UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

CONSUMATORUL ROMÂN ȘI
INTEGRAREA EUROPEANĂ
- Proiect -

Cadru didactic:
Lector dr. Dan Hoffman

Student:
BUHAI Claudia
Program de studii: IPA
Anul: IV

SUCEAVA, 2024

1
Cuprins
1. CONSUMATORII ÎN ECONOMIA EUROPEANĂ.............................................................................................3
1.1 Drepturile consumatorului roman in UE..............................................................................................3
2. EDUCAȚIA CONSUMATORULUI ROMÂN.....................................................................................................6
2.1 Preferințele consumatorului român................................................................................................6
3. ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ......................................................................................................11
4. POLITICA DE PROTECȚIE A CONSUMATORILOR........................................................................................12
4.1 Temei juridic.........................................................................................................................................12
4.2 Obiective................................................................................................................................................12
4.3 Acțiuni...................................................................................................................................................12
5. PARLAMENTUL EUROPEAN......................................................................................................................15

2
 1. CONSUMATORII ÎN ECONOMIA EUROPEANĂ.

Consumatorul european este un jucător important

pe piaţa unică, nu numai un simplu observator al
forţelor pieţei.

În prezent sunt mai mult de 490 de milioane de

consumatori în Europa. Cheltuielile efectuate de aceştia
reprezintă mai mult de jumătate din produsul intern brut
(PIB) al UE.

Consumatorii reprezintă un factor cheie atât pentru creşterea economică, cât şi pentru crearea de
locuri de muncă şi, cu toate acestea, peste tot în UE se poate observa o lipsă de încredere a
consumatorilor în ceea ce priveşte, mai ales, tranzacţiile transfrontaliere.

Consumatorii trebuie să aibă încredere atât atunci când cumpără din diferite ţări, cât şi atunci
când cumpără din propria lor ţară.

Consumatorul are dreptul de a fi informat, de a alege si de a beneficia de produse sigure:

alimentare, nealimentare sau de uz indelungat.

Consumatorul, care ar trebui sa fie suveranul pietii, este beneficiatul direct al produselor care
trec prin lantul alimentar, siguranta acestora fiind vitala pentru sanatatea fiecaruia dintre noi.

Cunoasterea consumatorului roman a avut de-a lungul celor mai bine de zece ani de publicitate
in Romania mai multe forme, pornind de la intuitie sau aplicarea unor sabloane internationale si pana
la cercetarile propriu-zise, care au relevat rezultate complexe despre acesta

1.1 Drepturile consumatorului roman in UE

De la 1 ianuarie, romanii beneficiaza si ei de suportul legislatiei europene privind protectia

consumatorului si care este valabila pentru toti membrii UE. Documentul european cuprinde o serie
de principii fundamentale care privesc modul in care UE te protejeaza in calitate de consumator,
indiferent unde locuiesti in Uniune.

Cumpara ce doresti, de unde doresti

Te tenteaza o calatorie pentru cumparaturi intr-un alt stat

membru al UE? Legislatia europeana iti da dreptul sa cumperi

3
pana "cazi lat" fara a trebui sa platesti taxe vamale sau TVA in plus atunci cand te intorci acasa.
Aceste reguli se aplica indiferent daca esti prezent fizic in cealalta tara la cumparaturi sau comanzi
bunuri pe Internet, prin posta sau prin telefon.

Standarde ridicate pentru alimente si bunurile destinate consumatorilor

UE are reguli care asigura ca produsele pe care le cumperi sunt sigure. Cu toate ca nici un sistem
legislativ nu poate garanta consumatorilor un grad zero de risc sau 100% siguranta, tarile membre ale
UE au printre cele mai ridicate standarde de siguranta din lume.

Stii ce mananci

Detalii complete ale ingredientelor utilizate pentru fabricarea unui produs alimentar trebuie sa
fie trecute pe eticheta, alaturi de informatii privind colorantii, conservantii, indulcitorii sau orice alt
aditiv alimentar care a fost introdus in aliment. Daca un ingredient utilizat este unul la care anumiti
consumatori sunt alergici – de exemplu, nuci – acesta trebuie marcat pe eticheta, chiar daca sunt
utilizate cantitati foarte mici.

Legislatia europeana stabileste ce produse pot fi numite „organice” si utilizarea denumirilor

asociate cu produse de calitate din anumite regiuni europene – de exemplu, daca este etichetat
Prosciutto di Parma poti fi sigur ca sunca provine din Parma, iar daca este etichetat Kalamata poti fi
sigur ca maslinele sunt din Kalamata. Datorita legislatiei europene poti afla si daca alimentele tale
sunt modificate genetic sau contin ingrediente modificate genetic. Daca acesta este cazul, atunci
trebuie etichetate ca fiind modificate genetic.

Consumatorii nu ar trebui sa fie indusi in eroare

Primesti o scrisoare de la o companie de comenzi prin posta prin care esti felicitat pentru
castigarea marelui premiu la o loterie pe care au organizat-o. Se dovedeste totusi ca nu este nimic
altceva decat o pacaleala pentru a te convinge sa-i contactezi si sa comanzi ceva de la ei. In fapt nu ai
castigat nici un premiu. Este acest tip de publicitate legal?

Nu. Publicitatea care induce in eroare sau care ii inseala pe consumatori este interzisa de
legislatia europeana. Mai mult, atunci cand este vorba de teleshoping, vanzari prin comenzi postale
sau Internet, vanzatorii trebuie sa fie deschisi si cinstiti cu tine. Legislatia europeana ii obliga sa-ti
ofere informatii complete despre cine sunt, ce vand, cat costa (inclusiv taxe si costuri de livrare) si
cat timp este necesar pentru efectuarea livrarii.

Companiile de imprumuturi si de carduri de credit trebuie, potrivit legislatiei europene, sa-ti

ofere informatii complete in scris asupra oricarui contract de credit pe care il inchei. Acestea trebuie
sa includa informatii asupra nivelului dobanzilor, asupra duratei contractului si asupra modului in
care poti rezilia contractul.

4
Contractele ar trebui sa fie corecte pentru consumatori

Ai semnat vreodata un contract fara sa citesti si ce scrie cu litere foarte mici? Ce se intampla
daca ceea ce e redactat cu litere mici spune ca depozitul pe care l-ai platit este nerambursabil – chiar
daca compania nu-si indeplineste obligatiile? Dar daca spune ca nu poti anula contractul decat daca
platesti companiei o suma exorbitanta in compensare?

Legislatia europeana prevede ca aceste tipuri de clauze abuzive sunt interzise. Indiferent de
statul membru in care semnezi contractul, legislatia europeana te protejeaza de astfel de abuzuri.

În cazul în care nu funcţionează, returnaţi-l

Informaţi-vă asupra a ceea ce mâncaţi

Uneori consumatorii se pot răzgândi

Facilitarea posibilităţii de a compara preţurile

Protecţie în timpul vacanţei

Despăgubiri eficiente în cazul litigiilor transfrontaliere

5
 2. EDUCAȚIA CONSUMATORULUI ROMÂN
Românii au o problemă de informare, dar facem eforturi în acest sens. În câţiva ani am
preluat reguli de la UE, care erau deja implementate în ţările europene de câţiva ani. Şi lor le-a
trebuit timp de acomodare şi informare. Noi suntem acum aşa cum erau ei în urmă cu cîţiva ani.
Apoi, este şi o problemă de educare. Asta ar trebui să se facă de pe băncile şcolii, când tânărul
consumator este capabil de asimilarea informaţiei. Vrem să facem din protecţia consumatorului o
materie de studiu în şcoală, lucru care se întâmplă deja în câteva state europene.

La noi, cea mai vulnerabilă categorie de consumatori este cea cu un nivel scăzut de educaţie
şi venituri, care preferă preţul scăzut în detrimentul calităţii. Apoi este mediul rural, mai ales pe
produsele alimentare. Ce nu e bun pentru consumatorul urban a mers la rural. Totul ţine de
informare, problemă cu care încă se mai confruntă şi vest-europenii, dar acolo există de câţiva ani o
conformnare voluntară a operatorului economic. Acesta îşi autpoimpune un set de reguli superioare
celor reglementate prin acte normative, şi dacă nu le respectă poate fi tras la răspundere.

"In Romania, consumatorii au devenit egoisti dupa caderea comunismului deoarece le lipsea
simtul comunitatii. Daca in perioada comunista, toti vecinii se strangeau in curte sa se uite impreuna
la televizor, la meci, astazi consumatorul roman se uita singur la meci, in fata plasmei".
Paul Garrison – Specialist in Marketing

In Romania, insa, mentalitatile se schimba greu si in mod diferit. Romanii vor un stil de viata
modern, dar cu valori traditionale

2.1 Preferințele consumatorului român

Consumatorii români preferă în proporţie de 35,3% brandurile autohtone

6
 Consumatorul român este asaltat de o multitudine de branduri fie că este vorba de produse de
pe rafturile magazinelor, fie de produse bancare sau chiar de sub butoanele telecomenzii.

Consumatorii români sunt în permanenţă fascinaţi de noutate, iar acest lucru face din
România o piaţă relativ dificilă pentru producători şi comercianţi. Mai exact, dacă e suficient numele
unui brand celebru ca să atragă consumatorul spre un produs, nu e suficient şi ca să păstreze
fidelitatea faţă de marca respectivă.

Conform unui studiu Synovate realizat la cererea BUSINESS Magazin, doar 2,5% dintre
consumatori aleg să cumpere un produs de marcă fiindcă el aparţine unui brand renumit şi tot 2,5%
fiindcă produsul respectiv e durabil în timp.

În schimb, 81% dintre consumatorii chestionaţi iau decizia de a cumpăra un produs de marcă
fiindcă îi oferă calitate bună sau cea mai bună calitate posibilă pe piaţă. Conform aceluiaşi studiu
consumatorii români preferă în proporţie de 35,3% brandurile autohtone şi doar 9,6% de cele străine,
în timp ce 48,2% sunt atraşi de ambele categorii de branduri.

Topurile celor mai de impact branduri

Băuturi nealcoolice: 1. Coca-Cola 2. Fanta 3. Borsec 4. Pepsi-Cola 5. Izvorul Minunilor

Băuturi alcoolice: 1. Bergenbier 2. Ursus 3. Murfatlar 4. Tuborg 5. Beck's

Electro: 1. Philips 2. Arctic 3. Sony 4. Samsung 5. Whirlpool

Alimente: 1. Jacobs 2. Poiana 3. Campofrio 4. Elite 5. Cris-Tim

Cosmetice: 1. Colgate 2. Dove 3. Nivea 4. Blend-a-med 5. Palmolive

Bănci-asigurări: 1. BCR 2. BRD 3. Raiffeisen 4. Banca Transilvania 5. Bancpost

Detergenţi: 1. Ariel 2. Axion 3. Pur 4. Cif 5. Pronto

Automobile: 1. Dacia 2. BMW 3. Mercedes 4. Volkswagen 5. Audi

Topul brandurilor româneşti

1. Dacia

2. Arctic

3. BCR

4. Borsec

7
5. Romtelecom

Consumatorul este din ce în ce mai educat, are din ce în ce mai multă informaţie, iar multe
lucruri nu mai sunt pentru el doar la nivel de aspiraţie

Pentru că potenţialul client din România preferă starea de bine, el nu va accepta în niciun caz
mesaje negative, care îl sperie sau zgândăresc punctele sale vulnerabile. În nici un caz, consumatorul
român nu va fi cucerit cu mesaje de tipul "Fă-ţi asigurare, că s-ar putea să mori"; mai degrabă, va
riposta cu "Ba, ai să mori tu".

Potrivit specialiştilor, consumatorul român este mult mai dificil de cucerit decât vecinii lui sau
cei din Occident, pentru că el oscilează între plusuri şi minusuri ale calităţilor personale. "Este
ospitalier, dar nu pentru că aşa vrea el, ci pentru că aşa a învăţat că ar trebui să fie; exuberanţa cu
care trăieşte momentele fericite din viaţă îl face puţin superficial; în fine, este iubăreţ, dar ar vrea să
nu piardă nimic din cauza unei relaţii",

Romano Prodi, Presedintele Comisiei Europene, a subliniat la Cea de-a Doua Adunare a
Asociatiilor de Consumatori din Europa (Bruxelles, 2000) ca, la nivel european, se promoveaza o
politica alimentara integrata care are in vedere intregul lant al securitatii alimentare: " from stable to
table, from farm to fork". Fara indoiala, "consumatorii europeni se asteapta ca mancarea lor sa fie
cea mai sigura din lume", a afirmat Prodi, Presedintele Comisiei Europene. În acest sens s-au luat
masuri de modernizare a legislatiei, de creare a unui cadru legislativ flexibil si eficient pentru
restabilirea increderii consumatorului in produsele aflate in circulatie libera pe piata europeana.
Acest lucru nu este intamplator, deoarece aparitia bolii vacii nebune si a febrei aftoase au scos in
evidenta importanta care trebuie acordata securitatii alimentare la nivel european

Producatorii trebuie sa urmareasca realizarea corecta a trasabilitatii - adica verificarea produsului

alimentar de la origine pana la procesare, ambalare, transport, comercializare, deoarece aceasta joaca
un rol major in asigurarea securitatii alimentare.

Formularea politicilor agricole in Romania, pornind de la cele europene vor duce la dezvoltarea
unei agriculturi durabile, care va lua in considerare componenta ecologica, dar si cea de protectie a
consumatorilor. Crearea unei agriculturi durabile va tine cont de noile tehnici ale ingineriei, pentru
eliminarea anumitor factori de risc care s-ar putea regasi in anumite puncte ale lantului alimentar.

Astfel, consumatorul roman va avea de ales dintr-o gama diversa de produse alimentare, care in
ultimele decenii au evoluat de la produs natural la produs imbogatit si s-a ajuns la aliment functional.
În ultimul timp, pe piata europeana au aparut alimentele modificate genetic, fara insa ca acestea sa-si

8
faca aparitia si pe piata romaneasca. Desi, alegerea finala apartine consumatorului, sarcina
producatorului in acest caz este de a informa corect consumatorul printr-o etichetare
corespunzatoare. Aceasta presupune nu numai inscriptionarea corecta a produsului alimentar, ci si
specificarea daca este ecologic, modificat genetic sau iradiat pentru distrugerea parazitilor si a
bacteriilor patogene ca Salmonella, Lysteria etc

Piata noastra este la nivelul celei din Germania de acum 20 de ani

În România, consumul de produse ecologice reprezintă

sub 1% din cel de alimente convenţionale, deşi creşte
“frumuşel” an de an. Acest nivel este mic comparativ cu cel din
Germania şi Austria, de exemplu, unde comerţul cu mâncare
organică a ajuns să reprezinte cam 20%. “Nu cred că putem
considera mare un consum de 20%, însă este mare comparativ
cu cel din România

De ce nu este mai mare consumul de alimente ecologice în

România? Se spune că lipsa de informare este una dintre principalele cauze pentru care consumul
este mic, însă de când am deschis magazinul am constatat cu surprindere că românul este bine
informat. Principala problemă e legată, din păcate, de lipsa banilor.

Sunt destule persoane care intră în

Bio Market, care ştiu ce proprietăţi au
alimentele organice, dar care pleacă fără
să ia nimic, pentru că nu-şi permit să
plătească mai mult pentru un astfel de
produs. Care produs poate fi chiar şi de
trei ori mai scump decât omologul său
convenţional. Însă practicarea unui preţ
mai mare are o explicaţie justă: costurile de certificare eco sunt mari, materiile prime folosite în acest
sistem sunt mult mai scumpe, iar pentru că nu se folosesc tratamente chimice, producţiile la hectar
sunt mai mici. Însă pe lângă problemele financiare, românilor le lipseşte şi educaţia în ceea ce
priveşte alimentaţia.

9
 Confruntaţi cu o ofertă din ce în ce mai bogată pe piaţă, europenii au nevoie de mai mult
discernământ. Pentru a-i ajuta, Uniunea Europeană pune la dispoziţie diferite tipuri de informaţii
referitoare la drepturile lor, oferindu-le astfel posibilitatea de a fi mai bine informaţi pentru a-şi face
alegerile.

Protecţia consumatorilor este o preocupare centrală a Comisiei Europene în eforturile acesteia

de a îmbunătăţi calitatea vieţii tuturor cetăţenilor din Uniunea Europeană.

UE are reguli care asigura ca produsele pe care le cumperi sunt sigure. Cu toate ca nici un
sistem legislativ nu poate garanta consumatorilor un grad zero de risc sau 100% siguranta, tarile
membre ale UE au printre cele mai ridicate standarde de siguranta din lume.

Legislatia europeana te protejeaza, in calitate de consumator, si atunci cand cumperi prin

comanda postala, Internet sau companii de teleshoping, precum si de la alti "vanzatori la distanta".
Pacaleli precum "vanzarea din inertie" – atunci cand isi trimit bunuri pe care nu le-ai comandat si isi
cer sa platesti – sunt interzise. Daca achizitionezi un bun sau un serviciu de pe un website, prin
comanda postala sau de la o companie de telemarketing poti anula contractul, fara a oferi vreo
motivare, intr-un termen de sapte zile lucratoare. Pentru anumite servicii financiare ai pana la
paisprezece zile calendaristice pentru a anula contractul.

Legislatia europeana obliga si companiile care ofera servicii financiare sa-ti puna la dispozitie
anumite informatii intr-o forma standardizata. De exemplu, companiile de imprumuturi si companiile
care ofera carduri de credit trebuie sa-ti comunice care este dobanda anuala pe care o vei plati – nu
numai care sunt sumele care trebuie platite lunar.

3. ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

10
 Cea mai importantă schimbare este cea de concepţie vis-a-vis de protecţia consumatorului.
Operatorii sunt responsabili de respectarea legii, însă orice problemă este important să se rezolve
între consumator şi operatorul economic. Acesta trebuie să înţeleagă că nu e suficient să aibă rafturi
curate şi produse etichetate, ci contează şi atitudinea vânzătorului faţă de consumator. Acesta are
dreptul să fie informat, să aleagă cele mai bune produse şi servicii

Pentru a-i facilita consumatorului alegerea produselor, UE a început să aducă îmbunătăţiri în

ceea ce priveşte etichetarea produselor. Un exemplu în acest sens este constituit de informaţiile cu
privire la consumul de energie a aparatelor casnice
electrice. Se lucrează la aceasta, unele dintre aparate deja
având înscrise pe ele aceste informaţii, în timp ce pentru
altele încă se fac pregătiri. Până acum, aceste informaţii au
fost înscrise pe frigidere, congelatoare şi maşini de spălat.
Alte aparate, cum ar fi boilerele şi maşinile de spălat vase,
urmează şi ele să fie etichetate. Asadar consumatorul
roman dar si cel european pot cumpăra oriunde in Uniunea Europeana cele mai bune produse şi
servicii la cele mai mici preţuri cu toata siguranta si increderea.

11
 4. POLITICA DE PROTECȚIE A CONSUMATORILOR

4.1 Temei juridic

Articolul 4 alineatul (2) litera (f) și articolele 12, 114 și 169 din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE) și articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

4.2 Obiective

Pentru a promova interesele consumatorilor și a asigura o protecție la nivel înalt, Uniunea

trebuie să protejeze sănătatea, siguranța și interesele economice ale consumatorilor. Ar trebui, de
asemenea, să promoveze dreptul consumatorilor la informare și educare și dreptul lor de a se
organiza pentru a-și proteja interesele. Protecția consumatorilor ar trebui integrată în toate domeniile
de politică relevante ale UE.

4.3 Acțiuni

A. Generalități

Programul de acțiune a UE în domeniul politicii de protecție a consumatorilor se bazează

pe Noua agendă privind consumatorii, adoptată la 13 noiembrie 2020. Agenda prezintă o viziune
actualizată a politicii UE de protecție a consumatorilor pentru perioada 2020-2025, având subtitlul
„Consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o redresare durabilă”. Ea urmărește și să răspundă
îngrijorărilor imediate ale consumatorilor cu privire la pandemia de COVID-19.

Agenda acoperă cinci domenii prioritare esențiale:

 tranziția verde: depășirea noilor dificultăți privind drepturile consumatorilor și valorificarea

posibilităților de capacitare pe care le prezintă tranziția verde, asigurând faptul că produsele și
stilurile de viață sustenabile sunt accesibile tuturor, indiferent de poziția geografică sau de
venit;
 transformarea digitală: crearea unui spațiu digital mai sigur pentru consumatori, în care
drepturile le sunt protejate, și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru a
permite inovării să ofere servicii mai noi și mai bune tuturor europenilor;
 asigurarea efectivă a respectării normelor și măsuri reparatorii: combaterea impactului
pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor consumatorilor și eliminarea mențiunilor
ecologice înșelătoare și a practicilor comerciale neloiale din tehnicile de influențare online și
personalizare; deși asigurarea respectării drepturilor consumatorilor este în primul rând
responsabilitatea autorităților naționale, UE joacă un rol important de coordonare și de
sprijin, susținut de Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a
consumatorului;
 răspunsul la nevoile specifice ale consumatorilor: luarea în considerare a nevoilor
consumatorilor care, în anumite situații, pot fi vulnerabili și pot necesita garanții
suplimentare; acest lucru poate fi determinat de circumstanțe sociale sau de caracteristici
specifice ale persoanelor sau ale grupurilor de consumatori;
 protecția consumatorilor în context global: garantarea siguranței importurilor și protejarea
consumatorilor din UE împotriva practicilor neloiale folosite de operatorii din afara UE, prin

12
 supravegherea pieței și printr-o cooperare mai strânsă cu autoritățile relevante din țările
partenere ale UE.

Instituțiile UE folosesc tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori pentru a urmări

politica de protecție a consumatorilor și pentru a evalua condițiile naționale pentru consumatori în
domenii precum cunoștințele, încrederea, conformitatea și asigurarea respectării normelor. Tabloul
de bord examinează și integrarea pieței cu amănuntul din UE prin intermediul tranzacțiilor
transfrontaliere și al dezvoltării comerțului electronic. Tabloul urmărește cumpărătorii recenți pentru
a evalua performanța a peste 40 de piețe pe baza unor indicatori precum încrederea, comparabilitatea,
opțiunile și satisfacția consumatorilor.

În plus, la 28 aprilie 2021, a fost inițiat Programul privind piața unică pentru a consolida piața
unică și a sprijini redresarea Europei după pandemia de COVID-19. Cu un buget de 4,2 miliarde
EUR pentru perioada 2021-2027, programul oferă un pachet cuprinzător pentru consolidarea
guvernanței pieței unice, inclusiv pentru serviciile financiare.

B. Măsuri sectoriale (2.2.2)

1. Grupuri de consumatori

Instituțiile UE acordă prioritate implicării grupurilor care reprezintă interesele

consumatorilor. Grupul consultativ european al consumatorilor (ECCG) este principalul forum
folosit de Comisie pentru a se consulta cu organizațiile naționale și europene de consumatori.
Înființat prin Decizia 2009/705/CE a Comisiei, ECCG poate oferi Comisiei consultanță cu privire la
aspecte legate de consumatori la nivelul UE. În 2017, Uniunea a adoptat Regulamentul (UE)
2017/826 pentru a consolida implicarea consumatorilor în procesul de elaborare a politicilor Uniunii
privind serviciile financiare pentru perioada 2017-2020.

2. Educarea consumatorilor

UE a integrat educația consumatorilor în programa școlară pentru învățământul primar și

secundar. Un exemplu în acest sens este „Consumer Classroom”, un site European multilingv pentru
profesori. Acesta oferă o vastă bibliotecă privind educația consumatorilor și instrumente pentru a
face schimb de lecții cu elevii și între colegi. Instrumentul online „Dolceta” vizează formatorii,
profesorii și consumatorii și acoperă drepturile consumatorilor, siguranța produselor și educația
financiară de bază.

3. Informarea consumatorilor

O mai bună cunoaștere a drepturilor consumatorilor poate crește încrederea. UE a înființat

centre europene ale consumatorilor (Rețeaua ECC) care să ofere consiliere referitoare la achizițiile
transfrontaliere și plângeri. FIN NET se ocupă de plângerile privind serviciile financiare
transfrontaliere. Comisia organizează campanii de informare a consumatorilor și oferă ghiduri
practice. SOLVIT soluționează litigii privind încălcarea legislației UE.

Portalul Your Europe joacă un rol important, oferind acces la informații mai bune despre
politica de protecție a consumatorilor și punând laolaltă diverse surse de informații într-un centru de
informații de referință. Accesul la informații a fost îmbunătățit cu ajutorul unui portal digital unic
(Regulamentul (UE) 2018/1724).

La 30 martie 2022, ca parte a pachetului privind economia circulară, Comisia a publicat

o propunere de directivă privind consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi
printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare. Obiectivul

13
principal al propunerii este de a încuraja consumatorii să facă alegeri ecologice, oferindu-le
informațiile necesare.

4. Asigurarea respectării drepturilor consumatorilor

Asigurarea respectării efective a drepturilor consumatorilor este la fel de importantă ca

existența acestor drepturi. În principal, autoritățile publice naționale sunt cele care se ocupă de
această asigurare a respectării drepturilor. Regulamentul (UE) 2017/2394 conectează aceste autorități
printr-o rețea a UE, înlesnind schimbul de informații și acțiunile de colaborare împotriva încălcărilor
legislației în materie de protecție a consumatorilor. Această rețea desfășoară investigații coordonate,
cum ar fi activitățile de verificare pe internet, pentru a asigura conformitatea site-urilor.

14
 5. PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul perfecționează în permanență normele UE în materie de protecție a

consumatorilor. Protecția consumatorilor a evoluat de la simpla standardizare a normelor tehnice la
promovarea unui obiectiv al „Europei pentru cetățeni”. Începând cu 13 iunie 2014, statele membre au
pus în aplicare legislația națională derivată din Directiva privind drepturile consumatorilor, aprobată
cu un procent covârșitor de Parlament.

La 12 decembrie 2017, Parlamentul a aprobat Regulamentul (UE) 2017/2394 pentru a

consolida cooperarea dintre autoritățile naționale care asigură respectarea legislației în materie de
protecție a consumatorului.

În urma propunerii Comisiei privind noile avantaje pentru consumatori, la 27 noiembrie

2019, Parlamentul a adoptat Directiva (UE) 2019/2161 privind o mai bună asigurare a respectării
normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme. La
25 noiembrie 2020, a fost adoptată Directiva (UE) 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare pentru
protecția intereselor colective ale consumatorilor.

Pe lângă legislația UE, Parlamentul adoptă rapoarte din proprie inițiativă pentru a orienta
politicile de protecție a consumatorilor. Parlamentul a pus accentul pe consolidarea dispozițiilor
bugetare pentru măsurile de protecție a consumatorilor și pe dezvoltarea reprezentării
consumatorilor, în special în statele membre care au aderat la UE după 2004. La 13 septembrie 2018,
a fost adoptată o rezoluție în care se afirma că diferențele de calitate a unor produse de pe piața unică
reprezintă discriminare.

La 25 noiembrie 2020, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la o piață unică

sustenabilă, punând accentul pe durabilitatea produselor, posibilitatea de reparare și înzestrarea
consumatorilor cu cunoștințele necesare pentru a lua decizii sustenabile. La 28 martie 2023, Comisia
pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) a adoptat un raport referitor la consolidarea
rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor
neloiale și o mai bună informare.

În timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, protecția consumatorilor a devenit

vitală pentru rambursarea serviciilor și pentru combaterea dezinformării și a vânzării de echipamente
medicale defecte. La 23 martie 2020, Comisia IMCO a adresat o scrisoare funcționarilor UE,
solicitând luarea de măsuri privind criza provocată de pandemia de COVID-19 și punând accentul pe
controlul democratic. La 9 noiembrie 2020, într-un webinar[1] pentru Comisia IMCO, s-a discutat
despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pieței interne, despre măsurile luate și despre
pregătirile viitoare. La 19 noiembrie, comisarul Didier Reynders a prezentat Comisiei IMCO
Noua agendă privind consumatorii, evaluând impactul pandemiei de COVID-19 asupra
consumatorilor și atingând subiecte de politică pe termen lung, inclusiv tranziția verde și cea digitală,
vulnerabilitățile consumatorilor, asigurarea respectării drepturilor și cooperarea internațională.

La 22 februarie 2021, a fost prezentat Comisiei IMCO un studiu[2] cuprinzător legat de

impactul COVID-19 asupra pieței interne. Studiul prezintă impactul restricțiilor de la nivelul statelor
membre și al UE asupra liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor. El formulează
recomandări de politică privind modul în care ar putea fi gestionate crizele viitoare pentru a permite
continuarea liberei circulații, cum ar fi alocarea de fonduri pentru dezvoltarea și achiziționarea de
vaccinuri în viitor și coordonarea continuă a normelor relevante la nivelul UE.

15
 Politica de protecție a consumatorilor în domeniul serviciilor online și digitale este un subiect
pe care Parlamentul, în special Comisia IMCO, a pus un accent deosebit. În iunie 2020,
un studiu[3] privind moderarea conținutului ilegal de către platformele online, cerut de comisia
IMCO, a identificat necesitatea de înăsprire a cadrului juridic al UE, pe lângă coreglementarea de
către platformele online, pentru a proteja consumatorii de conținuturi online ilegale sau dăunătoare.
Un studiu publicat în iunie 2021 a analizat impactul publicității direcționate asupra agențiilor de
publicitate, a accesului pe piață și a alegerilor făcute de consumatori.

La 20 octombrie 2020, Parlamentul a adoptat trei rezoluții intitulate „Actul legislativ privind
serviciile digitale: îmbunătățirea funcționării pieței unice”, „Actul legislativ privind serviciile digitale
și chestiuni privind drepturile fundamentale” și „Actul legislativ privind serviciile digitale: adaptarea
normelor de drept comercial și civil pentru entitățile comerciale care își desfășoară activitatea
online”. Prin aceste rezoluții, Parlamentul își stabilea planul pentru asigurarea prospectivă a
funcționării pieței unice digitale, incluzând măsuri mai stricte de protecție a consumatorilor în mediul
online. O mare parte din conținutul rapoartelor din proprie inițiativă a fost inclusă în propunerile
Comisiei Europene, care au fost modificate și votate cu succes în Comisia IMCO în decembrie 2021
(2.1.7). Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind serviciile digitale, care au fost
adoptate de colegiuitori la 14 septembrie și, respectiv, la 19 octombrie 2022, au o importanță vitală
pentru protecția consumatorilor în mediul digital.

La 27 septembrie 2021, Comisia IMCO a organizat o audiere privind protecția

consumatorilor și instrumentele automatizate de luare a deciziilor. Sesiunea a abordat subiecte
precum protejarea consumatorilor împotriva riscurilor legate de inteligența artificială și
îmbunătățirea calității informațiilor care le sunt furnizate. Reprezentanți ai grupurilor de
consumatori, ai întreprinderilor, ai mediului academic și ai organismelor de certificare au prezentat
informații cu privire la cadrul actual al UE, schimbările necesare și dificultățile în materie de
asigurare a respectării reglementărilor. Membrii IMCO au accentuat că mediul de reglementare este
fiabil. În mai 2022, comisia a organizat, de asemenea, o audiere privind pașapoartele digitale ale
produselor pentru a mări transparența și protecția consumatorilor în era digitală.

La 7 aprilie 2022, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la dreptul la reparare al

consumatorilor, axată pe produsele durabile și reparabile. La 8 decembrie, Comisia IMCO a
discutat despre viitoarea propunere a Comisiei referitoare la acest drept și modalitățile de consolidare
a garanțiilor pentru consumatori privind reparațiile sistematice și eficiente din punctul de vedere al
costurilor.

La 20 aprilie 2022, Comisia IMCO a discutat despre drepturile consumatorilor atunci când
fac cumpărături în afara UE, acoperind tema informațiilor precontractuale și a protecției împotriva
practicilor neloiale și a clauzelor abuzive.

Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să consultați site-ul Comisiei pentru
piața internă și protecția consumatorilor.

[1]Milieu Consulting SRL, „The impact of COVID-19 on the Internal Market and consumer
protection - IMCO Webinar Proceedings” (Impactul pandemiei de Covid-19 asupra pieței interne și
protecției consumatorilor - lucrările webinarului IMCO), lucrare publicată pentru Comisia pentru
piața internă și protecția consumatorilor, Departamentul tematic pentru politici economice, științifice
și privind calitatea vieții, Parlamentul European, Luxemburg, 2020.

[2]Marcus, J. S. et al., „The impact of COVID-19 on the Internal Market” (Impactul

epidemiei de Covid-19 asupra pieței interne), lucrare publicată pentru Comisia pentru piața internă și

16
protecția consumatorilor, Departamentul tematic pentru politici economice, științifice și privind
calitatea vieții, Parlamentul European, Luxemburg, 2021.

[3]De Streel, A. et al., „Online Platforms’ Moderation of Illegal Content Online” (Moderarea
conținutului online ilegal de către platformele online), lucrare publicată pentru Comisia pentru piața
internă și protecția consumatorilor, Parlamentul European, Departamentul tematic pentru politici
economice, științifice și privind calitatea vieții, Luxemburg, 2020

17