Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 25 - 31 martie 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

TRIBUNALUL COVASNA A SUSPENDAT SCHIMBAREA

Săptămânalul dumneavoastră
preferat,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
Judeţul Harghita
- Chioşcurile Adrimar
Miercurea-Ciuc,
Topliţa, Gheorgheni,
Bălan, Voşlobeni
DENUMIRILOR DE STRĂZI DIN SFÂNTU-GHEORGHE!
Doru Decebal Feldiorean
(Sfântu-Gheorghe)
După refuzul prefectului şi subpre-
fectului judeţului Covasna, Gyorgy
Ervin (foto, stânga) şi respectiv, Io-
naşcu Valentin (foto, dreapta), plătiţi
de Statul Român ca să apere legea, de a
ataca hotărârile ilegale ale Consiliului
Local Sfântu-Gheorghe de schimbare
a denumirilor a peste 30 de străzi din
municipiul reşedinţă (dintre care amin-
tim 1 Decembrie 1918 - Petofi Sandor,
Horia Cloşca şi Crişan - Dealul Attila,
General Grigore Bălan - Gall Sandor,
Nicolae Iorga - Rakoczi Ferenc, Andrei
Şaguna - Kopeczy Sebestyen Jozsef,
Vasile Goldiş - David Ferenc), la soli-
Stânga -
locul fostei tăbliţe
cu B-dul „1 Decembrie
1918“. Dreapta - noua
tăbliţă cu strada
„Petofi Sandor“
citarea Forumului Civic al Românilor din Co-
vasna, Harghita şi Mureş, Tribunalul Covasna
le-a suspendat, până la judecarea definitivă a
cererii Forumului de anulare a acestora. Ast-
fel, denumirile străzilor redevin cele dinain-
tea schimbării ilegale din anul 2010!
Ilegalitatea celor trei hotărâri ale
Consiliului Local Sfântu-Gheorghe a
fost constatată şi de Corpul de Control
al Ministerului Administraţiei şi Inter-
nelor, care a şi atenţionat tandemul de
„garanţi ai legalităţii din judeţul Covas-
na”, Gyorgy Ervin - Ionaşcu Valentin.
Ascunşi sub umbrelă, şi făcându-se
că plouă, cei doi funcţionari ai Statului
Român par interesaţi doar de lunarul
fluturaş de salariu, nu şi de respectarea
legii. După anularea definitivă a hotă-
rârilor, vă aşteptăm demisia de onoa-
re, domnilor! Asta, desigur, dacă aveţi
onoare!?

De n-aş fi om,
aş vrea să fiu
CU GÂNDUL LA SIMBOLUL NOSTRU un tricolor
uitat în Munţii Apuseni.

NAŢIONAL - AVRAM IANCU,

(Adrian Păunescu)
6

CRĂIŞORUL MUNŢILOR IPS Andrei

Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
„Alături, o fotografie de la
1870. Ultimul chip al Iancului.
Păr şi barbă albe. Mustăţi stufoa-
se. Albe şi ele. Priveşte trist, unde-
va departe. În gol. Simt un nod în
gât. Între gene - strivită o lacrimă.
Mândrul Crai al Munţilor mi-a tu-
telat, ca multor altora, copilăria.
Cu demnitatea. Cu îndârjirea. Cu
sufletul şi cu mândria lui. Totul
de el dat pentru noi, cei aici trăi-
tori. Înrămat, numărul din «Fede-
raţiunea» (1872), cu necrologul
lui Avram Iancu: «Monumentulu’
celu mai puternicu tu l-ai plantatu
în pepturile noastre şi memoria ta
dulce în veci ni va fi scumpă...».
Îmi petrec ochii pe slovă veche şi
parcă aud, ca un ecou, fluierul lui
prin munţii de piatră.”
Este un fragment din eseul-re-
portaj „Transilvania din suflet”,
pe care l-am publicat în volumul,
cu mai mulţi autori, „Cartea Mu-
reşului”, apărută la Editura Emi-
nescu în anul 1986. Fotografia de
care aminteam mai pe la începu-
tul acestor rânduri mi-a fost pusă,
atunci, la dispoziţie, doar să scriu,
de Valeriu P. Vaida, aşezată alături
de un portret al lui Horea, făcut de
Gheorghe Adoc, însoţit, ca un ecou
reluat, de un vers: „Horea nostru-i
răstignit pe roţi...”.
Am redat toate aceste gânduri
poate şi pentru a arăta cât de tre-
cători suntem prin lume. Noi îm-
bătrânim şi ne ducem. Ei, înainte-
mergătorii, vor rămâne veşnic în
inimile noastre. Şi în pagina istori-
ei. Prin acele rânduri aduceam un
pios elogiu înaintaşilor luptători,
identificându-se cu Neamul nos-
tru prea des şi nedrept încercat. În
sufletul nostru ei se află de când
ne ştim. Tocmai de aceea am fost
revoltaţi când am văzut cum un
Andreicuţ - noul
nesimţit, un smintit, un derbedeu,
un sicofant batjocoreşte tocmai
Mitropolit al
simbolul naţional al românilor - Clujului, Albei,
Avram Iancu, Crăişorul Munţilor, Crişanei şi
comandant de oaste, la 24 de ani, în
acea Cetate de cremene a Apuseni- Maramureşului
lor! Cum şi-a permis un netrebnic
şi, mai ales, cu ce drept, să batjo- 7
corească, înscenând un „proces” şi
o „execuţie”, pe sfântul nostru lup- Eveniment de
tător, cancelist la Tabla Regească simţire literară
din Târgu-Mureş, cel mai chemat
în problematica socială a vremii şi înaltă
şi în mişcarea naţională a români- preţuire umană
lor ardeleni, nu fără motiv supărat
pe vicleanul împărat de la Viena?
dedicat scriitorului
(continuare în pagina 2) Ilie Şandru

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) Editorial

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură CU GÂNDUL LA SIMBOLUL
Fondat în 2006 NOSTRU NAŢIONAL -
AVRAM IANCU,
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean

Director general
Violeta Elena Feldiorean

Redactori
CRĂIŞORUL MUNŢILOR Păpuşa spânzurată zilele
trecute la Miercurea-Ciuc
Andrei Mihai Braşoveanu (urmare din pagina 1)
Adrian Teacă Cine a văzut vreodată fotografia
aceea, de care aminteam ceva
Tehnoredactare (DTP) mai sus, acel chip al suferinţei, al
Bódi Szilamér János intensei trăiri şi dezamăgiri după
1848-1849, nu iartă, nu permite
Corectură ca cineva, un nesimţit ca Csibi
Claudia Otilia Karda Barna, să maculeze un simbol al
Tiparul executat la: luptei naţionale a românilor ar-
Intact SA Bucureşti deleni! Cum a îndrăznit nemer-
nicul sfidător să-şi bată joc de el,
Redacţia: „spânzurându-l”?
Str. Lăcrămioarei, Am văzut, cu 25 de ani în
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, urmă, acea ultimă, tristă fotogra-
Sfântu-Gheorghe, fie a lui Avram Iancu, cea care a
judeţul Covasna, ROMÂNIA fost prezentată la o televiziune,
duminică seara. Sincer să fiu,
Cititorii ne pot contacta la: precum şi ultima fotografie a lui
Tel.: 0267-312.260 Eminescu, n-aş fi vrut să fie vre-
Fax: 0367-814.145 odată dată publicităţii. Prefer re-
Editat de SC Tracia SRL prezentările lor din tinereţe! Din
Sfântu-Gheorghe păcate, nu mulţi au fost şi sunt cei
care au intuit şi intuiesc precis
ISSN 1843 - 4665 ce se ascunde în spatele unei în-
Marcă înregistrată la OSIM tregi serii de provocări ungureşti
din ultima vreme! Crede cineva
NR 87664 că a fost absolut întâmplătoare
prezenţa, la Târgu-Mureş, doar
Asociaţia „Noi Românii“ cu două zile înaintea Zilei Mon-
Preşedinte diale a Maghiarilor, a preşedinte-
Florin Ignat lui Parlamentului ungar - Kover
Laszlo? Văzând, cât se poate de
Director executiv clar, că, având-o în componenţa
Ioan Mugur Topolniţchi guvernării pe această struţo-că-
Colaboratori milă udemeristă, o „Cicciolină”
versată, trecută prin toate patu-
prof. univ. dr. Petre Ţurlea rile Puterii postdecembriste ro-
prof. univ. dr. Ion Coja mâneşti, speculând slăbiciunea
dr. Mircea Dogaru guvernării diletante de azi, folo-
dr. Ioan Lăcătuşu sindu-se de ezitările calculate ale
dr. Gheorghe Funar
dr. Gheorghe Olteanu preşedintelui Traian Băsescu, ale
dr. Vlad Hogea taberei parlamentare mereu cu
dr. Mircea Frenţiu şapca picată pe ochi, ştiind că,
dr. Mircea Măran puternicii clipei nu-s în stare să
prof. dr. Ion Ranca apere interesele românilor, duş-
ing. Nicolae Doroftei manii integrităţii teritoriale a Ro-
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea mâniei, ai securităţii statale, pro-
prof. Vasile Stancu fită. Context în care oricine vede
prof. Rodica Pârvan că în spatele tuturor acestor ma-
prof. Doru Dobreanu nevre şi provocări se află intere-
prof. Alexandru Ciubîcă sele viclene ale UDMR: autono-
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu mia teritorială, pe criterii etnice,
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean a aşa-zisului ţinut secuiesc (mai
prof. ing. Maria Peligrad bine spus, şi pe înţelesul tuturor,
prof. drd. Costel Cristian Lazăr „ţinut secuizat”!); noua regiona-
Pr. Prot. Florin Tohănean lizare, pe clara demarcaţie a Dic-
Pr. psh. Nicolae Floroiu tatului de la Viena, din 30 august
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă 1940, acel pumnal în spatele Ro-
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu mâniei, cuprinzând judeţele Ma-
Pr. Nicolae Bota ramureş, Bihor, Satu Mare, Cluj,
Pr. Adrian Stoian Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş,
Pr. Ioan Tămaş Harghita şi Covasna. Adică par-
Lazăr Lădariu te din teritoriul românesc, de-
Constantin Mustaţă venit aşa-zis ţinut secuiesc, pe
Lucilia Dinescu
Dan Tanasă care ei l-ar dori, dacă s-ar putea,
Mihai Horga printr-o simplificare, redus doar
Erich Mihail Broanăr la Harghita, Covasna şi Mureş,
perimetrul fostei Regiuni Auto-
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
nome Maghiare de tristă amin-
tire. Numai un orb nu vede că
proiectul de regionalizare a ţării,
depus la Parlament, este o nouă
tentativă de dezmembrare a Ro-
mâniei. Să nu mai vorbim despre
proiectul Legii statutului mino-
rităţilor, despre dubla cetăţenie!
Prin tot ce gândesc, urmăresc şi
fac aceşti tradiţionali neprieteni,
mereu cu cuţitul gata să ni-l im-
plante în spate, vizează afectarea
teritoriului naţional. O spunea,
cât se poate de direct, Kover Las-
zlo, preşedintele Parlamentului
ungar, aflat la Târgu-Mureş, nu-
mai că guvernanţii români n-au
fost în stare să priceapă mesa-
jul otrăvit, cât se poate de clar,
al „numărului doi” din Ungaria,
care afirma, atât de explicit, atât
de ferm, că statul ungar sprijină
autonomia teritorială a secuilor
şi dubla cetăţenie a maghiarilor,
ca „voinţă a lui Dumnezeu”! Un
amestec făţiş în treburile interne
ale României!
La o emisiune televizată, doi
intelectuali de clasă ai acestei ţări
devenite bătaia de joc a multora,
prof. univ. dr. academician Dinu
Giurescu, păşind pe urmele tată-
lui, marele istoric al românilor,
şi prof. univ. dr. Andrei Marga,
fost ministru al Învăţământului,
rectorul Universităţii „Babes-
Bolyai” din Cluj-Napoca, lovit
din toate părţile, de toţi nemer-
nicii, pentru fermitatea şi verti-
calitatea lui, abordau, în acest
context al realităţii româneşti,
două atitudini: patriotismul şi
naţionalismul. „Patria şi patri-
otismul sunt în sufletul fiecărui
român” - spunea Dinu Giurescu,
cuvinte rar pomenite azi prin
mass-media românească! Parcă
le-ar fi ruşine multor români să
spună că ei sunt patrioţi şi naţio-
nalişti! A fi patriot şi naţionalist
nu înseamnă a fi împotriva cui-
va. A fi naţionalist nu înseamnă
a urî, a fi împotriva celuilalt.
De când, oare, dacă-ţi aperi pă-
mântul strămoşilor, eşti şovin
român? Patriotismul şi naţio-
nalismul sunt sentimente fireşti
pentru orice om care îşi iubeşte
ţara, vatra moşilor şi a strămo-
şilor, locul obârşiilor Neamului,
al rădăcinilor credinţei strămo-
şeşti, al naşterii, al primilor paşi
şi al iubirii dintâi! Numai că, se
întrebau cei doi, precum şi noi
o facem, despre ce dragoste de
patrie mai poate fi vorba din
moment ce cuvintele patriot şi
patriotism au fost nu doar uita-
te, ci exilate din actuala Lege a
Educaţiei Naţionale, trecută prin
asumarea răspunderii Guvernu-
lui Boc, iresponsabil şi antinaţi-
onal? Urmăriţi numai textul legii
amintite şi vă veţi convinge că,
premeditat, actualii guvernanţi,
cot la cot cu UDMR, au eliminat
orice urmă de patriotism! „Ce fel
de români vor mai fi, oare, peste
20-30-50 de ani?” - se întrebau
adevăraţii intelectuali mai sus-
amintiţi. Ce sentiment vor mai
avea ei pentru ţara lor, în care
s-au născut, au învăţat (dacă au
mai făcut-o!), au trăit şi au mân-
cat pâine românească? „Ţara
asta se va destrăma!” - exclama
Dinu Giurescu. Ar fi păcat, mare
păcat, domnule academician,
dacă s-ar împlini această preves-
tire! Ce ar spune înaintemergăto-
rii făuritori, după ce au luptat cu
arma în mână pentru România
Mare? S-ar întoarce în mormânt
de atâta mare ruşine a urmaşilor!
Iar noi, cei mereu atacaţi, pro-
vocaţi, umiliţi, sfidaţi, trebuie
să tăcem atunci când vedem că
o minoritate, cea maghiară, are
de 10 ori mai multe drepturi de-
cât celelalte 17 conlocuitoare!
Unde, în ce ţară a Europei, se
mai întâlneşte aşa ceva? Încetul
cu încetul, prin strategia „paşilor
mici”, maghiarii, câştigând totul
până acum, din 1990 încoace
(urmează, oare, şi autonomia te-
ritorială?!), au devenit mai egali
decât alţii. Nu doar decât fiecare
din cele 17 minorităţi, ci chiar
mai mult decât românii! Iar dacă
nu eşti de acord şi afirmi că nu-i
drept, nu-i moral, nu-i legal, nu-i
cinstit, că nu suntem de acord cu
atâtea privilegii peste măsură,
deoarece acestea nu mai sunt
drepturi, ci supradrepturi, sun-
tem etichetaţi naţionalişti! Dar
francezii, dar grecii, care, prin
Constituţie, cu toate minorităţile
lor, declară că „suntem o singură
ţară, un singur popor, un singur
imn, o singură limbă, un singur
drapel”, ce sunt? Nu sunt ei na-
ţionalişti, mari şi buni patrioţi?
Dar polonezii, dar slovacii, dar
sârbii, dar cehii, dar ungurii nu
sunt naţionalişti? Iar românul
care-şi iubeşte ţara şi nu-i de
acord cu autonomia teritorială
secuiască - în inimă de ţară - este
naţionalist-şovin-extremist? Aşa
că - spunea rectorul Andrei Mar-
ga - „Să-şi păstreze sentimentele
la ei acasă. Ungurii, polonezii,
francezii, nemţii îşi apără intere-
sele!”. Atunci, noi de ce să nu ni
le apărăm?
Pentru că mulţi nu ştiu, nu cu-
nosc un amănunt, după prezenţa
celor 500 de secui la Parlamentul
din Budapesta, cu jalba în pro-
ţap, urmată de vizita preşedinte-
lui Legislativului ungar, Kover
Laszlo, la Târgu-Mureş, acesta
afirmând că autonomia teritori-
ală şi dubla cetăţenie constituie
„un drept legal, moral, modern”,
îl facem public aici. Ei cer, fac
presiuni, ca de obicei, ca autono-
mia teritorială, pe criterii etnice,
să fie cerută a fi nominalizată, ca
o garanţie internaţională a drep-
turilor şi libertăţilor secuilor, în
Tratatul româno-ungar! Asta do-
resc, oare, şeful statului, Traian
Băsescu, şi Guvernul Boc? În
niciun caz şi românii! Nu acesta
a fost visul lui Avram Iancu şi al
urmaşilor lui luptători patrioţi!
P.S.: După „isprava” lui de
la Miercurea-Ciuc, din 15 mar-
tie a.c., când neisprăvitul, zara-
itul, sicofantul şi dusul cu pluta
îl „spânzura” pe Avram Iancu,
simbolul naţional al românilor,
şeful ANAF, Sorin Blejnar, l-a
transferat pe Csibi Barna, timp
de şase luni, ca funcţionar pu-
blic, la Administraţia Finanţelor
Publice din Abrud (ce glumă
proastă!). Însă luni, la ora 8,
acesta nu a ajuns la noul lui loc
de muncă. Şi nici nu va ajunge!
Considerând că el este trimis in-
tenţionat acolo, pentru a depre-
cia relaţiile interetnice existente
între românii şi maghiarii din
Abrud, cetăţenii oraşului s-au
adunat în jurul statuii lui Avram
Iancu, cu steaguri tricolore, cân-
tând cântece patriotice româ-
neşti, pentru a protesta împotri-
va prezenţei lui Csibi Barna în
Ţara Moţilor, aceasta fiind o jig-
nire, iar consilierii locali l-au de-
clarat persona non-grata! „Ce ar
zice dacă l-am aştepta, şi noi, cu
o sfoară şi să-l spânzurăm? Nu
are ce căuta aici!”. „Gestul lui,
al unui labil psihic, este incali-
ficabil, intolerabil! Ce ar spune
lumea, Europa civilizată - se în-
treba un consilier local -, dacă
noi i-am spânzura, tot simbolic,
pe Petofi sau Ady?” Nimeni nu-i
de acord cu detaşarea lui Csibi
Barna acolo, declarând gestul
lui Sorin Blejnar drept jignire,
sfidare şi persiflare. Chiar să nu
ştie puţină istorie cei care au pus
la cale această farsă grosolană?
Chiar să nu ştie că Abrudul a
fost teatrul unor crâncene lupte
în anii 1848-1849?
 Dosarele istoriei
15 MARTIE 1848 ŞI ROMÂNII ARDELENI (II)
Mesajul lui 15 martie 1848 pare a fi: „Lanţuri pentru români!”
dr. Gelu Neamţu
(Cluj-Napoca)
Ura, dispreţul pentru alte popoare, şovinis-
mul, indiferent ce susţine istoriografia naţio-
nală maghiară, s-a manifestat din plin în răz-
boiul civil. Am putea da numeroase exemple,
dar nu e locul aici. Vom menţiona doar două,
trei mai grăitoare şi mai puţin cunoscute.
Unul ni s-a părut extrem de eclatant, ace-
la al execuţiilor de la Uioara, când 150 de
români au fost împuşcaţi. După fiecare îm-
puşcătură, românului mort i se striga: „No,
acuma cântă Deşteaptă-te române!”. (Acest
cântec naţional era deja cântat peste tot în
Transilvania, începând cu vara anului 1848.)
Un alt exemplu zguduitor care denotă şi el dis-
preţ pentru „dreptul ginţilor”, este executarea
prizonierilor de război români. Reiterăm: ca-
zurile au fost numeroase. Aici îl dăm doar pe
cel din Iernut. Bethlen Janos junior, comisarul
gubernial al scaunului Mureş, sesizează pe co-
mandantul trupelor militare că, în 28 octom-
brie 1848, la Iernut au fost spânzuraţi 23 de
români prizonieri de război (fără aprobarea
unui consiliu militar).
Comisarul atrage atenţia că astfel de prac-
tici „ar putea degenera într-un război de ex-
terminare etnică”. Din păcate, din octombrie
1848 şi până în 13 august 1849, războiul aces-
ta a şi devenit un război de exterminare etnică
(sau, dacă vreţi, un război pentru „libertatea
ungurească”).
În acest sens, am mai putea menţiona două
momente semnificative. Sunt destul de bine cu-
noscute luptele din Munţii Apuseni şi, mai ales,
tratativele lui Ioan Dragoş, ca şi atacul mişelesc
al maiorului Emeric Hatvani. Silviu Dragomir
n-a avut voie să spună direct cine s-a făcut vi-
novat de respectivul atac al lui Hatvani chiar în
timpul tratativelor de pace cu românii, dar prin-
tre rânduri o face destul de lămurit: „Dragoş -
scrie S. Dragomir - îl conjurase (pe Kossuth)
să-i publice ultima scrisoare, în caz că desfăşu-
rarea acţiunii i-ar fi fatală”. [...] „Kossuth însă
nu s-a socotit dator a servi dreptate crainicului
păcii nici chiar dincolo de mormânt...” Şi S.
Dragomir încheie cu o concluzie surprinză-
toare, din care reiese că I. Dragoş a fost, pur şi
simplu, o victimă: „Nu încape nicio îndoială că
deputatul român era sincer hotărât să servească
interesele politicii de împăcare chiar cu jertfa
vieţii, dar a căzut înfrânt datorită dublului joc
al lui Kossuth” (sb.n. G.N.).
Dublul joc al lui Kossuth în această tragedie
este confirmat, mai nou, pe bază de documen-
te de arhivă şi de o sursă care până acum nu
a intrat în circuitul istoriografic. Este vorba de
memoriile generalului Henryk Dembinski, care
l-a cunoscut bine pe Kossuth şi care, în memo-
riile sale, i-a analizat cu obiectivitate calităţile
şi defectele. Referindu-se la tratativele de pace
româno-maghiare, Dembinski consemnează:
„Puţina francheţe a caracterului său îl înfăţişea-
ză ca în acest caz, în care el s-a făcut vinovat
de un act de rea credinţă din cele mai nedem-
ne, când, în dispreţul deplinelor puteri date de-
putatului Dragoş pentru a trata cu românii din
Transilvania, el autoriza pe foarte faimosul Hat-
vany să atace fără veste pe aceiaşi români care,
văzându-se trădaţi, masacrară pe propriul lor
compatriot Dragoş, crezându-l în mod necesar
un complice al lui Kossuth şi Hatvany, şi puseră
pe acesta din urmă pe fugă, exterminând deta-
şamentul care-i fusese încredinţat de Kossuth
pentru această josnică întrebuinţare, încredinţat
numai pentru că Hatvany, un veritabil şarlatan,
l-a asigurat că românii cu uşurinţă puteau fi
supuşi. Astfel deci, nicio consideraţie, lipsă de
loialitate, de calm pentru viitorul ţării, pentru a
termina cu prietenie discuţiile cu o parte notabi-
lă a populaţiei”.
Celălalt moment a fost ordinul lui Kossuth
către generalul Josef Bem (foto jos) de a lua
ostateci pe principalii conducători ai „răzvră-
tirii săseşti”, care vor trebui „neîntârziat con-
damnaţi la moarte”, precum şi ordinul de a
rade de pe suprafaţa pământului oraşul Sibiu.
Bem nu a executat cele două ordine, ba mai
mult, i-ar fi declarat colonelului Kiss: „Am cu-
cerit un oraş şi vreau să stăpânesc un oraş, nu
un morman de cenuşă şi dărâmături”.
În închisoarea Primăriei de la Cluj, remar-
cabilul scriitor Alecu Russo (foto medalion)
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209)
a petrecut ceva timp şi în afară de a redacta
memorii către autorităţi şi scrisori către prie-
teni, a redactat şi o serie de cugetări, mai toate
în legătură cu revoluţia ungară, dar şi cu „se-
mizeul” din fruntea ei (desigur, fără să declare
acest lucru pentru că în acel caz n-ar mai fi ie-
şit de acolo).
Iată câteva cugetări extrem de semnifica-
tive:
- „Oamenii libertăţii sunt pentru respec-
tul şi neviolabilutatea omului; falşii patrioţi
sunt pentru măsurile de sânge, de inchizi-
ţie, de turburare („turbare”).”
- „Zelul degeneră în patimă şi patima
în nedreptate. Judecătorii extraor-
dinari, tribunalele excepţionale,
puterile discreţionare etc. nu
fundează libertatea, ci teroris-
mul”. [În această cugetare
este evident că se referă la
„tribunalele de sânge” din
Transilvania].
- „Terorismul naşte
despotismul în numele li-
bertăţii! Despotismul naşte
o suferinţă surdă ce deschi-
de în inimi izvoare nesecate
de ură şi de răzbunare”.
Recapitulând şi concen-
trând tema dezbătută trebuie
să constatăm că pentru români
15 martie 1848 a însemnat un pas
spre a declanşa propria lor revoluţie.
S-a alcătuit un program revoluţionar în 16
puncte. S-au afirmat conducători destoinici
care au reuşit să blocheze maghiarizarea şi
să respingă uniunea. S-a realizat desfiinţarea
iobăgiei între 15 mai şi 18 iunie, când formal
a fost acceptată şi de dietă.
Revoluţia democratică a românilor din
Transilvania nu a reuşit însă, din păcate, să
ocolească războiul civil, deoarece punctul 12
al programului maghiar era menit să salveze
dominaţia etnică a aristocraţiei maghiare, o
minoritate care a fost sprijinită cu trupe milita-
re din afară.
Toate aceste puncte, şi altele pe care nu
le-am cuprins aici, au fost, însă, sintetizate
3
genial de acelaşi distins scriitor Alecu Russo,
care a ajuns să cunoască temeinic adevărata
situaţie din Transilvania.
El îi scrie lui Vasile Alecsandri (foto sus):
„În Ungaria liberă mi-am pierdut libertatea!
Strigătul maghiar: „Ellyen a szabadsag însem-
nează lanţuri pentru români”. În concluzie,
mesajul lui 15 martie 1848 pare a fi: „Lan-
ţuri pentru români!”. Aşa a şi fost din 1867
până în 1918 şi din 1940 până în 1944. Din
1989 şi până azi, de nenumărate ori politica a
învins istoria.
Dar dacă românii au învăţat ceva din isto-
rie, cu ocazia aniversării zilei de 3/15
mai 1848, ziua Revoluţiei româ-
nilor va trebui să fie sărbăto-
rită grandios, iar preoţii
ambelor confesiuni româ-
neşti vor trebui să se roa-
ge pentru zecile de mii
de români care şi-au
vărsat sângele pentru
libertate, egalitate şi
fraternitate, deoarece,
aşa cum spunea Geor-
ge Bariţiu, sângele lor
nu este cu nimic mai
puţin preţios decât al al-
tor popoare.
Cele câteva gânduri sin-
tetizatoare adunate pentru
acest eseu sunt bazate pe do-
cumente; aceasta a fost situaţia
istorică reală din acea vreme şi noi, is-
toricii, nu trebuie să mai lăsăm să ni se falsifi-
ce istoria sau să fim aburiţi, iar fraţii maghiari
este politic corect să-şi asume şi ei trecutul lor
şi să se împace cu el. Aceasta este istoria şi ea
nu poate fi schimbată.
Ce putem schimba, totuşi, este relaţia de
azi dintre maghiari şi români, care trebuie
să fie una de respect şi toleranţă. Respectul
şi toleranţa să fie, însă, reciproce, pentru
că, aşa cum a prezis Ioan Slavici, „va veni o
vreme când va trebui să lucrăm împreună”
şi acea vreme a venit, deci socot că acum
ne putem ruga împreună la „Dumnezeul
popoarelor”.
 4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic

în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XLVI)
dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
Nu ştim cât a investit până acum Bu-
dapesta în propagandă, dar rezultatele ne
îndreptăţesc să credem că infinit mai mult
decât România.
Astfel, în anul 2000, ziarul „Washington
Post” acuză atât Statul Român, cât şi Bi-
serica Ortodoxă Română de „ofensivă de
românizare a secuilor din Harghita şi Co-
vasna”. Cazul prestigioasei reviste „Natio-
nal Geographic” este un exemplu tipic de
manipulare a informaţiei. Cităm din scri-
soarea domnului Constantin Gafencu, din
Franţa, adresată lui John Fahey jr., preşe-
dintele National Geographic Society: „În
revista National Geographic, vol. 192, nr.
2 (august 1999), este publicat excelentul
„Supliment al mileniului - cultura”. Harta
„Vocile lumii” prezintă existenţa culturii
portant este ca azi „hunii-ceangăi” să fie
maghiarizaţi pentru ca imaginea schilodită
de nerezolvata problemă maghiară, a Ro-
mâniei, să rămână neschimbată în opinia
publică internaţională.
Ar fi interesant de ştiut cât costă Institu-
tul Maghiar de la Munchen, în care până şi
angajaţii germani, folosindu-se de operele
unor scriitori maghiari rasişti, din anii ’40
ai secolului trecut, confecţionează lucrări
de propagandă antiromânească de cea mai
joasă speţă.
Performanţele propagandei maghiare
sunt cu adevărat excepţionale, pe măsura
investiţiilor, desigur. O ţară care şi-a asimi-
lat consecvent şi planificat toate minorităţi-
le, cu excepţia ţiganilor, reuşeşte să impună
opiniei publice internaţionale imaginea unui
„paradis al minorităţilor”, demn de luat ca
exemplu. (La sfârşitul secolului XVIII, mi-
norităţile alcătuiau 71 la sută, în 1910 cca.
probleme externe, cum vedeţi poziţia SUA se consolidează tot mai mult economic, Ja-
şi a Japoniei faţă de continuarea procesului ponia va rămâne tot mai mult pe dinafară,
de integrare, pe o arenă politică schimbată aşadar ar fi periclitat unul din interesele fun-
deci? Înţeleg sub acest aspect că Uniunea damentale ale economiei naţionale japone-
Sovietică a ieşit din jocul marilor puteri. Nu ze. Întrebarea care se pune este, atunci când
s-a schimbat cumva raportul Statelor Unite Japonia va analiza acestă nouă evoluţie, ce
ale Americii (privind Europa - nota trad.) şi va întreprinde în anii următori, în deceniile
care e poziţia Japoniei faţă de acest întreg următoare, în domeniul strategiei naţionale
proces de integrare? politico-economice. De aceasta va depinde
H.A.: - Aceasta este o întrebare com- dacă va sprijini sau nu unificarea europea-
plexă, complicată. În această sferă de pre- nă. Deoarece, să nu uităm, Japonia are încă
ocupări se regăsesc atât interese contrare revendicări privind Kurilele de sud, aceste
a unuia faţă de celălalt, cât şi raţiuni care mici grupuri de insule. După cum îi cunosc
se sprijină reciproc. Aici aş dori să antici- eu pe japonezi, ei nu vor renunţa la această
pez următoarele: pare-se că SUA îşi poate pretenţie. Dacă va dura o sută de ani, atunci
permite, acum în mod deosebit, acel lux într-o sută de ani, dar le vor redobândi.
să-şi întoarcă privirea mai mult introspec- Această remarcă este făcută pentru a le
tiv - ştim prea bine că în istoria sa a avut reaminti ascultătorilor acel „Nem ! Nem!
etape când introspective, când de expansi- Soha!” neşters din conştiinţa adevăraţilor
une; aceasta ar fi una din părţile monedei. maghiari. (va urma)
Partea cealaltă a monedei este că

„fino-ugrice“ pe aproape întreg teritoriul
Transilvaniei.
În mod curios, forma acestei prezentări
a teritoriului românesc corespunde celei
a zonei răpite de Hitler în 1940 României
şi anexate abuziv Ungariei. În realitate, în
România populaţia maghiară este majori-
tară doar în două judeţe: Harghita şi Co-
vasna, situate lângă Munţii Carpaţi, foarte
departe de frontiera româno-ungară. De ce
nu a fost respectată măcar harta prezenta-
tă de magazinul dumneavoastră în artico-
lul „O nouă zi pentru România”, tipărit în
luna septembrie 1998 (vol. 194, nr. 3)? De
ce nu a fost prezentată cultura „fino-ugri-
că” pe teritoriul României la fel cum a fost
cea „turcă” pe teritoriul Bulgariei? …Sin-
cer, eu refuz să cred că, prin această hartă,
instituţia dumneavoastră subscrie la un act
abuziv al unuia dintre geniile rele ale ome-
nirii: Hitler. Pe de altă parte, în estul Româ-
niei harta dumneavoastră prezintă o cultură
„moldovenească” care în realitate este tot
românească…”.
De curând, „National Geographic” reci-
divează: în numărul din iunie 2005, „Cean-
găii” sunt prezentaţi ca urmaşi ai lui Attila
(supuşi etnocidului românesc), într-un ar-
ticol ilustrat „ştiinţific” cu femei îmbrăca-
te în port tipic românesc şi copii blonzi în
aceleaşi costume „hunice”, puşi demons-
trativ pe cai (de rasă străveche, desigur,
hună sau maghiară). Faptul că oamenii de
ştiinţă n-au găsit nicio legătură de rudenie,
contrar legendelor maghiare, între huni şi
maghiari, nu deranjează pe comanditarii
materialului din National Geographic. Im-
O carte ghid:
45 la sută, în 1920 cca. 20 la sută, iar în
2001 - 0,3 la sută din populaţie). România,
ţintă predilectă a războiului mediatic, supu-
să, de foarte mult timp, unui tir consecvent,
lipsit de scrupule, al acestei propagande, dă
impresia unui boxer groggy, mereu în de-
fensivă. Mândri de deşteptăciunea lor, ro-
mânii reacţionează conform răspânditului
şi foarte inteligentului dicton: „Lasă-i să
vorbească - tot noi avem dreptate!”. Şi tot
ei se întreabă, la nesfârşit, cum este posibil
ca imaginea României să fie atât de schi-
monosită, chiar şi în chestiuni ca aceea a
protecţiei minorităţilor, în care realitatea
vorbeşte singură şi este incontestabil în fa-
voarea ei. Supuşi neîntreruptelor acuzaţii
maghiare („atacul este cea mai bună apă-
rare”), românii aveau la dispoziţie un mij-
loc sigur şi foarte puţin costisitor de a răs-
punde - acela de a cere instituţiilor abilitate
ale Uniunii Europene să monitorizeze zona
Harghita-Covasna. S-ar fi constatat, odată
pentru totdeauna, cine, de ce şi cu ce conse-
cinţe dezinformează şi manipulează o lume
întreagă, inclusiv factorii de decizie ai UE.
Moderatorul: - Este nepoliticos să mă
uit la ceas, deşi oficial ne apropiem de ora
21:45. Aşa că vă rog mult ca în cele ce ur-
mează să vă mărginiţi dacă se poate la o sin-
gură întrebare. Aşteptăm cuvântul domnului
cu ochelari… (arată, probabil, cu mâna, fără
să nominalizeze).
(Din public): - Eu aşa am înţeles că
acest proces, aşa cum a fost schiţat de dom-
nul consilier, reprezintă garanţia, baza din
punct de vedere politic şi economic, pen-
tru integrarea europeană. Ca politician pe
al fiecărei naţiuni de a dispune de
nici Japoniei, nici Statelor Unite
ale Americii nu le place întărirea
concurenţei. Detestă foarte, foar-
te mult felul cum statele Europei
se aliază, se dezvoltă şi se con-
solidează. Nu le place! Pe de o
parte, anumite cercuri din SUA
ar putea obţine serioase sume de
bani pentru redresarea economi-
ei naţionale, dacă importanta lor
prezenţă militară în Europa, care
se resimte, s-ar micşora. În ace-
laşi timp, le este teamă că, dacă
se vor retrage, Europa astfel se
consolidează şi mai mult, şi ei ar
fi excluşi cu totul din continentul
european, iar orice posibilitate
de influenţare din partea lor s-ar
restrânge enorm. Acest lucru nu
este pe placul politicii america-
ne. Cu Japonia situaţia este că ea
balansează între două probleme.
Pe de o parte, ea ştie că din punct
de vedere geostrategic locul ei se
află la Oceanul Pacific, iar pe de
altă parte, că întreaga sa politică
economică de până acum a fost
clădită pe o deosebit de puter-
nică expansiune a exportului de
mărfuri şi de capital - la acesta
din urmă apare şi o noutate, ana-
lizată acum de către experţi -, un
principiu de importanţă vitală,
prin faptul că ea a exportat foarte
mult în Europa, şi întotdeauna a
avut excedent la export. Iar într-o
Europă în curs de înnoire şi care
garia. La 31 octombrie, contele
Psalm
Motto: „Ia-ţi privirea şi lasă-mă să răsuflu
înainte de a mă duce ca să nu mai fiu”
Când mă rotesc pe axe de durere,
Pierd des busola şi ating prea des pământul.
Când mă lovesc de pietre în cădere
Mă mângâie o clipă doar CUVÂNTUL.
Plutesc incert, pe aripi de-ntuneric
Vârtej galactic de nesiguranţă,
Cu trup de lut mizer,
Abandonat ades fără speranţă.
O, Doamne! Fă să mă rotesc mai lin,
Să-mi lumineze stelele tunelul,
Şi în cădere liberă să mă anin
De un măslin cu ramuri ca oţelul.
Fă-mi, Doamne, aripi, din vânătăi, pe trup,
Şi din cucuie izvoade de lumină,
Şi sângele din rană să-l usuc
Cu lacrima căinţei, fără vină.
Uită-mă, Doamne,
Neispitit să-nvârt cu caznă la a lumii roată.
Şi când de mine-Ţi vei fi amintit,
S-apar în faţa Ta neîntinată.
Anthonia Amatti
(Covasna, judeţul Covasna)
(L’ancien regime, în text), spune

ARDEALUL
ea însăşi, naţia română să-şi poată Tisza este asasinat. La 1 noiembrie, Oscar Jaszi, se datora în special ce-
determina viitoarea formă de stat, împăratul Carol de Habsburg abdi- lor trei politicieni Windischgratz,
precum şi relaţia de coordonare în că. Se instaurează un nou regim, în Vazsonyi şi Szterenyi).”
mijlocul naţiunilor libere”. frunte cu contele Mihail Karolyi. Concesiile pe care ei le ofereau
Într-un vacarm indescriptibil, românilor erau minime. Chiar în
Haosul din Ungaria
PĂMÂNT ROMÂNESC
deputatul român, care avea să plină revoluţie, ungurii nu înţelese-
ajungă apoi prim-ministru al Ro- seră marea chemare a timpului. Ei
mâniei Mari, îşi termina declara- Oscar Jaszi, ministrul naţiona- au căutat să obţină toată libertatea
- CXXXVI - ţia sa istorică cu aceste cuvinte: lităţilor în guvernul radical al con- în urma revoluţiei din 1918, neofe-
„După suferinţe şi lupte de vea- telui Karolyi, defineşte starea ce rind naţionalităţilor decât o fărâmă
prof. Vasile Stancu Voevod, luând cuvântul în Came- curi, naţiunea română din monar- domnea în acea vreme în Ungaria, de libertate. Printr-o abilă manevră
(Sfântu-Gheorghe) ra ungară la 18 octombrie 1918, hia austro-ungară îşi aşteaptă, şi drept o stare „haotică”. Tot el mai diplomatică, Karolyi, care era an-
declara, în numele naţiunii româ- pretinde, confirmarea drepturilor afirmă în Revolution and Counter tantofil, încerca să-şi câştige simpa-
Revoluţia din 1918 ne din Ungaria, că „nu recunoaşte sale inalienabile şi imprescriptibi- - Revolution in Hungary că şi sub tiile aliate, pentru a nu fi obligat la
Parlamentului maghiar dreptul de a le la o viaţă naţională integrală”. noul regim se încerca reeditarea sacrificii prea mari. Era reeditarea
„În mijlocul unei adunări ostile, o reprezenta la Congresul Păcii” şi La sfârşitul lunii octombrie vechilor greşeli din trecut. sistemului revoluţionarilor liberali
deputatul român Alexandru Vaida- cerea ca „în temeiul dreptului firesc 1918, izbucneşte revoluţia în Un- „Rezistenţa regimului vechi din 1848!” (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (IV)
dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş)
RETHI LAJOS despre
AVRAM IANCU
Publicistul Rethi Lajos, născut
în 1940, începe să scrie literatură la
vârsta de 25 de ani. În 1867, devine
redactor la revista pestană „Vasarnapi
Ujsag”, şi-n acelaşi timp, membru
fondator al revistelor „Novedekek
Lapja” şi „Jo barat”. Timp de 10 ani,
1869 - 1679, va fi revizor şcolar al
regiunilor Braşov - Făgăraş şi Hune-
doara - Zarand. Publicistica sa are ca
teme predilecte istoria şi obiceiurile
secuilor, etnografia românilor, cean-
găilor şi ţiganilor. Cele mai importan-
te scrieri despre români au fost „Obi-
ceiurile populare ale românilor din
zona Braşovului” (1874), „Iancu re-
gele munţilor” (1884), „Întâmplări şi
realităţi dintre munţi”, „Micul contor
din Ţebea”. Pentru tematica noastră
am selecţionat un extras din articolul
„Iancu regele munţilor”:
«Despre Iancu am citit şi eu multe,
dar am auzit încă mai multe în ţinutul
acela glorios, dar părăsit.
Soarta lui este emoţionantă şi
vrednică să fie consemnată.
A terminat şcolile şi, după practică
la Tabla Regească (Curtea de Apel a
Transilvaniei - n.a.), a devenit avocat.
Desigur că a învăţat în şcoli maghiare
şi cultura sa socială a fost cu totul ma-
ghiară. În comportare a fost respectu-
os, în societate blând, era cunoscut cu
maniere atrăgătoare.
A început să bată însă vântul pu-
ternic al libertăţii care a tulburat şi a
schimbat multe, i-a tulburat, printre
altele, şi sufletul lui Iancu. Sufletele au
Ludovic Mocsary,
ales deputat de către români (IV)
Mircea Popa
(Cluj-Napoca)
Un punct de vedere exprimă
Mocsary şi atunci când se dezbate
proiectul de lege pentru kişdedo-
vuri, adică pentru grădiniţe. Acest
proiect prevedea introducerea limbii
maghiare în învăţământul preşcolar
şi şcolar, astfel ca viitorii cetăţeni
ai statului maghiar să cunoască cu
toţii limba ţării. În articolul pe care
„Gazeta Transilvaniei” îl consacră
acestei probleme, se aduce la cunoş-
tinţa publicului mai întâi opinia de-
putatului german Iosif Filtisch, care
a calificat proiectul drept „lucru pă-
gânesc”, exprimându-şi indignarea
în acest fel. „Cum credeţi dumnea-
voastră lucru cu putinţă ca locuitorii
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
fecundat, dorinţele s-au ridicat deasu-
pra marginilor de realizare, nimic nu
părea imposibil, ci numai restabilirea
situaţiilor şi a relaţiilor dinainte.
Bunăstare universală, egalitate
fără cusur, glorie mondială, era idea-
lul tinerimii şi Iancu de asemeni era
tânăr. Iobagii români mult timp s-au
chinuit şi alţii i-au făcut oameni liberi.
Dar lui Iancu aceasta nu i-a fost de
ajuns: el deodată a vrut să-i ducă pe
pământul făgăduinţei şi pe toţi voia
să-i facă domni distinşi.
A afirmat mai târziu şi cu aceea
a înnebunit, că aceia care înainte de
toate au vrut să înăbuşe libertatea ma-
ghiară, au promis tot ceea ce el a visat:
Împărţirea moşiilor Erariului (statului
- n.a.) şi ale nobililor.
Ce altă lume va fi atunci când
numeroasele păduri pe care nu poţi
să le străbaţi cu săptămânile, păşuni
şi locuri arabile, se vor împărţi toa-
te poporului sărac, care până atunci
n-a avut nimic.
Iancu a crezut că, într-adevăr, va
fi aşa dacă vor birui şi a adunat tabă-
ră împotriva ungurilor, care erau sin-
gurii potrivnici ai fericirii din partea
domnilor vienezi.
Cu miile s-au adunat la el, popo-
rul neştiutor, ca la un mântuitor, iar pe
numeroşii tribuni care au răsărit din
pământ i-au considerat ca pe coman-
danţii lui: pe el însă l-au considerat
mai puternic oricărui muritor, l-au
numit regele munţilor.
Când pe armăsarul lui negru ca
pana corbului, cu arme bogat strălu-
citoare, în îmbrăcăminte albă, apărea
sau trecea prin faţa taberei, îl însoţeşte
o fanfară cu sunetele imnului lui Ian-
cu, compus în cinstea sa. Poporul s-a
prosternat în faţa lui. Era fericit cel
care putea să-i sărute marginea hainei,
îi sărutau şi urmele picioarelor.
„Corbul alb între unguri”
mai puţini ai unei ţări, cum sunteţi
dumneavoastră, să faceţi pe partea
mai mare a locuitorilor să primeas-
că limba şi naţionalitatea dumnea-
voastră?” În acest sens merge şi ar-
gumentaţia lui Mocsary, arătând că
„adevăratul scop al kişdedovurilor
este ca să maghiarizeze pe copiii ne-
maghiari. Lucrul acesta nicidecum
nu se poate ierta statului şi locuito-
rilor ungureşti, căci în ţara aceasta
sunt şi alte popoare care ţin la legea
şi limba lor, tocmai aşa ca şi ungu-
rii”. A accepta o asemenea aberaţie
echivalează pentru Mocsary cu „a
turna ulei pe foc şi vom aţâţa şi mai
mult naţionalităţile asupra noastră”.
Problema creşterii şi dezvoltării
copiilor în „patria maghiară” este,
însă, mai complicată din punctul lui
Cum de nu, când Iancu este mai
puternic decât Curtea de la Viena. Fi-
indcă pe el direct Dumnezeu l-a desti-
nat pentru putere. Când intra Iancu la
Împărat - această legendă circula des-
pre el în tabără - trei lumânări erau în
mâna sa şi înaintea împăratului ardeau
trei lumânări. Lumânările împăratului
s-au stins dintr-o dată, lumânările din
mâna lui Iancu s-au aprins de la sine.
Iancu a mers înainte, a aprins lumâ-
nările împăratului şi pe ale sale le-a
stins. Îndată după ce s-a retras mai
înapoi însă, lumânările împăratului
iar s-au stins, iar ale sale s-au aprins.
„Fiule Iancu - a zis bătrânul împărat
- nu mă împotrivesc mai departe voin-
ţei lui Dumnezeu, i-am înţeles voinţa
şi mă învoiesc ca de acum înainte, tu
să fii împăratul Ardealului.”
Şi regele munţilor nu numai prin
pompa barbară, nu numai prin cre-
dinţa fabuloasă asupra chemării sale
a stat deasupra celorlalţi tribuni: între
ei a fost de fapt rege, fiindcă singur el
reprezenta mila şi îndurarea.
Armatei maghiare, trimisă îm-
potriva lui, i-a rezistat din toate pu-
terile, dar omorul celor fără apărare
şi pustiirilor vandale nu-i murdă-
resc numele. (...)
Dar care familie ungurească a
ajuns înaintea lui Iancu se putea so-
coti fericită, viaţa bărbaţilor şi virtu-
tea femeilor deopotrivă au avut parte
de ocrotire.
La omorurile de la Abrud a fost de
fapt şi el acolo, dar acelea au fost ca-
uzate de trădarea ruşinoasă a lui Hat-
vani. El s-a tocmit cu cinste şi bună
credinţă, după ce însă a ieşit la iveală
înşelăciunea josnică, n-a avut puterea
de a opri răzbunarea.
Despre Iancu fiecare recunoaşte
că n-a fost fără milă. Am vorbit cu
femei care au fost roabe în tabăra sa,
de vedere. „Faptul că mor copiii la
ţară se întâmplă nu pentru că aceş-
tia nu au kişdedovuri, ci pentru că
nu au pâine”, iar concluzia trasă de
el vizează o revizuire din temelii a
politicii demografice actuale, o ridi-
care din punct de vedere economic a
nivelului de trai al populaţiei. „Până
nu se va spori averea şi bunăstarea
oamenilor, locuitorii acestei ţări nu
numai că nu se vor spori, ci vor emi-
gra mereu în România şi America
şi mai ştie Dumnezeu unde”, afir-
ma el. În timp ce pentru guvernanţi
îmbogăţirea poporului român era
considerată ca primejdioasă, pentru
Mocsary ea era o condiţie vitală a
dezvoltării şi consolidării statului.
Toate aceste noi luări de poziţii
dovedesc faptul că Moscary nu s-a
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) 5
care conduceau în lupta de autoapă- tânărul monarh a călătorit prima oară
rare a ungurilor, fiecare recunoaşte prin ţara învinsă, pe el n-a putut să-l
aceasta în amintirea sa. El nu voia să aducă printre omagiatori. Deoarece
nimicească, ci se entuziasma numai de aceea l-au chemat pentru a se îm-
pentru ceea ce nu putea ajunge, ca părtăşi de decoraţii, ca unul din adep-
cea mai de jos clasă să fie cea dintâi ţii de frunte.
şi cea mai bogată. Lui nu-i trebuiau decoraţii de la
Lupta pentru libertate a luat sfâr- aceia despre care afirma că l-au înşe-
şit, numeroşii aliaţi mari şi mici au lat. L-au chemat, l-au rugat, l-au for-
doborât pe unguri, a sosit vremea ţat amicii cei mai buni, camarazii săi
împărţirii. Lui Iancu însă nu i-a ajuns de arme, oameni de frunte ai naţiunii
nimic, cel puţin din ceea ce aştepta, sale, n-a mers. A vrut să arate că-i în-
pentru care a luat armele, despre care fruntă, fiindcă este nemulţumit.»
afirmă că i s-a promis cu sfinţenie, nu
s-a ales cu nimic. Fragment din articolul „Iancu re-
Dintre moşiile boierilor au luat gele munţilor”, publicat de Rethi
de fapt multe, dar nu le-au împărţit Lajos în „Vasarnapi ujsag”, anul
poporului lui Iancu, nici acelea, nici XXVII, nr. 30 din 25 iulie 1880.
pădurile Erariului. Care a fost sărac (va urma)
până atunci, sărac a ră-
mas şi după aceea.
Tribunii cu mâinile Iancu
murdare de sânge şi-au Ascultaţi, fraţii mei dragii mei,
căutat posturile. Iancu Caii ronţăie foamea prin stei,
însă n-a fost mulţumit Casele noastre buciume de şindrilă
cu atâta, ci a făcut gă- Duc viaţa-n spinare cu silă.
lăgie, a pretins ca să-i Brazii alungă apele-n sus,
dea ceea ce au promis. Trec blestemele funii
Şi s-a întâmplat că pe Din caier pe fus,
acela la care delegaţi- Sub omături topite-n amar Negrileasa
ile generalilor austrieci Îşi bate-n buză ţapina şi coasa.
şi ruşi au umblat cu Izvoarele au vorba icnită şi roză,
câteva luni înainte ca Ca un surâs frumos de silicoză...
la un rege, l-au prins
şi arestat un subcomi- ... Pe roibu-i de bronz peste zare trecea
sar din Alba-Iulia, din Cu nepoţii lui Horea...
cauză că a amintit prea Şi un cântec din Biharia smuls -
tare de promisiunile Iancule Craiule tare înnegurat ca
nerespectate. Muntele Mare...
Nu l-au ţinut mult la
închisoare, dar această Din istorie peste grohotişul genunii
probă a fost destul ca să Vin moţii,
se dezmeticească şi să Să pună pumnul în pieptul furtunii!
se întristeze definitiv.
Nicolae Vereş
Aşa de mult s-a su-
(Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna)
părat, că atunci când
abătut nici cu o iotă de la programul şi minciună, l-a văzut redus, la 1918,
şi linia politică fixată de el în tinereţe la propriile lui dimensiuni. Nu Tria-
şi pe care a slujit-o cu credinţă timp nonul trebuie blestemat şi prigonit,
de două decenii ca deputat şi mem- ci propria sa clasă politică obtuză şi
bru al unui partid care se dorea al re- anacronică ce a ţinut în loc dezvolta-
formelor. Faptul că omul politic ma- rea ţării timp de mulţi ani şi a pus-o
ghiar a ajuns „deputat al românilor” pe picior de război cu toate celelalte
a stârnit împotriva lui numeroase popoare învecinate sau pe care le-a
critici şi denigrări, care nu s-au alinat menţinut într-un stat fără viabilitate
definitiv nici astăzi. Într-o majoritate istorică. Vocea lui Ludovic Mocsary
politică obtuză, şovină şi anacroni- a fost vocea care a cuvântat în pus-
că, cuvintele, sfaturile şi avertismen- tiu, dar vocea care a dovedit că n-a
tele lui Mocsary n-au rămas în pus- murit adevărul şi dreptatea în fosta
tiu, căci cei ce aveau urechi au fost ţară a lui Matia Corvinul.
nevoiţi să audă. Punctul său de
vedere, distonant şi clarvăzător, Paznic la Vatră
Gorunul
s-a izbit de numeroase piedici şi
critici, dar puterea sa de carac-
ter l-a făcut să rămână ferm pe
poziţii. Românii, sârbii, slovacii
şi alte naţionalităţi asuprite din Profesorului Lazăr Lădariu
imperiul bicefal au avut în el un din Târgu-Mureş
apărător de marcă, fapt care le-a
întărit credinţa în linia politică Un gorun în suflet parcă am
adoptată şi încrederea în viitor. cu ramuri luminate lângă geam.
Multe din avertismentele şi pre- Şi la vânturi de cumva mă-ndoi,
viziunile lui s-au răzbunat în cu- simt gorunul cum mă dă-napoi.
rând şi poporul maghiar, trăitor
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
într-un stat clădit pe nevolnicie
(Nicolae Iorga)
 6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) Eveniment - Opinii

IPS Andrei Andreicuţ - noul Mitropolit al Clujului

Un ochi râde, un ochi plânge
Arhiepiscopul de Alba-Iulia, Înaltpreasfinţi- Ceremonia de întronizare a noului Mitropolit va
tul Andrei Andreicuţ (foto), a fost ales, vineri (18 fi oficiată de Patriarhul Daniel în Catedrala Mitro-
martie 2011 - n.r.), de Sfântul Sinod al Bisericii Or- politană cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Dumnezeu. El a cultivat frumosul în toa-
todoxe Române, Mitropolit al Clujului, Albei, Cri- din Cluj-Napoca, pe 25 martie, de sărbătoarea Bunei Române a trecut printr-o mare încer- te formele sale, dar mai ales în relaţiile
şanei şi Maramureşului şi Arhiepiscop al Vadului, Vestiri, când se împlinesc cinci ani de când Arhiepis- care, dar a fost trecută cu înţelepciune interumane. Nobleţea compasiunii a fost
Feleacului şi Clujului. copul Bartolomeu Anania a fost instalat în scaunul şi, mai ales, cu dreptate alegând în sca- transformată de IPS Andrei în cel mai
„Întrunit în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din mitropolitan al Clujului. unul de Mitropolit al Clujului, Albei, mare institut de binefacere, numit Filan-
Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Patriarhului Crişanei şi Maramureşului pe Înalt- tropia Ortodoxă de Alba, care are cele
Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române preasfinţitul Andrei Andreicuţ, Arhie- mai multe aşezăminte sociale din ţară.
l-a ales prin vot secret, cu 29 de voturi din 46 ex- piscopul de Alba Iulia. Prin resorturile profunde ale sufletului
primate, pe IPS Andrei Andreicuţ în scaunul vacant Noul nostru Mitropolit - care poartă său, care caută mereu credinţa, IPS An-
de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi un nume extraordinar în istoria creştină drei înfiinţează la Alba-Iulia: Seminarul
Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramu- a românilor şi are o zi de naştere pre- Teologic, Facultatea de Teologie, postul
reşului”, se arată într-un comunicat al Biroului de destinată, 24 ianuarie - este acel ierarh de radio Reîntregirea şi multe, multe
presă al Patriarhiei Române. care are puteri supranaturale, magice de altele. Numărul mănăstirilor, schituri-
Potrivit sursei citate, Episcopul vicar al Arhi- fapt, de păstrător al credinţei străbune şi lor şi unităţilor monahale, oaze de spi-
episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Prea- de purtător al candelei iubirii de neam ritualitate şi cultură românească, creşte
sfinţitul Irineu Pop-Bistriţeanul (celălalt candidat în vechiul Ardeal. El are înţelepciunea de la două în 1990, la 43 în prezent. Se
- n.r.), a obţinut 17 voturi. de-a răbda şi uita, dar eu, ca admirator construiesc peste 200 de biserici, printre
Biografie ieri I din Alba-Iulia. tura „Reîntregirea”. La iniţiativa
al Înaltpreasfinţiei Sale, nu pot să uit ne- care şi Catedrala Ortodoxă de la Blaj. Se
dreptatea care i s-a făcut în 2005, când în implică activ în organizarea comunitară
IPS Andrei Andreicuţ s-a năs- La 25 februarie 1990, a fost şi sub coordonarea sa a fost reedi- bătălia pentru scaunul Mitropoliei de la a parohiilor, în apariţia numeroaselor re-
cut la 24 ianuarie 1949, în satul ales şi hirotonit Arhiereu vicar al tată „Psaltirea de la Alba-Iulia din Sibiu, rămas liber după plecarea în Ce- viste teologice şi cărţi de teologie tipărite
Oarţa de Sus, judeţul Maramureş. Episcopiei de Alba-Iulia, iar în iu- 1652” (la 350 de ani de la prima ruri a lui Antonie Plămădeală, i s-a făcut la Editura Arhiepiscopiei. A fost şi este
A urmat cursurile Facultăţii de nie 1990, a devenit Episcop. apariţie, în ediţie critică) şi a fost o mare nedreptate, pe care acum Dum- un dirijor magic al Marii Simfonii numi-
Construcţii Căi Ferate din Bucu- De la 16 iulie 1998, este Arhi- retipărit Noul Testament de la Băl- nezeu, prin Sfântul Sinod, a îndreptat-o. tă Arhiepiscopia de Alba şi Mureş.
reşti (1967 - 1972), după absolvire episcop de Alba-Iulia. grad din 1648 (tot în ediţie critică). Ca şi împăratului din poveste, un ochi Un ochi al meu plânge, fiindcă păs-
fiind repartizat ca inginer la Între- A întemeiat Seminarul Teo- A creat la Alba-Iulia prima al meu râde când vede realizările noului torul nostru ne părăseşte şi pleacă spre
prinderea de Construcţii Căi Fera- logic Ortodox Liceal „Mitropolit structură de asistenţă socială a Bi- Mitropolit, ierarh care nu s-a retras nici- Alma Mater Napocensis. Mă gândesc
te din Cluj-Napoca. Simion Ştefan” din Alba-Iulia şi a sericii Ortodoxe Române. odată într-un turn de fildeş sau de piatră cu îngrijorare la ce va lăsa în urmă.
Între anii 1976 şi 1978, a ur- fost printre fondatorii Universită- Este autorul a nouă cărţi şi a între zidurile cetăţii din Alba-Iulia, chiar Oare cine va fi noul nostru păstor, care
mat Institutul Teologic de Grad ţii „1 Decembrie 1918”, realizând nu mai puţin de 30 de studii şi ar- şi când era supărat de răutatea umană, ne va îndruma paşii spre credinţă? Îl
Universitar din Sibiu, iar în 1998 a demersurile necesare înfiinţării ticole publicate în reviste ştiinţifi- ci a fost prezent necontenit în mijlocul rugăm, aşadar, pe Bunul Dumnezeu să
obţinut titlul de doctor în teologie. Facultăţii de Teologie din ace- ce de specialitate. credincioşilor pe care-i păstoreşte. Prin ne dăruiască un om tot atât de puternic
Andrei Andreicuţ a fost hiro- laşi municipiu (1991). Din aprilie Din februarie 2007, este mem- munca lui neobosită de 21 de ani de ca şi Înaltpreasfinţitul Andrei, pentru
tonit preot în august 1978, acti- 2000, a fost decan al facultăţii, iar bru al Academiei de Ştiinţe şi episcopie şi 12 ani de preoţie, a şlefuit a ne ocroti pe noi, mirenii, şi pentru
vând apoi ca preot paroh, timp de din 2008 este decan onorific. Arte din Salzburg (Austria). sufletele a mii şi mii de credincioşi, pe a veghea asupra a tot ce s-a făcut în
şapte ani, în oraşul Turda, judeţul În calitate de Episcop a înfiinţat În 2002, i-a fost conferit Ordi- care i-a transformat, prin insuflarea cre- aceşti ani în Alba şi Mureş.
Cluj. În 1985, a fost transferat la Tipografia Arhiepiscopiei Ortodo- nul Naţional „Pentru Merit” în grad dinţei, în adevărate opere de artă ale lui Mircea Frenţiu (Blaj, Mica Romă)
Parohia Ortodoxă Română Ma- xe Române de Alba-Iulia şi Edi- de Mare Ofiţer. (AGERPRES)
 Eveniment
Eveniment de simţire literară şi înaltă preţuire
umană dedicat scriitorului Ilie Şandru
dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Vineri, 18 martie, la Biblioteca Municipală
„George Sbârcea” din Topliţa, judeţul Harghita,
a avut loc, în prezenţa unui numeros public, dar
şi a primarului urbei, inginerul Stelu Platon, un
eveniment deosebit având o dublă semnificaţie:
lansarea cărţii cu numărul 15 ieşită de sub pana
scriitorului Ilie Şandru (foto, în picioare), in-
titulată „Vremuri şi destine”, şi aniversarea a 76
de ani de viaţă a acestui prolific creator.
În prima parte a întâlnirii, timp de peste
două ore, au „rostit câteva gânduri în legătură
cu noua carte” sau au citit scurte fragmente din
volum, oameni de litere, sociologi, publicişti,
profesori, veniţi la lansarea cărţii de la Târgu-
Mureş, Sfântu-Gheorghe sau din localitate. Iată
câteva dintre aceste gânduri: „Ilie Şandru este
un scriitor de vână, un scriitor cu mână, un li-
terat de excepţie... Pentru noi, contemporanii
timpurilor de faţă, se impune să ne respectăm
valorile atât timp cât sunt în viaţă. Ilie Şandru
este o astfel de valoare” (Lazăr Lădariu - poet,
scriitor, redactor-şef „Cuvântul Liber”, Târgu-
Mureş); „... de Ilie Şandru a fost nevoie aici. A
excelat în publicistică. Dar şi ca scriitor. Scrie
deosebit de frumos, scrie atractiv, scrie pentru
noi toţi şi există interes pentru acest scris, fiind
benefic pentru cititori” (Dimitrie Poptămaş -
scriitor, preşedinte al Fundaţiei Culturale „Vasi-
le Netea”); „O nouă carte este puterea cea nouă
Domniei Sale,
Domnului Ilie Şandru
Distinse şi iubite prietene!
La împlinirea frumoasei vârste de 76 de ani,
ne îndreptăm gândurile noastre de preţuire şi re-
cunoştinţă spre eminentul învăţător şi profesor
de „slovă românească” Ilie Şandru, care de-a
lungul unei vieţi de om a format zeci de genera-
ţii de elevi în spiritul iubirii „dulcei şi frumoasei
limbi ce o vorbim”, a dragostei faţă de faptele
mari ale neamului şi tradiţiilor sale identitare, a
istoriei acestui scump pământ românesc. Roa-
dele activităţii sale, alături de învăţătoarea Pau-
la Şandru şi de colectivele de cadre didactice în
mijlocul cărora a lucrat, le întâlnim concretizate
în zeci şi sute de medici, ingineri, ofiţeri, profe-
sori, învăţători, specialişti în diverse domenii de
activitate, care se apleacă cu respect la vederea
dânsului şi şoptesc cu mândrie „Mi-a fost pro-
fesor!”. Meritele în domeniul formării, educării
şi instruirii tinerei generaţii, al desfăşurării unor
activităţi extraşcolare de înalt nivel calitativ, cu
elevii şi tinerii bilboreni sau topliţeni, i-au fost
răsplătite de societatea românească prin acor-
darea ordinului „Meritul pentru învăţământ în
Grad de Cavaler”.
Ne adresăm acum, la împlinirea acestei fru-
moase vârste, talentatului publicist Ilie Şandru,
celui care a fost şi a rămas un adevărat continu-
ator al tradiţiilor valoroase ale presei naţionale,
care prin condeiul său a redat realitatea comple-
xă, frustă, aspră, nefardată a evenimentelor, a
oamenilor, a interdependenţelor dintre ei, a fru-
museţii şi purităţii locurilor în care a crescut şi
a trăit cu intensitate peste şapte decenii. Ne stau
mărturie, în acest sens, coloanele prestigioase-
lor publicaţii „Românul”, „Naţiunea”, „Flacăra
lui Adrian Păunescu”, „Vremea”, „Cuvântul
Liber”, „Informaţia Harghitei” sau „Condeiul
ardelean”. O izbândă în domeniu, constituind
totodată o încununare a strădaniilor înaintaşilor
pe tărâm publicistic şi un salt calitativ distinct,
o reprezintă editarea anuarului SANGIDAVA,
ajuns la cel de-al IV-lea volum. Structurate pe
patru capitole, volumele, adevărate tezaure de
în coagularea unei biografii literare, a unei bi-
ografii culturale într-un sens mai larg, este încă
un pas, şi, Ilie Şandru este atent la felul în care
îşi împlineşte biografia literară. De la «Alte
măşti, aceeaşi piesă, Alte guri, aceeaşi gamă...»
trecând prin «Inima timpului» la «Vremuri şi
destine» constatăm linia ascendentă a scrisului,
închegarea scrisului literar, o relevanţă din ce
în ce mai evidentă, şi cartea aceasta (Vremuri
şi destine - n.a.) este invincibilae argumen-
tum pentru ceea ce exprim acum... Semnele
de umanitate, de adevăr, de viaţă, în opera lui
Ilie Şandru, sunt cele ale spaţiului şi spiritului
românesc, văzute, trăite ca definire. Autorul
nu doar relatează, nu doar expune, ci încearcă
această definire subtilă a spiritului românesc”
(Valentin Marica, poet, publicist, senior-editor
Radio Târgu-Mureş); „Avem în Ilie Şandru un
scriitor important, un cărturar de valoare, pe
care trebuie să-l cunoască topliţenii... el face
parte din galeria prozatorilor, de pe această
istorie, cultură şi spiritualitate românească, cu-
prind munca minuţioasă de cercetare a zeci de
specialişti din zona Topliţei şi din întreg spaţiul
românesc, îngemănată cu măiestrie şi profesi-
onalism, în aceste adevărate „cărţi de aur” to-
pliţene, de cel căruia astăzi îi aducem modestul
nostru omagiu.
Cu acest prilej, elogiem pe prolificul scri-
itor Ilie Şandru, aflat astăzi la lansarea celui
de-al XV-lea volum. Cărţi de publicistică, cărţi
de proză literară, cărţi de istorie naţională, re-
gională şi locală. Cărţi scrise cu trudă şi talent,
cu pasiunea şi răbdarea cercetătorului, cu su-
fletul şi amarul nedreptăţitului, cu măiestria şi
inspiraţia primită în dar de la părinţii cereşti.
De aceste cărţi şi de autorul lor se vor lega veş-
nic, sau, atâta timp cât cartea va exista, nume-
le unor eroi făuritori de istorie în momentele
de răscruce ale poporului român, precum cele
ale Patriarhului Miron Cristea, a cărturarilor
Octavian Codru Tăslăuanu, Vasile Netea şi a
multor altora. Pana scriitorului-jurnalist care
ne-a delectat cu atâtea pagini memorabile re-
feritoare la frumuseţea „oamenilor şi locurilor
din Călimani”, de pe Valea superioară a Mu-
reşului, despre evenimente cruciale şi perso-
nalităţi marcante ale istoriei naţionale, despre
destinul contemporan al fraţilor români din Ba-
sarabia, devine ascuţită şi neiertătoare, iar dis-
cursul tranşant, ferm, lipsit de echivoc, atunci
când se „răfuieşte” cu cei care îşi permit ca, în
mod sistematic, obsesiv şi nostalgic, şi nu de
puţine ori jignitor, să prolifereze neadevăruri,
jumătăţi de adevăr, prejudecăţi, răstălmăciri şi
manipulări grosolane la adresa istoriei, culturii
şi civilizaţiei româneşti, a politicii Statului Ro-
mân faţă de minorităţile naţionale în general, şi
faţă de cea maghiară în special. Prin volumele,
studiile şi articolele sale, scriitorul şi publicistul
Ilie Şandru a devenit unul dintre cei mai avizaţi
Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209)
vale a Mureşului până la Luduş, care vor ră-
mâne” (Nicolae Băciuţ - poet, publicist, redac-
tor-şef „Vatra Veche”); „O carte bine scrisă...
în care gazetarul lasă loc definitiv scriitorului,
condeierului. Scriitorul Şandru nu are vârstă,
nu ţine cont de modă şi orientări literare, scrie
cum ştie mai bine, mai mult cu sufletul animat
de sentimente patriotice şi inspirat de aminti-
re... scrie ca un ardelean împătimit de limbă, de
oamenii şi locurile atât de dragi domniei sale
- Topliţa şi zona Mureşului superior... Este unic
în felul său. Este un cronicar al evenimentelor
locului din ultimele patru-cinci decenii, este cel
care reînvie memoria unor oameni de seamă
care au avut ceva de spus pentru cultura, spi-
ritualitatea şi chiar politica acestui neam, este
scriitorul care ţine trează flacăra vie a românis-
mului, amintind mereu de jertfa celor care au
contribuit la eliberarea acestui colţ de Româ-
nie, este un patriot, în sensul adevărat şi bun
al cuvântului şi care ne repetă mereu, iarăşi şi
analişti ai convieţuirii interetnice româno-ma-
ghiare, cunoscut pentru poziţia sa statornică de
combatere a discursurilor şi demersurilor ire-
dentiste, nostalgice şi separatiste ale unor lideri
maghiari din ţară şi de pretutindeni.
Omagiem astăzi, pe omul de cultură şi spirit
românesc Ilie Şandru, excelentul organizator
al mai multor manifestări culturale, artistice şi
ştiinţifice de înaltă ţinută, dintre care distingem
Festivalul-concurs al cântecului păstoresc „Mi-
oriţa”, Zilele „Miron Cristea”, Zilele „Octavian
Codru Tăslăuanu”, cât şi participarea merituoa-
să la manifestările similare de la Deda, Reghin,
Târgu-Mureş, Miercurea-Ciuc, Covasna sau
Sfântu-Gheorghe. Datorită eforturilor depuse
de inimoşii organizatori, coordonaţi cu price-
pere de profesorul Ilie Şandru, Zilele „Miron
Cristea” au ajuns a fi astăzi o manifestare de
prestigiu, cu participare naţională şi internaţio-
nală, care şi-a câştigat un loc distinct în calen-
darul acţiunilor cultural-ştiinţifice din această
parte de ţară, şi nu numai. Sesiunile de comu-
nicări ştiinţifice organizate cu acest prilej, s-au
impus prin ţinuta profesională a participanţilor,
prin diversitatea şi originalitatea temelor dezbă-
tute, prin abordarea interdisciplinară a acestora.
Lansările şi prezentările de carte, vernisarea de
expoziţii tematice, excursiile documentare, mo-
mentele de cinstire a patronului spiritual - Pa-
triarhul Miron Cristea, finalizate cu participarea
la hramul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie”, vin
să îmbogăţească şi să întregească manifestarea
complexă dedicată înaltului ierarh-cărturar năs-
cut pe meleagurile mioritice ale Topliţei.
Stimăm şi admirăm şi cu această ocazie,
pentru forţa, consecvenţa şi dinamismul său,
pe liderul civic şi politic Ilie Şandru, fondato-
rul şi animatorul Fundaţiei Culturale „Miron
Cristea”, al filialelor locale ale Uniunii Cultu-
rale „Vatra Românească”, ASTRA, Partidului
7
iarăşi, cine suntem şi ce îndatoriri avem faţă de
neam, de eroi, de familie şi de strămoşi” (Di-
onisie Şerban - profesor, Topliţa); „Cartea de
faţă este o carte în care filele ei ilustrează fap-
te şi întâmplări reale din viaţa românilor de-a
lungul câtorva secole, şi având ca spaţiu de
acţiune, în general, valea Mureşului Superior.
Redate cu măiestrie literară, filele acesteia pot
deveni, prin folosirea lor cu profesionalism de
profesorul de istorie, adevărate izvoare istorice,
foarte accesibile tinerilor din zonă, în cuprinsul
cărora îşi pot întâlni locurile natale, brăzdate de
vitregiile vremurilor, dar şi strămoşii şi chiar
părinţii, ca eroi sau personaje reale ale eveni-
mentelor, astfel descoperindu-şi legăturile cu
pământul acestei ţări şi al acestui neam... Dar
nu numai de tineri, ci chiar de întreaga comu-
nitate românească din zonă” (Vasile Stancu -
profesor, Sfântu-Gheorghe). În discursul său,
dr. Ioan Lăcătuşu a amintit de faptele patriotice
ale altui mare topliţean, George Sbârcea, cât
şi de scurgerea unui an de la Marea Adunare
a Românilor de la Topliţa, organizată de Foru-
mul Civic al Românilor din Covasna, Harghita
şi Mureş, şi a dat citire mesajului acestui orga-
nism civic adresat Domnului Ilie Şandru, lider
marcant al său, cu ocazia împlinirii vârstei de
76 de ani, pe care îl publicăm mai jos.
În finalul evenimentului, directorul „Con-
deiului ardelean”, Doru Decebal Feldiorean,
a adresat felicitări atât scriitorului Ilie Şandru,
cât şi poetului Lazăr Lădariu, care împlineş-
te, la rându-i, pe 25 martie, 72 de ani de viaţă,
urându-le amândurora multă sănătate, putere
de muncă şi un călduros „La Mulţi Ani!”.
Unităţii Naţionale a Românilor, pe omul im-
plicat profund şi benefic în viaţa cetăţii sale,
care a îndeplinit rosturi publice binecuvânta-
te, precum membru în adunările eparhiale ale
Episcopiilor de Alba-Iulia şi Covasna-Har-
ghita, consilier local şi judeţean, membru al
comisiilor de specialitate din domeniul admi-
nistraţiei publice locale şi al culturii, sprijinitor
al instituţiilor de spiritualitate ortodoxă - mă-
năstirile „Sfântul Prooroc Ilie” şi Moglăneşti,
Protopopiatului Topliţa -, al instituţiilor cultu-
rale, în mod deosebit al Muzeului Etnografic
şi Bibliotecii Municipale „George Zbârcea”,
precum şi al activităţii Forumului Civic al Ro-
mânilor din Covasna, Harghita şi Mureş, ca
unul dintre membrii săi de frunte.
Ne exprimăm astăzi, cu aleasă considera-
ţie, familistului statornic, soţului, tatălui, buni-
cului, dar şi prietenului, colegului, omului de
omenie, Ilie Şandru, în mintea şi inima căruia,
cât şi în vorbele şi faptele sale, şi-au aflat locul
cinstea, încrederea în prietenie şi adevăr, hăr-
nicia, verticalitatea şi demnitatea, consecvenţa
şi curajul, iubirea faţă de ţară, de neamul său,
de toţi în mijlocul cărora munceşte şi trăieş-
te. Pentru toate acestea, pentru o viaţă pusă în
slujba binelui public, a binemeritat din partea
societăţii numeroase diplome, medalii şi titluri
printre care se află la loc de cinste cel de „Ce-
tăţean de Onoare” al municipiului Topliţa, în
semn de preţuire pentru truda sa jertfelnică pe
altarul învăţământului, culturii şi ştiinţei ro-
mâneşti, a sporirii zestrei culturale a urbei de
pe Valea Mureşului superior, concetăţenii săi
situându-l astfel pe acelaşi piedestal cu ilustrul
său prieten, Grigore Vieru.
Acum, la cea de-a 76-a aniversare, îţi dorim
din inimă distinse prietene, ţie şi alesei tale fa-
milii, LA MULŢI ANI! Să vă dea Dumnezeu
multă şi îndelungată sănătate, putere de a ne
oferi, în fiecare an, la aniversările viitoare, câte
un nou volum izvodit din valorificarea deplină
a talanţilor dăruiţi de Providenţă, spor în toate,
pentru a putea finaliza proiectele viitoare şi a vă
bucura de realizările vrednicilor voştri urmaşi!
Topliţa, 22 martie 2011
 8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) Dosarele istoriei

Românii din Banatul sârbesc în războiul din aprilie 1941

dr. Mircea Măran
(Vârşeţ, Serbia)
Pe data de 6 aprilie 1941, unităţile Ger-
maniei hitleriste şi ale sateliţilor ei au atacat
Iugoslavia, declanşând astfel un război care
va dura doar 12 zile, armata iugoslavă ne-
având puterea şi posibilitatea de a organiza o
apărare eficientă împotriva agresorului. Prin
urmare, deja la 18 aprilie a intrat în vigoare
capitularea armatei iugoslave, după ce regele
Petru al II-lea cu familia sa, guvernul iugos-
lav şi numeroşi oameni politici, dar şi alte
personalităţi din elita societăţii iugoslave, au
părăsit ţara şi s-au refugiat la Londra.
Banatul sârbesc, parte a fostei Iugoslavii gă-
sită în nord-estul acestei ţări, a fost cucerit de
trupele hitleriste care pătrundeau din România,
după care va fi instaurat un regim de ocupaţie
care din punct de vedere administrativ făcea
parte din Serbia, dar puterea se găsea de facto
în mâinile germanilor autohtoni. În preajma
atacului german, populaţia românească din cele
40 de localităţi ale Banatului sârbesc, ne refe-
rim la bărbaţii apţi de armată, a fost mobilizată
şi înrolată în unităţile armatei regale iugoslave.
O parte din aceştia au reuşit să evite mobiliza-
rea, trecând clandestin frontiera cu România şi
găsind refugiu pe la rude şi cunoscuţi în Bana-
tul Românesc. Alţii, în momentele înfrângerii
unităţilor în care erau înrolaţi, au reuşit să evite
arestarea şi să se întoarcă la casele lor, pe când
cei care nu au reuşit aceasta au fost făcuţi prizo-
nieri şi duşi, împreună cu ceilalţi soldaţi-prizo-
nieri, în lagărele din România.
Cucerirea localităţilor româneşti din Ba-
natul sârbesc de către armata germană, în cele
mai dese cazuri nu a provocat pierderi umane
şi materiale deosebite, cu excepţia localităţii
Alibunar, din partea sudică a Banatului sârbesc,
găsită la jumătatea drumului dintre oraşele Vâr-
şeţ şi Panciova. La 11 aprilie 1941, în localitatea
Alibunar se găseau staţionate mai multe detaşa-
mente ale armatei regale iugoslave, susţinute şi
de câteva tunuri găsite pe dealul din apropiere.
În momentul intrării unităţilor germane în sat,
un maior german a fost ucis de un glonţ care
a venit dintr-o direcţie necunoscută, ceea ce a
declanşat o reacţie violentă a hitleriştilor, care
au început să tragă fără milă în toate persoa-
nele pe care le întâlneau, fie civili sau soldaţi,
fie că se găseau pe stradă sau în casele lor. În
ziua următoare, numeroşi prizonieri din armata
iugoslavă şi civili din Alibunar şi alte localităţi
au fost închişi de nazişti în biserica sârbească,
majoritatea fiind executaţi prin împuşcare. Nu-
mărul celor ucişi în aceste zile tragice nu a fost
stabilit cu precizie până în zilele noastre. Des-
pre aceste evenimente tragice au scris mai mulţi
autori - istorici şi publicişti -, care dau date dife-
rite referitoare la numărul celor împuşcaţi.
Şi în alte localităţi au avut loc execuţii ale
cetăţenilor, dar într-un număr mult mai mic.
La Vladimirovaţ (Petrovasâla), localitate gă-
sită în vecinătatea Alibunarului, de pildă, Ion
Jivan Slabu, păzitorul pădurii din apropierea
satului, a fost condamnat de către Tribunalul
Militar şi executat prin împuşcare în ziua de
5 mai 1941, pentru motivul că a tăiat firul te-
legrafic din apropierea gării. După executare
a fost ţinut spânzurat două zile. Un alt local-
nic, Ghiţă Băcală, a fost executat din cauză că
purta revolver. Astfel de cazuri individuale de
executare se puteau întâlni şi în alte localităţi.
Marea majoritate a cetăţenilor nu a opus,
însă, rezistenţă. Noul regim de ocupaţie a in-
terzis activitatea tuturor asociaţiilor şi orga-
nizaţiilor, printre care şi pe cea a „ASTREI”,
care era până atunci prezentă în toate locali-
tăţile din zonă. „ASTRA” îşi va reface, însă,
activitatea în luna iunie, cu consimţământul
german, când la Vârşeţ a avut loc adunarea de
reconstituire a acestei asociaţii.
Între timp, prizonierii de război din armata
iugoslavă au fost duşi în lagărele de pe teritoriul
României - la Turnu Măgurele, Moşniţa, Ghiro-
Generalul Dragalina, cu un grup
de prizonieri din Banatul sârbesc
da, Săcălaz, iar o parte în lagărele din Germania
şi din alte ţări. Regretatul profesor şi istoric Gli-
gor Popi, care a fost ofiţer în rezervă al arma-
tei iugoslave, fiind făcut şi el prizonier, a fost
internat în lagărul de la Moşniţa. După părerea
lui, în lagărele din România au fost internaţi în
total peste 500 de români din Banatul sârbesc,
iar în alte ţări - cca. 80 de români. Conform al-
tor autori, se pare că numărul prizonierilor era
mai mare. Se consideră, anume, că numai din
localitatea Uzdin au fost internaţi în lagărul de
la Ghiroda cca. 100 de prizonieri români. Prin
intervenţia fruntaşilor „ASTREI”, aceşti pri-
zonieri au fost eliberaţi la jumătatea lunii mai,
întorcându-se astfel la casele lor. Meritul deose-
bit în această intervenţie revine preotului Adam
Fiştea, preşedintele „ASTREI” din Banatul
sârbesc şi avocatului Alexandru Butoarcă, di-
rectorul săptămânalului „Nădejdea” din Vârşeţ.
Merite în acest sens revin şi lui Vasile Spăriosu
din Uzdin, al cărui fiu era şi el prizonier, care a
intrat în contact cu rudele şi cunoscuţii din Ti-
mişoara, dintre care unii, oameni cu influenţă,
ajung până la generalul Corneliu Dragalina,
obţinând angajamentul acestuia în problema
prizonierilor. Generalul intră în contact cu fiul
lui Vasile Spăriosu, găsit în lagăr, de la care pri-
meşte cu regularitate informaţii despre situaţia
prizonierilor, starea lor de spirit şi eventualele
nemulţumiri pe care le aveau, trimiţându-le în
câteva rânduri în lagăr ţigarete şi dulciuri. În
semn de recunoştinţă pentru angajamentul şi
grija pe care a arătat-o generalul Dragalina faţă
de fiul său şi faţă de conaţionalii săi, Vasile Spă-
riosu dă nepotului său nou-născut numele Dră-
gălin, nume dat mai târziu şi altor tineri născuţi
în acest sat şi prezent şi azi la Uzdin. Nu în
ultimul rând, amintim angajamentul preotului
George Suveică de la Negotin (Serbia de Ră-
sărit), care a intervenit pe lângă autorităţile mi-
litare române la eliberarea prizonierilor de etnie
română din Valea Timocului, dar şi a sârbilor
care cunoşteau limba română.
Banatul sârbesc va rămâne sub ocupaţie
germană până în luna octombrie 1944, in-
trând astfel într-o nouă epocă din istoria sa
- cea a comunismului.

„Dincolo de sârma ghimpată, lagărul...”

prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Cartea, care mai poartă şi subtitlul
„Din istoria lagărului de prizonieri
din Timişoara, 1941 - 1945”, a apă-
rut, în cursul anului trecut, la editura
„Eurostampa” din capitala Banatului,
sub semnăturile col. (r) Constantin C.
Gomboş şi Ioan Rado. Despre colo-
nelul Gomboş, membru al Societăţii
Scriitorilor Militari, la care vom mai
face vorbire în paginile publicaţiei
noastre, vă spunem că s-a afirmat ca
mânuitor al condeiului încă din anul
1977, când i-a apărut prima carte, în
colaborare cu generalul de brigadă (r)
Aurelian D. Stoica, intitulată „Jert-
fă pentru ţară - din cronica luptelor
pentru apărarea Banatului - august-
septembrie 1944”. Apoi, între 2003
- 2010, au apărut încă alte patru cărţi
de autor şi patru în colaborare, între
care şi aceasta. A publicat şi înainte
de 1989 şi publică şi acum, cu regula-
ritate, în peste 20 de reviste de specia-
litate, colaborează la posturile bănă-
ţene de radio şi televiziune, participă
la numeroase manifestări ştiinţifice
naţionale şi internaţionale cu temati-
că istorică, astfel că putem afirma cu
certitudine că este profund adâncit
atât în studiul istoriei şi cercetării ar-
hivelor, cât şi în munca de răspândire
şi afirmare a roadelor sale ştiinţifice
în rândul specialiştilor în domeniu
şi a publicului larg consumator de
mass-media. Despre al doilea autor,
spre marele meu regret, nu ştiu nimic.
Răsfoind lucrarea, la standul de
carte organizat cu prilejul Sesiunii de
Comunicări Ştiinţifice din vara tre-
cută de la Topliţa, mi-au atras atenţia
două probleme puse în discuţie de
autori, fapt ce m-a făcut s-o cumpăr.
Cunoscându-l pe colonelul Constan-
tin C. Gomboş, participant la această
„acţiune de spiritualitate româneas-
că”, m-am adresat dânsului pentru
a-mi acorda un autograf. Mi l-a dat
cu plăcere, dăruindu-mi, în acelaşi
timp, şi cea mai recentă şi iubită apa-
riţie editorială a sa, „Istorie, suferinţă
şi speranţă: calvarul unei familii de
români din fostul judeţ Someş după
dictatul de la Viena”. Pe aceasta din
urmă, mi-a scris: „Domnului profe-
sor, cu deosebit respect şi să nu mă
uite”. Nu v-am uitat, domnule colo-
nel! Acum, cu ocazia împlinirii fru-
moasei vârste de 71 de ani, vă urez
„La Mulţi Ani!”, sănătate, multă pu-
tere de muncă şi la multe alte cărţi.
La aceste urări, asociez şi publicul
cititor al „Condeiului ardelean”,
care are prilejul de a vă cunoaşte prin
intermediul scrierilor dumneavoastră
şi „condeiului” subsemnatului.
De fapt, cartea „Dincolo de sâr-
ma ghimpată, lagărul...” a apărut în
2009, dar, cererea mare a făcut ne-
cesară retipărirea unei noi ediţii, de
care autorii au profitat, adăugându-i
noi şi interesante informaţii inedite.
Structural, volumul cuprinde
cinci capitole: Preliminarii; Arde la
Vecini!; Lagărul de prizonieri de răz-
boi din Timişoara sub administraţie
germană (aprilie - noiembrie 1941);
Lagărul de prizonieri de război Nr.
17 din Timişoara (noiembrie 1941
- octombrie 1945); Lagărul din Ti-
mişoara sub administraţia Comisiei
Aliate de Control (partea rusă) (sep-
tembrie 1944 - mai 1945), urmate de
49 de „documente anexe” constând
în hărţi militare, articole din ziarele
vremii, planuri-schiţe ale lagărului,
documente emise de conducerea
lagărului, ordine şi instrucţiuni ale
instituţiilor militare şi civile ale ad-
ministraţiei de stat, fotografii, care
toate vin să întregească şi ilustreze,
în mod oportun, conţinutul istoric al
cărţii. Alături de evenimentele şi fap-
tele descrise de autori, cartea conţine
un număr impresionant de note refe-
renţiale, 237, şi bibliografia cercetată,
constând din izvoare din arhivele mi-
litare, publicaţii, documente, lucrări
generale, jurnale, memorii şi lucrări
speciale, reprezentând, împreună cu
„documentele anexe”, 46 la sută din
economia tipografică a lucrării.
Am afirmat, în introducerea arti-
colului, că mi-au atras atenţia două
probleme prezentate de autori în pa-
ginile cărţii. În ordine cronologică,
prima dintre acestea constă în des-
crierea contextului internaţional eu-
ropean, în primăvara anului 1941 şi
debutul agresiunii Germaniei, acom-
paniată de Ungaria, Italia şi Bulgaria,
în dimineaţa zilei de 6 aprilie 1941,
împotriva Iugoslaviei. Fraza care, pur
şi simplu, m-a şocat, a fost următoa-
rea: „Totodată, Corpul de armată 41
(Grupul Reinhardt) s-a concentrat în
jurul Timişoarei cu misiunea de a îna-
inta rapid spre Belgrad”, iar la pagina
următoare: „Acest corp blindat, ple-
cat din Timişoara, a atacat prin sud-
estul Banatului sârbesc spre Belgrad.
de Constantin C. Gomboş şi Ioan Rado
La atac au participat şi Regimentul
de infanterie motorizat «Gross-Deut-
schland» şi Divizia a 2-a de infanterie
motorizată S.S. «Das Reich». După
ce au traversat graniţa româno-iu-
goslavă, au ajuns la nord de Vârsac,
primele elemente germane intrând în
Pancevo pe 11 aprilie...”. În întreaga
istorie a românilor, în lucrări generale
sau de istorie militară apărute pe piaţa
românească a cărţii, o asemenea frază
nu am citit. Dimpotrivă. Domină cla-
sica idee a neutralităţii totale, izvorâtă
din discuţia generalului Ion Antones-
cu cu reprezentanţii Italiei şi Germa-
niei, la Bucureşti, cărora le declarase:
„În această campanie România va sta
deoparte. Dacă însă trupele ungare ar
intra în partea iugoslavă a Banatului,
va da ordin armatei române să izgo-
nească pe unguri” (Istoria militară a
poporului român, vol. VI, p. 357). O
a doua surpriză a constituit-o exis-
tenţa pe teritoriul României, înainte
de intrarea ţării în războiul antiso-
vietic, la 22 iunie 1941, a lagărelor
cu prizonieri de război sârbi, aflate
sub comandă germană. De lagăre
cu prizonieri sovietici auzisem de la
părinţi, literatura de specialitate fiind
şi în acest sens extrem de săracă, dar
de... sârbi!
Lucrarea, pentru mine, a repre-
zentat o noutate şi a trezit un mare
interes. Am citit-o. Am răscitit-o. A
devenit o certitudine cea mai mare
parte a cărţii. Dar, mai sunt încă foar-
te multe aspecte de elucidat, chiar
privind administraţia românească a
acestor lagăre cu prizonieri de răz-
boi. Este încă un domeniu virgin al
istoriei noastre contemporane. Isto-
ricilor, cercetătorilor, arhiviştilor, le
revine o grea misiune, dar, totodată,
le vor reveni şi mari satisfacţii pro-
fesionale şi morale prin evidenţierea
faptelor în lumina adevărului istoric.
Col. (r) Constantin C. Gomboş şi
colegul său, Ioan Rado, au fost cei
care au făcut primii paşi pe acest
drum anevoios, meritând felicitări.
Cuvintele adresate de ilustrul isto-
ric academician Florin Constantiniu
privitor la carte şi la adresa autorilor,
sunt pe deplin justificate şi merita-
te: „Cartea de faţă este un model de
studiu istoric: documentaţie bogată,
culeasă din arhive, presă şi literatu-
ră de specialitate; analiză riguroasă a
surselor; încadrare a evenimentelor
din România în contextul istoriei eu-
ropene; expunere limpede şi conclu-
dentă. Autorii au vocaţia cercetării şi
au ştiut să răspundă cu competenţă la
exigenţele anchetei istorice. Lucra-
rea este nu numai o contribuţie va-
loroasă la cunoaşterea unei teme de
interes major în istoriografia militară
- regimul prizonierilor de război -,
ci şi reconstituirea unui segment din
atât de tulburata istorie a românilor”.
În unele cazuri, asemenea cuvin-
te, scrise de mâna unei personalităţi
în domeniu, te mobilizează, te întă-
resc în a continua munca, chiar pe
acest spinos drum neumblat al cer-
cetării, al descoperirii. Vă urez din
inimă succes! În final, îmi exprim
convingerea că volumul în discuţie
poate face cinste oricărui raft al bi-
bliotecii de istorie, dar nu înainte de
a fi citit. Neapărat!
 Sport - Publicitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) 9
Preliminariile CE 2012
CLASAMENT
Bosnia - România, sâmbătă, ora 2015 - ProTV M V E I GOL P A
1 Oţelul Galaţi 22 15 3 4 30-15 48 +12
Oţelul
OţelulGalaţi
Galaţieste,
este,şişide
dela
lareluarea
reluareacampionatului,
campionatului,liderul
liderulLigii
LigiiII 2 FC Timişoara 22 12 10 0 41-23 46 +16
3 FC Vaslui 22 11 7 4 31-20 40 +7

Fanii echipelor din Liga I

4 Dinamo 22 10 7 5 47-34 37 +1

I
5 Gaz Metan Mediaş 22 10 7 5 27-19 37 +4

ig a au reacţionat dur la adresa

6 Steaua 22 10 6 6 28-20 36 +3

L
7 Rapid 22 9 7 6 31-16 34 +1

extremismului unguresc
8 CFR Cluj 22 8 8 6 35-28 32 -1
9 Astra Ploieşti 22 5 12 5 22-22 27 -3
10 Gloria Bistriţa 22 7 6 9 25-29 27 -9
11 FC Braşov 22 5 11 6 22-25 26 -7
12 FCM Târgu-Mureş 22 7 5 10 22-34 26 -7
13 „U“ Cluj 22 6 6 10 26-41 24 -9
14 „U“ Craiova 22 5 7 10 25-28 22 -11
15 Victoria Brăneşti 22 4 8 10 26-37 20 -13
16 Pandurii Târgu-Jiu 22 4 8 10 19-32 20 -10
17 Unirea Urziceni 22 4 7 11 15-29 19 -17
18 Sportul Studenţesc 22 3 1 18 19-39 10 -20
Liga Campionilor Europa League Retrogradare

Sferturi de finală Rezultate Televizări

etapa etapa
Olympique Lyon - Girondins Bordeaux Arsenal Londra - FC Barcelona
Bayern Munchen - Manchester United Inter Milano - TSKA Moscova

a XXIII-a
Turul va avea loc pe 30-31 martie 2011, în timp ce returul se va disputa pe 6-7 aprilie.

a XXII-a
Sferturi de finală Vineri, 18 martie Vineri, 1 aprilie
În urma tragerii la sorţi de la Nyon, în cea de-a doua competiţie fotbalistică a Europei Gaz Metan M. - Pandurii Tg. Jiu Astra Ploieşti - Victoria Brăneşti
au rezultat următoarele partide: 2-0 (GSP TV - 15:00)
FC Porto - Spartak Moscova Villarreal - Twente Entschede Victoria Brăneşti - FC Timişoara FC Vaslui - Unirea Urziceni
Benfica Lisabona - PSV Eindhoven SC Braga - Dinamo Kiev. 0-2 (GSP TV - 17:00)
Turul este programat pe data de 7 aprilie 2011, iar manşa a doua pe 14 aprilie. Gloria Bistriţa - Rapid
FC Braşov - Oţelul Galaţi
3-2
(Digi Sport - 18:45)
„U“ Cluj - Dinamo

INFORMARE
Sâmbătă, 19 martie
Oţelul Galaţi - „U“ Cluj (Antena 1 - 20:30)
3-0
Steaua - FC Vaslui Sâmbătă, 2 aprilie
Această informare este efectuată de: 1-1 FCM Tg. Mureş - Gloria Bistriţa
SC SPEEDY AQUA ENERGY SRL, municipiul Miercurea-Ciuc, B-dul Timişoarei, nr. 51, ap. 4, ce (GSP TV - 15:00)
intenţionează să solicite de la ABA OLT aviz de gospodărire a apelor / aviz de amplasament pentru des- Duminică, 20 martie Sportul Studenţesc - „U“ Craiova
făşurarea activităţii de AMENAJARE HIDROENERGETICĂ PE RÂUL OLT, SECTOR TUŞNAD- CFR Cluj - Sportul Studenţesc (Digi Sport - 17:00)
BIXAD-MHC BIXAD, JUDEŢUL COVASNA sau pentru realizarea lucrărilor CAPTĂRI, TRASEU 2-0 FC Timişoara - Steaua
CONDUCTE ADUCŢIUNE, CENTRALĂ HIDROELECTRICĂ. „U“ Craiova - Astra Ploieşti (Digi Sport - 17:00)
1-1
Această investiţie este NOUĂ. Dinamo - FCM Târgu-Mureş
Ca rezultat al procesului de producţie vor rezulta următoarele ape uzate: NU ESTE CAZUL. 4-1 Duminică, 3 aprilie
Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi Pandurii Tg. Jiu - CFR Cluj
completările ulterioare. Luni, 21 martie (GSP TV - 17:00)
Unirea Urziceni - FC Braşov Rapid - Gaz Metan Mediaş
Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizului de gospodă- 1-1 (Digi Sport - 20:30)
rire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată.
Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi recomandări se pot adresa la sediul SGA
Covasna.
Persoană de contact la SC Speedy Aqua Energy SRL: Miklos Julia, tel.: 0740-236.263,
Închirieri, la preţuri
adresă de e-mail: miklosjulia@yahoo.de
foarte avantajoase,
Anunţ public privind în judeţul Mureş
Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-

decizia de încadrare Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete,

ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par-
care aferente).
SC TRANSGAT-SORT SRL anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare pentru
proiectul „Exploatarea resurselor de nisip - Ghidfalău“, în cadrul procedurilor de evaluare a impactului
Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un-
asupra mediului pentru proiectul „Exploatarea resurselor de nisip - Ghidfalău“, propus a fi amplasat în co- gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica
muna Ghidfalău, sat Ghidfalău, perimetrul Ghidfalău 2, judeţul Covasna, titular SC TRANSGAT-SORT de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be-
SRL. tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor.
Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Covasna din municipiul Sfântu-Gheorghe, B-dul Grigore Bălan, nr. 10, în zile-
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale
le de luni până vineri, între orele 9-14. ferată propriu şi acces direct la E60.
Publicul interesat poate înainta comentarii / observaţii la proiectul deciziei de încadrare până la data
de 30.03.2011. Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
 10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209)
Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama:
„UDMR, ILEGALĂ”
„Nu ar trebui să existe în România o formaţi-
une care să aibă în programul său un punct care
să contravină Constituţiei României şi legilor în
vigoare”, a declarat preşedintele PSD Covasna,
deputatul Horia Grama, în cadrul unei conferinţe
de presă susţinută la Sfântu-Gheorghe, la sfârşitul
săptămânii trecute. Declaraţia se referă la faptul că
atât UDMR, cât şi alte formaţiuni politice sau aso-
ciaţii nonguvernamentale maghiare au în actele
de funcţionare ale acestora ca şi obiectiv principal
obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice
a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, dar şi alte chestiuni
ce contravin atât legii fundamentale a Statului Ro-
mân, cât şi legilor în vigoare.
Deputatul a făcut referire, totodată, şi la re-
centele declaraţii ale oficialilor unguri (premie-
rul ungar Viktor Orban şi preşedintele Parlamen-
tului ungar, Kover Laszlo) făcute cu ocazia zilei
de 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni,
care, „sunt clar incitatoare, ofensează Statul Ro-
mân şi contravin Constituţiei României”. „Este
în mod vădit atacat statul unitar român prin sus-
ţinerea autonomiei teritoriale. În Constituţie se
prevede că articolele referitoare la statul unitar,
naţional şi la limba română - limba oficială, nu
sunt modificabile. În primul rând, trebuie atrasă
atenţia guvernanţilor şi celor care sunt în funcţii
de stat din Ungaria să nu mai incite cu astfel de
declaraţii. (…) De Ziua Naţională, 1 Decembrie,
nu se fac astfel de declaraţii incitatoare la adresa
minoritarilor maghiari şi a statului ungar”, a mai
precizat Horia Grama. De asemenea, deputatul a
amintit de respectarea drepturilor minorităţilor în
privinţa cărora România se află printre cele mai
democratice state din Europa, menţionând că
acestea trebuie, la rându-le, să cinstească legile
şi regulile statului în care trăiesc. „Se vrea naşte-
rea unui stat în stat, fapt ce afectează 400.000 de
români aflaţi în Covasna, Harghita şi Mureş”, a
concluzionat preşedintele PSD Covasna.
Legea statutului minorităţilor,
în dezbatere la Camera Deputaţilor
În altă ordine de idei, deputatul a atras atenţia
asupra faptului că a intrat în dezbaterea comisiilor
din Camera Deputaţilor Legea privind statutul mi-
norităţilor, act normativ „adus pe tapet pentru că
e în protocolul UDMR - PD-L”. Despre această
lege deputatul spune că „are multe inadvertenţe,
că este exagerată ca şi conţinut, iar pe fond este
neconstituţională şi contravine principiului auto-
nomiei locale”. Este neconstituţională pentru că
în ea se aduce atingere noţiunii de stat naţional,
prevăzută în Constituţia României, dorindu-se
crearea unui stat multinaţional, în condiţiile în
care românii reprezintă aproximativ 90 la sută din
totalul populaţiei ţării. Totodată, Legea contravine
principiului autonomiei locale întrucât s-ar crea
aşa numitele consilii culturale, care ar trece peste
orice instituţie. (Violeta Elena Feldiorean)
Politic local - Opinii - Şah
Ministrul Borbely, urşii carpatini
şi pădurile neamului românesc
Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
Unii ar spune: Ce bun ministru avem la
Mediu! Şi eu spun: Buun ministru! Alţii, mai
cârcotaşi, ar fi în dezacord şi ar spune: Nu e
bun domnule, habar nu are de cum se gospo-
dăreşte mediul, nu vezi cum îi acoperă pe cei
ce taie pădurile?! Acum vrea să ne vândă şi
urşii, bucuria mediului montan românesc.
Eu cred că domnul Laszlo Borbely o fi
învăţat la Facultatea de Ştiinţe Economice,
Universitatea din Timişoara, şi apoi la Aca-
demia de Studii Economice din Bucureşti,
unde a studiat postuniversitar mai aprofun-
dat economia. Mai cred că domnul Borbe-
ly şi-a desăvârşit cunoştinţele despre ce şi
cum în privinţa transporturilor, amenajării
teritoriului, lucărilor publice, mediului, în
uniunea culturală a maghiarilor din Româ-
nia, fără de care nu putea fi împlinit pro-
fesional şi cultural. Vedem şi simţim, cum
experienţa acumulată înainte de 1989, ca
economist la BJATM, ICRA, ICRM, este
pusă în practică, alături de învăţămintele
dobândite în uniunea culturală după 1989,
spre binele neamului românesc, la transpor-
turi, amenajarea teritoriului, mediu etc..
Când este întrebat de tăierile ilegale de
arbori din judeţele Harghita, Neamţ şi al-
tele, răspunde că nu are informaţii. Mai şi
trânteşte nervos proprii ochelari pe biroul
său ministerial, afirmând că o să verifice şi
o să ia măsuri. Ştie cum să procedeze ca
135.000 de ha. de arie protejată din judeţul
Mureş să fie administrate de un ocol silvic
particular din Gheorghieni, judeţul Har-
ghita. Nu este important că tot ce mişcă
în Harghita e dirijat de uniunea culturală,
deoarece ei sunt patrioţi şi au grijă ca ochii
din cap de bogăţiile ţării.
Mai nou, domnul Borbely, numărând
urşii carpatini, a constatat că sunt aproxima-
tiv 7.500 şi a subliniat că numărul normal al
urşilor este undeva la 4.500. Pentru ce cre-
deţi? Pentru a nu mai ajunge în gospodă-
rii şi oraşe. Observ că şi în acest domeniu,
România nu corespunde. Pentru a nu mai fi
deranjaţi oamenii de urşii carpatini, domnul
Borbely se gândeşte să îi vândă, bineînţeles
cu modificarea legislaţiei actuale stricte în
privinţa acestei bogăţii. Buun ministru!
Îmi permit, cu ocazia zilei de naştere,
26 martie, a domniei sale, să-i urez „La
Mulţi Ani!” şi să-i sugerez să nu vândă ur-
şii carpatini ai ţării, ci mai bine să sporeas-
că semnificativ suprafeţele împădurite. Nu
de alta, dar să aibă de unde tăia şi exporta
urmaşii, urmaşilor domniei sale şi a trăi
frumoasele sălbăticiuni.

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

38.De4+ Rxg5 39.De5+ Rg4 40.h3+ Rf3 41.Tf7#.

PRESIUNEA PSIHOLOGICĂ
35...Rh6 36.Te3! Nici „subtila“ mutare din partidă
nu-l face fericit pe negru, matul neputând fi evitat.
1–0

În comentariile partidelor găsim de multe ori expresia din titlu. Dar prin ce se ma-
nifestă şi cum poate fi explicată? Spre deosebire de computere, oamenii au şi stări
0–0–0 25.Cd3 cu avantaj clar pentru
alb. 24.Db7 Dd6! Negrul se apără pre-
Problemã propusã
emotive.
O mutare pe care nu ai sesizat-o sau criza de timp, produc surescitări fireşti şi atunci
cis! Luarea pionului prin 24...Dxg4+?
este riscantă, deoarece după 25.Cg2 ne-
pasionaþilor de ºah
şansa de a greşi se amplifică. Chiar şi campionii mondiali au avut situaţii în care au grul nu are resurse suficiente de apărare.
gafat incredibil. Este suficient să amintim celebra partida Bronstein - Petrosian, în care 25.Cf3 Tb8 26.De4+ De6 Supus presiu-
CORREIA M.
acesta din urmă a lăsat, în poziţie câştigată, dama în priză. nii psihologice determinată de necesita- OchoxOcho, 2000
Alteori, după o apărare dificilă, intervine un moment de relaxare şi pe acest fond se tea unei apărări exacte, negrul greşeşte.
greşeşte. Este exact ceea ce s-a întâmplat în partida de mai jos. Greşelile au alternat de Bine era 26...Ce6! cu ideea ca la 27.Tad1
o parte şi de alta, dar albul a păstrat aproape mereu un plus pe plan psihologic. să răspundă cu 27…Df4!, cu şanse bune
Şi cum pierde cel care greşeşte ultimul, rezultatul apare ca normal. de apărare. 27.Df4 Cd5 28.Dg3!? 28...
Dc6? Greşeală decisivă. Mai bine era
Kovalenko, Igor (2515) - 20.Dxc5 cu mare avantaj pentru alb] 9... 28...Rd8! şi dacă 29.Tae1, abia acum 29...
Ch5 10.Ng5! Ne7 11.Nh6 Ng4 12.Ne2N Dc6. 29.Ce5! Dxa4 30.b3 Db5 31.Tae1
Savchenko, Boris (2637) [A70] După câte se pare, o noutate teoretică. Cxe5?? Pierde imediat, dar nici continu-
Aeroflot Open A Moscova (1), Albul nu a ieşit rău nici în partida Suselj- ările 31...C7f6, la care urma 32.g5! sau
08.02.2011 Gomboc, Ljubljana 2006, care a conti- 31...C5f6 32.g5 Cxe5 33.Dxe5+ Rd8
nuat astfel: 12.0–0 Nxf3 13.Dxf3 Ng5 34.Dxf6+ Rc8 35.Dxf7 Td8 36.Td1!
1.d4 Cf6 2.c4 c5 3.d5 e6 4.Cc3 exd5 14.Nxg5 Dxg5 15.e5 dxe5 16.d6 Ta7 Txd1 37.Txd1 şi poziţia expusă a regelui
5.cxd5 d6 6.Cf3 g6 7.Nf4 Una din că- 17.Nxb5+! axb5 18.Cxb5 Ta4 19.Cc7+ negru este de rău augur, nu mai erau su-
ile moderne de combatere a Apărării Rd7 20.Dxf7+ Rxd6 21.Tad1+ Td4 ficiente. 32.Dxe5+ Rf8
Benoni, prin care albul, atacând pionul 22.Cb5+ Rc6 23.Cxd4+ exd4 24.De6+ (vezi diagrama)
d6, încearcă să-l împiedice pe negru să Rc7 25.f4 Cxf4 26.Df7+ 1–0. 12...Cd7
se dezvolte normal. 7...a6 La 7...Ng7 13.0–0 Tg8? Principala cauză pentru po-
interesant este 8.Da4+!, de exemplu: ziţia dificilă în care va ajunge negrul. Şan-
8...Nd7 9.Db3 Dc7 10.e4 Ch5 11.Ne3 se mai bune de apărare ar fi dat 13...Nf8.
0–0 12.Cd2 Nd4 13.Ne2 Nxe3 14.fxe3 14.Ce1 Nxe2 15.Dxe2 Ng5 O continua-
Cg7 15.0–0 a6 16.e5 dxe5 17.Cce4 b5 re logică, dar din păcate care nu schim- Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
18.Tac1 c4 19.Cf6+ Rh8 20.Db4 Dd8 bă esenţial aspectul poziţiei. 16.Nxg5
21.Cde4 Nf5 22.De1 Cd7 23.Dh4 g5 Dxg5 17.f4! De7 La 17...Cxf4? urmează O problemă parcă ruptă dintr-o partidă practică,
24.Dh6 Ng6 25.Cxh7 Nxh7 26.Cxg5 18.Df3 şi negrul pierde o figură. 18.g4 cu o „cheie” subtilă.
1–0 Kasparov, G (2720) - Wahls, M b4 19.Ca4 Chf6 20.e5! Tipic pentru ast- Soluţia nu este foarte dificilă, dar de efect.
(2330) / Frankfurt 1986. 8.e4 b5 9.Nd3 fel de poziţii. Centrul alb se pune în miş-
Interesantă este continuarea 9.De2!?, la care, lucru care nu este nici pe departe pe Soluţia problemei:
9...Ng7?! urmând 10.Nxd6 Dxd6 11.e5 placul negrului. 20...dxe5 21.fxe5 Cxd5 2.Db8# 1–0
d) 1...Rxf7 2.Dg6#]
De7 12.d6 De6 13.Cg5 Dg4 14.f3 Dxg5 Nu merge 21...Cxe5 din cauza 22.Txf6! c) 1...exd6 2.Cxd6#;
15.exf6+ Ne6 16.fxg7 Tg8 17.f4! (Mai Dxf6 23.Cd3 şi albul rămâne cu două fi- b) 1...Cf6 2.Txf8#;
bine decât 17.De4 cum s-a jucat în par- guri pentru turn. 22.Df3 Cc7 23.e6!? Pe 33.Txf7+! Rxf7 34.Dxd5+ Rg7 [Sau a) 1...e6 2.Dxf8#;
tida Marchand, F - Sandler, L (2320)/ acelaşi ton de agresivitate, dar mai bine 35.De5+ Mai simplu câştiga „linia- 1.Dd6 (Cu ameninţarea 2...Db8#) 1...Txf7
Meudon 1991) 17...Dd8 (Sau 17... era 23.Dc6 0–0–0 24.Cd3 De6 25.Dxe6 ra“ 35.Te7+ cu varianta forţată de mat
Dxf4 18.Cd5) 18.Cd5 Ta7 19.De3 Txg7 fxe6 26.Tac1. 23...Dxe6! Greşit era 23... 35...Rh6 (Sau 35...Rh8 36.De5+ Tg7 ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
fxe6 din cauza 24.Dc6 37.Dxg7#) 36.g5+ Rh5 37.Txh7+ Rg4 doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

Miza nu a fost (doar) Transilva- suferite în primul război mondial, de succes, scrie Koszta, a manifestat acestora fiind înfrângerea suferită spus istoricul militar. Cea mai mare
nia - informaţii târzii despre confe- Vaida-Voevod a adoptat o poziţie cu consecvenţă sentimente antima- de Ungaria în primul război mondi- eroare a fost comisă în 18 octombrie
rinţa de la Paris este titlul volumului în interesul anexării Transilvaniei ghiare. În ochii românilor, Vaida- al. Borbely a citat un proverb latin, 1918, ziua în care Alexandru Vaida-
semnat de Koszta Istvan, prezentat în la România. El a îndeplinit în mai Voevod a fost un adevărat patriot. potrivit căruia trebuie ascultată şi Voevod, reprezentantul Partidului
25 ianuarie la Muzeul Breslelor din multe rânduri funcţia de premier al Lucrarea lui Koszta reflectă asupra cealaltă parte implicată, în cazul de Naţional Român din Transilvania, a
Târgu-Secuiesc. Volumul a fost elo- României. În 1935, Vaida-Voevod a activităţilor derulate de delegaţia ro- faţă fiind vorba de poziţia română. citit în Parlamentul Ungar declara-
giat de Borbely Laszlo, redactor-şef înfiinţat organizaţia fascistă numi- mână, care a indus în eroare marile Pentru acest motiv apreciază el drept ţia de independenţă a României, iar
al cotidianului Hargita Nepe. Acesta tă Frontul Românesc. În 24 martie puteri, folosindu-se de lipsa lor de importantă lucrarea lui Koszta. Karolyi Mihail a solicitat ca Ungaria
a precizat: lucrarea istoricului militar 1945, susţinătorul ideilor naziste şi informare cu privire la situaţia din să fie determinată ca stat autonom,
Koszta Istvan cuprinde memoriile, fasciste a fost arestat. Europa de Est; biruitorul a fost fa- O lectură neplăcută să-i fie proclamată independenţa, să
consemnările, scrisorile redactate de bricat prin manipulare. Koszta Istvan, semnatarul, sus- fie constituit un guvern ungar inde-
politicianul român Alexandru Vaida- Conferinţa de la Paris ţine că volumul pe care îl oferă ci- pendent. Acestea nu s-au întâmplat,
Voevod - originar din Transilvania -, Volumul are două părţi - a men- Miza nu a fost (doar) Transilvania titorilor este o lectură neplăcută, ca urmare Ungaria a fost nevoită să
referitoare la conferinţa de la Paris, ţionat Borbely. Prima parte prezintă Explicând titlul volumului, Bor- pentru că este o oglindă care distor- urmărească evenimentele fără a dis-
desfăşurată înaintea semnării tratatu- scrisorile remise de Vaida-Voevod, bely a precizat: românii au urmărit sionează. Referitor la conferinţa de pune de statut juridic.
lui de pace de la Trianon. de la Paris, premierului Iuliu Ma- să obţină nu doar Transilvania, ci şi la Paris, Koszta a menţionat: a fost Koszta a precizat: lucrarea sa pre-
niu, respectiv consiliului guvernu- teritoriile populate de români. Jur- o dezbatere unilaterală, având în ve- zintă anumite documente, manifesta-
Alexandru Vaida-Voevod lui. Aceste scrisori vorbesc despre nalistul a subliniat: volumul con- dere că partea care a suferit eşecul rea opiniilor este sarcina cititorilor.
Borbely a prezentat pe scurt conferinţa de pace. A doua parte tribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor nu a fost prezentă, a fost negociată Semnatarul ne-a anunţat că al doi-
principalele date biografice ale lui cuprinde consemnările şi memo- legate de Trianon, ne ajută să ne reîmpărţirea Europei, determinată lea volum este în curs de elaborare.
Vaida-Voevod: la începutul carierei riile politicianului referitoare la lămurim dacă tratatul de pace a fost de interese economice. Ungaria nu Săptămânalul „Szekely Ujsag”
sale, politicianul român a fost de- evenimentele petrecute în primul un început sau o consecinţă. După a fost prezentă, nu a existat conform (Covasna), nr. 57, 03-09.02.2011;
putat în cadrul Parlamentului Re- trimestru al anului 1920. cum a afirmat Borbely, acesta este unui statut juridic, iar acest lucru a Titlu: Despre Trianon, cu
gatului Ungar. În urma înfrângerii Vaida-Voevod a aplicat o tactică rezultatul unor erori repetate, cauza fost o omisiune a politicienilor - a sinceritate, Semnează: Csont
Norocul nostru este că au trăit şi mai trăiesc În 1996, Kadar Gyula a lansat o revistă care să Patria secuiască mi-o imaginez în interiorul graniţelor României. Pământul Secuiesc, for-
încă printre noi oameni obligaţi faţă de naţiune, prezinte adevărata noastră istorie. La început, re- mat din două judeţe şi jumătate, ar putea fi înfiinţat prin instrumente legale, iar acest lucru
care luptă zi de zi pentru revigorarea conştiin- vista a purtat denumirea de Tortenelmunk, pentru reprezintă un pericol la adresa celor de naţionalitate română - a declarat ieri, Kadar Gyula,
ţei noastre de maghiari. Ei ştiu că doar un popor ca după trei ani, să devină Tortenelmi Magazin. istoric din Sfântu-Gheorghe, în cadrul prezentării volumului său.
care îşi cunoaşte istoria luptă pentru dăinuirea şi Prin anul 2003, revista număra peste 5.000 de ci- Ieri după-amiază, la Biblioteca Judeţeană Bod Peter, a fost prezentat cel mai nou volum
viitorul său, astfel că îşi îndeplinesc cu abnega- titori permanenţi, însă indiferenţa a făcut ca tirajul al lui Kadar Gyula, intitulat La hotarul Pământului Secuiesc. Demeter Lajos, istoric local,
ţie activitatea de cercetare şi scoatere la iveală a să fie redus azi drastic. Nu înţeleg de ce organiza- i-a prezentat activitatea ştiinţifică. Heraldicianul Szekeres Attila Istvan, ziaristul publicaţiei
trecutului. Fără această luptă curajoasă a lor, de ţia noastră de apărare a intereselor nu a considerat noastre, a vorbit despre carte, calificând-o drept o biblie a luptei pentru autonomie. Szekeres
mult am fi dispărut din Transilvania, ba chiar şi demn să îi ofere un sprijin, pentru că în cei 15 ani, a declarat: Kadar Gyula nu scrie despre istoria Pământului Secuiesc, ci se axează în primul
din Bazinul Carpatic. revista nu a primit niciun leu din fondul destinat rând pe ideea că autonomia secuiască a existat şi trebuie să existe. De asemenea, Kadar con-
Printre ei se numără şi Kadar Gyula - istoric, acestor scopuri. Din septembrie 2010, revista apa- sideră că poporul secuiesc îşi poate păstra identitatea doar dacă obţine autonomia.
publicist, redactor, editor de revistă şi carte -, cu re în pierdere, iar dacă proprietarul şi editorul ei nu Kadar Gyula a declarat că şi-a axat scrierile pe ideea că oamenii trebuie să lupte şi
care ziaristul Matekovics Janos a discutat săptămâ- va găsi în timp util susţinători sau nu va primi co- nu trebuie să renunţe. El a amintit, de asemenea, de faptul că pe o rază de 10 km a loca-
na trecută la Clubul Hollo Erno din Sfântu-Gheor- menzi suficiente, va fi nevoit să-i stopeze apariţia. lităţii Sfântu-Gheorghe trăieşte o etnie formată din 15.000 de suflete (n.r. - nu a denumit
ghe. Întâlnirea lor a fost prilejuită de împlinirea a Este bine să ştim că acest lucru depinde de noi. această etnie, însă din cuvintele sale am putut deduce că este vorba despre romi). Efecti-
15 de ani de la prima apariţie a publicaţiei Torte- În final, să dăm citire unui citat din volumul vele acestei etnii s-au dublat în decurs de un deceniu. În cazul în care vor pătrunde aici,
nelmi Magazin, editată de Kadar Gyula, şi de apa- care va fi prezentat azi, ora 17:00, la Biblioteca împreună cu colonizaţii, ar putea prelua controlul asupra oraşului Sfântu-Gheorghe, a
riţia volumului La hotarul Pământului Secuiesc, Judeţeană Bod Peter: consiliului judeţean, ceea ce trebuie evitat. El a mai semnalat că înfiinţarea Pământului
semnat de acelaşi Kadar Gyula. În activitatea sa, el Nici secuii, locuitori indigeni, şi nici românii Secuiesc nu înseamnă împingerea în plan secund a unei alte etnii. Autoguvernarea teri-
a stat mereu în slujba poporului său. Iar obiectivul stabiliţi aici să nu uite că în 1848-49, dangătele torială secuiască ar urma să fie înfăptuită în cadrul României, lucru care ar contribui la
nu este altul decât crearea patriei secuieşti şi dăinu- clopotelor secuieşti au fost salve de tun, iar azi propăşirea ţării, aspect dovedit şi de autonomiile europene. Conceptul de patrie secuias-
irea şi prosperarea secuimii în această patrie. spun acelaşi lucru: Pământul Secuiesc a fost şi va că există în sufletele noastre, înseamnă Pământul Secuiesc, iar noi avem obligaţia de a-l
Istoria falsă, care a prins rădăcini în conştiinţa fi! Trebuie doar să vrem acest lucru! păstra - a declarat Kadar Gyula.
oamenilor, trebuie eliminată şi plantate în locul ei Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.203, 03.02.2011;
răsadurile adevărului. Pentru că fără susţinere, na- nr. 22, 02.02.2011; Titlu: Pământul Secuiesc a Titlu: Articolele istorice ale lui Kadar Gyula / Autonomia Pământului Secuiesc
ţiunea se atrofiază. fost şi va fi!, Semnează: Bedo Zoltan trebuie să existe, Semnează: Mozes Laszlo

www.forumharghitacovasna.ro

sonieră confort 1. Preţ: 65.000 apartament cu două camere,

Auto
 Vând Ford Escort, stare bună
de funcţionare, an fabricaţie
1998, motor 1.600 CMC ben-
zină, geamuri electrice faţă, cu-
loare albastră. Preţ: 2.000 Euro
negociabil. Tel.: 0762-240.550
 Vând Opel Astra, an fabricaţie
1997, motor 1.400 CMC benzină.
Preţ negociabil. Tel.: 0745-126.006
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
Imobiliare
 Vând teren intravilan în satul
Arcuş, judeţul Covasna, 12 ari
în zonă liniştită. Preţ negocia-
bil. Tel: 0721-289.856
 Închiriez spaţiu comercial
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, respectiv gar-
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
lei respectiv 60.000 lei. Tel:
0741-957.224
 Vând casă în Sfântu-Gheorghe,
şi teren 3,30 ha, la 500 m înspre
Ilieni cu posibilitate de: teren
de fotbal, tenis, parcare, cazino.
Tel: 0747-840.359. Preţ 8 euro /
mp - teren, casa negociabil.
 Vând în Sfântu-Gheorghe apar-
tament cu două camere, etaj I,
zona gării complet renovat şi ex-
terior la soare. Preţ 22.000 Euro.
Tel: 0743-061.798
 Vând apartament cu trei came-
re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi,
suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500
Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând în staţiunea Covasna
etaj 2, încălzire centrală pro-
prie. Liber şi pregătit pentru
mutare imediată. Tel: 0745-
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
apartament în vilă unei singure
persoane. Chirie 350 lei. Tel:
0744-758.884
Angajãri
 Agenţie de recrutare şi plasare
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în vederea
vinificării. Capacitate de depozita-
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
0727-020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie etc.
Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Efectuez transport de mobilă
cu echipă de mutare în Sfântu-
Gheorghe şi în alte localităţi din
ţară. Tel: 0743-061.798
 12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 174 (209) Viaţa creştină

25 martie

(†) Buna Vestire

Când Preasfânta Fecioară Ma-
ria a împlinit 14 ani de viaţă şi
mergea pe al 15-lea, preoţii i-au
vestit că potrivit Legii nu-i mai
este îngăduit să stea în templu, ci
trebuie să plece şi să se logodeas-
că şi să se cunune. Spre marea lor
uimire, Preasfânta Fecioară le-a
răspuns că ea şi-a închinat viaţa lui
Dumnezeu şi că voieşte să rămână
până la moarte fecioară şi să nu se
însoţească cu nimeni.
Tatăl Sfântului Ioan Boteză-
torul, marele preot Zaharia, prin
insuflarea Duhului Sfânt şi în înţe-
legere cu ceilalţi preoţi, au adunat
doisprezece bărbaţi necununaţi din
seminţia lui David spre a o încre-
dinţa pe Fecioara Maria unuia din
ei, ca să-i păzească fecioria şi să
poarte grijă de dânsa. Ea a fost
încredinţată lui Iosif din Nazaret,
rudenia sa.
În casa lui Iosif, Fecioara Ma-
ria a petrecut la fel ca în templu,
petrecându-şi vremea cu citirea
Sfintelor Scripturi, cu rugăciunea,
în cugetări dumnezeieşti, cu postul
şi cu lucrul mâinilor. Rareori ieşea
din casă şi era străină de lucrurile
şi faptele cele din lume. Grăia prea
puţin sau deloc cu ceilalţi oameni
şi niciodată fără vreo trebuinţă
anume. Cel mai adesea se înso-
ţea cu cele două fiice ale lui Iosif.
Această purtare a Preasfintei Fe-
cioare poate să fie un model pentru
oricare din noi de a posti.
Când a venit plinirea vremii,
precum s-a proorocit prin Daniel
Proorocul şi când a bineplăcut lui
Dumnezeu să împlinească făgă-
duinţa făcută lui Adam, atunci în
camera Preasfintei Fecioare Ma-
ria s-a arătat Arhanghelul Gavriil.
Aceasta s-a întâmplat, după cum
spun unii scriitori bisericeşti, chiar
în ceasul când ea cugeta la prooro-
cia lui Isaia: „Iată, Fecioara va lua
în pântece şi va naşte Fiu” (Isaia 7,
14). Gavriil s-a înfăţişat Fecioarei
Maria în toată strălucirea sa înge-
rească şi a întimpinat-o cu cuvin-
tele: „Bucură-te, cea plină de har,
Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28)
şi toate celelalte, precum este scris
şi vedeţi că e bun Domnul” ni se
în Evanghelia Sfântului Luca.
Cu această vestire îngerească şi
cu pogorârea Duhului Sfânt asupra
Fecioarei s-a pus început mântuirii
neamului omenesc şi înnoirii a toa-
tă zidirea. Istoria Noului Testament
a început cu graiurile Arhanghelu-
lui Gavriil: „Bucură-te, cea plină
de har!”. Aceasta arată că Noul
Testament aduce bucurie neamului
omenesc şi la întreaga zidire. Drept
aceea, Buna Vestire este socotită
nu doar un mare praznic, ci încă un
praznic plin de bucurie.
Întru această zi, Biserica dez-
leagă la peşte, untdelemn şi vin. În
toate bisericile ortodoxe în această
zi se săvârşeşte Sfânta Liturghie a
Sfântului Ioan Gură de Aur, unită cu
Vecernia de a doua zi (26 martie).
Pr. Nicolae Iulian Bota
Parohia Belin
ROMÂNIA

Duminica a 3-a din Post

face îndemnul în Liturghia Daru-
rilor mai înainte sfinţite. Tocmai
de aceea, în iconografia ortodo-
xă, nu numai Capul Mântuitorului
da meşterului Manole, în care este
pomenită ridicarea bisericii Mă-
năstirii Curtea de Argeş, tocmai
acest aspect al jertfei ni-l suge-
rează; că numai în stare de jertfă

(a Sfintei Crucii)
Iubiţi fraţi în Hristos, ne aflăm
în Duminica a 3-a din Postul Mare.
Este o zi mare, în care Biserica
ne pune înainte cinstirea Sfintei
Cruci şi urmarea lui Hristos în dru-
mul mântuirii noastre. Ni se pune
înainte pilda jertfei lui Hristos,
întrezărind Lumina Slăvitei Sale
Învieri; făcându-se îndemnul că
nimeni nu poate ajunge la mântui-
re fără acceptarea crucii vieţii sale
şi urmarea lui Hristos. Şi pentru că
astăzi vorbim despre luarea cru-
cii şi urmarea lui Hristos, trebuie
spus de la bun început că aceasta
înseamnă asumarea jertfei în mod
liber. Chip al acestei jertfe este
chiar perioada aceasta a Postu-
lui Mare, un timp al lepădării de
păcat, în care cultivăm în locul
acestora virtuţile bineplăcute lui
Dumnezeu: postul, rugăciunea,
milostenia. În această perioadă, ne
spovedim mai des şi dorind împăr-
tăşirea cu Hristos. Ţinta sau miza
acestei jertfe este mare: mântuirea.
Pentru dobândirea acestei
mântuiri, suntem ajutaţi în fiecare
mă să-L urmăm. Şi în felul acesta,
facem uşor trecerea în această Du-
minică a Crucii.
Tema Crucii din această dumi-
nică face un rezumat al virtuţilor
pomenite până acum. Căci săru-
tând Crucea lui Hristos, nu se poa-
te să nu-ţi dai seama că pe aceeaşi
cale a crucii, ,,îngustă şi cu chi-
nuri”, eşti chemat şi tu să-I urmezi
lui Hristos. Pentru aceasta, atunci
când te apropii de Hristos cel
Răstignit pe Cruce, încearcă să-L
asculţi, fiind atent la chemarea
pe care El ţi-o face, spunându-ţi:
,,Ia-ţi crucea şi urmează-mi Mie.
... Căci cine îşi va pierde sufletul
pentru Mine şi pentru Evanghelia
Mea, acela şi-l va mântui” (Marcu
8, 34-35), sau: ,,Veniţi la Mine toţi
cei împovăraţi şi Eu vă voi odihni
pe voi” (Matei 11, 28).
Iubiţi fraţi în Hristos, vorbind
despre Crucea lui Hristos, trebuie
spus că începutul sărbătorii de as-
tăzi îşi are originea în Constanti-
nopol. În anul 629 d. Hr., împăra-
tul Heraclie al Bizanţului reaşeză
cere desăvârşită. Liturghia desco-
perind, în acest moment, ,,războiul
duhovnicesc” în care este angajat
fiecare credincios, ce luptă pentru
mântuire. Iar prezenţa lui Hristos
înconjurat de puterile cereşti, este
prezenţa Comandantului luptei du-
hovniceşti; a Celui care vine şi-şi
cercetează oştenii avântaţi în lupta
mântuirii, îmbărbătându-i şi asigu-
rându-i de biruinţă. Pentru că În-
suşi Dumnezeu luptă împreună cu
ei. De aici şi dorinţa credincioşilor
ca, în această perioadă a Postului
Mare, să se poată împărtăşi mai
des cu Trupul şi Sângele lui Hris-
tos.
După modelul acestei Sfinte
Liturghii se desfăşoară, în această
zi, scoaterea de pe masa altarului
a Sfintei Cruci sau, în vechime, a
unei părţi din Lemnul sfânt. Însă,
dacă la Liturghia Darurilor mai
înainte sfinţite pe sfântul disc este
purtat Sfântul Agneţ sau Însuşi
Hristos cu Trupul şi Sângele Său,
la această procesiune a Crucii,
pe acelaşi sfânt disc este purtat o
răstignit este înconjurat de raze de
Lumină, ci întreaga Sa Cruce este
împodobită, întocmai ca o mireasă
strălucită şi preaînfrumuseţată.
În această Duminică a Crucii,
mai exact în cadrul slujbei de di-
mineaţă sau a utreniei, preotul, în
mod solemn, a scos din altarul bi-
sericii o sfântă cruce, care în Or-
todoxie este nedespărţită de icoa-
na răstignirii lui Hristos. Această
Cruce, preotul o aşează în mijlocul
bisericii spre a fi sărutată. Legat
de această procesiune a scoaterii
Sfintei Cruci spre a fi sărutată, s-a
păstrat până astăzi ritualul acesta
în cadrul punerii pietrei de temelie
a unei noi biserici. Însă la rânduia-
la aceasta, deosebirea constă doar
că pe sfântul disc sunt puse şi pur-
tate părticele din sfinte moaşte, ce
sunt puse apoi la temelia construc-
ţiei unei biserici. Rânduiala aceas-
ta sugerează că, fără luarea crucii
şi urmarea lui Hristos, nimeni nu
poate avea parte de mântuire; dar
şi că nu putem aduce ceva ca dar
lui Dumnezeu decât numai în stare
de jertfă - de renunţare la tot ceea
ce este lumesc şi păcătos (Legen-
fiind, putem aduce ceva ca dar
lui Dumnezeu. Însă nimeni să nu
creadă că atunci când se vorbeşte
de jertfa lui Manole, Ana, soţia
acestuia, ar fi fost zidită, pentru că
altminteri am vorbi de o crimă la
zidirea unei biserici, ceea ce este
inadmisibil. Pentru că nu crimă ne
cere Dumnezeu, ci jertfa inimilor
noastre - jertfa renunţării la tot
ceea ce este lumesc sau păcătos,
potrivnic mântuirii noastre).
Iubiţi fraţi în Hristos, cinstirea
Crucii lui Hristos este direct lega-
tă de purtarea crucii vieţii noastre,
prin post sau ostenelile vieţii du-
hovniceşti din această perioadă,
pe care Dumnezeu, cu bună ştiin-
ţă, le-a rânduit pentru mântuirea
noastră. De aceea, în această peri-
oadă a Postului Mare şi îndeosebi
în această Duminică, să încercăm
să înţelegem că cinstirea Crucii lui
Hristos înseamnă asumarea jertfei
- crucii vieţii fiecăruia. Şi că fără
această cale a crucii nu putem în-
trezări bucuria mântuirii noastre.
Pr. Florin Antonescu
Parohia Calea Bucureşti, Braşov
ROMÂNIA

SEMNUL
duminică cu o virtute, sau cu un în vestita Biserică Sfânta Sofia din parte din Lemnul Sfânt al Crucii.
exemplu demn de urmat din Istoria Constantinopol, Sfânta Cruce, ce Momentul arată foarte clar legă-
Bisericii. În aşa fel încât, drumul fusese furată de perşi. După acest tura dintre Hristos şi Cruce sau că

spre mântuire să nu-l facem la în-
tâmplare sau, aşa, ca să ne aflăm în
treabă. De aceea, chiar din prima
duminică a Postului, a Ortodoxiei,
Biserica ne-a vorbit despre virtu-
tea credinţei şi ne-a atras atenţia că
aceasta nu poate fi decât ortodoxă,
adică ,,dreaptă”. Apoi, că numai
cunoscând şi trăind această Orto-
doxie ne putem elibera de povara
păcatelor şi a patimilor şi, în felul
acesta, să-L vedem şi să-L cunoaş-
tem pe Dumnezeu - căci Dumne-
zeu este ascuns în poruncile Sale şi
numai cei ce le păzesc sunt curaţi
cu inima: ,,Îl văd pe Dumnezeu”
(Matei 5, 8) -, avându-l ca exem-
plu pe marele trăitor şi apărător
al Ortodoxiei din secolul al XIV-
lea, pe Sfântul Grigorie Palama
(+1359). Şi, pentru că am pome-
nit câteva virtuţi, reţineţi că orice
virtute este o cruce sau o purtare
a crucii, cu care Hristos ne chea-
moment, în fiecare an la jumăta-
tea Postului Mare, în miercurea
din săptămâna a III-a, Crucea lui
Hristos marca înjumătăţirea pos-
tului; momentul acesta primind o
semnificaţie deosebit de impor-
tantă. În Duminica de dinaintea
jumătăţii postului, se pregătea
scoaterea Sfintei Cruci, după un ri-
tual solemn. Ca să înţelegem sem-
nificaţia scoaterii şi cinstirii Sfin-
tei Cruci în Postul Mare, trebuie
precizat că ritualul ei este identic
cu cel al Liturghiei Darurilor mai
înainte Sfinţite. În cadrul acestei
Liturghii, preotul iese cu Daruri-
le mai înainte Sfinţite, aşezate pe
sfântul disc. În tot acest timp, ,,pu-
terile cereşti slujesc în chip nevă-
zut”, căci Însuşi Hristos, împăratul
slavei, este prezent. În momentul
ieşirii cu Sfintele Taine în mijlo-
cul bisericii, credincioşii stau în
genunchi cu frunţile plecate, în tă-
SFINTEI CRUCI
Hristos este nedespărţit de Crucea
răstignirii Sale. De altfel, se şi ştie
că pe Crucea Golgotei a rămas ca
mărturie sânge curs din rănile Sale. Semnul jertfei lui Iisus,
Şi această legătură dintre Hristos Semn puternic, semn de chin
şi Crucea pătimirii Sale poate fi Este crezul luminos
văzută în multe icoane. Într-o icoa- Pentru orice bun creştin.
nă, de exemplu, Hristos stă aşezat
pe sfântul disc, iar din coasta Sa Semnul Crucii ce-l iubim
împunsă iese o venă, ce are ca rod Este un altar sfinţit,
un ciorchine de struguri, pe care Că pe el s-a răstignit
El Însuşi îl stoarce în sfântul potir. Iisus Hristos, Fiul sublim.
Icoana vrea să arate că Cel cu care
ne împărtăşim în fiecare Liturghie Şi cu sânge-a fost stropit,
este fructul sau roada Crucii de pe Semnul Crucii ce-l cinstim,
Golgota. Nu întâmplător cântările Sânge sfânt ce ni s-a dat,
Triodului evidenţiază paralela din- Ca prin el să vieţuim.
tre Adam cel vechi, care prin ne-
ascultare se înfruptă din pomul cel Când din lume vom pleca,
vechi, aducându-i moartea; în vre- Crucea ne va străjui,
me ce Hristos, Adam cel nou, prin Şi cu noi mereu va sta,
ascultarea Sa faţă de Tatăl, ne dă să Semnul veşnicei iubiri.
gustăm din ,,fructul-roada” Crucii,
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA
care dă viaţă veşnică - ,,gustaţi