Sunteți pe pagina 1din 1

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr.

51—194&

Producţia
laptelui în scădere
vară, orchestrele vor putea să
cânte însă fără diseuri.
In ce priveşte spectacolele ;
teatre, cinematografe, etc., ele
se vor termina la ora 12 noap­
Un important comunicat
tea. al M in isteru lu i d e In te rn e
L a p t e l e e s t e u n a l 'm e n t corn- P e n tru n e c u n o s c ă to ri p o a te că
p l e c t , u ş o r a s i m i l a b i l şi a b s o l u t
n e c e s a r c o p i i l o r , b o l n a v i l o r şi
a c e s t fapt s ă c o n s titu e u n p a r a ­
d o x j u d e c â n d c ă n e g ă s i m în
IN FORMAŢI UNI Ministerul de Interne a dat | bilită prin Legea de înfiinţare a
următorul comunicat! „Partidului Naţiunii";
bătrân ilo r. plin s e z o n d e v a ră . Se atrage atenţiunea asupra b) De a constitui sau organi­
C o n s u m u l d e la p t e , e s t e în N u t r e b u e ş t e u ita t î n s ă c ă p â n ă
In urma ordinului Sta­
tului Major al armatei, mi­ dispoziţiunilor Art. 1 din Legea za asociaţiuni secrete în scopul
s trâ n s ă le g ă tu ră cu g ra d u l de a c u m a m a v u t u n ti m p e x c e p ţ i o ­ pentru apărarea ordinei publice arătat de aliniatul precedent ;
c i v i liz a ţie al u n u i p o p o r , d o r i n ţ a nal d e plo io s, c a r e a îm p ie d e c a t nisterul muncii a delegat unice şi totalitare a Statului Ro­ c) De a reconstitui Asociaţiu­
n o a s tr ă f i n d p en tru u n c o n su m f a c e r e a f â n u l u i ş î a c u l t u r i l o r fu ­ o comisiune care va pleca mân, prin care se opreşte cu de­ ni dizolvate sau de a continua
c â t m a i r i d i c a t al a c e s t u i a ii’ r a j e r e , l u c e r n a şi trifo iu l. la Cernăuji şi Chişinău săvârşire : activitatea lor ;
m e n t e x c e p t onal. F u r a j e l e v e c h i s ’a u s c u m p i t a) De a propovădui prin viu d) Orice fapt tinzând a arun­
L ap tele co u su m a t la B raşo v f o a r t e m u lt a j u n g â n d la p a t r u le i
pentru a lua în primire in­
ventarul delà casele de asi­ graiu sau prin scris schimbarea ca discredit asupra organizării
s e p r o d u c e în e x p lo a tă rile ag ri­ kilo g ram u l. organizaţiei politice a ţării, azi politice unice recunoscută de lege
c o l e d in î m p r e j u r i m i c a r i s u n t I s l a z u r i l e c o m u n a l e s ’a u to t gurări, camerele de muncă, existente, astfel cum ea este sta­ sau de a-i zădărnici activitatea.
o r g a n i z a t e î n m o d s p e c i a l în r e d u s c a în tin d e re p rin d fe rite | oficiile de asigurări, cămi­
vederea p ro d u c e rii unui lap te ex p ro p rieri. nele de ucenici şi spitalele
h i g t e n i c şi în c a n t i t a t e m a r e . P rin m ă s u ra lu ată d e a n u s e
G rija d e o se b ită pe c a re ag ri­
cultorii o p u n în v e d e r e a p r o ­
m a i t ă ia t i n e r e t s u b 6 lu n i, p r o ­
d u cţia d e la p te s c a d e în tru c â t
ca şi dispensarele pendinte
de acest departament.
*
Consiliul de miniştri 9
d u c e r i i u n u i l a p t e c a lita tiv şi a c e s t tin eret e s te su g a c i p â n ă
c a n titativ s u p e rio r, p rin g ra jd u ri la v â r s t a d e 8 s ă p t ă m â n i , î n l o c D-I M in istru al P ropagan­ a luat măsuri pentru solufio'
m o d e rn e , an im ale a m elio rate, de 3 s ă p tă m â n i, e ta te a la c e r e d ei N aţionale a fixat audien
f u ra ja re raţio n a lă , fa c e c a c o stu l
d e p r o d u c ţ i e s ă c r e a s c ă , ia r
s e v in d e a înainte.
I n s f â r ş i t c o n s u m u l d e la p t e ,
tele publicului tn zilele de Luni, narea pfebiemei evreeşti.
Miereisrl, Vineri între orele
re n ta b ilita te a a c e s ie i în d eletn i­ a c r e s c u t c h i a r la ţ a r ă , î n u r m a 12 -1 3
c iri, s ă fie m i n i m ă d a c ă p r e ţ u l f a p tu lu i c ă şi a ic i s ’a s u p r i m a t * Mobilizarea „braţelor de muncă în agricultură şi în
d e d e s f a c e r e e s t e m ic . d in a l i m e n t a ţ i e 3 z ile d e c a r n e '
industria forestieră.
Ministerul educaţiei naţion ale
U n p r e ţ r e d u s a l la p t e l u i c o n ­ şi c a r i s ’a u î n l o c u i t în m a r e p r le
studiază modalităţile ca în ca­ Consiliul de miniştri s'a în­ mobilizarea braţelor de
t r i b u e î n a c e l a ş i tir r p la r e d u ­ p r i n t r ’o a l i m e n t a ţ i e c u la p t e . drul actualei legislaţii să se dea trunit Marti, 9 Iulie, la orele 9 muncă în agricultură şi in­
c e r e a p ro d u c ţiu n ii to tale, f e n o ­ dimineaţa, sub preşedinţia d lut
la tă c a u z e cari a u p ro v o cat o mai mare desvoltare studiului Ing. Ion Girgurtu, preşedintele dustria forestieră, pentru
m e n c e o b s e r v ă m a s tă z i, şi c a r e m ic ş o r a r e a p ro d u c ţiu n ii de lap te limbii şi literaturii germane in
v a t r e b u i o p r it, d a t fiin d c ă l a p ­ Consiliului de miniştri strângerea recoltelor şi a-
L u p ta î m p o t r i v a m i c ş o r ă r i i p ro - învăţământul secundar.
t e l e n u p o a l e fi î n l o c u i t în a li­ du ctiu n ii d e la p te s e p o a te d a Deasemenea se studiază des- S’au stabiLt, in urma u provlzionarea populaţiei cu
m e n t a ţ i a u m a n ă , p r i n alt p r o d u s n u m a i p r i n t i ’u n p r e ţ d e d e s f a c e r e voltarea mai largă a studiului nor ample discutiuni, câte­ lemne de foc.
s a u su ro g at. m ai b u n , p re { c a r e s ă a s i g u r e limbii italiene. va din principalele ele­
O d i s p a r i ţ i e a a c e s t u i a r tic o l i în a c e s l e v r e m u r i e x c e p t i o n a l * Deasemenea, s’a decis
d e p e p ia ţă ar p ro d u c e o a d e ­ c o stu l d e p ro d u c ţie m ai rid icai,
mente ale actiunei de gu­ contopirea ministerului co­
Printr'o decizie ministerială vernământ, atât în ce pri­ merţului exterior cu acel
v ă r a t ă î n g r i j o r a r e , p u t â n d fi e v i­ t r a n s p o r t u l şi p a s h u r i z a r e a . din 3 Iulie 1940, autorizaţia de
ta tă n u m a i p rin în ţe le g e r e a pe
a înfiinţa şi întreţine oficii pu veşte soluţionarea proble­ al economiei nationale, în-
In g in er a g ro n o m
c a r e c o n su m ato rii o vor av e a
blice de cântărire, cum şl de a mei evreeşti cât şi ale ce­ cepându-se opera de co­
c u n o s c â n d criza prin c a r e tr e c e Ion Hogea.
exercita profesiunea de cânîă- lei economice- ordonare a economiei tării-
a s t ă z i p r o d u c t u n e a la p te lu i.
ritor public, nu se poate acorda S’a semnat jurnalul con­ Consiliul a luat sfârşit la
decât cetăţenilor români, mem siliului de miniştri pentru orele 10.40.
brii ai partidului naţiunii.
Lecţiile primite Autorizaţiile de funcţionare

delà jidanii din Basarabia şi


Bucovina de Sus, în Iunie 1940
a oficiilor publice de cântărire,
ai cărora posesori nu vor face
dovada, până la data de 15
August 1940, că sunt membrii
ai p a r tid u lu i n a ţiu n ii, su n t şi
Schimbintre&d-niiîslepsms
miniştri Nichifor Crainic
rămân anulate fără ni:io altă
de Romulus Damian formalitate.
Certificatele de capacitate şi Alessandro Pavoiini.
Ziarele din Capitală, precum tului nostru, interzicând, — ba pentru profesiunea de cântărl- Inlre d-1 Nlchifor Crainic, mi . preţuire în România, am luptat
şi cela din Roma şi Berlin, — chiar şicanând, pe toţi aceia, tor public posedate de persoa­ nistrul propagandei naţionale şi 1 atâţia ani, vă rog să primiţi,
ba chiar şi ziarul semit „The cari posed Ijtăria sufletească ne, care până la data de 15 d-1 Alessandro Pavollal, minis- f Excelenţă, cele mai călduroase
Times" din Londra, titlu care şt cultura cerută spre a pu­ August 1940, nu vor putea face trul culturii populare în Italia, mări pentru mărirea deapururt
inversat citit înseamnă „The tea lumina pe toţi Românii dovada că sunt membrii al par­ a avut loc următorul schimb de a Italiei, pentru triumful final
Sem it', adică „SEMITUL", — neaoşi despre marele pericol al tidului naţiunii, sunt şi rămân telegrame ; al Ducelui şi pentru sănătatea
relatează şi descriu purtarea jidanilor, — al tuturor jidanilor, anulate fără ntcio altă forma­ Excelenţei sale d lui şi fericirea personală a Exce­
jidanilor din Basarabia şi din de pretutindeni, — faţă de Ro­ litate. lenţei Voastre.
t* A lessandro ,Pavolini
Bucovina de nord faţă de ar­ mânia întregită, faţă de exis­ Nichifor Crainic
mata română şt fa{ă de toţi Ro­ tenţa şi şi rezistenţa Românilor In a ten ţiu n ea p ă rin ţilo r Ministrul culturii populare
Ministrul propagandei •
mânit, cu ocaziunea cedăreî for­ în faţa primejdiilor puse la cale c a ri au copii o rb i. In aşeză Roma naţionale.
ţate a acestor două provincii tot de jidani, cu ajutorul ma­ mântui pentru Ocrotirea Orb'- In clipa in care România se *
româneşti. Din aceste relatări nevrelor politice şi al econo­ lor din Cluj, mal Bind locuri reorganizează pe temeiurile na­ Excelenţei sale d-lul
şi descrieri, — jidanii aruncând miei unhersale. Căci nici o ju­ libere cu întreţinerea pe chel­ ţionalismului integral, î i ca­ N ichifor C rainic
cu apă fieartă şi cu pietrti tn decată sănătoasă, nici un om tuiala Statului, se primesc pen­ drul nouei orientări europene, Ministru propagandei naţionale
armata noastră, iar faţă de po­ Imparţial nu poate tăgădui fap­ tru educaţie şl învăţământ pen­ încredinţându-ml-se conducerea
pulaţia noastră românească ci­ tul indiscutabil că timp de 22 tru anul şcolar 1940—1941, co­ ministerului propaganda! naţio­ Bucureşti
vilă şi autorităţile civile mani- da ani am îmbogăţit pe toate pii orbi (numai băieţi) în etate nale, cel dîntâiu gând al meu Mulţumindu-vă din suflet
festându-şi toată ura şi între­ c&ile, cu toate mijloacele, pe de 7—12 eni. Ei trebue sa fie se îndreaptă ca un omagiu sin­ pentru curtenitoarele sentimente
gul lor dor de răzbunare, pe aceşti nevrednici jidani, — toto­ perfect sănătoşi şi educabili. cer către Excelenţa Voastră, pe cari le împărtăşesc, exprim
care 1- au învelit în făţărnicie dată şl pe toţi ceilalţi jidani Cererile timbrate legai, însoţite care, sub geniala îndrumare a din iostă inima Excelenţei
şi linguşire timp de 22 de ani din toată România, — în aceea­ de actul de naştere, certificatul Ducelui, prezidaţi una din cele Voastre cele mai călduroase şi
subt stăpânirea logică şt natu­ şi vreme neglijând, ba chiar să­ de naţionalitate, certificatul de mal Importante activităţi a re ­ cordiale urări pentru noua şi
rală românească, — rezultă în răcind pe Români. pauperiate (sărăcie) şî certifi­ gimului fascist şi în calitatea înalta însărcinare, care v'a fost -,
mod concludent cât de mult Răsplata şl recunoştinţa aces­ catul medical, se trimit Aşeză­ mea de vechi prieten şi admi­ cu atâta demnitate încredinţată.
am greşit încălzind acest şarpe tor îmbogăţiri a fost şi va fi mântului pentru Ocrotirea Or­ rator al Italiei Mussoliniene, Alessandro Pavoiini
international la sânul nostru desigur şt în viitor, — arunca­ bilor dtn Cluj,Str. Regele Carol pentru a cărei cunoaştere şi Ministrul rulturil populare.
naţional inocent şi cald. Mal rea cu apă fiartă tn scumpa II Nr, 25, până cel mal târziu
rezultă în acelaşi moi firesc şi noastră armată la retragere din la 15 Septembrie 1940.
logic, câtă dreptate are scrilto Basarabia şl Bucovina de nord,
rul acestor rânduri afirmând în iar în autorităţi şi populaţia ci­
prefaţa lucrărei sale „TALMU­ vilă aruncarea cu pUtril, insul­
«
P rem ilitare. Toţi premillta-
Comercianţi frnetari Peligrat Ionel
Mirean I. Ion
Fiorian Mihăescu
500 tf
500 19
500 99
rli şcolari şi universitari, aflaţi angrosişti şî detaîliştî în aju­
DUL" în luminăţie nejldoveascâ, te, torture, conflşcărl de averi Bldu Vasile 500 99
că prescripţiile din „Talmud" şi bani, ba chiar şi asasinări, tn raza municipiului Braşov, torul refugiaţilor. Moraru Gheorghe 5C0 19
învăţând pe jidani cum trebue la adăpostul armatei Rusiei so­ sunt datori a se prezenta la şe­ Thaliu Taşcu 500 1f
dinţele de instrucţie, după cum Comerciant! alimentori, sec­
să se poarte faţă de nejidani vietice, pe care România a me­ ţia fructe şi zarzavat, din ora­ Bâdiţolu I. Ciuiclu 500 19
când aceştia sunt în nevoi şl najat-o şi a stimat o întot­ urmează : Zamfir Gh. Vasile 500 n
şul Braşov, în urma iniţiativei
pericole, sunt perfect adevărate deauna. — premilitaril, cari în anul d-lul Alex. Roşea, membru in Rafira Cernesc 300 1î
şi că existenţa „Talmud“-ulut 1939 —1940 au aparţinut sub- Garda Naţională, au colectat Canonov Teodor 300 n
centrelor p. p. -, Şaguna, Popazu Tudor Tudorlcă 300 19
nu poate fi negată ort câtă cer
neală s'ar mai vărsa în presa
sclavizatâ de jidanii bogaţi şi pentru localurile , de
Noul orar de noapte şi Mureşanu, se vor prezenta
la Poligonul de Tragere al p p.,
suma de 10 000 Lei (zece mii)
pentru ajutorarea refugiaţilor
Basarabeni şi Bucovineni.
Hanici Sulya
Rusu loan
300 19
300 99
interesaţi, oricât de mult aur în fiecare Sâmbătă la ore ie 15 ; Iată numele acelor ce au Înţe­ Rusu Vasile 200 99
ar mai cheltui marea finanţa consum şi spectcole — premilitaril, ce aparţin sub- les ca din modestul lor câştig, Sâcăroiu Vasile 200 99
Internaţională, — în mâinile ji­ Autorităţile respective au fi­ centrului p. p. Honterus, pre­ să vină în ajutorul celor lipsiţi. Szasz Ernest 200 99
danilor, — cumpărând suflete xat următoarele ore de închi­ cum şi cei din subcentrele p. p. Roşea Alexandru membru in Omlg Mamgian 100 19
ticăloase şi caractere murdare dere pentru localurile de con­ străine de localitate, se vor Garda Naţională 5f 0 Lei Bedei Toma 100 11
de creştini slugoi. sum : prezenta la şedinţele de Sâm Marla Ardeleanu 500 „ Iordan Pradanof 100 19
Se mai desprinde din purta­ Cârciumile şi bodegile vor bâtă după amiază la orele 15, Coloianu Vaslle 500 „ Lazăr Alexandru 100 11
rea acestor jidani faţă de Ko putea ţine deschis până la ora la subcentrul p. p. Honterus, cu Bădiţofu 1. Pârţolcu 500 „• Suma colectată a fost depusă
mâni faptul concludent cât de 11 seara, iar retaurantele până sediul în curtea liceului cu a- Cinflu Nicolai 500 „ la Comandamentul Gărzei Na­
mult au greşit toţi cei hărăziţi la ora 12 noaptea. celaşi nume. Gărulescu Ion 500 „ ţionale Braşov.
de soartă să fie la cârma ata- In restaurante şi grădinile de Mârculescu Gh. 500J „
? p*|r»'ta Ait?»' Braşov - k i i d r i «T ipografie G a n t a T ransilvaniei* B raşov S A &ades tar ii Itraeti Ioaa B roies.

S-ar putea să vă placă și