Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217), 16 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 20 - 26 mai 2011
Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
Judeţul Harghita
- Chioşcurile Adrimar
Miercurea-Ciuc,
Topliţa, Gheorgheni,
Bălan, Voşlăbeni
Udemeriştii, „marii”
politicieni ai României
Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Domnul Bela Marko şi-a dat ara-
ma pe faţă vituperând la adresa pro-
punerii legislative ce a fost, recent,
aprobată tacit de Camera Deputaţi-
lor. Faptul că ei, udemeriştii, nu au
fost atenţi demonstrează un fapt pe
care mulţi români îl ştiu. Acest fapt,
văzut cu uşurinţă de cei obişnuiţi să
gândească la ceea ce văd, se numeşte
şantaj politic de cea mai joasă speţă.
Mulţi politicieni şi mulţi co-
mentatori, de-a lungul timpului,
ne-au spart urechile şi ne-au jignit
inteligenţa explicându-ne ce poli-
ticieni serioşi şi profesionişti sunt
udemeriştii. Nimic mai fals! Ei nu
sunt politicieni! UDMR nu e partid,
e doar un tolerat pe scena politică
românească, cum adevărat a glăsuit
şi domnul Sebastian Lăzăroiu, cre-
dibilizând multele voci care afirmau
acelaşi lucru de mulţi ani. Cum poţi
să cataloghezi ca specialişti ai poli-
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
4-5
ticii aceşti simpatici care nu ştiu alt-
ceva decât să eludeze legile statului
România, să le încalce cu nonşalan-
ţă, să provoace românii cu insolen-
ţă, să nege evidenţa cu argumente
fabricate, neadevărate, mistificând
istoria, promovând pe scena publi-
că fascismul, iredentismul, şovinis-
mul, luptând, fără conştiinţa nece-
sară politicienilor, pentru a face rău
propriului electorat pe care doresc
să-l ghetoizeze, să-l închisteze doar
în cunoaşterea unei limbi care nu a
fost vorbită de bunicii şi străbunicii
lor, deoarece marea lor majoritate au
fost maghiarizaţi, ştiinţific am putea
spune?! E evident că nu sunt buni
specialişti politici, cum unii afirmă
că ar fi. Dacă erau buni, nu apro-
ba Camera Deputaţilor, tacit, legea
care modifică Legea Educaţiei. Ei
ar fi trebuit să vegheze. Dar nu au
vegheat. Oare cu ce s-or fi ocupat?
Poate cu organizarea de manifestări
iredentiste? Poate de alte acţiuni an-
ticonstituţionale? Poate de sifonarea
Aceasta este harta României de pe tricourile purtate şi comercializate
de Csibi Barna. La Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, autorităţile
UDMR şi Poliţia nu au mişcat niciun deget ca să-l împiedice
să batjocorească şi să umilească Statul Naţional Unitar Român!
fondurilor europene pentru mediu?
Poate de rebrenduirea judeţelor Co-
vasna şi Harghita? Poate mai ştim
noi de ce?
În loc să-şi pună cenuşă în cap
pentru indolenţa lor, ei acuză. O lege
normală, în opinia lor este manifes-
tarea ultranaţionalismului. Atât ştiu,
să acuze românii, ei fiind perfecţi. Ei,
uite că se adevereşte că Dumnezeu
nu bate cu bota. El, Dumnezeul nos-
tru, al tuturor, a dezvăluit, cum numai
el ştie, adevărata faţă a udemeriştilor,
prin eşecuri. Ratarea e în ograda lor
şi pentru asta nu mai trebuie votaţi.
Adevărul e că şi pentru multe altele
nu mai trebuie votaţi, dacă minorita-
tea maghiară doreşte să ducă o viaţă
normală. Aceşti „mari” politicieni o
duc de râpă şi, din fericire, din ce în
ce mai mulţi oameni realizează asta.
Ha! Ha! Ha! Hă! Hă! Hă! Să trea-
că tacit! E semn că începe să nu mai
fie în ţară udemerişti? Ar fi bine şi
pentru respectata, de noi toţi, mino-
ritate maghiară.
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
De n-aş fi om,
aş vrea să fiu
un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.
(Adrian Păunescu)
2
Câteva gânduri
şi documente
transmise
redacţiei de
colaboratorul
nostru
prof. univ. dr.
Petre Ţurlea
7
OARE ARDEALUL
E PUSTIU?
Tuturor celor care poartă
numele Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi mama sa
Elena, dar şi derivate ale
acestora, le dorim multă
sănătate şi un sincer
La Mulţi Ani!
21 mai
†)Sfin†ii ]mpÅra†i Constantin
†)Sfin†ii
ßi mama sa Elena
Părinţii Sfântului Constantin cel Mare au fost Împăratul Constantius
Chlorus şi Împărăteasa Elena. Chlorus a mai avut şi alţi copii de la altă
soţie, dar de la Elena l-a avut doar pe Constantin. După încoronarea sa,
Constantin a dat trei mari bătălii: cea dintâi împotriva lui Maxenţiu; a doua
împotriva sciţilor de la Dunăre; iar a treia împotriva bizantinilor. Înaintea
bătăliei cu Maxenţiu, pe când Constantin se frământa şi se îndoia de biruin-
ţa sa, şi după ce a postit şi s-a rugat îndelung, pe cer i s-a arătat, în plină zi, o
Cruce strălucitoare împodobită cu stele. Pe Cruce stătea scris: „Cu Semnul
acesta vei birui”. Cuprins de uimire, împăratul a poruncit să se facă o cruce
mare, asemenea celei ivite pe cer, şi să fie purtată în luptă înaintea oştilor.
Prin puterea Crucii, el a dobândit o strălucită biruinţă asupra vrăjmaşului,
care a avut o oaste mult mai numeroasă. Maxenţiu s-a înecat în râul Tibru.
În anul 313, Constantin a dat vestitul Edict de la Milan, prin care se
punea capăt prigonirii creştinilor.
După ce a luat biruinţă şi asupra bizantinilor, Constantin a ridicat o
minunată metropolă pe ţărmul Bosforului, care de atunci s-a numit Cons-
tantinopol. Dar, mai înainte de aceasta, Constantin s-a îmbolnăvit de
boala leprei. Drept tămăduire, popii şi vracii păgâni îl povăţuiau să se
îmbăieze în sânge de prunci junghiaţi, dar împăratul nu a primit aceasta.
Atunci i s-au arătat lui Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, poruncindu-i să-l
caute pe Episcopul Silvestru, care îl va tămădui de boala cea cumplită.
Episcopul Silvestru l-a învăţat cele despre credinţa creştinească şi l-a bo-
tezat, iar boala leprei a pierit de pe trupul împăratului.
(continuare în pagina 16)
*actualizat în fiecare luni
 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) Dosarele istoriei

Câteva gânduri şi documente transmise redacţiei de

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
colaboratorul nostru prof. univ. dr. Petre Ţurlea
10 mai 2011
Domnule Feldiorean,

Director fondator Iată câteva documente inedite din Arhiva Istorică Centrală, din timpul războiului mondial şi al ocupaţiei horthyste, privind Covasna şi
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean Harghita.

Director general
Violeta Elena Feldiorean
Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA
Cititorii ne pot contacta la:
Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665
Marcă înregistrată la OSIM
NR 87664
Asociaţia „Noi Românii“
Preşedinte
Florin Ignat
Director executiv
Ioan Mugur Topolniţchi
Colaboratori
Sunt mii de astfel de documente.
Toate indică felul cum i-au tratat ungurii pe români, atunci când Transilvania de N-E s-a aflat sub conducerea lor. Tot aşa vor face şi dacă,
mâine, se va aproba autonomia „Ţării Secuilor”. Românii să ştie că-i aşteaptă cea mai violentă acţiune de deznaţionalizare, cea mai violentă
acţiune împotriva Bisericii lor, împotriva şcolii lor, a limbii lor - şi, în general, a lor ca români.
OFICIUL PAROHIAL GRECO CATOLIC
Tulgheş Ciuc Nr. 263/940.
Prea venerat Ordinariat Episcopesc,
Cu fiiască supunere vă aduc la cunoştinţă următoarele: în
parohia Ghergyotolgyes Csikmegye din tractul protopopesc
Gyergyszentmiklos se petrec lucruri cu adevărat jalnice pentru
biserică.
Mai zilele trecute am primit dela primărie un vraj de hârtii
vreo treizeci la număr, procese verbale despre trecerea mai mul-
tor familii dela religiunea gr. cat. la cea rom. cat. Numărul celor
trecuţi este de 115 suflete. Răul nu s’a curmat aici. Au mai fost
chemaţi încă vreo 10 familii de români tot pentru a trece la rom.
cat. Şi oamenii sunt siliţi. De frică şi de teama de a nu-şi irosi ce
amar au strâns o viaţă întreagă, trec. Li s’a spus verde în ochi:
sau treceţi la religia rom. cat. ori treceţi în România. Deci nu se
ţine seama de conştiinţa, de libertatea oamenilor.
Eu nu am putut şi nu pot protesta. Şi asta n’ar avea rezulta-
tul dorit. Mai mult în vremurile acestea de schimbări este aşa de
greu. Te pot lua oricând de acasă şi duce oriunde. Cazuri s’au mai
întâmplat în acest sens. Nici de apărat nu te poţi apăra.
Am expus realitatea adevărată Preaveneratului Ordinariat
spre luare de cunoştinţă şi cu rugămintea de a binevoi a-mi comu-
nica ce este de făcut în această privinţă.
Gyergyotolgyes la 25 Noemvrie 1940.
Cu fiiască supunere
Preot VICTOR GERGELYI, adm. parohial
Preaveneratului Ordinariat Episcopesc
Kolozsvar-Cluj
PROCES - VERBAL
Dresat în cancelaria episcopală din Cluj, astăzi la 28
Noembrie 1940
Subsemnatul Kopoţ Grigore, domiciliat în comuna Joseni-Al-
falu, judeţul Ciuc, declar următoarele: după 2-3 săptămâni dela
intrarea trupelor maghiare în Ardeal s’a dat vestea în comuna
noastră şi în jur că toţi românii de religie greco-catolică cari nu
vor trece de bună voie la religia romano-catolică, vor fi daţi peste
graniţă.
Auzind aceasta populaţia s’a speriat şi a început a trece la re-
ligia romano-catolică. Până acum au trecut peste 500-600 credin-
cioşi nemai rămânând până azi decât vreo 110 credincioşi în reli-
gia greco-catolică.
Toţi cei trecuţi şi-au exprimat rodinţa de a reveni în religia în
care au trăit până acum. Se svoneşte că dacă toţi vor trece la ro-
mano-catolici nu vom mai primi averea bisericii greco-catolice ci
ea va trece în dreptul celei romano-catolice nemai având de azi
înainte nici un drept acolo.
Acestea toate le-am adus la înalta cunoştinţă a I.P.S.S. Episco-
pului nostru pentru a ne îndruma ce ne mai rămâne de făcut, să
trecem şi noi cei puţini rămaşi la religia romano-catolică sau ce să
facem.
Dată în Cluj, cancelaria episcopală azi 28 Noembrie 1940, ne-
forţat de nimeni şi subscriind propriu.
Copoţi Grigore.

prof. univ. dr. Petre Ţurlea

prof. univ. dr. Ion Coja
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Funar
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Vlad Hogea
dr. Mircea Frenţiu
dr. Mircea Măran
prof. dr. Ion Ranca
ing. Nicolae Doroftei
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Vasile Gotea
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor

publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Actualitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) 3
Propagandă iredentist-şovină pe bani publici

Noi manifestări iredentiste. Pliante împărţite de Consiliul Judeţean Covasna:

În 4 iunie 2011, UDMR Covasna
va comemora Trianonul în tot
judeţul Covasna!
UDMR Covasna a anunţat, săp-
tămâna trecută, în timpul unei con-
ferinţe de presă susţinută în data de
„Ţinutul secuiesc este ŢARA de origine a pâinii
de casă cu cartofi...”!
Consiliul Judeţean (CJ) Co- tămâna trecută, pentru a promova în lupta pentru a apăra „intere-
vasna, condus de UDMR-istul, marca „Produs secuiesc” par să sele” maghiarilor din România:
obţinerea independentei jude-
teritoriul judeţului Covasna vor fi ţelor Covasna şi Harghita faţă
organizate o serie de manifestări de de România. După ce discursul
comemorare a Tratatului de la Tria- UDMR, dar şi al altor organiza-
non, cel prin care a fost „destrăma- ţii extremiste maghiare din Ro-
tă” Ungaria Mare. Tamas a anunţat mânia, a început cu revendicarea
faptul că, urmare a deciziei de anul unei autonomii culturale pentru
trecut a Guvernului de la Budapes- maghiarii din România, prin care
ta, condus de Orban Viktor, care aceştia să îşi protejeze identita-
a declarat ziua de 4 iunie „Ziua tea etnică, uniunea a ajuns acum
solidarităţii naţionale”, în judeţul să afirme cât se poate de făţiş că
Covasna, în toate cele patru oraşe, militează pentru autonomia te-
Târgu-Secuiesc, Baraolt, Covasna ritorială pe criterii etnice a celor
şi Sfântu-Gheorghe (apropo, jude- două judeţe din centrul României.
ţul Covasna are cinci oraşe, mai e Mai nou, însă, pentru că termino-
şi Întorsura-Buzăului, dar asta nu logia autonomiei s-a cam prăfuit,
UDMR introduce o nouă termi-
nologie: ţinutul secuiesc este, de

Tamas Sandor a împărţit, în tim-

11 mai, prin vocea preşedintelui
Tamas Sandor (foto), preşedinte-
le Consiliului Judeţean Covasna,
faptul că, în data de 4 iunie a.c., pe
contează niciodată pentru UDMR
- n.r.), vor fi organizate manifestări
de comemorare a Tratatului de la
Trianon.
pul Zilelor Sfântu-Gheorghe 2011,
manifestare organizată de către
Primărie, o serie de pliante în care
promovează marca „produs secu-
iesc”. Pliantele, care poartă sigla
CJ Covasna şi denumirea insti-
tuţiei doar în limba maghiară şi
limba engleză, promovează exclu-
siv produse tradiţionale secuieşti,
transformându-se într-un nou ma-
terial de propagandă iredentist-şo-
vină finanţată din fonduri publice,
prin care se încearcă transmiterea
ideii că în Covasna nu ar trăi şi ro-
mâni sau că românii nu au produse
tradiţionale româneşti.
Pliantele împărţite de către
Consiliul Judeţean Covasna, săp- anunţe următorul pas al UDMR fapt, o „ţară”.

EXCLUSIV RONCEA.RO EXCLUSIV TANASADAN.BLOGSPOT

Șeful IPJ Covasna: Csibi Barna nu UDMR-istul Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna,
poate fi sancţionat. Extremistul îi sprijină financiar, din FONDURI PUBLICE,
maghiar e liber să vândă tricouri cu pe Csibi Barna şi HVIM pentru organizarea unei
„Ţinutul Secuiesc nu e România” sau noi ediţii a „Szekely Sziget”!
Traian Băsescu spânzurat. Potrivit Anexei 5 a Hotărârii Consiliului Judeţean
Covasna, condus de UDMR-istul Tamas Sandor, nr.
două ediţii ale festivalului Szekely Sziget, din 2009
şi 2010, au fost cadrul perfect pentru consum de dro-
Un „joc de cuvinte” al şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Co- 70/2011, la poziţia 80, Asociaţia Szent Laszlo Serege guri, beţii, bătăi şi - evident - acţiuni extremiste şi pro-
vasna, dr. Ioan Aron (foto), reprodus de publicaţia locală CovasnaMedia din Târgu-Secuiesc a primit de la această instituţie o vocatoare.
l-a propulsat pe apărătorul Legii din „secuime” în rând cu extremistul ma- finanţare nerambursabilă de 2.000 de lei, pentru „pro- Fotografii care pot fi găsite uşor pe internet
ghiar Csibi Barna. Citatul, sesizat de Dan Tanasă în articolul „Csibi Barna gramul cultural” Szekely Sziget, ediţia a 3-a din 2011, despre ce fel de „program cultural” se organizea-
a vândut la Zilele Sfântu-Gheorghe tricouri cu România fără Ardeal”, este care urmează să se desfăşoare, între 24-25 iunie 2011, ză pe bani publici în prezenţa lui Csibi Barna...
acesta: „În aceeaşi idee, şeful IJP Covasna a explicat că legislaţia este destul undeva lângă Târgu-Secuiesc. Szent Laszlo Serege
de restrictivă în ceea ce priveşte posibilitatea de plasare ca legale sau ilegale este asociaţia tinerilor autonomişti de la „Mişcarea
anumite mesaje, în sensul că inscripţiile „Ţinutul Secuiesc nu este Româ- Tinerilor din Cele 64 de Comitate” (HVIM), iar cele
nia” pot fi considerate şi corecte, dacă luăm în considerare că avem şi Ţara
Bârsei sau Ţara Făgăraşului”.
Pentru că nu ne-a venit să credem că un oficial al Statului Român poate
să facă o asemenea declaraţie, l-am căutat pe şeful IPJ Covasna, Ioan Aron,
pentru lămuririle de rigoare. Pe parcurs, ne-am întreţinut şi cu purtătorul
de cuvânt al Inspectoratului, subcomisar Buzsi Andrea, care ne-a îndrumat
cu amabilitate spre şeful său. În ce priveşte citatul cu probleme, Ioan Aron
afirmă că a fost vorba de „un joc de cuvinte”, „o glumă”, care nu trebuia
prezentată ca declaraţia sa oficială şi şi-a luat angajamentul de a solicita
ziarului în cauză să publice o dezminţire. Problema mai gravă rămâne, însă,
activitatea extremistă a lui Csibi Barna, care, conform şefului IPJ Covasna,
nu poate fi sancţionată sub nicio formă. Extremistul maghiar este liber să
facă propagandă antiromânească şi anticonstituţională, să comercializeze
tricouri cu România ciuntită sau chiar cu Traian Băsescu spânzurat. Aflaţi
de ce şi cum poate fi îndreptată situaţia din interviul realizat cu şeful IPJ
Covasna, Ioan Aron, de Victor Roncea, pentru Ziarişti Online.
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217)
Slugărnicia
Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, despre paralizia autorităţilor în cazul
batjocoririi României, pe faţă, de către extremistul Csibi Barna:
„În judeţul Covasna, Poliţia manifestă
o slugărnicie faţă de UDMR”
Violeta Elena Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
„În momentul de faţă, autorităţile Statului
Român, în special Poliţia, manifestă o obe-
dienţă, mai mult, chiar o slugărnicie faţă de
formaţiunea politică UDMR; pur şi simplu, le
este frică să acţioneze”, a declarat deputatul
Horia Grama, preşedintele PSD Covasna, în
cadrul unei conferinţe de presă susţinută la
Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Acuzaţia
vine ca urmare a evenimentelor desfăşurate
la începutul lunii mai, în municipiul reşedinţă
de judeţ, cu ocazia Zilelor Sfântu-Gheorghe,
când vestitul Csibi Barna, cel care l-a spân-
zurat, în urmă cu două luni, pe Avram Iancu
la Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, comer-
cializa nestingherit, la un stand din centrul
localităţii, materiale şi obiecte cu caracter re-
vizionist şi iredentist. Horia Grama s-a arătat
indignat şi dezamăgit de atitudinea autorităţi-
lor şi a Poliţiei Române, care nu sancţionează
faptul că un individ ce face parte dintr-o gru-
pare scoasă în afara legii în Ungaria se plimbă
prin România fără vreo reţinere; ba mai mult,
comercializează materiale care incită şi pot
duce la conflicte interetnice, fapte prevăzute
de Codul Penal. „E curios cum autorităţile ro-
mâne nu se sesizează şi nu sancţionează faptul
că acest individ face, totuşi, parte dintr-o gru-
pare ce a fost interzisă în Ungaria, dar iată că
în România îşi face de cap cum şi unde vrea
el. Deşi au fost sesizate şi la Sfântu-Gheorghe
Poliţia şi autorităţile, nu au făcut nimic. Sunt
dezamăgit de atitudinea acestora. (…) În mo-
mentul de faţă, Poliţia nu e în stare nici măcar
să acţioneze împotriva unui
răufăcător dovedit pe toate
posturile TV… Ce dovezi
vor mai multe? Acest in-
divid afişează tot felul de
materiale care incită şi
poate provoca conflicte
interetnice. Nu înţeleg.
E clar că obedienţa
şi slugărnicia
acestei ins-
tituţii
faţă de
Acesta este comisarul-şef
Ioan Aron, comandantul IPJ
Covasna, cel care a făcut,
recent, afirmaţiile belicoase la
adresa Statului Român
(vezi facsimil şi internet)
UDMR a ajuns la cote maxime în judeţul Co-
vasna”, a precizat liderul PSD Covasna.
Deputatul covăsnean consideră, de ase-
menea, că principalul vinovat de cele întâm-
plate este Consiliul Local Sfântu-Gheorghe,
pentru că a atribuit acel stand în centrul mu-
nicipiului extremistului Csibi Barna, care a
comercializat produse incitatoare.
Să le fie
ruşine! (…)
Sunt nişte
slugi care nu
mişcă în front
în faţa
UDMR în
momentul
de faţă.
„Cum
C săă maii aibă
ibă llumea îîncredere
d ti
în ei, când nu sunt în stare să-şi
păstreze sediul?!”
Un alt exemplu edificator în argumen-
tarea şi întărirea acuzaţiilor făcute la adresa
Poliţiei Române din judeţul Covasna este
faptul că această instituţie, conform spuselor
deputatului, şi-a manifestat intenţia de a ceda
sediul nou, aflat încă în construcţie şi în care
s-au investit, cu mari eforturi, peste un milion
de euro, Consiliului Local Sfântu-Gheorghe,
pentru construirea de blocuri ANL. „Voi face
o sesizare pe această temă la Comisia pentru
Apărare din Camera Deputaţilor, să vedem
cum poate să transforme acest sediu, din do-
meniul public al statului, în locuinţe ANL. De
unde vor avea bani poliţiştii să înceapă cons-
truirea unui sediu nou, că se ştie că au fost
scoşi din vechiul sediu şi funcţionează acum
în sediul Jandarmeriei Covasna. Era o clădire
necesară acestei instituţii, care are caracteris-
Eveniment
ticii pentru
t sediu
di dde P t ţi spo-
liţi cu protecţie
Poliţie,
rită împotriva cutremurelor. Să le fie ruşine!
Blocurile ANL au alte standarde, alte costuri.
Sunt nişte slugi care nu mişcă în front în faţa
UDMR în momentul de faţă. Această institu-
ţie ar trebui să-şi menţină nişte standarde de
autoritate, cum să mai aibă lumea încredere
în ei, când nu sunt în stare să-şi păstreze se-
Covasna Media, 9 mai 2011
diul?!”, a conchis Horia Grama.
Avocatul Sabin Calinic, candidat
la funcţia de preşedinte al
Consiliului Judeţean Covasna
În altă ordine de idei, preşedintele so-
cial-democrat a menţionat faptul că PSD
Covasna îl va susţine pe avocatul Sabin
Calinic ca şi candidat al USL la preşedinţia
Consiliului Judeţean Covasna. „Sabin Cali-
nic are experienţa, pregătirea şi notorietatea
necesare pentru a îndeplini această funcţie”,
a motivat deputatul.
 Eveniment
faţă de UDMR
Recidivistul Csibi Barna şi autorităţile surde, oarbe şi complice!
Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
Csibi Barna, individul care l-a
„spânzurat”, la Miercurea-Ciuc,
în judeţul Harghita, pe simbolul
naţional al românilor, Avram Ian-
cu, Crăişorul Munţilor pentru noi,
ardelenii, comandant de oaste la
24 de ani în cetatea de cremene
a Apusenilor, a refuzat, catego-
ric, să-şi ocupe postul în care a
Csibi Barna, cel care umileşte românii,
autorităţile române şi România în general,
fără ca să fie tras la răspundere în vreun fel
fost detaşat de Sorin Blejnar, şe-
ful ANAF. N-a ajuns insul nici la
Abrud, unde a refuzat să plece,
susţinând că, oricum, oamenii de
acolo nu-l vor alege primar, nici
la Bucureşti, deoarece patria lui
ar fi aşa-zisul ţinut secuiesc (co-
rect, secuizat!), şi nu România. A
ajuns, însă, nechemat de nimeni,
la Zilele municipiului Sfântu-
Gheorghe, la sărbătoarea celor
550 de ani de atestare documenta-
ră. Hotărât, după isprava lui de la
Miercurea-Ciuc, să-şi mai verse,
din belşug, veninul, fierea şi ura
nestăpânită, în centrul municipiu-
lui sărbătorit şi-a deschis o tarabă
a iredentismului, extremismului şi
şovinismului, plină cu materiale
de propagandă antiromânească, în
văzul tuturor: al trecătorilor, al ofi-
cialităţilor, al organelor de ordine.
Un „iarmaroc iredentist şovin”,
sintagmă folosită, într-un articol
excelent din „Condeiul arde-
lean” (Nr. 181 (216) din perioada
13-19 mai 2011), de domnul Ioan
Mugur Topolniţchi, cu steaguri în
culorile roşu-alb-verde, hărţi, em-
bleme, tricouri cu harta României
ciuntită, adică fără Transilvania!
O demonstraţie făţişă a pornirilor
antiromâneşti, prin acţiuni anti-
constituţionale, extremiste, xeno-
fobe, iredentiste, ale incitării la
ura naţională, la dispreţ total pen-
tru însemnele României, la dis-
criminare, prin mesaje iredentiste
şi simboluri cu caracter fascist şi
xenofob. Printre „mărfurile” de pe
taraba lui Csibike se situau, alături
de atâtea dovezi ale pornirii anti-
româneşti, şi „steagurile cu dungi
orizontale, roşii şi albe, utilizate
de fasciştii unguri - mai exact,
de adepţii lui Ferenc Salasi, dic-
tatorul nazist al Ungariei, după 5
octombrie 1944 -, în prezent stea-
gul Gărzii Maghiare, organizaţie
de extremă dreaptă, desfiinţată,
în urmă cu doi ani, prin hotărâre
judecătorească”. Deci, o legătură
directă cu partidul „Jobbik” al lui
Vona Gabor, de extremă dreapta,
din Ungaria, cu Garda Secuiască.
Gardă pe la noi încă nedesfiinţată!
Pe aceeaşi tarabă a „iarmarocului
iredentist-şovin”, pentru amplifi-
carea propagandei naţionalist-ex-
tremiste maghiare, au fost comer-
cializate exemplarele „Micului
catehism al autonomiei”, oferite,
cu „mărinimie” de HVIM (Mişca-
rea Tinerilor Maghiari din cele 64
de Comitate), organizaţie şi ea de
sorginte fascistă, antiromânească
şi antisemită, formată din expo-
nenţi ai extremei drepte.
Oamenii de bun-simţ ai mu-
nicipiului Sfântu-Gheorghe au
fost martorii acestui dezagreabil
„spectacol”, s-au revoltat, dar nu
s-au mai mirat! Cum să te mai
miri, când la acest spectacol au
contribuit, în roluri principale, de-
opotrivă, UDMR-iştii, PCM-iştii,
PD-L-iştii, îndeaproape sprijiniţi
şi de consilierul Mădălin Gurianu,
care, în astfel de cazuri, de clare
acţiuni antiromâneşti, de jigniri
în formă continuată, nu se sfiesc
să vorbească despre „echidistan-
ţă”. Cum poţi să treci nepăsător
prin faţa acestor scenarii abra-
cadabrante îndreptate împotriva
României, a ideii naţionale, din
partea violenţelor manifestări de
şovinism? Din arsenalul propriei
lor lupte antiromâneşti face par-
te şi cartea „Ultima bătălie” a lui
Beder Tibor, o sumă de aberaţii şi
de falsuri, totul „în virtutea drep-
tului istoric” - cum se exprima el.
Cum să nu colcăie şerpărimea asta
antiromânească, a lui Csibi Bar-
na, a celor de la HVIM, când aud
despre „pământul natal”, despre
„proprietarul legitim al teritorii-
lor acaparate prin Dictatul de la
Trianon, care este maghiarimea”,
despre „jefuitorii de teritorii”, care
sunt, bineînţeles, românii, despre
„pământul Transilvaniei, care este
al maghiarilor” etc.? „Nu doar
Mica Ungarie, ci întreg teritoriul
Bazinului Carpatic” musai să fie
unguresc! O anume grandomanie
depăşeşte orice limită a bunului-
simt şi a ridicolului, ducându-te
spre bâiguielile, de odinioară, ale
aberantului Horvath Istvan, cel
care maghiariza până şi planetele
Jupiter (Jo Peter) şi Juno (Jo no),
susţinând că până şi Adam a vor-
bit numai ungureşte” (Vezi Aurel
Ion Brumaru, „Vatra”, serie nouă,
1971). Cum să nu sară într-un
picior, de bucurie, aflând ei, din
„Ultima bătălie”, cum „i-au româ-
nizat”, în „ţara ciuntită”, pe ma-
ghiari?! Oare să nu fi auzit ei de
anacronicele idei (şi legi) ale lui
Appony, de maghiarizările forţate
ale şcolilor româneşti (nu doar pe
vremea Dictatului de la Viena!),
cu scopul clar de deznaţionali-
zare a românilor? Nu dovedeşte,
oare, tocmai invers, maghiariza-
rea românilor din toate satele de
pe Valea Nirajului? Nu ne-au fost
maghiarizate numele şi satele de
către „neastâmpăraţii vanitoşi” -
cum îi numea primul Patriarh al
României, Elie Miron Cristea -,
de către cei care „dau cu barda-n
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217)
lună”? Conform clişeelor lui Wass
Albert, criminal de război, istoria
noastră este „mincinoasă”, tocmai
de aceea sunt chemaţi maghiarii la
„apărarea patriei”, pentru maghia-
ra ca limbă oficială de stat, deoa-
rece „limba străină (româna - n.a.)
se extinde, iar şcolile maghiare
sunt în curs de dispariţie”. Ce abe-
raţii! Cum să nu aibă Csibi Bar-
na „dascăli” buni, cum să nu sape
aceştia, cu râvnă, la temelia Statu-
lui Român, prin comercializarea şi
răspândirea materialelor iredentis-
te împotriva ţării noastre şi a le-
gilor româneşti?! Oare vânzarea,
în public, a materialelor cu carac-
ter iredentist, fascist, xenofob, cu
clară trimitere antiromânească, nu
constituie un indemn făţiş la ne-
respectarea Constituţiei, a legilor
ţării? Să le mai amintim, încă o
dată, piţarăului Csibi Barna şi ci-
racilor lui, de prevederile OUG nr.
31 din 2002 privind interzicerea
organizaţiilor şi a simbolurilor cu
caracter fascist, rasist, xenofob?
De Codul Penal, cu articolele 4,
166, 236, 217, 321 şi 324? Dacă
nu, îi amintim art. 4 (!): „Confec-
ţionarea, vânzarea, răspândirea,
precum şi deţinerea, în vederea
răspândirii de simboluri fasciste,
rasiste şi xenofobe se pedepseşte
cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi
interzicerea unor drepturi. (2) Cu
aceeaşi pedeapsă se sancţionează
şi utilizarea în public a simbolu-
rilor fasciste, rasiste sau xenofo-
be”. N-ar fi rău pentru el, înfocat
adept al autonomiei teritoriale, pe
criterii etnice, a aşa-zisului ţinut
secuiesc (secuizat!), în inimă de
Românie, să bage la cap şi artico-
lul 166 (!) din acelaşi Cod Penal:
„Iniţierea, organizarea, săvârşirea
sau sprijinirea de acţiuni care pot
pune în pericol, sub orice formă,
ordinea constituţională, caracterul
naţional, suveran, independent,
unitar şi indivizibil al statului ro-
5
mân se pedepseşte cu închisoare
de la 5 luni la 15 ani şi interzicerea
unor drepturi”. Se aude?
Care a fost reacţia româneas-
că, a oficialităţilor şi a instituţiilor
statului în faţa acestui nou act pro-
vocator al lui Csibi Barna? Consi-
lierul PSD de la Sfântu-Gheorghe,
Rodica Pârvan, considera gestul
mizerabil, „tricourile cu trupul
mutilat al ţării” fiind încă una din
numeroasele jigniri ale acestui
individ la adresa României. De-
putatul Horia Grama urmează să
depună în Parlament o interpelare
adresată ministrului Administraţiei
şi Internelor, Traian Igas, deoarece
„autorităţile i-au dat apă la moară
lui Csibi Barna, favorizând apariţia
disputelor interetnice”. Dar autori-
tăţile, oficialităţile, cum au reacţio-
nat? Primarul Antal Arpad o face pe
niznaiul: „N-am ştiut!”. Ce a păzit,
apoi, comandantul IPJ Covasna,
comisarul-şef Ioan Aron? Dar pre-
fectul Gyorgy Ervin? Nu sub nasul
lor s-a derulat sfidătoarea manifes-
tare antiromânească, producătoare
de indignare în rândul cetăţenilor?
De ce, oare, logic, Poliţia n-a con-
fiscat marfa, conform legii? N-au
existat suficiente argumente juridi-
ce pentru a acţiona, pentru a apli-
ca legea? Nu există „un destul de
lung şir de ilegalităţi şi manifestări
anticonstituţionale?” - se întreabă
Ioan Mugur Topolniţchi. Ba există!
Atunci? Fiecare are grijă să-şi păs-
treze călduţ scaunul sub călcâiul
cizmei politice a UDMR - PD-L!
Acesta-i adevărul. Comisarul-şef
pândeşte, poate, vreo înălţare în
grad. Pupincurismul este pe la noi
la modă şi-i răsplătit din plin, pen-
tru că s-au închis ochii la amintitele
acţiuni extremiste, iredentiste, anti-
româneşti! Complicităţi! Marione-
te! Trădări! Şi când te gândeşti că
pentru furtul unei găini sau al unui
sac de cartofi, un nenorocit ia şase
luni de închisoare!
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) Actualitate

Scrisoare deschisă
domnului comisar-șef Meteahnă de Ion Luca Caragiale
În general, o staţiune de aer curat este un loc mai Ungurul meu, aşa om cumsecade, şi inteligent,
dr. Ioan Aron, mult sau mai puţin pitoresc, unde te plictiseşti, până la
înşelăciune, dacă nu ştii danţa, ca să poţi respira seara
şi cult, era în cazul acesta din urmă: întindea coarda
patriotismului peste maximul de elasticitate; când

șeful IPJ Covasna praful din salonul de bal al lui Kurhaus. Însă astă-vară,
fiind osândit să respir o lună de aer curat, chiar dacă nu
ştiu danţa, am avut norocul să petrec împreună cu un tip
vorbea inima lui de maghiar, judecata lui de om
trebuia să meargă să se culce, nu mai avea de ce să
mai stea de vorbă.
From: Dan Tanasa dantanasa@yahoo.com
To: "audiente.politiacv@gmail.com" audiente.politiacv@gmail.com de om foarte ciudat, un fel de maniac, şi aş fi nedrept Câte minuni n-am auzit în patru săptămâni, porni-
Sent: Wednesday, May 11, 2011 10:54 AM
Subject: Scrisoare deschisa domnului comisar sef dr. Ioan Aron
dacă aş zice că am petrecut prost. E adevărat că până la te din inima patriotului maghiar! Le-aş mai putea ţine
 urmă, cu câteva zile înainte de a ne despărţi, începuse minte pe toate? Câteva, însă, vor fi de ajuns să le rezum
 să mă cam obosească cu atâtea - cum să zic - cu atâtea aici pentru a da o idee cititorului de meteahnă mentală a
6FULVRDUHGHVFKLVD prostii; dar cele două-trei săptămâni de la început nici tovarăşului meu de cură la aer curat. Iată…

 nu ştiui când trecură, atât mi se părea tipul de interesant. Mai întâi, maghiarul nu are nevoie de altă cultură
'RPQXOXL&RPLVDU6HIGU,RDQ$URQ Mai întâi era un om foarte cumsecade - ungur. decât de cultura maghiară; ceva mai mult: orice influ-
,QVSHFWRUDWXO-XGHWHDQGH3ROLWLH&RYDVQD Pentru un român ordinar ca mine, adică nu un ex- enţă a vreunei culturi străine, mai ales europeană, este

6WLPDWHGRPQXOH&RPLVDU6HI traordinar român, se găsesc şi printre unguri foarte de-a dreptul păgubitoare maghiarismului; de aceea, tre-
  cumsecade oameni; vreau adică să spun că un român buie descurajate, condamnate, persecutate chiar (la ne-
 $P OXDW OD FXQRVWLQWD FX VWXSHIDFWLH GH IDSWXO FD SRWULYLW GHFODUDWLLORU cât de ordinar se deosibeşte în aceasta mult de ungu- voie, cu mijloace violente) toate apucăturile de contact,
GRPQLHL YRDVWUH SRVWDWH LHUL  PDL SH SRUWDOXO ZZZ]LDULVWLRQOLQHUR LQGLYLGXO
&VLEL %DUQD FDUH OD VSDQ]XUDW VLPEROLF SH $YUDP ,DQFX LQ FHQWUXO PXQLFLSLXOXL rii imbecili - sunt mulţi de aceştia şi la unguri - care fie pe cale publică, fie pe cale privată, cu vreun curent
0LHUFXUHD &LXF LQ GDWD GH  PDUWLH  VL FDUH VD DIODW OD 6IDQWX *KHRUJKH LQ nu ar fi-n stare să admită că se pot găsi şi printre de civilizaţie nemaghiară.
SHULRDGD  PDL  XQGH D FRPHUFLDOL]DW PDWHULDOH DQWLURPDQHVWL VL LUHGHQWLVW români oameni cumsecade afară de românii renegaţi Limbă? ... numai cea naţională maghiară!
VRYLQHQXSRDWHILVDQFWLRQDWSHQWUXIDSWHOHVDOH
 
din regatul maghiar, care acolo sunt consideraţi ca Literatură? ... numai cea naţională maghiară!
9DPDUWXULVHVFFDVXQWVLGHUDWLQIDWDLPSRWHQWHLGHFDUHGDWLGRYDGDDODWXUL oamenii cei cumsecade. Artă? ... numai cea naţională maghiară!
GH SUHIHFWXO MXGHWXOXL &RYDVQD *\RUJ\ (UYLQ VL VXESUHIHFWXO ,RQDVFX 9DOHQWLQ LQ Deşi eram cu ungurul meu totdeauna alături la topli- Ştiinţă? ... tot aşa.
IDWD XQRU PL]HULL FDUH DGXF DWLQJHUH RQRDUHL VL GHPQLWDWLL QDWLRQDOH VLJXUDQWHL
VWDWXOXL VL FDUH LQWLQHD]D PHPRULD HURLORU QHDPXOXL FDUH DXIDXULW FX VDQJHOH ORU
to (aşa se zice pe ungureşte la table d’ hote), deşi în cur- În fine, idee, muncă, invenţie, spirit, judecată, ra-
VWDWXOURPDQPRGHUQ sul zilei ne întâlneam mereu la promonat (promenadă, chiu, vin brânză, ardei, danţuri, costume, vite, capital,
 pe ungureşte), deşi din parte-mi, comunicativ ca orice oameni, sfinţi, Dumnezeu ş.c.l. ş.c.l. … toate, tot aşa,
 $WLWXGLQHD GRPQLHL YRDVWUH HVWH QX GRDU UHJUHWDELOD FL FKLDU QHEXQHDVFD
DYDQG LQ YHGHUH IDSWXO FD ]HFL GH WLQHUL GH JHQXO OXL &VLEL %DUQD YRU LHVL DFXP OD
român ordinar, îi dădeam într-un ghes să-i fac cunoştin- tot - tot aşa!
OXPLQD DIODQG GLQ JXUD XQXL FRPLVDU VHI FD QX SRW IL SHGHSVLWL GDFD PLOLWHD]D ţă, nu era chip să mi-l apropiu. Instinctiv, mi-am dat sea- Apoi!
SHQWUX VHSDUDWLVPXO SH FULWHULL HWQLFH VDX GDFD SURPRYHD]D LGHRORJLD LUHGHQWLVW ma că mi-l depărtasem: făcusem greşeala să-i adresez Maghiarul nu se teme de nimeni pe pământ; contra
VRYLQDPDJKLDUD9DDVLJXUGRPQXOHFRPLVDUVHIGHIDSWXOFD&VLEL%DUQDHVWHGRDU la masă cuvântul lumii întregi, ma-
YDUIXO DLVEHUJXOXL VXWH GH WLQHUL ILLQG LQGRFWULQDWL LQ DFHVW PRPHQW LQ FHOH GRXD
MXGHWH FX LGHRORJLD LUHGHQWLVWVRYLQD LQGRFWULQDUH GH FDUH 8QLXQHD 'HPRFUDWD în româneşte; el, ghiarul luptă ne-
0DJKLDUDGLQ5RPDQLDVDX3DUWLGXO&LYLF0DJKLDUQXVXQWVWUDLQH om politicos, mi-a păsător, sigur de
 răspuns destul victorie… fiind-
 $WLDILUPDWFDQXVWLWLXQGHDQXPHSRDWHILLQFDGUDWDIDSWXOLQGLYLGXOXL&VLEL
%DUQD PRWLY SHQWUX FDUH DWL DOHV VD ÅDVLJXUDWL FDOPXOµ RIHULQGXL OXL &VLEL %DUQD de aspru: „Nem că… are-ncrede-
SURWHFWLH ,Q IDWD LPSRWHQWHL GRPQLHL YRDVWUH LQGUD]QHVF VD YD SXQ LQ OXPLQD ertek kerem sze- re în Dumnezeul
SUHYHGHULOHOHJDOHLQED]DFDURUDXQLQGLYLGFD&VLEL%DUQDVDXFDFHLGLQÅ0LVFDUHD pen!” (adică: străbunilor săi…
WLQHULORUGLQFHOH GHFRPLWDWHµDUILLQIXQGDWGHIRDUWHPXOWWLPSSXVFDULLOHGDFD
LQIXQFWLDSHFDUHRRFXSDWLVDXSHFDUHRRFXSDDOWLIDFWRULGHGHFL]LHLQDFHVWFD] nu-nţeleg, mă căci… maghiarul
VDUILDIODWRDPHQLFXWDULHGHFDUDFWHUVLVLPWXOGDWRULHLIDWDGHWDUDVLQHDP rog, frumos). în veci nu piere!
 Înţelegând ce Dar… este un
25'21$17$'(85*(17$QUGLQPDUWLH
greşeală făcusem însă… Însă: ma-
SULYLQGLQWHU]LFHUHDRUJDQL]DWLLORUVLVLPEROXULORUFXFDUDFWHUIDVFLVWUDVLVWVDX şi dorind neapărat ghiarul este, din
[HQRIREVLDSURPRYĆULLFXOWXOXLSHUVRDQHORUYLQRYDWHGHVĆYkUVLUHDXQRULQIUDFWLXQL a-i face cunoş- nenorocire, mân-
FRQWUDSĆFLLVLRPHQLULL
DFWXDOL]DWĆSDQDODGDWDGHPDL
tinţă, pe de altă cat de străini! De
 parte, pricepând nemţi, de jidani,
&$3,72/8/ , de ce slăbiciune de slavi, de ţi-
'LVSR]LĦLLJHQHUDOH
$UW   3HQWUX SUHYHQLUHD üL FRPEDWHUHD LQFLWĆULL OD XUĆ QDĦLRQDOĆ UDVLDOĆ VDX
sufere omul meu, gani, de levantini,
UHOLJLRDVĆ OD GLVFULPLQDUH üL OD VĆYkUüLUHD GH LQIUDFĦLXQL FRQWUD SĆFLL üL RPHQLULL m-am gândit la o de germanism,
SUH]HQWD RUGRQDQĦĆ GH XUJHQĦĆ UHJOHPHQWHD]Ć LQWHU]LFHUHD RUJDQL]DĦLLORU üL stratagemă, care de franţuzism,
VLPEROXULORU FX FDUDFWHU IDVFLVW UDVLVW VDX [HQRIRE üL D SURPRYĆULL FXOWXOXL
SHUVRDQHORUYLQRYDWHGHVĆYkUüLUHDXQRULQIUDFĦLXQLFRQWUDSĆFLLüLRPHQLULL
mi-a reuşit. Într-o de pesimism, în
 dimineaţă, când fine, fel de fel de
$UWÍQVHQVXOSUH]HQWHLRUGRQDQĦHGHXUJHQĦĆ ne-am aşezat ală- vrăjmaşi, care pot
D SULQ RUJDQL]DĦLH FX FDUDFWHU IDVFLVW UDVLVW VDX [HQRIRE VH vQĦHOHJH RULFH JUXS turi la cafea, după să-l… distrugă!
IRUPDWGLQWUHLVDXPDLPXOWHSHUVRDQHFDUHvüLGHVIĆüRDUĆDFWLYLWDWHDWHPSRUDUVDX
SHUPDQHQWvQVFRSXOSURPRYĆULLLGHLORUFRQFHSĦLLORUVDXGRFWULQHORUIDVFLVWHUDVLVWH ce l-am salutat Şi, se-nţelege,
VDX [HQRIREH SUHFXP XUD üL YLROHQĦD SH PRWLYH HWQLFH UDVLDOH VDX UHOLJLRDVH frumos, i-am odată ce va fi ma-
VXSHULRULWDWHD XQRU UDVH üL LQIHULRULWDWHD DOWRUD DQWLVHPLWLVPXO LQFLWDUHD OD zis pe ungureş- ghiarismul dis-
[HQRIRELH UHFXUJHUHD OD YLROHQĦĆ SHQWUX VFKLPEDUHD RUGLQLL FRQVWLWXĦLRQDOH VDX D
LQVWLWXĦLLORUGHPRFUDWLFHQDĦLRQDOLVPXOH[WUHPLVWÍQDFHDVWĆFDWHJRULHSRWILLQFOXVH te: „Bună dimineaţa poftesc!”. Auzindu-mă, omul s-a trus, fireşte nu va mai exista, şi dacă nu va mai exista
RUJDQL]DĦLLOH FX VDX IĆUĆ SHUVRQDOLWDWH MXULGLFĆ SDUWLGHOH üL PLüFĆULOH SROLWLFH transfigurat; de unde ieri sta posomorât cu ochii-n taler, maghiarismul, atunci lumea are să stea pe loc, n-o să se
DVRFLDĦLLOHüLIXQGDĦLLOHVRFLHWĆĦLOHFRPHUFLDOHSUHFXPüLRULFHDOWHSHUVRDQHMXULGLFH acu deodată, radiind prieteşug din ochi, cu un zâmbet mai învârtească pământul, soarele o să se stingă - cata-
FDUHvQGHSOLQHVFFHULQĦHOHSUHYĆ]XWHODSUH]HQWDOLWHUĆ
E SULQ VLPEROXUL IDVFLVWH UDVLVWH VDX [HQRIREH VH vQĦHOHJH GUDSHOXULOH HPEOHPHOH afabil, m-a întrebat în limba lui: „Dar domnul ştie un- clism universal! S-a isprăvit cu omenirea!
LQVLJQHOHXQLIRUPHOHVORJDQXULOHIRUPXOHOHGHVDOXWSUHFXPüLRULFHDOWHDVHPHQHD gureşte?”. I-am răspuns că am ştiut puţin când eram Până la dar însă, maghiarul meu avea aerul feroce
vQVHPQHFDUHSURPRYHD]ĆLGHLOHFRQFHSĦLLOHVDXGRFWULQHOHSUHYĆ]XWHODOLWD copil, că acum mai înţeleg ceva, dar am uitat aproape şi tonul tunător; dar de la dar însă încolo, lua aerul dul-

$UW5ĆVSkQGLUHDYkQ]DUHDVDXFRQIHFĦLRQDUHDGHVLPEROXULIDVFLVWHUDVLVWH de tot să vorbesc… Pe urmă (la noroc am încercat) am ceag şi tonul duios.
RUL[HQRIREHSUHFXPüLGHĦLQHUHDvQYHGHUHDUĆVSkQGLULLDXQRUDVWIHOGHVLPEROXUL urmat să-i spun pe franţuzeşte că îmi pare rău că, ne- Aşa m-a făcut să-mi petrec luna de vilegiatură
VHSHGHSVHVFFXvQFKLVRDUHGHODOXQLODDQLüLLQWHU]LFHUHDXQRUGUHSWXUL putând trăi printre maghiari, am uitat o limbă aşa de într-un mod foarte plăcut.
 &X DFHHDüL SHGHDSVĆ VH VDQFĦLRQHD]Ć üL XWLOL]DUHD vQ SXEOLF D VLPEROXULORU
IDVFLVWHUDVLVWHVDX[HQRIREH frumoasă, că-mi aminteşte de copilărie şi-mi face atâta Cu câteva seri înainte de a ne despărţi, când începu-
 plăcere când o aud vorbită mai ales de societatea cultă, se să mă cam plictisească, mi-a vorbit despre tricolorul
&RGXO3HQDODO5RPDQLHL sau de pe amvon, sau pe teatru. maghiar cu un avânt într-adevăr „înălţător”. Mi-a spus

$57 Omul meu s-a găsit că ştie franţuzeşte mai bine de- că el mănâncă mai bucuros, şi mai cu poftă chiar, săpun
2IHQVDDGXVĆXQRUvQVHPQH cât mine, şi, din momentul acela, am fost o lună ne- învelit într-o etichetă tricoloră maghiară decât caşcaval
2ULFH PDQLIHVWDUH SULQ FDUH VH H[SULPĆ GLVSUHĦ SHQWUX vQVHPQHOH 5RPkQLHL VH despărţiţi. Stratagema mea a prins; ce e drept, nu era învelit în hârtie simplă albă.
SHGHSVHüWHFXvQFKLVRDUHGHODOXQLODDQL

decât pe jumătate infamă: numai în privinţa regretului Şi, altminteri, om foarte cumsecade… inteligent
3ULQ IDSWXO FD &VLEL %DUQD D IRORVLW GUDSHOXO 5RPDQLHL SH KDUWD FLXQWLWD DFHVWD D că n-am putut trăi printre maghiari; în privinţa limbii şi cult…
PDQLIHVWDWGLVSUHWIDWDGHXQLQVHPQQDWLRQDO însă, era numai puţin cam exagerată; şi cunosc mulţi M-am gândit: „Doamne, un om aşa de cumsecade,

români ardeleni culţi de aceeaşi părere cu mine şi care aşa de inteligent şi de cult, cu aşa meteahnă… ce uşor
$VDGDUSUREOHPDFDUHVHSXQHGRPQXOHFRPLVDUVHIHVWHGDFDQXSXWHWLVDX vorbesc limba maghiară frumos cum mulţi maghiari i-ar fi unui şarlatan, prost şi incult, să-l ducă de nas şi
QXYUHWLVDIDFHWLFHYD&DGUXOOHJDOSHQWUXSHGHSVLUHDXQRULQGLYL]LFDUHFRPLWIDSWH culţi ar dori s-o vorbească. să-şi bată joc de el!”.
GHJHQXOFHORUFRPLVHGH&VLEL%DUQDPDLH[LVWDLQFD6ODYD'RPQXOXL
 Aşadar, ne-am apropiat şi ne-am împrietenit, şi Şi după ce m-am despărţit de bunul meu maghiar,
 nu-mi pare rău: am putut studia de aproape fenomenul mi-am zis:
'DQ7DQDVD ciudat al maximului de tensiune sufletească, cum adi- „Nu! Patriotismul lui e o meteahnă; nu mai e o vir-

PDL că o apucătură bună a omului, trecând măsura, poate tute. Bine că ne-a ferit Dumnezeu pe noi, românii, de
 deveni pernicioasă, cum o virtute împinsă peste o anu- aşa meteahnă!”
0DGULG6SDQLD mită limită începe a fi o curată meteahnă. „Universul”, 1909, 24 aprilie
 Editorial
OARE ARDEALUL E PUSTIU?
Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
În anul 1996, istoricul Petre
Ţurlea, pe atunci deputat PUNR
de Covasna, publica o necesară şi
aşteptată carte: „Monumente non-
grata. Falşi martiri maghiari pe
pământul românesc”, răspunzând
unei nevoi, anume „combaterea
transformării unor criminali în
martiri şi eroi, prin practica misti-
ficării istoriei”. Prin ce îşi motiva
istoricul Petre Ţurlea demersul?
Din păcate, în urma presiunii şi
a obişnuitului şantaj ale lideri-
lor UDMR, cu largă şi perpetuă
complicitate a guvernanţilor de la
Bucureşti, a continuat, şi după de-
cembrie 1989, „chiar într-un ritm
accelerat”, „împânzirea Transil-
vaniei cu monumente non-grata
ungureşti”! Profitând de faptul că
multe documente zac încă îngro-
pate în arhive, că evenimentele
au fost prezentate, până acum,
cât se poate de trunchiate, unele
chiar mincinoase, revizioniştii,
iredentiştii, extremiştii şi şovinii
maghiari au reuşit să transforme
criminali din timpul Revoluţiei
ungare din 1848-1849, de pe vre-
mea Dictatului de la Viena şi din
cel de-al doilea război mondial, în
eroi şi martiri. Barbaria, violen-
ţa, asasinatul în masă, proslăvite
de Kossuth Lajos, Petofi Sandor,
Vasvari Pal, Ducso Csaba,Wass
Albert, pentru a ne referi doar la
câţiva, „se comiteau cu un scop,
însoţit de gândul la înglobarea
Transilvaniei în Ungaria”. La 1 ia-
nuarie 1849, Petofi Sandor scria:
„Să pronunţăm o asemenea con-
damnare la moarte, încât lumea
să înmărmurească. (...) Să nu cu-
noaştem ce înseamnă îndurare”.
În 1939, exact peste 90 de ani, au-
torul îndemnului şi al manifestului
crimei şi barbariei, Ducso Csaba,
îşi intitula cartea „Nincs kegye-
lem!” („Fără îndurare!”).
Întrebarea firească ar fi: De
ce sunt ridicate aceste monu-
mente închinate unor criminali
maghiari? Răspunsul este cât se
poate de simplu: „Pentru a ţine
trează ideea că exemplul lor tre-
buie urmat”! Un continuu dezide-
rat. Încercând să năruiască dreptu-
rile istorice ale poporului român
„asupra unui anumit teritoriu, ei
aspiră spre stăpânirea acestuia”.
Trâmbiţând „rolul civilizator”, ne-
gând violenţele comise, susţinând
ideea „atrocităţilor reciproce”, ei
încearcă „justificarea” asasinate-
lor în masă, comise de unguri, la
1848-1849. Şi când te gândeşti
câte s-au mai făcut sub lozinca ce-
lor două cuvinte: „Fraternitate şi
egalitate”! Inclusiv uciderea celor
40.000 de români şi arderea celor
300 de sate, biserici şi mănăstiri
ortodoxe şi greco-catolice. Cei că-
zuţi sub sabie, sub glonţ, ridicaţi
în laţul spânzurătorii erau civili,
„victime ale represiunii maghia-
re”. Edificator este „Apelul către
poporul român”, semnat, la 10
octombrie 1849, de către Kossuth
Lajos, conducătorul Revoluţiei
ungare: „Se va ordona maghiarilor
şi secuilor ca să se ridice ca vifo-
rul, să măture fiecare gunoi neas-
cultător, să şteargă de pe suprafaţa
pământului pe fiecare trădător de
patrie. Cel care nu vrea să asculte,
va pieri de mâna călăului sau de
sabie”. Şi au pierit, în urma unei
acţiuni premeditate, 40.000 de ro-
mâni civili! Ciudată situaţie: „Din
1990 încoace, Revoluţia ungară
de la 1848-1849 a fost constant
sărbătorită, cu mult fast, la fie-
care 15 martie, centrul serbărilor
nefiind Ungaria, cum ar fi fost
normal, ci Transilvania”. Scopul
este clar: „Ducerea la îndeplinire
a dezideratelor acestei Revoluţii,
inclusiv acela privind înglobarea
Transilvaniei în Ungaria”. Acţiu-
nile sunt numeroase, „de-a dreptul
jignitoare pentru români”. Tocmai
de aceea a surprins o afirmaţie a
lui Eckstein Peter Kovacs, din iu-
lie 1999: „Petofi Sandor a murit
pentru libertatea tuturor, a româ-
nilor, a saşilor, a maghiarilor”, iar
„în versurile sale, nu a jignit pe
nimeni de alt neam”. Oare? Dar
atunci când toţi aceştia erau nu-
miţi, de el, „păduchi”, „gunoi”,
„corbi scârboşi” care ar trebui stri-
viţi, nu a jignit pe nimeni?
Nu puţini sunt criminalii din
cel de-al doilea război mondial,
cărora, spre glorificare, li s-au
înălţat monumente, li s-au dez-
velit plăci comemorative, despre
care s-au scris cărţi, într-o propa-
gandă deşănţată de reabilitare a
lor. Exemple? Wass Albert, groful
din Taga (vinovat pentru crimele,
din septembrie 1940, de la Mure-
şenii de Câmpie şi Sucutard), Da-
day Lorand (Ducso Csaba), cri-
minalii de la Aita-Seacă, ucigaşii
unor militari români, în septem-
brie 1944! Crimele lor constituie
o continuare a acţiunilor antiro-
mâneşti „ale conducătorilor Re-
voluţiei ungare de la 1848-1849”,
prin „aceeaşi metodă de represiu-
ne - asasinatul”, în perioada 1940-
1944. Obrăznicie fără margini s-a
derulat în martie 1995. Deputa-
tul PUNR de Sălaj, Aurel Jecan,
a depus, la Biroul Permanent al
Camerei Deputaţilor, proiectul de
lege pentru declararea comunelor
Ip şi Trăznea - în care, în toamna
anului 1940, au fost asasinaţi 243
de români! - localităţi martir. Par-
lamentarii UDMR au sărit ca arşi:
„Nu suntem pentru avizarea aces-
tui proiect şi vom propune respin-
gerea iniţiativei legislative!”. Cel
mai vocal s-a dovedit deputatul
de Covasna - Marton Arpad (mult
m-am mai războit, timp de opt ani,
în Camera Deputaţilor, cu acest
honved!), ajungând, culmea, chiar
să-i acuze pe românii asasinaţi la
Ip şi Trăznea, că „ei ar fi provocat
represiunea”. Deci, românii ucişi,
morţii, sunt de vină! Ce ticălos!
Era pe timpul în care episcopul
Tokes Laszlo „aducea în discuţie
şi Tratatul de la Trianon, din anul
1920, comparându-l cu Dictatul
de la Viena, din 30 august 1940”.
Aşa că - susţinea popa Tokes, cu
emfaza-i ştiută - „să nu se mai
apeleze la întâmplările trecutului
(...), iar partea română să accepte
că Dictatul de pace de la Trianon,
din 1920, este tot atât de ofensa-
tor pentru Statul maghiar, precum
Dictatul de la Viena, din 1940,
pentru Statul român”. O compara-
ţie precum nuca în perete! Şi-i dă-
dea înainte cu „opresiunea la nivel
de stat a naţionalismului român”,
ca o placă demult uzată. Totul, din
încercarea disperată a „validării
ideii drepturilor ungurilor asupra
Transilvaniei”. Atestă acest ade-
văr monumentele şi busturile de
la Ojdula (Covasna), de la Ioneşti
(Braşov), de lângă Vlăhiţa (Har-
ghita), de la Tărlungeni (Braşov),
Sânzieni (Covasna), Ciuhoi şi Sa-
nioh (Bihor), „în amintirea celor o
mie de ani ai ţării noastre maghia-
re: 896-1896, a împlinirii celor
1.100 de ani de la «întemeiere».
Metode diverse pentru propagarea
„vechimii stăpânirii maghiare”!
Este evident că toate monu-
mentele acestea „sunt sărbătorite
sau comemorate, cu predilecţie, în
Transilvania, nu în Ungaria”! Sem-
nificativă este, în acest sens, cons-
tatarea că, la comemorarea celor
1.100 de ani de la „întemeierea Pa-
triei maghiare”, în Transilvania „au
avut loc 997 de mari acţiuni”, alte
„350 de acţiuni mai mici”, în timp
ce, „în acelaşi an, pentru acelaşi
eveniment, pe teritoriul Ungariei şi
pe teritoriile locuite de maghiarii
din Serbia, Slovacia, Croaţia, Ucrai-
na, au avut loc, în total, doar 137”!
Aşadar, revizionismul maghiar este
atât de interesat de transformarea
unor criminali în eroi şi martiri ma-
ghiari, „sub paravanul luptei pen-
tru democraţie”, ducând o pornire
antiromânească până la separarea
de Statul Român. Prin „făurirea de
falşi martiri maghiari pe pămân-
tul românesc al Transilvaniei, se
urmăreşte (...) întărirea conştiinţei
maghiare că aceste pământuri le-ar
aparţine de drept” şi să demonstreze
că „Trianonul este o nedreptate şi,
de aceea, trebuie anulat”.
Monumentele maghiare amin-
tite sunt „de neadmis pe teritoriul
României, atâta timp cât asasinii
sunt transformaţi în martiri ai li-
bertăţii şi democraţiei”. Lor, pe
teritoriul românesc, nu-i permis să
li se ridice monumente! Aici nu au
loc! Iată câteva dintre ele: Petofi
Sandor (de fapt, sârbul Petrovici,
maior în armata „condusă de ge-
neralul Bem”), „mare poet, dar şi
şovin”. O atestă poeziile „Poporul
maghiar”, „Către naţiune”, „Via-
ţă sau moarte”, „În ziua de Anul
Nou”. Românii erau, pentru el,
„gunoi”, „păduchi”, „corbi scâr-
boşi”; Vasvari Pal (rutean de origi-
ne, numit „Kossuth cel mic”), „ini-
ţiatorul batalioanelor sângeroase
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) 7
maghiare”, concepute ca unităţi de kegyelem!” („Fără îndurare!”), era
represiune împotriva civililor tran- să fie şi el beneficiarul unei plăci
silvăneni. El „poartă răspunderea comemorative din Dej! Doar inter-
pentru asasinarea celor 40.000 de venţia promptă a unor PUNR-işti
români” şi incendierea celor 300 a zădărnicit dezvelirea ei! La Ai-
de sate, biserici şi mănăstiri, me- ta-Seacă, în 1994, UDMR a ridicat
reu în mână „cu sabia nemiloasă a un monument închinat unor crimi-
răzbunării”. Pe locul morţii lui, la nali, vinovaţi pentru ororile comi-
Fântânele, al luptei şi al înfrânge- se împotriva unor militari români,
rii armatei lui, i s-a ridicat, ilegal, la începutul lui septembrie 1944.
un monument din piatră. „O sfi- Ne oprim aici, în faţa invaziei sta-
dare a memoriei lui Avram Iancu tuilor, busturilor, plăcilor come-
şi un fals istoric”; baronul Josika morative, nu înainte de a aminti
Miklos (înfocat susţinător al punc- şi despre reamplasarea, la Arad,
tului 12 din Proclamaţia Revolu- pe timpul Guvernului condus de
ţiei ungare, din 15 martie 1848, Adrian Năstase, a statuii Ungariei
privind înglobarea forţată a Tran- Mari, simbol al urii şi intoleranţei
silvaniei în cadrul Ungariei). „El milenare, ofensă adusă românilor.
a dat tonul tuturor mişcărilor an- Şi când te gândeşti că, în timp ce
tiromâneşti.” Un duşman neîndu- pe pământ românesc sunt ridicate
plecat al românilor transilvăneni! monumente nongrata „în memo-
Pe zidul unei case centrale din ria unor falşi martiri, care au fost,
Turda, a fost dezvelită o placă de în realitate, adevăraţi criminali”,
marmură în memoria lui. O sfidare pentru a se „întreţine aspiraţia re-
a turdenilor români! Generalului vizionistă în Transilvania, speranţa
Klapka Gyorgy (slovac de origine, în refacerea Ungariei Mari, în da-
unul dintre conducătorii armatei una unităţii teritoriale a României,
ungare) i s-a dezvelit, în 1999, o românilor târgumureşeni li se con-
placă de marmură, la Timişoara. testa dreptul la strada Călăraşilor,
De acele zile aminteşte şi monu- pe care consilierii UDMR-işti au
mentul celor 13 generali maghiari vrut (să mai aştepte vreo două mii
de la Arad, executaţi de austrieci, de ani!) s-o transforme în Kossuth
după înfrângerea de la Siria, din Lajos, călăul românilor ardeleni de
1849. Ei au fost comandanţii ar- la 1848-1849. La Sângeorgiu de
matei revoluţionare maghiare din Pădure, consilierii struţo-cămilei
Transilvania, care, împreună cu şi ai PCM refuză, fără vreun motiv
detaşamentele de voluntari, con- cât de cât plauzibil, dezvelirea unei
duse de Vasvari, şi cu „tribunalele plăci memoriale pe şcoala unde a
de sânge”, au ucis 40.000 de ro- trudit un apostol al neamului, fiu
mâni. Wass Albert (grof de Taga) al localităţii, învăţătorul-director
a fost implicat în asasinatele de la Victor Pop, iar la Târgu-Mureş,
Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, din cauza opoziţiei aceloraşi nepri-
din septembrie 1940, condamnat eteni, n-au fost posibile înălţarea şi
la moarte în contumacie. Preotul dezvelirea busturilor în memoria
Szasz Kalman (Valea lui Mihai) a mareşalului Ion Antonescu şi a ge-
activat în „Rongyos Garda” („Gar- neralului Ştefan Guşă!
da Zdrenţăroşilor”), condamnat „Trebuie menţionat faptul,
pentru spionaj în favoarea Unga- demn de reţinut - preciza istoricul
riei. În timpul ocupaţiei horthyste Petre Ţurlea -, că nu toate monu-
a nordului Ardealului „a acţionat mentele maghiare din Transilva-
intens pentru deznaţionalizarea nia sunt de neadmis. Unele sunt
românilor din zonă şi trecerea lor ridicate în memoria unor persona-
la confesiunile maghiare”. Da- lităţi culturale adevărate, care me-
day Lorand (Ducso Csaba), au- rită respectul, atât al ungurilor, cât
torul îndemnului la crimă „Nincs şi al românilor!”
Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, atelie-
re, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente).
Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Ungheni
(strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere),
cu destinaţie pentru depozite (piste betonate), spa-
ţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are
sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi
acces direct la E60.
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) Actualitate

Plăcuţa lui Nicolae Iorga de pe statuia lui Matei Corvin naşte controverse
Asociaţia „Noi Românii”
Solicitare
Stimate domnule primar,
Asociaţia „Noi Românii” se raliază, cu
toată fermitatea, memoriului ce v-a fost
trimis de către prestigioşi academicieni ai
Academiei Române şi de cadre universitare,
istorici, pictori, scriitori, ingineri din ţară, în
care se cere repunerea pe soclul statuii re-
gelui Matei Corvin a textului istoricului Ni-
colae Iorga, demontat la începutul renovării
grupului statuar şi care a fost uitat să mai fie
remontat.
Subscriem, în totalitate, argumentaţiei
memoriului şi vă solicităm şi noi a întreprin-
de, împreună cu Consiliul Local al Munici-
piului Cluj-Napoca, toate demersurile ne-
cesare ca, în cel mai scurt timp, să fie repus
textul lămuritor, scris de Nicolae Iorga, în
respectul adevărului istoric.
Suntem convinşi că adevărurile istorice nu trebuie as- Asociaţia „Noi Românii”
cunse, ci aduse la cunoştinţă atât cetăţenilor români, cât şi a
publicului larg din străinătate care este interesat de somptu-
Statuia lui
Comunicat de presă
Asociaţia „Noi Românii” a solicitat
Matei Corvin Primăriei şi Consiliului Local al mu-
din municipiul nicipiului Cluj-Napoca să repună pe
soclul statuii regelui Matei Corvin pla-
Cluj-Napoca ca cu textul lui Nicolae Iorga. Marele
istoric, recunoscut internaţional pentru
obiectivitatea sa, în anul 1932, a scris
„Biruitor în războaie, învins numai la
Baia de propriul său neam, când în-
cerca să învingă Moldova nebiruită”
pentru a restabili adevărul istoric. Un
oasa statuie a regelui Matei Corvin. adevăr nu poate fi ascuns! El nu poate
Cu convingerea că veţi rezolva această problemă pe rămâne necunoscut, chiar dacă din in-
perioada actualului dumneavoastră mandat, Vă asigurăm terese naţionalist-şovine el se doreşte a
Domnule Sorin Apostu de consideraţia noastră. fi ascuns.
După anul 1989, România a păşit
16.05.2011 Director executiv, ferm pe calea democraţiei. Cum bine se
Ioan Mugur Topolniţchi ştie, prin democraţie se înţelege - Formă
de organizare şi de conducere a unei so-
cietăţi, în care poporul îşi exercită (di-
rect sau indirect) puterea, iar noi, fiind
parte intrinsecă a poporului, ne alăturăm
iniţiativei academicienilor, Institutului
de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, is-
toricilor, pictorilor, scriitorilor, ingine-
rilor din ţară ce au trimis un memoriu
autorităţilor sus-amintite pentru repu-
nerea textului, scris de Nicolae Iorga în
respectarea adevărului istoric, pe soclul
statuii regelui Matei Corvin.
Solicitarea noastră poartă nr. nostru
70/16.05.2011 şi a fost transmis prin e-
mail primarului Sorin Apostu.
16.05.2011 Director executiv,
Ioan Mugur Topolniţchi

Primăria Cluj-Napoca a revenit cu un punct de vedere ca

urmare a solicitării Asociaţiei „Noi Românii”
Bună ziua,
Am primit documentul din par-
tea asociaţiei pe care o reprezentaţi.
Doresc să vă aduc o serie de
clarificări. Amplasarea plăcuţei
nu a fost omisă de executantul
restaurării, ci nu a fost inclusă în
proiectul vizat de neschimbare
şi aprobat atât de către Consiliul
Local Cluj-Napoca, cât şi de către
finanţatorii lucrărilor, cele două
ministere ale Culturii din Româ-
nia şi Republica Ungară. Prin ur-
mare, starea actuală a statuii (fără
plăcuţă) este cea pe baza căreia s-a
făcut recepţia lucrărilor de resta-
urare, motivaţia fiind că s-a dorit
revenirea la forma iniţială a statuii
de la momentul inaugurării.
Separat, s-a desprins ca subiect
de interes pentru comunitate pro-
blematica amplasării unei plăcute
care să cuprindă mesajul pe care
îl cuprindea o altă plăcuţă, mon-
tată într-un context istoric special,
care conţinea un citat din N. Ior-
ga care îl descria pe regele Matia,
plăcuţă care a fost ulterior distru-
să. În locul acesteia s-a amplasat
în anii ‘90 o copie, pentru a rea-
minti contextul istoric zbuciumat
care a făcut ca mesajul lui Iorga să
salveze practic statuia.
În acest moment există voci pu-
ternice care susţin remontarea unei
plăcuţe cu acest mesaj pe grupul
statuar, însă există şi o opoziţie la
fel de puternică împotriva acestui
gest - considerat inutil, având în ve-
dere faptul că plăcuţa nu era cuprin-
să în ansamblul statuar la momentul
construirii sale.
Primăria şi Consiliul Local
Cluj-Napoca se află în acest mo-
ment într-o etapă de evaluare şi
culegere a tuturor punctelor de
vedere, de analiză a argumentelor
istorice invocate de către ambele
părţi, urmând ca o decizie să fie
luată şi anunţată ulterior.
Vă vom ţine la curent cu privi-
re la decizia luată şi vă mulţumim
mult pentru acest mesaj, care,
alături de toate celelalte, este atât
de necesar pentru a lua decizia
potrivită.
Cu stimă,
Oana Buzatu,
Purtător de cuvânt al Primăriei
municipiului Cluj-Napoca
 Eveniment
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Miercuri, 18 mai 2011, cu prile-
jul Zilei Internaţionale a Muzeelor,
a avut loc, în judeţul Covasna, „un
regal muzeistic ”, ce a constat în
inaugurarea Primei Şcoli Româ-
neşti din Sfântu-Gheorghe (foto
stânga) şi a Casei Memoriale „Ro-
mulus Cioflec” din Araci, în urma
unei investiţii de peste două mili-
oane de lei, dar şi a expoziţiei de la
sediul central al Muzeului Naţional
al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR),
intitulată „Aşezarea preistorică Pă-
uleni - Ciuc Dâmbul Cetăţii”.
La prima dintre aceste inaugu-
rări a participat un numeros public
din Sfântu-Gheorghe, oficialităţi
locale, invitaţi ai muzeelor din
ţară, precum şi reprezentantul
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) 9
la finalizarea celor două obiective Pr. Ioan Bercu.
muzeale aparţinătoare MNCR. Festinul muzeistic a continuat
Au mai luat cuvântul viceprima- la sediul central al Muzeului Na-
rul municipiului Sfântu-Gheorghe, ţional al Carpaţilor Răsăriteni cu
Balint Jozsef (foto sus, stânga), vernisarea expoziţiei „Aşezarea
preşedintele Forumului Civic al preistorică Păuleni - Ciuc Dâm-
Românilor din Covasna, Harghi- bul Cetăţii”, care a încheiat acest
ta şi Mureş (FCRCHM), dr. Ioan „eveniment de anvergură naţiona-
Lăcătuşu (foto sus, dreapta), lă” petrecut în judeţul nostru. Mai
reprezentantul Guvernului Româ- multe comentarii privind valoarea
niei, cel al Ministerului Culturii şi acestor obiective muzeale vom
protopopul de Sfântu-Gheorghe, prezenta într-o ediţie viitoare.
La Araci (de la stânga la dreapta): primarul
comunei Vâlcele - Dumitru Marinescu, directorul
Muzeului - Valerii Kavruk, unul dintre executanţii
lucrărilor - Aurel Dragomir, preşedintele
Executivului, Mihai Gorgoi. Forumului - Ioan Lăcătuşu şi secretarul Asociaţiei
În cuvântul rostit în faţa celor
prezenţi, atât la Prima Şcoală Ro- „Justinian Teculescu“ din Covasna - Ioan Luca
mânească, cât şi la Casa Memori-
ală „Romulus Cioflec”, directorul
Muzeului Naţional al Carpaţilor
Răsăriteni, Valerii Kavruk (foto
sus, centru), a subliniat conceptul
de „reamenajare estetică a spa-
ţiilor expoziţionale, respectând
principiile de muzeologie mo-
dernă şi normele de conservare
europene”, dar şi aportul adus de
societatea civilă românească din
Sfântu-Gheorghe, de Episcopia
Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei
şi de autorităţile centrale şi locale
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) Local

lucrători de la Compania Apa, ajutaţi de reprezentanţi

Braşov
Pagube de 3,5 milioane de lei în urma ploii
torenţiale din municipiul Săcele
Pagubele înregistrate în municipiul Săcele, după ploaia torenţială de
luni seară (16 mai 2011 - n.r.), se ridică la 3,5 milioane de lei după evalu-
ările făcute marţi, a declarat primarul municipiului, Radu Nistor (foto).
„A fost foarte multă apă pentru că a plouat torenţial cu grindină timp
de o oră. Paguba înregistrată la drumurile pietruite se ridică la suma de 2,5
milioane de lei, iar la cele asfaltate la un milion de lei. Pe lângă acestea,
ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, lu-
crează de aseară la scoaterea apei din subsolurile, cur-
ţile şi grădinile a 350 de case. Au fost afectate zonele
Turcheş, Baciu, Cernatu, Hotar, Satu Lungu din munici-
piu”, a spus primarul Radu Nistor.
Acesta a adăugat că localitatea a mai avut probleme
din cauza ploilor şi în alţi ani, dar nu cum s-a întâmplat
luni seară, când într-un timp foarte scurt apa adunată în
curţi şi pe străzi depăşea o jumătate de metru.
Prefectul Braşovului, Ion Gonţea, a declarat, marţi,
că se va întocmi un material cu valoarea pagubelor pe
care îl va trimite la Guvern pentru despăgubiri.

Mureş
Consiliul Naţional Secuiesc îşi
sfătuieşte simpatizanţii să se declare
maghiari la recensământ
Conducerea Consiliului Na-
ţional Secuiesc (CNS) a anunţat,
marţi (17 mai 2011 - n.r.), într-o
conferinţă de presă, că îşi sfătu-
ieşte simpatizanţii să se
declare maghiari la Re-
censământul General al
Populaţiei şi Locuinţelor
din 22-31 octombrie 2011.
„Îi sfătuim pe simpati-
zanţii noştri să se declare
unguri, maghiari”, a afir-
mat Biro Zsolt, liderul
Scaunului Mureş al Con-
siliului Naţional Secu-
iesc.
La rândul său, Izsak
Balazs (foto), preşedinte-
le CNS, a arătat că a fi secui în-
seamnă o conştiinţă regională, că
apartenenţa naţională a secuilor
este cea maghiară şi că în formu-
larul de recensământ a fost intro-
dusă o rubrică discriminatorie,
însă numai pentru maghiari.
Covasna
Filialele PSD şi PNL vor liste separate
la Consiliul Local Sfântu-Gheorghe
şi la Consiliul Judeţean Covasna
Organizaţiile PSD şi PNL Co-
vasna vor ca, la viitoarele alegeri
locale, să meargă pe liste separa-
te de candidaţi la Consiliul Lo-
cal (CL) Sfântu-Gheorghe şi la
Consiliul Judeţean (CJ) Covasna,
apreciind că astfel ar putea obţine
rezultate mai bune decât dacă ar
merge împreună sub sigla Uniu-
nii Social Liberale.
Preşedintele filialei PSD Co-
vasna, deputatul Horia Grama, a
declarat joi (12 mai 2011 - n.r.),
într-o conferinţă de presă, că pro-
punerea a venit din partea lideri-
lor PNL Covasna şi a fost argu-
mentată prin faptul că cele două
formaţiuni politice au electorat
diferit, care nu s-ar putea regăsi
în alianţă.
„Din evaluarea prezentată de
PNL rezultă că am putea obţine
în plus cel puţin câte un consili-
er local şi unul judeţean dacă am
merge separat, pentru că avem
electorat oarecum diferit. E dis-
cutabil, dar noi nu ne opunem, nu
vrem neapărat să mergem pe liste
comune”, a afirmat Horia Grama.
El a precizat, însă, că USL va
susţine câte un singur candidat
„Considerăm discriminative
acele formulare care numai pen-
tru naţionalitatea maghiară conţi-
ne şi identităţi regionale. Corect
ar fi atunci ca şi pentru români să
existe posibilitatea să se declare
olteni sau munteni sau moţi sau
bănăţeni, ceea ce, desigur, nu este
aşa. Deci, noi suntem maghiari,
secuii sunt maghiari”, a accentuat
Izsak Balazs.
atât pentru funcţia de primar al
municipiului Sfântu-Gheorghe,
cât şi pentru cea de preşedinte al
Consiliului Judeţean Covasna.
În acest context, Grama a sus-
ţinut că PSD îl va propune drept
candidat la şefia CJ pe avocatul
Sabin Calinic, care beneficiază
de „experienţa, pregătirea profe-
sională şi notorietatea necesare”,
amintind că la alegerile anterioa-
re acesta a obţinut cu 2.000 de
voturi mai mult decât consilierii
de pe lista „Alianţei româneşti”
pe care a candidat.
În ce priveşte Primăria Sfân-
tu-Gheorghe, liderul PSD a spus
că există două propuneri, pe care
nu doreşte să le dezvăluie deo-
camdată, precizând că le aşteaptă
şi pe cele ale PNL.
Liberalii covăsneni au decla-
rat, în mai multe rânduri, că ar
dori să meargă pe liste separate
în unele localităţi, printre care
şi Sfântu-Gheorghe, unul dintre
motivele invocate fiind faptul
că printre simpatizanţii forma-
ţiunii se numără şi foarte mulţi
maghiari, care nu se regăsesc în
discursurile ori acţiunile PSD.
Mureş
Cetatea Sighişoarei ar putea fi „cucerită” de chinezi
Preşedintele Casei Româno-
Chineze, Nicolae Vasilescu, a decla-
rat, vineri (13 mai 2011 - n.r.), că are
în vedere o serie de proiecte pentru
Sighişoara, care le vor fi prezentate
investitorilor chinezi.
„Am gândit câteva proiecte. Ni
s-a părut utilă o parcare pentru Si-
ghişoara şi dacă tot nu au fost fon-
duri dedicate acestui proiect, ne-am
gândit că el ar trebui prezentat inves-
titorilor chinezi, să promovăm aces-
te idei ale primarului către comuni-
tatea de afaceri chineză”, a afirmat
Nicolae Vasilescu, la masa rotundă
cu tema „Oportunităţi de afaceri şi
investiţii în municipiul Sighişoara”.
Preşedintele Casei Româno-
Chineze a precizat că se vor purta
discuţii şi cu privire la construirea
unei telecabine care să lege Cetatea
Sighişoarei de Dealul Gării, care
oferă o vedere panoramică asupra
întregului oraş.
În plus, Vasilescu a menţionat că
le va fi prezentat investitorilor chi-
nezi şi proiectul de transportare a
turiştilor cu maşinuţe, în perspectiva
interzicerii accesului auto în Cetatea
Medievală.
„Mai mulţi oameni de afaceri
chinezi vor veni pentru a sta de vor-
bă cu potenţiali parteneri, oameni
de afaceri din Sighişoara, pentru a
găsi domenii de interes reciproc.
Mergem pe această variantă, dar şi
Covasna
UDMR recomandă secuilor şi ceangăilor
să se declare maghiari la recensământ
Conducerea UDMR Covasna
le recomandă secuilor şi ceangă-
ilor să se declare maghiari la re-
censământul general al populaţiei
din toamna acestui an, pentru a se
evita „fragmentarea statistică” a
comunităţii.
Preşedintele UDMR Covasna,
Tamas Sandor (foto), a decla-
rat miercuri (11 mai 2011 - n.r.),
într-o conferinţă de presă, că Uni-
unea va derula în vara şi toamna
acestui an o campanie de infor-
mare a comunităţii maghiare cu
privire la recensământ, în cadrul
căreia le va recomanda membrilor
acesteia să-şi declare identitatea
naţională şi nu pe cea regională.
„Noi, maghiarii, de la Buda-
pesta până la Târgu-Secuiesc şi de
la Bratislava şi până în Serbia, toţi
spunem că suntem membri ai naţi-
unii maghiare. Desigur că suntem
În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.
pe varianta ca, în cel mai scurt timp,
să ajungem la finalizarea proiectu-
lui de înfrăţire dintre Sighişoara cu
oraşul Chengde din China, cu vreo
două milioane de locuitori, pentru
că va ajuta foarte mult”, a precizat
Vasilescu.
Primarul Sighişoarei, Ioan Do-
rin Dăneşan (foto), a afirmat, la
rândul său, că dată fiind coloratura
sa politică a fost „văduvit de investi-
ţii de la bugetul de stat”.
„Dacă nu am predat Cetatea Si-
ghişoarei nimănui până acum, cred
mândri şi de identitatea regională
pe care o avem fiecare dintre noi
(...), şi eu sunt mândru că sunt
secui, dar cu toţii suntem parte a
naţiunii maghiare. Iar atunci când
este vorba despre un lucru im-
portant, cum este recensământul,
trebuie să spunem că suntem ma-
ghiari”, a declarat Tamas Sandor,
conchizând că identitatea naţio-
nală trebuie apărată inclusiv din
punct de vedere statistic.
Potrivit liderului UDMR, re-
censământul care va avea loc în
perioada 22-31 octombrie 2011,
va releva şi ce pondere deţine co-
munitatea maghiară din totalul po-
pulaţiei României.
„E important să vedem câţi
suntem. După sondajele prelimi-
nare s-ar putea ca procentul să fi
rămas constant, la acelaşi nivel de
acum 10 ani. Deci, s-ar putea ca
că o să o predăm sau o să o cuce-
rească, fără multă luptă, chinezii,
investitorii chinezi. Avem nevoie de
ajutor pentru că sunt de şapte ani în
opoziţie, pentru că am fost ocolit de
investitori şi, în ultimii ani, nu am
fost ajutaţi cu absolut nimic. Sighi-
şoara nu trebuie să sufere pentru că
sunt un primar al opoziţiei”, a susţi-
nut Dăneşan.
Primăria Sighişoara, în colabo-
rare cu Camera de Comerţ şi In-
dustrie România-China şi Casa Ro-
mâno-Chineză, a organizat, vineri,
masa rotundă cu tema „Oportunităţi
de afaceri şi investiţii în municipiul
Sighişoara”, la care au participat nu-
meroşi oameni de afaceri din zonă.
numărul maghiarilor să fi scăzut,
dar procentul să fi rămas fel”, a
mai spus Tamas Sandor, referin-
du-se la faptul că şi numărul mem-
brilor celorlalte etnii conlocuitoa-
re a scăzut în ultimii ani.
În cursul zilei de marţi, preşe-
dintele Partidului Civic Maghiar,
Szasz Jeno, prezent la Sfântu-
Gheorghe, a făcut şi el un apel că-
tre secui şi ceangăi să se declare
maghiari la recensământ, arătând
că nici românii nu se declară mol-
doveni, ardeleni, olteni ori moţi.

„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii“, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul“ lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.“ (David Prodan, Memorii, 1993)
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Cât timp nu putem schimba simetrică a ofertei de specialitate, Beder Tibor din Miercurea-Ciuc şi aici se încearcă din ce în ce mai dreptate avem nevoie de aliaţi, tre-
radical situaţia actuală, nu putem ţinând cont de faptul că este vorba şi-a dedicat viaţa ocrotirii şi consoli- mult limitarea ei. Acest proces este buie să acceptăm mâna pe care ne-o
discuta suficient despre învăţă- despre o comunitate care solicită dării conştiinţei maghiare. La fel tre- demonstrat cel mai bine de exem- întind turcii, relaţiile noastre de prie-
mântul superior maghiar din Tran- şi merită statutul de conaţiune. buie să procedăm cu toţii dacă vrem plul oraşului Târgu-Mureş. În acest tenie având rădăcini adânci.
silvania. Atâta timp cât doar o Din cele de mai sus reiese că Sa- ca limba maghiară să mai fie vorbi- oraş secuiesc, maghiarii au ajuns să După cum a constatat Beder Ti-
treime din cei aproximativ 35.000 pientia - EMTE, susţinută de statul tă şi peste 100 de ani pe pământul fie azi în minoritate. Cuvântul ma- bor, fiecare maghiar transilvănean,
de studenţi maghiari îşi continuă ungar, nu a reuşit - deşi a mai dimi- strămoşilor noştri. Acum trebuie ghiar a amuţit pe străzi şi în insti- fiecare secui, trebuie să aibă un loc
studiile în limba maghiară, dez- nuat deficienţele ofertei de speciali- să purtăm bătălia pentru păstrarea tuţii, iar dacă nu facem ceva pentru în care să se simtă bine pentru că i se
văluirea faptelor nu poate fi com- tate şi a făcut posibilă pregătirea în pământului nostru natal şi a limbii stoparea acestui proces, situaţia va vorbeşte în limba maghiară. În Ro-
pletată cu propuneri referitoare la limba maghiară a mii de oameni - să noastre materne. Astfel pot fi sinteti- fi din ce în ce mai rea. Un exemplu mânia de azi, limba maghiară şi-a
cercetarea şi remedierea surselor desfiinţeze situaţia defavorizată în zate vorbele rostite de autor cu oca- tipic al pieirii limbii noastre este pre- găsit un cămin doar pe Pământul Se-
generatoare de probleme. mod fundamental. Este indiscutabil zia prezentării, săptămâna trecută, la zenţa exclusivă a limbii române în cuiesc, iar acest lucru poate fi men-
Potrivit noii lucrări prezentate faptul că medierea problemei ar in- Sfântu-Gheorghe, a celui de-al 8-lea corespondenţa oficială şi în formu- ţinut aşa şi adâncit şi mai mult doar
recent la Cluj, intitulate Situaţia şi tra în sarcina statului român. Căuta- său volum, intitulat Ultima bătălie. larea documentelor. Este uluitor că prin luptă. Iar pentru această luptă
perspectivele învăţământului su- rea unei soluţii în această problemă Potrivit istoricului Kadar Gyula, nu ne mai folosim limba maghiară avem nevoie de muniţie: conştiinţă
perior maghiar din Transilvania, este obstrucţionată de lipsa totală de autorul şi-a cuprins în acest volum nici chiar în aşezările cu populaţie şi cunoaştere istorică.
procentul mic al studenţilor ma- independenţă a aşa-numitelor profi- experienţele sale de viaţă şi nu nu- majoritar maghiară sau pur maghia- Cotidianul „Szekely hirmondo”
ghiari este dat de numărul redus luri maghiare, de incapacitatea lor mai. Volumul este şi un avertisment, re, deşi nimeni nu ne interzice acest (Covasna), nr. 77, 20.04.2011;
de profiluri. În ceea ce priveşte organizatorică. O universitate in- deoarece în Transilvania, doar pe lucru, dimpotrivă, avem, conform Titlu: Poate fi păstrată
ofertele de specialitate din ţară, dependentă care nu există, o secţie Pământul Secuiesc mai putem vorbi legii, acest drept. doar cu preţul luptei,
doar o treime se desfăşoară şi în auto-administrativă care, de aseme- netulburaţi în limba maghiară, deşi Deoarece în lupta noastră pentru Semnează: Bedo Zoltan
limba maghiară. Sistemul învă- nea, nu există şi a căror înfiinţare
ţământului superior românesc de este obstrucţionată de 20 de ani. Bakk Miklos a formulat critici la adresa proiec- vinţa relaţiilor din Transilvania ar putea fi aplicate
stat pune din start limba maghiară, Atâta timp cât nu dispunem tului de lege depus în urmă cu şase ani în parlamen- soluţiile garantate de legile privind minorităţile din
ca limbă de predare, într-o situaţie de toate acestea, situaţia actuală tul român, însă care nu a fost până în momentul de Ungaria, Estonia sau Serbia, iar consiliile autonomiei
defavorizată, prin faptul că struc- nu face altceva decât să amplifice faţă depus în camera deputaţilor. Proiectul normei ar trebui înfiinţate în baza unor alegeri reglementate
tura universitară este clădită pe aservirea absolvenţilor de bacala- juridice figurează în actualul program guvernamen- din punct de vedere juridic. O altă propunere a lui
hegemonia limbii române, limba ureat. tal. În perioada de peste jumătate de deceniu, viaţa Bakk sună astfel: în locul consiliului cultural al auto-
de predare, ceea ce reprezintă din Cotidianul „Haromszek” publică maghiară din Transilvania a trecut prin mari nomiei, care să funcţioneze pe lângă guvernul de la
start un aspect asimetric. (Covasna), nr. 6.256, schimbări, astfel că ar fi timpul ca textul proiectului Bucureşti, ar fi nevoie de consilii culturale judeţene.
Existenţa discriminării este de 06.04.2011; Titlu: Instituţie să fie adaptat cerinţelor actuale înainte să fie din nou Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.268,
netăgăduit, iar situaţia ar putea fi independentă şi depus. Bakk Miklos consideră că ar trebui neapărat 20.04.2011; Titlu: Proiectul de lege privind
remediată numai dacă statul s-ar egalitate în drepturi, remediate două greşeli fundamentale. minorităţile are nevoie de îmbunătăţiri,
strădui să înfăptuiască o structură Semnează: B. Kovacs Andras El consideră că în locul alegerilor interne, în pri- Semnează: B. Kovacs Andras
La Universitatea Babeş-Bolyai din Sfântu- În urmă cu două săptămâni, la sediul - De ce consideraţi indispensabil acest pe termen lung această situaţie. Una din me-
Gheorghe, persoane necunoscute au afişat inscripţii Consiliului Judeţean Covasna s-a desfăşurat lucru? tode este ocrotirea limbii materne, utilizarea
în limba maghiară, deoarece conducerea instituţiei conferinţa intitulată Folosirea limbii în Trei - Pentru o naţiune, limba ei este cea mai conştientă a limbii materne. În deceniul tre-
nu a fost capabilă să facă acest lucru. În clădirea Scaune, la care a participat, în calitate de gaz- importantă verigă de legătură. Cel mai im- cut, UDMR a creat cadrul juridic prin care şi
mare, nou construită, există inscripţii bilingve, însă dă, şi preşedintele consiliului, Tamas Sandor. portant simbol al caracterului nostru maghiar problemele de ordin oficial să poată fi solu-
lipsesc inscripţiile în limba maghiară, informaţii - În cadrul conferinţei aţi declarat, în este limba noastră maternă. Dacă limba pie- ţionate în limba maternă în localităţile în care
de interes public pentru elevi. Nu există un orar în contextul bilingvismului eficient, că trăim re, piere şi identitatea naţională, iar într-un procentul populaţiei maghiare este mai mare
limba maghiară. Tocmai din acest motiv, elevii nu într-o lume ciudată. Concret, la ce anume final, şi maghiarimea. de 20 la sută. Constat că posibilităţile noastre
cunosc toate denumirile în limba maghiară ale ma- v-aţi gândit? Programul diaspora, demarat de consiliul de ordin lingvistic nu sunt folosite la modul
teriilor. Pe uşa secretariatului aproape nimic nu este - La faptul că în timp ce la Câmpia-Turzii judeţean, se derulează cu succes. Şi pe Pă- corespunzător. Iar noi dorim să schimbăm
scris în limba maghiară - deşi de acolo se informea- unii se străduiesc să demonteze indicatorul mântul Secuiesc există diasporă maghiară. această situaţie.
ză lumea. Chiar şi una din plăcuţele de pe frontis- trilingv de la intrarea în localitate, votat şi Zilele acestea am fost la Ariuşd, unde comu- Cotidianul „Szekely hirmondo”
piciu este doar în limba română. Site-ul extensiei amplasat de consiliul local, cei de la Bruxel- nitatea de peste 100 de maghiari nu îşi poate Covasna), nr. 78, 21.04.2011;
din Sfântu-Gheorghe a universităţii este exclusiv în les au grijă de bilingvismul franco-valon. trăi pe deplin caracterul maghiar pentru că nu Titlu: Tamas Sandor despre oficializarea
limba română - deşi toţi profesorii şi cei din condu- Multiculturalismul tip creuzet a eşuat în Eu- are şcoală. Maghiarimea este majoritară pe limbii materne / Tăria cuvântului
cere sunt maghiari, iar site-ul universităţii din Cluj ropa, în schimb multilingvismul înfloreşte în Pământul Secuiesc, iar noi dorim să păstrăm maghiar, Semnează: Nagy Bela
are şi site în limba maghiară. Finlanda, Tirolul de Sud, Belgia şi Corsica.
Această discriminare este inadmisibilă în secolul - Care poate fi obiectivul pe termen lung Antal Arpad Andras a răspuns cererii depuse de deputatul PSD Covasna. În urmă cu
al XXI-lea, în Uniunea Europeană, într-una din ex- al unei astfel de consfătuiri? câteva zile, Horia Grama, deputat social-democrat, i-a solicitat autoguvernării Sfântu-
tensiile Universităţii de Ştiinţe Babeş-Bolyai, care se - Obiectivul nostru este să perfecţionăm Gheorghe ca o stradă din centrul municipiului să poarte numele lui Avram Iancu, adău-
declară multiculturală. Dacă această situaţie nu se va bilingvismul acasă, pe Pământul Secuiesc. gând că românii din Trei Scaune au dreptul la acest lucru. Răspunsul primarului a fost
schimba, în curând vor exista şi alte acţiuni. Da, trebuie afirmat, obiectivul nostru este ca acela că în cazul în care şi la Abrud va exista o stradă Gabor Aron, pe care să se plimbe
Site-ul www.emihirek.ro, 20.04.2011, Titlu: La pe Pământul Secuiesc, alături de limba ofici- locuitorii, şi la Sfântu-Gheorghe va exista o stradă Avram Iancu.
Universitatea Babeş-Bolyai din Sfântu-Gheorghe ală a statului, limba maghiară să devină lim- Site-ul www.szekelyhon.ro, 21.04.2011; Titlu: Avram Iancu
au fost afişate inscripţii în limba maghiară bă oficială regională. pentru Gabor Aron, Semnează: Molnar Szekely Emoke

ACMMar pune un accent deosebit, pe
lângă predarea limbii maghiare, pe investi-
ţiile economice şi turismul de pe pământul
ceangăilor, în vederea stopării asimilării.
Solomon Adrian, preşedintele asociaţiei, a
declarat, în cadrul conferinţei de presă sus-
ţinute ieri la Budapesta, că programele edu-
caţionale nu sunt suficiente pentru stoparea
procesului de asimilare.
S-ar dori ca din ce în ce mai multe socie-
tăţi maghiare să investească pe Pământul
Ceangăiesc, deoarece în felul acesta ar pu-
tea fi redobândit prestigiul limbii maghia-
re. Ar urma să fie stimulat de asemenea şi
turismul de pe Pământul Ceangăiesc şi s-ar
dori ca turiştii să cunoască şi frumuseţile
localităţilor maghiare locuite de ceangăi.
Scopul lor este ca din ce în ce mai mulţi
ceangăi să se informeze în legătură cu posi-
bilităţile de naturalizare şi cât mai mulţi să
profite de aceste posibilităţi. În momentul
de faţă, 1.800 de copii din 24 de localităţi
din Moldova se pot bucura de posibilită-
ţile legate de învăţarea limbii maghiare în
şcoli şi în cadrul activităţilor extraşcolare,
iar alţi 6.500 de copii ar putea fi incluşi în
program, în 25-30 de localităţi.
Jumătate din cele 150 de milioane de fo-
rinţi obţinute anul trecut, reprezintă sprijin
de la stat, iar cealaltă jumătate provine din
partea sferei civile şi a întreprinzătorilor. 90
la sută din această sumă sunt alocaţi progra-
melor educaţionale.
Scopul consfătuirii organizate în loca-
lităţile Fundu Răcăciuni şi Pustiana, în pe-
rioada 8-10 aprilie, cu participarea organi-
zaţiilor civile şi maghiare, a fost elaborarea
unui nou plan de acţiune pentru maghiarii
ceangăi din Moldova. Printre propuneri fi-
gurează extinderea unei reţele a turismului
rural şi elaborarea mărcii produs ceangăiesc,
după modelul secuiesc. S-ar dori înfiinţarea
unui consiliu de mediere al ceangăilor, care
să grupeze organizaţiile din Moldova, iar în
toate colţurile lumii să existe ambasadori
ai bunăvoinţei ceangăieşti. Ca prim pas, în
Bacău ar urma să fie înfiinţat un colegiu cu
spiritualitate maghiară. Printre proiecte mai
figurează organizarea unor activităţi de vară
pentru preşcolari, amplificarea relaţiilor
dintre copiii din Moldova şi Bazinul Carpa-
tic şi continuarea şi extinderea programului
naşilor.
Documentul i-a fost înaintat marţi se-
cretarului de stat adjunct Repas Zsuzsanna
şi le va fi înaintat şi organizaţiilor politice
din Transilvania şi din Ungaria. S-ar dori să
se ţină cont de aceste propuneri cu ocazia
elaborării strategiei de politică naţională - a
semnalat Solomon Adrian. În ceea ce pri-
veşte numărul de locuitori ceangăi, 232.000
trăiesc în şapte judeţe din Moldova, 63.000
la oraş şi restul la sat. 21 la sută din locuito-
rii ceangăi mai vorbesc limba maghiară.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
nr. 6.269, 21.04.2011;
Titlu: Asociaţia Ceangăilor Maghiari
din Moldova aşteaptă investiţii

www.forumharghitacovasna.ro
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.“ Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (LIII)
dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Pentru a contracara indignarea opiniei pu-
blice germane faţă de politica antigermană din
Ungaria, încă din secolul al XIX-lea a fost or-
ganizată dezinformarea (în care maghiarii vor
ajunge maeştrii neîntrecuţi). La Budapesta se
înfiinţează, în 1881, revista în limba germană
„Ungarische Revue” (Revista ungară), cu sco-
pul „de a prezenta judecăţii străinătăţii date
sigure şi nefalsificate”. Chiar în primul articol,
scris de Leo Veigelsberg, este vorba „Despre
hărţuiala germanilor” negându-se totul: „Nici-
când n-a fost răspândit în lume un neadevăr
mai sfruntat ca cel despre persecuţia germani-
lor în Ungaria”. În Ungaria influenţa culturii
germane este mare, comenzile în armată sunt
germane, în lumea bună se vorbeşte germana,
ideea de bază a politicii externe este alianţa cu
Germania etc.. Despre maghiarizarea numelor,
închiderea şcolilor germane etc., niciun cuvânt.
În schimb, este vorba despre mareea slavă ce
bate la graniţele maghiare, maghiarizarea po-
poarelor nemaghiare fiind numită „proces de
consolidare”, pe care naţiunea germană ar
trebui să aibă cel mai mic interes să-l deranje-
O carte ghid:
ze, deoarece Ungaria „aşa cum a fost în trecut
zidul de apărare împotriva barbariei asiatice,
este acum destinată, să desţelenească ţările
orientale pentru ideile civilizaţiei europene, şi
să le apere de barbaria moscovită”, servind
astfel şi interesele germane. Această sarcină
ROMÂNILOR CU ACTUALUL
o poate îndeplini numai „dacă este puternic
organizată ca stat şi naţiune. Ar fi foarte rău
dacă în această problemă ea (Ungaria) ar tre-
bui să se teamă chiar şi de agresiunea aliaţilor
naturali”. Asemeni lui Kossuth, discriminarea
minorităţilor este explicată prin panslavism.
După cum se vede, propaganda maghiară era
deja bine pusă la punct. În Germania se ajun-
ge la concluzia că maghiarimea este „cea mai
puternică individualitate politică în amestecul
de popoare al dublei monarhii”. În 1883, Otto
von Bismark (foto) declară că Reichul german
n-are niciun interes în ceea ce priveşte proble-
mele germanilor din Ungaria şi dă instrucţiuni
în acest sens consulatului din Pesta. Pentru
el: „Între Dunăre şi Carpaţi stau maghiarii.
Pentru noi este ca şi cum acolo ar fi germa-
nii, deoarece destinul lor este legat de al nos-
tru. Ei stau sau se prăbuşec împreună cu noi.
Aceasta-i deosebeşte fundamental de slavi şi
români”. Deşi a respectat strict instrucţiunile,
relatările consulului general din Budapesta
sunt drastice şi inechivoce: „Lupta de nimicire
a indispensabilului ciment al monarhiei, ger-
manitatea” sau „Cel mai respingător se relevă
şovinismul în lupta sa împotriva a tot ceea ce
este german” etc. etc.
la Budapesta în 1933, că ungurii
Cu toate acestea, linia politică n-a fost
schimbată (asemeni celei a Austriei, ce dă-
duse, din 1868, mână liberă naţionalismului
maghiar) şi consecinţele, la sfârşitul primului
război mondial, au fost inevitabile. Pentru a nu
pune în dificultate politica lui Franz Iosef I-ul,
nici Germania şi nici Austria nu erau dispu-
se să intervină în apărarea conaţionalilor lor.
Referitor la plângerile saşilor transilvăneni,
care-şi pieruseră autonomia, Bismarck îi scria,
în 1883, consulului german din Pesta, că este
împotriva oricărui amestec în favoarea lor, de-
oarece el dă „o mare importanţă politică tăriei
şi unităţii regatului ungar”, în faţa cărora ce-
rinţele sentimentelor sale se retrag în întregime.
Chiar şi împăratul Wilhelm al II-lea îi spu-
nea primului ministru maghiar Banffy, că el
preferă să-i sacrifice pe saşii transilvăneni în
interesul statului naţional unitar maghiar, de-
cât ca prin satisfacerea drepturilor cuvenite
sau necuvenite ale saşilor şi a celorlalte naţio-
nalităţi, care gravitează spre exterior, realiza-
rea statului unitar maghiar să fie împiedicată.
Cât de mult s-au înşelat în aprecierea statului
maghiar, Bismarck şi Wilhelm al II-lea, au de-
monstrat-o evenimentele primelor decenii ale
secolului XX. (va urma)
Mare, Bihor, Sălaj şi Arad, se afla

ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXLIII -
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
„Este suficient să aruncăm o pri-
vire pe hărţile Ardealului, dresate
de străini, pentru a ne da seama de
substratul „golurilor” de pe hărţile
ungureşti. Absolut pe toate hărţile
dresate la sfârşitul secolului trecut,
ca şi pe acelea din secolul al XX-lea,
frontiera etnică românească depă-
şeşte frontiera româno-ungară din
1920. Ne mulţumim a ne referi, în
acest sens, la cele mai cunoscute
hărţi, şi anume: la aceea publicată în
1889 de Institutul Geografic Austri-
ac („Volker-Karte von Europa”), la
acelea publicate în 1888 de Gustav
Grober, profesor de fililogie roma-
nică la Universitatea din Strasbourg
(„Ausbreitung der Romanischen
Sprachen în Europa”), de Novikow
în 1866, de James Caterly în 1908,
de Paul Langhans („Der rumanis-
che Volksboden und die staatliche
Entwicklung des Romentums”), în
1915 de Elisee Reclus, de „Institu-
tul de Agostini” din Novara, de Karl
Haushoffer etc. Pe toate aceste hărţi
oraşele Sighetul-Marmaţiei, Ora-
dea-Mare, Arad şi Timişoara sunt
cuprinse în teritoriul etnic românesc,
fiind înconjurate de mase compacte
de ţărani români.
Dacă în 1920 s-a comis o nedrep-
tate, nu ungurii au să se plângă de
ea, ci românii, căci dincolo de fronti-
era politică au fost lăsate în teritoriul
unguresc mai multe insule de români.
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.“
Pentru a nu tulbura, însă, pacea
Europei, românii au acceptat situ-
aţiunea creată prin Tratatul de la
Trianon, închinându-şi forţele unei
opere pozitive de propăşire naţio-
nală. Cu această rezervă a inclu-
derii unor intrânduri româneşti în
Ungaria, graniţa de la Trianon co-
respunde - atât cât omeneşte poate
fi atinsă perfecţia - limita dintre na-
ţia ungară şi cea română.
Acesta era, de altfel, şi unul din
ţelurile - printre multe altele - ale
războiului, pe care Aliaţii l-au dus,
alături de România, între anii 1916
şi 1918.
Întrebaţi fiind în 1916 de preşe-
dintele Woodrow Wilson care sunt
ţelurile lor de război, Aliaţii, prin
nota lor din 10 ianuarie a acelui an,
au răspuns că unul din scopurile lup-
tei lor este şi „eliberarea de sub do-
minaţia străină a italienilor, slavilor,
românilor, cehilor şi slovacilor”.
La sfârşitul războiului, lordul
Northcliffe, fratele celebrului leader
revizionist lord Rothermere, într-un
discurs pronunţat la 4 noiembrie
1918, declara textual: „Trebuie să
asigurăm popoarelor Austro-Unga-
riei un loc printre naţiunile libere
ale lumii şi să le oferim dreptul de
a se Uni cu fraţii lor de dincolo de
actualele frontiere ale Austro-Unga-
riei. Aceasta implică crearea statelor
independente ale Cehoslovaciei,
Iugoslaviei, reducerea Ungariei la
limitele etnografice ale rasei ma-
ghiare şi UNIREA TUTUROR
REGAT AL ROMÂNIEI”.
Atunci când s-au trasat liniile
principale ale aşezărilor de mai târ-
ziu, Conferinţa Păcii a luat în consi-
derare, în primul rând, configuraţia
etnică a Europei, punându-se ac-
centul pe o cât mai ideală repartiza-
re a naţionalităţilor în cadrul împăr-
ţirii statale.
„Mă voi călăuzi în opera de
construcţie a Păcii, spunea Lloyd
George în Memorandum-ul său
adresat Conferinţei la 23 martie
1919, atât cât omeneşte este posi-
bil, ca diferitele rase să fie reparti-
zate ţărilor de obârşie (Motherland)
şi ca acest criteriu omenesc să aibă
precădere asupra consideraţiilor
strategice, economice sau privitoa-
re la comunicaţii, probleme care
pot fi soluţionate şi pe alte căi.”
Când acesta a fost spiritul care
a prezidat la întocmirea tratatelor,
când după înseşi afirmaţiile lui Sir
Robert Donald (autorul atât de par-
tizanei cărţi The tragedy of Transyl-
vania, Londra, 1928 - al cărei titlu,
Tragedia Transilvaniei, este în ace-
laşi timp şi o atitudine!) „Conferinţa
Păcii nu a pecetluit soarta Ungariei
în necunoştinţă de cauză, delegaţia
ungară la Paris prezentând Conferin-
ţei trei mari volume de câte 600 de
pagini fiecare conţinând o colecţie de
hărţi admirabile, diagrame, grafice,
toate susţinute prin mărturii orale
(supported by oral evidence), cum
se poate persevera cu bună credinţă
într-o propagandă revizionistă atât de
neîntemeiată...?!
Istoricul ungur Tibor Eckhart,
care nu nutreşte defel simţăminte
prieteneşti faţă de naţia română, tre-
buie totuşi, în faţa evidenţei, să facă
o concesie adevărului istoric, atunci
când se ocupă de problema spaţiului
etnic unguresc.
„Să nu ne închipuim, spune el în
„Magyarorszag Tortenete”, apărută
(cuceritorii) au populat ţara întrea-
gă. Numărul lor, poate şi din cauza
înfrângerilor suferite în patria lor
de mai înainte, era prea mic pentru
aceasta. Teritoriul ocupat de ei se
potrivea aproximativ cu cel stabilit
prin Pacea de la Trianon, la care a
fost redusă, după 1000 ani, Unga-
ria mare.”
Dar, de ce să interogăm trecutul
îndepărtat, când prezentul ne oferă
cea mai radicală soluţie a proble-
mei? De data aceasta cifrele aruncă
o lumină completă asupra unei pro-
bleme pe care ungurii o vor cât mai
complexă, dar care în realitate este
extrem de simplă.
La frontiera apuseană a Regatului
României, astfel cum ea a fost fixată
în 1920, se găsesc patru judeţe care se
învecinează direct cu Ungaria: Satu
Mare, Sălaj, Bihor şi Arad. Populaţia
totală locuind în 1930 în aceste jude-
ţe, situate în zona frontierei româno-
ungare, era de cca 1.600.000 sufle-
te, dintre care 943.692 ROMÂNI,
417.183 UNGURI, 80.030 germani,
68.377 evrei etc.. Ungurii reprezen-
tau, deci, abia 26 la sută din numărul
locuitorilor de la frontiera dintre cele
două ţări.
Avem la dispoziţie Dicţionarul
Transilvaniei, Banatului şi al celor-
lalte ţinuturi alipite, editat la Cluj
în 1921, adică puţin timp numai
după ce s-a încheiat Tratatul de la
Trianon şi într-o epocă în care as-
pectul etnografic al ţinutului de la
graniţa apuseană era dominat încă
de rezultatele îndelungatei acţiuni
de maghiarizare a Administraţiei
de Stat ungare şi a colonizărilor
masive din centrele orăşeneşti de la
graniţa de vest a Transilvaniei.
În acest ţinut, într-adevăr, efor-
turile de maghiarizare s-au dezlăn-
ţuit cu mai mare vigoare încă decât
în oricare altă regiune a Transilva-
niei, căci acolo, în judeţele Satu
limita întinderii elementului româ-
nesc şi punctul său de întretăiere cu
masele maghiare.
Marile oraşe din această regiune,
Arad, Oradea-Mare, Careii-Mari, Sa-
tu-Mare, erau considerate de unguri
drept punctul de plecare al ofensivei
lor de deznaţionalizare a românilor
transilvăneni şi poarta de intrare în
regatul românismului milenar.
Ar fi trebuit, deci, să găsim în
aceste ţinuturi, după o strădanie mul-
tiseculară de deznaţionalizare a po-
pulaţiei autohtone, o structură etnică
majoritar ungurească. Totuşi, atât de
puternic era înrădăcinat românismul
până şi în regiunile de contact cu
câmpia, prin excelenţă maghiară, în-
cât ungurii n-au reuşit să influenţeze
în mod hotărâtor structura etnică a
graniţei de vest. Într-adevăr, popula-
ţia românească trăind în părţile oc-
cidentale ale Transilvaniei este mai
compactă decât în regiunea centrală
şi răsăriteană a aceleeaşi provincii,
unde colonizarea masivă a secuilor
a creat o insulă străină de neamul
românesc în însăşi inima Daciei Ro-
mane. La graniţa de vest, românii
reprezintă 60,4 la sută din totalul po-
pulaţiei, faţă de numai 57,56 la sută
în regiunile colonizate cu unguri şi
secui din centru şi din răsărit.
Caracteristica acestei regiuni,
demnă de a fi relevată întrucât ea
dezvăluie şubrezenia metodelor
de deznaţionalizare prin violenţă,
este contrastul între aspectul etnic
al oraşelor şi acela al satelor încon-
jurătoare. Satele sunt în imensa lor
majoritate româneşti, iar oraşele
au un aspect pronunţat străin, nu
însă întotdeauna maghiar. Ce do-
vadă mai puternică a românităţii
Transilvaniei decât acest aspect ro-
mânesc al pământului de la graniţa
de vest a provinciei, limita apusea-
nă a Daciei Felix de odinioară?!“
(va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Localitatea Araci, satul natal al familiei Nistor (I)
dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Satul Araci, centrul comunei Vâlcele, este
situat pe malul drept al Oltului, la limita dintre
judeţele Covasna şi Braşov, la poalele sud-ves-
tice ale Munţilor Baraolt (Munţii Hărmanului),
la o altitudine de 506 m. Pe teritoriul localităţii
s-au descoperit vestigii arheologice din neolitic
şi din epoca bronzului. În satul vecin Ariuşd,
sat component al comunei Vâlcele, se află o
aşezare cu ceramică pictată de tip Ariuşd, aşe-
zare care a dat denumirea cunoscutei culturi
Ariuşd-Cucuteni. Cealaltă localitate vecină,
Vâlcele, în secolele XIX-XX, a fost o cunos-
cută staţiune balneo-climaterică. Localitatea
Araci a fost străbătută de vechiul drum roman
care făcea legătura între Apullum (Alba-Iulia)
şi Angustia (Breţcu). Prima atestare documen-
tară a localităţii datează din anul 1332, când
apare sub denumirea de Sacerdos de Arvapo-
tok. De-a lungul timpului, aşezarea este con-
semnată în documente cu denumirile istorice
româneşti: Arapataku (Arpatacu-1787); Ar-
peták (Arpătac-1850); Arpătac-1854.
Într-un sat cu populaţie etnic-mixtă, în care
românii erau majoritari, printr-o permanentă
legătură cu românii braşoveni şi cu cei de peste
Carpaţi, dar şi printr-o bună organizare comu-
nitară, în care locul central îl ocupau biserica,
şcoala şi asociaţiile culturale, românii din Araci
au reuşit să-şi păstreze şi să-şi afirme identi-
tatea naţională. Un rol important l-au avut, în
acest sens, familiile Nistor, Colan şi Cioflec,
care au dat culturii naţionale oameni de sea-
mă. Intensele şi multiplele legături cu Ţara
s-au concretizat într-o permanentă şi durabilă
circulaţie a oamenilor, cărţilor, publicaţiilor şi,
prin aceasta, a valorilor perene ale culturii na-
ţionale. Pe de o parte, satul Araci a format per-
sonalităţi importante ale culturii, spiritualităţii
şi vieţii publice româneşti şi, pe de altă parte,
localitatea a beneficiat din plin de sprijinul fi-
ilor săi, ajunşi să îndeplinească diferite demni-
tăţi, la nivel regional şi naţional. Referindu-se
la această relaţie benefică, la sărbătorirea a 60
de ani de viaţă a Episcopului Veniamin Nistor,
principalii săi colaboratori au menţionat: „Sen-
timentele noastre se îndreaptă mai întâi spre
comuna Arpătac (azi Araci - n.n.) din judeţul
Treiscaune şi cu cucernicie ne aducem aminte
de în Domnul fericitul preot Dionisie Nistor şi
soţia sa Elena, născută Stanciu, şi închinân-
du-ne memoriei lor, îi fericim, pentru că le-a
fost dăruit lor de la Domnul ca să dea Bisericii
şi Neamului nostru pe fiul lor Virgil, pe Prea-
sfinţitul Veniamin, Episcopul nostru de astăzi,
pe care noi îl sărbătorim. În înalta persoană a
PS Voastre însă, noi nu sărbătorim astăzi nu-
mai pe fiul preotului din Arapătac (...), sărbă-
torim pe preotul în al cărui sânge de fecior de
popă trăieşte intens şirul nesfârşit al preoţimei
din Ardeal şi care a ştiut să aprindă darul care
este întru dânsul şi să ducă în mijlocul credin-
cioşilor bogăţia sufletului său”.
Biserica Ortodoxă din Araci este menţio-
nată încă în anul 1688. Într-un inventar din
1854, se menţionează proprietăţile Bisericii
din Araci, printre care: „casa parohială în care
locuieşte preotul, … şi curtea cu casa şcolii”.
Pentru asigurarea fondurilor necesare bisericii,
în anul 1865, s-a constituit „Fondaţiunea bise-
ricii”. Între anii 1881-1887, sub păstorirea pre-
otului Dionisie Nistor (tatăl Episcopului Venia-
Araci, judeţul Covasna
min şi al protopopului Aurel Nistor), se zideşte
o nouă biserică, cu hramul „Sfântul Dumitru”,
mai mare şi cu un turn înalt la intrare. Podoa-
bele acestei biserici formau şi cele 16 icoane de
pe iconostas, pictate de renumitul pictor braşo-
vean Mişu Pop, a cărui soţie era din Araci.
Momentul venirii preotului Dionisie Nistor
în Parohia Ortodoxă Araci şi strădaniile sale
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) 13
pentru ridicarea noii biserici, sunt prezentate Banca „Albina”. Ctitorii deschid din nou pun-
pe larg de prof. G.G. Rafiroiu, fiu al satului, gile, mai ales că mai mulţi ani Oltul şi ghiaţa
în monografia localităţii natale. „În 1881 26 a distrus recolta locuitorilor. Ion Colţescu, pe
aprilie sinodul parochial din Araci şi Ariuşd îşi lângă banii trimişi, colectează şi dânsul sume
alege preot în persoana tânărului cleric Dio- mai mari, date de N. Petroviciu şi Ion Săvules-
nisiu Nistor (tatăl viitorului Episcop Veniamin cu. În 1887 vechea ctitorie munteană Sfântul
Nistor - n.n.). Născut în comuna Porumbacu de Nicolae din Şcheii cetăţii ortodoxe a Braşovu-
Jos (judeţul Făgăraş), după ce face Teologia lui, dăruieşte pentru Biserica din Araci suma
la Sibiu, funcţionează ca învăţător în comu- de 100 de fl. Cu toate aceste obstacole care
nele Poiana şi Hărman. Sfinţit de preot după îl preocupă zi şi noapte, Dionisie Nistor avea
alegerea lui de către credincioşii din Araci, îşi credinţa nestrămutată că va ajunge ziua sfin-
începe păstorirea aci în 30 iulie 1881. (...)La ţirei acestui mândru lăcaş al credinţei strămo-
sosirea lui în Araci zidurile aveau înălţimea de şeşti. (...) Toamana anului 1887 aduse ziua de
un metru. Din Braşov venea Dumitru Cioflec sărbătoare când străduinţele tuturor aveau să
(fiu al satului - n.n.) să vadă stadiul lucrărilor. fie încununate prin sfinţirea măreţei biserici,
Cele 148 de familii române, câte avea atunci al cărei turn înalt lucea până departe în Ţara
comuna Araci, nu puteau să săvârşească bise- Bârsei. În ziua de 26 octombrie 1887 se sfinţeş-
rica mai ales că este destul de încăpătoare şi te, prin Mitropolitul Miron Romanul, Biserica
are ziduri înalte. Se fac cereri de ajutor în toate din Araci cu hramul Sfântul Mare Mucenic Di-
părţile. Se primesc puţine sume şi biserica ră- mitrie.”
mâne tot în roşu. În 1886 acţiunea de strângere (va urma)
de fonduri este tot mai vie. Preo-
tul Dionisie Nistor, deşi se luptă Paznic la Vatră
cu mari greutăţi, nu disperează.
Se obţine autorizaţia de colec-
Balada cununiei
Măriei Coratărului din Năneştii
Maramureşului, dragostea copilăriei mele
Acum, când strângi beteala, lângă piept
Şi-numeri visele de bucurie,
În vis te sorb cu-adâncă lăcomie
Şi-ntunecat de gânduri, tot te-aştept…
Mi-e mintea ca o toamnă pustiită
De doliul iubirii, ce s-a stins;
Dar raza ei ce-n mine s-a aprins
Mă arde ca o veşnică ispită…
O soarbe din paharul cununiei
Şi lasă doliul pe ochii mei,
S-ascult poema nestatorniciei
tare pentru biserică. Tânărul Păcatul sfânt ce doarme în femei…
cantor Constantin Cioflec (tatăl
sciitorului Romulus Cioflec - De ce să simţi durerea despărţirii
n.n.) pleacă în colectare pentru Tu care te-nmlădii ca şi un crin?
biserică împreună cu Gheorghe … Îmi ard pe buze faclele iubirii
Nema. Strâg amândoi din sud- Şi-n veci aş vrea s-adorm cu-acelaşi chin...!
estul Ardealului 100 fl. Se obţine Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
un împrumut de 1000 de fl. de la

O filă din istoria Muzeului Militar Naţional

dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
În fondurile arhivistice admi-
nistrative (în mod deosebit, în ale
Prefecturii judeţului Treiscaune
şi ale primăriilor oraşelor Sfân-
tu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc),
se află numeroase documente re-
feritoare la unităţile militare din
Garnizoana Sfântu-Gheorghe, în
primul rând la relaţiile acestora
cu administraţia publică locală.
Printre aceste documente se află
şi următorul document referitor
la o filă din istoria Muzeului Mi-
litar Naţional, după reîntregirea
Statului Naţional Unitar Român:
„Cercul de Recrutare Braşov, în 8
august 1923, transmite Prefecturii
judeţului Treiscaune, copia ordi-
nului Marelui Stat Major, Secţia
Istorică nr. 271/1923, cu preciza-
rea că Domnul General Coman-
dant doreşte ca prin investigaţiile
întreprinse să fie cercetate cele
ordonate de Marele Stat Major,
înaintând rezultatul Comanda-
mentului până la data de 5 octom-
brie 1923”.
Ordinul Marelui Stat Major,
semnat de colonelul Ruvinaru,
are următorul conţinut: „Ministe-
rul de Război a hotărât ca Muzeul
Militar Naţional să fie complectat
şi reorganizat astfel încât să îm-
brăţişeze întreg trecutul militar al
naţiunei Române, din tot cuprin-
sul teritoriului locuit de Români
(vechiul Regat, Transilvania,
Banatul, Crişana, Maramureşul,
Basarabia). Pentru a se putea pro-
ceda la această reorganizare este
necesar a se cunoaşte în prealabil
materialul în legătură cu trecutul
nostru militar, care s-ar găsi în
diferite muzee particulare, insti-
tuţii publice şi private, sau la di-
feriţi colecţionari particulari. În
consecinţă cu onoare vă rugăm a
se lua măsuri pentru a se cerceta
şi stabili ce anume material de
asemenea natură există, comuni-
cându-se Marelui Stat Major ur-
mătoarele date: a). Natura mate-
rialului şi date asupra trecutului şi
importanţei lui istorico-militare.
Materialul care interesează mu-
zeul este cel referitor la armata
română şi la operaţiunile militare
petrecute pe tot teritoriul locuit
de români, începând de la epoca
Romană până astăzi; b). Instituţi-
unea sau persoana care o deţine;
c). Dacă posesorul este dispus a-l
ceda Muzeului sau nu.
Muzeele statului nu vor face
obiectul cercetărilor dumnea-
voastră. Procedeele de întrebuin-
ţat pentru obţinerea acestor date,
rămân la alegerea dumneavoas-
tră. S-ar putea, de exemplu, insti-
tui în acest scop comisiuni regio-
nale compuse din comandanţii
garnizoanelor, reprezentanţi ai
autorităţilor civile şi specialişti.
Rezultatele obţinute, centralizate
şi revăzute la Comandamentele
Teritoriale de Corp de armată,
vor fi înaintate Marelui Stat Ma-
jor Secţia a VIII-a Istorie, cel mai
târziu până la data de 15 octom-
brie 1923. Ministrul de Război,
General Mărdărescu, Şeful Sec-
ţiei a VIII-a Istorie, Col. Barzo-
tescu, Pentru conformitate, Şeful
Biroului I Adjuntatură, Maior
Gh. V. Popescu”.
În răspunsul transmis de Pre-
fectura judeţului Treiscaune Cer-
cului de Recrutare Braşov, se
informează asupra documentării
întreprinse la Muzeul Secuiesc
din Sfântu-Gheorghe, în urma că-
reia s-a constatat că în colecţiile
muzeului respectiv „se află, cam
de prin secolele XV-XVI, tunici
de fier, coifuri, buzdugane, pre-
cum şi diferite arme din secolul
al XIX-lea”. Directorul muzeului
a comunicat că „nu posedă date
sigure asupra trecutului istorico-
militar” al acestor obiecte. (Fond
Prefectura Treiscaune, dos. nr.
493/1923)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 14 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) Timp liber

inea Ilieni, 17 mai 2011

Imagmânii
ă
săpt
info@condeiulardelean.ro
Şi tu ne poţi trimite poze:

Oare câte exemple mai trebuie aduse cu privire la modul în care se rapor-
tează majoritatea autorităţilor publice locale și judeţene din Covasna și
Harghita la Statul Român, la Constituţia și legile lui, până când ceva se
va întâmpla?! Sediul din imagine nu este al vreunei case particulare din
comuna Ilieni, judeţul Covasna, ci chiar al Primăriei și, totuși,
după cum se vede, pe frontispiciu nu are arborat steagul ţă-
rii în care se află localitatea și nici pe cel al Uniunii Euro-
pene!! Între timp, prefectul Gyorgy Ervin și subprefectul
Ionașcu Valentin se bucură liniștiţi, la adăpostul de sub
umbrelă, de lefurile grase pe care le iau de la România...
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

CAMPIONUL MONDIAL
Ognean, Mihnea-Ionut - După 25...Tf8 26.Tf7+ Txf7 27.Txf7+ şi albul
Baylav, Can [B24] recâştigă figura, menţinând atacul] 22.Dxh6 Ame-
[Comentarii de Ognean Mihnea Ionuţ ninţă Ch5 22...Db4 23.Ch5 Ce2+ În disperare!
şi Baratoşi Iosif] 24.Cxe2 Cxg6 25.Dg7# Un foarte bun exemplu de

ŞCOLAR COMENTEAZĂ
colaborare a pieselor în atac din partea albului şi a
1.e4 c5 2.Cc3 Cc6 3.g3 d6 4.Ng2 e6 lipsei de plan şi coordonare a pieselor negre. 1–0
Negrul nu alege cel mai bun plan.Mai
Prin amabilitatea domnului Iosif Gavril Baratoşi, antre- bine este g6,Ng7, urmat de Tb8,b5,b4
5.d3 Cf6 6.Ne3 Ne7 7.Cge2 O mică ine-
Problemã propusã
norul proaspătului campion mondial şcolar, revenim cu
amănunte legate de participare. xactitate care permite Cg4. 7...0–0 8.0–0
a6 9.a4 Nd7 10.Dd2 Trebuia întâi 10.h3.
pasionaþilor de ºah
„Acum un an şi jumătate a venit la mine la club - CSŞ
Târgu-Mureş - un băieţel de doar 5 ani şi jumătate, Mih- 10...Dc7 11.h3 În sfârşit! 11...Tac8 12.f4 HASSEMBERG E. M
Tfe8 13.Tf2 Albul pregăteşte încet şi si-
nea-Ionuţ Ognean (foto), însoţit de bunicul lui, domnul
gur atacul 13...Db6 14.b3 Nu era abso-
1999
Ioan Truţia, care, la rugămintea copilului, îl învăţase pri-
mii paşi în jocul de şah. Erau din Reghin, oraş aflat la 32 lut necesară pentru ca la 14...Db2 urma
km de Târgu-Mureş. 15.Tb1 Da3 16.Tb3 Da1 17.Tf1 şi albul
Acest an 2011 este Anul lui Mihnea, deoarece, chiar prinde dama negrului 14...h6 O mutare
înainte de a pleca la Campionatul Mondial Şcolar, el a care slăbeşte flancul regelui 15.g4 Cd4
câştigat toate locurile I la concursurile la care a partici- 16.Taf1 a5 Negrul nu simte pericolul fi-
pat: Concursul Naţional Şcolar „Elisabeta Polihroniade“ ind în lipsă de idei 17.Cg3 Se îndreap-
la şah practic, şah rapid, şah blitz şi dezlegări probleme de tă către poziţia regelui advers 17...Ch7
şah şi, la doar 7 ani, a câştigat finala Campionatului Naţional la băieţi 8 ani. 18.g5 hxg5 19.fxg5 Albul scoate în evi-
Ne-am înscris în concursul din Polonia din partea Clubului Sportiv Şcolar Târgu-Mureş denţă forţa turnurilor pe coloana f 19...f6
pe data de 13 martie, cu două zile înainte de termenul limită. După o lună şi câteva zile, [Mai bine era 19...Tf8 ] 20.g6 Cf8
chiar înaintea plecării, conducerea şcolii la care Mihnea este elev, Gimnaziul „Alexandru (vezi diagrama)
Ceuşianu” din Reghin, a reuşit să obţină sprijin financiar pentru deplasarea în Polonia, atât
pentru elevul lor (care a reprezentat astfel şi gimnaziul din oraşul natal), cât şi pentru mine,
ca antrenor.
Campionatul Mondial Şcolar Individual de Şah s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al
Preşedintelui Poloniei, domnul Bronislaw Komorowski. Au fost prezente personalităţi din
lumea şahului, precum: Kirsan Iliumjinov, preşedintele FIDE, Alexander Kostyev, preşe-
dintele Federaţiei Internaţionale a Şahului Şcolar, Tomasz Sielicki, prim-vicepreşedinte al
Federaţiei Europene de Şah (ECU) şi preşedintele Federaţiei Poloneze de Şah.
La start s-au aliniat delegaţii din Polonia, Rusia, Azerbaijan, Kazahstan, Kuweit, Sri Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Lanka, Iran, Cipru, Kenya, Zimbabwe, China, Mongolia, Columbia, Peru, Ungaria, Turcia, O problemă cu puţin material şi
Israel, India, Pakistan, Emiratele Arabe Unite şi, bineînţeles, România. cu o „cheie” relativ simplă. Poziţia are, însă,
„În fiecare zi, după rundă, am analizat partida jucată, am căutat partidele viitorilor ad- un accentuat aspect practic, care contribuie
versari şi ne-am pregătit chiar şi câte 2-3 ore“, ne-a declarat domnul Baratoşi. la estetica ei.
În rândurile de mai jos Mihnea, ajutat de antrenorul său, comentează una din partidele
sale, cea cu turcul Can Baylav. Federaţia turcă acordă o mare atenţie promovării şahului în Soluţia problemei:
şcoală şi reprezentanţii acestei ţări ocupă, în ultimul timp, locuri fruntaşe la competiţiile de
acest gen. 21.Nh6!! Lipsa de colaborare a pie- 2.Th7# 1–0
[Sau a) 1...Rh5 2.Dh7#; b) 1...Th3 2.Dh7#]
O să vă rog să urmăriţi modul în care, un copil de doar 7 ani, conduce atacul. selor negre este evidentă, ele nu pot sto- 1. Dc2! Txc2
Lovituri tactice neaşteptate pentru adversar, apar ca din pământ. Desigur, tehnica apără- pa atacul 21...gxh6 [La 21...Cxg6 urma
rii nu este bine pusă la punct la această vârstă, dar acest lucru nu reduce cu nimic meritele 22.Nxg7 Rxg7 23.Ch5+ Rh7 24.Cxf6+ ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
învingătorului. Nxf6 25.Txf6 (cu ameninţarea 26.Tf7). doron50ro@yahoo.com
 Sport - Mica publicitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217) 15
Oţelul a câştigat titlul cu o etapă înaintea sfârşitului sezonului 2010 - 2011 CLASAMENT

Galaţiul, la
M V E I GOL P A

I
1 Oţelul Galaţi 33 20 7 6 45-25 67 +16

ig a 2 FC Timişoara 33 16 15 2 59-37 63 +15

L
3 FC Vaslui 33 17 11 5 50-28 62 +11

primul titlu
4 Rapid 33 15 11 7 42-22 56 +8
5 Dinamo 33 16 8 9 67-48 56 +5
6 Steaua 33 15 9 9 41-26 54 +3

pentru Moldova
7 Gaz Metan Mediaş 33 13 13 7 39-31 52 +1
8 CFR Cluj 33 11 12 10 49-42 45 -3
9 Astra Ploieşti 33 10 15 8 36-29 45 -3
10 FCM Târgu-Mureş 33 12 9 12 34-39 45 -3
Andrei Mihai Braşoveanu 11 „U“ Cluj 33 12 8 13 46-54 44 -7
(Sfântu-Gheorghe) 12 FC Braşov 33 10 13 10 34-39 43 -8
Oţelul Galaţi a câştigat primul 13 Pandurii Târgu-Jiu 33 9 10 14 36-45 37 -11
titlu din istoria clubului, dar şi din 14 Gloria Bistriţa 33 8 11 14 34-47 35 -16
istoria fotbalistică a Moldovei. 15 „U“ Craiova 33 7 9 17 34-46 30 -18
După un sezon pe care l-au domi- 16 Unirea Urziceni 33 6 7 20 22-58 25 -26
nat aproape de la un capăt la ce- 17 Victoria Brăneşti 33 4 10 19 33-61 22 -26
lălalt, elevii antrenorului Dorinel 18 Sportul Studenţesc 33 6 2 25 33-57 20 -28
Munteanu (foto jos, centru) au Liga Campionilor Europa League Retrogradare
izbutit ceea ce nici ei nu credeau,
dar visau la începutul actualei edi-
ţii de campionat, şi anume ocupa-

Rezultate Televizări
rea primei poziţii la final. Marea etapa etapa
a XXXIII-a a XXXIV-a
performanţă a fost atinsă, iar titlul
s-a dus la malul Dunării. Meritul
este al tuturor, de la jucători la
preşedinte şi patron, dar în primul
rând al „Neamţului“, care, în sti-
Vineri, 13 mai Sâmbătă, 21 mai
Unirea Urziceni - Astra Ploieşti
lu-i caracteristic, a tăcut şi a făcut. FCM Târgu-Mureş - „U“ Cluj
Acum, cu o etapă înainte de tra- 0-3
Gaz Metan Mediaş - CFR Cluj (17:00)
gerea cortinei, ei, fotbaliştii de la
Oţelul Galaţi, sunt deja cu gândul 3-2 Pandurii Târgu-Jiu - FC Vaslui
la grupele Champions League. (17:00)
Felicitări învingătorilor! Sâmbătă, 14 mai
„U“ Cluj - Rapid Rapid - FC Braşov

Cupa României
1- 2 (17:00)
Porto a câștigat finala CFR Cluj - Steaua
Timişoreana Cristian Săpunaru Duminică, 15 mai
FC Braşov - Pandurii Târgu-Jiu (17:00)
Retur (foto stânga) a câşti-
3-2 Victoria Brăneşti - Gloria Bistriţa
Miercuri, 20 aprilie gat, miercuri seară, la
Dublin, primul tro- FC Vaslui - Sportul Studenţesc (17:00)
FC Braşov - Steaua 4-2
1 - 1 (tur 0 - 0) feu european din ca- „U“ Craiova - Gaz Metan Mediaş
riera sa, după ce Porto Oţelul Galaţi - FC Timişoara
Joi, 21 aprilie 2-1 (17:00)
Dinamo - Gloria Bistriţa a învins cu 1-0 pe Braga,
5 - 1 (2 - 0) într-o finală 100% portugheză. FC Timişoara - Dinamo
Luni, 16 mai
( 17:00)
*Finala competiţiei se va dis-
puta, între Steaua şi Dina-
Cine va fi Regina? Gloria Bistriţa - „U“ Craiova
1-1 Astra Ploieşti - Oţelul Galaţi
Finala Champions League se va disputa, pe Sta- Steaua - FCM Târgu-Mureş (17:00)
mo, pe data de 25 mai 2011,
dionul Wembley din Londra, în data de 28 mai 1-0
pe Stadionul Tineretului din Sportul S. - Unirea Urziceni
Braşov. 2011, între FC Barcelona şi Manchester United. Dinamo - Victoria Brăneşti
3-1 (17:00)

Auto
 Vând Skoda Oktavia 2007,
1.9 TDI, consum mic, km reali
93.400, ABS, AC, servodirecţie,
pachet drumuri grele, geamuri
electrice, airbag, oglinzi electrice
încălzite, computer bord, volan re-
glabil, scaun reglabil pe înălţime,
senzori ploaie, discuri frână faţă
spate, cotieră faţă. Preţ: 7.300 euro
negociabil. Tel: 0740-104.440
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12
ari în zonă liniştită. Preţ ne-
gociabil. Tel: 0721-289.856
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-
sonieră confort 1. Preţ: 65.000
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând casă în comuna Hăghig,
judeţul Covasna. Tel: 0763-
643.202
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi
exterior la soare. Preţ: 22.000
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând în staţiunea Covasna
apartament cu două camere,
etaj 2, încălzire centrală pro-
prie. Liber şi pregătit pentru
mutare imediată. Tel: 0745-
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
apartament în vilă unei singure
persoane. Chirie 350 lei. Tel:
0744-758.884
 Vând apartament cu două came-
re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711
 Vând apartament de lux în Sfân-
tu-Gheorghe bloc din cărămidă
liber la vânzare, gresie, faianţă,
uşi şi geamuri termopan, centra-
lă proprie toate noi. Preţ: 12.500
Euro. Tel: 0723-538.501
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

 16 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 182 (217)
(urmare din pagina 1)
Când s-a făcut dezbinare în bise-
rică din pricina ereticului Arie celui
răzvrătit, împăratul a poruncit să se
adune la Niceea întâiul Sobor a toată
lumea, în anul 325, unde a fost osân-
dită rătăcirea lui Arie şi s-a întărit
Dreapta Credinţă.
Sfânta Elena, evlavioasa maică
a Împăratului, era foarte râvnitoare
pentru credinţa lui Hristos. Ea a mers
la Ierusalim, a aflat Cinstita Cruce
a Domnului şi a zidit biserica Învi-
erii pe Golgota, şi încă multe altele
în toate Ţinuturile Sfinte. Această
sfântă femeie s-a înfăţişat înaintea
Domnului în anul 327, în cel de-al
optzecilea an al vieţii sale.
După moartea mamei sale, Sfân-
tul Constantin a mai trăit zece ani.
S-a săvârşit în Nicomidia, în anul
337, având pe atunci şaizeci şi cinci
de ani. Trupul său a fost îngropat în
Biserica Sfinţilor Doisprezece Apos-
toli din Constantinopol.
Ce putem învăţa noi de la Sfân-
tul Constantin? Din viaţa sa vedem
că el, deşi încă nu era creştin, totuşi
se simţea foarte apropiat nu de cre-
dinţa creştină, cât de Dumnezeul
creştinilor. Atunci când el se afla în
impas şi trebuia să se bată cu Ma-
xenţiu, nu s-a dus la o autoritate
bisericească, ci s-a adresat direct
lui Hristos, pentru că în adâncul su-
21 mai
Sfin†ii ]mpÅra†i Constantin ßi mama sa Elena
†)Sfin†ii
†)
fletului său ştia că numai Hristos îl
poate ajuta. Din nefericire, noi, cei
de astăzi, nu-L mai considerăm pe
Hristos prietenul nostru cel mai de
aproape, ci a devenit, din păcate, o
piatră de poticnire. Crucea, pe care
Hristos ne-o cere să o purtăm şi să-L
urmăm, ni se pare grea, dar Sfântu-
lui Constantin nu i s-a părut aşa, ci a
urmat îndemnul ceresc şi a biruit cu
Crucea pe vrăjmaşul creştinilor.
Noi, cei de azi, avem aceeaşi
chemare să ne ridicăm din igno-
ranţă, să ne punem întrebări cu re-
ferire la adevăratul Dumnezeu şi să
pornim sincer în căutarea Sa. Să nu
ne lăsăm păcăliţi de cei ce vin şi ne
spun „poveşti” că putem ajunge pe
culmile sfinţeniei fără nevoinţă, fără
post, fără rugăciune, dar mai ales,
fără Biserică.
Sfântul Serafim Rose ne rela-
tează o întâmplare despre un grup
de creştini, în frunte cu preotul lor,
care merg la un fachir. Acesta, prin
tot felul de meşteşuguri diavoleşti,
îi face pe oameni să se vadă în cora-
bie cum călătoresc, că el (fachirul)
este mai presus de orice om, prin
aceea că se ridica de la pământ fără
niciun fel de efort. La un moment
dat, preotul se întreabă: dacă aceas-
tă vedenie este de la diavol? Şi, nici
una, nici două, începe să rostească
rugăciunea inimii, şi în clipa aceea
toată munca fachirului se destramă.
El cade de unde „se înălţase”, iar
vedenia pe care o vedea grupul s-a
destrămat. În clipa aceea, tot grupul
a ieşit din transă, iar fachirul, cu o
privire plină de ură asupra preotu-
lui, a trebuit să se retragă ruşinat.
Este vremea ca şi noi să ne gân-
dim mai des la Dumnezeu. Să cre-
dem că Dumnezeu este lângă noi
Viaţa creştină
cei întocmai cu Apostolii, şi cu pu-
terea Cinstitei şi de Viaţă Făcătoarei
Cruci, Domnul nostru Iisus Hristos
să ne dea să-L cunoaştem pe El ca
şi tot ce se întâmplă, se întâmplă cu fiind singurul şi adevăratul Dum-
îngăduinţa lui Dumnezeu. nezeu care mântuieşte. Amin.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Îm- Pr. Nicolae Iulian Bota
păraţi Constantin şi mama sa Elena, Parohia Belin, ROMÂNIA
SFINŢII ÎMPĂRAŢI
CONSTANTIN ŞI ELENA
O pagină luminoasă scrisă de creştini prin sânge,
Străluceşte peste veacuri poleită cu iubire.
Trei veacuri de chinuri grele şi amară suferinţă,
S-au stins cu-a Domnului vrere, mistuite de credinţă.
Împăratul Constantin pregătindu-se de luptă,
A văzut simbol divin, steagul sfânt de biruinţă.
Prin acest semn vei învinge, răsuna chemarea lină,
Şi botezul vei primi, bucurând lumea creştină.
Învingându-l pe Maxenţiu, emiţând un nou Edict,
Dreptatea şi libertatea s-au revărsat pe pământ.
Învăţând dreapta credinţă de la mama sa Elena,
A declarat zi de serbare, slăvita duminică.
Cu puterea Sfintei Cruci apărând Biserica,
L-au propovăduit pe Iisus, cel ce cârmuieşte viaţa.
Ortodoxia şi Patria sunt grădina Raiului,
Comoară nepreţuită ce mereu va dăinui.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA
ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta itorului cu femeia samarineancă se

Duminica a 5-a dupÅ Paßti

(A femeii Samarinence)
Iubiţi fraţi în Hristos, Evanghelia rea evreilor din robia babiloneană,
după Ioan, în care este relatată con- samarinenii doresc să participe şi ei
vorbirea Mântuitorului cu femeia sa- la reconstrucţia Templului din Ieru-
marineancă, cuprinde o înşiruire de salim; samarinenii sunt refuzaţi de
mărturisiri de credinţă despre Iisus iudei, pe considerentul că sunt un
Hristos, Cuvântul Tatălui şi dumne- popor „amestecat”, cu oameni ce
zeirea Sa; începând cu cea din Pro- s-au înstrăinat de la adevărata cre-
logul Evangheliei că „Dumnezeu dinţă mozaică. Şi, în cele din urmă,
era Cuvântul”, continuând cu cea doresc a avea templul lor propriu,
a Sfântului Ioan Botezătorul („iată şi îl ridică pe muntele Garizim. Mai
Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică mult, „însuşi Decalogul este modi-
păcatele lumii”, Ioan 1, 29); apoi ficat, astfel încât chiar una din cele
continuând cu cea a lui Pilat pusă pe zece porunci să exprime exigenţa
Cruce şi, în final, cu cea a evanghe- închinării pe muntele Garizim”. Şi,
listului, care mărturiseşte că „acestea ca şi cum aceste tensiuni n-ar fi fost
toate s-au scris ca să credeţi că Iisus îndeajuns, iudeii numesc capitala Sa-
este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu şi mariei, nu Sichem, ci Sihar, ceea ce
crezând viaţă să aveţi în numele Lui” însemna „beţie” sau „beţivăneală”.
(Ioan 20, 31). Prin urmare, nu este de mirare de ce
Iubiţi fraţi, Evanghelia acestei existau aceste tensiuni între iudei şi
zile ne spune că Mântuitorul se afla samarineni.
în drum spre Galileea, traversând Sa- Mântuitorul vine în Samaria, vor-
maria, fără a ocoli această provincie, beşte cu samarinenii, iar evangheliile
aşa cum orice iudeu zelos în respecta- ne oferă chiar exemple pozitive de
rea prescripţiilor iudaice ar fi făcut-o. samarineni (unul din cei zece leproşi,
În această privinţă, Talmudul făcea care se întoarce şi-I mulţumeşte
precizarea că „o bucată de pâine dată Mântuitorului, este samarinean; pil-
de un samarinean iudeului, este mai da samarineanului milostiv, în care
necurată decât carnea de porc”. nu preotul şi nici levitul, care deşi
Şi, firesc, ne punem întrebarea: sunt iudei nu-şi arată mila faţă de
de ce această atitudine a iudeilor faţă cel căzut între tâlhari, ci tocmai sa-
de samarineni? Cu mult timp înain- marineanul cel străin), tocmai pentru
te, după moartea regelui Solomon şi a înlătura astfel de prejudecăţi, care
împărţirea regatului în două, regele n-au ce căuta în mintea unui ucenic
Sargon al Asiriei cucerea Regatul de care vrea să-I urmeze. Şi apoi, rolul
Nord al lui Israel, în anul 722 î. Hr., activităţii publice a Mântuitorului era
ducându-i pe evreii de aici în robie. că „Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor
Au rămas atunci în propria lor ţară al lumii” (I Ioan 4, 14); „căci Fiul
foarte puţini evrei, care în scurt timp Omului a venit să caute şi să mântu-
s-au amestecat cu coloniştii sirieni. iască pe cel pierdut” (Matei 18, 11).
În acest fel, a luat naştere un popor Iată de ce Mântuitorul intră în
nou, cel samarinean, care păstra şi Samaria şi se opreşte la Fântăna lui
multe influenţe păgâne, cum ar fi Iacov - un loc ce ne aminteşte de ma-
idolatria. Mai târziu, după întoarce- rele patriarh al Vechiului Testament,
în egală măsură cinstit atât de iudei,
cât şi de samarineni. Mântuitorul era
obosit, flămând şi însetat, aşteptând
pe cineva lângă fântâna lui Iacov.
În tot acest timp, ucenicii Săi intra-
seră în cetate pentru a cumpăra ceva
de mâncare. Dar Mântuitorul nu pe
aceştia îi aştepta, ci pe o femeie sa-
marineancă ce venea să scoată apă
din fântână; Mântuitorul aştepta
cuvântul să împlinească: „Mânca-
rea Mea este să fac voia Celui ce
M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc
lucrul Lui” (Ioan 4, 34). Şi, în timp
ce Mântuitorul aştepta la fântână, o
femeie samarineancă vine să scoată
apă. Mântuitorul îi cere: „Dă-Mi să
beau” (Ioan 4, 7). Femeia este mi-
rată: „Cum, Tu, care eşti iudeu, ceri
să bei de la mine, care sunt femeie
samarineancă?” (Ioan 4, 9). Mântui-
torul îi cerea apă, pentru că El Însuşi
era Izvorul de „apă vie”, din care cel
ce va bea „nu va mai înseta în veac”,
pentru că însăşi această apă vie îl va
transforma pe cel însetat în „izvor de
apă curgătoare spre viaţă veşnică”
(Ioan 4, 14).
Femeia încă nu înţelegea că acest
izvor nesecat era chiar interlocutorul
său iudeu, iar apa despre care Străi-
nul vorbea, nu era altceva decât harul
Duhului Sfânt, despre care spunea:
„De însetează cineva, să vină la Mine
şi să bea” (Ioan 7, 37-38). Dar feme-
ia încă nu putea înţelege aceste taine
ale împărăţiei cerurilor. Şi pentru a o
ajuta să înţeleagă, Mântuitorul intră
în cele mai ascunse detalii din viaţa
acesteia. „Mergi şi cheamă pe băr-
batul tău şi vino aici. Femeia a răs-
puns şi a zis: N-am bărbat. Iisus i-a
zis: Bine ai zis că nu ai bărbat. Căci
cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl
adevărat ai spus” (Ioan 4, 16-18).
Tradiţia Bisericii vine cu o lămurire
în acest „nu am bărbat” şi spune că,
de fapt, ea încerca să-şi ascundă toa-
tă viaţa sa ruşinoasă de până atunci;
fapt pentru care Mântuitorul este ne-
voit să-i răspundă în amănunt: bine
zici că nu ai bărbat, căci până acum
ai avut cinci bărbaţi, iar cel cu care
trăieşti acum, nu-ţi mai este îngădu-
it de Lege. Aceasta este explicaţia
pe care ne-o prezintă Penticostarul:
„Mergi şi cheamă pe bărbatul tău!
Iar ea, grăind ca unui om, iar nu ca
lui Dumnezeu, se silea să ascundă şi
a zis: Nu am bărbat! Şi Învăţătorul
a grăit către dânsa: Adevărat ai zis:
Nu am bărbat! Căci cinci bărbaţi ai
avut, şi cel pe care-l ai acum, nu-ţi
este ţie bărbat. Iar ea, mirându-se
de acel cuvânt şi alergând în cetate,
striga mulţimilor, grăind: Veniţi de
vedeţi pe Hristos, Care dăruieşte lu-
mii mare milă!”.
Abia acum femeia îşi dă seama
că Cel cu care ea vorbea este Pro-
oroc. Este interesată de problemele
care menţineau tensiunile dintre iu-
dei şi samarineni, fapt pentru care Îi
pune întrebarea: „Unde trebuie să ne
închinăm?” (Ioan 4, 20) Mântuitorul
îi răspunde: „Voi (samarinenii) vă
închinaţi căruia nu ştiţi; noi (iudeii)
ne închinăm Căruia ştim, pentru că
mântuirea din iudei este. Dar, vine
ceasul şi acum este (a şi venit), când
adevăraţii închinători se vor închina
Tatălui în Duh şi în Adevăr. ... Duh
este Dumnezeu şi cei ce I se închină,
trebuie să I se închine în Duh şi în
Adevăr” (Ioan 4, 22-24). În cele din
urmă, Îl întreabă pe Mântuitorul de
o problemă care-i frământa de vea-
curi atât pe iudei, cât şi pe samari-
neni: „Ştim că va veni Mesia, Care
se cheamă Hristos; când va veni,
Acela ne va vesti nouă toate. Iisus
i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu
tine” (Ioan 4, 25-26). Femeia s-a cu-
tremurat. Era copleşită de tot ceea ce
vedea şi auzea. Convorbirea Mântu-
desfăşurase cu o asemenea intensi-
tate, întocmai ca şi revărsarea apei
unei cascade, unde apa se revarsă
peste apă, cu iuţime şi putere multă,
uimind şi schimbând pentru totdeau-
na pe această femeie samarineancă.
Femeia rămâne transformată pentru
totdeauna. Îşi lasă găleata, ca şi cum
ar fi uitat de ea, şi se duce în cetate,
vestindu-L pe Hristos şi spunând:
„Veniţi de vedeţi un Om care mi-a
spus toate câte am făcut. Nu cumva
Acesta este Hristosul?” (Ioan 4, 29).
Ea lasă samarinenilor posibilitatea
de a se convinge, fiecare în parte, că
Străinul care străbătea acum Samaria
este Mesia. La urmă, după ce Mân-
tuitorul rămâne în Samaria vreme
de două zile, samarinenii fac aceas-
tă frumoasă mărturisire de credinţă,
spunând: „Credem nu numai pentru
cuvântul femeii, căci noi înşine am
auzit şi ştim că Acesta este cu adevă-
rat Hristos, Mântuitorul lumii” (Ioan
4, 42).
Iubiţi fraţi în Hristos, femeia sa-
marineancă merge la Fântâna lui
Iacov, unde Îl cunoaşte pe Hristos.
După ce bea din „apa cea vie” a ha-
rului, îşi lasă găleata, mărturisindu-L
pe Hristos, în tot restul vieţii sale.
Femeia devine mărturisitoare a lui
Hristos - sfânta Fotini - care, în tim-
pul persecuţiei lui Nero, pătimeşte la
Roma împreună cu cei doi copii ai
săi. Locul ei de cinstire în Biserică
este alături de cel al femeilor miro-
nosiţe.
Se pune întrebarea: după ce L-am
văzut şi auzit pe Hristos, în biserică,
la această „Fântână a harului”, oare
ne vom mai întoarce la trecutul vici-
os şi vanitos, la „găleata” treburilor
de zi cu zi, rămânând doar cu amin-
tirea că am stat cândva faţă-n faţă
cu Hristos; sau Îl vom mărturisi pe
Acesta prin cuvânt şi faptă, întocmai
ca această Sfântă Muceniţă Fotini.
Pr. Florin Antonescu
Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ROMÂNIA