1

Protectia consumatorilor pe plan national si international

Cap. 1. Protectia consumatorilor - teorie si realitate
Protectia consumatorilor apare ca reactie la imperfectiunile pietei. Programele guvernelor n
domeniu urmaresc realizarea unei calitati corespunzatoare a bunurilor si serviciilor oferite pietei,
asigurarea unor preturi n concordanta cu veniturile populatiei, informarea eficienta a consumatorilor si
apararea acestora mpotriva unor politici economice agresive.
Implicarea statului n procesul de protectie a consumatorilor se concretizeaza n elaborarea unei
legislatii corespunzatoare si n organizarea unor institutii specializate nsarcinate sa aplice legile respective.
Prima organizatie de protectie a consumatorilor a fost nfiintata n 1898 n SUA sub denumirea
de Liga Nationala a Consumatorilor si, odata cu constituirea unor organe administrative competente,
autoritatile americane ncep sa emita o serie de reglementari n sensul protejarii sanatatii consumatorilor.
Abia dupa cel de-al doilea razboi mondial miscarea consumatorilor ncepe sa-si faca simtita
prezenta si n Europa. n Marea Britanie, Asociatia Consumatorilor este nfiintata cu un sprijin de 2000 de
dolari din partea americanilor si are primul sediu ntr-un garaj. Alte asociatii ale consumatorilor apar n
Franta (Union Federale des Consummateurs), n Gelgia (Test Achats), n Olanda (Consumentenbond) si n
Germania (Federatia AgV).
ncepnd cu anii '50, miscarea consumatorilor se raspndeste n Australia, n Asia, n unele tari
din Africa, precum si n America Latina.
n 1960 se nfiinteaza la Londra o federatie de organizatii nationale de consumatori, Consumers
International, care ajunge sa detina o pozitie importanta n cadrul organizatiilor finantate de ONU
(Organizataia Nationala de Standardizare, Organizatia Mondiala a Sanatatii sau FAO).
Consumers International a stabilit ziua de 15 martie ca fiind Ziua Mondiala Drepturilor
Consumatorilor, deoarece la 15 martie 1962, presedintele american J.F. Kennedy adreseaza un mesaj
americanilor n care sunt exprimate clar drepturile consumatorilor: dreptul la sanatate, dreptul la informare,
dreptul la alegere si dreptul de a fi ascultat.
n cadrul blocului comunist, numai n Polonia si Ungaria s-au putut organiza grupuri de
consumatori, n celelalte tari acestea s-au dezvoltat abia dupa prabusirea regimului.
n prezent Consumer International numara peste 200 de membri, reprezentnd peste 80 de tari.
n mod curent se pune ntrebarea: de ce nu exista o asociatie puternica a consumatorilor pe plan
mondial ? Raspunsul este firesc: exista mai multe tipuri de consumatori. Acestia se deosebesc ntre ei din
punctul de vedere al gradului de informare, al mijloacelor materiale necesare achizitionarii produselor, al
mentalitatii si al comportamentului.
Astfel, se evidentiaza o categ 23123g64x orie de consumatori, consumatorii perfect informati - o
postura pur teoretica, care achizitioneaza produsele dupa niste criterii de optim. O a doua categorie de
consumatori sunt acei consumatori care culeg informatiile de pe etichetele produselor si cumpara n
cunostinta de cauza. O alta grupa de consumatori achizitioneaza produsele conform impresiilor pe care le
lasa diferitele mesaje publicitare (consumatori din tarile nordice). Sunt si consumatori care cumpara toate
produsele care sunt comercializate pe piata, acestia sunt consumatori din fostele tari comuniste). Desigur,
sunt si consumatori irationali, care cumpara pe baza primului impuls sau consumatori care nu au
posibilitatea alegerii produselor datorita situatiei de monopol de pe pietele produselor respective.
De asemenea, consumatorii se diferentiaza si dupa modul n care reactioneaza atunci cnd se
confrunta cu probleme privind calitatea produselor cumparate. n timp ce unii consumatori si cunosc

drepturile si dau n judecata firma producatoare, alti consumatori considera ca statul este cel care trebuie sa
le rezolve toate problemele. Desigur, exista si consumatori care nu se plng deloc.
Clasificarea consumatorilor n functie de disponibilitatile lor financiare este mai simpla,
consumatorii mpartindu-se n consumatori bogati, consumatori din clasa de mijloc si consumatori saraci.
Paradoxal, consumatorii bogati sunt cei care fac si cele mai multe reclamatii. Consumatorii din clasa de
mijloc reprezinta modelul de consumatori n functie de care se construiesc si se fundamenteaza directivele
Uniunii Europene n domeniul protectiei consumatorilor. Consumatorii saraci sunt nevoiti sa cumpere
marfa contrafacuta la preturi mari, ei fiind usor de amagit de catre comerciantii care nu si asuma
responsabilitati sociale, legale si economice.
Desi aceste observatii au fost facute n 1960, ele si pastreaza valabilitatea si astazi, exprimnd
chiar foarte fidel realitatea din foarte multe tari aflate n curs de dezvoltare sau n curs de tranzitie catre
economia de piata.
Cap. 2. Problematica protectiei consumatorilor pe plan international
Principiile cadru privind protectia consumatorilor sunt cuprinse n rezolutia 39/248 din aprilie
1985 a ONU. Conforma acesteia, principalele obiective asupra carora ar trebui sa se concentreze guvernele
tarilor, precum si toate miscarile de protectie a consumatorilor sunt urmatoarele:
facilitarea producerii si distribuirii de produse corespunzatoare nevoilor si cererilor
consumatorilor;
ncurajarea asumarii de responsabilitati etice a celor angajati n producerea si distribuirea
bunurilor de consum si a serviciilor catre consumatori;
asigurarea tinerii sub control, prin intermediul tuturor organizatiilor nationale si internationale,
a practicilor comerciale abuzive care afecteaza consumatorii;
promovarea unei cooperari internationale n domeniul protectiei consumatorilor;
ncurajarea dezvoltarii conditiilor de piata, care sa asigure consumatorilor o gama larga de
produse la preturi avantajoase acestora;
stabilirea unui sistem de prioritati privind protectia consumatorilor din fiecare tara, a
circumstantelor economice si sociale specifice nivelului de dezvoltare atins, precum si a
nevoilor caracteristice populatiei statului respectiv;
asigurarea accesului consumatorilor la informatii corecte;
crearea unui sistem de educare a consumatorilor;
asigurarea unor posibilitati reale de despagubire a consumatorilor n cazul aparitiei unor daune
generate de produsele sau serviciile achizitionate n cadrul pietei;
crearea, n fiecare tara, a unor organisme care sa-si asume responsabilitati de protectie a
consumatorilor;
asigurarea libertatii consumatorilor, precum si a altor grupuri sau asociatii reprezentative, de a
se organiza n vederea realizarii de actiuni care au drept scop apararea intereselor lor;
ncurajarea si sustinerea concurentei si competitivitatii care sa contribuie la cresterea gamei
sortimentale la preturi avantajoase pentru consumatori etc.

luarea n considerare, la elaborarea politicilor de protectie a consumatorului, a potentialului

pozitiv al universitatilor si institutiilor de cercetari, publice sau private;
obligativitatea tuturor ntreprinderilor producatoare (ofertante) sau comerciale de a se supune
legilor si reglementarilor privind protectia consumatorilor din toate tarile cu care au relatii
de afaceri;
obligativitatea tuturor firmelor de a respecta prevederile standardelor internationale privind
protectia consumatorilor.
Cap. 3. Protectia consumatorilor n Romnia
Desi reglementari privind protejarea sanatatii publice sau a intereselor economice ale
consumatorilor existau si nainte de 1989, acestea erau prea putin respectate, iar despre organizatii
specializate nici nu putea fi vorba.
Astfel, nceputul miscarii consumeriste n Romnia l putem considera momentul nfiintarii
Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor, n februarie 1990. n urmatorii doi ani, aceasta a luat atitudine
fata de importatorii care, atrasi de mirajul unor afaceri la care nici nu visau cu putin timp n urma, aduceau
n tara si comercializau produse de o calitate ndoielnica, produse periculoase pentru sanatatea
populatiei. Aceasta asociatie a editat si o publicatie proprie numita "23 de milioane".
n august 1992 este publicata Ordonanta Guvernului nr. 21 privind protectia consumatorilor si se
nfiinteaza Oficiul pentru Protectia Consumatorilor (OPC), organism cu responsabilitati n aplicarea
politicii guvernului n domeniul protectiei consumatorilor.
ncepnd cu anul 1992, apar numeroase grupuri de consumatori, ajungndu-se n 1996 la un record
european, peste 140, dar nici o organizatie nationala puternica. Aceste grupuri aveau o putere redusa si
ntmpinau numeroase piedici n activitatea lor. Le lipsea personalul de specialitate: expertii n domeniul
juridic, economic sau social. Implicarea tinerilor si a femeilor era minora. Cei care au timp liber prefera sa
l foloseasca pentru a face bani si nu munca voluntara. n anul 1995, aceste asociatii au fost finantate de la
buget, dar datorita birocratiei, jumatate din fonduri au fost returnate. Multe din initiativele acestor asociatii
privind noi reglementari n domeniu au fost respinse la nivelul ministerelor de resort.
Acestea sunt doar cteva din problemele cu care se confrunta miscarea consumerista n Romnia.
Profesorul Thierry Bourgoignie de la Universitatea din Louvain la Neuve, din Belgia, director al Centrului
de Drept al Consumului a ncercat sa dea cteva explicatii ale acestor probleme specifice tuturor tarilor n
tranzitie:
existenta numeroaselor piete monopolistice;
activitatea numerosilor intermediari care speculeaza asupra pretului de vnzare;
nivelul scazut al constientizarii consumatorilor si slaba lor informare;
dezinteresul manifestat din partea specialistilor n drept;
existenta unor metode comerciale agresive;
importul de produse contrafacute, chiar periculoase;
lipsa coordonarii ntre autoritatile de inspectie competente;
mijloacele materiale modeste pentru institutiile nsarcinate cu aplicarea normelor legale.

Ca latura importanta a politicii sociale pe care trebuie sa o promoveze o societate democratica si

componenta de baza a programelor de protectie sociala, protectia consumatorului reprezinta un ansamblu
de dispozitii privind initiativa publica sau privata destinate a asigura si ameliora continuu respectarea
intereselor consumatorilor. Pe plan mondial, problematica preponderenta a protectiei consumatorilor este
data de aspectele privind informarea consumatorilor, comercializarea produselor si serviciilor comerciale
legate de acestea, n timp ce n Romnia atentia trebuie concentrata asupra unui sistem de preturi
corespunzator si, ndeosebi, asupra calitatii produselor oferite de o piata al carei mecanism este puternic,
dereglat att de agentii economici, ct si de un sistem de acte normative abia n formare.
3.1. Cadrul legal si institutional national privind protectia consumatorilor
n ceea ce priveste legislatia pe care o implica organizarea procesului de protectie a consumatorilor,
aceasta trebuie sa aiba n vedere realitatile concrete din fiecare tara, principiile de drept si practica juridica
din tarile respective, ct si o serie de prevederi ale acordurilor si conventiilor internationale n materie de
drept, politici comerciale si protectia consumatorilor. Principalele probleme cu care se confrunta practica
juridica sunt legate de dificultatea crearii unor mijloace cu adevarat eficace care sa actioneze pentru
asigurarea unui echilibru de forte n cadrul relatiei ofertant-consumator. Mijloacele judiciare presupun
apelarea la un tribunal de natura civila sau administrativa, ceea ce prezinta numeroase inconveniente
pentru consumatori: costul foarte ridicat al justitiei, formalismul procedural, obstacole de ordin psihologic,
caracterul individual al reparatiei etc.. ntruct este necesar ca masurile reparatorii sa fie colective, s-au
gndit noi mijloace juridice: gruparea ntr-un proces unic al apararii intereselor convergente ale mai multor
consumatori, asigurarea accesului fiecarui consumator la justitie, crearea unor tribunale specializate.
Mijloacele parajudiciare sunt organizate de stat sau institutii particulare si se situeaza n afara
ordinului jurisdictional. Acestea se mpart n trei categorii:
1.
2.
3.

consultatii juridice furnizate consumatorilor gratuit sau la preturi reduse;

exercitarea de presiuni asupra ofertantilor - producatori de catre anumite organisme de
protectie a consumatorilor;
rezolvarea litigiilor prin aducerea fata n fata a consumatorilor si ofertantilor.

Acte normative care alcatuiesc cadrul legislativ adecvat privind protectia consumatorilor n Romnia
O.G. nr. 21/1992 care institutionalizeaza Oficiul pentru Protectia Consumatorilor (actuala Autoritate Nationala
pentru Protectia Consumatorilor), precum si organizarea si functionarea unor asociatii si consilii pentru
protectia consumatorilor pe plan local si central, modificata prin O.U.G. nr. 2/2001, care releva ca se nfiinteaza
A.N.P.C. ul aflat n subordinea Guvernului, prin reorganizarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor
(republicata n 1994, modificata prin Legea nr. 178/1998 si prin O.G. nr. 58/2000);
O.G. nr. 19/1992 privind activitatea de standardizare, modificata prin Legea nr. 11/1994;
O.G. nr. 20/1992 ce cuprinde prevederi referitoare la activitatea de metrologie;
H.G. nr. 167/1992 privind constituirea si functionarea sistemului national de certificare a calitatii;
H.G. nr. 665/1995 privind nlocuirea, remedierea sau restituirea produselor care prezinta deficiente de calitate;
H.G. 784/1996, pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare;
Legea concurentei, nr. 21/1996, privind regulile ce trebuie respectate de catre agentii economici romni si
straini care si desfasoara activitatea pe piata romneasca;
Legea nr. 98/1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate;

5
H.G. nr. 23/1995, privind instituirea sistemului de marcare pentru tigarete, produse de tutun si bauturi
alcoolice;
O.G. nr. 31/1995, privind reglementarea regimului de producere, circulatie si comercializare a produselor
farmaceutice;
Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati comerciale ilicite, republicata n 1991 si
modificata prin O.G. nr. 126/1998;
H.G. nr. 394/1995 privind obligatiile agentilor economici n comercializarea produselor de folosinta ndelungata
destinate consumatorilor (modificata prin H.G. nr. 786/1996);
H.G. nr 168/1997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune n pericol viata, sanatatea, securitatea
muncii si protectia mediului nconjurator;
H.G. nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;
H.G. nr. 251/1994 privind Consiliul Consultativ pentru Protectia Consumatorilor;
H.G. nr. 57/1999 privind nfiintarea Consiliului Interministerial pentru Inspectarea Calitatii si Armonizarii
Reglementarilor Tehnice;
H.G. nr. 681/2001 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Comitetului Interministerial pentru
Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectiei Consumatorilor

3.2. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (A.N.P.C.)

n concordanta cu Programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 a fost adoptat un nou
mod de abordare a politicii n domeniul protectiei consumatorilor, fiind creata, prin
OUG. 2/2001, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), prin reorganizarea
Oficiului pentru Protectia Consumatorilor (OPC).

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii:

participa, mpreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale si locale de specialitate cu
atributii n domeniu si cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei
n domeniul protectiei consumatorilor, asigurnd corelarea acesteia cu cea existenta n Uniunea
Europeana;

propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative n domeniul protectiei
consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea,
transportul, importul si comercializarea produselor, precum si cu privire la prestarea serviciilor,
astfel nct acestea sa nu puna n pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa
afecteze drepturile si interesele lor legitime;

elaboreaza, mpreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice, proceduri privind
obiectivele, conditiile si modul de colaborare n desfasurarea activitatii de protectie a
consumatorilor;

participa la realizarea programelor interne si internationale n domeniul protectiei consumatorilor,

colabornd cu organizatii si institutii din tara si din strainatate, conform competentelor ce i revin
potrivit dispozitiilor legale n vigoare;

efectueaza analize si ncercari n laboratoarele acreditate conform legii sau n laboratoare proprii
ori agreate;

efectueaza sau finanteaza studii si teste comparative cu privire la calitatea produselor si serviciilor
destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;

desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor; editeaza publicatii de

specialitate n domeniul protectiei consumatorilor;

sprijina asociatiile de consumatori n vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;

sprijina asociatiile de consumatori n actiunea de nfiintare si functionare a centrelor de

consultanta, informare si educare a consumatorilor;

informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri pentru
sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;

prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale interesate,

referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor;

controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare la

securitatea produselor si serviciilor, precum si la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor,
prin efectuarea de controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori, vnzatori, prestatori
de servicii si n unitatile vamale, avnd acces la locurile n care se produc, se depoziteaza ori se
comercializeaza produsele sau n care se presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare
la acestea;

constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor producerii, prestarii, importului,

comercializarii sau oferirii gratuite a unor produse si servicii care nu respecta dispozitiile legale din
domeniile de activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale principale si
complementare prevazute de lege, sesizeaza organele de urmarire penala ori de cte ori constata
ncalcari ale legii penale;

solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de

fabricatie ori a certificatului de clasificare, n conditiile legii;

coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente, nationale si

internationale, privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea
consumatorilor;

controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt nsotite de documentele prevazute
de lege care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;

sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati n sistemul de certificare a calitatii produselor si

serviciilor, n baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele
neguvernamentale si de la consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor
destinate consumului populatiei n raport cu documentele de certificare si propune mbunatatirea
sau elaborarea de reglementari n domeniu;

primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor n drept, potrivit competentelor,
sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice sau
juridice cu privire la ncalcarea drepturilor consumatorilor, n conditiile legii;

desfasoara activitati de pregatire a specialistilor n domeniul protectiei consumatorilor;

acorda consultanta de specialitate n domeniul protectiei consumatorilor pentru persoane juridice;

stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize, ncercari, expertizari, certificari de
laborator, autorizari, consultanta, cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare, alte servicii
prestate n conditiile legii;

fundamenteaza si propune n proiectul de buget resursele financiare necesare n vederea realizarii

politicilor n domeniul sau de competenta;

urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si serviciile destinate

consumatorilor;

autorizeaza operatiunile cu metale pretioase, aliajele acestora si pietre pretioase;

stabileste si aproba marcile utilizate de producatorii interni, importatori sau, dupa caz, de
comercianti, pe baza de tarife proprii, precum si marca proprie de certificare;

efectueaza expertize ale metalelor pretioase si pietrelor pretioase n conditiile legii.

ndeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.

n conformitate cu HG 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru

Protectia Consumatorilor, institutia este condusa de un secretar de stat care are calitatea de presedinte,
ajutat de un subsecretar de stat care are calitatea de vicepresedinte, numiti prin decizie a primului-ministru.
Subordonate Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sunt 41 de Oficii Judetene
pentru Protectia Consumatorilor si cel al Municipiului Bucuresti.
Tot n subordonarea ANPC se afla si Centrul National pentru ncercarea si Expertizarea
Produselor - LAREX - o unitate extra-bugetara, cu sediul n Bucuresti, care are 9 laboratoare teritoriale
(n Bucuresti, Arad, Baia Mare, Constanta, Galati, Oradea, Satu Mare, Sibiu si Iasi,) si este acreditat de
RENAR (Asociatia de Acreditare din Romnia) si international de TUV Germania pentru efectuarea de
teste si analize de laborator. ANPC dispune de o retea proprie de laboratoare la nivel teritorial (Bacau,
Vrancea, Neamt, Mures, Braila si Suceava) si Laboratorul pentru Analiza Calitatii Vinurilor si Bauturilor
Alcoolice
din Bucuresti.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor functioneaza pe baza legislatiei n
vigoare prezentata n continuare:
H.G. nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor;
O.G. nr 21/1992 privind protectia consumatorilor;
O.G. nr 58/2000 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 21/1992 privind protectia
consumatorilor;
O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;
H.G. nr. 752/2001 privind majorarea valorii amenzilor contraventionale prevazute la art. 46 si 46' din
O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor;
Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor activitati comerciale ilicite;

O.G. nr. 126/1998 privind modificarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populatiei mpotriva unor
activitati comerciale ilicite;
Legea nr. 177/1998 pentru completarea art. 2 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei
mpotriva unor activitati comerciale ilicite;
H.G. nr. 665/1998 privind nlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care
prezinta deficiente;
H.G. nr. 394 /1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice n
comercializarea produselor de folosinta ndelungata destinate consumatorilor;
H.G. nr. 953/1999 privind modificarea si completarea H.G. nr. 784/1996 pentru aprobarea normelor
metodologice privind etichetarea produselor alimentare;
H.G. nr. 187/2000 privind imitatiile de produse alimentare care prezinta riscul de a pune n pericol
sanatatea sau securitatea consumatorilor;
Ordin al Ministerului Sanatatii nr. 975/1998 partea 1,2,3,4,5,6, privind aprobarea normelor
igienico-sanitare pentru alimente;
O.U.G. nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor;
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele ncheiate ntre comercianti si
consumatori;
O.G. nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produse
periculoase;
H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre
vnzare;
Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice;
H.G. nr. 670/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de a aplicare a Legii nr. 178/2000
privind produsele cosmetice;
O.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase;
H.G. nr. 329/2000 privind importul si comercializarea unor produse folosite;
Ordinul ANPC nr. 217/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor
folosite destinate copiilor mai mici de 36 luni;
H.G. nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile;
H.G. nr. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea
de piese de schimb auto, altele dect cele care pot afecta siguranta circulatiei si/sau protectia
mediului.
Alinierea legislatiei nationale la directivele Uniunii Europene in domeniul protectiei
consumatorilor respectiv: publicitatea inselatoare si comparativa, securitatea generala a produselor,

raspunderea producatorilor pentru produsele cu defecte, contractele negociate in afara spatiilor comerciale,
imitatiile periculoase, pachetele de servicii turistice, clauzele abuzive in contractele incheiate cu
consumatorii, regimul juridic al contractelor la distanta, modalitatea de indicare a preturilor produselor
oferite consumatorilor spre vanzare, controale de conformitate cu reglementarile de securitate ale
produselor in cadrul produselor de import, produse prezentate ca fiind miraculoase, vinzarea produselor si
garantii asociate, etichetarea alimentelor, vanzarea produselor catre consumatori si garantiile asociate
acestora.
A.N.P.C. este o componenta de integrare europeana a Romniei foarte importanta. Astfel,

din aprilie 2003 ANPC este membru in organizatia europeana a reprezentantilor

organismelor de supraveghere a pietei PROSAFE;

din octombrie 2003 Romania a devenit membru cu drepturi depline al Sistemului de

certificare pentru Procesul Kimberley privind comertul international cu diamante brute,
ANPC fiind desemnata autoritatea competenta pentru aplicarea pe teritoriul Romaniei a
acestui sistem.

n septembrie 2003 Romania si-a exprimat intentia de a semna un Memorandum de

intelegere cu Comisia Europeana pentru a participa la"cadrul general pentru finantarea
actiunilor comunitare de sustinere a politicii de protectie a consumatorilor pentru
anii 2004-2007", ANPC fiind desemnata autoritatea de negociere si semnare a
memorandumului.

n decembrie 2003 ANPC a primit oficial din partea Comisiei Europene confirmarea
inceperii procedurii de participare a Romaniei la sistemul de schimb rapid de informatii
privind produsele periculoase RAPEX.

prin raportul de monitorizare Peer Review efectuat de catre Directiile Generale DG

Enterprise si DG Enlargement in luna iulie 2003 Comisia Europeana recunoaste ANPC ca
fiind institutia responsabila din Romania pentru supravegherea pietei produselor si
serviciilor si protectia consumatorilor. In Raport se subliniaza ca "ANPC a demonstrat o
impresionanta capacitate de angajare precum si cunostinte in domeniul protectiei
consumatorilor, o buna constientizare a Noii Abordari, a metodelor de supraveghere a
pietei precum si a prioritatilor. Activitatea de supraveghere a pietei desfasurata de ANPC
are atat caracter activ cat si reactiv, iar supravegherea activa se desfasoara in concordanta
cu un plan care poate fi verificat prin obiective masurabile" se arata in raport.

ANPC a participat la reuniunile subcomitetelor 2 si 3 de asociere Romania - Uniunea

Europeana.

ANPC este membru afiliat la organizatia internationala a consumatorilor Consumers

International.

ANPC este punct national de contact pentru sistemul TRAPEX.

ANPC a beneficiat si beneficiaza in prezent de sprijin din partea Uniunii Europene, prin
intermediul programelor PHARE, att pentru dezvoltarea institutionala, ct si pentru
armonizarea legislativa, inclusiv pentru ntarirea supravegherii pietei.

Astfel prin programul PHARE 1999 - "Dezvoltarea infrastructurii calitatii si integrarea

Romniei n piata interna", sub-proiecul "Sprijin pentru standardizare, acreditare,
metrologie si protectia consumatorilor" n valoare de 0,477 mil. EURO au fost

10

achizitionate echipamente de calcul (calculatoare cu soft aferent, imprimante) si

echipamente de birou (copiatoare, fax-uri).

prin programul PHARE 2000 - "Politica industriala si dezvoltarea sistemului

infrastructurii calitatii n Romnia" n valoare de 0,423 mil. EURO s-aasigurat asistenta
tehnica pentru ANPC (training pentru inspectorii ANPC, campania nationala de informare
a consumatorilor, dezvoltarea sistemului informational cuprinznd baze de date).

n prezent este n derulare programul PHARE 2002 - "ntarirea supravegherii pietei sprijin pentru ANPC. Proiectul Phare 2002 n valoare de 2,22 mil. EURO va asigura att
asistenta tehnica ct si furnizare de echipamente de laborator, echipamente pentru training,
precum si echipamente pentru crearea unui sistem integrat de informatii cuprinznd baze
de date

A.N.P.C. are responsabilitati si n ceea ce priveste informarea si educarea consumatorilor.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ofera explicatii consumatorilor despre
modalitatea de testare a unui produs sau de efectuare a unei reclamatii prin publicarea diferitelor brosuri
sau pliante. De asemenea, acestui organism i revine sarcina educarii consumatorilor pentru ridicarea
bonului de cumparare, fara de care nu se poate sustine ulterior o reclamatie sau o sesizare.
Activitatea de informare si educare a consumatorilor desfasurata de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor s-a materializat n numeroase actiuni. Astfel,

n perioada 2001-2003 s-au desfasurat 86.000 actiuni de informare concretizate prin publicarea a
35.000 articole in presa locala si centrala si realizarea a 51.000 emisiuni radio-TV.

de doua ori pe saptamana Radio Romania Actualitati a gazduit ANPC intr-o rubrica intitulata
"Cantariti si preveniti";

studiol teritorial de radio Cluj a avut o emisiune saptamanala "In Obiectiv" unde au fost
prezentate actiunile oficiilor teritoriale de protectia consumatorilor din regiunea Transilvania;

o data la trei saptamani ANPC impreuna cu Societatea Romana de Televiziune a realizat

pe programul Romania 1 emisiunea "Protectia consumatorilor";

ANPC a desfasurat trei campanii de mediatizare a drepturilor consumatorilor:

o "Siguranta si securitate pentru consumatori",
o "Siguranta produselor alimentare (SPA)",
o "Alege, este dreptul tau".

n baza protocolului de colaborare cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, ANPC a

desfasurat actiuni de educare a tinerilor consumatori prin distribuirea a peste 100.000 afise
educationale SPA in 5.850 de scoli cu clase primare din intreaga tara, un milion de copii fiind
beneficiarii primirii de notiuni elementare de igiena, pentru buna derulare a programului
guvernamental "Lapte-Corn";

n baza aceluiasi protocol s-a organizat la nivel judetean si national concursul pe probleme de
protectia consumatorilor la care au participat elevi din toate liceele cu profil economic din
intreaga tara;

11

elaborarea si editarea "Ghidului consumatorilor de produse si servicii";

elaborarea si editarea "Sistemul legislativ si institutional de protectie a consumatorilor in

Romania";

elaborarea si editarea ghidului consumatorilor de servicii turistice "Infoturist";

editarea ghidului "Siguranta produselor alimentare";

realizarea a doua sondaje de opinie la nivel national efectuate de institutul Metro Media
Transilvania privind evaluarea problemelor cu care se confrunta consumatorii si gradul de
informare al acestora;

realizarea site-ului web al ANPC: www.anpc.ro;

realizarea site-ului www.siguranta-alimentara.ro in limba romana si in limba engleza.

Rezultatele actiunilor de informare si educare a consumatorilor a

A.N.P.C.
O mai buna informare a cetatenilor privind constientizare drepturilor pe care le au in calitatea lor de
consumatori s-au concretizat prin:
-

punerea la dispozitia consumatorilor a unei linii telefonice cu acces gratuit pentru

sesizari si reclamatii TELCONS: 0800-080999;

INFOCENTER linie telefonica cu tarif normal la cvare consumatorii pot apela

ANPC in vederea furnizarii de informatii utile;

pagina Web a ANPC: www.anpc.ro prin care de asemenea consumatorii pot depune
plangeri;

numarul consumatorilor care s-au adresat ANPC in perioada 2001-2003 a fost

de 83.000, cu 64,2% mai mare fata de perioada 1999-1997;

ANPC a cercetat si a solutionat 80.000 de reclamatii primite din partea

consumatorilor, valoarea despagubirilor acordate consumatorilorfiind de peste 52
miliarde lei in perioada 2001-2003, fata de 3,5 miliarde lei in perioada 1997-1999.
3.3. Studii de caz: probleme rezolvate de protectia consumatorilor

Firma "ES" S.R.L. comercializeaza jucarii. Din gama sortimentala oferita de catre firma exista unele produse care pot pune n
pericol viata celor care le utilizeaza.

Oferta firmei "ES" S.R.L. este urmatoarea:

podoabe pentru sarbatorile de iarna;
echipament sportiv;
jucarii "profesionale" instalate n locuri publice;
pusti si pistoale cu aer;

12

jocuri de artificii, inclusiv capse, n afara celor proiectate special ca jucarii etc..
n anul 1997, un client a cumparat pentru fiul sau n vrsta de 5 ani, un minitopogan de la firma
"ES" S.R.L.. La vnzare, produsul a fost verificat n prezenta cumparatorului, cu toate accesoriile
respective. Jucaria trebuia nsotita nsa si de instructiuni care sa atraga atentia asupra necesitatii executarii
de verificari si ntretinerii periodice a principalelor parti componente ale produsului, deoarece n lipsa
acestora produsul ar putea cauza ranirea copiilor.
La 4 zile de la achizitionarea produsului, copilul n vrsta de 5 ani, n timp ce se juca pe topogan
cade de la o naltime apreciabila datorita ruperii legaturii ce unea scara cu partea nclinata a topoganului. n
urma caderii copilul s-a accidentat grav: o rana la cap ce a necesitat zece copci si mna stnga fracturata.
n urma acestui accident, firma "ES" S.R.L. a fost data n judecata de catre parintii copilului,
datorita verificarii incomplete a produsului comercializat.
Articolul 2 al directivei 18/1996 prevede ca utilizatorii de jucarii trebuie sa fie protejati mpotriva
riscului ranirii fizice atunci cnd jucariile sunt folosite conform destinatiei sau ntr-un mod previzibil
tinnd cont de comportamentul normal al copiilor. Gradul de risc prezent n folosirea unei jucarii trebuie sa
fie corespunzator cu abilitatea utilizatorilor si, n caz particular, supraveghetorii lor sa le faca fata.
n urma sesizarii facute de catre cumparator, reprezentantii firmei "ES" S.R.L. si ai Oficiului pentru
Protectia Consumatorilor s-au deplasat la locul accidentului pentru a verifica cele afirmate de reclamant.
Constatnd veridicitatea celor sustinute de catre parintii copilului ranit este informat Consiliul de
Administratie al firmei cu privire la daunele provocate familiei n cauza.
n urma procesului intentat, familia a avut cstig de cauza, primind despagubiri materiale de
15.000.000 lei, iar firmei "ES" S.R.L. i s-a retras dreptul de a comercializa astfel de produse pna la o noua
verificare a liniei de asamblare a jucariei care a cauzat prejudiciul respectiv.
Studiu de caz privind rezolvarea unei situatii de protectie a consumatorilor
n data de 15.02.2002, Secretariatul de Coordonare din Budapesta a transmis catre ANPC, n
calitate de punct national de contact, informatii referitoare la urmatoarele produse periculoase:
1.

Jucarie zornaitoare pentru carucior copil, tara de origine China - jucaria poate fi periculoasa pentru copii cu vrsta peste trei ani
(cum este si recomandata). Exista pericol de sufocare. Jucaria nu a trecut testul la zdrobire si rupere n parti mici.

2.

Jucarie zornaitoare n forma de floare, tara de origine China - pericolul este efectul vomitiv pe care l are datorita mnerului
jucariei care este mult prea mare, iar prin introducerea n gura poate provoca voma copilului.

3.

Storcator de fructe cu mixer - origine necunoscuta. Pericolul consta n soc electric deoarece firele exterioare sunt insuficient
fixate.

4.

Ghirlanda luminoasa exterioara, tara de origine China. Pericolul consta n faptul ca poate produce soc electric. Informatiile
prezentate pe ambalaj, privind folosirea ghirlandei n mediul exterior, sunt diferite de cele prezentate pe produs. Sectiunea
prezentata de standard este mai mica dect cea prevazuta n standarde.

Ca urmare a acestor informatii primite ANPC, prin intermediul oficiilor teritoriale, va controla si
supraveghea piata astfel nct aceste produse periculoase sa nu fie comercializate. n cazul depistarii lor,
inspectorii Oficiilor Judetene pentru Protectia Consumatorilor vor lua masurile de interzicere a acestora si
de aplicare a sanctiunilor prevazute de legislatia n vigoare.

Cap. 4. Perspective ale protectiei consumatorilor n tara noastra

n data de 21 noiembrie 2003 s-a desfasurat la Roma reuniunea informala a Ministrilor
responsabili de aplicarea politicii de protectie a consumatorilor avnd ca tema "Principiile fundamentale
ale politicii de protectie a consumatorilor din noua Europa: drepturi, instrumente si protagonisti".

13

La lucrari au participat ministri de resort din tarile membre ale Uniunii Europene, din tarile n curs
de aderare si candidate, din tarile membre EFTA, precum si Comisarul UE responsabil pentru politica de
protectie a consumatorilor - David BYRNE.
Pe baza Conferintei Europene privind "Principiile fundamentale ale politicii de protectie a
consumatorilor din noua Europa" desfasurata la Roma n data de 20 noiembrie 2003, ministrii au sustinut
un schimb informal de pareri privind principiile fundamentale, instrumentele si protagonistii protectiei
consumatorilor, stabilindu-se prioritatile pentru perioada 2004-2006.
n perioada 26-28 noiembrie 2003, n cadrul consultarilor tehnice cu expertii Comisiei Europene,
Romnia si-a exprimat intentia de a semna un Memorandum de ntelegere cu Comisia
Europeana pentru a participa la "cadrul general pentru finantarea actiunilor comunitare de sustinere a
politicii de protectie a consumatorilor pentru anii 2004-2007", ANPC fiind desemnata autoritatea de
negociere.
n Romnia activeaza un numar de 120 de asociatii de protectie a consumatorilor, 16 federatii si o
confederatie. Asociatiile de consumatori activeaza n domeniul informarii, educarii si consilierii
consumatorilor si asigura reprezentarea intereselor consumatorilor n organismele consultative de profil,
constituite la nivel local, introduce actiuni n justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale
consumatorilor, participa cu reprezentanti ai consumatorilor la comitetele tehnice de standardizare (ASRO)
si la oricare alte actiuni pe teme din domeniul protectiei consumatorilor.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor acorda n permanenta sprijin organizatiilor
neguvernamentale, n vederea atingerii obiectivelor pe care acestea si le propun.
ANPC a sprijint asociatiile de consumatori cu materiale documentare si de legislatie n domeniu si
a asigurat participarea n perioada raportata la peste 20 de seminarii, simpozioane si conferinte organizate
de asociatiile pentru protectia consumatorilor. Au fost sustinute expuneri, proiecte de acte normative,
analize pe teme de impact pentru consumatori, cum ar fi: cadrul legislativ ce reglementeaza drepturile si
obligatiile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, dezvoltarea serviciului de consultanta a
consumatorilor n Romnia, subiecte si metode de acordare de consultanta consumatorilor, ntarirea rolului
sectorului neguvernamental n domeniul protectiei consumatorilor, cadrul juridic si institutional al
securitatii alimentare, producerea, etichetarea, comercializarea si consumul, activitatile de relatii cu
publicul si lobby ale unei organizatii de consumatori, implicarea societatii civile n procesul decizional din
cadrul sistemului sanitar, educarea si informarea tinerilor - punct de plecare al protectiei consumatorilor,
implicarea societatii civile n adaptarea si implementarea Directivei UE privind creditul de consum.

Concluzii
n cadrul actiunilor de pregatire a Romniei n vederea aderarii la Uniunea Europeana, au fost transpuse n
legislatia nationala directivele cuprinse n aquis-ul comunitar aferent "Cap. 23 - Protectia consumatorilor si
a sanatatii" si "Cap. 1 - Libera circulatie a marfurilor-supravegherea pietei" respectiv: publicitatea
nselatoare si comparativa, securitatea generala a produselor, raspunderea producatorilor pentru produsele
cu defecte, contractele negociate n afara spatiilor comerciale, imitatiile periculoase, pachetele de servicii
turistice, clauzele abuzive n contractele ncheiate cu consumatorii, regimul juridic al contractelor la
distanta, modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vnzare, controale de
conformitate cu reglementarile de securitate ale produselor n cadrul produselor de import, produse
prezentate ca fiind miraculoase, vnzarea produselor si garantii asociate, etichetarea alimentelor.
Ca urmare a activitatii depuse n preluarea aquis-ului comunitar si pe baza "Documentului de
pozitie pentru Cap.23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii", precum si a rezultatelor consultarilor
tehnice, n cadrul Conferintei pentru Aderarea Romniei la Uniunea Europeana din 27.07.2001 de la
Bruxelles s-a decisdeschiderea si simultan nchiderea provizorie a capitolului 23.

14

Raportul anual pentru 2003 privind progresele nregistrate de Romnia pentru aderare
Cap. 23 - Protectia Consumatorilor si a Sanatatii arata ca Romnia a nregistrat progrese privind activitatile
de supraveghere a pietei si coordonarea activitatilor de control dintre ministere si autoritatile competente,
iar legislatia referitoare la masurile legate de securitate este n general aliniata la aquis. Conform
raportului, ANPC si-a eficientizat activitatea si si-a ndeplinit cu succes controalele comune cu celelalte
institutii de supraveghere a pietei apreciindu-se ca aceasta evolutie pozitiva trebuie mentinuta. Raportul
mentioneaza ca s-a pus accent suplimentar pe asigurarea cooperarii ntre diferitele institutii care actioneaza
n supravegherea pietei. ANPC a nregistrat progrese privind ntarirea capacitatii sale administrative prin
alocarea de personal suplimentar (150 posturi) si resurse financiare n vederea mbunatatirii activitatii de
supraveghere a pietei, ceea ce a condus la cresterea n perioada raportata a numarului actiunilor de control.
n Raportul de ara este evidentiata activitatea de informare si educare a consumatorilor
desfasurata de ANPC cu sprijinul mass-media n vederea cresterii gradului de constientizare a cetatenilor
pe probleme de protectia consumatorilor. Raportul mentioneaza necesitatea de a urgenta procesul de
transpunere n legislatia romna a unor directive europene referitoare la: creditul pentru consum, actiuni n
ncetarea practicilor ilicite n materie de protectie a intereselor consumatorilor, contracte privind
proprietatea n regim de indiviziune pe timp limitat, vnzarea produselor catre consumator si garantiile
asociate acestora si amendarea actelor legislative care se refera la responsabilitatea producatorilor, pentru
produsele cu defecte precum si cea referitoare la securitatea generala a produselor. Organizatiile de
consumatori trebuie sa joace un rol mai important n cresterea gradului de informare a consumatorilor, n
scopul de a permite acestora sa-si ceara drepturile. "Negocierile la acest Capitol au fost provizoriu nchise,
Romnia nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu. Romnia si-a ndeplinit angajamentele si cerintele
rezultate din negocierile de aderare", mentioneaza Comisia Europeana n Raportul de ara pe anul 2003.
Bibliografie
1.

Patriche, D., "Protectia consumatorilor n economia de piata", Editura Academia Universitara, Athenaeum, Colectia
Universitas, Bucuresti, 1994;

Teodor, T, "Protectia consumatorului - protectia pietei", n "Tribuna Economica", nr. 24/1994;

2.

*** Pregatire tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea n Piata Interna a Uniunii Europene, Bruxelles,
1995, COM/'95/165, Cartea Alba, anexe;

PROTECTIA CONSUMATORULUI
Protectia consumatorilor reprezinta una din coordonatele principale ale politicilor sociale promovate de catre guvernul oricarui
stat. Totodata, ea trebuie, datorita importantei pe care o prezinta, sa se constituie intr-o politica de sine statatoare cu obiective,
prioritati si instrumente proprii.
In prezent consumatorul, in calitatea sa de purtator al cererii, a devenit un real partener de piata. Comportamentul consumatorilor
afecteaza din ce in ce mai multe intreprinderi, organizatii si institutii; de aceea, rolul consumatorului in intregul angrenaj al pietii
este in continua crestere.
Relatiile complexe dintre agentii economici genereaza aspecte extrem de diverse care pot face obiectul unor programe de
protectie a consumatorilor. Atat guvernele, cat si alte organisme care activeaza in domeniul protectiei consumatorilor isi stabilesc
anumite structuri si domenii pentru programele lor. Dar sunt anumite domenii ale protectiei consumatorilor care prezinta o
importanta deosebita pentru toate guvernele, asociatiile, institutiile si organismele cu atributii in protectia consumatorilor. Aceste
domenii sunt:

imbunatatirea consumului populatiei prin politicile sociale ale statelor;

asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare in cadrul pietei;

asigurarea unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor;

crearea unui sistem de informare util pentru consumatori;

apararea consumatorilor impotriva practicilor comerciale agresive si a publicitatii mincinoase.

Organizatia Natiunilor Unite a stabilit, prin rezolutia 39/248 din aprilie 1985, o serie de principii directoare pentru protectia
consumatorilor, menite sa asigure guvernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata fi folosit in elaborarea si fundamentarea
politicii si legislatiei pentru protectia consumatorilor.
Legislatie

15
In Romania a fost adoptata o legislatie diversificata privind interesele si drepturile consumatorilor. Aceasta legislatie cuprinde atat
acte normative cu caracter general, cat si acte normative specifice unor domenii cum ar fi:

etichetarea alimentelor;

produse alimentare;

produse nealimentare;

prestari servicii.

In Romania protectia consumatorului, in ansamblul ei este reglementata de Ordonanta Guvernului nr.21/1992, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Detalii despre actele normative in domeniul protectiei consumatorului se pot gasi pe site-ul Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorului.
La aceeasi adresa se pot gasi informatii despre actele normative europene in domeniul protectiei consumatorului.
Organizatii
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este institutia guvernamentala din Romania cu atributii in domeniul
protectiei consumatorului. ANPC reprezinta biroul unic de legatura responsabil cu aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004
privind protectia consumatorului.
Pe langa ANPC, mai sunt si alte institutii guvernamentale care au responsabilitati privind protectia consumatorului, in domeniile
specifice de activitate, conform HG 244/2007, astfel: Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si
Internelor, Banca Nationala a Romaniei, Consiliul National al Audiovizualului (CNA).
Detalii despre organizarea si activitatea ANPC se pot gasi pe site-ul propriu, la adresa:
http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php
Consiliul Concurentei
Consiliul Concurentei este autoritatea administrativa autonoma care are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru
asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.
Consiliul Concurentei a fost infiintat prin Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 121/2003 (Repertoriul legislativ al Camerei Deputatilor; Ministerul Justitiei).
Rolul Consiliului Concurentei, in calitate de autoritate administrativa autonoma are doua dimensiuni: una corectiva privind
restabilirea si mentinerea un mediu competitiv normal, iar cealalta, dimensiunea preventiva de monitorizare a pietelor si
supravegherea actorilor pe aceste piete.
In conformitate cu prevederile Legii concurentei, Consiliul Concurentei are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru
asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.
Mai multe informatii despre rolul, structura si atributiile Consiluilui Concurentei, precum si despre cadrul legislativ in domeniul
concurentei se pot afla de pe site-ul Consiliului, la adresa:
http://www.consiliulconcurentei.ro/
Centrul European al Consumatorilor - Romania
Daca doriti sa aflati mai multe despre solutionarea alternativa a disputelor, despre comertul electronic si creditul pentru consum,
despre furnizarea si utilizarea serviciilor, despre drepturile pasagerilor aerieni si despre vanzarea produselor si garantiile asociate
acestora, precum si multe alte informatii similare, puteti accesa site-ul Centrului European al Consumatorilor filiala din
Romania, la adresa:
http://www.eccromania.ro/
Puteti consulta, de asemenea, site-ul Centrului European al Consumatorilor, la
adresahttp://ec.europa.eu/consumers/ecc/index_en.htm
Consumers International
Consumers International reprezinta federatia mondiala a grupurilor consumatorilor care, lucrand impreuna cu membrii sai,
actioneaza ca singura voce independenta si autorizata in sprijinul consumatorilor la nivel mondial.
Ingloband mai mult de 220 de organizatii membre din 115 tari, Consumers International actioneaza pentru edificarea unei miscari
internationale puternice care sa contribuie la protectia consumatorilor de pretutindeni.
Detalii referitoare la Consumers International se pot gasi pe site-ul acestei organizatii la adresa:
http://www.consumersinternational.org/
SOLVIT

16
SOLVIT este o retea de solutionare a problemelor, in cadrul careia statele membre ale UE conlucreaza pentru a solutiona, fara
utilizarea procedurilor legale, problemele survenite din cauza aplicarii necorespunzatoare a legislatiei privind piata interna de
catre autoritatile publice. In fiecare stat membru al Uniunii Europene (precum si in Norvegia, Islanda si Lichtenstein) exista un
centru SOLVIT. Centrele SOLVIT pot sprijini rezolvarea plangerilor provenite atat din partea cetatenilor, cat si a intreprinderilor.
Acestea fac parte din administratia nationala si se angajeaza sa furnizeze solutii reale pentru problemele prezentate, intr-un
termen de zece saptamani.
Serviciile furnizate de catre SOLVIT sunt gratuite.
SOLVIT functioneaza din luna iulie 2002. Comisia Europeana coordoneaza reteaua, a carei functionare este asigurata de catre
statele membre, furnizeaza baza de date, iar dupa caz, ajuta la solutionarea mai rapida a problemei. Plangerile oficiale primite de
catre Comisie, pentru care se intrevede o posibilitate reala de a fi solutionate altfel decat pe cale juridica, sunt trimise de
asemenea catre SOLVIT.

Roia Montan
(n german Goldbach, n maghiar Verespatak, n latin Alburnus Maior) este o localitate minier din Munii
Apuseni, judeul Alba, Transilvania, Romnia. Este reedina comunei Roia Montan.
Pe Harta Iosefin a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 137), localitatea apare sub numele de Veres Patak
(traducere n limba romn Prul Sngeriu [Rou]).
Este situat n Valea Roiei, strbtut de rul Roia. Rul Roia este bogat n minerale, n special fier care i
d o culoare roiatic, de unde i denumirea comunei n romn i maghiar. Culoarea ro iatic a apei se
datoreaz mineritului excesiv ce dureaz de peste 2000 de ani.
Localitatea are o existen milenar, fiind cunoscut nc dinaintea cuceririi Daciei, amintit
de Herodot, Pliniu, Titus Liviu i este una din cele mai vechi localiti cu tradiie n exploatarea metalelor
preioase din Europa.

17
A fost nfiinat de ctre romani n timpul domniei lui Traian ca ora minier cu coloniti din Iliria.
Era cunoscut sub numele de Alburnus Maior. Primul document n care s-a specificat acest nume este o tabl
din cear ce dateaz din 6 februarie 131.
n ruinele fostei ceti, arheologii au descoperit locuine, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe
inscripii n limba greac i latin i 25 de table de cear.[2] Multe din descoperirile arheologice pot fi vzute
n Muzeul Mineritului din Roia Montan. Din istoria mineritului se mai poate aminti c pe valea Roiei
erau teampuri care funcionau asemntor morilor de ap, fiind folosite pentru mcinarea minereului, n
perioada anului cnd pe valea Roiei debitul apei era insuficient pentru teampuri, se deschidea stvilarul unui
lac (tu) artificial.
Roia Montan a cunoscut i trit toate evenimentele istoriei romnilor: n anul 1784 casele exploratorilor au
fost distruse de ctre revoluionarii lui Cloca, nscut n satul Crpini, iar n timpul revoluiei din 1848 Avram
Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotai revolu ionari.
Aici s-a nscut i a copilrit Iulia Faliciu, soia lui B.P. Hadeu i mama poetei Iulia Hadeu. B.P. Hadeu a
cunoscut-o n anul 1865, n casa protopopului Simion Balint.

Populaia[modificare | modificare surs]

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodox (3.322 locuitori). Urmeaz
religia romano-catolic cu 154 de credincioi. Alte religii, precum i ateismul, sunt prezente cu procente mult
mai mici.

Turism[modificare | modificare surs]

Roia Montan este situat n centrul Munilor Apuseni, la poalele Munilor Metaliferi la 80 km de oraul Alba
Iulia, 15 km de Cmpeni i 11 km de Abrud. Aflndu-se aproape de nodul rutier dintre DN74 i DN75, accesul
se face cu uurin din toate direciile:
Odat cu apariia controversatului Proiect minier de la Roia Montan, mai exact odat cu nceperea
explorrilor aurifere din 1997, proiectele de turism au fost practic nlturate de pe agenda autorit ilor locale,
mizndu-se exclusiv pe acest proiect aflat n total contradic ie cu conceptul de dezvoltare durabil, obiectiv
specific fiecrei comuniti locale civilizate. La polul opus de gndire se afla localit ile de pe Valea Arie ului,
situate pe traseul Turda - Cmpeni i Cmpeni - Albac - Horea - Beli - Huedin s.md., n care turismul rural,
alturi de alte activiti specifice zonei (creterea animalelor nso it de subven ii, culegerea fructelor de
pdure, prelucrarea lemnului, etc.) s-a dezvoltat puternic n ultimul deceniu, reprezentnd deja o solu ie viabil
de dezvoltare pe termen lung. Odat cu punerea n exploatare a Proiectului minier de exploatare la suprafa
prin cianurare exist riscul ca ntreg turismul din Munii Apuseni s aib de suferit datorit imensului baraj cu
cianuri i a potenialelor infiltraii n pnza freatic din ntreaga zon, fiind posibil chiar o depopulare masiv a
ntregii zone.

Prezentare[
Roia Montan este o localitate rspndit pe versanii vii Roiei, nume cptat datorit culorii ro iatice a
apei din cauza coninutului ridicat n oxizi de fier. Situat la o altitudine de aproximativ 800 m, n valea Ro iei

18
se mbin culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase nalte pe care se mai pot vedea
urme ale exploatrii ndelungate.
Munii sunt acoperii de pduri, puni sau fnee dnd aspectul specific Munilor Apuseni. O caracteristic
unic a peisajului este prezena nenumratelor lacuri artificiale numite "turi". Aceste lacuri au fost creeate
iniial pentru a folosi activitii miniere iar astzi folosesc n scopuri de agrement. Exist n aceast localitate
peste 105 turi, lacuri sau stvilare (arina, Tul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activit ii
miniere.
n apropierea Roiei Montane se afl dou formaiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra
Corbului i Piatra Despicat. Piatra Corbului este situat pe Dealul Crnic la o altitudine de aproximativ 950 m
iar Piatra Despicat se afl ntre Dealul Crnic i Dealul Cetii.

Obiective
Dealul Cetii este probabil cea mai important mrturie istoric, aici putnd nc fi observate galeriile i
puurile din fostele mine romane.
Cetatea Alburnus Maior se afl pe Dealul Cetii n apropierea fostelor exploatri romane i a reprezentat
punctul de aprare al localitii i ale exploatrilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuine, morminte,
unelte pentru minerit, multe inscripii n limba greac i latin i 25 de table de cear. [2] Majoritatea din
descoperirile arheologice pot fi vzute n Muzeul Mineritului.
Muzeul Mineritului se afl n apropierea fostei exploatri miniere.
Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectur popular).
Monumentul Eroilor Romni din Primul Rzboi Mondial

Monumente naturale[modificare | modificare surs]

Pe raza comunei Roia Montan se afl doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii:
Piatra Corbului i Piatra Despicat.
Piatra Corbului se afl n sudul comunei la aproximativ o or de mers, pe versantul sudic al Dealului Crnic.
Rezervaia geologic ocup o suprafa de 5 ha,
n apropierea Pietrei Corbului, ntre Dealul Crnic i Dealul Cetii se afl alt formaiune geologic protejat,
numit Piatra Despicat. Este format dintr-o stnc imens, separat de sol i format dintr-un tip de roc
nemaintlnit prin acele locuri. Proveniena stncii este necunoscut. Legenda spune c ar fi fost scpat
acolo de un uria ce o transporta pe brae peste Munii Apuseni cu mii de ani n urm.
Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial.

Legende[modificare | modificare surs]

Roia Montan este un loc al povetilor. Printre localnici circul fel de fel de poveti despre morojni e i vlve.
Morojniele se cred a fi nite fiine ce dup miezul nopii se dau de trei ori peste cap i se transform ntr-un

19
animal asemntor cu veveria i care fur laptele de la vaci. Vlvele se cred a fi ni te stafii care pot lua diferite
forme i triesc n fostele mine i se arat din cnd n cnd localnicilor.
Legenda ntemeierii Roiei spune c aurul a fost descoperit prima dat n zon de ctre o femeie pe
nume Cotroana care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a gsit un bulgre care strlucea la
soare i i-a dat seama c e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tului Mare a primit
numele Cotroana.[5]

Proiectul minier[modificare | modificare surs]

Prezentarea proiectului minier

Numele de Roia Montan a devenit arhi-cunoscut dup ce o companie romno-canadian, Roia Montan
Gold Corporation (RMGC) a obinut licena de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea
minereurilor de aur i argint din perimetrul Roia Montan, licen ob inut prin transfer de la Minvest SA Deva
i nu prin licitaie. Licena este valabil doar pentru exploatarea veche, care a fost nchis n 2006. De altfel
autorizaia de mediu, emis pentru Minvest, a expirat n decembrie 2004, dar exploatarea de mici dimensiuni a
continuat pn n 2006, n condiiile n care licena nr.47/1999 nu a fost anulat. [6]
RMGC este o companie nfiinat n anul 1997, n judeul Alba, n care ac ionari sunt Gabriel Resources, firm
canadian i acionar majoritar cu 80,46% din totalul aciunilor, compania minier de stat Minvest Deva - cu
19,31% i ali acionari minoritari cu 0,23%.[7]Proiectul minier de la Roia Montan este prevazut a se
desfura pe parcursul a 17 ani, pe o suprafa de 12 km, timp n care se estimeaz c vor fi extrase
aproximativ 300 tone de aur i 1600 tone de argint. [8] Compania nu a primit nc autorizaiile necesare nceperii
proiectului, n prezent proiectul fiind n curs de evaluare la Ministerul Mediului. [9]
Proiectul Roia Montan este combtut de o parte a membrilor Academiei Romne prin Declaraia Academiei
Romne n legtur cu proiectul de exploatare minier de la Roia Montan [10] i Academia de Studii
Economice Bucureti,[6] n urma unor analize tiinifice date publicitii.

Impactul asupra mediului[modificare | modificare surs]

Proiectul const n deschiderea celei mai mari exploatri aurifere la suprafa , prin cianurare, din Europa care
va cuprinde, n Valea Roia, patru cariere deschise i o uzin de prelucrare cu cianuri a aurului i argintului, iar
n Valea Corna un iaz de decantare a substanelor chimice cu o suprafa de 367 hectare.
Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legat de un posibil accident ecologic asemntor
celui de la Baia Mare din anul 2000, cnd ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea
cu cianur a Tisei i a Dunrii, moartea a 1200 tone de pete i contaminarea resurselor de ap a 2 milioane
de oameni.
Totui, experii de la Norwegian Geotechnical Institute (NGI), [11] care au studiat proiectul barajului ce urmeaz a
fi construit la Roia Montan, au estimat c, dac se respect proiectul, barajul Corna poate prezenta
siguran. Riscul polurii apei a fost evaluat - n baza aceleai proiecte ale companiei - de speciali ti
internaionali, sub coordonarea Prof. Paul Whitehead, de la Centrul de Cercetri al Mediilor Acvatice,

20
Universitatea Reading (Marea Britanie), care au estimat c, n cazul Roia Montan, riscul producerii polurii
accidentale a apei este redus, ca de altfel i riscul polurii transfrontaliere. [12]
n proiect se prevede c pe msur ce se va ncheia activitatea n cele patru cariere de suprafa propuse,
acestea vor fi reumplute cu pmnt, cu excepia carierei Cetate, care va fi umplut cu ap i transformat ntrun lac de agrement. ntreaga zon va fi plantat cu vegetaie. Planurile de nchidere i post-nchidere a minei
au fost gndite astfel nct s se asigure o monitorizare permanent pe parcursul a 50 de ani dup ncheierea
exploatrii, msur condiionat de asigurarea resurselor bneti absolut necesare i care trebuie avansate
sub forma unor garanii sau depozite bancare necesare acoperirii acestor cheltuieli.
O eventuala externalizare a acestor activiti de nchidere i post - nchidere a proiectului minier (denumit
impropriu minier ntruct tehnologic avem un proiect mai degrab industrial, specific industriei materialelor de
construcii i industriei chimice) poate compromite proiectul prezentat, firmele gsind multe porti e legale,
inclusiv intrarea n faliment pentru a nu arunca bani cu refacerea mediului. Constituirea unui depozit bancar
sau alte instrumente de garanii certe pentru finanarea activit ilor de nchidere i post-nchidere pentru
ntreaga durata de 50 ani ar nltura acest risc, ns istoricul acestui proiect ne arat c institu iile statului
romn sunt mai puin meticuloase.
Proiectul de la Roia Montan a iscat multe divergene n ceea ce privete problemele de mediu i utilizarea
tehnologiei pe baz de cianur. Mai multe ONG-uri au ridicat problema potrivit creia Parlamentul European
interzice tehnologiile de extracie pe baz de cianur, Comisia European fiind ns cea care decide n privin a
legislaiei. Poziia oficial a Comisiei Europene privind tehnologia pe baz de cianur - privind exploatarile deja
existente i nu pe cele viitoare - este prezentat ntr-o declaraie din iulie 2010 a comisarului pentru mediu
Janez Potocnik n care acesta afirm c interzicerea total a cianurii n activit ile miniere nu este justificat
din punctul de vedere al mediului i al sntii.[13] De asemenea, el menioneaz c legislaia existent cu
privire la managementul deeurilor extractive (Directiva 2006/21/EC) [14] include cerine precise i stricte, care
asigur un nivel de siguran pentru managementul deeurilor provenite de la exploatrile miniere. [15]

Impactul asupra economiei locale[modificare | modificare surs]

Roia Montan Gold Corporation a achiziionat, ncepnd din 2002, 78% din cele 794 de gospodrii aflate n
zona de impact a proiectului. Din aceste 794 de gospodrii, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au
acceptat sa fie strmutate, iar 501 familii urmeaz s fie mutate pe un alt amplasament numit Piatra Alb, aflat
la circa 5 km. de sat.[16]Valoarea total a investiiei n achiziia de proprieti se ridic la peste 71 de milioane de
dolari. Aceste achiziii discutabile - ce nu fac obiectul de activitate al companiei RMGC - au fost fcute n
condiiile n care documentaia proiectului minier era n faz incipient, proiectul de exploatare minier la
suprafa, prin cianurare nefiind aprobat nici n prezent datorit riscului distrugerii pe termen lung a mediului
generat tehnologic de uriaul lac de decantare cu cianuri (prevzut a se ntinde pe o suprafa de aproape
400 hectare). Cumprarea doar parial a proprietilor din zona de exploatare creeaz greut i serioase
companiei RMGC deoarece aprobarea proiectului i implicit activitatea de exploatare nu poate ncepe fr
acceptul tuturor proprietarilor de teren, ale cror drepturi sunt aprate att de legisla ia romneasc ct i de
cea european. n cazul unor aprobri abuzive din partea instituiilor statului romn (la limita legii) exist
riscul antrenrii statului romn n litigii interminabile, cu costuri ridicate (ce pot fi imputabile persoanelor
vinovate sau suportate de contribuabilul romn). Conform estimrilor discutabile ale companiei, proiectul va
crea peste 2300 de locuri de munc n faza de nceput a lucrrilor de descopertare i peste 800 de locuri de
munc permanente dup ce proiectul va deveni operaional. Asa cum se spune n comunicatul Academiei

21
Romane, exploatarea proiectat nu reprezint o soluie de dezvoltare durabil, pe termen lung, problemele
sociale i economice ale zonei rmnnd nerezolvate sau agravndu-se dup aceast perioad. n acela i
comunicat, referitor la locurile de munca create n perioada operaional a exploatrii acestea sunt estimate de
Academia Romna la circa 300, numr nesemnificativ n raport cu nevoile locale, care ar cere o solu ie de
durat, bazat pe resurse regenerabile.
Pe de alt parte, un studiu al experilor britanici de la Oxford Policy Management - o societate cu
responsabilitate limitat cu sediul n oraul Oxford (UK), specializat n consultan asupra proiectelor
economice implementate n ri aflate n curs de dezvoltare - estimeaz c proiectul minier de la Roia
Montan ar putea avea o contribuie potenial de 19 miliarde USD la PIB-ul Romniei, prin prisma efectului de
multiplicare generat de proiect pe ntreaga sa durat de via - 2 miliarde de dolari investi ia ini ial, 7,5
miliarde de dolari prin vnzri de aur, 2,25 de miliarde prin cheltuieli cu bunuri, servicii i for de munc, 1,75
miliarde venituri la bugetul de stat prin plata impozitelor, iar alte 6 miliarde de dolari contribu ie cumulate la PIB.
[17]

Evaluarea economic a proiectului fcut de profesorii de la Academia de tiine Economice Bucureti i dat
publicitii apreciaz un ctig nesemnificativ din partea statului romn , raportat la riscurile asumate pe
termen lung. ASE Bucureti prezint 24 argumente, fundamentate tiinific i care impun oprirea acestui
proiect, apreciat ca fiind n mod vdit, dezavantajos pentru statul roman i n contradic ie cu unele prevederi
din legislaia romna i cea european.[6] (Textul declaraiei a fost adoptat n cadrul adunrii generale a
membrilor Academiei Romne din ziua de 16 iulie 2004.)

Impactul asupra sitului arheologic[modificare | modificare surs]

Istoria de 2000 de ani de minerit a Roiei Montane a avut ca rezultat apariia unor cariere i a unor vaste zone
subterane nesate de galerii nesigure, care n prezent sunt blocate i nu pot fi vizitate de publicul larg din
cauza lipsei de siguran.[18] Motenirea cultural din Roia Montan nu a fost cercetat sistematic pn n
anul 2000, cnd a fost demarat unul din cele mai mari programe de cercetare arheologic de salvare din
Romnia programul Alburnus Maior, coordonat de muzeul Naional de Istorie a Romniei i finan at n
ntregime de compania minier care propune proiectul Roia Montan. n urma programului, au fost delimitate
zone protejate cu obiective arheologice i arhitecturale conservate in situ. De asemenea, s-au stabilit zonele
descrcate de sarcin arheologic pentru redarea lor n circuitul economic.

Casele monument istoric de la Roia Montan, ntr-o avansat stare de degradare

Centrul istoric al comunei este declarat zon protejat i nu va fi afectat de exploatarea minier. Aici, 35 de
case monument istoric i trei biserici urmeaz s fie restaurate odat cu demararea proiectului minier. n 2010
a fost finalizat restaurarea primei case din Centrul Istoric, care n prezent adposte te expozi ia de istorie a
mineritului Aurul Apusenilor. n momentul de fa, cea mai mare parte a caselor monument istoric sunt ntr-o
stare avansat de degradare, instabile i imposibil de folosit.
n prezent, Roia Montan nu dispune de condiiile de baz pentru practicarea turismului la standarde
europene reeaua de canalizare este restrns, iar accesul spre frumuseile naturale ale zonei este dificil.

22
Proiectul Roia Montan Gold Corporation (RMGC) este tipic pentru operaiile imediate care compromit
definitiv dezvoltarea de larg perspectiv a zonei i echivaleaz cu radierea unei pr i notabile din suprafa a
unui jude i a dou milenii de istorie, a susinut Uniunea Arhitec ilor din Romnia (UAR), ntr-o pozi ie oficial
exprimat n 26 noiembrie 2010.
Un studiu recent realizat de arhitectul britanic Dennis Rodwell, expert Unesco, arat c propunerea de a
include Roia Montan pe lista tentativ a UNESCO are deficien e majore, [16] n condiiile n care iniiativa nu
este susinut de localnici, iar acordul comunitii este un criteriu esen ial n procedura de listare. [19]

Impactul asupra populaiei[modificare | modificare surs]

Cartierul Recea din Alba Iulia, construit de compania RMGC pentru ro ienii care au acceptat strmutarea din satul natal n
vederea extinderii zonei de exploatare aurifer

Zona propus pentru dezvoltarea proiectului minier reprezint aproximativ 25% din teritoriul comunei Ro ia
Montan i implic strmutarea sau relocarea familiilor situate n zona industrial a proiectului, inclusiv a
bisericilor i cimitirelor. n urma consultrilor cu comunitatea, compania a propus locuitorilor satului Roia
Montan dou soluii cu privire la amplasarea zonelor de strmutare, pentru extinderea zonei de exploatare pe
o suprafa ct mai mare din actualul perimetru al comunei. O parte din locuitori i-au exprimat dorin a ferm
de a nu pleca din comun i ca atare nu vor s-i vnd companiei proprietile, indiferent ce ofert primesc,
n timp ce ali locuitori au decis sa prseasc satul, dar pe un alt amplasament din zon pentru a beneficia de
oportunitile pe care le va oferi mineritul la suprafa (n fond o activitate industrial) respectiv posibilitatea,
prin avantajele oferite de companie, de a se muta definitiv din Roia Montan, la ora . Compania ofer, n
condiii avantajoase, locuine n Alba Iulia, n cartierul Recea, respectiv la circa cinci kilometri de Ro ia
Montan, n locul numit Piatra Alb. Cartierul Recea din Alba Iulia a fost finalizat i inaugurat n mai 2009, iar
pn n prezent 125 de familii au acceptat s se mute n casele din noul amplasament. [20]
Distrugerea comunitii Roia Montan, veche de peste 2000 ani, prin strmutarea unei pr i a popula iei,
demolarea de cldiri (unele avnd calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire i alte ac iuni
similare este inacceptabil pentru o societate civilizat se spune ntr-o declara ie a Academiei Romne.[21]
Piatra Alb[modificare | modificare surs]

Proiectul satului Piatra Alb

Piatra Alb[22] este un proiect al firmei RMGC Roia Montan. Situat la mai puin de 5 kilometri de centrul actual
al satului Roia Montan, proiectul urmrete s asigure o nou aezare pentru locuitorii acestei zone, ace tia
fiind ncurajai de companie s-i prseasc zona de locuit, inclusiv mutarea cimitirelor i bisericilor pentru
extinderea zonei de exploatare a zcmntului aurifer.
Noua localitate este prevzut a se dezvolta pe o suprafa de aproape 60 de hectare, n prima etap, cu
posibilitate de a se extinde. Proiectul companiei cuprinde construc ii noi, cum ar fi: primrie, biseric,
dispensar, farmacie, poliie, pot, banc, centru cultural, muzeu, pavilion deschis, pavilion deschis-pia
comercial, coal primar, gimnaziu, grdini, cre, hotel, cafenea, magazin mixt, magazin stesc, locuin e
colective, locuine unifamiliale, zon trg, acces parcare subteran, pia i alei pietonale, sal de sport, teren

23
de fotbal, loc de joac, patinoar, prtie de sanie, parc, han, staie de transport n comun, benzinrie, parcare
suprateran, iaz artificial, drum de acces pentru zona rezidenial central, drum de acces pentru coal i
grdini. Toate aceste construcii promise, parte specifice activitilor de turism montan, dac vor fi realizate,
vor majora costurile de exploatare ale companiei, existnd posibilitatea legal de recuperare a investi iei de
la statul romn. Dac Proiectul de minerit Roia Montan va fi aprobat atunci noua localitate va fi prima
afectat de operaiile tehnologice generatoare de zgomot (pucare i concasare), praf (transport minereu
dislocat i concasarea acestuia), elemente toxice (cianuri, steril), etc. De asemenea, deshumarea morilor i
strmutarea acestora, a cimitirelor i bisericilor va afecta latura moral i spiritual a locuitorilor, acesta fiind
i motivul pentru care Biserica se opune [23] cu nverunare acestei strmutri, impus de tipul de exploatare a
aurului, la suprafa i prin cianurare.

Reacia public[modificare | modificare surs]

n anul 2005 guvernul canadian a anunat c susine proiectul Gabriel Resources n timp ce ministrul mediului
din Ungaria, Mikls Persnyi, a anunat c guvernul ungar se opune proiectului (au existat speculaii c pozi ia
ministrului este determinat de miliardarul de origine maghiar George Soros, cruia proiectul i amenin
poziia de important deintor de aur).[24] n ceea ce privete poziia Guvernului Romniei, Adriean Videanu,
fostul ministru al Economiei, a declarat la sfritul anului 2009: Vrem s includem n Programul de Guvernare
demararea ct mai rapid a proiectului Roia Montan pentru ca piaa aurului favorizeaz asemenea proiecte.
[9]

Academia Romn, Academia de Studii Economice Bucureti, Biserica Ortodox, Biserica Catolic i Biserica
Unitarian i-au exprimat opoziia categoric fa de proiectul minier. De altfel, din punct de vedere tehnologic
nici nu putem vorbi de un proiect minier ci mai degrab asistm la un proiect industrial - apropiat industriei
materialelor de construcii - ntruct operaia de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice
de ctre mineri ci direct, la suprafa, prin dislocarea (aa numita operaie de pucare) muntelui, urmat de
transportul i concasarea minereului aurifer i separarea aurului - prin cianurare - n recipiente speciale. Fluxul
tehnologic menionat mai sus a obligat i oblig compania canadian s cumpere ct mai multe propriet i i
s asigure faciliti celor interesai s prseasc zona pentru a nu ntmpina opozi ia fireasc a locuitorilor
generat de nsi tehnologia de lucru. Pe fundalul unui rzboi de declaraii pro i contra proiect, nu lipsit de
importan este i prerea localnicilor din Roia Montan. Acetia s-au constituit n mai multe ONGuri(susinute financiar de RMGC) ce susin demararea proiectului de la Roia Montan pentru o dezvoltare
sustenabil a regiunii.[25] Exist, la nivel local, i o puternic opoziie, care prezint o analiz sistemic a
efectelor exploatrii aurului prin cianurare, apreciindu-se c lichidarea integral a resurselor aurifere ntr-un
termen att de scurt nu constituie o alternativ viabil de dezvoltare, optnd pentru extragerea minereului
aurifer prin metode clasice i conservarea patrimoniul cultural i natural al zonei. De altfel sunt nedumeri i ce
se va ntmpla cu zona Roia Montan i locuitorii acesteia dup extragerea i lichidarea ntregului minereu de
aur, argint i alte metale preioase din zon. Pe de alt parte, 21 organizaii, institu ii, sindicate i 11 primari, iau afirmat sprijinul sentimental pentru proiectul Roia Montan printr-o scrisoare deschis, trimis pe 18
ianuarie 2010 Preedintelui Romniei, Primului-ministru, ministrului Mediului i Pdurilor, Ministrului Economiei
i Parlamentului.[26]Printr-o alt scrisoare deschis trimis actualului ministru al culturii, Kelemen Hunor, la data
de 21 iulie 2010[19] o faciune local, care ncearc s se substituie ntregii comuniti din Roia Montan i
zonele adiacente se declar, fr justificri, mpotriva includerii localitii n patrimoniul UNESCO. Ministrul
Culturii Kelemen Hunor a eliberat n mai 2011 un certificat de descarcare arheologic a masivului Crnic, act a
crui legalitate este disputat n urma anulrii definitive i irevocabile de ctre instan n anul 2004 a altui
certificat eliberat de ministrul culturii de atunci, Rzvan Theodorescu.[27] Numrul opozanilor informai ai

24
proiectului minier este, ns, mult mai mare incluznd specialiti de marc din domeniul minier care contest
studiile de impact ecologic ale utilizrii tehnologiei de cianurare[28]
Actria i militanta ecologist britanic Vanessa Redgrave i-a eprimat dezaprobarea cu privire la proiectul
minier n timpul discursului su cu ocazia decernrii premiului pentru ntreaga carier la Festivalul Internaional
de Film Transilvania 2006.[29]
n iunie 2012 actorii Maia Morgenstern[30][31] i Drago Bucur[32] apar fiecare ntr-un spot n care sprijin
campania "Salvai Roia Montan".