Sunteți pe pagina 1din 18

1.

Clasificarea protezelor fixe unidentare:


1.Dupa volumul tesuturilor dentare restaurate:
- incrustatii
-coroane de acoperire (de invelis)
-coroane de substitutie:
2.Dupa aspectul estetic:
-proteze unidentare fizionomice
-proteze unidentare nefizionomice
-proteze unidentare mixte
3.Dupa indicatiile clinice:
-pentru protectia
-pentru imobilizarea dintilor parodontotici
-pentru pregatiri preprotetice
-pentru corectarea anomaliilor
-coroane de acoperire pentru punti de hemiarcada
-coroane de substitutie
4.Dupa tehnologie:
-restaurari fixe turnate
-polimerizare si termopolimerizare si barofotopolimerizare
-sinterizarea

2. Incrustaţiile. Caracteristici. Indicaţii. Clasificare.


Caracteristici:
-Piese protetice de mare precizie
-Se obtin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico-tehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur ,mase
ceramice si rasini compozite
-Se indica pentru inlocuirea obturatiilor din amalgam
-Ca element de agregare pentru puntile de mica amplitudine-necesita dotare si experienta clinica , o echipa
medic-tehnician de exceptie
Indicatiile incrustatiilor:
-Pentru restaurarea morfologiei coronare distruse sau afectata, modificata datorita proceselor carioase,
traumatismelor, abraziunii inlocuind obturatiile
-Pentru terapia de imobilizare a dintilor mobili din afectiunile parodontale
-Ca element de agregare a puntilor speciale , a puntilor mici
-Ca element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai crosetelor turnate
Clasificarea inscrustatiilor - dupa topografie si intinderea leziunii:
-incrustatii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereti suficient de grosi de tesut dur
-incrustaţii extratisulare – onlay - acopera 3 din 4 fete axiale sau 4 din 5 la dintii cuspidati
-incrustaţii intra-extratisulare – pinlay- cu pivot

3.Incrustaţiile metalice. Etapele clinico-tehnice. Prepararea cavităţii şi amprenta câmpului protetic.


Etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor metalice:
-Examenul clinic
-Pregatirea dintilor
-Amprentarea
-Modelul de lucru
-Macheta
-Tiparul
-Topirea şi turnarea
-Dezambalarea şi prelucrarea
-Fixarea incrustatiei
Prepararea cavitatilor pentru inlayul intratisular:
Pentru prepararea cavitatilor intracoronare se aplica principiile lui Black:
-Peretii verticali ai cavitatilor vor fi paraleli, suficient de grosi si inalti, usor divergenti ocluzal sau proximal.
-Peretii verticali formeaza cu peretele parapulpar un unghi drept, bine exprimat de inlayul metalic ;
-Unghiul de intalnire intre pereti si marginile peretilor verticali vor fi rotunjite pentru inlayul ceramic.
-Bizotarea: marginile cavitatilor pentru incrustatia metalica se bizoteaza accentuat: 30-45º. Pentru inlayul
ceramic bizotarea va avea valori mici de 5-10º.
-Preparatia va fi plasata in axul de transmitere a fortelor ocluzale
-Adancimea preparatiei:
-aproximativ 2 mm.
-mai mare de 2 mm pentru inlayul ceramic
-pentru inlay metalic va fi mai mica de 2 mm dar nu foarte mult pentru ca trebuie sa existe retentie
-Cavitatile de clasa I au forma aproximativ dreptunghiulara situate in centrul suprafetelor ocluzale
-Cavitati clasa III se prepara sub forma unei casete triunghiulare
-Cavitati clasa V-se prepara in forma reniforma
Prepararea pentru incrustatia extratisulara (onlay):
-Se frezeaza din fetele proximale (meziala si distala) aproximativ 1mm, planandu-se aceste fete si fiind
orientate convergent oral sau spre palatinal.
-Santurile proximale sunt unite de un sant ocluzal retentiv
-Fata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce 0,5-0,75mm pana la 1 mm.
-La canin in 1/3 incizala se frezeaza la 45º.
-Preparatia este continuata de un sant situat pe fata proximala care se va prelungi cu 1 sant de retentie
retroincizal unit cu cel proximal de pe fata distala.
Prepararea pentru incrustatia intratisulara (pinlayuri):
-Au suplimentar pivoturi pentru suplimentarea retentiei.
-Sunt preparatii la nivelul cuspizilor sub forma de santuri sau orificii intracoronare in care intra pivoturile de
retentie.
Amprentarea:
-Amprentarea se realizeaza in cabinet dupa ce la nivelul coroanelor s-au preparat incrustatiile.
-Amprentarea reprezinta reproducerea cu mare fidelitate a elementelor campului protetic
Metode de amprentare:
In tehnologia incrustatiilor se indica urmatoarele metode de amprentare:
-Metoda de amprentare clasica (cu tub metalic);
-Metoda de amprentare cu materiale elastice
Metoda clasica de amprentare:
-Amprenta cu tub metalic (Cu, Al). Modern este inlocuita de inele calcinabile (din poliester). Este o
amprenta unidentara (unitara).Tubul metalic este o portamprenta unidentara adaptata intim pe preparatie iar
pentru inregistrare se umple cu material de preparatie tip KERR, STENTS sau elastomeri de sinteza
(siliconici, polieterici).
-Supraamprentarea:Inregistreaza celelalte elemente ale campului protetic si anume dintii vecini +intreaga
arcada.
-Amprentarea dintilor antagonisti:Se amprenteaza cu materiale elastice alginice (ELASTIC, YPEEN,
SEPTALGIN).
-Inregistrarea relatiei de ocluzie se realizeaza cu:folie de ceara;elastomeri speciali :siliconi speciali sau
polieteri;pasta oxid de zinc (ZOE) aplicata pe suport textil.
Metoda de amprentare cu materiale elastice
Amprenta de arcada monofazica (cu un singur material):
-Materialul se aplica in portamprenta individuala prevazuta cu sisteme de retentie
-Este cea mai indicata in tehnologia incrustatiilor
-Elastomerii de aditie indicati :EXAFLEX G.C (Fuji)-culoare roz, PANASIL PLUS (Kettenbach)-culoare
albastra si elastomerii polieterici –IMPREGUM F
Metoda de amprentare in dublu amestec (bifazica):
-Se amprenteaza intreaga arcada cu material elastomeric chitos
-Amprenta finala de precizie se realizeaza cu material elastomeric siliconic, polieteric sau polisulfidic
-Amprenta in dublu amestec (bifazica) se indica a se realiza in linguri standard metalice, nedeformabile

4. Realizarea machetei unei incrustaţii.


Reprezinta reproducerea in marime naturala a elementelor campului protetic. Se obtine dupa turnarea
amprentei.
Materialele de modele utilizate in tehnologia protezelor fixe:
-gipsuri dure /superdure ;
-rasini compozite pe baza de rasini epoxidice
-ionii metalici electrodepusi =model galvanic
Tipuri de modele de lucru:
-Model de arcada cu bonturi mobilizabile
-Model cu bont fix
-Model de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si bont fix sau bont mobilizabil
Modele speciale:
-Fara pinuri - tip ACCU-TRACK
-Cu pinuri – tip ZEISER I, II
-Modelul virtual
-Modelul holografic

5.Pregătirea pentru ambalare a unei incrustaţii.


Ambalarea :
Este o subetapa tehnica necesara obtinerii tiparului ce consta in aplicarea materialului refractar pe macheta
pregatita pentru ambalare.
Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
-pe baza de sulfati
-pe baza de fosfati
Instrumentar:
-Dozatoare;
-Bol de cauciuc;
-Spatule ;
-Vacuum malaxor ;
-Masa vibratoare;
-Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut cu orificii concentrice de dimensiunio
diferite in care se aplica conformatoare cilindrice
Mase de ambalat:
-Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)
-Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfati deoarece se evita contaminarea aliajului fluid
Etapele ambalarii:
1.Dozarea , prepararea materialului refractar
-Prepararea manuala in bol sau in vacuum malaxor
-Cantitati dozate:100 grame pulbere cu 45 cm 3 apa distilata
2.Aplicarea masei de ambalat
Se realizeaza cu pensula si vibrare mecanica sau direct in conformator pana la umplerea cu vibrare
mecanica.
3.Priza masei de ambalt are loc in 30-40 minute.
Metode de ambalare:
-intr-un timp cu 1 material;
-in 2 timpi
-in 2 timpi cu 2 materiale

6.Topirea şi turnarea unei incrustaţii metalice.


Etape tehnologice in care dupa alegerea materialului specific si supus regimului termic de topire devine fluid
si este introdus in tipar (in conditii tehnice de maxima siguranta)-necontaminare+protectie.
Subetape:
-alegerea aliajului;
-alegerea sursei de topire;
-alegerea aparatului de turnat;
-determinarea intervalului de topire
Alegerea aliajului
Pentru turnarea inlayului metalic, aliajele ideale sunt pe baza de aur cu continut crescut de aur si platina in
compozitie=aliaj nobil clasa I pentru incrustatii INLAY GOLD
Cantitatea de aliaj necesara se determina in functie de tipul incrustatiei:
-Pentru incrustatia simpla de 1,5 g forma finita se indica 3 g de aliaj.
-Pentru incrustatia dubla de 2,2-2,5 g se indica 5g.
-Pentru incrustatia MOD de 3 g se indica 6 g aliaj nobil
Sursa de topire
-Flacara
-Curentii electrici
-Laserul
-Spotul (jetul ) plasmatic
Aparatele de tunat
Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta centrifuga orizontala dezvoltata de
aparate speciale
-simple
-centrifuge electronice complet automate
-semiautomate sau centrifuge semiautomate
Intervalul de topire al aliajului
-aliaje nobile conventionale: 950-1150ºC
-aliaje baza aur pentru metalo-ceramica: 1150-1250ºC
-aliaje nenobile: Ni-Cr :1250-1350ºC ; Co-Cr-Mb :1350-1450ºC,
-aliaje baza titan: 1600-1700ºC (1650-1750ºC)
7. Incrustaţii din compozit.

Incrustatia diacrilica compozita

Avantajele restaurarilor directe:


adaptarea marginala superioara;
aria de contact proximal;
suprafata ocluzala modelata corect anatoform;
prelucrarea si lustruirea, imbinarea adeziva sunt net superioare.
Dezavantaje:
timp de lucru mai mare;
materiale si aparate mai costisitoare ;
prêt de cost superior.
Indicatii :
pentru inlocuirea obturatiilor vechi din amalgam , compozite, care prezinta modificari coloristice ;
pentru restaurarea cavitatilor care au un istm dupa preparare cu 1/3 mai mic fata de distanta vestibulo-orala
intercuspidiana.
9. Faţete din ceramică
Fatele ceramice se indica pentru restaurarea esteticii modificate a discromiilor, a anomaliilor dentare.
Avantaje:
-metoda minim invaziva ;
-permite modificarea formei, pozitiei, aspectului, culorii ;
-favorizeaza transmiterea luminii ;
-metoda simpla, durabila ;
-da reactii tisulare minime.
Dezavantaje:
-reduceri de tesuturi dure in smalt;
-nu se pot face rectificari;
-nu se obtin rezultatele scontate intotdeauna ( la dintii cu discromie avansata) ;
-fixarea nu este totdeauna eficienta ;
-rata de esec ~ 5% ;
-manipulare dificila ;
-ceramica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata ;
Indicatii :
-anomalii de culoare si forma ;
-distrofii , displazii, eroziuni ;
-fracturi de unghiuri ;
-malpozitie.

Contraindicatii :
-dinti devitali ;
-ocluzie mai mare ;
-parafunctii ;
-morfologie coronara nefavorabila ;
-igiena dentara precara ;
-in smalt insuficient .
10. Coroana parţială.
AVANTAJE:
-Economie de substanta dentara in preparatia bontului
-Marginile preparatiei sunt accesibile atat pentru medic la preparare cat si pentru pacient la igienizare
-Posibilitatea controlului asupra eliminarii surplusului de ciment
-Posibilitate de testare a vitalitatii dintilor
DEZAVANTAJE:
-Mentinere si stabilitate inferioare unei coroane de acoperire TOTALE
-Periferia dento-protetica este expusa in cavitatea bucala actiunii directe a placii bacteriene
INDICATII:
-Leziuni coronare superficiale care nu intereseaza fata vestibulara
-Element de agregare in protezarea prin punte a edentatiilor partiale reduse
-Element de agregare pe dinti stalpi neparaleli in protezarea prin punte a edentatiilor partiale c
-Abraziune generalizata
-Imobilizarea dintilor parodontotici-coroane partiale solidarizate
CONTRAINDICATII:
-Leziuni coronare profunde cu afectarea fetei vestibulare
-Predispozitie la carie
-Igiena defectuasa
-Dinti cu dimensiune vesibulo-orala scazuta
-Dinti cu dimensiune mica la colet
11. Clasificarea coroanelor de înveliş.
Coroane de acoperire (de invelis) – refac un mare volum de tesuturi dentare distruse si in functie de gradul
de acoperire sunt:
-coroane de invelis totale (acopera in totalitate bonturile);
-ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar)-sunt indicate pentru cazurile clinice afectate parodontal; se
obtin prin turnare din aliaje nobile si se inchid marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet;
-coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte din fetele axiale (laterale) : coroane ¾ (C, PM),
4/5 (M);
12. Indicaţiile şi contraindicaţiile coroanelor de înveliş metalice.
Indicatii:
1. In scop bioprofilactic:
-pentru prevenirea fracturilor coronare pe dintii cu obturatii voluminoase (amalgam, rasini compozite);
-prevenirea eroziunilor cervicale ce pot apare datorita agregarii protezelor partiale prin crosete;
-prevenirea hipersensibilitatii cervicale si a cariilor de colet;
-prevenirea afectarilor parodontale in absenta zonelor de contact (cand spatiul e pana la 2mm se aplica o
singura coroana de acoperire si cand spatiul este mai mare de 2mm se indica acoperirea cu 2 coroane
metalice si restaurarea zonelor de contact proximale.
-prevenirea iritarii, inflamatiei, sangerarii locale (absenta zonelor de contact proximo-proximale favorizeaza
tasarea alimentelor pe papilele interdentare). 2. In scop morfofunctional:
-Pentru restaurarea morfologiei ocluzale atenuata, distrusa prin :atritie (tocire datorita frecarii a 2 suprafete
de smalt) - bruxism;abraziune (frecare cu alimente exogene);
-Pentru corectarea nivelului planului de ocluzie in disfunctii mandibulare (ocluzii blocate in propulsii
,antero-lateralitate). Planul se aduce in normofunctie.
-Pentru restaurarea dintilor posteriori (premolari/molari) din zona de sprijin, pentru conservarea dimensiunii
verticale de ocluzie (D.V.O.);
-In corectarea abraziunilor patologice rezultate pe fondul frecarii cu un aliment sau obiect exogen;
-Cea mai importanta indicatie din punct de vedere morfofunctional este pentru echilibrarea ocluzala a
cazului clinic (etapa clinico-tehnica foarte dificila, dar indispensabila);
3. In scop protetic:
-pentru agregarea puntilor dentare
-ca element proprotetic de ancorare a protezelor mobilizabile (P.P.S.)
-ca element de imobilizare a dintilor potential mobili din afectiunile parodontale - scop protetic parodonto-
profilactic.
13. Coroana de înveliş metalică. Prepararea bontului şi amprentarea.
1. Prepararea dintelui:
Bontul dentar reprezinta forma subdimensionata a elementului dentar (asemanator morfologic), rezultat in
urma prepararii fetelor axiale si a suprafetei ocluzale.
Etape:
Prepararea suprafetei ocluzale:
Prepararea morfofunctionala ocluzala favorizeaza modelajul machetei.
Se reduce din suprafata ocluzala prin frezare cu freze diamantate, fissure ,o grosime de 0,5-1mm tesut dentar
(smalt) urmarind morfologia suprafetei ocluzale.
Prepararea fetelor axiale:
Se reduc convexitatile planandu-se aceste fete si dandu-le o inclinatie spre axul central de 3 pana la 5º.
Reducerea se realizeaza cu freze diamantate cilindro-conice cu dimensiuni medii, lungi asemanatoare de
talia coronara astfel incat in final sa rezulte o forma cilindro-conica
Preparatia cervicala:
Curent preparatia cervicala este plasata prin limita terminala subgingival, 0,5-0,75mm pana la 1mm, desi
este o preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia subgingivala se indica pentru prevenirea cariilor de
colet
Preparatia la nivelul marginii gingivale. Bontul se preparara pana aproape de limita cervicala. Este o
preparatie noninvaziva (negeneratoare de iritatii). Se indica la tineri.
Preparatia supragingivala. Prepararea supraecuatoriala se realizeaza pe traseul ecuatorului anatomic. Bontul
prezinta un prag axial la nivelul coletului anatomic. Pe aceasta limita sub forma de prag , coroana se inchide
foarte precis.
2. Amprentarea
Metode de amprentare:
1. Amprente de arcada:
-Amprenta de arcada bifazica =de corectare-cea maides utilizata in practica.
-In primul timp se ia amprenta primara (chitul nu reproduce toate detaliile campului protetic).
-In timpul 2 se ia amprenta de precizie (se evita impreciziile datorate produselor expirate).
Amprenta de arcada intr-un singur timp (monofazica)
-Elastomerii se aplica in portamprenta individuala.
Amprenta clasica cu inel si material siliconic in portamprenta standard rar utilizata.
Amprenta dublului amestec cu 2 procedee:
-aplicarea elastomerului fluid pe bont cu seringa si a siliconului chitos in portamprenta cu care se
amprenteaza campul protetic;
-aplicarea ambelor materiale (a ambilor elastomeri: chitos+fluid) in portamprente cu -aplicare imediata pe
campul protetic conditionat
2. Amprente segmentare (de hemiarcada):
-Amprenta rigid-elastica
-Amprenta cu lingura Kettenbach
Amprentele unidentare cu inel sau tub metalic:
-Sunt cele mai exacte amprente ale preparatiilor coronare, in special cele inel +material termoplastic
STENTS ;
-Reproduc praguri, casete, limita subgingivala cu mare exactitate.
-Redau si erorile de preparatie.
Au indicatia de electie in amprentari pentru coroana de substitutie si coroane mixte (metalo-compozit,
metalo-ceramice) pentru a reproduce preparatiile cu prag (infundat subgingival, proximo-proximal).
-Grosimea materialului de amprenta este uniforma in amprenta determinand precizia.
14. Modelul monobloc cu bonturi fixe.
Modele de arcada:
-cu bont fix=monobloc (in tehnologia protezelor fixe ample=punti totale, punti de hemiarcada)
-model de arcada cu bont mobil cu pinuri (tije) metalice-in mod curent, si fara pinuri tip ACCU-TRACK
15. Modelul cu bonturi mobile realizat în amprenta luată cu material siliconic.-------------------
17. Macheta pentru coroanele metalice cu grosime totală.
Coroana turnata cu grosime totala
Caracteristici:
-Fetele interne ale coroanei vin in contact intim cu bontul (pe toata suprafata) ;
-Peretii laterali (axiali) au grosimi neuniforme, variabile 0,5-1mm (ocluzal la nivelul cuspizilor activi
1,5mm) ;
-Grad mare de frictiune datorita contactului intim cu bontul ;
-Transmit diferentele de temperatura din mediul oral bonturilor dentare (mai ales celor vitale) ; bontul nu e
suficient de izolat (stratul cimentului 40 ) ;
-Indepartarea de pe bont (ablatia) se face cu dificultate, chiar dupa taierea a 2 pereti (la nivel ocluzal se
fractureaza frezele, se sparg discurile) ;
-Necesita mai mult aliaj, deci prêt de cost mai mare ;
-Indicatia de electie : ca element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori (cu
deosebire molarii cu diametre crevico-incizale mici).

Indicatii:
-element de agregare a puntilor, aplicandu-se de regula pe dintii posteriori.
Sisteme de machetare:
-Tehnica prin picurare. Ceara este aplicata pe bontul izolat
-Tehnica racirii gradate. Intr-un prim timp, bontul izolat este introdus in ceara topita. Pe bont se depune un
strat subtire de ceara (0,30-0,40mm), solidificata in urma contactului cu bontul rece.
-Tehnica cu capa ADAPTA.Discurile din material plastic cu grosime de 0,15-0,20 mm, prinse in pense
speciale sunt plastifiate la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon vascos depus intr-o
chiuveta. Bontul este introdus peste discul plastifiat in masa de silicon. In acest fel plasticul este presat
asupra bontului luand forma acestuia.
-Tehnica aditiei de ceara
18. Macheta coroanei metalice cu grosime dirijată .
Caracteristici:
-Peretii laterali au grosime uniforma 0,30-0,45mm ;
-Peretii laterali sunt situati la distanta de bont ;
-Coroana prezinta contact partial, cervical si ocluzal, cu bontul ;
-In spatiul dirijat se aplica cimentul pentru fixare coroana (rol termoizolant) ;
-Transmite variatiile termice mai putin ;
-Cantitate de aliaj mai mica ca la coroana cu grosime totala ;
-Indepartare de pe bont (ablatia) mai usoara ;
Indicatii:
-ca element de agregare punti totale /de hemiarcada, coroane solo pe dintii posteriori( molari) ;
-ca element de agregare datorita relatiei de contact cu bontul ; acest tip de coroane sunt mai favorabile pe
bonturi pe care se aplica piese protetice ample (punti de hemiarcada/totale).
Machetarea:
Din machete prefabricate - metoda rapida, ergonomica ;luate din cutiile in care sunt vandute, adaptate pe
bontul cervical si ocluzal;
Cu folie din ceara calibrata - metoda curenta ; se vizualizeaza subetapele cu exactitate;
Metoda cu model duplicat:
Mai intai se modeleaza macheta preliminara, fixa, subdimensionata pe bontul mobil. In zona
cervicala :limite 2-3mm de colet ; peretii externi :grosime 0,15mm ; ocluzal in contact. Rezulta in acest fel
macheta preliminara. Etapa a-2-a:duplicarea machetei preliminare. Bontul si macheta se introduc in material
siliconic aplicat in conformator, rezultand amprenta duplicat.
Modelare macheta definitiva: Se modeleaza pe bontul duplicat in contact intim cu acesta pana la forma
finala a acesteia, rezultand o macheta fixa, nedeformata care va fi ambalata impreuna cu modelul, facand
parte din viitorul tipar
Metoda aditiva: Consta din modelare cuspid cu cuspid (dupa aplicarea conurilor pentru fiecare lob) , prin
picurare pana la realizarea contactului static cu fosa antagonista. Se indica in tratamente protetice complexe
19. Pregătirea machetei unei coroane metalice pentru ambalare.
Sistemul de tijare:
-Sistemul clasic (vezi inlayul metalic)
-Sistemul modern;
Sistemul clasic de tijare consta in aplicarea unei tije cu lungimea de 30mm, grosimea de 1-1,5-2mm, pentru
turnarea aliajelor nobile +accesorii ce se aplica pe tija principala.
Cand se toarna coroane de acoperire multiple sau coroane ca elemente de agregare a puntilor se indica
metoda moderna de tijare (metoda/sistemul BEGO-HERAEUS).
Aceasta metoda consta din aplicarea pe cuspizii inactivi a canalelor secundare, cu diametrul variabil pentru
nenobile 2,5mm cu o inaltime de pana la 3mm unite de un canal intermediar cu diametrul variabil
asemanator de aliaj. Din canalul intermediar emerg convergent 2 canale principale
20. Recomandări pentru evitarea porozităţilor la coroanele metalice turnate
Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:
-sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
-ambalare in 2 timpi ;
-preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica;
-aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului (la 10mm de marginea superioara a
conformatorului) ;
-topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta frecventa si mediu de protectie)
-Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.
21. Teoria expansiunii maselor de ambalat şi a compensaţiei contracţiei aliajelor metalice.
22. Tehnica ambalării machetei unei structuri metalice.
Ambalarea:
Ambalarea se poate realiza prin trei metode:
Modern:
-intr-un timp
-in 2 timpi (nucleu +masa de ambalat de acelasi tip) - procedeul cel mai indicat.
-Clasic - din 2 materiale (1 specific+1 nespecific) - contraindicat
Timpi:
-Se vor respecta dozele indicate ;100g pulvis +45-50cm3 apa distilata
-Se va prepara electromecanic la vacuummalaxor
-Aplicarea masei de ambalat se va realiza cu vibrare electromecanica (pe masuta vibratorie) ; intr-un timp
pana la umplerea conformatorului sau in 2 timpi :vibrare mixta :manuala+mecanica
23. Eliminarea machetei unei structuri metalice din tipar (preîncălzirea şi încălzirea).
Eliminarea machetei:
Macheta se elimina din ambalaj prin conditionare termica, in subetapele termice de preincalzire-incalzire.
Incalzirea are loc in regimul termic, in intervalele de temperatura si durata indicate de fabricant.
Se contraindica nerespectarea parametrilor indicati.
Preincalzirea:
Pentru aliaje nobile :0-200ºC lent (vezi inlay).
Pentru aliaje nenobile : 0-400ºC. timp de 1 ora
Incalzirea:
Pentru aliaje nobile 200-750ºC strict in ritm lent; depasirea valorii expune ambalajul la descompunerea
liantului sulfat de calciu, rezultand produsi sulfurosi (anhidride) care vot contamina aliajul fluid.
Pentru aliaje nenobile :400-1000ºC, cu mentinerea mai lunga la aceasta temperatura (de la 30minute la 1
ora) , functie de clasa de aliaj din care turnam coroana.
Consecutiv conditionarii termice , prin eliminarea totala a machetei si pregatirea masei de ambalat, rezulta
tiparul.
24. Surse de topire şi aparate de turnare utilizate pentru obţinerea structurilor metalice.
In practica, aliajele alese cantitativ si pe grupe de aliaj pentru turnare sunt topite cu :
flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului)
flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca aliajul sa se
mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chimica
curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor de topit-turnat.
Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea se realizeaza indirect in incinte
ceramice.
25. Dezambalarea şi prelucrarea structurilor metalice turnate.
Este o etapa efectuata in laborator.
Apoi coroana e trimisa in cabinet pentru examenul clinic pe bontul real (relatia de ocluzie, zone de contact
proximale+constatare nivel convexitati), prezenta santurilor de descarcare, inscrierea modelajului pe
hemiarcada, echilibrare ocluzala riguroasa. Prelucrarea finala, lustruirea se realizeaza cu polipant/pasta de
lustruit-vezi inlay metalic. Rezulta o proteza ce poate fi fixata prin cimentare provizorie (de durata).
26. Clasificarea defectelor de turnare, Defecte de turnare pozitive.
II. Defecte de turnare pozitive :
1. Sfere :
-incorecta degresare a machetei ;
-absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul fluid ; aceste defecte
de turnare daca sunt fara porozitati pot fi corectate.
2. Aciforme, lamelare:
-conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;
-evaporarea apei accelerata;
-ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde patrunde metalul fluid;
-aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentul topirii-turnarii;
27. Clasificarea defectelor de turnare, Defecte de turnare negative.
III. Defecte de turnare negative:
Microcavitatile, porii:
-subdimensionarea canalului principal, a machetei rezervorului de aliaj fluid si plasarea rezervorului
excentric ;
-supraincalzirea aliajului ;
-forta de impingere si topirea insuficiente ;
-absenta mediului de protectie.
28. Coroana de înveliş acrilică . Indicaţii şi contraindicaţii.
Indicatii:
-Distructii coronare partiale/totale ale dintilor frontali ;
-Leziuni carioase simple profunde situate pe fetele axiale (proximale)
-Traumatisme insotite de fracturi ;
-Discromii (modificari de culoare) de diferite etiologii :
-endogene (tratamente intracanalare eronate) ;
-exogene – aport excesiv de factori modificatori de culoare :alcool, tutun, vin rosu.
-Corectare anomalii (forma, culoare, pozitie-D.C.R.+jacket acrilic)
-Jacketul are un caracter provizoriu datorita aparitiei materialelor moderne.

Contraindicatii:
-Pe dintii frontali care prezinta fatete de abraziune (sau pacienti cu parafunctii :scrasnitul dintilor, bruxism) ;
-Ocluzii adanci acoperite :coroana este expusa (fata orala) datorita contactului ferm abraziunii intense cu
expunere la fracturare.In parafunctii se indica onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un modul de
elasticitate favorabil. Nu rasini acrilice.
-La cazurile clinice pentru care se adopta alte solutii (fatete din masa compozita, mase ceramice, coroane
metalo-ceramice) ;
-Pe dintii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu ; trebuiesc schimbate
semestrial (la 6 luni)si examinarea relatiei ocluzale (a stopului ocluzal) ; pe fondul abraziunii se pierde
stopul zonei de contact. Este inlocuita cu o coroana mixta cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramica.
-Pacientii tineri cu camere pulpare mari ale dintilor frontali, unde nu se pot realiza preparatii cu
prag.Jacketul acrilic necesita o preparatie nebiologica, cu sacrificiu de material dentar.
29. Macheta coroanei de înveliş acrilică şi pregătirea pentru ambalare.
Macheta:
Macheta se obtine prin 3 tehnici :
-Tehnica racirii gradate si picurare;
-Tehnica picurarii;
-Tehnica plastifierii
Se sectioneaza un baton de ceara corespunzator campului protetic. Se plastifiaza foarte bine pana in
profunzimea bontului. Se aplica ceara plastica pe bontul izolat.
Se sectioneaza intr-un volum aproximativ urmand modelajul prin sectionare-sculptare.
Cel mai frecvent utilizata este tehnica picurarii.
Etape machetare:
-Conditionarea bontului :izolare in apa saponata 5-10 minute
-Picurare ceara in exces pe bontul dentar ;
-Racire lenta fara introducere in apa;
-Modelajul primar prin sectionare+modelajul anatoform functional
-Modelajul final cu finisarea+aplicarea de ghips dur in interiorul machetei sub forma de bont. Degresare
macheta .Modelajul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a machetei pentru ambalare.
30.Ambalarea machetei coroanei acrilice.
Metode de ambalare:
Pentru ambalare sunt necesare materiale speciale in tehnologia coroanei acrilice:
-gipsuri dure tip Moldano;
-amestecul de gips dur cu gips normal.
Masa de ambalat se aplica intr-un conformator - chiuveta sau cuveta. Conformatorul este format din 2 inele
si 2 capace. In conformator se aplica cu vibrare pasta semifluida de gips. Functie de pozitia machetei in
materialul de ambalat exista 2 metode :
metoda orizontala-fata orala a machetei este plasata in jos ;
metoda verticala-marginea incizala plasata in jos, macheta patrunzand pana la nivel cervical.
31. Polimerizarea acrilatului în vederea obţinerii unei coroane Jacket.
Coroana acrilica se obtine prin polimerizarea rasinii acrilice introduse in tipar, in mai multe subetape
tehnice.
Conditionare tiparului:
Anterior polimerizarii si dupa eliminarea machetei din tipar (apa fiarta+detergenti=topire), tiparul se raceste
pana la 40-45ºC si apoi se conditioneaza prin izolare cu lacuri alginice
Rolul conditionarii:
-Separa rasina de masa de ambalat ;
-Inhiba combinarea rasinii /masa de ambalat ;
-Favorizeaza enucleerea coroanei din ambalaj
Dozare, preparare rasina:
Rasina acrilica se dozeaza in proportiile indicate de fabricant 1/1, 2/1.Se aplica pulberea intr-un godeu
ceramic si se prepara prin spatulare, rezultand o pasta vascoasa ce trece prin mai multe stadii fizico-chimice
pana la cel favorabil introducerii in tipar:pasta plastica neaderenta , modelabila.
Aplicare in tipar: din profunzime catre exterior, mai intai culoarea de baza, apoi culoarea pentru colet si
incizal.
Modelarea exterioara se face cu un celofan umed+presare capac chiuveta.
Se controleaza dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita se sectioneaza in bizou cervical si
incizal si se prepara din nou.
In situatia in care culoarea e convenabila, partile chiuvetei sunt asamblate si chiuveta este introdusa intr-o
presa hidraulica la o presiune de 2 atmosfere, timp de 15 minute.
Dupa acest timp se transfera in primul dispozitiv rotund/dreptunghiular =RING, care mentine partile
chiuvetei in aceeasi pozitie pe durata termopolimerizarii.
Polimerizarea propriu-zisa:
Rasinile polimerice clasice se polimerizeaza sub actiunea caldurii umede. Polimerizarea are loc conform
curbei termice care debuteaza cu cresterea lenta a temperaturii de la temperatura mediului ambiant pana la
60ºC, in timp de 30 minute. Se mentine la 60ºC timp de 60 minute. Se ridica in urmatoarele 30 minute, la
temperatura de 100ºC si se mentine timp de 30 minute.Urmeaza racirea lenta , timp de 4-8 ore.
32. Procedee moderne de obţinere a coroanei acrilice.
Din materiale moderne:
-Rasini diacrilice compozite;
-Polisticle: ART GLASS, BELLE GLASS;
-Ceromeri.
Acestea sunt materiale pentru tehnologia moderna a coroanei fizionomice polimerice.
Caracteristici clinico-tehnice pentru tehnologia moderna:
1.Preparatia dintelui:
-in limitele preparatiei conventionale ;
-se indica preparatia cu prag tip CHANFREIN ;
-se contraindica preparatia tangentiala ;
-se reduce din elementul dentar 0,8 mm cervical, 1-2mm fetele axiale, 1,5mm incizal.
2. Metode de amprentare: identice.
De regula amprenta de arcada, cu pregatirea prealabila a campului protetic.
3. Modelul de lucru: identic.
Se recomanda modelul de arcada cu bonturi mobile obligatoriu (tehnologia moderna).
4. Sisteme de machetare: in tehnologia moderna se elimina etapa de machetare, ambalare, tipar deoarece
rasinile diacrilice compozite, polisticlele si ceromerii se aplica strat cu strat, direct pe bontul conditionat.
Obtinerea coroanelor prin procedee tehnologice moderne:
-Fotopolimerizare :polisticle+ceromeri ;
-Fototermobaropolimerizare (tripla polimerizare) pentru rasini diacrilice compozite.In urma polimerizarii
materialului rezulta structuri compacte cu proprietati mecanice superioare si calitati estetice adecvate.
33. Coroana Jacket din răşini compozite
Este coroana de invelis cu grad de estetica cel mai ridicat dintre toate coroanele de invelis.
Se apropie, se identifica cu aceste coroane ceramice nuanta coloristica cu a dintilor naturali.
Se obtin prin mai multe procedee :
Clasic:
-ardere (sinterizare) mase ceramice pe cape metalice din platina sau aur platinat ;
Modern :
-prin aplicare directa pe bont;??????????????????
-turnare-presare,
-frezarea unor lingouri.
Indicatii:
leziuni carioase profunde;
discromii cromatice exo/endogene;
anomalii –dinti ectopici, de forma, de culoare;
pe dintii cu indice de carie mic.
Contraindicatii:
-La pacientii tineri (camera pulpara mare) , nu se poate realiza preparatia.
-Pe dintii laterali;
-Pe dintii nanici (subdezvoltati), nu se poate realiza pragul cervical;
-In parafunctii (bruxism, dinti cu fatete de abraziune);
-In ocluzii adanci acoperite , labiodonte (cap la cap);
-La pacientii cu indice de carie crescut (semn de distructie coronara rapida).
34. Coroana Jacket din ceramică. Avantaje şi dezavantaje. Clasificare.
Avantaje:
-Estetica - restaurare fizionomica excelenta;
-Biocompatibilitate (integrare tisulara);
-Preparatia mai conservativa fata de jacket acrilic pe fata vestibulara si coroana mixta ; pe fetele proximale
si orala reducerile prin frezare sunt chiar mai mari.
Dezavantaje:
-Rezistenta mecanica la torsiune scazuta (atentie la adaptare);
-Sunt fragile (se contraindica in zona laterala) ;
-Preparatia este pretentioasa :numai coroane cu prag axial (circumferential).
35. Sisteme aditive de obţinere a coroanelor integral ceramice.
Fixarea:
Coroana este fixata prin cimentare, tehnologia moderna (fixarea adeziva) dupa conditionarea prealabila a
fetei interioare.
Conditionarea se realizeaza cu acid fluorhidric 35%, cu rolul de a rezulta o suprafata asperizata ce
favorizeaza imbinarea adeziva.
36. Sisteme substractive de obţinere a coroanelor integral ceramice.
37. Coroana mixtă. Indicaţii şi contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje.
Indicatii:
-Indicatiile coroanei mixte sunt cvasisimilare cu cele ale coroanelor de invelis fizionomice si metalice.
Din punct de vedere conservativ-restaurator:
-in restaurarea morfologiei dintilor afectati de procese carioase voluminoase , traumatisme, abraziune;
-in restaurarea dintilor fracturati (prin D.C.R.-uri);
-in corectarea anomaliilor de forma, volum, culoare;
-ca elemente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si pe dintii laterali (morfologie adecvata, ca
elemente de agregare punti speciale, cazuri clinice speciale-estetica deosebita).
Din punct de vedere protetic:
-ca element de agregare pentru punti mixte partiale (de hemiarcada), punti totale;
-ca lement de agregare (curent) al protezelor partiale scheletate;
-ca element de imobilizare a dintilor mobili recuperabili (in parodontopatii);
-in echilibrarile ocluzale (curent).
Contraindicatii:
-pe dintii subdimensionati in sens cervico-ocluzal (nu exista spatiu pentru cele 2 componente +retentie
preacara);
-la tinerii pana in 20 ani deoarece prezinta camere pulpare voluminoase. Nu se pot face preparatiile indicate
(preparatii cu prag);
-la adultii care nu accepta sacrificiul biologic (depulpari in scop protetic).
Avantaje:
-coroane mult mai conservative decat coroanele de substitutie ;
-efect fizionomic satisfacator si superior celor metalice ;
-pot fi recuperati dintii mono-pluriradiculari mai conservativ :D.C.R.+coroana mixta.
Dezavantaje:
-Preparatie nebiologica deoarece necesita depulpari +reduceri mai crescute de tesut dentar (fetele
vestibulare) fata de coroanele de invelis metalice si fizionomice (ceramice de regula-cu ele comparam) ;
-grad de retentie inferior altor coroane de invelis datorita formei bontului (avem o reducere mai mare de
tesut dentar) ;
-Apar dehiscente (separatii)+infiltratii la nivelul interfetei metalo-polimer cu modificari coloristice.
38. Clasificarea coroanelor mixte.
Coroanele mixte se clasifica:
Dupa aspectul estetic:
-coroane partial fizionomice=numai fata vestibulara este placata cu componenta fizionomica (metalo-
acrilicele, metalo-diacrilicele=compozite) ;
-coroane mixte total fizionomice =componenta fizionomica acopera in totalitate fetele axiale ramanand
numai o colereta metalica 0,5mm vestibular ;2-3mm proximo-oral. Prin retragerea gingiei colereta metalica
devine vizibila.
Dupa componenta fizionomica (materialul de placat):
-coroane metalo-polimerice :
-metalo-acrilica (clasica);
-metalo-diacrilica (compozita);
-coroane metalo-ceramice.
Dupa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:
-termopolimerizare clasica: rasini acrilice;
-termopolimerizare uscata: cu vapori de caldura (piroconvectoare);
-termopolimerizare sub vapori de presiune - baropolimerizare (modern);
-fotopolimerizare: rasini compozite (R.D.C.);
-fotobaropolimerizare: rasini compozite;
-fototermobaropolimerizare in vid: cea mai indicata pentru componentele fizionomice din rasini compozite;
-prin sinterizare (ardere): mase ceramice in cuptoare speciale;
din rasini compozite: in cuptoare cu microunde (MICRO BASE SYSTEM).
41. Aplicarea acrilatului pe scheletul metalic în vederea obţinerii unei coroane mixte.
44. Coroana mixtă metalo-ceramică. Clasificare. Avantaje şi dezavantaje.
Avantaje:
Machete prefabricate sub forma de grile (plasa cu ochiuri, fetele interne plane, fetele externe concave cu
rolul de a creste umectarea intre masa ceramica si metal. ;
Acest tip de machete prefabricate se livreaza pentru coroane propriu-zise dar si pentru intermediari pentru a
face economie de metal nobil intre 40-60%.
46. Conceperea machetei componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice.
Macheta componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice:
-Prezinta pereti netezi fara rugozitati sau unghiuri ascutite;
-Unghiurile de intalnire se rotunjesc (pereti axiali -prag);
-Nu prezinta margini de protectie incizala/ocluzala sau pereti proximali evazati;
-Va fi modelata prin procedeele moderne :ceara calibrata sau ambutisare obtinandu-se grosimi uniforme;
-Ocluzal/incizal se va crea un spatiu de 1,5-2mm pentru a favoriza translucenta ; se obtine o fizionomie
excelenta.
47. Tehnica confecţionării machetei componentei metalice a coroanei mixte metalo-ceramice.
Pentru tehnologia coroanelor metalo-ceramice si metalo-compozite se folosesc machete prefabricate
+sisteme retentive (perle, butoni) tip INZOMA (Ivoclar) si PROBOND (Renefert).
In sistemul PROBOND macheta prezinta suprafete concave ; cu cat sunt mai numeroase cu atat gradul de
fuziune este mai crescut : tehnica SHORE.
Componenta metalica este conditionata prin aplicarea de bondinguri (agenti de legare, cuplare) : INZOMA P
pentru aliaje nobile si INZOMA NP pentru aliaje nenobile ce au rolul de acreste gradul de fuziune de
aderenta, creste legatura fizico-chimica a maselor ceramice de componenta metalica.
48. Alternative “nobile” de realizare a scheletelor metalice ale unei lucrări metalo- ceramice.
49. Masele ceramice utilizate pentru placarea scheletului metalic.
51. Aplicarea maselor ceramice pe scheletul metalic.
Masele ceramice preparabile se aplica pe componente metalice, anterior conditionate.
Etape:
-Conditionarea componentei metalice
-Sablarea.
-Degresare in solutii acide :acid fluorhidric.
-Curatire in bai ultrasonice.
Aplicarea masei ceramice cu spatula sau prin pensulare +vibrare (absorbtie).
52. Prelucrarea şi finisarea componentei fizionomice a coroanelor mixte metalo-ceramice.
Cimentare / Fixare:
Coroanele metalo-acrilice se fixeaza prin frictiune-cimentare cu cimenturi conventionale FOZ (fosfat de
zinc)
Coroanele metalo-compozite se fixeaza cu ajutorul cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile
ionomere de sticla sau chiar FOZ.
Coroanele metalo-ceramice se indica a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe baza de rasini
diacrilice =fixare adeziva ( cimenturile reactioneaza chimic cu tesuturile dentare).
53. Coroana de substituţie Ricmond. Elemente componente. Indicaţii şi contraindicaţii.
Parti componente: - 2 dispozitive:
-Dispozitivul coronar =bont metalic (artificial);
-Dispozitivul radicular cu accesorii:
-Placuta - are o grosime 0,3-0,4mm ce acopera suprafata bontului morfologic caracteristica (in 2
versante datorita preparatiei)
-Inelul - este circular axial, inaltime 1-1,5 mm, plasat subgingival 0,5mm.
-Pivotul/stiftul - are o lungime 2/3 din lungimea radacinii, cu o forma cilindro-conica. Ideal ar fi ca sa
aiba forma cilindrica (frictiune maxima), diametrul 1/3 din diametrul radacinii, pentru a se conserva
suficient de grosi peretii.
Indicatii:
-Restaurarea morfologiei coronare afectata de carii, procese carioase, anomalii de volum, obturatii mari,
traumatisme, abraziuni.
-Individual pe dintii monoradiculari +premolari. Se contraindica pe molari (de necesitate).
-Corectarea anomaliilor de pozitie, forma, culoare.Anomaliile de pozitie se pot modifica prin dispozitive
angulate, corectandu-se anomalia.
-Protetic ca element de agregare pentru punti frontale, laterale, fronto-laterale fiind indicat ca element mezial
de agregare.Protetic ofera gradul de frictiune cel mai mare dar risc de fracturare.
Contraindicatii:
-Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane mixte (mai conservative).
-Nu se toarna din aliaje Co-Cr (foarte greu de prelucrat si indepartat prin taiere) sau din aliaje baza cupru
(Gaudent). Clasa bronzuri se toarna relativ precis dar genereaza discromii la nivelul fatetelor (lizereu verzui
pe fond de oxizi metalici).
-Cand dotarile tehnice sunt modeste.
54. Coroana de substituţie Richmond. Preparaţia dentară corono-intraradiculară şi amprenta
câmpului protetic.
1. Prepararea dintelui:
Sectionarea coroanei pana in 1/3 cervicala la 1-2 mm de insertia gingivala, prepararea bontului in 2 planuri-
vestibular inclinat la 45º si unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivala, rezultand
preparatia in 2 planuri a bontului coronar.Versantul vestibular dupa adaptarea inelului metalic se plaseaza
(infunda) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic superior.Prepararea radiculara : canalul radicular este
cateterizat cu un ac Kerr, dupa care se largeste cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 si o
largime de 1/3 , rezultand o lojeta intraradiculara in care va patrunde pivotul (stiftul intraradicular) pentru
agregarea coroanei.Bontul sectionat inainte de prepararea subgingivala, se prepara subgingival cu peretii
axiali convergenti cu freze diamantate pentru a patrunde subgingival, corect inelul pericervial.
2. Amprentarea:
Pentru realizarea coroanei de substitutie pot fi utilizate trei metode de amprentare:
-Amprenta de zona frontala (hemiarcada) sau segmentara cu sau fara stift metalic;
-Amprenta de arcada (de corectare) sau in dublu amestec cu stift metalic sau mase plastice; Seaplica stiftul
in canal; amprenta cu silicon chitos, se scoate stiftul din lacas, se plaseaza materialul siliconic fluid pe canal,
stift + material siliconic chitos.
-Amprenta de arcada – in 2 timpi- (de corectare) + amprenta unidentara cu inel – cea mai indicata/cea mai
complicata. Se indica pentru coroane solo, nu pentru constructii ample, in care coroana de substitutie este ca
element de agregare:
-In timpul 1 se realizeaza intraradicular un stift sau con acrilic.
-In timpul 2 se amprenteaza cu STENTS =portamprenta in care se fixeaza stiftul;
-In timpul 3 se introduce materialul siliconic cu acul Lentullo si se aplica siliconul in portamprenta, ea se
va insera pe preparatie, in ocluzie rezultand amprenta segmentara.
Primele 2 metode necesita conditionarea locala a santului gingival cu ajutorul unui fir textil ; are loc largirea
santului gingival.
Preparatia intraradiculara va fi izolata pentru a obtine o amprenta exacta a preparatiei corono-radiculare.
56. Realizarea componentei fizionomice a unei coroane de substituţie.
Pentru componenta fizionomica se utilizeaza rasina acrilica simpla sau rasini baropolimerizabile (vezi
coeroana acrilica) - BIODENT, SUPERPONT., cu aplicare succesiva pe bont /in casete.
Mai pot fi utilizate rasini compozite: in aceleasi conditii ca la coroana mixta; pentru coroana de substitutie
total fizionomica-bontul se modeleaza cu praguri: vestibular, oral cu macro si microretentii (conditii identice
cu celede la coroana mixta).Coroanele de substitutie mixte metalo-compozite se placheaza cu rasini
compozite dupa o prealabila conditionare a acestora : sablare, ceramizare, metalizare.
Coroane de substitutie cu componenta fizionomica din ceramica-macheta pentru componenta metalica-vezi
praguri rotunjite, fara retentii, fara margini ascutite. Unirea este fizico-chimica, placajul este extins pe toate
fetele axiale la coroana de substitutietotal fizionomica si partial la coroana mixta cu fetele orale metalice.
Coroana de substitutie metalo-compozita este superioara fizionomic coroanei placate cu rasini acrilice
simple, au o biocompatibilitate superioara si parametrii mecanici de legarea componentei fizionomice este
superioara ; varianta tehnologica ce intruneste din punct de vedere al tehnologiei + pretul de cost –sufragiul
unanim.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefabricate ceramice (crampoane butonate scurte, lungi,
fatete Steel) sunt depasite tehnologic datorita aparitiei tehnologiilor metalo-ceramice
60. Caracteristicile protezelor parţiale fixe.
Puntile dentare reprezinta proteze pluridentare, fixe, ce se fixeaza pe dintii stalpi prin cimentare. Ele se obtin
prin metode si din materiale diferite.
Caracteristicile:
-Sunt proteze fixe; se fixeaza prin frictiune-cimentare pe dintii stalpi;
-Au un volum asemanator sau identic cu cel al dintilor naturali, cu un modelaj ocluzal anatoform functional;
-Din punct de vedere fiziologic-transmit presiunile ocluzale dento-parodontal;
-Biomecanic-constructii mecanice protetice rigide, nedeformabile cu o rezistenta mecanica suficient de mare
care satisfac;
-Prin fixitate, estetica sunt extrem de confortabile, raportate la alte tipuri de microproteze.
61. Câmpul protetic pentru o proteză parţială fixă.
69. Principiul biofuncţional urmãrit în confecţionarea punţilor dentare.
Este alaturi de celelalte unul din cele mai importante. Vizeaza restaurarea functiei masticatorii, estetice,
fonetice si a ocluziei.

1) Masticatia
Din piunct de vedere masticator, principiu vizeaza restaurari protetice cu:
-Suprafete ocluzale identice cu cele ale dintilor absenti de pe arcada ;
-Suprafete morfologic cuspidate ;
-Suprafete realizate din materiale rezistente mecanic (metalice, ceramice).
Se contraindica modelajul aplatizat si subdimensionarea in sens vestibulo-oral a corpului de punte deoarece
va fi influentata eficienta masticatorie (functia masticatorie nu e stabilita in parametrii indicati).
2) Fonatia
Functia fonatorie este caracteristica speciei homoide si ea trebuie restabilita cu ajutorul constructiei protetice
fixe, ce se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza corect lucrarea fixa.
Caracteristici:
-Corpul de punte in regiunea frontala va fin inscris in configuratia de arcada, avand un traiect arcuat.
-Dimensiunea cervico-incizala si vestibulo-orala va fi identica cu a dintilor naturali ;
-Modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al dintilor naturali (creste marginale,
cingulum in 1/3 medie, convexitati, relief concav-convex);
-Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale, subdimensionat in sens vestibulo-oral si cervixo-incizal.
Toate aceste caracteristici genereaza tulburari de fonatie, sigmatism, sasait
3) Fizionomia
Consta atat la nivelul corpurilor de punte frontale dar si laterale in realizarea volumului, formei si culorii
dintilor artificiali identice cu ale dintilor naturali.
Volumul, forma se obtin prin modelaj individualizat al elementelor dentare pentru a obtine armonia dento-
dentara caracteristica cazului clinic.
Din punct de vedere estetic se vor realiza punti integral ceramice (estetica mare) , pentru zona frontala . Se
pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este
inferioara maselor ceramice.
70. Principiul biomecanic urmãrit în confecţionarea punţilor dentare.
Rezistenta fizica:
Corpurile de punte din punct de vedere mecanic se realizeaza din materiale rezistente (mase ceramice, aliaje
metalice) care sa nu se deformeze/ abrazeze/fractureze. Corpurile de punte sunt concepute cu forme care pe
sectiune au o geometrie speciala : in litera « T »/ »L » considerate a fi cele mai rezistente la actiunea fortelor
ocluzale (pentru puntile mixte).
Pentru puntile mixte fizionomice componenta metalica va avea o forma rotunda/patrata, ambele variante T/L
rotund, patrat vor prezenta diametre maxime in sensul aplicarii fortelor de presiune ocluzale. Corpurile de
punte sunt asemanatoare cu o bara intre 2 stalpi.
Se contraindica placarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat putin rezistente :
rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice :ppersoane publice care solicita fizionmie
maxima . Se placheaza cu materiale hibride : ceromeri, compozite de ultima generatie :fotopolimerizabile in
vid.
Se contraindica corpurile de punte integral ceramice, polimerice, din ceromeri deoarece se fractureaza.
Ceromerii se indica in ocluzii deschise, in zona frontala.
2. Insertia:
Insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralela a dintilor limitanti (pe care se agrega).
Insertia poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au
grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de
contact este mare.
3. Stabilitatea:
Stabilitatea protezelor pluridentare fixe este conferita de frictiunea realizata intre fata interna a elementelor
de agregare si bont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical).
Stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe bonturile dentare.
Fixitatea prin frictiune-cimentare.
72. Direcţia corpului de punte. Lăţimea vestibulo-oralã a corpului de punte.
Directia corpului de punte:
In zona frontala directia corpului de punte va fi astfel incat sa-l inscrie in configuratia arcadei: in arc de
cerc/arcuat/semicerc cu dimensiune cervico-incizala /vestibulo-orala asemanatoare dintilor naturali. Numai
aceste corpuri de punte pot asigura restaurarea fizionomiei, fonatiei, functionalitate in ocluzie.
Se contraindica corpurile de punte subdimensionate in sens vertical, sagital sau modelate aplatizat deoarece
genereaza tulburari fizionomice, de dinamica functionala si parodontale.
In zona laterala directia corpului de punte va fi rectilinie (ideal) sau usor curba.
74. Raportul corpului de punte cu creasta edentatã.
Corpurile de punte concepute si modelate cu o morfologie specifica principiilor bioprofilactice si igienizarii.
Tipuri de raporturi (relatia de contact corp de punte-creasta edentata):
La maxilar:
-Zona frontala: sa/semisa.
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica numai in cazurile speciale (creste late si dinti scurti). Corpul
de punte in semisa este cel mai indicat si utilizat in practica.
-Zona laterala: corpul de punte tangent liniar la versantul vestibular (dinti inalti asociati cu creste inguste)
sau in semisa (dinti scurti cu creste late).
La mandibula:
-Zona frontala: raport sa/semisa/punctiform.
-Zona laterala: tangent liniar la mijlocul crestei (cu contact liniar), punctiform , suspenda
81. Corpuri de punte la maxilar în zona frontală
Corpurile de punte frontale: relatia de contact va fi in in semisa. Se contraindica relatia de contact in sa
(neigienic, iritatii cronice locale, inflamatii).
Corpurile de punte frontale pot fi:
-total fizionomice,
-mixte fizionomice,
-mixte : casete +fatete.
A. Corpuri de punte total fizionomice
-Materiale
-rasini polimerice
-R.A.S.
-Rasini diacrilice
-Polisticle
-Ceromeri.
-Mase ceramice
B.Corpurile de punte mixte fizionomice
Materiale:
-metalopolimerice,
82. Corpuri de punte la maxilar în zona laterală
Tipuri de corpuri de punte laterale:
-corpuri de punte mixte fizionomice (metalo-acrilice, metalo-compozite, indicate in cazuri clinice speciale) ;
-corpuri de punte mixte :metalo-polimerice, metalo-ceramice. Cele metalo-polimerice sunt cele mai indicate
si utilizate.(o componenta sub forma de caseta si o componenta fizionomica-placaj acrilic /compozit).
Materiale:
Pentru componenta metalica: identice cu cele frontale: baza aur, baza cupru, cu indicatia de metale nobile
pentru tehnologia ceramica.
Alte corpuri de punte in zona laterala maxilara:
-Corpul de punte cu bara si bonturi +coroane acrilice;
-Corpul de punte cu bara si bonturi + dinti tubi ceramici;
-Corpul de punte caseta + fatetele ceramice prefabricate.
Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc, prin aparitia tehnologiilor moderne.
83. Corpuri de punte la mandibulă în zona frontală
Materiale:
Marginile incizale se restaureaza metalic sau ceramic. Cel mai indicat din punct de vedere estetic este cel
ceramic. Cel mai rezistent este rama metalica.
Conceperea corpurilor de punte laterale mandibulare:
Sunt concepute asemanator corpurilor de punte laterale maxilare.Se parcurg etapele principiilor protetice.
Masticator, corpurile de punte mandibulare laterale vor fi concepute cu suprafete cuspidate, realizate cu
contacte tip cuspid-fosa.
Materialele utilizate pentru suprafetele ocluzale vor fi materiale foarte rezistente mecanic (aliajele metalice,
masele ceramice). Se contraindica suprafete ocluzale din rasini acrilice simple (polimerice). Exceptional se
pot realiza aceste suprafete din rasini compozite, dar din punct de vedere clinic nu sunt senzationale.
Bioprofilactic, sunt concepute in functie de elementele morfologice locale, cu mai multe tipuri de raporturi
avand in vedere ca aceasta morfologie sa nu afecteze local morfologia campului protetic. Corpurile vor
trebui sa aiba o relatie de contact care sa nu genereze local iritatii, inflamatii printr-o relatie de contact
traumatic (sa), fara nise de protectie pentru papile.
84. Corpuri de punte la mandibulă în zona laterală
Tipuri de corpuri de punte mandibulare:
Cele mai indicate si frecvente corpuri de punte:
-Corpul de punte metalo-acrilic - caseta cu fateta (acrilica) - in regiunea frontala si laterala.
-Corpul de punte metalo-compozit – satisface mult mai bine din punct de vedere fizionomic, al
biocompatibilitatii decat corpul de punte metalo-polimeric (cel mai frecvent in practica din ratiuni
materiale);
-Corpul de punte metalo-ceramic:
-In varianta clasica cu fateta ceramica-abandonat.
-In varianta moderna (cu placare); ceramica este extinsa pe toate fetele si confera o fizionomie si
proprietati biomecanice excelente.
-Corpul de punte cu cupe metalice si rasini acrilice simple, corpul de punte sub forma de bara cu bonturi +
dinti tubi ceramici sunt contraindicate si abandonate tehnologic. Primele generau disfunctii ocluzale datorita
abraziunii acrilatului, prin modificari ale contactului cuspid-fosa.
85. Dificultăţi posibile în confecţionarea punţilor. Modificarea dimensională a spaţiului edentat
Modificari orizontale:
Prin migrare dintilor vecini edentatii, spatiul va fi mai mic, dintii artificiali, corpul de punte va fi
subdimensionat ; nu au aceeasi individualizare cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate mai mari, corpurile de punte vor fi modelate mai mari. In ambele situatii nu se reproduce
tiparul fizionomic al cazului clinic
Modificari verticale:
Apar dupa extractii laborioase, dupa traumatisme cu pierderi importante de tesuturi oasoase si implicit
modificari ale crestei alveolare. In aceste situatii clinice, de asemenea, pentru echipa medic-tehnician ete
greu de restaurat fizionomia in zona frontala.
Dupa accidente, traumatisme, extractii rezulta un spatiu mare in zona frontala ; se indica realizarea unor
pelote acrilice, ceramice cu o culoare asemanatoare mucoasei gingivale pentru a se corecta defectul.
Modificarile in zona laterala zona laterala:
Modificarile in sens orizontal sunt prezente datorita migrarii dintilor restanti (meziogresiuni, distogresiuni) ;
nu ridica probleme.
In spatiul respectiv se proiecteaza dintii dinspre mezial spre distal. Modelajul se realizeaza in detrimentul
elementului distal (principiul fizionomic nu este important).
86. Dificultăţi posibile în confecţionarea punţilor. Spaţiile interdentare şi malpoziţiile dentare
In practica se obtin protezari false, vizibile. ; dintii sunt modelati mai voluminosi.
In malpozitii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica aplicarea puntilor provizorii (punti test),
obtinerea acceptiunii pacientului si convingerea clinicianului. Redarea intocmai a spatiilor prin realizarea de
corpuri de punte la distanta exact ca in situatia clinica initiala.
Corpul de punte si elemntele de agregare sunt uniteprin conectori metalici plasati oral, in contact lejer cu
mucoasa. Aceasta modificare tehnica reda cel mai bine tiparul fizionomic al cazului clinic ; nu este o
protezare brutala ; solutia tehnica este dificila. Se pot fractura conectorii, pot retentiona alimente.
Solutia tehnica cele mai indicate :punti mixte metalo-ceramice, metalo-compozite cu acesti conectori cat mai
ales puntile adezive.
In zona laterala existenta tremelor nu este necasara a fi corectata special.Se aplica principiul mentionat la
modificarile orizontale,(se modeleaza elementele dinspre mezial cu volum si forma asemanatoare dintilor
naturali in detrimentul dintelui distal ce poate fi modelat ca un premaolar).
Individualizarea corpului de punte este extrem de dificila si din punct de vedere al proiectarii corpului de
punte, in practica, avem dificultati reale. Componenta metalica nu ne permite individualizarea si modelarea
cu un volum si o forma asemanatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu prezinta punct de contact in 1/3 ocluzala. Aceeasi nisa interdentara nu se poate reda
intocmai pe corpul de punte ; se schiteaza doar. Grosimea in sens V-O a materialului de placat+transparenta
materialului sunt factori negativi in individualizarea dintilor naturali.
89. Puntea cu extensie. Puntea totală.
Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se realizeaza in conditii locale si generale. Contine cel putin 3 corpuri de
punte si care restaureaza forma de edentatie mixta extinsa pe intreaga arcada de regula edentatia L, F-F , L.
Clinic se indica cand pe arcada sunt minim 4 dinti, bine implantati, fara afectiuni parodontale , corect tratati
si situati in planuri diferite. Clasic cei 2 canini +cei 2 molari.
Conditiile generale: starea de sanatate, homeostazia cazului clinic buna, capacitatea pacientului de a rezista
la tratament, posibilitatile financiare, dotarea tehnologica corespunzatoare.
Puntea cu extensie
Un capat al corpului de punte nu prezinta punct de sprijin (« puntea in consola »).
Exista doua posibilitati de extensie:
Puntea cu extensie meziala-corpul de punte este plasat mezial fata de elemetele de agregare. Este indicata
frecvent in edentatii maxilare de incisiv lateral si premolarul 1.
Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat distal fata de elementele de agregare.Este indicata
frecvent in edentatii terminale mandibulare dar si cele maxilare (punti totale). Aceste piese mecanice sunt
contraindicate deoarece genereaza disfunctie ocluzala; in practica sunt modelate atipic, nu cu morfologia
reala a dintelui inlocuit.