Sunteți pe pagina 1din 44

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN

BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE SI


ADMINISTRAREA AFACERILOR

ETICHETAREA PRODUSELOR
ALIMENTARE

STUDENŢI:
CUPRINS

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
1.1. Importanţa etichetării..................................................pag. 3
1.2. Condiţii impuse de lege privind etichetarea în UE....pag. 3
1.3. Evoluţia etichetării……………………………………pag. 5
CAPITOLUL 2
2.1. Elementele etichetei produselor alimentare.............................pag. 8
2.2. Tipuri de etichete..........................................................pag. 10
2.3. Necesitatea declarării valorii nutritive a produselor..pag.10
2.4. Forme moderne de etichetare......................................pag. 11
CAPITOLUL 3
3.1. Etichetarea alimentelor conform legislaţiei UE.........pag. 12
3.2. Noi reglementări privind etichetarea produselor...................pag. 15
CAPITOULUL 4
Cercetare - Atitudini, opinii, comportamente și intenții ale
populației Mun. Brașov cu privire la etichetarea produselor
alimentare și protecția consumatorului la nivel
european ............................................................................ ..............
....pag. 18

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII SI PROPUNERI.............pag.44


ETICHETAREA PRODUSELOR

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE

1.1. Importanţa etichetării

Rolul etichetării corespunzătoare a produselor este: de a informa cu privire la


mărfurile în cauză; de a informa cu privire la eventualele riscuri la care ar putea fi supus
consumatorul; de a facilita alegerea produsului care corespunde exigenţelor
consumatorului, în funcţie de posibilităţile financiare.

1.2. Condiţii impuse de lege privind etichetarea în UE

Comisia Europeană a adoptat recent o propunere privind sporirea clarităţii


etichetelor produselor alimentare, precum şi a relevanţei acestora pentru necesităţile
consumatorilor din Uniunea Europeană. Scopul acestui proiect de regulament este de a
moderniza şi a aduce imbunătăţiri normelor UE privind etichetarea produselor
alimentare, astfel încat etichetele acestor produse să ofere consumatorilor informaţiile
necesare esenţiale, sub o formă lizibilă şi usor de înţeles, cu scopul de a facilita o alegere
a produselor bazată pe informare. In temeiul respectivei propuneri, alimentele
preambalate vor trebui să afişeze pe partea anterioară a ambalajului etichete care cuprind
informaţii cheie privind calitătile nutritive ale produsului precum şi cerinţe privind modul
în care trebuie să fie afişate informaţiile.
Din motive de sănătate publică, proiectul de regulament extinde cerinţele actuale
privind etichetarea alergenilor şi asupra produselor alimentare care nu sunt preambalate,
inclusiv asupra alimentelor vândute în restaurante şi în unităţile de catering. Noile norme
propuse ar trebui să aducă beneficii şi industriei alimentare, deoarece stabilesc un cadru
legislativ mai clar şi mai armonizat pentru etichetarea produselor alimentare şi asigură
condiţii de egalitate pentru toţi agenţii din acest sector.
Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului prevede in art 5 lit. d) ca unul din
obiectivele statului, care se realizează prin organismele sale de specialitate este acela de a
educa consumatorii în calitatea pe care o au. Drepul la informare al consumatorului aşa
cum este el formulat in art. 3 lit. b) din O.G nr. 21/1992 , privind protecţia consumatorilor
cuprinde două îndrituiri ale consumatorului, respectiv a fi informat si cel de a fi educat.
Pe langă caracteristicile produsului , agentul economic este obligat să informeze
consumatorul asupra identităţii sale dar şi asupra preţului iar dacă produsele pot deveni
periculoase , aceştia trebuie sa fie avertizaţi asupra riscurilor la care sunt supuşi.
Putem afirma că exista o politică europeană a consumatorului, respectiv a
protecţiei acestuia, care are drept scop conferirea unui caracter unitar la un nivel inalt pe
cuprinsul intregii Uniuni Europene.
Consumatorul roman de-abia acum invaţă comportamentul unui consummator cu
adevarat european. La consumatorul roman :
-există o tendintă de a lua totul de bun
-crede că tot ce e pe raft e verificat de altii
-nu-şi foloseşte drepturile
-se lasă amăgit de o publicitate inşelătoare
In UE consumatorii pretind să li se respecte drepturile :
-dr. la protectia sănătăţii şi siguranta consumatorului
-dr. la protecţia intereselor economice ale consumatorilor
- dr. la compensaţii pentru daunele suferite
- dr. la informaţie şi la cunoastere
-dr. la reprezentare
Aceste diferenţe dintre consumatorul European şi cel roman există datorita unei
implementări mai riguroase ale legilor dar şi datorită unor contravenţii care se aplică
nediferenţiat.
Incepând de anul acesta, etichetele de la produsele alimentare conţin nu numai E-
rile ci şi toate vitaminele adăugate. Cel puţin aşa vor instituţiile UE , care au şi adoptat un
proiect în acest sens.
Potrivit noilor norme europene , nu se pot adauga vitamine şi minerale în produse
proaspete precum carnea, legumele şi fructele. Pentru a nu încuraja consumul de alcool ,
adaosul de vitamine şi minerale este interzis şi în băuturile care au o concentratie de
alcool mai mare de 1,2%.

1.3. Evoluţia etichetării

Modernizarea producţiei şi comerţului bunurilor alimentare a implicat schimbări


majore în domeniul etichetării mărfurilor, care au permis reliefarea folosirii unor noi
materii prime sau aplicarea unor procese tehnologice moderne, adaptarea la cerinţele unor
noi modalităţi de comercializare, satisfacerea intereselor producătorilor şi comercianţilor,
dar mai ales, a necesităţilor crescute de protecţie şi informare ale consumatorilor.
Etichetarea modernă este o rezultantă a modificării percepţiei consumatorilor despre
alimente, a accentuării importanţei acordate de către aceştia informaţiilor etichetei
Printre primele documente internaţionale în care apar referiri la etichetare se
numără: “Codul de deontologie al comerţului internaţional cu bunuri alimentare” şi
“Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”.
Organismele internaţionale care au elaborat norme privind etichetarea - în scopul
asigurării unui cadru legal unitar în acest domeniu - sunt Comisia Codex Alimentarius,
Uniunea Europeană, Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală (O.I.M.L.). În
România, etichetarea alimentelor este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 106/2002
privind etichetarea alimentelor, care urmăreşte alinierea la directivele europene, în
vederea realizării principiului armonizării legislative.
Evoluţia şi perfecţionarea etichetării produselor alimentare au fost influenţate de o
multitudine de factori determinanţi:
- creşterea gradului de prelucrare a mărfurilor,
- diversificarea sortimentului de produse,
- evoluţia modalităţilor de ambalare şi a materialelor de ambalaj,
- creşterea nivelului de educare şi informare a consumatorului,
- apariţia reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul etichetării,
- perfecţionarea cadrului legislativ privind protecţia consumatorului,
- dezvoltarea unor noi modalităţi de comercializare, dezvoltarea acţiunilor de
marketing şi amploarea activităţilor publicitare.

Astfel, eticheta nu mai serveşte doar la identificarea produselor şi la facilitarea


alegerii produsului ce corespunde cerintelor consumatorului, ea răspunde şi nevoii de
promovare a produsului pe piaţă
Metodele moderne de realizare a etichetelor imprimă acestora calităţi artistice
deosebite, care atrag atenţia cumpărătorilor. Însă legislaţia trebuie să îi oblige pe
producători să asigure concordanţa vizuală a produselor cu imaginea lor reprezentată pe
etichetă, pentru a nu induce în eroare consumatorii.
Se remarcă şi faptul că, în prezent se utilizează tehnici speciale de captare a
atenţiei asupra acelor elemente ale etichetei pe care producătorii doresc să le scoată în
evidenţă în mod deosebit, într-o manieră statică sau dinamică. Astfel, produsul respectiv
devin e mai uşor de remarcat, de individualizat şi de dorit de către consumatori
Un factor determinant al evoluţiei etichetării îl reprezintă elaborarea unor
reglementări, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, menite să reflecte noile cerinţe în
acest domeniu şi să stabilească un cadru legal adecvat. Treptat au început să apară
reglementări privind etichetarea mărfurilor în codurile comerciale, în standarde şi mai
recent în norme elaborate de organisme şi instituţii cu activitate internaţională
Consumatorii au nevoie şi trebuie să cunoască informaţii despre produs, însă
etichetarea nu trebuie să devină o piedică, de aceea informaţiile obligatorii trebuie să fie
corecte şi precise, utile pentru consumator, alese astfel încât să orienteze corect
consumatorul, selectate şi furnizate pe baza unor normative stabilite de organisme
specializate, adecvate din punct de vedere cantitativ, să nu îngreuneze percepţia
consumatorilor despre produs.
La ora actuală, cu sprijinul guvernelor, menţiunile obligatorii de pe etichete oferă
informaţii necesare, fiind astfel o cale de sprijin a produselor corespunzătoare calitativ şi
de diferenţiere a acestora faţă de cele falsificate, contrafăcute.
În domeniul alimentar, modul de abordare a etichetării poate juca un rol important
în percepţia cumpărătorilor şi în acceptarea de către aceştia a produselor, în special când
procedeul folosit în producerea acestor alimente este nou sau când produsul alimentar
este nou.
Începând cu anul 1991 se manifestă o nouă dimensiune a etichetării alimentelor, şi
anume, etichetarea ecologică a produselor alimentare. Necesitatea elaborării unui cadru
legislativ armonizat în acest domeniu derivă din existenţa a numeroase sisteme naţionale
de etichetare ecologică a produselor alimentare, care foloseau criterii diferite de evaluare
a performanţelor lor ecologice.
Noile procedee de fabricaţie folosite de producătorii de alimente, conduc la
apariţia unor noi „mesaje-atenţionări” pe etichetele produselor alimentare. Producătorii
pot să înscrie pe etichete informaţii care să vizeze siguranţa pe care consumatorii o doresc
şi o urmăresc la un produs alimentar şi pot găsi modalităţi inventive de a promova noile
procedee de fabricaţie care asigură o calitate mai bună produselor lor..
Comunicarea urmăreşte să reliefeze analizarea factorilor care au determinat
perfecţionarea etichetelor şi prezentarea noilor cerinţe şi direcţii ale etichetării, întrucât
eticheta reprezintă o sursă de informaţii utilă pentru consumatori, dar oferă, în acelaşi
timp, avantaje şi atuuri competiţionale pentru producători.
Etichetarea produselor alimentare a înregistrat în ultimele decenii o îmbogăţire
permanentă a conţinutului său informaţional, dar şi o evoluţie deosebită din punct de
vedere al metodelor de realizare şi al calităţii grafice a etichetei. Astfel, etichetarea a
devenit o componentă indispensabilă a comerţului modern, un element pe care
companiile producătoare şi distribuitoare de alimente îl folosesc ca pe un instrument
informaţional şi promoţional valoros în lupta concurenţială, pentru atragerea unor
importante segmente de consumatori, asigurându-le acestora premisele unei reale
protecţii fizice (a vieţii, sănătăţii şi securităţii), sociale, economice.
CAPITOLUL 2

2.1. Elementele etichetei produselor alimentare

Eticheta este orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care
conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau este aderent la
ambalajul acestuia. Informaţiile de pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare
consumatorii, în privinţa caracteristicilor alimentului, a modului de fabricaţie sau de
producţie, să atribuie proprietăţi unor alimente, pe care acestea nu le posedă, sau să
sugereze că alimentul are anumite calităţi speciale faţă de celelalte de acelaşi gen.
Etichetele produselor alimentare trebuie să conţină obligatoriu:
1. Denumirea sub care este vândut alimentul
2. Lista cu ingredientele
3. Cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente
4. Cantitatea netă pentru alimentele preambalate.
5. Data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de
vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
6. Condiţii de depozitare
7. Denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului, al
ambalatorului sau al distribuitorului; în cazul produselor din import se înscriu
numele şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România
8. Locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea
acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la
originea sau provenienţa reală a alimentului
9. Instrucţiuni de utilizare, în cazul în care lipsa lor poate conduce la o
folosire necorespunzătoare a produselor alimentare
10. Un element pentru identificarea lotului
11. Concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare
de 1,2% în volum.
12. menţiuni suplimentare de etichetare pentru grupe de produse

Exemplu PEPSI:

1. Denumirea sub care este vândut alimentul : PEPSI


2. Lista cu ingredientele : apă, dioxid de carbon, sirop de fructoză din porumb,
zahăr, colorant, caramel, acidifiant, acid fosforic alimentar, cofeină, aromă
naturală de cola.
3. Informaţii nutriţionale : valoare energetică 42,412 kcal (177,705 kJ), proteine 0 g,
glucide 11,405 g din care zaharuri 11,360 g, lipide 0g din care acizi graşi saturaţi
0 g, fibre 0,022 g, sodiu 1,743 g.
4. Cantitatea netă : 0,5 L
5. Termen de valabilitate :
6. Conditţi de depozitare : a se pastra la loc uscat şi răcoros, ferit de ingheţ şi razele
soarelui
7. Producătorul : produsă şi îmbuteliată la Quadrant Amroq Beverages S.R.L., sos.
Viilor 55, Bucureşti, Romania
distribuitor în Republica Moldova ‘Elita-5-Altepi’ S.R.L.
8. Lotul (se află pe sticla, ca şi termenul de valabilitate, nu pe eticheta)
9. Alte menţiuni : Pepsi, Pepsi- Cola si Pepsi Globe sunt mărci înregistrate ale
Pepsico Inc.
2.2. Tipuri de etichete

După funcţiile pe care le îndeplinesc etichetele, acestea pot fi:


 etichete de identificare – cazul marcării numelui Sunkist pe portocale,
pentru a se identifica marca
 etichete de clasificare – in cazul compotului se marcheaza cu A, B, C, in
functie de gradul de calitate
 etichete de prezentare – cazul etichetelor pe care apar imagini cu sugestii
de servire a alimentului ( de exemplu la paste, supe)
 etichete de promovare – prin prezenta pe eticheta a unor imagini sugestive
care au ca scop atragerea cumpărătorilor- spre exemplu, eticheta băuturii
racoritoare Pepsi, care folosea imaginea unor fotbalişti cunoscuţi în timpul
campionatului mondial de fotbal

2.3. Necesitatea declarării valorii nutritive a produselor

Declararea valorii nutritive a produselor alimentare a fost reglementată în anul


1976, când Comisia Codex Alimentarius eliberează standardele internaţionale recomandate
pentru produsele alimentare destinate sugarilor (CCA/RS 72/74 – 1976). Valoarea nutritiva
trebuie declarată astfel: valoarea energetică pentru 100 g produs sau per porţie; cantitatea
totală de vitamine şi substanţe minerale per 100 g de produs sau per porţie.
Declararea informaţiilor de ordin nutriţional trebuie să respecte o anumită ordine:
prima este valoarea energetică exprimată în Kcal sau kJ, apoi proteinele, glucidele şi
lipidele, exprimate în grame pe 100 g de produs, apoi valoarea biologică, exprimând
cantitatea de vitamine şi săruri minerale raportate la 100 g de produs.
Etichetarea nutriţională nu se aplică la ape minerale naturale sau alte ape destinate
consumului uman, integratori dietetici sau suplimente alimentare.
Datorită modernizării şi perfectionării continue a normelor de nutriţie, şi ca urmare
a emancipării consumatorului care are de-a face cu o gamă variată de produse alimentare,
etichetarea nutrională a devenit un element extrem de important. Nu numai că prin
intermediul acesteia consumatorul află care este gradul de satisfacere al necesarului zilnic
al organismului în substanţe chimice cu valoare biologică, dar primeşte deasemenea
informaţii cu privire la conţinutul produselor alimentare dietetice şi pentru copii şi sugari.
Astfel, eticheta nutritională a devenit un adevărat instrument de marketing, ce ii permite de
asemenea consumatorului să facă comparaţii între produse, şi să-l aleaga pe cel care îi
oferă profitul nutriţional cel mai mare.

2.4. Forme moderne de etichetare

A) Etichetarea produselor alimentare ecologice


Etichetarea produselor alimentare ecologice se face conform Ordonanţei
Guvernului nr. 34/2000. Pe eticheta acestor produse se vor menţiona: numele şi adresa
producătorului; denumirea produsului, inclusiv metoda de producţie ecologica; numele şi
marca organismului de inspecţie şi certificare; condiţiile de păstrare; termenul minim de
valabilitate; interzicerea depozitării în acelaşi spaţiu a produselor ecologice alături de alte
produse.
În agricultura ecologică este folosită sigla ‘ae’. Aceasta este proprietatea
M.A.P.D.R. – autoritatea responsabilă pentru sectorul agricultură ecologică, şi se aplică
dupa caz pe ambalaj, etichetă sau produs alimentar ecologic, obţinut în România sau
importat.
Rolul acesteai este de a demonstra că produsul agricol este certificat ca fiind
ecologic de către un organism de inspecţie şi certificare acreditat de M.A.P.D.R. in
conformitate cu legislatia nationala.

B) Etichetarea de tip semafor

Etichetarea de tip semafor presupune etichetarea cu roşu a alimentelor


nesănătoase, cu galben a alimentelor permise cu moderaţie şi cu verde a alimentelor
recomandate zilnic. Aceasta metoda a luat naştere dupa eşecul metodei Dozei Zilnice
Recomandate care presupunea un calcul al elementelor nutritive dintr-un anumit produs ,
raportate la o valoare fixă a caloriilor recomandate pentru femei şi barbaţi însă
consumatorii au respins acest sistem pe motiv că ar fi confuz şi complex.
Metoda semaforului a fost adoptată şi dezvoltată în Marea Britanie , însă
popularitatea ei a depăţit graniţele ţării. A fost primită foarte bine de consumatori care
consideră ca e mai simplu şi că poate fi inteles de toată lumea indiferent de educaţie sau
zona geografică. În plus , cercetătorii au observat că intenţia consumatorului este de a
alege alimente marcate cu verde şi a le ignora pe cele cu roşu. Deşi este popular, codul
culorilor nu a fost acceptat de specialiştii europeni pentru că ar simplifica prea mult
problematica nutriţiei, deşi şi-a dovedit eficienţa şi în alte state ale Uniunii.

CAPITOLUL 3

3.1. Etichetarea alimentelor conform legislatiei UE

Etichetarea reprezintă marcarea produselor existente pe piată cu informaţiile


necesare informării consumatorilor despre produsele şi serviciile oferite prin elemente de
identificare şi caracterizare ale acestora, inscrise la vedere, in mod vizibil, lizibil si uşor
de inţeles, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vanzare sau in cartea tehnică,
instrucţiunile de folosire ori altele asemenea, ce insoţesc produsul sau serviciul, in funcţie
de natura acestuia.
Uniunea Europeană (UE) stabileşte reguli de etichetare pentru produsele
alimentare pentru ca toţi consumatorii europeni sa fie informaţi atunci când decide să
cumpere un anumit produs alimentar. Regulile sunt destinate să ofere informaţii
cuprinzătoare despre produsele alimentare pe care le cumpărăm. In afara informaţiilor
cerute din punct de vedere legal, producătorii sunt liberi să ofere orice alte informaţii pe
care le doresc, atât timp cât acestea sunt exacte şi nu induc în eroare consumatorii. Există
reguli de etichetare comune tuturor produselor alimentare, precum şi reguli specifice
pentru carne, alcool şi alimente perisabile.
1. Cantitate: cantitatea netă a produsului în volum pentru lichide (ex. litru,
centilitru) şi în masă pentru alte produse.
2. Denumirea produsului: trebuie să includă informaţii despre starea fizică a
produselor alimentare sau acestea au fost supuse (sub formă de praf, congelate,
afumate etc.). Tratamentul prin ionizare trebuie menţionat întotdeauna dacă este
folosit.
3. Lista ingredientelor: toate ingredientele trebuie enumerate in ordinea
descrescătoare a greutăţii (excepţie: amestecurile de fructe sau legume), inclusiv
cele despre care se ştie că provoacă reacţii la persoanele alergice (ex. alune, lapte,
ouă, peşte). Procentajul produselor trebuie de asemenea indicat în cazul
ingredientelor descrise prin denumirea produsului (ex. „supă de roşii”), prin
imagini sau prin cuvinte (ex. „cu căpşuni”), sau care sunt esenţiale în
caracterizarea produselor alimentare ex. procentajul de carne din “Chili con
carne”).
4. Valabilitate: Menţiunile „data expirării” şi „a se consuma, de preferinţă înainte
de” arată cât timp alimentele rămân proaspete şi în condiţii de siguranţă pentru
consum. Menţiunea „data expirarii” este folosită pentru alimentele care se
deteriorează rapid (ex. carne, ouă, produse lactate). Toate produsele proaspete
ambalate poartă menţiunea „data expirarii”. Nu ar trebui să consumaţi produse
după data expirării, pentru că aţi putea suferi intoxicaţii alimentare. Menţiunea „a
se consuma, de preferinţă înainte de” este folosită pentru produse care pot fi
păstrate mai mult timp (ex. cereale, orez, condimente). Nu este periculos să
consumaţi produse după această dată, dar este posibil ca alimentele să-şi piardă
din aromă şi structură.
5. Producător/Importator: numele şi adresa producătorului, a ambalatorului sau a
importatorului trebuie să fie menţionate în mod lizibil pe ambalaj, astfel încât să
ştiţi pe cine puteţi contacta dacă doriţi să faceţi o reclamaţie sau să obţineţi
informaţii suplimentare despre produs.
6. Producţie ecologică: Folosirea expresiei „producţie ecologică” pe etichete este
strict reglementată de legislaţia UE. Este permisă numai în legătură cu metode
specifice de producere a alimentelor, care îndeplinesc standarde înalte de protecţie
a mediului şi bunăstare a animalelor. Logo-ul european „Agricultură ecologică -
Sistem de control CE” poate fi folosit de producătorii care îndeplinesc condiţiile
cerute.
7. Organisme modificate genetic (OMG-uri): etichetarea este obligatorie pentru
produsele care au un conţinut OMG de peste 0,9 %. Toate substanţele de origine
OMG trebuie menţionate în lista ingredientelor folosind cuvintele „modificate
genetic”.
8. Origine: indicarea ţării sau regiunii de origine este obligatorie pentru anumite
categorii de produse, cum ar fi carnea, fructele şi legumele. De asemenea, este
obligatorie dacă numele comercial sau alte elemente de pe etichetă, cum ar fi o
imagine, un steag, sau o trimitere la un loc anume, ar putea induce în eroare
consumatorii cu privire la adevărata origine a produsului.
9. Valori nutritive: descriu valoarea energetică şi elementele nutritive ale unui
produs alimentar (ex. proteine, grăsime, fibre, sodiu, vitamine şi minerale). Aceste
informaţii trebuie oferite în cazul în care există vreo specificaţie privind
proprietăţile nutritive ale produsului.
10. Specificaţii privind proprietăţile nutritive şi de sănătate: există reguli
comunitare care garantează că orice specificaţii privind proprietăţile nutritive şi de
sănătate care apar pe ambalajele alimentelor sunt adevărate şi bazate pe fapte
ştiinţifice. Specificaţiile cum ar fi „conţinut redus de grăsimi” sau „conţinut bogat
de fibre” trebuie să corespundă unor definiţii armonizate, astfel încât să aibă
aceeaşi semnificaţie în toate ţările UE; de exemplu, specificaţia „conţinut bogat de
fibre” poate fi utilizată numai în cazul produselor ce conţin cel puţin 6g de fibre la
100g. Produsele alimentare cu un conţinut bogat de grăsimi ori zahăr nu pot avea
specificaţii cum ar fi „conţine vitamina C”. Specificaţiile privind proprietăţile de
sănătate, cum ar fi „benefic pentru inimă” sunt permise numai dacă pot fi
demonstrate ştiinţific. Nu se poate aplica o specificaţie pozitivă privind
proprietăţile de sănătate ale unui produs cu un conţinut prea mare de sare, grăsimi
sau zahăr. Următoarele specificaţii privind proprietăţile de sănătate sunt interzise:
Specificaţii privind prevenirea, tratarea sau vindecarea unei boli umane,
specificaţii care fac trimitere la ritmul sau amploarea scăderii în greutate, trimitere
la sau aprobare de către anumiţi doctori, specificaţii care sugerează că sănătatea ar
putea fi afectată dacă nu se consumă alimentul respectiv.

3.2. Noi reglementari privind etichetarea produselor

Comisia Europeană a adoptat recent o propunere privind sporirea clarității


etichetelor produselor alimentare, precum şi a relevanței acestora pentru necesităţile
consumatorilor din Uniunea Europeanăƒ. Scopul acestui proiect de regulament este de a
moderniza și a aduce îmbunătățiri normelor UE privind etichetarea produselor
alimentare, astfel încât etichetele acestor produse să ofere consumatorilor informațiile
necesare esențiale, sub o formă lizibilă și ușor de înțeles, cu scopul de a facilita o alegere
a produselor bazată pe informare. În temeiul respectivei propuneri, informează europa.eu,
alimentele preambalate vor trebui să afișeze pe partea anterioară a ambalajului etichete
care cuprind informații cheie privind calitățile nutritive ale produsului. Sunt stabilite, de
asemenea, cerințe generale privind modul în care trebuie să fie afișate informațiile
privind calitățile nutritive ale produselor alimentare pe eticheta acestora.
Din motive de sănătate publică, proiectul de regulament extinde cerințele actuale
privind etichetarea alergenilor și asupra produselor alimentare care nu sunt preambalate,
inclusiv asupra alimentelor vândute în restaurante și în unitățile de catering. Noile norme
propuse ar trebui să aducă beneficii și industriei alimentare, deoarece stabilesc un cadru
legislativ mai clar și mai armonizat pentru etichetarea produselor alimentare și asigură
condiții de egalitate pentru toți agenții din acest sector. Proiectul de regulament a fost
elaborat în urmă unor consultări extinse cu asociațiile consumatorilor, reprezentanți ai
industriei alimentare și alte părți interesate.

Comisarul pentru sănătate, Markos Kyprianou susținea că etichetele produselor


alimentare pot avea o influență considerabilă asupra deciziei consumatorului de a
cumpără. Etichetele care prezintă prea multe informații, informații confuze sau care induc
în eroare pot reprezenta pentru consumator mai curând un obstacol, decât un sprijin.

O altă propunere adoptată de Comisia Europeană a fost aceea a informațiilor


privind valoarea energetică sau cantitatea de sare sau zahăr care vor deveni obligatorii și
lizibile pe etichetele alimentelor. Propunerea de adoptare a sistemului de tip semafor care
ar fi menționat conținutul de sare, zaharuri sau grăsimi "scazut”, „mediu” sau „ridicat”, în
combinație cu culorile verde, galben (chihlimbar) și roșu.a fost respinsă de oficialii
Comisiei Europene deoarece s-ar fi putut creeză confuzie(ex: Coca Cola Light, întrucât
conține îndulcitori în loc de zahăr, ar obține un punct verde deoarece nu conține zahăr, în
timp ce sucul natural de fructe, fără adaos de zahăr, ar primi punctul roșu de avertizare
cu privire la conținutul de zahăr din cauza conținutului sau natural de zahăr. Totodată,
semaforul nu poate distinge între untul și margarina semi-degresată, ambele ar fi marcate
prin culoarea roșie deoarece conțin multă grăsime. Aceste exemple demonstrează că
sistemul nu funcționează pentru toate produsele de bază, însă sarcină noastră este să
găsim un sistem de etichetare care să se potrivească fiecărui aliment sau băutură
nealcoolică).

Problema legată de țara de origine a unora dintre alimente a devenit obligatorie


pentru o serie de produse cum ar fi: carnea de vită, miere, fructe și legume proaspete și
ulei de măsline. Această prevedere poate fi subiectul unei evaluări de impact. În cazul
cărnii, țara de origine se definește că fiind țara în care animalul s-a născut, a fost crescut
în cea mai mare parte a vieții și apoi sacrificat. Carnea, respectiv produse din carne
obținute de la animale care nu au fost asomate înainte de sacrificare, ci au fost sacrificate
ritualic trebuie etichetate ca atare.

Parlamentul European a supus la vot rezoluția legislativă în ceea ce privește


exceptarea produselor alimentare care nu au fost preambalate și a băuturilor alcoolice de
la etichetare a unor produse cum ar fi carnea de la măcelărie. Micro-întreprinderile care
produc alimente produse artizanal ar putea fi, de asemenea, excluse. Majoritatea
deputaților au sprijinit exceptarea băuturilor alcoolice de la etichetarea nutrițională, dar
solicită în schimb o etichetare mai riguroasă pentru băuturilor alcoolice mixte sau pentru
așa-numitele "alcopops".

Rezoluția legislativă a Parlamentului European fost adoptată cu 559 de voturi


pentru, 54 împotrivă și 32 de abțineri. Totuși, se estimează că nu va există un acord rapid
cu Consiliul, fiind probabil să se ajungă la a două lectură.

Odată ce legislația va fi adoptată, întreprinderile cu profil alimentar vor avea


trei ani la dispoziție pentru a se adapta la noile reguli. Operatorii mai mici, care dispun de
un număr mai mic de 100 angajați și de o cifră de afaceri sub 5 milioane de euro, vor
avea la dispoziție 5 ani pentru a se adapta la noile prevederi.

CAPITOULUL 4 – Cercetare - Atitudini, opinii, comportamente și


intenții ale populației Mun. Brașov cu privire la etichetarea produselor alimentare și
protecția consumatorului la nivel european

DEFINIREA IPOTEZELOR ȘI OBIECTIVELOR CERCETĂRII


Ipoteze generale
1. O parte a populației cercetate obișnuiește să citească informațiile de pe eticheta
produsului.
2. Rolul etichetării produselor are o importanță foarte mare în informarea
consumatorilor cu privire la anumite riscuri ce pot apărea după cumpărarea produsului.
3. Dreptul de a beneficia de standarde înalte de siguranţă pentru produse alimentare
și bunuri de larg consum este cel mai important drept în luarea deciziei de cumpărare a
produselor.
4. O parte a populației cercetate este influențată în decizia de cumpărare de lista
ingredientelor și producătorul înscris pe etichetă.
Ipoteze statistice

>>> H0: Cel puțin 45% din populația cercetatムobișnuiește sムcitească etichetele
produselor alimentare.
H1: Mai mult de 45% din populația cercetatムobișnuiește sムcitească
etichetele produselor alimentare .
>>> H0: Cel puțin 60% din persoanele chestionate considerムcムcetățenii, în
calitatea lor de consumatori, sunt protejați de către stat.
H1: Mai puțin de 60% din persoanele chestionate considerムcetățenii, în
calitatea lor de consumatori, sunt protejați de către stat.
>>> H0: Dreptul de a fi informat asupra conținutului produselor alimentare ocupăƒ
locul 3 pe o scalムde la 1 la 5 în luarea deciziei de cumpărare.
H1: Dreptul de a fi informat asupra conținutului produselor alimentare este mai
mare de locul 3 pe o scalムde la 1 la 5 în luarea deciziei de cumpărare.
>>> H0 : Etichetarea ecologică nu exercitムo influență semnificativă în deciziile
populației cercetate de a cumpără produse alimentare.
H1: Etichetarea ecologică exercitムo influență semnificativă în deciziile
populației cercetate de a cumpără produse alimentare.

Stabilirea obiectivelor cercetării:


Tema cercetării fiind formulată „Atitudini, opinii, comportamente și intenții ale
populației Mun. Brașov cu privire la etichetarea produselor alimentare și protecția
consumatorului la nivel european”, transpunerea acesteia în obiecte specifice de
cercetare, se poate realiza astfel:

Aspecte de bază Intrebările cercetătorului Obiectivele cercetării


1. Dacă este 1.Cunosc brașovenii importanţa 1. Determinarea populaţiei
cunoscută etichetării produselor? cercetate care citesc eticheta
importanţa produselor
etichetării 2.Stabilirea gradului de
importanţă a etichetării
produselor. 2.Care este rolul etichetării
produselor.
produselor?
2. Atitudinile 1. Care sunt motivele pentru care 1. Evaluarea atitudinii
populaţiei cercetate populația cercetată urmarește populației cercetate cu
în legatură cu calitatea informaţiilor de pe privire la calitatea
etichetarea etichetă ? informatiilor de pe etichetă.
produselor. 2. Identificarea motivelor
pentru care eticheta este
foarte importantă pentru
2. În ce masură populația cercetată populația cercetată în luarea
acordă importanță etichetării deciziei de cumpărare.
produselor alimentare? 3. Cunoaşterea motivelor
pentru care populaţia
3. Care sunt motivele pentru care cercetată consideră
populația cercetată consideră etichetarea – protecţie a
etichetarea o metoda de protectie a consumatorilor
consumatorilor la nivel european.
3. Opiniile 1. Cum apreciază populația 1. Cunoasterea opiniilor
populației certate în cercetată braşovenilor cu privire la
legatură cu serviciul producătorul/importatorul inscris producătorul/importatorul
avansat de pe eticheta produselor alimentare? inscris pe eticheta produselor
telecomunicaţii alimentare
(TELVERDE) 2. Determinarea importantei
pe care o acordă populația
cercetată listei ingredientelor
2. Mulțumirea populației cercetate inscrise pe eticheta
produselor alimentare.
cu privire la elementele inscrise
pe etichetă.
3. Cunoașterea opiniilor
populației cercetate cu
3. Care sunt opiniile populației privire la rolul etichetei
ecologice.
cercetate cu privire la etichetarea
ecologică?
4.Caracterizarea 1. În ce măsură vârsta, sexul, 1. Identificarea populaţiei
populației venitul și ocupația influenţează prin vârstă, sex, venit şi
decizia de cumparare a produselor ocupație. După această
alimentare in functie de eticheta caracterizare se vede
acestora? influenţa asupra deciziei de
cumparare in functie de
etichetarea produselor.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV


FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Nr. Chestionar: ........


Data interviului: ........

CHESTIONAR

În vederea realizării unei cercetări care are ca temă „Atitudini, opinii,


comportamente şi intenții ale populaţiei Mun. Brașov cu privire la etichetarea produselor
alimentare si protecţia consumatorului la nivel european”, vă rog să aveţi amabilitatea de
a răspunde la întrebările de mai jos, răspunsurile dumneavoastră fiind foarte importante
pentru cercetare.

1. Consideraţi că este importantă etichetarea produselor alimentare?

□ Da. (treceți la întrebarea 2) □ Nu. (treceți la întrebarea 12)


2. In opinia dumneavoastră care este rolul etichetării produselor alimentare?
□ informarea consumatorului cu privire la produsul in cauză;
□ informarea consumatorului cu privire la eventualele riscuri la care este expus;
□ facilitarea alegerii produsului conform exigenţelor consumatorilor
□ ALTUL. Care anume____________?

3. Cetaţenii, in calitatea lor de consumatori, sunt protejaţi de către stat?


□ Da. (treceți la întrebarea 4) □ Nu. (treceți la întrebarea 12)

4. Cât de importantă este pentru dumneavoastră etichetarea produselor alimentare?


_____________ ________ ___________ __________ _______________
Foarte importanta Importanta Nici importanta Neimportanta Total neimportanta
Nici neimportanta

5. Credeţi că etichetarea corectă a produselor alimentare este o modalitate de protecţie a


consumatorilor?

□ Da. (treceți la întrebarea 6) □ Nu. (treceți la întrebarea 12)


6. Vă rugăm să realizaţi o ordonare a următoarelor drepturi în funcţie de importanţa pe
care aţi acordat-o acestora la cumpărarea produselor ( se acordă cifra 1 celui mai
important drept, 2 celui de-al doilea, ş.a.m.d. până la 5 ).
□ Dreptul de a cumpăra ce vrei, unde vrei
□ Dreptul de a returna un produs dacă nu funcţionează
□ Dreptul de a beneficia de standarde înalte de siguranţă pentru produse alimentare şi
bunuri de larg consum
□ Dreptul de a fi informat asupra conţinutului produselor alimentare
□ Dreptul de a putea compara preţurile
7. Care sunt elementele inscrise pe etichetă ce vă influentează decizia de cumpărare?
□ Cantitatea
□ Denumirea produsului
□ Lista ingredientelor
□ Producător/importator
□Altele.Care anume_________________?

8. Calea principală de protecţie a consumatorilor o reprezintă creşterea capacitaţii de


autoproţectie individuală şi asociativă?

Argumentaţi...........................................................................................................................

9. De câte ori aţi fost nevoit să apelaţi serviciul avansat de telecomunicaţii (TELVERDE)
in urma nemulţumirii cu privire la informaţiile inscrise pe eticheta unui produs?
□ o dată
□ de 2 ori
□ de 3 ori
□ de mai multe ori. Câte?___________
□ niciodată

10. Unele produse au o etichetă care certifică faptul că acestea sunt verzi (eco). Care
caracterizare este mai bună?
□ etichetarea ecologică joacă un rol important in deciziile mele de cumpărare
□ etichetarea ecologică nu joaca un rol important in deciziile mele de cumpărare
□ Nu citesc niciodată eticheta
□ Nu ştiu / Nu răspund

11.Cât de informat sunteţi cu privire la noile legi privind etichetarea produselor la nivel
european?
Foarte informat 5 4 3 2 1 Total neimformat
Întrebări de identificare
12. În ce segment de vârstă vă încadraţi?
□ 18-25 ani
□ 25-35 ani
□ 35-45 ani
□ 45-55 ani
□ peste 55 ani.

13. Sexul?
□ M □F

14. Ultima şcoală absolvită de dumneavoastră?


□ Şcoala profesională;
□ Liceul;
□ Colegiul;
□ Facultatea.

15. Venitul dumneavoastră se încadrează în intervalul?


□ 300-600 lei □ 1200-1500 lei
□ 600-900 lei □ 1500-1800 lei
□ 900-1200 lei □ peste 1800 lei.
Eşantionarea
Metoda de eşantionare:

În vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte, ţinând cont de tipul cercetării,
am optat pentru o eşantionare nealeatoare. Esantionarea nealeatoare reprezintă acea
tehnică de stabilire a eşantionului pe baza logicii personale a cercetătorului, selecţia
nefiind facută prin tragere la sorţi.
Obţinerea unor eşantioane reprezentative pentru populaţia cercetată şi
extrapolarea rezultatelor cercetării nu sunt posibile decât prin utilizarea unor metode de
esantionare aleatoare. De aceea, în cadrul cercetărilor descriptive se utilizează doar
metode de eşantionare aleatoare.
Punerea în practică a unor astfel de metode necesita un cadru de eşantionare
care să permită selectarea indivizilor prin tragere la sorţi. Cadrul de eşantionare este o
listă care conţine toţi membrii populaţiei cercetate, din care se extrag membrii
eşantionului. Această listă este în mod obligatoriu necesară pentru asigurarea egalităţii
de şanse în privinta includerii în eşantion.
Din numǎrul total de persoane care formeazǎ lista respondenţilor se va constitui
aleator un eşantion format din 60 de persoane luând în considerare caracteristicile
prestabilite ale acestora: persoanele cu vârstǎ de peste 18 ani şi nu numai şi persoane de
ambele sexe.
Reprezentativitatea eşantionului: este asiguratǎ prin metoda de eşantionare
nealeatoare De aceea asigurarea unei erori admise de 5% ar determina reprezentativitatea
eşantionului, dar am redus mǎrimea eşantionului la 60 de persoane, rezultând astfel o
eroare de 12%, ce garanteazǎ cu un nivel de încredere de 95% reprezentativitatea
eşantionului.

Stabilirea mǎrimii eşantionului:


În vederea determinǎrii mǎrimii eşantionului în cazul unei eşantionǎri nealeatoare
am considerat ca punct de plecare nivelul de prezicere al eşantionǎrii(eroarea admisǎ) cât
şi intervalul de încredere.
Am avut în vedere un nivel al erorii admise de ± 3% cu un nivel de încredere de
95% cǎruia conform tabelului distribuţiei z ,îi corespunde valoarea de 1.96.
Deoarece nu avem informaţii anterioare despre (procentul celor care au rǎspuns
da) şi despre (60-p) - (procentul celor care au rǎspuns nu), atunci se adoptǎ nivelul maxim
al lui Sp care este de 50% el rezultând din valoarea maximǎ pe care o poate avea
procentul p*(60-p), obţinutǎ pentru p=50% şi (60-p) =50%

z 2 * p * (100  p )
n
E2
Unde:
z 2 = pǎtratul coeficientului z corespunzǎtor nivelului de încredere avut în vedere
p  estimarea procentelor în caz de success
(100  p )  estimarea procentelor în caz de insucces

E 2 = pǎtratul erorii admise


Atfel:

n
1.96  2 * 50 * 50  1067 persoane
32
Din anumite motive cercetarea realǎ se va efectua pe un eşantion de 60 de persoane.
Noua valoare a erorii admise va fi:
z 2  p  (100  p ) 1.96 2  50  50
E2    7.8%
n 60

ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR


1. Consideraţi ca este importantă etichetarea produselor alimentare ?

Statistics

este importantă etichetarea


produselor alimentare

N Valid 60

Missing 0

este importantă etichetarea produselor alimentare

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid da 56 93.3 93.3 93.3

nu 4 6.7 6.7 100.0

Total 60 100.0 100.0


56 dintre persoanele intervievate consideră importantă etichetare
produselor alimentare, in schimb 4 persoane nu confirmă această afirmaţie,
eşantionul fiind de 60 de persoane.

2. In opinia dumneavoastră, care este rolul etichetării produselor alimentare ?

Descriptive Statistics

N Mean

facilitarea alegerii produsului 60 62.3333

inf consumat asupra riscurilor 60 65.6000

informarea produsului cu privire 60 68.8667

altul. care anume 60 98.2667

Valid N (listwise) 60

Case Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

$V2a 56 93.3% 4 6.7% 60 100.0%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.


$V2 Frequencies

Responses

N Percent Percent of Cases

Rolul etichetarii produselor informarea produsului cu privire 18 30.0% 32.1%


a
alimentare
inf consumat asupra riscurilor 20 33.3% 35.7%

facilitarea alegerii produsului 22 36.7% 39.3%

Total 60 100.0% 107.1%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.

Rolul etichetării produselor alimentare in informarea consumatorului cu privire la


produsele in cauză este sustinut de 18 persoane, informarea consumatorului cu privire la
eventualele riscuri la care este expus este de 20 de persoane, iar facilitarea alegerii
produsului conform exigenţelor consumatorilor de 22 de persoane din eşantionul de 60.

Case Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

$V2*$V7 49 81.7% 11 18.3% 60 100.0%


$V2*$V7 Crosstabulation

Infl el scrise pe eticheta in dec de cuma

denumirea lista producator/imp


cantitatea produsului ingredientelor ortator Total

Rolul etichetarii informarea produsului cu Count 8 8 8 4 28


a
produselor alimentare privire

inf consumat asupra Count 9 12 10 4 35


riscurilor

facilitarea alegerii Count 9 8 17 11 45


produsului

Total Count 23 26 34 15 49

Percentages and totals are based on respondents.

a. Dichotomy group tabulated at value 1.


Rolul etichetării produselor alimentare in strânsă legătura cu elementele inscrise pe
etichetă influentează decizia de cumpărare a consumatorilor astfel :
- informarea cu privire la produsul in cauză – cantitatea - 8 persoane; denumirea
produsului – 8 persoane; lista ingredientelor – 8 persoane; producător/importator
– 4 persoane ( total 28)
- informarea cu privire la eventualele riscuri – cantitatea 9 persoane; denumirea
produsului – 12 persoane; lista ingredientelor – 10 persoane;
producător/importator – 4 persoane (total 35)
- facilitarea alegerii produsului - cantitatea 9 persoane; denumirea produsului – 8
persoane; lista ingredientelor – 17 persoane; producator/importator – 11 persoane
( total 45)

3. Cetăţenii, in calitatea lor de consumatori, sunt protejaţi de către stat ?


Statistics

cetatenii sunt protejati de stat

N Valid 60

Missing 0

Mean 6.9167

Std. Deviation 21.85568

Variance 477.671

Cetăţenii sunt protejaţi in calitate de consumatori in medie de 6.92 %.

cetatenii sunt protejati de stat

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid da 49 81.7 81.7 81.7

nu 7 11.7 11.7 93.3

88.00 4 6.7 6.7 100.0

Total 60 100.0 100.0


Cetăţenii sunt protejaţi de stat, afirmaţie susţinută de 49 de persoane, reprezentând
81,7% din totalul persoanelor chestionate. Afirmaţie respinsă de 7 persoane reprezentând
11,7 % din total, iar 4 persoane nu au raspuns la intrebare.

4. Cât de importantă este pentru dumneavoastră etichetarea produselor


alimentare ?
Descriptive Statistics

N Mean

cat de importanta este 60 8.8833


etichetarea produselor

Valid N (listwise) 60

Statistics

cat de importanta este etichetarea produselor

N Valid 60

Missing 0

Mean 8.8833

Std. Deviation 21.34391

Variance 455.562

cat de importanta este etichetarea produselor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid total neimportanta 1 1.7 1.7 1.7

neimportante 11 18.3 18.3 20.0

nici importante nicineimportante 25 41.7 41.7 61.7

importante 12 20.0 20.0 81.7

foarte importante 7 11.7 11.7 93.3

88.00 4 6.7 6.7 100.0

Total 60 100.0 100.0


Etichetarea este total neimportantă in medie de 1,7 %, neimportantă in medie de
18,3%, nici importantă nici neimportantă in medie de 41,6 %, importantă in medie de 20
%, foarte importantă in medie de 11,7 %, iar 6,7 % nu au raspuns la această intrebare.

5. Credeţi ca etichetarea corectă a produselor alimentare este o modalitate de


protecţie a consumatorilor ?

Statistics

etichetarea este o metoda de protectie a


consumatorilor

N Valid 60

Missing 0

Mean 6.9167

Std. Deviation 21.85568

Variance 477.671
etichetarea este o metoda de protectie a consumatorilor

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid da 49 81.7 81.7 81.7

nu 7 11.7 11.7 93.3

88.00 4 6.7 6.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Etichetarea este o modalitate de protecţie a consumatorului din privinţa a 49 de


persoane, nu este o modalitate de protectie pentru 7 intervievaţi, iar 4 persoane nu au
raspuns la intrebare.

6. Vă rugăm să realizaţi o ordonare a următoarelor drepturi în funcţie de


importanţa pe care aţi acordat-o acestora la cumpărarea produselor ( se acordă cifra 1
celui mai important drept, 2 celui de-al doilea, ş.a.m.d. până la 5 ).
Descriptive Statistics

N Mean

dreptul de a compara preturile 60 18.1167

dreptul de a cumpara ce vrei 60 18.4667

dreptul de a returna un produs 60 18.6000


daca nu functioneaza

dreptul de a fi informat asupra 60 18.8000


continutului produselor
alimentare

dreptul de a beneficia de 60 18.9333


standarde inalte

Valid N (listwise) 60

In funcţie de importanţa drepturilor locul 5 este ocupat de dreptul de a compara


preţurile cu o medie de 18,11 %, locul 4 este ocupat de dreptul de a cumpara ce vrea cu o
medie de 18,47 %, locul 3 este ocupat de dreptul de a returna un produs daca nu
functioneaza cu o medie de 18,60% , locul 2 este ocupat de dreptul de a fi informat
asupra conţinutului produselor cu o medie de 18,80 %, iar pe primul loc se clasează
dreptul de e beneficia de standarde inalte cu o medie de 18,93 %.

7. Care sunt elementele inscrise pe etichetă ce va influentează decizia de cumpărare?


Descriptive Statistics

N Mean

lista ingredientelor 60 41.4500

denumirea produsului 60 54.5167

cantitatea 60 59.4167

producator/importator 60 72.4833

altele.care anume 60 96.9833

Valid N (listwise) 60

Case Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

$V7a 49 81.7% 11 18.3% 60 100.0%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.

$V7 Frequencies

Responses

N Percent Percent of Cases

Infl el scrise pe eticheta in dec cantitatea 23 23.5% 46.9%


a
de cum
denumirea produsului 26 26.5% 53.1%

lista ingredientelor 34 34.7% 69.4%

producator/importator 15 15.3% 30.6%

Total 98 100.0% 200.0%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.


Lista ingredientelor influentează decizia de cumpărare cu un procent de 34,7% %,
denumirea produsului – 26,5 %, cantitatea – 23,5 %, producător/importator – 15,3%.
9. De câte ori aţi fost nevoit să apelaţi serviciul avansat de telecomunicaţii
(TELVERDE) in urma nemulţumirii cu privire la informaţiile inscrise pe eticheta unui
produs?

Statistics

de cate ori ati apelat la tel verde

N Valid 60

Missing 0

Mean 18.9500

Std. Deviation 33.02512

Variance 1090.658

de cate ori ati apelat la tel verde

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid o data 8 13.3 13.3 13.3

de 2 ori 10 16.7 16.7 30.0

de 3 ori 7 11.7 11.7 41.7

niciodata 24 40.0 40.0 81.7

88.00 11 18.3 18.3 100.0

Total 60 100.0 100.0


Majoritatea persoanelor intervievate nu au apelat niciodată la acest serviciu, 13,3 %
au apelat o dată, 16,7 % au apelat de 2 ori, 11,7 % au apelat de 3 ori, iar 18,3 % nu au
raspuns la intrebare.

10. Unele produse au o etichetă care certifica faptul că acestea sunt verzi (eco). Care
caracterizare este mai bună?

Statistics

ce caracterizare gasiti pentru etichitarea


produselor verzi

N Valid 60

Missing 0

Mean 17.6000

Std. Deviation 33.64934

Variance 1132.278

ce caracterizare gasiti pentru etichitarea produselor verzi

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid etichetarea ecologica joaca un 27 45.0 45.0 45.0


rol important

etichetarea ecologica nu joaca un 8 13.3 13.3 58.3


rol important

nu citesc niciodata eticheta 11 18.3 18.3 76.7

nu stiu/nu raspund 3 5.0 5.0 81.7

88.00 11 18.3 18.3 100.0

Total 60 100.0 100.0


Etichetarea ecologică are un rol important in deciziile de cumpărare in proporţie
de 45 %, etichetarea ecologică nu are un rol important in deciziile de cumpărare in
proporţie de 13,3%, respondenţii nu acordă importanţă etichetei in proporţie de 18,3 %,
5 % refuză să raspundă sau nu ştiu, iar 18,3 % nu au răspuns la intrebare.
11. Cât de informat sunteţi cu privire la noile legi privind etichetarea produselor la
nivel european?

Statistics

cat de informat sunteti cu privire la noile


legi de prot a consum

N Valid 60

Missing 0

Mean 16.9167

Std. Deviation 32.07105

Variance 1028.552
cat de informat sunteti cu privire la noile legi de prot a consum

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid total neinformat 7 11.7 11.7 11.7

2.00 14 23.3 23.3 35.0

3.00 16 26.7 26.7 61.7

4.00 13 21.7 21.7 83.3

88.00 10 16.7 16.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Total neinformaţi cu privire la noile legi ale etichetării produselor la nivel


european sunt 11,7 %, intre informare totala şi neinformare se afla respondeţii intr-un
procent de 71,7 %, iar in ceea ce priveşte informarea totală, nu există nici un respondent.
12. În ce segment de vârstă vă încadraţi?

Statistics

in ce segment de varsta va incadrati

N Valid 60

Missing 0

Mean 1.4667

Std. Deviation .70028

Variance .490

in ce segment de varsta va incadrati

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 18-25 ani 38 63.3 63.3 63.3

25-35 ani 17 28.3 28.3 91.7

35-45 ani 4 6.7 6.7 98.3

45-55 ani 1 1.7 1.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Majoritatea respondeţilor au vârsta cuprinsă intre 18-25 de ani, 25-35 de ani intr-
un procent de 28,3 %, intre 35-45 de ani 6,7 %, intre 45-55 de ani 1,7 % , iar peste 55 de
ani nu există nici un respondent.
13. Sexul ?
Statistics

sexul dvs

N Valid 60

Missing 0

Mean 1.5333

Std. Deviation .50310

Variance .253

sexul dvs

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 1-M 28 46.7 46.7 46.7

2-F 32 53.3 53.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Eşantionul este de 32 de femei (in procent 53,3 % ) şi 28 de barbaţi ( in


procent de 46,7 %).
14. Ultima şcoală absolvită de dumneavoastră?
Statistics

ultima scoala absolvita de dvs

N Valid 60

Missing 0

Mean 3.1667

Std. Deviation .94181

Variance .887

ultima scoala absolvita de dvs

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid scoala profesionala 1 1.7 1.7 1.7

liceul 19 31.7 31.7 33.3

colegiul 9 15.0 15.0 48.3

facultatea 31 51.7 51.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Marea majoritatea au absolvit facultatea (51,7%) , 31,7% au absolvit liceul, 15 %


colegiul, iar 1,7 % şcoala profesională.

15. Venitul dumneavoastră se încadrează în intervalul?


Statistics

venitul dvs

N Valid 60

Missing 0

Mean 2.9167

Std. Deviation 1.39359

Variance 1.942

venitul dvs

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 300-600 lei 8 13.3 13.3 13.3

600-900 lei 24 40.0 40.0 53.3

900-1200 lei 4 6.7 6.7 60.0

1200-1500 lei 14 23.3 23.3 83.3

1500-1800 lei 9 15.0 15.0 98.3

peste 1800 lei 1 1.7 1.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Venitul predominant este de 600-900 lei, 23,3 % au un venit intre 1200-1500 lei,
15 % au venitul intre 1500-1800 lei , 6,7% au venitul intre 900-1200 lei, iar 1,7 % au
venitul peste 1800 lei.
CAPITOLUL 5

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
 Să se introducă pe eticheta semne pentru aprecierea calităţii produselor în steluţe
– de exemplu 5 steluţe să reprezinte cea mai bună calitate;
 Să se impună afişarea unui număr de telefon pe ambalaj de la protecţia
consumatorului sau a unui centru de reclamaţii pentru produsul respectiv;

Fii consumator informat pentru a-ţi cere drepturile în caz de nevoie!!!! A alege
este dreptul tău!!