Sunteți pe pagina 1din 6

COMERT DOOR TO DOOR

1. Introducere
2. Coduri CAEN
3. Documente

1. Introducere
Comertul "din poarta-n poarta"
Vanzarile "din usa-n usa" sunt considerate o forma moderna de comert. In
multe tari occidentale acest tip de comert cunoaste o amploare deloc
neglijabila. Si la noi in tara, cateva companii specializate au inregistrat
succese comerciale combinand respectivul tip de comert cu o anumita
cointeresare financiara a cumparatorilor in cazul in care acestia gasesc
alti cumparatori. Romania ar putea deveni, insa, in curand si pentru o
buna bucata de vreme (evaluata in ani), tara celei mai mari extinderi a
comertului "din usa-n usa", chiar daca va fi de un gen mai deosebit si,
desigur, specialistii se vor imbulzi sa-l prezinte ca pe un bastard nefericit,
fara vreo legatura cu parintele occidental. Romania are de operat in
agricultura, in vederea acomodarii la standardele minime ale Uniunii
Europene, cea mai dramatica restructurare, probabil fara egal in istorie
prin anvergura si rapiditate. De la o populatie ocupata in agricultura de
circa 40% din total, trebuie sa se ajunga, in doar cativa ani, la o ocupare
in agricultura a populatiei active de numai 10, maximum 15%. De la o
suprafata medie a exploatatiilor agricole de putin peste 2 hectare, trebuie
sa se atinga 20-30 hectare. Din istorie, se stie ca aceste procese componente fundamentale pe linia dezvoltarii - au durat decenii. Tot din
istorie se cunoaste ca o alta cale nu a existat decat cea a ruinarii micilor
producatori agricoli si micilor exploatatii agricole. Pe aceasta cale a
crescut eficienta agriculturii, pe baza sporirii suprafetei medii a
exploatatiilor agricole si a ridicarii productivitatii muncii. Pretul l-au
constituit disponibilizarile masive din sectorul agricol. Industria a sustinut
procesele respective, cel putin indirect, fiind sectorul care a preluat
eliberarile de forta de munca din agricultura. Ce sectoare vor prelua acum
cele vreo 3 milioane de disponibilizati din agricultura - caci de cam atatia
este vorba! - este intrebarea tulburatoare pentru Romania gata sa intre in

Uniunea Europeana, mai ales ca industria romaneasca se afla ea insasi in


proces de restructurare, in care continua sa elibereze forta de munca, si
nu sa absoarba forta de munca! Instrumentul principal avut in vedere
pentru a grabi atat eliberarea de forta de munca din agricultura, cat si
concentrarea suprafetelor agricole il reprezinta, in diferite variante, platile
sub forma de pensii sau rente viagere pentru renuntarile la pamant prin
vanzare sau la folosinta acestuia prin concesiune. Se mizeaza pe faptul ca
indeosebi posesorii de parcele mici de teren agricol vor fi gata, contra
unuia din genurile mentionate de stipendii care le-ar asigura un minimum
de trai, sa abandoneze terenurile agricole de pe urma carora incearca sa
supravietuiasca acum. Se mizeaza in acest sens mai ales pentru ca, pe de
o parte, nu putini din actualii posesori de terenuri (improprietariti prin
Legea funciara din 1991) locuiesc pe la orase, iar, pe de alta parte, pentru
ca foarte multi dintre lucratorii efectivi ai ogoarelor sunt batrani care au
depasit sau care sunt in pragul varstei de pensie. Socotelile de acasa s-ar
putea sa nu se prea potriveasca cu cele din targ! Nu se stie din ce resurse
va fi finantata aceasta colosala operatiune, cu toate ca in parte vor exista
contributii directe ale Uniunii Europene in domeniu. Ceea ce nu se stie
este ce ecou va avea gaselnita in randurile taranilor. Unii in mod sigur vor
fi gata la schimbul pamant pentru mijloace de trai. Altii este greu de
presupus ca vor accepta acest schimb. Pentru acestia pamantul este
pamant: bun sau prost! Este glia lor, sensul vietii lor! Dupa ce comunistii
le-au luat pamantul, nu vor admite sa-l mai dea cuiva, odata ce, cu atata
greutate, l-au redobandit in posesie! Asa ca nu va fi de mirare daca
operatiunea se va poticni in rezistenta unora dintre tarani de a-si ceda
pamantul prin instrainarea posesiei sau chiar numai a folosintei acestuia,
banuind ca noua concentrare a pamanturilor in agricultura romaneasca nu
se va face cu politia si armata, precum colectivizarea comunista! Desigur,
pentru cei ce vor incerca sa ramana in agricultura va fi foarte greu sa
reziste. Productia si comercializarea produselor potrivit normelor europene
(de mediu, fitosanitare, sanitar-veterinare, juridice, administrative, de
calitate si de protectia consumatorului) vor fi atat de costisitoare, incat nu
vor putea fi respectate de micii producatori si cu atat mai putin de catre
taranii individuali. Mentinerea lor in piata va fi exclusa, chiar si fizic, si nu
numai financiar, intrucat nu vor primi "autorizatii de functionare". Multi
insa se vor incapatana sa reziste bazandu-se in continuare pe
autoconsum. Care, in mod obiectiv, nu va putea intra sub incidenta
controalelor din partea diferitelor institutii care se vor ocupa de
supravegherea respectarii normelor europene. Si ii vor ajuta sa reziste
foarte, foarte multi oraseni, care vor merge la sate, din poarta-n poarta,

ca pe vremea lui Ceausescu, pentru a gasi produse pe care le considera


mai naturale si deci mai gustoase si care vor fi mult mai ieftine. Caci
produsele agroalimentare ce vor ajunge in pietele chivernisite de la oras
vor fi atat de impovarate de costurile pentru respectarea normelor
europene amintite, incat vor fi deosebit de scumpe, practic prohibitive
pentru foarte multi oraseni ce vor ramane, inca mult timp, saraci.
Comertul "din poarta-n poarta" va fi preferatul multor sateni si oraseni. Nu
va avea TVA, se va face fara case de marcat, fara inspectii peste inspectii,
fara contabilitate si, mai ales, fara ca autoritatile sa-si tot bage picioarele
pe intregul drum de la ogoare la tarabe. Bastardul va exista si, din
mormant, Ceausescu va putea surade multumit ca ceea ce penuria de pe
vremea sa crease reinvie in plin capitalism, si inca tocmai in legatura cu
intrarea Romaniei in "lumea buna" a Uniunii Europene. Spre a nu ofensa
cumva pe corifeii si promotorii comertului "din usa-n usa", ii vom spune
bastardului comertul "din poarta-n poarta", mai ales ca obiectul sau il vor
constitui nu cosmeticalele sau alte bunuri industriale de consum, ci
produsele agroalimentare de baza. Si sansa de a-l vedea operand pe
scara larga va fi cu atat mai mare cu cat va fi fortata mai tare alinierea
taranilor romani, dar si a orasenilor romani, la normele europene de
productie si comercializare.

2. Coduri CAEN

479 Comer cu amnuntul care nu se efectueaz prin magazine, standuri,


chiocuri i piee
Aceast grup include activiti de comer cu amnuntul desfurat prin:
case de comenzi, Internet, din u n
u, maini automate de vnzare etc.
4791 Comer cu amnuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin
Internet
Aceast clas include comerul cu amnuntul prin case de comenzi sau prin
Internet, de exemplu: cumprtorul alege pe baza reclamelor, cataloagelor,
informaiilor furnizate pe un website, a machetelor sau a altor mijloace de
publicitate i face comanda prin pot, prin telefon sau pe Internet (de obicei
prin mijloace speciale furnizate de un website). Produsele achiziionate pot fi
descrcate direct de pe Internet, sau n cazul bunurilor materiale livrate
clientului.
Aceast clas include:

-comerul cu amnuntul al oricrui tip de produs prin comand potal


-comerul cu amnuntul al oricrui tip de produs prin Internet, pe baz de
comand
Aceast clas include de asemenea:
-vnzarea direct prin intermediul televiziunii, radio-ului sau telefonului
-licitaii cu amnuntul pe Internet
Aceast clas exclude:
-vnzarea cu amnuntul a autovehiculelor, pieselor i accesoriilor pentru
acestea, prin Internet, vezi grupele 451, 453
-vnzarea cu amnuntul a motocicletelor, pieselor i accesoriilor pentru
acestea, prin Internet, vezi grupa 459
4799 Comer cu amnuntul efectuat n afara magazinelor, standurilor,
chiocurilor i pieelor
Aceast clas include:
-comerul cu amnuntul al oricrui tip de produs, n orice mod care nu este
inclus n clasele precedente:
-prin vnzri directe sau prin intermediul comis-voiajorilor
-prin intermediul automatelor de vndut produse etc.
-comerul direct cu combustibil (ulei pentru nclzit, lemne de foc etc.),
livrate la domiciliul clienilor
-activiti de licitaii desfurate n afara caselor de licitaii (cu amnuntul)
-comerul cu amnuntul prin comisionari (n afara magazinelor)

1.Contabilul este bine sa-l aveti de la inceput pt indrumare:


- daca doriti sa va inregistrati ca si platitor de TVA,
- sa va inregistrati in Registrul Operatorilor comunitari(daca aduceti
marfa din comunitatea europeana)
- sa va spune ce registre aveti nevoie
- o sa va trebuiasca casa de marcat fiscalizata(la vanzari directe catre
populatie)
- inregistrare angajati(daca o sa aveti)
2.Codurile CAEN de utilizat:
4791 Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin
Internet
4799 Comert cu amanuntul efectuat in afara magazinelor, standurilor,
chioscurilor si pietelor
4789 Comert cu amanuntul prin standuri, chioscuri si piete al altor
produse
4690 Comert cu ridicata nespecializat
Cititi ORDONANTA nr. 99 din 29 august 2000 (**republicata**)(*actualizata*)
privind comercializarea produselor si serviciilor de piata

3. Documente
4791
Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet
Descriere

Fisa postului Ambalator Manual

Fisa postului Director Magazin

Fisa postului Sef departament de marfuri alimentare sau nealimentare

Contract de prestari servicii - publicitate online

Contract de vanzare-cumparare marfuri (import-export)

Contract de vanzare-cumparare marfuri (intern)

Contract de vanzare-cumparare marfuri pe baza de mostra expusa,


preluarea comenzii si livrare ulterioara (intre magazin si producator)

Fisa Evaluare Riscuri pentru Ambalator Manual

4799
Comert cu amanuntul efectuat in afara magazinelor, standurilor, chioscurilor
si pietelor
Descriere

Fisa postului Ambalator Manual

Fisa postului Sef departament de marfuri alimentare sau nealimentare

Antecontract de vanzare-cumparare (bunuri mobile si imobile)

Contract de vanzare-cumparare marfuri (import-export)

Contract de vanzare-cumparare marfuri (intern)

Contract de vanzare-cumparare marfuri pe baza de mostra expusa,


preluarea comenzii si livrare ulterioara (intre magazin si producator)

Contract de vanzare-cumparare produse alimentare - intre furnizor si


comerciant (Legea 321/2009)

Fisa Evaluare Riscuri pentru Ambalator Manual

S-ar putea să vă placă și