Cacaua boabe si cacaua pudra

Inapoi

Cacaua boabe
Ca si cafeaua, acest produs, ce se extrage din semintele arborelui de cacao
(Theobroma cacao) din familia Sterculiaceae - cultivat in plantatiile din zonele tropicale,
face parte din marea grupa a stimulentelor naturale. Fructele acestui arbore au forma
alungita, cu lungimea de 20-25 cm si greutatea de 300-500 g. In interiorul pulpei
zemoase se gasesc boabele de cacao dispuse in randuri, avand dimensiuni diferite, in
functie de specie. Un arbore de cacao produce circa 40 de fructe, de la care se pot
recolta pana la 1 kg de boabe de cacao, iar un fruct contine 25-40 boabe.
Odata ajunse la maturitate, fructele sunt recoltate, apoi taiate si invelisul lor este
desfacut. Semintele sunt scoase apoi prin presare si supuse unui proces de fermentare
timp de 5-6 zile in gramezi de circa 1 m (inaltime), in aceasta perioada are loc mai intai o
fermentatie alcoolica, apoi una acetica a pulpei ramase pe seminte.
Concomitent cu desprinderea pulpei de seminte, are loc si un proces de fermentare
in interiorul boabelor de cacao, care modifica practic tesuturile vii si embrionul, proces
care inlatura pericolul de incoltire a semintelor, in acest fel se produce o oxidare partiala
a substantelor tanante, datorita careia gustul astringent al boabelor de cacao este
atenuat. Prin aceasta fermentare boabele de cacao isi imbunatatesc calitatile
organoleptice prin disparitia gustului amar, dezvoltarea substantelor aromatizante si
schimbarea culorii acestora din violet in brun. Dupa fermentare, boabele de cacao se
usuca in instalatii speciale la o temperatura de 60-65C.
Boabele de cacao au, de regula, dimensiuni reduse (6-24 mm lungime; 12-16 mm
latime; 4-9 mm grosime si greutatea de circa 1 g). Ele sunt compuse din doua
cotiledoane gemene si invelis (coaja de cacao), care reprezinta 12-18% din greutatea
bobului. O caracteristica de baza a boabelor de cacao o reprezinta corpusculele Mitzerlich
(perisori cu gamalie ai peliculelor subtiri care acopera cotiledoanele, vizibili numai la
microscop). Prezenta acestor corpuscule in orice produs care contine cacao dovedeste ca
acesta contine boabe de cacao prelucrate.
In situatia in care cacaua a fost obtinuta din coji, semnul caracteristic este aparitia
Ia microscop a celulelor scleroidale (pietroase) in forma de potcoava cu pereti ingrosati.
Constatarea unui numar important de celule scleroidale in produs, dovedeste ca in acesta
au fost introduse, cu siguranta, coji ale boabelor de cacao. Coaja contine deci mai putina
grasime (4-5%), mai multa celuloza (circa 15%) si pentozani (8-11%). Pudra de cacao
obtinuta din coaja boabelor este denumita cacao vella si are un continut important de
acid pectic (circa 4,8%) raportat la substanta degresata, in timp ce in miezul boabelor de
cacao se gaseste acid pectic in cantitati mult mai reduse (0,12-0,20%).
Prezentam, in acest sens, compozitia chimica a boabelor de cacao (in procente), care
variaza in limitele indicate in tabelul urmator.
Uleiu
Ap
Acizi
Grasi Protei Amid Celulo Pentoz Teobromi
Cenu ri
a
organic
me
ne
on
za
ani
na
sa eteri
[%
i
[%] [%] [%] [%]
[%]
[%]
[%] ce
]
[%]
[%]
6-9 50-55 13-16 5-10

3-5

1-2

1-2,4

1-1,5 2,5-5

0,00
1

Untul de cacao.
Miezurile de cacao fara coji contin 50-55% grasimi, care poarta denumirea de unt de
cacao. Acesta se obtine prin presarea la cald a boabelor de cacao decorticate si prajite
(torrefiate), precum si din semintele altor varietati ale arborelui de cacao.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca untul de cacao sunt:

consistenta: solida, sfaramicioasa la temperatura de 20C;

culoare: alba-galbuie in stare solida si galbena clar in stare topita;

gustul: dulceag, specific, iar mirosu aromat;

temperatura de solidificare: 21-27C;

indicele de iod: 33-38;

Tehnologie
Procesul de fabricatie

Odata ajunse la fabrica, boabele de cacao sunt direct introduse in ciclul de

productie.
Cea dintai etapa este aceea de prajire. Pentru acest lucru sacii cu poabe sunt
varsati in cuptoare speciale unde boabele sufera un proces de supra-uscare datorita
curentilor de aer la 95-130 de grade Celsius. Aceasta etapa are ca rol atat
eliminarea apei cat si sterilizarea totala a materiei prime. Deja din acest moment
incepe diferentierea procesului tehnologic pentru boabele care vor ajunge pudra de
cacao fata de cele care vor fi transformate ulterior in masa si unt de cacao atat de
necesare industriei ciocolatei. Astfel, boabele ce vor deveni pudra se prajesc vreme
de o ora la temperaturi de 100-130 de grade Celsius, in timp ce boabele destinate
obtinerii de unt si/sau masa de cacao sunt supuse la temperaturi de 90-95 de grade
pentru 30-40 de minute.
In timpul operatiunii de prajire greutatea materiei prime scade si mai mult astfel ca
din 100 de kilograme de seminte dupa fermentare, la sfarsitul prajirii nu mai raman
decat 42-43 de kg. Prajirea se face diferit in functie de tehnologia producatorului.
De asemenea exista producatori care, dupa prajire, amesteca diferite sortimente de
seminte pentru obtinerea unor "blend-uri" speciale.
Masa de cacao

Dupa acest proces de prajire are loc macinarea

semintelor. Pentru a obtine o calitate superioara a
produsului finit, inainte de macinare se procedeaza
la eliminarea cojilor boabelor de cacao care,
macinate odata cu boabele, ar conduce la
deprecierea produsului finit. Cu cat macinarea se
face mai fin cu atat rezultatele si, implicit,
produsele finite vor fi mai bune din punct de vedere
calitativ.
Pasta obtinuta poarta numele de "lichior", "pasta" sau "masa" de cacao. Cacaua
contine mai mult de 50% grasimi astfel ca aceasta pasta are o consistenta
cremoasa si reprezinta baza industriei ciocolatei fiind produsul principal obtinut in
urma prelucrarii industriale a semintelor de cacao.Uneori, in timpul macinarii, la
semintele de cacao supuse procesului se adauga unt de cacao pentru a mari
concentratia in grasimi a masei de cacao in cazul in care asceasta este destinata
obtinerii ciocolatei.
Adaugarea de unt de cacao diminueaza aroma masei de cacao si de asemenea ii da
acesteia o consistenta mai putin prafoasa. Bineinteles, marea provocare o
reprezinta obtinerea acelei mase de cacao care sa fie si cremoasa si aromata.
Mixul de unt si masa de cacao este agitat continuu, vreme de mai multe ore pentru
a se omogeniza perfect. In general se omogenizarea se considera afi perfecta atunci
cand toate particulele de cacao sunt invelite intr-un strat de cativa microni de
grasime provenita fie din untul de cacao adaugat, fier din grasimea bobului in sine.

Dupa omogenizarea masei de cacao urmeaza un proces special, numit "conching"

de catre producatorulinventatorul sau, Rudolph Lindt, din cauza utilajului folosit.
Acest utilaj are o serie de cochilii care se invart in sensuri contrare si al caror rol
este acela de a rotunji fragmentele de cacao. Masa de cacao trecuta prin acest
proces are la final o consistenta foarte fina, apropiata de a ciocolatei. Tot in cadrul
acestui proces, ca urmare a frecarii la care sunt supuse particulele de cacao,
dimensiunea acestora se micsoreaza ajungand pana la un diametru de 3-12 microni.
Mai departe masa de cacao poate fi utilizata direct la fabricarea ciocolatei, in
amestec cu pana la 20% alti aditivi alimentari ca zahar,
arome, lecitina, etc.
Pudra si untul de cacao

Procesul de fabricatie al pudrei de cacao este un pic

diferit.
Diferenta intre cele doua destinatii finale ale semintelor
de cacao apare inca din faza de prajire si macinare.
Semintelor care vor deveni pudra de cacao nu li se
adauga pe parcursul macinarii unt de cacao ci se merge
mai departe pana la obtinerea unei mase de cacao
prafoase, fara adaosuri de grasime.
Urmatoarea etapa este "alcalizarea" sau operatia de "dutching". Aceasta operatiune
are ca scop obtinerea unei arome mai intense si a unui continut de grasime cat mai
redus. Dupa ce s-a obtinut o granulatie de maxim 20 de microni prin conching,
masa de cacao este presata cu ajutorul unei prese de tip VanHouten. Presiunea
dezvoltata de aceasta presa este de peste 500 Kgf/cm2. Cea mai mare parte a
continutului de grasime al masei de cacao este extrasa si colectata separat sub
forma untului de cacao care este utilizat mai departe ca atare sau este adaugat la
productia de masa de cacao pentru ciocolata.
In presa vor ramane niste "turte" solide din cacao ce reprezinta baza pentru
urmatorul pas tehnologic, respectiv a doua macinare dupa care pudra este gata de
ambalare si consum. Pentru ciocolatele cu lapte si ciocolatele industriale in general
nu se utilizeaza masa de cacao cu adaos de unt ci, din ratiuni de eficienta, se
prefera "recompunerea" masei de cacao din pudra de cacao si unt de cacao sau
pudra de cacao si inlocuitori grasi ai untului care astfel poate fi valorificat la un pret
mai ridicat pe piata.

Inapoi la cacao

Despre arborele de cacao

Theobroma Cacao - hrana zeilor

Denumirea stintifica a arborelui de cacao este Theobroma Cacao. Face parte din familia Sterculiaceae. Arborele de
cacao creste in regiunea cuprinsa intre paralelele de 10N si 20S, in zonele ecuatoriale umede. Desi originile
arborelui sunt inca in discutie, cel mai probabil stramosul sau, cacaua salbatica (Theobroma Grandiflorum) provine
din Mexic sau de undeva din junglele Venezulei sau Braziliei. Altii sunt de parere ca provine din valea Ula,
Honduras.
Indiferent de unde s-ar trage, cacaua este astazi cultivata in conditii foarte bune in zonele ecuatoriale si in multe
paduri tropicale din Africa, Asia si America Latina.
Cultura arborelui de cacao

Desi in urma cu 100 sau 200 de ani productia de cacao era concentrata mai mult de 50% in zona de sud a Americii
Centrale, astazi peste 75% din productia mondiala de cacao este furnizata de Coasta de Fildes, Ghana si
Indonezia. Pentru miile de mici ferme din satele africane cultura arborelui de cacao reprezinta astazi principala sursa
de venituri.
Mediul ideal pentru cultivarea arborelui de cacao se gaseste in caldura torida a padurii ecuatoriale. Lastarii
de Theobroma se dezvolta numai in mediu cald, umed si umbrit de plante inalte cum ar fi bananierii sau diverse
specii de palmier.
Atat soarele cat si vintul puternic sunt inamici fara mila pentru tinerii si firavii lastari. Ciclul de dezvoltare al plantei
este destul de lung astfel ca abia dupa 5 sau 6 ani arborii de cacao incep sa produca flori care ajung la maturitate.
Abia in momentul in care arborele de cacao incepe sa produca flori care nu se usuca imediat dupa eflorescenta se
poate aprecia ca isi incepe rolul economic. La maturitate planta poate ajunge la 5-6m inaltime. Durata de exploatare
economica a unui arbore de Theobroma este de cca. 25 de ani, dupa care capacitatea de productie a plantei incepe
sa scada iar planta este inlocuita cu o
alta mai tanara si mai puternica.

Varietati de cacao

Pe langa varianta salbatica, Theobroma Grandiflorum, lipsita oarecum de valoare comerciala, cacaua este
reprezentata de o serie de specii si varietati cu caracteristici diferite. Speciile cultivate sunt adesa hibrizi ce preiau de
la parinti caracteristici specifice, astfel ca, in realitate, culturile pure sunt destul de rar intalnite. Hibrizii au avantajul
rezistentei mai bune la conditiile de mediu si arome mai pregnante si mai atractive. Astazi exista trei specii de baza
care sunt cultivate pentru exploatare economica:

-Criollo, o specie recunoscuta pentru calitatea

deosebita a produsului finit ce se obtine in urma
procesarii, produce fructe acoperite cu o pielita
subtire de culoare inchisa. Cacaua obtinuta din
Criollo este mai deschisa la culoare si are o aroma
rafinata si dulce. Randamentul speciei Criollo este
din pacate invers proportional cu calitatea
produsului finit. Planta este extrem de sensibila iar
fructele mai mici ca dimensiune.
-Forastero este este o specie mai rezistenta si cu o
productivitate mai mare decat Criollo. Fructele au o pielita
mai groasa si sunt mai mari decat fructele produse de
Criollo. Produsul finit obtinut din Forastero are o aroma
puternica si aspra. Cacaua obtinuta din Forastero mai este
numita in jargon si "bulk" deoarece este ingredientul
specfic pentru peste 90% din ciocolata produsa in
intreaga lume. Aceasta specie este responsabila pentru
gustul si aroma specifice ciocolatei. De la specia Forastero
se obtin atat cacaua praf cat si untul si masa de cacao
necesare fabricarii ciocolatei. Produsele finite extrase din
aceasta specie alcatuiesc peste 80% din continutul
ciocolatei de consum.
-Trinitario este de fapt un hibrid rezultat din incrucisarea
celor doua specii de mai sus. Preia cate ceva din
caracteristicile ambelor specii, respectiv are o aroma
puternica dar fina si se cultiva relativ usor, iar randmentul
culturilor este destul de ridicat. Numele acestei specii
provine de la insula Trinidad unde a fost obtinuta intaia
oara.

Cultura arborelui de cacao

Florile arborelui de cacao sunt deosebit de frumoase insa, din pacate, fara miros. Acest lucru face ca polenizarea sa
fie destul de dificila deoarece florile nu sunt foarte atragatoare pentru insecte. Din aceasta cauza, pentru cresterea
randamentului culturilor de multe ori este nevoie de polenizarea artificiala a florilor. Florile arborelui de cacao au doua
cicluri de productie, a cate 6 luni fiecare.
Miile de flori albe si roz cu 5 petale sunt atasate direct pe tulpina. Maxim 100 din ele vor fi polenizate iar la sfarsitul
ciclului de productie cel mult 40 de fructe vor fi recoltate de pe fiecare tulpina pentru procesare ulterioara. Fructele
sunt asemanatoare unor pepeni verzi mai mici, usor alungiti.
La sfarsitul celor 6 luni de maturizare fructele au o culoare de la galben- portocaliu pana la mov, in functie de
perioada de maturitate si de specie. Ele sunt culese cu multa grija pentru a nu deteriora crengile fragile. In cele mai
multe ferme africane recolta principala dureaza din Octombrie pana la sfarsitul lui Martie iar cea secundara din Mai
pana in August.
Pulpa alba a fructelor de cacao este utilizata atat ca desert cat si pentru obtinerea pretioaselor seminte necesara
fabricarii ciocolatei. Fructele care sunt destinate productiei de cacao sunt supuse unui proces de prima uscare pentru
cateva zile, imediat dupa recoltare. Pielita este desfacuta cu grija cu ajutorul unor cutite lungi si foarte bine ascutite
astfel incat semintele sa ramana intacte. Pulpa fructului, care contine semintele, este colectata in cosuri mari si este
pusa la fermentat.
In functie de specia plantei de care a fost produsa pulpa este lasata sa fermenteze intre 5 si 7 zile. Fermentarea are
loc direct pe pamant sau in ladite bine aerisite, acoperite cu frunze de bananier. Fermentarea este o etapa foarte
importanta deoarece elimina in mod natural pulpa fructului care altfel ar fi deosebit de dificil de eliminat. Pe parcursul
fermentarii culoarea semintelor se modifica de la bej la caramiziu aprins. De asemenea pe parcursul fermentarii are
loc si intensificarea aromei boabelor de cacao.
Dupa incheierea fermentarii boabele sunt imprastiate si lasate sa se usuce bine in bataia soarelui. Regulat acestea
sunt vanturate pentru a retine maxim 2% umezeala. Uscarea este esentiala, atat pentru oprirea fermentarii cat si
pentru usurarea stocarii ulterioare.
Dupa uscare fermierii duc recolta la centrele de colectare unde are loc evaluarea. Din lotul adus se iau probe de
boabe care se taie si se analizeaza de catre specialisti. In functie de rezultate lotul in cauza primeste o anumita nota.

Numai loturile cu note

nostru de fabricatie.

maxime vor intra mai departe in procesul

Inapoi la cacao

Un pic de istorie
Antichitatea sud-americana

Istoria dulciurilor incepe inca de acum 4000 de ani dupa cum atesta papirusurile egiptene. Dulciurile faceau obiectul
operatiilor de vanzare-cumparare inca din anul 1566 en. Totusi ciocolata si produsele din familia sa nu au aparut in
scena pana cand culturile azteca si maiasa nu au descoperit valoarea arborelui de cacao. Se presupune ca acest
arbore provine de undeva din padurile tropicale de pe Amazon sau Orinoco
In anul 600 en maiasii au migrat inspre regiunile nordice ale Americii de sud si au pus bazele primelor culturi de
arbore de cacao in peninsula Yucatan. Se pare ca la epoca migratiei maiasii aveau deja de cateva sute de ani un
adevarat cult pentru fructele arborelui de cacao. Boabele de cacao erau considerate un bun de mare pret si erau
folosite atat ca mijloc de plata cat si ca unitati de calcul al valorii altor bunuri. Maiasii si aztecii produceau din boabele
de cacao o bautura numita "xocoatl". Lagende aztece sustineau ca semintele de cacao fusesera aduse din paradis si
ca intelepciunea si puterea se trageau din consumul fructelor arborelui de cacao. Conform acestor legende zeul
Quetzalcoatl adusese aceste seminte cand a coborat pentru prima oara pa pamant pe o raza a luceafarului de
dimineata si le-a oferit omenirii ca dar de pace. Tot Quetzalcoatl este cel despre care se crede ca le-ar fi aratat
oamenilor cum sa prajeasca si sa macine semintele de cacao, iar apoi sa le lase la macerat pentru a produce in
acest mod o pasta solubila in apa. Aztecii au adaugat acestei bauturi diverse mirodenii si i-au transformat denumirea
in "cacahuatl", adica "apa amara" si au ridicat-o la rangul de bautura rituala. In continuare cacaua era considerata ca
fiind izvorul absolut al intelepciunii si al cunoasterii.
Se pare ca la oficierea ceremoniilor maritale ale vremii parintii mirilor trebuiau sa "cinsteasca" nuntasii cu un vas din
aceasta bautura a carui dimensiune dadea masura averii tanarului cuplu si ii atribuia acestuia un loc in ierarhia
sociala. Semantic vorbind, cuvantul "ciocolata" se pare ca provine din teremnul maias "xocoatl", in timp ce "cacao" ar
proveni din aztecul "cacahuatl". In dialectele ceva mai recente ale populatiilor amerindiene de pe teritoriul Mexicului
de astazi termenii "choco" si "atl" s-ar traduce prin "spuma" si respectiv "apa". Indiferent insa de semantica si originile
teremenilor de cacao si ciocolata, acestea au fost consumate de-a lungul timpului mai mult in forma lichida decat sub
forma pe care o cunoastem noi astazi respectiv de pudra sau ciocolata solida.
In cartea sa din 1923,"The Cocoa and Chocolate Industry", Arthur W. Knapp arata ca in mitologiile asteca si maiasa
ciocolata era bautura zeilor si ca semintele de cacao reprezentau binecuvantarea Zeului Aerului pentru omenire. De
asemenea zeitele protectoare ale ciocolatei erau Tonacatecutli, zeita mancarii si Calchiuhtlucue, zeita apei. Aceeasi
lucrare arata ca in cinstea celor doua zeite, in fiecare an, aveau loc sacrificii umane rituale. Bineinteles, celor
sacrificati li se dadeau ca ultima masa alimente bazate pe cacao.

Epoca marilor descoperiri

Cand Columb a ajuns pe insula Guanaja, nu departe de ceea ce astazi numim Honduras, bastnasii i-au intampinat
cu barci pline de seminte de cacao. Cand bastinasi au ajuns la corabie si au inceput sa transbordeze "pretioasele"
cadouri un sac cu seminte s-a desfacut si s-a varsat in mare. Bastinasii au sarit imediat in apa pentru a recupera cat
mai multe dintre boabele varsate, ca si cum ar fi fost bunurile cele mai de pret pe care le aveau. Spaniolii au ramas
socati vazand aprecierea de care se bucurau aceste "alune ciudate" din partea bastinasilor. In ciuda acestei
intamplari marinarii spanioli au continuat sa considere cacaua drept o simpla curiozitate locala.
Odata cu era marilor exploratori cacaua ajunge in Europa, pe vasele lui Columb care o aduceregelui Ferdinand al
Spaniei. La curtea europeana ciocolata nu produce efecte spectaculoase fiind pusa in umbra de celelalte comori
exotice aduse de Columb. Ciocolata revine in forta insa in anul 1519 dupa vizita lui Cortez la curtea lui Montezuma.
Jurnalul de calatorie al conchistadorului spaniol afirma ca singura bautura pe care regele aztec o consuma era un
mix de pudra de cacao, aromatizata cu vanilie si alte mirodenii de consistenta mierii care se dizolva treptat in gura
atunci cand era consumata rece. In 1528 Cortez aducecu el din Mexic ciocolata si fructe de cacao la curtea regala.
Ciocolata incepe a fi preparata in secret in manastiri de catre calugri care, sub amenintatrea cu moartea, pazeau cu
strasnicie secretul miraculoasei bauturi. Tot spaniolii sunt cei care au adaugat "apei amare" pentru prima oara zahar
obtinand o bautura aromata, energizanta si placuta la gust. Vreme de peste un secol afacerile cu ciocolata au inflorit
astfel ca curtea regala spaniola decide crearea propriilor plantatii
de cacao in colonii.

Epoca moderna

Odata cu declinul imperiului spaniol secretul fabricarii ciocolatei scapa de sub monopolul Coroanei spaniole si, in
cativa ani, se raspandeste in Franta, Italia, Germania si Anglia.
Prima "casa" de ciocolata in lume ia nastere la Londra in 1657 sub tutela unui francez. Cu un cost de 10 pana la 15
shillingi pe pound, ciocolata era privita ca o bautura a elitelor. Istoricul Oviedo nota in scrierile sale ca "doar nobilii si
bogatasii isi pot permite sa bea ciocolata deoarece asta inseamna efectiv a-ti bea banii. Cacaua a devenit si moneda
noastra nu numai a paganilor. Astfel, in Nicaragua un iepure costa 10 seminte de cacao in timp ce un sclav puternic
poate fi cumparat pentru 100 de seminte". Tot in aceeasi epoca incep sa devina cunoscute virtutile medicinale ale
ciocolatei. Astfel, in tratatul sau, "Potus Chocolate", Christopher Ludwig Hoffmann recomanda cacaua ca panaceu
universal. La jumatatea secolului al XVIII-lea naturalistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778)propune o noua
denumire stiintifica pentru arborele de cacao, acesta devenind in mediile academice ale vremii "theobroma" - hrana
zeilor. Odata cu raspandirea ciocolatei in Tarile de Jos incepe sa aiba loc scaderea pretului. Pe la anul 1730 deja
ciocolata si cacaua in general erau accesibile si claselor mijlocii, pentru ca in anul 1828, odata cu inventarea presei
de cacao pretul acesteia sa scada la jumatate. Inventarea presei de cacao de catre olandezul Coenraad Van Houten
are ca efect dezvoltarea industrializarii semintelor de cacao. Cu noua masinarie se putea extrage grasimea din
boabele de cacao iar cacaua ramasa era mult mai usor solubila in apa. Untul de cacao isi face aparitia si astfel
ciocolata isi schimba textura si aroma devenind mult mai apropiata de ciocolata pe care o
cunoastem astazi.

Revolutia industriala

Odata cu extragerea untului de cacao prin presare cacaua este supusa si unui proces de alcalizare care are ca efect
obtinerea unei consistente mai fine si a unei arome mai placute a produsului finit. Aceasta metoda s-a rapandit mai
departe sub denumirea de "dutching" sau "alcalizare". Revolutia industriala aduce dupa sine productia de masa a
ciocolatei si a celorlalte produse adiacente astfel ca acestea devin accesibile marilor mase. Intre timp, desi de origine
americana, ciocolata era aproape necunoscuta in Lumea Noua. Prima fabrica americana de ciocolata ia fiinta in
1765 la Dorchester, Massachusetts ca proprietate a lui John Hanan, seful breslei londoneze a producatorilor de
ciocolata. Tot in aceasta perioada are loc "reinventarea" ciocolatei pe cuprinsul Americii de Sud-teritoriul sau natal,
astfel ca pe la 1800 cei mai mari producatori de cacao erau Nicaragua, Columbia si Venezuela care asigurau
impreuna mai mult de jumatate din necesarul de cacao al lumii. In 1849 isi face aparitia pe piata o noua companie
care avea sa devina liderul de necontestat al pietei engleze pina in zilele noastre, Casa Cadburry. In 1876, elvetianul
Daniel Peter Vevey obtine, dupa aproape 8 ani de experimente o tehnologie industriala pentru fabricarea laptelui praf
si, implicit, a ciocolatei cu lapte. Aceasta tehnologie este vanduta unei firme elvetiene ce apartinea lui Henri Nestle
care avea sa devina cel mai mare producator de ciocolata din lume. In 1879 un alt elvetian, Rodolphe Lindt, produce
pentru prima oara ciocolata solida pe care o cunoastem astazi. Ea era fabricata prin topirea untului de cacao si
adaugarea de zahar si alte ingrediente specifice si mixarea amestecului fierbinte pe parcursul a mai multor zile. Noua
metoda de fabricatie a fost numita "conching". In anul 1913, tot un elvetian, Jules Sechaud de Montreux inventeaza
un nou produs, ciocolata umpluta cu crema. In Octombrie 1925 se deschide la New York Bursa de cacao. Au loc
numeroase modificari ae pietei, astfel ca in mai putin de 20 de ani Brazilia, Coasta de Fildes si Ghana erau
responsabile de mai mult de jumatate din productia mondiala de cacao, in timp ce Statele Unite devin nr. 1 in
productia de ciocoloata si produse derivate. Elvetia este detronata, ajungand nr. 1 mondial la consumul de ciocolata
anual pe cap de locuitor. In anul 2000 pentru satisfacerea nevoii de cacao a intregului mapamond s-au procesat
aproape 650.000 de tone de boabe de cacao.

masa de cacao [lichior de cacao] organica, cruda [250g]

superfoods raw.z
cruda [250g]
home

antioxidant & antiaging

masa de cacao [lichior de cacao] organica,

tip: raw, organic

tara de origine: Peru
gramaj: 250 grame
pret: 36 lei
cantitate:
1

addtocart

Sa nu credeti ca vorbim aici despre lichior, caci alcoolul chiar nu este pe lista noastra de superalimente!

Lichiorul de cacao este materia maronie produsa din rasnirea boabelor sau sfaramaturii de cacao. Untul de
cacao natural care se afla in boabe se topeste in timpul rasnirii astfel ca boabele devin o pasta, care poarta
denumirea de lichior sau masa de cacao.

Dupa rasnire, treptat, lichiorul va deveni solid la temperatura camerei.

Lichiorul de cacao [masa de cacao] este precursorul ciocolatei, al untului de cacao, al pudrei de cacao si al
tuturor celorlalte produse de ciocolata. Bineinteles ca acesta poate fi consumat si ca atare, gustul fiind de
ciocolata neindulcita.

Daca vreti sa va faceti ciocolata in casa atunci puteti incepe chiar de la aceasta masa de cacao pe care fie o
dati pe razatoare, fie o topiti la maximum 45 grade Celsius pentru a-si pastra intacti toti nutrientii. Puteti sa
o amestecati cu miere sau nectar de agave si veti avea una din cele mai bune si sanatoase ciocolate pe care
le-ati mancat vreodata. Sau puteti sa adaugati fulgi rasi de masa de cacao in inghetata ca sa faceti
straciatella!

Descriere
Lichiorul de cacao este materia maronie produsa din rasnirea boabelor sau sfaramaturii de cacao. Untul de
cacao natural care se afla in boabe se topeste in timpul rasnirii astfel ca boabele devin o pasta, care poarta
denumirea de lichior sau masa de cacao.
Masa de cacao este atat produs intermediar cat si produs finit al industriei ciocolatei. Masa de cacao se
obtine prin macinarea foarte fina a boabelor de cacao prajite si apoi decojite, eventual usor alcalizate
inainte, in functie de destinatia produsului finit. Este in esenta un amestec de unt si pudra de cacao. In fapt,
pudra de cacao se obtine prin eliminarea untului din masa. Masa de cacao constituie de fapt baza industriei
ciocolatei ea raprezentand mai mult de 80% din continutul produsului finit.
Masa de cacao este aceea care da calitatea, aroma si finetea ciocolatei. Contrar opiniei generale, din punct
de vedere alimentar, ciocolata cea mai buna calitativ este aceea cu un continut de aditivi (inclusiv zaharuri)
minim. Aceasta ciocolata se caracterizeaza prin culoare mai inchisa, gust amarui si textura solida. Aceasta
ciocolata este preparata cu masa de cacao naturala, fara adaos de unt. Inca din etapa de macinare a
boabelor se face o separatie intre masa ce va fi prelucrata ulterior pentru obtinerea pudrei de cacao si masa
de cacao destinata industriei ciocolatei.
Se poate folosi si in tratamentele corporale si faciale, tratamente anticelulita, antivergeturi. Se poate utiliza
si in masti de fata si de corp, scruburi anticelulitice, datorita continutului ridicat de cofeina, rezultatul este
garantat.

Daca vreti sa va faceti ciocolata in casa atunci puteti incepe chiar de la aceasta masa de cacao pe care fie o
dati pe razatoare, fie o topiti la maximum 45 grade Celsius pentru a-si pastra intacti toti nutrientii. Puteti sa o
amestecati cu miere sau nectar de agave si veti avea una din cele mai bune si sanatoase ciocolate pe care
le-ati mancat vreodata. Sau puteti sa adaugati fulgi rasi de masa de cacao in inghetata ca sa faceti
straciatella!
200 g