LOCUL ȘI ROLUL CONSUMATORULUI ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

FIȘĂ DOCUMENTARE
CONSUMATÓR este: 1) Persoana care consumă bunuri materiale pentru satisfacerea
necesităților sale. 2) Client care consumă mâncare sau băutură într-un local public. 3) Cel care
beneficiază de anumite servicii,bunuri,lucrări.
ECONOMIE DE PIAȚĂ = 1) Economie care se conduce după regulile pieței . 2) Formă
modernă de organizare și funcționare a economiei în care prețul și volumul producției depind în
principiu de confruntarea dintre cerere și ofertă.
PIAȚA este: 1) Locul de întâlnire a cererii de mărfuri cu oferta de mărfuri . 2) Loc special
amenajat unde se face comerț cu mărfuri cu amănuntul, mai ales cu produse agroalimentare. 3) .
Totalitatea relațiilor generate de actele de vânzare-cumpărare. 4). Categorie economică a
producției de mărfuri în care își găsește expresia ansamblul actelor de vânzare- cumpărare privite
în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se
desfășoară. ◊ Piață internă = totalitatea relațiilor de vânzare-cumpărare care au loc în interiorul
unei țări. Piață mondială = ansamblul relațiilor care se stabilesc între țările participante la
circuitul economic mondial.

CLASIFICAREA CONSUMATORILOR
1.În funcţie de vârstă:
 Copii: sunt influenţaţi de culorile vii, sunt afectivi dar nu îşi pot exprima clar dorinţele,
sunt sensibili la neatenţiile lucrătorilor din comerţ
 Adolescenţi: preferă produsele cu ajutorul cărora îşi scot în evidenţă personalitatea,
manifestă independenţă în luarea deciziei de cumpărare, îî imită pe adulţi, trebuie trataţi
cu seriozitate
 Adulţi: cea mai important categorie de consumatori, decid singuri, au un comportament
constant
 Persoane în vârstă: au un ataşament puternic faţă de produse cu vechime pe piaţă şi faţă
de metodele tradiţionale de vânzare, sunt mai grijuli în privinţa cheltuielilor
2.În funcţie de sex:
 Femei: sensibilitate ridicată, influenţabile, preferinţă pentru noutăţi, mai exigente, mai
atente la preţuri
 Bărbaţi: decişi, nu primesc uşor sfaturi, cunosc mai mult articolele tehnice
3.În funcţie de ocupaţie:
 Modeşti, nepretenţioşi: chibzuiţi, nu cumpără mărfuri de lux
 Pretenţioşi: statut social ridicat, consum ostentativ
4.În funcţie de temperament:
 Temmperament sangvin: vioi, energic, se adaptează uşor la situaţii noi, sigur pe el,
îndrăzneţ
  Temperament coleric: nervos, acceptă destul de greu sugestiile vânzătorului
 Temperament flegmatic: mai lent, calm, răbdător, este mai rezervat
 Temperament melancolic: foarte sensibil, impresionabil, liniştit, nehotărât
5.În funcţie de caracter:
 Dificil: este foarte pretenţios, se hotărăşte greu
 Atotştiutor: se consideră competent în legătură cu orice produs
 Econom: apreciază produsele în funcţie de buget
 Impulsiv: ia decizii de cumpărare subit, impresionat de înfăţişarea produslui
 Entuziast: impresionat repede de un produs pe care-l laudă şi-l admiră în mod excesiv
6.În funcţie de intenţia de cumpărare:
 Hotărât: persoana care ştie precis ce vrea, se vrea înţeles şi servit rapid
 Nehotărât: fie nu ştie precis ce îşi doreşte, fie nu ştie că produsul dorit se află în magazine
 Nemulţumit: nu găseşte marfa dorită sau nu a fost servit potrivit aşteptărilor
 Grăbit: nu poate rămâne mult timp în magazine, preferănd să renunţe la cumpărături

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR

1.Factori culturali: cultura, clasele sociale
2.Factori sociali: familia, statutul social, grupuri de referinţă
3.Personali/individuali: vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă, sexul, ocupaţia, stilul de viaţă,
personalitatea şi părerea despre sine
4.Psihologici: motivaţie, percepţie, învăţare, convingere şi atitudini
5.Economici: buget, economia de piaţă
6.Demografici: naţionalitatea, religia, nr.de locuitori dintr-un anumit areal

DREPTURILE CONSUMATORILOR
 Dreptul la satisfacerea nevoilor fundamentale
 Dreptul la siguranţă
 Dreptul de a fi informat
 Dreptul de a alege
 Dreptul de a fi ascultat
 Dreptul la despăgubire
 Dreptul la educare
 Dreptul la un mediu ambient sănătos
 Dreptul de a fi protejaţi
 Dreptul de a fi informaţi complet, corect şi precis
 Dreptul de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii
 Dreptul de a se organiza în aosciaţii ale consumatorilor
 Dreptul de a refuza încheierea contractelor
 Dreptul de a nu li se interzice de către un operator economic să obţină un beneficiu
prevăzut expres de lege
PRINCIPIILE ONU CU PRIVIRE LA PROTECŢIA CONSUMATORULUI
1. Protecţia fizică sau siguranţa în consum
2. Promovarea şi protecţia intereselor economice ale consumatorilor
3. Adoptarea de standard pentru siguranţa şi calitatea bunurilor şi serviciilor
4. Identificarea căilor de desfacere pentru bunuri şi servicii de consum esenţiale
5. Adoptarea de măsuri care să permit consumatorilor să obţină compensaţii
6. Elaborarea de programe de educare şi informare a consumatorilor
7. Adoptarea de măsuri privind protecţia consumatorilor în domenii specific, cum ar fi
calitatea alimentelor, apei şi a produselor farmaceutice

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR (ANPC)

-Acţionează pentru realizarea strategiei politicii şi a obiectivelor guvernamentale în domeniul
protecţiei vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor, precum şi al intereselor legitime ale
acestora
-Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului
-Capătă, pe lângă calitatea de apărător al drepturilor oricărui consummator, o responsabilitate în
plus, şi anume cea de sursă permanentă de sfaturi în achiziţia de bunuri alimentare, nalimentare
sau la încheierea contractelor pentru diverse servicii
Atribuţii:
 Participă la elaborarea strategiei în domeniul protecţiei consumatorului
 Asigura armonizarea cadrului legislative national
 Elaborează procedure privind obiectivele, condiţiile şi modul de colaborare în
desfăşurarea activităţii
 Desfăşoară activităţi de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor
 Controlează respectarea legii în domeniul protecţiei consumatorului
 Dispune măsuri de aplicare a sancţiunilor în cazul constatării încălcării legislaţiei
 Solicită suspendarea sau retragerea autorizaţiei de funcţionare
 Efectuează probe de laborator pentru demonstrarea neregulilor
 Efectuează sau finanţează studii cu privire la calitatea produselor
 Desfăşoară activităţi de informare, consiliere şi educare a consumatorilor
 Sprijină asociaţiile de consumatori
 Informează permanent consumatorii asupra produselor şi a serviciilor care prezintă riscuri
 Primeşte şi rezolvă sesizările asociaţiilor sau persoanelor fizice

INFOCONS
Asociaţia InfoCons – vine în întâmpinarea nevoilor consumatorilor din România
Activităţile Asociaţiei InfoCons:
 Înfiinţarea de Centre de Informare şi Consultanţă ale Consumatorilor în toate judeţele
ţării şi desfăşurarea de activităţi continue în domeniul educării şi informării
consumatorilor
 Implicarea active în lupta împotriva contrafacerilor
  Membru fondator al primei Federaţii a Organizaţiilor de Protecţia Consumatorilor din
România
 Participarea la lucrările Comisiilor de specialitate
 Înfiinţarea primului curs postuniversitar de master în domeniul protecţiei consumatorilor
 Iniţierea introducerii în curricula de învăţământ preuniversitar a disciplinei protecţia
consumatorului
 Desfăşurarea mai multor campanii de informare-educare în domenii de primă necessitate
 Sprijinirea editării de lucrări de spacialitate

PRINCIPALELE LEGI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI CONSUMATORILOR

 OUG Nr.21/1992 privind protecţia consumatorilor cu modificările şi completările
ulterioare
 Legea Nr.193/2000 privind clauzele abusive din contractele încheiate între comercianţi şi
consumatori cu modificările şi completările ulterioare
 OUG Nr.130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea
contractelor la distanţă cu modificările şi completările ulterioare
 Legea Nr.449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora cu
modificările şi completările ulterioare
 Legea Nr.240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de
produse cu defecte
 Legea Nr.148/2000 privind publicitate cu modificările şi completările ulterioare
 Legea Nr.158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparative cu
modificările şi completările ulterioare
 Legea Nr.504/2002 a audiovizualului cu modificările şi completările ulterioare
 OUG Nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori
 OUG Nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice
 Legea Nr.363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia
cu consumatorii cu modificările şi completările ulterioare
 Legea Nr.245/2004 privind securitatea general a produselor
 OUG Nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercizlizării
alimentelor
 HG Nr.700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru
Protecţia Consumatorilor