N o. 8 2 6 1 .

— M iercu ri 2 3 O c to m b r ie 1940 (6 p a g in i) A R G U S 8

t U L T I M E I N F O R

Contribuţia de 2 la sută Ridicarea brevetelor de băuturi Eftenirea pâinei prin noul

la plata redevenţelor în bani
C um se p ro ced ea ză la exp ortu rile in creditare d e ta x e
peraţiun} şi anume: a) datorirea li­
O interesantă chestiune în legă­
nei redevenţe în natură şi b) răs­
tură cu perceperea contribuţiei na­
cumpărarea acestei redevenţe pe o
ţionale de 2 la sută, a fost rezol­
sumă de bani.
vată de ministerul de finanţe.
Aceasta, întrucât — după cum
Anume, e vorba de plata contri­
am mai arătat — contractul preve­
buţiei de 2 la sută la produsele pe­
de posibilitatea de a da o redeven­
trolifere, exportate în creditare d|e
ţă fie în natură fie în bani şi, s’a
taxe prin staţiile din Constanţa şi
ales în mod clar plata redevenţei in
Giurgiu. bani, iar nu în natură pentru ca
LA P R O D U SE L E P E T R O ­ apoi să fie nevoe de răscumpărarea
L IF E R E E X P O R T U R IL E ei in bani.
IN C R E D IT A R E
Această contribuţie nu urmează
să fie plătită la expedierea produse­
lor din rafinării, ci numai în mo­
mentul exportării acestora.
Pentru cantităţile de produse pe­
trolifere expediate direct f, o. b.
port sau franco graniţă, contribu­
ţia excepţională de 2 la sută se a-
chită la emiterea facturii, la preţul
f. o. b. sau franco gara frontieră.
PR O D U SE L E E X P E D IA ­
T E P R IN A L T E SO C IE­
T Ă ŢI
P e n tr u c a n tit ă ţile d e
p r o d u se p e t r o lif e r e e x ­
p e d ia te la e x p o r t, p rin
in te r m e d iu l a lto r ^ s o c ie ­
t ă ţ i e x p o r ta to a r e , în b a ia
u n o r c o n tr a c te d e v â n z a ­
r e , c o n tr ib u ţia d e 2 la
s u tă s e achit«? la e m ite r e a
îa c U r ii c ă tr e t o c ie t a te a
c u m p ă r ă to a r e , p e baza
p r e ţu lu i lo c o fa b r ic ă , ur­
m â n d ca s o c ie t a t e a cu m -
p ă r â l^ r r e să t c L ite la râ n
d r l •*: c o n trib u ita d e 2 la
s u lă , a su p ra c a n tită ţilo r
e x p o r ta te , la p r e ţu l fo b
sa u fr a n c o fr o n tie r ă , în
b a za fa c tu r ii îi. in a le .
P e n tr u c a n tit ă ţile d e
p r o d u se p e t r o lif e r e ex'
p o r ta ié în crcvpitar© d e
ta x e , la s t a ţ iile d e d e p o ­
z ita r e d in C o n sta n ţa sa u
G iu rg iu a le s o c ie tă ţ ilo r
p e t r o lie r e , co?fie-ibuţsa e x
c e p ţio n a lă d e 2 la su tă
s e a c h ită in m o m e n tu l
c â n d a c e s t e c a n tită ţi s e
e x p o r tă , c a lc u la r e a ta-
C o n fo rm p r in c ip iilo r d e
d rep t c o n s ta n t şi u n a n im
a d m ise , c la u z a a lte r n a ti­
vă a re e fe c tu l d e a se
r e a liz a d ir e c t şi r e tr o a c ­
tiv a su p r a a lte r n a tiv e i
o p ta te şi n ic io d a tă n u s ’a
c o n s id e r a t c ă s e r e a liz e a ­
ză, în p r e a la b il, a lt e r n a t i­
v a p e n tr u c a r e nu s ’a f ă ­
c u t o p ţiu n e a c a r e s’a r
sc h im b a a p e i, p r în tr ’un
n o u c o n tr a c t, în a lte r n a ­
tiv a a su p r a c ă r e ia a f o s t
e x e r c ita tă o p ţiu n e a ,
S ta r e a p o r u m b u lu i
Situaţia agricolă se înfăţişează
niîschimbată. In ciuda ameliorării
situaţiei la porumb, nu se poate
vorbi de o recoltă mulţumitoajre,
dacă în viitoarele două-trei săptă­
mâni nu vom avea căldură îndestu­
lătoare. Intr’adevăr, după toate in­
formaţiile, porumbul e încă întâr­
ziat şi nu va da o producţie în­
destulătoare, dacă nu va fi favo­
rizat de o toamnă târzie.
Nu s’au făcut încă tranzacţii din
nouă recoltă. Exportul care se face
acum e pe baza unor contracte mai
Convocarea com isarilor de românizare
şi com isarilor speciali şi inspectorilor
de control
tuturor cârcium arilor evrei regim al grâului şi al pâinei
Debitele de băuturi j e numele românilor dar exploatate
O anchetă sumară făcută în dife­ imposibil de consumat, deci o noul
de evrei vor fi închise imediat rite regiuni ale ţării şi la diferite pierdere de alta 10 la sută.
vechi şi priveşte porumbul din tre­ clase sociale referitoare la modul cum Pe această pâine erau lipite sepa­
Administraţia comercială1M. A. T. vetelor, nu mai au dreptul să se a- a fost primită măsura introducerii rate 4-5 timbre, cari îndepărtau cu
cuta recoltă. a dat dispoziţiuni organelor în sub­ provizioneze cu noui băuturi. pâinii tip de 1 kgr. cu preţul de 13 coaja respectivă din pâine, ceeace
C e r e r i d e c e r e a le şi ordine, pentru a proceda Ia ridica­ Orice abatere delà această dispo- lei, ne poate demonstra eficacitatea cauza o nouă pierdere de oel puţin
fu r a je rea şi anularea brevetelor de băuturi ziţiune, va fi sancţionată conform acestei măsuri, din punct de vedere 2 la sută.
economic, naţional şi social. Iată deci că pâinea de 665 grame
Unele casp de export de cereale spirtoase, cu amănuntul şi cu ridi­ legii.
Când s'a anunţat că se va pune în (fără a mai socoti şi desele lipsuri
au primit cereri din partea mior fir­ cata, rurale şi urbane, deţinute şi Debitanţii care îşi desfac băutu­ consumaţie numai un sifigur tip de la cântar) ajungea o pâine de 600
me daneze cari vor să cumpere can­ exploatate de evrei, indiferent de ca­ rile înainte de 31 Decembrie 1940, grame chiar 500 grame —- dacă fa­
pâine, rece şi cu preţul de 13 lei pro
tităţi destul de mari de cereale şi tegoria din care fac parte. vor închide imediat debitele gr„ consumatorii nu şi-au putut (.a cem toate scăzămintele mai sus ex­
furaje. Dpşi condiţiile arătate în Odată cu ridicarea prevetelor, se puse — la preţul de 9 lei, adică Un
seama, dé avantagiile cari decurg din
cerprile de mai sus sunt destul de va stabili prin procese verbale, pen. Se va înainta Administraţiei Co­ aplicarea acestui nou regim pentru kgr.' de pâine trecând de 15-16 Mu.
avantajoase, ele nu pot fi satisfăc­ tru fiecare caz în parte, stocurile merciale M. A. T., în termen de consumator, pentru producător şi pen La aceste considerente, trebuie a-
10 zile, un tablou cu numele ăebi- tru Stat. dăugată şi risipa ce se făcea cu ptOi-
ute, atât din cauza greutăţilor de de băuturi aflate în debite. derea acestor 15-20 la sută la fiecare
transport, cât şi din cauza contrac­ tanţilor evrei ale căror brevete au Penru consumator plătind pâinea
Pentru desfacerea băuturilor gă­ cu 2 Iei mai ieftin decât până as­ pâine, ceeace pentru întreaga econo­
telor dinainte încheiate cu altp ţări site în debite, la data ridicării bre­ fost anulate. tăzi. mie naţională a ţărei, însemna o pier
şi cari trebuesc executate. vetelor, se acordă un termen de li­ Se va observa ca taxele de bre­ Pentru consumator plătind pâinea dere de multe mii de vagoane.
Dealtfel, după câtp suntem in­ chidare pâhă la 31 Decembrie 1940, cu un plus de 10.000 de lei în plus Sub noul regim al pâinei, s'a sta­
formaţi, la ministerul economiei na­ cêl mai târziu.
vet şi celelalte impozite către Stat, la vagon. bilit preţul de 13 lei pro gr. de pâine
să fie achitate la zi de către aceşti tip, rece. Deci pentru fiecare pâine
ţionale îhcă nu s’au terminat lu­ Se va atrage atenţia acestor de- Pentru Stat. garantând acoperirea
debitantl. deficitului la producţia de grâu din se economiseşte pe zi 2-3 lei.
crările pentru întocmirea noului re­ bitanţi că delà data ridicării bre­ Admitem o familie oare consumă
gim d|î export al cerealelor. Se anul 1939*1940, până la viitoarea re­
coltă, 3 pâini pe zi (este ceva mijlociu).
pare că, imediat ce se va avea o Debitele de băuturi pe nun ele românilor dar exploatate Prin noul regim, această familie eco­
*
situaţie mai precisă a recoltelor,
Ne vom Ocupa de situaţia consuma
nomiseşte 9 Iei pe zi, adică 270 lei pe
se vor ridica o serip de interdicţii, de evrei vor fi Închise imediat lună. In bugetul unui muncitor, me»
torului. seriaş, funcţionar etc., suma de 270
astăzi în vigoare. conform art. 226 din legea M. A. T. Până la aplicarea noului regim al
D. General Ion Antonescu, Con­ lei pe lună reprezintă o economie
C o n se r v a r e a sto c u r i­ ducătorul Statului Komán şi Preşe­ şi aprobarea lor cu maximum amen­ grâului şi pâinei (pe baza Decretului foarte importantă, cu care se poate
lo r d e c e r e a le d in dintele Consiliului de Miniştri şi d. zii legale. Lege din 1 Octombrie 1940), consu­ faőe faţă altor cheltueii.
T u r c ia Se va comunica în termenul cel matorul primea o pâine de 665 gra­ Ceeace se cere astăzi consumato­
Ministru al Finanţelor, sunt infor­ me, cu preţul de 9 lei. rului, este chibzuinţă şi mai ales e»
Autorităţile noastre au fost înşti­ maţi că o serie de debite de băuturi mai scurt şi maximum în şapte zi­ Această pâine se cumpăra caldă.
le, rezultatul constatărilor făcute; vitarea oricărei risipe.
inţate că guvernul turc a prohibit o spirtoase cu ridicata şi cu amănun­ Diferenţa între pâinea caldă şi pâi­ Face un act criminal faţă de se­
parte din exp-Hul de cereale. Acea­ tul, urbane şi rurale, funcţionează anexându*se la raport un tablou cu nea rece este de cel putih 10 la sută menii săi, chiar de familia lui, acela
numele debitanţilor găsiţi în culpă din greutate. Apoi miezul caia este
stă măsură a fost luată deşi recolta camuflat, în sensul că, deşi debitele care asvârle O bucată de pâine.
din acest an, e considerată cât se sunt emise pe numele unor comer­ şi o copie a procesului verbal de
constatare pe baza căruia s’au luat
poate de bună. cianţi români, în fapt, exercitarea
măsurile arătate mal sus, pentru
Prohibiţia decretată atinge destul comerţului în aceste debite se face
de mult ţările deficitare din bazinul de către evrei, iar titularii brevete­
mediteranian, cari sperau să se a- lor nu sunt decât salariaţi ai aces­
fiecare caz în parte.
E sc ro c h e riile jid a n ilo r
provizioneze din Turcia. tor evrei proprietari şi expoatatori.
LA MOSCOVA N’A AVUT
Se pare că măsura prohibiţiei a P e n tr u d o v e d ir e a a c e s ­
fost luată în scopul de a se conservet t o r c a z u r i . A d m i n i s t r a ţ i a
o parte din stocuri în ţară, mai a- c o m e r c i a l ă M . A . T . a l u a t
AMBASADORUL TURCIEI n
re fu g ia ţi"
les că nu se poate prevedea cum vor Ministerul de Interne a fost sesi­ lităţi, Comisariatele asigură găz­
d is p o z iţiu n i p e n tr u v e r i ­ 0 ÎNTREVEDERE zat de o anonimă că, organele Co­
evolua evenimentele în acest sector duirea şi întreţinerea acestor ne­
f ic a r e a s i id e n tif ic a r e a a- misariatului refugiaţilor basara-
european. SECRETĂ CU D. STALIN voiaşi.
e e s to r d e b ite c a m u fla te , beni ar refuza să dea alocaţii de
p r o c c d â n d u - s e la a p l i c a ­ MOSCOVA, 21 (Rador). — Agen­ Cum alocaţiile zilnice s’au dat,
ţia „Tass” transmite următorul co­ hrană celor îndreptăţiţi şi ar da în sub trecutul regim, fără control
rea. u r m ă to a r e le s a n c ţiu n i municat. schimb, sume mari de bani unor şi fără fişe individuală, s’au ivit
c e lo r p ă ş iţi în c u lp ă :
a ) K id ic ă r e a ş i a n u la r e a
b r e v e te lo r c a m u fla te ;
Agenţia americană „United Press”
după o telegramă a corespondenta,
lui său din Istanbul, anunţă că ,,d.
Aktái, ambasadorul Turciei la Mos­
persoane cari nu ar avea nevoe de
ajutor. In anonimă se citează Un
singur nume : Radu lonescu.
şi aici, pescuitori în apă turbure.
Intre aceştia se află şi Radu Io-
nescu, oel la care se referă anoni­
b ) î n c h id e r e a n e lo c a
d e b ite lo r ş i s e c h e s tr a r e a
b ă u tu r ilo r :
cova, a avut în ziua de 18 Octombrie
o întrevedere secretă cu d. Stalin”.
„Agenţia „Tass” este autorizată să
d o a r e că această informaţie a a-
Subsecretariatul dte Stat al Co­
lonizării şi Populaţiei Refugiate, a-
nunţă ca încă din 16 Septembrie
ma. „Radu loneScu” era în reali­
tate un jidan, care a reuşit să-şi
scoată mai multe carnete de refu­
c) Dresarea de acte de contraven­
ţie, exploatatorilor evrei eamuflaţi,
genţiei „United Press” nu coespun-
de realităţii.
1940, data înfiinţării acestui Sub­
secretariat, s’a renunţat la siste­
mul alocaţiilor fixe, zilnice, sistem
giat, carnete cu cari scotea alo­
caţii de întreţinere delà Comisaria­
tul basarabenilor.

Bijuteriile scoase din ţarătrebuesc

Se aduce la cunoştinţa d-lor comi­ Sunt de asemenea convocaţi în ace* prin care s’a cheltuit înainte sume Jidanul a avut obrăznicia să se
x e i u rm â n d să s e fa c ă la sari de românizare, numiţi prin deci­ laş loc în aceiâş zi şi în aceiaşi oră şi mari de bani, din bugetul Statu­ prezinte eu carnetele spre încasare
fa c tu r a v a m a lă . ziile nr. 100.020, 100.032, 100.036, domnii Comisari Speciali numiţi prin lui sau din contribuţia publicului, la Comisariat şi sub regimul le­
C O N T R IB U Ţ IA D E 2 LA 100.038, 100.039, 100.041 şi 100.042 dociziunile nr. 100.031 din 19 Octom­
din 19 Octombrie 1940, publicate în brie 1940, publicate în M. O. nr. 246 fără ca să se fi rezolvat problema gionar. Aici însă, i s’a înfundat. I
S U T A , LA R E D E V E N Ţ E Monitorul Oficial nr. 246 din 21 Oc­
O altă chestiune de deosebit in­ tombrie 1940, că sunt convocaţi la ca­
teres fiscal, este aceia a perceperii binetul domnului profesor G. Leon,
contribuţiei de 2 la sută la plata ministrul economiei naţionale, Miercu­
ri 23 Octombrie 1940, ora 10 diminea­
din 21 Octombrie 1940, precum şi
Domniii Inspectori de Control numiţi
prin deriziunea ministerială nr. 100.033
din 19 Octombrie 1940 publciat în M.
O. nr. 246 din 21 Octombrie a. c.
garantate că vor fi readuse
Streinii care intră în ţară cu biju terii terbue să le declare la vămi
refugiaţilor, problemă care constă
în plasarea lor. Preocuparea de
căpetenie a organelor de Stat este
asigurarea posibilităţii de muncă,
s’a descoperit nu numai naţionali­
tatea, ci şi falsul pe care-1 comitea,
prin faptul că se servea de mai
multe carnete, şi astfel jidanul „re­
în bani a redevenţelor. ţa, pentru a primi instrucţiuni. pentru cei cari au fost nevoiţi să fugiat”, în loc să încaseze fructul
In contractele de concesiuni pe­ In aplicarea Decretului nr. 3404 din Persoanele care Ies din ţară cu bi­ se desrădăcinez din rosturile lor.
1940, privitor la interzicerea scoate­ excrocheriei lui, a fost depus la
trolifere, încheiate cu particularii, juterii sau obiecte de valoare pentru Până la asigurarea acestei posibi- puşcărie.
re! din ţară a bijuteriilor şi obiectelor care au depus garanţia cerută de Mi­
se prevede adeseori, că se cuvine de valoare, Ministerul economiei na­ nister şi nu le mai readuc in ţară vor
côncedentülui o redevenţă, fie în
pătură, fie în bani. Un împrumut de 900 milioane lei ţionale, face cunoscut următoarele:
a) Se opreşte scoaterea din ţară
pierde în mod irevocabil garanţia de­
pusă care va rămâne în totala dispo­
Societăţile petrolifere, în genere,
fac uz de alternativa de a plăti
redevenţă în bani, iar nu în na­ pentru aprovizionarea armatei
obiectelor preţioase, bijuteriilor lu­
crate din metale preţioase, cu sau
fără pietre preţioase, argintăriilor, o-
biectelor de artă şi covoarelor orien­
tale lucrate de mână.
ziţie a ministerului economiei naţio­
nale, acesta putând să o ridice printr’o
adresă către banca respectivă şi să o
facă venit în folosul Statului.
întreg personalul poliţienesc
tură.
Unele organe fiscale au pretins Ministerul apărării naţionale a fost
autorizat
că, deşi în baza clauzei alternative mut de 900 să contracteze un împru­
milioane lei delà institu­
de ăatorire a redevenţei fie în bani tul naţional al cooperaţiei.
DOBANDA CE SE VA PLAŢI b) Persoane dare călătoresc în străi­
La soldul debitor al contului sume­ nătate şi care doresc să iasă din ţară,
lor astfel avansate, Ministerul Apă­ în mod temporar, cu bijuterii sau o-
rării Naţionale va plăti Institutului biecte de valoare sunt obligate să le
Persoanelor cari şi-au îndeplinit o-
bligaţiunea luată la plecare şi au rea­
dus In ţară obiectele de valoare şi bi­
juteriile cu care au Ieşit i se va resti­
tui imediat garanţia depusă la bancă.
trebuie să se pună sub ordinele
fie în natură, a fost aleasă alterna­ Decretul respectiv prevede că pen­
tiva de plată a redevenţei în bani, tru nevoile de aprovizionare la timp
ale armatei, cu tot felul de subzis-
ar trebui plătită contribuţia de 2 la tenţe şl materiale în legătură cu hra­
sută pentru vânzări, ăeoarce dato- na şi întreţinerea oamenilor şi ani­
Naţional’ al Cooperaţiei o dobândă de declare şi să le prezinte Direcţiei re­
50 bani la sută anual, peste scontul glementării exportului din ministerul
Băncii Naţionale a României, care se economiei naţionale.
va înscrie în bugetul de cheltueii al
Ministerului Apărării Naţionale.
In acest scop se vor complecta o
Im p u n ă to a r e
inspectorilor speciali de poliţie
D. Al. Ghica, directorul general spectorilor speciali, să urmeze ne»
fişă de declaraţie pentru bijuterii şi
rirea redevenţei în bani ar fi con­ malelor, lemne, etc., până la 31 lu­ Ministerul Apărării Naţionale şl obiecte de valoare în care vor men­ al Poliţiilor, a dat următoarea cir­ clintit dispoziţiunile ce vor primi
stituită întâi dintr’o ăatorire a re lle 1941, Ministerul Apărării Naţio­
nale este autorizat să contracteze un
Ministerul Finanţelor sunt autorizate ţiona, pe răspunderea personală, fie­ r e u n iu n i culară către inspectorii de poliţie, delà aceştia, punându-le la dispozi-
ăevenţel în natură şi, apoi, dintr’o împrumut până la concurenţa sumei să garanteze restituirea sumelor îm­ care obiect în parte, în mod detailat, chestorii de poliţie, poliţiilor de ţlunp, toate lucrările ce vor consi­
răscumpărare a acesteia în bani. de lei 900.0000.000 la Institutul Na­
prumutate, a dobânzilor şi accesorii­ precum şi valoarea, luându-şi totdeo­
lor, cu cesiunea a câte unei tranşe dată obligaţiunea de a le aduce în
fa s c is te în I t a l i a oraşe, comisariatelor şi detaşamen­ dera necesare pentru a se docu­
Această pretenţiune a fost recu­ ţional al Cooperaţiei. de lei 116.000.000 din cota lunară pe ţară. ROMA, 21. (Rador). — Impună­ telor de poliţie : menta şi întreg materialul ce vot
noscută că depăşeşte legea. Sumele împrumutate vor fi depuse luna Decemvrie 1940 şi a câte unei Odată cu declaraţia solicitantul toare reuniuni ale cămăşilor negre Pentru a imprima spiritul şi rit­ pretinde în acelaş scop.
la Banca Naţională a României la tranşe de lei 112.000.000 lunar din va prezenta spre verificare şi control şi populaţiei au avut loc Duminecă mul legionar în activitatea, in ţi­ Sigur că toţi funcţionarii poliţie»
Achitarea redevenţei în bani, con un cont special ce se va deschide de cotele lunare pe lunile Ianuarie, Fe­ bijuteriile şi obiectele de valoare.
;stitue executarea directă a obliga­ B. N. R., de unde Ministerul Apărării bruarie, Martie, Aprilie. Mai, Iunie în principalele oraşe ale Italiei. nuta şi în atitudinea funcţionarilor neşti vor înţelege bine cât de im»
c) Direcţiunea reglementării expor­ La toate aceste reuniuni au asis­ poliţieneşti, am socotit de reală ne­ portantă este prezenţa noilor ins­
ţiunii prevăzută în contract. Naţionale le va putea folosi pe măsu­ şi iulie 1941, cote fixate Ministerului tului după ce va fi controlat sinceri­
HOTAR A R E A M IN IS T E ­ ra nevoilor şi dispoziţiunilor date de
M. A. N., Direcţia intendenţii, pe
Apărării Naţionale, conform art. 134 tatea declaraţiei făcute va fixa garan­
din legea contabiităţii publice şi care ţia materială pe care solicitantul va fi
tat reprezentanţii autorităţilor şi
regimului fascist.
cesitate şi am numit încă de acum pectori în serviciile de poliţie, mă
RULUI D E F IN A N Ţ E 17 zile un număr de 9 inspectori aştept la o conlucrare cât mai ar»
baza referatelor aprobate de d. sub­ rate se vor suprapune peste ratele obligat să o depue eu formele, urmă­ Oratori desmenaţi de partidul
S’a convenit, că ea nu poate fi secretar de stat al M. A. N. pentru speciali de poliţie. monioasă şi la o activitate din celei
stabilite pentru rambursarea împru­ toare: fascist au scos în evidenţă cauzele
Socotită ca rezultatul unei duble o- Armată. mutului de lei 8500.000.000, contrac­ Toţi aceşti funcţionari superiori mai intense şi mai susţinute.
Solicitantul va prezenta Ministeru­ conflictului actual şi au afirmat din
tat conform decretului-lege Nr. 3.008 lui economiei naţionale, la direcţia vor lua conducerea inspectoratelor Şi dvs. toţi trebue să fiţi încre»
din 3 Septembrie 1940, publicat în reglementării exportului o scrisoare nou, în mijlocul entuziasmului în­
regionale, devenind îndrumători şi dinţaţi de foloasele şi de progre­
Exploatatorii de păduri şi Angrosiştii Monitorul Ofical Nr. 204 din 4 Sep­ de garanţie a unei bănci autorizate
tembrie 1940. confirmând că suma indicată de mini­
Restituirea sumelor împrumutate ster ca garanţie se află in depozit la
se va face prin reţinere de către Ban­ dispoziţia Ministerului.
flăcărat al mulţimei, voinţa fermă c
naţiunii de a continua lupta până Ic
capăt şi siguranţa sa absolută bl
sfătuitori în întreaga acţiune die
poliţie administrativă şi de sigu­
ranţă. î
sele ce vor rezulta din înoirea me»
todelor de lucru şi de ridicarea pr*»
stigiului instituţiunii eliberată dies
de lem ne de foc nu pot vinde decât cu ca Naţională a României şi vărsarea
în cohtul Institutului Naţional al Coo­
peraţiei a tranşelor prevăzute în art.
victoria finală.
Urmează dar, ca întreg persona­
lul Inspectoratelor, Chesturilor şi
Poliţiilor din fiecare pegiune, pui-
finitiv de suspiciunile care din,
fericire o afundau într’o regretai

preţurile legale Un grup de ziariş ti străini a vizitat

4 de mai sus, din disponibilităţile pe bilă scădere de ordin moral.
care Statul le are, potrivit art. 19 din nându-se de îndată sub ordinele in­
legea contabilităţii publice, la Banca
Naţională a României,

Comercianţii detailişti cărora li s’a vândut lemne cu pretori

mai mori vor anunţa ministerul coordonării
BULETIN INTERN
punctul de frontieră Curtici, MAREL
E S
TAT MAJOR
Ministerul Coordonării constată ca
preţurile lemnelor de foc franco sta­
ţia de încărcare depăşesc cu prea
mult preţul de cost şi un beneficiu
în staţiuni până la 150 km. de Bu­
cureşti, Ia preţuri mai mari de 2.000
Iei franco vagon pentru zece tone şi
în staţiuni mai depărtate de 150 km.
D. dr. Gheorghe Leon, ministrulAradul şi Timişoara
economiei naţionale, a numit In ca­
N
UMAIR
EZ
OL
VĂNIC
IC E
RE
RE
ARAD 21. — Astăzi a sosit ín o. mânia, stând de vorbă cu el.
0

cuviincios.
Exploatatorii de păduri şi angro­
siştii de lemne de foc sunt datori să
cunoască, că în conformiate cu De­
cizia Nr. 68.465 din 22 Noembrie 1989
pnbl. în Mon. Of. Nr. 272 a n 23 No­
embrie 1939, lemnul de foc e conside­
rat articol de generală necesitate.
In conformitate cu art. 12 din Le­
gea penru înfrânarea şi suprimarea
Speculei Ilicite din 18 Noembrie 1938,
care stabileşte regim a preţului ae
vânzare a mărfurilor de generală ne­
cesitate, producătorii nu pot calcula,
la preţul de cost, franco staţia de
ttacăreare, un beneficiu mai mare de
10 Ia sută.
Se pune în vedere tuturor exploata-
terilor şi angrosiştilor de lemne de foc
Să-şi revizuiască angajamentele şi să
tiu perceapă preţuri, franco staţia de
h*örcare mai mari decât cele prevă­
zute de lege. Se va începe cercetarea
şi sancţionarea întreprinderilor con­
traveniente.
De asemenea sunt invitaţi toţi acei
R» au Cumpărat lemne de foc pentru
Capitală, franco staţia de încărcare,
R
EL
AT
IVL
ARE
ST
IT
UIR
IŞ
lS
CUT
IR
I
la preţuri mai mari de 8.000 lei fran­
litate de comisar de românizare pe
co vagon pentru zece tone, să comu­
lângă Societatea „Tjltan-Nadrag-Ca* raşul nostru, venind delà Bucu­ Deasemenea, au ascultat plânge­
nice miniseruiui Coordonării Secţia
lan“ pe d. prof. Dinu O. Árion, co­ reşti, un grup de ziarişti străini rile expulzaţilor români din terito­
VI combustibil firma vânzătoare, se­
misar al guvernului pe lângă susnu- format din d-nii: dr. ScJÿMdt, prim riul cedat ungurilor.
diul ei, cantitatea cumpărată şi pre­
rnita societate. redactor al lui „Völkischer Beobach­ Timişoara, unde autorităţile au în.
ţul de cumpărare şi ce cantităţi mai
au de primit.
De asemenea a ridicat măsura in­
stituirii unui comisar special pe lân­
gă Societatea! anonimă „Nitrogen*.
Bucureşti, anulându-se numirea fă­
ter“, Karl Hermann Theil, repre­
zentantul în România al lui „Völki­
scher Beobachter“, O. Streiter delà
„Berliner Boersen Zeitung“ şi Mi­
Vizita ziariştilor s’a încheiat la
lesnit oaspeţilor să ia contact şi cu
reprezentanţii autorităţilor locale
DE RECHIZlţlE
cută în persoana d-Iui Iiie Faiduc, germane şi maghiare,
d-sa continuând să deţină caliitatea hail Charov, reprezentantul agenţiei
./Tass“, însoţiţi de d. Mihail Liva-
COMUNICAT
D. MIHAIL MANOILESCÜ de comisar special pe lângă Fabrica
de celuloză Zărneşti, S. A. Bucureşti, daru, delà Direcţiunea Presei.
Se aduce la cunoştinţă tuturor pro-1 fie, se vor adresai jj*
IN AUDIENŢĂ Oaspeţii au fost întâmpinaţi de
P o p u la ţia o r a şu lu i prietarilor de bunuri rechiziţionate şl — Cercurilor de recrutare, pM ţjb
autorităţi, care au dat explicaţii a- care se află încă la unităţile armatei animale, hamaşamente, trăsuri! I n S
LA PAPA PIUS XII Audienţele la dl. prof. Pompiliu supra modului cum au fost reparti,
Belgrad că, începând delà 20 Octombrie 1940, şi biciclete;
zaţi expulzaţii şi în special coloniştii Marele Stat Major nu mai rezolvă — Comandamentelor XerttoxMM
Nicolau, ministrul lucrărilor pu­
blice Şi al comunicaţiilor, mint sus­ din Bihor, trimişi peste frontiera nici o cerere relativ la restituiri şi respective, pentru âutovehlcuîe p e ®
în massă de către autorităţile ma­ scutiri de rechlzlţie. tociclete» ' i»i V I I , !|
pendate până la 15 Noembrie a. c. Cererile de asemenea natură se vor Cererile de asemenea natură O e jr ă f
CETATEA VATICANULUI, 21 ghiare. BELGRAD, 21. (RadorJ. *— Capi­
(Rador).— Corespondentul agenţiei Grupul de ziarişti a părăsit oraşul tala Iugoslaviei are o populaţie de adTesa: fl primite la Marele Stat Major, după
DNB transmite: nostru, vizitând staţiunea de fron­ 1) Cele relativ la restituiri de re- 20 Octombrie 1940, nu V C t m al S Ü>
C u în c e p e r e d e là 21 O c to m b rie 1940 circa o jumătate milion de oameni,
tieră Curtici. Aci, ziariştii străini chiziţie de orice natură, direct unită­ luţionate şl vor Q clasate la dosar,
Papa Pius XII a primit Luni, în a u d ie n ţe le la D o m n u l S u b s e c r e ta r d e Din ultimele rapoarte ale prefec- ţilor respective, care Ie vor soluţiona - 3) Chestiunile de rechiziţii, de «j»
audienţă particulară, pe d. Mihail S t a t A l. R io şa rm , s u n t s u s p e n d a te p e s’au interesat de modul cum sunt turei poliţiei din Belgrad, rezultă că in limita posibilităţilor şi ordinelor joe natură, aparţinând autorttâţJWr
ManoiStescu, fost ministru de externe ifômp d e 10 z ile . trataţi ungurii cari au optat pentru numărul străinilor stabiliţi în capi- primite. « *«*. «axotal iţş d
al R o m â n i _________________ M jAL- ^etăţeniq, maghiară şi părăsesp Ro- jtţ relatiy & scutiri de