Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 14 - 20 ianuarie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

De n-aş fi om, 17 decembrie 2010 2
aş vrea să fiu
un tricolor VUVUZELELE
uitat în Munţii Apuseni. 3
(Adrian Păunescu)
„Pe Cărarea
Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Raiului” -
Condeiul ardelean, Convorbiri
îl puteţi achiziţiona prin duhovniceşti cu
Poşta Română (abonamente) Înaltpreasfinţitul
şi la vânzare liberă din: Ioan
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria 5
z Târgu-Mureş, Luduş, Naşterea lui
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Eminescu
Judeţul Braşov 6
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele, Harghita:
Codlea, Râşnov, Demersuri ale PSD
Zărneşti, Predeal pentru ca în 2012
Judeţul Covasna Provocare neruşinată a iredentismului unguresc înainte de sfintele sărbători de iarnă. Încă una, românii să fie
dacă mai era nevoie, iar autorităţile nu iau, în continuare, nicio măsură împotriva celor care calcă în
- Chioşcurile H-Press
picioare Constituţia şi legile Ţării, atentând zi de zi la Siguranţa Naţională a Statului Unitar Român reprezentaţi în
z Sfântu-Gheorghe,
şi umilindu-i pe români. Consiliul Judeţean
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
După cum se vede, abţibilduri cu steaguri simbolizând Ungaria Mare au apărut pe tablele de
intrare în oraşul Covasna, dinspre comuna Zagon. Vă atragem atenţia, stimate autorităţi şi organe
şi consiliile locale
- Chioşcurile Adrimar abilitate (plătite din bani publici), că aveţi nu doar instrumente legale, nu doar atribuţii în domeniu,
ci şi obligaţia să luaţi măsurile necesare pedepsirii celor care se ocupă cu asemenea acte ilegale, şi 7
z Sfântu-Gheorghe,
huliganice deopotrivă. Asta, desigur, în cazul în care nu v-a cocoşat de tot camarila verzui-portocalie.
Covasna, Vă reamintim, stimaţi cititori, că în oraşul Covasna, situat în inima României, se află una dintre EL-CO zburdă
Întorsura-Buzăului cele mai vechi cetăţi dacice de pe teritoriul Ţării. Voineşteni, treziţi-vă! Români, treziţi-vă! prin Europa

Un an mai bun îţi Băsescu

dorim, România! şi istoria
# Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
Am încheiat un an nenorocit - 2010 - „ciu-
ruiţi” de Traian Băsescu, de Emil Boc şi ai lor,
an aflat sub semnul-mesaj al plonjonului lui
Adrian Sobaru în sala plenului Parlamentu-
lui României. Ne-am despărţit, fără urmă de
regrete, de 2010, „pocnind din bici pe lângă
boi” - că se potriveşte de minune politicii şi
politicienilor noştri mioritico-balcano-danubi-
ano-pontici. Un an chinuit pentru români!
Am păşit în 2011 fără discursul preziden-
ţial, obişnuit la trecerea pragului dintre ani,
gest lăudabil poate tocmai pentru a nu-i mai
irita pe români. Am păşit fredonând şlagă-
rul drag de acum 15 ani: „Fără griji şi fără
bani!”, doar cu „Happy New Year!”, în loc
de „La Mulţi Ani!”. Nu se mai spune prin
televiziunile noastre, mai ales, frumos, extra-
ordinar, ci „e super”. Încetul cu încetul, unii
de prin mass-media uită să mai vorbească
româneşte şi o dau pe o „penibilă păsăreas-
că”, cum spunea cândva regretatul George
Pruteanu! Din păcate, pas cu pas, se cedează,
lamentabil, făcându-se concesii şi loc facilu-
lui, lipsei culturii şi bunului-simţ românesc.
Aşadar, fără bani, dar cu griji!
Domnul Boc ne aburea, de Anul
Nou, tot cu obişnuitele promisiuni: „În
2011, vom culege roadele măsurilor de
austeritate. Încetul cu încetul, ne du-
cem pe direcţia bună!”. Păi, ele, roade-
le, deja se şi văd, domnule prim-ministru!
(continuare în pagina 8)
Dacă până nu demult mai aveam niscaiva
îndoieli, acum m-am convins definitiv că avem
un preşedinte jucător. Antrenamentul l-a făcut
dumnealui pe vremea când era doar ministru,
nici nu mai ştiu exact ce fel de ministru. Ori-
cum, atunci „s-a jucat” cu Flota comercială a
României, dacă nu mă înşel, una dintre cele
mai puternice din lume pe vremea aceea. De pe
urma acelui „joc”, România a rămas fără flo-
tă! Cum s-a întâmplat şi ce s-a întâmplat cu ea,
aceasta numai Băsescu poate să ne spună. Să
avem răbdare însă, poate odată şi-odată se va
întâmpla şi această „minune”!
Dar asta s-a întâmplat, să zicem, demult, iar
chestiunea s-a îngropat, sper nu definitiv. Fiind-
că aşa cum „revoluţionara” întrebare, devenită
un fel de chiuitură, „cine a tras în noi pe 22?!”
continuă să răscolească spiritul generaţiilor de
azi, dar şi a celor viitoare, avem dreptul să ştim
# Ilie Şandru
(Topliţa)
ce anume s-a întâmplat cu flota comercială a
României.
În ultimii ani, de când Băsescu a devenit
preşedintele României, dumnealui se joacă,
mai ales, cu vorbele, uitând - dacă a ştiut vreo-
dată! - că „prea marea dorinţă de a vorbi este
un semn de nebunie” (Tales din Milet). Nu este
cazul să amintesc aici toate spusele sale pe care
le-a rostit înainte de a cugeta, uitând că dum-
nealui ocupă înalta funcţie de preşedinte al unui
stat, iar vorbele sale nu pot fi catalogate ca fiind
doar nişte simple „vorbe de clacă”!
(cantinuare în pagina 9)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199) Politic - Opinii

Alianţa PNL-PC, pact de neagresiune Înţelegerea PNL-PC: Alianţa va

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
şi liste separate la alegerile locale susţine un liberal la prezidenţiale
Potrivit protocolului de colaborare semnat, luni, între PNL şi PC, Liberalii şi conservatorii au pus la punct o serie de principii în
Alianţa de Centru-Dreapta va funcţiona după un Consiliu Naţional baza cărora va funcţiona Alianţa de Centru-Dreapta. Formaţiu-
de Conducere, prezidat de preşedinţii celor două partide, în calitate nea va avea candidaţi comuni la parlamentare, dar proprii la ale-
de co-preşedinţi ai Alianţei. La alegerile locale, cele două partide gerile locale. Partidul cu cei mai mulţi parlamentari va desemna
membre vor participa cu candidaturi proprii. premierul, iar candidatul pentru Preşedinţie va fi un liberal.
La nivel judeţean, CNC va vor vota în favoarea oricărei moţi- Cele două partide au făcut un aibă asigurat un număr de cel puţin

Doru Decebal Feldiorean
Director general
Violeta Elena Feldiorean
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA
elabora „un pact de neagresiune uni simple sau de cenzură împotriva pact: liberalii şi conservatorii nu 12 colegii eligibile pentru Came-
şi de colaborare pe plan local”, în oricărui guvern al PD-L sau a unui au voie să se atace public şi nici să ra Deputaţilor şi 9 pentru Senat.
plan politic general şi în adminis- guvern de coaliţie condus de PD- treacă de la un partid la altul, în in- Parlamentarii în funcţie vor avea
traţia publică locală, pact care va L”, se mai arată în document. teriorul Alianţei. prima opţiune pentru candidatura
fi aplicat obligatoriu, fără excep- Cât despre candidaturi, pactul La alegerile locale, fiecare par- în colegiul în care au fost aleşi în
ţie, de către toate organizaţiile lo- notează: „cele două partide membre tid va participa cu candidaţi pro- 2008. După alegeri, dacă cele două
cale, de sector şi ale municipiului ale Alianţei vor participa la alegerile prii. Excepţie face Capitala, unde partide nu vor putea forma sau face
Bucureşti, precum şi de organiza- locale cu candidaturi proprii”. PNL va desemna candidatul pen- parte dintr-o majoritate vor acţiona
ţiile judeţene ale celor tru fotoliul de primar împreună ca partide de opoziţie,
două partide. general, dacă Alianţa prevede protocolul semnat.
În ceea ce priveşte co- va participa cu un can- Alianţa va susţine un liberal
laborarea la nivel naţio- didat comun şi dacă nu la prezidenţiale, iar candidatul
nal, cele două partide vor cumva un conservator pentru postul de prim-ministru va
forma în ambele camere va fi mai bine plasat în fi dat de partidul cu cel mai mare
ale Parlamentului gru- sondaje. În ţară, candi- număr de parlamentari, lucru de
puri parlamentare comu- daturile comune trebu- care se va ţine cont şi în Guvern.
ne, până la următoarele ie aprobate de condu- În cazul în care unul din partide
alegeri parlamentare, cu cerea Alianţei. câştigă Preşedinţia ţării, va susţine
excepţia situaţiei în care La parlamentare, celălalt partid din alianţă să obţină
CNC decide altfel. Daniel Constantin, Crin Antonescu, PNL şi PC vor parti- şefia Senatului.
„Parlamentarii şi de- preşedinte PC preşedinte PNL cipa cu candidaţi co- Acordul este valabil până în 31
putaţii celor două partide muni, astfel încât PC să decembrie 2016. (Realitatea)

VUVUZELELE
Cititorii ne pot contacta la:
Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
# Ioan Mugur Topolniţchi şi mercenarii, care pe puţini arginţi sunt infil- tura. Adică, sărmanul nu ştie că, deşi fostul
ISSN 1843 - 4665 traţi în partide şi în presa locală. Este vizibil, preşedinte şi-a dat demisia, filiala Covasna a
(Covasna)
Marcă înregistrată la OSIM fără să faci prea mari eforturi, că UDMR, prin PC are vicepreşedinţi şi o conducere statuta-
Începutul acestei săptămâni a fost marcat aceşti servitori îmbrăcaţi în diversele lor li- ră întru totul validă, aleasă, ce activează cu
NR 87664 de evenimente ce au pus pe jar conducerea vrele, după cum cere stăpânul, au început să succes şi e capabilă de a discuta cu oricine,
PD-L. Drept urmare, s-au dat ordine clare atace filiala Partidului Conservator din judeţul nu numai cu domnia sa. Slabă cunoaştere a
Asociaţia „Noi Românii“ propagandiştilor de partid să atace, cum ştiu Covasna. Vă veţi întreba de ce tocmai aceasta eşichierului politic local la PNL!? Posibil.
Preşedinte şi cum pot mai bine, alianţa realizată de Par- e în vizorul lor. Răspunsul e simplu. Din 2009, Eu, însă, înclin să cred că domnul va solicita
Florin Ignat tidul Naţional Liberal şi Partidul Conserva- filiala Partidului Conservator, despre care fa- celor de la Bucureşti să-i indice o persoană
tor. Lătrăii pedelişti, ascultători cât timp stă- cem vorbire, promovează românismul, aduce care să nu deranjeze UDMR-ul şi nici anexa
Director executiv
pânul dă banii, au plecat la luptă dezlănţuiţi la cunoştinţa publicului acţiunile udemerişti- sa de limbă română din PD-L-ul judeţean, iar
Ioan Mugur Topolniţchi atât la nivel central, cât şi local. lor împotriva Statului Român, discriminarea alianţa să-şi vadă de treaba ei prin alte judeţe.
Colaboratori S-ar putea crede că UDMR nu se angajează practicată de aceştia la adresa românilor în De fapt, un trepăduş penelist a şi dezvăluit
prof. univ. dr. Petre Ţurlea în această acţiune, aşteptând, răbdător, oferte toate domeniile de activitate de la şcoală până dorinţa şefului său spunând că speră ca ro-
dr. Mircea Dogaru pentru a bascula către constituirea unei majo- la locurile de muncă, abuzurile mahărilor ude- mânismul din PC Covasna să fie temperat de
dr. Ioan Lăcătuşu rităţi fără PD-L. Nimic mai greşit să credem merişti şi multe altele. conservatorii de la centru.
dr. Gheorghe Funar aşa ceva. Bineînţeles că nu îi vom vedea activi Într-adevăr, va fi dificil pentru filoma- Ce o fi cu Alianţa de Centru-Dreapta vom
dr. Gheorghe Olteanu prin Oltenia ori Dobrogea, Moldova ori Mun- ghiarii din PNL Covasna să se înţeleagă cu vedea, şi ne vom lămuri dacă e bună sau nu.
dr. Vlad Hogea
dr. Mircea Frenţiu tenia, dar în Ardeal muncesc cu sârg împotri- filoromânii din PC Covasna. De aceea, ono- Până atunci, sunt sigur că vuvuzelele UD-
dr. Mircea Măran vă. Aici, în Ardeal, ei au la dispoziţie nu nu- rabilul conducător al PNL din judeţ a de- MR-ului, împrăştiate, la nivel local, prin pre-
ing. Nicolae Doroftei mai presa de limbă maghiară, care vituperează clarat că va contacta conducerea centrală a să şi partide, ne vor sparge urechile cu zgo-
av. Ioan Solomon nonstop împotriva a tot ce este românesc, ci PC, pentru a i se indica cu cine să ia legă- mote antiromâneşti stridente.
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Adrian Moisoiu
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Cultură
Recenzie
„Pe Cărarea Raiului” - Convorbiri duhovniceşti
cu Înaltpreasfinţitul Ioan
Dr. Luminiţa Cornea, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2010
# drd. Stelian Gomboş
(Bucureşti)
Cartea aceasta, care cu adevă-
rat zideşte, a venit ca un dar du-
hovnicesc de Crăciun, din partea
protagoniştilor ei, adică a Înalt-
preasfinţitului Părinte Ioan Se-
lejan, Arhiepiscopul Covasnei şi
Harghitei (foto), şi a profesoarei
de limbă, grai şi cuget românesc
Luminiţa Cornea - care a purtat
un viu, folositor şi binecuvântat
dialog duhovnicesc cu Arhiereul
demn şi destoinic ori pilduitor Ioan
- care s-a născut la 16 noiembrie
anul 1951, în localitatea Pietrani,
judeţul Bihor, fiind primul episcop
al Episcopiei Covasnei şi Harghi-
tei, înfiinţată în anul 1994... Stu-
diile sale sunt următoarele: Liceul
„Constantin Brâncuşi” din Oradea,
promoţia 1971; Facultatea de Ins-
talaţii şi Automatizări din Bucu-
reşti, promoţia 1976; Seminarul
Teologic din Craiova, promoţia
1986; Facultatea de Teologie Or-
todoxă din Sibiu, promoţia 1990;
Institutul Biblic din Ierusalim, pe-
rioada anilor 1991-1994; Cursurile
de doctorat le-a urmat la Institutul
Biblic din Ierusalim, domeniul Bi-
blice, Egiptologie şi Orientalistică.
Iar din activitatea sa bogată şi de-
osebită, spicuim următoarele: În
anul 1980, şi-a început viaţa mo-
nahală la Mănăstirea Lainici, jude-
ţul Gorj; A fost hirotonit diacon la
aceeaşi mănăstire în 6 august anul
1990; A fost hirotonit preot la Mă-
năstirea Tismana în 15 august anul
1990; Între anii 1990-1994, a fost
stareţul Mănăstirii Lainici; În anul
1994, a fost Arhimandrit şi Superi-
or al Aşezămintelor Româneşti de
la Ierusalim; În 9 iulie anul 1994,
a fost ales Episcop al Covasnei şi
Harghitei; A fost hirotonit Episcop
la Mănăstirea „Sfântul Prooroc
Ilie Tesviteanul” din oraşul To-
pliţa, judeţul Harghita, în 20 iulie
anul 1994; În 25 septembrie 1994,
a fost instalat Episcop al Covasnei
şi Harghitei, la Miercurea-Ciuc. În
ziua de 12 septembrie anul 2007,
a fost unul din cei trei candidaţi la
scaunul patriarhal al Bisericii Or-
todoxe Române. Pe 23 februarie
anul 2008, Sinodul Mitropolitan
Ortodox de la Iaşi l-a desemnat
drept candidat pentru funcţia de
Mitropolit al Moldovei şi Bucovi-
nei. În urma şedinţei Sfântului Si-
nod al Bisericii Ortodoxe Române
din luna iunie anul 2009, Preasfin-
ţitului Episcop Ioan al Covasnei şi
Harghitei i-a fost acordat titlul de
Arhiepiscop Onorific, ca un gest
de răsplată, preţuire şi profundă
recunoştinţă pentru întreaga sa
activitate, plină de trudă, jertfă şi
sacrificiu, în cei şaisprezece ani de
Arhipăstor duhovnicesc al ţinutu-
lui românesc din centrul ţării, al
Covasnei şi Harghitei. Aceasta s-a
petrecut după mari şi multe lupte.
După decembrie anul 1989, pe fon-
dul frământărilor existente în viaţa
credincioşilor din judeţele Covas-
na şi Harghita, a fost reluată pro-
punerea de înfiinţare a unei Epis-
copii pentru credincioşii români
ortodocşi din judeţele Harghita şi
Covasna. Două dintre asociaţiile
locale, Liga cultural-creştină „An-
drei Şaguna“ din Sfântu-Gheorghe
şi Fundaţia cultural-creştină „Mi-
ron Cristea” din Miercurea-Ciuc,
întreprind numeroase demersuri
pentru sprijinirea Bisericii Orto-
doxe de aici, printre care amintim:
audienţa la vrednicii de pomenire
şi de pe memorie sau amintire Pa-
triarhul Teoctist Arăpaşu şi la Mi-
tropolitul Antonie Plămădeală al
Ardealului (1991, 1992).
În cadrul Zilelor „Nicolae
Colan“ de la Sfântu-Gheorghe,
din 4-5 decembrie anul 1993, în
prezenţa Mitropolitului Antonie
Plămădeală, se discută problema
înfiinţării unei Episcopii cu se-
diul la Sfântu-Gheorghe (Arcuş)
sau Covasna. În şedinţa Adunării
Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiu-
lui din 9 ianuarie anul 1994 a fost
propusă pe ordinea de zi, de către
Mitropolitul Antonie, după discu-
ţia preliminară cu Patriarhul Teoc-
tist şi membri ai Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, înfi-
inţarea unei Episcopii pentru zona
Harghita-Covasna. La data de 11
ianuarie anul 1994, Adunarea Na-
ţională Bisericească a hotărât înfi-
inţarea acestei noi eparhii. Sfântul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne a aprobat, în şedinţa din zi-
lele de 22-23 martie anul 1994, la
propunerea Adunărilor Eparhiale
ale Arhiepiscopiei Sibiului şi Epis-
copiei Albei-Iulia, organizarea şi
delimitarea teritorială a Episcopiei
Covasnei şi Harghitei, cu reşedinţa
în Miercurea-Ciuc.
În prezenţa vrednicului şi dis-
tinsului Mitropolit Antonie Plă-
mădeală al Ardealului, în 31 mai
anul 1994, la Catedrala Ortodoxă
din Miercurea-Ciuc s-a constituit
Adunarea Eparhială a Episcopiei
Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei,
iar în 12 iulie anul 1994, Colegiul
Electoral Bisericesc a procedat la
alegerea întâistătătorului nou-în-
fiinţatei Episcopii a Covasnei şi
Harghitei, cu sediul la Miercu-
rea-Ciuc, sufragană a Mitropoliei
Ardealului, în persoana Arhiman-
dritului Ioan Selejan - Superiorul
Aşezămintelor româneşti de la
Ierusalim şi Iordan. La praznicul
Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul,
în 20 iulie anul 1994, la Mănăs-
tirea „Sfântul Ilie” din oraşul To-
pliţa, judeţul Harghita, s-a săvârşit
hirotonia Preacuviosului Părinte
Arhimandrit Ioan Selejan ca Epis-
cop al Covasnei şi Harghitei, fiind
întronizat la 25 septembrie acelaşi
an, la Miercurea-Ciuc. Şi unde în
cei 15 ani de păstorire, Preasfin-
ţitul Părinte Episcop Ioan Selejan
a înmulţit, dezvoltat şi crescut nu-
mărul parohiilor de la 99 la 132
de unităţi, a hirotonit 78 de preoţi,
s-au construit 24 de biserici, şase
mănăstiri şi schituri, patru capele
militare, 20 de case parohiale, au
fost reparate 86 de biserici şi 57 de
case parohiale, au fost restaurate
şi repictate 39 de biserici. Iar Du-
minică, 23 august anul 2009, s-a
mai scris o dată de aur în hronicul
Ortodoxiei de pe aceste bătrâne
şi vitregite meleaguri: cu prilejul
împlinirii a 15 ani de existenţă a
Episcopiei Covasnei şi Harghitei,
întâistătătorul acesteia, Părintele
Episcop Ioan Selejan, a fost înălţat
în treapta arhierească onorifică de
Arhiepiscop, de către Preafericitul
Părinte Daniel Ciobotea, Patriar-
hul Bisericii Ortodoxe Române.
Ataşată fiind Bisericii, profe-
soara Luminiţa Cornea încearcă
în acest volum să-şi lămurească
anumite întrebări despre locul,
rostul şi menirea omului pe acest
pământ. Căutarea unor răspunsuri
la multele şi variatele probleme
care o preocupă şi o frământă, au
determinat-o să se îndrepte şi să se
adreseze unui ales părinte duhov-
nicesc, în persoana Arhiepiscopu-
lui Ioan. Cu alte cuvinte, cartea de
faţă este rezultatul acestor întrebări
şi căutări şi, totodată, o mărturie
vie că intelectualul român, omul
de cultură, doreşte să se apropie
din ce în ce mai mult de Dumnezeu
şi de Împărăţia Sa Cea Sfântă şi
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199)
Veşnică. Aş mai adăuga că această
lucrare recuperează şi recapitulea-
ză o mărturisire de credinţă a căr-
turarului, având în vedere mediul
în care au trăit, au crescut şi s-au
format generaţii întregi de intelec-
tuali români înainte de anul 1990.
Este şi cazul autoarei volumului de
faţă, în care dialogul cu un adevă-
rat părinte duhovnic „lasă în suflet
multă pace şi lumină. Este lumina
care ne călăuzeşte pe cărarea Ra-
iului, dacă i-am pătruns înţelesul.
Cu cât vom pricepe mai bine sem-
nificaţia, lumina va pune stăpânire
pe sufletul nostru, înfrumuseţân-
du-l. Glasul ierarhului duhovnic
reprezintă lumina care ne acoperă
cu harul său. Sămânţa aruncată va
răsări şi va supravieţui, dacă vom
avea grijă să nu-i tăiem rădăci-
na - credinţa. Lumina străbate în
întuneric. Văzând-o, ne entuzias-
măm, ne înflăcărăm, dar este nece-
sar să luăm aminte asupra ei, să-i
pătrundem înţelesul, semnificaţia.
Cuvintele Înaltpreasfinţitului Pă-
rinte Ioan, Arhiepiscop al Episco-
piei Ortodoxe Române a Covasnei
şi Harghitei, sunt cuvinte pline de
încărcătură duhovnicească, pe înţe-
lesul tuturor, dar cu profunde sem-
nificaţii. Înaltpreasfinţia Sa este
întruchiparea ierarhului adevărat,
apropiat de popor, aflat mereu în-
tre enoriaşi. Are darul de a zidi pe
fiecare om cu un cuvânt bun, con-
ducându-l spre lumina cunoaşterii
adevărului, deoarece nu este om
care să meargă prin întuneric şi să
3
nu dorească să-i apară în priviri lu-
mina. Cum? Calea cea mai impor-
tantă este dialogul, convorbirea cu
duhovnicul. O astfel de convorbire
redăm în cartea de faţă, prin dia-
logul cu Înaltpreasfinţitul Părinte
Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi
Harghitei, având în vedere subiecte
şi teme de larg şi real interes, cum
ar fi: „Să deschidem uşa sufletului
nostru”, „Oamenii cinstitori de
Dumnezeu şi de aproapele”, „Ne-
voia rugăciunii - adânc săpată în
inima omului”, „Cuvinte despre
cinstirea icoanelor”, „Cinstirea
Sfintei Cruci”, „Despre Sfân-
ta Liturghie”, „Cinstirea Maicii
Domnului”, „Învăţături la diverse
pericope evanghelice”, „Despre
sfinţi”, „Tâlcuirea înţelesului unor
pilde, legende, proverbe”… Am
pornit în a scrie rândurile de faţă de
la dialogurile susţinute de IPS Ioan
cu reporteri ai mass-mediei româ-
neşti. De fiecare dată, ascultând
cuvintele de învăţătură ale Înalt-
preasfinţitului Părinte Arhiepiscop
Ioan, rostite cu diferite prilejuri şi
ocazii, mi-au rămas în suflet expli-
caţii deosebite în legătură cu diver-
se pericope din Sfintele Evanghelii
ori sfaturi sau îndemnuri referitoa-
re la diverse situaţii de natură du-
hovnicească şi bisericească” - după
cum afirmă autoarea, profesoara
Luminiţa Cornea, din municipiul
Sfântu-Gheorghe, judeţul Covas-
na, care este profesoară de grai şi
limbă românească, după cum îi
place Înaltpreasfinţitului Părinte
Arhiepiscop Ioan să-i numească
pe profesorii de limbă şi literatură
română. Îndelungata şi de succes
carieră didactică şi-a încununat-o
cu publicarea tezei de doctorat, cu
titlul: „Locuţiuni verbale în roma-
nul istoric sadovenian - o abordare
gramaticală, stilistică şi poetică”.
Preocupată fiind de cercetarea filo-
logică, şi cea istorică, de literatura
română veche şi de texte religioa-
se, profesoara Luminiţa Cornea a
editat şi a reeditat volume şi scrieri
ale unor vrednici preoţi şi ierarhi.
Mă gândesc, în mod special, la car-
tea preotului Ioan Graure „Cinsti-
rea părinţilor” şi la reeditarea volu-
mului „Pentru neam şi pentru lege”
al Episcopului Iustinian Teculescu.
În încheiere vom afirma şi sus-
ţine cu toată convingerea că prin
publicarea acestor convorbiri du-
hovniceşti cu un cunoscut, recu-
noscut şi renumit ierarh şi slujitor
al Bisericii noastre, strămoşeşti şi
dreptmăritoare, Înaltpreasfinţitul
Părinte Arhiepiscop Ioan Sele-
jan, căruia îi dorim să aibă parte,
în continuare, de mult spor şi de
multe împliniri duhovniceşti, au-
toarea ne-a făcut un scump cadou
sufletului şi cugetului nostru, al
cititorilor, pentru care îi mulţu-
mim în mod deosebit, dorindu-i
multă sănătate şi mult succes în
continuare!
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199)
O prioritate interbelică. Aducerea la
matcă a românilor maghiarizaţi
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
Oficiul Protopopesc Ortodox
Sfântu-Gheorghe, în iunie 1936,
cere sala festivă pentru reprezen-
taţiile de teatru susţinute de Liga
Culturală. „Liga Culturală a îmbră-
ţişat de doi ani cu căldură problema
românilor deznaţionalizaţi din ţinu-
turile secuizate. Congresul de anul
acesta se va ţine, la 28 iunie, la Bra-
şov şi va avea ca obiect principal
al dezbaterilor această problemă; a
două zi, la 29 iunie întreg congresul
va cerceta judeţul nostru. În acelaşi
timp, trupa de teatru a ligii va ţine
în oraşul nostru, în ziua de miercuri
27 mai, două reprezentaţii, la ora
5 după amiază va juca în matineu
pentru tineret „Hangiţa”, iar seara
la ora 9 „Prostul” de Fulda... proto-
pop Aurel Nistor.”
Printr-o circulară din iulie 1936,
Prefectura judeţului Treiscaune
anunţă „numirea inspectorului Sil-
viu Ţeposu din cadrul Ministerului
Învăţământului pentru a coordona
activitatea culturală a şcolilor secun-
dare din regiunile deznaţionaliza-
te..., având misiunea să coordoneze
pe teren activitatea acestora cu ac-
tivitatea celorlalţi factori şi a celor-
lalte asociaţii culturale şi să exercite
controlul cuvenit asupra felului cum
activează fiecare şcoală secundară şi
în ce măsură contribuie la realizarea
scopului urmărit, luând contact în
acest scop cu toate organele admi-
nistrative, judeţene şi comunale din
regiunile deznaţionalizate. Comuni-
cându-Vă cele mai de sus, Vă rugăm
să binevoiţi a da tot concursul Dom-
nului profesor Silviu Ţeposu pentru
a-şi putea îndeplini cu succes însăr-
cinarea ce i s-a dat. Sfântu-Gheor-
O carte ghid:
ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXXVI -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Contele Leon Tolstoi
stigmatizează
metodele maghiare
Acela care a găsit cuvintele
cele mai aspre pentru a stigmatiza
opera de maghiarizare întreprinsă
de contele Apponyi a fost celebrul
romancier rus, contele Leon Tols-
toi. În scrisoarea adresată revistei
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
ghe, la 31 iulie 1936”.
În anul 1937, Ministerul Edu-
caţiunii Naţionale se adresează
Ministerului de Interne, în proble-
ma „sprijinirii acţiunii de reromâ-
nizare a românilor maghiarizaţi
din Secuime”. (…) „Vă este pro-
babil cunoscută acţiunea iniţiată
în cele patru judeţe: Mureş, Ciuc,
Odorhei şi Treiscaune în vederea
readucerii românilor maghiarizaţi
la trupul neamului şi la credinţa ro-
mânească, de unde au fost smulşi
de vitregia vremurilor. Ministerul
Educaţiunii Naţionale a depus şi
depune fără încetare toate sforţări-
le pentru a asigura izbânda acestei
acţiuni. Or, pentru a obţine rezul-
tatul dorit, nu este suficient numai
cuvântul de apostolat al intelectu-
alilor (profesori, preoţi, învăţători
etc.) şi este nevoie de sprijinirea
materială a acţiunii. Elementul ro-
mânesc maghiarizat din Secuime
este şi pauperizat. Duce multe lip-
suri şi are mari nevoi de ordin gos-
podăresc. Acţiunea culturală, dacă
nu va fi secondată şi de realizări de
ordin material, numai în parte îşi
va putea atinge scopul. … Cunos-
cân- du-vă sentimentele de în-
alt patriotism, îmi permit să apelez
la Dumneavostră, rugându-vă să
binevoiţi a dispune şi aproba, ca în
bugetele judeţelor şi ale comunelor
urbane şi rurale din judeţele men-
ţionate să se prevadă pentru anul
1937/1938 o sumă potrivită pentru
sprijinirea acestei acţiuni culturale.
Ministru Dr. Angelescu.”
În acelaşi context, în aprilie 1936,
au avut loc ceremoniile prilejuite de
ridicarea troiţei şi clopotului donat
comunei Malnaş de Şcoala Norma-
lă „Madona Dudu” din Craiova şi
sfinţirea şcolii din Bixad. „Domnule
ungureşti „A Hir” din Budapesta,
în 1907, apostolul de la Iasnaia-
Poliana, spunea textual:
„… Ceea ce este mai trist este
faptul că în străinătate contele Ap-
ponyi are reputaţia unui pacifist,
pe când în Ungaria el nu recunoaş-
te nemaghiarilor nici măcar calita-
tea de oameni. Orice persoană cu
mintea sănătoasă trebuie să smul-
gă de pe faţa acestui om masca sa
mincinoasă, pentru a arăta întregii
lumi că nu este un binefăcător, ci o
pasăre de pradă”.
Primar, Şcoala nostră - întreg corul
şcoalei şi o delegaţie de profesoare
- vine pentru a sărbători la Malnaş,
în ziua de 26 aprilie 1936, instalarea
clopotului şi a troiţei, agonisite prin
munca elevelor nostre pentru fraţii
de peste munţi. (...) La această ma-
nifestare de iubire frăţească care se
va desfăşura în prezenţa Domnului
Ministru al Instrucţiunii Publice,
avem deosebita onoare să vă rugăm
a lua parte cu Consiliul Comunal,
pentru a ne uni în aceiaşi însufleţire
bucuria noastră de fraţi Ardeleni şi
Olteni. Cu cea mai aleasă considera-
ţie, Directoare”... „Domnule, În ziua
de 25 Aprilie a.c. soseşte în Sfântu-
Gheorghe Şcoala Normală de Învă-
ţătoare „Madona Dudu” din Craiova,
pentru ridicarea troiţei şi clopotului
donat de către numita şcoală comu-
nei Malnaş Sat din acest judeţ. Cum
această manifestaţiune face parte din
acţiunea iniţiată pentru readucerea
şi ajutorarea românilor înstrăinaţi şi
este prima manifestare de acest fel
din acest judeţ, dorim să-i dăm cât
mai festiv, iar şcolii care soseşte să-i
facem o primire cât mai frumoasă.
În acest scop, cu onoare vă rugăm să
binevoiţi a lua parte cu întreg corpul
funcţionăresc atât la primirea de la
25 aprilie orele 19, din gara Sfântu-
Gheorghe, cât şi la sebarea de a doua
zi din comuna Malnaş Sat şi Bixad.
Plecarea la Malnaş se va face în ziua
de 26, ora 8 dimineaţa, cu autobuze
şi camionete din piaţa oraşului. Pre-
fect. V. Bidu.”
Asemenea ceremonii au avut
loc în majoritatea şcolilor primare
din judeţele Treiscaune, Odorhei şi
Ciuc, în cadrul programului naţio-
nal de înfrăţire a şcolilor normale
din întreaga ţară cu şcolile primare
din judeţele amintite.
Voci maghiare înfierând politica
de maghiarizare forţată
Dar chiar şi înlăuntrul Ungari-
ei s-au găsit voci care să înfiereze
atentatul la viaţa naţională româ-
nească pe care-l comisese guver-
nul maghiar aplicând legea Ap-
ponyi.
Ludovic de Mocsary, unul din-
tre cei mai luminaţi oameni politici
unguri de la începutul secolului al
XX-lea, după ce timp îndelungat a
profesat de la tribuna parlamentului
cele mai largi şi mai liberale idei
cu privire la relaţiile dintre unguri
şi naţionalităţi, dezvăluie opiniei
publice maghiare aspectul real al
problemei naţionalităţilor, pe care
şoviniştii căutau să-l înăbuşe sub
avalanşa frazelor, pe cât de grandi-
locvente pe atât de deşarte.
În acelaşi timp, Mocsary de-
nunţa pericolul pe care atitudinea
neomenoasă şi inutil crudă a gu-
Istorie - Cultură
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea
hegemoniei maghiare în Bazinul
Carpatic în documente.” Cronologia
acţiunilor budapestane şi
udemeriste (XXXVI)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Gentlemanul născut la Cluj, secretar de stat şi director al trustului
creierului, Encz Geza, este creatorul sloganului „bombei cu explozie
întârziată” din Transilvania, preluată de Tokes şi alţii pentru a forţa
intervenţia mai marilor sau mai micilor puteri, în scopul dezamorsă-
rii ei prin impunerea acceptării pretenţiilor maghiare. Toate cererile
noastre adresate guvernanţilor români (în vederea dezamorsării bom-
belor propagandistice maghiare), de a solicita UE să monitorizeze zona
Harghita-Covasna, pentru a constata cine pe cine discriminează şi care
drepturi ale minorităţii maghiare sunt încălcate, au fost ignorate. Între
cele două războaie mondiale, în faţa aceloraşi plângeri de „genocid
cultural”, adresate „Ligii Naţiunilor”, guvernul român a cerut o comi-
sie internaţională, care a constatat că minoritatea maghiară din Româ-
nia, avea mai multe şcoli, teatre, publicaţii, ziare şi asociaţii culturale,
decît avusese sub regimul maghiar.
Ar fi interesant de aflat câte departamente, câţi specialişti şi cu ce
rezultate se ocupă de românii din jurul României. Nouă ne este cunos-
cut unul singur, şi acesta dispunând de personal absolut insuficient, cu
mijloace financiare derizorii, corespunzând dezinteresului politicienilor
români pentru românii din jurul ţării şi nu numai. Firesc pentru cei care
nu au fost capabili să-i protejeze nici măcar pe românii din inima ţării.
E greu de presupus că mai există un stat, care se numeşte şi naţional,
în care membrii ai naţionalităţii covârşitor majoritare să fie discri-
minaţi de o minoritate, cu complicitatea guvernanţilor. Complicitate
explicabilă doar prin pierderea respectului de sine şi, deci, a demnităţii,
patognomonice dedingroladei morale, nu numai a clasei politice, ci şi
a unui segment zgomotos, dătător de ton, al „intelighenţiei” (Gabriel
Andreescu, Smaranda Enache, Andrei Cornea, Sabin Gherman, Mircea
Dinescu, Emil Hurezeanu, Cătălin Avramescu etc.. Pe doamna Enache,
domnul Frunda ar fi dorit-o prim-ministru. Domnul Pleşu, intelectual
subtil, deşi îi cunoştea atât dubiosul trecut comunist, cât şi prezentul
de activistă antiromânească, n-a vrut-o decât ambasadoare). În ceea
ce priveşte calitatea clasei politice, este suficient să ne amintim că la
iniţiativa UDMR, Parlamentul României omagiază anual, cu regula-
ritate, pe cei care, într-o revoluţie inspirată de „Libertate, Egalitate,
Fraternitate”, i-au masacrat pe români, marea majoritate neînarmaţi,
deoarece îndrăzniseră să ceară drepturi egale. Dezintegrarea unei ţări
şi a naţiunii începe în conştiinţa sa. Şi aici s-a lucrat foarte intens cu
rezultate indiscutabile.
Într-o Europă, oricât de unită şi permisivă, care se conturează a deve-
ni una a naţiunilor, românii ar trebui să-şi pună întrebarea legitimă, pa-
rafrazându-l pe Noica, dacă vor să existe ca naţiune sau să se transforme
în populaţiune. (va urma)
vernanţilor unguri îl prezenta pen- „În zadar - subliniază Mocsa-
tru viitorul Ungariei. ry - vrem să negăm toate acestea
„O frică excesivă, spune el, căci o dorinţă bolnăvicioasă există
ne împinge să comitem acţiuni cu în noi şi ea constituie unul dintre
adevărat extravagante. Mă refer la elementele esenţiale care sunt la
tendinţa generală de maghiariza- baza politicii noastre privitoare la
re. Ştiu foarte bine că ici, colo se naţionalităţi.” „Să nu dorim, termi-
neagă acest adevăr, dar atunci de nă politicianul ungur articolul său,
ce oare se aplaudă în mod frenetic lucruri imposibile. Nu avem de a
în cele patru colţuri ale ţării ori de face cu resturi de popoare, cum ar
câte ori marele şovin Desider Ban- fi flamanzii sau bascii, ci avem în
ffy repetă că patria noastră nu va faţa noastră blocuri naţionale, conş-
fi fericită până când ultimul indi- tiente şi pătrunse de progres. Gra-
vid aparţinând rasei româneşti sau vitaţiunea lor către exterior nu o
slovace nu va fi transformat în ma- vom putea împiedica cu forţa. Noi
ghiar veritabil? Şi de ce se poate nu vom putea face să dispară com-
afirma oare, în parlamentul nostru, plet aceste tendinţe centrifuge ale
fără teamă de a fi pedepsit, că tre- naţionalităţilor, decât dacă le vom
buie să introducem neapărat învă- pute asigura, în interiorul frontie-
ţământul public exclusiv în limba relor noastre, posibilitatea de a-şi
maghiară? Şi ce se urmăreşte oare satisface aspiraţiile lor culturale.”
prin legea care prevede că jumă- Din nefericire însă, oamenii cu
tate din orele de predare în toate principii atât de largi ca acelea ale
şcolile primare ale naţionalităţilor lui Mocsary erau prea puţini în re-
trebuie să fie consacrate studiului gatul Ungariei.
limbii maghiare?” (va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
1850-2011, 161 de ani de la naşterea Poetului Naţional
O carte, două tablouri
„Lumini şi umbre în Neamul lui Eminescu”
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
La sfârşitul anului trecut, la Editura Eu-
rocarpatica, a văzut lumina tiparului cea
de-a treia carte a părintelui Ioan Tămaş
Delavâlcele, intitulată „Lumini şi umbre în
Neamul lui Eminescu”. Lansarea ei a avut
loc în a doua zi de Crăciun, după slujbă,
la Biserica din Vâlcele, judeţul Covasna,
la care au participat un număr mare de
credincioşi din localitate, cât şi prieteni ai
autorului, veniţi din comunele limitrofe şi
din municipiul Sfântu-Gheorghe. Au vor-
bit, printre alţii, subliniind valenţele scri-
erilor preotului Ioan Tămaş, autorul unui
însemnat număr de lucrări şi studii socio-
logice, istorice, arhivistice şi politice, dr.
Ioan Lăcătuşu şi subsemnatul.
Privită în ansamblu, cartea aduce în
faţa cititorului două imagini. Ele sunt re-
alizate în tehnica mozaicului, fiind cons-
tituite din 130 de articole publicate într-un
ziar local, de-a lungul a peste doi ani, ar-
ticole care formează cele 240 de pagini
ale cărţii. Fiecare articol reprezintă o pie-
tricică ce compune mozaicul, care prinde
formă, mărime, culoare, dar şi valoare
diferită după trecerea lor prin „lucrarea
spirituală” a autorului, formându-i citito-
rului, în ansamblu, două imagini care se
suprapun permanent. Îmbinate de măies-
tria literară a autorului, cu tuşe mai mult
sau mai puţin conturate, imaginile reflec-
tă, în plan principal, tabloul unei societăţi
româneşti contemporane bolnave, lipsită
de cele mai elementare norme şi principii
morale, spirituale şi politice, iar în plan
secundar, portretul autorului, văzut prin
ochii omului şi prelatului Ioan Tămaş, an-
corat puternic în complexitatea vieţii co-
tidiene, care încearcă prin puterea gândi-
rii şi condeiului său să găsească soluţiile
vindecării acesteia. Că aceste soluţii sunt
bune sau nu, sunt obiective sau subiective,
pot fi aplicate realităţilor sociale sau sunt
imaginare, formează o concepţie unitară
de evoluţie a societăţii sau fragmentele
care deocamdată conturează o asemenea
concepţie, o va confirma cu siguranţă tim-
pul. Important este, însă, faptul că toate
aceste frământări, probleme, pe care şi le
pune autorul, trezesc în mintea cititorului
tot atâtea întrebări despre sine şi rolul său
în societatea actuală.
Sursele de inspiraţie ale autorului se
constituie din „multitudinea de evenimen-
te, fapte, întâmplări şi situaţii... selectate
din realitatea românească” în faţa cărora
acesta a fost pus. Autorul s-a inspirat pen-
tru a scrie volumul de faţă din informaţiile
la care a avut acces, din lecturarea nume-
roaselor cărţi, a mass-media, dar şi urma-
re a unor „vizite la locurile natale, vizite
pastorale, discuţii cu oameni cunoscuţi
sau necunoscuţi, dialoguri cu credincioşii
săi, vizite duhovniceşti la bolnavii distro-
fici”, după cum scrie dr. Ioan Lăcătuşu în
„Argument”-ul situat în prefaţa cărţii.
Citind cartea, am grupat tematica,
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199)
una care tratează peste 30 de subiecte, în
mod artificial, în două mari capitole, care
ar forma o structură imaginară a aces-
teia - societatea şi autorul. În acest sens
însă, autorul trebuie aspru criticat, struc-
tura tratării pe teme sau capitole temati-
ce fiind haotică. Publicarea într-o carte
a unui mare număr de articole, în ordine
cronologică, pe numere, fără a denumi
subiectul, articole scrise într-o perioadă
îndelungată, are anumite dezavantaje: se
revine la acelaşi subiect în diferite părţi
ale cărţii disipând conţinutul său în loc
să-l contureze cu mai mare profunzime şi
claritate; în unele cazuri, de la un articol
la altul, în cadrul aceluiaşi subiect autorul
are păreri deosebite, datorate atât unor noi
informaţii obţinute cât şi degrabă „şlefu-
irii” vechilor păreri sau afirmaţii; trezirea
curiozităţii cititorului pentru un subiect
se face prin titlul dat comunicării, aceasta
fiind litera „a” din alfabetul unui ziarist,
publicist sau scriitor. Ce pricepe şi în ce
măsură este atras cititorul în momentul în
care titlul articolului este numărul de ordi-
ne al apariţiei sale în ziar? De asemenea,
o carte este şi sursă de informare. Pentru
a căuta o anumită informaţie, o idee, un
fragment, chiar o temă, trebuie să citesc
toate paginile până a ajunge la aceasta?
Nu întâmplător am comparat fiecare
articol cu o mică pietricică ce alcătuieş-
te un mozaic. Acestea pot fi naturale sau
artificiale, preţioase, semipreţioase sau
lipsite de valoare - dar la toate valoarea
mare, sau punerea în valoare, se capătă
prin prelucrare, cu mai multă sau mai pu-
ţină trudă, de mâna şi mintea omenească,
şi prin aşezarea ei într-un cadru adecvat.
Părinte, aşa cum vă cunosc, în viitoarea
carte, care va apare în curând, nu vă iro-
siţi munca! Aşezaţi-vă pietrele preţioase,
pe care le-aţi creat cu truda demiurgului,
în cadrul propice punerii lor în valoare. Şi
nu uitaţi! Oamenii au nevoie şi de scrieri-
le dumneavoastră.
5
Naşterea lui
Eminescu
Ciudată noapte simt că o să fie
şi-o să trăznească în dicţionar,
la noapte, în Moldova mijlocie,
se naşte Eminescul nostru iar.
A fost sortit să vină-n cea mai dulce
şi-n cea mai sfâşiată dintre ţări,
pleca-vor toţi ai zilei să se culce
şi-l vor primi strămoşii lui călări.
Aşa firesc se-ntâmplă nefirescul,
pământul nostru suferă adânc,
la Ipoteşti se naşte Eminescu
şi-n toată România mame plâng.
La noapte, dintr-un pântec şi o slovă,
se naşte steaua celor ce-au tăcut,
îngenunchez, în faţa ta, Moldovă,
şi mâna mult lovită ţi-o sărut.
De-atâtea ori, în vremuri, sfâşiată
ai fost, Moldovă, cum să spun nu pot,
dar Eminescu ce se naşte, iată,
în Doina lui, o să cuprindă tot.
Ciudată noapte, noaptea noastră
mare,
o noapte cum a fost la început,
şi, de la Cernăuţi şi pân’ la Mare,
pâraiele se-aud plângând în Prut.
În el tresare trist Moldova toată,
toţi fraţii-nstrăinaţi se regăsesc,
în el o inimă va şti să bată
acum şi veşnic, dorul românesc.
În Voroneţ s-a răsculat albastrul,
ca dintr-un cer fremătător de fraţi,
la noapte-n ţară va urca un astru,
se naşte El, Români, vă închinaţi!
(Adrian Păunescu)

Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sfântu-Gheorghe

Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” din Moldova, Bacău

Un nou semnal de alarmă pentru prevenirea, până nu este prea târziu,

a creării unei „enclave etnice” în inima României (II)
Comparând dezbaterile iniţi- niciun fel de referiri la poziţia îna- printre problemele prioritare ale publice româneşti. Analiza de conţinut a articolelor
ate de liderii populaţiei maghiare intaşilor faţă de România, iar ela- administraţiei publice centrale şi În ultimul deceniu, asistăm la din mass-media maghiară evidenţi-
din judeţele Covasna, Harghita şi borarea strategiilor de dezvoltare locale, parlamentului, mediului constituirea unor instituţii publice şi ază poziţia liderilor politici şi civici
Mureş care au avut loc la Tuşnad, a zonei şi de păstrare a identităţii academic, societăţii civile şi mass- organizaţii neguvernamentale care şi a principalilor formatori de opinie
în anul 1902, cu cele de după anul etnice, se face doar cu instituţi- media din Ungaria, dar nu şi din au ca obiectiv cercetarea realităţilor faţă de istoria şi cultura română şi
1990, observăm următoarea situa- ile şi personalităţile din Ungaria, România. Toate simpozioanele, din aşa-zisa „secuime” şi, pe această faţă de populaţia românească în ge-
ţie paradoxală: în anul 1902, liderii cu excluderea totală a celor ro- adunările, conferinţele, colocviile, bază, fundamentarea şi elaborarea neral, şi la cea trăitoare în Arcul In-
„ţinutului secuiesc”, ţinut aflat în mâneşti. La majoritatea manifes- dezbaterile etc. organizate de liderii deciziilor vizând realizarea auto- tracapatic, în special. Astfel, până în
componenţa Imperiului Austro-Un- tărilor organizate de către liderii comunităţii maghiare din România, nomiei teritoriale pe bază etnică a 1918, intensele schimburi de popu-
gar, recunosc că după dualismul maghiari în judeţele Covasna, Har- după decembrie 1989 - în diferite acestei zone, potrivit obiectivelor laţie, de o parte şi alta a Carpaţilor,
din 1867, Budapesta nu a făcut ghita şi Mureş, în ultimii 20 de ani, localităţi din România şi din Un- politice stabilite în congrese, adunări aşezarea în zonă a numeroşi români,
nimic pentru dezvoltarea acestei reprezentanţii Budapestei au fost garia - în care s-au dezbătut stra- populare şi alte reuniuni politice şi nu era percepută ca un pericol, de-
zone şi îşi elaborează strategii- prezenţi în calitate de finanţatori, tegiile de dezvoltare ale „ţinutului civice ale maghiarilor din Transilva- oarece de-a lungul timpului, aceştia
le de dezvoltare complementare organizatori, parteneri, consultanţi, secuiesc” - regiune situată în inima nia. Din multitudinea manifestărilor au fost maghiarizaţi şi integraţi în
economiei Regatului României; participanţi etc., iar cei ai Bucureş- României - s-au desfăşurat fără par- organizate în judeţele menţionate, se comunităţile locale, contribuind la
după 1990, la aproape nouă decenii tilor, cu excepţiile cunoscute, nu au ticiparea reprezentanţilor principa- evidenţiază o puternică implicare a întărirea zestrei genetice a populaţiei
de când localităţile Arcului Intra- participat deloc. lelor instituţii ale Statului Român, a Academiei Maghiare de Ştiinţe şi secuieşti şi maghiare din „secuime”.
carpatic fac parte din România, în În toţi aceşti ani, problematica mediului academic românesc, a so- a institutelor sale de specialitate, a În numele organizatorilor,
dezbaterile prilejuite de marcarea specifică a „ţinutului secuiesc”, cietăţii civile (cu excepţia participă- unor personalităţi marcante ale vieţii dr. Ioan Lăcătuşu
împlinirii a 100 de ani de la Con- împreună cu cea a „ceangăilor rii sporadice a Ligii „Pro Europa”) publice din Ungaria şi din „diaspo-
gresul de la Tuşnad, nu se mai fac maghiari din Moldova”, s-a aflat şi nici a unor personalităţi ale vieţii ra” maghiară. (va urma)
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199)
Sibiu
Klaus Iohannis: „Nu cred că
voi ajunge vreodată premier
sau preşedinte al României”
Primarul municipiului Sibiu,
Klaus Iohannis (foto), a declarat
joi, într-o conferinţă de presă, că nu
crede că va ajunge vreodată preşe-
dintele sau premierul României, dar
speră la cel de al patrulea mandat de
primar în 2012, nedorindu-şi însă să
fie ales primar pe viaţă, decât dacă
este performant.
„Sincer, nu cred că voi ajunge
preşedintele României şi nici premi-
er. (...) Nu pot să hotărăsc eu dacă
voi mai rămâne primar. Nu îi doresc
nimănui să rămână pe viaţă, ci să
rămână atâta timp cât este perfor-
mant”, a spus Klaus Iohannis.
El este convins că nici cele trei
mandate de primar, nici criza din
ultimii doi ani nu i-au redus din
cota de popularitate la Sibiu. Ales
primar prima dată la Sibiu, în anul
2000, după eşecul unei conduceri a
unui primar PNŢCD, avocatul Dan
Condurat, profesorul de fizică Kla-
us Iohannis s-a dovedit unul dintre
cei mai puternici lideri politici pen-
tru formaţiunea sa, Forumul De-
mocrat al Germanilor din România
(FDGR). Practic, în ultimii zece ani,
Iohannis a reuşit să tragă ca o loco-
motivă FDGR după el şi să obţină
două mandate consecutive şi preşe-
dinţia Consiliului Judeţean Sibiu, în
persoana
profeso-
rului de
matema-
tica Martin Bottesch, dar şi alte
câteva mandate de primari în judeţul
Sibiu pentru colegii săi de partid.
Klaus Iohannis a precizat, joi, că îl
susţine în continuare ca viitor can-
didat la preşedinţia CJ Sibiu tot pe
Martin Bottesch, cel care l-a învins
la ultimele alegeri, printre alţii, pe
actualul ministru democrat-liberal
al Economiei, senatorul Ion Ariton.
Iohannis a fost reales în 2010 şi în
fruntea FDGR, cu unanimitate de
voturi. Iohannis are o singură pro-
blemă în FDGR, în municipiul Me-
diaş, judeţul Sibiu, unde a pierdut în
2008 influenţa, în favoarea PD-L.
Fostul primar FDGR al Mediaşului,
Daniel Thellmann, a trecut la PD-L
în 2008, astfel că FDGR a rămas
fără candidat la Primăria oraşului.
Klaus Iohannis a anunţat că „este
greu de spus dacă FDGR o să aibă
un candidat în 2012 la Primăria mu-
nicipiului Mediaş, pentru că FDGR
Mediaş s-a dizolvat de facto, ca for-
ţă politică, nu ca entitate, jucând o
carte perdantă”, referindu-se la ple-
carea fostului lider local şi primar
FDGR la PD-L.
Actualitate
Harghita
Demersuri ale PSD pentru ca în 2012 românii să fie
reprezentaţi în Consiliul Judeţean şi consiliile locale
Liga Aleşilor Locali PSD s-a neglijând zonele în care popula- vor fi inferiori numeric. „Românii
constituit, miercuri, la Topliţa şi a ţia românească este majoritară”, a
început demersurile pentru stabili-
trebuie să fie conştienţi că vorbitul
rea candidaţilor pentru alegerile din
2012, astfel încât românii să fie re-
prezentaţi în Consiliul Judeţean şi
consiliile locale din Miercurea-Ciuc,
Odorheiu-Secuiesc şi Gheorgheni.
Liga Aleşilor Locali PSD reuneş-
te 40 de primari, viceprimari, consili-
eri judeţeni, municipali, orăşeneşti şi
comunali din judeţul Harghita.
Pe lângă probleme organizatori-
ce, în cadrul şedinţei de constituire
s-a stabilit ca în lunile ianuarie şi fe-
bruarie să fie întocmite liste de pro-
puneri pentru Consiliul Judeţean şi
consiliile locale, în vederea alegeri-
lor din 2012. Imediat ce propunerile spus Mircea Duşa. pe la colţuri nu le rezolvă problemele
vor fi făcute, se va realiza un studiu Acesta a dat ca exemple reparti- şi au nevoie de reprezentanţi pentru
sociologic şi se va face o evaluare a zarea fondurilor pentru reechilibra- asta. Este posibil ca în Consiliul Lo-
şanselor de câştig. rea bugetelor locale sau alocarea de cal Miercurea-Ciuc să poată accede
Preşedintele PSD Harghita, Mir- sume pentru reparaţia drumurilor ju- mai mulţi consilieri români, dacă ro-
cea Duşa (foto), a declarat că o aten- deţene doar în zonele unde maghiarii mânii se mobilizează şi ies la vot”, a
ţie deosebită se va acorda selectării sunt majoritari. adăugat Mircea Duşa.
candidaţilor pentru Consiliul Jude- Vicepreşedintele Camerei Depu- În prezent, consiliile locale Mier-
ţean şi pentru consiliile municipale taţilor consideră că este foarte impor- curea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc şi
din Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Se- tant să existe consilieri locali români Gheorgheni sunt formate doar din
cuiesc şi Gheorgheni. El acuză admi- în Consiliul Local Miercurea-Ciuc, membri ai UDMR şi ai Partidului
nistraţia judeţeană că ignoră zonele care să vegheze la respectarea legii, Civic Maghiar (PCM), iar în Con-
locuite de români şi că direcţionează subliniind că actualul consiliu desfă- siliul Judeţean Harghita există doar
fondurile doar în localităţile în care şoară diverse acţiuni de eliminare a doi consilieri PSD, restul fiind de la
maghiarii sunt majoritari. elementelor româneşti din oraş. Mir- UDMR şi PCM.
„Observăm o activitate în forţă cea Duşa consideră că dacă românii
În realizarea rubricii sunt
a actualei administraţii judeţene se mobilizează pot să-şi trimită re- folosite ştiri ale agenţiei naţionale
pentru dezvoltarea zonelor în care prezentanţi în Consiliul Judeţean şi de presă - AGERPRES
etnicii maghiari sunt majoritari, consiliile municipale, chiar dacă ei
 Interviu Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199)
Nicolae Călburean (foto) este din 1999 acţionar la EL-CO Târgu-Secuiesc, întreprindere din care deţine a face şi altceva în afară de produ-
10 la sută, dar în cadrul căreia este şi reprezentantul acţionarului principal - Pelandrol Canada (60 la sele clasice ale EL-CO (siguranţe,
sută). Întrebat cum caracterizează toată această perioadă, modest cum îl cunoaştem de ani şi ani, Ni- dudii, ceramică industrială etc.).
colae Călburean răspunde: „Foarte grea, dar mă bucur că la EL-CO oamenii s-au schimbat în bine”. - Deducem faptul că a fost des-
tul de benefic pentru întreprin-
crizei datorită faptului că s-a lansat, - Inventatorul sunt eu, dar asta derea pe care o conduceţi acest
# Doru Decebal Feldiorean sistem de încălzire brevetat inter-
(Sfântu-Gheorghe) încă din anul 2007, în piaţa de sis- nu înseamnă că pe viitor nu îmi
teme de încălzire a Franţei şi a Eu- doresc ca alte şi alte invenţii să le naţional.
- Domnule Nicolae Călburean, ropei, ajungând ca în 2010 să vândă fac împreună cu întreg colectivul - Nu doar benefic, ci extraordi-
cum trece EL-CO Târgu-Secu- o cantitate de 25.000 de radiatoare de la EL-CO. Radiatoarele se pro- nar. S-a dovedit, până la urmă, că
iesc peste criza din România, electrice, acestea fiind cu un sistem duc la Târgu-Secuiesc, iar princi- această nouă piaţă, datorită pier-
una parcă interminabilă şi voit de încălzire brevetat internaţional. palii clienţi sunt marile magazine derilor provocate de criză, a salvat
onorabil mersul bun al lucrurilor
în EL-CO. EL-CO a dovedit şi va
dovedi că este o întreprindere care
face pe propria putere export. În
acest an 2011, toate calculele noas-
tre arată că vom depăşi cu peste 60
la sută vânzările maxime de până
acum.
- Câţi angajaţi are EL-CO
Târgu-Secuiesc în momen-
tul de faţă?
- Fabrica are în
acest moment
500 de angajaţi,
la care se adau-
gă în fiecare
sezon încă
100 de oa-
meni, lucru
care sperăm
să se întâm-
menţinută? - Cine a fost inventatorul, ca să de bricolaj din Franţa (Brico De-
- Contrar situaţiei din toată ţara, spun aşa, unde se face toată lucra- pot, Leroy Merlin, Castorama).
EL-CO a reuşit să supravieţuiască rea şi cine vă sunt clienţii? Lucrul acesta a venit din dorinţa de
7
ple şi în acest an.
- Domnule Călburean, în urmă
cu ani ne spuneaţi că, în ciuda lu-
crurilor bune pe care le face EL-
CO în continuare, pe plan local
nu vă bagă nimeni în seamă. S-a
mai îmbunătăţit această situaţie
între timp?
- La fel ca şi înainte, nu ne bagă
nimeni în seamă pe plan local de-
cât atunci când avem de plătit taxe
şi impozite. Asta cu toate că noul
primar ar trebui să se aplece asupra
noastră, să vadă ce probleme ori ce
doleanţe avem. Ştie dumnealui foar-
te bine de ce spun acest lucru.
- Ce vă doriţi de la anul 2011?
- Ne dorim să facem, în continua-
re, investiţii pe partea de încălzire
şi să reuşim să creştem cifra
de afaceri a societăţii. Dar, ne
dorim şi să avem angajaţi din
ce în ce mai mulţi. Nu în ulti-
mul rând, vrem să reuşim să
producem absolut toată
gama de produse elec-
trice.
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199) Opinii - Editorial
Flash-uri despre şi pentru…

O LUME NEBUNĂ, NEBUNĂ, NEBUNĂ

# prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
Până prin luna martie, locuitorii
judeţului Mureş luau cunoştinţă - mai
mult cu titlu de curiozitate - de arbo-
rarea absolut ilegală, într-un total dis-
preţ al prevederilor constituţionale, a
„steagului secuiesc” pe frontispiciile
unor instituţii publice (primării, aşe-
zăminte culturale şi sportive etc.) din
judeţele Covasna şi Harghita. Ei, dar
lucrul acesta se întâmpla pe undeva,
departe… Însă, cum o bună parte a
judeţului Mureş ar face parte şi ea din
această fantomatică autonomie, a tre-
buit „să fie spartă gheaţa” şi pe-acilea.
Dar nu oricum, ci într-un mod medie-
val, dar şi - pe undeva - hilar. Concret,
domnul profesor (?) Toth Ferenc,
vajnic membru al Gărzii Maghiare,
a instalat respectiva textilă pe faţada
Primăriei din Sovata, după care s-a
pus s-o păzească cu… toporul! Topor
cu care l-a şi ameninţat pe un poliţist
care a încercat să restabilească ordi-
nea şi legalitatea. Geaba i s-a întoc-
mit dosar penal, întrucât „gardistul” a
fost scos basma curată de Judecătoria
Sighişoara. Ciudată hotărâre! În ori-
care alt stat al ăstei europenizate uni-
uni, ar fi înfundat puşcăria sau i s-ar
fi făcut vânt peste graniţă, înfăşurat
în respectiva pânză galben-albastră
(care, purtând ca simboluri soarele
şi luna, este un fals heraldic, tot aşa
cum o invenţie trăsnită este şi scrierea
runică). Dar, odată precedentul fiind
creat, prefectului Marius Paşcan nu-i
mai rămâne decât să contabilizeze,
asemeni unui Fănică Tipătescu con-
temporan, înmulţirea steagurilor şi să
constate erodarea tot mai accentua-
tă a autorităţii statului (şi) în judeţul
Mureş. Pentru că, taman în preajma
Crăciunului, în judeţ a fost instalat şi
cel de-al zecelea drapel separatist…
După Marea Schismă, mi se pare,
creştinii au hotărât să-L răstignească,
în fiecare primăvară, de două ori pe
Domnul nostru Iisus Hristos. Nu tre-
buie, aşadar, să ne mire faptul că cei
care preconizaseră o „mică schismă”
în chiar inima României au hotărât
să marcheze de două ori începutul
anului 2011. Primarul udemerist
Antal Arpad din Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ne-a informat că în
noaptea dintre ani cetăţenii din muni-
cipiul covăsnean vor ciocni de două
ori câte un pahar de şampanie: o dată
după ora Europei Răsăritene (recto
Bucureştilor), a doua oară după ora
Europei Centrale (recto a Budapes-
tei). Ne-am pus şi noi, firesc, întreba-
rea: oare care dintre pahare va fi mai
plin…?
Am văzut o pagină „glorioasă”
din trecutul recent autonomist şi
una „caldă”, absolut actuală; dar
„ţinutaşii” au şi măreţe planuri de
viitor întru sfârtecarea, întru felie-
rea, teritoriului Ţării. Astfel, prin-
ţişorul Barbişon al II-lea, Izsak
Balazs, preşedintele Consiliului
Naţional Secuiesc, făcând referin-
ţe la o prevedere a Parlamentului
European conform căreia iniţiativa
cetăţenească are şanse să se impună
dacă are adeziunea a 0,2 la sută din
populaţia Uniunii Europene, o şi
întoarce pe brazda autonomiei mi-
noritare, declarând că CNS va înce-
pe în 2011 strângerea de semnături
pentru autonomia „ţinutului secu-
iesc” de la cetăţenii minorităţilor şi
chiar şi de la români. Nu ne-ar mira
să găsească audienţă şi printre etni-
cii români, că doar am văzut că sunt
mulţi printre noi care şi-au dat votul
pentru nişte galoşi sau pentru o gă-
leată (goală), vopsite cu un anume
dichis, iar pentru niscai arginţi şi-ar
da şi sufletul, decum semnătura…
Din România sunt necesare 40.000
de semnături; pentru a ajunge, însă,
cu jalba în proţap la Bruxelles, sunt
necesare un milion de semnături
adunate din cel puţin şapte ţări,
aşa că Izsak Balasz &comp. inten-
ţionează să-i atragă întru alinarea
of-ului separatisto-şovin pe cetăţe-
nii din Ungaria, Slovacia, Austria,
Marea Britanie, Franţa, Croaţia,
Italia şi Spania. Cităm câteva fra-
ze din gândirea marelui strateg al
autonomiilor şi parlamentelor re-
gionale Izsak Balasz: „Cu un mi-
lion de semnături se poate iniţia o
reglementare la nivel european a
unei probleme. Noi credem că este
nevoie să se reglementeze la nivel
european drepturile comunităţilor
naţionale autohtone care trăiesc în
minoritate pe pământul lor natal,
să fie anumite drepturi reglemen-
tate”. Stimabilul Izsak Balasz uită,
sau se preface a uita, că Uniunea
Europeană şi tratatele internaţio-
nale privitoare la drepturile omului
au în vedere doar drepturi individu-
ale, iar nu şi drepturi colective...?!
Dumnealui se felicită de pe acum
câtă „bucurie” va face iniţiativa
CNS prin Anglia, Spania sau Ita-
lia: „Sunt convins că şi scoţienii,
şi bascii, şi populaţia din Tirolul
de Sud vor înţelege, pentru că sun-
tem într-o situaţie similară”. După
ce a reluat, ca o placă stricată, ideea
autodeterminării şi confuzia între
drepturi individuale şi drepturi co-
lective, preşedintele CNS a vorbit,
tot la Târgu-Mureş, în 28 decem-
brie 2010, şi de avantajele năzuitei
autonomii, pasul intermediar înspre
enclavizarea României; persoana
întâi plural la pronume şi la verbe
revine obsesiv şi agasant, pentru că
în aberantul areal trasat cu neruşi-
nare pe harta României trăiesc şi
400.000 de români, iar de existenţa
acestora Barbişon-secundo se pre-
face a nu şti nimic: „Cred că avem
dreptul să decidem în problemele
care ne afectează în mod direct. În
ţinutul secuiesc avem nevoie de o
politică economică proprie. Avem
resurse proprii care nu pot fi va-
lorificate de la o distanţă de câteva
sute de kilometri. Noi cunoaştem
posibilităţile noastre (sic!), noi cu-
noaştem ce înseamnă capacitatea
de organizare a satelor secuieşti şi
noi ştim cum poate fi valorificată
în viaţa economică. Şi vrem atunci
şi prerogativele decizionale şi de
legiferare pentru ca aceste resurse
să fie valorificate”.
Un articol de presă trebuie să fie
închegat, „rotund”, şi iată că acest lu-
cru ne este facilitat chiar de preşedin-
tele CNS, deoarece - în finalul discur-
sului - el a ţinut să salute iniţiativa a
şase primari mureşeni de a arbora pe
primării steagul „ţinutului secuiesc”:
doriţi, dragi cititori, o mai clară dova-
dă că oricând este valabil latinescul
dicton: „Asinus asinum fricat” (un
măgar îl scarpină pe celălalt)…?

Un an mai bun îţi dorim, România!

(urmare din pagina 1)
O revenire cu picioarele pe pământ v-ar fi
foarte folositoare! Să aibă, oare, dreptate cel
care spunea: „Orice promisiune în România
se termină ca dracu‘!”? O confirma chiar
acelaşi Boc, vorbind despre alocaţiile pentru
copii: „Mai bine mici, decât deloc!”. Porum-
belul-panseu a zburat din gura premierului
Napoleon Boc, cel pus pe tăiat tot ce-i iese
în cale! Preşedintele Băsescu e tare supărat
că, în România, „sunt prea mulţi bugetari”!
Nu, cumva, şi pensionari? Poate dumnealui
ar dori să nu mai fie nici măcar un bugetar,
nici măcar un pensionar! Ce bine ar fi pentru
ei! Dacă tot am fost întrebat ce am preferat
în momentul acela unic al trecerii dintre ani,
am răspuns prompt: Revelionul neorealist al
poetului Mircea Dinescu, de la Cetate. Poetul
- tot poet. Un Revelion pur românesc, prefe-
rabil unuia pestriţ, împrumutat de pe la alţii,
în timp ce noi, românii, avem tradiţii popu-
lare cât o Europă întreagă! Prefer născocirile
poetice şi nebunatice ale lui Dinescu, unele
cu ecouri venind din urmă cu 500 de ani,
chiar cu născociri (un viţel având în interior
un purcel, purcelul - un ied, iedul - o gâscă,
gâsca - o bibilică), decât penibilele fâţâieli de
împrumut, făcăturile de doi lei, după modele
de aiurea. Prefer o clămpănitoare capră au-
tohtonă, o horă cu lăutari tradiţionali. Pentru
că, aşa cum cânta, în perioada interbelică,
Jean Moscopol, „Tot ce-i român nu piere / Şi
nici nu va pieri!”. Revelionul lui Dinescu de
la Cetate a adus Realitatea pe un loc fruntaş
în topul ratingului nopţii dintre ani. Iată că
nu „bonjuriştii”, ci alţii sunt oamenii de is-
pravă ai secolului 21! E preferabilă, aşadar,
originalitatea lui Dinescu, cu acel Revelion
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
ultrademocrat, cu somnul acela uriaş, de doi
metri şi aproape 100 de kilograme, cu ritualul
viţelului - „Matrioska” şi formaţia „Mambo
Siria”, decât un fals grosolan!
Săraci, cum sunt, românii încep, din pă-
cate, să-şi abandoneze tradiţiile. Şi-şi uită o
parte din trecutul şi din continuitatea nea-
mului! Bâţâielile moderne iau, încetul cu
încetul, locul unui trecut. În timp ce - aşa
cum mai sus pomeneam - pe la noi totul e
„super”, o neinspirată şi golaşă cântăreaţă
ataca şlagărul de acum 35 de ani - „E tim-
pul florilor” - în plin ger de decembrie. Ca
la noi, la nimenea! Parcă se întreceau, pe la
televiziuni, ca unul să fie mai penibil decât
altul! Parcă nu am mai avea cântece pe lim-
ba noastră românească. Îi dau băieţii şi fătu-
cele astea cu păsăreasca lor, cu „Happy New
Year!”, în loc de „La Mulţi Ani!”, de parcă
badea Ion din Idicel, din Albeşti şi Dumbra-
va, ar citi în fiecare zi şi ar vorbi limba lui
Shakespeare! Pe ce contează ei? Pe o soco-
teală simplă: mulţi aud şi văd, puţini pricep!
Azi, când românul, din banii de salariu nu
mai poate trăi, iar domnul Traian Băsescu ne
amăgeşte că „perioada cea mai grea a trecut!”
(oare?), iar premierul Boc vede „numai direc-
ţia bună” la cârma României, şi lapte şi miere
peste tot, în 2011, cetăţenii acestei ţări doresc o
viaţă normală, cu probleme normale. Nu apă-
sări, ca în anul 2010, cu repetiţie! Ce ar dori
românii? „Valorile şi competenţa” - spunea
Regele Mihai I - să devină singurele criterii ale
promovării în funcţii, mai ales în fruntea ţării,
nu nepotismul, nemşugurile, lipsa profesiona-
lismului şi promovările pe linie de partid. Ce
spun românii aflaţi printre străini, care nu pot
afirma „am fost români şi nu mai suntem!”, nu
doar cu gândul la sarmalele şi mititeii noştri?
„Am vrea să ne întoarcem - spun ei - într-o ţară
în care-i mai bine ca acum!” Care bine?
Ce doresc românii ardeleni? Mai multă
linişte - cum spunea marele actor Dorel Vi-
şan - în această Transilvanie cu „haina latină
a limbii române!”. Să nu mai fim tracasaţi,
provocaţi, iritaţi de netrebnicii doritori de au-
tonomii teritoriale, pe criterii etnice, în inimă
de Românie! „Oare nu ar fi fost benefică pre-
zenţa unui Klaus Johannis în fruntea Guver-
nului României, în locul acestui Boc, tot ar-
delean de-al nostru?” - se întreba, mai zilele
trecute, cineva. Clauza privind spaţiul Schen-
gen sigur era câştigată, dacă premier era Kla-
us Johannis, primarul fostei capitale culturale
europene - Sibiul! Măcar din perspectiva re-
laţiilor cu Germania, care nu ar fi fost, evi-
dent, atât de încordate, atât de dezastruoase
ca azi! Să credem că nemţii trec, cumva, cu
atâta uşurinţă, peste acest amănunt?
Care au fost, dincolo de declaraţiile
sforăitoare ale guvernanţilor care văd deja
luminiţa celebrului Ciorbea, de la capătul
tunelului, din punctul de vedere al unui ro-
mân privitor la „spectacolul lumii”, eveni-
mentele nopţii trecerii pragului dintre ani? A
fost, în primul rând, mesajul Preafericitului
Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodo-
xe Române. Cu prilejul Liturghiei Sfântului
Vasile cel Mare şi a începerii Noului An,
de la Catedrala Patriarhală, după Te-Deum
Întâistătătorul BOR a declarat 2011 - Anul
Oficial al Botezului şi al Cununiei. Pentru
românul disperat, mesajul creştin a fost ca,
în faţa răului, să avem mai multă încredere
în Dumnezeu!
Ne-am bucurat că, iată, îndrăgitul „câr-
(David Prodan, Memorii, 1993)
cotaş” Şerban Huidu, după accidentul pe
pârtia de schi din Austria, ieşea din comă,
revenind la viaţă!
Ne-a impresionat, de asemenea, gestul
atât de uman al lui Vladimir Putin, interpre-
tând, la pian şi vocal, o melodie splendidă,
în cadrul unei acţiuni de caritate pentru co-
piii aflaţi în dificultate!
Dar ne-a marcat şi moartea, la 85 de ani,
a dirijorului şi compozitorului Marin Cons-
tantin, conducătorul Corului „Madrigal”,
înfiinţat în anul 1963, intrat în patrimoniul
UNESCO, declarat, în 1990, Omul Anului,
decorat cu Crucea Patriarhală Ortodoxă.
Ambasadorii la Bucureşti ne-au urat pace,
bunăstare şi noroc! Vrăjitoarea „Brăţara” do-
reşte ca „ţara să fie condusă cu cap”! Numai să
existe acel cap! Lucru imposibil, atâta timp cât
impozitările aiurea, tăierile de salarii, apăsările
românilor într-o ţară cu rata cea mai mare a
şomajului din Uniunea Europeană sunt consi-
derate - după cum s-a văzut -, de mahării de
azi, drept „victorii ale democraţiei”!
Ce ne dorim, ca români? Un an cu mult
mai bun decât 2010! Ducă-se-nvârtindu-se
- ne-am spus, la trecerea dintre ani! Nici să
nu mai auzim de el! Ne-am dori ca lupta îm-
potriva marii evaziuni fiscale să fie realitate,
prioritate a momentului! Refacerea legături-
lor - cum spunea un analist politic - cu pieţele
din Rusia, China, Asia, pentru că unde ne-a
dus Axa Bucureşti - Londra - Washington, a
domnului Traian Băsescu, am văzut! Şi încă
prea bine! Din păcate, o „axă” atât de păgu-
boasă pentru România! Şi, bineînţeles, am
dori un guvern mai competent, de profesio-
nişti, fără politicieni compromişi şi fără Boc!
Un an mai bun îţi dorim, România!
 Învăţământ - Editorial 9 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199)

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

Consiliul Director al Forumului Civic al
Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
(FCRCHM) îşi exprimă profunda indignare
faţă de adoptarea şi promulgarea unei Legi
a educaţiei naţionale cu caracter profund
antiromânesc, rod exclusiv al şantajului
UDMR.
Pe tot parcursul elaborării unei asemenea
legi, de importanţă naţională, glasul celor
peste 400.000 de români, din „ţinutul” aflat
sub dominaţia UDMR-ului şi a altor orga-
nizaţii politice, culturale, etnice, paramilita-
re, transnaţionale, de etnie maghiară, nu s-a
vrut nici ascultat direct şi nici luat în seamă
de guvernanţii Ţării, deşi era vorba de adop-
tarea unor hotărâri fundamentale pentru vi-
itorul României.
Însăşi recomandările Academiei Româ-
ne şi celelalte semnale transmise de repre-
zentanţii partidelor politice de opoziţie, so-
cietăţii civile ai diasporei şi ai mass-media,
nu au fost luate în consideraţie.
Este regretabil că Preşedintele Traian
Băsescu şi-a însuşit argumentul Declaraţiei
de la Alba-Iulia din 1918, utilizat insidios şi
scos din contextul istoric de către iredentis-
mul maghiar. A fundamenta Legea educaţiei
naţionale pe Declaraţia de la Alba-Iulia din
1918 este o absurditate. Este de notorietate
COMUNICAT DE PRESĂ
că toate drepturile persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale sunt deja consacrate
de legislaţia română actuală, peste recoman-
dările europene în materie şi mult mai con-
sistent decât în statele occidentale cu vechi
tradiţii democratice.
Readucem în memoria politicienilor res-
ponsabili de adoptarea acestei legi, mai atenţi
la nevoile identitare ale cetăţenilor români de
naţionalitate maghiară, cetăţeni ai Ungariei în
scurt timp, decât la aceleaşi nevoi ale cetăţe-
nilor români de naţionalitate română, discri-
minaţi atât de administraţia centrală cât şi de
administraţiile locale, că după ianuarie 1990,
UDMR şi-a luat şi „drepturile” de a-i alun-
ga pe elevii şi profesorii români din şcolile
„maghiare”, de a impune studierea istoriei
Ungariei şi nu a naţionalităţii maghiaro-secu-
ieşti din România, de a numi conducerile de
şcoli şi ale inspectoratelor şcolare pe criteriul
etnic, de a preda limba şi literatura română ca
pe o limbă străină, de a generaliza predarea
disciplinelor la secţia română de către profe-
sorii cu grave carenţe de cunoaştere a limbii
române.
Dacă se apelează de către „democraţii”
maghiari la Declaraţia din 1918, ne întrebăm
de ce nu şi-au adus aminte şi nu şi-au cerut
scuze pentru atrocităţile săvârşite în perioa-
da 30 august 1940 - 25 octombrie 1944 îm-
potriva românilor ardeleni, atrocităţi care au
întrecut în cruzime barbariile evului mediu;
sau, mai de curând, în timpul experimentu-
lui stalinist al Regiunii Autonome Maghia-
re, când elevii români trebuiau să se joace
în pauze în curtea din spatele şcolii, pentru a
nu fi atacaţi de copiii maghiari.
Guvernanţii noştri ştiu că această lege
accentuează discriminarea elevilor de naţio-
nalitate română faţă de cei de alte naţiona-
lităţi? Vor ca tinerii de naţionalitate română
să-şi desfăşoare activităţile „în curtea din
spatele şcolii”? Ştiu aceştia că noua lege va
accentua enclavizarea „ţinutului”, abando-
nând astfel peste 400.000 de români la „bu-
năvoinţa” sau bunul plac al formaţiunilor
politice „democratice” maghiare? De facto
şi de jure, prin hotărârea Curţii Constituţio-
nale privind noua Lege a educaţiei, se recu-
nosc drepturile colective ale unei comunităţi
etnice şi nu cele ale persoanelor aparţinând
acestor comunităţi, în cadrul unui Stat Naţi-
onal Unitar.
Noua Lege a educaţiei, declarată consti-
tuţională, de o Curte Constituţională redu-
să, în acest caz, la un simplu instrument de
transpunere în practică a şantajului udeme-
rist, singura instituţie de la care românii din
Arcul Intracarpatic mai sperau impunerea
respectării Legii fundamentale a Statului
Român, a deschis cutia Pandorei pe drumul
care duce la încălcarea „legală” a Constituţi-
ei, a lichidării Statului Naţional Unitar, preţ
plătit nedrept de Ţară şi de poporul român
în baza unui mezat josnic având drept unic
scop menţinerea la putere a unor personaje a
căror prestaţie nu îi recomandă pentru înal-
tele demnităţi deţinute.
Solicităm partidelor politice din opoziţie
să-şi ia un angajament ferm că, atunci când
vor veni la putere, vor modifica prevederile
Legii educaţiei referitoare la predarea istori-
ei şi geografiei în limba maghiară şi a acelor
prevederi care conduc la discriminarea ro-
mânilor în propria lor Ţară.
Consiliul Director al FCRCHM va moni-
toriza situaţiile de discriminare a românilor
din cele trei judeţe, generate de aplicarea
Legii educaţiei naţionale, inclusiv sub as-
pectul închiderii puţinelor şcoli româneşti,
al îndepărtării profesorilor de naţionalitate
română şi a modului de alocare a fondurilor
bugetare către unităţile şcolare, definitiv se-
gregate etnic, prin noua Lege (anti)naţională
a educaţiei.
Biroul de Presă 06.01.2011

Băsescu şi istoria
(urmare din pagina 1)
Mai grav este, însă, că acum pre-
şedintele Băsescu se joacă de-a is-
toria. Este un domeniu nou, în care
domnia-sa vrea să se afirme. Numai
că istoria nu înseamnă nişte vorbe
aruncate în vânt, ci este o ştiinţă, re-
cunoscută ca atare în întreaga lume.
Iar cu ştiinţa nimeni nu prea se poate
juca. Ceea ce îşi permite, însă, pre-
şedintele Băsescu, făcând parte, pro-
babil, din acea categorie de oameni
care, vorba lui Iorga, „vorbesc toc-
mai pentru că nu pot gândi”.
Astfel, nici n-a apucat bine să se
răcească hotărârea Curţii Constituţio-
nale privitoare la Legea Educaţiei,
când, la Cotroceni, preşedintele Bă-
sescu a şi promulgat-o. A „uitat” oare
Băsescu faptul că ea a fost folosită,
cu succes, de UDMR, drept şantaj
politic de către această struţo-cămilă
a extremismului etnic maghiar din
România? Vrând să ne convingă cât
de benefică şi modernă este această
lege, Băsescu a făcut referire la isto-
rie, respectiv la ceea ce s-a întâmplat
în urmă cu 92 de ani la Alba-Iulia.
După cum se ştie, în 1 Decembrie
1918, la Alba-Iulia, cei 1.228 de de-
legaţi ai românilor transilvăneni au
hotărât unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia. Cel care a citit această hotă-
râre a fost Vasile Goldiş, care, înainte
de a prezenta textul hotărârii, a ţinut
să precizeze: „Înaintaşii noştri de pe
Câmpul Libertăţii din 1848, au ho-
tărât aşa: Naţiunea română depune
jurământ de credinţă către împăra-
tul, către patrie şi către naţiunea ro-
mână. Împăratul ne-a înşelat, patria
ne-a ferecat şi ne-am trezit că numai
credinţa în noi înşine, în neamul nos-
tru românesc, ne poate mântui. Să ju-
răm credinţă de acum înainte numai
naţiunii române, dar, tot atunci, să ju-
răm credinţă civilizaţiunei umane”.
Oare aşa o fi gândind şi guver-
nanţii noştri de astăzi: să jure credinţă
numai naţiunii române? Oare numai
acesteia i-au rămas ei credincioşi, aşa
cum ar fi normal? Plecând de la aces-
te cugetări, mă întreb dacă Băsescu a
avut habar de cuprinsul Hotărârii de
la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918,
atunci când a făcut referire la ea:
„Le-aş aminti celor care se tem de
studiul în limba minorităţilor una din
tezele care au stat la baza Români-
ei Mari: fiecare popor se va instrui,
administra şi judeca în limba sa pro-
prie. Nu văd de ce astăzi am fi mai
puţin înţelepţi decât în 1918”.
Nu ştiu dacă noi, românii, am fi
mai înţelepţi sau mai puţin înţelepţi
decât cei care au alcătuit Hotărârea
Adunării de la Alba-Iulia, de acum
92 de ani. Ceea ce ştiu sigur este că
actuala clasă politică a României, din
care face parte şi preşedintele Băses-
cu, este mai puţin înţeleaptă! Asta ca
să folosesc un eufemism! De n-ar fi
aşa, preşedintele României, din anul
2011, nu ar fi făcut nicio referire la un
act care nu are nicio legătură cu for-
marea Statului Naţional Unitar Ro-
mân. Fiindcă nu Hotărârea Adunării
de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie, „a
stat la baza României Mari”! Să nu
ştie Băsescu faptul că, înaintea unirii
Transilvaniei cu România, în martie
1918, a fost unirea Basarabiei, iar în
noiembrie unirea Bucovinei cu Ro-
mânia? Unirea Transilvaniei cu Ro-
mânia a însemnat, deci, actul final al
unui proces revoluţionar de unificare
a poporului român într-un singur Stat
Naţional şi Unitar. Marea Unire din
1918 înseamnă, deci, finalizarea pro-
cesului revoluţionar de unire cu Ro-
mânia a celor trei mari provincii isto-
rice româneşti: Basarabia, Bucovina
şi Transilvania.
Revenind la ceea ce Băsescu nu-
meşte „teza care a stat la baza Româ-
niei Mari”, aceasta nu este o hotărâre
a Statului Naţional Român, care exis-
ta în acea vreme. Ea este HOTĂRÂ-
REA „Adunării naţionale a tuturor
românilor din Transilvania, Banat şi
Ţara Ungurească, adunaţi prin repre-
zentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia
în ziua de 18 Noiembrie (1 Decem-
brie) 1918, (care) decretează unirea
acelor români şi a tuturor teritoriilor
locuite de dânşii cu România”.
Este adevărat că la art. III, punc-
tul 1, respectiva hotărâre prevede:
„Deplina libertate naţională pen-
tru toate popoarele conlocuitoare.
Fiecare popor se va instrui, admi-
nistra şi judeca în limba sa proprie
prin indivizi din sânul său şi fiecare
popor va primi drept de reprezen-
tare în corpurile legiuitoare şi la
guvernarea ţării în proporţie cu nu-
mărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.
În legătură cu acest articol acum,
după aproape un secol de la conce-
perea Hotărârii de la Alba-Iulia, se
pot face foarte multe comentarii.
Nu voi spune decât că de atunci s-a
schimbat înţelesul multor concep-
te sociale şi politice. Mă gândesc
doar la conceptul „deplina liberta-
te naţională pentru toate popoarele
conlocuitoare”. La ce anume s-or fi
gândit oare cei ce au conceput res-
pectiva hotărâre? Sau ce concepem
noi, cei de azi, prin această „teză”?
- cum a numit-o Băsescu.
Ceea ce este, cred, esenţial în
această chestiune, în care preşedinte-
le intră fără discernământ, este că ac-
tul respectiv nu are nicio legătură cu
Statul Român şi nici cu clasa poli-
tică românească de la aceea vreme.
Hotărârea de la Alba-Iulia este un
act de conjunctură social-politică Trebuie să fie clar odată pentru tot-
a unui anumit moment istoric din deauna, atât pentru Băsescu, cât şi
Transilvania, nu din România. Ea pentru reprezentanţii „popoarelor
este emanaţia „Adunări naţionale a conlocuitoare”, că Statul Român, în
tuturor românilor din Transilvania, 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, nu
Banat şi Ţara Ungurească”. Niciun şi-a asumat nicio răspundere faţă de
reprezentant al Statului Român sau nimeni, nici nu a promis la nimeni
al clasei politice româneşti de atunci niciun drept.
nu a luat parte nici la alcătuirea ho- În schimb, nici Băsescu, dar nici
tărârii respective, nici la adunarea cei ce fac atâta tam-tam privitor la
de la Alba-Iulia. aceste drepturi, nu vorbesc despre
Făcând referire la această hotărâ- prevederea din acelaşi articol III,
re şi afirmând că aceasta „stă la baza anume că fiecare „popor conlocu-
României Mari”, Băsescu face o itor va primi drept de reprezentare
gravă eroare politică, implicând Sta- la guvernarea ţării în proporţie cu
tul Român într-un act cu care nu are numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.
nicio legătură. Mai mult, dânsul nu Întrebarea este: participarea UDMR-
face altceva decât să „cânte” aria ului la guvernarea României (am în
extremismului maghiar din Româ- vedere nu numai Guvernul, ci şi toa-
nia, care nu încetează a acuza Statul te structurile guvernamentale şi cele
Român că nu-şi respectă propriile aflate în subordonarea directă a Gu-
hotărâri de la 1 Decembrie 1918, vernului României) este oare în pro-
din Alba-Iulia, privitoare la drep- porţie cu numărul indivizilor unguri
turile „popoarelor conlocuitoare”. care trăiesc în România?!
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
care aferente).
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
ferată propriu şi acces direct la E60.
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199) Sudoku - Şah

inea
Şi tu ne poţi trimite poze:
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

Sfântu-Gheorghe,
10 ianuarie 2011
Dintr-o foaie locală am aflat, chiar înainte de sfintele sărbători de iarnă, că
ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, s-a aflat în judeţele Covas-
na şi Harghita pentru a inaugura nişte obiective turistice, printre care şi ceva
băi termale tradiţionale - musai! - secuieşti. Aţi înţeles. Dacii şi romanii nu
au avut la vremea lor aşa ceva, noroc cu secuii înaintaşi ai „partenerilor loiali
şi extrem de corecţi“ ai portocaliilor blondei din Pleşcoi, că altminteri n-am
fi aflat nici până azi ce sunt alea băi termale. Şi, dacă tot aveam
deja primăria secuiască, consiliul secuiesc, prefectura se-
cuiască şi acum şi băile termale secuieşti, propunem a se
breveta, după modelul cu pricina, apele secuieşti ale Ol-
tului şi Mureşului, codrul secuiesc, blocurile ridicate de
Ceauşescu secuieşti, caloriferul secuiesc, trotuarul secu-
iesc şi - de ce nu? - modelul de parcare... desigur secuiesc.
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

PE CÂND COMPUTERELE ERAU VII
19...De5 20.Txf1 Dxe6! „În favoarea albu-
lui ar fi fost 20...Tg6 21.Dxe7 Txe6 22.Df8+ Te8
23.Df3.” (Fischer) 21.Rxg2 Dg4+ şi remiză prin
Partida de mai jos a fost considerată partida centrală a Olimpiadei de la Leipzig din 14.Ng5? (Vezi diagrama 1) şah etern! (22.Rh1 Df3+ 23.Rg1 Dg4+) ½–½
1960, ea disputându-se la prima masă a meciului U.R.S.S. - S.U.A. „Eu pur şi simplu am subapreciat
Cu albele - marea speranţă a Americii, Robert „Bobby“ Fischer, în vârstă de numai 17 forţa următoarei mutări a lui Tal. Corect Problemã propusã
ani, cu negrele - tânărul campion mondial en titre „sovieticul“ Mihail Tal. era 14.Nxc6 Nxc6 15.Dxf7 d4 16.Dxe6+
Nu atât miza partidei ca atare era mare, ci mai ales amploarea dată de propaganda Nd7 17.Dxe7! Txg2+ 18.Rxg2 Nh3+ pasionaþilor de ºah
politică a ambelor sisteme, partida disputându-se într-una din perioadele de vârf ale „răz- 19.Rxh3 Dxe7 20.Ng5! şi albul trebuie
boiului rece“. să câştige.” (Fischer) 14...Cxe5! (Vezi di- BANASZEK Marcin
Lăsând la o parte nuanţa politică, trebuie să menţionăm că la acea dată Mişa şi Bobby agrama 2) Biuletyn Cz.O.Z.Sz., 1985
erau consideraţi ca jucătorii cu cea mai mare capacitate de calcul a variantelor dintre „Începe un foc de artificii orbitor! Am
toţi şahiştii din lume, adevărate computere vii!! De aici şi interesul enorm cu care a fost crezut că Tal încearca doar să complice
urmărită partida. O parte din comentarii au fost traduse din ediţia în limba rusă a cărţii lui jocul.” (Fischer). 15.Cxe5 „Intenţionam
Bobby Fischer, „Cele 60 de partide memorabile ale mele“ (Moscova, 2006). să joc 15.Nxd7+, dar mai apoi am ob-
servat că după 15...Txd7 16.Cxe5 Dxe5
(23) Fischer, Robert James - Tal, 11.Cf3 „Continuarea 11.f4 ar fi întărit cen-
17.Nxe7 Th8! negrul recuperează figura
trul, dar ar fi limitat nebunul din c1 şi ar fi
Mihail [C17] dus la slăbirea câmpurilor negre“ (Fischer). şi preia iniţiativa, de exemplu: 18.Tae1
Olimpiada de la Leipzig, 11...Dc7 12.Nb5! „Fără să piarda timp al- Txh7 19.Txe5 Txe7 şi masa centrală
bul continuă dezvoltarea armonioasă a fi- de pioni a negrului este mai puternică
finala A, 1960 decat pionul liber „h“ al albului.“ (Fis-
gurilor sale“ (Fischer) 12...Nd7 „Rău ar fi
fost 12...Txg2 13.Rf1 Tg8 14.Tg1 Txg1+ cher). 15...Nxb5 „Acum negrul este cel
1.e4 e6 Tal apelează la Apărarea fran-
15.Rxg1, după care regele negru rămâne care joacă la câştig!.” (Fischer). 16.Cxf7
ceză cu intenţia vădită de a-l surprinde pe
Nxf1 17.Cxd8 Txg5 18.Cxe6 Txg2+
Fischer, ştiut fiind că în acele timpuri Tal în centru, iar pionul alb de pe coloana „h“
are cale liberă“ (Fischer). 13.0–0 0–0–0 (Vezi diagrama 3)
juca frecvent Apărarea siciliană. 2.d4 d5
„După partida Petrosian a propus 13... 19.Rh1! “Mutarea salvatoare a albu-
3.Cc3 Nb4 4.e5 c5 5.a3 Na5 O continua-
Cxe5, dar după 14.Cxe5 Dxe5 15.Nxd7+ lui! După 19.Rxf1? Txh2! 20.Df7 (20.
re mai puţin uzitată decât 5...Nxc3+. 6.b4!
Rxd7 16.Dd3! avantajul este de partea al- Cxc7 Txh7 şi albul pierde o figură!) 20...
Recomandarea lui Alehin. 6...cxd4 Se con-
bului. Dacă 16...De4, atunci 17.Dxe4 dxe4 Th1+ atacul negrului este decisiv!” (Fis-
sidera că 6...cxb4 dă albului atac puternic
18.f3! şi negrul pierde un pion.” (Fischer). cher).
după 7.Cb5 bxa3+ 8.c3. 7.Dg4 Ce7 “La 7...
Rf8, foarte puternică este
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
continuarea analizată de Diagrama 1 Diagrama 2 Diagrama 3
Lilienthal şi Zagorianski - Prima problemă a anului este una care se „digeră“
8.bxa5 dxc3 9.a4!, urmată uşor, după mesele copioase ale sărbătorilor de
de 10.Na3+” (Fischer). iarnă, neavând variante secundare complicate, iar
Acum albul intră pe o va- „cheia“ este aproape banală.
riantă forţată. 8.bxa5 Fis-
cher consideră că este bine
şi 8.Cb5. 8...dxc3 9.Dxg7 Soluţia problemei:
Tg8 10.Dxh7 Cbc6 „Joc
bun ar fi obţinut albul şi în
2.Dh7# 1–0
[ Sau 1...h2 2.Dxh2#. ]
varianta 10...Cd7 11.Cf3 1.Dc7 Rxh5
Dc7 12.Nb5 a6 13.Nxd7+
Nxd7 14.0–0 d4 15.Cxd4
Dxe5 16.Dd3 „ (Fischer) ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Legitimitatea transformării zi- şi-au înfiinţat organizaţiile care ar fi cazul intrării sale în război împotriva nului Karolyi a dus la demobilizarea Mureş, Tisa şi Dunăre.
lei de 1 decembrie în zi naţională a avut menirea de a atrage atenţia pre- puterilor centrale, România primeşte a 1,5 milioane de soldaţi unguri, Un- În articolul III, punctul 1, se preci-
României este contestată atât de ma- sei şi opiniei publice internaţionale Bucovina, întreg Banatul, Transilva- garia ajungând, până la finele lunii zează:
ghiari cât şi de români. Îndoielile şi asupra dezavantajelor lor într-ale nia istorică şi teritoriile Ungariei de decembrie, fără armată. România Deplină libertate naţională pen-
contraargumentele nu sunt nefonda- drepturilor, izvorâte din situaţia lor Est, în mare, până la linia Tisei. Din a şi profitat de această întorsătură tru toate popoarele conlocuitoare.
te, deoarece motivaţia oficială, po- de minoritate. La mijlocul şi spre acest motiv, trupele regelui Ferdinand favorabilă pentru ea, astfel că în 12 Fiecare popor are dreptul la cultură,
trivit căreia aceasta este ziua unirii sfârşitul secolului al XIX-lea, acest I au trecut, în noaptea de 27 august, noiembrie, trupele sale au intrat pe administraţie şi judecată în propria
Transilvaniei cu România, nu cores- lucru se transformă în iredentism, linia Carpaţilor, ajungând până la 18 teritoriul Ungariei. limbă, prin indivizii aleşi din sânul
punde adevărului istoric: nu la 1918 anunţă teoria unirii cu România şi septembrie la linia Deva - Odorheiu- După astfel de premise a avut său. Fiecare popor va primi drept de
şi nu la Alba-Iulia a fost decisă soarta încearcă să câştige şi străinătatea de Secuiesc - Făgăraş - Sibiu. loc la 1 decembrie 1918, pe câmpia reprezentare în corpurile legiuitoare
Transilvaniei. Pentru a înţelege însă partea intenţiei lor de unificare. În Forţa armată austriaco-ungaro- de la Alba-Iulia, adunarea naţională şi la guvernarea ţării, în funcţie de
ce procese şi ce idei au dus la ane- ceea ce-l priveşte, guvernul ungar germană, lansată în atac, i-a alungat română. Surse maghiare pomenesc procentul numeric reprezentat.
xarea acestui teritoriu la Regatul Ro- subordonat Vienei nu a făcut niciun în scurt timp pe români din Transil- de 30.000 de participanţi din diferite Punctul 2 precizează:
mân, trebuie analizate evenimentele pas în direcţia presei şi opiniei pu- vania, ocupând inclusiv Bucureştii. regiuni transilvănene, în timp ce sur- Drepturi egale şi deplină libertate
petrecute în perioada premergătoare blice occidentale, în interesul unei Din acest motiv, la 9 decembrie 1917 se româneşti vorbesc de 100.000 de autonomă confesională tuturor con-
deciziei marilor puteri. În cele ce ur- informări conforme cu realitatea. România a depus armele, iar la 7 mai participanţi. Vasile Goldiş a prezentat fesiunilor din stat.
mează, vom prezenta pe scurt toate Primul război mondial a creat 1918 a încheiat o pace separată, în- rezoluţia adoptată în ziua anterioară, Marii adunări maghiare din
acestea. o împrejurare extraordinară pentru călcând astfel acordul secret încheiat pe care adunarea naţională a apro- Cluj, planificate a se desfăşura pe
Aspiraţiile teritoriale româneşti înglobarea Transilvaniei, motiv pen- cu Antanta. În felul acesta a fost parat bat-o cu aclamaţii. parcursul a două zile, i-a pus punct
vizând obţinerea Transilvaniei se tru care consiliul român al coroanei - pentru moment - pericolul pierderii Primul articol precizează: ocuparea de către români a Cluju-
încadrează în procesul transformării a ales - ascunzându-se sub masca Transilvaniei. Adunarea Naţională a tuturor ro- lui, în decursul căreia soldaţii ro-
în naţiune modernă şi al formării sta- unei declaraţii de neutralitate - tactica În urma repetatelor gafe militare, mânilor din Transilvania, Banat şi mâni au deschis focul asupra oame-
tului naţional cetăţenesc şi se întind aşteptării. În 1916 a considerat că a generalul Weber încheie la 3 noiem- Ungaria, adunaţi prin reprezentanţii nilor care manifestau paşnic.
înapoi în timp până în a doua parte sosit momentul ca în schimbul do- brie 1918, în numele Austro-Ungari- lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia, în ziua Cotidianul „Szekely hirmondo”
a secolului al XVIII-lea. Atunci a bândirii anumitor teritorii, să-i ofere ei, un acord de armistiţiu cu Antanta. de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, (Covasna), nr. 203, 01.12.2010;
început intelectualitatea română în ajutor militar Antantei aflate într-o Din punct de vedere ungar, cel mai decretează unirea acestor români şi a Titlu: Libertate naţională deplină:
formare să elaboreze teza originii situaţie critică. Condiţiile acordului important punct al acestuia a fost de- teritoriilor locuite de ei cu România. minciuna mileniului /
latine, care fusese o condiţie indis- survenit între cele două părţi au fost semnarea spaţiului de mişcare a tru- Adunarea Naţională proclamă îndeo- Nu la Alba-Iulia a fost decisă
pensabilă a formării conştiinţei na- cuprinse la 17 august într-un acord pelor aliate ocupante. sebi dreptul inalienabil al Naţiunii ro- soarta Transilvaniei,
ţionale româneşti unitare. Tot atunci militar secret. Conform acestuia, în Politica pacifistă nefastă a guver- mâne la Banatul cuprins între râurile Semnează: Bedo Zoltan
Deseori, ceea ce pentru un popor este un mit statutul de cetăţeni de rangul al doilea şi au vede că elita politică română sabotează de un adevăr valabil, legiuitorii nu ar mai fi votat
motiv de bucurie, pentru un altul, este un mo- trebuit să constate românizarea localităţilor lor ani de zile legea învăţământului doar pentru declararea zilei de 1 decembrie drept zi de săr-
tiv de doliu. Aşa suntem şi noi cu 1 decembrie. istorice, condamnarea monumentelor lor istori- că aceasta asigură un compromis lingvistic, bătoare naţională, deoarece ar fi ţinut cont de
Această zi este cea mai funebră zi, cel mai fu- ce la pustiire, umilirea istoriei lor, trecerea învă- pentru că ar permite predarea în limba mater- sensibilitatea maghiarilor. Dat fiind faptul că nu
nebru eveniment din istoria contemporană a ţământului din şcoli în slujba deznaţionalizării nă a istoriei şi geografiei româneşti, vrea, nu aşa stau lucrurile, îi rugăm pe compatrioţii noş-
maghiarimii transilvănene, deoarece în această şi tutela de fier a statului român. vrea, conştientizează situaţia sa de cetăţean tri români ca în primul rând aici, pe Pământul
zi s-a declarat la Alba-Iulia, în 1918, că Transil- După 90 de ani ce poate sărbători un ma- de rangul al doilea. Secuiesc, în localităţile cu populaţie majoritar
vania nu va mai putea fi patria maghiarilor, că ghiar? Pentru el, este o zi de doliu, deoarece Lipsa recunoaşterii oficiale a limbii maghia- maghiară, să sărbătorească discret în această
ea va fi ţara românilor stabiliţi în Transilvania. la 1 decembrie nu-i vin în minte decât promi- re este şi azi un dezavantaj pe Pământul Secu- zi, nu cu parade militare, deoarece generea-
Au uitat, nu au considerat demn să le întrebe şi siunile nerespectate şi privarea de dreptul la iesc, deoarece cunoştinţele de limbă română ale ză resentimente. Trebuie să înţeleagă odată că
pe celelalte naţionalităţi care trăiau aici, în pro- autoguvernare. Tocmai din acest motiv, ne- majorităţii secuieşti reprezintă sursa unor grave această zi nu va putea fi niciodată o zi de bu-
cent de 47 la sută, cetăţeni ai cărei ţări vor să fie. participarea la festivităţile organizate de 1 de- umilinţe. În pofida constrângerilor din ultimii curie pentru un secui, atâta timp cât nu îi este
Deşi, prin dictat, orice decizie este injustă. cembrie este firească. Participarea sa nu este 90 de ani, acest popor nu a fost capabil să înveţe recunoscut dreptul la autonomie teritorială, la
Dacă libertatea naţională deplină, promisă obligatorie. Atâta timp cât nu se va împlini limba română la nivel conversaţional, deoarece autoguvernare.
atunci, le-ar fi fost asigurată tuturor naţiunilor autodeterminarea maghiarilor în interiorul au vrut să i-o inoculeze nu ca pe limbă străină, Cotidianul „Szekely hirmondo”
conlocuitoare, nu am mai spune acum că ziua României, nu li se poate pretinde acestora să ci ca pe o a doua limbă maternă. (Covasna), nr. 204, 02.12.2010;
de 1 decembrie este ziua de doliu a maghiari- sărbătorească. Când maghiarul constată că îi Baza mult pomenitei convieţuiri nu poate Titlu: Este 1 decembrie o sărbătoare?,
mii. Din păcate, maghiarii transilvăneni au pri- este îngrădită utilizarea limbii materne, când fi decât respectul reciproc. Dacă aceasta ar fi Semnează: Kadar Gyula

www.forumharghitacovasna.ro

Auto
 Vând Skoda Fabia 2003, în sta-
re impecabilă, ABS, servo di-
recţie etc. fără aer condiţionat,
134.000 KM reali, primul pro-
prietar. Preţ: 3.650 Euro. Tel:
0745-753.643
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Bita, judeţul Covasna, la 2 km
de lacul Reci în zonă liniştită
1.400 mp. Preţ: 55.000 lei. Tel:
0722-174.853
 Vând teren 3.890 mp, situat la
18 km de staţiunea Balvanyos,
judeţul Covasna, la şosea, ca-
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
dastru, apă, gaz. Preţul pie-
ţei. Tel: 0766-448.338, 0745-
062.795
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând / închiriez apartament
cu 4 camere, parter, în Sfântu-
Gheorghe, zona Nicolae Colan,
centrală termică, trei băi, ter-
mopane, izolat termic nou, preţ
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
52.000 Euro negociabil. Tel:
0740-682.785
 Vând garsonieră în Sfântu-
Gheorghe. Preţ: 55.000 lei. Tel:
0744-364.387
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe,
şi teren 3,30 ha, la 500 m înspre
Ilieni cu posibilitatea de, teren
de fotbal, tenis, parcare, cazino.
Tel: 0747-840.359. Preţ 8 euro/
mp - teren, casa negociabil.
 Vând garaj în Sfântu-Gheorghe,
str. Crângului. Preţ 2.500 euro.
Tel: 0740-682.785
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi ex-
terior la soare. Preţ 22.000 Euro.
Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând garsonieră în Sfântu-Gheor-
ghe zona Simeria lângă facultate,
etaj 1, bloc de cărămidă cu centra-
lă şi termopan. Preţ 12.500 Euro.
Tel: 0743-061.798
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 164 (199) Viaţa creştină

Cuvânt la miezul nopţii, la cumpăna dintre ani 2010-2011

Biserica Ortodoxã (a Pãcii) este ªi rãmâne

a lui Hristos Domnul azi, mâine ªi-n veci
„Nu ne vom abate de la închinarea noastră, nici la dreapta, nici la stânga!” (1 Macabei 2, 22)
Noi, creştinii ortodocşi, care
suntem trupul Bisericii Ortodo-
xe, nu trebuie să ne descurajăm şi
să ne temem de complexitatea de
duşmănii viclene ce ne afec-
tează pe zi ce trece libertatea
gândirii şi a duhului, neştiind
încotro sau ce să facem.
Duhul Sfânt, sălăşluind
întru noi şi pe care îl păstrăm
printr-o dreaptă vieţuire, ne va
picura în minte şi inimi roua
cunoştinţei ce ne va răcori su-
fletul de arşiţa neliniştii.
Preacuratul Trup şi Preas-
cumpul Sânge, pline de dum-
nezeirea lui Iisus Hristos cu
care ne împărtăşim şi Care se
amestecă cu întreaga noastră
fiinţă, ne va hrăni şi ne va
oferi mereu merindea pe dru-
mul pe care nimeni poate nu
va mai vrea să ne cunoască.
Îmbărbătaţi-vă căci: „Au
fost mucenici, şi acum vor fi.
Cei de pe urmă vor fi mai mari
ca aceia dintâi, căci vor purta
munci mai multe; dar «Dom-
nul nu-i lasă pe ai Săi»”, spu-
ne Sfânta Scriptură.
Noi, fiii Bisericii Aposto-
lice şi Soborniceşti, se cuvine
să luăm aminte la noi înşine
şi, mai ales, la aşezarea su-
fletească ce ni se potriveşte,
adică să întrupăm cuvinte-
le părinţilor din vechime, şi
anume: „Începutul înţelep-
ciunii celei după Dumnezeu
este liniştea şi blândeţea;
Este nevoie să ne străduim a
avea purtări paşnice: „Aţi auzit că
s-a zis: Ochi pentru ochi şi din-
te pentru dinte. Eu, însă, vă spun
ţii şi mi-aş pune mereu problema
ruperii comuniunii. Şi, mai presus
de orice, trebuie să ne străduim
să păstrăm mireasma Ortodoxiei,
«Tu, un creştin, eşti plin de atâta
ură? N-ai ajuns ucenic al Domnului
nostru, care a zis: Iartă-i că nu ştiu
ce fac? Cum poţi să iei dreptatea
în mâinile tale? Putem urî faptul în
sine, dar nu pe cei ce l-au făcut!»
Pentru că în momentul în care ai
ură pentru cineva în inima ta, toată
pacea ta cu Dumnezeu este pierdu-
tă. El nu mai poate sălăşlui întru
tine”, spunea odată Maica Gavrilia.
Una dintre cele mai importante
misiuni în aceste vremuri este ace-
ea de a fi uniţi.
Sfântul Ioan Iacob Românul
acum, prin glasul Bisericii, ne spu-
ne tuturor: „Gândiţi-vă că trăim
în vremurile cele mai grele şi mai
primejdioase pentru mântuirea su-
fletului! Gândiţi-vă că vrăjmaşii
credinţii noastre s-au înmulţit mai
tare ca altă dată. Acuma este nevoie
de mai multă unire şi de frăţească
sprijinire” („Din Ierihon către Sion.
Trecerea de la pământ la cer”).
Apoi, să ne gândim la avertis-
mentul părintelui Paisie Aghiori-
tul: „Dacă am fi cu adevărat conş-
tienţi de vremurile atât de grele pe
care le trăim şi de vremurile grele
care ne aşteaptă, am sta mai tot
timpul numai rugându-ne. Să me-
dităm, de asemenea, la cuvintele
Sfântului Ioan Scărarul: rugăciu-
nea este hrana sufletului, lumina-
rea minţii, risipirea întristării, pod
de trecere peste ispite şi susţină-
toarea lumii” (Tinerii şi capcanele
lumii, II).
Deci, Domnul ne porunceşte la
toţi să dorim, să iubim, să căutăm
şi să rămânem cu a Lui mântuitoa-
re şi Sfântă Pace.
Aşadar, uneşte-ţi sufletul cu
Dumnezeu prin credinţa izvorâ-
tă din inimă şi vei putea face tot
ce doreşti. Poartă război cu tine
vrăjmaşii nevăzuţi, puternici şi ne-
adormiţi? Îi vei învinge! Sau vrăj-
maşii din afară, văzuţi? Îi vei birui
şi pe aceia! Te hărţuiesc patimile?
Le vei înlătura. Te copleşesc supă-
rările? Le vei depăşi. Ai slăbit cu
duhul? Vei dobândi tărie.
Viaţa omului, a creştinului ade-
vărat, aparţine viitorului, veacului
ce va să vină, căci el e sortit Împă-
răţiei cerurilor.
Parcă se şi aud sfinţii lui Dum-
nezeu rugându-se în cer pentru
noi… Ascultaţi: „S-au sculat lupi
grei, rupând nemilos şi speriind
turma Ta bisericească de oi cu-
vântătoare, şi încearcă s-o înghi-
tă cu amăgirea diavolească; dar
Tu, Hristoase, păstor bun, Care
Ţi-ai dat sufletul pentru noi,
slobozeşte-ne de fiarele acestea
şi izbăveşte-ne grabnic, ca să
Te slăvim cu toţii într-un gând,
Dumnezeule de-o-fiinţă cu Tatăl
şi cu Duhul” (Canon de rugăciune
al Sfântului Ierarh Petru Movilă
împotriva ereziei şi apostaziei şi
pentru împăcarea Bisericii).
Pr. Cristian Vlad Irimia
Parohia Covasna Staţiune
ROMÂNIA

ele sunt pecetea unui suflet
mare şi puternic, care gân-
deşte sănătos şi este în stare
să poarte slăbiciunile oame-
nilor” (Sfântul Isaac Sirul).
Iar „o persoană ortodoxă este
aceea care mărturiseşte adevărata
credinţă şi care trăieşte în confor-
mitate cu ea” (Sfântul Ioan Maxi-
movici, „Ne numim creştini!”).
Cu alte cuvinte, am putea spu-
ne că omul care se enervează când
vede împotrivirea celui de altă cre-
dinţă, dă dovadă de nematurizare
duhovnicească, de nesiguranţă în
credinţa sa.
„Trebuie să fim osârduitori şi
fermi în Ortodoxia noastră, fără
a fi fanatici” (Părintele Serafim
Rose).
Râvna trupească sau sufleteas-
că, aşa-zisă pentru adevăr, ne îm-
pinge de multe ori la ură, dar cel
care are certitudinea trăirii întru
Adevăr, nu va fi niciodată enervat
sau clătinat de necredinţa altora.
El, fiind neclintit în credinţa sa,
va avea ca rod al harului, compăti-
mirea şi blândeţea faţă de cei care
încă nu au ajuns la cunoaşterea
adevărului. Spune Sfântul Vasile
cel Mare că cel blând este „cel ne-
clătinat în toate judecăţile ce se fac
cu sârguinţă spre buna plăcere a lui
Dumnezeu” (Regulile mici, 191).
vouă: Nu vă împotriviţi celui rău;
iar cui te loveşte peste obrazul
drept, întoarce-i şi pe celălalt”
(Matei 5, 38).
Domnul, care ne-a dat porun-
că să-l urmăm, „a luat asupra-Şi
durerile noastre şi cu suferinţele
noastre S-a împovărat. ... El a fost
pedepsit pentru mântuirea noastră
şi prin rănile Lui noi toţi ne-am
vindecat. … Că El a purtat fărăde-
legile multora şi pentru cei păcă-
toşi Şi-a dat viaţa” (Isaia 53).
Mai există o tentaţie care tre-
buie ţinută sub control. Aceasta
este dorinţa aprigă de a schimba
neapărat ceva din ceea ce conside-
răm noi a fi greşit, devenind astfel
agresivi şi, totodată, foarte tulbu-
raţi, lucru ce duce inevitabil la în-
tunecarea minţii.
Nu se exclude nici pericolul de
a deveni nişte oameni încordaţi,
care reacţionăm nepotrivit, niş-
te negativişti. „În ce mă priveşte,
ştiu că dacă ar trebui să mă aşez şi
să mă gândesc ce nuanţă de «ze-
lotism» este cea «corectă» astăzi,
mi-aş pierde întreaga pace a min-
IISUS
TĂMĂDUITORUL
fiind măcar puţin mai nelumeşti, Cerul senin al vieţii mele
desprinşi de toate grijile şi politi- Se acoperă cu ceaţă,
cile, chiar şi ale Bisericii, hrănin- Dar tot mai frumos lucesc,
du-ne cu hrana cea de dincolo de Lacrimile ca de gheaţă.
lume pe care Biserica ne-o dă atât
de îmbelşugat”, ne învaţă cuviosul Pe leproşi I-ai vindecat
părinte Serafim Rose.
Nu trebuie să creăm probleme
Cu puterea milei tale,
în Biserică, nici să mărim micile Iar pe noi ne-ai ridicat
neorânduieli omeneşti care se fac, Din valurile amăgitoare.
ca să nu pricinuim mai mult rău şi
să se bucure cel viclean. Doamne, păcatele mele-s
Adevărurile mari au valoare Singurii duşmani ai mei,
doar atunci când ies din guri ade- Să stingi viforul de patimi
vărate şi prind rădăcini numai în Numai Tu poţi dacă vrei.
sufletele binevoitoare şi la oamenii
maturi duhovniceşte, care au min- Un verset rostit duios
te curată. Din inspirata Scriptură,
Frumuseţea lăuntrică a sufletu- Îmi serveşte toată ziua
lui, pe lângă faptul că înfrumuse-
ţează duhovniceşte şi îl sfinţeşte pe
Spre folos şi-nvăţătură.
om chiar şi la exterior, trădându-l
prin prezenţa Harului dumneze- Voi simţi atunci cu dor
iesc, înfrumuseţează şi sfinţeşte tot Pacea celui credincios,
ce-l înconjoară. Şi voi veghea biruitor,
„Într-o zi, mă plimbam cu ci- Mărturisindu-L pe Hristos.
neva care ura evreii. L-am între-
bat: «De ce?». A răspuns: «Pentru Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
că sunt Antihrişti». Şi i-am spus: Parohia Covasna, ROMÂNIA