1.

Structura campului de actiune a protectiei

consumatorilor

In cadrul politicilor de protectie sociala promovate de orice stat, politica privind

consumatorul trebuie sa fie considerata o componenta de sine statatoare, cu obiective, prioritati
si instrumente proprii, bine integrata celorlalte politici ale statului.
Consumatorul, in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri, joaca un rol important in
mecanismul de piata, constituind, in acelasi timp, elementul de referinta al tuturor actiunilor
intreprinse atat de producator, cat si de catre comerciant.Luand in considerare interesele si
nevoile respectivilor consumatori, acestia sunt confruntati cu o serie de dezechilibre in
raporturile de piata, dezechilibre ce-I afecteaza sub multiple aspecte-econimic educational,
siguranta sanatatii etc.
Ca latura importanta a protectiei sociale pe care trebuie sa o promoveze o societate
democratica si ca o componenta de baza a programelor de protectie sociala, protectia
consumatorilor reprezimta un ansamblu de dispozitii privind initiativa publica sau privata,
destinat a asigura si a ameliora continuu respectarea intereselor consumaturilor.
Data fiind larghetea unei asemenea notiuni, protectia consumatorilor imbraca o serie
intreaga de aspecte, omul de rand, cu calitatea sa de consumator si, indeosebi, in calitatea sa de
cumparator, devenit agent de piata, confruntandu-se cu o multitudine de probleme legate de
structura produselor destinate a-i asigura consumatorului, preturile la care isi poate procura
diversele bunuri si servicii, calitatea acestora, sistemul de informare care asigura transparenta
pietei, sistemul de comercializare a produselor si calitatea serviciilor comerciale etc.
Pornind de la principalele aspecte prin care sunt caracterizate relatiile dintre agentii
economici, ce actioneaza intr-o economie de piata, se apreciaza ca problemele care pot forma
obiectul unor programe de protectie a consumatorilor sunt extrem de diverse, ele putandu-se
referi la multiple fenomene economice, sociale si chiar politice.
Data fiind natura problematica a consumului si, indeosebi, a posibilitatilor de gestiune
ale acestuia, este de subliniat ca inscrierea unui asemenea obiectiv in programele de protectie a
consumatorilor se refera, in special, la responsabilitatea statului, care trebuie sa asigure, prin
politica sa sociala, conditii de realizare, atat pentru o crestere constanta a volumului fizic al
consumului, cat si pentru o imbunatatire structurala a acestuia.
Realizarea unui asemenea obiectiv presupune, drept conditii principale, solutionarea
urmatoarelor probleme :
- asigurarea echilibrului fondului de marfuri cu fondul de cumparare al populatiei, in acest
fel fiind necesara o stimulare a cresterii ofertei de marfuri, care sa devina capabila sa faca fata,
din punct de vedere cantitativ, tuturor componentelor nivelului de trai;
- orientarea agentilor economici, prin facilitati economice si o politica adecvata, spre
realizarea unor programe de productie privind bunurile de consum, care sa contribuie la
realizarea unei bune functionari a mecanismului de piata;
- importarea unor bunuri de consum care sa intervina in cadrului mecanismului de reglare
a echilibrului dintre nevoi si resurse;

- asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare in cadrul pietei

preocuparea trebuie generalizata sub toate aspectele, implicand absolut toti agentii economici
cuprinsi in circuitul produselor;
- domeniul cel mai controversat si cel mai discutat atat sub aspectul specificitatii
perioadelor de reforma, cat si sub cel al programelor de protectie sociala, il constituie asigurarea
unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor.
Inscrierea unor asemenea probleme in programele de protectie sociala, si implicit in
cadrul celor privind protectia consumatorilor, presupune solutionarea atat a unor aspecte de fond
referitoare la regimul preturilor si tarifelor, cat si impactul evolutiei preturilor asupra sistuatiei
populatiei.
In primul rand trebuie sa se aiba in vedere ca sistemul preturilor reprezinta una dintre
cele mai importante parghii economico-financiare ale unei economii de piata.In al doilea rand,
este necesar sa se tina seama de faptul ca penuria de marfa poate face ca nivelul de echilibru al
preturilor de piata sa fie foarte ridicat si sa apara astfel preturi foarte mari fata de puterea de
cumparare a diferitelor categorii de populatie.
Organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori si apararea impotriva
politicilor comerciale agresive promovate de agentii economici ofertanti, prezenti in cadrul
pietei, constituie un alt domeniu complex din cadrul procesului de protectie a consumatorilor,
care implica o multitudine de aspecte si responsabilitati, ce revin atat in sarcina statului, cat si in
cea a fiecarui agent economic.
Transparenta pietei, ca una din conditiile de functionare a mecanismului de piata, implica
o buna informare a consumatorului, in calitatea sa de cumparator potential. O asemenea
conditie, poate fi frecvent eludata sau ingradita prin diverse metode, corespunzator intereselor
monopoliste sau a diferitelor intelegeri oligopoliste. Drept urmare, in lumea contemporana a
economiei de piata, informarea consumatorilor constituie unul din obiectivele de baza ale
programelor de protectie sociala.
Experienta acumulata in acest domeniu permite o delimitare a complexului de informatii,
destinate consumatorului, in 4 mari categorii de elemente :
a). informatii asupra produselor prezente in cadrul pietei o categorie de elemente prin
care se fac cunoscute consumatorilor natura produsului, pretul acestuia, originea sa, provenienta,
data limita de consum, sisteme de ambalare si date asupra naturii si compozitiei ambalajului,
sisteme de depozitare si conservare etc.;
b). informatii asupra pietei referindu-se, indeosebi, la sistemul de relatii existent in
cadrul pietei, intermediarii implicati, sistemele si nivelurile de preturi practicate, tipurile de
servicii asigurate, facilitatile care pot fi obtinute in domeniul achizitionarii, serviciilor si
preturilor etc.;
c). informatii referitoare la circuitele de distributie privesc modul in care publicul poate
efectiv, in cadrul piatei, sa se adreseze unitatilor care le asigura cel mai bun raport calitate-pret.
Ele se refera la structura circuitelor economice care privesc fluxul fiecarei categorii de produse,
reteaua de produse existenta, localizarea unitatilor si programului de functionare;
d). informatii asupra propriilor nevoi o categorie de informatii care au drept obiectiv sa
lamureasca publicul consumator in legatura cu modul stiintific de interpretare, intelegere si
satisfacere a propriilor nevoi alimentare, atat sub aspectul lor cantitativ, cat si calitativ.
In cadrul pietei, informarea consumatorilor se asigura prin intermediul publicitatii si al
sistemului de etichetare. Publicitatea are menirea de a asigura cunoasterea existentei diferitelor
produse si a sortimentelor acestora, axandu-se indeosebi pe comunicarea noutatilor, a diferitelor
sisteme de ambalare, dozare si conditionare, precum si a sistemului de preturi. Etichetarea este
2

destinata sa permita cunoasterea marcii, a naturii produselor, greutatii, pretului, datei limita a
consumului si a modalitatilor de folosire etc.
Tinand seama de modul in care se desfasoara actiunea de informare a consumatorilor, in
majoritatea tarilor cu economie de piata sunt formulate serioase rezerve, in special, in legatura
cu informarea efectiva a consumatorului prin publicitate si etichetaj.
Fenomenul este generat de faptul ca scopul publicitatii, indeosebi, indiferent de forma
sub care se prezinta aceasta, il constituie asigurarea vanzarii produsului sau serviciului, ceea ce
apare, din pacate, incompatibil cu informarea obiectiva a publicului. Foarte adesea insa,
publicitatea si etichetarea au drept unic scop sporirea puternica a vanzarilor si drept urmare ele
nu fac altceva decat cauta sa-i inoculeze consumatorului, in mod agresiv, preferintele pentru
produsul ce intereseaza firma ofertanta.

2. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

Autoritatea coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul

protectiei consumatorilor, actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza
vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.
3

Autoritatea are ca principale obiective:

a) crearea unui cadru legislativ national in domeniul protectiei consumatorilor compatibil
cu cel din Uniunea Europeana;
b) desfasurarea activitatii de informare si educare a cetatenilor privind drepturile pe care
le au in calitate de consumatori;
c) desfasurarea activitatilor de supraveghere a pietei produselor si serviciilor destinate
consumatorilor;
d) protejarea consumatorilor impotriva practicilor comerciale incorecte;
e) efectuarea activitatii de analiza si marcare a metalelor pretioase si de expertizare a
acestora si a pietrelor pretioase;
f) autorizarea persoanelor fizice si juridice, in conditiile legii, sa efectueze operatiuni cu
metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase;
g) asigurarea, ca autoritate romana desemnata, a aplicarii Programului de atestare a
Procesului Kimberley.
Autoritatea are urmatoarele atributii principale:
- participa, impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale si locale de
specialitate cu atributii in domeniu si cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la
elaborarea strategiei in domeniul protectiei consumatorilor, asigurand corelarea acesteia cu cea
existenta in Uniunea Europeana;
- asigura armonizarea cadrului legislativ national cu reglementarile din Uniunea
Europeana in domeniul protectiei consumatorilor;
- propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul
protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea,
depozitarea, transportul, importul, comercializarea produselor, prestarea serviciilor, inclusiv a
serviciilor financiare, precum si interzicerea penalitatilor asimetrice dintre client si prestatorul de
servicii publice si alte servicii de interes general pentru abaterile contractuale, astfel incat acestea
sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa afecteze drepturile si
interesele lor legitime;
- elaboreaza, impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice, proceduri
privind obiectivele, conditiile si modul de colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a
consumatorilor;
- initiaza, negociaza si participa, in conditiile legii, la incheierea de conventii, acorduri,
protocoale si alte intelegeri interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor cu
organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniu, precum
si cu organisme neguvernamentale;
- participa la realizarea programelor interne si internationale in domeniul protectiei
consumatorilor, colaborand cu organizatii si institutii din tara si din strainatate, conform
competentelor ce ii revin potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
- prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale
interesate, la solicitarea acestora, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor
si intereselor consumatorilor;
- desfasoara activitati de supraveghere a pietei produselor si serviciilor destinate
consumatorilor;
- controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare
la securitatea produselor si serviciilor, precum si la apararea drepturilor legitime ale
consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori,
vanzatori, prestatori de servicii, inclusiv servicii financiare, si in unitatile vamale, avand acces la
4

locurile in care se produc, se depoziteaza ori se comercializeaza produsele sau in care se

presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare la acestea, exceptie facand controalele
igienicosanitare si sanitar-veterinare la producatori, in cazul produselor alimentare;
- constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor producerii, prestarii,
importului, comercializarii sau oferirii gratuite a unor produse alimentare ori nealimentare si
servicii, inclusiv servicii financiare, care nu sunt in concordanta cu dispozitiile legale din
domeniile de activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale prevazute de
lege, sesizeaza organele de urmarire penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale;
- controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de documentele
prevazute de lege care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;
- solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a
licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, in conditiile legii;
- coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente,
nationale si internationale, privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si
securitatea consumatorilor;
- sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de certificare a calitatii
produselor si serviciilor, in baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele
neguvernamentale si de la consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor
destinate consumului populatiei in raport cu documentele de certificare si propune imbunatatirea
sau elaborarea de reglementari in domeniu;
- efectueaza, prin prelevari de probe din produsele alimentare si nealimentare, analize si
incercari in laboratoare acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;
- efectueaza sau finanteaza studii, teste comparative si cercetari in domeniu cu privire la
calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta
publicului;
- stabileste relatii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare si
certificare, inclusiv din strainatate, pentru realizarea de studii, cercetari si teste comparative;
- desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor persoane fizice
cu privire la produsele si serviciile destinate acestora; editeaza publicatii de specialitate in
domeniul protectiei consumatorilor;
- sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;
- sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de
consultanta, informare si educare a consumatorilor;
- sustine infiintarea unor organisme de mediere in domeniul protectiei consumatorilor;
- informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri
pentru sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;
- primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in drept, potrivit
competentelor, sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile
persoanelor fizice cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;
- desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei consumatorilor;
- acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor pentru
operatorii economici;
- stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize, incercari, expertizari,
certificari de laborator, autorizari, consultanta, cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare,
alte servicii prestate in conditiile legii;

- stabileste si percepe taxe si tarife pentru autorizarea persoanelor fizice si juridice pentru
efectuarea de operatiuni cu metale pretioase si pietre pretioase, pentru activitati de analiza,
marcare si expertizare a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase;
- fundamenteaza si propune in proiectul de buget resursele financiare in vederea realizarii
politicilor in domeniul sau de competenta;
- urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si serviciile destinate
consumatorilor;
- asigura aplicarea sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley, ca autoritate
desemnata;
- autorizeaza operatiunile cu metale pretioase si pietre pretioase, potrivit prevederilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor
pretioase in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- stabileste si aproba marcile de certificare, de garantie proprie si de trasabilitate, pe baza
de tarife proprii, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- efectueaza expertize ale metalelor pretioase si pietrelor pretioase, potrivit prevederilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare;
- efectueaza operatiuni de marcare a bijuteriilor si obiectelor din metale pretioase, la
cererea persoanelor fizice si juridice interesate;
- acorda consultanta de specialitate si sprijin in vederea realizarii de coduri de conduita, la
solicitarea operatorilor economici;
- instituie procedurile legale corespunzatoare pentru incetarea practicilor comerciale
incorecte;
- comunica Comisiei Europene masurile legislative adoptate in domeniile guvernate de
directivele, regulamentele si deciziile comunitare transpuse, potrivit domeniilor sale de
responsabilitate.
Autoritatea controleaza respectarea prevederilor regulamentelor emise de Comisia
Europeana din domeniul sau de competenta.
Autoritatea este punct national de contact pentru sistemul de schimb rapid de informatii
privind produsele periculoase - RAPEX intre statele membre si Comisie, in baza Directivei
2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranta
generala a produselor - GPSD.
Autoritatea indeplineste orice alte atributii stabilite prin actele normative pentru domeniul
sau de activitate.
Taxele si tarifele percepute de Autoritate se fac integral venit la bugetul de stat.

3. Consiliul concurentei
Consiliul Concurentei este autoritatea administrativa autonoma care are drept scop
protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea
promovarii intereselor consumatorilor.
6

Consiliul Concurentei a fost infiintat prin Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si
completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003.
Consiliul Concurentei reprezinta Romnia n relatiile cu organizatiile si institutiile
internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare.
Ca urmare, Consiliul Concurentei a fost desemnat de Guvernul Romniei sa coordoneze
negocierea Capitolului 6 "Politica concurentei" n procesul de aderare a Romniei la Uniunea
Europeana.
Rolul Consiliului Concurentei n calitate de autoritate administrativa autonoma are doua
dimensiuni: una corectiva privind restabilirea si mentinerea un mediu competitiv normal, iar
cealalta, dimensiunea preventiva de monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste
piete.
In conformitate cu prevederile Legii concurentei, Consiliul Concurentei are drept scop
protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal , in
vederea promovarii intereselor consumatorilor.
Consiliul Concurentei este format din 7 membri:
un presedinte (a carui functie este asimilata celei de ministru),
2 vicepresedinti ( a caror functie este asimilata celei de secretar de stat)
4 consilieri de concurenta (a caror functie este asimilata celei de subsecretar de stat).
Membrii Consiliului Concurentei sunt numiti n functie de catre Presedintele Romniei, la
propunerea Guvernului. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurentei este de 5 ani,
acestia putnd fi reinvestiti de cel mult inca o data ( un urma modificarii Legii concurentei nr.
21/1996, un vicepresedinte si doi consilieri de concurenta au mandat de 2 ani si jumatate numai la
numirea primului plen).
Calitatea de membru al Consiliului Concurentei este incompatibila cu exercitarea oricarei
alte activitati profesionale sau de consultanta, cu participarea la conducerea sau administrarea
unor entitati publice ori private sau cu detinerea de functii sau demnitati publice, cu exceptia
activitatii didactice din nvatamntul superior.
Membrii plenului Consiliului Concurentei nu pot fi desemnati experti sau arbitri, nici de
parti si nici de instanta judecatoreasca sau de catre o alta institutie. Membrii plenului Consiliului
Concurentei nu reprezinta autoritatea care i-a numit si sunt independenti n luarea deciziilor.
Membrii Consiliului Concurentei si inspectorii de concurenta nu pot face parte din partide
sau alte formatiuni politice.
Inspectorii de concurenta din cadrul Consiliului Concurentei, cu exceptia debutantilor, au
fost abilitati, prin lege, cu puteri speciale de inspectie pentru investigarea incalcarii prevederilor
Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legii nr. 143/1999
privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Consiliul Concurentei si desfasoara activitatea si delibereaza n plen si n comisii.
Fiecare comisie este formata din 2 consilieri de concurenta n componenta stabilita de
presedintele Consiliului Concurentei, pentru fiecare caz n parte, si este condusa de catre un
vicepresedinte al Consiliului Concurentei.
Presedintele Consiliului Concurentei ordona efectuarea de investigatii si desemneaza
raportorul pentru fiecare investigatie.
Consiliul Concurentei examineaza n plen:
o rapoartele de investigatie, cu eventualele obiectii formulate la acestea, si decide asupra
masurilor de luat;
o autorizarea concentrarilor economice;
7

sesizarea instantelor judecatoresti n aplicarea prevederilor Legii concurentei;

punctele de vedere, recomandarile si avizele de formulat n aplicarea dispozitiilor Legii
concurentei;
o categoriile de ntelegeri, decizii de asociere si practici concertate propuse pentru
exceptare;
o
proiectele de reglementari propuse spre adoptare;
o
raportul anual asupra situatiei concurentei;
o
analiza incalcarii prevederilor "
n formatiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; n caz de egalitate de voturi,
solutia votata de presedinte prevaleaza.
Structura organizatorica si de personal, precum si procedurile de functionare ale
Consiliului Concurentei sunt stabilite prin Regulamentul de organizare, functionare si procedura
al Consiliului Concurentei.
Consiliul Concurentei si ntocmeste proiectul de buget propriu, care se prevede distinct n
bugetul de stat.
Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii in domeniul concurentei:
o ia decizii pentru cazurile de incalcare a prevederilor Legii concurentei; certifica, la cererea
agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici pe baza investigatiilor efectuate
si pe baza dovezilor prezentate, ca nu exista temei pentru interventia sa n conformitate cu
prevederile Legii concurentei;
o ia decizii de acordare a dispenselor de exceptari individuale de ntelegeri, decizii luate de
asociatiile de agenti economici sau practici concertate, precum si decizii in cazurile de
concentrari economice; asigura aplicarea efectiva a deciziilor proprii;
o efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei; sesizeaza
Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol sau a altor cazuri care cad sub
incidenta legii si propune luarea masurilor considerate necesare pentru remedierea
disfunctionalitatilor constatate;
o
o

sesizeaza instantele judecatoresti asupra cazurilor n care acestea sunt competente;

urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente n domeniul de
reglementare al Legii concurentei;

sesizeaza Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice centrale si

locale n aplicarea Legii concurentei;

emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact
anticoncurential si propune modificarea acelora care au un asemenea efect;

face recomandari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea

de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei;

propune Guvernului si organelor administratiei publice locale luarea de masuri

disciplinare mpotriva personalului din subordinea acestora, n cazul n care acesta nu
respecta dispozitiile obligatorii ale Consiliului Concurentei; realizeaza studii si ntocmeste
rapoarte privind domeniul sau de activitate si furnizeaza Guvernului, publicului si
organizatiilor internationale specializate informatii privind aceasta activitate;
8

reprezinta Romnia si promoveaza schimbul de informatii si de experienta n relatiile cu

organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de
concurenta straine si comunitare;

stabileste si aproba misiunea, strategia generala si programele de activitate ale autoritatii

de concurenta.
Consiliul Concurentei va comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect n
domeniul politicii concurentiale, la cererea:
o Presedintelui Romniei; comisiilor parlamentare, senatorilor si deputatilor; organelor
administratiei publice centrale si locale;
o organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, incluznd printre acestea si Camera de
Comert si Industrie a Romniei;
o organizatiilor pentru protectia consumatorilor; instantelor judecatoresti si parchetelor.
Consiliul Concurentei ntocmeste anual un raport privind activitatea sa si modul n care
agentii economici si autoritatile publice respecta regulile concurentei, potrivit prezentei legi.
Raportul se adopta n plenul Consiliului Concurentei si se da publicitatii.
In domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei indeplineste, poritiv O.U.G nr.117/2006 o
serie de atributii, printre care:
o emite avize pentru notificarile privind masurile de ajutor de stat, respectiv pentru
informarile privind masurile de ajutor de stat care intra in domeniul de aplicare al
exceptarilor pe categorii de la obligatia de notificare;
o reprezinta Romania in fata Comisiei Europene in procedurile comunitare privind ajutorul
de stat, ca punct de contact;
o este singura autoritate competenta sa transmita Comisiei Europene notificarile,
informarile, respectiv raportarile intocmite potrivit O.U.G nr.117/2006;
o acorda asistenta de specialitate in domeniul ajutorului de stat autoritatilor, altor furnizori
si beneficiarilor de ajutor de stat, inclusiv in procesul de elaborare a actelor normative sau
administrative prin care se instituie masuri de natura ajutorului de stat;
o informeaza autoritatile, furnizorii de ajutor de stat, beneficiarii cat si publicul cu privire la
reglementarile europene in domeniul ajutorului de stat, prin publicarea de ghiduri,
buletine lunare, materiale, sinteze legislative si de jurisprudenta si alte materiale
informative, precum si prin organizarea de mese rotunde, conferinte, si altele asemenea
o monitorizeaza ajutoarele de stat, in baza raportarilor, informatiilor si datelor transmise de
furnizori, care pot fi autoritati si alti furnizori de ajutor de stat;
o intocmeste si actualizeaza inventarul ajutoarelor de stat pe baza raportarilor, datelor si
informatiilor primite de la furnizori;
o organizeaza registrul ajutoarelor de stat si elaboreaza raportul anual al ajutoarelor de stat
acordate in Romania.
o

Cadru legislativ
Legea concurentei nr. 21/1996,

publicata n Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996, a

fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003 (publicata in
M.Of. 875/10.12.2003), aprobata prin Legea nr. 184/17.05.2004 (publicata in M.Of. nr. 461 din
data de 24.05.2004).

Adoptarea Legii concurentei nr.21/1996, in vigoare de la 1 februarie 1997, a reprezentat

un pas decisiv in normalizarea comportamentelor in economie prin definirea regulilor de
comportament si stabilirea modalitatilor de aparare.
Prin Legea nr. 21/1996 si prin legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia, Romnia
si-a indeplinit obligatiile prevazute n Acordul de Asociere ncheiat ntre Romnia si Uniunea
Europeana privind politica in domeniul concurentei, asigurandu-se un grad inalt de
compatibilitate referitor la modul de tratare si reglementare a intelegerilor, practicilor concertate,
abuzului de pozitie dominanta si controlului concentrarilor economice.
Scopul Legii concurentei este acela de a proteja, mentine si stimula concurenta n
beneficiul consumatorilor si pentru crearea conditiilor de analiza pe baza unor principii uniforme
a comportamentului agentilor economici.
Se impune precizarea ca legea asigura protectia concurentei, nu a concurentilor
(protejarea concurentei conduce la avantaje pentru consumatori si pentru firmele eficiente, in
timp ce protejarea concurentilor conduce la ineficienta alocativa).
Legea concurentei interzice practicile anticoncurentiale care inglobeaza comportamentele
monopoliste, respectiv:
o "orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatii de agenti
economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici
concertate, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea ori
denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia" si
o "folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi
agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin
recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea
comertului ori prejudicierea consumatorilor".
o
"concentrarile economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii
dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea
semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia".
Modificarile si completarile aduse Legii concurentei prin Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 121/2003 vizeaza, in principal: renuntarea la obligativitatea notificarii
intelegerilor, deciziilor asociatiilor de agenti economici si practicilor concertate care se
incadreaza in categoriile exceptate. Astfel de practici sunt considerate legale, fara obligatia
notificarii sau obtinerii unei decizii din partea Consiliului Concurentei, dar agentii economici care
invoca beneficiul exceptarii pe categorii sunt tinuti sa faca dovada indeplinirii conditiilor si
criteriilor prevazute de lege.

10

Bibliografie :

Cornelia Petroman, Diana Marin- Protectia Consumatorului-Curs pentru studentii ID, Ed.
Agroprint, Timisoara, 21013;
Cristina Batcu , Analiza prevederilor art. 11-16 din Legea Concurentei nr.21/1996 ,
referitoare la controlul concentrarilor economice exercitate de Consiliul Concurentei ,
Revista de Drept Comercial , anul XI , nr.7-8 (2001) , pag.201-226;
Legea concurentei nr. 21/1996, publicata n Monitorul Oficial;
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 882 din 18 august 2010 privind organizarea i
funcionarea Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor;
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preioase i
pietrelor preioase n Romnia, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
Hotrrea Guvernului nr. 1175 din 02.10.2003 privind aplicarea sistemului de certificare
pentru Procesul Kimberley privind comerul cu diamante brute;
Ordonana de Urgen nr. 2 din 04.01.2001 pentru stabilirea unor msuri privind nfiinarea,
organizarea/reorganizarea sau funcionarea, dup caz, a unor ministere, organe de specialitate
ale administraiei publice centrale i instituii publice;
www.consiliulconcurentei.ro siteul official al Consiliului Concurentei.

11