exprim ă este rata m ortalităţ ii care
reprezintă num ărul de decese înregistrate la o m ie de locuitori a unei localităţ i.
R ata brută a m ortalităţ ii în anul 2000 a fost 24,22 la 1000 de locuitori.
N r. decedaţ i 46
R .B .M .= ■1000 = 24,22
Printr-un calcul sim plu cunoscând rata natalităţ ii şi pe cea a m ortalităţ ii
rezultă rata creşterii naturale care este de 38,76 la o m ie de locuitori.
N r. născuţ i vii ■ N r.decedaţ i 16-46
R .nat = *1000 = 38,76
Studiind cele prezentate m ai sus cu atenţ ie se observă clar procesul de
scădere a populaţ iei. D acă în anul 1991 s-au născut 18 copii (14 băieţ i şi 4
fete), m urind 37 de persoane (20 de bărbaţ i şi 17 fem ei) înregistrându-se un
spor natural de -19 persoane (-6 bărbaţ i şi -13 fem ei), în anul 1999 s-au născut
8 copii (2 băieţ i şi 6 fete) şi au m urit 41 de persoane (26 bărbaţ i şi 15 fem ei),
înregistrându-se un spor natural de -33 persoane (24 bărbaţ i şi 9 fem ei), iar în
anul 2000 s-au născut 16 (4 băieţ i şi 12 fete), m urind 46 de persoane, (19
bărbaţ i şi 23 de fem ei), realizându-se un spor natural de - 30 (23 bărbaţ i şi 7
fem ei).
D ensitatea populaţ iei este un elem ent cu m are variabilitate în spaţ iu fiind
rezultatul condiţ iilor geografice, istorice, econom ice şi sociale ale fiecărei
zone. A cest indicator econom ic se exprim ă prin num ărul de locuitori pe km 2
şi exprim ă distribuţ ia populaţ iei pe teritoriul adm inistrativ al unei localităţ i la
un m om ent dat. întrucât, suprafaţ a locuibilă (vatra satului) este de 130 580
km 2, iar populaţ ia de 1899 de locuitori, în anul 2000, densitatea populaţ iei a
fost de 0,14 locuitori pe km 2.
N r. locuitori 1899
D ensitatea pop. = = 0,14 loc/km 2
suprafaţ a km 2 130580
D acă tot am calculat densitatea populaţ iei, vom calcula şi densitatea agrară
a com unei:
N r. locuitori 1899
D ensitatea agrara = = 0,029 loc/km 2
suprafaţ a agricola 64150 CBA
44
C om una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQP
P etriş - trecut şi prezent
III. 7ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
E v o lu ţ ia p o p u la ţ ie i C o m u n e i P e tr iş în p e r io a d a 2 0 0 6 - 2 0 0 8
D atele privind evoluţ ia dem ografică sunt preluate de la Prim ăria Petriş
an t o t a l CBA
0 -4 5 -9 1 0 -1 4 1 5 -1 9 2 0 -2 4 25- 30- 3 5 -3 9 40-
•M C X ani ani ani ani ani 29 34 ani 44
ani ani ani WVUTS
2006 1625 54 82 105 1 15 96 99 83 132 71
m ascu lin 775 23 46 61 62 4 1 50 38 73 39
fc m im n 850 3 I 36 44 53 55 49 45 59 32
2007 1 61 4 52 78 102 109 1 14 87 83 136 66
m ascu lin 782 25 37 57 66 48 49 40 71 35
fcm in in 832 27 4 1 45 43 66 38 43 65 31
2008 1 593 58 65 92 I i 1 120 94 80 1 16 91
ni ascu lin 774 27 26 53 66 63 48 42 57 47
fcm in in 8 19 3 1 39 39 45 57 46 38 59 | 44
an 4 5 -4 9 5 0 -5 4 5 5 -5 9 6 0 -6 4 6 5 -6 9 7 0 -7 4 75- 8 0 -8 4 85 ani
sex ani ani ani ani ani ani 79 ani Ş'
ani peste
2006 103 90 130 104 113 77 93 56 22
m ascu lin 64 34 58 43 48 25 41 22 7
fem inin 39 56 72 61 65 52 52 34 15
2007 91 104 116 110 119 77 85 61 24
m asculin 53 45 48 55 54 30 36 25 8
fem inin 38 59 68 55 65 47 49 36 16
2008 85 103 103 115 113 85 77 57 28
m asculin 46 56 38 57 50 32 33 24 9
fem inin 39 47 65 58 63 53 44 33 19
L a 1 ia n u a r ie 2 0 0 9 p o p u la ţ ia s ta b ilă a c o m u n e i P e tr iş e r a d e 1 5 7 4
d e lo c u ito r i d in c a r e 7 5 9 p e r s o a n e d e s e x u l m a s c u lin ş i 8 1 5 p e r s o a n e d e
s e x fe m in in .
O bservăm o scădere perm anentă a num ărului total de locuitori. D acă la
recensăm ântul populaţ iei din anul 2002, populaţ ia stabilă,totală, a com unei
Petriş era de 1871 locuitori, în 2005 a ajuns la 1641 de locuitori, a scăzut la
1593 în 2008. Tendinţ a de scădere se m anifestă în continuare, la 1 ianuarie
2009, populaţ ia totală a com unei Petriş fiind de 1574 de locuitori (759 bărbaţ i
şi 815 fem ei). Explicaţ ia ar fi aceeaşi: natalitatea scăzută, sporul natural negativ
din ultim ii ani şi m igrarea populaţ iei prin schim barea dom iciliului sau a
reşedinţ ei. Fenom enul devine îngrijorător, întrucât nu se observă nici cea
m ai m ică tendinţ ă de am eliorare a situaţ iei ci dim potrivă. Pleacă de la sate
m ajoritatea tinerilor stabilindu-se în m ediul urban sau chiar în străinătate,
45
ceea ce face ca num ărul populaţ iei cu vârsta peste 60 de ani să reprezinte
m ai m ult de o treim e din totalul populaţ iei.
Im portant de rem arcat că şi în anul 2009 ca de altfel în toată perioada
studiată. 1970- 2008, structura populaţ iei pe sexe se m enţ ine echili
brată,num ărul fem eilor (759) fiind aproxim ativ egal cu cel al bărbaţ ilor (815).
D e la an la an natalitatea este tot m ai scăzută, acest lucru determ inându-
ne să avem slabe speranţ e în ceea ce priveşte m ărirea num ărului de locuitori,ci
dim potrivă ne face să ne gândim că populaţ ia satelor este într-un continuu
proces de îm bătrânire. Totuşi nutrim speranţ a că situaţ ia actuală se va schim ba
şi tinerii nu vor m ai pleca sau se vor întoarce şi cei ce au plecat, înapoi la
vatra străbună şi nu vor lăsa să dispară satul rom ânesc. ZYXWVUTSRQPONMLKJIH
I I I. 8 . N iv e lu l d e in s tr u ir e
A nalizând nivelul de instruire al populaţ iei au ieşit la iveală date pe care

le- am sintetizat în tabelul urm ător:
N iv e lu l d e ş c o la r iz a r e Sex
B F CBA
Sub 4 clase 185 192
4 clase 223 280 WVUTSRQPO
G im naziu 276 293
L iceu agricol 8 15
L iceu neagricol 63 78
Şcoală profesională neagricolă 22
Şcoală profesională / tehnică agricolă 7 2
Facultate agricolă 3 1
Facultate neagricolă 5 6
In curs de absolvire (elev, student) 122 107
O bservăm că cea m ai m are parte a populaţ iei sunt cei care au între V-VIII
clase. A cest lucru îl putem explica prin im posibilitatea trim iterii copiilor la
şcoală, cauza fiind lipsa resurselor financiare, sau nevoia de foiţ ă de m uncă în
agricultură.
46
ComunalkjihgfedcbaZYXWVUTSRQ
Petriş - trecui şiprezent
în viitorul apropiat,populaţ ia va continua să scadă dat fiind num ărul m are

de persoane cuprinse în grupa de vârstă ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
7 0 ş i p e s t e 7 0 d e a n i dar şi natalităţ ii
scăzute. G ospodăriile şi terenul agricol al acestora vor răm âne urm aşilor,
care în cea m ai m are parte locuiesc în m ediul urban. A ceştia vor căuta să
vândă aceste gospodării. în ceea ce priveşte terenurile agricole acestea au
m ari şanse să răm ână necultivate dat fiind faptul că oam enii nu dispun nici de
resurse financiare şi nici de utilaje perform ante cu care să lucreze suprafeţ ele
agricole.
I I I . 9 . D e z v o lt a r e a e c o n o m ic ă
a ) P r e z e n t a r e a s it u a ţ ie i e c o n o m ic e a c o m u n e i în a n u l 1 9 7 0 -1 9 7 2
M ajoritatea populaţ iei în anul 1970 era ocupată în agricultură. în unităţ ile
socialiste lucrau 193 salariaţ i. Pe teritoriul com unei îşi desfăşurau activitatea
două cooperative agricole de producţ ie - una la Petriş şi alta la Ilteu. C ele
două cooperative agricole dispuneau de 350 de m em bri cooperatori apţ i de
m uncă, proveniţ i din 414 fam ilii. Suprafaţ a agricolă a C. A . P. Petriş era de
1447 ha, teren agricol, din care 633 ha, teren arabil. în structura suprafeţ ei
cultivate şi a producţ iei vegetale cele m ai m ari ponderi le deţ ineau culturile
de porum b şi grâu.
întreaga com ună,cu o econom ie preponderent agrară, dispunea de 5339
ha suprafaţ ă agricolă din care 36,7 % teren arabil, 62 % păşuni şi fâneţ e, 1,3 %
vii şi livezi. Fondul forestier al com unei Petriş era de 7148 ha.
La începutul anului 1972 efectivul de anim ale în gospodăriile populaţ iei
num ăra: 1418 bovine, 984 porcine, 793 ovine, 420 caprine, 124 cabaline, peste
10 000 de păsări şi 824 fam ilii de albine.
în com ună se desfăşura şi o activitate cu caracter industrial, existând o
carieră de piatră la Ilteu şi 8 m ori pe apă. Serviciile prestate populaţ iei erau
asigurate de o frizerie, un atelier de dulgherie şi un atelier de fierărie.
R eţ eaua com ercială a cooperaţ iei de consum dispunea de 6 m agazine
m ixte şi două bufete - bodegi.
b ) S it u a ţ ia e c o n o m ic ă a c o m u n e i d u p ă 1 9 9 0
Se ştie că în spaţ iul rural principala activitate este agricultura. A cest lucru
: este valabil şi pentru com una Petriş. Faptul că este situată la 100 de kilom etri
i
de A rad şi 52 de kilom etri de D eva, face ca econom ia com unei să fie una CBA
47
lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Î n v ă ţ ă to r E m il M u r g u
predom inant agrară. A lături de agricultură, pom icultura şi silvicultura deţ in

ponderi însem nate în econom ia locală. Totuşi, sunt persoane angajate şi în
alte sectoare decât cel agricol. Situaţ ia lor o prezentăm în tabelul urm ător.
I I L 1 0 . F o r ţ a d e m u n c ă - s tr u c tu r a s a la r ia ţ ilo r d in c o m u n a P e tr iş
p e d o m e n ii d e a c tiv ita te
în categoria de salariaţ i intră personalul angajat în unităţ i care au sediul

pe raza com unei Petriş şi în alte localităţ i.
Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Salariaţ i 146 168 150 193 176 185 204 212
A g r ic u ltu r ă 28 11 39 5 13 5 WVUTSRQPONML
5
industrie 3 4 4
Industrie extractivă
Industrie prelucrătoare 3
Energic electrică 1 4
Construcţ ii
Comerţ
Transport.dcpozi ta rc. 5 6 6 6 6 28 26
p o ştiL a c tr v ită ţ i
financiarc.bancarc şi de
asigurări
A dm inistraţ ie publică 5 6 6 6 9 8 8
învăţ ăm ânt 10 II 12 50 50 54 58 60
Sănătate şi asistenţ ă 6 4 7 8 11 17 17
socială
Anul 1998 1999 CBA

2000 2001 2002 2003 2004 2005
S a la r ia ţ i 172 112 147 109 96 130 156 111
A gricultură 18 2 2 2
Industrie 14 14 13 7 31 31 33
Industrie extractivă 14 14 12 5 19 19 19
Industrie prelucrătoare 1 2 12 12 12
Energie electrică 2
Construcţ ii 2 21 8 3 9 9
Com erţ 13 20 19 18 18 24 24 6
'Ir a n sp o r t .depozi tare, 2 5 5 14 10 9 9 9
p o ştă , a c tiv ită ţ i
finaneiare.bancare şi de
asigurări
A dm inistraţ ie publică 7 7 7 4 9 8 9 9
învăţ ăm ânt 60 50 46 37 28 14 12 8
Sănătate şi asistenţ ă 7 4 4 4 4 5 5 5
socială
48
A nalizând evoluţ ia ponderii num ărului de salariaţ i din principalele ram uri
econom ice se vede o reducere drastică a num ărului de salariaţ i din învăţ ăm ânt
de la 6,16% în 1993 la 1,61 în 2003. T endinţ a se explică prin desfiinţ area Şcolii
A jutătoare Petriş care avea cei m ai m ulţ i salariaţ i.
C u ocazia recensăm ântului populaţ iei din 2002, num ărul de persoane care
au declarat că sunt active a fost de 521, în tim p ce num ărul de persoane care
au declarat că sunt ocupate a fost 472.
E L 11. S ituaţ ia econom ică a populaţ iei declarată la recensăm ânt - 2002
O cupat WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
472 2 5 ,2 2 %
Şom er 31 1,65%
Elev / student 357 19,08%
Pensionar 496 26,50%
C asnică 275 14,69%
întreţ inută de altă persoană 154 8,23%
întreţ inută de stat 55 2,93%
A ltă situaţ ie econom ică 13 0,69%
D e stat 179 9,56%

Privat 195 10,42%
M ix t 13 0,69%
G ospodărie proprie 117 6,25%
A ltă gospodărie decât cea proprie 0 0%
R aportat la num ărul populaţ iei, sectorul de stat reprezintă 35% , sectorul
privat 39 % , cel m ixt 3% şi gospodăria proprie 23% .
U n lucru de rem arcat este faptul că num ărul pensionarilor (496 este
aproxim ativ egal cu cel al populaţ iei ocupate (472). U n lucru îm bucurător este
faptul că în anul 2002 num ărul şom erilor a scăzut de la 40 câţ i erau în 2000 la
31, 15 beneficiind de ajutor şom aj şi 16 de alocaţ ii de sprijin. A lt fapt ce se
observă este acela că sectorul privat are o pondere m ai ridicată. A ceasta se
explică prin apariţ ia locurilor de m uncă din com erţ . Se rem arcă ponderea de
23 % a populaţ iei ocupate în propria gospodărie, personal care ar putea fi
atras în activităţ i econom ice.
49
4 lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I I I . 1 2 . F o n d u l fu n c ia r
Suprafaţ a fondului funciar al com unei P e tr iş este de 13059 ha. Totalul

terenului agricol însum ează 6415 ha şi are urm ătoarea structură:
Teren arabil - 1151 ha;
Păşuni — 4604 ha
Fâneţ e — 648 ha
Vii + livezi + pepiniere - 12 ha
Pădurile ocupă o suprafaţ ă de 6180 ha. D in întreaga suprafaţ ă 38 de ha
sunt neproductive iar suprafaţ a curţ ilor şi clădirilor reprezintă 115 ha. D in
punct de vedere al fertilităţ ii terenul agricol din această zonă conform Legii
num ărul 34 / 1994 este încadrat în zona a III a.
Terenul arabil este cultivat cu: cereale (grâu), plante tehnice (porum b),
plante de nutreţ (lucerna), legum e şi alte culturi.
Suprafaţ a păşunior este de 4604 ha, ea cuprinzând păşunea întinsă pe
dealuri dar şi terenuri de diferite grade de eroziune, suprafeţ e acoperite în
proporţ ie m ai m ică sau m ai m are de vegetaţ ie lem noasă. U nele suprafeţ e cu
păşune se găsesc pe pante foarte abrupte şi din această cauză nu pot fi nici
recoltate nici păşunate. Situaţ ia păşunilor lasă m ult de dorit cauza constituind-
o faptul că din anul 1989 nu s-au m ai făcut lucrări de am eliorare a com poziţ iei
floristice iar suprafeţ ele cu păşune curată scad de la un an la altul datorită
fenom enului de îm pădurire. Fânaţ ele, în suprafaţ ă de 648 ha sunt situate în
zonele m ai joase ale com unei, pot fi cosite,obţ inându-se astfel fânul necesar
în hrana anim alelor. Suprafeţ ele cu fânaţ sunt îngrijite, deoarece acestea sunt
în proprietate privată, proprietarii fiind interesaţ i să investească pentru a
obţ ine fân de calitate.
V orbind despre fondul funciar, este neapărat nevoie să prezentăm situaţ ia
aplicării legilor fondului funciar la finele anului 2008 (Legea nr. 18/1991, Legea
nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005). D acă în anul 2000 num ărul titlurilor de
proprietate eliberate erau în num ăr de 149 pentru terenul agricol şi 232 pentru
pădure, în anul 2009 au fost em ise 661 pentru terenul agricol şi 501 pentru
cel forestier. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
50
III. 13. E fectivul de anim ale
N um ărul de N r. gospodăriilor R asa

anim ale posesoare
2001 2009 în anul 2001 WVUTSRQPONMLKJIHGFEDC
B ovine total 802 500 419 B. R.
D in care vaci +juninci 480 370 419 B R.
C abaline 103 85 93 Locale
I
Porcine 845 930 598 M . A. Landrace
B azna
1 ___ M etişi
O vine total 750 700 53 Ţ urcană
D in care oi + m ioare 680 530 53 Ţ urcană
C aprine 110 100 71 A lba de Banat
; M ăgari ,catâri 4 3 1
A nim ale de blană 700 200 83 M etişi
P ăsări 16800 7000 665
Fam ilii de albine 700 1450 56
Iese clar în evidenţ ă o scădere destul de m are a efectivului de anim ale la

! nivel de com ună,în m od special efectivele bovinelor. Explicaţ ia este cât se
poate de sim plă. înainte de 1989 statul colecta laptele din gospodăriile
populaţ iei şi îl prelucra. A ceasta constituia o sursă sigură de câştig a populaţ iei,
m ai ales a acelei din localităţ ile C orbeşti, Roşia-N ouă şi O bârşia. A stăzi, nu
m ai colectează nim eni laptele,locuitorii văii Petriş, fiind nevoiţ i să-şi reducă
i efectivele de bovine prin vânzarea acestora la târgurile din Zam sau Săvârşin
i CBA şi să păstreze pentru nevoile proprii una m axim două vite.
! Şi num ărul cailor este în continuă scădere, ei m ai fiind folosiţ i doar în
localităţ ile Roşia-N ouă şi O bârşia la m uncile agricole pe terenurile în pantă
unde nu pot fi folosite utilajele m ecanice şi la transportul producţ iei agricole
acasă. A crescut în schim b num ărul fam iliilor de albine din gospodăriile
populaţ iei de la 700 în 2001 la 1450 în 2009 şi din discuţ iile purtate cu gospodarii
acestei com une, num ărul
acestora este în continuă
creştere. E ste fapt îm bu
curător dacă avem în vedere
faptul că zona este propice
apiculturii având în vedere
:
faptul că aici se află o diver U I ! . \.\ tţ .ŞffŞpk... ZYXWVUT
'M f
sitate m are de flori şi m ai 1
ales foarte m ulte livezi de
a
pom i fructiferi. D easem eni, de-a lungul văii Petrişului întâlnim întinse păduri
de salcâm , m ierea obţ inută din florile de salcâm fiind de o calitate superioară
şi foarte apreciată şi căutată atât pe pieţ ile din ţ ara noastră cât şi pe cele din
străinătate, fiind de altfel o im portantă sursă de câştig. N u există localitate de
pe cuprinsul văii Petriş în care să nu găsim apicultori. Prezentăm m ai jos
situaţ ia existentă pe fiecare localitate în parte:
Petriş:
1. B edreag Ionel -110 fam ilii de albine
2. Fruja A lexandru - 110 fam ilii
3. N eag Ioan -105 fam ilii
4. D obriţ a Zianan O vidiu - 100 fam ilii
5. M orariu M ircea - 50 fam ilii
6. Popa Ioan - 45 fam ilii
7. B erar Ionel - 45 fam ilii
8. B ogdan Titiana - 40 fam ilii
9. B erari Iosif - 35 fam ilii
Pe lângă cei enum eraţ i m ai sunt 8 persoane care posedă sub 20 de fam ilii
de albine.
Selişte:
1. Buzu V ictor cu 85 de fam ilii de albine plus încă 8 persoane ce deţ in
sub 20 de stupi.
Ilteu:
1. Petraşcă Titus - 85 de fam ilii, plus alte 4 persoane ce deţ in sub 20 de
fam ilii.
C orbeşti:
1. Petrean V espazian - 54 fam ilii
2. H an Ioan - 53fam ilii
3. H an Todor - 50 fam ilii
4. Sas A urean - 30 fam ilii
A lte 10 gospodării deţ in sub 20 de fam ilii de albine.
R oşia-N ouă:
1. G ârna Iancu -148 fam ilii
2. V olungan Ioan - 50 fam ilii
A lte 10 persoane au până la 20 de fam ilii
O bârşia:
1. K iş Ioan - 53 fam ilii
2. M oise Ilie - 50 fam ilii
3. Petrean D ragostin - 50 fam ilii
A lte 7 persoane au în proprietate până la 20 de fam ilii. CBA
52
.ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
. Com una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPON
:ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
I I I . 1 4 . S t r u c t u r a c u lt u r ilo r a g r ic o le în a n u l 2 0 0 1
C u ltu r a S u p r a fa ţ a Producţ ie m edie/ h a

’
grâu 90 2800
orz 8 2500
porum b 565 3050
cartof 85 12 00 0
soia 2 2100
legum e 27 3110
lucerna 85 17500 m . v.
trifoi 60 12000m . v.
sfeclă furajeră 50 30000
S t r u c t u r a c u lt u r ilo r a g r ic o le în a n u l 2 0 0 9
CULTURA SUPRAFAŢ A
grâu 5 ha
orz 8 ha
porum b 345 ha
cartof 85 ha
soia 2 ha
legum e 42 ha
lucernă 100 ha
trifoi 280 ha
sfeclă furajeră
P rin com pararea celor două tabele se im pune o prim ă observaţ ie m ajoră şi
anum e faptul că suprafeţ ele însăm ânţ ate cu grâu şi porum b s-au m icşorat sim ţ itor.
D acă în anul 2001 era însăm ânţ ate 90 ha cu grâu şi 565 ha cu porum b, în anul
2009 sunt însăm ânţ ate doar 5 ha cu grâu şi 345 ha cu porum b iar sfecla de zahăr
ocupa o suprafaţ ă de 50 de ha, în anul 2009 nu a m ai fost nicicum însăm ânţ ată.
M otivul acestei scăderi drastice ar fi costul foarte ridicat al sem inţ elor şi al lucrărilor
agricole. U n alt m otiv îl constituie înm ulţ irea peste m ăsură a vânatului, în special
a porcilor m istreţ i care com prom it culturile oam enilor.
în tabelul privind situaţ ia culturilor agricole în anul 2001 am prezentat şi
producţ iile obţ inute la ha, dar acestea sunt producţ ii m edii obţ inute. A u fost
şi fam ilii care au obţ inut şi 1000- 1500 de kg de grâu la ha şi în jur de 2500 kg
la porum b. M otivele obţ inerii unor producţ ii m ici la ha ar fi: folosirea unor
sem inţ e de calitate inferioară, nefertilizarea terenurilor sau neefectuarea la
tim p a lucrărilor agricole precum şi folosirea unor utilaje agricole vechi care
nu au efectuat lucrări agricole de calitate. Şi acestea toate su n t m otive care
au dus la m icşorarea suprafeţ elor însăm ânţ ate cu grâu şi porum b.
53
fi lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
L ocuitorii com unei s-au îndreptat în schim b spre alte culturi cum ar fi
lucerna de la 85 ha în 2001 la 100 ha în 2009, lucerna de la 60 ha în 2001 la
280 ha în 2009 şi legum ele de la 27 ha în anul 2000 la 42 ha în anul 2009. A u
fost nevoiţ i să-şi îndrepte atenţ ia spre culturile de trifoi şi lucernă deoarece
sunt m ai uşor de întreţ inut, necesită un volum m ai m ic de m uncă şi resurse
financiare şi au astfel hrana asigurată pentru anim alele din gospodărie.
L egum icultura este practicată în special pe terenurile din apropierea
gospodăriilor populaţ iei.
III. 15. D otări agricole
D in acest tabel reiese că cea m ai m are parte din

lucrările agricole se efectuează m ecanizat,locuitorii
com unei deţ inând utilaje agricole m ecanice şi doar o
m ică parte,aproxim ativ 15 % se lucrează cu utilaje cu
tracţ iune anim ală. U tilajele cu tracţ iune anim ală sunt
folosite în m od special pe terenurile în pantă din
localităţ ile R oşia-N ouă şi O bârşia. A şa se explică şi faptul
că doar în localitatea O bârşia se m ai practică „covăcitul”
şi „rotăritul” m eserii care din celelalte localităţ i ale
D otări agricole N um ăr
2001 2009
Tractoare - până la 45 c. p. 38 62
45-65 c. p. 28 41
peste 65 c. p. 1
M otocultoare 2
M otocositori 152 125
Pluguri pentru tractor 49 74
Pluguri cu tracţ iune anim ală 93 63
C ultivatoare 9 37
G rape cu tracţ iune m ecanică 23 32
C om binatoare
Sem ănători cu tracţ iune m ecanică 13 17
Sem ănători cu tracţ iune anim ală 40 40
M aşini de erbicidat 13 18
54
ComunalkjihgfedcbaZYXWVUTSRQ
M aşini de erbicidat WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

13 18
C om bine autopropulsate pentru recoltat 4 5
cereale păioase 3 2
porum b 3
_____________ furaje______ ___ 1
R em orci pentru tractor 13 33
A utovehicule pentru transport m ărfuri 4
C ai şi căruţ e 95 95
Instalaţ ii pentru m uls m ecanic 1 5
Instalaţ ii/ cazan de fabricat ţ uica 6 3
G rajd pentru anim ale m ari 419 419
Spaţ ii de depozitare pentru produse 341 341
agricole
A dăpost ovine 3 3
A dăpost porcine 598 598
A dăpost păsări 687 687
com unei P etriş au dispărut. D in păcate şi aici m ai este doar un singur

m eseriaş,C odrean Petrean, în vârstă de 67 de ani. în fam ilia acestui ţ ăran
aceste m eserii s-au transm is cu sfinţ enie de la o generaţ ie la alta. E l este
rotar, covaci dar şi potcovar, la el venind cu caii la potcovit, ţ ărani de pe tot
cuprinsul văii Petrişului,dar şi din alte com une. D in păcate nu se m ai găsesc
tineri dornici să înveţ e şi să practice aceste m eserii, care se pare că vor
dispărea pentru totdeauna atunci când acest om va trece în nefiinţ ă.
în com una Petriş a existat până în anul 1990 un SM A care deservea
localităţ ile Ilteu, Petriş şi Selişte, doar acestea fiind cooperativizate, localităţ ile
O bârşia, R oşia-N ouă şi C orbeşti fiind necooperativizate. în anul 1990, unitatea
SM A din Ilteu se desfiinţ ează şi toate utilajele existente au fost transferate la
SM A din com una Săvârşin.
în prezent cei m ai m ulţ i dintre producătorii agricoli de pe raza localităţ ilor

Petriş, Selişte, Ilteu, s-au constituit conform O U G 108/2001 m odificată cu legea
162 / 2002, în exploataţ ii fam iliale prim ind subvenţ ii de la stat pe produs în
zootehnie şi vegetal precum şi pentru suprafeţ ele de teren însăm ânţ ate
corespunzător.
Se constată o preocupare perm anentă în ceea ce priveşte achiziţ ionarea
de utilaje agricole, num ărul acestora crescând de la un an la altul - în anul
2001 revenind 14,4 ha teren arabil per tractor, iar în anul 2009, 7,01 ha teren
arabil per tractor.
III. 16. A lte dotări ale populaţ iei:
N r. gospodării posesoare
A lte dotări WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
2001 2009
A utoturism 97 138
scuter 72
B icicletă 542 700
Frigider - congelator 481 600
Televizor 495 580
C alculator 11 65
Telefon 208 109
Privind tabelul de m ai sus şi exam inând cu atenţ ie paralela între anii 20001
şi 2009 reiese că standardul de viaţ ă al locuitorilor com unii P etriş s-a
îm bunătăţ it considerabil. D acă în anul 2000 în com ună se aflau doar 97 de
autoturism e, acum num ărul acestora se ridică la 138 după cum urm ează: 43
în Petriş, 18 în Selişte, 17 în Ilteu, 23 în C orbeşti, 25 în R oşia-N ouă şi 12 în
O bârşia. în anul 2001 nu se vedea pe străzile com unei nici un scuter şi în
prezent num ărul acestora se ridică la 72. S-au dim inuat considerabil diferenţ ele
dintre confortul celor ce trăiesc în m ediul urban şi cei din m ediul rural, în
m ajoritatea locuinţ elor din com una Petriş găsindu-se televizoare, calculatoare,
telefoane, frigidere, congelatoare. D acă privim statistica referitoare la num ărul
telefoanelor fixe - 208 în 2001 faţ ă de 109 în anul 2009, suntem tentaţ i să
credem că num ărul acestora a scăzut la jum ătate. în realitate situaţ ia este cu
totul alta. O parte din abonaţ ii la R om telecom au renunţ at la serviciile acestei
com panii, abonându-se la altă com panie Z app,care le-a instalat în acelaşi tim p
şi internet. D acă m ai luăm în considerare faptul că aproape orice tânăr din
această com ună are un telefon m obil putem spune că binefacerile tehnicii au
56
pătruns cu adevărat şi pe m eleagurile com unei Petriş, îm bunătăţ ind m ult

activitatea şi traiul oam enilor din această parte a ţ ării. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF
I I I. 1 7 . F o n d u l d e lo c u in ţ e
a ) P e r io a d a 1 9 6 6 - 1 9 7 2
Fondul de locuinţ e la recensăm ântul din 1966 cuprindea un num ăr total
de 1004 locuinţ e: satul Petriş 279, satul C orbeşti 117, satul Ilteu 175, satul
O bârşia 78, satul Roşia-N ouă 278 şi satul Selişte 77 de locuinţ e.
în perioada 1966-1972 au fost construite din fondurile proprii ale populaţ iei
31 de locuinţ e noi.
C om una Petriş în această perioadă a fost electrificată în întregim e,
ponderea gospodăriilor consum atoare de energie electrică în totalul
gospodăriilor fiind de 39 % la Petriş, 46 % la C orbeşti, 51 % la Ilteu, 38,5 % la
O bârşia, 33,2 % la Roşia-N ouă şi 55,6 % la Selişte.
b ) P e r io a d a 2 0 0 2 - 2 0 0 9
în anul 2002 în com una Petriş, conform datelor preluate de la prim ăria
com unei existau 678 de locuinţ e cu o suprafaţ ă totală de 27. 012 m 2 locuibilă
fiind doar o suprafaţ ă de 13. 720 m 2. Pe localităţ i locuinţ ele erau repartizate
astfel: 146 în Petriş, 65 în Selişte, 148 în Ilteu, 88 în C orbeşti, 181 în R oşia
N ouă şi 50 în O bârşia. Toate locuinţ ele dispun de instalaţ ii electrice,11 fiind
! dotate cu instalaţ ii sanitare. D in cele 678 de locuinţ e, 671 sunt cu parter, 6
locuinţ e au parter plus un nivel şi una are parter plus două nivele. M aterialele
de
: WVUTSRQPONMLKJI
■
HGFEDCBAconstrucţ ie folosite sunt: lem n, cărăm idă,beton. Ponderea locuinţ elor
'
construite din m ateriale durabile reprezintă 89 %. D in totalul de 678 de
! locuinţ e, 47% au fost construite în perioada 1970 - 1989, 2,1% între 1989 -
:
1994, 1,2% între 1995 - 2002.
D acă în 2002 num ărul total al gospodăriilor se ridica la 678,astăzi la nivelul
5
: anului 2009 num ărul acestora este 712 după cum urm ează: 213 în Petriş, 71
■ în Selişte, 137 în Ilteu, 74 în C orbeşti, 166 în R oşia N ouă şi 51 în O bârşia,
acasta însem nând că locuinţ ele construite între anii 2002- 2009 au o pondere
de 1,4% . Trebuie să m enţ ionăm că locuinţ ele din lem n se găsesc în m ajoritate
în localităţ ile O bârşia şi Roşia-N ouă. CBA
57
C apitolul IV
V IA Ţ A CU LTU RA LĂ ŞI SPIR ITU A LĂ ZYXWVUTSRQPO
IV . 1 . în v ă ţ ă m â n tu l în c o m u n a P e tr iş
a . P e r io a d a 1 8 2 1 -1 8 6 7
Şcolile populare rom âneşti din localităţ ile Petriş, Ilteu şi R oşia N ouă
începând cu anul şcolar 1821-1822 se aflau sub raport organizatoric în structura
districtului şcolar O radea. Situaţ ia şcolilor din aceste localităţ i în anul şcolar
1823-1824 a fost urm ătoarea:
Şcoala din Ilteu avea înscrişi 32 de elevi (10 în clasa 1,12 în clasa a II şi 10
în clasa a treia)D in cei 32 de elevi înscrişi frecventau „diligent” şcoala 15
elevi şi „neglijent” 17 elevi. învăţ ător era Iacob Popovici.
La şcoala din Petriş învăţ ător era Iosif Popovici iar la cea din Roşia N ouă
era M oise Bâlc. D ate despre num ărul copiilor înscrişi la aceste şcoli în această
perioadă nu se găsesc.
Pe baza rapoartelor înaintate de protopopi, Episcopiei ortodoxe din A rad
şi de D im itrie C onstantini D eputăţ iei şcolare putem contura im aginea şcolilor
din fiecare localitate de pe raza com unei Petriş:
1 . I lte u - A tribuţ iile de învăţ ător au fost îndeplinite de G heorghe Cionca.
în anul şcolar 1841-1842 s-a îngrijit de educaţ ia unui num ăr de 31 de elevi. în
anul şcolar urm ător num ărul lor a scăzut la 19, dintre care 8 în clasa I, 5 în
clasa a II a şi 6 în ultim a clasă. Localul şcolii se afla în stare slabă. învăţ ătorul
C ionca în anul şcolar 1843-1844 a asigurat şcolarizarea unui num ăr de 24 de
elevi, iar în anul şcolar urm ător a unui num ăr de 20 de copii.
2 . P e tr iş - Funcţ ia de învăţ ător în sat era îndeplinită de M arcu O vesaş,
care în anul şcolar 1841-1842 a avut 25 de elevi în cele trei clase pe care le CBA
58
conducea. în urm ătorul an şcolar a fost recenzat un num ăr de 30 de elevi

după cum urm ează: 10 în clasa 1,12 în clasa a II a şi 8 în clasa a treia. învăţ ătorul
se bucura de aprecieri depline din partea autorităţ ilor şcolare. Localul şcolii
se afla în stare foarte bună prin grija celor 1063 locuitori ai satului. învăţ ătorul
M arcu O vesaş şi-a continuat activitatea la şcoala din Petriş având în anul şcolar
1843-1844 un num ăr de 27 de copii şi 35 în anul şcolar urm ător.
3. R oşia N ouă - Funcţ ionarea şcolii era asigurată prin contribuţ ia
m aterială a celor 1156 de locuitori ai localităţ ii. C ursurile şcolare au fost
frecventate în anul şcolar 1841-1842 de către 24 de copii din sat, de a căror
instrucţ ie s-a ocupat învăţ ătorul N icolae Popovici. în anul şcolar 1842-1843
cursurile şcolii din R oşia N ouă au fost urm ate de un num ăr de 25 de copii (12
în clasa I, 6 în clasa a II a şi 7 în clasa a treia. Se sim ţ ea nevoia acută de
procurare de rechizite şcolare pentru elevi. în statisticile prezentate de
conscripţ ia din O radea reiese că în anul şcolar 1843-1844 şcoala avea un num ăr
de 15 elevi iar în anul şcolar urm ător a avut 19 elevi.
4. Selişte - în anul şcolar 1842 -1843 învăţ ătorul V asile M orar s-a ocupat
de instrucţ ia a 12 copii în prim ele două clase. Şcoala nu dispunea de local
propriu, cursurile desfăşurându-se în locuinţ a învăţ ătorului. în anul urm ător
doar 9 copii din sat au frecventat cursurile şcolare.
D upă cum se observă şcolile din Ilteu, Petriş, Selişte şi Roşia N ouă erau
instituţ ii şcolare care dispuneau de un singur învăţ ător ce lucra cu trei clase.
C ursurile şcolare se ţ ineau dim ineaţ a tim p de trei ore şi după am iaza două.
M arţ ia şi joia după am iază erau libere. D upă fiecare sem estru se organizau
exam ene m enite să arate învăţ ătorilor şi părinţ ilor în ce grad elevii şi-au însuşit
cunoştinţ ele predate. Preoţ ii din localitate îndeplineau atribuţ iile de directori
locali şi principala lor sarcină era asigurarea funcţ ionării şcolii. Problem ele
m ateriale ale şcolii - reparaţ ii, procurare de m obilier, şcolarizarea copiilorşi
asigurarea salariului învăţ ătorului erau atribuţ ii ce reveneau curatorului local
de şcoală, care m enţ inea legătura între învăţ ătorul şi directorul local cu
prim arul com unei. D upă 1845 baza m aterială a şcolilor era asigurată de
locuitorii satelor şi din această cauză situaţ ia lor devenea tot m ai apăsătoare.
C onform legii dom nii de păm ânt aveau obligaţ ia de a sprijini şcolile populare
rom âneşti. D ar dom nul de păm ânt din Petriş, Szalbec nu sprijinea decât un
I singur act: introducerea lim bii m aghiare în şcoala rom ânească, iniţ iind astfel
procesul de m aghiarizare prin interm ediul şcolii. Se m ai observă că num ărul
elevilor din ultim a clasă era în continuă descreştere ceea ce înseam nă că unii WVUTS
59
,
elevi renunţ au pe parcurs la frecventarea şcolii, părinţ ii angajându-i în diferite

activităţ i considerând că şi-au însuşit suficient în prim ii doi ani elem ente de
citit, scris şi socotit.
în toam na anului 1852 au fost alcătuite statisticile şcolilor şi repartizarea
acestora pe protopopiate. Şcolile de pe raza com unei Petriş au fost repartizate
Protopopiatului V ărădia de M ureş care avea protopop pe Ion C efan. Cu toate
că au fost alcătuite sum ar, totuşi ele sunt un tablou al şcolilor de pe raza
com unei Petriş în acea perioadă. A stfel:
N r. crt învăţ ător Localitatea N r loc. N r. elevi

rom âni
Soran Petru 65
llteu WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
752
2 Jivulescu V asile Selişte 352 34
3 O lariu A urel Petriş 1227 104
4 Berar iu Ştefan C orbeşti 419 35
5 Popovici N icolae R oşia-N ouă 975 70
Sub raport adm inistrativ bisericesc şcolile de pe V alea Petrişului aparţ ineau
Episcopiei A rad. O bservăm că a apărut şcoala din C orbeşti care nu era cuprinsă
în conscripţ ia din 1842 ea luând fiinţ ă după revoluţ ia din 1848.
D in datele furnizate de conscripţ iile şcolare din anul 1864 reiese un fapt
îm bucurător şi anum e că şcolile de pe raza com unei Petriş şcolarizau o cât
m ai m are parte a tineretului frecvenţ a şcolară îm bunătăţ indu-se de la an la an.
D upă cum relata inspectorul Ion B eleş în raportul întocm it în octom brie 1864
şcolile din com una Petriş dispuneau de fonduri m ateriale provenite doar din
contribuţ ia locuitorilor D e acea în raportul său I. B eleş solicita ca „antistiile
com unale să sprijinească cu căldură treaba şcolară”.
Structura reţ elei şcolare în anul 1864 era urm ătoarea:
Nr Localitatea C opii recenzaţ i Frecventau şcoala învăţ ător

crt.
B F Total B F Total
1 R oşia-N oua 65 62 127 50 25 75 C iosescu G lie.
2 C orbeşti 34 36 70 32 21 53 Soran Petru
3 Petriş 67 66 133 65 54 119 B altă G heorghe
4 Selişte 32 33 65 28 7 35 V ălungan C.
5 llteu 50 52 102 30 13 43 Plop G eorge
60
D atele sunt preluate din situaţ ia statistică întocm ită la 25 octom brie 1864
de către inspectorul I. B eleş de la Inspectoratul V ărădia. ZYXWVUTSRQPONMLKJI
R e la ţ iile lo c a lit ă ţ ilo r d e p e V a le a P e t r iş u lu i c u c e n t r e c u lt u r a le d in

P r in c ip a t e le R o m â n e p â n ă în a n u l 1 8 6 7
Intre locuitorii satelor petrişene şi rom ânii de dincolo de C arpaţ i au existat
perm anente legături. A stfel cu m ulte sacrificii au fost aduse din diferite părţ i
ale M oldovei şi M unteniei cărţ i tipărite acolo în dulcea lim bă rom ânească.
D in inventarele bisericilor de pe V alea Petrişului reţ inem că în localitatea
C orbeşti se aflau 11 cărţ i ce fuseseră tipărite în tipografiile de peste C arpaţ i,
în Ilteu - 28, în Petriş - 27, în Selişte -12 şi în R oşia N ouă - 14 cărţ i. Sunt cifre
care atestă existenţ a unui fond de carte rom ânească în aceste localităţ i şi
receptivitatea culturală a locuitorilor care se îngrijau de procurarea cărţ ilor
scrise în frum oasa şi dulcea lim bă rom ânească. E xistenţ a unui num ăr atât de
m are de cărţ i scrise în lim ba rom ână în localităţ i apropiate prezintă o
sem nificaţ ie culturală deosebită. în aceste localităţ i a existat un viu interes
pentru cartea rom ânească într-o vrem e în care tipăriturile se aduceau cu greu
de la B laj, Sibiu sau de peste C arpaţ i. D e fapt circulaţ ia atât de intensă a cărţ ii
rom âneşti în localităţ ile din părţ ile A radului a fost unul din factorii de unitate
culturală a rom ânilor.
b . P e r io a d a 1 8 6 7 - 1 9 1 8
în perioada 1867-1918 în fiecare din localităţ ile com unei Petriş s-a aflat
câte o şcoală cofesională ortodoxă cu lim ba de predare rom ână. E rau
subordonate Senatului şcolar arădean şi îndrum ate sub raport pedagogic de
către Preparandia din A rad, care dispunea nu num ai de funcţ ia pedagogică de
form are a învăţ ătorilor, ci şi de una culturală de stim ulare a activităţ ii culturale
din părţ ile vestice locuite de rom âni. Sistem ul de învăţ ăm ânt rom ânesc d in
părţ ile A radului avea acelaşi elem ent specific pe care îl întâlnim la întregul
învăţ ăm ânt rom ânesc din Transilvania: divizarea confesională. L ocalitatea Petriş
şi C orbeşti se num ărau printre puţ inele localităţ i în care funcţ ionau cursurile
şcolii de repetiţ ie. în fiecare şcoală se afla câte un învăţ ător şi un director
local. D irectorul local se ocupa de bunul m ers al învăţ ăm ântului şi susţ inerea
m aterială a şcolii. Salariul anual al învăţ ătorului era alcătuit din două părţ i: o
parte se achita în num erar în valuta tim pului - florinul iar altă parte era
alcătuită din bunuri în natură: porum b, grâu, lem ne, etc. R eţ eaua şcolară era
61
organizată pe inspectorate şcolare conduse de către un inspector şcolar.

Şcolile de pe raza Văii Petrişului aparţ ineau de inspectoratul V ărădia condus
de inspectorul V asile B eleş.
în anul şcolar 1911 -1912 şcoala din R oşia şi cea din C orbeşti răm ân
fără învăţ ători pentru că localităţ ile fiind sărace nu au putut asigura un
salariu m inim de 1000 de coroane aşa cum prevedea legea din 1907. Şcolile
respective au cerut ajutor de la stat pe baza prevederilor legii din 1907
dar ajutorul nu afost acordat. D e fapt statul urm ărea în aceste localităţ i
închiderea şcolilor populare rom âneşti şi după aceea înfiinţ area unor şcoli
com unale sau de stat.
D upă 1914, din cauza intensificării politicii de asuprire naţ ională şi a
izbucnirii războiului situaţ ia şcolilor rom âneşti devenea tot m ai grea. în anul
1914 -1915 şcoala din localitatea R oşia din cauza m obilizării a răm as fără
învăţ ător. în acest an funcţ ionarea reţ elei şcolare a fost greoaie şi a afectat
profund procesul şcolarizării şi activitatea culturală din sat. Şcoala nu-şi putea
exercita funcţ ia ei educativă şi din cauza angajării învăţ ătorilor în lucrări ad
m inistrative. A nul şcolar 1917-1918 a fost ultim a încercare prin care a trecut
şcoala rom ânească în anii dualism ului austro-ungar. Tim pul afectat desfăşurării
procesului de învăţ ăm ânt a fost redus în m od sim ţ itor, iar instrucţ ia a fost
restrânsă la predarea elem entelor fundam entale: citit, scris şi socotit. Planul
de învăţ ăm ânt n-a fost respectat şi studiul unor obiecte prevăzute în el a fost
total neglijat.
L ocalitatea Petriş
în anul 1869 localitatea Petriş avea o populaţ ie de 1256 de locuitori rom âni
de religie ortodoxă. Şcoala satului era din lem n şi data din anul 1852. învăţ ător
local era G eorge C iosescu, absolvent al Preparandiei din A rad, în anul 1852.
Şcoala, conform unui docum ent datat din 20 ianuarie 1869 de către
Protopopiatul V ărădia, în subordinea căreia se afla, avea recenzaţ i 43 de elevi.
în anul 1873 localitatea Petriş avea o populaţ ie de 1300 de locuitori. Şcoala
satului era aceeaşi şcoală, construită din lem n în anul 1852, dar cu toate
acestea se prezenta în condiţ ii foarte bune. Şcoala avea un fond de 20 de fl. şi
puţ in m aterial didactic. învăţ ător era tot G eorge C iosescu, care la acea dată
avea 12 ani de activitate şcolară, iar director şcolar local era Iosif Popovici.
Salarizarea învăţ ătorului se făcea în bani -150 de fl. anual - şi în natură: bunuri
în valoare de 148 fl. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
62
■ ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

Situaţ ia şcolarizării copiilor era urm ătoarea: copii de la 6 - 12 ani erau

recenzaţ i 146 dintre care 77 de băieţ i şi 69 de fete. D intre ei doar 40 de băieţ i
şi 16 fete urm au cursurile şcolare.
N um ărul copiilor în vârstă de la 12 la 15 ani, recenzaţ i, era m ai m ic: 59
dintre care 32 de băieţ i şi 27 de fete, iar cursurile şcolii de repetiţ ie erau
frecventate de 3 băieţ i şi 3 fete.
C onform datelor consem nate de inspectorul V asile B eleş de la
Inspectoratul V ărădia în anul şcolar 1880 - 1881 la şcoala Petriş erau înscrişi
un num ăr de 127 de copii cu vârste cuprinse între 6-12 ani dintre care 60 de
băieţ i şi 67 de fete. La finele anului şcolar s-au prezentat la exam enul de
absolvire doar 62 de copii, dintre care 34 de băieţ i şi 28 de fete. învăţ ător era
acelaşi G eorge C iosescu.
D in datele statistice ale Inspectoratului R adna rezultă că în anul şcolar
1904 -1905 la şcoala din com una Petriş erau înscrişi un num ăr de 144 de elevi
cu vârste cuprinse între 6 -1 2 ani, dintre care 70 de băieţ i şi 74 de fete.
D intre aceştia s-au prezentat la exam enul de la sfârşitul anului un num ăr de
21 de elevi dintre care 10 băieţ i şi 11 fete. învăţ ător local era Ion Tocăniţ a.
La Inspectoratul R adna în data de 30 iunie 1918 s-a consem nat că la şcoala
din com una Petriş în anul şcolar 1917-1918 erau înscrişi un num ăr de 57 de
elevi cu vârste cuprinse între 6 -12 ani. D intre aceştia la exam enul din iunie
1918 s-au prezentat un num ăr de 37 de elevi. învăţ ător era Iulian B ârzu.
Populaţ ia com unei Petriş num ăra la acea dată 1116 locuitori ortodocşi. ZYXWVUTSR
L o c a lita te a II te u
C onform unui docum ent em is de Protopopiatul V ărădia, datat 20 ianuarie
1869 şcoala din Ilteu, care aparţ inea acestui protopopiat, avea înscrişi un
num ăr de 49 de elevi. A ceştia învăţ au într-o şcoală construită în anul 1852,
avându-1 ca învăţ ător pe V asile G ivulescu, absolvent al Preparandiei din A rad
în anul 1856. Localitatea avea la acea dată, conform aceleeaşi surse 843 de
locuitori rom âni ortodocşi.
Populaţ ia satului, după scriptele vrem ii era de 794 de locuitori în anul
1873. Localul şcolii era acelaşi din anul 1852. Şcoala avea grădină de pom i şi
un fond de206 fi. învăţ ător era V asile G iuvulescu. A cesta avea o activitate la
catedră de 17 ani şi era bine apreciat pentru activitatea sa fructuoasă. Salariul
învăţ ătorului era de 126 fl. în num erar, iar pentru 280 fi. prim ea bunuri în
natură.
63
Copii de la 6-12 ani recenzaţ i erau în num ăr de 112 dintre care 62 de

băieţ i şi 50 de fete.
în anul şcolar 1873-1874, inspectorul V asile B eliş de la Inspectoratul
V ărădia consem na faptul că la şcoala din Ilteu sunt recenzaţ i un num ăr de 59
de elevi cu vârste cuprinse între 6-12 ani, dintre care 27 de băieţ i şi 32 de
fete. D intre aceştia s-au prezentat la exam en la finalul anului şcolar un num ăr
de 25 de elevi dintre care 10 băieţ i şi 15 fete. învăţ ător era acelaşi V asile
G ivulescu.
în anul şcolar 1904-1905, şcoala din Ilteu era subordonată Inspectoratului
R adna şi îl avea ca învăţ ător local pe N icolae Rusu. Erau înscrişi un num ăr de
77 de elevi cu vârste cuprinse între 6-12 ani, dintre care 38 băieţ i şi 38 fete.
La exam enul de la finele anului s-a prezentat un num ăr de 42 de elevi, dintre
care 19 băieţ i şi 23 de fete.
D intr-un docum ent al aceluiaşi Inspectorat R adna, datat 30 iunie 1918,
reiese că în anul şcolar 1917 - 1918, şcoala din Ilteu avea înscrişi 99 de elevi
cu vârste cuprinse între 6 -12 ani, iar învăţ ător local era M ax M uscă. Localitatea
avea 717 locuitori de religie ortodoxă.
L ocalitatea Selişte
în anul şcolar 1868 -1869 Protopopiatul V ărădia ne arată printr-un docu
m ent datat 20 ianuarie 1969, că şcoala din Selişte avea un num ăr de 40 elevi
înscrişi care învăţ au într-o şcoală nouă construită în anul 1866. învăţ ător local
era C onstantin V olunganu, absolvent al Preparandiei din A rad. Localitatea
num ăra 402 locuitori rom âni ortodocşi.
în anul 1872 localitatea avea doar 344 de locuitori. Localul şcolii era în
bună stare. Şcoala avea un fond de 10 fl. şi dispunea de puţ in m aterial didac
tic. învăţ ător local era A ndrei C hinezu, care absolvise Preparandia din A rad
în anul 1868. El avea un salariu de 105 fl. şi bunuri în valoare de 135 fl. A vea
4 ani vechim e în activitatea şcolară şi se rem arcase printre colegii săi printr-
o fructuoasă activitate şcolară. D irector şcolar local era Sinesie C ociuba.
C ursurile şcolare erau frecventate 34 de elevi cu vârste cuprinse între 6-12
ani, dintre care 23 de băieţ i şi 11 fete şi2 băieţ i a căror vârstă depăşea 12 ani.
Lotul recenzat 42 de elevi (6-12 ani) dintre care 27 băieţ i şi 15 fete; 9 băieţ i şi
9 fete cu vârste cuprinse între 12-15 ani.
în anul şcolar 1880 -1881 şcoala din Selişte se afla în subordinea
Inspectoratului V ărădia. Inspectorul V asile B eliş, precizează în docum entele CBA
64
vrem ii, că la şcoala din Selişte se află înscrişi 37 de elevi (6 -12 ani), dintre
care 21 băieţ i şi 16 fete. La sfârşitul anului şcolar s-au prezentat la exam en
doar 21 de elevi (14 băieţ i şi7 fete). învăţ ător era A ndrei C hinezu.
L ocalitatea C orbeşti
Printr-un docum ent datat 20 ianuarie 1869, em is de către Protopopiatul
Lipova, se consem nează faptul că şcoala din C orbeşti era frecventată de un
num ăr de 39 de elevi. Era construită în anul 1852 din lem n şi era acoperită cu
şindrilă. învăţ ător era Petru Soranu, care absolvise Preparandia din A rad în
anul 1843. Localitatea avea un num ăr de 534 de locuitori rom âni de religie
ortodoxă.
în anul şcolar 1872-1873, satul avea o populaţ ie de 556 de locuitori care
susţ ineau m aterial şcoala populară din localitate. în acel an populaţ ia şcolară
se prezenta astfel: copii de 6-12 ani recenzaţ i 64 dintre care 35 de băieţ i şi
29de fete. D in totalul de 64 de elevi recenzaţ i frecventau şcoala doar 55 de
elevi după cum urm ează: 30 de băieţ i şi 25 de fete. Copii de la 12 la 15 ani
recenzaţ i erau 35 dintre care 15 băieţ i şi 20 de fete. D intre aceştia 30 (13
băieţ i şi 17 fete)frecventau cursurile şcolii de repetiţ ie.
Şcoala nu avea fond şcolar, avea însă grădină de pom i. M aterialul didactic
era insuficient. învăţ ător era tot Petre Soranu, care avea o vechim e în
învăţ ăm ânt de 24 de ani şi un salariu de 110 fi. precum şi bunuri în natură în
valoare de 120 de fl. D irector şcolar local era Ion A ndrea.
în anul 1873, inspectorul V asile B eleş, consem nează în docum entele
Inspectoratului V ărădia cu ocazia exam enului de sfârşit de an, că la şcoala din
C orbeşti sunt recenzaţ i şi frecventează şcoala un num ăr de 58 de elevi cu
vârste cuprinse între 6 -12 ani (36 de băieţ i şi 22 de fete). D intre aceştia s-au
prezentat la exam en un num ăr de 31 de elevi dintre care 21 de băieţ i şi 10
;
fete. învăţ ător local era V asile N eiculescu.
în anul şcolar 1904 -1905, şcoala C orbeşti se afla în subordinea
i Inspectoratului R adna. D in statisticile inspectoratului reiese că frecventau
cursurile şcolare un num ăr de 98 de elevi (40 de băieţ i şi 58 de fete)cu vârste
cuprinse între 6-12 ani. D intre aceştia s-au prezentat la exam en doar 30 de
elevi (16 băieţ i şi 14 fete). învăţ ătoare locală era Silvia Popovici.
D in însem nările lui C orneliu M onţ ia, preot ortodox în localitate în acea
vrem e, reiese că în anul şcolar 1915-1916 la şcoala din C orbeşti erau recenzaţ i
un num ăr de 100 de copii după cum urm ează: 6-12 ani: 30 de băieţ i şi 30 de CBA
65
fete; 13-15 ani: 23 de băieţ i şi 17 fete; D in aceşti 100 de copii au frecventat

şcoala doar 2 băieţ i (6 - 12 ani) şi 1 băiat (13 -15 ani). A şa se explică num ărul
m are de analfabeţ i din localitate. A celaşi preot C orneliu M onţ ia cu ocazia
unui recensăm ânt al populaţ iei ortodoxe din C orbeşti, în anul 1909, nota
urm ătoarele: localitatea are 80 de num ere active şi 675 de locuitori dintre
care 336 bărbaţ i şi 339 fem ei. D intre aceştia ştiu să scrie şi să citească doar
131 (116 bărbaţ i şi 15 fem ei), ştiu doar să citească 20 (11 bărbaţ i şi 9 fem ei),
iar restul de 524 (209 bărbaţ i şi 315 fem ei) sunt analfabeţ i.
L ocalitatea R oşia cu filiala O bârşia

D in docum entul Protopopiatului V ărădia, datat 20 ianuarie 1869, reiese
că în anul şcolar 1868-1869, localitatea R oşia avea un num ăr de 1313 locuitori
rom âni ortodocşi iar O bârşia avea 341 de locuitori. D eoarece localitatea O bârşia
nu avea şcoală, copiii de vârstă şcolară din această localitate veneau la şcoala
din Roşia. A ici, şcoala populară, funcţ iona într-un local de lem n construit în
anul 1852. învăţ ător era Ilie B răden, absolvent al Preparandiei din A rad în
anul 1852. Erau recenzaţ i un num ăr de 50 de elevi.
în anul şcolar 1872-1873 cele două sate aveau 1696 de locuitori rom âni
ortodocşi. C ursurile şcolare erau frecventate de 43 de băieţ i şi 18 fete dintr-
un lot şcolar recenzat de 67 de băieţ i şi 71 de fete în vârstă de la 6 la 12 ani.
C ursurile şcolii de repetiţ ie, nu erau frecventate de nici un copil, cu toate că
23 de băieţ i şi 26 de fete în vârstă de la 12 la 15 ani erau obligaţ i să urm eze
aceste cursuri. Şcoala avea grădină cu pom i şi un fond de 2379 florini şi 35
coroane, dispunea deci de o bază m aterială bună. D otarea, însă cu m aterial
didactic era insuficientă. Salariul învăţ ătorului era de 140 florini şi bunuri în
valoare de 190 florini. învăţ ător local era Ilie B rădeanu, care avea o vechim e
în învăţ ăm ânt de 21 de ani. D irector şcolar local era Ion C im poneriu.
în anul urm ător şcolar, 1873-1874, se constată o scădere a populaţ iei
şcolare. A stfel conform celor consem nate de inspectorul V asile B eleş de la
Inspectoratul V ărădia, erau recenzaţ i 121 de elevi cu vârste cuprinse între 6
şi 12 ani, dintre care 52 de băieţ i şi 62 de fete. D intre aceştia s-au prezentat
la exam enul de sfârşit de an doar 31 de elevi (22 băieţ i şi 9 fete). învăţ ător
local era Florian H anu.
în anul 1904 şcoala populară din Roşia era subordonată Inspectoratului
R adna şi avea ca învăţ ător local pe Iosif Stanca. C onstatăm că num ărul elevilor
scăzuse foarte m ult în com paraţ ie cu anul 1873, acum , şcoala având înscrişi CBA
66
doar 80 de elevi cu vârste cuprinse între 6 -12 ani, dintre care 62 de băieţ i şi
18 fete. La finele anului şcolar s-au prezentat la exam en doar 65 de elevi (50
băieţ i -15 fete).
Inspectoratul R adna, consem nează în statistici că la 30 iunie 1918, de la
şcoala populară Roşia-N ouă s-au prezentat la exam en 42 de elevi (32 băieţ i şi
10 fete). N u am găsit consem nat în nici un act efectivul şcolar din anul şcolar
1917 - 1918. învăţ ătoare locală era M aria M oise. C ele două localităţ i aveau
1381 de locuitori rom âni de religie ortodoxă.
c. Perioada 1925 - 2009

Perioada 1925-1940 a fost o perioadă fastă pentru desfăşurarea
i învăţ ăm ântului în localităţ ile de pe valea Petrişului. Spun aceasta ţ inând cont
de faptul că în această perioadă s-au construit şcoli noi în patru localităţ i după
cum urm ează: C orbeşti (anul 1925 - 400 000 lei); Roşia-N ouă (1925 - 350 000
lei); Selişte (1935 - 450 000 lei); O bârşia (1940). D oar localităţ ile Petriş şi
Ilteu au răm as cu aceleaşi localuri construite în preajm a anului 1900. Şcolile
noi aveau câte o sală de clasă spaţ ioasă şi erau prevăzute cu locuinţ e pentru
învăţ ător. U n fapt îm bucurător a fost faptul că toate şcolile dispuneau de m a
terial didactic suficient şi m ajoritatea au fost îm proprietărite cu păm ânt pentru
efectuarea practicii agricole şi pentru obţ inerea de fonduri proprii. A stfel şcoala
din C orbeşti a fost îm proprietărită cu două iugăre de păm ânt, cea din Selişte
| cu cinci iugăre fond şcolar, 1200 m etri pătraţ i grădină şcolară şi o livadă, iar
cea din Petriş cu două iugăre de teren arabil plus o livadă cu pom i şi o grădină
şcolară unde elevii să efectueze diferite experim ente.
în anul şcolar 1934 -1935 subrevizorul şcolar E. Spinanţ iu, în urm a unor
inspecţ ii realizate la şcolile de pe raza com unei Petriş consem na într-un proces
verbal din 14 m artie 1934 urm ătoarele: Frecvenţ a este m ulţ um itoare dar se
constată o lipsă acută a m anualelor şcolare. Părinţ ii copiilor fiind săraci n-au
putut să le cum pere m anuale iar C om itetul Şcolar Judeţ ean nu a acordat nici
un ajutor în această privinţ ă. A şa se face că în anul şcolar 1934 -1935 la şcoala
din C orbeşti clasa a V a are o singură carte de citire la 14 elevi, clasa a V l-a are
3 cărţ i de citire la 10 elevi, tot astfel la celelalte clase. A ceeaşi situaţ ie o
întâlnim şi la celelalte şcoli de pe raza com unei. B anii alocaţ i şcolilor sunt
foarte puţ ini în raport cu problem ele ce trebuie să le rezolve şcolile.
Cu toate aceste greutăţ i, cursurile organizate în şcoli funcţ ionează iar
dascălii se achită cu cinste de sarcinile ce le revin. D um inica şi în sărbători CBA
67
conduc copii la biserică şi îi supraveghează. D ezvoltă o excepţ ională activitate

extraşcolară prin conferinţ e populare îm preunate cu festivităţ i şcolare,
învăţ ătorul Pipa Ştefan de la Şcoala prim ară de stat C orbeşti a organizat în
anul 1934 un cor bărbătesc pe patru voci care cânta pe scena căm inului cul
tural din localitate sau din alte localităţ i dar şi la biserică dum inica şi la
sărbătorile religioase. învăţ ătorul G. M arcu din Selişte îi învaţ ă pe adulţ i, în
tim pul liber, m eşteşugul îm pletitului din nuiele şi albinăritul. în biblioteca
proprie, pe care o pune la dispoziţ ia sătenilor organizează ore anum ite de
lectură şi conversaţ ii pe diferite tem e.
U rm ărind cu atenţ ie m atricolele şcolare din acea vrem e observăm că
frecvenţ a şcolară era foarte bună în prim ele trei case dar în clasa a IV a ea
scădea drastic D e exem plu, în anul şcolar 1928 - 1929 şcoala din C orbeşti
avea un num ăr de 50 de elevi înscrişi în cinci clase dar frecventau şcoala doar
39 de elevi după cum urm ează: cl. I - 12; cl. a II a - 12; cl. a III a - 8; cl. a IV
a - 5; cl. a V a - 2 elevi.
A celaşi lucru îl rem arcăm şi în anii urm ători. în anul şcolar 1930 -1931 la
şcoala din C orbeşti erau înscrişi 61 de elevi dar frecventau şcoala doar 42 de
elevi; la Roşia-N ouă unde învăţ au şi elevii din O bârşia, din 85 de elevi înscrişi
frecventau cursurile doar 58; la Selişte din 30 de elevi frecventau cursurile
doar 18 elevi. în anul şcolar 1948 -1949 la şcoala din C orbeşti sunt recenzaţ i
43 de elevi în patru clase dar frecventau cursurile doar 30 după cum urm ează:
12 în clasa 1,14 în clasa a Il-a, 4 în clasa a IlI-a. Situaţ ia este generală, fenom enul
întâlnindu-1 la toate şcolile de pe valea Petrişului. Frecvenţ a slabă se explică
prin faptul că localnicii opreau copiii după absolvirea a trei clase considerând
că ei ştiu să citească, să scrie şi să socotească suficient şi îi foloseau în treburile
gospodăreşti, şi la m uncile câm pului.
D upă absolvirea clase a IV-a elevii şcolilor din localităţ ile O bârşia, Roşia
N ouă, C orbeşti, Selişte şi Ilteu urm au cursurile şcolii din Petriş.. D ar şi aici
întâlnim un alt fenom en. C ei m ai m ulţ i elevi nu urm au cursurile clasei a V-a
din cauza stării m ateriale precare. Fiind săraci, părinţ ii copiilor nu pot să
achite taxele pentru internat. A stfel, în anul şcolar 1959-1960 de la C orbeşti
din 4 elevi care au absolvit clasa a IV-a s-a înscris în clasa a V a doar un singur
elev, de la O bârşia din 4 elevi doar unul, de la Roşia N ouă, din 11 elevi doar
doi, de la Selişte un singur elev din trei elevi absolvenţ i.
în anul 1965 s-a introdus curentul electric în şcolile de pe valea
Petrişului. CBA
68
Pelriş - trecut şi prezent
In anul 1960 şcoala din Petriş funcţ ionează în două corpuri de clădire.
C ursurile se desfăşoară alternativ: V -VII dim ineaţ a; I-IV după m asa. N u
dispune de m obilier suficient m ai fiind necesare 30 de bănci şcolare a doi
elevi. N u dispune de asem enea de laboratoare pentru efectuarea unor „lucrări
experim entale”. A re doar trei săli de clasă dintre care două foarte m ici în
raport cu num ărul m are de elevi. M ai sunt necesare încă trei săli de clasă.
D in această cauză învăţ ăm ântul se face alternativ, defectuos şi încăperile nu
au putut fi repartizate în concordanţ ă cu cerinţ ele pedagogice.
Şcoala posedă teren pentru efectuarea practicii agricole corespunzător
ca distanţ ă şi care este folosit din plin de elevii şcolii, grădină şi livadă cu
pom i.
A re un efectiv de 134 de elevi, în clasa a V a fiind înscrişi 28 de elevi.
!
D in aceşti 28 s-au retras 5, m otivul fiind neputinţ a de a achita taxele pentru
i internat. D irectorul şcolii este profesorul D um itrescu Ştefan. Şeful secţ iei
!ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA de învăţ ăm ânt şi cultură a raionului Lipova, consem na într-un raport cu
ocazia efectuării unei inspecţ ii că în anul şcolar 1960-1961 de la şcoala
Petriş au lipsit foarte m ulţ i elevi m otivul fiind epidem ia de pojar. Tot el
rem arcă faptul că şcoala dispune de cadre didactice tem einic pregătite
profesional şi adânc ancorate în viaţ a obştii. în fiecare dum inică la căm inul
cultural se ţ in conferinţ e cu caracter agricol, social şi politic. Profesoara
Ioana D um itrescu ţ ine cursuri de îndrum are a fam iliilor. în cadrul căm inului
cultural există form aţ ii de teatru şi de dansuri populare conduse şi pregătite
de cadrele didactice Sas A urora, E ne G heorghe, T om uş M ircea,
D um brăviceanu Ion. La finalul clasei a V II a se ţ ineau exam ene de absolvire,
organizate în şcoală. Iată ce relatează inspectorul m etodist Savu O ctavian
în procesul verbal din 10 iunie 1960:
Şcoala este organizată de sărbătoare, elevii binedispuşi, încrezători în
cunoştinţ ele dobândite. V erificând biletele de bază şi biletele anexă constată
că sunt bine redactate, oglindind m ateria parcursă în clasele V-VII.
E fectivul şcolar din anul 1965, când s-a trecut la generalizarea
învăţ ăm ântului de 8 clase, era de 126 de elevi. în clasa a V a erau înscrişi 53
de elevi dar au frecventat cursurile doar 35 de elevi.
D in anul 1973 internatul şcolii s-a desfiinţ at. Legătura între com una Petriş
şi celelalte localităţ i aparţ inătoare se făcea cu autobuzele, elevii având în felul
acesta cu ce veni şi cu ce pleca la şi de la şcoala de centru. CBA
69
învăţ ător E m il M urgu
în anul 1975 s-a construit

^ actuala şcoală din R oşia cea ZYXWVU
yjâ veche nem aicorespunzând.
Şl? m ţ ^ S tll Şcoala are două săli de clasă
spaţ ioase şi locuinţ ă pentru
t WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
învăţ ător. învăţ ători erau soţ ii
J| G herm an Petru şi G herm an
7
m 'MM C arm en. C u toate că are
..» *o ’iit..
Jtifc / *4
peste 100 de ani şi a suferit
Ş coala cu clasele I-IV R oşia N ouă
transform ări im puse de vicisi
tudinile vrem urilor, Şcoala
generală Petriş a răm as ne
contenit centrul vital al în
tregii com unităţ i, în jurul
căreia gravitează întreaga
||> m activitate spirituală, social -
||j culturală şi m orală a oa-
•" m enilor locului. CBA
Ş coala cu clasele I-IV O bârşia
A daptarea la cerinţ ele
unui sistem m odern de învă
ţ ăm ânt este esenţ ială. în
'r-mv& nyr jp ' 1 ultim ii ani, m odernizarea a
|| r jp vizat cabinetul de inform atică,
■m. ■ "!
ii m biblioteca şcolii, sistem ul de

I încălzire a fost reabilitat şi de
f ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
V- i asem enea s-a procedat la
y reabilitarea geam urilor şi a
întregului spaţ iu de învă
Ş coala cu clasele I-IV C orbeşti
ţ ăm ânt. N u num ai la centru ci
şi la celelalte şcoli din C orbeşti, Roşia-N ouă, O bârşia şi Ilteu, geam urile şi
uşile vechi au fost înlocuite cu geam uri şi uşi term opan, a fost introdusă apă
curentă. Fiecare şcoală a fost dotată cu calculatoare şi este legată la internet.
D in păcate, num ărul copiilor din localităţ ile aparţ inătoare com unei Petriş este
în continuă scădere. A stfel, din anul şcolar 2009-2010 şcoala cu clasele I-IV
O bârşia se desfiinţ ează nem aiavând efectiv şcolar suficient. Şi la şcoala din
C orbeşti efectivul şcolar este în continuă descreştere.
70
C om una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQ
D in datele furnizate de directorul şcolii, profesor A chim A vrăm uţ , rezultă

că în perioada 2006-2008 la Şcoala generală Petriş s-au făcut urm ătoarele
investiţ ii:
A nul C ărţ i M aterial L aborator L aborato r A lte M obilier D otări

bibliotecă WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
sportiv inform atică dotări P. 1. R .
2006 2 3 4 9 , 34 4641, 15 2040 3038 2 6 2 0 . 65 5567,
54
2007 2 5 6 8 , 09 4 0 6 2 , 42 5057, 28 50904, 67 3 9 7 8, 48
2008 3561 4293 646- soft 4266
educaţ inal
R eabilitarea num ai la Şcoala

generală Petriş, a grupului sanitar,
a încălzirii centrale şi a instalaţ iei
electrice a necesitat un volum de
investiţ ii de 372.000 roni.
N um ărul volum elor de cărţ i
din biblioteca şcolii se ridică la
6.246.
Pentru a putea transporta
elevii la şcoală, Şcoala generală
Ş coala G enerală P etriş - C lădirea nr. 1
Petriş a fost înzestrată cu două
m icrobuze: un m icrobuz m arca
Fiat, în anul 2007, în valoare de
118.366 roni şi un m icrobuz
m arca Ford în anul 2008, în
valoare de 105.156 roni. în
continuare se preconizează
reabilitarea exterioară a clădirii,
precum şi interiorul sălilor de
clasă şi a cabinetelor de biologie
- chim ie, respectiv a cabinetului
Ş coala G enerală P etriş - C lădirea nr.2
de istorie - geografie.
Elevii beneficiază de o curte frum os am enajată cu terenuri sportive pentru
fotbal, handbal şi volei, fiind îm prejm uită cu un gard m odernizat care
delim itează perim etrul, asigurând totodată protecţ ia patrim oniului şcolii, a
elevilor şi angajaţ ilor şcolii.
71
în m odernul cabinet de inform atică, elevii au posibilitatea să-şi lărgească

orizontul cunoaşterii accesând internetul şi totodată să-şi dezvolte abilităţ ile
în folosirea calculatorului în sistem ul A. E. L.
Cu o dotare m ai m ult decât satisfăcătoare şi îndrum aţ i de un colectiv de
cadre didactice cu m ultă disponibilitate, Şcoala generală Petriş va asigura în
perm anenţ ă pregătirea necesară elevilor, pentru a deveni buni cetăţ eni şi
adevărate caractere.
N u putem încheia capitolul dedicat învăţ ăm ântului din com una Petriş
fără să am intim de preotul ortodox şi învăţ ătorul G heorghe M arcu,
învăţ ător titular la Şcoala prim ară din com una Selişte din anul 1925. La 1
ianuarie 1933 a obţ inut definitivarea în învăţ ăm ânt iar în anul 1937 a obţ inut
gradul II. R eferitor la activitatea învăţ ătorului G heorghe M arcu inspectorul
şcolar regional L. C iobanu, în procesul verbal din 30 noiem brie 1936 nota
urm ătoarele: în tim pul funcţ ionării la această şcoală n-a suferit nicio
pedeapsă. Singur învăţ ător fiind a predat şi la clasele ciclului al doilea de
învăţ ăm ânt, în care, potrivit prevederilor legii, a predat lucrul m anual şi
practică agricolă. A învăţ at elevii să îm pletească coşuri din nuiele, să
confecţ ioneze diferite obiecte de interes gospodăresc, în m ărim e naturală,
să lucreze ram e pentru aşezatul fagurilor, etc. A plicaţ ii agricole a făcut în
grădina de legum e şi zarzavaturi a şcolii.
D atorită eforturilor sale, în com una Selişte s-a ridicat un frum os edificiu
şcolar ce dispune de o sală de învăţ ăm ânt şi locuinţ ă pentru învăţ ător. Tot
dom niei sale îi revine m eritul înălţ ării din tem elie a unui m ăreţ local de
biserică, aproape de sfârşit, care, îm preună cu cel şcolar, fac podoaba satului.
A înzestrat şcoala cu m obilier nou şi cu m aterial de învăţ ăm ânt care îm pacă
pe deplin cerinţ ele didactice.
A înfiinţ at o bibliotecă populară cu peste 800 de volum e, pe care o
pune la dispoziţ ia locuitorilor satului, cu care a organizat ore de lectură şi
conversaţ ii.
D easem eni a reuşit să-şi înjghebeze o frum oasă bibliotecă personală,
citeşte şi chiar învaţ ă cu dârzenie de m untean num ai pentru a-şi satisface
o necesitate sufletească şi a fi prin şi cu ajutorul cărţ ii m ai folositor
com unităţ ii în m ijlocul căreia a ştiut să fie toiag păm ântean şi călăuză pe
căile evangheliei.
îm preună cu m icile vlăstare ce i-au fost încredinţ ate spre învăţ are, între
anii 1935-1942 a form at o frum oasă livadă a şcolii plantând num eroşi pom i CBA
72
fructiferi. Tot el a plantat în grădina bisericii 40 de m eri, 20 de peri şi 12

gutui.
S-a ocupat cu m ult spirit gospodăresc de adm inistrarea terenului aflat în
dotarea şcolii. Şcoala dispune în hotarul com unei de cinci iugăre fond şcolar,
pe care l-a arendat la 11 oam eni aducând bugetului şcolii un venit de 21 620
lei. A lucrat cu m ult sârg 14 iugăre de păm ânt - dotaţ ie învăţ ătorească - situat
între liziera com unei şi şoseaua naţ ională num ărul 13, păm ânt care conform
dispoziţ iunilor anterioare a fost folosit întotdeauna de învăţ ător. A vând atâta
■ CBA teren agricol învăţ ătorul G heorghe M arcu a înfiinţ at o cantină şcolară unde
: copiii puteau zilnic servi o m asă caldă.
:
In perioada 1942-1945 a fost preşedintele „C ercului C ultural Petriş”. în
cadrul acestuia a susţ inut num eroase conferinţ e dintre care enum erăm câteva:
însem nătatea şcolii, A lcoolism ul, Puterea credinţ ei, C reşterea copilului,
i
D ragostea faţ ă de biserică, D in trecutul neam ului nostru, Foloasele învăţ ăturii.
Cu prilejul tuturor şedinţ elor de cerc cultural şi al sărbătorilor naţ ionale ori
religioase a ţ inut şezători cu producţ iuni şcolare şi cuvântări lăm uritoare a
:
im portanţ ei fiecăreia.
în cadrul şcolii a înfiinţ at un cor pe o voce, iar în cadrul localităţ ii Selişte
a înfiinţ at un cor bărbătesc pe două voci, care cântă în fiecare dum inică ori
sărbătoare religioasă la biserică.
i
La 27 noiem brie 1958, W ild Francisc, inspector m etodist la Secţ iunea de
învăţ ăm ânt şi C ultură de pe lângă Sfatul Popular al raionului Lipova, în urm a
I efectuării unei inspecţ ii nota în procesul verbal că învăţ ătorul G ZYXWVU
heorghe
M a r c u m unceşte cu m ultă dragoste şi pricepere având o experienţ ă bogată
i pe tărâm didactic. A re o orientare justă în organizarea lecţ iilor şi din punct de
: vedere educativ. D esfăşoară o activitate rodnică şi în m unca de culturalizare
a m aselor. în fiecare dum inică susţ ine la căm inul cultural conferinţ e, pregăteşte
program e artistice cu copiii de şcoală şi tineretul din sat, m uncind cu dragoste
şi spirit de răspundere.
A activat ca învăţ ător până în anul 1967 când s-a pensionat.
E ste şi acum iubit de cei care l-au cunoscut şi în tim p ce deapănă am intiri
despre „dom nul” sim ţ i în glasul lor respectul dar şi părerea de rău că preotul
şi învăţ ătorul G h e o r g h e M a r c u nu se m ai num ără printre locuitorii în viaţ ă ai
satului Selişte. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
73
:
IV . 2 . C u lte le
B is e r ic i ş i c a s e d e r u g ă c iu n i
în lum ea satului rom ânesc, biserica ocupă rolul central, fiind punctul în
jurul căruia gravitează întreaga viaţ ă a satului.
îm preună cu dovezile arheologice, cu docum entele istorice, cu datinile şi
rânduielile străm oşilor, bisericile sunt dovezi de netăgăduit ale perm anenţ ei
noastre pe aceste m eleaguri. Sunt m ărturie a tenacităţ ii poporului rom ân,
care în vrem urile vitrege a ştiut să-şi păstreze specificul de viaţ ă, credinţ a şi
lim ba străbună. Pe lângă cetăţ i şi întărituri, bisericile ne răm ân ca docum ente
ale îndepărtatelor tim puri. Indiferent de form a de credinţ ă, se confirm ă
existenţ a unei populaţ ii ce avea o organizare socială înaintată. C ultul religios
pe valea Petrişului ca de altfel în toată ţ ara îşi are originea în a doua parte a
secolului I. Sfântul apostol A ndrei propovăduia credinţ a în tim purile vechi,
după anul 40 al erei noastre, în D obrogea, M untenia şi M oldova de sud, m ânat,
ca toţ i apostolii, de către H ristos, să propovăduiască învăţ ătura Bibliei în toată
lum ea.
In părţ ile noastre ortodoxism ul
reprezintă cea m ai veche credinţ ă.
i
H U rm ează catolicism ul şi reform ism ul.
m C ultele neoprotestante au apărut în
i secolul al X lX-lea şi m ai ales în prim a
ii parte a secolului al XX-lea. Ele au venit ZYXWV
i Jri'M în ţ ara noastră din Europa de V est şi din
_ â A m erica de N ord,
R eligia m ajoritară în com una Petriş
este ortodoxă. Locuitorii acestor ţ inuturi
şi-au cultivat şi respectat de-a lungul
tim pului religia străm oşească. M ărturii
despre viaţ a bisericească a rom ânilor de
pe valea Petrişului stau bisericile de m ir
cunoscute încă din secolul al X V III-lea.
C onform ultim ului recensăm ânt al
populaţ iei realizat în anul 2002, confi
guraţ ia religioasă a populaţ iei stabile pe
B iserica ortodoxă Petriş WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
întreaga com ună Petriş era urm ătoarea: CBA
74
N r. R eligie
persoane
1490 ortodoxă WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
10 rom ano-catolică (B iserica R om ână U nită cu R om a)
2 greco-catolică
2 reform ată
2 creştină de rit vechi
52 baptistă
294 penticostală (B iserica lui D um nezeu A postolică)
5 adventistă de ziua a şaptea
2 creştină după evanghelie
1 m usulm ană
I m ozaică
2 fără religie
8 nedeclarată
1871 T otal populaţ ie stabilă
a. B iserica ortodoxă din P etriş

Surse istoriografice m enţ ionează existenţ a parohiei ortodoxe de la Petriş
încă din prim ii ani ai secolului al X V III-lea, m ai precis în anul 1708. în anul
1728 făcea parte din Protopopiatul V ărădia, având 57 de case şi fiind cea m ai
m are parohie dintre cele 21 câte alcătuiau acest protopopiat.
în conscripţ ia din anul 1755 a episcopului Sinesie Jivanovici al A radului,
în localitatea Petriş, care avea doar 51 de case, este consem nată existenţ a
unei vechi biserici din lem n cu hram ul „B unavestire”care era frecventată şi
de credincioşii ortodocşi din localitatea C orbeşti, deoarece aceştia nu aveau
nici preot şi nici biserică. E ra slujită de protopopul C onstantin Popovici şi fiul
său Z aharia Popovici. Fiind într-o stare avansată de degradare, această biserică
a fost dem olată în anul 1763, în acelaşi an, fiind construit în locul ei un alt
locaş de cult, tot din lem n, cu hram ul „Sfântul M ucenic G heorghe”. B iserica a
fost vizitată la data de 6 noiem brie 1848 de episcopul G herasim R aţ însoţ it
fiind de profesorul V icenţ ie B abeş. E ra o vizitaţ ie canonică care avea m enirea
de a aduce populaţ ia „de pe calea rătăcirii pe cea a legalităţ ii” în num ele
C om itetului pentru apărarea U ngariei. V izitaţ ia canonică nu a avut efectul
scontat. Profesorul V icenţ iu B abeş recunoaşte că populaţ ia cercetată cu
această ocazie era „tem ătoare şi reţ inută faţ ă de tabăra opusă”. Se crede că
75
episcopul a profitat de această ocazie pentru a-i îndrum a pe credincioşi la

păstrarea credinţ ei ortodoxe. în această sfântă biserică slujeau în anul 1849
doi preoţ i parohi - Iosif Popovici şi V ichentie Popovici precum şi un preot
capelan care îndeplinea funcţ ia preoţ ească în dependenţ ă de parohi. Şi acest
locaş sfânt a fost dem olat în anul 1883, în locul lui construindu-se în acelaşi an
actuala biserică cu hram ul celei vechi, sfinţ ită în anul 1884. A fost construită
din cărăm idă, în stil baroc-vienez, obişnuit în B anat. Interiorul are o boltă
sem icilindrică „berceaux”, executată din cărăm idă. Pictura m urală din frescă
efectuată în anul 1934 este opera pictorului V lădescu din Lipova. Iconostasul
şi pardoseala bisericii sunt din lem n. B iserica a fost sfinţ ită de arhim andrit
Policarp M oruşca în anul 1934. A ntim isul este din 1961 de la I. P S. m itropolit
şi arhiepiscop N icolae C orneanu. A ctuala biserică ortodoxă din parohia Petriş
în perioada 1925-1934 a fost reparată de trei ori:
1925 - 12000 lei; 1930 - 36000 lei; 1934 - 70000 lei. U ltim a renovare
(1934)a fost făcută prin jertfa credincioşilor şi prin grija preotului Partene
M ârza şi a fost sfinţ ită de P. S. Sa părintele episcop G rigore C om şa în acelaşi
an 1934.
M atricolele botezaţ ilor, cununaţ ilor şi m orţ ilor se păstrează din anul 1943
iar arhiva din anul 1920.
D in anul 1890 Parohia ortodoxă din Petriş alături de celelalte parohii din
C orbeşti, Roşia-N ouă, Selişte şi Ilteu au fost arondate protopopiatului R adna,
cel al V ărădiei fiind desfiinţ at.
în apropiere de biserică este casa parohială zidită din lem n şi cărăm idă
prin contribuţ ia credincioşilor în anul 1960.
C ea m ai valoroasă carte aflată în biserica ortodoxă din Petriş este „N oul
Testam ent”- B ălgrad 1648. A lte cărţ i vechi: A postol din secolul X V III, ZYXWVUT
T r io d ,
O c to ih ş i M in e ile , peste tot anul, toate în lim ba chirilică.
P r e o ţ i ce au slujit în cadrul Parohiei Petriş: Ioan (1709); Ioan (1728);
C onstantin Popovici (1728,1755); Zaharia Popovici (1755); Iosif Popovici (1764,
1791); Ioan Popovici (1767); Iosif Popovici (1825, 1872); Petru C im poneru
(1826, 1854); V ichentie Popovici (1849, 1854); Ioan Popovici (1872); Iosif
C im poneriu (din 1871); P artenie M ârza, C reţ u G heorghe, D an Petru,
Sim ionescu Ştefan, Popa Pavel, M ititelu M ircea, Popa Ioan, părintele G al şi în
prezent părintele O nea C rinel.
D ia c o n i: Teodor, fiul preotului Tom a.
76
b. B iserica ortodoxă din Ilteu

în anul 1755 episcopul Sinesie Jivanovici consem nează că în Ilteu,
localitate cu 55 de case, în anul 1711, pe P ârâul bisericii, exista o biserică
de lem n veche care avea hram ul „Sfântul Ioan B otezătorul”. în 1761, aceasta
a fost dem olată şi în locul ei a fost edificată o altă biserică de lem n cu hram ul
celei vechi. Pe pragul de lem n, deasupra trecerii dintre naos şi tinda bisericii,
se afla urm ătoarea inscripţ ie: „E parh A raduluiPărintele Sinesie Jivanovici.
Fiind aceşti Todor doi preoţ i Popa Petru... Popa C onstantin dim preună cu
dlui jupân M ihail birău la a. 1761”. Că această biserică, a fost construită în
1761, ne-o spune şi o însem nare descoperită pe un exem plar al unui M inei pe
iunie (Buda 1805): „în altar pe lem nul iconostasului se află sculptat anul
1761, adică anul edificării bisericii”. U lterior această biserică a fost m utată pe
vatra nouă a satului. B iserica era de dim ensiuni reduse (13, 50 m etri lungim e, 5,
40 m etri lăţ im e şi 2, 20 m etri înălţ im e)şi avea un plan rectangular cu absidă
poligonală nedecroşată. Interiorul era decorat parţ ial cu pictură m urală. Iconostasul
înfăţ işa A postolii aşezaţ i în arcade, în centru fiind am plasat Isus H ristos pe
tron, iar deasupra com poziţ ia R ăstignirea. Prin analogii stilistice cu pictura
bisericii de lem n de la Selişte, pictura a fost executată probabil de pictorul
Popa Filip din Lugoj. U şile îm
părăteşti au fost executate de
acelaşi pictor, în tim p ce icoanele
îm părăteşti şi decorul m ural au fost
realizate de un alt artist, ce prove
nea probabil din zona M unţ ilor
A puseni. în anul 1936 com itetul
com unal Ilteu hotărăşte începere
lucrărilor de consolidare şi îngrijire
a bisericii de lem n. D ar lucrările nu
vor m ai avea loc, întrucât în acelaşi
an com unitatea prim ea din partea
C om isiei M onum entelor Istorice
pentru T ransilvania aprobarea
dem olării în vederea ridicării unui
nou edificiu, cu indicaţ ia lui A tanasie
B iserica O rtodoxă din Ilteu WVUTSRQPON
Popa de a se păstra pictura din altar.
77
i
B iserica actuală a fost ridicată între anii 1935-1937 după planurile

arhitectului A dalbertPapp din A rad, costul construcţ iei ridicându-se la 650.000
lei şi poartă hram ul „Sf. Prooroc Ioan B otezătorul”. Preot al parohiei era în
acea vrem e Petru B inchici care era şi învăţ ător al şcolii din sat. Ca
am plasam ent a fost ales vechiul cim itir, aflat în centrul satului Ilteu. Lucrările
au fast încheiate în anul 1937, iar în anul 1938, pictorul Toader Iulian a zugrăvit
pe boltă câteva m edalioane ce se m ai văd şi astăzi, dar care nu respectă ordinea
iconografică, tradiţ ia ortodoxă, şi canoanele picturii bisericeşti.
E ste construită pe tem elie din beton cu ziduri din cărăm idă şi bolţ ile din
scândură tencuită. Planul arhitectonic este cel specific ardelenesc din perioada
în care s-a construit, adică tip navă fără turlă deschisă. A ltarul este orientat
spre răsărit, iar la apus deasupra intrării principale, se înalţ ă un turn m are ce
ţ ine loc de clopotniţ ă, încadrat de alte două turnuri m ici decorative. Sfântul
lăcaş m ai are o uşă de acces pe peretele de sud am plasată între naos şi pronaos.
Pridvorul este delim itat de pronaos de cei doi stâlpi m asivi ce sprijină turnul
principal. D easupra pridvorului este am plasat cafasul, în jurul turnului princi
pal, iar extinderea lui se sprijină spre naos pe încă doi stâlpi m ai subţ iri.
Lum ina pătrunde în sfânta biserică prin trei ferestre ce lum inează absida sf.
A ltar şi 16 ferestre ce lum inează naosul şi pronaosul. D easupra ferestrelor
principale se află am plasate m ici ferestre tip hublou care au rol pur decorativ.
B iserica are trei clopote dintre care unul datează din anul 1927 şi se pare
că provine de la vechea biserică.
Exteriorul sf. biserici este refăcut în praf de piatră, iar acoperişul a fost
refăcut în anul 2004 şi este din panouri de tablă lindab.
B iserica nu se află înscrisă pe lista m onum entelor de artă. ZYXWVUTSRQPONM
C ă r ţ i v e c h i r o m â n e ş ti în p a r o h ia I lte u : A ntologhion, R âm nic 1745;
O ctoih M are, Blaj 1792; M inei - m ai, B uda 1804; M inei - iunie, Buda 1805;
M inei - iulie, Buda 1805.
Preoţ i: O prea (1728, 1745); C onstantin N egrescu (1764, 1767); O prea
(1764); G heorghe D oholtescu (1767); C onstantin Popovici (1785,1788); V asile
Jivulescu (1815-1821); G rigore Popovici (1821); G eorge Jivulescu (1821-1853);
Zinovie Jivulescu (1845-1860); M anasie N eiculesc, adm inistrator în Ilteu (1864-
1868); Zinovie Jivulescu (1867-1873); M anasie N eiculescu (1871-1874); Ioan
Popovici, capelan în Petriş, (1874); A lexa V esaloni (1874-1905); A ugustin
G rozescu (1905-1923). A u m ai slujit preoţ ii: Popa Ioan, C iulea Sorin (1983-
1988)şi B ălănescu Ionel din 1988 şi până în prezent.
78
Petriş - trecut şi prezent ZYXW
c . B is e r ic a o r to d o x ă d in S e liş t e a d e M u r e ş
într-un docum ent din 20 septem brie 1728, satul Selişte este înregistrat
doar cu o singură casă. Până în anul 1745 localitatea înregistrează o creştere
dem ografică deosebită, având 33 de
case, fiind organizată deja în parohie
condusă de preotul Petru. A vând preot
satul avea şi biserică. Prim a m enţ iune a
unui locaş de cult o avem în conscripţ ia
din 1755 a lui Sinesie Jivanovici din care
aflăm că biserica din lem n, nouă fiind,
este nesfinţ ită şi poartă hram ul „Sfinţ ii
apostoli P etru şi Pavel”. Probabil
biserica a fost construită în perioada
1745-1755. Im portant de sem nalat faptul
că în registrele com itatului din anul 1752
este consem nat num ele „Pascul D eak”
care îndeplinea funcţ ia de „diac” la
biserica din Selişte. A fost sfinţ ită abia
în anul 1765. Inscripţ ia cioplită pe
ancadram entul uşii de pe latura de sud
im ortalizează anul unei reparaţ ii capitale
B iserica ortodoxă din Selişte
a bisericii: „Scris-am eu Popa Petru d(in)
Selişce m es... apr. 1775. ” La începutul secolului al X lX -lea interiorul bisericii
a fost îm podobit cu o frum oasă pictură executată de zugravii Filip şi N icolae.
Cel din urm ă fiind cunoscutul zugrav N icolae de la Lupşa M are din M unţ ii
A puseni. N um ele m eşterilor zugravi îm preună cu preotul şi ctitorii bisericii îi
aflăm însem naţ i în inscripţ ia de la proscom idier, sub icoana Punerii în m orm ânt:
„ + P (o m e n i) G ( o s p o d i) C t ( it o r ii) P e t r u e r e i, M ă r in c a , I o a n , I o s if,
G h e o r g h e , G r o z a v , P (e tr u ? ), M ă r ie , B o r iţ a , P a r a s c h iv a , R e v e c a , e r e i
I o s iv , e r e i V a s ile , P (o m e n i) G (o s p o d i), z u g r (a v u l) F ilip e r e i, N ic o la e
z u g r a v ” . (Pom eneşte D oam ne ctitorii preotul Petru, M ărinca, Ioan, Iosiv,
preotul V asile, zugravul Filip, preot N icolae Zugrav). între anii 1932-1937 s-a
construit din cărăm idă actuala biserică, costul construcţ iei ridicându-se la
650000 lei. D upă construirea actualei biserici, biserica veche din lem n a fost
dezafectată cultului şi părăsită în cim itirul satului, unde în urm ă cu două secole
fusese înălţ ată. A fost restaurată în 1966 cu ajutorul statului. în anul 1985 a
79
fost străm utată în curtea m ănăstirii „Sfântul Sim ion Stâlpnicul” din A rad-G ai
cu sprijinul Episcopiei A rad şi cu aprobarea Consiliului Parohial al Parohiei
O rtodoxe Ilteu. Străm utarea s-a făcut cu ajutorul credincioşilor, putând fi văzută
şi astăzi în incinta m ănăstirii.
C ărţ i vechi rZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
o m â n e ş ti: C hiriacodrom ion, B ucureşti, 1732; Psaltire, Sibiu
1791.
P r e o ţ i: Petru (1745); G heorghe (1764); V asile Popovici(1785,1834); V asile
Popescu (1838, 1854), M arcu G heorghe. Popa Ioan, C iulea Sorin, B ălănescu
G heorghe.
d. B iserica ortodoxă din C orbeşti

Tradiţ ia consem nează existenţ a unei biserici de lem n situată pe D âm bul
B isericii unde era şi cim itirul. în conscripţ ia din anul 1755 satul C orbeşti
avea 15 case (aproxim ativ 75 de suflete), iar locuitorii din m otiv că nu aveau
preot şi biserică, frecventau locaşul de cult din Petriş.
La începutul anului 1783,
%
com unitatea înaintează auto-
rităţ ilor o cerere pentru apro
urnim barea construirii unei biserici.
A dunarea generală a nobililor
com itatului A rad întocm eşte un
raport către îm părăteasa M aria
T ereza, trim is prin C onsiliul
Locum tenţ ial, prin care solicită
aprobare pentru construirea
unei biserici în localitatea
B iserica ortodoxă din C orbeşti WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C orbeşti. Se prim eşte aprobare
începând cu data de 4 iunie 1783. D ar în data de 14 iulie 1783 se interzice
ridicarea bisericii pe m otiv că localitatea avea doar 44 de fam ilii ortodoxe, cu
toate că prin R escriptul D eclaratoriu (16 iulie 1779) se prevedea că în satele
care aveau cel puţ in 30 de fam ilii şi preot „pentru slujba dum nezeiască”, puteau
să-şi edifice o biserică de orice form ă şi din orice m aterial lem n sau piatră. Se
pare că satul avea deja preot al cărui num e îl aflăm dintr-o însem nare făcută
pe filele unui exem plar al N o u lu i T e s ta m e n t tipărit la B ălgrad în 1648. E ste
vorba despre preotul Todor care nu este altul decât Teodor O lăresc întâlnit în
docum ente şi în anul 1788. în tim pul acestui preot a fost construită biserica ZYXWV
80
de lem n cu hram ul ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGF

„ N a ş t e r e a M a ic ii D o m n u lu i” , existentă şi astăzi,
întem eietorii bisericii au fost credincioşii gr. or. rom âni din C orbeşti. C ert
este că în anul 1793 într-o însem nare făcută pe filele unei E v a n g h e lii
(B ucureşti 1682), se vorbeşte despre biserica din C orbeşti. B iserica este de
form ă dreptunghiulară, term inată cu o absidă poligonală. Lungim ea bisericii
este de 11 m etri iar lăţ im ea de 5 m etri. A fost reparată de două ori, 1890 şi
1903. în anul 1890 a fost ridicată cu un m etru de la păm ânt lucrările fiind
conduse de m eşterul N icolae Purcarin de la Petriş. D easupra pronausului
are un turn clopotniţ ă care la început a fost acoperit cu şindrilă. în anul 1903
a fost reparat şi biserica a fost acoperită cu ţ iglă de către m eşterul Toth Erno
din Săvârşin. B iserica a fost pictată în anul 1807 de N icolae de la Lupşa M are
având şi un ajutor al cărui num e nu se cunoaşte şi căruia îi aparţ ine o parte
din pictura naosului. Prin pictura altarului, zugravul N icolae realizează scene
de o m are sensibilitate, aşa cum sunt: D e is is , M a r ia îm p ă r ă te a s ă , S f. T r o iţ ă ,
S o b o a r e le în g e r e ş t i. Strădania sa artistică în altarul de la C orbeşti este
consem nată şi de pisania aşternută pe latura de nord: „A cest sfânt altariu s-au
zugrăvit cu cheltuiala lui B ăleţ Zăhărie şi cu truda dum nealui, să aibă pom ană
în veci, la anul 1807, de m âna m ea N icolae Zugrav de la Lupşa M are”. în
pictarea bisericii, zugravul N icolae a realizat scene pline de dram atism şi
sensibilitate, aşa cum sunt: C â n d a s ilit p e S im o n s ă d u c ă c r u c e a , scenă
încadrată într-un peisaj de dealuri, în ă lţ a r e a D o m n u lu i, în ă lţ a r e a S f in t e i
C r u c i sau D u m in ic a M ir o n o s iţ e lo r . în absidă pe boltă apar S fâ n ta T r e im e
şi M a ic a D o m n u lu i c u p r u n c u l p e tr o n , şi cete îngereşti, iar pe pereţ i friza
sfinţ ilor ierarhi. Pictura este valoroasă prin com poziţ iile ce includ unele detalii
pitoreşti din viaţ a cotidiană, ca şi prin crom atica echilibrată şi aspectul
decorativ, ce denotă sensibilitate şi sim ţ artistic.
A fost sfinţ ită în anul 1811 însă nu se ştie de către cine neexistând date în
acest sens.
B iserica posedă două icoane vechi pictate pe lem n având dim ensiunea de
85/72 cm . U na reprezintă pe S fâ n ta F e c io a r ă M a r ia c u p r u n c u l I is u s în
b r a ţ e . Pe icoană este scris cu litere chirilice: „A ceastă sfântă icoană a cum părat-
o H an Zăhărie, în bani 8 zloţ i la biserica C orbeşcilor - A n 1808”. A doua
icoană reprezintă pe I is u s H r is to s cu o carte deschisă în m âna stângă cu
inscripţ ia „V eniţ i binecuvântaţ ii părintelui m eu, de m oşteniţ i.... care am gătit
vouă m ai nainte de începutu-m i, că am fost flăm ând şi m i-aţ i dat de m âncare”,
iar cu m âna dreaptă binecuvântă. D im ensiunea icoanei este de 85/68 cm .
81
în anul 1909 N icolae Petrean a lui Ioan a procurat pentru sfânta biserică
icoana „învierii D om nului” în preţ de 20 de coroane şi 50 de fileri, pictată pe
tinichea şi două octoice în preţ de 3 coroane şi 60 fileri.
C ele m ai vechi obiecte aflate în biserică sunt: un potir vechi de plum b,
două cădelniţ e de aram ă, două sfeşnice m ari de lem n înaintea altarului şi
două rânduri de odăjdii despre a căror origine şi vechim e nu se ştie. M ai sunt
două icoane de 42/50 cm . pictate pe lem n. U na reprezintă pe un sfânt iar
cealaltă chipurile unor sărbători. N u se ştie cine le-a dăruit bisericii.
C ea m ai veche m atricolă de naşteri aflată în arhivă este din anul 1807,
protocolul cununaţ ilor de la anul 1877, iar a răposaţ ilor de la anul 1850.
B iserica a fost vizitată de istoricul de artă, doctor C oriolan Petranu
profesor universitar din Cluj în anul 1925. Cu această ocazie au fost exam inate
obiectele m ai vechi pe care le-a propus să fie trim ise la M uzeul Palatului
C ultural din A rad.
Cu ocazia inventarierii m onum entelor istorice ce a avut loc în anul 1938
din iniţ iativa secţ iei din Cluj a C om isiei M onum entelor Istorice, Prefectura
judeţ ului A rad a înaintat o listă în care erau cuprinse 13 obiective, din care
num ai 5 erau avizate ca m onum ente, celelalte 8 fiind m onum ente m em oriale,
între cele vizate figurau şi bisericile de lem n de la C orbeşti, Roşia-N ouă şi
Selişte.
C ărţ i rom âneşti vechi aflate în biserică: N oul Testam ent, B ălgrad 1648;
Evanghelie, B ucureşti 1682 (cum părată de preotul Tom a de la C orbeşti cu 12
zloţ i „să-i fie de pom enire”) C hiriacodrom ion, B ălgrad 1699; Psaltire,
B ucureşti 1759; O ctoich, Blaj 1760; Triod, Blaj 1771; Strajnic, Blaj 1773;
Evanghelie, Blaj, 1776; M inologion, Blaj, 1781; Penticostalion, R âm nic 1785;
Psaltirea, Sibiu 1800; M olitvelnic, B ucureşti 1819; Jertfelnic, B ucureşti 1819;
A postol, Sibiu 1851; Ceaslov, Sibiu 1850.
în sfânta biserică din C orbeşti se m ai află: o pravilă, un apostol şi două
m olitvelnice. N u se ştie unde s-au tipărit deoarece lipseşte fila cu titlul cărţ ii.
Conform însem nărilor făcute de preotul C orneliu M onţ ia la 13 noiem brie
1940 nr. total al cărţ ilor aflate în biserica ortodoxă din C orbeşti era de 45.
Preoţ i: G heorghe (1784); Teodor O lăresc (1784,1785,1788); Tom a (1793);
Teodor Popovici (1802,1817); V ichentie Popovici (1811-1842); Teodor Popovici
(1843-1845); Petru C im poner şi losif Popovici (1845-1866); A aron Popovici
(1866-1868;şi-a donat întreaga avere în ascuns bisericii din C orbeşti); Ioan
C im poneri şi Ştefan V esa (1868-1870); A ndrei V ăţ an (1870) care având con- WVUT
82
Pctriş - trecut şi prezent
flict cu judele com unal Iancu H an, a fost nevoit să părăsească parohia ajungând
preot la Baia. B ătrânii satului spuneau că înainte de a pleca din parohie a
„blăstăm at pe locuitori” şi de aceea s-au abătut asupra satului atâtea necazuri;
Ioan C im poner şi Ştefan V esa (1870-1872); A lexandru Lazăr (1873-1896); Petru
V esa (1896-1897); C orneliu M onţ ia (1897-1942).
D espre preotul C orneliu M onţ ia am găsit consem nat în cronica bisericii
parohiale din com una C orbeşti urm ătoarele:”... s-a hirotonisit prin înalt
P rea Sfinţ itul A rhiepiscop şi M itropolit Ioan M eţ ianu în 28 august 1897,
e de 36 de ani şi serveşte de 10 ani”
Iată ce spunea preotul C orneliu M onţ ia despre şcoala confesională din
acele vrem uri: "şcoala confesională n-a fost binevăzută de autorităţ ile oficioase
m aghiare şi fiind edificată pe intravilanul com unei politice notarul Ioan B abits
sau m ai bine zis reprezentanţ a com unală în frunte cu prim arul de atunci a voit
s-o statifice". Preotul C orneliu M onţ ia s-a opus şi a reuşit să transcrie intravilanul
şcolar pe com una bisericească ortodoxă rom ână din C orbeşti.
A u m ai slujit urm ătorii preoţ i: Ioan B âru: Ioan Popa; Ionel Tăm ăşan;
Pişchian Eugen.
e. B iserica ortodoxă din R oşia-N ouă

B iserica a fost dintotdeauna locul de întâlnire al tuturor credincioşilor
din cadrul unei com unităţ i. A proape că nu a existat localitate rom ânească în
care să nu existe un sfânt locaş ortodox.
Localitatea Roşia-N ouă nu putea să facă
excepţ ie de la aceasta. A stfel, conform
conscripţ iei lui Sinesie Jivanovici, aici a
existat în anul 1775 o veche biserică din
lem n cu hram ul „B unavestire”, cons
truită în anul 1773 pe un platou de la
poalele dealului num it al lui D alcă Lazăr,
unde era şi cim itirul satului. în anul 1810,
această biserică a fost vândută printr-un
contract de vânzare-cum părare satului
Şteia (judeţ ul H unedoara)de pe celălalt
versant al M unţ ilor Zărandului, în locul
ei edificându-se actuala biserică de ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
B is e r ic a o r to d o x ă d in R o ş ia -N o u ă
lem n, cu hram ul „Sfântul M ucenic CBA
83
D im itrie”, sfinţ ită în anul 1811 de protopopul Zaharia Protici al V ărădiei. E ste
construită din bârne groase de stejar, în stilul vechi rom ânesc al bisericilor
de lem n din A rdeal B iserica are un plan dreptunghiular cu absidă poligonală
nedecroşată, având turn clopotniţ ă peste pronaus. Turnul este construit din
scânduri de brad şi acoperit cu tablă iar biserica este acoperită cu şindrilă.
Pictura bisericii a fost executată în anul 1820, pe lem n direct, în ulei, de
acelaşi zugrav N icolae din Lupşa M are aşa după cum reiese dintr-o însem nare
făcută pe coperta unui C atavasier (R âm nic, 1750): Să se ştie că eu N icolae
Zugrav am zugrăvit biserica din Roşia în anul 1820, s-au gătat aprilie 17 zile”.
R em arcabilă este pictura naosului în care se acordă im portanţ ă „C iclului
Patim ilor”, iar în absida altarului se disting, Jertfa lui A vram ”, „Sfânta Troiţ ă”
şi friza patriarhilor. D e la vechea biserică s-a păstrat iconostasul care este
instalat în actuala biserică şi trei icoane îm părăteşti cu o decoraţ ie în ipsos,
tehnică de lucru întâlnită în ţ ările rom âne, icoane databile din secolul al XVIII-lea.
C titorii bisericii sunt locuitorii din Roşia N ouă şi O bârşia.
A ntem isul este din 1956, sfinţ it de episcop dr. A ndrei M ager al A radului.
R estaurări s-au făcut în anii 1862,1867 şi 1902. D e fiecare dată a fost ridicată
pe noi tem elii, deoarece fiind construită pe teren m lăştinos, s-a afundat, fapt ce a
necesitat ridicarea ei din tim p în tim p. în anul 1919 s-a ridicat pentru ultim a dată
la înălţ im ea de 2 m etri. A stăzi are o tem elie de 80 centim etri. în anul 1943 a fost
tencuită pe dinafară. Se spune că biserica ar fi fost pictată şi în exterior.
B iserica a avut m atricole din 1809 şi 1810 dar au fost predate la arhiva
statului. A stăzi se găsesc m atricolele botezaţ ilor, cununaţ ilor şi răposaţ ilor
din anul 1900.
A re clopotniţ ă separat de biserică, în care este aşezat un clopot cum părat
în anul 1934. în turnul bisericii încă este un clopot cum părat în anul 1921,
clopotul vechi fiind rechiziţ ionat în tim pul prim ului război m ondial. ZYXWVUTSRQP
C ă r ţ i r o m â n e ş ti v e c h i a f la t e în b is e r ic ă : C atavasier, R âm nic, 1750;
A ntologhion, B ucureşti, 1767; C azanie, B ucureşti, 1768; Triodion, Blaj, 1800,
O ctoih, secolul X V III. într-un inventar din 1855 sunt m enţ ionate 16 cărţ i:
Evanghelie; L iturghier; A postol; M inei m are; O ctoih (2); C azanie; Triod;
Penticostar; Psaltire; C onstantin D iaconovici-Loga, O ctoih-Tipicon; C atavasier
(2); M olitfelnic m are; Ioan Popp, învăţ ături m orale, Buda, 1847; N icolae Tincu-
V elia, C ele 7 virtuţ i, B raşov, 1847.
P r e o ţ i: I a n ă ş (1728,1745); I o a n P o p o v ic i (1752,1779); I o a n M a r ie s c u
(1764,1767); L a z ă r P o p o v ic i (1788); I o a n V o lu n g a n (1801,1811); D im itr ie
84
Petriş - trecut şi prezent ZYXW
D u r o ş i (1833-1844); N ic o la e V e s a (1834); T e o d o r V o lu n g a n (1825,1855) -

născut în anul 1795, hirotonit preot la 10 iunie 1825 de episcopul Iosif Putnic.
A vea singhelie din 14 ianuarie 1834 de la G herasim R aţ şi avea o purtare
„bună potrivit preoţ iei, îşi îndeplineşte datorinţ ele cu sârguinţ ă, în slujba
preoţ ească se poartă bine”; I o a n C im p o n e r iu (1846-1880) - născut în 1823,
hirotonit la 12 aprilie 1846 de G herasim R aţ şi în 1854 încă nu avea singhelie.
Ştia bine rom âneşte, „citire, scriere, cântare, cu ştiinţ ă teologhicească, cu
însuşiri vrednice, îşi îndeplineşte datorinţ ele foarte bine şi m oral bun, în slujba
preoţ ească se poartă cu m are sârguinţ ă”; P e tr u V esa (1900-1934): Teodor
;
H andra (1934); A urel Ijac (1938); V ictor C orpodea (1943); G heorghe C iopată
i
(1945); Ioan B ârul (1956); Ioan O ncu (1959); C lem ente Popovici (1960); Au
m ai slujit: rasofor Forai R om an, plecat la m ănăstirea C ernica, pr. D ehelean
G heorghe, Pascu B utar şi Popa A urelian.
D ia c o n i: Ianoş (1755) WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
;
i
f. C u ltu l B a p tis t
Istoricul cultului arată că acesta este cel m ai vechi dintre cultele
neoprotestante. La baza cultului stă anabaptism ul, care s-a dezvoltat în Europa.
Se stabilizează în A nglia şi îşi atribuie num ele de credinţ ă baptistă, care trece
peste ocean în A m erica
A treia ţ ară din lum e în care s-a răspândit credinţ a baptistă a fost G erm ania.
Pe teritoriul R om âniei se am inteşte pentru prim a dată de existenţ a baptiştilor
în Transilvania, sub num ele de anabaptişti în anul 1527. în 1662, în jur de 40
de com unităţ i anabaptiste sunt expulzate din M oravia şi s-au aşezat în U ngaria
şi în Transilvania, la V inţ ul de Sus, de unde, în 1762, pleacă şi se stabilesc în
sudul R usiei. în secolul XIX cultul vine din G erm ania cu un grup de colonişti,
între care K arl Scharlschm idt, botezat la credinţ a baptistăde I. G . O nken în
1845 şi soţ ia lui botezată de G. Lehm an, la B erlin, în 1849.
în 1864 se organizează la B ucureşti prim a com unitate baptistă cu 12
m em bri. în jurul anului 1860 vin baptişti din Rusia, din cauza prigonirii, şi se
stabilesc în D obrogea şi la B ucureşti.
U n tânăr din Pecica, în 1902, propovăduieşte credinţ a baptistă şi reuşeşte
să form eze în D obrogea două grupuri de credincioşi baptişti.
B aptism ul intră în Transilvania prin A ntal N ovak, care, în 1871, ajunge la
Salonta, unde găseşte un grup de reform aţ i care, în casa lui Ianoş Lajos, studia
85
B iblia. îi convinge să treacă la cultul baptist şi se botează. Pe aceştia îi urm ează

şi alţ ii, reuşind să întem eieze biserici în spiritul acestui cult, în judeţ ele B ihor,
A rad şi Tim iş. în judeţ ul A rad, la C urtici şi la B uteni, sunt construite prim ele
biserici baptiste.
Pe teritoriul com unei Petriş în localitatea C orbeşti a apărut în anul 1905.
Prim a biserică baptistă s-a întem eiat la 4 octom brie 1921 şi num ăra 45 de
m em bri. Predicator era Filim on Todor, fostul preşedinte al com itetului parohial
ortodox din localitate care a părăsit cultul ortodox şi s-a convertit la credinţ a
baptistă. A stăzi, această biserică
M nu m ai există, ea fiind dem olată
4 la sfârşitul anilor 1990, cei m ai
| m ulţ i dintre credincioşi frec-
u ventând biserica penticostală şi o
! parte biserica cultului creştin bap-
I tist din Petriş.
r B iserica cultului creştin bap-
1 tist din Petriş a fost construită în
m m m m m m akrnâ anul 1909. A fost dem olată în anul ZYXWV
B iserica cultului creştin baptist din P etriş 2005 şi reco n stru ită pe alt âm -
ţ
plasam ent şi la acelaşi num ăr 75,
I intrând în funcţ iune în luna iulie a
4
| anului 2006. A re un num ăr de 23
j de credincioşi iar presbiter şi
I conducător al acestei biserici este
3 M oraru G heorghe.
I Şi în localitatea Selişte ;în-
1 tâlnim o biserică a cultului creştin
I baptist, dar care nu m ai este
8 frecventată de credincioşi, aceştia
B iserica baptista din localitatea Selişte ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
frecventând biserica baptistă din
Petriş.
g . C u ltu l P e n tic o s ta l
B iserica apostolică penticostală, cum o num esc credincioşii ei, ar fi apărut
pe păm ânt la 50 de zile de la învierea lui Iisus H ristos şi la 10 zile de la
înălţ area sa la cer. CBA
86
La sfârşitul secolului al XTK-lea şi la începutul sec. al XX-lea începe o

perioadă de revigorare a acestui cult în toată lum ea, inclusiv în R om ânia. în
părţ ile noastre, la Păuliş, fiul unor em igranţ i din A m erica pe num e Pavel
B udeanu, se converteşte la credinţ a penticostală şi reuşeşte, la rândul său,
să-l convertească la aceeaşi credinţ ă pe G heorghe B radin şi pe soţ ia acestuia.
A ceştia înfiinţ ează prim a biserică penticostală din R om ânia în 1922. în 1924,
cultul a fost scos în afara legii, funcţ ionând în sem iclandestitate până în 1944.
O deosebire a cultului baptist faţ ă de cel penticostal constă în faptul că
baptiştii fac rugăciunile individual şi în afară de dum inici, ţ in num ai sărbătorile
indicate de biblie. Faţ ă de baptişti, penticostalii adm it spălarea picioarelor la
cina cea de taină.
în localitatea R oşia-N ouă a
apărut pe la începutul anului 1930
întem eietor fiind G ârna Petru din
localitate. în anul 1935 s-a construit
biserica penticostală care dăinuie
şi astăzi. N um ărul penticostalilor la
acea dată se ridica la 10. A stăzi
num ărul enoriaşilor penticostali
din R oşia - N ouă a crescut sim ţ itor,
situându-se în jurul cifrei de 120 de
persoane din care 70 adulţ i şi 50
de copii. D iacon al acestei biserici
este Iancu Iacob. Tot el este şi Biserica apostolică penticostală din Roşia-
diaconul, celor 20 de penticostali N ouă WVUTSRQPONMLKJIHGF
din O bârşia şi al penticostalilor din C orbeşti. în O bârşia slujbele se săvârşesc
într-o casă întrucât nu este biserică. A cum , după spusele localnicilor, prin
contribuţ ii proprii, penticostalii de aici îşi construiesc o biserică nouă.
B iserica penticostală din C orbeşti a fost zidită în anul 1958 şi a început să
funcţ ioneze în anul 1966. A re 10 m etri lungim e, 6 m etri lăţ im e şi 3, 25 m etri
înălţ im e. Se află situată la num ărul 123, pe strada principală a satului. Cel m ai
de seam ă pastor al acestei biserici a fost H an Petru din C orbeşti. A cum pas
tor al bisericilor penticostale de pe valea Petrişului este B eni Petrean din
Săvârşin. N um ărul credincioşilor din această biserică este de 70, dintre care
52 adulţ i şi 18 copii. în localitatea Petriş sunt doar 4 persoane de religie
penticostală.
87
învăţ ător Em il M
ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
urgu
I Y . I I I. A c t iv it a t e a c u lt u r a lă CBA
'
întotdeauna, locuitorii de pe valea Petrişului, m ari iubitori de folclor fiind,
şi-au făcut tim pul necesar pentru a lua parte la diferitele activităţ i culturale
care aveau loc în cadrul localităţ ilor. Fie că aveau loc organizat în cadrul
căm inului cultural sau cu alte ocazii, clacă, şezătoare, jocul de dum inică după
- m asa sau de C răciun, oam enii acestor locuri au luat parte cu m ult entuziasm
şi au pus m ult suflet în tot ceea ce au întreprins pe tărâm cultural. A nim atorii
culturali din localităţ ile petrişene erau învăţ ătorii care desfăşurau o activitate
asiduuă în m unca de culturalizare a m aselor. A ceştia susţ ineau în cadrul
căm inelor culturale conferinţ e cu caracter agricol, social şi politic, cursuri de
îndrum are a fam iliilor, dar şi program e artistice m uncind cu m ultă dragoste şi
sim ţ de răspundere. M ari iubitori de folclor şi beneficiind de o zonă cu un
bogat tezaur folcloric ei au instruit şi pregătit cu m ultă râvnă form aţ ii artistice
care prin spectacolele pe care le prezentau înafara com unei făceau cunoscute
tradiţ iile şi obiceiurile văii Petriş.
Prim ul cor bărbătesc pe patru voci a fost înfiinţ at de învăţ ătorul Ştefan
Pipa, în anul 1934, în localitatea C orbeşti, care cânta atât pe scena căm inului
cultural dar şi la biserică dum inica şi în sărbătorile legale.
în anul 1950 învăţ ătorul O ctavian V iţ ega înfiinţ ează la R oşia-N ouă, un taraf
alcătuit din lăutari ai satului, iar un an m ai târziu un grup vocal care interpreta
cântece populare culese de acesta din cadrul localităţ ii. în anul 1952 reuneşte
cele două form aţ ii form ând un ansam blu vocal - instrum ental şi extinde
repertoriul adăugând la cântecele interpretate până atunci şi altele culese
din întreaga com ună Petriş şi chiar din afara com unei.
G r u p u l vogi instrum ental din R o g ia N o u ă (1 9 5 2 )
88
în cadrul căm inului cultural din Petriş exista în anul 1960 o form aţ ie de
teatru popular şi una de dansuri populare locale instruite şi conduse de cadrele
didactice Sas A urora, E ne G heorghe şi Tom uş M ircea.
învăţ ătorul V ictor B ulzu, în calitate de director al căm inului cultural
înfiinţ ează în anul 1960 la C orbeşti o form aţ ie de dansuri populare locale şi
prim ul cor m ixt pe patru voci, el fiind de altfel şi dirijorul corului. U n cor
asem ănător i-a fiinţ ă la Petriş în anul 1961 din iniţ iativa aceluiaşi inim os
învăţ ător V ictor Bulzu. Fiu al acestei com une fiind, el doreşte să facă cunoscut
num ele com unei sale dincolo de graniţ ele com unei şi ale judeţ ului. A stfel
reuneşte cele două coruri m ixte şi în anul 1962 ia naştere prim ul cor m ixt al
com unei Petriş. A cest cor a susţ inut num eroase spectacole şi a participat la
diferite concursuri organizate în acea vrem e. Era invitat la toate m anifestările
cultural-artistice organizate în cadrul judeţ ului fiind apreciat ca fiind unul din
cele m ai bune coruri din acele tim puri. Succesul acestui cor îi am biţ ionează
pe locuitorii din localitatea Roşia-N ouă şi O bârşia. Se m obilizează sub com anda
aceluiaşi învăţ ător O ctavian V iţ ega şi în anul 1965 apare pe scenele căm inelor
culturale din com ună form aţ ia de dansuri fecioreşti „C ăluşerii” care aveau un
repertoriu inspirat din dansurile jucate de feciorii satului la C răciun, atunci
când m ergeau cu dubele şi cu colinda. Instructor era acelaşi învăţ ător O ctavian
V iţ ega. A vând nevoie de m uzică pentru a putea juca se reînfiinţ ează taraful
din Roşia-N ouă, dirijor fiind regretatul taragotist Faur Lazăr.
Form aţ ia de dansuri m ixte din C orbeşti (1960)

Instructor învăţ ător B ulzu V ictor
învăţ ător Em il M urgu WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
■ • * *•• • • :
G rupul de fluieraşi din R oşia - N ouă la faza finală

a festivalului „C ântarea R om âniei'4 - O radea 1980
Sfădită, A rdeleana printre rânduri) şi colindau colindele specifice m arii

sărbători, C răciunul. Prim aşul acestei form aţ ii era Sas A urean din C orbeşti.
A par între tim p doi rapsozi neîntrecuţ i în m ăiestria lor: inegalabilul fluieraş
C erb Lazăr din Roşia-N ouă, un arhicunoscător al doinelor şi cântecelor de joc
de pe valea Petrişului şi „privighetoarea” R oşiei, Stănilă Persida, care
interpreta cântecele vechi de pe V alea Petrişului ca nim eni alta. Când apăreau
pe scenă aceşti doi rapsozi culegeau ropote de aplauze din partea spectatorilor.
A cest fapt l-a încurajat pe C erb Lazăr şi în scurt tim p reuşeşte să adune în
jurul său 20 de fluieraşi din Roşia-N ouă şi O bârşia, alcătuind vestita form aţ ie
„Fluieraşii din R oşia-N ouă”, care prin repertoriul bogat şi prin prestanţ a sa a
depăşit cu m ult graniţ ele judeţ ului fiind cunoscută în întreaga ţ ară.
In perioada 1970 -1975 în întreaga com ună Petriş s-a desfăşurat o bogată
activitate artistică, dar din 1975 şi până în 1977 activitatea cultural - artistică
a scăzut treptat aşa încât în anul 1977 era aproape inexistentă rezum ându-se
doar la apariţ iile sporadice ale form aţ iilor „D ubaşii” din C orbeşti” sau
„Fluieraşii” din Roşia-N ouă. în acest context, în anul 1977, am fost num it ca
învăţ ător la şcoala cu clasele I-IV din C orbeşti. A m găsit aici una din zonele
cele m ai bogate în folclor autentic fapt ce m -a determ inat să m ă aplec cu
92
precădere asupra acestui nepreţ uit tezaur al petrişenilor culegând date şi

inform aţ ii despre creaţ iile artistice, obiceiuri, datini şi tradiţ ii. D upă culegerea
lor am încercat să le readuc la lum ină transpunându-le pe scenă. A m găsit
înţ elegere şi ajutor din partea tuturor locuitorilor car-şi iubesc nespus de
m ult tradiţ iile, obiceiurile şi datinile lăsate
ca m oştenire de străm oşii lor. In m od
deosebit am avut alături de m ine un grup
de rapsozi populari realm ente pătim aşi ai
folclorului. A ş enum era pe fluieraşul C erb
Lazăr, taragotistul Faur Lazăr, fluieraşul şi
saxofonistul A urel lacob, cântăreţ ele
Tăm ăşan O priţ a şi G ligor V ioara, prim aşul
dubaşilor Sas A urean şi dansatoarea
A nişoara D ie, bună cunoscătoare a jocurilor
populare locale din C orbeşti. A m reuşit să
adun toată puterea artistică din localităţ ile
C orbeşti, R oşia-N ouă şi O bârşia şi să
form ăm un puternic ansam blu folcloric din
care făceau parte urm ătoarele form aţ ii
artistice: „Fluieraşii”, „D ubaşii”, taraful din D oam na preoteasă, rapsod
Roşia, dansuri populare m ixte, grupul vocal popular din C orbeşti
instrum enlal „C ununa Petrişului”, teatru la faza finală a festivalului
folcloric „Şezătoarea”şi „B ăbăruţ a”, grup de „C ântarea R om âniei“ -
T im işoara 1981 WVUTSRQPONMLK
colindători. Tot din acest ansablu făceau parte
şi rapsozii şi interpreţ ii de m uzică populară Si' - ? ,
Faur Lazăr, C erb Lazăr, Rodica Petrean, JB . î CBA
i i . . : ZYXWVUTSRQPO
Tăm ăşan O priţ a şi Ion B aleţ zis „Tim a”. JT V i
i
A cest ansam blu artistic a desfăşurat o m
activitate bogată participând la m ulte
spectacole, fiind nelipsit de la toate |3 •’ d
acţ iunile organizate de D irecţ ia judeţ eană

de C ultură A rad şi participând la toate
concursurile organizate în acea vrem e. A
ajuns cunoscut în întreaga ţ ară concertând R apsozii populari G ligor V ioara
pe scenele celor m ai m ari oraşe din ţ ară din C orbeşti şi Faur L azăr
enum erând în acest sens B ucureşti, din R oşia-N ouă (1998)
93
.lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Iaraful din R oşia — N ouă la Festivalul Prim ăverii din A RA D 1978

P elriş - trecui şi prezent
A nsam blul folcloric din C orbeşti la F estivalului C ântecului şi

F ortului P opular - O radea 1980
Tim işoara, Cluj, A rad, O radea, D eva, etc. A participat la m ai m ulte ediţ ii ale
festivalului naţ ional „C ântarea R om âniei”, ajungând de fiecare dată în finală şi
câştigând m ulte prem ii de cele m ai m ulte ori prem iul I. D evenise un obişnuit
al Televiziunii R om âne fiind invitat de foarte m ulte ori pentru a participa la
diferite em isiuni, m ai ales în preajm a sărbătorilor de iarnă. D in păcate
diplom ele prim ite se păstrau la Prim ăria Petriş şi după revoluţ ia din 1989
acestea au dispărut. Perioada 1977-1990 a fost perioada cu cea m ai bogată
activitate folclorică a com unei Petriş, poate, din toate tim purile.
D upă 1990, eu am prim it num ire ca învăţ ător în localitatea Păuliş şi de
acest ansam blu clădit cu atâta trudă şi m igală nu s-a m ai ocupat nim eni. T reptat
activitatea cultural-artistică a încetat, astăzi ea m ărginindu-se doar la serbările
şcolare. N ădăjduiesc totuşi că vor apărea cât de curând alţ i îndrăgostiţ i de
zestrea folclorică a acestei m irifice zone şi nu vor lăsa să piară aceste
„nestem ate” lăsate m oştenire de m oşii şi străm oşii noştri. ZYXWVUTSRQPONMLKJI
IV . 4 . A s is t e n ţ a m e d ic a lă
încă, din anul 1919 localitatea Petriş avea m edic de circum scripţ ie rurală.
D oar puţ ine localităţ i pe valea M ureşului până la Lipova, aveau m edic de
circum scripţ ie.
95
Cu toate acestea oam enii apelau rar la ajutorul m edicului, doar în cazul
unor boli grave, şi de regulă atunci când leacurile tradiţ ionale folosite de ei
nu dădeau nici un rezultat. în special locuitorii satelor O bârşia şi Roşia-Nouă
care se aflau la distanţ ă m are faţ ă de localitatea Petriş, unde se afla dispensarul
m edical, foloseau nişte leacuri pe care le m oşteneau din m oşi străm oşi şi
care erau perfecţ ionate de la o generaţ ie la alta. Se practica un fel de m edicină
naturistă, însă aceste „tratam ente „ nu aveau întotdeauna efectul scontat. C el
m ai adesea se folosea apa după cărbune luat din vatră pentru durerile de
stom ac, ceaiul din sem inţ e de m ac pentru calm area durerilor de m âini şi
picioare, ceaiul de ceapă pentru tuse şi răceală, m oarea de pe varză pentru
tratarea bolilor de stom ac, băi cu frunze de nuc pentru tratarea reum atism ului,
cartoful răzuit pentru tratarea arsurilor, cartoful tăiat felii pentru calm area
durerilor de cap, ceapa şi frunzele de varză m urată pentru degerături, etc.
D ispensarul um an din Petriş era proprietate a judeţ ului A rad. în anul
1935 acesta este dat în adm inistrarea Eforiei sanitare. E ra o clădire veche
care nu m ai putea faţ ă cerinţ elor. A stfel, în anul 1936 Prefectura judeţ ului
A rad alocă sum a de 470 600 lei pentru construirea unui alt dispensar şi a unei
infirm erii în localitatea Petriş. Cu sum ele alocate de prefectură şi cu ajutorul
cetăţ enilor care au depus doar m unca necalificată în anul 1937 s-au finalizat
lucrările şi s-a dat în folosinţ ă noul dispensar. D e la acea dată, acţ iunea de
prevenire a îm bolnăvirilor a fost m ult uşurată, iar tratam entele au putut fi
efectuate la dispensarul um an Petriş nem aifiind nevoie de deplasarea la
dispensarul de la Săvârşin.
N oul dispensar are o cam eră de aşteptare, o cam eră de consultaţ ii, două
saloane pentru bolnavi cu 14 paturi, cam eră pentru infirm ier, baie şi
dependinţ e.
Locuinţ a m edicului constă din trei cam ere, baie şi dependinţ e.
D ispensarul are urm ătorul personal: m edic de circum scripţ ie, agent
sanitar, şi om de serviciu.
C ătre finalul anului 1937 s-a înfiinţ at dispensarul de puericultură unde se
dau consultaţ ii copiilor bolnavi şi se face puericultură pentru cei sănătoşi.
A cesta funcţ ionează pe lângă dispensarul m ixt existent. Cu ocazia consultaţ iilor
se dau de către m edicul de circum scripţ ie, pentru copii, urm ătoarele: orez,
gris, alte făinoase, zahăr, săpun, flanele, căm ăşuţ e, ştergare, alte ajutoare din
sum a de 1000 de lei pusă la dispoziţ ia dispensarului de către M inisterul
Sănătăţ ii şi A sistenţ ei Sociale. CBA
96
Pelriş - trecut şi prezent
în anul 1971 în localitatea Petriş exista o circum scripţ ie m edico - sanitară

şi o casă de naşteri, deservite de doi m edici şi 24 de cadre cu pregătire
m edie şi elem entară.
Studiind arhiva dispensarului din Petriş aflăm că în perioada 1970 - 2009
aici au funcţ ionat urm ătorii m edici de circum scripţ ie: M oţ Florian, Palfi M ihai,
Popa Fira, Şerban Ioan, B arta Eva şi actualm ente B ălănescu Lucia.
La nivelul anului 2009 dispensarul are urm ătorul personal:
- m edic B ălănescu Lucia
- asistentă m edicală M ariş Liliana (studii superioare)
- asistentă m edicală Frenţ E stera (studii m edii)
- personal de serviciu C hiriac A na
D ispensarul dispune de un p
cabinet de consultaţ ie şi o sală
pentru tratam ent. D in păcate »****■•*** —.*** —
instrum entarul m edical este
învechit, dispensarul fiind j|4â
.ig a g i CBA
deficitar la capitolul dotări cu Să r

|P
tehnică m edicală. D e m are gp ':
gn
ajutor pentru locuitorii co- jp £
m unei Petriş ar fi înfiinţ area li
unui punct farm aceutic.
C u toate aceste greutăţ i D ispensarul din Petriş
totuşi m edicul B ălănescu Lucia
desfăşoară o activitate prodigioasă, fiind m ereu în m ijlocul oam enilor şi căutând
să le aline suferinţ ele. Locuitorii com unei o îndrăgesc şi o respectă în acelaşi
tim p având m are încredere în profesionalism ul şi dăruirea ei. O dem onstrează
nu num ai spusele oam enilor, dar şi cifrele pe care le prezint în continuare.
N um ărul consultaţ iilor m edicale a crescut de la 2154 în anul 2007 la 2340 în
anul 2008, iar în anul 2009 până în luna m ai s-au înregistrat deja 1330 de
consultaţ ii m edicale. Pe parcursul anului 2008 s-au efectuat 460 de tratam ente
m edicale şi num ărul acestora fiind superior celor înregistrate în anul 2000. în
m edie se efectuează în jur de 40 de tratam ente m edicale pe lună.
în evidenţ ele prim ăriei, privind starea de sănătate a populaţ iei se
consem nează faptul că pe teritoriul com unei sunt înregistraţ i 46 de diabetici
după cum urm ează: 14 în Petriş, 5 în Selişte, 12 în Ilteu, 7 în C orbeşti, 5 în WVUTSR
97
Roşia-N ouă, şi 3 în localitatea O bârşia. D easem enea sunt înregistraţ i 83 de

bolnavi cronici: 40 în Petriş, 7 în Selişte, 18 în Ilteu, 6 în C orbeşti, 6 în Roşia-
N ouă, 6 în O bârşia.
Principalele cauze ale m ortalităţ ii şi ale m orbidităţ ii sunt: bolile
cardiovasculare, hipertensiunea arterială şi neoplasm ul. CBA
1
i
98
C apitolul V
ETN O G RA FIE ŞI FO LC LO R
V. 1. C aracterizarea etnografică a ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

c o m u n e i P e tr iş
A şezările rurale constituie una din com ponentele de bază din viaţ a oricărui
popor şi de aceea m erită cea m ai atentă cercetare etnografică, istorică şi
arheologică pentru înţ elegerea continuităţ ii poporului nostru pe aceste
m eleaguri. V orbind despre aşezări, întotdeauna legăm noţ iunea acestora de
prezenţ a organizată a spaţ iului, a uliţ ei, sau chiar a unor construcţ ii separate,
neorganizate într-o unitate econom ică sau socială, cum este orişicare
com unitate sătească.
Există o serie de factori care concură deopotrivă la form area caracterului
aşezării, cum ar fi factorii: geografic, istoric, politic şi econom ic, definind
fizionom ia aşezării, conţ inutul şi structura ei.
A vând în vedere cele arătate m ai sus constatăm că în cadrul com unei
Petriş întâlnim două categorii de sate:
- categoria satelor cu case răsfirate;
- categoria satelor de vale;
C a te g o r ia s a te lo r c u case r ă s fir a te :
în această categorie intră satele: C orbeşti, Roşia-Nouă, O bârşia. Structura
acestor sate se com pune din uliţ e lungi, ocolite la distanţ e m ari, îm pânzind
astfel ca nişte tentacule suprafeţ e întinse de teren. C asele sunt rare, cu grădini
şi pom i fructiferi între ele. înspre centrul satului casele sunt ceva m ai apropiate
form ând vatra satului. Ele se află aşezate perpendicular pe linia drum ului. în
aceste localităţ i constatăm trecerea de la cultivarea intensivă a fâneţ elor şi
99
creşterea anim alelor, la form a de proprietate divizată între hotar şi vatra

satului, unde ţ ăranul, înafară de grădină m ai are şi câteva lanţ uri de teren
agricol sau păşune. O cupaţ ia locuitorilor este preponderent agrară iar
creşterea anim alelor are pondere m ai redusă.
C ategoria satelor de vale: Petriş, C orbeşti, Roşia-N ouă, O bârşia ;

A ceste localităţ i conţ in elem ente m ixte de aşezare. C asele sunt aşezate
perpendicular pe linia apei, pe toată lungim ea ei. Au o uliţ ă largă care m erge
paralel cu apa.
A rhitectura ţ ărănească şi elem entele ei decorative

Teritoriul C om unei Petriş este un adevărat lăcaş de cultură şi civilizaţ ie
rom ânească ce dăinuie de m ilenii prin stabilitatea ocupaţ iilor şi continuitatea
tradiţ iei populare m eşteşugăreşti.
Z ona fiind un m are bazin forestier se observă o diferenţ iere a
construcţ iilor ţ ărăneşti faţ ă de zona de câm pie, uneori m ai conservatoare,
alteori m ai receptivă la înnoiri. A ici tradiţ ia este pe prim ul loc şi se păstrează
până în zilele noastre.
D atorită faptului că această zonă a avut păduri m ari s-a dezvoltat aici o
arhitectură în lem n, o adevărată artă a construcţ iilor de lem n.
întâlnim în cadrul com unei Petriş în special în localităţ ile Roşia-N ouă şi
O bârşia construcţ ii de case din lem n care după spusele localnicilor au o
vechim e cuprinsă între 200-250 de ani. în general s-au folosit două tehnici de
lucru:
- tehnica construcţ iilor ţ ărăneşti din bârne de lem n;
- tehnica căţ eilor verticali; ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T ehnica construcţ iilor ţ ărăneşti ZYXW

m iM ă d in bârne de lem n
B ârnele de lem n erau rotunde sau
cioplite (lo d b e ). E senţ ele lem noase cele
m ai folosite la construcţ ia unei case erau
gorunul, cerul, bradul şi foarte rar fagul
sau frasinul. C onstrucţ ia începea cu
aşezarea în patru colţ uri a câte unei
pietre m ari. Pe aceste pietre se aşeza
construcţ ia ca să nu vină în contact cu păm ântul şi '}

să putrezească. Peste bolovani se aşeza talpa casei M WVUTSRQPONM
•A '
« s a r w v-^v *
- suptoaia form ată din bârne lungi şi groase
•/••r
cioplite în patru feţ e şi puse dintr-un capăt al casei ;V-
la celălalt dintr-o singură bucată. La alte case s-au I
folosit tălpile din lem n necioplit. Tălpile erau foarte
groase şi de aceea ele serveau drept tăietor de
lem ne pe ele crăpându-se lem nele pentru foc. Pe
tălpi se ridica construcţ ia din bârne, rotunde sau
cioplite până la înălţ im ea dorită de proprietar.
C apetele bârnelor se încheiau în tiotori (chiotori)
crestate, rom âneşti sau nem ţ eşti. Ţ ăranii de aici
spun că „o casă din lem n construită în tiotori nu se
huluie până-i lum ea”. înăuntru casele erau m ăltărite cu un strat gros de lut
am estecat cu pleavă. Sunt şi case la care lodbele erau atât de groase încât ele
răm âneau netencuite. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T ehnica căţ eilor verticali:

0 întâlnim în special la construcţ iile din lem n din localitatea O bârşia. D e
fapt aceasta constă în com binarea tehnicii în chiotori rom âneşti cu cea în
căţ ei. C olţ urile casei erau încheiate - !v
m
în chiotori rom âneşti iar în interiorul g|g
pereţ ilor era folosită îm binarea în
căţ el. C onstatăm , astfel că m eşte
şugarul popular a fost nevoit să
folosească această ingenioasă tehnică
întrucât lem nul de construcţ ie se
îm puţ inase. B ârnele întregi au fost
înlocuite cu bârne segm entate pe
porţ iuni în funcţ ie de lungim ea m aterialului de construcţ ie. C onstrucţ iile sunt
ridicate pe o tem elie de piatră înaltă de 80-100 cm fapt ce a făcut să dispară
târnaţ ul.
U n alt elem ent im portant al arhitecturii ţ ărăneşti din această zonă este
acoperişul. A coperişul tradiţ ional este în patru ape cu pante de scurgere foarte
înalte, ceea ce îi asigură o durabilitate foarte m are în tim p. R idicarea
acoperişului începe cu term inarea pereţ ilor. Pe ultim ul rând de bârne se pune
101
c u s u r ă u l. Peste cusurău se aşează o grindă de lem n groasă dintr-un singur

trunchi de copac num ită m eşter grindă. Pe aceasta se aşezau grinzile
interioare. Peste grinzi se aşezau scândurile care form au podeaua casei. La
capetele grinzilor se fixau cununile care susţ ineau cornii prinşi în cuie de
lem n ce form au baza acoperişului.
La învelişul casei se foloseau paiele de grâu. Paiele erau legate de leaţ urile
acoperişului.
D escrierea locuinţ ei:

C asa cu două încăperi sau casa cu tindă o întâlnim în Roşia-N ouă, O bârşia,
C orbeşti, fiecare casă depăşind vârsta de 200 de ani, reprezentând adevărate
m onum ente de arhitectură populară locală. C asa este com pusă din tindă şi
odaie cu intrarea din tindă, sau casa cu două cam ere destinată ca locuinţ ă
fam iliilor separate a doi fraţ i, de obicei, până la constrirea unei locuinţ e noi.
C asele au intrări separate din acelaşi târnaţ . Pe peretele despărţ itor între
cele două case se găseşte soba pentru încălzit, care are un singur coş de
evacuare a fum ului şi încălzeşte cele două cam ere.
C a s ă - tin d ă - casă:
Tinda: este prim a încăpere în care se intră din târnaţ . A ici se află cuptorul
de gătit (spoheriul), cuptorul de copt pâinea, coşul de evacuare a fum ului. La
unele din aceste case tinda este lipsită de tavan. D easupra cuptorului de
pâine se află o apărătoare pentru a proteja acoperişul de paie de scânteile ce
se ridicau din cuptor. A ceastă apărătoare poartă num ele de băbură. în peretele
tindei se găsesc unul sau două orificii num ite olurar pentru olul cu apă de
băut sau oalele cu lapte pus la prins. în tindă se m ai găseşte şi groapa pentru
croam pe care servea drept pivniţ ă.
Casa-tindă-casă se com pune din două încăperi. Prim a este soba curată
sau casa dinainte. A ceastă cam eră cu intrarea din tindă este totdeauna curată,
îm brăcată în straie de sărbătoare. în această cam eră nu se locuieşte şi de
aceea nu are sobă de încălzit.
Ce-a de a doua încăpere este num ită casa de dinapoi. D e fapt aici se duce
întreaga viaţ ă a fam iliei. A ici se doarm e, se pregăteşte m âncarea şi se m ănâncă.
C am era are şporiul pentru gătit şi încălzit. C asa dinapoi este întreţ inută în
m are ordine şi curăţ enie ea fiind de fapt fala gospodinei. Lum ina pătrunde în
casă prin două ferestre aşezate la stradă, încă una la spate şi una în târnaţ .
102
Târnaţ ul (suptoaia) este de fapt prispa cu stâlpi num iţ i târnăţ ari şi nu

lipseşte de la nici o casă. D in spusele localnicilor am aflat că târnaţ ul are o
funcţ ie foarte im portantă şi anum e: vara dă o um bră groasă ferind pereţ ii
casei de o încălzire excesivă, iar iarna când soarele este m ult m ai coborât,
peretele cu ferestre şi faţ a casei sunt puternic încălzite ridicând tem peratura
casei.
Interiorul locuinţ ei
t
Interiorul locuinţ ei ţ ărăneşti reflectă m odul de gândire şi m odul de viaţ ă,

nivelul m aterial la care a ajuns fam ilia respectivă precum şi m odul de exprim are
a gustului său pentru frum os. Iată gp
cum arăta am enajat interiorul unei §?
locuinţ e dintr-o casă descrisă m ai ;
sus: pe lângă doi sau trei pereţ i se |
aflau fixate câte o laviţ ă fixă, unele .
erau prevăzute cu spătar, deobicei
cea aşezată între geam uri, în m ij- ||
locul cam erei o m asă cu scaune iar t-\
într-un colţ al încăperii se afla
cuptorul pentru încălzit care era Interiorul unei case ţ ărăneşti din O bârşia
prevăzut în spate cu un loc pentru
dorm it. La casele m ai înstărite se R e
găsea ca m obilier şi lada de zestre. ii m
C am era era frum os ornam entată pe fc ■r-.'.v
i î
pereţ i cu ceram ică decorativă şi cu |
cingee. Paturile erau acoperite cu | 1.^ _ t _
lipidee ţ esute în casă şi cusute cu L ^ ^ ' p il ^ ’l
cipcă şi pe ele se aşezau m ai m ulte ‘ jL » CBA
perne cu funduri cu ciucuri.
A stăzi num ărul acestor case a
Sobă ţ ărănească a u n u i sălaş din O bârşia
ZYXWVUTSRQPONMLKJIH
scăzut sim ţ itor locul lor fiind luat de
noi tipuri de case, frum oase, con
fortabile, care creează condiţ ii optim e de locuit, arhitectura tradiţ ională
ţ ărănească contopindu-se cu arhitectura nouă.
O dată cu extinderea relaţ iilor între sat şi oraş, ţ ăranul îm prum ută şi
transpune în locuinţ a sa tot m ai m ulte elem ente ale arhitecturii urbane. A stfel,
103
form ele casei ţ ărăneşti tind către form ele casei urbane, creşte num ărul
cam erelor, fiecare dintre aceste încăperi căpătând funcţ ionalităţ i speciale în
noile condiţ ii ale creşterii nivelului de viaţ ă, ale m odernizării, a unei m entalităţ i
a ţ ăranului nostru. Interiorul casei nu m ai are trăsăturile caracteristice
interiorului tradiţ ional şi se aseam ănă tot m ai m ult celui de la oraş având
aceleaşi piese de m obilier - televizor, radio, aragaz, frigider, calculator, etc.
Cu toate acestea ţ ăranul rom ân, continuă să folosească unele elem ente
tradiţ ionale ca: târnaţ ul, două ferestre la stradă, acoperişul în două ape, etc.
E ste, deci, o dovadă în plus că în procesul înnoirii, vechiul nu se uită, nu se
schim bă dintr-o dată, iar noul se im pune treptat.
V. 2. G losar
C onţ ine cuvinte şi expresii locale legate de gospodăria ţ ărănească
afum ătoare - apărătoare de nuiele deasupra vetrei,

băbură - apărătoare din bârne deasupra vetrei,
boţ - bulgăr de păm ânt.
cuptorişte - locul din tindă unde se află cuptorul de pâine,
capre de lem n - grinzi aşezate jos pentru pus butoaie în pivniţ ă,
cusurău - cunună de grinzi puse pe pereţ i de jur-îm prejurul casei, pe
care se aşează căpriorii acoperişului,
corn - căprior la acoperişul casei,
casă către teleţ i - casa de către ogradă,
credenţ - bufet, dulap, cotarcă - pătul pentru porum b,
colnă - construcţ ie pentru păstrat fânul şi uneltele,
casă în cot - casă paralelă cu strada, în form ă de L.
cipcă - dantelă.
grindă - o bârnă de susţ inere, care se pune pe toată lungim ea construcţ iei,
grinzele - bârne de dim ensiuni m ai m ici, care se pun paralele,
groapă de croam pe - groapă pentru cartofi,
hului - a se dărâm a
îm blăceu - unealtă de bătut (treierat) păioasele.
leaţ uri - şipci de lem n paralele pe care se aşează ţ igla,
lipideu - cearşaf pe pat.
104
leasă - îm pletitură de nuiele.

lodbe - bârne cioplite, fasonate de o anum ită grosim e,
lut - pardoseala casei făcută din păm ânt,
linia căputului - linia porţ ii.
m eşter-grindă - o grindă de susţ inere pe toată lungim ea încăperii.
m ână - cuie de lem n bătute la streaşină, pentru susţ inerea paielor.
m ăldărit - tencuit.
m uruit - lipit, tencuit cu m âna.
m erinde - m âncare.
olurar - firidă lângă uşă unde se ţ ine olul cu apă.
ogradă - curte.
ogradă de hoară - curte de păsări
păsălit - bine îm binat,
plevărie - adăpost în care se ţ ine pleava,
popic - stâlp susţ inător.
răzor - fâşie de păm ânt îngustă, între două proprietăţ i,
rât - loc pentru iarbă de cosit,
strujac - saltea de paie.
streaşină - partea ieşită în afară a acoperişului,
suptoaie - târnaţ şi talpa casei,
şpoheriu - cuptor pentru gătit,
stelaj - poliţ ă cu m ai m ulte rânduri.
târnaţ - coridor în jurul pereţ ilor casei, ori num ai în faţ a casei, susţ inut
de stâlpi, sub acelaşi acoperiş cu casa, spaţ iu folosit pentru nevoi gospodăreşti,
tălpi de lem n, talpa casei - bârnele de la fundam entul casei,
târnăţ aruri - stâlpii de la târnaţ .
ţ epuşă - prăjină ascuţ ită, pusă în vârful acoperişului, pentru fixarea paielor.
urzoi - unealtă casnică pentru urzitul firelor.
vinclu - casă construită în form ă de L.
vatră de casă - denum irea pardoselii.
văcăli - a tencui.
zvânta - a se usca. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P ă r ţ ile c o m p o n e n te a le c a r u lu i: geam ănă, dric, obadă, căpătii,

fergheceu, loitră, poliţ ă, bofee, resteu.
105
V. 3. O biceiuri şi tradiţ ii în viaţ a localnicilor
V. 3. a) D escrierea portului
- - "*
f J W , WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
popular '« v
N u putem vorbi despre obiceiuri şi

rm tradiţ ii pe valea P etrişului fără să
■' - •
«359 mm K- descriem m ai întâi portul popular al

M a
locuitorilor acestei zone.
înainte însă de a descrie portul
M f! popular al acestei zone trebuie să vorbim
-A
despre m ateriile prim e folosite pentru ZYXW
■ ' ii
Bf u % confecţ ionarea îm brăcăm intei. în prim a
r >
jum ătate a secolului XX m ateriile prim e
: -v-îc
J ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA H | folosite erau cânepa şi lâna de oaie. Să
i
|| vedem m odul în care era obţ inută
q | cânepa şi ţ esăturile de cânepă.
D upă ce era culeasă, cânepa de vară
şi cea de toam nă se punea la uscat
P o r tu l tr a d iţ io n a l d in O b â r şia - 1 9 3 8
pentru a putea recolta săm ânţ a de
cânepă. D upă ce era recoltată săm ânţ a, cânepa
se punea la topit în nişte bălţ i m ari cu apă, num ite
topile. Peste ea se aşezau nişte bolovani m ari de
i piatră pentru a sta scufundată. Prin topire cânepa
I devenea flexibilă şi putea fi uşor transform ată în
;.i fire subţ iri. Locurile unde se topea cânepa se văd
j şi astăzi la C orbeşti, pe M eşteroaia şi pe lângă
j V alea C orbeşti în apropierea casei parohiale.
-j
/ Locurile se num esc „La topile”. Tim p de aproape
I două săptăm âni era ţ inută cânepa la topit după
care era scoasă şi spălată în vale şi apoi uscată la
soare. CBA
D upă ce se usca, cânepa trecea prin m ai m ulte
procedee: m eliţ atul, pieptănatul până la obţ inerea
fuiorului şi a drugălăilor, apoi torsul şi pârluitul.
C o s tu m d e m ir e d in P ieptănatul se făcea cu două tipuri de
C o r b e ş ti - 1 9 2 5 „ceptine”: unul m are cu care se pieptăna prim a
106
oară cânepa şi altul rotund cu care f tiv

se efectua o nouă pieptănare a
cânepii aceasta determ inând ob
ţ inerea unui fuior foarte fin. D in ceea
ce răm ânea de la pieptănatul m are
se făceau „bărbi din care se ţ esea
urzeala de lipideu. D e la pieptănatul
fin răm ânea „paceşa” din care se
torcea tram a care era bătută în
pânză.
D in ceea ce răm ânea după aceste
operaţ ii se scoteau „drugălăii” care
erau torşi în şezători. C aierele erau
toarse fiecare separat. U rm a cu
ajutorul răşchitorilor obţ inerea
jirebelor. A ceste jirebe luau apoi
drum ul pârluitului. Prin pârluit se
realiza albirea cânepii şi totodată Portul popular de vară al locuitorilor
m ărirea flexibilităţ ii firului de câ din O bârşia - 1941
nepă. Instrum entul cu care se e-
fectua acest procedeu se num ea
„pârlău”. Era de fapt un trunchi de
salcie scobit în interior. Sub acesta
se aşeza o troacă iar în troacă un
scaun cu gratii din leaţ uri deasupra.
Pe această îm pletitură se aşezau
jirebile iar peste ele se punea un
lipideu vechi. Pe lipideu se vărsa 1-2
vedre de cenuşă şi peste aceasta se
turna apă călduţ ă şi apoi din ce în ce
m ai caldă până se ajungea la apă
fiartă. C enuşa şi apa fiartă se scur
geau încet - încet prin lipideu, care ' .V ZYXWVUTSRQPONMLK
avea rolul unui filtru, scurgându-se F a m ilie d in C orbeşti in straie de
prin partea inferioară a pârlăului. sărbătoare la C răciun
Procedeul se repeta de m ai m ulte ori
107
învăţ ător E m il M urgu
până când m aterialul devenea de un alb
iM " iji im strălucitor şi rezistenţ a acestuia se

s -M CBA
m ărea. C enuşa folosită nu era voie să fie
. ,'i
M
i ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
de la coceni de porum b sau lem n de cer
Mi işig
*4
w
P
w
pentru că era foarte tare şi ardea
m aterialul. Pentru pârlău se foloseşte o
cenuşă obţ inută din lem n de salcie, arin
mm sau carpen.
' D upă pârluire cânepa era urzită în
m
m i
război şi apoi ţ esută in pânză albă. Pânza
cea m ai subţ ire care se obţ inea era
folosită la confecţ ionare îm brăcăm intei
iar cea m ai groasă era folosită la rea
lizarea lipideelor, a sacilor şi a şter-
C ostum e populare naţ ionale fem eieşti
gurilor. Pentru a coase flori pe şterguri
fem eile vopseau firele de cânepă cu
ajutorul „galiţ ei”. A ceasta era o culoare
ce se obţ inea printr-un am estec de piatră
vânătă şi var.
L âna era spălată, uscată la soare,
întinsă fiind pe garduri de nuiele, apoi
scărm ănată. Scărm ănarea se realiza ori
prin ruperea cu m âna, ori cu ajutorul
unui „ceptine”. D upă scărm ănare lâna
era toarsă în furcă apoi ţ esută. Pânza
obţ inută era dubită la M ihăieşti (judeţ ul
H unedoara) şi din ea se confecţ ionau
articole de îm brăcăm inte: şube şi
cioareci.
C ostum popular n aţ io n al b ărb ătesc R eferindu-ne la îm brăcăm inte (port
popular, m aterialele folosite la confec
ţ ionarea lor, croiala, podoabele folosite şi colorit) se poate arăta că: în
tim pul iernii bărbaţ ii poartă pantaloni strâm ţ i, albi, ornam entaţ i cu negru
la buzunare din stofă de casă, num iţ i cioareci, căm aşă din cânepă,
deasem enea ţ esută în casă, cojoace din piei de oaie ornam entate cu diferite
cusături cu lână bircă. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
108
Fem eile poartă ca palton, şube albe ornam entate cu negru din lână ţ esută
în casă.
V ara, bărbaţ ii poartă izm ene largi, nu prea lungi, cu dantele, ţ esute din
pânză de casă de cânepă şi bum bac. C ăm ăşile sunt confecţ ionate din acelaşi
m aterial, au m ânecile largi prinse cu m anşete înguste cusute cu m ătase albă,
la fel şi gulerul. C ăm aşa este prinsă la m ijloc cu chim ir din piele ornam entat
cu m ărgele şi paiete.
Peste ie se poartă laibăr (vestă) din catifea sau postav, cusute cu m ătase
galbenă sau fir aurit.
In faţ ă şi în spate se poartă laţ i din postav cu franjuri (opregi - în localităţ ile
Roşia-N ouă şi O bârşia) cusuţ i cu m ătase galbenă.
In locul laţ ilor se m ai poartă un şorţ îm podobit cu flori frum os cusute
asem ănător cu laţ ii num it cârpă de încins.
Pe cap fem eile poartă balţ negru.
A stfel îm brăcaţ i, fem ei, bărbaţ i, tineri şi bătrâni în fiecare dum inică şi
sărbătoare m erg la horă unde se joacă jocurile: ardeleana, joc de doi pe picior
şi învârtită.
V. 3. b ) Superstiţ ii, credinţ e şi obiceiuri populare

a. Superstiţ ii
Ca m ai în toate satele rom âneşti şi în satele de pe V alea Petrişului
superstiţ iile au ocupat un loc im portant în viaţ a locuitorilor. M ulţ i m ai cred
încă în superstiţ ii şi de aceea în viaţ a lor descântecele au avut şi încă m ai au
un rol im portant. Am fost învăţ ător în localitatea C orbeşti în perioada 1977 -
1990 şi am avut posibilitatea să cercetez folclorul popular al acestei m irifice
zone. A stfel am cules colinde, legende, doine, strigături, obiceiuri şi jocuri
populare, adevărate nestem ate ale folclorului nostru popular. Voi încerca în
această m onografie să prezint doar o m ică parte din m aterialul cules de la
localnici.
Locuitorii de aici m ai ales cei din Roşia-N ouă şi O bârşia cred încă în
descântece. U nii dintre ei cred că un copil m ic este cel m ai expus deochiului.
A ceastă superstiţ ie se urcă în vrem urile vechi până la indieni, care denum esc
deochiul drichti-docha. Ea este răspândită m ai cu deosebire în Italia, unde
napolitanii pun cel m ai m are crezăm ânt pe jettatura.
D acă un copil este grăsuţ şi frum uşel, cum este privit lung de cineva, m ai
ales de o persoană rea de ochi sau de una cu ochii negri şi cu sprâncene
109
îm binate şi nu va zice „să nu-i fie de deochi” atunci copilul se deoache.

M ijloacele folosite contra deochiului sunt stinsul cărbunilor şi descântecele
de deochi.
O rice m am ă care presupune că m icuţ ul ei copil este deochiat, va lua iute
nouă cărbuni aprinşi pe care îi va stinge într-un pahar cu apă neîncepută. D acă
cărbunii sfârâie şi se scufundă, atunci copilul a fost deocheat. D e aceea m am a
îi va da copilului să bea de trei ori din acea apă, iar cu apa răm asă îl spală la
tâm ple, pe cap şi pe piept. D acă copilul n-a fost deocheat, cărbunii vor pluti
deasupra apei. în acest caz, copilul suferă de altă boală şi trebuiesc căutate
alte m ijloace de vindecare.
D acă prin stingerea cărbunilor, copilul nu s-a vindecat atunci va fi descântat
de deochi. Iată cum sună unul din descântecele de deochi, cules din localitatea
O bârşia de la C erb Ioan în anul 1980:
Fugi deochi dintre ochi
D in tâm plele capului,
D in faţ a obrazului,
D in zgârciul nasului,
D in m oalele capului,
D in adâncul inim ii,
D in cap, de după cap,
D in os, din carne, din piele,
A fară!
Să răm ână.... (num ele copilului)
C urat şi lum inat
C um D um nezeu pe păm ânt la dat!
D acă un copil plânge zi şi noapte, fără ca să-l doară ceva, se crede că cineva
din nebăgare de seam ă sau cu rea voinţ ă, i-a luat som nul. A cest plâns este num it
de către localnici „plânsul rău”. Prezint m ai jos, un descântec de plâns rău cules
de la rapsodul popular C erb Lazăr din Roşia-N ouă în anul 1980:
Ieşi duh rău !
D in capul pruncuţ ului,
D in osuţ ele lui,
Ieşi şi te du în codrii pustii!
U nde cocoşi negri nu cântă,
U nde m âţ e negre nu um blă,
U nde câini negri nu latră,
110
U nde om ul nu ajunge.
Ieşi şi te du
Şi acolo să răm âi!
(N um ele pruncului) să răm âie
Ca laptele strecurat,
Ca argintul cel curat.
Ca D um nezeu ce l-a dat.
Pentru a realiza acest descântec, se foloseşte ulei de la un m ir pus într-o
ulcea m icuţ ă de păm ânt nears şi un pai de la o m ătură nouă, la care se leagă o
aţ ă roşie de lână. Se crede că uleiul sfinţ it apără pe om de toate răutăţ ile,
culoarea roşie este cea care alungă deochiul, iar m ătura adună toate răutăţ ile
întâlnite în cale, aşa cum adună gunoiul din casă. A ceste trei elem ente, îm binate
cu puterea de vindecare a descântecului, duc la însănătoşirea copilului.
b. C redinţ e - interdicţ ii
- în casa în care există o fem eie însărcinată, m ăturatul casei va fi efectuat
num ai de aceasta, pentru a avea o naştere uşoară;
- fem eia însărcinată să nu dea nim ănui apă de băut, pentru că nu va putea
naşte până când nu va bea apă din pum nii respectivei persoane;
- fem eia însărcinată să nu treacă şanţ ul sau vreo apă curgătoare că atunci
o părăseşte îngerul păzitor şi calcă în urm ă rea;
- să nu se uite la vreo persoană hâdă, pentru că atunci copilul născut va
arăta ca acel om ;
- fem eia însărcinată să nu dea cu piciorul în pisică că atunci va avea copii
păroşi;
- să nu se arunce după asfinţ itul soarelui apa în care s-a scăldat pruncul
m ic, dacă acesta nu a trecut de şase săptăm âni;
- să nu se lase scutecele pruncului noaptea pe sârm ă afară, pentru a nu se
abate duhurile rele pe copil;
- fem eia cu copil m ic să nu încheie niciodată căm aşa la gât că nu m ai
creşte copilul ;
- la botezul pruncului, faşa să fie scurtă, pentru că atunci copilul se va
căsători de tânăr;
- copilul m ic să nu fie lăsat singur în casă că se face schim bătură;
- să se arunce bani pentru m iri, când ies din biserică, după cununie, pentru
a fi bogaţ i;
111
- când m oare cineva, se întoarce o oală cu gura în jos, iar când se porneşte
spre groapă se sparge;
-fam ilia căreia îi m oare prim ul copil, să nu-1 însoţ ească la groapă că altfel îi
vor m uri şi ceilalţ i copii;
- când se lasă sicriul în groapă, trebuie să arunci câteva m onede pentru ca
m ortul să aibă cu ce plăti cele nouă văm i;
- seara să nu te uiţ i în oglindă că îngălbeneşti;
- să pui m ătura cu coada în jos, pentru a nu fi sfadă în casă;
- să nu verşi solniţ a de sare, pentru că te cerţ i cu soacra;
- să nu se aşeze cuţ itul cu tăişul în sus că atunci m em brii fam iliei se vor
certa;
- să nu dai lapte la vecine, im ediat după ce a fătat vaca, până la corastă,
pentru că îşi va pierde vaca laptele.
- să nu fie băgaţ i în foc cocenii ce răm ân de la sfărâm atul porum bului, ca
să nu facă porum bul tăciune ;
- bărbaţ ii să nu stea în casă atunci când fem eile taie ţ esătura de pe război,
că se vor tăia la coasă sau la pădure ;
- fem eia care nu a făcut iţ e înainte de a se m ărita, să nu m ai facă după ce
se m ărită, că îi va m uri bărbatul;
- să nu se bage niciodată lem nul cu capătul subţ ire înainte, ci num ai cu cel
gros, altfel vacile vor făta viţ eii cu capul întors înapoi;
- să nu se taie laptele sau m ăm ăliguţ a cu cuţ itul în farfuria cu lapte că
atunci se va tăia ugerul la vacă ;
- să nu se scuipe în foc, că se fac puşchei pe lim bă ;
- fem eile, m arţ i seara, după apusul soarelui, să nu lucreze în casă, că vor
visa urât noaptea;
- în prim a săptăm ână din post, m arţ i, să nu lucrezi nim ic, că te strâm bi la
faţ ă;
- în a noua joi de la Paşte, să nu se lucreze nim ic în grădină că e rău de
trăsnit;
- să nu se toarcă în săptăm âna m are că vin caii lui Sântoader;
- să nu se m ănânce slănină în post, că altfel cad cozile la purceii m ici;
- să nu colinzi după trecerea C răciunului că vei face bube;
- să nu ai haine m urdare în casă când um blă popa cu crucea că se culcă
dracul pe ele;
- să nu se îm brace haina pe dos că se schim bă vrem ea;
112
- să nu se ducă apă de la fântână după lăsarea serii că acea persoană se va

îm bolnăvi;
- să nu se coase nasturii când haina este pe om că acesta va fi prins când
va fura ceva;
- să nu se fluiere sau să se m eargă cu spatele înainte în interiorul unei
case că atunci va m uri cineva din acea casă;
- să nu m ănânci din m âncare când fierbe pe foc, că te vorbesc oam enii de rău;
- dacă cineva scapă m âncarea din gură, atunci acel om va avea în curând
m usafiri flăm ânzi;
- feciorul să m ănânce tot din farfurie că altfel va lua nevastă urâtă ;
- când pruncul îm bracă o haină nouă, m am a trebuie să-l ciupească şi să
spună: haina să se rupă, dar cine-o poartă să trăiască ;
- dacă găina cântă cocoşeşte, atunci în acea gospodărie se va întâm pla
ceva rău;
- dacă în vatră sar scântei, sigur vor veni oaspeţ i;
- cel ce prim eşte o cană de apă trebuie să dea cana înapoi, că altfel va face
guşă;
- dacă laptele pus la fiert dă în foc, pe plită se va pune sare ca să nu crape
ugerul vacii;
- dacă rândunica zboară pe sub burta vacii aceasta va da laptele cu sânge;
c. obiceiuri
1. B ăbăruţ a
E ste un obicei prin care se invocă ploaia în anotim purile secetoase, fiind
atestat în toate ţ inuturile ţ ării. în M oldova este cunoscut sub num ele de
„păpălugă”, „păpărugă”, „băbăludă”, „băbăruţ ă”, în Transilvania şi B anat
„dodoloaie”, în C rişana „dodoliţ ă”. Pe V alea Petrişului, în satul C orbeşti,
term enul folosit este acela de „B ăbăruţ ă”.
Se alege un fecior înfăşurat peste căm aşă cu ghirlande de frunze (iederă).
A cesta va fi com plet înfăşurat în iederă şi va prim i num ele de B ăbăruţ ă. Selecţ ia
are la bază criteriul purităţ ii, al nevinovăţ iei, singura garanţ ie deplină a
eficienţ ei ritualului. „B ăbăruţ a este înconjurată de feciori şi fete, toţ i purtând
în m ână cârcege um plute cu apă. D esfăşurarea cerem onialului este sim plă.
„B ăbăruţ a” îm preună cu însoţ itorii, străbate localitatea de la un capăt la altul,
trecând pe la fiecare gospodărie, oprindu-se în „ocol”, unde cântă versurile
invocatoare ale ploii:
113
B ăbăruţ ă, ruţ ă, ploaie D oam ne, ploaie !

Să curgă pâraie, ploaie D oam ne, ploaie!
Şi să crească grâul, grâul până-n brâu,
C ucuruzăle cât gădinile,
O rzu până-n podu,
Săcara cât scara,
Ploaie, D oam ne ploaie!
în acest tim p, B ăbăruţ ă schiţ ează un dans sum ar rotindu-se spre stânga şi
spre dreapta, pe ritm ul m elodiei şi al bătăilor din palm e ale însoţ itorilui
cortegiului. Pe acest fond, gazda iese cu o găleată de apă, cu care udă B ăbăruţ ă,
gest m enit să provoace, prin sim ilitudine, ploaia atât de m ult râvnită. Pe drum
fetele şi feciorii din cortegiu vor uda pe oricine vor întâlni în calea lor. ZYXWVUTSRQ
2 . J o c u l d e d u m in ic ă (H o r a ţ ărănească)
Jocul era una din cele m ai îndrăgite activităţ i la care participa întreaga
suflare a satului. în horă se prindeau toţ i tinerii, iar oam enii m ai în vârstă
j asistau de pe m argini lăudând
j fiecare m odul în care odrasla
-■ V . CBA j lui juca. în horă nu aveau voie
2p) să participe tinerii care aveau
m ai puţ in de 14 ani. La Cor-
Â WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
beşti, jocul începea dum inică
după -m asa şi se desfăşura în
;* 4* intervalul orar 14 -19. D e fapt
,/-g - ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
'■M
lU a jj în toate localităţ ile văii Petriş
L a j o c d u m in ic a în p o ia n a d e la acest interval orar era res
F â n tâ n a U r s u lu i, O b â r şia pectat de toată lum ea. Feciorii
ar m ai fi stat dar m am ele îşi urm ăreau cu străşnicie fetele şi la orele 19 plecau
cu ele acasă. Pe valea Petrişului contează foarte m ult „ părerea satului” şi de
aceea nicio m am ă nu dorea să-i fie vorbită fata de rău şi să-i răm ână nem ăritată.
Feciorii ar m ai fi stat. dar dim ineaţ a devrem e se trezeau şi m ergeau la m uncile
câm pului. N . ar fi vrut nici în ruptul capului să-şi supere părinţ ii, oam enii în
vârstă din părţ ile locului fiind foarte respectaţ i de către cei tineri. Jocul avea
loc de obicei în apropierea casei parohiale.
A tunci când feciorii dispuneau de bani, cântau la joc lăutarii din Roşia-
N ouă. D ar de cele m ai m ulte ori cânta A ron, ţ iganul, cu vioara şi fiica sa G ligor
114
V ioara cu duba. A cesta se m ulţ um ea cu câte un pahar de „cram pă” sau alte
produse care i le dădeau tinerii. Jocul avea loc şi-n perioada sărbătorilor
religioase, ţ inându-se şi în cursul săptăm ânii.
In tim pul postului jocul era întrerupt, dar tinerii pe ascuns se întâlneau
într-o casă din m arginea satului, m ai ascunsă ochilor trecătorilor, se descălţ au
şi jucau desculţ i, după m uzica unui fluieraş. Se credea că dacă joci desculţ în
post, nu ai nici un păcat.
U n m om ent aparte îl constituia „intratul în joc al tinerilor”. Se considera
intrat în joc tânărul care reuşea să joace trei dansuri consecutive în ordinea
urm ătoare: A rdeleana, Jocul de doi pe picior şi învârtită. Fata era introdusă în
joc de către tânărul care îi făcea curte. C âteodată feciorul aranja dinainte cu
m uzicanţ ii, scoaterea fetei din joc. La un m om ent dat, feciorul întorcea fata
pe sub m ână şi îi da drum ul. La acest sem nal, m uzicanţ ii cântau m arşul şi fata
era scoasă din joc. D ar nu răm ânea nicio fată scoasă din joc pentru că venea
alt fecior care o introducea în joc spre veselia tuturor. în jurul orelor 19 m uzica
cânta m arşul şi fetele însoţ ite de m am e plecau acasă, întotdeauna însoţ ite de
strigăturile cu caracter satiric ale tinerilor. A ceste strigături aveau şi m enirea
de a spori veselia la finalul jocului.
3. Şezătoarea
E ste o adunare restrânsă la satele de pe V alea Petrişului, C orbeşti, Roşia-
N ouă şi O bârşia, în serile lungi de iarnă, în care m unca este îm binată cu
petrecerea, întrucât se şi cântă, se spun snoave şi poveşti, ghicitori şi jocuri
cel m ai ades susţ inute cu fluierul. M unca principală efectuată în cadrul
şezătorii este torsul lânii, dar şi îm pletitul şi cusutul. Şezătorile au constituit
şi constituie de-a lungul vrem ii adevărate centre de creare şi transm itere a
folclorului.
4. C laca
E ste un obicei care se m ai păstrează doar în satele de pe V alea Petrişului.
C laca este o form ă de întrajutorare a sătenilor la lucrările m ari pe care ei le
efectuează: construirea unei case, a unei anexe, la prăşit, la cosit, la recoltarea
cerealelor. O am enii se adună m uncind cu braţ ele, cu uneltele sau atelajele
proprii, în schim bul unei m ese bogate ce se acordă ziua şi seara, cu răchie de-
a bătrână şi vin roşu şi de cele m ai m ulte ori, seara, cu lăutari din localitate,
pentru a sărbători cum se cuvine isprăvirea lucrului bine făcut.
115
5 . S p ă la tu l p e c a p în v in e r e a lu i S â n to a d e r
In dim ineaţ a zilei de vineri, cu m ult tim p înaintea răsăririi soarelui,
m am ele îşi trezesc pruncii pentru a-i spăla pe cap. Pentru aceasta cu câteva
zile înainte fem eile adună m uguri de plop, m uguri de salcie, iarba vântului şi
popelnic sau calendarul păm ântului. Popelnicul este o plantă care se găseşte
rar şi creşte sub „ vatra dealului”. A re o tulpină dreaptă şi subţ ire pe care
cresc m ai m ulte roduri: prune m ici de culoare vânătă, cucuruz cu boabele
galbene, struguri cu boabele negre. D acă aceste roduri sunt m ulte atunci va fi
anul bogat. Plantele culese vor fi puse în apa cu care copiii vor fi spălaţ i pe
cap. Se zice că va creşte părul copiilor ca plopul şi ca salca, iarba vântului îi va
feri de vărsatul de vânt, iar dacă popelnicul are rod m ult în acel an copiii vor
avea m ult noroc. Copiii, spălaţ i astfel pe cap nu au voie să iasă din casă decât
foarte târziu după ce în casă a fost m ăcar un bărbat în vizită, iar cocoşii nu
sunt prin curte. Se crede că dacă va vedea copilul, coada cocoşului, atunci
părul lui nu va creşte m ai m are decât coada cocoşului.
6 . N u n ta (u s p ă ţ u l)
O biceiurile de nună în localităţ ile com unei Petriş erau foarte frum oase.
Se m ai păstrează şi astăzi la unele nunţ i elem ente autentice: steagul, dolia,
jocul m iresei, cântecul m iresei,
m ersul la creangă, m ărul şi
< J T - „ WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
-ArirCBA H:ift * strigarea cinstelor, care par să se
asem ene cu scenariile teatrului
... m H H H folcloric întâlnit în serile de iarnă.
s
- j P regătirile pentru nuntă
începeau cu peţ itul m iresei. D e
obicei, peţ itorul era o persoană
na • ' p din afara fam iliei, care lua le
N u n tă d in R o ş ia N o u ă 1 9 4 0 gătura cu părinţ ii fetei, pentru a
- m ir e I a c o b I a n c u afla dacă aceştia erau de acord
sau nu să-şi dea fata după feciorul
respectiv. Peţ itul se făcea de regulă dum inica când întreaga fam ilie era acasă.
D acă părinţ ii fetei erau de acord peţ itorii stabileau data când să se întâlnească
părinţ ii tinerilor. La acea întâlnire aveau voie să participe şi tinerii. La acea
întâlnire se stabilea zestrea pe care părinţ ii o dădeau m iresei şi dacă părţ ile
erau m ulţ um ite se stabilea şi data nunţ ii. Tinerii nu aveau voie să participe la
116
■- •-r
discuţ ii ei erau separaţ i într-
o altă cam eră atenţ i supra
vegheaţ i de m am a viitoarei
m irese.
Invitarea nuntaşilor se
face cu două săptăm âni îna
inte de nuntă prin doi feciori
de onoare ai m irelui şi doi ai
m iresei num iţ i doleaşi. Do-
leaşii sunt legaţ i cu câte două
N u n tă d in R o şia -N o u ă ( 1 9 o 8 ) WVUTSRQPONM
ştergare m ari de 2 m lucrate
din cânepă şi bum bac, ţ esute în casă,
îm podobite cu flori, legate la şold cu câte o i
panglică de m ătase -aceste ştergare se
num esc „cingeie”.
D oleaşii poartă în m ână o ploscă
îm podobită ce conţ ine ţ uică de prune.
A junşi la casa celor pe care îi invită la nuntă
aceştia rostesc urm ătoarea oraţ ie:
N oi suntem doi soldaţ i legaţ i,
D e m ire şi m ireasă m ânaţ i.
V ă anunţ ăm că dum inica viitoare
V or avea şi dânşii o nuntă m are.
Şi nu se pot odihni,
Şi nici nu pot dorm i,
Până nu şi pe dum neavoastră vă
M ir i d in R o ş ia -N o u ă a n 1 9 5 5
vor pofti. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
- D r a i A u r e l ş i E le n a
C ine din aceste dolii va bea
îm preună cu noi se va ospăta.
U n ceas, două, pân’ la nouă,
D e la nouă pân’ la zece,
îm preună vom petrece!
La anul şi la m ulţ i ani!
C ei care erau invitaţ i, ridicau dolea, beau din aceasta şi urau m ult noroc
tinerilor. Cu câteva zile înainte de nuntă începeau pregătirile la care luau
parte neam urile apropiate ale celor doi tineri dar şi vecinii. Fem eile adunau
117
de prin sat oale şi tacâm uri necesare pentru

m asă, iar bărbaţ ii adunau bănci, m ese
scaune, şi ajutau la ridicarea şatrei unde
se va desfăşura nunta.
N unta începe de fapt dum inică de
dim ineaţ ă cu gătitul m iresei. A tât m ireasa
cât şi m am a acesteia sunt adânc em oţ ionate
şi au ochii încărcaţ i de lacrim ile despărţ irii.
In jurul orei zece, m irele încadrat de
două fete şi urm at de un alai alcătuit din
nănaşi, doleaşi, givăr ( conducătorul nunţ ii),
nuntaşi (uspătoi) şi m uzicanţ i soseşte la
casa m iresei. A junşi aici, are loc un dialog
între givăr şi socrul m ic. G ivărul prin nişte
vorbe m eşteşugite cere m ireasa:
„In zorii zilei am plecat cu toţ ii la
D oleaşii m ici chem ând la uspăţ vânătoare. M irele nostru a ochit o căprioară
dar de prins nu a putut s-o prindă. N oi i-am
luat urm a şi ea ne-a dus către curţ ile
dum neavoastră. D acă îi aici vă rugăm să ne-
o daţ i că altfel nu plecăm de aici”!
I se răspunde: „A vem m ai m ulte
căprioare, de unde să ştim care e cea pe
care o căutaţ i?
- „M irele nostru zice că dintre toate
este cea m ai aleasă”.
- „Să vedem dacă o găsim !”
D upă term inarea dialogului socrul m ic
D oleaşii chem ând oam enii scote pe rând câteva fete m ai m ici pe care
la nuntă O bârşia doleşii le joacă. La un sem n givărul opreşte
jocul spunând:
- E prea m ică, las-o să m ai crească!
Până la urm ă, este adusă m ireasa adevărată. La vederea ei, tot alaiul
chiuie şi m uzica cântă m ulţ i ani trăiască. La un sem n al givărului se face linişte.
A cesta priveşte balţ ul m iresei, care este dăruit de către m ire şi îi cântă m iresei
urm ătoarea cântare:
118
Iară-ţ i adu am inte,

La m asă şezând
Şi m ereu gândind.
Ştii tu ce ţ i-am spus,
Când eram m ai m ulţ i?
Să nu te preum bli pe uliţ a noastră
In papuci tropotind, din rochii sfoşnind,
Că noi am avut m ândru tinerel
Şi el te-a văzut, dragă i-ai căzut!
Şi el a um blat şi a adunat
C ătane bărbate şi toate înarm ate,
M reajă v-am întins, pe tine te-au prins!
In casă te-a băgat,
In casă, după m asă,
Şi te-a îm bălţ at
Cu un balţ frum os
i
Fie-ţ i de folos!
C âte fire în el, atâtea după el,
Fire de bum bac ca să-l porţ i cu drag,
Fire de m ătasă, ca să-i fii aleasă! WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
A la i d e n u n tă d in R o ş ia -N o u ă
119
A laiul nunţ ii deplasându-se la cununia religioasă
D upă acest cântec se form ează din nou alaiul şi cu toţ ii se deplasează la
biserică unde are loc cununia religioasă. D ar givărul îi opreşte înainte de a
ieşi din curte deoarece m ai are un cântec pentru m ireasă:
Fecioară-ţ i aduci am inte,
La m asă şezând.
Roagă-te m ai roagă!
întâi lui D um nezeu,
Şi lui taică-tău.
Că tu ai avut nişte fraţ i bărbaţ i,
Şi tare-narm aţ i,
Ei s-au lăudat,
Că nu te-or lăsa
A te-nstrăina.
D ar văd că te lasă
Să te-nstrăinezi.
Peste m unţ i cărunţ i
La alţ ii părinţ i.
Peste m unţ i cu brazi
Şi la alţ ii fraţ i.
Peste m unţ i cu flori
La alte surori.
120
Peste m unţ i cu spini

La alţ ii vecini.
Pe drum m uzica cântă m elodii de joc şi de petrecere iar nuntaşii adresează

strigături cu conţ inut vesel nănaşilor, m irilor, socrilor şi chiar şi privitorilor.
D e la biserică, întreg alaiul se întoarce la casa m irelui unde are loc nunta. La
poartă m irii sunt întâm pinaţ i cu pâine şi sare. în tim p ce ei gustă din pâine,
peste capetele lor se aruncă cu grâu, sim bol al fertilităţ ii. U rm ează ca tinerii
să guste din câte un pahar cu vin şi apoi spărgeau paharele aruncându-le peste
cap, acest sem n însem nând îndepărtarea ghinionului din viaţ a lor şi aducerea
norocului.
La intrarea în curte pe o m asă se află un ciubăr îm podobit cu iederă şi
fom fiu, o plantă asem ănătoare cu iedera num ai că are frunza m ai îngustă şi
m ai subţ ire ca a iederei. în ciubăr este apă şi un buchet de busuioc şi flori,
num it „peana de la ciubăr” cu care m ireasa spală nuntaşii.
G ivărul pofteşte nuntaşii la
spălat că s-au m urdărit um blând pe
drum , iar nuntaşii, pentru că
m ireasa îi spală o cinstesc cu bani,
după care are loc „m ersul la
creangă”. în tim p ce m ireasa îi
spală pe nuntaşi, stegaşul îl apără
pe m ire cu steagul pentru a nu
putea m ireasa să-l stropească. Se sv W j
zice că dacă reuşeşte să-l stro- \ ' '
pească atunci ea îl va „conduce”
& ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
şi-l va stăpâni toată viaţ a. Se alege O b ic e i d e n u n tă „ L e g a tu l la C r e a n g ă ”
un pom care este m ai frum os şi
roditor ca şi m ireasa să fie roditoare şi să facă copii m ulţ i şi frum oşi. Se
goleşte apa din ciubăr la rădăcina lui. C iubărul se ridică cât m ai sus ca să
crească pruncii cât m ai înalţ i. D upă aceea, m ireasa se apropie cu capul de
o creangă a pom ului şi se acoperă cu o cârpă de păr dată de soacră după
care, givărul intonează cântarea la creangă:
H ei iam şi dai nam cununa,
Iară îţ i adă am inte
Sus la răsărit WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
121
Că tu ai avut grădină frum oasă

Frum os v-ai arat şi v-ai sem ănat
Şi v-ai şi grăpat, flori ai sem ănat
M ândru au răsărit, frum os au înflorit
Flori de toate flori şi dragi la feciori
Şi căsuţ a ta ce-i ca iedera
Frum os v-ai penat, cu drag v-ai purtat
D e astăzi înainte
V rem ea ţ i-a venit
Portul să ţ i-1 schim bi
Portul cel fetesc
Pe cel nevestesc
H ei iam şi dai nam cununa
La auzul cuvintelor „port nevestesc”, m irele taie repede creanga, m ireasa
îşi pune conci şi se consideră că a intrat în rândul nevestelor. Toată lum ea
m erge în şatră şi se serveşte m asa. B ucatele tradiţ ionale servite la m asă
erau: sarm ale; varză fiartă cu m ultă carne de porc; plăcintă cu brânză.
D im ineaţ a pe la ora patru se servea o ciorbă acră făcută din carne de oaie sau
capră.
N unta ţ inea două zile şi o noapte. D e aceea la strigarea cinstelor pe lângă
o sum ă de bani, uspătoii m ai cinsteau „tânării” cu câte un colac în care era
îm plântată o „crăcoriţ ă” în fiecare vârf al crăcoriţ ei era câte un „coc” din făină
de grâu. Tot pe acel colac era pusă o „lopăciţ ă” de porc şi o găină. D in această
cinste se făcea m âncare pentru uspătoi a doua zi de nuntă.
D upă strigatul cinstelor se serveşte în continuare m asa şi apoi se trece
la joc. D upă un anum it tim p, givărul anunţ ă că începe jocul m iresei. Se
stabileşte de către givăr şi naş cât este taxa pentru jocul m iresei, după care
se trece la joc. C âte jocuri plăteai de atâtea ori jucai cu m ireasa. C ând givărul
socotea că s-a jucat de ajuns, bătea cu o lingură într-o sticlă legată cu o sfoară
undeva sus, şi anunţ a: „hai la m oară că um blă goală”! U rm au alţ ii. Puteau juca
şi m ai m ulţ i în roată, m irii şi cu fam ilia întreagă care era chem ată la nuntă.
D upă term inarea acestui joc se distrau cu toţ ii până la term inarea nunţ ii.
7. R uga
E ste un obicei care are loc anual în toate localităţ ile com unei Petriş după
cum urm ează:
122
- Petriş: ultim a dum inică din luna iulie;

- O bârşia: (nedee)- la Rusalii;
- Ilteu: ultim a dum inică din luna august;
- C orbeşti: 8 septem brie „N aşterea M aicii D om nului”
Cu ani în urm ă, la rugă, fetele şi feciorii îm brăcau costum ul popular. Ruga
era începută de preotul satului, după ce ţ inea o slujbă în curtea bisericii.
D acă exista o fată logodită a cărei nuntă urm a să se celebreze, prim ul joc era
al fetei cu preotul, apoi cu viitorul m ire, urm ând celelalte perechi de fete şi
feciori din sat. D in satele învecinate, lum ea venea la rugă cu căruţ ele, iar într-
un spaţ iu special am enajat cu crengi de brad şi cu verdeaţ ă, negustorii îşi
întindeau tarabele, ca la târg, cu fel de fel de produse.
între anii 1980 - 1990, ruga era deschisă printr-un am plu spectacol folcloric,
la care participau form aţ ii artistice din localităţ ile învecinate. Era un lucru cu
totul şi cu totul deosebit, deoarece se scoteau din lada de zestre a neam ului
rom ânesc adevărate nestem ate folclorice, în felul acesta putându-se transm ite
aceste valori tinerelor generaţ ii.
D in păcate după 1990 ruga se m ărgineşte doar la jocul ce are loc toată
noaptea. Totuşi, rugile au răm as în continuare un prilej de bucurie, de
reîntâlnire cu cei dragi, de unificare a fam iliei, deoarece toţ i cei plecaţ i în
depărtări, la rugă se întorc acasă, în sânul fam iliei.
8. L euca
A cest obicei cred că este propriu doar celor cinci localităţ i situate pe
V alea Petrişului (Petriş, C orbeşti, Roşia-N ouă, O bârşia şi Ilteu). O biceiul are
loc în fiecare an, în luna februarie, atunci când se prinde „Postul M are .
Locuitorii satului, îm părţ iţ i în m ai m ulte grupuri, se urcă pe cele m ai înalte
dealuri din îm prejurim i, unde adună jnepeni cu care form ează m ai m ulte
grăm ezi de diferite înălţ im i.
O dată cu lăsarea serii, se aprind leucile (grăm ezile form ate) în strigăte de:
»,Leuca! Leuca!” O am enii cu stearţ uri în m ână (făclii aprinse) aleargă în şir indian
pe înălţ im i, alcătuind apoi diferite figuri geom etrice cu ajutorul torţ elor aprinse.
Im ediat, după ce vor fi aprinse leucile cele m ari, care intenţ ionat au fost
lăsate la urm ă, se va declanşa un spectacol feeric. G rupurile aflate în acţ iune
flutură torţ ele aprinse, şi interpretează, care m ai de care, frum oase cântece
populare. D e asem enea, grupurile de pe un deal adresează anum ite strigături
grupurilor de pe celelalte dealuri. A stfel, în scurt tim p se declanşează o
123
adevărată întrecere, câştigători fiind toţ i cei care participă la realizarea acestui
obicei.
Prim a strigare care se aude este aceasta: „Lazăre m ăi Lazăre/ D e m âine
se m ănâncă m azăre, anunţ ând prin aceasta începerea postului. Se adresează
strigături şi fetelor leneşe din localitate: „C are n-o tors câlţ ii/ Să o ţ uce m âţ ii
/ C are n-o tors drugălăii / S-o ţ uce m utalăii”.
A tunci când oam enii pleacă de acasă, duc cu ei diferite lucruri vechi cărora
le dau foc. Se crede că în felul acesta vor îndepărta tot răul de la casă.
La întoarcere, oam enii vor înconjura cu stearţ urile coteţ ele de găini zicând:
„C âte scânteie, atâtea ouă să facă găinile”, apoi stearţ ul se va pune în podeţ ul
coteţ ului, ca descântecul lor să aibă leac. Prin acest obicei se vesteşte că
iarna a trecut, prim ăvara este pe aproape şi că oam enii se pot pregăti pentru
începerea m uncilor câm pului, ceea ce pentru ţ ăranul rom ân înseam nă m are
bucurie şi încântare.
Tot de la această dată şi până la data de 9 m artie, de Ziua Sfinţ ilor, bătrânele
afum ă în jurul casei, în curte, în grădină, pentru îndepărtarea răului, a vicleniei
şi a şerpilor de pe lângă gospodăria lor.
V. 3. c.) D atini
U m blatul cu dubele (dubaşii)
U m blatul cu dubele sau D ubaşii, sem n al existenţ ei noastre în spaţ iul
carpato-danubiano-pontic, este o datină străveche, care se păstrează până în
- ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
zilele noastre şi o găsim în
toate satele com unei Petriş.
Echipa de colindători are în
com ponenţ a ei pe cei ce co
lindă şi bat dubele, precum şi
taraful. Feciorii îm brăcaţ i cu
şube şi cioareci, cu căciuli
îm podobite cu tricolor şi m ăr
gele luate de la gâtul fetelor de
m ăritat, purtând în m ână du
bele la fel de frum os îm po
dobite cu m ărgele şi iederă, se
G r u p d e c o lin d ă to r i a n u n ţ â n d adună la gazda unde au învăţ at
n a ş t e r e a lu i H r is to s
colindele în postul C răciu- WVUT
124
„ D u b a şii “ d in R o şia -N o u ă
nului. D e aici, în frunte cu prim aşul şi urm aţ i de taraf, pornesc cu colindatul

pe la casele oam enilor. Ei vor interpreta colinde precum : „Sara asta > » N aintea
acestor curţ i” D alba feciorită”, „Fată m are de-ntrebare”, „Pleacă m ire-ntru-n
i ti
”, „Pleacă Lina la fântână”, „N oi îf am vinitu”,

vânatu”. „întorcu-să da-ntorcu WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
etc. D e obicei, dubaşii, de la gazdă vor pleca direct la casa parohială, unde vor
colinda preotul satului şi fam ilia sa. D e aici vor trece la învăţ ătorul satului
(dascălul) şi apoi la casele fetelor şi feciorilor. U m blatul cu dubele ca m odalitate
de exprim are se înscrie în categoria teatrului folcloric. C olindele interpretate
de dubaşi cu un rafinam ent artistic unic, şi costum aţ ia tradiţ ională sunt
elem ente de decor ce dau spectacolului o notă de originalitate de necontestat.
Scenariul acestui obicei este com pletat de jocul dubaşilor singuri şi apoi cu
fetele colindate. D ubaşii ne prezintă un repertoriu de jocuri propiii obiceiului
de colindat: „A dubii”, „Zorile”, „Sălcioara”, „A rdeleana”, „C ăluşerul” „B ătuta
„Sfădită” şi „A rdeleana printre rânduri”. G azda m ulţ um eşte pentru colindă şi
cinsteşte pe colindători cu un cârnaţ , cram pă (ţ uică fiartă şi îndulcită) şi bam .
în sem n de recunoştinţ ă, ceata de colindători, la sem nalul „pe caie îl dă
prim aşul rosteşte o oraţ ie de m ulţ um ire şi cântă „La m ulţ i ani .
O raţ ia de încheiere sau „Strigarea darului pentru colindători ” are un
farm ec aparte, presărat fiind cu veşti despre truda gazdei de-a agonisi
darurile pentru dubaşi, dar m ai ales cu scene care em ană um orul sănătos CBA
al ţ ăranului rom ân.
125
O raţ ia de încheiere - culeasă de la Sas A urean din C orbeşti în anul 1978

H ei, ficiori, ficiorii dubii
Sculaţ i-vă-n tălpile picioarelor
în capetele oaselor (Toţ i răspund cu bătăi de dube)
Până noi am colindat

G azda cu găzdoaia
Pentru noi bine s-o gătat
Cu-n colac de grâu frum os
Să trăiască gazda nost’
ŞI cu al doilea dar
Cu-n cârnaţ de porc m ort
B ine că-i m ort
Că-n sac îl port
Că de n-ar fi porcul cu totul
Cu ochii ne-ar vedea
Cu picioarela ne-ar călca
Cu coada ne-ar vântura
D e noi, ficiorii dubii,
N -am şti, care pe care
U liţ ă am da.
N e m ai cinsteşte gazda nost’
Şi cu al treilea dar
C-o iapă crăiască
G azda nost’
La m ulţ i ani să trăiască!
t
Toţ i: Să trăiască!
C-o avut gazda nost’ doi căluşei sprintenei
S-o dus cu ei la V ărădie
D upă o bute de răchie.
D e la V ărădie la Săvârşin
O venit m ai lin
D e la C uiaş la Toc
O venit de-un trop,
D e la Toc la Ilteu
O venit m ai m ereu.
126
A ici o fost un loc foarte rău

Să-m burdă cocia,
Sparse butea cu răchie.
Cu doagele, m ânau pârloagele,
Cu fundurile prundurile,
Cu cercurile, bercurile.
Ş-o făcut cum o putut
Pă astă sară
0 uiagă crăiască
G azda nost’
La m ulţ i ani să trăiască!
Toţ i: Să trăiască!
Colindătorii pornesc în alai, iar taraful cântă „m arşul dubii ZYXWVUTSRQPONMLK
V . 4 . V o c a b u la r ş i e x p r e s ii lo c a le
A
abrac = tain la anim ale, grăunţ e WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA =
a brăcăli = a da grăunţ e anim alelor

acău = unitate de m ăsură pentru cazanul de ţ uică
acu = im ediat, îndată
adipat = adăpat
ai = usturoi
a aldui = a binecuvânta
apucătură = nărav, deprindere
arăm iu = fir de m ătase
argaţ = salcâm
arginţ i = m onede de argint
arşău = hârleţ , cazm a
astupuş = dop
aţ âţ ă = aprinde, îndeam nă la ceartă
B
bai = necaz
balţ = basm a de m ătase sau caşm ir cu ciucuri
127
barem = m ăcar
barost = cocan m are
baş = aşa, chiar
batăr = m ăcar
bădanie = cadă
băgău = tutun
băl = bărbat alb, blond, bălai
băluşel = dim inutivul de la băl
bărnacă = tuciurie
beteag = bolnav
bică = taur
birău = prim ar
bitang = pierde -vară
biţ = fir de lână
bârnaci = bruneţ
blid = farfurie, castron
boam be = m edicam ente
bolând = nebun
boltă = m agazin
bom bi = nasturi
box = crem ă de ghete
brăcini = cingătoare îngustă a costum ului fem eiesc
brişcă = briceag
brâncă = m ână
bruş = bulgăre
budac = târnăcop
buie = coboară
bum buleu = m ic şi rotund WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C
caşm ir = stofă fină de lână
catrânţ ă = piesă din portul fem eiesc ce se poartă peste poală
cătană = soldat
căpară = arvună
căptălan = brusture
căuc = polonic
128
cergă = pătură
cheie = cusătură m ăruntă de pe m âneca căm ăşii cu rol ornam ental
chim ir = curea lată din piele
chică = coadă îm pletită în trei sau m ai m ulte şuviţ e
cioareci = pantalon de lână
cingeu = prosop m are, cusut, cu care se legau doleşii la nuntă
ciufală = poreclă
ciuparcă = ardei
cârceag = urcior
câta = puţ in
clisă = slănănă
cloţ ă = cloşcă
cocie = căruţ ă
colnă = bucătărie de vară
coşară = coş de nuiele cu două torţ i
cotăriţ ă = coş de nuiele cu o singură toartă
coţ că = bucată cubică
cracoriţ ă = răm urea
croafne = gogoşi de aluat
cucuruz = porum b
curiei = varză
D
dalbă = albă
dărab = bucată
dârjală = coadă de coasă
diloc = im ediat
divăr = fecior de onoare la nuntă
dolie = vas m ic de lem n, îm podobit, din car sunt îm biaţ i să bea cei chem aţ i
la nuntă
dolieş = cel care cheam ă oam enii la luptă
drăguţ ă = iubită
drâgâl = cârligul cu care se scoate focul din cuptor
drod = sârm ă
drugă = unealtă de întins aluatul pentru tăiţ ei
dubă = tobă
129
nvăţ ător Em il M urgu
dubaş = om ce bate toba

dudă = ţ eavă
duhan = tutun
duleu = haină groasă
duleu = drum între culturi ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
F
fain = arătos, frum os
farbă = culoare
făcătură = deochi, vrăjitorie, farm ece
fălos = sem eţ , m ândru
fedeu = capac la oală
fioc = sertar
firang = perdea
firez = fierăstrău
firnais = vopsea în ulei
firizar = rum eguş
G
gazdă = stăpânul casei
genunţ = genunchi
gilău = tăietor de varză
giob = oală de păm ânt
givănit = povestit
ghijă = foi de porum b uscat
gligan = m istreţ
gostie = vizită
goşti = m usafiri
golum başi = porum bei, dim inutivul de la golum bi
a goni = a alunga
a grăi = a vorbi, a rosti
grum az = gât
grum pi = cartofi
duzâne = cârtiţ ă WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
_ 30
f
:lkjihgfed
1
:
;■ Z
Com una Pctriş - trecut şi prezent
H \
:
halcă = bucată m are de carne ;
:
ham eş = foarte rău >■
;
harâng = clopotul bisericii
harm ig = arm ăsar
haşm e = cepe m ici m ai m ulte la un loc ;
haznă = folos ■
a hărăni = a hrăni
heba = degeaba, în zadar
hârbeică = cratiţ ă
hârde = ceartă
hoară = păsări de curte
a hodini = a odihni
huluit = dărâm at
huicăi = chiui
huţ unuş = leagăn
I
iederat = învelit în iederă
im ală = noroi
iorgovan = liliac
;
iosag = anim ale
iţ ari = pantaloni subţ iri, piesă a costum ului ţ ărănesc bărbătesc, ce se ZYXWVU
'
poartă vara
î
Im boţ it = şifonat
îm butuşat = îm brâncit
îm burdat = răsturnat
îm penat = îm podobit cu flori, înflorit
îm pupit = îm bobocit
înceluit = păcălit, tras pe sfoară, înşelat
încredinţ at = logodit
întorsuri = plăcinte ţ ărăneşti
întrăm at = refăcut
înţ olit = bine îm brăcat
învândăcit = înfăşurat, am estecat
131
J
Jeb = buzunar
Jireadă = claie lungă de paie sau fân
jâm b = strâm b
jântuitor = bâtă de îm prăştiat focul în cuptorul de pâine
june = tânăr
junere = ginere
junelaş = tinerel
junie = perioada dinaintea căsătoriei la fecior
jup = snop de coceni
jolj = văl, sul de pânză
L
Laboşă = cratiţ ă
laibăr = vestă ţ ărănească
lăută = vioară
laşte = tăiţ ei
lăm paş = felinar pentru grajd
lesne = ieftin
lipigeu = cearceaf
liptari = gem de prune
lopari = unealtă pentru introdus pîinea în cuptor
lopătiţ ă = om oplat
I lotru = hoţ
ludaie = dovleac
lum ină = lum ânare CBA
M
m acră = carne slabă
m ai = ficat
m aistor = m eşter
m altăr = m ortar
m aşini = chibrituri
m ăierană = m ăghiran
m ălin = pin
m ărăm uţ ă = batistă
m ăsari = faţ ă de m asă
132
>
■;

Petriş - trecut şiprezent iZ
I
m iher = m asă de tâm plărie
m işculanţ ă = jm echerie
m ârtan = m otan
m oalăr = zugrav
m orm inţ i = cim itir
m urătoare = saram ură
N
nană = apelativ adresat unei fem ei m ai în vârstă
nădragi = pantaloni
năfram ă = batic
nim uric = om slab, schilod
nogeu = gleznă
nojâţ e = şireturi de curea
O
ochi = denum ire ce se dă cusăturii de pe poalele şi m ânecele costum ului
popular
ocol = curte
oloi = ulei
oprege = şorţ în faţ ă şi în spate
:C
orbeţ = sărac
ortac = tovarăş i
P ?
F
pancuve = gogoşi de aluat l
paradaiţ ă = roşie
paure = ţ ăran înstărit -
păcurar = cioban
păfuga = alunga
pălancă = scândură groasă
pălpm ar = funie
părădaică = roşie, tom ată
părăzor = um brelă
păsulă = fasole
păşuş = act de proprietate pentru anim ale
păţ oc = şobolan
133
peană = floare
peleg = fără păr, fără pene
perinei = orez
pergău = clopoţ el
piglais = fier de călcat
pigluit = călcat
pită = pâine
pârgălit = rântaş pentru m âncare
pleasnă = capăt de bici
plevas = creion
plev = tablă
podrum = pivniţ ă
pogişor = dulap de bucătărie
poniavă = covor, pătură
porşor = claie m ică de fân
prăbălit = încercat
preslu = pesm et
pup = boboc de floare, form ă cusută pe căm aşa ţ ărănească ZYXWVUTSRQPON
R CBA
i
răzor = şanţ m ic
rânză = pipotă
rânzos = arţ ăgos
rel = duba cuptorului
rişcaş = orez
a roura = a picura cu rouă
rudă = par lung
rugă = serbare populară ce are loc cu ocazia unei sărbători
rum eneală = vopsea, fard
S
salcă = salcie
salbanaş = dantelă
sălaş = casă la câm p
scoverzi = clătite
sfetăr = bluză
134
sobă = cam eră

socoţ i = calcule
spăcel - căm aşa pe care o îm bracă fem eile la ţ ară
stelaj = etajeră
straiţ ă = traistă
strofocat = agitat, zburlit
a sufulca = a sufleca m ânecile căm ăşii
sum nă = fustă largă CBA
ş
şăgârt = ucenic
şcătulă = cutie
şintăr = hingher
şirincă = fâşie lungă şi îngustă
şlarfe = papuci decupaţ i în spate
şoancă = şuncă
şogor = cum nat ;
şol = cană, ceaşcă
!
şom ar = paznic de vânătoare
şorof = şurub i
şovar = papură cu rogoz
şpaiţ = căm ară
şpor = sobă de gătit
■
ştergură = ştergar popular, prosop

ştrim f = ciorap
şubă = haină lungă, groasă, ce se poartă iarna
şuştar = vas folosit la m ulsul vacilor
şuştăr = pantofar WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T
tărhană = pastă făinoasă de casă
tătarcă = sorg folosit la confecţ ionarea m ăturilor
tolceri = pâlnie
tolvai = strigăt de frică
tuleu = tulpina porum bului
135
4lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
învăţ ător Em il M urgu CBA
T
ţ andură = aşchie
ţ âţ ână = balam a
ţ âm ent = cim ent
ţ âm p = pulpă
ţ oale = haine
ţ ucat = sărut
ţ ucur = zahăr ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
U
uiagă = sticlă
ujină = înainte de înserare
uloi = ulei
urlău = uruială pentru anim ale
uspăţ = nuntă
uspătoi = nuntaşi
ustănit = obosit
V
V ăiug = cărăm idă nearsă de lut cu pleavă
văl = sul de pânză
vălău = jgheab pentru adăpatul anim alelor
veadră = găleată
vecăr = ceas
vigan = vioi, puternic
vinars = ţ uică de prună
viziclu = bluză
vrâstată = ţ esută în dungi WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Z
Zagie - cravată ţ ărănească ce se poartă la căm aşa costumului bărbătesc; fular
zăbunit = zăpăcit
zălud = nebun
a zbici = a usca
zbici = bici
zogoni = alungă, goni
136
C apitolul V I
CO M U N A PE TR IŞ A STĂZI CBA
î W
:
:
înainte de a prezenta înfăţ işarea actuală a com unei Petriş, se cuvine să-i
num im în prim ul rând pe cei care în anul de graţ ie 2009 se ocupă de destinele
acestei com une. A ceastă echipă este urm ătoarea: ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCB
1 . B u r z a H a n Z ia n - p r im a r - P . D. L. ,
2. B erari losif - viceprim ar - P. S. D.
c
3. Fruja A lexandru M arian - secretar i;
4. R ogozea M ircea - contabil
5. Tom a A lexandru - referent agricol
6. M anciu A driana - casier
7. C ugerean Elena - operator rol I
8. D obriţ a O vidiu Zian Ionel- director al Căm inului C ultural Petriş şi

- bibliotecar al B ibliotecii C om unale Petriş ‘
9. B aleţ D orin - şef serviciu situaţ ii urgenţ ă '
C onsiliul Local Petriş este form at din 11 consilieri după cum urm ează: s
- 4 consilieri P. D. L. - H an Ioan-V asile; H an Eugen; H an V iorel; A rdelean
Eftim iu;
- 3 consilieri P. N. L. - Bâlc A urel; Petraşca Titus Ioan; Ţ ari Zenovie;
- 2 consilieri P. S. D. - B erari losif; Iacob A urel;
-1 consilier P. R. M . - B aleţ Ilie;
-1 consilier P. N . G. C. D. - Stana D orin Em il;
I n s tit u ţ ii p u b lic e :
P r im ă r ia c o m u n e i P e tr iş se află situată în centrul localităţ ii Petriş în
jurul ei aflându-se am plasate celelalte instituţ ii ale statului, poliţ ia, dispensarul
137
Prim ăria Petriş
m edical, biserica, m agazine, căm inul cultural, biblioteca com unală, şcoala,
C entrul de recuperare şi reabilitare neuropsihică, form ând îm preună centrul
civic al com unei.
E ducaţ ia
în com una Petriş există câte o unitate şcolară pentru învăţ ăm ânt prim ar
în fiecare localitate com ponentă a com unei (O bârşia, Roşia-N ouă, C orbeşti,
Ilteu). în localitatea Petriş funcţ ionează Şcoala cu clasele I-IV, Şcoala generală
cu clasele I-V III, şi o grădiniţ ă cu program norm al. D irector coordonator al
şcolilor din com una Petriş este profesorul A vrăm uţ A chim . Şcoala generală
îşi desfăşoară activitatea în două corpuri de clădire.
Şcolile de pe raza com unei au astăzi cu totul altă înfăţ işare de cât acum
câţ iva ani. în fiecare şcoală există apă curentă, tâm plăriile au fost schim bate
în toate şcolile, toate având acum geam uri şi uşi term opan. S-au efectuat
renovări interioare şi exterioare, îm prejm uire, am enajare spaţ ii de joacă, s-a
asigurat m aterialul didactic necesar pentru grădiniţ ă şi şcoală. Şcoala generală
din localitatea Petriş dispune de un m odern grup social, cabinet de inform atică
şi centrală term ică proprie. Investiţ ii m ajore s-au făcut, dar pentru desfăşurarea
activităţ ii instructiv-educative în condiţ ii norm ale este im perios necesar
construirea unei noi şcoli care să corespundă cerinţ elor şi norm elor europene.
138
Petriş - trecut şiprezent ZYXWV
C u ltu r a
In com una Petriş există 6 biblioteci şcolare şi o bibliotecă com unală.
B iblioteca com unală deţ ine un num ăr de 6100 volum e de carte păstrate în
condiţ ii bune. N um ărul de cititori conform fişelor este 150. B iblioteca
funcţ ionează de luni până vineri între orele 9-17. B ibliotecar este D obriţ a
O vidiu Zian Ionel, care îndeplineşte şi funcţ ia de director al căm inului cul
tural din localitate.
Pe cuprinsul com unei se găsesc 6 căm ine culturale, câte unul în fiecare
localitate (O bârşia, R oşia-N ouă, C orbeşti, Petriş, Selişte şi Ilteu). A cestea
se află într-o stare foarte bună de funcţ ionare fiind toate renovate atât în
interior cât şi în exterior. S-a înlocuit toată tâm plăria veche de la toate
căm inele culturale am plasându-se în locul acesteia geam uri şi uşi term opan.
Investiţ iile făcute de prim ărie pentru reabilitarea căm inelor culturale în
anul 2008 se ridică la sum a de 60 286 lei, pentru anul 2009 fiind alocată !CBA
sum a de 100 000 de lei.
D in păcate activitatea culturală lasă m om entan de dorit, ea rezum ându-se
doar la găzduirea sau organizarea unor nunţ i, botezuri, serbări şcolare, baluri
(C răciun, A nul N ou, Sf. Ioan, Paşte) şi m ai rar diverse spectacole. II
>
Se m ai organizează r u g ă în fiecare an, în urm ătoarele localităţ i: S i!.
- Petriş - ultim a dum inică din luna iulie; I
- O bârşia - N edeea de Rusalii;
■ Ilteu - ultim a dum inică din luna august;
- C orbeşti - 8 septem brie „N aşterea M aicii D om nului” L 3
*!
U n obiectiv m ajor al conducerii prim ăriei şi al directorului de căm in cul
tural este înfiinţ area unei expoziţ ii perm anente în cadrul căm inului cultural ! :
din Selişte, localitatea natală a m arelui m uzician. WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P o liţ ia
Instituţ ie im portantă a statului, având m isiunea de a asigura ordinea şi
liniştea locuitorilor din întreaga com ună, are sediul în centrul localităţ ii Petriş u
în apropierea sediului prim ăriei. Postul de poliţ ie dispune doar de doi angajaţ i.
S ă n ă ta te a
-
în cadrul com unei există un singur dispensar. Serviciile m edicale sunt ;
!■
asigurate de un m edic şi două asistente m edicale. M ai există şi un dispensar

I
veterinar deservit de un m edic veterinar şi un tehnician veterinar. A m bele i
139
r
i lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
dispensare au nevoie urgentă de tehnică m edicală m odernă. D easem enea de

! un real ajutor pentru populaţ ia com unei ar fi înfiinţ area în cadrul com unei a
; unui punct farm aceutic. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C e n tr u l d e R e c u p e r a r e ş i R e a b ilita r e N e u r o p s ih ic ă
Este cea m ai proaspătă instituţ ie care a luat fiinţ ă la Petriş chiar în decursul
acestui an, 2009. C lădirea este o adevărată perlă a localităţ ii, investiţ iile
ridicându-se la 2.173.666,87 lei bani proveniţ i de la bugetul de stat, la care s-
a adăugat contribuţ ia Consiliului Judeţ ean A rad. C entrul este ultram odern,
dotat după norm ele europene ai cărui beneficiari sunt persoanele adulte cu
problem e neuropsihice uşoare, de pe raza judeţ ului A rad, integrate în diferite
program e individuale sau colective de recuperare. Se va asigura locuinţ ă
perm anentă pentru 36 de persoane cu handicap neuropsihic, rulajul
beneficiarilor făcându-se doar în condiţ iile în care persoanele se reintegrează
în fam ilie şi în societate. C lădirea era până acum trei ani ruina unui bloc,
ridicat pe vrem ea regim ului com unist. Prim arul a fost de acord cu proiectul şi
a „oferit” clădirea în acest scop.
C entrul are 22 de cam ere, cu tot cu cele de zi, pentru una sau două
persoane şi o capacitate de 36 de locuri.
V echiul sediu al centrului se afla în clădirea castelului Salbek, care a fost
retrocedată urm aşilor fam iliei A lexandrescu.
C e n tr u l d e R e c u p e r a r e ş i R e a b ilita r e N e u r o p s ih ic ă P e tr iş
140
II,

C entrul vine în sprijinul com unităţ ii din Petriş pentru că dincolo de

beneficiarii care au nevoie de ajutorul oferit în cadrul instituţ iei, trebuie
m enţ ionat că localnicii beneficiază de locuri de m uncă, rezolvându-se astfel şi
o problem ă socială a com unei. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C o m u n ic a ţ iile
Teritoriul com unei Petriş este am plasat la lim ita estică a judeţ ului A rad şi
este străbătut de urm ătoarele căi de com unicaţ ii rutiere:
D r u m u l n a ţ io n a l D N 7 (E 6 8 ): N ădlac - A rad - D eva - Sibiu - B ucureşti,
străbate localitatea Ilteu;
D r u m u l j u d e ţ e a n (D J 707):Petriş - V aţ a de Jos, străbate localităţ ile
Petriş, C orbeşti, R oşia-N ouă, O bârşia (drum asfaltat pe o distanţ ă de 4 km ,
drum pietruit 18,7 km );
D r u m u l c o m u n a (D C 7 5 ): Selişte - 2,9 km - drum pietruit; IW
D r u m u l c o m u n a l (D C 7 6 ): Ilteu - 2,3 km - drum pietruit;
S tr ă z i p ie tr u ite : - P e tr iş -12 km - V alea Sântească;
-
I lt e u - 8 km - V alea Lungă; I
fii
S e liş t e - 2 km - V alea A dăm ească; 3 :î
C o r b e ş ti — 5 km - M eşteroaia, Părăul C uleşti, V alea C orbească;
- R o ş ia -N o u ă - 10 km - V alea M arcului, V alea M are, Lupoaia, R oşuţ a,
ii
V alea N esi, Tim işoaia, Pârâul Stănilesc;
i
- O b â r ş ia - 1 k m : ■■
D r u m u r i d e e x p lo a t a r e a g r ic o lă ş i d r u m u r i m a r g in a le lo c a lită ţ ilo r '

~ de regulă nem odernizate, din păm ânt, cu prospect variind între 5,00 şi
7,00 m ;
La intrarea în localitatea Ilteu, în extrem itatea sudică, drum ul com unal
D C 76 intersectează linia de cale ferată A rad - Sim eria form ând trecere de
nivel cu calea ferată.
C irculaţ ia feroviară
Se realizează pe traseul A rad - Sim eria, existând staţ ie în localitatea Ilteu
şi în localitatea Petriş, în zona sudică, care deserveşte localităţ ile Petriş, i;
Selişte, C orbeşti, R oşia-N ouă, O bârşia. C irculaţ ia se face pe două linii F
electrificate. ţ.
I;
D istanţ a până la Staţ ia CFR Petriş de la fiecare sat: i
r
Petriş - 3 km i.
141
Selişte - 2 km
C orbeşti - 5 km
Roşia-N ouă - 13 km
O bârşia -18 km
D istanţ a faţ ă de centrul de com ună:
Ilteu - 6 km
Selişte - 2 km
C orbeşti - 4 km
Roşia-N ouă -10 km
O bârşia -18 km
C om erţ ul
WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
f ,
1. întreprinderi fam iliale ce com ercializează produse alim entare şi

nealim entare:
SC Lente SRL
SC C rido SRL
A F B edreag
A F M arina
A F G oian V io - C ornel
AF. A na M aria
B ram Sed
SC A lin SA A xim SRL
A F H anco X L
IF N eam ţ Ionel - brutărie
2. U nităţ i care com ercializează îngrăşăm inte chim ice:
A F G roşanu C ristian Stelian
3 G eo Explo Topo SRL - arhitectură, inginerie şi servicii de
consultanţ ă tehnică
SC Telem Im pex SRL - staţ ie PECO , com erţ
SC Fluieraş SRL - transport auto
D e rem arcat că toate societăţ ile din com ună, cu excepţ ia firm elor G eo
Explo Topo SRL şi SC Fluieraş SRL se ocupă doar cu desfacerea de m ărfuri
către populaţ ie. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
T â r g u r i o r g a n iz a te :
T â r g u r i: 24 februarie C ornu’-nflorit”
15 aprilie
lliunie - Târgul cireşelor
142
20 iulie - Târgul de SF. Ilie

14 octom brie
20 decem brie ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P ia ţ ă - se organizează în fiecare m iercuri a săptăm ânii. E ste de fapt cea

m ai anim ată zi din localitate. V in com ercianţ i de pe tot cuprinsul judeţ ului şi-
şi întind tarabele într-un loc m odern am enajat de către edilii com unei, nu
departe de centrul localităţ ii. E ste un prilej pentru toţ i locuitorii com unei de
a se întâlni şi a-şi procura cele necesare, dar m ai ales de a schim ba im presii şi
de a-şi povesti unul altuia necazurile şi bucuriile.
T u r is m u l
C om una Petriş se află am plasată într-o zonă foarte liniştită, oferind condiţ ii
propice pentru practicarea turism ului, vânătorii şi a pescuitului. Pe teritoriul C■
ei se poate ajunge foarte uşor, aceasta fiind situată foarte aproape de căile de i
i
transport. C alea ferată se află la 3 km de centrul com unei, iar drum ul judeţ ean
a
D J 707 străbate localităţ ile Petriş, C orbeşti, R oşia-N ouă şi O bârşia.
D easem enea D N 7 străbate localitatea Ilteu şi se află la o distanţ ă de 3 km de
localitatea Petriş.
!
V alea Petrişului este o „gură de rai”, unde turistul poate adm ira privelişti i
ri
de vis. în această zonă, frum useţ ile naturii sunt secondate de creaţ iile
deosebite ale artei populare rom âneşti. Se întâlnesc m ori de apă datând din
jurul anului 1800 atât pe teritoriul localităţ ii Petriş, cât şi în am onte pe vale şi
!;
în satele C orbeşti, Roşia-N ouă şi Petriş. în fiecare sat, m ai m ult ca oriunde în
judeţ ul A rad, s-au păstrat casele construite din lem n şi acoperite cu paie aşezate
pe coarne, având o înclinaţ ie de 35 de grade. Pe drept cuvânt, satele C orbeşti, :
\
R oşia-N ouă şi O bârşia se pot considera un adevărat „m uzeu în aer liber . Se
:
pot organiza drum eţ ii în grup sau individuale pe m ai m ulte trasee turistice: u
- Satul Roşia-Nouă - C uloarul M ureşului - V alea Roşia - B iserica de lem n

„Sf. M ucenic D im itrie” construită în anul 1809; D e aici se pot organiza drum eţ ii I
spre satul O bârşia până la D ealul Pleşu (726 m altitudine);
- Satul C orbeşti - V alea Roşia - B iserica de lem n „N aşterea M aicii D om nului
(m onum ent istoric şi arhitectonic, construit în anul 1800); D e aici se pot !
organiza drum eţ ii spre V ârful C ărunta (686 m altitudine).
A lte obiective turistice ar fi:
!!;
I
- B iserica ortodoxă „Sf. M ucenic G heorghe”, din Petriş, construită în anul WVUTSRQ
1883; i
143
învăţ ător Em il M urgii
- C astelul Salbek din Petriş (sec. X IX ); parcul dendrologic din jurul

castelului cu o suprafaţ ă de 18,5 ha, cu cei doi stejari seculari (700 ani) num iţ i
„Stejarii judecăţ ii”;
- B iserica ortodoxă şi C asa m em orială „Sabin D răgoi” din Selişte;
- C onacul din localitatea Ilteu, construit în stil neoclasic în sec. XVIII- XIX;
- C lădirea văm ii şi a poştalionului din Ilteu;
- M orile de apă sunt alte obiective turistice care satisfac curiozitatea şi
dorinţ a celui care vrea să cunoască îndeaproape trecutul şi realizările
populaţ iei acestei com une M ai sunt m ori de apă în localităţ ile: C orbeşti - două
m ori, una proprietatea fam iliei Tuda
Eugen şi alta proprietatea fam iliei
V olungan Ionel, localitatea O bârşia
- m oară aparţ inând fam iliei C hiş
Leontin.
Cu toate că pe teritoriul com unei
nu sunt gospodării agroturistice
atestate, există totuşi foarte m ulte Pensiunea agroturistică Stana D orin Em il CBA
neatestate cu condiţ ii bune şi foarte
bune de cazare care asigură şi I WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
m âncare de foarte bună calitate,
tt-
specifică zonei, la un preţ m odic. i
■SXSKS^-%
m W
U n exem plu, în acest sens, este ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P e n s iu n e a a g r o tu r is t ic ă S ta n a fi ll
m
■■
rZYXWVUTSRQPONMLK
\ m
D o r in E m il, în curs de atestare, m
din localitatea O bârşia. Pensiunea | I—
dispune de 4 cam ere, fiecare cu câte C am eră din cadrul pensiunii
două paturi, baie pentru fiecare
cam eră, şi piscină cu dim ensiunea
12/18m şi adâncim ea de 2m . Este
am enajată în cadrul unor clădiri cu
o vechim e de peste 200 de ani. Fiind
am plasată la poalele dealului Po
ieniţ a şi Trouşele (595 m altitudine)
oferă posibilitatea organizării şi
practicării sporturilor de iarnă, C azanul pentru distilarea „răchiei” aflat
săniuş şi schi. în incinta pensiunii
144
C om una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPO
P ctriş - trecut şi prezent
Tot de aici se pot organiza drum eţ ii, localitatea O bârşia având peisaje
naturale de o frum useţ e răpitoare. Toată întinderea este o nesfârşită unduire
de creste, vârfuri şi poiene pe care găsim sălaşe construite din lem n şi
acoperite cu paie, construcţ ii ce sunt m ărturie a statorniciei şi hărniciei
oam enilor pe aceste locuri m irifice.
D acă, prin periplul său, călătorul reuşeşte să ajungă la sălaşele de la „Fântâna
U rsului”, din valea Teiului sau la cele de pe valea Pietroasa, va avea ocazia să-şi
m cânte ochii şi inim a cu nişte peisaje de vis special create de D um nezeu, pentru
a-i face pe cei ce ajung aici să uite de toate greutăţ ile şi răutăţ ile existente în lum e.
Pe drept cuvânt m oşul A ron în vârstă
de aproape 90 de ani, care de când a
văzut lum ina zilei nu a părăsit „Fân-
tâna U rsului” decât pentru perioade
Ţ ySli foarte scurte de tim p şi atunci pentru
a-şi face rost de cele necesare
traiului, spune că „ aici eşti m ai
i aproape de D um nezeu şi răutatea şi
" ».
S i
invidia încă nu s-au născut”
VXO*
S taţ ia peco P etriş

U n alt potenţ ial turistic al
com unei îl constituie o serie de
datini şi obiceiuri, produse au
j Z ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
*
tohtone, m eşteşuguri vechi ( „ro-
tăritul”, „covăcia”, „dogăritul”,
m '.H . WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
■V :
„ţ esutul la război”), care însă nu sunt
puse în valoare pentru a constitui
un punct de atracţ ie turistic în
vederea dezvoltării acestui sector
M otel „P aradis” econom ic, care ar aduce m ulte
beneficii com unei. CBA
R estaurante, spaţ ii de cazare:
SC T elem Im pex SR L situat pe D N 7 la intersecţ ia cu DJ 707. U nitatea
dispune de un restaurant cu 40 de locuri şi de o staţ ie PECO .
M o te l „ P a r a d is” situat pe D N 7 la intrarea pe teritoriul com unei, venind
dinspre localitatea Zam , judeţ ul H unedoara. C apacitatea m otelului este de 10
cam ere cu 28 de locuri.
145
1
1 ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
r,'
f« m
s in i
■ ' ••
" S4, -4 :^:.; -- - 'ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

. • *••,...< •-V . > „ « ..
T abăra creştină Petriş
Tabără de şcolari: C om una Petriş dispune de două tabere de şcolari.

A ceste tabere sunt am plasate una pe teritoriul localităţ ii Petriş şi alta pe
teritoriul localităţ ii Roşia-N ouă, pe V alea M arcului. A m bele tabere apaiţ in
cultului penticostal.
M ediul:
Protejarea m ediului înconju
rător ar trebui să reprezinte una
I
dintre principalele noastre pre
iii
K işii ocupări. încălzirea globală şi
|||| schim bările clim aterice ce au
ym H SS avut loc în ultim a perioadă, sunt
m determ inate de atitudinea pasivă
pe care o avem faţ ă de problem ele
de m ediu, poluarea apei, a solului,
T abăra creştină R oşia-N ouă (V alea M arcului)
a atm osferei, poluarea fonică, etc.
In com una Petriş, din datele ce există la nivel local nu se constată o
depăşire a lim itelor m axim e adm ise pentru apă, aer, sol. D eci nu putem vorbi
de o poluare constantă în zonă sau de o degradare a terenurilor care să
afecteze zona. Spaţ iile verzi am enajate la nivelul com unei sunt suficiente, iar
apa potabilă din zonă este de o calitate excepţ ională.
Pentru depozitarea gunoiului m enajer există o ram pă de gunoi am plasată
la doi kilom etri de localitatea Petriş, însă depozitarea gunoaielor m enajere
lasă m ult de dorit. în luna iulie această ram pă va fi închisă pentru a se construi
alta care va corespunde norm elor europene.
146
O bservaţ ii: avantaje, restricţ ii, oportunităţ i

A vantajele localităţ ii:
- situarea com unei aproape de căile de transport: calea ferată se află la 3
km de centrul com unei, D J 707 trece prin toate localităţ ile com unei, D N 7
străbate localitatea Ilteu şi se află la trei km de localitatea Petriş;
- foiţ a de m uncă în zonă este foarte ieftină;
- am plasarea văii Petriş favorizează practicarea turism ului, vânătorii şi
pescuitului;
- asigurarea cazării turiştilor în gospodăriile populaţ iei.
R estricţ ii:
- distanţ a m are faţ ă de centrul adm inistrativ A rad;
- lipsa unei ram uri industriale, deşi forţ a de m uncă există;
- Râul M ureş, care aproape în fiecare an provoacă pagube foarte m ari prin
distrugerea culturilor agricole. N u s-au m ai făcut lucrări de dragare a albiei şi
de înălţ are a m alurilor de peste 50 de ani.
- Infrastructura - DJ 707 care străbate com una din Petriş până la O bârşia
nu este asfaltat pe o distanţ ă de 15 km .
O portunităţ i:
- dezvoltarea m icii industrii locale: puncte de sacrificare a anim alelor, de
colectare şi prelucrare a laptelui, m ici ateliere;
- intensificarea activităţ ii agricole prin crearea de exploataţ ii agricole;
- crearea unor unităţ i de prelucrare a lem nului.
O biective ce se vor realiza din surse locale, bugetare şi judeţ ene:

- Extinderea şcolii din localitatea Petriş, asfaltarea drum urilor şi reţ eaua
electrică sunt planurile de viitor de pe agenda de lucru a prim arului com unei.
U nul din proiecte ar fi extinderea şcolii, cu un laborator, o arhivă şi o m ică
sală pentru diverse alte activităţ i în valoare de 4,4 m iliarde lei. M ai există o
lucrare începută şi neterm inată tot la şcoală, în ceea ce priveşte forarea de
apă pe care Prim ăria Petriş o are în vedere pentru viitorul apropiat. U n alt
proiect care se doreşte realizat până la finele anului 2009 ar fi construirea
unei noi grădiniţ e în localitatea Petriş şi a alteia în localitatea Roşia-N ouă
până la finele anului 2010.
147
- Există deja sum ele necesare pentru extinderea reţ elei electrice pe tot
cuprinsul com unei pentru că nu toate satele sunt electrificate în întregim e, în
valoare de lm iliard 140 de m ilioane;
- în anul 2010, vor fi asfaltate drum urile D C 75 şi D C 76;
- R ealizarea proiectului „D rum ul” pentru DJ 707 care face legătura cu
V aţ a până unde sunt 22,7 km ;
R ealizarea reţ elei de canalizare în cadrul localităţ ii Petriş.
148
C apitolul V II
A N EX E WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
■1
:l
i!
■
sC
■
!
i
i
149
E R O II C O M U N E I PE T R IŞ C E ŞI-A U JE R T F IT V IA Ţ A PE N T R U O
R O M Â N IE M A R E ŞI V E ŞN IC Ă
Localitatea Petiiş (1914 — 1918) M A RTIR II D IN 1918

ÎM PUŞC A Ţ I M IŞELEŞTE D E
G A R D A R O ŞIE M A G H IA RĂ
1. Crişan D am aschin 1. M orariu A rsenie

2. Iancu Zeno 2. Suba Pavea
3. O lariu loan 3. O prea loan
4. Bulz N icolae 4. D ura Pahom ie
5. Popescu D ion 5. M orar G heorghe
6. Popescu D um itru 6. Popa Ştefan
7. lung D aniel 7. Soran loan
8. Bândea Petru 8. Bianga G heorghe
9. H entea loan 9. Farcaş Epifan
10. Bedreag Sim eon 10. Belii A ntonie
11. Crişan Tom a 11. A rdelean Toader
12. H ăncilă Zenovie 12. Bândea Iosif
13. Farcaş loan 13. A lexa Iosif
14. A chim N icolae 14. Pui N icolae
15. M artin Ştefan
16. Stana G heorghe Eroii D in R ăzboiul 1941 -1944
17. Suba G heorghe 1. A nghel loan
18. Suba loan 2. M arina G heorghe
19. Stana loan 3. Stoica Zeno
20. D ura loachim 4. Iancu loan
21. G ârna Petru 5. Bianga loan
22. Crişan G heorghe 6. Bianga Iosif
i 23. Stanciu Zenovie 7. Jecherean N icolae CBA
= 24. V asica G heorghe
- 25. M ihuţ Petru ;-Ţ :"
'liLSl'"'
26. B ande G heorghe
27. U rsa Sim eon
28. Pleter G heorghe
29. Jecherean Petru
30. Popa loan
31. Jurcoaneioan
32. Popescu C onstantin i M onum entul din
33. Badiu C onstantin Petriş ridicat în
34. G roşan C onstantin 1 cinstea eroilor
35. H entea Sabin localităţ ii
1914-1918
150
E R O I I D I N L O C A L IT A T E A C O R B E Ş T I
1 9 1 4 -1 9 1 8
1 N icolae Jecheran
2. A urel Stanei
3. D aniel Leia
4. Sim ion Leia
5. Iosif Bold
6. Lazăr Bold
7. V asile A rdelean
8. C onstantin Petrean
9. G heorghe Stanei
10. V ichentie Baie
E R O I I D I N L O C A L IT A T E A R O Ş I A -N O U A
1 9 1 4 -1 9 1 8
Fam ilie din R oşia adunată în jurul fiului întors de pe front

al doilea război m ondial (1944)
1. V olungan F lo r ia n
2. G ârna Ştefan
151
3. D alcă A lexandru
4. D alcă R usalim
1941-1944
1. Sergent B ândea Ioan
2. C aporal M iclea A urel
SO LD A Ţ II:
3. G am a Ioan
4. O lari A lexandru
5. Prundari Petru
6. M oţ Todor
7. M ura Iancu
8. C ălean C ornel
9. Leia Lazăr
10. Leia R usalim
11. H an Ion
12. C ălean A ron
13. B aneu R om an
14. C erb R usalim
15. M edre V iorel
16. B ogdan Ioan
17. G roza Ion
18. O lari A urel
19. Rob V asile
20. Leia Florian ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
E R O I I D I N L O C A L IT A T E A I L T E U
1 9 1 4 -1 9 1 8
1. Francisc H irperlperl
2. M arcu V asile
3. M arcu R om an
4. FarcaŞ A ntonie
5. M arcu D um itru
6. Spinanţ iu A ntonie
7. M arcu C an V asile
8. N eam ţ u C onstantin
152
{
Com una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONML

9. N eam ţ u C. C onstantin
10. H uplea A ntonie
11. B entea Iosif
12. M ursa C onstantin
13. Trăvăşan G heorghe
14. Pleter Iosif
15. Popa C onstantin
16. Popa Iulius
17. M ihu Sim ion
lS.H otărâş C onstantin
19. Pavel A ntonie
20. M arcu Ioan
21. M arcu N icolae
22. N eam ţ u Ioan
23. V ugu V asile
24. Ţ urle Ioan
25. A ngalita Ioan
26. D obrean Ioan
27. M arcu N A ntonie
28. A rdelean V asile
29. V ugu A ntonie
30. Dehelean A ntonie
31. D ehelean C onstantin
32. Dehelean V asile ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
L O C U I T O R I A I C O M U N E I P E T R IŞ C A R E P R I N ^ O ^ A Ţ IIL E
L O R A U C O N T R IB U IT L A R E A L IZ A R E A A C E S T E I M O N O G R A
1. C erb A urelia din O bârşia - 55 ani

2. Iacob A urel - rapsod popular - 67 ani
3. D rai M ircea - 40 ani
4. D rai A urel - rapsod popular - 81 ani
5. Petrean C odreanu - rapsod popular -67 ani
6. C ostea A urel - rapsod popular - 62 ani
7. Tăm ăşan O priţ a - rapsod popular - 72 am
8. Suba O ctavian - 90 ani
153
F O R M A Ţ I I A R T I S T I C E A L E C O M U N E I P E T R I Ş Î N P E R IO A D A
1 9 7 7 - 1 9 9 0 - I N S T R U C T O R ÎN V Ă Ţ Ă T O R M U R G U E M I L -
„D ubaşii” d in localitatea C orbeşti (1977-1990)
1. Sas A urelian - prim aş
2. Petrean V espazian
3. D ie A lexandru
4. Tom a M anole
5. StanciuV oicu
6. Petraşcu N uţ u
7. Petrean A ntonie
8. D ie A urel
9. B aleţ Iosif
10. D ie Iosif
11. Petraşcu Petru
12. H an Petru
13. Petrean A urel
G r u p u l v o c a l d in C o r b e ş ti 1 9 7 7 - 1 9 9 0 (toate persoanele cuprinse în

grupul vocal au făcut parte şi din form aţ iile de teatru popular „B ăbăruţ a şi
„Şezătoarea din C orbeşti”)
1. Tăm ăşan O priţ a - conducătoarea grupului vocal
2. Stanciu Ileana
3. Petraşcu V eta
4. D obriţ a G raţ iana
5. G ligor V ioara
6. A dam Elisabeta
7. C ostea M arica
8. B ogdan M ărioara
9. M oţ M arica
10. B aleţ Rozalia
11. Petrean Em ilia
12. Petrean R odica
13. D ie A nişoara
14. D ie Lenuţ a
15. D ie M arinela
154
16. B ăieş Elena

17. Petraşcu M elania
18. R om an Silvia
19. Petrean V ioara
20. Petrean M ihaela
21. Petrean C lara ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
F L U I E R A Ş I I D I N R O Ş I A -N O U A
1. C erb Lazăr - conducătorul form aţ iei
2. Iacob A urel
3. Petrean C odrean
4. C erb loan (C aponel)
5. D rai A urel
6. M arian Lazăr (H aşca)
7. Stănilă loan
8. Stănilă Petru
9. C ostea A urel
10. Faur Lazăr
'
11. Iacob Eugen
12. R aica Zian
13. B alţ loan (Tim a)
14. C erb Eugen
15. G herm an Petru
16. Roşu Ionel WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1:
TA RA FUL D IN RO ŞIA -NO U A
1. Faur Lazăr - taragot - şeful tarafului
2. C ostea A urel - dubă
:
3. Iacob A urel - saxofon
4. Petrean C ogrean - saxofon
5. R aica Zian - taragot
6. B aleţ loan (Tim a) - taragot
155
RA PSO ZI PO PU LA RI
1. Stănilă Persida din Roşia-N ouă
2. C erb Lazăr din Roşia-N ouă
3. D rai A urel din Roşia-N ouă - 81 de ani
4. Tăm ăşan O priţ a din C orbeşti - 72 de ani
5. Iacob A urel din O bârşia - 67 de ani.
156
B ibliografie
Izvoare inedite
A rhivele N aţ ionale D irecţ ia Judeţ eană A rad

1. Parohia ortodoxă rom ână Petriş, dosarul nr. 1. (1900 - 1906)
2. Parohia ortodoxă rom ână Ilteu, dosarul nr. 2 (1908 - 1917)
3. Parohia ortodoxă rom ână C orbeşti, dosarul nr. 1, (1869 - 1920).
D osarul nr. 2, (1900 - 1920, privind sectele religioase);
D osarul nr. 3, (1874 - 1908, statistici şcolare);
D osarul nr. 10, (1909 - 1917, statistici şcolare);
R egistru procese - verbale 1957 - 1962;
4. A rhiva Prim ăriei Petriş:
M atricole parohiale (botezaţ i, cununaţ i, răposaţ i) ai parohiei Petriş, 1867
-1918;
Statistici evoluţ ia dem ografică a com unei Petriş - 1990 - 2009,
Evidenţ e contabile;
R egistrul de procese verbale ale C onsiliului com unal;
5. A rhiva Şcolii generale Petriş:
D osar nr. 7, registrul de inspecţ ii 1926 - 1950;
R egistrele de inspecţ ii şcolare ale şcolilor Ilteu, C orbeşti, Roşia-N ouă,
O bârşia;
D osar nr. 17, C artea Şcolii prim are Selişte;
D osar nr 7, registrul de inspecţ ii al Şcolii prim are Selişte, peiioada 1924
- 1946;
C artea Şcolii prim are C orbeşti, dosar nr 7;
6. A rhiva Parohiei ortodoxe C orbeşti:
C ronica bisericii parohiale din com una C orbeşti;
157
Tabloul cărţ ilor bisericeşti din anul 1874;

7. A rhiva Parohiei ortodoxe Ilteu:
C ronica bisericii parohiale din Ilteu;
L ucrări generale şi speciale:
1. ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
G hid turistic al judeţ ului Arad, B ucureşti 1974;
2. Arad - M onografie, Editura Sport-Turism , B ucureşti 1979;
3. Aradul - perm anenţ ă in istoria patriei', A rad 1979;
4. G heorghe C iuhandu, Rom ânii din Câm pia Aradului de acum două
veacuri\ Editura M arineasa, Tim işoara, 2005;
5. Istoria Rom âniei', Editura A cadem iei R. P. R, B ucureşti 1960;
6. H oria M edeleanu, Valori de artă veche rom ânească , A rad, 1986;
7. Radu O ctavian M aier, Arhitectura ţ ărănească din vestul ţ ării, A rad, 1979;
8. Ioan N ichin, M onografia adm inistrativă a judeţ ului Arad - Realizările
adm inistraţ iei rom âneşti de la unire şi până-n 1938. ;
9. C orneliu Pădurean, Populaţ ia com itatului Arad în m ijlocul secolului al
XlX-lea , Editura U niversităţ ii A urel V laicu, A rad 2003;
10. V asile Popeangă, Aradul, centru politic al luptei naţ ionale din perioada
dualism ului (1867-1918), Editura Facla, Tim işoara, 1978;
11. Idem , Şcoala rom ânească din Transilvania in perioada 1867-1918 şi
lupta sa pentru unire, Editura didactică şi pedagogică, B ucureşti 1974;
12. Idem , Şcoala rom ânească din păiţ ile Aradului la m ijlocul secolului al
XlX-lea 1821 - 1867, A rad, 1979;
13. Idem , Şcoala rom ânească din părţ ile Aradului în perioada 1867-1918,
A rad, 1976;
14. Idem , Un secol de activitate şcolară rom ânească în păiţ ile Aradului
(1721-1821), A rad, 1974
15. R epertoriul arheologic al M ureşului Inferior - judeţ ul A rad, Editura
orizonturi universitare, Tim işoara 1999;
16. A lexandru Roz, Studii privind istoria judeţ ului Arad, în perioada 1900-
1944, C asa corpului D idactic, A rad 1980;
17. A. D . X enopol, Istoria rom ânilor, B ucureşti, 1997;
18. Suciu C oriolan, D icţ ionar istoric a localităţ ilor din Transilvania, voi. I,
B ucureşti, 1967;
158
C om una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONM
19. A lexandru Roz, G. K ovach, D icţ ionarul istoric al localităţ ilor din judeţ ul
Arad, A rad, 1997;
20. V irgil V alea, C ultură şi spiritualitate rom ânească în A rad în perioada
interbelică(1919-1940), E ditura „V asile G oldiş”, U niversity Press, A rad, 2005;
21. M aria H olban, D in cronica relaţ iilor rom âno-ungare în secolele X III -
XIV, Editura A cadem iei R. S. R., B ucureşti, 1981;
22. D . Popa, Răscoala luiH oria, voi. I- II, Editura didactică şi enciclopedică
B ucureşti 1979;
23. Studii privind istoria Aradului, E ditura politică, B ucureşti, 1980 24.
Revoluţ ia europeană de la 1848 reflectată în presa arădeană , E ditura politica,
B ucureşti 1985;
25. V asile Popeangă, Ion M ureşeanu, Aradul cultural în lupta pentru
înfăptuirea M arii U niri (1908 - 1918), A rad, 1991;
26. D avid Prodan, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, voi. I,
B ucureşti 1967;
27. Aradul - perm anenţ ă în istoria patriei , A rad 1978;
28. Pavel V esa, B isericile de m ir arădene între tradipe şi m odernitate,
Editura M irador, A rad, 2000;
29. Idem , Eparhia Aradului în perioada episcopului G herasim R aţ (1835-
1850) , Editura M irador; A rad, 2008;
30. Idem , Episcopia Aradului, Istorie. Cultură. M entalităţ i. (1706-1918),
Presa U niversitară C lujeană, Cluj-N apoca, 2006;
31. Episcopii Aradului 1706-2006, Editura G utenberg U nivers, A rad 2007;
32. Idem , Biserici de lem n de odinioară, Editura G utenberg, A rad, 1997,
33. V iorel Păcurar, Catedrala episcopală ortodoxă din Lipova lo38
-1706-2006, 300 de ani de Episcopie la Arad, „V asile G oldiş” U niversity
Press, A rad, 2006;
34. N icolae R ădulescu, Sabin V. D răgoi, E ditura M uzicală a U niunii
com pozitorilor, B ucureşti, 1971;
35. N icoleta M ateoc- Sârb, D ezvoltarea regională în Rom ânia, Editura
A groprint Tim işoara, 2000;
36. S. FI. M arian, N unta la Rom âni, Tipografia C arol G obl, B ucureşti, 1890,
C ultura N aţ ională, B ucureşti 1995;
37 Idem , N aşterea la rom âni, Tipografia C arol G obl, B ucuieşti, 1890,
C ultura N aţ ională, B ucureşti, 1995;
38. V iorel N istor, Colinde din Ţ ara Zărandului, Editura M irador, A rad,
1997;
159
39. Em il M urgu, ZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFE

Tradiţ ii şi obiceiuri folclorice pe valea M ureşului\ A rad,
1999;
40. V irgil V alea, M iniş, Istorie şi cultură , Editura Fundaţ iei „M oise N icoară”
A rad 2006;
41. Pavel V esa, D in istoria com uneiD ieci, Editura Ştirea, A rad, 1999;
42. V ictor B leahu, M onografia oraşului Lip ova, E ditura M arin easa,
Tim işoara, 2006;
43. M ircea O laru, G hidul turistic al com uneiPetriş, Editura B istra S.R .L.,
2009;
160
Comuna lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONML
C ase vechi O bârşia pe V alea Teiului

K W Mmjămm
C astelul S albek din P etriş

Comuna lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLK
Interiorul unei case ţ ărăneşti din O bârşia

4:
O bicei Ia uspăţ - la creanga

iM P i
D oliaşii m ici chem ând la uspăţ
166
Sălaş din R oşia-N ouă CBA
I
I
■
P ensiunea agroturistică a fam iliei S tana D orin din O bârşia
167
I lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
C uprins
C uvânt înainte 7 ZYXWV
C a p ito lu l I
C O N D I Ţ I I N A T U R A L E ... 11
I. 1. A şezarea geografică.... . 'ir 11
I. 2. A specte adm inistrative 12
I. 3. R elieful........................ 12
I. 4. C aracteristici clim atice 13
I. 5. R eţ eaua hidrografică ... 14
I. 6. V egetaţ ia..................... 15
I. 7. Fauna.......................... 16
C a p ito lu l II
R E P E R E I S T O R IC E ................. 17
II. 1. Istoricul com unei Petriş..... . 17
A . Localitatea P etriş....... 17
B. Localitatea Ilteu........ 21
C. Localitatea C orbeşti... 2 2
D . Localitatea Roşia-Nouă 2 3
E. Localitatea O bârşia.... 24
F. Localitatea S elişte..... 24
II. 2. Participarea com unei Petriş la lupta pentru libertate socială şi naţ ională ... 27
A . R ăscoala din 1784-1785........................................................................ 2 7
C a p ito lu l I I I
E V O L U Ţ I A D E M O G R A F IC Ă Ş I E C O N O M IC Ă .................... 34
I II . 1 . Prezentare generală......................................................... 34
I II . 2. Evoluţ ia dem ografică în perioada 1852-1918...................... 36
I II . 3. Evoluţ ia populaţ iei com unei Petriş în perioada 1970-2005 37
I II . 4. D ate privind m igraţ ia şi sporul natural............................ 38
I II . 5. Structura populaţ iei pe grupe de sexe.............................. 39
I II . 6. Evoluţ ia populaţ iei - sporul natural............. .................... 43
169
III. 7 Evoluţ ia populaţ iei C om unei Petriş în perioada 2006- 2008 ........... 45
III. 8. N ivelul de instruire..................................................................... . 46
III. 9. D ezvoltarea econom ică................................................................ . 47
III. 10. Forţ a de m uncă - structura salariaţ ilor din com una Petriş
pe dom enii de activitate............................................................. . 48
III. 11. Situaţ ia econom ică a populaţ iei declarată la recensăm ânt - 2002 49
III. 12. Fondul funciar............................................................................ 50
III. 13. Efectivul de anim ale................................................................... 51
III. 14. Structura culturilor agricole în anul 2001 ................................. 53
III. 15. D otări agricole.......................................................................... . 54
III. 16. A lte dotări ale populaţ iei:.......................................................... 56
III. 17. Fondul de locuinţ e.................................................................... .CBA 57
C a p ito lu l I V
V IA Ţ A C U L T U R A L A Ş I S P IR IT U A L Ă 58
IV. 1. învăţ ăm ântul în com una Petriş...... 58
IV. 2. C ultele.......................................... 74
a. B iserica ortodoxă din P etriş................. 75
b. B iserica ortodoxă din Ilteu................... 77
c. B iserica ortodoxă din Seliştea de M ureş 79
d. B iserica ortodoxă din C orbeşti.............. 80
f. C ultul B aptist........................................ 85
g. C ultul Penticostal.................................. 86
IV. III. A ctivitatea culturală..................................... 88
IV. 4. A sistenţ a m edicală........................................ 95
C a p ito lu l V
E T N O G R A F I E Ş I F O L C L O R ........................................ 99
V. 1. C aracterizarea etnografică a com unei P etriş............. 99
V. 2. G losar........................................................................ 104
V. 3. O biceiuri şi tradiţ ii în viaţ a localnicilor.................... 106
V. 3. a) D escrierea portului popular.................... 106
V. 3. b) Superstiţ ii, credinţ e şi obiceiuri populare 109
V. 3. c.) D atini...................................................... 124
V. 4. V ocabular şi expresii locale....................................... 127
C a p ito lu l V I
C O M U N A P E T R IŞ A S T Ă Z I 137
C a p ito lu l V I I
A N E X E ................................ 149
!
B ib lio g r a fie 157
C u p r in s 1 6 9 WVUTS;
■
170
I
‘ ** WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
"t T K f j
P e trişe nii ştiu să m u nce a scă b in e şi cu fo los , d a r ş tiu la fe l d e

b ine să se şi d istre ze . în ze stra ţ i cu u n d e ose b it s im ţ a rtis tic e i
su n t a d e vă ra ţ i cre a tori de cu ltu ră . F o rm a ţ iile a rtis tic e a le
co m u n e i: g ru pu l vo ca l-in stru m e n tal, flu ie ra ş ii, ta ra ful,
d u b a şii, fo rm aţ iile de d a n su ri p o pu lare lo cale fe c io re ş ti şi
m ixte, te a tru l p o p u lar, co rul m ixt, şe zăto a re a s u n t d o ve zi d e
n e co n testa t a l sim ţ u lui a rtis tic al a ce sto r e x c e pţ io na li o a m e ni.
M inu n a ţ ii ra pso zi p o p u la ri şi co stu m ele p o p u la re d e o
in eg a la b ilă fru m u se ţ e su n t ia ră şi d o ve zi in c o n te s ta b ile a le
ca lită ţ ilo r a rtistice pe ca re p e trişe n ii le p o se d ă . O b ic e iu rile şi
tra d iţ iile fo lclo rice su n t cu ltiva te ş i re sp e cta te d e în trea g a
su fla re p e trişa n ă , e le fă câ n d p a rte d in p a trim o n iu l c u ltu ra l al • .
co m un ei P e triş. U m bla tul cu d u b e le, C o lin d e le d e C răciu n,

Leuca, S finţ ire a ţ a rin ii p e ntru le g a re a ro d u lu i s u n t e ve nim en te
la ca re p a rticip ă în tre ag a co m un ita te, ce e a ce d e m o n stre a ză CBA
‘ ** WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
"t T K f j
P e trişe nii ştiu să m u nce a scă b in e şi cu fo los , d a r ş tiu la fe l d e

b ine să se şi d istre ze . în ze stra ţ i cu u n d e ose b it s im ţ a rtis tic e i
su n t a d e vă ra ţ i cre a tori de cu ltu ră . F o rm a ţ iile a rtis tic e a le
co m u n e i: g ru pu l vo ca l-in stru m e n tal, flu ie ra ş ii, ta ra ful,
d u b a şii, fo rm aţ iile de d a n su ri p o pu lare lo cale fe c io re ş ti şi
m ixte, te a tru l p o p u lar, co rul m ixt, şe zăto a re a s u n t d o ve zi d e
n e co n testa t a l sim ţ u lui a rtis tic al a ce sto r e x c e pţ io na li o a m e ni.
M inu n a ţ ii ra pso zi p o p u la ri şi co stu m ele p o p u la re d e o
in eg a la b ilă fru m u se ţ e su n t ia ră şi d o ve zi in c o n te s ta b ile a le
ca lită ţ ilo r a rtistice pe ca re p e trişe n ii le p o se d ă . O b ic e iu rile şi
tra d iţ iile fo lclo rice su n t cu ltiva te ş i re sp e cta te d e în trea g a
su fla re p e trişa n ă , e le fă câ n d p a rte d in p a trim o n iu l c u ltu ra l al • .
co m un ei P e triş. U m bla tul cu d u b e le, C o lin d e le d e C răciu n,

Leuca, S finţ ire a ţ a rin ii p e ntru le g a re a ro d u lu i s u n t e ve nim en te
la ca re p a rticip ă în tre ag a co m un ita te, ce e a ce d e m o n stre a ză CBA

Petris Trecut Si Viitor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Petris Trecut Si Viitor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E m il M urgu

COM UNA PETRIŞ

„C ine dintre noi poate să uite locul unde s-a născut ?

Realizarea acestei m onografii este un proiect pe care l-am purtat în suflet

în realizarea acestei monografii un sprijin deosebit am primit din partea

Doamnei educatoare Lucia Simo, de la Grădiniţ a P. N. 1 Păuliş, pentru I

efectuarea traducerilor din limba maghiară; 1

D om nului Sub a O ctavian din Petriş, în vârstă de 90 de ani pentru toate

C om una Petriş este situată în partea de sud-est a judeţ ului A rad, la o

1.2. A specte adm inistrative

Localitatea Petriş este localitate de rangul IV iar celelalte cinci localităţ i

C om una Petriş are relieful caracteristic V ăii M ureşului, cunoscând

argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri şi stâncării. M ozaicul

I. 4. C aracteristici clim atice

Factorii genetici ai clim ei (variaţ ia solară,bilanţ ul radiativ, poziţ ia

R egim ul tem peraturii aerului înregistrează valori anuale în jurul a 9-10

1.5. R eţ eaua hidrografică

V egetaţ ia com unei Petriş se caracterizează prin form aţ iunile de silvostepă

II. 1. Istoricul com unei Petriş

num ărul gospodăriilor a scăzut considerabil. A cest fenom en se atribuie după

1914-1916; B abics Ianosz 1916-1918; K inez losif 1918-1919; Iancu A nghel,

roată se regăseşte în proporţ ie

D . L ocalitatea R oşia-N ouă

în contextul istoric al stăpânirii m aghiare, satul Roşia-N ouă, sat cu locuitori

Satul Selişte se află la 2 km de localitatea Petriş pe drum ul com unal 75.

R evenit în ţ ară în anul 1922 participă la concursul de creaţ ie „E nescu” şi

D upă m oartea soţ iei se

A . R ăscoala din 1784-1785

Petriş au atacat castelul de la Ribiţ a, com itatul dovedindu-se neputincios faţ ă

tăierea în prealabil a m âinilor şi expunerea după execuţ ie a corpului pe roată

Populaţ ia com unei Petriş este alcătuită în proporţ ie covârşitoare din

O am eni credincioşi, frecventează dum inica şi în sărbătorile creştine

III. 2. E voluţ ia dem ografică în perioada 1852-1918

A nalizând situaţ ia prezentată în cele două tabele se im pun urm ătoarele

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

D in datele de m ai sus se vede o evoluţ ie echilibrată în tim p, populaţ ia

C oncluzia este că populaţ ia com unei a cunoscut scăderi sem nificative,

Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Indicatori 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

O bservăm că în anul 2003 la un num ăr de 28 de stabiliri de dom iciliu în

Com una lkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPON

14-19 ani 41 35 76 ! 2,7

20-24 ani 9 7 16 2,7

20-24 ani 18 19 37 6,2

35-39 ani 20 15 35 5,8

45-49 ani 15 20 25 4,2

50-54 ani 10 23 33 5,5

55-59 ani 18 17 35 5,8

60-64 ani 22 3 35 5,8

65-69 ani 58 42 100 16,8

70-74 ani 31 28 59 9,8

80-84 ani 1 2 3 0,5

L ocalitatea C orbeşti WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

L ocalitatea R oşia-N ouă

V ârsta / sex B F T otal %

L ocalitatea O bârşia WVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA

D in aceste tabele prezentate m ai sus se observă că structura populaţ iei

Principalii factori care contribuie la evoluţ ia socio - dem ografică sunt:

M ortalitatea deasem enea este un factor care contribuie la evoluţ ia

A nalizând nivelul de instruire al populaţ iei au ieşit la iveală date pe care

în viitorul apropiat,populaţ ia va continua să scadă dat fiind num ărul m are

predom inant agrară. A lături de agricultură, pom icultura şi silvicultura deţ in

în categoria de salariaţ i intră personalul angajat în unităţ i care au sediul

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997