Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aceste produse sunt cunoscute sub denumirea de uleiuri sau grăsimi în funcţie de
starea lor fizică.
Dacă la temperatura de 20°C ele sunt lichide se numesc uleiuri iar dacă la această
temperatură sunt solidificate se numesc grăsimi.
Ţările din zona tropicală exportă ulei de palmier, ulei de boabe de palmier, ulei de
cocos şi unt de cacao.
În zona temperată se produce ulei de soia, ulei de rapiţă, ulei de floarea soarelui. Aceste
trei sisteme grase, împreună cu cele patru sisteme tropicale formează reţetele de bază din
industria ciocolatei şi a produselor zaharoase.
În general grăsimile sunt constituite dintr-o moleculă de glicerol şi trei molecule
de acid gras formând trigliceridele; digliceridele din glicerol şi două molecule de acizi
graşi; monogliceridele din glicerol şi o moleculă de acid gras.
Untul de cacao, uleiul de cocos şi uleiul de boabe de palmier au cantităţi relativ mari
de acizi graşi cu lanţuri scurte, care sunt volatili.
3. Temperarea grasimii.
Untul de cacao este o grăsime specială care are o compoziţie formată din (>80%)
trigliceride simetrice (POP 7%, POS 53%, SOS 18,5%) cu puncte de topire care nu sunt
apropiate.
În timpul solidificării moleculele grase formează o structură dezordonată (desfăcută)
sau o structură împachetată (fixă). Grăsimile cu moleculele aranjate în pachete ordonate
sunt stabile, în timp ce grăsimile aranjate în pachete desfăcute mai devreme sau mai
târziu tind să se aranjeze mai bine (recristalizare).
Dacă untul de cacao şi în consecinţă ciocolata se răceşte nerespectând anumite
condiţii, cea mai mare parte va cristaliza în forma instabilă alpha. Acest lucru va conduce
la o ciocolată cu defecte cum ar fi contracţie minimă, sensibilitate mare la o apăsare cu
degetul şi un efect răcoritor slab.
De aceea, pentru procesul de cristalizare este foarte important ca untul de cacao să
cristalizeze în forma beta stabilă. Cristalele beta au un punct de topire relativ ridicat şi de
aceea untul de cacao sau ciocolata trebuie mai întâi încălzită cu atenţie pentru a se topi
forma alpha (p.t. 19°C) menţinându-se astfel forma beta (34°C) care prin răcire
ulterioară favorizează cristalizarea într-o formă stabilă. Acest proces se numeşte
temperare iar cristalele beta, sunt agenţi de însămânţare sau de cristalizare.
temperarea ciocolatei;
turnarea în forme (mularea);
trepidarea (vibrarea);
răcirea;
scoaterea din forme (demularea);
ambalarea, depozitarea şi livrarea.
figura
. Rezervor de temperare masa cacao, ciocolată şi alte produse
1- vas cilindric cu manta de încălzire; 2- postament; 3- electromotor; 4-
transmisie prin curele; 5- ax de acţionare; 6- cilindru de etanşare; 7- transmisie
prin roţi dinţate; 8- agitator elicoidal; 9- pâlnie de alimentare; 10- dispozitiv de
golire
Acest melanjor are în componenţă un cilindru (1) prevăzut cu o manta dublă (5),
împărţită în trei zone, prin care circulă apă la temperaturi, prevăzute de cerinţele
tehnologice. Pe suprafaţa interioară a cilindrului sunt montate paletele elicoidale fixe (4),
reglabile din exterior cu ajutorul unor şuruburi şi piuliţe iar în poziţie centrală se găseşte
axul
cu paletele elicoidale (3), care se rotesc printre paletele fixe.
Ansamblul elicoidal antrenat de reductorul (7), roțile de curea (8) şi
electromotorul (9), prezintă pe toată lungimea lui, două reduceri a diametrului şi a
pasului iniţial. Introducerea materiilor, dozate în prealabil, se realizează continuu prin
tremia de alimentare (6), iar evacuarea prin deschiderea de la capătul axului prevăzută cu
capacul mobil (10), prin care se reglează presiunea interioară în timpul malaxării şi
gradul de omogenizare dorit.
Pentru realizarea unei igienizări mai uşoare, corpul melanjorului este format din două
părţi care se unesc pe toată lungimea lor.
11. Consarea. Definitie. Modificari fizico – chimice care au loc in timpul consarii
Prin această operaţie tehnologică, masa de ciocolată este supusă unei agitări
(frământări) şi fricţiuni o anumită durată de timp, la temperaturi cuprinse între 45 °C şi
70 °C, în instalaţii numite conşe. Durata şi temperatura de conşare depind de proprietăţile
masei de ciocolată, de sortimentul cocolatei şi de tipul de instalaţie utilizat.
Modificările fizico-chimice care au loc în timpul conşării sunt următoarele:
- micşorarea umidităţii masei de ciocolată sub 2%, datorită temperaturii
şi agitării;
- micşorarea vâscozităţii în funcţie de umiditate, temperatură, conţinut
de grăsimi(unt de cacao), grad de dispersie şi viteza sistemelor de agitare;
- şlefuirea şi rotunjirea particulelor cu forme neregulate;
- micşorarea densităţii masei (de la 1301,9 kg/m3 la 1267,6 kg/m3), datorită
aerului inclus la amestecare;
- mărirea gradului de omogenitate şi fineţe datorită efectului de amestecare;
- scăderea acidităţii prin eliminarea unei părţi a acidităţii volatile;
- procese de oxidare cu formarea aromei şi a gustului
caracteristic.