Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 2 - 8 iulie 2010
Săptămânalul regional de
atitudine şi cultură numărul 1,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
- Chioşcurile Pres Com
z Braşov, Făgăraş, Săcele,
Rupea, Feldioara
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
- Chioşcurile Pres Com
z Sfântu-Gheorghe
AI SĂ DAI SEAMĂ,
domnule Băsescu!
# prof. Georgeta Ciobotă
(Alba-Iulia)
Nu spun „domnule preşedinte”,
că nu sunteţi preşedintele meu, nici
al celor cinci milioane care nu v-au
votat, nici al celor cinci milioane
care v-au votat. Pentru români sun-
teţi un mânuitor de oameni care vrea
să demonstreze cât e de capabil să
păcălească, trăgând hăţurile doar în
favoarea sa, spre câştiguri pentru
propria familie. Aşadar, sunteţi pre-
şedinte de familie. Familie de ahtiaţi
după avere frauduloasă, nejustifica-
bilă (cele două fiice şi fratele), fami-
lie de profitori (rude şi prieteni), fa-
milie de incompetenţi (guvernanţii
cu primul în frunte), familie de hoţi,
mânuitori de fonduri, care fac sluj la
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
Horia Grama, reales
preşedinte al PSD Covasna
Deputatul covăsnean, alături de vicepreşedintele PSD Constantin Niţă
bombeurile preşedintelui pentru a-i
sprijini şi a-i apăra. Vă sunt pe plac
incompetenţii, pentru că doar pe ei
îi puteţi domina. Vă sunt pe plac in-
fractorii, pentru că vă gratulează cu
„mulţumiri”, de care aţi profitat din
plin în campaniile electorale.
Mai sunteţi preşedintele diplo-
maţiei mârşave, pe care aţi dove-
dit-o prin „fuga” lui Omar Haissam
şi „răpirea” celor trei jurnalişti pe
care, cu „generozitatea” unui preşe-
dinte cu iscusinţă în intervenţii, i-aţi
„salvat”, spre fericirea dumneavoas-
tră, a celor trei şi a poporului român.
E trist şi ridicol! Atunci, în momen-
tul acela, nu ne-ar fi trecut prin cap
că sunteţi regizorul „răpirii”. Vă sca-
pă, însă, dictonul: „Minciuna are pi-
cioare scurte”. Aţi neglijat isteţimea
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
„Zilele
Andrei
3 Şaguna” -
o manifestare
tradiţională, de
cuget şi simţire
românească
Nicolae Moldovan
Profeţii
despre
România 12
7
Istoria este, totuși, o știinţă!
# prof. univ. dr. Petre Ţurlea
(Ploieşti)
Cu bunăvoinţa domnului Doru Decebal Feldiorean, public două
scrisori pe care le-am trimis, în urmă cu cinci ani, preşedintelui une-
presei şi n-aţi putut bara toate căile
ia dintre organizaţiile românilor din SUA, ţară unde unii ajunsese-
spre aflarea adevărului.
ră să se creadă singurii apărători ai românismului, aruncând asupra
Mai sunteţi preşedinte despot, ca-
noastră, cei care trăiam în România, acuze nemeritate. În plus, dato-
pabil să sacrifice tot spre propria feri-
rită puţinelor cunoştinţe istorice pe care le aveau, scriau articole, şi
cire, bucuros să vadă suferinţă în jur
chiar volume întregi, pline de afirmaţii nesusţinute arhivistic. Public
şi să calce în picioare tot ce este sfânt.
aceste scrisori în „Condeiul ardelean” (în ediţia prezentă şi în cea
Credeam că săracii care v-au ales, ur-
de săptămâna viitoare), pentru că astfel de tendinţe sunt şi astăzi, iar
mare momelilor cu găleţi portocalii
ele ne aduc majore deservicii.
şi discursurile devoţioniste, zburate
doar din gât, se vor bucura de ocro-
Stimate Domnule George Duma,
tirea preşedintelui care aţi promis că
veţi fi. Mulţi dintre ei au rămas tablou
Am primit scrisoarea Domniei-voastre din 24 iunie 2006, pentru
în faţa declaraţiei prin care aţi decre-
care Vă mulţumesc. Îmi solicitaţi un răspuns. Iată-l.
tat diminuarea salariilor şi pensiilor
În ultimii ani, o mulţime de oameni s-au proclamat specialişti în
milioanelor de suferinzi, mulţi dintre
domeniul Istoriei românilor. Şi, au umplut librăriile cu producţiile
ei au exclamat cu amărăciune: iată pe
lor: cărţi pline cu greşeli, cu exagerări, cu interpretări de-a dreptul
cine am votat! Era securea care ne
fanteziste. Oameni care, dacă găsesc un document într-o arhivă,
stătea de şase ani deasupra veniturilor
imediat îi dau crezare pe deplin, fără a-l mai corobora cu alte surse.
şi care ne făcu, din săraci, mai săraci.
(continuare în pagina 8)
(continuare în pagina 8)
*actualizat în fiecare luni
 2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) Comunicat de presă

COMUNICAT DE PRESĂ
Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Asociaţia „Noi Românii” îşi declară susţinerea
Fondat în 2006 pentru acţiunile întreprinse de cei patru consilieri şi
Director fondator un deputat pe lângă prefectul judeţului Covasna
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean

Director general
Violeta Elena Caţa
Redactori
Adrian Teacă
Andrei Mihai Braşoveanu
Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János
Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti
Cu toate că domnul Arpad
Andraş Antal a fost ales de mem-
brii comunităţii municipiului
astfel încât să ne învrăjbească.
Printre ultimele acţiuni se gă-
seşte şi forţarea schimbării unor
Sfântu-Gheorghe, adoptate în şe-
dinţa din data de 27.05.2010, cu
privire la modificarea sau schim-
barea denumirii unor străzi din
municipiu.
Ataşăm pentru cititori inter-
venţiile scrise trimise garantului
legalităţii în judeţul Covasna, care
cuprind şi argumentele pentru
care hotărârile, scoase cu forcep-
sul, de Arpad Andraş Antal sunt
ilegale şi provocatoare de tensiuni
deputat pe lângă onoratul pre-
fect al judeţului, înalt funcţionar
public şi nu pion al unei uniuni
culturale antistatale.
Încă aşteptăm, cu creştineas-
că răbdare, reacţia Asociaţiei
pentru Comunitate, finanţată de
Primăria municipiului Sfântu-
Gheorghe, cu privire la aceste
ilegalităţi ale conducătorului iu-
bit Arpad Andraş Antal, pentru o
bună convieţuire în comunitate

Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:

Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665
Marcă înregistrată la OSIM
NR 87664
Sfântu-Gheorghe pentru a con- denumiri de străzi, total ilegal,
Asociaţia „Noi Românii“ duce urbea spre mai bine, dum- iritând mai mult de 9.000 de
Preşedinte nealui a ales calea de a dezbina şi persoane. Deranjul e cu atât mai
Florin Ignat învrăjbi. Cum reuşeşte el să irite mare cu cât oamenii nu doreau
Director executiv majoritatea oamenilor din comu- acest lucru.
nitate nu mai este niciun secret. Ne alăturăm, public, demer-
Ioan Mugur Topolniţchi
Promovează tot felul de ilegali- surilor efectuate de 4 (patru)
Colaboratori tăţi, în colaborarea spornică cu consilieri şi un deputat, făcute
prof. univ. dr. Petre Ţurlea prietenii, sub blânda privire a pe lângă garantul respectării le-
dr. Mircea Dogaru unui om pus de actualii conducă- galităţii hotărârilor consiliilor
dr. Ioan Lăcătuşu tori ai Statului Român să veghe- locale şi Consiliului Judeţean,
dr. Gheorghe Funar ze la respectarea legalităţii. ce fiinţează în unitatea adminis- interetnice în acelaşi timp. şi pentru a fi şi voi mai credibili,
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Vlad Hogea Aceşti domni promovaţi şi trativ-teritorială judeţ Covasna, Asociaţia „Noi Românii” îşi domnilor europeni!
dr. Mircea Frenţiu susţinuţi de o uniune culturală, solicitându-i să atace în con- declară, din nou, public susţine- Asociaţia „Noi Românii”,
dr. Mircea Măran care nu-şi respectă autodefinirea, tencios administrativ hotărârile rea pentru acţiunile întreprinse Director executiv,
ing. Nicolae Doroftei au oblăduit judeţul şi municipiul Consiliului Local al municipiului de cei 4 (patru) consilieri şi de Ioan Mugur Topolniţchi
av. Ioan Solomon
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Adrian Moisoiu
prof. ing. Maria Peligrad
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Matei Schinteie
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Eveniment
„Zilele Andrei Şaguna” - o manifestare
tradiţională, de cuget şi simţire românească
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Ediţia a XIX-a a „Zilelor An-
drei Şaguna” se află în plină des-
făşurare. În zilele 25-27 iunie s-au
desfăşurat în cadrul Centrului
Ecleziastic de Documentare „Mi-
tropolit Nicolae Colan” din muni-
cipiul Sfântu-Gheorghe şi în loca-
litatea Vâlcele, o serie de activităţi
cu participarea unor personalităţi
din domeniul ştiinţei istorice, a
cercetării arhivisticii, a artei şi cul-
turii, de recunoaştere naţională.
O parte a cercetătorilor şi arhiviş-
tilor, înscrişi la Simpozionul Naţio-
nal „70 de ani de la declanşarea Ma-
relui Refugiu Românesc”, în cursul
dimineţii de vineri, 25 iunie, au vizi-
tat localitatea, Primăria şi Mănăsti-
rea Valea-Mare, unde au avut ocazia
să constate că oamenii locului, de o
ospitalitate remarcabilă, îşi aduc cu
oroare aminte de atrocităţile săvâr-
şite de militarii şi populaţia civilă
maghiară în anii ocupaţiei horthys-
te, că linia de demarcaţie, arbitrar fi-
xată în august 1940 prin Dictatul de
la Viena, despărţea practic două sate
pur româneşti, Valea-Mare şi Săr-
maş. Oaspeţii au fost impresionaţi
de voinţa şi perseverenţa fiilor satu-
lui de a-şi edifica, din 1999, de când
localitatea a fost recunoscută comu-
nă de sine stătătoare, sediile primă-
riei, grădiniţei, căminului cultural,
dispensarului medical şi a sălii de
sport. De asemenea, impresionantă
este şi dorinţa lor de a-şi păstra tra-
diţiile ortodoxe, dar şi expoziţia de
excepţie a icoanelor pe lemn, ră-
chită, scoică, piatră a primarului
Gheorghe Avram (foto stânga).
De apreciat este, totodată, grija pen-
tru conservarea şi întreţinerea Bi-
sericii din Valea-Mare şi a Capelei
Muzeistice a părintelui Nicolae Flo-
roiu, dar şi participarea locuitorilor
satului la edificarea monumentalei
mănăstiri din localitate. Cu totul în-
tâmplător, în timpul vizitei, un fiu al
satului, procurorul Coman, fiul fos-
tului director al şcolii din sat, Horia
Coman, se afla la stăreţie, pentru a
dona o holdă de pământ domeniu-
lui mănăstiresc, pildă dată, cu ani în
urmă, de însăşi primarul localităţii,
Gheorghe Avram, dimpreună cu
vărul său, Arhimandritul Gheorghe
Avram, stareţul mănăstirii.
În acelaşi timp, la sediul Cen-
trului Ecleziastic de Documentare
„Mitropolit Nicolae Colan”, sub
medierea măiastră şi competentă
a Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan,
Arhiepiscopul Covasnei şi Harghi-
tei, se desfăşurau lucrările în plen
ale simpozionului în care s-au re-
marcat contribuţiile domnilor dr.
Alexandru Porţeanu, preşedintele
Asociaţiei Foştilor Refugiaţi (1940-
1947), prof. univ. dr. Gavril Preda,
de la Universitatea de Petrol şi Gaze
(19 iunie - 4 iulie 2010)
din Ploieşti, dr. Eugen Pop, general
de brigadă din Braşov, prof. univ.
dr. Petre Ţurlea (foto dreapta, în
centru), din Ploieşti, care au sur-
prins principalele aspecte politice,
militare, social-umane ale refugiu-
lui populaţiei româneşti din terito-
riile ocupate. În după amiaza zilei
de 25 iunie, în peste cinci ore, s-au
prezentat 20 de comunicări privind
tematica simpozionului, comuni-
cări care, potrivit organizatorilor,
vor fi publicate într-un volum pe
piaţa cărţii, până la sfârşitul anu-
lui 2010. S-au impus, prin acribia
ştiinţifică a comunicărilor, autorii:
Vasile Lechinţan, Vilică Muntean,
Tudor Răţoi, Marius Stoica, Barbu
I. Bălan, Ioan Bojan, Vasile Moiş,
Anca Dorina Băiţoiu, Eugen Cris-
te, Emil Arbonie. Din partea co-
văsnenilor, asistenţa a apreciat, ca
interesante şi valoroase, expunerile
doctorului Ioan Lăcătuşu, preotului
Ioan Tămaş, a profesorului Nicolae
Moldovan şi a subsemnatului.
Sâmbătă, 26 iunie, la ora 9, au
debutat lucrările ediţiei a II-a a
Colocviului Naţional „Grupul de
cercetare I. I. Russu pentru studiul
sud-estului Transilvaniei”, prin pre-
zentarea noilor apariţii editoriale
cuprinzând momente semnificative
ale istoriei românilor transilvăneni.
Ne-am bucurat de prezenţa unor
autori de prestigiu în domeniu, cum
ar fi: prof. univ. dr. Petre Ţurlea, dr.
Alin Spânu, Emil Arbonie, Constan-
tin Mustaţă sau Ilie Trăian, care au
evidenţiat valorile estetice, morale,
artistice şi ştiinţifice ale lucrărilor.
„Istoria serviciilor secrete de infor-
maţii/contrainformaţii româneşti în
perioada 1919-1945”, „România
trădată”, „Camarila Regală”, „Ţara
de sub inimă” sau „România sat
fără câini” sunt cele mai importan-
te titluri ale lucrărilor prezentate.
Lucrările colocviului au continuat
prin prezentarea de către participanţi
a stadiului cercetării „fenomenu-
lui transilvan”, a celor mai recente
lucrări ale istoriografiei româno-
maghiare. Concluziile? O trezire la
realitate a factorilor de răspundere
naţională. O solicitare imperativă,
din partea istoricilor, arhiviştilor,
Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177)
cercetătorilor, adresată conducători-
lor electivi, privind sprijinirea ma-
terială de către instituţiile Statului
Român, asemenea statului maghiar,
a publicării studiilor, cercetărilor
şi lucrărilor ştiinţifice cu tematică
istorică, a traducerilor acestora în
limbile de circulaţie internaţională,
a difuzării acestora pe piaţa cărţii
mondiale şi a presei.
La finalul lucrărilor colocviu-
lui, au fost premiaţi, cei dintâi
dintre „furnicuţele” în domeniu.
Cinci personalităţi, care s-au evi-
denţiat de-a lungul timpului în aria
cercetării şi publicării rezultatelor,
în literatura şi presa de specialitate
istorică, ştiinţifică, cultural-artisti-
că, etnografică şi religioasă.
Duminică, 27 iunie, a fost cea
mai emoţionantă activitate. După
ceremonia religioasă, oficiată de
preoţii Ioan Tămaş şi Nicolae Bota
din Belin, desfăşurată la Biserica
„Sfântul Teodor Stratilat” din Vâl-
cele, locuitorii şi oaspeţii invitaţi au
luat parte la defilarea de la biserica
ortodoxă la monumentul depor-
taţilor şi refugiaţilor din cimitirul
satului. După depunerea coroanei
din partea organizatorilor „Zilelor
Andrei Şaguna” şi desfăşurarea ce-
remonialului religios, a susţinut o
tulburătoare cuvântare fiul satului,
refugiatul şi veteranul de război,
ajuns la venerabila vârstă de 89 de
ani, Nicolae Moldovan. Ne-a adus
3
la cunoştinţă, celor care nu au trăit
evenimentele, dar mai ales tinerilor
satului, tragicele evenimente trăite,
la începutul lunii septembrie 1940,
când, ocupanţii, militari ai armatei
ungare, au depăşit linia de demarca-
ţie, trasată prin Dictatul de la Viena.
În semn de „ridicat nivel al culturii
şi civilizaţiei maghiare”, primul gest
al „civilizatorilor”, în Vâlcele, a fost
de a da foc troiţei ridicate în centrul
satului, în 1938, dedicată compozi-
torului Ciprian Porumbescu. Spre
amintire, profesorul Nicolae Mol-
dovan a donat fotografiile troiţei re-
prezentanţilor Şcolii şi Primăriei din
localitate, în speranţa refacerii aces-
teia. După masa de pomenire a de-
portaţilor şi refugiaţilor, a celor duşi
la cele veşnice, locuitorii vârstnici
ai satului, trăitori ai perioadei hort-
hyste, au evocat, în prezenţa oaspe-
ţilor, perioada de tristă amintire prin
rememorarea cruzimilor la care au
fost supuşi de ocupanţi, prin cântul
şi recitarea unor poezii care circulau
în epocă. Concluzia participanţilor
octogenari la masa dezbaterii asu-
pra ocupaţiei horthyste a fost clară
şi fără echivoc: răul cel mai mare
provocat românilor l-au făcut local-
nicii de etnie maghiară, încurajaţi de
militarii armatei de ocupaţie. Înre-
gistrarea acestor mărturii, realizată
de prietenii preotului Ioan Tămaş,
constituie o dovadă de netăgăduit a
„civilizaţiei maghiare în acţiune”.

Sfântu-Gheorghe Araci, judeţul Covasna

NEDEIA SÂNPETRULUI „La umbra nucului bătrân”

În cadrul ediţiei a XVIII-a a „Zilelor Andrei Şaguna”, în organizarea
Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, cu sprijinul Consiliului Judeţean
Covasna, al Consiliului Local Sfântu-Gheorghe şi al Forumului Civic al Ro-
mânilor din Covasna, Harghita şi Mureş, duminică, 4 iulie, ora 13, în Poiana
Nedeii (km. 4 spre Vâlcele) va avea loc serbarea câmpenească tradiţională
anuală NEDEIA SÂNPETRULUI, cu participarea unor artişti şi formaţii
folclorice din judeţele Covasna şi Braşov.
Pe scena de la km. 4 vor prezenta cântece şi dansuri populare formaţiile:
„Junii Întorsurii” (Întorsura-Buzăului), Asociaţia Culturală „Plai Întorsu-
rean” (Întorsura-Buzăului), Grupul Folcloric de Copii „Izvoraşul” (Zăbala),
Ansamblul Folcloric „Prejmereana” (Prejmer), Ansamblul Popular de Copii
„Brăduleţul” (Sita-Buzăului), şi soliştii de muzică populară: George Negrea
(Vâlcele), George Burnichi (Zăbala) şi Vlad Postolea (Codlea). Conform
tradiţiei, manifestarea se va încheia cu o petrecere populară.
Pr. Sebastian Pârvu,
Preşedintele Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”
În cadrul ediţiei a XVIII-a a „Zilelor Andrei
Şaguna”, în organizarea Ligii Cultural-Creştine
„Andrei Şaguna”, Muzeului Naţional al Carpaţilor
Răsăriteni şi a Despărţământului ASTRA Covasna-
Harghita, sâmbătă, 3 iulie, ora 10, la Casa Memo-
rială „Romulus Cioflec” din Araci, va avea loc ma-
nifestarea intitulată „La umbra nucului bătrân”,
care va cuprinde dezbaterea „Opera literară - de la
realitate la ficţiune”, moderator prof. dr. Luminiţa
Cornea, în cadrul căreia vor fi prezentate temele
Romulus Cioflec şi cărţile sale (Sorin Teodorescu)
şi Cornel Dimovici şi „trădările” sale (Luminiţa
Cornea).
În acelaşi cadru vor fi lansate şi prezentate urmă-
toarele apariţii editoriale: Dreptul la singurătate, de
Angela Bârsan, Editura Promaris Print, Miercurea-
Ciuc, 2008; Cuvinte de lumină şi iubire, de Pr. Ioan
Tămaş, Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe,
2010; Igluuri la tropice, de Anthonia Amatti, Edi-
tura Proilavia a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”,
Brăila, 2010; Identitate, de George Echim, Editura
Pastel, Braşov, 2008; Styleme, de Ioan Suciu, Edi-
tura Aldus, Braşov, 2009; De ce oare, de Theodor
Echim, Editura Pastel, Braşov, 2010; Excursia lite-
rară - îndemn spre cunoaştere, de Luminiţa Cornea,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010.
La manifestare vor participa prozatori, poeţi şi
critici literari, membri ai Filialei Braşov a Uniunii
Scriitorilor.
Biroul de presă al
Centrului Ecleziastic de Documentare
„Mitropolit Nicolae Colan”
 4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) Istorie - Cultură

Momente din viaţa culturală a „Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei

maghiare în Bazinul Carpatic în documente.”
românilor din Banatul Sârbesc, Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XVII)

în perioada interbelică (II)
# dr. Mircea Măran
(Vârşeţ, Serbia)
O nouă încercare de organizare a unei mani-
festări culturale de mare amploare la românii din
Banatul Iugoslav a avut loc cu ocazia Adunării
de constituire a Asociaţiei Corurilor şi Fanfare-
lor Româneşti din Banatul Iugoslav, la 30 august
1931. În perioada în care deja se întrezărea slăbi-
rea dictaturii regelui Alexandru, iniţiativa de în-
fiinţare a unei astfel de asociaţii şi de organizare
a unei astfel de manifestări culturale a venit din
rândul clerului românesc, mai concret din rândul
Cercului Studenţilor Români Teologi. Acest cerc
a fost înfiinţat la Caransebeş, unde se şcolarizau
viitorii preoţi ortodocşi români, în vara anului
1931. De preşedinte al acestui cerc a fost ales
Nicolai Roman, iar de secretari Silvius Miclea şi
Adam Măran. Studenţii teologi propun înfiinţarea
Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor Române din
Banatul Iugoslav, fiind susţinuţi şi de profesorul
Iosif Velceanu. Săptămânalul „Nădejdea” publi-
că un apel tuturor societăţilor culturale româneşti
din Banatul Iugoslav, în care studenţii teologi, „în
dorinţa de a promova interesele bisericeşti-cultu-
rale ale românilor din Banatul Iugoslav”, propun
înfiinţarea asociaţiei corurilor şi fanfarelor. Apelul
este semnat de următorii studenţi teologi: Nicolai
Roman, Gruia Roşu, Aurel Uroş, Ioniţă Spăriosu,
Octavian Trailovici, Serafim Vasilie, Ioan Juman-
ca şi Silvius Miclea. După cum deja am amintit,
adunarea constitutivă a Asociaţiei Corurilor şi
Fanfarelor a avut loc, pe data de 30 august 1931,
la Alibunar, eveniment despre care relatează în
detalii săptămânalul „Nădejdea”. Au participat
mai mulţi oaspeţi şi 50 de delegaţi oficiali din
16 localităţi, care reprezentau 18 societăţi cul-
turale, şi anume: corurile şi fanfarele din Alibu-
nar, Straja, Oreşaţ, Răţişor, Mărghita, Deliblata,
Petrovasâla, Marcovăţ, Vlaicovăţ, cât şi corurile
din Uzdin (două la număr), Satu-Nou, Doloave,
Vârşeţ, Seleuş, Nicolinţ şi Sân-Mihai (două la nu-
măr). De preşedinte al acestei asociaţii a fost ales
preotul Ioan Mităr din Straja, de secretar Nicolai
Roman, iar de vicepreşedinte preotul Constantin
Dimian din Petrovasâla, de altfel ardelean origi-
nar din Breţcu.
În aceeaşi seară a avut loc o trecere în revis-
tă a corurilor şi fanfarelor româneşti, eveniment
care reprezintă prima manifestare de acest gen la
românii din Banatul Iugoslav. La această emulare
au participat corul şi fanfara din Alibunar, condu-
se de Petru Laţcu, corul din Petrovasâla, condus
în acel moment de normalistul Ion Crişan (mai
târziu cunoscut pedagog muzical şi compozitor,
domiciliat la Timişoara), fanfara din Petrovasâla,
condusă de Trifu Tăbac, fanfara din Râtişor (diri-
jor Savu Petrovici, învăţător în pensie). De altfel,
formaţiile de suflători au cântat în după-amiaza
aceleiaşi zile la tradiţionala horă, care s-a ţinut în
centrul Alibunarului.
Asociaţia Corurilor şi Fanfarelor nu va avea,
însă, o viaţă prea lungă, având în vedere că autori-
tăţile au refuzat să o înregistreze, astfel că aceasta
în curând încetează să mai existe. Rămâne, însă,
marele ei merit faptul că a reuşit să adune în jurul
său majoritatea asociaţiilor culturale româneşti din
Banatul Iugoslav şi că a organizat prima manifes-
tare culturală mai amplă la această etnie.
O nouă intensificare a vieţii cultural-muzicale
la românii din Banatul Iugoslav va avea loc în a
doua jumătate a anilor treizeci, prin înfiinţarea „As-
trei”. Această asociaţie, prezentă pe aceste melea-
guri încă de pe timpul stăpânirii austro-ungare, a
fost reînfiinţată în Banatul Iugoslav la adunarea de
la Petrovasâla, care a avut loc pe data de 19 martie
1936. În urma înregistrării Statutelor „Astrei” de
către autorităţi, această asociaţie a fost constituită şi
oficial, la adunarea constitutivă de la Vârşeţ, care a
avut loc pe data de 10 decembrie 1936. Cu această
ocazie au fost prezenţi delegaţi din 28 de localităţi
în care trăia minoritatea română. De preşedinte al
„Astrei” a fost ales acelaşi Ioan Mităr, fostul pre-
şedinte al Asociaţiei Corurilor şi Fanfarelor, de
vicepreşedinţi Adam Fiştea şi Nicolae Măda, de
secretar general Lazăr Cârdu etc.. (va urma)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
- Tăcerea maghiară faţă de genocidul
din Ardealul de Nord îşi poate avea expli-
caţia în răspunsul primului ministru Teleki
Pal, din 1940, la protestul diplomaţiei ro-
mâne faţă de atrocităţile maghiare: „Nu
există nuntă fără înjunghere”. Sau, în mo-
tivarea judecătorilor la achitarea crimi-
nalilor ce-l uciseseră pe protopopul Aurel
Munteanu, după patru ore de torturi, la
Huedin, în 10 septembrie 1940, prin stră-
pungerea capului cu un baston introdus în
gură: „Făptaşii erau cuprinşi de sentimen-
te entuziaste patriotice… iar mobilul faptei
lor a fost acel sentiment general omenesc
(!!??) care este normal pentru toţi adevă-
raţii membri ai unei naţiuni demne”.
Uneori această tăcere este întreruptă de
afirmaţii caracteristice: „atrocităţile au fost
reciproce”, exemplificându-se cu Aita-Sea-
că sau unii civili maghiari ce şi-au pierdut
viaţa involvaţi în lupte, în 1944.
Se ştie că Antonescu a ordonat res-
pectarea cu stricteţe a condiţiilor cerute
de Dictatul de la Viena pentru minorităţi,
pentru a demonstra germanilor corecti-
tudinea comportamentului românesc faţă
de cel maghiar.
„În judeţul Trei Scaune, Aita-Seacă
este reprezentativă pentru suferinţele ro-
mânilor în perioada horthystă şi imediat
după eliberare. În toamna anului 1940
şi prima parte a lui 1941, după instaura-
rea administraţiei maghiare, formaţiuni-
le para-militare şi o parte a secuilor din
comună au instaurat un regim de teroare
împotriva românilor, le-au fost devastate
casele, le-au fost furate bunurile, au fost
bătuţi, iar la adresa preotului greco-cato-
lic Francisc Paratei a fost o tentativă de
omor. În 1944, în momentul retragerii ar-
matelor germano-ungare, la 4 septembrie,
secuii au asasinat, după trecerea frontului,
mai mulţi ostaşi români răniţi şi, de ace-
ea, rămaşi în urma unităţilor lor. Numărul
celor ucişi astfel este indicat diferit în do-
cumente: unele consemnează 20 de morţi,
altele ajung la 100. Pentru a pedepsi aces-
te crime, la 26 septembrie 1944, o unitate
de voluntari din Batalionul Iuliu Maniu a
executat, după o judecată sumară şi care
nu-i intra în atribuţii, 11 dintre autorii ac-
telor de la 4 septembrie. Aşadar, la Aita-
Seacă au fost trei momente de un drama-
tism extrem: atrocităţile antiromâneşti din
perioada ocupaţiei horthyste, mai ales cele
din toamna lui 1940; asasinarea ostaşilor
români de către civilii secui la 4 septem-
brie 1944; executarea a 11 dintre autorii
crimelor din 4 septembrie, la 26 septem-
brie 1944. În jurul acestor trei momente
de conflict violent între cele două grupuri
etnice din Aita-Seacă se vor desfăşura mai
multe procese, după război, finalizate abia
în 1955. Miile de documente care s-au acu-
mulat asfel configurează veridic imaginea
dramatică a relaţiilor dintre români şi un-
guri (secui) într-o comună transilvăneană,
imagine asemănătoare cu aceea din multe
alte localităţi“ (Petre Ţurlea, Monumente
ale unor criminali maghiari în România,
2004, p. 60-61).
- Din 1994, amintirea criminalilor din
Aita-Seacă este cinstită de un monument
ridicat de UDMR.
- Românii aşteaptă încă dovezile „re-
ciprocităţii“, eventual indicarea unei sin-
gure biserici maghiare distruse sau profa-
nate de români.
Cred că prin aceasta am şi încheiat pre-
legerea mea la conferinţa din această seară.
Am încercat să creionez un tur de orizont,
despre felul cum privim noi, maghiarii, de
fapt, acum Europa, Europa-centrală, Unga-
ria, spaţiul Bazinului Carpatic.
Celor care au întrebări deosebite, lega-
te de această temă, le stau la dispoziţie.
Mulţumesc!
(Aplauze)
(va urma)

O carte ghid: mele manifestări româneşti pe acest Dovada ne-o face numărul din ungurii îl aplicau în închisoare ma-

ARDEALUL
tărâm, pentru ca imediat ungurii „li-
berali” să dezlănţuiască o acţiune
violentă, menită să înăbuşe orice ve-
leitate de afirmare naţională pe calea
presei. Atât de grele erau condiţiile de
ce în ce mai mare de condamnări
pentru delicte de presă şi delicte po-
litice, la care au fost supuşi românii
transilvăneni cu începere de la 1884.
Prin graţia Curţilor cu Juri şi a tribu-
relui patriot român Vasile Lucaciu:
„Domnul Lucaciu, acest nobil patri-
ot a cărui unică crimă este aceea de
a lupta fără preget pentru libertăţile
Transilvaniei româneşti, şi care a fost

PĂMÂNT ROMÂNESC
existenţă ale unei gazete româneşti în nalelor ungureşti, 107 români au fost condamnat pentru acest fapt, de către
Transilvania, încât românii s-au vă- condamnaţi să ispăşească 63 de ani tribunalele din Seghedin şi din Satu-
zut nevoiţi să facă să apară ziarele lor închisoare în deceniul de la 1884 la Mare, la închisoare politică, îşi ispă-
- CVII - la Arad (din punct de vedere admi- 1894. Ei nu s-au descurajat însă, şi şeşte pedeapsa într-o «carcero duro»
# prof. Vasile Stancu faşă orice încercare de cucerire a li- nistrativ unguresc Aradul făcea parte au continuat să proclame dreptul la din Satu-Mare. Printr-un rafinament
(Sfântu-Gheorghe) bertăţii naţionale româneşti. din Ungaria şi nu din Transilvania) şi o viaţă liberă a congenerilor lor. Alte al cruzimii, el a fost închis în aceeaşi
Neavând posibilitatea de a dez- chiar… la Budapesta. 255 condamnări, de data aceasta în- celulă cu un criminal de drept comun,
„Este lesne de imaginat cât de vălui opiniei publice de la tribuna Teroarea dezlănţuită împotriva zi- trunind 134 de ani închisoare, au ve- condamnat la 30 de ani închisoare,
puternică a fost surescitarea pe care a Parlamentului starea de inferioritate ariştilor care aveau curajul să procla- nit să confirme teroarea şi să înăbuşe pentru asasinat”.
provocat-o în rândurile transilvănenilor manifestă în care se zbătea marea me făţiş revendicările româneşti de revolta în deceniul care a urmat. După ce descrie toate chinurile
români verdictul Curţii cu Juri din Cluj, masă a poporului român, şi aceasta libertate şi egalitate socială, era însă Odată porniţi pe povârnişul pa- la care, în mod voit, era supus pă-
judecând după profunda impresie pe din cauza greşitei politici de pasivita- atât de violentă, încât ea era de natură timilor oarbe, nimic nu-i mai putea rintele Lucaciu în celula sa, Laseur
care acest verdict a propus-o în ţările te şi de abstenţiune, strânşi în cercul să descurajeze pe foarte mulţi intelec- opri pe unguri de la nefasta lor operă îşi termină articolul cu strigătul de
îndepărtate din Occidentul Europei. de fier al măsurilor extrem de rigu- tuali, bine intenţionaţi, îndemnându-i de împilare. Închisorile gemeau de revoltă care era şi acela al întregii
Temându-se de o reacţie din par- roase privitoare la represiunea poliţi- să renunţe la exprimarea prin presă a deţinuţi politici români, care erau tra- Europe civilizate: „Şi această săl-
tea atât de asupritei naţiuni române, enească, măsuri care paralizau orice durerilor poporului român. taţi la fel cu cei mai odioşi criminali băticie se petrece în centrul Euro-
ungurii au sporit mai mult încă măsu- tentativă de manifestare colectivă, Teroarea n-a reuşit însă să înăbuşe de drept comun. pei noastre civilizate!”… al acelei
rile de opresiune, întărind în acelaşi românilor nu le mai rămânea decât cu desăvârşire strigătul de revoltă al Iată ce scria Felix Leseur în «La Europe pe care ungurii se cred pre-
timp aparatul poliţienesc, pentru a calea protestelor şi a revendicărilor românilor împotriva nedreptăţii care Republique Francaise» din 22 iulie destinaţi a o stăpâni în virtutea unei
împiedica şi, la nevoie, a înăbuşi în prin presă. Au fost însă suficiente pri- dura de un mileniu. 1893, cu privire la regimul pe care misiuni divine...!” (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177)
niţele ţării noastre, ca aceşti buni
Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea români să nu aibă parte de bucuria
de a se uni cu patria lor mumă, în
5
şi să se pronunţe în această chesti-
une, atunci când se va prezenta aici
actul păcii, pentru cuvenita ratifica-

- apărător al unităţii Banatului (V) dorul căreia, precum prea frumos

# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Cuvântarea Prea Sfinţiei Sale
Episcopul Român Ortodox de
Caransebeş, Miron Cristea, în
şedinţa Senatului României,
din 18 decembrie 1919 (III)
P.S.S. Episcopul Ortodox Ro-
mân al Caransebeşului, dr. Miron
Cristea: Iar din punctul de vedere
economic, viaţa economică, comer-
cială şi industrială din Banat este
atât de închegată, încât a o rupe în
două însemnează a duce Banatul
întreg la decadenţă pe toată linia,
cum a mai fost odată pe vremea tur-
cilor, care asemenea au rupt Bana-
tul pe un timp în două.
Eu, ca episcop al acestui ţinut,
am reşedinţa la Caransebeş, care
oraş avea 50.000 locuitori, iar în
urma dominaţiunii turceşti, după
ruperea Banatului în două, a scăzut
la 7-8.000 locuitori. Toate căile de
comunicaţiune, râurile, apele şi în-
tregul sistem de hidrotehnică cu nu-
meroase canale sunt puse în serviciul
(1918-1920)
acestei vieţi economice unitare.
Veţi fi citit şi domniile-voastre
cazul aproape hazliu, că fraţii noş-
tri sârbi, cu cari voim să trăim în
cele mai bune raporturi, când au
părăsit şi evacuat Timişoara au
încărcat câteva şlepuri cu atâtea
mărfuri, care erau să fie transpor-
tate pe canalul Bega. Partea de sus
din canalul acesta este în mâinile
noastre şi atunci românii voind a le
face piedici au pus staule şi îndrep-
tând apa în altă direcţiune şlepurile
au rămas pe uscat; vă puteţi, deci,
închipui câte conflicte şi mizerii in-
utile se vor naşte, dacă se va îm-
părţi Banatul în două.
Fruntariile de astăzi, care sunt în
Banat, nu sunt numai o imposibilita-
te, dar să-mi scuzaţi expresia, sunt
curat ridicole. Satul cu casele sunt
în ţara românească, iar lanurile sunt
dincolo în aşa-numita parte amenin-
ţată să devină sârbească. Astfel, şi
ţăranii noştri sunt nevoiţi a merge la
seceră şi la cules de cucuruz cu certi-
ficate cu fel de fel de peceţi de la dire-
gătoriile civile şi militare, şi până să
sosească aceste certificate s-a scutu-
rat grâul şi oamenii au o mulţime de
pagube. În alt caz, satul este în Ro-
mânia şi casa preotului în altă ţară.
Iar din punct de vedere strategic,
cei cu cădere în această materie,
spun că de pe vestita culă a Vârşe-
ţului, care este o colină pe un şes
din sudul Banatului, poţi, cu tunuri
nu tocmai de mare calibru, să puşti
în Anina. Şi Anina este o localitate
care are mine de cărbuni, din care
se alimentează marile stabilimente
industriale din Reşiţa. Şi atunci, ce
ne foloseşte Reşiţa, dacă aceste mine
sunt în tot momentul ameninţate?
Asemenea puncte vulnerabile
strategice avem nu numai în Banat,
ci, după cum cu durere aţi auzit, şi
în părţile Maramureşene, aşa încât,
adeseori îţi vine să bănuieşti că din
partea cea apuseană, ţara noastră
românească a fost lăsată descope-
rită, pe când Tisa şi cu Dunărea în
părţile bănăţene, ar fi pentru Româ-
nia întreagă o graniţă dintre cele mai
ideale, mai puternice. Domnul minis-
tru-prezident, în expozeul său, ne-a
lăsat deschisă speranţa că se pot
urma tratative în privinţa Banatului
cu vecina noastră Serbia.
De altă parte, însă, se ivesc te-
meri, ca nu cumva graniţele aces-
tea să rămână pentru noi definitive,
şi astfel cea mai sănătoasă şi mai
dezvoltată parte a neamului nostru
românesc din acele părţi ale Ba-
natului să rămână în afară de gra-
a zis domnul ministru-prezident,
ne-au adormit fraţii, părinţii şi toţi
înaintaşii noştri. Dacă aceasta s-ar
întâmpla, atunci noi românii din
Banat ne aflăm într-o situaţiune mai
mult sau mai puţin analoagă cu a
fraţilor noştri francezi din Alsacia şi
Lorena, la 1870. (Aplause)
Gambetta, de pe acel timp, vo-
ind să încheie pace cu nemţii, a
zis celor din Alsacia şi Lorena:
«Sunteţi fraţii noştri, ne doare din
adâncul sufletului de voi; dar pen-
tru interesele mari şi generale ale
Franţei, pe voi trebuie să vă aban-
donăm, să vă jertfim». Şi atunci
reprezentanţii Alsaciei şi Lorenei
au răspuns: «Oficialitatea Fran-
ţei poate face ce va voi, dar sufle-
tele noastre vor rămâne veşnic cu
Franţa» (Aplause prelungite) «Noi
vom rămâne şi pe viitor membri ai
marii şi nobilei naţiuni franceze».
Şi această declaraţie hotărâtă au
repetat-o cu energie şi bărbăţie şi
în parlamentul nemţesc, în care
mai târziu au intrat.
Domnilor senatori, eu nu am
avut ocazia să cunosc dosarul trata-
tivelor de la Paris; deci nu pot vorbi
pe temei de documente. Este, însă, cu
putinţă că interese mari şi grave au
pus Guvernul nostru într-o situaţiune
de forţă-majoră ca să iscălească pa-
cea şi să nu rişte interesele generale
pentru un interes mai mic. Onoratul
Senat va avea ocaziunea să studieze
re. Chestiunea păcii, însă, între noi şi
Ungaria are să se prezinte ulterior;
prin urmare, mai există posibilitatea
de a rezista. (Aplause)
În vederea acestei posibilităţi
voi adresa rugarea mea, care este
rugarea tuturor sufletelor din Ba-
nat, către domnul premier al cabi-
netului nostru.
Domnilor! Eu ca episcop, am
nu numai considerente politice şi
diplomatice, eu ca episcop sunt,
totodată, şi părintele sufletesc al
celor 86.000 de români şi fii su-
fleteşti care sunt ameninţaţi să se
înece. În afară de aceştia, adăugaţi
încă 10-12.000 de români cari su-
fleteşte aparţin episcopului nostru
de la Arad, colegul meu, şi alte
câteva mii de români aparţinând
episcopului greco-catolic român
de la Lugoj, pe lângă românii cari
mai sunt bisericeşte supuşi ierarhi-
ei sârbeşti.
Prin urmare, chiar şi în cazul
dacă în acest Senat, din 260 membri,
s-ar găsi 259 cari să abandoneze pe
aceşti bănăţeni, eu, ca părinte sufle-
tesc, şi atunci ar trebui să-mi separ
votul meu, căci inima nu-mi permite,
dragostea mea de părinte către toţi
credincioşii mei nu mă lasă să nu le
întind mâna de ajutor până în mo-
mentul cel mai din urmă şi să nu cer,
cu orice preţ, salvarea lor. (Aplause)
D. M. Policrat: Majoritatea Se-
natului va simţi ca Sfinţia Ta.
(va urma)

Asociaţiile, ligile şi fundaţiile din municipiu, membre ale „Zilelor Şcolii Nicolae Colan”, fina- a lucrat ca medic intern la Spitalul
Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, lizate cu un pelerinaj la mormântul Clinic Universitar din Târgu-Mureş.
Mitropolitului Nicolae Colan, de la În anul 1971, s-a căsătorit cu Adrian
au desemnat Mănăstirea Sâmbăta de Sus. A susţi- Creţu, medic legist.

Cetăţenii de onoare ai comunităţii nut şi participat activ la manifestările

româneşti din Sfântu-Gheorghe (I)
- ediţia 2010 -
# dr. Ioan Lăcătuşu mentare şi cele gimnaziale le-a urmat
(Sfântu-Gheorghe) la Sibiu, absolvindu-le în anul 1956.
În perioada 1956-1960, a urmat Lice-
Corneliu Florian Bujoreanu - ul Teoretic - curs seral, la Sibiu, iar
între anii 1960-1962, a urmat Şcoala
Tehnică de Construcţii, Secţia Utilaj
Greu, din acelaşi oraş.
Din 1962, a lucrat ca desenator
tehnic, apoi tehnician constructor
pe diferite şantiere. În anul 1969,
s-a căsătorit cu Aurica Bârsan. În
anul 1973, a susţinut examenele de
aprofundat şi de admitere la Insti-
tutul Teologic de Grad Universitar
din Sibiu, pe care l-a absolvit în
1977. Din 1977, a fost hirotonit
preot, născut la 24 august 1942, în preot pe seama Parohiei Barcani,
localitatea Cozmeni, judeţul Cernăuţi judeţul Covasna, unde a păstorit
- azi Ucraina. În anul 1943 (la vârsta credincioşii timp de 18 ani.
de un an şi patru luni), în urma ocu- Dumnezeu a binecuvântat căsni-
pării teritoriale samavolnice ruseşti, cia familiei preotului Corneliu Bu-
cu întreaga familie (bunici, părinţi joreanu cu trei fete: Angela-Claudia,
- tatăl a fost preotul Viorel Bujorea- Aurora-Magdalena şi Maria-Bianca,
nu, şi o soră) s-a refugiat la Sibiu, la de la care are patru nepoţi.
bunica din partea mamei. A copilărit La 1 ianuarie 1995, prin grija,
la Sibiu, într-o perioadă plină de gre- dragostea şi hotărârea IPS Ioan Sele-
utăţi şi lipsuri. Cursurile şcolii ele- jan, a fost transferat la Catedrala Or-
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
todoxă Română din Sfântu-Gheor-
ghe, unde funcţionează şi în prezent
ca preot slujitor al Sfântului Altar. În
mai multe legislaturi a fost membru
al Consistoriului Episcopiei Orto-
doxe a Covasnei şi Harghitei. În pe-
rioada 1 septembrie 2006 - 1 martie
2010, a funcţionat în cadrul Episco-
piei Ortodoxe Române a Covasnei
şi Harghitei în funcţia de inspector
eparhial. Mai mulţi ani, a predat Reli-
gia la Şcoala Generală din Barcani şi
la Şcoala Generală „Nicolae Colan”
din Sfântu-Gheorghe.
Este membru fondator al Ligii
Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”,
iar din anul 2005, vicepreşedinte al
acestei ligi. În toţi aceşti ani, s-a im-
plicat activ în viaţa comunităţii ro-
mâneşti din Sfântu-Gheorghe şi din
judeţul Covasna. A participat la toate
ediţiile Festivalului de Colinde orga-
nizat de Fundaţia „Mihai Viteazul”,
cu grupuri de colindători din Barcani
şi Sfântu-Gheorghe. Ani de zile, îm-
preună cu profesorul Vasile Stancu,
a organizat manifestările din cadrul
spirituale, culturale şi civice organi-
zate de asociaţiile şi fundaţiile mem-
bre ale Forumului Civic al Români-
lor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Maria Creţu - medic, s-a născut
la 15 septembrie 1939, în comuna
Pietroşani, judeţul Argeş. Părinţii:
Tudose Tiţescu - contabil, iar mama
Irina Tiţescu - casnică. Mai are un
frate, Ionel Tiţescu, profesor de limba
română şi istorie, în satul natal.
Şcoala elementară a urmat-o
în comuna natală, liceul la Piteşti,
Şcoala Tehnică Sanitară Postlicea-
lă la Sibiu, după absolvirea căreia a
funcţionat doi ani ca asistent medical
la Spitalul Unificat din Târnăveni, ju-
deţul Mureş. În anul 1968, a absolvit
Facultatea de Medicină - Secţia Pe-
diatrie la Târgu-Mureş. În primii ani,
(Nicolae Iorga)
Stagiul de secundariat l-a efectuat
la Bucureşti, clinicile „Emilia Irza” şi
„Fundeni”.
Din 1 noiembrie 1973 până la 1
noiembrie 2009, a profesat ca me-
dic pediatru la Spitalul Judeţean din
Sfântu-Gheorghe, unde a înfiinţat, în
anul 1980, Secţia de Boli Infecţioase
pentru Copii, secţie pe care a con-
dus-o până la pensionare.
Între anii 1977-1980, a urmat
cursurile de Doctorat în Medicină la
UMF Târgu-Mureş. A fost confirma-
tă ca doctor în medicină, la 30 aprilie
1980, de către Comisia Superioară de
Diplome din Bucureşti.
Munca depusă de dr. Maria Creţu
a onorat-o. A iubit tot ceea ce a făcut,
fiind respectată deopotrivă de foştii
pacienţi, de personalul sanitar şi de
toţi cei care o cunosc.
Soţul său, medicul Ionel Adrian
Creţu, a îndeplinit funcţia de şef al
Laboratorului de Medicină Legală al
judeţului Covasna, timp de peste 30
de ani. În anul 2008, dr. Ionel Adrian
Creţu a primit titlul de Cetăţean de
Onoare al comunităţii româneşti din
Sfântu-Gheorghe. După pensionarea
doamnei dr. Maria Creţu, conducerea
Secţiei Boli Infecţioase pentru Copii
a Spitalului Judeţean Covasna a fost
preluată de fiica familiei Creţu, Da-
niela Porumboi, medic specialist de
boli infecţioase şi şef de secţie.
 6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) Eveniment - Politic
Sfântu-Gheorghe, 26 iunie 2010

Ziua Drapelului Naţional

Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC:
al României, în imagini „Guvernul Boc este aşa de prost încât
nu e în stare să funcţioneze o zi fără să
încalce legile României”
Creşterea TVA la 24 la sută prin Ordonanţă de Urgenţă este ilegală şi
trebuie contestată. Este şocantă încăpăţânarea cu care Guvernul Boc se
agaţă de putere aruncând pe piaţă, fără jenă, legi neconstituţionale. Abia a
fost pus la colţ de Curtea Constituţională, şi Emil Boc recidivează. Codul
Fiscal nu poate fi modificat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci doar prin lege,
şi nici nu poate intra în vigoare imediat pentru că aşa doreşte premierul
Emil Boc, ci numai de la 1 ianuarie a anului următor. Cel puţin aşa preve-
de legea Codului Fiscal, pe care însă Emil Boc o încalcă fără ezitare, aşa
cum a făcut mereu cu legile din România. Acest Guvern este aşa de prost
încât nu e în stare să funcţioneze o zi fără să încalce legile României.
Biroul de presă Data: 27.06.2010

„PD-L a vândut radioul public UDMR-ului”

Alegerea ca preşedinte-director general al SRR a udemeristului De-
meter Andras Istvan ne arată preţul cu care plătim menţinerea PD-L la
guvernare. PD-L a vândut, efectiv, radioul public UDMR-ului, şi acum
ne aşteptăm să crească numărul emisiunilor de limba maghiară şi să au-
zim de dimineaţa până seara la Radio România despre invenţia numită
ţinutul secuiesc. Radioul public este plătit de stat pentru a apăra intere-
sele cetăţenilor săi şi a-i informa în situaţii extraordinare. Cum ne va in-
forma corect Radio România condus de Demeter Andras Istvan, acuzat
de presă că ar fi călcat în picioare steagul românesc şi că e un naţionalist
maghiar, despre dorinţa de autonomie a UDMR şi despre relaţia cu Un-
garia care îşi trimite toată ziua emisarii pe capul nostru să ne convingă
de legea dublei cetăţenii? Şi, în timp ce ministrul Teodor Baconschi dă
declaraţii publice despre acceptul său ca cetăţenii români să fie şi ce-
tăţeni ai Ungariei, Radio România ne va informa la un moment dat că
extremiştii maghiari au declarat autonomia unei părţi din Transilvania
şi că trebuie să vorbim toţi limba maghiară. Trădarea de neam a PD-L a
depăşit orice limite!
Biroul de presă Data: 30.06.2010
 Politic local
Deputatul Horia Grama a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD Covasna.
Noul prim-vicepreşedinte al filialei este Dumitru Marinescu, primarul comunei Vâlcele
Constantin Niţă, vicepreşedinte PSD:
Vicepreşedintele PSD, Constan-
tin Niţă (foto, dreapta), este de pă-
rere că neînţelegerile dintre partidele
româneşti au generat compromisuri-
le făcute, de-a lungul timpului, în
faţa UDMR şi că acestea ar trebui să
fie unite atunci când este vorba des-
pre Interesul Naţional.
Prezent, pe 24 iunie a.c., la des-
chiderea Conferinţei Judeţene a
PSD Covasna, Constantin Niţă i-a
felicitat pe membrii organizaţiei
pentru că „rezistă” în fieful UDMR
şi luptă pentru a păstra o „oază de
românism” în această zonă.
Niţă a catalogat UDMR drept un
partid „agresiv”, care s-a obişnuit
timp de 20 de ani la guvernare, „un
partid care nu ţine cont de Constitu-
ţie şi promovează legi doar în intere-
sul maghiarilor, nu şi al românilor”.
Printre altele, liderul PSD a spus
că UDMR vrea să schimbe Consti-
tuţia, vrea regionalizare şi predarea
în limba maghiară a Istoriei şi Ge-
ografiei României, lucruri de neac-
ceptat pentru social-democraţi.
Potrivit acestuia, în rândul co-
munităţii maghiare sunt destule
persoane nemulţumite de prestaţia
UDMR, care fac sau vor face poli-
tică alături de alte partide politice,
cum ar fi PNL sau PSD.
„UDMR s-a învăţat de 20 de ani
la guvernare. A stat prea mult la pu-
tere şi ar trebui să mai stea şi în opo-
ziţie câţiva ani, să vadă cum e când
nu te ascultă nimeni. Pentru că prea
a fost ascultat”, a declarat Constan-
tin Niţă, adăugând că „neînţelegerile
dintre români sunt cele care duc la
astfel de compromisuri”.
În opinia acestuia, partidele ro-
mâneşti ar trebui să fie unite măcar
atunci când este vorba de Interesul
Naţional.
La Conferinţa Judeţeană a fost
anunţată şi prezenţa preşedintelui
PSD, Victor Ponta, dar acesta nu a
fost prezent la deschidere.
(AGERPRES)
Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177)
„PSD se va „bate”
pentru modificarea Legii
Educaţiei în Senat”
Social-democratul Constan-
tin Niţă a declarat, cu acest prilej,
la Sfântu-Gheorghe, că PSD se va
„bate” în Senat pentru modificarea
Legii Educaţiei, astfel încât Istoria şi
Geografia României să fie studiate în
limba oficială a statului şi nu în lim-
bile minorităţilor naţionale, aşa cum
prevede varianta adoptată de Camera
Deputaţilor.
„Partidul se va bate să modifice
acest punct al legii. Sper că se va găsi
un dram de înţelepciune la PD-L şi să
voteze alături de noi”, a declarat vice-
preşedintele PSD. Constantin Niţă nu
e, însă, convins că PD-L nu va face
7
un nou compromis cu UDMR pentru
a rămâne în continuare la guvernare.
„Compromisul portocaliu: oferă to-
tul pe tavă doar pentru ca Udrea &
comp. să rămână la putere şi să facă
ce vrea în ţară”, a opinat liderul soci-
al-democrat.
Legea Educaţiei a fost adoptată,
în luna mai, de Camera Deputaţilor
şi conţine, printre altele, propunerea
UDMR ca inclusiv Istoria şi Geogra-
fia României să fie predate în limbile
minorităţilor naţionale, pentru ca in-
formaţiile să fie asimilate mai uşor de
elevii provenind din rândul acestor
comunităţi etnice. (AGERPRES)
 8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) Opinii

Despre neajunsurile de a fi dascăl Istoria este,

(mai cu seamă în inimă de Românie)…
# prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
În această ultimă jumătate de an, în care lumea româ-
nească şi-a ieşit cu totul din ţâţâni, este lipsit de îndoială
că pentru dascălii români din preconizatul ţinut secuiesc a
devenit acut sentimentul că trăiesc în plin Absurdistan, că
au devenit cetăţeni nu de mâna a doua, ci de a N mână. Nu
este o afirmaţie gratuită, iar în sprijinul acesteia vom înşira
argumentele care urmează; unele sunt comune şi izvorăsc
din sentimentul de frustrare pe care îl resimte întreaga
breaslă din România, altele au - al naibii - o coloratură cu
totul şi cu totul locală, regională, specific „ţinutaşă”:
1. Împingerea în derizoriu a domeniului instructiv-
educativ prin cea mai aberantă Lege a Educaţiei
de după al Doilea Război Mondial, criticată de
specialiştii în domeniu, de cadrele didactice, de
sindicate, de reprezentanţii părinţilor, dar - prac-
tic - impusă cu obrăznicie şi cu o iresponsabilă
aroganţă de o guvernare şi de un ministru care au
susţinerea unui partid (PD-L) doritor să reîntoar-
că România la totalitarism, aflat într-o ruşinoasă
cârdăşie cu cea mai antiromânească organizaţie
(UDMR), încântată să dea şi ea o mână de ajutor
la demolarea învăţământului românesc.
2. „Curbele de sacrificiu”, care în fapt nu se reduc
la tăierea salariilor cu 25 %. Dispariţia salariilor
de merit începând cu 1 ianuarie 2010, care erau
acordate profesorilor, învăţătorilor şi personalului
auxiliar cu reale merite în desfăşurarea procesului
educativ, a fost o primă lovitură. Impozitarea sala-
riilor va fi, în realitate, de 41%, pentru că cei 25%
trebuie însumaţi cu cele 16 procente din impozita-
rea prevăzută până acum de legislaţie.
3. Transformarea în sarcină de serviciu, aşadar nere-
munerată, a evaluării şi a supravegherii la probele
orale de bacalaureat (adevărate parodii de examen
şi de examinare!) şi la evaluarea naţională. Tot
aici, de data aceasta din punct de vedere moral,
trebuie neapărat menţionată şi înjosirea cadrelor
didactice prin presiunile exercitate asupra aces-
tora de a participa în comisiile de examinare şi
prin ameninţările cu sancţiuni în cazul unor erori
sau incorectitudini, profesorii fiind suspendaţi din
start drept nişte posibili infractori.
4. Batjocorirea, de-acum legiferată, a limbii române,
care ar trebui - cică - să se predea după manuale
speciale destinate minorităţilor şi a predării Geo-
grafiei şi Istoriei României (nu a Istoriei Româ-
nilor, aşa cum ar trebui să fie titulatura şi conţi-
nutul obiectului!) în limbile minorităţilor. În fapt,
această pretenţie, inclusă cu slugărnicie într-o lege
care ar dori să jaloneze pentru multă vreme şcoala
românească, răspunde doar pretenţiilor obraznice
ale elitei politice maghiare care, şi pe această cale,
încearcă să accentueze separatismul între minori-
tate şi majoritate (într-un spirit puternic european,
nu-i aşa?!) şi să grăbească autonomia teritorială a
aşa-zisului ţinut secuiesc.
5. Corolarul celor expuse sub punctul (4) va fi un
nou val de epurări etnice a profesorilor din jude-
ţele Covasna, Harghita şi, parţial, Mureş, după cel
din anii 1990 şi 1991.
În concluzie, dragi absolvenţi de universitate, dacă
aveţi vocaţie de martiri sau dacă sunteţi masochişti, îm-
brăţişaţi cariera didactică! Oriunde în această ţară ajunsă
în pragul falimentului şi a totalitarismului, dar mai ales
în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş!
totuși, o știinţă!
(urmare din pagina 1)
Prin astfel de producţii se aduc deservicii istoriografiei româ-
neşti în ansamblu şi se aduc deservicii susţinerii cauzei româ-
neşti în lume. Pentru că o teză greşită, o exagerare sau numai un
limbaj pamfletar într-o carte care se vrea serioasă, pot provoca
pierderea credibilităţii opiniei publice în toate cărţile avându-i
ca autori pe români. O astfel de carte o lăudaţi Domnia-voastră
în scrisoarea ce-mi trimiteţi. Editura „Vremea” s-a specializat
în asemenea cărţi. Despre autorul „operei” nu pot spune că am
auzit vreodată. Dar după cum scrie, conform citatelor date în
recenzia Domniei-voastre, pot crede că are bune intenţii, dar nu
şi cunoştinţele istorice necesare pentru a susţine o cauză dreaptă.
Să vă dau numai câteva exemple. Numărul de 6.813 români omo-
râţi de unguri în intervalul 1940-1944 nu poate fi demonstrat. Se
ştie sigur că, în intervalul septembrie 1940-august 1944, au fost
omorâţi 999 români; alţii au fost omorâţi în următoarele trei luni
(de exemplu, la Aita-Seacă între 20 şi 100) - dar nu s-a putut face
un calcul. Cifra de 500.000 de refugiaţi români din Transilvania
de Nord-Est în timpul ocupaţiei horthyste nu se susţine prin ni-
ciun document arhivistic. Cele mai multe surse indică maximum
300.000. „La începutul anului 1944, Germania a încercat să con-
vingă Ungaria să dea Nordul Transilvaniei înapoi României.”
Nu e adevărat! Din contră, nici măcar după aplicarea Planului
Margareta de ocupare a Ungariei în martie 1944, Germania nu
a acceptat retrocedarea Transilvaniei de Nord-Est, deşi atunci
stăpânea efectiv Ungaria şi ar fi putut impune o atare soluţie.
Cererea lui Ion Antonescu în acest sens a fost respinsă. „În 1944
şi 1945, MADOSZ a făcut o alianţă cu Partidul Comunist.” Nu a
fost nicio alianţă, deoarece MADOSZ era o creaţie a Partidului
Comunist; nu era aliat cu acesta, ci făcea parte din el. Ş.a.m.d.
În finalul prezentării elogioase pe care i-o faceţi volumului dom-
nului Aurel S. Marinescu, ne anunţaţi că autorul invită istori-
cii să-şi aducă o contribuţie la evidenţierea, pe baza cercetării
arhivelor, a activităţii şovine maghiare în Transilvania după al
doilea război mondial. Însăşi această „invitaţie” demonstrează
faptul că domnul Marinescu nici nu este istoric, şi nici măcar nu

Mesaje de la cititori
Stimate doamnelor şi domnilor Senatori ai României,
În calitatea mea de alegător al domniilor voastre
la ultimele alegeri parlamentare şi în numele unui
grup de români din diaspora, vă cer, insistent, să NU
votaţi articolele din noua Lege a Educaţiei Naţiona-
le care reglementează predarea Istoriei şi Geografi-
ei României în limba maghiară.
Cererea noastră nu se îndreaptă împotriva cetă-
ţenilor români de origine maghiară, ci este motivată
de gradul deja avansat de enclavizare etnică şi de
ambiţiile separatiste ale judeţelor Harghita şi Co-
vasna, care prin această lege sunt încurajate.
Credem că o astfel de evoluţie nu serveşte intere-
selor cetăţenilor români, indiferent de etnia lor, de a
trăi împreună într-un stat naţional, unitar şi indivi-
zibil.
Mai mult, credem că politica stabilită de PD-L cu
UDMR cu privire la minorităţi nu a primit mandatul
electoratului român şi ca, atare, nu este legitimă!
Cu respect,
Cezar Lupu
şi-a îndeplinit minima îndatorire, înainte de a porni la scrierea
unei cărţi de istorie, de a verifica ce s-a mai scris în acest dome-
niu. Dacă s-ar fi dus pe la bibliotecă, ar fi putut afla că istoricii
adevăraţi, şi fără „invitaţia” Domniei-sale, au cercetat arhivele
şi au scris, mult, despre tema pusă în discuţie. În ceea ce mă
priveşte, îi recomand o carte a mea: Transilvania de Nord-Est.
1944-1952 (450 pagini, apariţie 2005). Ca şi alte cărţi ale mele
acoperind intervalul 1940-1952.
Constat, de altfel, Domnule Duma, că despre multele cărţi pu-
blicate de mine, după îndelungi ani petrecuţi în arhive, nu aveţi
niciun cuvânt. Poate pentru că sunt sobre şi fără formule pamfle-
tare.
Vă rog să primiţi, stimate Domnule Duma, expresia conside-
raţiei mele.
Prof. univ. dr. Petre Ţurlea Ploieşti, 10 iulie 2006

AI SĂ DAI SEAMĂ, domnule Băsescu!

(urmare din pagina 1)
Când aţi lansat (din funcţia de
ministru) lozinca „aici sunt banii
dumneavoastră”, era corect să ne
arătaţi şi buzunarul propriu. Urmare
acelui zel, ţara n-a avut, nu are şi nu
va avea drumuri, atâta vreme cât veţi
fi preşedinte. Prin fraudă aţi ajuns
acolo, prin fraudă preşedinţiaţi.
Ce aveţi omenesc în fiinţa cea
care râde cu satisfacţia personaje-
lor SF-iste când comandă ucideri
şi văd sânge?
Prin ce încrengături ale vieţii
aţi trecut, de aţi ajuns devorator de
suflete cinstite, pe care le atrageţi
magnetic în tagma incompetenţi-
lor, jefuitorilor veroşi?
Aţi coborât această ţară în pră-
pastie! Am ajuns de râsul lumii!
Cine vrea să-şi bată joc de noi, o
face fără oprelişti. Dacă cineva
vrea să devină stăpân pe surse de
bogăţie, i se aprobă demersuri-
le bine întocmite, fără niciun fel
de analiză spre a obţine beneficii
pentru ţară. Cine denigrează valo-
rile spirituale ale înaintaşilor, este
promovat în funcţii înalte. Cine
încalcă legea, este condamnat de
ochii lumii la ani de închisoare şi
eliberat după termen scurt, pentru
că aşa i se dictează justiţiei corup-
te, oarbe şi slugarnice.
Dacă mai aveţi ceva omenesc
în fiinţa care mai suflă în dumnea-
voastră, nu vreţi să ne lăsaţi să ne
mânuim sărăcia fără otrava pe care
o picuraţi pas cu pas în viaţa noas-
tră, prin tot ce întreprindeţi? Nu
zvâcneşte în dumneavoastră nicio
fibră umană care să vă şoptească să
ne lăsaţi în pace? Jena, bunul-simţ,
ruşinea nu străbat nicio suflare a
clanului băsescian? De datorie,
onoare obligaţii, nici poveste!
Ai să dai seamă, domnule Bă-
sescu, de mai marea sărăcire a să-
racilor, determinându-i la gesturi
extreme! (vezi judeţul Iaşi)
Ai să dai seamă de flota ţării, pe
care ai adăugat-o la fondul familiei!
Ai să dai seamă de înşelătoria
din alegeri prin care ai călcat în pi-
cioare credinţa unor amărâţi, con-
vinşi că vei continua să le dai gă-
leţi portocalii, făină, zahăr şi pâine
portocalii, cel puţin cât vei fi preşe-
dinte. Dar n-ai putut rezista să nu le
arăţi adevărata faţă: cea de minci-
nos, cinic şi mare curajos în a dicta
sărăcie doar pentru cei care n-o mai
pot suporta. Criza, prea aspră, a de-
păşit maşinaţiile băsesciene şi v-a
obligat să ieşiţi la rampă, crezând
că „preşedintele poporului” va fi
înţeles. Da, acum a înţeles şi badea
Gheorghe din ce este confecţionat
caracterul dumneavoastră.
Ai să dai seamă de suferinţa ro-
mânilor din cele trei judeţe, unde
ungurii pun stăpânire, bucată cu
bucată, pe patrimoniul românesc,
vizând, in extenso, tot Ardealul, îşi
fac lege în Parlament pentru ridicu-
lizarea limbii române (lege votată
de români), în timp ce dumneata,
cu toată liota „n-aude, nu vede” eşti
liniştit şi nu-ţi pasă de umilinţa pe
care o îndură românii din acel spa-
ţiu, deşi cer continuu intervenţii din
partea conducerii ţării pentru opri-
rea obrăzniciei şi actelor de sfida-
re ale ungurilor aflaţi în adăpostul
gărzii ungare, interzisă în ţara lor,
dar foarte liberă să ameninţe şi să
intimideze în ţara noastră. Tăcerea
vă este benefică. Cum altfel v-aţi
afla în majoritate? Vă convine să
mâncaţi pita trădării! În timp ce
domnul Vasile Blaga, ministrul Ad-
ministraţiei şi Internelor, afirmă că
„udemeriştii sunt loiali şi extrem
de corecţi” („Condeiul ardelean”,
nr. 102, 18-24 septembrie 2009), în
acelaşi ziar, Lazăr Lădariu lansează
apelul: „Treziţi-vă, români” („Con-
deiul ardelean”, nr. 123, 19-25 fe-
bruarie 2010). Ultima veste, care
pune capac, este aceea că parla-
mentarii PD-L sunt singurii români
care au votat, cu devotament şi
aleasă preţuire, pe Laszlo Tokeş în
funcţia de vicepreşedinte al PE.
Ai să dai seamă de toate aces-
te rele şi de cele pe care nu le cu-
noaşte toată lumea, cum este casa
EBEI de 900.000 de euro, din mar-
ginea Parisului, asigurată cu pază
găzduită în clădiri adiacente (vezi
internet). Suma aceasta de bani
este enormă. Se pune întrebarea:
de unde a apărut în contul familiei
dumneavoastră această sumă?
Umblă vorba în presă că se
plătesc bani grei pentru a nu se da
publicităţii adevăruri grave. Gesti-
onaţi şi aceste practici?
Da, ai să dai seamă! Dreptatea
e sfântă!
 Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) 9
Campionatul Mondial de Fotbal
Africa de Sud - 2010
OPTIMI SFERTURI SEMIFINALE FINALA SEMIFINALE SFERTURI OPTIMI
A1 Uruguay 2 3 Argentina B1

FINALA MARE
Uruguay Argentina
B2 Coreea de Sud 1 1 Mexic A2
2 iulie, 17:00 - TVR1 11 iulie, 21:30 - TVR1 3 iulie, 17:00 - TVR1
C1 SUA 1 4 Germania D1
d.p. Ghana Germania
D2 Ghana 2 1 Anglia C2
6 iulie, 21:30 - TVR1 7 iulie, 21:30- TVR1
E1 Olanda 2 5 Paraguay F1

F2 Slovacia 1
Olanda FINALA MICĂ Paraguay d.p.p.
3 Japonia E2
10 iulie, 21:30 - TVR1
2 iulie, 21:30 - TVR1 3 iulie, 21:30 - TVR1
G1 Brazilia 3 1 Spania H1
Brazilia Spania
H2 Chile 0 0 Portugalia G2

Optimi fără nicio surpriză vedere, conform calculului hârtiei,
avem două sferturi de foc (Olanda
- Brazilia, Argentina - Germania) şi
două mai puţin tari (Uruguay - Gha-
na, Paraguay - Spania). Dar, mingea
este rotundă, şi nu se ştie ce se poate
întâmpla. La ce fotbal s-a jucat, însă,
la această Cupă Mondială, la ce spec-
tacol au făcut echipele americane şi
la cât de mult au fentat „sportul rege”
cele europene (unii, în vremurile
avansate pe care le trăim, îi spun tac-
tică), daţi-ne voie să spunem că ar fi
păcat ca titlul mondial să poposească
pe Bătrânul Continent. Cât te poate
lăsa şi fotbalul să îl păcăleşti, să joci
tot timpul la mica ciupeală, la rezul-
tat cum se spune?! Oricum, multă
răbdare nu mai trebuie să avem, că
doar opt meciuri ne mai despart de
momentul în care vom afla care este
noua campioană mondială. Opt me-
ciuri care vor fi, însă, mult mai tari,
sperăm noi şi mai spectaculoase, de-
cât multe dintre cele care s-au jucat la
această a XIX-a ediţie.
P.S.: Cât despre gafele arbitrilor,
acestea au fost atât de multe şi de
mari, şi au influenţat atâtea rezultate,
încât oricine va fi câştigătoare, va pu-
tea fi contestată de cârcotaşi...
(A.M.B.)

În optimi, la 2-1 pentru Germania,

Anunţ
Vând sau închiriez spaţiu comercial de 50 mp şi casă de locuit
Anglia a dat un gol vizibil şi de pe Lună, (curte şi grădină) în oraşul Covasna, strada Gheorghe Doja.
anulat însă de arbitri de pe Pământ Tel.: 0744-312.682

Am trecut de faza grupelor la

Campionatul Mondial de Fotbal
din Africa de Sud. Am avut parte
de rezultate neaşteptate, şi nu pu-
CLASAMENTE Închirieri, la preţuri
ţine. Motiv pentru care campioana
şi vicecampioana mondială, Italia,
respectiv Franţa, au plecat, din
start, acasă. Alături de acestea, şi
Grupa A
Uruguay
Mexic
JVE I
321 0
311 1
G
4-0
3-2
P
7
4
Grupa E
Olanda
Japonia
JVE I
330 0
320 1
G
5-1
4-2
P
9
6
foarte avantajoase,
alte formaţii cu pretenţii văd deja

în judeţul Mureş
Africa de Sud 3 1 1 1 3-5 4 Danemarca 310 2 3-6 3
demult Mondialul la televizor. Ser- Franţa 301 2 1-4 1 Camerun 300 3 2-5 0
bia, Danemarca ori Coasta de Fil-
deş sunt doar câteva dintre ele. Grupa B JVE I G P Grupa F JVE I G P
Am trecut, apoi, şi de faza optimi- Argentina 330 0 7-1 9 Paraguay 312 0 3-1 5 ‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
lor de finală. Aceasta, însă, s-a desfă-
şurat lin, fără nicio surpriză, calificân-
Coreea de Sud 3 1 1 1 5-6 4 Slovacia 311 1 4-5 4 Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,
Grecia 310 2 2-5 3 Noua Zeelandă 303 0 2-2 3
du-se absolut toate selecţionatele mai Nigeria 301 2 3-5 1 Italia 302 1 4-5 2 ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
bine cotate decât adversarele lor. Şi,
care aferente).
confirmând parcă cele scrise în ediţia Grupa C Grupa G
precedentă a „Condeiului ardelean”,
SUA
JVE I
312 0
G
4-3
P
5 Brazilia
JVE I
321 0
G
5-2
P
7
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
Europa mai are doar trei reprezentante
Anglia 312 0 2-1 5 Portugalia 312 0 7-0 5 gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
în competiţie, deşi la începutul turne-
ului le-a avut, urmare a graficului pre-
Slovenia 311 1 3-3 4 Coasta de F. 311 1 4-3 4 de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
Algeria 301 2 0-2 1 Coreea de N. 300 3 1-12 0
liminariilor, pe cele mai multe. Acum, tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
în faza sferturilor, ce se dispută astăzi Grupa D JVE I G P Grupa H JVE I G P Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
şi mâine, alături de Olanda, Germania
şi Spania mai sunt angrenate patru Germania 320 1 5-1 6 Spania 320 1 4-2 6 ferată propriu şi acces direct la E60.
echipe din America de Sud, Uruguay, Ghana 311 1 2-2 4 Chile 320 1 3-2 6
Australia 311 1 3-6 4 Elveţia 311 1 1-1 4
Brazilia, Argentina şi Paraguay, dar
Serbia 310 2 2-3 3 Honduras 301 2 0-3 1
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
şi una din Africa - Ghana. La prima
10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) Sudoku - Şah
Şi tu ne poţi trimite poze:
inea
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

Se întâmplă și prin alte judeţe... Iată un exemplu, recent fotografiat, din Sucea-
va, la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina. Este clar, credem pentru tot
mai mulţi cetăţeni, că autorităţile statului au abandonat demult România și
pe români. Din păcate, Ţara lui Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mihai
Eminescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, George Călinescu,
Nicolae Iorga, Titu Maiorescu..., a ajuns, într-adevăr, un sat fără
câini. România este la ora actuală un stat cucerit, din exterior
și din interior deopotrivă, iar cine nu recunoaște asta înseam-
nă că fie nu are suficiente cunoștinţe, fie este plătit pentru
lichelismul și trădarea de care dă dovadă în slujba antiromâ-
nismului. Mulţumim din inimă, Conducătorule mult iubit!
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

TURNEUL REGILOR (III)
cauza 30.d7! şi dacă 30...bxc4?, atunci Problemã propusã
31.Te8+ Rh7 32.Dxf6 cu câştig. 30.Cb6!
Ne6 pasionaþilor de ºah
Magnus Carlsen. (Vezi diagrama)
Cel mai puternic turneu care s-a des-
făşurat în ţara noastră s-a încheiat cu vic- Prezentăm clasamentul final şi una ZAKHODIAKIN
toria, oarecum aşteptată, a norvegianului din partidele învingătorului: Gleb Nikolaievici
Myllyniemi 50, 1980

Carlsen, Magnus - Wang, Yue [C36]
Turneul regilor,
Mediaş (4), 17.06.2010
1.e4 e5 2.f4 Gambitul regelui, un oaspete
rar în turneele moderne. Alegerea albului
se explică prin faptul că acest gambit re-
prezintă una din căile de a evita Apărarea
rusă, care survine după 2.Cf3 Cf6. 2...d5
Contragambitul Falkbeer, una din cele
mai active variante împotriva Gambitu-
lui regelui. 3.exd5 exf4 Negrul lichidează
rapid tensiunea în centru. Mai populară
este însă continuarea 3...e4. 4.Cf3 Cf6
5.Nc4!? Actualul antrenor al lui Carlsen,
fostul campion mondial Garry Kasparov,
a jucat aici 5.Nb5+. 5...Cxd5 6.0–0 Ne7
Nu este rea nici continuarea 6...Ne6, de
exemplu: 7.Nb3 Ne7 8.c4 Cb6 9.d4 Cxc4
10.Cc3 c6 11.Nxf4 0–0 12.De2 b5 13.a4
Db6 14.Rh1 Nf6 15.axb5 cxb5 cu şanse
aproximativ egale, Shulman, Y (2564)
- Onischuk, A (2661) / Kansas 2003.
7.Nxd5!? O decizie importantă. Albul
renunţă la perechea de nebuni, preferând
să se dezvolte rapid. 7...Dxd5 8.Cc3 Dd8
9.d4 0–0 10.Nxf4 Nf5 Negrul nu permi-
te damei albe să se dezvolte la d3, deşi
nici în acest caz albul nu obţine avantaj.
11.De2 Nd6?! O mutare mai slabă, după
care albul preia iniţiativa. Era de prefe-
rat 11...Cc6 12.Tad1 Te8 cu egalitate, ca
în partida Jones, R (2297) - Abdulla, A
(2474) / Mallorca 2004. 12.Nxd6 Dxd6
13.Cb5! Dd8 Slab este 13...Dd7? din
cauza 14.Ce5 Dc8 15.Txf5 Dxf5 16.Tf1
Dc8 17.Dc4 cu mare avantaj pentru alb.
14.c4 a6 15.Cc3 Avantajul de spaţiu al al-
bului este evident. 15...Cd7 16.Tad1 Ng6
17.Df2 Te8 18.h3 Tc8?! Negrul nu găseş-
te căi de egalare. 19.Tfe1 Txe1+ 20.Txe1
c6 21.d5 Albul îşi face un pion liber, dar
mai bine era 21.Ch4. 21...Cf6?! Se pare
că ideea de a bloca pionul liber cu dama
după 21...cxd5 22.cxd5 Dc7 23.Dd4 Dd6
nu este pe placul negrului, dar era cea
mai bună alegere. 22.Dd4 cxd5 23.Cxd5
Cxd5 24.cxd5 Dd6 Până la urmă negul
este obligat să blocheze pionul tot cu
dama! Diferenţa dintre poziţia apărută pe
tablă şi cea din comentariul de la mutarea
21 a negrului este că acum albul are la dis-
poziţie câmpul e5 pentru cal. 25.Ce5 Te8
26.Te3 Td8 27.Cc4 Df6 28.Te5!? Carl-
sen evită schimbul damelor, dar mai bine
era 28.Dxf6 gxf6 29.Te7 Txd5 30.Txb7.
28...h6 29.d6! Nf5 Nu merge 29...b5 din
Greşit este atât 30...Dxd6? din cauza
31.Te8+!, cât şi 30...Txd6 din cauza 31.Cd5
şi negrul pierde cel puţin o calitate. 31.d7!
Poziţia negrului a devenit precară şi nu este
greu pentru un jucător de talia lui Carlsen
să-şi valorifice marele avantaj de spaţiu. 31...
Rh8 32.a4 g6 33.Dc3 Rg7 34.a5 h5 35.h4
Txd7?! Negrul cedează psihic! După păre- Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
rea comentatorilor singura mutare care mai
păstra şanse practice era 35...Rg8. 36.Cxd7 O problemă „construită” cu economie
Nxd7 37.Dd4 Nc6 38.b4 Nb5 39.Rh2 Na4 de material. Simplitatea aparentă este compensată,
40.Td5 După ce şi-a consolidat poziţia al- însă, de o frumoasă „cheie”.
bul schimbă damele realizându-şi astfel mai Soluţia, în ediţia viitoare.
uşor avantajul material. 40...Nc6 41.Dxf6+
Rxf6 42.Tc5 Re6 43.Rg3 f6 44.Rf2 Nd5
45.g3 g5? Este greu de recomandat ceva Soluţia problemei din numărul trecut:
pentru negru, dar această împingere grăbeş-
te sfârşitul, deoarece permite albului să-şi DOBRESCU Emilian
creeze un pion liber depărtat. 46.g4! hxg4 Revista de Şah 1957
47.h5 Ne4 48.Tc7! Ultima fineţe. 48...f5
49.h6 f4 50.h7 g3+ 51.Re1 f3 52.h8D f2+
53.Re2 Nd3+ 54.Re3! Negrul cedează. La 1.Dh8! (cu ameninţarea 2.De5#) 1…Td5
54...f1D urmează 55.De8+ Rd5 (Sau 55... [Sau a) 1...Te8 2.Dd4#; b) 1...e3 2.Dxe5#]
2.Dc8# 1–0
Rf5 56.Tf7+ Rg4 57.Txf1 Nxf1 58.De4+
Rh3 59.Dh1+ Rg4 60.Dxf1) 56.Tc5+ Rd6
ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
57.De5+ Rd7 58.Tc7+ Rd8 59.De7# 1–0 doron50ro@yahoo.com
 Traduceri
Traduceri din presa
de limbă maghiară
Citesc stupefiat că într-o şedinţă, consilierul
local Rodica Pârvan a apreciat că revenirea la
vechea denumire a străzii care poartă numele
celor trei persoane pomenite în titlu ar fi o pro-
vocare. La fel apreciază şi Ioan Lăcătuşu, care
consideră că nu este un lucru bun ca atunci când
vine vorba de acordarea de denumiri de străzi,
să fie ignorate numele unor personalităţi im-
portante pentru comunitatea românească. Este
interesant să urmărim cum nici prin gând nu le
trece că există nu doar sensibilitate românească,
ci şi sensibilitate maghiară. Semnatarul acestor
rânduri nu crede că denumirea unei străzi cu nu-
mele conducătorilor ţărani de mai sus ar servi
la convieţuirea paşnică, mai ales când această
denumire ar înlocui-o pe cea care poartă numele
regelui Attila. Orice român şi secui cinstit, care
cunoaşte istoria Ţării Transilvaniei, ştie că hoar-
dele de ţărani conduse de cei sus-numiţi au ucis
cu o cruzime de nedescris mii de maghiari tran-
silvăneni fără apărare. Cunoscând toate aces-
tea, pot afirma liniştit următoarele: conflictele
interetnice nu sunt generate de cei care propun
schimbarea denumirii străzii, ci de cei care, în
scopul umilirii maghiarimii, susţin cauza unor
astfel de denumiri.
Poate fi o bucurie să vezi în Sfântu-Gheor-
ghe numele unor oameni pe a căror activitate s-a
uscat sângele unor maghiari nevinovaţi? Sunt
sigur că nici românii nu s-ar bucura dacă ar cu-
noaşte adevăratul trecut.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
nr. 5.988, 22.05.2010; Titlu: Ce înseamnă
numele lui Horea, Cloşca şi Crişan?,
Semnează: Kadar Gyula
www.forumharghitacovasna.ro
Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) 11
Şedinţa extraordinară de vineri a consi- responsabilitatea financiară, în proiectul de
liului local din Sfântu-Gheorghe se anunţa hotărâre fiind specificat că acest lucru se va
de scurtă durată şi lipsită de dispute, doar o întâmpla doar după încheierea investigaţiei
singură temă fiind fixată pe ordinea de zi, iar interne. Propunerea de modificare a fost însă
cele două fracţiuni maghiare ajunseseră deja respinsă, fapt în urma căruia viceprimarul
la o înţelegere cu privire la adoptarea ei. În- şi-a deconectat microfonul. În momentul în
ţelegerea nu a avut niciun rost, disputele apă- care trebuia votată desemnarea noului con-
rând din nou. ducător al firmei, şi consilierii sub culorile
În urma demisiei lui Kulcsar Terza Jozsef, PCM şi-au deconectat microfoanele. Au ur-
directorul firmei Urban Locato, era necesa- mat dispute vehemente. Până la urmă, a fost
ră desemnarea unei alte persoane în această desemnat, prin vot unanim, noul director al
funcţie. Cu ocazia şedinţei de vineri, trebuia firmei Urban Locato, iar în momentul adop-
adoptată o decizie în această problemă. Pri- tării hotărârii în întregime, civicii şi-au deco-
marul Antal Arpad a anunţat că în persoana nectat din nou microfoanele. A urmat o altă
lui Szabo Maria Magdolna - care nu face parte discuţie aprinsă. La finalul şedinţei, proiectul
din personalul transferat de la întreprinderea de hotărâre a fost adoptat cu câteva voturi de
comunală, ea fiind angajată după înfiinţarea abţinere date de fracţiunea civică.
Telefoane
firmei Urban Locato - a fost identificat omul Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
potrivit pentru funcţia de director. Viceprima- nr. 5.988, 22.05.2010; Titlu: Sfântu-
rul Balint Jozsef a propus modificarea unui Gheorghe / O nouă dispută în cadrul
articol: directorul demisionar să fie scutit de consiliului local, Semnează: Vary O. Peter Utile
În parlamentul ungar s-a jugul robiei româneşti şi-au o soartă de semicolonie, nu Poliţia 112
făcut auzit, în sfârşit, Im- asumat umilirea, torturarea, simt că istoria maghiară le Pompieri 112
nul Secuiesc. Reprezentanţii ba chiar şi moartea pentru aparţine. Atitudinea MSZP- Salvare 112
Jobbik au fost cei care au el. Pentru că maghiarii s-au iştilor în momentul intonării Protecţia Civilă *982
început să-l intoneze, după identificat cu această creaţie, Imnului îi califică de la sine Jandarmeria *956
care li s-au alăturat şi repre- cu simbolistica şi înţelesul ei. şi consolidează imaginea Serviciul Antidrog *934
zentanţii Fidesz. Unii dintre Nu este întâmplătoare unui viitor pozitiv. Poliţia de Frontieră *959
MSZP-işti au părăsit sala. atitudinea adoptată de socia- Cotidianul „Szekely Deranjamente Electrica *929
Azi, Imnul Secuiesc scris la lişti. Cei care la manifestările hirmondo” (Covasna), Deranjamente Gaze *928
1922, o creaţie clar ireden- lor intonează Internaţionala nr. 63, 18.05.2010; Deranjamente posturi
tistă, a ajuns la rang de Imn. şi care în ultimii 8 ani au fost Titlu: Imnul Secuiesc în telefonice 1921
Pentru că în cele mai grele preocupaţi să-şi umple buzu- parlamentul ungar, Informaţii abonaţi
vremuri, maghiarii aflaţi în narele şi să împingă ţara la Semnează: Borbely Zsolt Romtelecom 188932
Informaţii diverse 1951
*Se formează obligatoriu
prefixul judeţului

Vehicule
 Vând Skoda Octavia, an
fabricaţie 2002, motor 2.0 l
benzină, 150 CP, tuning optic,
suspensie sport, climatronic,
geamuri electrice, oglinzi elec-
trice, scaune încălzite. Preţ
7.000 Euro. Tel: 0743-417.151
 De vânzare scooter MBK
Booster 49 cmc, an fabricaţie
1999 noiembrie, înmatriculată,
stare perfectă de funcţionare,
fără zgârieturi, cu toate actele
în regulă. Preţ: 1.900 lei. Tel:
0744-907.807
Imobiliare
 Vând pădure de stejar 2 ha în
zona Turia. Tel: 0741-604.173
 Vând 350 ha teren agricol în lo-
calitatea Ulmu, judeţul Brăila,
comasat sută la sută, intabulat,
carte funciară, singur propri-
etar, teren cernoziom negru,
categoria 2 irigat sută la sută.
Preţ 2.200 euro/ha. Tel: 0726-
626.489
 Vând casă, curte şi grădină
în localitatea Turia 1.15 ha,
grajd nou. Tel: 0762-270.393
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
 Vând casă în Araci la 17 km de
Braşov formată din 3 camere,
bucătărie, dependenţe: pivniţă,
fântână acoperită cu ţiglă, curent
electric, curte 2000 m se poate
plăti în 2 rate la preţul de 12.200
euro. Tel: 0723-538.501
 Vând apartament 2 camere stra-
da Pescarilor, Sfântu-Gheorghe
cu termopan, gresie, faianţă,
parchet, centrală proprie, uşă
metalică liber la vânzare 14.800
Euro negociabil. Tel: 0723-
538.501
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament zona gării decomandat
suprafaţă 56 mp, cu contor de
gaz, liber la vânzare la preţul de
19.200 euro. Tel: 0723-538.501
 Vând garsonieră categoria B în
Sfântu-Gheorghe, zona Consic,
renovată, termopane, centrală
termică, izolat termic interior şi
exterior. Tel: 0758-781.991
 Vând apartament 2 camere în
Sfântu-Gheorghe, str. Crângu-
lui, etaj II, 58 mp cu centrală
termică proprie. Preţ: 30.000
euro. Tel: 0727- 801.448
 Vând apartament 2 camere
în Sfântu-Gheorghe, cartierul
Gării. Preţ informativ:
Alba
Prefectura 0258-811.179
Consiliul Judeţean
0258-813.380
Primăria Alba-Iulia
0258-819.462
100.000 lei. Tel: 0760-118.890 femei cu vârsta între 28-55 ani.
Braşov
 Cumpăr apartament 2 camere în Cunoaşterea de limbi străine cons-
Prefectura 0268-419.277
Sfântu-Gheorghe, fără interme- tituie avantaj (engleză, franceză,
Consiliul Judeţean
diar. Tel: 0766-579.936, 0745- maghiară). Tel: 0740-365.850
0268-410.777
554.843
 Închiriez spaţiu comercial
Diverse Primăria Braşov
0268-416.550
(parter), 80 mp, super-reno-  Închiriez Cramă cu dotări
vat, cu toate utilităţile, în (presă, curent trifazic) în vederea Covasna
Sfântu-Gheorghe, bulevar- vinificării. Capacitate de depozita- Prefectura 0267-315.190
dul Grigore Bălan, nr. 34, re 30.000 de litri. Eventual, asigur Consiliul Judeţean
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De şi strugurii pentru vinificaţie. Tel: 0267-311.190
preferinţă pentru farmacie, 0727-020.339, 0237-633.072 Primăria Sfântu-Gheorghe
cabinet medical, societate de  Vând mobilă de dormitor în Sfân- 0267/316.957
asigurări. Tel: 0723-272.406 tu-Gheorghe, aproape nouă. Tel:
0744-633.268 Harghita
IT / Electronice Servicii Prefectura 0266-371.114
Consiliul Judeţean
 De vânzare aparat foto DSRL  Efectuez lucrări de instalaţii de 0266-207.700
marca Olympus E-300 obiec- încălzire şi sanitare. Tel: 0761- Primăria Miercurea-Ciuc
tiv 18-50 mm, 55-200 mm, 320.610 0266-317.007
4 filtre, card memorie 2Gb,  Fostă educatoare cu diplomă de
geantă originală Olympus. asistent social, ofer servicii de Mureş
Preţ 1.200 lei. Tel: 0744- îngrijire copii, bătrâni, bolnavi în Prefectura 0265-263.211
907.807 Sfântu-Gheorghe şi împrejurimi. Consiliul Judeţean
Tel: 0721-477.342, 0745-066.462 0265-263.211
Angajãri  Efectuez transport de mobilă Primăria Târgu-Mureş
 Agenţie de recrutare şi plasare cu echipă de mutare în Sfântu- 0265-268.330
forţă de muncă în Israel caută pen- Gheorghe şi în alte localităţi din
tru îngrijire de bolnavi la domiciliu ţară. Tel: 0723-538.501 Sibiu
Prefectura 0269-210.104
Mica publicitate este gratuitã Consiliul Judeţean
pentru persoanele fizice. 0269-217.733
Primăria Sibiu
0269-208.800
 12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 142 (177) Viaţa creştină
la gravide declanşează hipotiro- întregul cosmos este un dar al Sfintei

Duminica a 6-a dupÅ Rusalii

(Vindecarea slăbănogului din Capernaum)
„Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta pă-
catele, a zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta.
Şi, sculându-se, s-a dus la casa sa.
Iar mulţimile văzând acestea, s-au înspăimântat şi au slăvit pe
Dumnezeu, Cel care dă oamenilor asemenea putere.”
Sfânta Evanghelie citită în Du-
minica a 6-a după Rusalii exempli-
fică faptul că bolile au şi cauze spi-
rituale, iar cea mai frecventă este
încălcarea poruncilor lui Dumne-
zeu, păcatul.
Prof. univ. dr. Pavel Chirilă spu-
ne: „Este un fapt aproape comun să
vedem la cabinet oameni bolnavi în-
cărcaţi de mari păcate în trecutul lor.
Am avut ocazia să cunosc chiar situaţii
mai precise: în vremea comuniştilor,
un preot a vrut să facă slujba de Învi-
ere auzită şi în curtea bisericii. Un şef
local - având o autoritate în zonă - l-a
invitat să întrerupă staţia de amplifica-
re. Preotul a refuzat. Atunci activistul
a pus mâna pe firele difuzorului, să le
rupă. În clipa aceea a făcut o hemiple-
gie (mâna care a acţionat şi piciorul -
paralizate) şi a fost dus cu ambulanţa
direct la spital. Soldaţii sau deţinuţii
care au participat la dărâmarea bise-
ricilor în vremea comunismului au
avut mai târziu probleme de sănătate.
Biserica din Vatra Dornei este un caz
edificator. Pe parcursul derulării cons-
trucţiei, un om din oraş l-a reclamat pe
Pr. Mihai Valică în repetate rânduri,
pentru a bloca construirea catedralei.
Totuşi, biserica s-a construit. Pe data
de 13 septembrie 1999, s-a făcut sfin-
ţirea paraclisului catedralei. În timpul
slujbei de sfinţire, potrivnicul reclama-
giu a făcut o hemiplegie şi a paralizat”
(Pavel Chirilă, „Vindecarea”).
O altă cauză de îmbolnăvire
(Matei 9, 6-9)
este neiubirea semenilor şi vrăjmă-
şia cu oamenii: violenţa în familie,
minciuna, răutatea şefilor, nedrep-
tăţile sociale, abuzurile instituţiilor
publice, nedreptatea judecătorilor
etc.. Foarte multe conflicte se iscă
între oameni din cauză că unul îl
acuză sau îl cleveteşte pe altul.
„Este, de fapt, o întreagă patolo-
gie socială (o sociopatie) care gene-
rează o patologie medicală specifi-
că: boli psihice, sinucideri, infarcte,
accidente, vătămări fizice etc.” (Pa-
vel Chirilă, „Vindecarea”).
O cauză reală a foarte multe
boli este coruperea mediului în-
conjurător.
Tratarea apei cu clor face să se
formeze un compus organic halo-
genat volatil-trihalometani (THM),
care duce la creşterea riscului de
cancer cu diferite localizări. Trata-
rea solului cu nitraţi poluează intens
apele de suprafaţă şi prima pânză de
apă freatică. Expunerea la pesticide
are următoarele efecte patogene:
carcinogenitate (efect cancerigen),
mutogenitate (agresiune asupra ma-
terialului genetic), teratogenitate
(efecte nocive asupra fătului), diferite
sindroame neuropsihice (British Me-
dical Association, Pesticides, Chemi-
cals and health).
Anual sunt emise în atmosfe-
ră cca. 138 milioane tone substan-
ţe poluante, între care se numără şi
plumbul. Efectele plumbului asupra
sănătăţii sunt multiple: anemie, hi-
pertensiune, polinevrită, nefropatie
interstiţială, retard psihic şi intelec-
tual, pentru că plumbul trece prin
placentă (Gh. Mohan, A. Ardelean,
„Ecologia şi protecţia mediului”).
Bolile mai sunt alimentate şi
provocate de producătorii de ali-
mente şi băuturi care sacrifică să-
nătatea oamenilor pentru reuşita
în afaceri, lucru pe care îl consider
un mare păcat făcut împotriva se-
menilor, pe care trebuie să-i iubim,
nu să-i otrăvim.
Un mare pericol îl reprezin-
tă aditivii alimentari: E330, E621,
E211, E131, E142, E213, E214,
E215, E217, E239.
De exemplu, aspartamul este
răspunzător de: cefalee, vertij, spas-
me cerebrale, greţuri, spasme mus-
culare, îngrăşare, erupţii, depresie,
astenie, iritabilitate, insomnie, tul-
burări de vedere, scăderea auzului,
palpitaţii, senzaţie de lipsă de aer,
atacuri de panică, pierderea gus-
tului, tulburări de memorie, dureri
articulare. Majoritatea autorilor
sunt de acord că aspartamul are
un rol în declanşarea următoarelor
maladii: tumori cerebrale, sceloro-
ză multiplă, epilepsie, sindroame
extramiramidale, boala Alzheimer,
retardare mintală, malformaţii (Ni-
coleta Macovei, „O bombă chimică:
Aditivii alimentari”).
Benzoatul de sodiu, folosit în bă-
uturile răcoritoare ca antiseptic, este
deja interzis în multe ţări europene.
Sarea iodată merită o atenţie
specială, deoarece în România
este iodată prin lege întreaga po-
pulaţie. Administrarea de iod în
exces blochează reacţiile de orga-
nificare şi cuplare, produce guşă,
idie la făt (Harisson, „Principiile Treimi, se întoarce benefic spre creş-
Medicinii Interne”). terea duhovnicească a omului. Pute-
Fericitul Părinte Dumitru Stă- rea şi actul creator al lui Dumnezeu,
niloaie mărturiseşte că natura este Cel ce a făcut lumea din nimic, se
astfel structurată încât lasă loc inten- uneşte eficient cu puterea omului de
ţiilor umane. Când lucrarea omului
în natură şi în lume nu duce la îm-
a modela şi obţine beneficii de la na-
tură. Aceasta obligă omul la o mare
bunătăţirea lui duhovnicească, apar responsabilitate atât faţă de Creator şi
insuccese şi dureri. Facerea trupului faţă de semeni, cât şi faţă de natură.
din pământ implică o recapitulare a Mântuitorul a dăruit slăbăno-
elementelor universului material în gului mai întâi iertarea păcatelor,
constituţia omului. Atentând la inte- pentru că între suflet şi trup este o
gritatea morfologică a naturii, omul legătură indestructibilă. Căci uni-
o poate corupe, dar această corupe- versul material şi biologic trebuie să
re a naturii face imposibilă existen- fiinţeze împreună cu omul în ace-
ţa omului şi a semenilor. Trebuie să eaşi pronie divină; iar în urcuşul lui
avem bunul obicei ca, de câte ori ne spre îndumnezeire, omul trebuie să
lovim de lucruri, să facem efortul de folosească cu evlavie propriul trup
a le pune în legătură cu Dumnezeu. şi întregul univers.
Astfel, descoperim şi ne uimim de Ca o concluzie, am putea afir-
minunăţia legilor perfecte care miş- ma faptul că păcatul duce la boală,
că universul, apele, plantele, vieţui- iar sfinţenia la vindecare.
toarele. Dialogul, relaţia interactivă Pr. Cristian Vlad Irimia
om-mediu, întemeiată pe credinţa Parohia Covasna Staţiune,
într-un act creator şi pe conştiinţa că ROMÂNIA
TAINA IERTĂRII
PĂCATELOR
Intrând în Capernaum, Doctorul cel bun şi sfânt,
Pe paraliticul din pat cu milă L-a vindecat.
Având suflet zbuciumat, de greşeli a fost iertat,
Cu smerenie plecând, fiind binecuvântat.
Cărturari plini de mândrie cu invidie huleau,
Mulţimile văzând minunea, pe Dumnezeu Îl slăveau.
Recăpătându-şi sănătatea sufletească şi trupească,
Cu recunoştinţă fiască a dorit să vieţuiască.
Nefericiţi sunt cei bolnavi care nu vin la Iisus,
Vindecătorul bolilor, Sprijinitorul cel de sus.
Să căutăm alinare în Sfânta Biserică,
Înlăturând cu tărie rugina păcatelor.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Parohia Covasna, ROMÂNIA

În cele ce urmează, vă supunem
atenţiei o sumă de profeţii lăsate de
cel mai mare călugăr-preot al Româ-
niei secolului XX - Arsenie Boca.
Cine a fost? Ca să înţelegeţi cine a
fost, vă relatez următoarea frântură
de istorie din viaţa acestui sfânt. În
anii ’50, România era sub ocupaţie,
părinţii şi bunicii cominterniştilor de
azi se străduiau de zor să ne măce-
lărească elitele pentru a le lua locul,
propovăduirea religiei începea să fie
interzisă, iar acest călugăr continua să
facă minuni acolo în munţi, la Sâm-
băta de Sus, în Făgăraş. Noii securişti
alergau după dobândirea a noi tehnici
parapsihologice. Să nu uităm că până
şi SSI-ul lui Cristescu, cu tot cu şcoa-
la de parapsihologi, fusese decimat.
Au pus ochii pe Arsenie Boca şi pe
minunile lui, gândind, în micimea lor,
că se joacă cu hocus-pocus. L-au luat
şi l-au închis într-o unitate a securită-
ţii din Făgăraş, la beci, în lanţuri, că le
era frica de el. Ei bine, bătut, umilit şi
nemâncat, nu le-a spus decât că el nu
face minuni, ci Dumnezeu lucrează.
În schimb, la fiece 12 noaptea punea
genunchii în pământ, moment în care
drugurile şi lacătele de la uşa de oţel
a beciului săreau, la propriu. Coman-
dantul unităţii, speriat de fenomen şi
îngrijorat pentru soarta sa şi a familiei
sale, a invitat martori întreaga unitate,
cu tot cu familiile acestora, plus ceva
cominternişti de la „Centru”. La mie-
zul nopţii, uşile au sărit, ca de obicei,
astfel chiar torţionarii au dus cu ei
această poveste, relatând-o posterită-
ţii. Securitatea îi spunea „Vrăjitorul”.
Cine nu ştie, a avut domiciliu forţat la
Drăgănescu, lângă Bucureşti, până a
murit, în 1989.
z Spunea odată cineva: „Pă-
rinte, Ceauşescu strică bisericile”.
„Nu el, mă, ci păcatele omenirii“ -
i-a răspuns Părintele.
(Maria Matronea, Sibiu)
z Odată, la Drăgănescu, am
stat de vorbă cu Părintele Arse-
nie în biserică şi, când să ies către
poartă, cam pe lângă fântână, Pă-
rintele s-a oprit în faţa mea şi mi-a
zis: „Măi, hai să-ţi spun ţie ceva, că
ştiu că tu nu mă spui la nimeni”. Şi
continuă: „Hai, să-ţi spun cum se
va descotorosi România de comu-
nism. Toate celelalte ţări comuniste
vor face paşnic trecerea de putere
de la comunism la capitalism - ca
şi când dai cămaşa de pe tine şi iei
altă cămaşă - numai România va
face trecerea prin vărsare de sânge
şi vor muri mulţi”. L-am întrebat
pe Părintele dacă voi muri şi eu.
Atunci, sfinţia sa s-a aşezat către
Răsărit, cu mâinile împreunate,
ca şi când s-ar fi rugat (nu cum fac
preoţii, cu mâinile în sus). A stat
aşa, cu faţa către cer, vreo 15 minu-
te. Mi-a spus, apoi, că nu voi muri
la revoluţie, dar că „ăsta” va muri
în ziua de Crăciun. L-am întrebat:
„Care ăsta?”. „Ăsta, mă, care ziceţi
voi că nu vi-l mai schimbă Dum-
nezeu”. Am întrebat încet: „Ceau-
şescu, Părinte?”. Dânsul mi-a zis:
„Da, mă, ăsta. Şi voi muri şi eu, cu
vreo 3 săptămâni înaintea lui”.
(Matei Biliboacă, Săvăstreni)
z Apoi s-a întors către lume şi a
zis: „Măi, să ştiţi că mulţi vor pleca
din ţară, dar puţini se vor întoarce.
Va veni vremea când ar dori să se
întoarcă şi n-or mai putea, căci Ro-
mânia va fi înconjurată de flăcări”.
Părintele nu prea era de acord să-ţi
părăseşti ţara.
Înainte de revoluţia din 1989,
Părintele ne-a spus că miroase a
praf de puşcă şi aşa a fost. Ne-a
mai spus că o să ne pască un mare
cutremur şi blocurile din Bucureşti
vor ajunge ca şi cutiile de chibri-
turi.
Părintele Arsenie a fost şi rămâ-
ne în inimile noastre ca un sfânt.
Acum mergem la mormântul Pă-
rintelui Arsenie şi ne rugăm acolo,
şi de câte ori îl chemăm în rugăciu-
ne, el ne ajută şi ne ocroteşte.
(Viorica Farcaş, 48 ani, Voila)
z Odată mi-a zis că, într-o
noapte, către ziuă, ne vor ocupa
trei ţări: Ungaria, Bulgaria şi Ru-
sia. Atunci eu am zis: „Ungurii or
să ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a
spus: „Şi pe cei ce ne vor ocupa va
veni ploaie de foc”.
(Aurelia Chiş, 93 ani,
comuna Boiu, judeţul Mureş)
z Mi-a spus odată Părintele:
„Bucureştiul are să fie al doilea
Ierusalim (după cele spuse în con-
tinuare nu rezultă că acest lucru
este neapărat bun, căci poate fi
Ierusalimul - oraş sfânt, dar poa-
te fi şi Ierusalimul în care nu mai
rămâne „piatră peste piatră”!). Să
nu vă fie frică, căci Ţara Făgăraşu-
lui este păzită de Maica Domnului.
Stă Maica Domnului în coate şi ge-
nunchi şi se roagă pentru Ţara Fă-
găraşului”. Iar eu i-am spus: „Vai,
Doamne, cum să fim noi aşa de
vrednici, noi - nişte păcătoşi, ca să
stea Maica Domnului în genunchi
să se roage pentru noi!?”. Şi mi-a
răspuns: „Ascultă aici, Silvia, la
voi e mănăstire la Sâmbăta, se face
mănăstire la Bucium, se face la Be-
rivoi, se face la Dejani şi se mai face
una… Deasupra la munţii voştri
veţi vedea o stea cu coadă. Când
o veţi vedea, se va întâmpla ceva
[atunci a început revoluţia]. Şi tot
în Munţii Făgăraşului se va arăta
o cruce de stele, iar atunci va mai fi
ceva: un eveniment mare.
(Silvia Toacşe, Copăcel)
(va urma)