C M Y K

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL AMÃRÃ{TI, |N COLABORARE CU TRUSTUL DE

PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES DE DR~G~{ANI {I PRO EXPRES DE RÂMNIC

• Anul I •
Numãrul 03•
februarie 2009

CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!

02 UTILE...

ANUNŢ Î N AT E N Ţ I A
I M P O R TA N T : P L Ă T I T O R I LO R D E
TA X E :

Persoanele care sunt

născute în luna martie,
sunt rugate să se pre-
zinte neapărat la Aceia dintre dum-
Dispensarul Medical din neavoastră care ţin să-
şi plătească taxele la
comuna Amărăşti, în ve- timp, primesc şi o răs-
derea efectuării exa- plată pentru perseve-
menului de bilanţ, pentru renţa de care dau
achi-
dovadă. Astfel, până la
evaluarea stării de sănă- sfârşitul lunii martie a ta în
tate. anului curent, cetăţe- două tranşe: 30 martie
şi 30 septembrie 2009.
MEDICI: nii comunei Amărăşti
De asemenea, impor-
care îşi vor achita
DR. M. VÎLCIOIU integral, impozitele pe tant de reţinut pentru
clădiri, terenuri şi mij- cetăţenii comunei
DR. MUCALAU ION loacele de transport, noastre mai este şi fap-
Vând doua tractoare pot beneficia de o tul că toate construc-
reducere de şapte pro- ţiile dobândite trebu-
U650, unul cu cabina cente. Mai sunt scutiri iesc declarate la pri-
patrata si un altul cu cab- şi pentru persoanele mărie în termen de 30
cu handicap şi cele de zile de la dobândire
ina conica, stare impeca- sau orice altă modifi-
care deţin certificat de
bila de functionare si veteran de război. care în situaţia lor,
aspect bine intretinut. Pentru aceştia, reduce- lucrU valabil şi pentru
rile sunt de 100%, dar terenuri.
PRET NEGOCIABIL. valabile numai pentru n Inspector taxe şi
Rela]ii la telefon: impozitele pe clădiri şi impozite locale, Ştefan
Simion
0761-181.050 sau terenul din curtea
casei. Impozitele se pot
0743-174.774
INVESTITII...
utilitate şi frumuseţe, la costuri minime...
Nu mai este nici un secret pentru nimeni,
de foarte mult timp, faptul că autorităţile
locale din comuna Amărăşti şi-au propus, ca
ţel principal, de la acest mandat, aducerea
localităţii acesteia la standardele impuse de
către ştabii din Uniunea Europeană. După ce
au depus proiecte foarte importante pentru a
obţine fondurile necesare dezvoltării infras-
tructurii şi a celor mai importante instituţii
sau a centrelor sportive şi culturale de pe
raza Amărăştiului, aceştia s-au orientat şi
spre latura turistică şi de ghidaj. Astfel,la
începutul lunii februarie a anului în curs, la
intrarea şi la ieşirea din fiecare sat al comu-
nei Amărăşti, autorităţile locale au montat
panouri stradale luminoase, mai mici decât
cele de la intrarea şi de la ieşirea din localita-
te - la jumătatea înălţimii acestora - care îi
informează pe turişti, dar nu numai pe ace-
ştia, ci şi pe restul şoferilor care tranzitează
03
Amărăştiul, în ce sat al acestei comune se află
la un moment dat. Mai mult, aceste panouri
vin să sporească ajutorul acordat conducăto-
rilor auto mai ales pe timp de ceaţă. Ca atare,
din banii de la bugetul local, autorităţile din
Amărăşti au derulat o nouă investiţie menită
nu numai să schimbe look-ul acestei comune,
dar în acelaşi timp, o investiţie extrem de
utilă pentru toată lumea. Apropo de investi-
ţie, aşa cum am fost obişnuiţi în ultimul timp,
nici aceasta nu este una care să sărăcească
bugetul local. Sursele noastre din cadrul pri-
măriei Amărăşti ne-au mai informat, printre
altele, că aceasta este una dintre cele mai ief-
tine lucrări derulate la nivelul Amărăştiului.
n Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
www.publipro.ro
04
În perioada imediat următoare, pri-
măria comunei Amărăşti va aduce pen-
tru populaţie sămânţă de porumb atât
din import cât şi din producţie internă.
De asemenea, primăria pune la dispoziţia
agricultorilor şi lucernă din import.
Preţurile vor fi mult mai mici decât cele
practicate anul trecut, aproximativ cu
30-40% mai mici. Astfel, la ora actuală,
se poate procura orice cantitate de
semănţă de acest gen, de la sediul primă-
riei. Avantajul pentru agricultorii din
Amărăşti constă, mai ales, din aceea că
pot obţine o cultură excepţională, graţie
standardelor calitative extrem de ridicate
ale acestor seminţe. Astfel, cu mai puţină
muncă şi cu preţuri chiar mai mici decât
cele la care sunt comercializate seminţele
obişnuite, adică acelea care nu s-au bucu-
rat de tratamente la standardele impuse
de către Uniunea Europeană, amărăşte-
nii care se ocupă cu grădinăritul, pot
AGRICULTURA...
obţine recolta dorită. Suntem convinşi de
faptul că este mai mult decât suficientă
cantitatea de seminţe adusă la sediul pri-
măriei comunei noastre, astfel încât să
acopere cererile tuturor locuitorilor
Amărăştiului. Nu este nevoie de acte şi
nici nu sunt motive ca amărăştenii care
doresc ca să procure astfel de seminţe să
stea la cozi imense, aşa cum se întâmplă,
de cele mai multe ori, mai ales pe ultima
sută de metri, înainte de cultivarea tere-
nului şi de însemânţările de primăvară,
pe la magazinele de specialitate din mari-
le oraşe. Oamenii noştri vor fi mai mult
decât bucuroşi ca să vă servească rapid şi
ireproşabil, astfel încât să ne putem
bucura cu toţii, toamna, de faptul că
localitatea noastră se află în topul celor
cu o producţie agricolă la standardele
occidentale...
n Inginer agricol, Dumitru Mihailovici
SOCIAL... 05

În baza cererilor depuse de către cetăţenii
localităţii comunei Amărăşti, la Agenţia de Plăţi
şi Intervenţii în Agricultură (APIA), în vederea
acordării cotei de lapte, dorim să încunoştinţăm
cetăţenii interesaţi că formularele există, în pre-
zent, la Primăria Amărăşti. De aici, le pot ridica
în orice moment. Trebuie să se prezinte numai
cu buletinul sau cartea de identitate. Trebuie
făcută însă o menţiune: prin cotă de lapte, tre-
buie să se înţeleagă că acest lucru se referă la
intrarea în posesia unei licenţe care să le dea
dreptul legal, conform normelor europene în
vigoare, ca să vândă laptele pe pieţele autoriza-
Cota de
Lapte, un
ajutor
pentru
comer-
te. Să nu se
cianţi!
mai sperie că le ia cineva laptele! Spunem acest
lucru pentru că am întâlnit şi cazuri de oameni
care s-au speriat atunci când au auzit de această
cotă de lapte, văzând în aceasta altceva decât un
lucru gândit astfel încât să modernizeze şi să
disciplineze activitatea de comercializare a lap-
telui pe care ei îl produc în gospodăriile lor per-
sonale, de la propriile animale. Până la ora actu-
ală, la noi în comună au fost depuse, în acest
sens, aproximativ 260 de cereri.
n Inginer agrigol,
Dumitru Mihailovici

Cu ocazia Mărţişorului şi a Zilei

Femeii, primăria şi Consiliul
Local al comunei Amărăşti ure-
ază tuturor doamnelor şi dom-
nişoarelor, împlinirea tuturor
dorinţelor, în plan personal şi
profesional, să aibă parte de
multă apreciere şi dragoste!
06
Se acordă, pentru prima dată,
subvenţii pentru împădurire
Dat fiind rolul multifuncţional
al pădurilor, în condiţiile încălzi-
rii globale şi a creşterii riscurilor
de degradare a unor categorii de
terenuri agricole, Comisia
Europeană a prevăzut, în cadrul
măsurilor de dezvoltare rurală, o
măsură specială denumită Prima
împădurire a terenurilor agricole,
codificată 221. Este finanţată din
fonduri publice comunitare şi
naţionale şi are ca scop înfiinţa-
rea de păduri. Pentru facilitatea
accesului românilor la această
măsură se va elabora un Ghid al
solicitantului Măsurii 221, care va
fi disponibil public, chiar în cur-
sul semestrului I al anului viitor.
Suprafaţa totală estimată a se
planta este de 49.300 ha, iar
numărul estimat al beneficiarilor
este 14.180 de deţinători de teren
agricol.
Pentru a fi eligibile, terenurile
agricole trebuie să fie situate în
extravilanul localităţilor, să fie în
exploatare agricolă curentă de cel
puţin 2 ani, să înregistreze randa-
mente scăzute la hectar, să fie
întreţinute în bune condiţii agri-
cole şi de mediu. De asemenea,
trebuie să prezinte risc de degra-
dare din cauza unor factori de
mediu sau să fie situate în apro-
piere de alte păduri ori în zone
aflate sub incidenţa Programului
Naţional pentru Perdele de
Protecţie. Obligatoriu, acele tere-
nuri trebuie să fie înregistrate în
Registrul Agricol al Consiliului
local şi în evidenţele cadastrale.
Beneficiarii Măsurii 221 sunt
deţinătorii legali ai terenurilor
agricole, proprietari persoane
fizice sau juridice, consilii locale,
asociaţii legal constituite ale aces-
tora, precum şi arendaşi şi conce-
sionari mandataţi pentru împă-
durirea terenului agricol de deţi-
nătorii legali. Nu sunt prevăzute
limite de suprafaţă/beneficiar, dar
există restricţii impuse de poziţia
terenului în cadrul zonei agricole
şi destinaţia terenului prevăzută
în Planul de dezvoltare a zonei,
motiv pentru care este nevoie de
Aviz al Consiliului local din care
să reiasă că, la data solicitării avi-
AGRICULTURA...
zului, terenul alocat împăduririi
nu este prevăzut pentru preluare
în intaravilan sau pentru investi-
ţii de interes public.
Pentru realizarea plantaţiei
forestiere, beneficiarului i se acor-
dă un sprijin financiar public,
nerambursabil, în baza unui con-
tract încheiat cu Agenţia de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricultură
(APIA). Sprijinul are caracter
compensatoriu şi constă în plata
mai multor tipuri de prime pe
hectar, după realizarea lucrărilor
prevăzute în proiect. Prima pe
hectar pentru înfiinţarea planta-
ţiei forestiere reprezintă 70% din
costurile standard de înfiinţare,
plătite de beneficiar. Plata este
diferenţiată, după poziţia terenu-
lui:
· la câmpie = 1.900 euro/ha;
· la deal = 1.600 euro/ha;
· la munte = 1.560 euro/ha.
La aceşti bani se adaugă costul
standard al elaborării documen-
taţiei tehnico-economice şi al pro-
iectului. Pentru persoanele fizice,
această valoare se restituie inte-
gral, în baza măsurii 143, din
PNDR 2007-2013. Prima anuală
pentru întreţinerea şi competarea
plantaţiei se acordă în primii 5
ani numai deţinătorilor privaţi,
pentru restituirea integrală a cos-
turilor standard de întreţinere şi
de completare. Suma totală pen-
tru 5 ani este diferenţiată pe ani
şi zone:
· 1.336 euro/ha la câmpie;
· 1.166 euro/ha la deal;
· 826 euro/ha la munte.
Prima anuală pentru pierde-
rea de venituri agricole se acordă
timp de 15 ani de la înfiinţarea
plantaţiei numai deţinătorilor pri-
vaţi şi numai dacă asigură exis-
tenţa şi evoluţia plantaţiei până la
vârsta de exploatare, prevăzută în
proiect. Prima este diferenţiată
după categoria beneficiarului:
· pentru agricultori = 215
euro/ha/an;
· pentru alţi deţinători pri-
vaţi = 110 euro/ha/an.
n Inginer agricol,
Dumitru Mihailovici
RELIGIE... 07
01.03.2009: Duminica lăsatului sec de carne
Sf. Ier. Mc. Teodot al Cirenei; Sf. Mc. Isihie
02.03.2009: Sf. Mc. Eutropiu, Cleonic şi
Vasilisc din Capadocia
03.03.2009: Cuviosul Gherasim de la Iordan
04.03.2009: Sf. Mc. Conon din Isauria (harţi
fără carne)
05.03.2009: Sf. 42 Mucenici din Amoreea
06.03.2009: Sf. Ier. Mc. Vasilevs, Efrem,
Evghenie, Agatador, Elpidie, Eterie şi
Capiton ai Chersonului (harţi fără carne)
07.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Teofilact al
Nicomidiei; Sf. Ier. Iulian de Toledo
08.03.2009: Duminica lăsatului sec de brânză
(a Izgonirii lui Adam din Rai). † Sfinţii 40 de 20.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Iacob Studitul; Sf
Mucenici din Sevastia Armeniei Ier.Toma; Cuv. Serapion

09.03.2009: Începutul Postului Mare; Sf. Mc.
Codrat din Corint şi cei împreună cu dânsul
10.03.2009: Sf. Ier. Sofronie al Ierusalimului
11.03.2009: Cuv. Mărt. Teofan; Sf. Ier.
Grigorie Dialogul al Romei; Sf. Simeon Noul
Teolog
12.03.2009: Aducerea moaştelor Sf. Ier.
Mărt. Nichifor al Constantinopolului
13.03.2009: Cuviosul Benedict din Nursia, Sf.
Mc. Alexandru
14.03.2009: Sâmbăta colivei (minunea
săvârşită de Sf. Teodor Tiron). Sf. Mc.
Agapie şi cei şapte împreună cu dânsul
15.03.2009:Duminica 1 din Post, a Ortodoxiei
Sf. Mc. Sabin egipteanul
21.03.2009: Pomenirea celor adormiţi; Sf.
Sfinţit Mc. Vasile din Ancira; Sf. Drosida,
fiica împaratului Traian
22.03.2009: Duminica a 2-a din Post, a Sf.
Ier. Grigorie Palama. Cuv. Mc. Nicon şi cei
199 de ucenici.
23.03.2009: Sf. Ier. Artemon al Seleuciei;
Cuv. Zaharia
24.03.2009: (†) Buna Vestire
25.03.2009: Soborul Sf. Arhanghel Gavriil;
Sf. Sfinţit Mc. Montanus şi soţia sa Maxima
de la Singidunum
26.03.2009: Sf. Mc. Matroana din Tesalonic;
Sf. Prooroc Anania
27.03.2009: Cuviosul Ilarion cel Nou;
Cuviosul Ştefan făcătorul-de-minuni

16.03.2009: Cuviosul Alexie omul-lui- 28.03.2009: Pomenirea celor adormiţi; Sf.

Dumnezeu; Sf. Ier. Patriciu (Patrick), apos-
tolul Irlandei
17.03.2009:Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului; Sf.
Mc. Trofim
18.03.2009: Sf. Mc. Hrisant şi Daria
Ier. Mc. Marcu al Aretuselor şi cei împreună
cu dânsul; Cuv. Mc. Iona, Varahisiu şi cei
împreună cu dânşii
29.03.2009: Duminica a 3-a din Post, a
Sfintei Cruci. Cuv. Ioan Scărarul; Sf.
Prooroc Ioad; Cuv. Evvula

19.03.2009: Cuv. Mucenici ucişi în 30.03.2009: Sf. Ier. Mc. Ipatie al Gangrei;
Manastirea Sf. Sava; Cuv Mărt. Nichita Cuv. Acachie
C M Y K
08
Cu scurt timp în urmă,
administraţia locală de la
Amărăşti a mai înregistrat
încă un succes notabil.
Astfel, marţi, 10 februarie
a.c., la Amărăşti, a avut
loc vizita în teren a
Comisiei de la Programul
Naţional De Dezvoltare
Rurală (PNDR). Aceasta s-
a ocupat de verificarea
proiectului integrat care a
fost depus în luna decem-
brie 2008 şi care cuprinde
alimentarea cu apă şi ame-
najarea reţelei de canaliza-
re pentru gospodăriile care
au deschidere la drumul
judeţean, modernizarea
DC 97 de la kilometrul 0
până la kilometrul 1, con-
struirea unei grădiniţe în
satul Amărăşti şi organiza-
rea festivalului Târg la
Amărăşti, în data de 20
iulie a fiecărui an, înce-
pând cu anul în curs.
Proiectul a fost depus pe
măsura 3.2.2., valoarea
totală a acestuia ridicân-
du-se la suma importantă
de 2,5 milioane de euro.
“Au fost verificate absolut
toate studiile de fezabilita-
te, faptul că au fost prinse
în planul urbanistic gene-
ral şi că terenurile unde se
vor face investiţiile sunt
incluse în domeniul public
al comunei noastre. În
urma acestei verificări,
avem satisfacţia că acţiuni-
le din cadrul acestui pro-
iect integrat au fost alese
în aşa fel încât va fi obţi-
nut punctajul maxim.
Când spunem punctaj
maxim, vrem să se înţelea-
gă 85 de puncte. 5 puncte
nu s-au putut acorda dato-
INVESTITII...
rită faptului că gradul de
sărăcie al comunei noastre,
conform datelor de la
Institutul de Statistică, este
de 41%. Iar faptul că
administraţia publică
locală nu este ONG, ne-a
mai costat încă zece punc-
te.”, ne-a spus primarul
comunei Amărăşti,
Constantin Drăghici. La
ora actuală, autorităţile
din Amărăşti sunt în
aşteptarea aprobării ofi-
ciale după care urmează
semnarea contractului
pentru aceste investiţii.
Următoarea etapă va fi
întocmirea proiectelor teh-
nice, după care se va trece
la executarea propriu-zisă
a lucrărilor.
n Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
www.publipro.ro
C M Y K
SPORT...
Sufletul echipei de fot-
bal Avântul din Amărăşti,
viceprimarul social-demo-
crat al acestei localităţi,
Gheorghe Bercea ne-a
liniştit în ceea ce priveşte
starea de spirit a băieţi-
lor, dinainte de începerea
returului de campionat
ediţia 2009. Potrivit aces-
tuia, echipa este într-o
formă deosebită. Bercea
ne-a spus că însuşi modul
în care băieţii au reuşit să
facă spectacol la ultimele
meciuri amicale disputate
până în acest moment este
cea mai bună dovadă că
situaţia este îmbucurătoa-
re. “Am avut cele mai
multe dispute amicale
dinainte de începerea
returului de Campionat
cu formaţia AS Creţeni.
Cele mai multe s-au ter-
minat la egalitate sau cu
victoria frumoasă a băie-
09
ţilor noştri. Este un semn
foarte bun având în vede-
re că, în scurt timp, mai
exact, pe data de 8 martie
a.c., de Ziua Femeilor,
vom disputa primul meci
din returul de campionat
cu echipa Prima
Prundeni, echipă destul
de puternică, mai ales
dacă este să ne ghidăm şi
după poziţia a patra pe
care au reuşit ca să termi-
ne în turul de campionat,
aşadar, cu un pas mai deloc de neglijat,
aproape de podium decât începând cu faptul că
formaţia Avântul, acumu- antrenorul amărăştenilor,
lând un total de 28 de Ion Ionescu, a plecat la
puncte!”, a mai spus vice- echipa Rapid Voiceşti şi
primarul Gheorghe terminând cu cele două
Bercea. Vă reamintim că noi achiziţii de valoare ale
pregătirile pentru returul Avântului, jucătorii
de campionat au fost Robert Oiţă, de 14 ani şi
reluate încă începând din Cristian Popescu de 16
data de 15 ianuarie a.c. şi ani. n Alin BARBU
deja, la echipa Avântul s- alyn_propress@yahoo.com
au înregistrat schimbări www.publipro.ro
 PROGRAMUL RETURULUI CAMPIONATULUI DE FOTBAL...
10
PROGRAMUL RETURULUI CAMPIONATULUI DE FOTBAL...
11
 PROGRAMUL RETURULUI CAMPIONATULUI DE FOTBAL...
12
UTILE... 13

SIMBOLURILE
LUNII
DRAGOBETELE - se serbeaza in ziua
de 24 februarie, zi in care se crede ca
toate fiintele isi gasesc perechea si se
logodesc. Indragostitul simbolizeaza
alegerea care-l asteapta pe adolescent
cand ajunge la raspantia pubertatii.
Pana atunci nu avusese de urmat decat
un singur drum, dar din acest moment
al existentei sale, indragostitul se
imparte in doua, la dreapta si la stanga,
el trebuind sa aleaga intre calea pasiunii
si cea a ratiunii.
MARTISORUL - este un mic obiect de podoaba legat de un fir impletit, rosu cu alb, pe
care mai ales femeile si copiii, primindu-l in dar la 1 martie ca simbol al primaverii, il
poarta atarnat la gat, la mana sau prins de haina.
GHIOCELUL - este o floare mica, alba si parfumata care infloreste la sfarsitul iernii,
anuntand primavera. In Occident, ghiocelul a devenit un simbol al alinarii si al sperantei.
Pentru indienii din preerie, ghiocelul este un simbol al curajului, al rabdarii si al fidelitatii
de nezdruncinat.
GRANGURUL - este un simbol al casatoriei in China. Pentru a simboliza primavara,
grangurul este asociat in imaginea populara cu florile de piersic. Asociat cu crizantema, el
este si un simbol al bucuriei. Pasarile galbene care se aseaza pe poarta nemuritorului Jiezi
Tui din China sunt, fara indoiala, niste granguri si ar putea aparea legate, de aici aparand
vestirea primaverii.
COSARUL - este purtatorul norocului in conceptia romanilor. El este legat foarte mult de
meseria pe care o practica, adica de scuturarea cosurilor caselor. Cosul casei este simbolul
al cailor de comunicare misterioasa cu fiintele din cer. Cosul este calea pe care o folosesc
vrajitoarele cand pornesc spre Sabbat si Mos Craciun ca sa aduca jucariile. El mai poate fi
asociat si cu gaura centrala a corturilor nomazilor si cu coliba sedentarilor, cu cupola tem-
plelor. Simbolismul sau se inrudeste cu cel al axei lumii de-a lungul careia coboara influxu-
rile ceresti si se inalta sufletele pamantului. Face legatura intre doua lumi: fumul care iese
din el este dovada unei rasuflari si deci a unei vieti prezente in casa; iar cand aceasta este
inchisa, vantul venit din sus patrunde in ea, suierand prin cos.
Cosul este de asemenea canalul prin care trece suflul care insufleteste caminul, atata
flacara. Este de asemenea un simbol al legaturii sociale. In jurul lui se aduna oamenii la
veghile si la sezatorile in timpul carora se evoca obiceiurile strabune si personajele din
basme.
TRIFOIUL - reprezinta, in arta crestina, trinitatea, sau cifra trei. Numarul trei exprima o
ordine intelectuala si spirituala intre Dumnezeu, cosmos si om. Romanii considera trifoiul
cu patru foi un simbol al norocului, acesta fiind mai rar, dar existand. In Biblie, patru sug-
ereaza ideea de universalitate. Patru este cifra echilibrului, a celor patru puncte cardinale
care nu permit ratacirea spirituala si fizica. Aceasta cifra defineste universal in totalitatea
sa: cele patru fluvii care ies din Eden, cum ne arata Biblia, uda si inconjoara universal
locuibil. Apocalipsa vorbeste despre cele patru vanturi care pornesc din cele patru colturi
ale pamantului. n A consemnat prof. Ramona Iana
14 PUBLICITATE...

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis
de conducere categoria D [i atestat
pentru transport persoane.
Rela]ii la telefon:

0728-242.765
Vand vin de Dr`g`[ani,
numai soiuri
nobile, calitate
excep]ional`,
vinul este curat.
Rela]ii la tel:
V“nd auto TOYOTA RAV
0720-932.082 4 (SUV). An fabrica]ie
2003, Cap. 1995 cm.p,
motorizare pe motorin`,
Vând mansarde din Euro 3, Km.: 160.000,
ABS Aerbaguri, oglinzi
BCA, strada Dacia, electrice, far regrabil,
Tax` prim` \nmatricu-
cartier 1 Mai Râmnicu lare 850. Pre] negociabil.
Tel: 0250-810.738,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: 0723-033.072
0751-898.584 V“nd CITROEN
XSARA 2, an fab-
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, rica]ie 2004, cap.-
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD 1995 cm.p.,
motorizare
Player, închidere centralizatã, \n stare Diesel, volan
perfect` de regrabil, oglinzi
electrice, senzori
func]ionare. Pre]: ploaie, computer
3.000 euro, nego- bord, etc. Pre]
negociabil.
ciabil. Tel: 0723-033.072.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid`
termic` portant`, import Serbia.
Comanda minim` este de un TIR
(33,6 mc). V` putem acorda o
ofert` special` pentru tavane cu
pre]uri avantajoase. R“mnicu
V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710
sau 0740-497.373.
PUBLICITATE... 15
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din
data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i
emute pe site-ul ziarului nostru www.publipro.ro,
cu care avem convingerea c[ v-a]i obi[nuit deja,
cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie
2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele
mai importante evenimente, \nainte sau, dup`
caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile sin-
gurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din
sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de
Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la per-
soane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de
orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi pro-
mov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s`
\[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat
la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer`
servicile provider-ul dumneavoastr`, ve]i benefi-
cia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu
vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din
ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De aseme-
nea, acest post nu este supus regulilor CNA,
motiv pentru care candida]ii la alegerile din 30
noiembrie [i la cele ce vor urma au spa]iu nelimi-
tat de emisie! Acest post nu func]ioneaz` pe
principiul selec]iei materialelor pe care fiecare
dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii
obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i
deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o
emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu
Profesionist. se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site,
mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
Efectuez pres` PROPRESS o editeazã \n colaborare cu
Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic
filmări video la “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
diverse ocazii. n Manager PROPRESS,
Alin BARBU
Preţuri care
rad concurenţa dintr-un foc! Maxim
150 de euro de eveniment, indifer-
ent de durata filmării şi de com-
plexitatea montajului video.
Rapiditate, profesionism
şi, mai ales: SERIOZI-
TATE! Relaţii la
numărul de telefon:

0729 - 507.307
Concep si redactez TU SESIZEZI,
lucrari de diploma si NOI ÎI PUNEM LA
referate la cele mai avan- PÃMÂNT!
tajoase preturi. Relatii la Prima televizune
telefon: 0729-507.307! online din Vâlcea!
C M Y K
16
2008 - ANUL MARILOR PIERDERI!
Anul 2008 a fost foarte
trist pentru cultura romana si
pentru mine personal. Bine ca
a trecut. Am pierdut pe cei mai
distinsi prieteni in ale literatu-
rii si artei, pierderi greu de
indurat. Dar ce se poate face,
destinele nu pot fi schimbate –
este singura consolare.
Tristetea a inceput cu
pierderea neasteptata a mare-
lui meu prieten, poetul si omul
de cultura, Cezar Ivanescu.
Soarta a facut sa fim impreuna
in ultimele zile ale vietii
Maestrului pe acest pamant.
Calatoria cu masina de la
Bucuresti la Tirana si inapoi cu
numai cateva zile inainte de
moartea lui prematura m-a
marcat pentru totdeauna.
Cezar nu parea sa se desparta
de viata pe pamant atat de
repede si neprevazut. Mai avea
multe de facut printre noi.
Trebuia sa-si apere onoarea,
care pentru el conta mai mult
decat viata – asa
mi-a spus de mai multe ori.
Noua, prietenilor lui adevarati,
nu ne-a ramas nimic de facut
decat sa ii cinstim memoria si
sa nu il uitam, asa cum ne-a
rugat in incredibilele sale
mesaje, gasite dupa moarte.
Stranie coincidenta : pe 24
februarie mi-a trimis poemul
Rosarium (Stella Maris), pen-
tru a-l publica in
revista Destine. Iata un frag-
ment:
“ma rog tie, Sfanta Fecioara,
imi sunt mie prea grea povara,
luminat de tine, straluceo,
poate un an-doi oi mai duce-o,
luminat de tine, lumina,
ca sa pot muri fara vina… “
Nu a mai trait un an-doi, ci
exact doua luni. S-a inaltat
spre ceruri, pe 24 aprilie, in
Sfanta zi de Inaltare.
Opera lui Cezar este
nemuritoare iar locul lui in lite-
ratura romana este unul de
frunte, alaturi de marii poeti ai
neamului romanesc. Daca ar fi
trait, ar fi putut deveni actua-
lul scriitor roman candidat
pertinent la premiul Nobel pen-
tru literatura. Oare cand vom
avea si noi, un laureat al pre-
miului Nobel ? Nu cumva noi,
romanii, suntem cei care ne
opunem la binele natiei nostre
si nu ajungem niciodata la un
liman ?
Pe poetul, scriitorul si
ziaristul Ilie Purcaru l-am
REMEMBER...
intalnit de mai multe ori, fiind
prieten bun cu prietenul meu,
scriitorul Ioan Barbu. Ultima
data ne-am intalnit la
Bucuresti, pe terasa de la tea-
trul National, exact cu un an
inainte de a ne parasi pentru
totdeauna. Nu a baut nici
macar bere fara alcool, el,care
in tinerete mai exagera putin
cu paharul. Discutiile cu el
erau fascinante. Vorbea o fran-
ceza impecabila si nu exista
domeniu literar in care sa nu
impresioneze. Ne-am promis ca
ne vom mai intalni, dar nu a
fost sa fie asa. Luni, 13
octombrie 2008, am aflat vestea
cea trista: Nea’ Ilie a trecut in
lumea celor drepti. Ma aflam
la Valcea cu Ioan Barbu. Nu
am stat prea mult pe ganduri si
a doua zi am plecat spre
Bucuresti, sa ajungem la timp
la inmormantare. Am gasit
cimitirul Straulesti 2 si am
gasit si capela unde era depus
trupul neinsufletit al prietenu-
lui nostru. Cam putini prieteni
s-au deplasat la funerariile
celui care a fost renumitul Ile
Purcaru. De la Uniunea
Scriitorilor nici un reprezen-
tant.
Sa-i fie tarana usoara !
C M Y K
REMEMBER...
La inmormantarea prie-
tenului nostru l-am intalnit pe
Arthur Silvestri pe care il
cunosteam numai din cores-
pondenta pe care o purtam pe
internet, corespondenta care
imi provoca o mare bucurie
sufleteasca. A schimba ganduri
si idei cu un om de geniu pre-
cum maestrul Arthur (cum imi
placea sa-l numesc) era pentru
mine un privilegiu – ma sim-
team un rasfatat al soartei ca
am putut sa ma apropii de o
asemenea personalitate de
prima mana a culturii roma-
nesti. Din randurile pe care mi
le adresa se simtea un om bun,
de omenie, gata oricand sa
ajute, sa sfatuiasca, sa se impli-
ce in orice actiune benifica
Romaniei si imaginii Romaniei
in lume. Era un mare patriot,
iubitor de tara si de neam. Nu
am inteles niciodata de unde
gasea atata timp sa se implice
in atatea activitati culturale si
sa raspunda la orice mesaj pe
internet. Parca ar fi avut 48 de
ore pe zi si nu numai 24, ca
orice muritor de rand.
A ajuns cu intarziere la inmor-
mantare, dar la timp pentru a-
si lua ramas bun si de a arunca
un bulgare de pamant pe
sicriul marelui disparut, asa
cum este obi-
ceiul. Era
trist, poate
putin cam
palid, asa cum
eram dealtfel
toti cei pre-
zenti la cimi-
tir. Dupa
inmormanta-
re, ne-a invitat
pe cativa prie-
teni la un res-
taurant select
cu terasa,
undeva in
Cotroceni,
unde era « de-
al casei ». I-
am urmarit cu
greu masina
Volvo rosie
prin traficul
infernal al capitalei. Conducea
cu viteza, foarte stapan pe
volan.
Am discutat fel de fel, si cu
toata tristetea care ne apasa, a
fost o zi de neuitat. Nea Ilie
Purcaru a revenit cel mai des
in discutiile noastre si Arthur a
propus un lucru formidabil,
pentru care l-am admirat
enorm – a cata oara ! : Sa scoa-
ta o carte despre marele dispa-
rut, la care ne-a invitat sa par-
ticipam cu marturii, toti cei
care l-am cunoscut. Ne-am ofe-
rit sa contribuim financiar, dar
Arthur nici nu a vrut sa auda.
Ne-a asigurat ca el va acoperii
toate costurile. Ce trist ! Cine
se gandea ca in scurt timp va
veni timpul sa scriem o carte
post-mortem despre inegalabi-
lul scriitor, publicist si om de
omenie care a fost Arthur
Silvestri ?
Despre maestrul Vasile
Gorduz, sculptor de valoare
mondiala, profesor universitar
la Universitatea Nationala de
Arte, recipient a numeroase
premii nationale si internatio-
nale, membru onorific al
Asociatiei Canadiene a
Scriitorilor Romani, stiam de
multa vreme ca se lupta cu un
cancer la gat. Se pare ca stia de
17
cumplita boala inca din anul
2004, cand a venit la Montreal
pentru a asista la dezvelirea
statuii lui Eminescu din Piata
Romaniei, al carei creator era.
A scapat de suferinta pe 12
decembrie in anul nefast 2008.
Cand l-am vizitat la
Bucuresti ultima oara, acum
un an, nu mai putea vorbi. La
gat, avea un bandaj care aco-
perea o rana ce nu se mai vin-
deca. Avea corzile vocale dis-
truse. Cu numai un alt an
inainte, cand l-am vizitat la
atelier impreuna cu poetul
George Filip, facea vin din
strugurii pe care tocmai ii cule-
sese din curte. Nu pentru el,
ne-a explicat distinsa doamna
Silvia Radu, ci pentru prietenii
si admiratorii, care gaseuau
intotdeauna un pahar de vin
bun la Maestru. Era fericit
cand putea face o bucurie celor
din jurul domniei sale, asa cum
se bucura si sculptorita si pic-
torita Silvia Radu, distinsa ves-
tala a profesorului. A cerut o
bucata de hartie si cu mana
tremuranda ne-a scris : « Va
rog sa faceti tot posibilul ca
statuia lui Eminescu de la
Montreal sa fie inaltata pe un
soclu, asa cum am conceput-
o. » Aceasta dorinta sfanta a
maestrului trebuie sa fie inde-
plinita, si fac un apel la toti
romanii iubitori de tara si de
cultura noastra, - din Canada,
din Romania si de oriunde s-ar
afla, sa contribuie la construi-
rea unui soclu pentru
Eminescu de la Montreal. In
numarul viitor la revistei
Destine literare si pe internet la
site-ul ACSR se va revenii cu
detalii . Numai atunci cand
magnifica sculptura in bronz a
lui Eminescu va fi prezentata
asa cum se cuvine, chiar si cei
mai sceptici romani vor inte-
lege ce geniala capodopera ne-a
lasat Maestrul, care se va
bucura si ne va binecuvanta de
acolo, de sus, din Rai.
Drum bun spre eternita-
te, Maestre Gorduz !
n Alex Cetateanu
18 LEGISLATIE...
ROMANIA
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI AMARASTI

HOTĂRÂREA NR.2
Privitoare la: Aprobarea Planului de pază al Comunei Amărăşti pentru anul 2009

Consiliul local al comunei Amărăşti, judeţul Vâlcea, întrunit în şedinţa ordinară din data de 06.02.2009, la care
participă un număr de 10 consilieri din 11 în funcţie, lipsă fiind dl. Burda Ion;
Văzând că, prin votul majorităţii, dl. consilier Ancuta Nicolaie a fost ales preşedinte de şedinţă pe o perioadă
de trei luni(decembrie; ianuarie; februarie);
Luând in dezbatere expunerea de motive nr.232/2009 a primarului comunei şi raportul de specialitate
nr.233/2007 al poliţiei locale prin care se propune aprobarea Planului de pază al comunei pentru anul 2009;
Având în vedere raportul de avizare nr.287/2009 al Comisiei pentru administratie publică locală, juridică, apâ-
rarea ordinii și linistii publice, a drepturilor cetățenilor prin care se propune admiterea proiectului de hotărâre şi avizul de lega-
litate favorabil nr.239/2009 dat de secretarul comunei proiectului de hotărâre;
În conformitate cu prevederile art.2, 3, 5, 18 din Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valori-
lor şi protecţia persoanelor, cu completarile si modificarile ulterioare, si prevederile art.36 alin.(2), lit.”d” si alin.(6), lit.”a”, pct.7
din Legea 215/2001 privind administratia publică locală, republicată, cu completarile si modificarile ulterioare;
În temeiul art.45 alin.(1) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, republicătă, cu completări-
le şi modificările ulterioare, cu un număr de 10 voturi pentru, adoptă următoarea:
HOTĂRÂRE
Art.1 Se aprobă Planul de pază al localităţii Amărăşti pentru anul 2009 conform anexei 1 care face parte inte-
grantă din prezenta hotărâre.
Art.2 Primarul comunei va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei iar secretarul o va comuni-
ca Serviciului Juridic şi Contencios din cadrul Instituției Prefectului Judeţul Vâlcea, şi o va aduce la cunoştinţă publi-
că prin afişare.
Amărăşti, 6 februarie 2009

Președinte de ședință, Contrasemnează,

Ancuța Nicolaie Secretar-Duţă Gh.

RAPORT DE AVIZARE

În conformitate cu prevederile art.117 lit.a din Legea 215/2001 privind administraţia publică
locală, republicata, cu completările şi modificarile ulterioare, procedându-se la verificarea proiectului de
hotărâre privind ”Aprobarea Planului de pază al Comunei Amărăşti pentru anul 2009”, avizez favorabil
proiectul de hotărâre deoarece se încadrează în prevederile art.2, 3, 5, 18 din Legea 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu completarile si modificarile ulterioare, si pre-
vederile art.36 alin.(2), lit.”d” si alin.(6), lit.”a”, pct.7 din Legea 215/2001 privind administratia publică
locală, republicată, cu completarile si modificarile ulterioare.

EXPUNERE DE MOTIVE

In conformitate cu prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor,

valorilor şi protecţia persoanelor, cu completarile si modificarile ulterioare, propunem
Consiliului Local al Comunei Amărăști aprobarea Planului de pază al comunei pentru anul
2009.

Primar,
Drăghici C-tin
LEGISLATIE... 19
ROMANIA
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI AMARASTI

HOTARÂREA NR.1
Referitoare la: Stabilirea limitelor veniturilor potentiale provenite
din valorificarea bunurilor ce depasesc cantitativ categoriile de bunuri de stricta necesitate
pentru nevoile unei familii

Consiliul Local al Comunei Amărăşti, Judeţul Vâlcea, întrunit în şedinţa ordi-

nară din data de 30.01.2009, la care participă un număr de 11 consilieri din 11 în funcţie;
Văzând că, prin votul majorităţii, dl. consilier Ancuta Nicolaie a fost ales pre-
şedinte de şedinţă pe o perioadă de trei luni;
Luând in dezbatere expunerea de motive nr.155/2008 a primarului comunei şi
raportulul de specialitate nr.156/2008 al compartimentului asistență socială prin care se pro-
pune stabilirea limitelor veniturilor potentiale provenite din valorificarea bunurilor ce depa-
sesc cantitativ categoriile de bunuri de stricta necesitate pentru nevoile unei familii, pentru
anul 2009;
Având în vedere raportul de avizare nr.225/2009 al Comisiei pentru învăță-
mânt, culte, sănătate, cultură, protecție socială, activități sportive și de agrement prin care
se propune admiterea proiectului de hotărâre şi avizul de legalitate favorabil nr.157/2009 dat
de secretarul comunei proiectului de hotărâre;
În conformitate cu prevederile art.8 alin. din Legea nr.416/2001 privind venitul
minim garantat, cu completarile si modificarile ulterioare, coroborate cu prevederile art.22
din H.G. nr.1010/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.416/2001 şi art.36 alin.(2) lit.”d” alin.(6) lit.”a”pct.2 din Legea nr.215/2001 privind admi-
nistratia publica locala, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare;
În temeiul art.45 alin.(1) din Legea 215/2001 privind administraţia publică
locală, republicată, cu completările şi modificările ulterioare,cu un număr de 11 voturi pen-
tru, adoptă următoarea:
HOTĂRÂRE

Art.1. Se aprobă limitele veniturilor potentiale provenite din valorificarea

bunurilor ce depasesc cantitativ categoriile de bunuri de stricta necesitate pentru nevoile
unei familii, valabile pentru anul 2009, conform anexei nr.1, care face parte integrantă din
prezenta.
Art. 2 Primarul va aduce la îndeplinire prevederile prezentei iar secretarul o va
comunica Serviciului Juridic şi Contencios din cadrul Instituţiei Prefectului - Judeţul Vâlcea
şi o va aduce la cunoştinţă publică prin afişare.
Amărăşti, 30.01.2009

Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează,

Ancuta Nicolaie Secretar – Duţă Gh.
20 UTILE...

Psiholog
de
Luminiþa Roºoagã serviciu...
A lua viata in serios...
S-au petrecut atatea tragedii in ultimul timp in judetul nostru ca fiecare dintre noi ar trebui sa ne intre-
bam incotro ne indreptam, ce putem face, cat de importante sunt aceste "semne" si care e mesajul lor. Copiii nos-
trii nu mai au rabdarea necesara sa se caute pe sine sa asculte sau sa citeasca despre tainele acestei vieti. Oameni
cu gandire si simtire luminata, profunda care nu mai sunt printre noi de sute sau mii de ani ne indeamna sa ne
intoarcem spre natura si sa o iubim, sa ii respectam regulile, ne indeamna sa aprofundam respectul pentru noi si
pentru cei din jurul nostru, iubirea in toata splendoarea si puritatea ei, izvorata din suflet nu din interese mes-
chine.Poate e timpul sa luam aminte...
Toata aceasta graba, aceasta sete de tehnologie, de informatie ne ajuta dar ne si instraineaza de noi, de
ceilalti de Dumnezeu. Parca e totul facut pentru a ne pierde credinta in noi si in El, fara sa ne dam seama, fara sa
realizam, prinsi in comprimarea timpului nu tinem seama de atatea valori spirituale. Ne indepartam de lucrurile
frumoase, ignoram cuvintele, sentimentele, gesturile tandre, afectuase. Ne lasam fascinati de omul modern,
nepasator, aprig si ipocrit. Ne place masca sub care se ascunde rautatea, minciuna, mandria. Suntem la un pas de
pierdere sufleteasca, suntem derutati si disperati, dar toate aceste schimbari noi le-am provocat, sau altii mai abili
decat noi, vina noastra e ca ingaduim, ne lasam furati de mirajul averii, nu mai avem scrupule sau retineri. Vrem
mult, vrem totul, vrem acum. Nu mai suntem multumiti de nimic, frica a pus stapanire pe noi; nu ca ne-am pierde
sufletul si acea minune care este viata, ci spaima ca nu avem in plus, ca nu am profitat la timp, ca nu am speculat
momentul. Totul se invarte in jurul banilor, copiii nostrii nu doresc altceva. Ce satisfactie ce placere mai aduce
instruirea.! E inutila, atata timp cat banul face jocurile. Emotiile sunt pentru ratati. Asta vad si aud in fiecare zi !
Ce farmec mai are daca nu te-au invidiat cateva persoane cand ai coborat dintr-o masina ultimul tip la brat cu
"femeia ta". Personal ma amuza aceasta expresie.! Mi se pare dominatoare, lipsita de eleganta dar e de actualitate
! Ce mai conteaza toti se doresc "pe val" in viteza spre ziua de maine spre alte griji cu alte fete, pentru unii dintre
ei timpul se opreste in loc...pentru totdeauna.
Si iarasi va intreb: mai putem face ceva ? Noi parintii, noi care mai pastram reminescente ale unor vre-
muri care nu le dorim social, ci spiritual. Putem influenta in vreun fel ? Putem aduce mai mult bine, mai multa
frumusete, mai multa intelepciune, mai multa incredere in sufletul acestor copii, parintii de maine...ori si noi sun-
tem pe punctul de a claca, de a ne pierde credinta, de a ne uita indatoririle si intrun egoism disperat sa ne
incheiem socotelile fara sa ne intrebam de ce, fara sa realizam ca de noi depind atatea lucruri, atatea sanse. Ce se
intampla cu gandurile, cu simtamintele noastre ? E nevoie de optimism, fara acea graba care ne schimba, care ne
face rai. E nevoie sa ne acordam un pic de timp, sa ne relaxam cutele grijilor de pe frunte cu un zambet, cu un
cuvant frumos, cu un gest deosebit. E nevoie de o discutie cu Domnul, acolo in sinea ta intro rugaciune sau o
cerere stangace in care ti-ai pus nadejdea si sufletul, i-ai incredintat omul din tine, pentru ca El stie ce iti trebuie,
ce e bine. Nimic nu e intamplator ! Totul se poate rezolva sa fim doar sanatosi la minte si la trup, sa ne indreptam
atentia spre acest miracol care este viata si sa o tratam cu mai multa seriozitate. Dar nu acea seriozitate impinsa la
extrem, la gesturi nebunesti, la distrugere, ci acea seriozitate inteleapta, cumpatata cu rostul ei, dovedind grija si
respect, munca si satisfactie, relaxare si spontaneitate. Sa fim adevaratii reprezentanti ai unei generatii spreciale,
copii si parinti in acelasi timp. E timpul sa ne pese de noi si mai ales de copiii nostrii cu buna credinta, cu
incredere. Suntem calatori, ne indreptam spre acelasi loc, doar traseul conteaza si tot ce facem intre timp. Nu noi
alegem momentul, el ne alege pe noi, trebuie doar sa nu ne pierdem in hatisul problemelor care ne afecteaza
starea de fericire. Iar daca noi stim sa le sugeram convinsi fiind ca vor da atentie invatamintelor acolo unde exista
un fond bun si echilibrat, va fi mult mai bine. Nimic nu este perfect, dar nu trebuie sa ne impiedice sa facem
lucruri pline de afectiune, de atentie, de curaj si de compasiune. Si nu trebuie sa ne impiedice sa apreciem val-
oarea a ceea ce suntem, privilegiati si binecuvantati ca avem. Daca nu sunteti fericiti, incercati sa va puratati ca si
cum ati fi si veti vedea cum viata dumneavostra se va insenina mergand mai departe si inseninand lumea!
UTILE... 21
Picătura de cerneală

Înţelepciune populară
Pentru cel care s-a născut şi a trăit la oraş- Doamne, nu am intenţia să supăr pe cine-
va-, departe de carul cu boi, de colbul roşcat al drumului de ţară în care se scaldă tălpile
picioarelor goale, de izlazul încărcat de vite la păscut, lumea satului reprezintă un mister,
poate lipsit de importanţă şi pe care mulţi orăşeni niciodată nu au simţit nevoia să încerce
a-l dezlega.
Pentru mine însă, care am venit pe lume la ţară, în Amărăşti, care am crescut şi rămas
o bună bucată de vreme acolo, lumea satului nu reprezintă, nici n-a reprezentat vreodată,
un mister. Ci, mai degrabă, o lume fascinantă... Privind adesea înapoi, depănând clipe şi
amintiri din vremurile de-odinioară ale copilăriei, am încercat să pătrund la nivelul gândi-
rii de acum sensurile inefabilului univers al vieţii satului, să înţeleg lucruri despre ţăranul
român pe care, practic, la vremea aceea, deşi puternic ancorat în realitatea satului, nu le
înţelegeam. Şi, sincer, mă îndoiesc că astăzi le-aş înţelege perfect.
Bunăoară, într-una dintre serile unui decembrie demult apus, mă găseam într-o odaie
mică din casa bunicilor. Şedeam la gura sobei ascultând vrăjit trosnetul vreascurilor puse
pe foc şi priveam mirat jocul de lumini şi umbre al flăcărilor proiectate în semiîntunericul
din încăpere. În stânga mea, pe lada de zestre cu care bunica venise în căsătorie, şedea
bunicul. Cu figura împietrită, ochii aţintiţi pe peretele din faţă, căzuse pradă gândurilor
care-l purtau probabil la vremurile vitrege petrecute pe câmpurile de luptă ale celui de-al
Doilea Război, ori poate la grijile şi nevoile zilei de mâine sau... cine ştie unde. Mi s-a
părut atunci că am alături o statuie cioplită în stâncă şi m-am cutremurat. Să mă conving
că nu e aşa, am şoptit:
- Tata Tuţă- aşa îi spuneam bunicului-, trosnesc frumos lemnele în sobă !
Fără să schiţeze vreun gest, fără să-şi urnească privirile din punctul acela numai de
dânsul ştiut, el a zis mai mult ca pentru sine:
- Nu trosnesc lemnele, Cornele. Creşte iarba...
N-am înţeles sensul cuvintelor acelora şi nici nu am cerut explicaţii. Dar, în memoria
mea de copil curios ce eram s-a fixat ca o pecete fraza, care mi s-a părut total nepotrivită,
nelalocul ei.
Mai târziu, după ani şi ani, întâmplarea a făcut să citesc romanul “Groapa” al scriito-
rului Eugen Barbu. Atunci am fost de-a dreptul uluit, da, acesta este termenul care se
potriveşte trăirii pe care am avut-o, găsind în chiar finalul lucrării:
“ - Grigore, trece spărgătorul de lemne, tu nu-l auzi ?
... - Ţi se pare, creşte iarba... “.
L-am întrebat pe bunicul, care încă trăia, dacă a avut prilejul să-l cunoască pe Eugen
Barbu, dacă a stat de vorbă cu el sau, cel puţin, dacă i-a citit cartea. Răspunsul a fost cel la
care, de fapt, oarecum mă aşteptam: nici, nici.
Stranie asemănare între cuvintele cu care scriitorul îşi încheia romanul şi vorbele zbu-
rate, atunci, din gura bunicului, om simplu de la ţară, cu patru clase primare şi palmele
bătătorite de coarnele plugului !
Să fie cuvintele acelea, rostite în seara unui decembrie demult apus, expresia unei
profunde înţelepciuni populare, înţelepciune formată nu în băncile şcolilor, ci la şcoala
crâncenă a vieţii ?! Dar, oare, numai atât ?!
n Corneliu-Victor DRĂGHICI
22
Cocosul si
vulpea cea
vicleana
La marginea unei paduri,
intr-o gospodarie locuiesc: un cocos,
o gaina cu cei sapte puisori ai lor.
Cat este ziua de mare mama gaina
pregateste mancare pentru puisori,
face curatenie in casuta lor si le canta
puisorilor.
Tatal cocos a plecat prin
padure sa aduca hrana pentru
puisori si gainusa lui.
Intr-o buna zi, mergand prin
padure, cantand si adunand fructe in
cosulet, pe o poteca mai intunecata,
se intalni cu cumatra vulpe. Cum o
vazu, el ii dadu binete si-i zise:
-Buna ziua, cumatra! si-si
vazu mai departe de drum.
- Buna ziua, cocosel! cu ce
treaba prin padure?
- Am venit sa adun niste
fructe pentru familia mea.
- Si ai gasit?, zise vulpea.
Daca mergi cu mine am sa-ti arat un
loc unde poti gasi multe fucte bune si
Trandafirul
meu
frumos
LUMEA SCOLARILOR...
coapte.
-
Multumesc, dar eu
am adunat destule,
trebuie sa merg
acasa ca se intuneca
si m-asteapta puisorii
mei.
Daca vazu
ca nu-l poate pacali
pe cocos, vulpea se
oferi sa-l insoteasca
pana acasa, spunand
ca in padure este
foarte periculos pen-
tru un cocos sa
mearga singur si ca
stie ea o carare mai
scurta de a ajunge in sat. Cocosul ii
multumi si-i spuse ca se descurca sin-
gur.
Dar vulpea cea vicleana ii
puse gand rau si nu se lasa cu una cu
doua. Atunci se lingusi pe langa
cocos, spunandu-i ca ii e prietena si-i
vrea doar binele si ar vrea sa-i
cunoasca familia. Atunci cocosului i
se inmuie inima si o pofti sa mearga
impreuna spre casa. Cocosul mergea
inainte, iar vulpea in urma lui sali-
vand, gandindu-se la ce ospat o
asteapta cand o ajunge in sat. Cum
ajunsera in fata casutei, cocosul stri-
ga tare:
- Cucuriguuuu, gainusa,
Trandafirul cel frumos,
Cel frumos si dragastos,
Ce statea pe prispa mea,
El fiind de la mama,
Este tot ce mi-a lasat
Cand de la mine-a plecat.
In pamant eu l-am plantat,
Sa rasara imflorat,
Inflorat si-nmiresmat
De semeni mangaiat.
In gradina mi-a inflorit,
L-am ingrijit, l-am iubit,
El singur ma asculta
Si durerea-mi alina
Cand ma gandeam la
mama.
Ciocan Elena Roxana
Clasa a VII-a, Scoala
Amarasti
deschide usa ca avem musafiri!
Gaina deschise usa si o pofti
inauntru. Atunci vulpea, cum vazu
puisorii, se repezi asupra lor. Dar
dintr-o data se auzi un latrat, era
Grivei care urmarise toata scena si le
veni in ajutor, apuca vulpea de coada
pana o trase afara din casa, ii scar-
mana bine blana, apoi o alerga pana
ce disparu in padure si ii striga:
- Sa nu te mai intorci nicioda-
ta! Ca va fi vai de pielea ta!!!
Cocosul si gaina ii multumira lui
Grivei ca le salvase viata puisorilor
si-i promisera ca nu vor mai aduce
niciodata straini in casa lor.
Maciuceanu Cristina Andreea
Clasa a VI-a, Scoala Amarasti.
O floare
Eu sunt o floare
Cu mireasma imbatatoare,
Am petale argintii
Sa ma miroase copiii.
Sunt frumoasa si draguta,
Sa ma mireose-o fetita,
Am pistilul argintiu
Ros-galben-portocaliu.
Am si o tulpina, da
Pe care sta frunzulita,
Dar mai am si radacina
Care-o tine pe tulpina.
Albinutele mereu
Vin sa imi ia din polen,
Sa il duca iar in stup
Miere dulce au facut.
Pentru baieti si fetite
Miere dulce sa manance.
Maciuceanu Mirela Danusia
Clasa a VI-a, Scoala Amarasti.
23 LUMEA SCOLARILOR...

PLUGARUL
Plugarul nostru abia sosit,
In tarina din mosi lasata
Ara iar negrul pamant,
Dand brazda peste brazda.

Un biet copil manand la boi,

Pe locul cel uscat,
Insa pe umarii lui goi
Plutea parul lasat.

De felul lui, fiind cuminte,

Cu ruptele-i opinci
Mergea un pas – doi inainte, Dar nu-l lsa cuvantul Soarele dupa damburi,
Apoi dadea pe branci. Ce i-l daduse intr-o joi, Ajunse-acasa la copii
Si-acum il bate vantul. Uitand parca de friguri.
Olteanu Mariana Cristina
Voia sa plece inapoi, Clasa a VII-a, Scoala Amarasti
Asa munci pan’ asfinti,

Este primavara.

INSERARE Zilele au inceput sa fie mai mari, iar nop-

tile din ce in ce mai mici.
Inserarile de primavara sunt ca un basm
de neuitat. Soarele dispare ca intr-o minune
peste dealuri, iar raul sclipitor se linisteste ca un
copilas cand adoarme. Stelele apar rand pe rand
ca o familie unita si fericita care se aduna seara
acasa pentru a-si depana impresiile de peste zi.
Avioanele se vad printre ele, scrutand bolta
cereasca si lasand in urma lor o dara fumurie ca
sa nu-si piarda urma.
Florile primaverii isi lasa in aer parfumul
lor imbatator care parca te cheama spre lumea
viselor. Luna fermecatoare se imbraca usor in
haina stralucitoare pentru a tine companie
stelelor pe bolta cereasca. Lumina ei difuza
cuprinde usor intreg codrul, pregatindu-l parca
pentru somn si pentru un vis feeric.
Totul pare amutit, doar neobositul greiere
sparge uneori tacerea cu glasul sau strident.
.Inserarea se furiseaza peste sat si, impreuna cu
lumina lunii si a stelelor, se lasa deasupra troitei
din marginea satului, care de la distanta apare
ca o manastire mica, inconjurata de ingeri pazi-
tori.
Aerul curat, jocul diafan al stelelor,
ocrotirea lunii, mirosul florilor plapande, un
mugur desfacut, o farama de suflet fericit, toate
contribuie la conturarea unei inserari care te
poarta spre lumea visului.
Olaru Andreea Madalina
Clasa a VI-a, Scoala Amarasti.
C M Y K

24 LITERATURA...

Mai ales de casa ta

DIALOG CU Si-o sa te-ncalzesc pe tine
Cu o raza de la mine!
SOARELE -Multumesc, ma simt mai
bine
Soarele-mi mangaie fata De cand am vorbit cu tine,
Si-mi zice: ,,Buna Am reusit sa ma trezesc
dimineata!’’ Si la scoala ma grabesc.
-Buna dimineata, soare! -Bine, chiar asa sa faci
Afara-i inca racoare. Pentru ca asa imi placi,
-Nu-i nimic, o sa-ncalzesc Fugi si sa iei noate mari
Eu tot globul pamantesc. In urmatorii ani scolari
RAMONA IANA, -Soare drag, tu nu uita Si s-aduci doar bucurie
profesor de limba si literat- Nu doar mie, ci si tie!
ua romana la scoala din Sa intri si-n casa mea.
Amarasti -N-am sa uit, draguta mea,

Luminiþa Roºoagã,
47 de ani, bibliotecar,
Univ. Constantin Brâncoveanu Rm. Vâlcea de bucurie, disperare
Obsesie „Tu [i Eu”
Dou` linii paralele
Ce-[i doresc m`car odat`
Umbra lor s` se ating`.
Timpul \ns` doar \i minte
Cu iluzii le hr`ne[te
Sentimentele [i dorul.
Pre] le-a pus pe anotimpuri...
Zbor
M-am agãþat de nori
ºi am fãcut lucruri neînchipuite.
m-am lãsat în vârtejul vântului,
am þinut ochii deschiºi
sã vãd clipa, culoarea,
sã simt toatã tresãltarea
din inima mea,
sã simt universul
cum se reduce la simþãmânt
într-o delicatã tandreþe
cât mai sus de pãmânt.
Îngerii nu plâng
Cuvintele sunt zboruri
ce ne duc pe culmi
sau indiferenþã...
Cui îi pasã
de aceastã reticenþã?
Îngerii nu plâng...
Chiar dacã toamna vine
ca un vis amar,
ca un cuvânt ce rãneºte adânc
pânã departe-n nori,
cui îi pasã dacã trãieºti sau mori?
Îngerii nu plâng...
C M Y K
LITERATURA... 25

Self
criticism
I know what you’ve got to tell this world about
Me: you think if you tell ‘em that I live
In the same house with ma’, often thrown out
It’ll turn ‘em on, but there’s no plow they give
For a freek that can’t see the mud on his boots
But keep’s aimin’ heavy words about a guy,
Workin’ round the clock just to find his roots, Alin Barbu,
Ready to burn him alive if he can’t die... 23 de ani, managerul trustu-
Damn right only about this I’m woryin’ lui de presa PROPRESS
But’s better than shut myself with my own gun,
It’s even betetr than run a-whorin’ Then, my feet’ll see you through ya inners out -
After strange Gods like you do, and catch... non! All started like a game; let’s see who games
It’s true ma’ throws me in a state of voma, now!
It’s also true I’ve put her in coma... Laughs laugh: ya time’s up, life’s out, lights
off! Plow!
You have no idea how it is like
To see all you’ve built blown up in ya face -
You’ve had enough to dare grab the mic
And tell this world what you’ve bared all these days.
Mom’s taken leave
It’s true I’ve beaten hells out of a dork,
It’s true I hate dad so bad that I’ve sworn
I’ll sink bullets in his blood. I’ll have the jeerk
of her senses
On his knees swallowin’ every single thorn
That stabed my feet when he’s drowin’ his eye I need only three words to say all about
In alchool or comic books not wantin’ Dads who give no damn on the kids they dump,
To see if I’m fine or about to die
Men who came in ma’s life just to get out...
Druged by the problems I was confruntin’...
It’s true these thoughts’re wacked; rage is Help me reach the top of a bridge and I’ma jump
involved, Givin’ no damn on thy consequences
But these are my problems; I’l have ‘em
solved! Cus a mom that says her kid’s her greatest sin
Has probably taken leave of her senses!
I know I’ve lust every damn thing I hath,
I don’t wanna be cruel, but I must be mean
It’s true I’ve set one bitch hair on fire,
I’ve stabed a wall with another’s head; so what? Cus these views’re knifes for a kid who lust all:
Just like you, she’s been born to grow lire. First, a dad recognizin’ him no more,
I’ve been born to burn sparks and be no gonner,
I’ll squeeze ya heart and drink it’s blood from a Then, a sick mom, makin’ a bottomles hole
bottle, In his future by lockin’ up each door.
Search on it’s dry bottom debts I can’t honner!
In my dreams, I eat dad’s heart from a pottle; So, in one word: she’s a whore, dad’s a curse,
Ya breath’s out of ya body - you can’t shout: On top of all, stepfather’s even worse!
I’ma pull my gun out and thrust it in ya mouth,
26 STIATI CA?...

- Cercetatorii de la care lanseaza pe piata un vaccin terapeutic personalizat

Universitatea British impotriva cancerului la creier, boala in care sansele de
Columbia au dat pub- supravietuire sunt minime", a declarat specialistul Alton
licitatii sinteza unor Boynton, presedintele laboratorului american. Vaccinul
studii potrivit careia permite prelungirea perioadei de recurenta a bolii de la
utilizarea cu regulari- 6,9 la 18,1 luni si a duratei medii de supravietuire de la
tate a medicamentelor 14,6 la 33 de luni, potrivit rezultatelor testelor realizate
calmante ca aspirina si pana acum pe pacienti din Statele Unite ale Americii.
ibuprofenul poate
reduce riscul de apari- - Pe data de 29
tie a cancerului la san. ianuarie 2007
Studiile au implicat locuitorii locali-
participarea a 2,7 mil- tatii Acandia,
ioane de femei din 5 aflata in sudul
tari. S-a constat practic Louisianei, au
ca utilizarea aspirinei fost martorii
reduce riscul de cancer unui eveniment
la san cu 13%, iar a mai mult decat
ibuprofenului cu 21%. bizar: aparitia
Ambele medicamente inhiba doua proteine din corp, ce unor formatiu-
sunt legate de sistemul imunitar. Aceste proteine provoaca ni noroase
inflamatia si au fost asociate cu cresterea celulelor can- stranii pe cerul
ceroase. senin. Norii
pareau gauriti
- Cercetatorii au de sus in jos.
descoperit Imaginea de
mecanismul de mai sus a fost
producere a capturata de
"elixirului catre unul dintre dispozitivele aflate pe satelitul Nasa
tineretii", o sub- cunoscut sub numele de Terra. Imaginea arata un numar
stanta care mare de gauri rotunde in stratul de nori albi aflati dea-
actioneaza supra Oklahomei, Arkansas, Louisiana si Texasului.Multe
asupra centrelor dintre gaurile fotografiate au forme alungite ce par a fi
de energie ale chiar nori mai mici in cadrul stratului dens si compact de
celulelor, elimi- nori mari. Ciudatul fenomen a rezultat in urma unei com-
nand prob- binatii nefericite de temperaturi reci, aer poluat si poate o
lemele de instabilitate atmosferica neobisnuita. Patura de nori aflata
sanatate care asupra tinutului era formata din nori extrem de reci.
pot aparea odata cu imbatranirea, potrivit unui studiu Acestia contin de cele mai multe ori picaturi de apa ce
aparut in revista New Scientist. Cercetatorii de la raman lichide chiar si atunci cand temperatura este
Universitatea Marie Curie din Paris, Franta, au sub limita inghetului. Astfel de nori sunt foarte
facut descoperirea in timp ce studiau niste gene rar intalniti. Conform institutului

?
responsabile de aparitia a doua boli genetice
rare si spun ca abordarea folosita de ei ar
putea fi folosita la incetinirea procesului de
imbatranire. Cercetatorii s-au concentrat
asupra mitocondriilor, "centrale energetice"
care se gasesc in orice tip de celula, cu
exceptia celulelor rosii din sange.
Mitocondriile transforma alimentele in
energie necesara functionarii eficiente a
inimii, muschilor, creierului si a altor parti din
organism. Deteriorarea acestora este una din
cauzele principale ale imbatranirii. Modificarile in
cadrul acestui ADN sunt responsabile pentru o gama de
boli genetice precum unele forme de diabet, orbire si mal-
adii cardiace. O persoana din 5000 risca sa dezvolte o ast-
fel de maladie. Un astfel de tratament ar incetini procesul
de imbatranire, dar nu l-ar bloca complet, pentru ca mai
exista si alti factori care provoaca probleme odata cu
inaintarea in varsta.
- Primul vaccin impotriva
cancerului la creier se va
putea gasi incepand cu sfarsi-
tul acestui an in Europa,
informeaza Mediafax. Produs
in Statele Unite ale Americii,
vaccinul "DCVax-Brain" se
va comercializa in mai multe
centre de sanatate din
Elvetia, a anuntat luni labo-
ratorul american Northwest
therapeutics. "Suntem incan-
tati sa fim prima companie
"Cooperative Institute for Meteorological
Satellite Studies", temperaturile la nivelul
norilor in cauza erau situate intre -20 si -35
de grade celsius. La trecerea unei aeronave
prin norii "inghetati", aceasta a adunat mii
de particule de apa ce s-au transformat in
adevarate sloiuri de gheata agatate de car-
casa -i din metal. Oamenii de la sol priveau
inmarmuriti norii inghetati, uimiti fiind de
particulele de gheata ce picau din cer.
Cristalele de gheata
aduceau a primavara
apocaliptica.
- Fosila unui cleste provenit de la
un scorpion marin preistoric a
fost descoperita într-o cariera de
piatra din apropiere de orasul
Prum, Germania, si are o varsta
estimata la 390 de milioane de
ani. Conform masuratorilor
clestele, apartinând acestui scor-
pion marin botezat Jaekelopterus
rhenaniae, are 46 de centimetri
lungime iar scorpionul de la care
provine clestele ajungea pana la
dimensiunea de 2,5 metri.
INTEGRAME... 27
28 VOIE BUNA...

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
nO blonda vrea sa faca cinste
intr-un bar si striga:
- O SKOL la toata lumea!
nO blonda la un magazin:
- Aveti bilute de naftalina?
- Da, raspunde vanzatoarea.
- Da-ti-mi si mie 2 pungi.
Dupa 10 min aceeasi blonda vine
si mai cumpara 10 pungi.
Dupa 2 ore apare iar:
- Mai aveti bile de naftalina?
- Da.
- Da-ti-mi tot stocul!
Curioasa, vanzatoarea o intreaba:
- Dar ce, aveti multe molii?
- Nu, doar una, dar nu o pot
nimeri!
nUn betiv iese dintr-un bar beat
critza si se indreapta spre casa pe
3 carari. Din sens opus vine un alt
Dar spusesem nu si "nu" a fost ! A
insistat ea cu vorbe frumoase, cu
gesturi incitante, dar eu am fost
incoruptibil si am dat-o afara.
- Dobitocule ! - se supara Itic - de
ce n-ai adus-o la mine ?
- Pai, de unde sa te iau, dragul
meu, nu erai plecat in Canada
dupa marar?
nDoi doctori la baie, se spala pe
maini de sange:

Vise... betiv. Primul ii spune:

-La o parte ca trec prin voi!
Celalalt betiv spune:
- Cum a mers operatia ? il intrea-
ba unul pe celalalt.
- Care operatie, nu era autop-
Itic si Strul isi povestesc visele: - Bine, dar sa treceti pe rand... sie??...
- Se facea ca mi-a venit pofta de
nIsi dau intalnire Comunismul,
bors - zice Itic. Am pus carnea la Socialismul nSe spune ca, la facerea lumii,
fiert si fuga in piata dupa marar, Socialismul si Capitalismul.
intarzie. Vine pana la
Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe
oameni sa prospere, a hotarit sa
dar de unde ? In piata nici un fir urma transpirat, sifonat si se dea
de marar. Atunci am luat avionul scuza: fiecaruia cite doua virtuti. Si asa
si am plecat in Canada dupa - Iertati-ma ca am intarziat dar fu. Cind ajunse la romani,se
marar. am stat la coada la carne. intoarse catre ingerul care scria si-
- Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce Capitalismul intreaba: - Ce-i aia i zise:
vis am avut eu ! Se facea ca coada? - Romanii vor fi inteligenti, cinstiti
dormeam si aud un ciocanit in Comunismul intraba: -Ce-i aia si PSD-isti!
usa. Deschid si cine crezi ca-mi carne? Cind termina facerea lumii,
cade de git ? Claudia Cardinale ! ingerul ii atrase atentia:
Claudita, auzi ? A fost o nebunie. nItic si Strul isi povestesc visele: - Doamne, ai dat tuturor
La despartire, mi-a declarat cu - Se facea ca mi-a venit pofta de popoarelor numai cite doua virtuti
mina pe inima ca este cea mai bors - zice Itic. Am pus carnea la iar romanilor trei...
fericita femeie din lume. Dar abia fiert si fuga in piata dupa marar, Cum virtutile dumnezeiesti o data
a plecat si aud alt ciocanit in usa. dar de unde ? In piata nici un fir
de marar. Atunci am luat avionul
acordate, nu pot fi luate inapoi, a
gasit o solutie:
Cind deschid, sa cad jos nu alta. si am plecat in Canada dupa - Fie, romanii sa aiba trei virtuti!
Cine crezi ca era ? Vechea mea marar. Doar ca nimeni nu va putea avea
pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi - Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce mai mult de doua in acelasi timp!
? Desi eram epuizat, dragostea vis am avut eu ! Se facea ca Romanul care e PSD-ist si cinstit,
mi-a turnat noi puteri in vine si dormeam si aud un ciocanit in usa. nu poate fi inteligent.
m-am purtat ca un performer, am Deschid si cine crezi ca-mi cade de Cel care e inteligent si PSD-ist, nu
iubit-o cu patima dureroasa pe git ? Claudia Cardinale ! Claudita, poate fi cinstit.
Sofica. Dupa ce a plecat, am auzi ? A fost o nebunie. Iar cel care e inteligent si cinstit
incuiat usa si se facea ca m-am La despartire, mi-a declarat cu nu poate fi PSD-ist...
culcat din nou cu gindul sa nu mina pe inima ca este cea mai
mai dau drumul la nimeni. Dar fericita femeie din lume. Dar abia nSir iese dimineata pe poarta vilei
bataile in usa s-au intetit din nou. a plecat si aud alt ciocanit in usa. si gaseste acolo un cersetor zdren-
Mi-am zis hotarit ca nu mai Cind deschid, sa cad jos nu alta. turos rau de tot. I se face mila de
primesc pe nimeni si asa am Cine crezi ca era ? Vechea mea el si se gindeste sa-i dea niste bani.
facut. pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi - Ia omule 3 lire sa-ti cumperi
Cine crezi ca era nenorocoasa? ? Desi eram epuizat, dragostea mi- tigari.
a turnat noi puteri in vine si m-am - Multumesc Sir dar eu nu fumez.
Brigitte Bardot ! purtat ca un performer, am iubit-o - Hmmm, atunci ia 5 lire si du-te
Dar spusesem nu si "nu" a fost ! cu patima dureroasa pe Sofica. sa-ti iei o sticla de whisky.
A insistat ea cu vorbe frumoase, Dupa ce a plecat, am incuiat usa si - Multumesc Sir dar eu nu beau.
cu gesturi incitante, dar eu am se facea ca m-am culcat din nou cu - Hmmm, atunci ia 10 lire si du-te
fost incoruptibil si am dat-o gindul sa nu mai dau drumul la si tu la femei.
afara. nimeni. Dar bataile in usa s-au - Multumesc Sir dar eu nu merg la
- Dobitocule ! - se supara Itic - de intetit din nou. Mi-am zis hotarit femei.
ce n-ai adus-o la mine ? ca nu mai primesc pe nimeni si asa - Auzi ba, ia 100 de lire si du-te la
- Pai, de unde sa te iau, dragul am facut. nevasta-mea sa vada si ea cum
meu, nu erai plecat in Canada Cine crezi ca era nenorocoasa? arata unu care nu fumeaza, nu bea
dupa marar? Brigitte Bardot ! si nu merge la femei.
DIVERSE... 29
Sentinþa
HAZ DE
Lunii! NECAZ
“Aminteşte-ţi
că a nu primi
ceea ce vrei
este, uneori,
un noroc!”
Opinia Nu-
i trebuie mai mult de două
secunde unei secretare ca să îl moaie
Noastrã definitiv şi irevocabil pe şef!

PROGNOZA METEOROLOGICÃ
E un PENTRU PERIOADA 27 FE-
princi- BRUARIE - 10 MARTIE 2009:
piu dovedit
că trebuie să
înveţi să
asculţi pen-
tru a şti
comanda.
De aceea,
măiestria
conducerii
nu este un
act, ci o
deprindere!”
30 UTILE...

Reþetele lunii
Mirodeniile, pre-
ludiul aventurilor
Din cele mai vechi timpuri esentele
parfumate si mirodeniile au fost con-
siderate elemente importante ale soci-
etatii civilizate. Extractiile inmiresmate
si aromele exotice au inspirat
exploratori, scriitori, poeti, negustori,
preoti si mari conducatori ai istoriei.
De la simple ierburi frumos mirosi-
toare, pana la esente cu efecte afrodisi-
ace si molecule care evoca puternice
senzatii olfactive, exploatate in indus-
tria actuala a parfumurilor, mirodeni-
ile continua sa fascineze in primul rand
gustul gur- cute. Sofranul, cel mai scump condi-
manzilor si sa ment din lume. Sofranul a inceput sa
creeze adevarate fie cunoscut pe piata romaneasca de
scoli in bucatariile putin timp, asta si pentru ca este unul
diferitelor dintre cele mai scumpe condimente.
popoare, in cali- Sofranul este originar din Asia, dar
tate de substante cultivat in Italia, Spania si Franta, insa
care imbunatatesc pe suprafete mici, ceea ce face ca pretul
aroma sau pe piata internationala sa fie
preparatelor extrem de ridicat. Sofranul, desi con-
culinare. Daca siderat condiment, este, de fapt, un col-
piperul, scorti- orant alimentar. Cateva grame costa
soara sau sute de dolari. Alte condimente rare
cuisoarele fac sunt cardamonul, o mirodenie din
parte din categoria Orientul Mijlociu, ienibaharul, cunos-
celor mai cunos- cut si sub denumirea de piper de
cute condimente, Jamaica. Unele legende legate de miro-
nu acelasi lucru se
poate spune despre sofran, oregano sau
denii aduc in discutie un lucru foarte
interesant. Oamenii asociau pe vremuri
amestecul cunoscut sub denumirea de
curry. Originea mirodeniillor este
bolile cu ceva care arata sau mirosea
urat. Astfel, cu cat mancarea mirosea
foarte veche. Initial plantele erau mai bine si era ornata mai frumos, cu
folosite ca leacuri. Constatand efectele atat credeau oamenii mai mult ca astfel
lor benefice asupra organismului, se pot apara de boli. Unul dintre prin-
oamenii au inceput sa le utilizeze si in cipalii exportatori de mirodenii din
prepararea hranei zilnice. Este cazul lume este India, care, conform studi-
usturoiului, al cepei, apoi al cimbrului, ilor, extrage si exporta anual circa 1,6
tarhonului, hreanului, salatei. Aceasta milioane de tone de mirodenii, adica 86
din urma era folosita, de exemplu, pe % din productia mondiala. Pe locul doi
post de calmant. Condimentele exotice si trei se afla China si Bangaldesh, care
precum piperul si scortisoara au un rol exporta 10%, respectiv 4 % din nece-
si in protejarea organismului, regland sarul la nivel mondial de mirodenii.
febra sau digestia. Ghimbirul, n Articol de Alex Todoran
chimionul sau anasonul au de aseme-
nea proprietati terapeutice recunos-

Tort de morcovi (Re]et` elve]ian`)

Ingrediente (pentru 12 bucati): aluat.
300 g morcovi, 5 oua, 250 g zahar, 1 lingurita de Coptul tortului.
coaja rasa de lamaie, 250 g migdale macinate, 80 g Se pune forma
faina, 1 varf de cutit de sare, pulbere de cuisoare si pe raftul doi de
scortisoara, 2 lingurite praf de copt, 2 linguri suc de jos al cuptorului
lamaie. In plus: 200 g zahar pudra, alte 2 linguri de si se coace 50 de
suc de lamaie, 1 albus pentru glazura, bomboane fon- minute. Se scoate,
dante pentru decorat (facultativ). se lasa sa se
Mod de preparare: raceasca putin, se
Se spala morcovii, se curata si se dau pe razatoarea rastoarna. Se lasa
mica. Se sparg ouale si se despart. Albusul se pune sa se raceasca
intr-o cescuta acoperita, la frigider. complet. Se
Batutul cremei. amesteca zaharul
Galbenusurile, zaharul si coaja de lamaie se pudra cu sucul de
amesteca vreme de 5 minute cu robotul sau cu o lingu- lamaie si albusul,
ra de lemn (pana ce zaharul se dizolva complet). ¸ pentru a se obtine
Adaosurile uscate. Migdalele macinate, faina, sarea, o glazura unifor-
scortisoara, cuisoarele si praful de copt se amesteca. Se ma.
incorporeaza in crema, alternativ cu morcovii rasi. Se Invelirea tortului.
pune sucul de lamaie. Se porneste cuptorul la 180 Se intinde glazura moale pe toata suprafata tortului.
grade C. Spuma de albus. Se unge o forma rotunda (26 Facultativ, se decoreaza cu jumatati de bomboana fon-
cm diametru) si se pune putin la frigider. Se presara danta sau fructe intregi din dulceata (visine, cirese
cu faina. Se bate albusul spuma si se incorporeaza in etc.). Se lasa pana se intareste glazura.
 HOROSCOPUL LUNII MARTIE 2009, PE SCURT... 31

In luna care urmeaza, In dragoste e posibil sa
Berbecii sunt predispusi apara ceva discutii legate
la accidentari usoare, de planul financiar. Ar fi
indicat sa aprofundeze
deci atentie sporita! La unele discutii mai vechi
serviciu se vor simti care au ramas fara
probabil coplesiti de raspuns, ca sa nu se resim-
numeroasele sarcini ce ta tensiuni in cuplu mai
le sunt atribuite. tarziu.
In urma multiplelor
atentionari din partea
superiorilor, Gemenii isi
dau in sfarsit silinta in
aceasta luna sa-si faca
datoria asa cum trebuie,
cu simt de raspundere si
maturitate. Rezultatele nu
vor intarzia.
Racii au mult de lucru in
acesta perioada. Desi aud
in stanga si in dreapta cum
se distreaza colegii lor, pe
nativi nu prea pare sa ii
intereseze acest aspect
momentan, mai au de
acoperit unele datorii.

Pentru nativii din Leu Fecioarele sunt renu- Desi impresia generala Naturi suspicioase si
este o luna favorabila despre Balante este aceea ca usor dramatice,
dezvoltarii unor relatii mite pentru diploma- sunt foarte rationale, in Scorpionii au nevoie in
de parteneriat cu per- tia si tactul lor. Cu luna care urmeaza se vor aceasta luna mai mult
soane din afara tarii, nu toate acestea in luna lasa conduse de primul decat oricand de
se stie cand va fi impuls. Acest lucru se recunoasterea si
care urmeaza se pot datoreaza faptului ca fie se aprecierea celor din jur,
momentul sa isi doreasca astepta la mari prob- indragostesc pana peste ure- deoarece acum sunt
mai mult de la un loc de leme la serviciu. chi sau se pregatesc pentru foarte predispusi la
munca. un eveniment. depresii.

Tot ce si-au propus sage- Pentru Capricorni se Un inceput de luna mult O luna mai buna decat
tatorii au reusit, iar luna preconizeaza o luna plina mai promitator pentru cea precedenta pentru
care urmeaza va fi pen- de evenimente pozitive,
mai ales in plan senti- Varsatori, cu noi provo- nativii din Pesti.
tru Sagetatori o incu- mental. Partenerul de cari in domeniul cari- Descurcareti din fire,
nunare a efortului viata le pregateste o sur- erei, care stagna de ceva nu vor intampina difi-
depus, desi sunt nevoiti priza, este posibil sa vreme. Toate planurile
sa efectueze o serie de primeasca un cadou pe cultati deosebite in
drumuri atat in tara cat si proiectele vor fi final- rezolvarea problemelor
care l-au asteptat cu izate in timp util.
si in strainatate... inflacarare. financiare.
Colectiv redactional :
Editori-[efi:
- prof. Constantin Dr`ghici, Redactori: Religie: prof. Romeo Georgian Popa;
- ec. Gheorghe Bercea S`n`tate: dr. Maria Vâlcioiu, consilier local;
- Alin Barbu- Managerul Ziarului PRO ExpreS, Cultur`: Corneliu Victor Drãghici; Agricultur`:
Secretar general de redac]ie: prof. Ramona Iana ing. Dumitru Mihailovici; |nv`]`mânt: prof. Ion
- Redactor-[ef: as. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO
ExpreS Burda; prof. Ramona Iana, \nv. Marioara
Abagiu; Politic`: Alin Barbu, Diaspor`: Alex
Cet`]eanu. Tehnoredactare [i
Art Designer: ALIN BARBU
Distribu]ia: prin SC MAT-
DAN SERVICE SRL (Tony
P`tru) [i SC CRISTI CRINA
CAMELIA SRL (C`t`lin
Bercea).
Adresa Redac]iei: Rm.
Vâlcea, Bdul N. B`lcescu nr
34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
10, telefon: 0729-507.307.
Ne pute]i scrie la adresa de e-
mail: alyn_propress@yahoo.com
C M Y K

comuna Amarasti, in imagini, in prima revista din Romania, care te repereaza

i þ ia
r a d s ã
T c a
e
fac

ã cu ...
bun aþia!
i l i z
civ