Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Repere
Amărăştene
se va dis-
tribui în ace-
laşi regim,
adică GRA-
TUIT, însă
prin inter-
mediul
maga-
zinelor de
pe raza
comunei
noastre...
CULTURA... 03
În data de 5 iulie a.c., Haiducii prezenta un calup de 6 piese din reper- singur că Haiducii din Amărăşti vor
din Amărăşti sunt invitaţi ca să ia parte toriul propriu şi vor fi acompaniaţi de avea, încă odată, succes, pentru că
la Festivalul Naţional al Tradiţiilor către Orchestra Profesionistă acest lucru l-au dovedit şi cu prilejul
Populare, care va avea loc în „Rapsodia Vâlceană” a CJCPCT participărilor din anii anteriori, atunci
Dumbrava Sibiului şi la care vor lua Vâlcea, avându-l ca dirijor pe maestrul când au fost aplaudaţi la scenă deschi-
parte formaţii artistice de renume din Ionel Puia din Guşoeni. Printre piesele să de către publicul iubitor de folclor
întreaga ţară. Participarea Haiducilor cu care Haiducii vor cuceri inimile autentic prezent la manifestările la care
din Amărăşti la acest festival va fi publicului prezent la acel festival, se am evoluat!”, a spus primarul comunei
posibilă graţie invitaţiei pe care aceştia vor număra: “Cântecul Haiducului”, Amărăşti, şeful grupului folcloric Hai-
au primit-o de la Centrul Judeţean de “Greu e Doamne-n haiducie!”, “Cine ducii Din Amărăşti, prof. Constantin
Conservare şi Promovare a Culturii bocăneşte-n luncă?”, “Vino, Drăghici. n Alina ROGOBETE
Tradiţionale Vâlcea prin intermediul Mărioară!”, “Departe, mândro, depar- alyna_propress@yahoo.com
directorul Elena Stoica. Haiducii vor te” şi “Cine are dor pe Vale...”. „Sunt www.publipro.ro
La alegerile europarlamentare care au avut loc de cum se pricep ca să facă lobby pentru ţara noastră,
pe data de 7 iunie a.c., amărăştenii s-au prezentat într-un ajung în fiecare comună, deci inclusiv şi la Amărăşti,
procent de 38%, majoritatea alegând să pună ştampila fonduri semnificative, banii fiind atât de necesari în
de vot pe candidaţii propuşi de către alianţa electorală vederea realizării de proiecte durabile şi care să ridice
PSD – PC. Astfel, după numărarea voturilor, rezultatele, stilul de viaţă al comunităţii noastre la cel solicitat de
la scrutinul european din acest an s-au prezentat în felul conducerea UE! n Alin BARBU
următor: alyn_propress@yahoo.com
PSD-PC – 42,86% (249 voturi) www.publipro.ro
PDL – 25,13% (146 voturi)
PNL – 20,82% (121 voturi)
UDMR – 1,03% (6 voturi)
PNŢCD – 3,79% (22 voturi)
EBA - 1,72% (10)
PRM – 3,61% (21 voturi)
prezenta la vot, pe raza comunei Amărăşti a
fost destul de bună, în comparaţie cu alte
Discoteca SCORPION
localităţi, adunând 38 de procente, ceea ce
înseamnă că, pentru alegerile europarla-
mentare din acest an, s-au prezentat la urne
550 de persoane cu drept de vot...
Primarul şi viceprimarul comunei
Amărăşti le mulţumesc tuturor cetăţenilor cu
drept de vot de pe raza comunei lor, pentru
participarea la alegerile europarlamentare
pentru că, în mod greşit, au fost percepute ca
alegeri mai puţin importante, ele, de fapt,
având o însemnătate deosebită pentru
românii de pretutindeni, dar mai ales pentru
româniii din mediul rural, deoarece contează
foarte mult pe cine trimiţi în Parlamentul
atmosferă de vis, preţuri pentru
European, întrucât, în funcţie de cum ştiu să
reprezinte interesele ţării noastre acolo sus şi
orice buzunar, în comuna Glăvile
INVESTITII... 05
Încă u n dru m
mo de rnizat!...
L A M E REŞEŞ TI!
IARDE D E L E I ,
I E D E 1 1,5 M IL
INV E S T I Ţ
Au fost bătuţi de
soar tă...
Poate este cunoscut, sau nu, că şi în
comuna Amărăşti există cetăţeni (bărbaţi
sau femei) care, până nu demult, au fost
oameni sănătoşi, cu activităţi dintre cele
mai diferite şi au lucrat, fie ca angajaţi,
fie în gospodăriile proprii. Au crescut şi
şi-au educat copiii, iar în prezent, se
află în scaune cu rotile sau, şi mai rău,
sunt imobilizaţi la pat. Se pune între-
barea: „Ale cui păcate le poartă aceşti
oameni?”. Aş dori ca să le aduc aminte
cetăţenilor din Amărăşti, câteva exem-
ple precum: Vica Diaconu, Maria
Radu, Maria Stoica, Dumitru
Mărgăritescu, Alexandrina Popa şi
Lucreţia Nicula din satul Amărăşti,
iar în satul Nemoiu: Ion Lolea,
Constantin Popa şi Dorina Florescu, în
Mereşeşti: Ion Flander, Anica Apostol. au familiile lor şi care s-au stabilit
Putem spune despre Vica Diaconu, de exem- în diferite colţuri din ţară, dar, pe rând, vin
plu, că a fost o femeie foarte harnică, o gos- la Amărăşti, pentru a-şi îngriji, cât mai
podină desăvârşită, până acum câţiva ani, bine, mama care nu mai poate să facă
atunci când o boală cruntă a adus-o în sta- nimic. În satul Nemoiu, cetăţeanul Ion
diul de a se deplasa din ce în ce mai greu, Lolea, în vârstă de 65 de ani, a muncit pe
are un singur băiat dar, în prezent, şi el este şantier mulţi ani de zile, iar în prezent nu
plecat, de foarte mult timp, chiar, din ţară... mai poate merge. Dar, obişnuit cu munca,
Speranţa ei, în prezent, se rezumă la soţul nu îi vine să stea, se deplasează anevoios şi
ei, Alexandru Diaconu, care o îngrijeşte ca cu mare greutate, încercând ca să mai facă
pe un copil, zilnic, cu multă atenţie. în jurul casei câte ceva… Trebuie admirată
Marioara lui Dumitru Ciocârlie, după cum voinţa de care dau dovadă toţi aceşti
o cunosc cetăţenii din Gura Aninoşii, a oameni năpăstuiţi de soartă, în vreme ce
rămas văduvă, în urmă cu câţiva ani, dar alţii, mult mai tineri şi mai apţi pentru
are doi băieţi şi, din fericire, unul dintre ei muncă, stau zi lumină în baruri, consumând
locuieşte chiar împreună cu ea şi o sprijină băuturi alcoolice fără măsură şi deranjând
zilnic ca să supravieţuiască. Ea este imobili- cetăţenii prin comportamentele lor, deseori,
zată la pat de şase ani. Grea viaţă, nu-i unele antisociale!…
aşa?! Marioara lui Mitică Tănăsoi a fost tot n Vasile Mărgăritescu,
o femeie harnică, a crescut şi a educat toţi consiler local al comunei Amărăşti
cei cinci copiii ai săi, care, în prezent,
C M Y K
SPORT... 08
r c e a
. B e
G h
p r i mar
vice
e a
Fotbaliştii de la Avântul Amărăşti şi-au
luat avânt ca lumea, la sfârşitul acestui retur H ot
de campionat. Nişte meciuri superbe de-a lun-
ny
gul acestei întregi competiţii, care au dus la
ocuparea unui loc în clasament cu mult superi-
Da
or celui pe care s-au situat în tur, atunci când
formaţia era încă pregătită de antrenorul
Viorel Ionescu... Toate aceste meciuri jucate
excepţional după plecarea lui Ionescu au făcut
ca sfârşitul returului de campionat să fie unul
glorios pentru echipa antrenată de colegul nos- teren. După acest ultim meci, de duminică, 14
tru, Dani Hoţea şi susţinută, din toate punctele iunie a.c., disputat de amărăşteni pe teren pro-
de vedere, de către viceprimarul comunei priu, în compania Rapidului din Voiceşti,
Amărăşti, ec. Gheorghe Bercea. Astfel, Avântul s-a clasat pe locul al IV-lea. Apreciem
duminica trecută, în ultimul lor meci din retu- fairplay-ul de care au dat dovadă băieţii de la
rul de campionat, amărăştenii au trecut - ce-i Avântul Amărăşti şi faptul că au jucat frumos,
drept, mult prea uşor, de echipa Rapid Voiceşti în tot acest retur de campionat, fără certuri cu
- cu scorul de 6 - 2. Rezultatul ar fi putut fi echipele celelalte!... Bravo, băieţi!
altul dacă, graţie nimicniciei de care au dat n Alin BARBU
dovadă ştabii de la AJF Vâlcea, în frunte cu alyn_propress@yahoo.com
Jakie Pintilie, băieţii lui Florian Vătafu nu ar www.publipro.ro
fi jucat fără cei mai buni titulari ai echipei în
C M Y K
SPORT... 09
Nu ştim să ne
preţuim pământul! altor construcţii care au
pus în valoare rodnicia
pământului, priceperea şi
vrednicia agricultorilor
noştri;
- abandonul pajiştilor
montane după înjumătăţi-
rea efectivelor de bovine
şi ovine şi reinstalarea
vegetaţiei lemnoase pe
aceste suprafeţe, unele
împădurite deja;
- exploatarea neraţională a
pădurilor cu dezechilibrele
majore produse în mediul
înconjurător. Amintim
doar inundaţiile catastrofa-
le, alunecările de terenuri
O economie sănătoasă nu poate neglija sau şi alte dezastre din ultima vreme, care stau mărturie
lăsa la voia întâmplării rodnicia pământului expri- pentru greşelile noastre şi multe altele. Din cele
mată prin produsele agricole realizate în primul prezentate rezultă că ne facem vinovaţi faţă de
rând de culturile în arabil, urmate de produsele ani- generaţia actuală şi cele viitoare pentru dispreţul
maliere obţinute pe pajişti, de resursele economice profund pe care l-am avut şi persistăm să-l avem
şi de protecţia oferită de păduri. În toate ţările, faţă de rodnicia pământului nostru.
cheia succesului, până la urmă, se află în mâna Acum, după patru decenii de la începuturile
conducătorilor şi a celor care trudesc pentru agri- colectivizării forţate şi două decenii de tranziţie
cultură şi silvicultură, depinde de atitudinea lor faţă dezorganizată, ne-am întors cu spatele la rodnicia
de pământ. pământului strămoşesc. Ne mai mirăm de ce
Ce facem noi în această direcţie, în ultimele importăm 70-80% din alimente, care au o singură
două decenii, nu este greu de observat. În linii calitate, aceea de a fi cele mai scumpe din întreaga
generale, se remarcă o atitudine de delăsare şi chiar Uniune Europeană şi lucrurile nu se vor opri aici,
dispreţ faţă de rodnicia pământului, ca în exemplele din păcate. Diriguitorii noştri din ultimul timp nu
de mai jos: au sesizat pericolul imens produs de dispreţul din
- scoaterea din circuitul productiv a unei mari ultima vreme faţă de rodnicia pământului. După
suprafeţe de terenuri arabile şi pajişti situate pe unele aprecieri demne de încredere, el ar putea
soluri fertile, pe care s-au construit haotic locuinţe, hrăni aproape 80 milioane de oameni, în vreme ce
depozite etc., în loc ca acestea să se amplaseze pe noi acum asigurăm hrana pentru abia 4-5 milioane.
terenuri neproductive; În această situaţie, mai mult decât limită, este de
- necultivarea terenurilor arabile lăsate pârloagă şi ajuns un singur an secetos ca la noi să bântuie foa-
aplicarea unei agrotehnici neperformante pe mai metea şi alte mari neajunsuri sociale. Ce ne vom
mult de jumătate din suprafaţă. Aceasta determină face când va apărea la orizont criza alimentară glo-
şi sporirea rezervei de seminţe de buruieni din sol bală şi nu vom avea cui să ne adresăm pentru hrana
în proporţie alarmantă, care va crea mari probleme cea de toate zilele? Poate atunci ne vom întoarce
cel puţin următoarelor două generaţii de fermieri; faţa spre rodnicia pământului pe care îl avem, unul
- abandonarea plantaţiilor de pomi fructiferi şi vii, dintre cel mai bun de pe acest continent!
a sistemelor hidroameliorative; n inginer Agricol,
- distrugerea complexelor zootehnice, a serelor şi a Dumitru Mihailovici
11 AGRICULTURA...
Măsuri de prevenire a
secetei...
Deşi au căzut unele ploi, în
majoritatea zonelor agricole ale
ţării se înregistrează deficite de
umiditate. La îndemâna agriculto-
rilor se află posibilitatea reducerii
pierderilor de apă din sol, pierderi
care constau în:
- evaporarea apei la suprafaţa
solului;
- infiltrarea apei la adâncimi mai
mari;
- consumul apei de către buruieni.
Impactul consumu-
lui productiv
În afara acestor căi de diminuare a raţionalizat astfel:
rezervei de apă din sol, o contribuţie - prin folosirea de culturi cu consum spe-
importantă revine consumului productiv cific de apă mai mic şi mai rezistente la
de către plantele de cultură, consum care secetă (sorg, mei, năut, şofrănel ş.a.);
şi el poate fi raţionalizat. - prin alegerea soiurilor şi hibrizilor cu
Pentru reducerea pierderilor de apă perioada de vegetaţie mai scurtă, care pot
din sol este necesară diminuarea pierderi- ajunge la maturitate cu consum mai mic
lor de apă prin evaporarea la suprafaţa de apă;
solului, care pot ajunge la peste 30-50%. - prin asigurarea unor densităţi mai redu-
În acest sens sunt necesare măsuri se ale plantelor, însă uniform repartizate
agrotehnice preventive, ce privesc evitarea (fără goluri), pentru a asigura o atmosfe-
lucrărilor în profunzimea solului etc. ră saturată în interiorul lanului;
Buruienile consumă de 2-4 ori mai multă - prin aplicarea de fertilizări echilibrate,
apă decât plantele de cultură, motiv pen- astfel încât plantele să-şi satisfacă necesa-
tru care ele trebuie combătute prin rul de elemente nutritive cu o cantitate
măsuri agrotehnice sau chimice. mai mică de apă;
- prin combaterea bolilor şi dăunătorilor
Raţionalizarea consumului care pot produce un stres asupra plante-
lor, iar, prin porţiunile atacate, pierderile
În ceea ce priveşte consumul apei din de apă sunt mai mari.
sol de către plantele de cultură prin feno- n inginer agricol,
menul de transpiraţie, acesta este necesar Dumitru Mihailovici
pentru realizarea recoltelor, însă poate fi
12 UTILE...
Psiholog
de
Luminiþa Roºoagã
serviciu...
Doar gânduri...
S unt prilejuri in viata care iti schimba intr-un fel viziunea asupra ei, sau in legatura
SC MATDAN SERV-
ICE SRL
angajeaz` [oferi posesori de permis
de conducere categoria D [i atestat
pentru transport persoane.
Rela]ii la telefon:
0728-242.765
Vand vin de Dr`g`[ani,
numai soiuri
nobile, calitate
excep]ional`,
vinul este curat.
Rela]ii la tel:
0720-932.082 Vând Laptop-uri second
hand la pre]uri de criz`:
0729 - 507.307
Concep si redactez TU SESIZEZI,
lucrari de diploma si NOI ÎI PUNEM LA
referate la cele mai avan- PÃMÂNT!
tajoase preturi. Relatii la Prima televizune
telefon: 0729-507.307! online din Vâlcea!
C M Y K
16 ADMINISTRATIE..
H O T Ă R Â R E:
Art.1. Se aprobă valoarea taxelor şi impozitelor locale pe anul 2010, la nivelul Comunei
Amărăşti, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Primarul va asigura aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri, iar secretarul o va
comunica Serviciului Juridic şi Contencios din cadrul Instituţiei Prefectului-Judeţului Vâlcea şi o va
aduce la cunoştinţă publică prin afişare şi prin publicare.
Amărăşti, 28-05-2009
PROIECT DE HOTĂRÂRE
Privind aderarea comunei Amărăşti la Asociaţia comunelor din România şi
la Filiala Judeţeană Vâlcea a Asociaţiei Comunelor din România
Consiliul Local al com. Amărăşti, întrunit în şedinţa ordinară din data de 28-05-2009 la care
participă un număr de ___11__din totalul de 11 în funcţie;
Văzând că prin votul unanim, dl consilier Burda Ion a fost ales preşedinte de şedinţă pe o perioa-
dă de 3 luni;
În temeiul art 1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare,
Având în vedere prevederile art. 10 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la
Strasbourg la 15 oct. 1985 şi ratificată prin Legea nr.199/1997;
Ţinând seama de prevederile O.G. nr. 53/2002 privind Statutul unităţii administrativ teritoriale,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 96/2003;
Analizând prevederile Statutului Asociaţiei Comunelor din România, precum şi cele ale Statutului
Filialei Judeţene Vâlcea a Asociaţiei Comunelor din România;
Luând act de Hotărârea adunării generale nr. 3/ 24-02-2001 privind constituirea filialelor judeţene
ale Asociaţiei Comunelor din România;
Considerând că scopul Asociaţiei Comunelor din România este de a realiza o unitate mai strânsă
între membrii săi, pentru a ocroti şi pentru a promova idealurile şi principiile care reprezintă patrimoniul
lor comun, considerând că unul din mijloacele prin care se atinge acest scop este aderarea comunelor din
România la această asociaţie;
Considerând că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fun-
damente ale oricărui regim democratic;
Analizând prev. Art. 35, alin (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modifi-
cările şi completările ulterioare;
Ţinând seama de prev. Art 11 alin (4), ale art. 45 alin(2) lit. ”f” şi cele ale art. 124 din Legea admi-
nistraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se adoptă
următoarea:
H O T Ă R Â R E
Art. 1.- (1) Se aprobă aderarea Comunei Amărăşti la Asociaţia Comunelor din România, însuşind preve-
derile Statutului acesteia.
(2) Calitatea de membru al Asociaţiei Comunelor din România va fi prevăzută în Statutul
Asociaţiei
(3) Se aprobă participarea funcţionarilor publici din structura funcţională a comunei Amărăşti
la constituirea Corpurilor profesionale ale Asociaţiei Comunelor din România.
Art. 2.- (1) Se aprobă aderarea comunei Amărăşti la Filiala Judeţeană Vâlcea a Asociaţiei Comunelor
din România, însuşind prevederile statutului acesteia.
(2) Calitatea de membru al Filialei Judeţene Vâlcea a Asociaţiei Comunelor din România va fi
prevăzută în Statutul Asociaţiei.
(3) Se aprobă participarea funcţionarilor publici din structura funcţională a comunei Amărăşti
la constituirea Corpurilor profesionale ale Filialei Judeţene Vâlcea a Asociaţiei Comunelor din România.
Art. 3. Reprezentarea comunei Amărăşti în cadrul Asociaţiei Comunelor din România se asigură de
către primarul comunei sau de către împuternicitul acestuia, numai pe baza unui mandat de reprezanta-
re, aprobat prin Dispoziţie.
Art. 4. –Obligaţiile financiare rezultate din aderarea/ participarea prevăzută la art. 1 se suportă din
bugetul lopcal al comunei Amărăşti.
Art.5.- Prezenta Hotărâre se comunică, prin grija secretarului comunei, în termenul prevăzut de
lege, Instituţiei Prefectului-Judeţului Vâlcea, precum şi preşedintelui Asociaţiei Comunelor din România,
la sediul acesteia.
Iniţiator Avizat pentru legalitate
Primar-Drăghici Constantin Secretar- Mihailovici Dumitru
LEGISLATIE... 19
ROMÂNIA
JUDETUL VALCEA
CONSILIUL LOCAL AL
COMUNEI AMĂRĂŞTI
HOTĂRÂREA NR. 10
Privitor la: Aprobarea cofinanţării investiţiei ”Construire Şcoala cu
clasele I-VIII Amărăşti” cuprinsă în ”Programul de reabilitare a
infrastructurii Şcolare rurale” finanţat de Banca Europeană de
Investiţii, Banca de Dezvoltare a Uniunii Europene şi de Guvernul
României cu suma de 165.000 lei
Consiliul Local al Comunei Amărăşti, jud. Vâlcea, întrunit în şedinţa ordinară din
data de 28-05-2009, la care participă un număr de 11 consilieri din totalul de 11 în funcţie;
Văzând că prin vot unanim dl. consilier Burda Ion a fost ales preşedinte de şedinţă
pe o perioadă de trei luni;
Luând în dezbatere expunerea de motive nr. 1233/20-05-2009 a primarului comunei
şi raportul de specialitate nr.1234/20-05-2009 a compartimentului financiar-contabilitate
impozite şi taxe locale prin care se propune aprobarea cofinanţării locale a centralei ter-
mice de la Şcoala cu clasele I-VIII Amărăşti;
Având în vedere HCL nr. 30/2006 privitoare la aprobarea înscrierii Şcolii cu clasele
I-VIII Amărăşti în ”Programul de reabilitare a infrastructurii şcolare” finanţat de Banca
Mondială şi Guvernul României şi avizul de legalitate favorabil, nr. 1235/20-05-2009 dat de
secretarul comunei proiectului de hotărâre;
În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale nr.273/2006 şi dispozi-
ţiile art. 36, alin(2), lit. ”e” şi alin (7) lit”a” din Legea 215/2001 privind administraţia
publică locală, republicată;
În temeiul art. 45 alin(2) lit.”f” din Legea 215/2001 privind administraţia publică
locală, cu un număr de 11 voturi pentru , adoptă prezenta :
H O T Ă R Â R E:
P R O IE C T D E H O T Ă R Â R E
Privitoare la: Aprobarea utilizării unei părţi din fondul
de rulment pentru finanţarea unor investiţii
Consiliul Local al Comunei Amărăşti, jud. Vâlcea, întrunit în şedinţa
ordinară din data de 28-05-2009 , la care participă un nr. de 11 consilieri
din totalul de 11 în funcţie;
Văzând că prin votul majorităţii dl. consilier Burda Ion a fost ales
preşedinte de şedinţă pe o perioadă de trei luni (martie, aprilie şi mai);
Luând în dezbatere expunerea de motive nr 1305/2009 a primarului
comunei şi raportul de specialitate nr 1304 /2009 al compartimentului
financiar-contabilitate impozite şi taxe locale prin care se propune aproba-
rea utilizării unei părţi din fondul de rulment pentru finanţarea unor
investiţii;
Având în vedere raportul de avizare nr. 1307/2009 al comisiei de spe-
cialitate a consiliului local şi avizul de legalitate favorabil, nr. 1306/2009
dat de secretarul comunei proiectului de hotărâre;
În conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2009 şi
cu prevederile Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 , art.58 şi disp.
Art 36 alin(2), lit ”b” şi alin (4) lit.”a” din Legea 215/2001 privind adminis-
traţia publică locală, cu un nr. de 11 voturi pentru, adoptă următoarea:
H O T Ă R Â R E:
Art.1 Se aprobă utilizarea unei părţi din fondul de rulment, adică
24.000 lei astfel: Majorarea cheltuielilor la Dispensarul medical uman=
24.000 lei şi diminuarea sumelor pentru acoperirea temporară a golurilor
de casă cu suma de 24.000 lei.
Art. 2 Compartimentul financiar-contabil,impozit şi taxe locale va
asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, iar secre-
tarul o va comunica Serviciului Juridic şi Contencios din cadrul Instituţiei
Prefectului-Judeţul Vâlcea, precum şi DGFP-Vâlcea şi o va aduce la cunoş-
tinţă publică prin afişare şi publicare.
Amărăşti, 28-05-2009
H O T Ă R Â REA NR. 8
Privitor la: plata cotizaţiei anuale pentru anul 2009 datorată de
comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea la ”Asociaţia Comunelor din
România”
În temeiul art. 39 alin(1) din Legea administraţiei publice locale nr 215/2001, republicată;
Consiliul local al comunei Amărăşti, jud. Vâlcea, întrunit în şedinţa ordinară la care partici-
pă un nr. de__11__din totalul de 11 consilieri în funcţie;
Văzând că prin votul unanim dl consilier Burda Ion a fost ales preşedinte de şedinţă conf.
Art. 35 din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată;
Luând în dezbatere:
-Expunerea de motive a primarului com. Amărăşti, prof. Drăghici Constantin în calitatea sa de ini-
ţiator înregistrat sub nr. 1235/19-05-2009;
-Raportul de specialitate întocmit de compartimentul de resort din cadrul Aparatului de
Specialitate al Primarului înregistrat sub nr.1237/19-05-2009;
-Raportul de avizare al Comisiei de specialitate a consiliului local, înregistrat sub nr. 1238/19-05-
2009;
-Avizul de legalitate favorabil, înregistrat sub nr. 1239/19-05-2009
Respectând procedura stabilită prin Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică;
Analizând prev. Hotărârii Asociaţiei Comunelor din România nr. 38/25-01-2008 privind sta-
bilirea cotizaţiilor anuale datorate de membrii Asociaţiei Comunelor din România;
În conformitate cu prev. Art.8 şi 36, alin 7, lit.”c” din Legea administraţiei publice locale, nr
215/2001, republicată şi art. 35 , lit.”f” din Legea nr. 273/2006 a Finanţelor publice locale ;
În temeiul prev. Art. 45 alin(2) lit. ”f” şi art. 115 alin(1) lit. ”b” din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, republicată, se adoptă prezenta
H O T Ă R Â R E:
Art. 1. Se aprobă plata cotizaţiei anuale în sumă de 600 lei pentru anul 2009 la ”Asociaţia
Comunelor din România”
Art. 2. Compartimentul financiar-contabil va asigura ducerea la îndeplinire a prezentei
hotărâri informând consiliul local asupra modului de îndeplinire.
Art.3. Prezenta hotărâre se va comunica Asociaţiei Comunelor din România, Instituţiei
Prefectului-Judeţului Vâlcea în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate şi se aduce la
cunoştinţă publică prin afişare şi publicare, prin grija secretarului comunei Amărăşti.
SIMBOLURILE
LUNII IULIE
TRANDAFIRUL – minunat prin fru-
musetea, forma si parfumul sau, trandafirul este
floarea cea mai des folosita ca simbol in Occident.
El corespunde in linii mari cu lotusul din Asia, atat
trandafirul cat si acesta din urma apropiindu-se
mult de simbolul rotii.
In iconografia crestina, trandafirul este fie
potirul in care a picurat sangele lui Hristos, fie o
transfigurare a picaturilor de sange, fie simbolul
ranilor lui Hristos. Prin legatura sa cu sangele var-
sat, trandafirul pare adeseori a fi simbolul unei
renasteri mistice. Tocmai in virtutea acestui simbol
al regenerarii, pe morminte se aseaza, inca din anti-
chitate, trandafiri. are opt directii, el este si simbolul armoniei cosmi-
Trandafirul a devenit un simbol al iubirii, ce. Literatura japoneza face adesea din aceasta
mai cu seama al iubirii ce se daruieste, al iubirii floare atat de pura in mijlocul apelor murdare, o
curate. Ca floare a iubirii, trandafirul inlocuieste imagine a moralitatii care se poate pastra pura si
lotusul egiptean si narcisa greceasca, fiind simbolul intacta in mijlocul societatii si a rautatilor acesteia,
vivacitatii si mandriei, duiosiei si rezistentei. fara sa fie necesar sa se retraga intr-un loc pustiu.
NU STIU... Ca nu stie si el
Ca sunt copilul lui.
24 LITERATURA...
Concluziile Luminiţei
Roşoagă...
Din cer in cer peste culori
paduri Si ai sa te intrebi de
Se aude un murmur in multe ori
zare Cand s-a intamplat!
Nu stiu e corul de petale ...iar degetele tale vor
Ori verbul tacerilor tale trece
Peste imaginar contur
Nestiind cat de matasoa-
De-ai fi vrut se
Mai sunt genele mele
De-ai fi vrut sa ma vezi Cat de luminos, ochiul
Sunt - esti m-ai fi aflat
langa un rau
meu
Indragostit de frumos
Pentru mine de tacere alba Mai cata spre stele
tu esti linistea adanca unde stelele cad
albastra printre crengi inflorite de
in care dorm visin
nebanuite patimi si se prefac in roua Concluzie la
emotii coplesitoare si lacrimi pe iarba
iubire
Pentru tine
eu sunt o piatra
ce ti-a lovit
Neputinta Pe drumeagul alb de
floare
panza sufletului umflata Gandurile imi sunt Se aud cum cad petale
de atata incordare locuite de tine Linistea parca ma doare
Eu abia mai am timp Nu-i decat o amagire
Si in numele celor doua sa ma recunosc - abia Lunecoasa si subtire
puncte de vedere Uneori plang Poate fi ura...iubire
Sunt - esti pentru ca nu pot iubi
pornim spre dincolo Mai adanc Nu-i decat o amagire
tinandu-ne de mana pana la inima ta Lunecoasa si subtire
pe drumuri paralele Se aud cum cad petale
Linistea parca ma doare
LITERATURA... 25
Aceia şi vechi
paşi...
Sunt un Pitbull ce-şi rupe lanţul în care a trăit!
Ultima mea dorinţă, azi, e să îmi părăsesc culcuşul -
Umilit, cu botul pe labe, mă târăsc spre un loc ferit-
Singur mi-am dus crucea şi anii, tot singur mi-oi da
şi duhul!...
N-am vrut nici pacturi cu dracul, şi nici rime întu-
necate.
N-am vrut nici să-mi îngrop tatăl, nici mama să-mi
blestem. Cu bine, zale! De la voi plec şi m-oi întoarce la voi!
N-am vrut iubire, dar nici senil n-am fost să voi sin-
gurătate. Oricât de bine-aţi juca, ţineţi minte: cortina nu cade
Azi, târăsc spre moarte... De multe-s mândru, de Când vrea actorul, nici când bat din palme, ci când
multe mă şi tem... se rupe firul;
Uneori, chiar obosit, mi-a părut mult prea greu să Nici când ia foc scena, ci când regizorul ideile-şi
pot dormi. pierde!
Alteori, ţintuit în lanţ, gândeam la ce-aş lua-napoi. Pe aceiaşi vechi paşi dar, lume, îţi porţi mai departe
Acum, că mi-e luat mie totul, nu am la ce mai sicriul...
gândi.
l P i e r d u t
Dumnezeu
Râdeai tu când umpleai morminte după morminte,
Dar ce-am mai râs eu când te-am văzut fără cuvinte!
Ce? Nu-ţi vine-a crede că-s şi morţi care pot învia?
Alt sfârşit e-n scenariu... Şi nu-i asta vremea mea!
Iar de-o veni cândva, ţine minte: s-o găsi cine
Să plâng-o rimă şi să pună punct după mine!...
?
bucata de
mancare
din tub
fara a o
cluzia ca gandacii de bucatarie au memorie si scapa in orificiu. Pasarea a gandit rational
pot fi invatati sa raspunda la stimuli, dupa un si a reusit sa extraga usor mancarea fara a o
experiment similar reflexului conditionat eviden- scapa. Apoi ciorii i-a fost prezentata o a doua
tiat de Pavlov, relateaza Reuters. Rezultatele studi- cursa tot in forma de tub orizontal, dar cu doua
ului au fost prezentate de cercetatorul Makoto orificii, unul deschis si unul inchis. Pasarea s-a
Mizunami de la universitatea japoneza Tohoku. Acesta a folosit de logica si a extras mancarea din tub pe partea in
explicat ca, in timp ce erau hraniti cu o solutie zaharata, care se afla orificiul inchis. Acest lucru sugereaza ca cioara
gandacii au fost expusi unui miros specific. Apoi, expertii s-a folosit de pozitia orificiilor pentru a-si ghida miscarile.
au supus gandacii numai mirosului, fara sa-i hraneasca si In cazul maimutelor, studiile arata ca dintre 20 de indivizi
au constatat ca insectele saliveaza. Reflexul conditionat nu apartinand mai multor specii de primate, toate au reusit sa
se manifesta insa decat daca subiectul are capacitatea de a extraga usor mancarea din cursa in foma de tub, dar niciu-
memora si de a invata. Pana acum, raspunsul la stimuli de na nu a reusit sa realizeze ca si cursa in forma de cutie era
acest tip a fost remarcat in cazul oamenilor si al cainilor. identica. S-a dovedit astfel ca ciorile sunt mult mai ration-
ale decat maimutele.
- Diavolul tasmanian, sim-
bolul insulei dupa care a - Un pui de
fost numit, se afla in pragul maimuta atrage ca
disparitiei din cauza unei un magnet vizita-
forme contagioase de can- torii la o gradina
cer facial, care decimeaza zoologica din
aceasta specie de animale. Israel. Are si cu
Este o epidemie unica, fara ce: blanita ei nu
precedent in analele zoolo- este neagra sau
giei, oamenii de stiinta gri ca a celorlalte
depunand eforturi intense exemplare, ci aurie. Îngrijitorii de la Zoo spun ca minunea
pentru gasirea unui vaccin. nu va dura foarte mult, pentru ca, odata ajunsa la maturi-
Misterioasa forma de can- tate, maimutica îsi va schimba culoarea si va semana cu
cer a aparut in randul parintii sai cu blana gri. Pâna atunci însa, maimuta mama
diavolilor tasmanieni acum are mare grija de puiul sau auriu, care ar putea fi atacat de
aproximativ 11 ani. celelalte animale, tocmai pentru ca este diferit.
REBUS/INTEGRAME... 27
Din Amărăşti adunate... REBUS PROPUS DE PROF. ION
MOZAIC ABAGIU, ŞCOALA DIN AMĂRĂŞTI
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
n2 vulturi stau pe o crean- nVine intr-o zi un barbat la scaun si zice:
ga.....Unul era plesuv si unul spitalul de nebuni. Ajunge - Tulai, ce mi-o amortit
era sa cada... la doctor si ii spune: "buca lui curu"!
- Am innebunit!!
nCativa gandaci joaca fot- - Cand? il intreba doctorul. nCand NASA a inceput
bal intr-o cana. - Pai sa va povestesc : eram trimiterea de astronauti in
Deodata unul zice : Data la vecina mea si faceam sex, spatiu, s-a descoperit ca pix-
viitoare jucam in cupa! cand deodata, se aude usa, urile nu functioneaza in
era sotul ei. stare de imponderabilitate.
nUn pictor trece pe un Am sarit repede amandoi Pentru a rezolva problema,
camp si vede un cioban cu din pat si cautam un loc oamenii de stiinta americani
oile la pascut. unde sa ma ascund, am zis au cheltuit 12 miliarde de
Merge la el si il intreaba: ca in baie nu, in dulap nu, dolari si s-au chinuit zece
- Bade imi dai voie sa-ti sub pat nu, pt ca m-ar gasi. ani ca sa realizeze un pix
pictez oile? Asa ca am iesit pe geam si care sa scrie chiar si in lipsa
La care ciobanul zice: ma tineam cu mainile de gravitatiei, tinut cu susul in
- Ba deloc, ca mie imi plac pervaz. Sotul vecinei ma jos, sub apa, pe orice
asa cum sunt! cauta disperat in baie, in suprafata, inclusiv sticla si
dulap, sub pat nu gaseste la orice fel de temperatura,
nToti fratii Alinutei radeau nimic, se indreapta spre de la conditii de inghet pina
numai Alinuta plangea. O geam se uita imprejur si la 300 grade...
vede taica-su si o intreaba: cand se uita in jos ma vede. Rusii au folosit un creion cu
-De ce plangi? Toti fratii tai A inceput sa ma calce cu carbune. De 12 centi...".
rad. picioarele pe maini ...
-Au aruncat-o pe mama de - Si ai innebunit... nUn betiv iese impleticindu-
pe balcon. - Nu, a adus o oala cu apa se dintr-o crisma si se cioc-
- Aaa, si tu plangi de fierbinte si mi-a turnat-o neste de o prostituata.
suparare... peste maini! - Ce faci, fa?
- Nu! N-am vazut faza... - Si ai inebunit.... - Fac trotuarul, ce nu se
- Nu, a dus bormasina si a vede?
nUn preot mergea cu masi- inceput sa-mi gaureasca - Pai atunci fa-l... hic... dar
na pe sosea. La un moment mainile! mai lat!
dat vede un magar mort pe - Si ai inebunit...
partea carosabila. - Nu, la un moment dat m- nUn betiv intra intr-un bar
Nu mai merge mult si am uitat in jos... si zice chelnerului:
intalneste un echipaj de - Si ai innebunit cand ai -O vodca mie, o vodca tie si
politie. Trage pe dreapta si vazut la ce inaltime esti.... o vodca tuturor.
spune politistilor: - Nu, am innebunit pt ca La sfarsit vine chelnerul
- Vedeti ca la cateva sute de eram la parter! plata..betivul:
metri este un magar mort pe -Nu am.
sosea. nFemeile trebuie tinute in Chelnerul furios i da un sut
La care politistii raspund puf... puf o palma, puf un un fund si il da afara.
razand: picior, puf o palma, puf un A doua oara vine betivul si
- Parinte, ce spuneti, cum picior... zice:
sa-l ingropam: cu preot sau -O vodca mie, o vodca tie si
fara preot? nIntr-un tren doua studente o vodca tuturor.
- Nu stiu, fiule, eu doar am care plecau in vacanta si un La sfarsit vine chelnerul si
anuntat familia... cioban stateau in acelasi zice sa plateasca ..betivul:
compartiment. -Nu am.
nVine Alinuta suparata Din plictiseala, fetele se Chelnerul furios i da un sut
acasa. Ma-sa o intreaba: apuca sa converseze: in fund si il da afara.
-De ce plangi scumpete? - Vai draga, m-a ros panto- A treia oara vine betivul si
-Mami, la scoala, toti copii ful si ma doare "tendonul zice:
rad de mine si imi zic ca am lui Achile"... -O vodca mie si o vodca
dintii mari... - Si pe mine de ieri ma tuturor.
-NU e adevarat draga mea, doare "marul lui Adam", se La care chelnerul zice :
dar totusi...ridica capul mai plange a doua. -Dar cu mine cum ramane?
sus ca zgarii podeaua... Ciobanul nu vrea sa se lase -Tie nu iti mai dau ca faci
mai prejos. Se ridica de pe urat la bautura!...
DIVERSE... 29
Sentinţa HAZ DE
Lunii! NECAZ
“O vorb`
rea r`ne[te Femeile
au mii de
mai mult metode,
decât o sabie din păcate,
ca să facă
ascu]it`!” un bărbat
să fie mic
Opinia în faţa
lor...
Noastrã PROGNOZA METEOROLOGICÃ
- Liber- PENTRU PERIOADA
tatea n-
are nici un 26 IUNIE 2009 - 08 IULIE 2009:
sens, daca nu
implica si liber-
tatea de a face
greseli!...
- Muncind con-
stiincios cite opt
ore pe zi poti, cel
mult, sa ajungi
sef si sa muncesti
12 ore pe zi!
- Nu te teme
niciodata de
umbre. Ele
arata doar ca
exista lumina
in apropiere!...
30 UTILE...
Urmeaza o perioadã foarte In aceastã lunã, Taurii vor Luna Gemenilor va fi dedi- Racii vor demonstra, in
bunã pentru Berbeci, mai avea un singur punct de cata calatoriilor. Toate sfarsit, ca sunt in stare sa
ales in plan social. interes, asupra caruia isi proiectele care implica faca ceva fara sa se raz-
Invitatiile la chefuri, eveni- vor concentra toata ener- deplasari vor fi favorizate gandeasca si sa ezite de o
mente si iesiri la iarba- gia: banii. Vor alerga in de astre. Profesional, vor mie de ori. Vor fi solicitati
verde se tin lant si de par- toate partile, vor face ore exista niste dispute cu sa participe la un impor-
tant proiect profesional si
ticiparea la aceste intruniri suplimentare, vor cauta colegii si acest lucru ii va vor avea ocazia sa-si
poate depinde si o sansa chiar un nou job, numai sa pune intr-o lumina proasta demonstreze competenta.
profesionala. le iasa proiectele. in fata sefilor.
Leii fac ce fac si tot la Fecioarele vor se vor Balantele pornesc cu Scorpionii vor avea o
bani ajung. Cu gandul. confrunta cu schimbari dreptul, remarcandu-se perioada cam tensionata pe
Calcule peste calcule, de planuri. Vor renunta la serviciu intr-o situatie plan social. Niste barfe din
planuri de cheltuieli pe la un proiect in privinta de criza. Se pot astepta anturaj le vor afecta imag-
care nu reusesc sa le carora ezitau si vor lua la o marire de salariu, inea si vor izbucni unele
respecte, zile de economii noi decizii. Acestea se sau macar la niste laude conflicte cu prietenii. E
refera atat la planul din partea sefilor. Vesti bine sa-si apere punctul de
la sange urmate de altele sentimental, cat si la cel bune si in ceea ce vedere si sa puna capat
in care arunca banii financiar. priveste finantele zvonurilor false.
Sagetatorii vor avea o Capricornii, considerati Varsatorii nu vor avea o Pentru Pesti, perioada aceas-
perioadã foarte incarca- niste zgarciti patologici, perioadã prea incitanta, ci ta va incepe cu un mic con-
vor dovedi contrariul in flict profesional care ii va
ta pe plan social, dar perioada care urmeaza. mai degraba una calma,
acest lucru nu ii va punctata de cateva indispune si ii va face iri-
Vor cheltui mult pentru ei tabili. Noroc de partenerul
multumi. Vor intalni insisi si pentru cei dragi, momente placute. Un semn de cuplu care va sti sa le
multe persoane antipat- isi vor satisface multe de la o fosta iubire va mag- readuca zambetul pe buze,
ice, sau vor fi pusi in capricii, isi vor spori con- uli orgoliul chiar si celor pentru ca, in privinta iubirii,
situatii jenante. fortul, vor face cadouri. mai fideli dintre ei vor avea o lunã excelenta.
Colectiv redactional :
Editori-[efi:
- prof. Constantin Dr`ghici, Redactori: Religie: prof. Romeo Georgian Popa;
- ec. Gheorghe Bercea S`n`tate: dr. Maria Vâlcioiu, consilier local;
- Alin Barbu- Managerul Ziarului PRO ExpreS, Cultur`: Corneliu Victor Drãghici; Agricultur`:
Secretar general de redac]ie: prof. Ramona Iana ing. Dumitru Mihailovici; |nv`]`mânt: prof. Ion
- Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist
PRO ExpreS Burda; prof. Ramona Iana, \nv. Marioara
Abagiu; Politic`: Alin Barbu, Diaspor`: Alex
Cet`]eanu. Tehnoredactare [i
Art Designer: ALIN BARBU
Distribu]ia: prin SC MAT-
DAN SERVICE SRL (Tony
P`tru) [i SC CRISTI CRINA
CAMELIA SRL (C`t`lin
Bercea).
Adresa Redac]iei: Rm.
Vâlcea, Bdul N. B`lcescu nr
34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
10, telefon: 0729-507.307.
Ne pute]i scrie la adresa de e-
mail: alyn_propress@yahoo.com
C M Y K
a
ea Moldoviţ rea Putn
a
Mănăstir Mănăstu
r
ea Humo
Mănăstir
ănăstirii Humor
ea Sucev
iţa Turnul M
Mănăstir
foto: Corneliu Victor Drăghici