A n u l a l 5 7 -le a N r.

2 4 7 D u m in ic a 8 S e p te m b rie 1 9 4 0 UNIVERSUL 3

PRO T R A N SIL V A N IA R U G Ă C I U N E Baroul Capitalei A ÎNCEPUT evacuarea

III
Profesorul universitar, Roberto
Pava, ne spunea: „V oi, g e n e ro ş i
„ lu p tă to rii p e n tr u u n u l d i n cele
„ m a i f ru m o a s e id e a lu ri, cel m a i
„ s u b lim d in c â te p o t î n f lă c ă r a o
„ in im ă o m e n e a sc ă , s p e r a ţi în z iu a
de OLGA GRECE AN U
„ tr iu m f u lu i, a n o b ile i n a ţi u n i ro -
„ m â n e , c a re v a fi şi z iu a t r iu m f u -
„ lu i, a p o p o ru lu i ita lia n , c a re v e d e
„ în vo i, p e cel m a i i u b it f r a t e a l
,,ei !“
Şi term ină :
„această naţionalitate atât de re-
„marcabilă din toate punctele de
„vedere“.
In Camera deputaţilor de la
Paris se ridică vocea lui Louis
Legrand:
„Poporul român, care are în
„mod atât de vădit în vinele lui
„sângele celei mai mari naţiuni
„a istoriei, are tot deodată tot
„ce-i trebue pentru a face să în­
flo rească pe malurile Dunărei,
„în mod glorios, o puternică ra-
„mură a rasei latine. Ce de pro-
„grese a îndeplinit in decursul a
,,20 de ani, cucerind pe rând uni-
„tatea lui, constituţia lui, chiar si
„independenţa, neîncetând în m ij-
„locul acelor grele etape să-şi
„.perfecţioneze starea socială. De
„s’ar putea ca o eră de prosperi-
„tate să urmeze unei ere de lupte
„şi grele încercări!“.
Iar la Madrid la tribuna Se­
natului, Alberto de Quintano ex­
clamă : „O, fraţi ai Orientului,
a exclus eri incă un
lot de avocaţi evrei P H I ZONE DIN TRANSILVANIA
S t ă p â n e ’n s â n g e r a t , D o m n a l L u m in ii
Ş i v e ş n ic ie lim p e d e , Iis u s e ,
T u , C a r e l e - a i p r i m i t p e t â m p l e s p in ii
Ş i c u e l e în m â i n i l e s u p u s e ,
Consiliul ordinului avocaţilor
COMUNICAT OFICIAL
prim ului barou al ţării a decis Primim urm ătorul comu­ d e d - A p a B lid a r - B r e b - V f .
T u , S f â n t a l R ă s t i g n i r i i ş i’n v ie r ii,
Joi, cu unanim itate de voturi, nicat oficial : seul de Jo s.
C a r e d i n C r u c e Ţ i - a i f ă c u t lu m in ă excluderea im ediată din corp a
J o i, s ’a e f e c t u a t , c o n ­ O p e ra ţiu n e a a d e c u r s
Ş i R ă s ă r it d in r ă n ile tă c e r ii unui lot nou, de 55 .avocaţi evrei,
j cari deşi au p retins în scris că f o r m p r o g r a m u lu i s t a b i ­ in o r d i n e şi f ă r ă n ic i u n
Ş i c â n t e c d i n o s â n d a f ă r ă v in ă ,
1s’ar găsi în categoria privilegia- lit, e v a c u a r e a p r im e i z o ­ in c id e n t.
Í tă de israeliţi băştinaşi s’au do- n e d in T r a n s il v a n ia . E v a c u a re a m a te ria le lo r
D ă - n e ’n c î e ş t a r e a T a , d ă = n e t ă c e r e a
j vedit totuşi a fi — dimpotrivă T r u p e le n o a s t r e s e g ă ­ s e e x e c u t ă c o n f o r m p r o -1
D in c e a s u l p i r o n i r i i ’n s â n g e r a t e , — dintre cei îndepărtaţi dela s e s c p e lin ia : S ilin d ru - A r- g r a m u l u i s t a b i l i t .
S ă n e p rim im şi c u e le ş i f ie re a drepturile fiilor naţiunei ro­
C a T in e , ’n m a r e a T a s i n g u r ă t a t e . . . mâne.
Deciziunea stabileşte anum e:
radierea imediată din tabloul
P e f r u n t e a Ţ ă r i i z â m b e t u l Ţi-1 p u n e
Şi N eam u l c a re -a c u m o s â n d a -ş i d u c e
I n v a ţă - 1 T u a m a r a r u g ă c i u n e
avocaţilor Baroului Ilfov, in
virtutea art. 3, 4, 5, 7, 8, 16 şi 19
din Decretul cu putere de lege
1. general Ion Antonescu a primit Joi
D in c lip e le s u i r i l o r p e c r u c e .

C u m â n a T a , c a b o r a n g i c u l lu n ii,
nr. 2650 din 9 August 1940 a ur­
mătorilor avocaţi evrei cari nrau
produs dovezile necesare că in­
tră în categoria II-a prevăzută
pe membni fostului guvern
„luptaţi eu îndârjire ; apăraţi pă-
„mântul sfânt, palmă cu palmă, D in r ă n i o p r e ş t e s â n g e l e f i e r b i n t e , de sus menţionatul decret lege:
Dacă eri cuvintele italienilor au străini, de Italieni, de Germani, Avram David .Dosar No. 4302
„căci pământul ţării e sfânt. Păs- I n c h i d e ’n p i e p t u r i g e a m ă t u l f u r t u n i i ,
fost un adevăr, adevăr au rămas de Spanioli, de Francezi, de
,traţi-vă limba, obiceiurile de S ă r u t ă - i Ţ ă r i i l ă c r i m i l e s f i n t e . din 1924); Aronovici Alexandru D. general Ion Antonescu, I rectorii de ziare din Capi­
şi azi pentru noi, cărora tot ei ne Sârbi, de Elveţieni, de Belgieni. I (5584/1928); Abramovici A rthur preşedintele consiliului de J tală, cu cari a avut o con­
spuneau : „O. cari fratelli romeni, Directorul Revistei Geografice, „veacuri şi nu uitaţi că aci, în a-
..cest pământ clasic al indepen­ I (4832/1926); Akerman Cazimir miniştri, a convocat Joi la ‘ sfătuire.
„voi nobili rapprezentanti del Ludovic Drapeyron, declară că Şi su s, p e C ru c e a c râ n c e n ă , p e c a re (1644/1933); Androniu Alfred
„gentil sangue latino, all’ Oriente poporul român, ca o avant-gardă d e n te i, după cinci veacuri de
S t ă N e a m u l n o s t r u r ă s t i g n i t , T u s c r i^ (3342/1920); Berall D. Avram ora 10 dim., la preşedinţia La această consfătuire a
„d’Europa ; voi apostoli di sacri a popoarelor neo-latine, între „luptă continuă care a început în de consiliu, pe membrii fos­ participat şi d. Nichifor Crai­
„Asturii cu Pelayo, am doborît I i s u s e , u n a p r i n s in e l d e s o a r e , (6121/1929'; B raester Aron
„diritti...“ Carpaţi, Dunăre şi Marea Nea­ (5452/127); Bayer Leea (6441 ului cabinet Gigurtu, cu cari nic, ministrul propagandei
Şi scrie profesorul B. E. Mai- gră. e o n a ţi u n e l a t i n ă c a r e p r o ­ „Semiluna sângeroasă, de sus de C a s e m n a l î n v i e r i i c e - o s ă v ie .
„pe zidurile Grenadei, până în dih 1930'; B raunstein A rthur a avut o consfătuire. naţionale-
neri : ....Acesta e un sentiment ce fe s e a z ă c re ş tin is m u l g re c şi care, (1896/'''°'’); Barasch I. Marco
„stăpâneşte pe lie care italian în tocmai pentru această dublă în­ „fundul Gibraltarului, ca să nu Foştii miniştri urmează
„se mai ridice nici odată pe fru- Ş i s p u n e m o r ţ i l o r d in l u t s ă n u b l e s t e m e , (3186/1J19): Bresljska Alfred EV A C U A REA D IN T E R I­
„parte, care cere şi doreşte să suşire, formează trăsătura de uni­ „moşul şi albastrul cer spaniol. Ş i s u b trifo i, s u b d â m b u r i, s u b s e c a r ă , Marcel (4602/1925); Benwenisti să gereze departamentele pe
„vadă frumoasa voastră ţară în . re între două mari civilizaţii, că­ Misu (4291/1924); Brill Adelina T O R IU L C E D A T
„tinsă în graniţele ei de altădată, reia poporul francez îi datorează „Rasa latină e nemuritoare; ea S ’a ş t e p t e p a ş i i T ă i c ă l c â n d p r i n Ţ a r ă
(1380/1925); Barasch Leiser A-
care le-au deţinut, până la
civilizaţia de azi. „va fi întotdeauna geniul şi su­ In cursul după amiezii d.
„cu Transilvania şi Banatul prinse
Apoi adaugă : f le tu l lumei“.
Şi se m n u l m u n ţilo r c e v o r a p r in d e s te m e . vram (1851/1933); Căţulescu M. formarea noului guvern.
„în inima României ; vă spun a- I. (5057/19927); Cor tin er Frieda general Antonescu, preşe­
„cestea eu. vecchio e fedele filoro- „In calitatea mea de director al Şi din toate colturile Spaniei, V IZ IT A LA M IN IŞ T R II
„Revistei Geografice, sunt ţinut România a primit versuri închi­ Şi s p u n e m o rţilo r, d e su b tr o iţe s fin te , (5445/1930) ; Costiner Elias dintele consiliului, a avut o
„meno“... (3419/1920); Codel H. Leiser G E R M A N IE I Ş i IT A L IE I
„să nu u it că azi (1894) poporul nate ei, ode, imnuri: Souvenerţa, C ă v a v e n i, c â n d v a , o D i m i n e a ţ ă consfătuire cu d-nii general
Ia r Enrico Croce : (6556/1935); Comşa A. Jean i
„român formează totalitatea lo­ L’Espéranca, Mandadis, I. Rou- C â n d N e a m u ’n t r e g v a f u l g e r a s p r e v i a ţ ă , David Popescu, ministru de
„Dacă numele de Roma, veacuri
man, L’Esteia de Roumania : (fost Cohen) (2049/1934); Chi- < Tot Joi, la ora 11, d.
„dearândul a fost cauza sfântă şi cu ito rilo r Transilvaniei, Bucovi- C u m i n e c a t p r i n s f i n ţ i i d in m o r m i n t e . vovici Carol (5589/1951); K a n ! general Antonescu s’a dus interne, general C. Nicu-
„sublima aspiraţie a tuturor I ta ­ „nei. Banatului, Moldovei, Vala- Maria Irina (Roza) (1085/1932); la legaţia germană unde a lescu, ministrul apărării
lie n ilo r, cum ar putea cineva „hiei. Basarabiei. „Maugrat lou nebîas soumbre RADU GYR
qu’enmantela Kam Marcel (4804/1925); Kohn făcut o vizită d-lui Fabri- naţionale, Mihail Manoi-
„crede că Italia ar rămâne indi­ „Că mai sunt Români în foarte Zalm an (6274/1931) ; K aner cius, ministrul Reichului. lescu, ministrul afacerilor
f e r e n tă la soarta României, al „mare num ăr în Bulgaria, în „Estela d’amour
C harlotte (6454/1929); Kalef
„cărei nume chiar e format din „Macedonia, în Thessalia, ceeace „Brilha sempre mai d'una lus După ceea d. preşedinte străine, I. Macovei, ministrul
„cuvântul Roma? „duce cam la 12 milioane de Ro­
In ziarele străine începe expli­ m â n i în Orientul Europei. De
caţia de drepturile Românilor a- „aceea, colaboratorii mei si cu
,,E de dant lus mounts Karpats,
nouvela
bela estela,
R E G E E PETRE AL IUGOSLAVIEI Aureliu '6193/1931); Davidovici
M. E. (2402/1934); Dikman Re- al consiliului a vizitat pe d. comunicaţiilor,—titulari ge­
née (5464/1927); Daniel M. S. Pellegrino Chigi, ministrul ranţi din fostul cabinet Gi­
gurtu, — şi general G. Mi­
„Eselaira toujour”. Moise (Moise Strul Nuhel) (5358 Italiei la Bucureşti.
supra Transilvaniei, dar nu expli­ „mine am făcut o largă parte în
caţii date de Români, ci tocmai de „paginile revistei noastre pentru (Va urma) A ÎM P L IN IT 1 7 A N I din 1928); Elias Marcel (5136
din 1923); Ebercon Iosif (1319
din 1932); Fundoianu M artin C O N S F Ă T U IR E A CU D I­
hail, şeful Marelui Stat Ma­
jor-.
I (Fondianer) 6330/1930); Feld­ R E C T O R II D E Z IA R E Consfătuirea a avut ca o-

R epartizarea învăţătorilor refugiaţi M. S. Regele Petre al U-lea de m arele său părinte şi cu, m an Isidor^ (2253/1934); Filder-
al Iugoslaviei îm plineşte astăzi sângele

îşi va m anifesta şi cu acest

poporului iugoslav m en Leonofi (5451/1935); Foc-
17 ani. în tregu l popor iugoslav care îşi pune azi toată nădej- din 1933); Focşeneamu S. Lazár tonescu a convocat la preşe­ riul cedat după arbitrajul
şeneanu Lucia (Vednberg) (1606
(4620/1925); Fischm an Hugo
La ora 12 d. general An­ ţilor de evacuare din terito­
dinţia de consiliu pe toţi di­ dela Viena.
biect examinarea modalită­

din Basarabia şi Nordul Bucovinei p rilej dragostea şi devotam en­

tu l lui faţă de tânărul Rege, ‘
care, anul viitor, devenind ‘
(6102/1933); Faşon loam (6169
din 1928); Ghirnpu loan (Isac
Ghim baum ) (3080/1919); G ra-

ŢINUTUL PRUT
m ajor, va lua în m âinile sale
puterea regală cu toate sarci­
nile şi responsabilităţile ei.
n et Angela (710/1931); Goldstein
Haim (5180/1928); Goldstein A-
, dolf Jean, Goldhamer H erbert
IMPRESIA PRODUSĂ DE SCHIMBAREA
JUDEŢUL IAŞI A niversarea de astăzi este în
( 1216/1932); G herm an N. Nicu

ŞCOLI PRIMARE RURALE Ieşi-Petreşti la Osoi; Podaru Maria tuşca la Oprişeni; Adam Nicolae
dela Iaşi-Petreşti la Osoi; Pavei dela Bălţi-Zaioani la Zabaloteni- evocarea m arelui Rege A le­
Brătuleanu Victor dele Ieşi-Ceti- Grigore dela Bălţi-Obreja N la Triifeşti; Şaptefraţi Olga dela Or- xandru, Regele unificator a că­
acelaş tim p un prilej pentru
I (1790/1933); G rünbrg Emanuel
I (1466/1933); G oldm an
2600/1935); G uttm an H. Iancu
(2493/1934) ; Grünberg Iosif
Betty DE REGIM DIN ROMÂNIA
reni-Ungheni la Prosălnici; Brătu- Plugari; Paved Elisabeta dela Bălţi- hei-Holercani la Podul Iloaiei Sco- rui tragică m oarte a îndurerat (5597/1922); Godeanu M. Sergiu
leanu Maria dela Iaşi-Cetireni-Un- Obreja N. la Plugari; Pruteanu
gheni la Prosălnici;’Băniţoiu loan Nicolae dela Bălţl-Cucioada la
bâlţeni;
Orliei
Chelaru
Oriuleni la
Alexandru
Holboca;
dela
Cotruţa atât de adânc poporul iugo­ (3338/1920); Golden A. Iosif
(5779/1931); Ham burgher Ceci­
L A B E R L IN
dela Iaşi Valea Mare la Brăeşti- Focuri; Popa Vladimir dela IsmaiJ Gheorghe dela Tighinta-Căinaxi la slav, durere care a strâns şi
Cristeşti; Buiuceanu loan dela Bulgărica la Belceşti; Racu Eca- Scobinţi; Maghem Aurel dela C.- m ai m u lt rândurile în^ jurul lia (Kleinburg) (1764/1933) ;
■csăiţi-Căiineşu la Movileni-Larga, *Wtuifli
---!-- V-3AL
-1-
.JJa TJ-CL».?!.-TTvU,feUUliJ. -J\JniM JDn.m*l
. Albă-Iser'lia 1« Poipricani: Adamov
tânărului m oştenitor ai Tronu­
i H oldtzm an Ic-sef (1598/1933); Prin telefon dela corespondentul nostru particular
Buhoc Alex, dela C. Albă-Tătâreşti Iloaiei; Radiu Constantin deia Iaşi- Eugenia dela Tighina-Gura Gal­ I Horovitz Leon (4915/1927); Hai-
Ia Vânători-Vulturi; Cotea Const, Corceni la Hermeziu; Rusu Gheor­ benă la Ţigăneşti; Marţea Vasile lui devenit astfel sifnbolul spe­ movici Paula (2973/1835). Berlin, 5. — Manifestaţiile de lor germane, că urmările de
dela Iaşi Valea Rusului-Coniceni la ghe dele Bălţi-Glingeni la Poduil dela Bălţi-Balan la Miroslava şc. ranţelor şi năzuinţelor în tre­ simpatie pe care ie face presa natură internă pe care le va
Bălţaţi-Bălţaţi; Cotea Olga dela Iloaiei Cosiţeni; Sava Alexandrina agricultură. de azi dimineaţă odată cu a- avea verdictul dela Viena în
Iaşi Valea R-usulul-Coniceni la Băl­ de!a Cer.n.ăiuţii-Pohărlăuţi la Movi- gului neam. p. Decan, Constantin Algiu
nunţarea schimbării de guvern România nu vor turbura situa­
ţa ţi-Bălţaţi; Colac loan dela Iaşi- leni-Movileni; Stan Ştefan dela CONDUCĂTOARE DE COPII In aceste vrem uri de re­ Secretar General, din România persoanei noului ţia generală din Sud.Estul Eu­
Vrăneşti la Voineşti-Voineşti; Câ- Băilţi-Chişcăreni la Hermeziu Vla- MICI-URBANE
tuneanu Silvestru dela Iaşl-Dănu- domiira; Săvescu Trandafira dela Dima Marla dela Ismail-Bara- strişte, în aceste vrem u ri de Mircea Ionescu şef al guvernului d. general An­ ropean, fapt care constitue u-
ţeni la Miroslava-Miroslava; Căbu- C.-Albă-Tuzla la Bulbucani-Grop- nova la Nicolina-Iaşî; Minea Teoc- grea cumpănă şi de profundă tonescu, sunt considerate de nul din principalele scopuri ale
neanu Elena dela Iaşi-Dănuţeni la niţa; Sima Dumitru dela Bălţi- tista dela Bălţi-Gară la Iaşi şc. amărăciune pe care le trăeştei M. S. REGELE PETRE * cex-curile neutre observatoare de
Mdroslava-Miroslava; Chiriiac Const, Bumbăta la Tuţora; Ţurcanu Iacob apl. conducătoare. poporul român, urăm tânăru­ aci ea o dovadă că cercurile politicii externe germane, sigu­
dela Cernăuţi la Bădeni-Bădeni; dela Bălţi-Hidiiuţii V. la Horleşti; Lucrările consiliului continuă. germane nu numai că urmăresc ranţa întărită de acum în a-
Chiriac Zoe dela Cernăuţi la Bă­ Ţârdea Constantin dela Cernăuţi- CONDUCĂTOARE DE COPII lui Rege o domnie liniştită, dea în El, tânăr Rege, dar m o­ cu deosebită atenţie aceste eve. ceasţă direcţie dovedeşte fără
-----------® * 0 -----------
deni-Bădeni; Ciobamu Alexe, dela Răpuşneţ la Mogoşeşti; Ţârdea MICI-RURALE sortită să vegheze cu în ţele­ ştenitor al unei g ră lu cite dom ­ nimente cu caracter intern din îndoială că cercurile germane
Bălţi-Călăşeni la Cepleniţa nr. 1; Nina dela Cemăuţi-Răpuşneţ la Colac Elena dela Iaşi-Vrăneşti la gere şi cu dragoste la păstra­ nii şi al unei poruncitoare în ­ România, dar le atribue în ace. consideră relaţiile dintre pri.
Ciobanu Lucreţia deila Storojineţ- Mogoşeşti; Ţurcanu Maria dela i Voineşti-Voineşti; Dimitriu Maria rea unităţei naţionale săvârşită datoriri.
Ceremuş la Buhalniiţa; Cojocaru Tághin-a-Popeasca la Hărpăşeşti; j dela Bălţi-Pârliţi Tg. la Grajduri;
.Dumitru dela Lăpuşna Rădeni la Vanghelovici Alexandrina dela laşi- : Manole Alexandrina dela Isanail-
Manifestaţia legionară laş timp o deosebită însemnăta­ mul
te, în urma răsunetului pe care
l-au produs aci. Din cauza a- gure această credinţă. Forurile
ministru şi Garda de Fier
cau un nou factor menit să asi­
Picioru-Lupului; Dimitriu Dumitru UngSieni la Poend-Poem; Vechiu Chitai la Popricani; Osipov Elena
dela Bălţi-Pârliţi Tg. la Grajduri; Dumitru dela Rădăuţi-Putiila- I dela Lăpuşna Sipoteni la Ciurea;
Dăscălescu Vasile dela Bălţi-Pârliţi Porcului la larga; Zaborilă loan 1 Popa Emilia dela Ismail-Builgărica
de Joi seara din Capitală ceasta este cu atât mai lesne de autorizate germane mai accen-
înţeles că aceste manifestaţii tuiază în acelaş timp că schim­
sat la Cum Vodă; Dăscălescu Ro­ dela Iaşi-Zagarancea la Doroşcani- la Belceşti; Alupoaiei Natal dela
zalia dela Bălţi-Pârliţi sat la Ouza Popeşti; Zaborilă Leonida dela Hot.in-Cl-işcăuţi la Medeleni; Ţenu
Vodă; Dăscălesicu Gheorghe dela Iaşi-Zagiarancea la Doraşcani-Po- Maria dela Cemăuţi-Horoşăuţi la
A părarea publicului consum ator pozitive, nu numai că sunt con. barea de guvern din România
Un num eros grup de legionari firmate dar sunt în acelaş timp şi mai ales schimbarea de regim
a m anifestat Joi seara în C apita­ mult întărite de aprecierile fo­ tru din această ţară constitue pen­
Bălţi-Pârliţii de sus la Lungani- peşti; Deleanu Eugen dela Cer- Valea Lungă; Cotruţă Maria dela rurilor autorizate germane. Wilhelmstrasse dovada de
lă spre a-şi exprim a satisfacţia
Bogdăneşti; Doln-u Simion dela Is- năuţi-Cearior la Chişcăreni; Eu- Tighina-Emental la Scobinţi; Chl-
ma/1-Câşliga la Cotnari nr. 2; Do- stafievioi Silvestru dela Storojineţi- prian Alexandr. dela Tighina-
bru Gheorghe dela Ismail-Chilia Slob. Baniţei la Moara Prefectului; Manzâr la Leţcani-Leţcani; Rich-
îm p o triv a s p e c u la n ţilo r pentru venirea d-lui general Ion Cu toate că se face
Antonescu, la conducerea S ta­ că e vorba de evenimente cu ca. făşurarea Începută la Viena,
rezerva hotărârea nouei conduceri a sta­
tului român dc a continua des­
Nouă la Celceşti; Dobru Ludmila Cosciug Mihai dela Soroca-Cirip- ter-Chelaru M. dela Orhei-Criu- tului. racter intern privind statul ro­
dela Ismail-Chilia Nouă la Belceşti; cău 1a. Vadea Lungă; Giosu Nicolae leni la Cristeşti-Holboca; Magheru
Drexler Elena dela Bălţi-Copăceni dela. Cernăuţi-Şubraneţi la Glăvă- Teodora dela C.-Albă-Iserlia la
Sancţiunile prevăzute de lege M anifestanţii s’au ad u n at pala mân, caracterul formal al ace. ceea ce e motivat prin aceea că
stei rezerve ese cu atât mai există anumite puncte de legă­
Pentru apărarea publicului denaturat sau falsificat orice arti­ ora 9 jum. seara în fa ţa tea­ mult în evidenţă cu cât se spu­ tură că noul şef al guvernului
la Bălteni; Damir Sofia dela Bălţi- neşti; Ţurcanu Eufosina dela Bălţl- Poipri câni.
Nicoreni la Golăeşti; Drágán Liu­ Hiluţet Vec. la Horleşti; Haidu- MAEŞTRII ŞI MAESTRE consumator in contra speculan­ col de comerţ sau cei care cu bună trului diferite
National, unde s’au rostit ne în acelaş timp că interesul român
cuvântări şi s ’a u cân tat — după cum se spune
bov dela Bălţi-JJioroani la Comatr- *cheviei Aristide dela Storojineţî- URBANE ţilor care abia aşteaptă ocazii asemenea ştiinţă vor fi expus spre vânzare celor dela Wilhelmstrasse pen­ aci— va conduce cu mână tare
nş; Elefterescu Olaud. dela Lăpuş- Bănila pe Şiret la Ccpou Cârlig; Selţer Elena-Ostap dela Cernăuţi potrivite, pentru a se îmbogăţi, articole; cântece legionare, după care s’a tru transformările adânci din problemele interne şi externe
na-Nen-^Jii la Podul iloaiei; Fuştei Lupşoi A. dela Bălţi-Brânzeni N. Ocna la Iaşi nr. 9 f. 12) _ Au acumulat pe piaţa in­ incins o horă m are in p iaţa tea- România este cât se poate de ale României.
Vasile dela Iaşi-Unţeştl la Rădeni- la Prisăcani; Sicora Gh. Maria de comisariatul general pentru in- ternă, în scopul de a suprima ■ trului.
frânarea şi reprimarea speculei concurenţa liberă şi naturală a explicabil. In această direcţie se expri-
Roşcani; Georgescu Traian dela la Iaşi-Ungheni Tg. la Banu; Con- MAEŞTRII ŞI MAESTRE Ca motive ale acestui mod de . mă, dacă nu totuş în cuvinte
Cernăuţi la Mogăşeşti-Budeşti; drea ştefania dela Hotin-Anadolii RURALE ilicite reaminteşte tuturor o comerţului şi de a provoca astfel . VINE AUTOCISTERNA
Qlavaţchi loan dela Lăpuşna-Şi- la Bosia: Popovici Valentina dela Gorohov Mihai dela Bălţi-Corneştl parte din infracţiunile pe care urcarea preţurilor mărfuri sau ali­ apreciere sunt evidenţiate două 1 concrete, satisfacerea că in lo­
POLIŢIEI puncte principale. Se spune ast­ cul regimului regal autoritar de
poteni la Andrieşeni; Gorea Ma­ Iaşi-Ungheni la Podul Iloaiei; la Ciurea; Isopencu Alexandru de le sancţionează legea prin mente, în cantităţi ce ' depăşesc
ria dela C. Albă-Oea-chez la Rediu Herghelegiu Vera dela Lăpuşna Fi- la Cernăuţi-Mahala la Cârpiţi. art. 23. nevoile lor normale de desfacere a
întreprinderii; A sosit aci o companie de fel, după cum reese din părerile până acum au fost create noui
Aldei-Aroneanu; Gheleia Ştefania
Sunt consideraţi ca infractori Ia jandarm i, cu baionetele la arm ă, exprimate de forurile dela Wil- baze pentru asigurarea unei
dela Hotim-Anadoli la Bosia; la-
vorschi loan dela laşi-Scuieni la Judeţul Neamţ legea speculei, acei care:
1) Nu afişează, etichetează sau din
13) Vor distruge sau sustrage sub com anda unui d. locot.-co- hemstrasse. că se pune bază aci largi activităţi a primului m i­
comerţ, fără a avea justificarea lonel. La solicitarea m anifestan­ pe faptul că odată cu numirea
Cotnari; Irimia Florioa deda Băilţi- ÎNVĂŢĂTORI REPARTIZAŢI Românl; Darie V. Constantin dela cataloghează mărfurile declarate unor legitime nevoi industriale sau generalului Antonescu este asi­ nistru Antonescu.
Sla/eanca la Cârjoaia; Leu Radu LA ŞCOLI URBANE Cetatea Albă-Volintiru la Beţeşti- de imediată şi generală necesitate, comerciale, produse sau mărfuri, ţilor, baionetele au fost scoase gurată în largă măsură întro­ Trebue, în fine, dcasemeni
dela Calmi-Băuş la Mânzeşţi; Leu sau care refuză vânzarea în can­ dela arm ă ia r jandarm ii s’au narea unei ere de pacificare in ­ relevată deosebita importanţă
Lapisa dela Cahul-Băiuş la Mân- nr.Climesieu Valeria dela Hotin şc. Rediu; Iacob Dumitru dela Hotin- sau nu vor fi înaintat primăriei tităţi normale a articolelor aflate retras. Dinspre strad a Regală a
zeşti; Lama tic Gheorghe deJa laşi- 2 fete la Sărata-P. Neamţ; Co- Mai-şiniţa la Sărata-Dobreni; Iacob respective lista de preţuri afişată ternă în România. ce se atribue ediţiei speciale
sovan Elena dela Cernăuţi-Lăş- D. Maria dela Hotin-Marşiniţa la şi semnată, precum şl situaţiunUe în14) magazie sau orice alte locuri;
Vor dosi articolele declarate
a p ăru t însă o auto-cistem ă blin­ In timp ce, după cum s’a pre­ a ziarului „Universul“ apărută
Sculeni la Costuleni; Lamatic Or­ chiuca la Doamna-P. Neamţ; Far­ Sărata-Dobreni; Moşu Filip dela prevăzute de art. 3; dată a poliţiei, care a început cizat aci în repetate rânduri cu ocazia chemării la guvern a
tende dela Iaşi-Saulemi la Costumam; inam Ion dela Oernăuţi-Bila la P. Lăpuşna-Piţuşca la Hangu-Bobo- 2) Nu vor elibera facturile legale; de15)generală necesitate;
contraveni dispoziţiuni- să stropească m ulţim ea cu apă. în ultimele zile ca fiind ca- generalului Antoncrcu şi al că­
Minea Ştefan dela Bălţi-Drăgă- Neamţ-Ciritei; Gorun Claudia dela teni; Poiana Agafia dela Bălţi- 3) Depăşesc sau încearcă să de­ lor art.Vor 14, fie total, fie parţial. Câţiva dintre m anifestanţi racteristic pentru exprimarea rei comentar e considerat aci,
neşti la Erbiceni; Minea Maria Lăpuşna-Negreşti la Dărmăneştl- Pârlita la Stejaru-Farcaşa; Pere- păşească preţurile maximale sau
conduc, deila Bălţi-Drăgăneşti la P. Neamţ; Lungeac Elsa deia Cer- teaţeu Andrei dela Lăpuşna-Oor- tarifele stabilite în virtutea pre­ s’au u rcat atunci pe auto-cis­ punctului de vedere al cercuri­ ca foarte semnificativ. .
Erbiceni; Maftea Dumitru dela năuţi-Buda la Ciritei-P. Neamţ; neşti la Zbereşti-Costişa; Pereteaţ- zentei legi; tem ă, voind să împiedice pe cei
Bălţi-Negureni la Trifeşti-Herme- Romaşi a Tudoréi Natalia dela Ho- cu Olimpia dela Lăpuşna-Corneşti 4) Depăşesc sau încearcă să de­ O dată m ai m ult facem un căl­ din cupola ei să m ai facă uz de
ziu; Maftea Elena dela Bălţi-Ne­ tin-Tulbureni la Dărmăneşti-P. la Zbereşti-Costişa; Pânzaru An­ păşească maximul de beneficiu duros apel la to ţi consumatorii: a.pă. Şoferul văzând aceasta, a
gureni la Trifeşti-Hermeziu; Mis- Neamţ; A Vasilcăi Lucia dela So- drei dela Cemăuţi-Ciucău la Cer- prevăzut de această lege pentru
cencu Elena dela Ismail Cariacica roca-Ouhureşti-Nicolaeni la Tg. tieni Bărgăoani; Pricop Constan­ articolele declarate de generală ne­ — Să evite risipa, făcând dat drum ul motorului, îndrep-
maximum de economii, m ai ales I tându-se în goană spre pre­
LA R O M A
la Bârleşti; Marcu Elena dela C.- Neamţ nr. 3 fete; Burlă Gh. Geor- tin dela Iaşi-Ungheni ia Insp. şco­ cesitate;
Aîbă-Eairamcea la Ciurea-Curături geta dela Storojineţ-Pătrăuţii de lar Neamţ; Popa Paul dela Soroca-
Mreja Alexandra dela Bălţi-Fă- Sus ia Tg. Neamţ nr. 1 fete; Tă- Japca la Popeşti-Făreaşa; Popa P. ştiinţă, 5) In calitate de consumator, cu
la consum area alim entelor; fectura poliţiei. G rupul m ani­
— Să se gândească la cei m ulţi festanţilor a pornit in fugă
Prin telefon, dela corespondentul nostru particular
vor plăti pentru articolele
leşti Tg. la Busnia; Nikita D-tru nase Alfons dela Rădăuţi-Câmpu- Maria dela Soroea-Japea la Po- de comerţ al căror preţ a fost ma- şi slabi, care trebuesc sprijiniţi după m aşină, spre a putea Roma, 5. — Primele ştiri dreaptă toate privirile şi
dela IaşiUn.gheni la Ungheni Bo­ lung la Tg Neamţ nr 3 B.; Duani- peşti-Fărcaşa; Roşu I. Maria dela ximalizat, preturi mai mari decât în lupta lor pentru uşurarea coborî jos pe cei cari se urcaseră
sia; Nchita Eugenia dela Iaşi-Un­ triu Ion dela Cemăuţi-Nepolocăuţi Soroea-Trifăneşti la Ghigceşti; J cele fixate prin deriziuni sau or- traiului zilnic; pe auto-cisternă. despre măsurile luate de ge­ toate speranţele.
gheni la Ungheni Bosia; Nuţă Ma­ la Buhuşi-Părâul Runc, Sandu Dumitru dela Cemăuţi-Leu- i donanţe, sau vor face aprovizionări — Să-şi facă fiecare u n punct ★ neralul Antonescu, pentru a Ziarele spun că sarcina
n a dela Bălţi-Glingeni la Zahoma; CONDUCĂTOARE REPARTIZATE ţeşti la Rosnov; Sandu D. Viorica 1 de articole declarate de generală conduce statul român, au generalului Antonescu e
Oanţă Alexandru dela Iaşi-Hrub- dela Cernăuţi-Lenţeşti îa Rosnov I necesitate, peste trebuinţele nor­ de cinste, din a produce m ai încolonaţi apoi în ordine şi
LA GRĂDINI URBANE m ult decât consumă; fost primite cu mult interes foarte grea, pentru că pro­
na Nouă la Lungani; Oanţă Maria (post maistru); Şandric Gheorghe male ale familiilor Tor; cântând cântece legionare, —
Clim Adelina Ispir dela Cetatea dela Bălţi-Scumpia la Cândeşti-
dela Iaşi-Hrubna Nouă la Lungani; 6) Vor exercita comerţul
Ospov Dumitru dela Lăpuşna-Şi- Albă-Piătăreşti la Buhuşi nr. 2 Cândeşti; Scripcă Aristofcel dela împlini formalităţile cerute de pre­ ganelor de control şi ’ adm ini­ Elisabeta, calea Victoriei, str. fără a — Să aducă la cunoştinţa or­ m anifestanţii au parcurs: b-dul de presa şi de cercurile po­ blemele la ordinea zilei sunt
poteni la Ciurea; Preotu Vasile de fabr.; Dumitriu I. Maria dela Cer- Hotin-Noua Suliţă la Ardeluţa-I. zenta lege şi alte legi, regulamente strative, pe comercianţii care litice de aici. Ziarele din multe şi complexe. Prin a-
la Storojineţ-Iordăneşti la Şipote năuţi-Nepolocăuţi la Buhuşi nr. 1; G. Duca; Stănciulescu Ion dela sau ordonanţe şi nu vor ţine afi­ uitând de rostul lor social, u r­ Regală, str. Academiei, eşind din Roma publică, în relief, şti­ bolirea Constituţiei din 1938,
Iazul Nou; Pi’eotu Aurora ’ dela Ravaru V. Ana dela Cernăuţi-Ro- j Cemăuţi-Voloca la Brăşluţi-Dum- şate pe faţa magazinului lor, sau nou în bulevard, in fa ţa statuii
Storojineţ-Iordăneşti la Şipote la ­ hozna la Tg. Neamţ nr. 1. brava Roşie; Stângu Alexandru de măresc profituri m ari in dauna j lui M ihai Viteazul, unde s ’au rile din Bucureşti, fără a presa relevă că în România
nul Nou; Petrescu Gheorghe dela ÎNVĂŢĂTORI REPARTIZAŢI LA la Lăpuşna-Pău,Ieşti la Păstrăveni- care nu vor trece pe firmele loi nevoiaşilor.
exterioare numele şi pronumele : ro stit iar cuvântări. face comentarii. Se mai se revine la vechea concep­
Bălţi Corneştii la Coma.rna; Pe­ ŞCOLI RURALE Păstrăvenl; Stângu Maria dela proprietarului întreprinderii; Adresa com isariatului general I După aceasta, la ora 11 seara, notează că generalul An­ ţie a prerogativelor regale,
trescu Maria dela Bălţi Cornetşi Andriescu Gheorghe dela Storo- Lăpuşna-Păuleşti la. Păistrăveni- 7) Au încercat să provoace sau al speculei, str. Cobălcescu nr. I m anifestanţii s’au îm prăştiat in tonescu, om foarte ener­ adică un Rege care să dom­
la Comarna; Podaru Vasile dela jineţ-Crăsnişoara Veche la Pipirig- Păstrăveni; Stavăr Alexandru dela au provocat o urcare nejustificată 41, telefon: 3.37.83.
Soroca-Temeiiuţi la Vaduri-Va- 1 linişte. gic şi capabil de a da vieţii nească şi nu să guverneze.
Pipirig; Andriescu Olimpia dela a preţurilor oricărui articol de co­
Storojineţ-Crăsnişoara Veche la d.uri; Stavăr Olga dela Soroca-Te- merţ, fie răspândind în public, cu ţării un nou impuls, era pâ­ Se află din Bucureşti că
Pipirig-Pipirig; Anton Gh. Dumi­ meliuţi la Vaduri-Vaduri; Slusaru intenţiune, svonuri false, fie prin nă acum câteva zile ţinut s’a început o mare mişcare
R e g ia L o t e r i e i d e S t a t tru dela Cemăuţi-Cueiuruî mare la Conori dela Orhel-Ignăţei la Ra- anumite mijloace frauduloase, fie
Rczii!îatu! Tragerii No. 11
Verşeşti-Căciuieşti; A I-inei Ilie de diu-Rediu; Slusaru Eugenia dela oferind preţuri mai mari decât a-
I la Ismail-Necrasovca Nouă la Taş- Orhei-Ignăţei la Radiu-Rediu; Tă­ celea pe care le cereau vânzătorii;
ca-Bieaz; A Irinei I. Vera dela Is­ tarii Filaret dela Iaşi-Bocşa Isvoa- 8) Se înţeleg sau se coalizează,
A tribuţiile d-lui M. Vlahide departe de orice manifesta­ de reformă pentru a ridica
re politică şi azi a devenit fi­ viaţa politică la un nivel de
d i n 5 .1 X .9 4 0 mail-Necrasovca Nouă la Taşca- rele la Bodeştii de Sus; Tătaru F. în scopul de a provoca urcarea gura cea mai importantă a prietenie şi colaborare cu
Bejan Marghioala dela Cer­ Valentina dela Iaşi-Bocşa Isvoare- nejustificată a preturilor produse­
ai Tranşei Paiu'ars Divizia A Seria i-a Bicaz;
năuţi-Jurcăuţi le Borca-Borca; Bo- le la Bodeştii de Sus; Timofte Mi­ lor şi hotărăsc, a nu le vinde sau
S ’au atribuit prin sorţi câştigurile: tezatu Gheorghe deia Cernăuţi- hai dela Bălţi-Recea la Măn. Vă- a le vinde numai cu un anume
secretarul general al Preşedinţiei României. Asupra sa se în- axa.
De 2 ori costul lozului tuturor Refcăuţi la Pângăraţi-Pâugăraţi; ratec Şc. mixtă; Tocane S. Ludmi­ preţ sau care prin abuz de autori­
numerelor care se termină în:
II | 5 | 1015! 1 0
Bendescu Victor dela Cernăuţi- la dela Lăpuşna-Sipoteni la Bistri­ tate. daruri, promisiuni, ameniţări,
j Verbăuţi la Goşman-Români; Bur- ţa-Bistriţa; Ţurcanu Nicolai dela uneltiri viclene, constrâng sau de­ şedintele consiliului de m iniştri, aproba cheltueli şi a sem na de­
lacu Gh. Maria dela Cernăuţi-Ber- Lăpuşna-Găieşti la Bălţăteşti; Tar- termină pe alţi deţinători ai ar­ a sem nat Joi urm ătoarea de­ ciziile de num iri şi înaintări, a
D. general I. Antonescu, pre­ toate lucrările preşedinţiei, a
L ib ră ria U n iv e rs u l
De 10 ori costul lozului tuturor homet la Ingâreşti-Gen. Averesicu; bon Ion dela Storo.iineţ-Lunoavăţ ticolelor de comerţ să refuze vân­ cizie: sem na _ordonanţele de p lată Str. B r ez o ia n u Nr, 23—25
numerelor care se termină în: Burlacu Dumitru dela Cernâuţi- la Tazlău-Tazlău; Tănase Hrista- zarea sau să reducă preţurile exis­ Noi, preşedintele consiliului emise în limitele creditelor a-
Berhomet la Ingăreşti-Gen. Ave- che dela Storojineţ-Mihova la Is- tente;
4 S 12 17 5 8 rescu; Constantin D. Vasile dela voare-Dumbrava Roşie; Ungureanu 9) Vor urca preturile existente de m iniştri. eordate prin buget sau p rin di­ A t r a g e a t e n ţ i u n e a D - l o r L ib ra r i c ă a r e în d e ­
Cernăuţi-Chisălău ia Bistrişoara- Vasile dela Storojineţ-Carapeiu la pentru articolele declarate de ge­ Având în vedere dispoziţiu- ferite legi speciale, în confor­
p o z i t a r t i c o l e l e d e ş c o a l ă p e c a r e le v i n d e c u
Grintieş Mic.; Dumitriu Ion deia Rediu-Socea; Ungm-eanu V. Zeno- nerală necesitate; nile art. 20 din Legea pentru m itate cu legea contabilităţii
De 100 ori costul lozului tuturor
numerelor care se termină in: Bălţi-Chietroşica Nouă la Podoleni bia dela Storojineţ-Jadova la Re- 10) Vor înşela pe cumpărător, organizarea ministerelor, publice precum şi a sem na orice p r e ţu r i c o n v e n a b ile :
Luncaşi; Dumitriu Liubovi dela diu-Socea; Ungureanu Eugenia de dându-i sau substituind cu inten- acte relative la ’ procesele P re­ C a e t e ; M a c u l a t o a r e ; B lo c u r i d e d e s e n ; T ă ­
la Soroea-Arioneşti ia- Plotun-Pipi-
Bălţi-Chietroşica Nouă la Podoleni rig; Vasiliu Maria dela Soroca- I ţiune un articol în locul altuia sau DECIDEM: ; şedinţiei pentru instanţele ju ­
| 7 | j | 7 |4_| Luncaşi fete; Dobrogeanu Ecateri- [ remiţându-i o marfă de altă ori- b l i ţe d e p i a t r ă ; C o n d e e d e p i a t r ă ; G h ia r e d e c o m ­
Ghindeşti-Ţâra la Davideni Pă- ART. 1. — Domnul Mihail decătoreşti, etc.
De 409 ori costul lozului tuturor r.a dela Hotin-Culişcăuţi la Băiă- străveni; Coşaru Alexandru dela ; gine, fabricaţie sau calitate, decât Vlahide, secretar general a.1 a - D ată în Bucureşti, la 6 Sep­ p a s ; B u r e ţ i ; C r e t ă a l b ă ; P e n i ţ e ; C r e io a n e n e g r e
numerelor care se termină în: nesti-Dârloaia; Firea T. Gheorghe ) aceea pe care o declarase că o are
dela Hotin-Vârticăuţi la Mărgine- Rădăuti-Cuciurul Mare la Grumă- ! şi convenise ca atare să o vândă cestei preşedinţii, în această tembrie 1940. ş i c o l o r a t e ; p e n a l e ; p a s t e l u r i ; C e r n e lu r i ; a s c u ţ i ­
| 8 | 9 |3 |1 |2_ ni-Hoiseşti; Gherasim Ion dela zeşti Curechişte. i precum şi acei care vor da lipsă la calitate, este autorizat a semna t o r i d e c r e i o n e t c . şi o r i c e a l t a r ti c o l d e lib r ă r ie .
Storojineţ-Lucavăţ la Bărcu-Ro- j câniar sau măsurătoare; pentru Noi corespondenta ce Preşedinţele Consiliului de
Premiu! in valoare de 2 000 ori mâni; Grădinarii Alexaudni dela • II) Se vor fi folosit în orice scon nu ne este rezervată, a rezolva Miniştri, S e t r i m i t e c a t a l o g u l la c e r e r e . S e e x p e d i a z ă
costul lo r:!-'; rămas tn urnă. Storojineţ-Vilancea la Bârjoveni- ( C o n t i n u a r e in n - r u l v iito r ) de facturi mincinoase sau vor fi şi expedia in numele Nostru, (ss) GENERAL ANTONESCU şi c o n t r a r a m b u r s .