Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 15 - 21 octombrie 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul regional de
atitudine şi cultură numărul 1, Deputatul Horia Grama Consideraţii
privind
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
cere explicaţii ministrului 2 medalia
comemorativă
şi la vânzare liberă din:
Administraţiei „Miron Cristea”,
pe baza unui
articol din
şi Internelor
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
„Uj Kelet”
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti Traian Igaş Preşedintele
CJ Harghita,
Judeţul Braşov Borboly 6
- Chioşcurile Roşii Csaba, îl acuză
z Braşov, Săcele, pe Ilie Năstase
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
de declaraţii
iresponsabile şi îl
Judeţul Covasna reclamă la CNCD
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,

7
Covasna,
Întorsura-Buzăului

# dr. Gheorghe Funar
(Cluj-Napoca)
Fondul Monetar Internaţional
(FMI) s-a înfiinţat în decembrie
1945 şi are ca principale obiective:
promovarea cooperării monetare
internaţionale; stabilitatea valuta-
ră şi acorduri valutare sistematice
pentru a stimula creşterea econo-
mică şi folosirea forţei de mun-
că; acordarea asistenţei financiare
temporare ţărilor membre (186 ţări
membre) pentru a contribui la ajus-
tarea balanţei de plăţi. Directorul
General al FMI este domnul Domi-
nique Strauss-Kahn. Directorul Ge-
FMI ŞI HOLOCAUSTUL
ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR
neral al FMI este desemnat de către
Europa, iar preşedintele SUA îl nu-
meşte pe şeful Băncii Mondiale.
Laureat al Premiului Nobel
pentru ştiinţe economice în anul
2001, profesorul american Joseph
Stiglitz, fost consilier al preşedin-
ţilor SUA, Clinton şi Obama, fost
vicepreşedinte şi economist-şef al
Băncii Mondiale, a făcut în car-
tea sa „Mecanismele globalizării”
(Editura Polirom 2008) următoa-
rele afirmaţii în legătură cu Fondul
Monetar Internaţional şi datoriile
externe:
- „În mod evident, programele
FMI au agravat criza din Asia de
Est, iar „terapia de şoc” pe care au
impus-o în fosta Uniune Sovietică
şi în ţările sale satelit a jucat un rol
important în eşecurile tranziţiei.”
- „Condiţionarea subminează
instituţiile politice interne. Electo-
ratul îşi vede guvernul capitulând
în faţa străinilor...”
- „FMI s-a axat în mod tradiţio-
nal asupra inflaţiei, mai degrabă de-
cât asupra salariilor, şomajului sau
sărăciei.”
- „Vestea cea bună este că - cel
puţin oficial - în prezent FMI şi-a
stabilit ca prioritate, reducerea să-
răciei.”
- „În elaborarea strategiilor de
reacţie la crize, se pare că FMI s-a
axat mai adesea asupra protejării
creditorilor occidentali, decât a aju-
tării ţărilor aflate în criză şi a popu-
laţiei lor.”
- „Ţările care au apelat la spriji-
Traduceri
din presa
nul FMI nu au reuşit să se dezvolte
11 de limbă
în mod susţinut, în timp ce China, maghiară
care s-a bazat pe decizii proprii, a
avut un succes imens.”
- „Strategiile FMI nu au reuşit Chilia
să stabilizeze cursurile valutare, ci Părintelui
doar să agraveze declinul econo-
mic... Criticii FMI susţin că stra- Arsenie 12
tegiile nu erau de fapt destinate să Boca -
protejeze ţările de recesiune, ci pe
creditori; interesul lor era să refacă
Sâmbăta de Sus
rapid rezervele, astfel încât credi-
torii internaţionali să-şi poată pri-
mi banii.”
- „Condiţiile FMI subminează
democraţia.”
- „La FMI, Statele Unite este
singura ţară cu drept efectiv de
veto.”
(continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187)
Consideraţii privind medalia comemorativă
Săptămânal regional „Miron Cristea”, pe baza unui articol din „Uj Kelet”
de atitudine ºi cultură
# prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Fondat în 2006 (Topliţa)
Nu demult, în numărul 36 din 9-15 septem-
Director fondator
brie 2010, ziarul „Uj Kelet” a publicat un articol,
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
Doru Decebal Feldiorean
semnat de Cziriak Karoly, intitulat „Miron Cris-
tea şi evreii”. Nu ne-am fi aplecat asupra lui dacă
Director general nu ne-ar fi sărit în ochi câteva aspecte pe care le
Violeta Elena Feldiorean considerăm inacceptabile la un articol ce se pre-
tinde de informare istorică.
Redactori În primul rând, respectivul articol suferă prin
Andrei Mihai Braşoveanu
nerespectarea principiului antic „sine ira et stu-
Adrian Teacă
dio”, lucru considerat de noi evident de un lector
imparţial al articolului. Transpare din fiecare fra-
Tehnoredactare (DTP)
ză subiectivismul autorului şi nicidecum dorinţa
Bódi Szilamér János
sa de a informa corect asupra unui personaj im-
portant al istoriei României şi al Bisericii Orto-
Corectură
doxe Române.
Claudia Otilia Karda Cât priveşte informaţia istorică, ea este la-
Tiparul executat la: cunară, scoasă din context, dacă nu de-a dreptul
Intact SA Bucureşti eronată în unele puncte. De asemenea, articolul
abundă în informaţii false.
Redacţia: Dar, mai bine să le luăm pe rând.
Str. Lăcrămioarei, Autorul afirmă că Patriarhul a murit probabil
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, otrăvit; această ipoteză este considerată cel pu-
Sfântu-Gheorghe, ţin discutabilă de istoricii serioşi. Câteva rânduri
judeţul Covasna, ROMÂNIA mai jos spune că „în perioada comunistă era in-
terzis să se vorbească despre el, apoi după lovi-
Cititorii ne pot contacta la: tura de stat de după 1989 se putea auzi tot mai
Tel.: 0267-312.260 mult despre el, însă din păcate nimeni nu vorbea
Fax: 0367-814.145 despre partea sa rea”. Iarăşi nu ne putem opri să
Editat de SC Tracia SRL constatăm că autorul face afir-
Sfântu-Gheorghe maţii absolut gratuite, probabil
ISSN 1843 - 4665 considerând regimul comunist
unul legitim din cel puţin două
Marcă înregistrată la OSIM puncte de vedere:
1. Interzicea pomenirea
NR 87664 lui Miron Cristea (o afirmaţie
incorectă: regimul comunist
Asociaţia „Noi Românii“ evita să vorbească de Biserică
Preşedinte şi de ierarhii săi în general, şi
Florin Ignat nu de Miron Cristea în special).
2. A fost răsturnat prin
Director executiv
lovitură de stat, după cum
Ioan Mugur Topolniţchi spune autorul. Trecând peste
Colaboratori faptul că a defini evenimente
prof. univ. dr. Petre Ţurlea atât de recente din punct de vedere istoric este
dr. Mircea Dogaru o misiune extrem de dificilă chiar şi pentru
dr. Ioan Lăcătuşu specialişti, vezi chiar cazul evenimentului de
dr. Gheorghe Funar la 23 august 1944 (lovitură de stat, insurecţie,
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Vlad Hogea revoluţie, act constituţional legitim al Regelui
dr. Mircea Frenţiu Mihai etc.), nu se poate spune că actul de pe
dr. Mircea Măran 22 decembrie 1989 nu a produs o schimbare
ing. Nicolae Doroftei de regim politic, ceea ce înseamnă revoluţie,
av. Ioan Solomon de care beneficiază iată prin dreptul la liberă
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea exprimare chiar autorul rândurilor pe care le
prof. Vasile Stancu comentăm.
prof. Rodica Pârvan Apoi, nu înţelegem sintagma „însă din păca-
prof. Doru Dobreanu te nimeni nu vorbea despre partea sa rea”. Chiar
prof. Mircea Bodnari îşi doreşte autorul ca despre Miron Cristea să se
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu scrie doar de rău? Am prefera să înţelegem din
prof. Georgeta Ciobotă afirmaţia sa că, din păcate, se vorbea doar de
prof. Sanda Romana Feldiorean latura pozitivă a Patriarhului, dar tonul general
prof. ing. Adrian Moisoiu al articolului ne face să răspundem afirmativ la
prof. ing. Maria Peligrad întrebarea noastră retorică. Însă, o aplecare mai
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean profundă asupra publicaţiilor despre Miron Cris-
Pr. psh. Nicolae Floroiu tea sau care ating doar tangenţial activitatea sa ar
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă fi arătat domnului Cziriak faptul că există multe
Pr. Cristian Vlad Irimia scrieri care îl descriu pe înaltul prelat aşa cum
Pr. Iustin Gârleanu doreşte dânsul. Pe de o parte, literatura istorică
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob de sorginte legionară, iar pe de altă parte cea de
Pr. Adrian Stoian expresie evreiască. Paradoxal, dar pe Patriarh îl
Pr. Ioan Tămaş acuză atât antisemiţii, cât şi semiţii, fapt care ar
Lazăr Lădariu putea să ne ofere destule indicii despre neutrali-
Constantin Mustaţă tatea sa politică.
Matei Schinteie
Dan Tanasă Dar, să trecem mai departe. Autorul afirmă
Mihai Horga că „în iulie BNR a lansat o medalie numismati-
Erich Mihail Broanăr că pe care se află chipul lui Miron Cristea”. Un
minim efort de documentare ar fi dus la afla-
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
rea faptului că Banca Naţională a României a
emis un set de cinci monede din argint dedicate
patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, Miron
Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina,
Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu. Altfel, se
poate înţelege că doar Miron Cristea este obiec-
tul emisiunii numismatice, deci o scoatere din
context inacceptabilă pentru un articol ce se
vrea obiectiv. Scopul comemorării nu era, aşa-
dar, doar Miron Cristea, şi nici activitatea sa ca
om politic, aşa cum lasă să se înţeleagă artico-
lul. Este vorba despre o serie de medalii care
comemorează patriarhii trecuţi la cele veşni-
ce. În fapt, BNR a emis în 2010 multe mone-
de comemorative, printre care şi una dedicată
împlinirii a 160 de ani de la naşterea lui Mihai
Eminescu. Aşteptăm reacţii, că doar şi el a fost
antisemit, nu? (vezi mai multe pe site-ul BNR).
Mai departe aflăm că „banca şi preşedin-
tele au fost asaltaţi de un torent de scrisori,
deoarece este un lucru dovedit faptul că Cris-
tea a fost antisemit”. Trecând peste aprecierea
cantitativă a „torentului” de scrisori, nu putem
trece neobservată afirmaţia dată ca certitudi-
ne că Miron Cristea era antisemit dovedit. Ca
nespecialist, poate că domnul Cziryak nu are
de unde să ştie că nu se pot face afirmaţii tran-
şante fără a fi dovedite. Iar în istoria contem-
porană putem spune despre puţine lucruri că
sunt „dovedite”. Este ca şi cum eu aş afirma că
„este dovedit faptul că Cziriak Karoly este un
şovin înrăit”, dar fără a aduce dovezi.
Însă, abia acum încep enormităţile în artico-
lul de mai sus. Autorul afirmă că Miron Cristea
„în 1939 ca şi premier, a luat cetăţenia evreilor”.
Să nu ştie oare că cetăţenia a fost retrasă sub Gu-
vernul Goga-Cuza prin Decretul-Lege 169/22
ianuarie 1938 privind revizuirea cetăţeniei evrei-
lor? Greu de spus, dar înclinăm să credem că au-
torul nu vrea să ştie şi, mai mult, dezinformează
cu bună ştiinţă, pentru a-şi justifica demersul pu-
blicistic. Autorul insistă un paragraf mai jos asu-
pra minciunii, afirmând că „datorită legii emise
de acesta li s-a luat cetăţenia evreilor”. Şi iată ce
spune Raportul Final al Comisiei Internaţiona-
le privind Studierea Holocaustului în România,
deci un document oficial şi credibil: „În conse-
cinţă, nicio legislaţie antisemită nu a apărut pen-
tru mai bine de doi ani [de la Constituţia carlistă
din februarie 1938] în noul regim. Dar dictatura
regală a continuat să aplice revizuirea cetăţeniei
solicitată de Decretul-Lege nr. 169 promovat de
Guvernul PNC, care a rămas în vigoare”. Deci?
Să mergem mai departe: „Conform unui stu-
diu din 2004, însuşi Cristea este cel care a iniţiat
persecutarea evreilor”, spune Cziriak Karoly.
Aceeaşi trimitere la deontologie - care stu-
diu, scris de cine, publicat unde? - şi iarăşi, din
partea noastră, o trimitere la Raportul Comisiei
Internaţionale privind Studierea Holocaustului
în România: „Ca actor politic loial regelui Carol,
patriarhul a încercat să limiteze influenţa Gărzii
de Fier asupra clerului de rând. Astfel, în martie
1937, la cererea Guvernului Tătărescu, patriar-
Actualitate
hul a convocat Sfântul Sinod al Bisericii şi a dat
o decizie care interzicea clerului local să se alătu-
re cuiburilor Gărzii de Fier, demonstraţiile politi-
ce sau expunerea simbolurilor legionare, precum
şi introducerea subiectelor politice în predici.
Când Miron Cristea a devenit prim-ministru al
dictaturii regale din 1938, guvernul său a încer-
cat să atenueze violenţa antisemită dezlănţuită
sub Goga şi Cuza, dar nu a modificat legislaţia
antisemită pe care aceştia o introduseseră”.
Dar asta nu este totul. Într-o o altă afirmaţie,
câteva paragrafe mai jos, autorul face o trimitere
la un articol al Patriarhului din ziarul „Timpul”.
Numai că articolul cu pricina a apărut în ziarul
„Apărarea Naţională”, din 24 august 1937, şi în
„Curentul”, din 19 august 1937, iar nu în „Tim-
pul” din 1938! Cam multe inadvertenţe ca să fie
din întâmplare!
Dacă până acum nu am reuşit să demons-
trăm amatorismul sau reaua credinţă a autorului
acestui articol, atunci ultimul paragraf nu este
decât „încununarea operei”, căci autorul spune,
nici mai mult nici mai puţin, decât următoa-
rele: „În 1916, el şi alţi doi episcopi ortodocşi
se opuneau unificării Ardealului cu regalitatea
română, ba chiar Cristea ca episcopul Caranse-
beşului a declarat că va sparge cu bastonul său
episcopal pe acel soldat din regat care va avea
curajul să vină în Ardeal”!
Să înţelegem că Cziriak Karoly deplânge ati-
tudinea antiunionistă a lui Miron Cristea? Nici
vorbă. Este iarăşi o mostră de in-
terpretare a documentelor istorice
aşa cum ne vine nouă la îndemână,
fără a avea instrumentele unei ana-
lize critice a unui document istoric,
lucru care nu este tocmai uşor şi
care necesită o anumită pregătire
ştiinţifică ce se capătă în facultăţile
de profil. Să trecem peste afirmaţia
că Ardealul s-a unit cu „regalitatea
română”, unirea fiind cu Statul Ro-
mân. Este o diferenţă fundamentală
cea dintre stat şi forma de guver-
nământ. Nu e tot una. Dar nu se
poate ca Cziriak Karoly să nu ştie
că monarhia dualistă a obligat ierarhii ardeleni
ortodocşi şi greco-catolici să emită pastorale prin
care condamnau intrarea României în război
împotriva Puterilor Centrale (autorul articolului
spune că doar trei episcopi ortodocşi au făcut
acest lucru, iar mai sus afirmă că „greco-catolicii
accentuau acest păcat al lui Cristea”, ca şi cum
era singurul care ar fi dat acea pastorală, iar gre-
co-catolicii nu). Cum explică atunci autorul rolul
de prim plan jucat de Miron Cristea la Adunarea
din 1 Decembrie 1918, de la Alba-Iulia, şi faptul
că a condus delegaţia cu actul unirii la Bucureşti
şi că a ajuns Patriarh în România Mare?; dacă în
urmă cu doi ani era un aşa înverşunat adversar
al Unirii. Iată cum interpretarea tendenţioasă şi
fără spirit critic a unui document poate să ducă la
concluzii false.
Se poate vedea, aşadar, cum un simplu articol
de ziar poate să conţină atâtea lucruri false, toate
spuse pe tonul unor adevăruri evidente, dar care
nici pe departe nu corespund unui minim efort de
documentare ştiinţifică şi unui spirit obiectiv.
Ne-ar place să credem că sunt greşeli din
necunoaştere şi atunci acestea se pot atenua în
timp. Mai grav ar fi ca ele să fie voite. Sigur, este
dreptul fiecăruia să scrie ce vrea, hârtia suportă
multe, dar un autor şi un ziar se pot umple de
ridicol prin publicarea unor asemenea articole cu
pretenţie de material istoric.
Cât despre bastonul cu care Episcopul ame-
ninţa să spargă capul soldaţilor care treceau în
Ardeal, mai bine l-ar fi folosit pe spinarea celor
care falsifică istoria!
 Opinii - Comunicat Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) 3

Nostalgii… penale!
# prof. Alexandru Ciubîcă
(Târgu-Mureş)
Perspectiva paseistă, tendinţa de
a aureola trecutul, de a oferi asupra
acestuia o imagine idilică şi - prin
forţa lucrurilor - deformată, lipsită
de veridicitate, este un apanaj al
vârstei a treia. Poate că şi acum,
în Europa mileniului al treilea,
vor mai fi existând moşneguţi no-
nagenari care lăcrimează amintin-
du-şi „glorioasele” vremuri când se
înălţau înspre cer, întru slava rasei
alese, ariene, miasmele cadavrelor
arse ale evreilor în crematoriile na-
ziste din Germania.
Iată, însă, că propaganda şovină,
rasistă, a barbariei cu faţă umană,
se accentuează în Ungaria vecină,
prin partidul Jobbik şi prin Mişca-
rea Garda Maghiară, făcând „pui”
şi în România între tinerii „secui”
care - în cel mai bun caz - pot fi eti-
chetaţi de teribilism, iar - în cel mai
rău - de încercarea de a crea nişte
„capete de pod” ale fascismului în
chiar inima Statului Român.
Nu ştiu şi nu mă interesează în ce
măsură reţeaua de supermarketuri
„Kaufland” este patronată de evrei,
câţi vânzători de prin magazine or
fi semiţi, atâta vreme cât servirea
este ireproşabilă, iar la intrare nu se
mai găsesc afişe de genul: „Interzis
românilor!”, „Interzis secuilor!”,
„Interzis ţiganilor!” etc.. Dar, iată,
la Miercurea-Ciuc (municipiu eu-
ropean, nu-i aşa?) se văd lucrurile
cu totul altfel. Nu este o afirmaţie
gratuită, întrucât cei trei descreie-
raţi, Csibi Barna, Szocs Tibor şi
Puskas Andras Miklos, n-au ieşit,
nu foarte demult, în faţa magazi-
nului din localitate cu pancarta pe
care scria „Szegyeld magad! Mar
megint zsidonal vasaroltal” după
un chef de o noapte, cu palincă. Nu.
Ei aveau „la purtător” aprobarea,
autorizaţia Primăriei Miercurea-
Ciuc (primar Raduly Robert),
din 6 aprilie 2010, pentru ca aceşti
vajnici xenofobi să se manifeste
întru „atragerea atenţiei asupra
efectelor negative ale aprovizio-
nării din super şi hipermarket-
uri”. Aşadar, în faţa Parchetului şi
a Instanţei de Judecată ar trebui să
compară şi reprezentanţii Primări-
ei care au dat „undă verde” acestei
manifestări rasiale!!!
Lozinca „Ruşine să-ţi fie, iar ai
cumpărat de la evrei”, era arbora-
tă în muribunda Ungarie horthystă
a anului 1944, aflată sub criminala
guvernare a lui Ferenc Szalasi,
care a trimis în mai sus pomenitele
crematorii vreo 200.000 de evrei,
inclusiv din Ardealul de Nord, ce-
dat în urma Dictatului de la Viena,
pentru a face pe plac „europenilor”
de la acea vreme!
Cât priveşte reacţia autorităţi-
lor locale, ea rămâne edificatoare
cu privire la inadmisibila toleranţă
în faţa unor acte de o gravitate ex-
tremă. Primul s-a sesizat Inspec-
toratul Judeţean de Poliţie, care
a transferat cazul Parchetului; în
mod normal, Parchetul ar fi tre-
buit să se autosesizeze! În cele
din urmă, indivizii au fost puşi sub
acuzare pentru constituirea unei
organizaţii cu caracter discrimina-
toriu, rasial sau/şi xenofob de către
procurorul-şef de urmărire penală,
Florin Braic, precum şi pentru ins-
tigarea la discriminare.
O justiţie imparţială le-ar „ofe-
ri”, în total, vreo 18 ani de medita-
ţie, „la rece”, pentru că nu se prea
întrezăresc circumstanţe atenuan-
te… Însă, de-or interveni cumva
„organizaţiile mamă”, sau şi cele
separatist-autohtone, n-ar fi de mi-
rare ca aceşti neofascişti să fie scoşi
basma curată. Tocmai la acest lu-
cru ne face să ne gândim declaraţia
obraznică a lui Csibi Barna, care
califică decizia justiţiei drept „abe-
rantă” şi invocă - culmea-culmilor!
- dreptul la opinie stipulat în Cons-
tituţia României, „fie ea şi negati-
vă”! O constituţie pe care, altfel,
ipochimenul ăsta nu dă doi bani, şi
care stopează prin „N” articole ati-
tudinile şi manifestările extremiste!
Cine sunt, însă, în definitiv,
aceşti mesianici promotori ai xe-
nofobiei şi ai rasismului? Din astă
„neagră treime”, Puskas Andras
Miklos pare a fi cel mai insignifi-
ant, întrucât a ieşit prima dată „la
rampă”. Ceilalţi doi, Szocs Tibor şi
Csibi Barna, sunt învechiţi în rele,
fiind promotori ai mişcării „Garda
Maghiară”, batalionul Wass Al-
bert (semnificativ şi dătător de fri-
soane nume pentru toţi nemaghiarii
din Transilvania), plutonul Ţinu-
tul Secuiesc. O organizaţie para şi
cvasimilitară, tolerată de autorităţi-
le române în astă Insulă a Şerpilor,
încadrată nu de Marea Neagră, ci
de Carpaţii Orientali.
Însă, pe orice tort, mai trebuie
puse niscai cireşe. Şi ce aflăm? Puş-
lamaua de Csibi Barna mănâncă o
pâine rezonabilă, nu de la Ţinutul
Secuiesc, ci de la Statul Român,
în calitate de angajat al Finanţelor
Publice ale judeţului Harghita. Din
nou, autorităţile locale se află în
culpă şi trebuie să răspundă soli-
dar în faţa justiţiei pentru actele
iresponsabile, pentru că el, Csibi
Barna, le reprezintă!
Apoi, cui i-a stat în gât denu-
mirea străzii Mihai Eminescu
din Miercurea-Ciuc? Evident, lui
Csibi Barna şi lui Szocs Tibor,
care au adunat vreo 1.900 de sem-
nături pentru „rebotezarea” ei în
Attila. Cică Eminescu ar fi dat do-
vadă de antimaghiarism şi xenofo-
bie, iar numele lui nu are ce căuta în
ăst municipiu „secuiesc”. Dar, Csi-
bico, dragă, ce are de-a face ultimul
sângeros rege hun din secolul al V-
lea cu maghiarimea, cu secuimea,
cu românii, cu slavii, cu ţiganii din
Arcul Carpatic? Fie-mi iertată ex-
primarea ireverenţioasă, exact atât
cât se potriveşte sula cu prefectura!?
Ar fi mai multe de spus, însă mă
rezum la câteva întrebări punctuale:
a) Care este poziţia autorită-
ţilor noastre la nivel înalt şi
a clasei politice faţă de un
eveniment care pune sub
semnul întrebării credibili-
tatea, cât priveşte gestiona-
rea acţiunilor extremiste,
inclusiv în plan internaţio-
nal?
b) Ce au de spus, în aceas-
tă privinţă, organizaţiile
evreieşti din România şi
din străinătate?
c) De ce „doarme” societatea
civilă românească, ştiut fi-
ind că antisemitismul este
un vector secundar, în timp
ce antiromânismul este ţin-
ta principală?

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

Consiliul Director al Forumului Civic
al Românilor din Covasna, Harghita şi
Mureş (FCRCHM),
Luând cunoştinţă de prezenţa în Sfântu-
Gheorghe a Premierului României, domnul
Emil Boc, şi a altor membri ai conducerii Par-
tidului Democrat Liberal, deţinători de înal-
te funcţii în administraţia guvernamentală,
Supune atenţiei domnului Prim-Ministru,
colegilor dânsului şi opiniei publice că, în
pofida declaraţiilor sale ferme potrivit cărora
„Constituţia se aplică, nu se discută”, făcute
pe marginea unor derapaje ale unor organiza-
ţii şi persoane care militează pentru consacra-
rea autonomiei teritoriale pe criterii etnice,
autorităţile administraţiei publice locale din
judeţele Covasna, Harghita, parţial Mureş şi
alte judeţe, precum şi organizaţii politice sau
civice, inclusiv de extremă dreaptă, încalcă
în mod continuu prevederile constituţionale
şi legale şi acţionează consecvent şi strategic
pentru diluarea autorităţii Statului Român în
zonă şi consacrarea de facto a unor situaţii
contrare ordinii constituţionale.
Având în vedere că sesizările argumen-
tate constituţional şi legal transmise de
FCRCHM, dar şi de alte organizaţii civice
Preşedinţiei, Guvernului, Ministerului Ad-
ministraţiei şi Internelor şi Prefectului jude-
ţului Covasna au primit un răspuns formal,
în afara fondului reclamaţiilor şi a legii, opi-
nia comunităţii româneşti este aceea că ad-
ministraţia centrală tolerează asemenea ma-
nifestări, punând în balanţă interesul politic
de moment, în dauna interesului naţional, cu
efecte pe termen lung în ce priveşte securi-
tatea naţională.
Din multitudinea de nelegalităţi şi eveni-
mente rămase nesoluţionate după sesizarea
COMUNICAT DE PRESĂ
administraţiei centrale reamintim:
a) impunerea limbii maghiare ca limbă
oficială de facto, prin: amplasarea de ins-
cripţii şi indicatoare în spaţiul public cu
poziţionarea inscripţiilor în limba maghiară
deasupra inscripţiilor în limba română, as-
pect preluat şi generalizat şi de mediul pri-
vat; editarea de reviste informative de către
autorităţile locale sau realizarea de către
pagini web exclusiv în limba maghiară; în-
tocmirea de acte oficiale cu antet în primul
rând în limba maghiară etc.. Recent, prima-
rul municipiului Sfântu-Gheorghe, dar şi
primarul municipiului Miercurea-Ciuc au
declarat că nu sunt impresionaţi de sesiză-
rile pe această temă şi vor continua să nu
respecte legea.
b) nerevocarea de către Guvernul Româ-
niei, ca urmare a plângerii prealabile a FCR-
CHM, a HG 402/2010 privind aprobarea
stemei comunei Ilieni, hotărâre prin care se
consacră şi recunoaşte la nivel guvernamen-
tal existenţa unui aşa-zis „ţinut secuiesc”, cu
atât mai mult cu cât HG 402/2010 este nele-
gală şi în raport de procedura de adoptare.
c) tolerarea de către Instituţia Prefectului
- Judeţul Covasna şi MAI a trei hotărâri ne-
legale ale Consiliului Local Sfântu-Gheor-
ghe prin care, în cadrul unui proces amplu
de maghiarizare, au fost schimbate denumi-
rile a 38 de străzi, chiar dacă în speţă existau
10 hotărâri judecătoreşti definitive şi irevo-
cabile obţinute de predecesorii actualului
prefect. În urma reclamaţiei FCRCHM,
Corpul de Control al MAI s-a deplasat în
zonă, concluziile controlului nu ne-au mai
fost însă comunicate, pesemne pentru că se
confirma justeţea reclamaţiei noastre.
d) lipsa unei reacţii ferme faţă de consti-
tuirea şi prezenţa tot mai activă în viaţa pu-
blică a unor organizaţii de inspiraţie fascistă,
fapt care a culminat cu manifestări precum:
sărbătorirea Dictatului de la Viena, ocupa-
rea Transilvaniei de Nord de către armata
horthysto-fascistă şi omagierea unei per-
soane condamnate pentru infracţiuni contra
păcii şi omenirii, respectiv Miklos Horthy,
ridicarea statuii soldatului honved al arma-
tei hortyste la Reci. La aceste evenimente
participă de regulă şi ţin discursuri şi lideri
ai UDMR, PCM etc., iar în cazul statuii de
la Reci, inclusiv Guvernul a fost reprezen-
tat prin prefectul Gyorgy Ervin. Mai mult,
o parte din acţiunile de acest gen, inclusiv
tabere cu caracter paramilitar, se bucură de
finanţări de la bugetele locale.
e) ofense aduse simbolurilor naţionale
ale României prin refuzul aleşilor locali ai
UDMR sau PCM: de a participa la festivi-
tăţile organizate pentru marcarea unor săr-
bători naţionale, de a purta eşarfa tricoloră
de către primari, de a reproduce stema Ro-
mâniei pe antetele actelor oficiale sau de a
se îngrijii de arborarea corespunzătoare a
Drapelului României pe sediul instituţiilor
publice sau la sediile acestor formaţiuni po-
litice, toate culminând cu îndepărtarea re-
centă a Drapelului României de pe clădirea
din Sfântu-Gheorghe în care îşi are sediul
alături de alte ONG apropriate UDMR şi
Fundaţia „Mihai Viteazul”.
f) arborarea de „drapele secuieşti” pe se-
diul autorităţilor publice şi inscripţionarea
acestora în limba maghiară cu sintagma „Ko-
zseghaza”, nespecifică administraţiei publice
din România precum şi inscripţionarea la
intrarea în localităţi a denumirii acestora cu
simboluri runice, toate acestea în afara legi-
lor, cu scopul imagologic de stăpânire simbo-
lică a teritoriului judeţelor în cauză, ca regiu-
ne distinctă de Statul Român, prin excluderea
simbolurilor şi valorilor româneşti.
g) tergiversarea reabilitării Pieţei Mihai
Viteazul, pe fondul unei atitudini ostile faţă
de ansamblul statuar al primului unificator
al Ţărilor Române. Precizăm că, în anul
2004, Guvernul României a alocat suma de
5 miliarde lei vechi, sumă folosită de autori-
tăţile locale în alte scopuri.
h) refuzul Consiliului Judeţean Covasna de
a respecta o hotărâre judecătorească definitivă
şi irevocabilă prin omisiunea de a lăsa în depli-
nă folosinţă Episcopiei Ortodoxe a Covasnei
şi Harghitei o clădire din Sfântu-Gheorghe.
Consiliul Director al Forumului Civic al
Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
consideră că prezenţa Primului-Ministru şi
a colegilor săi reprezintă un bun prilej să se
pronunţe tranşant şi fără echivoc pe margi-
nea acestor aspecte şi a altora neamintite aici,
dar semnalate de nenumărate ori şi să solicite
instituţiilor din subordine să îşi îndeplinească
sarcinile şi competenţele în conformitate cu
prevederile constituţionale şi legale, preve-
deri „care se aplică şi nu se discută”:
Aşteptăm deci, în continuare, soluţiona-
rea sesizărilor noastre pe cale administrati-
vă. Aceasta pentru că situaţia în care FCR-
CHM se va adresa instanţelor de judecată
împotriva autorităţilor din România pentru
apărarea identităţii naţionale a românilor
din zonă şi, implicit, a intereselor Statului
Român în aceste judeţe, ar rămâne ca un
moment ruşinos în Istoria României.
Consiliul Director Sfântu-Gheorghe,
06.10.2010
 4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187)
ROMÂNIA
- lecţie de istorie -
Ţară de doruri, de tulnicărese
Ce vin - din daci! - precum mândre mirese
Alături de vitejii lor bărbaţi ce
N-au vrut ei nimănuia să se plece, -
Ţară de zei, prin cei din lumi departe
Ce se cred… zmei, îmbogăţiţi de noapte,
Vei şti să fii, prin neguri, o lumină
Doinind în prea-frumoasa ta limbă română!
Ţară de glorii, - în atâtea rânduri
Te-au hăcuit chiar până şi de gânduri
Şi te-au tăiat de adevăr şi pace
Să vină ei, când seva ta prea tace…
Ţară de zbor, prin lumi ce se tot schimbă,
Azi mulţi ar vrea ca tu să n-ai nici limbă
Şi nici istorie, nici demnitate…
Prea mi te vor a lor (…) în tot şi-n toate...!
Ţară de clipe, -ntru eternitate!
Mi te-ar hoţi chiar şi de bunătate…
Ne eşti - mereu - străluminat miracol.
Vei dăinui, cum ceru-ntreg, prin veacuri!
Ţară de doine şi de grâu, de floare,
Ţară de începuturi roditoare,
Ţară de râuri mândru curgătoare, -
Te cânt, te apăr, te doinesc sub soare.
Ţară de stea, precum ai fost odată,
Dincolo de steaua lor, nemăsurată,
A celor ce te-ar vinde şi de ceruri, -
Prădându-te de ape, minereuri,
De munţi şi de păduri, de înţelesuri,
Prin negurile de care de care te-mpresuri…
Ţară de vise, unde şi tăcerea
Curgea, cândva, de aur, ca şi mierea…
Ţară de aripi, te-au minţit, iar, unii
Şi te-au furat parşivii şi nebunii
De bogăţia ta, aproape toată
Pe zeci de ani azi concesionată…
Tu, care-n falsă-onoare, ne prenumeri
Cu chiori, boccii, şi hăhăiţi şi luzeri,
Doar tu ştii până când şi cât mai poate
Să-ndure dorul tău de libertate…
Ţară de oameni vii şi ploi bogate, -
Aici sunt darurile tale, - toate!
Voi tineri, - preţuiţi comoara-ntreagă,
Doar ea, -ntreg viitorul vi-l dezleagă!
Ţară de inimi, - eşti inima noastră,
Stăpână-n veci, tu, pasăre măiastră
Peste aceste vremi, ce-s trecătoare, -
Tu, - ROMÂNIE, - tot nemuritoare!
Ţară frumoasă, te pradă de faguri
Spre zări ce-ar vrea să fluture-alte steaguri
Pe inima ta bună şi-ncercată
De-atâtea ori, - dar neîngenunchiată…
Ţară, înjunghiată de la spate, -
MIHAI, VITEAZUL, intră în CETATE!
Mihai Victor Vâlceleanu
24 septembrie 2010 - Mănăstirea Dealu,
2 octombrie 2010 - Sfântu-Gheorghe
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.”
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic
în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (XXVII)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
- În Transilvania se cere cu insistenţă,
din 1993, amplasarea unei plăci comemo-
rative în amintirea, demnă de recunoştin-
ţă, a lui Daday Lorant (alias Ducso Csaba
(foto)), la Dej, unde, după al doilea război
mondial, a fost primar, de către „Societa-
tea maghiară de cultură din Transilvania”
împreună cu UDMR.
- Monumentul ridicat, în 1994, în onoarea
criminalilor, care au ucis în mod bestial zeci
de români, la Aita-Seacă, în 1944, este desti-
nat şi el, desigur, pentru a le arăta românilor
că maghiarii ştiu pe cine să cinstească.
- Reamplasarea monumentului „Hunga-
ria” de la Arad, în onoarea generalilor ce au
distrus sute de sate româneşti şi au masacrat
zeci de mii de români neînarmaţi, este un gest
O carte ghid:
ARDEALUL
PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXVII -
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Bjornstjerne Bjornson şi problema
românilor transilvăneni
„Aşa se explică de ce marele scriitor
norvegian Bjornstjerne Bjornson (foto)
a refuzat invitaţia pe care i-a făcut-o Co-
mitetul unguresc, organizator al Congre-
sului Interparlamentar care a avut loc la
Budapesta în 1907, de a participa la acest
Congres şi tonul violent al scrisorii pe care
a adresat-o ungurilor cu acest prilej.
„În tinereţea mea, scrie ilustrul scriitor
norvegian, am iubit şi am admirat mult po-
porul maghiar, atunci când a fost oprimat
şi vărsa lacrimi amare. Dar, mai târziu,
când l-am studiat mai îndeaproape şi când
m-am convins de nedreptăţile pe care le
comite faţă de celelalte naţionalităţi care
locuiesc cu el în Ungaria, am început să
detest şovinismul lui. Sunt convins că în
afara Ungariei nu mai există nimeni care
Istorie - Cultură
tipic de „Cultură a reconcilierii a la hon-
grois”. Ca să nu mai vorbim de spectacole
să nu aibă aceleaşi simţăminte şi crede-
ţi-mă că aceste injustiţii vor duce, mai de-
vreme sau mai târziu, Ungaria la pierire.”
Pentru ce luptă românii?
În dispreţul tuturor sfaturilor de modera-
ţiune pe care le primeau mereu din partea ce-
lor mai ilustre personalităţi europene, ungurii
continuau să înăsprească regimul naţionali-
tăţilor, având o singură ţintă: unificarea prin
maghiarizare.
Contele Ştefan Bethlen, despre care profe-
sorul Silviu Dragomir spunea că era în fruntea
mişcării destinate să paralizeze viaţa culturală
şi economică a Transilvaniei, clama în 1907:
„Acum ori niciodată”, iar Desider Banffy, în
acelaşi an, respingea orice idee de compro-
mis, împotrivindu-se oricărei soluţii tranzac-
ţionale în chestiunea naţionalităţilor.
„Noi vrem, scria el, un stat maghiar naţio-
nal şi unitar, pe când ele (naţionalităţile) vo-
iesc un stat poliglot, cu drepturi egale pentru
toate naţionalităţile.”
Este interesant de subliniat în această fra-
ză, scrisă de unul dintre cei mai înverşunaţi
partizani ai maghiarizării prin violenţă, deci
- după concepţia ungară, unul dintre cei mai
mari patrioţi - ţelul pe care-l revendicau naţio-
nalităţile din Ungaria: drepturi egale într-un
stat în care să se respecte limba fiecărei naţio-
nalităţi.
Unde este, deci, buna credinţă a celor care
susţin că românii din Transilvania luptau să
producă dezagregarea monarhiei dualiste aus-
tro-ungare, tinzând la o Daco-Românie, în li-
mitele Daciei străvechi?!
Este incontestabil că şi de o parte şi de alta
a Arcului Carpatic, în sufletul fiecărui român
exista credinţa în împlinirea destinului româ-
nesc - UNIREA; realizarea, însă, a acestei
speranţe era un ideal atât de îndepărtat, încât
gen „Scene din viaţa secuilor”, prezentat în
preajma Zilei Naţionale a României:
Pe fondul sonor alcătuit din melodii
populare româneşti dansează câţiva secu-
rişti beţi, care agresează şi ameninţă fetele
secuilor. Un preot ortodox poartă în jurul
gâtului un sul de hârtie igienică, de pe care
citeşte acatiste, în mână în loc de busuioc
de sfinţit, are un tel de bucătărie, iar sluj-
ba o oficiază cu „apă sfinţită“, aflată într-o
cratiţă veche de bucătărie.
Sau acordarea anuală, începând din
2005, pe data de 15 martie, a premiului
„Wass Albert” primarilor şi consilierilor
ce sprijină autonomia Ţinutului Secuiesc.
Acordarea unui premiu ce poartă numele
unui criminal, de ziua naţională a Ungariei,
este un act cultural de un grotesc fără pere-
che. Demn de cei ce l-au gândit.
(va urma)
el sălăşluia în străfundurile sufleteşti, în forme
foarte vagi. Era un ideal asemănător aceluia
pe care fiecare om civilizat îl poartă în sufletul
său şi conform căruia, mai devreme sau mai
târziu, războiul dintre popoare va înceta de a
mai fi un mijloc de soluţionare a diferende-
lor dintre naţiuni. Fiecare poartă în el în stare
latentă această speranţă, pe care numai con-
ducătorii conştienţi de menirea lor o vor situa
într-o zi pe făgaşul realizării.
Destinul românilor a vrut ca idealul mile-
nar să se împlinească în 1918.
Până atunci, însă, lupta românilor de pe
ambele versante ale Carpaţilor avea un singur
ţel: să menţină nealterată fiinţa românismu-
lui, rezistând cu toată energia împotriva furiei
maghiarizării.
Încordarea între cele două tabere care se
găseau faţă în faţă, într-o adversitate provoca-
tă de greşelile capitale ale conducerii politice
maghiare, devenea din zi în zi mai aprigă. Era
încleştarea uriaşă a două naţii, din care una
făcea un efort suprem - unic în analele isto-
riei - pentru a rezista presiunii de deznaţiona-
lizare, iar a doua se străduia din răsputeri să
anihileze această rezistenţă, pentru a o zdrobi
în urmă.
Dacă privim lucrurile sub acest aspect - şi
este singurul pe care îl impune realitatea fap-
telor -, atunci lupta românilor transilvăneni,
la care se adăugau din timp în timp şi stră-
daniile pentru susţinerea cauzei româneşti de
dincolo de Carpaţi a românilor din Regat, se
integrează perfect în marea lege a naturii: The
struggle for life - Lupta pentru viaţă, dictată
aici de imperativul celei mai profunde legi
umane, instinctul de conservare.
Marele om de stat român Take Ionescu
a sintetizat în chip admirabil aceste aspiraţii
către libertate şi egalitate naţională a români-
lor transilvăneni, într-o convorbire pe care a
avut-o cu un ziarist englez în 1909.
„Dacă aş crede - spunea el - că maghia-
rimea ar putea să reuşească, ar trebui să mă
retrag din viaţa publică, căci în cazul acesta
ar fi inutil să mai rezistăm şi aici în Regat”…
„În acest caz, îşi termina Take Ionescu decla-
raţiile, n-am mai avea viitor!”, frază în care
era conţinută întreaga tragedie a soartei ce le
era hărăzită românilor din Transilvania, dacă
ofensiva de maghiarizare ar fi fost încununată
de succes.” (va urma)
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) 5

România în Războiul din Răsărit (II)

# dr. Vlad Hogea
(Bucureşti)
Pentru perioada 1940-1944,
notele privind înlesnirile făcute
trupelor germane de instrucţie şi
operative din România, cererile
adresate de conducerea Misiunii
Militare Conducătorului Statului
Român de a se plăti integral soldele
tuturor soldaţilor germani din Ro-
mânia în lei, rapoartele lui Mihai
Antonescu referitoare la grava cri-
ză economică şi financiară în care
a intrat România datorită preţurilor
mult mai mari decât cele curente
oferite de intendenţa germană pen-
tru procurarea diferitelor categorii
de materiale, toate acestea se regă-
litare Germane în România. La 22
ianuarie 1941, ora 10.00, au avut
loc în Bucureşti convorbiri între
şeful Statului Român şi şeful Mi-
siunii Militare Germane. Ion Anto-
nescu i-a cerut lui Hansen să preia
apărarea Văii Prahovei cu trupele
germane, motivând că de trupele
române de acolo avea nevoie pen-
tru a le folosi împotriva rebelilor.
Hansen a refuzat, pe motiv că,
prin aceasta, s-ar da aparenţa unei
imixtiuni germane în treburile in-
terne ale României.
Andreas Hillgruber susţine că
generalul Antonescu l-a rugat pe
generalul Hansen să-l sprijine, în
rie, blindatele germane au traversat
demonstrativ Bucureştii de la sud
la nord, fiind primite cu egal entu-
ziasm de către legionari şi de către
trupele guvernamentale. Discuţiile
purtate între generalul Antonescu
şi generalul Hansen, la 22 ianuarie
1941, au împiedicat adâncirea stării
conflictuale a momentului.
Wehrmacht-ul s-a aflat în tim-
pul puciului legionar într-o poziţie
extrem de favorabilă, pentru că de-
ţinea încrederea şi simpatia ambe-
lor părţi aflate în conflict. Astfel, a
putut media între cele două părţi,
având o influenţă considerabilă
asupra desfăşurării rebeliunii. Li-
chidarea rebeliunii legionare a fost
un eveniment cu totul neobişnuit
Discuţiile duse cu partea română
pentru aprovizionarea acestor tru-
pe s-au dovedit a fi, în timp, destul
de complicate.
Problema dificultăţilor econo-
mice şi financiare provocate de pre-
zenţa trupelor germane în România
a fost ridicată de Ion Antonescu, la
8 noiembrie 1941, în timpul între-
vederii cu feldmareşalul Wilhelm
Keitel, cu prilejul participării aces-
tuia la parada militară de la Bucu-
reşti, după căderea Odessei, precum
şi de Mihai Antonescu, la Berlin, la
26-28 decembrie 1941, în timpul
discuţiilor cu reichsmareşalul Her-
mann Göring (foto), Joachim von
Paznic la Vatră
Ribbentrop şi Adolf Hitler.
La întâlnirea cu Göring, minis-
trul român al Afacerilor Străine
a arătat că „trupele germane din
România sunt nefolositoare şi re-
prezintă o cheltuială prea mare”
şi a cerut deschis ca ele „să fie su-
primate sau, în orice caz, simţitor
reduse”. Cu acelaşi prilej, a ridicat
problema compensaţiilor acestor
cheltuieli, solicitând ca, pentru
acoperirea cantităţilor de monedă
hârtie emisă în acest scop, Banca
Naţională a Reich-ului să cedeze
Băncii Naţionale a României trei
vagoane de aur.
(va urma)

Biserică de lemn
sesc în documentele diplomatice în zona de hegemonie a Germa-
ale României din această perioadă. niei: o mişcare ideologică având
Pe alt plan, trebuie luată în maxime afinităţi cu naţional-socia-

considerare implicarea trupelor
germane în înăbuşirea rebeliunii
legionare din ianuarie 1941. Con-
siderând, la începutul evenimen-
telor, că problema este strict de
competenţa autorităţilor Statului
Român, până la primirea ordinu-
lui expres al lui Hitler ca trupele
germane să se plaseze de partea
generalului Antonescu, acestea nu
au reacţionat. Potrivit datelor din
raportul său, generalul Hansen a
fost solicitat şi de către generalul
Constantin Pantazi, subsecretarul
de Stat pentru Armata de Uscat,
să primească în faţa reşedinţei
Misiunii defilarea unui regiment
român, lucru care s-a şi întâmplat,
la ora 10.40. „Sensul, nu prea clar,
al acestei defilări era, desigur, să
învedereze opiniei publice alianţa
dintre armata română şi cea ger-
mană”, preciza şeful Misiunii Mi-
d nevoie,
caz de i cu un ddetaşament
blindat, până la sosirea blindate-
lor din provincie. Hansen primise
aprobarea OKW de a interveni la
cererea Conducătorului Statului,
dar stabilise cu Fabricius ca, deo-
camdată, să nu pună la dispoziţie
trupe pentru apărarea poziţiei lui
Ion Antonescu. Totuşi, la 22 ianua-
maramureşeană
lismul a fost eliminată de la putere
cu implicarea Germaniei. Sprijinul
acordat de Hitler lui Ion Antones-
cu a fost determinat de necesitatea
prioritară pentru cel de-al Treilea Meşterilor maramureşeni
Reich de a avea în această zonă a
Europei - foarte importantă pentru Pe locul unde se luptară
el din punct de vedere economic şi să-şi apere moştenitul tărâm
strategic - un regim stabil şi efici- o ctitoriră iubitorii de ţară,
ent, în perspectiva apropiată a răz- de pravili şi de graiul de la Râm.
boiului cu URSS (cf. Florin Cons-
tantiniu). Lângă altar sunt urme de genunchi,
de buze vii pe crucifix de-argint
şi sfinţii pictaţi de omenescul unghi,
Dificultăţi economice
semne de viaţă ce în veci nu mint.
şi financiare
La l octombrie 1942, în Ro- Biserica prin care ne înveşnicim,
mânia se aflau 23.459 militari când vântul o prădează de mireasmă
germani, iar la 10 ianuarie 1944 cu inima şi sufletul o sprijinim
- 37.510. Acestora li se adăugau de jos şi până la catapeteasmă.
contingentele din Transnistria - Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
7.495, respectiv 41.008 militari.

Ţesături românești din
zona Mureșului Superior
(secolul XX) (I)
# prof. Maria Mona Stoica
(Sfântu-Gheorghe)
În decurs de doi ani de la apa-
riţia volumului „Cusături artistice
din Subcetate-Mureş, Harghita”,
profesoara Doina Dobreanu a
adus la lumina tiparului o nouă
carte, care are menirea de a com-
pleta imaginea despre tezaurul
de artă populară existent în zona
Subcetate din judeţul Harghita,
locul în care autoarea s-a născut
şi a copilărit, formându-se în ma-
tricea spirituală asigurată de satul
românesc autentic, nealterat de
imixtiunile vieţii moderne, ori de
influenţe străine. A ales mai târziu
să-şi desfăşoare activitatea profe-
sională în localitatea natală, „slu-
de Doina Dobreanu
jind cu onoare învăţământul, mai
bine de 30 de ani”, după cum ne
spune în „Cuvântul către cititor”
ce deschide volumul.
Profund ataşată de valorile
satului românesc, trăind în mod
firesc mândria de a aparţine unor
meleaguri cu tradiţie culturală bo-
gată, profesoara Doina Dobreanu
şi-a canalizat preocupările spre
studierea aprofundată a feno-
menului cultural specific acestei
zone geografice a ţării noastre.
Efortul de tezaurizare a bogatului
filon artistic din comuna natală îl
continuă acum prin deschiderea
expoziţiei de la Muzeul Oltului
şi Mureşului Superior, unde figu-
rează cu valoroasa colecţie perso-
nală - Casa cu amintiri, cea care
a stat la baza cercetării expuse în
lucrarea Ţesături româneşti din
zona Mureşului Superior, apărută
în luna august.
Publicarea cărţii este unul
dintre acele evenimente culturale
despre care nu poţi vorbi decât
cu bucurie. Ea este parte dintr-un
ansamblu de lucrări care studiază
arta populară din Subcetate, ilus-
trată prin piesele colecţionate în
decursul unui veac - secolul XX.
Numeroasele studii şi articole, pu-
blicate în ultimele două decenii,
stau mărturie despre această cons-
tantă a preocupărilor autoarei.
Ca şi lucrarea dedicată cusătu-
rilor artistice, monografia Ţesături
româneşti din zona Mureşului Su-
perior (secolul al XX-lea) intro-
duce cititorul în sfera satului de
munte tradiţional, care a conservat
un mod de viaţă specific, aducând
până în veacul XX imaginea com-
plexă a artei populare şi a meşte-
şugurilor practicate de localnici.
În prim-planul cărţii se află nu
numai elementele de artă populară
şi obiectele ce alcătuiesc habitatul
tradiţional al acestei zone geogra-
fice a ţării, numite generic „a Mu-
reşului Superior”, ci se situează
mai cu seamă omul, cu valorile eti-
ce şi estetice care compun profilul
său moral. Cartea ne dă o măsură
impresionantă a hărniciei şi talen-
tului acestor creatori de frumos,
insistând pe trăsăturile morale ale
ţăranului român: respectul pentru
rituri şi forme de viaţă, credinţa
în Dumnezeu, cultul strămoşilor,
gustul pentru valorile autentice.
Structura cărţii este dată de
cele două componente importan-
te, prezentarea meşteşugului tra-
diţional al ţesutului din zona Sub-
cetate şi, partea a doua, un album
fotografic cu imagini sugestive ale
artei populare din acest areal geo-
grafic.
Respectând un criteriu al sime-
triei compoziţionale, autoarea în-
cadrează partea întâi a volumului
între două „file de istorie subiecti-
vă” care îmbină mărturia auctoria-
lă cu ficţiunea generatoare de artă
literară.
Cartea ne introduce în sfe-
ra culturii şi civilizaţiei din zona
Subcetate prin intermediul a două
legende care explică întemeierea
aşezării şi numele localităţii.
Argumentul invocat de profe-
soara Doina Dobreanu în scrierea
acestei cărţi prilejuieşte un excurs
prin memoria afectivă, oferindu-ne
o mărturie extrem de emoţionantă,
ce justifică ataşamentul faţă de lu-
mea satului românesc: „Am cres-
cut într-o familie autentică de ţă-
rani, în care am cunoscut mai toate
activităţile proprii gospodăriei, or-
ganizate aproape ritualic în funcţie
de sărbătorile importante ale anu-
lui şi de anotimpuri, participând
după puterile mele la fiecare dintre
ele. Când mă gândesc la atmosfera
casei părinteşti în care am crescut,
o retrăiesc cu toate simţurile mele.
Imaginile vizuale sunt perfect aso-
ciate cu cele sonore ale meliţei,
fusului, suveicii, vătalelor, sucalei,
cu cele olfactive şi chinestezice.
Simt mirosul de lână proaspăt tun-
să de pe oi sau proaspăt vopsită,
păstrez mirosul caierului, al inului
şi al cânepii scoase din topilă, al
puzderiei, al torturilor spălate în
leşie de fag. Au rămas în degete
senzaţiile firelor toarse din caier,
întinse pe răşchitor, depănate de
pe vârtelniţă în gheme...” (Argu-
ment, pag. 6). (va urma)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
 6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) Actualitate

Preşedintele Consiliului Ju-
deţean (CJ) Harghita, Borboly
Csaba (foto stânga), va depune
o plângere la Consiliul Naţional
pentru Combaterea Discriminării
(CNCD) împotriva fostului tenis-
man Ilie Năstase (foto dreapta),
care a declarat că dacă era preşe-
dinte îi trimitea pe romii din Franţa
în Harghita.
Într-un comunicat remis presei,
Borboly Csaba critică dur afirma-
ţiile lui Ilie Năstase legate de romi
şi de modul în care el vede rezol-
varea problemei. ,,Dacă domnului
Ilie Năstase nu-i place şirul cer-
şetorilor de etnie romă de pe bu-
levardul Champs Elysee, îi propu-
nem să aleagă o altă stradă pentru
cumpărături, cum ar fi de exemplu
strada Petofi Sandor din Miercu- tu-Mare, Târgu-Secuiesc, iar eu şi simplu pentru că romii nu merg
rea-Ciuc, sau strada Kossuth Lajos n-am voie să-mi spun părerea ca unde sunt trimişi, ci merg unde vor.
din Odorheiu-Secuiesc. Plimbân-
du-se pe aceste străzi nu trebuie
să-i fie frică pentru portmoneul
gros, nu-i vor fi furate bunurile din
buzunare, cumpărăturile putând fi
făcute şi pe străzile noastre, fără a
fi necesară deplasarea la Paris în
acest scop”, se arată în comunica-
tul remis de preşedintele Consiliu-
lui Judeţean Harghita.
Borboly Csaba subliniază că este
de acord cu declaraţia potrivit căreia
problema romilor trebuie rezolvată
în ţară, dar îi cere fostului tenisman
să prezinte programele destinate ro-
milor ,,finanţate din averea privată a
domnului Năstase”.

Aceeaşi unitate de măsură...

Domnul Borboly s-a urzicat
foarte tare la o declaraţie carac-
teristică stilului foarte liber de a
se exprima al lui Ilie Năstase. Şi
omite, bineînţeles, contextul, din
moment ce acesta nu-i este conve-
nabil. Iar contextul este următorul:
declaraţiile lui Ilie Năstase au fost
provocate în fond de declaraţiile
lui Tokes. Cităm: ,,M-am ener-
vat când l-am auzit. Ei au voie să
spună orice, iar nouă trebuie să ne
fie frică? (...) Tokes spune că un-
gurii trebuie să ia Baia-Mare, Sa-
român?”.
Aşadar, avem de-a face cu o de-
claraţie la declaraţie. Cu o reacţie.
Apoi, declaraţia lui Ilie exprimă
două potenţialităţi, niciuna reali-
zată: ,,dacă aş fi fost preşedinte”...
,,i-aş fi trimis în Harghita”. Evident
că fostul tenisman nu este preşedin-
te - şi chiar dacă ar fi, nu i-ar putea
trimite pe toţi romii în Harghita, pur
Ca atare, Ilie Năstase exprimă o
părere în calitate de persoană fizi-
că. Nu este nicidecum vorba despre
o faptă - aşa că nu prea ştiu cum
atât Asztalos Csaba, preşedintele
CNCD, cât şi domnul Borboly, vor-
besc despre Codul Penal.
(Articol preluat din cotidianul
„Informaţia Harghitei”,
din 11 octombrie 2010)
 Politic / Actualitate Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) 7
Deputatul Horia Grama cere explicaţii ministrului
Administraţiei şi Internelor Facsimil 1

# Andrei Mihai Braşoveanu

(Sfântu-Gheorghe)
Facsimil 2
Printr-o interpelare (vezi Facsimil 1) publicată pe site-ul
Camerei Deputaţilor (CD), preşedintele PSD Covasna, depu-
tatul Horia Grama, i-a solicitat ministrului Administraţiei şi
Internelor, Traian Igaş, să se pronunţe public faţă de eveni-
mentele de sărbătorire a ocupării Transilvaniei de către arma-
ta horthysto-fascistă şi de celebrare a criminalului de război
Horthy Miklos, organizate la Miercurea-Ciuc în data de 11
septembrie 2010. Manifestările au fost organizate de grupări
de extremă dreapta maghiare sub ochii nepăsători ai prefectu-
lui judeţului Harghita, Ladanyi Laszlo Zsolt, cu avizul Primă-
riei Miercurea-Ciuc şi al Poliţiei şi Jandarmeriei harghitene.
Manifestările în cauză au stârnit reacţia Institutului Naţional
pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”,
care, printr-un comunicat de presă, s-a arătat consternat de ce-
lebrarea acestor evenimente de origine fascistă. Ca de obicei,
autorităţile române s-au făcut că nu văd, având un prefăcut orb
al găinilor, absolut insultător pentru poporul român.
Printr-o a doua interpelare (vezi Facsimil 2), publica-
tă tot pe site-ul CD, deputatul Horia Grama i-a solicitat ace-
luiaşi ministru al Administraţiei şi Internelor măsuri faţă de
refuzul prefectului judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, de a
ataca hotărârile ilegale ale Consiliului Local Sfântu-Gheor-
ghe privind schimbarea a 38 de denumiri de străzi, inclusiv
1 Decembrie 1918, Horia, Cloşca şi Crişan, Nicolae Iorga
ori General Grigore Bălan. Aşteptăm cu interes punctul de
vedere al ministrului Traian Igaş.

Ministerul AI: Hotărârile CL Sfântu-Gheorghe de

schimbare a denumirii străzilor sunt nelegale!
Ce vor face prefectul Gyorgy Ervin şi
adjunctul său, subprefectul Valentin Ionaşcu?
Aşa cum am arătat în- tive paralele sub denumirea
MINISTERUL ADMINISTRAğIEI ùI INTERNELOR
Facsimil 3 tr-una din ediţiile trecute ale de Asociaţia „Pro Ţinutul
solicitarea FCRCHM. hotărâri, aşa cum îi obligă atri-
NESECRET Bucureúti „Condeiului ardelean”, Secuiesc”.
Aşteptăm, cu acelaşi in- buţiile de serviciu pentru înde-
Nr. 254909 Din tff 10.2010 Ex. nr. /
Poziţia pro-udemeristă
teres, să aflăm dacă Gyorgy plinirea cărora sunt plătiţi de
CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI şi antiromânească a condu-
COD OPERATOR DATE Nr. 78 Ervin şi mâna sa dreaptă Va- Statul Român, sau vor alege să
cerii Prefecturii judeţului
lentin Ionaşcu (foto jos) vor apere hotărârile ilegale ale CL
Covasna, care a refuzat să
alege să apere legea româ- Sfântu-Gheorghe, pentru a nu
Către, atace cele trei hotărâri de
FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ùI MUREù nească prin atacarea celor trei deranja UDMR-ul. (A.M.B.)
Str. Miko Imre nr. 2, municipiul Sfântu Gheorghe, judeĠul Covasna schimbare a denumirilor
Domnului preúedinte dr. Ioan LĂCĂTUùU
de străzi la instanţa de ju-
Aspectele sesizate de dumneavoastră în memoriul nr. 254909/2010 adresat Ministerului
decată, a fost infirmată de
str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA,
AdministraĠiei úi Internelor, cu privire la nelegalitatea Hotărârilor nr. 133/2010, nr. 134/2010 úi nr. Ministerul Administraţiei tel./fax: 0267.313534 email: cohara_ro@yahoo.com
135/2010, ce vizau schimbarea denumirii unor străzi din municipiul Sfântu Gheorghe, adoptate de
Consiliul Local, au fost analizate de către Corpul de Control al Ministrului, constatându-se şi Internelor printr-un do- www.forumharghitacovasna.ro
următoarele: Nr. 126 / 14.10.2010
Au fost încălcate prevederile art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
cument remis Forumu-
legislativă, potrivit căruia „formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă, denumirea generică a
actului, în funcĠie de natura sa juridică, precum úi temeiurile juridice pe baza úi în executarea cărora
lui Civic al Românilor SCRISOARE DESCHISĂ
actul a fost emis". din Covasna, Harghita şi adresată InstituĠiei Prefectului - JudeĠul Covasna
Atât în expunerea de motive, dar mai ales în Raportul compartimentului de resort din cadrul úi filialelor judeĠene ale partidelor politice
aparatului de specialitate al primarului, întocmit doar de arhitectul úef, nu se face referire la faptul Mureş (FCRCHM) (vezi
dacă au fost asigurate úi prevăzute în buget fondurile necesare pentru derularea activităĠii de Facsimil 3). Documentul a Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita úi
preschimbare a cărĠilor de identitate úi a persoanelor fizice úi juridice afectate. Mureú (FCRCHM) vă aduce la cunoútinĠă că, urmare a sesizării FCRCHM, Corpul de
Nu au fost respectate prevederile art. 6, alin. (4) úi alin. (6) din Legea nr. 52/2003 în sensul fost întocmit în urma unei Control al Ministrului AdministraĠiei úi Internelor a desfăúurat o activitate de control cu
că proiectele de hotărâri au fost transmise spre analiză úi avizare Comisiei de atribuire de denumiri a privire la legalitatea celor trei hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Sfântu-
judeĠului Covasna, înaintea expirării termenului stabilit pentru formularea sugestiilor úi propunerilor într-un amplu proces de ma- verificări a Corpului de Gheorghe privind schimbarea denumirii a 38 de străzi din municipiu, inclusiv strada 1
de către cetăĠenii, precum úi înainte de a fi supuse dezbaterii publice.
Au fost încălcate prevederile art. 14, alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanĠele
ghiarizare a municipiului Decembrie 1918.
Concluziile controlului confirmă justeĠea sesizării FCRCHM, respectiv faptul că cele
publice locale, cu modificările úi completările ulterioare, potrivit cărora „nici o cheltuială din Sfântu-Gheorghe, la iniţia- trei hotărâri au fost adoptate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, atât procedural
fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanĠată úi plătită, dacă nu este aprobată potrivit legii úi nu
are prevederi bugetare úi surse de finanĠare" úi ale art. 40 al O.U.G. nr.97/2005, care stipulează că tiva primarului Antal Arpad cât úi pe fond, precum úi cu nesocotirea autorităĠii de lucru judecat.
„...în situaĠia în care se schimbă denumirea străzilor sau se renumerotează imobilele, cheltuielile Fără echivoc, nelegalitatea hotărârilor respective este confirmată în totalitate de
pentru schimbarea cărĠii de identitate úi a celorlalte documente prevăzute de prezenta ordonanĠă de Andras, Consiliul Local Ministerul AdministraĠiei úi Internelor.
urgenĠă se suportă din bugetele unităĠilor administrativ-teritoriale respective". (CL) a revenit la metehne Urmare a acestei situaĠii, solicităm imperativ Prefectului judeĠului Covasna, domnul
Asemenea cheltuieli nefiind luate în seamă la adoptarea actelor administrative în cauză, Gyorgy Ervin úi adjunctului său, domnul subprefect Valentin Ionaúcu, să sesizeze de
reprezintă o ignorare a art. 14, alin. (4) din Legea nr. 273/2006. mai vechi şi a schimbat de- îndată instanĠa de contencios administrativ, potrivit atribuĠiilor de „garant al legalităĠii”.
Potrivit hotărârilor pronunĠate de instanĠele de judecată cu privire la adoptarea Hotărârii nr.
numirile a peste 38 de străzi, FCRCHM subliniază faptul că respectarea legii nu este opĠională într-un stat de
133/2010 a Consiliului Local Sfântu Gheorghe, în prezent, operează în cauză instituĠia autorităĠii
drept úi nimeni nu este mai presus de lege, cu atât mai puĠin înalĠii funcĠionari publici ai
lucrului judecat.
Prefectul judeĠului judeĠului Covasna, domnul Gyorgy Ervin, a considerat că Hotărârile nr.
printre care şi a Bulevardu- Statului Român, a căror principală atribuĠiune, remunerată din bani publici, este aceea de
133-135/2010, privind schimbarea denumirii unor străzi, adoptate de Consiliul Local al lui 1 Decembrie 1918. a asigura respectarea legii la nivelul judeĠului.
municipiului Sfântu Gheorghe, sunt legale, Totodată, Consiliul Director al FCRCHM solicită partidelor politice să ia o poziĠie
Potrivit prevederilor art. 3, alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Tot la metehne mai fermă faĠă de refuzul abuziv al conducerii InstituĠiei Prefectului - JudeĠul Covasna de a
modificată, „prefectul poate ataca, în termenele prevăzute la art. 11, în faĠa instanĠei de contencios
administrativ, actele emise de autorităĠile administraĠie publice locale dacă le consideră nelegale".
vechi a revenit şi prefectul îúi îndeplinii atribuĠiile de serviciu în domeniu respectării legalităĠii.
Consecvent în acĠiunile sale, FCRCHM va iniĠia toate demersurile legale pentru a
Gyorgy Ervin (foto sus), asigura domnia legii, inclusiv prin solicitarea sancĠionării, în condiĠiile legii, a
persoanelor care aduc grave tulburări bunului mers al instituĠiilor în fruntea cărora sunt
In conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, tutela administrativă se exercită numai de către
prefect, iar atacarea în instanĠă a actelor administrative emise de autorităĠile administraĠiei publice
care s-a făcut că nu vede numite, prin omisiunea voită de a îúi îndeplinii competenĠele legale.
locale se poate face de către orice persoană interesată în înĠelesul legii, în cazul prezentat, de către ilegalitatea din hotărârile
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita úi Mureú. Consiliul Director, Sfântu-Gheorghe,
CL Sfântu-Gheorghe, aşa Preúedinte Dr. Ioan Lăcătuúu 14.10.2010
Cu stimă,
cum nu vedea, în primul
său mandat, nici ilegalită-
ţile hotărârilor de înfiinţare Control al ministrului Ad-
a unei structuri administra- ministraţiei şi Internelor, la
 8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) Editorial

FMI ŞI HOLOCAUSTUL
ÎMPOTRIVA ROMÂNILOR
(urmare din pagina 1)
- „Eşecurile FMI în gestiona-
rea crizelor din ultimul deceniu,
au constituit lovitura de graţie, ...
inclusiv regimul de austeritate ex-
cesivă impus acestor ţări.”
- „Ţările au simţit că şi-au pier-
dut suveranitatea economică; mai
rău, strategiile impuse de FMI au
agravat foarte mult declinurile.”
- „Costurile datoriilor au depăşit
avantajele... Datoriile şi consecinţele
lor amplifică sărăcia şi inechităţile.”
- „În aproape toate cazurile în
care au fost aplicate, strategiile FMI
au agravat declinul.”
- „Condiţiile FMI... deseori sunt
inadecvate pentru ţara respectivă.”
- „Guvernele au fost nevoite să
facă tot mai multe împrumuturi,
doar pentru a reuşi să plătească do-
bânda la datoriile deja existente.”
- „Împrumuturile mari sporesc
şansele de apariţie a unei crize, iar
costurile unei crize nu sunt suportate
numai de creditori, ci de întreaga so-
cietate.”
- „Achitarea datoriilor sileşte
ţările respective să-şi sacrifice pro-
gramele educaţionale şi cele de să-
nătate, dezvoltarea economică şi
bunăstarea cetăţenilor lor.”
În ultima decadă a lunii septem-
brie a.c., preşedintele Băsescu, pre-
mierul Boc şi guvernatorul BNR
Isărescu au înştiinţat Poporul Român
că ei trei au decis să înceapă din luna
octombrie a.c., negocierile pentru un
nou acord cu FMI, spre a lua un nou
împrumut pe care l-au botezat „de
precauţie”. Nu i-a mandatat Poporul
Român şi nici Parlamentul pe cei
trei ca să-l înrobească şi mai mult.
Într-un stat de drept, Poporul Român
ar trebui să-şi poată exprima opinia
cu privire la un nou împrumut uriaş
de la FMI printr-un Referendum Na-
ţional. Cu ocazia Referendumului
Naţional pentru un nou împrumut
de la FMI este necesar ca Poporul
Român să afle răspunsurile la urmă-
toarele întrebări: cine şi de ce a îm-
prumutat de la băncile străine peste
140 miliarde euro? Pe ce s-au chel-
tuit aceste împrumuturi uriaşe? Ce
dobânzi s-au plătit şi se vor plăti la
creditele externe? Care va fi ponde-
rea din Produsul Intern Brut (PIB) a
datoriilor externe în anii 2011-2030?
Cât este datoria externă pe cap de lo-
cuitor la sfârşitul anului 2010 şi cât
va fi la finele anilor 2011-2030? Din
ce resurse se va achita datoria exter-
nă, la care se adaugă dobânzile de
2-5 miliarde euro pe an? Câte decenii
de austeritate mai are de suportat Po-
porul Român şi pentru ce? La ce noi
sacrificii va fi supus Poporul Român
pentru a putea plăti datoriile exter-
ne? FMI garantează că prin aplica-
rea condiţionărilor sale România se
va dezvolta din punct de vedere eco-
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
nomic şi social? De ce este interesat
FMI să acorde un nou împrumut
uriaş regimului Băsescu-Boc-Isă-
rescu când ştie că nu există resurse
interne pentru rambursarea lui în
următorii 10-15 ani? De ce FMI nu
obligă Guvernul României să creeze
un sistem de garantare a locurilor de
muncă în zonele rurale, după mode-
lele reuşite din China şi India? De
ce FMI nu impune Guvernului Ro-
mâniei un program pentru reducerea
sărăciei? De ce FMI nu este interesat
şi nici Parlamentul României şi nici
guvernatorul BNR să afle care sunt
rezultatele tranziţiei de la socialism
la capitalism, după 20 de ani? De
ce FMI nu condiţionează acordarea
unui nou împrumut României de:
introducerea unor taxe pe veniturile
excepţionale obţinute din valorifica-
rea bogăţiilor naturale ale Poporului
Român, după modelele din SUA şi
ţările Organizaţiei Ţărilor Exporta-
toare de Petrol (OPEC), care ar adu-
ce anual la Bugetul de Stat venituri
suplimentare de cel puţin 10-15 mi-
liarde euro; renegocierea contracte-
lor de privatizare a Petrom şi BCR?
De ce Guvernul României nu vrea
să înveţe din experienţa pozitivă a
Argentinei, care a ştiut să negocieze
cu FMI în Interes Naţional şi a reuşit
să dea dovadă de o fermitate ieşită
din comun? De ce marea majoritate
a ţărilor din Uniunea Europeană nu
s-au împrumutat de la FMI în tim-
pul crizei financiare internaţionale?
De ce nu se ţine seama de experienţa
şi consecinţele împrumuturilor de la
FMI luate de Rusia, Republica Mol-
dova, Turcia, Argentina, Brazilia,
Mexic, Ecuador, Bolivia, Republica
Coreea, Indonezia, Thailanda şi alte
ţări? De ce se încăpăţânează regimul
Băsescu-Boc-Isărescu să nu rene-
gocieze contractul cu OMV înche-
iat de regimul Iliescu-Năstase prin
care Bugetul de Stat este prejudiciat
în fiecare an cu 5-10 miliarde euro?
De ce refuză regimul Băsescu-Boc
să fie modificată Legea de privati-
zare a BCR, prin care această bancă
a fost dată gratuit la Erstebank din
Austria şi Poporul Român trebuie să
plătească acestei băncuţe încă 3,75
miliarde euro, până în anul 2015?
Nu a aflat regimul Băsescu-Boc-Isă-
rescu că până şi Botswana a reuşit
să renegocieze contractul cu carte-
lul diamantelor? Cu siguranţă că la
aceste întrebări se vor adăuga multe
altele în perioada dinaintea Refe-
rendumului Naţional pentru un nou
împrumut extern. Se ştie că princi-
palul negociator al împrumuturilor
externe de peste 140 miliarde euro
lăsate moştenire Poporului Român
este guvernatorul BNR, alogenul
Mugurel Constantin Isărescu. Pen-
tru a preveni o nouă îndatorare de
la FMI şi alte bănci străine cu încă
30-40 miliarde euro, fără aprobarea
dată de Poporul Român prin Refe-
rendum Naţional şi pentru a-l forţa
pe guvernatorul BNR să dea răspuns
la întrebările fireşti ale contribuabili-
lor români, ar trebui ca organizatorii
şi participanţii la numeroasele mitin-
guri şi marşuri de protest din Capita-
lă să treacă obligatoriu prin faţa clă-
dirii Băncii Naţionale a României şi
să-l invite pe eternul chiriaş Isărescu
la un dialog şi la băi de mulţime cu
cei nemulţumiţi, cărora le-a tăiat din
salarii şi pensii. Până acum, guver-
natorul Isărescu nu a dat dovadă de
transparenţă în ceea ce priveşte îm-
prumuturile externe, destinaţia lor,
eficienţa utilizării creditelor externe
şi a rezervei valutare a României.
În peste 20 de ani, s-au adunat mul-
te răspunsuri care sunt aşteptate de
Poporul Român de la guvernatorul
BNR, singurul bugetar plătit cu pes-
te 100.000 lei pe lună, din impozite-
le şi taxele achitate de contribuabili.
Datorită numeroaselor diversiuni
şi manipulări, a fost foarte greu pen-
tru majoritatea populaţiei să înţelea-
gă că a fost programat şi se derulează
un Holocaust împotriva românilor.
Cei de la Putere, respectiv regimul
Băsescu-Boc-Isărescu încearcă să
se ascundă sub umbrela FMI atunci
când anunţă noi şi noi măsuri de
austeritate îndreptate împotriva Po-
porului Român. Acum, înainte de în-
ceperea negocierilor pentru un nou
împrumut extern, FMI are şansa să
oblige regimul Băsescu-Boc-Isăres-
cu să facă publice răspunsurile la ur-
mătoarele 10 întrebări în legătură cu
Holocaustul împotriva românilor:
1. Cine l-a comandat şi cine îl
finanţează?
2. Care sunt cauzele Holoca-
ustului antiromânesc şi ce scopuri
urmăreşte?
3. De ce se derulează, în timp
de pace, un fenomen atipic, adică
Holocaustul împotriva românilor?
4. Ce legătură există între Ho-
locaustul împtriva românilor şi
proiectul „Israel în România”?
5. Pentru cât timp este progra-
mat Holocaustul împotriva româ-
nilor şi care este numărul estimat
al victimelor?
6. De ce Holocaustul antiromâ-
nesc este îndreptat, în principal,
împotriva persoanelor în vârstă,
cetăţenilor săraci, copiilor, bolna-
vilor de boli cronice şi românilor
cu rate la bănci?
7. Holocaustul împotriva româ-
nilor vizează sau nu dezmembrarea
teritorială a României?
8. Ce legătură există între Holo-
caustul împotriva românilor şi înda-
torarea externă coroborată cu lichi-
darea sistemului bancar românesc?
9. Ce se urmăreşte prin creşte-
rea rapidă a datoriei externe a Po-
porului Român la peste 200 mili-
arde euro şi înrobirea generaţiilor
viitoare de români pentru următo-
rii 15-20 de ani?
10. Poate reuşi proiectul „Israel
în România”, aplicat împotriva vo-
inţei Bunului Dumnezeu, un pro-
gram de exterminare a Poporului
Român şi de lichidare a României?
Dacă FMI nu obligă regimul
Băsescu-Boc-Isărescu să răspundă,
în cel mult 30 de zile, la aceste în-
trebări înseamnă că acţionează îm-
preună cu tripleta Băsescu-Boc-Isă-
rescu împotriva Poporului Român
şi acceptă şi susţine Holocaustul
antiromânesc. Tot mai mulţi români
au conştientizat Holocaustul antiro-
mânesc, precum şi problema majoră
a uriaşelor datorii externe şi greaua
moştenire lăsată de regimurile post-
decembriste. În loc să se discute şi să
se găsească soluţii la aceste proble-
me, diversioniştii de profesie insistă
de multe zile asupra disputei dintre
regimul Băsescu-Boc şi poliţişti. Cei
doi încă nu au aflat că totdeauna po-
liţistul are dreptate. Chestiunea zilei,
de două săptămâni, o constituie re-
nunţarea de către tandemul Băsescu-
Boc la escorta Poliţiei şi revenirea
la deciziile stupide şi ilegale luate.
Între timp, conducătorii vremelnici
ai României, împreună cu stăpânii
lor din străinătate, acţionează pentru
jefuirea Poporului Român, grăbin-
du-se să “privatizeze” CFR (Căile
Ferate Române), Poşta şi zăcămin-
tele mari de sare, pentru a încasa ra-
pid uriaşele comisioane. În paralel,
zeci de mii de angajaţi nemulţumiţi
de reducerea nejustificată a salariilor
cu 30-50% pe lună au demonstrat în
Bucureşti. În această lună, se vor în-
mulţi manifestările de nemulţumire
a populaţiei sărăcite şi batjocorite de
regimul Băsescu-Boc-Isărescu. Pen-
tru a prelungi agonia acestui regim
antiromânesc şi muribund se încear-
că, pe de o parte provocarea dezbi-
nărilor în rândul sindicatelor, iar pe
de altă parte, amăgirea salariaţilor
că le vor „creşte” veniturile cu 14%
după ce le-au fost tăiate cu 30-50%.
Guvernanţii şi parlamentarii PD-L,
UDMR şi UNPR încearcă să-i pă-
călească şi îi asigură pe cei peste 10
milioane de salariaţi şi pensionari
care se străduiesc să supravieţuiască
cu 1-2 euro pe zi că vor avea parte
de o creştere negativă a veniturilor
de 14%, din luna octombrie a.c., cu
condiţia să nu mai iasă în stradă, la
manifestaţii publice de protest. Cei
vinovaţi de Holocaustul împotriva
românilor au o frică teribilă de ieşi-
rea în stradă a zeci de mii de români
disperaţi, inclusiv a celor care au
restanţe la bănci ce însumează peste
4 miliarde euro, în luna septembrie
a.c.. La salariaţii bugetari disperaţi
după reducerea cu 30- 50% a venitu-
(Davin Prodan, Memorii, 1993)
rilor lunare se vor adăuga, începând
cu 7 octombrie a.c., cei aproape 6 mi-
lioane de pensionari ale căror pensii
vor fi diminuate substanţial de către
regimul Băsescu-Boc prin aplicarea
noii Legi a pensiilor, impozitarea tu-
turor pensiilor şi eliminarea pensiei
minime de 350 de lei, începând cu
1 ianuarie 2011. Se ştie că adoptarea
noii Legi a pensiilor este o condiţie
convenită de regimul Băsescu-Boc
cu FMI şi face parte din Holocaustul
împotriva românilor. Pentru adop-
tarea acestei legi împotriva pensi-
onarilor, scopul urmărit de regimul
Băsescu-Boc scuză toate mijloacele
folosite. Cu toate că la dezbateri-
le din Camera Deputaţilor la pro-
iectul Legii pensiilor s-a încălcat
Regulamentul acestui for şi Cons-
tituţia României, iar la votul final
s-a furat ca-n codru şi hoţii au fost
văzuţi pe numeroase canale de tele-
viziune, Curtea Constituţională, care
a fost sesizată de către PSD şi PNL,
în ziua de 6 octombrie a.c., va res-
pinge cele două sesizări şi va declara
constituţională Legea pensiilor, ne-
votată legal în Camera Deputaţilor.
Asupra hoţilor de la PD-L, UDMR
şi UNPR din Camera Deputaţilor nu
se va pronunţa Curtea Constituţio-
nală, neavând atribuţii în acest sens,
iar Parchetul se va ocupa de acest
caz la calendele greceşti. Pentru fur-
tul la votul final asupra Legii pensi-
ilor, Parchetul ar trebui să-i cerceteze
penal pe cei 80-90 de deputaţi aflaţi
în sala mare a Camerei Deputaţilor
pentru complicitate la furt şi asociere
în vederea săvărşirii de infracţiuni.
Milioanele de pensionari se vor con-
vinge, încă o dată, că zeiţa Justiţiei
este legată la ochi, dar nu este surdă
şi răspunde la comanda politică şi
la cerinţa FMI vizând exterminarea
rapidă a pensionarilor săraci şi foar-
te săraci. În acest context politic şi
social favorabil, liderii PSD şi PNL
intenţionează să amâne, cu cel puţin
o lună, introducerea unei moţiuni de
cenzură împotriva Guvernului Boc
V remaniat. Socotelile lor şi ale re-
gimului Băsescu-Boc-Isărescu vor fi
dejucate de Poporul Român, păcălit,
dispreţuit, umilit, înrobit şi înfome-
tat. Alogenilor vinovaţi de Holoca-
ustul împotriva românilor şi cozilor
de topor autohtone li se potrivesc
versurile lui George Coşbuc din fi-
nalul poeziei „Noi vrem pământ!”:
„N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schinjuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt
Să vrem noi sânge, nu pămănt!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!”.
 Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) 9
Ruşine, Răzvane! Oţelul Galaţi se menţine, în continuare, în fotoliul de lider al campionatului

”
Vineri, 8 octombrie

a
Ruşine nu neapă-

a p
rat pentru sco- Luxembourg - Belarus 0 - 0
I
a
r o
rul obţinut la Albania - Bosnia 1 - 1

Li g
G
Paris, şi nici

„
Sâmbătă, 9 octombrie

e
măcar pentru

r b
rezultatele tutu- Franţa - România 2 - 1 în

ror partidelor disputate
de când eşti selecţionerul Români-
ei. Proaste aproape pe linie, după
cum arată statistica. (Oricum, nici
nu ne-am iluzionat vreo secundă
că vor fi altfel, la ce mare antrenor
ştiam dinainte că eşti.) Ruşine pen-
tru faptul că nici acum, după atâtea
rezultate execrabile, în ceasul al
doisprezecelea, cu calificarea clar
ratată, tu n-ai plecat!?! Ce mai aş-
tepţi, baiatul lu’ tata?! (A.M.B.)
CLASAMENT - Grupa D
1 Franţa
2 Belarus
3 Albania
4 Bosnia
5 România
6 Luxembourg
Marţi, 19 octombrie
Ma
AS Roma - FC Basel
Bayern Munchen - CFR Cluj (TVR 1)
F i e
clasament.
Marţi, 12 octombrie scor Şi atunci, nu ne rămâne de-
Belarus - Albania 2 - 0 în deplasare cât să urmărim partida cu sufletul
Franţa - Luxembourg 2 - 0 (Dinamo - Steaua, 11 aprilie la gură. Microbiştii, se înţelege. Iar
1956); ceilalţi, măcar să admire echidis-
Sâmbătă, 26 martie 2011 # Andrei Mihai Braşoveanu - 8, cele mai multe goluri marcate tanţi şi relaxaţi frumuseţea „clasi-
Luxembourg - Franţa (Sfântu-Gheorghe) într-un meci de campionat (Dinamo cului” românesc.
Albania - Belarus
Bosnia - România Mare meci, mare la finele we- Bucuria Stelei...
ek-end-ului în „Groapă”. Steaua so-
Marţi, 29 martie 2011 seşte pe Şoseaua „Ştefan cel Mare”
România - Luxembourg pentru al 123-lea derby dintre cele
mai mari echipe din istoria fotba-
lului autohton. Antrenorii la zi ale
rivalelor „de moarte” sunt doi foşti
M V E I GOL P mari internaţionali, bineînţeles unul
4 3 0 1 6-1 9 dinamovist - Ioan Andone, zis „Făl-
4 2 2 0 3-0 8 cosul” şi altul stelist - Marius Lăcă-
4 1 2 1 3-4 5 tuş, poreclit „Fiara”.
3 1 1 1 4-3 4 Dar, să vedem cum arată bilanţul
3 0 2 1 1-3 2 la zi al unicului derby:
4 0 1 3 0-6 1 - Dinamo este singura echipă din
Liga I cu palmares pozitiv în faţa
Stelei;
- 43 de victorii are Dinamo în cele
122 de meciuri disputate din 1948 şi
până azi. Steaua a bătut în 34 de me-

... şi a lui Dinamo

CLASAMENT - Grupa E - Steaua 6-2, pe 1
octombrie 1951);
În rest, se mai anunţă, în această
etapă, şi alte meciuri destul de tari,
- 18, cea mai lungă cum ar fi: Unirea Urziceni - Gaz
M V E I GOL P
serie de meciuri Metan Mediaş, FC Vaslui - CFR
1 Bayern Munchen 2 2 0 0 4-1 6
2 CFR Cluj 2 1 0 1 3-3 3 fără înfrângere în Cluj ori FC Braşov - Universitatea
3 FC Basel 2 1 0 1 2-3 3 faţa rivalei, în toate Craiova.
4 AS Roma 2 0 0 2 2-4 0 competiţiile (Stea-
ua, între 26 sep-

Televizări,
tembrie 1992 şi 22
Joi, 21 octombrie aprilie 2000);

etapa
FC Utrecht - Steaua (ProTV) - 4, cea mai lungă
FC Napoli - FC Liverpool serie de victorii
consecutive (Di-

CLASAMENT - Grupa K
namo, între 2 de-
cembrie 1971 şi 10
iunie 1973).
a XI-a
Ce va fi dumi-
M V E I GOL P nică seară în der-
Vineri, 15 octombrie
1 FC Liverpool 2 1 1 0 4-1 4 ciuri, iar 45 s-au încheiat la egalitate; by-ul cu numărul 123, nu se ştie. Nu
2 FC Napoli 2 0 2 0 3-3 2 - 5-0, cea mai mare diferenţă se ştie pentru că Dinamo - Steaua, Unirea Urziceni - Gaz Metan
3 FC Utrecht 2 0 2 0 0-0 2 de scor (Steaua - Dinamo, 4 aprilie sau Steaua - Dinamo, este mereu (18:00 - GSP TV)
4 Steaua 2 0 1 1 4-7 1 1998 şi Steaua - Dinamo, 12 iunie un meci de 1X2, indiferent de lo- Rapid - Astra Ploieşti
1985); curile pe care cele două combatan- (20:15 - Antena 1)
- 4-0, cea mai mare diferenţă de te le ocupă, în momentul disputei, FC Vaslui - CFR Cluj
(22:00 - Digi Sport)
CLASAMENT
Închirieri, la preţuri M V E I GOL P A
Sâmbătă, 16 octombrie

foarte avantajoase, 1 Oţelul Galaţi

2 FC Timişoara
3 Rapid
10
10
10
7
5
5
1
5
3
2
0
2
13-8
17-12
18-7
22
20
18
+7
+5
+3
FCM Tg. Mureş - FC Timişoara
(15:00 - Digi Sport)

în judeţul Mureş 4 Steaua

5 Gaz Metan Mediaş
6 FC Vaslui
10
10
10
5
4
4
3
4
3
2
2
3
16-10
13-7
12-11
18
16
15
+3
+1
0
Pandurii - Sportul Studenţesc
(19:00 - GSP TV)
‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu- 7 Dinamo 10 4 2 4 25-21 14 -1 Duminică, 17 octombrie
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, 8 „U” Cluj 10 4 2 4 14-18 14 -1
ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par- 9 „U” Craiova 10 3 4 3 14-11 13 -2
Oţelul Galaţi - Gloria Bistriţa
care aferente). 10 Unirea Urziceni 10 3 4 3 6-8 13 -2
(15:00 - GSP TV)
11 CFR Cluj 10 3 3 4 14-14 12 -3
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un- 12 Astra Ploieşti 10 2 6 2 12-12 12 -3 Dinamo - Steaua
gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica 13 FC Braşov 10 2 5 3 9-12 11 -4 (20:30 - Digi Sport)
de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be- 14 FCM Târgu-Mureş 10 3 2 5 9-17 11 -4
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor. 15 Gloria Bistriţa 10 2 4 4 12-13 10 -5 Luni, 18 octombrie
16 Victoria Brăneşti 10 2 3 5 11-19 9 -6
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale 17 Sportul Studenţesc 10 2 1 7 15-21 7 -8
ferată propriu şi acces direct la E60. 18 Pandurii Târgu-Jiu 10 1 3 6 6-15 6 -9
„U“ Cluj - Victoria Brăneşti
(15:00 - GSP TV)
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797 Liga Campionilor Europa League Retrogradare FC Braşov - „U“ Craiova
(20:30 - Digi Sport)
10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) Sudoku - Şah

Şi tu ne poţi trimite poze:

inea
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

Se întâmplă la Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna. Cam ca în fieca-
re an. Dacă a venit toamna, şi deci frigul, era normal şi firesc să-i
apuce dragul de muncă pe udemerişti. Podul de peste
Râul Olt, care desparte cartierul Gării de restul ora-
şului, a intrat într-o oarecare reparaţie, de suprafa-
ţă după cum se vede. Asta după ce primarul Antal
Arpad Andras ne spusese, mai prin primăvară, că
lucrările vor începe în luna mai 2010...
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

TEORIA LA ZI
Prezentăm, în această săptămână, o partidă deosebit de importantă pentru teoria
variantei schimbului din Partida Spaniolă.
Ernesto Inarkiev
Jakovenko, Dmitry (2725) - Inarkiev,
Ernesto (2669) [C68]
4th ACP World Rapid Cup Odessa
UKR (1.1), 27.05.2010
1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Nxc6
dxc6 5.0–0 Df6 6.d4 exd4 7.Ng5 Dd6
8.Cxd4 Nd7 Negrul se pregăteşte să facă
rocada mare. Mai bine este totuşi 8...Ne7
9.Nxe7 Cxe7 10.Cc3 Nd7 11.Cb3 Dxd1
12.Taxd1 b6 13.Td2 0–0–0 14.Tfd1 c5
cu poziţie aproximativ egală, ca în partida
Leko, P (2755) - Carlsen, M (2714) / Mos-
cova 2007. 9.Cc3 Dg6 10.Dd2 f6 La 10...
Ne7 poate urma 11.Nxe7 Cxe7 12.Tad1
0–0–0 13.De3 Rb8 14.Ca4 cu iniţiativă pen-
tru alb, Radjabov, T (2740) - Mamedyarov,
S (2763) / Astrahan 2010. 11.Nf4 0–0–0
Dmitry Jakovenko
(Vezi diagrama)
S-ar părea că negrul a scăpat de greu-
tăţi. 12.Ccb5!!N O mutare excepţională,
după care negrul poate obţine în cel mai mă tehnică, aşa încât alte comentarii ar fi de prisos.
fericit caz un final dificil cu un pion în mi- 19...Rb7 20.Ta5 c6 21.Ne3 Rb8 22.a4 b4 23.Nc5
nus. Anterior albul jucase aici 12.Ng3?! Ch6 24.Nxb4 Td4 25.Nc3 Txe4 26.Td1 The8
şi după 12...c5?! (mai bine era12...Ch6!) 27.h3 T4e7 28.Th5 Cf7 29.Txh7 Cg5 30.Th4
13.Cf3?! (Bine era 13.Cd5 pentru a răs- Te2 31.Tb4+ Rc7 32.Tbd4 Txc2 33.Td7+ Rb6
punde la 13...Ce7 cu 14.Cxc7! Nc6 (sau 34.a5+ Ra6 35.Txg7 Tee2 36.Nxf6 Ce4 37.Nd4
14...Dxe4? 15.Da5! cxd4 16.Ce6!! cu c5 38.Ne3 Cxf2 39.Nxf2 Txf2 40.Td5 Tfe2 41.b4
câştig rapid din cauza dublei amenin- cxb4 42.Tg6+ Rb7 43.Tb5+ Rc7 44.Txb4 1–0
ţări de mat (la c7 si d8)) 15.Df4! Txd4
16.Ce6 Rd7 17.Cxd4 cxd4 18.Tad1 cu
mare avantaj pentru alb.) 13...Nb5! cu
Problemã propusã
joc bun pentru negru, Socko, M (2434) - pasionaþilor de ºah
Stefanova, A (2548) / Beijing 2008. 12...
cxb5 La 12...axb5 urmează 13.Da5! şi RINCK Henri
pentru a scăpa de mat negrul trebuie să La Stratégie, 1892
sacrifice dama.
Nici 12...Nd6 nu este suficient:
13.Cxd6+ cxd6 14.Tad1 Ch6 (Sau 14...
Dxe4 15.Nxd6 Dd5 16.Db4) 15.Nxd6
Dh5 16.Db4 cu avantaj clar pentru alb,
datorită câmpurilor negre slabe. 13.Dc3
Nc6 La 13...c6 tema este deja cunos-
cută:14.Da5! cu ameninţarea de mat pe
c7. 14.Cxc6 bxc6 15.Dxc6 Nd6 Negrul
are o figură în plus, dar atacul albului
nu poate fi parat. [15...Td7 16.Da8#.]
16.Tad1! După această mutare negrul
nu mai are apărări viabile. 16...De8 La
16...Nxf4?? urmează 17.Da8#, iar la
16...Ce7 cel mai simplu este 17.Dxa6+
Rd7 18.Nxd6 Re8 (Încercarea de a păs-
tra figura în plus duce la mat: 18...cxd6
19.Txd6+ Re8 20.Dxb5+ Rf7 21.Db3+
Re8 22.Txd8+ Rxd8 23.Db8+ Cc8
24.Td1+ Re7 25.Dc7+ Re6 26.Dd7+
Re5 27.Td5+ Rf4 28.Dh3!! şi matul nu Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
mai poate fi parat) 19.Dxb5+. 17.Txd6 O problemă cu o construcţie de o simplitate dezarmantă
Jakovenko preferă să intre într-un final a celebrului problemist. Găsirea „cheii” nu este, însă,
câştigat. Totuşi 17.Dxa6+! Rb8 (Sau chiar floare la ureche.
17...Rd7 18.Txd6+!) 18.Ne3! cu atac
decisiv, ar fi fost o cale mai spectacu- Soluţia problemei:
2.Dd4# 1–0
loasă: 18...Ce7 19.Na7+ Ra8 20.Nb6+ [Sau a) 1...Re7 2.Df8#; b) 1...Rc7 2.Db8#; c) 1...e5 2.Dxe5#]
Rb8 21.Da7+ Rc8 22.Txd6! şi negrul nu 1.Dh8 Rd5
poate scăpa din plasa de mat. 17...Dxc6
18.Txc6 Td7 19.Txa6 Finalul cu doi pi- ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
oni în plus nu ridică niciun fel de proble- doron50ro@yahoo.com
 Traduceri
Traduceri din presa de limbă maghiară
Aşezările şi comunităţile bi-
sericeşti maghiare din secolul al
XVII-lea, înfloritoare, au înce-
put treptat să se atrofieze. În anul
1622, papa a declarat Moldova şi
Muntenia teritorii misionare.
Niciunul dintre cei 54 de pre-
fecţi misionari numiţi între anii
1622-1812 nu era maghiar. Cons-
trângerea în plan secund a ma-
ghiarimii moldovene a continuat
şi în secolul al XIX-lea. Până şi
politicienii români au observat
privarea lor de drepturi. În anul
1857, Mihail Kogălniceanu a fă-
cut 52 de propuneri pentru asigu-
rarea drepturilor cetăţenilor neor-
todocşi.
În perioada principatelor uni-
te (1859-1881), ceangăilor li se
predica în limba maghiară, însă în
perioada regatului român înfiinţat
la 1881 au început să fie aduse
din ce în ce mai multe măsuri cu
caracter naţionalist. Legea învăţă-
mântului popular, emisă la 1893,
nu mai permitea predarea în limba
maghiară, adică maternă, a reli-
giei. Limitarea completă a limbii
maghiare a fost făcută posibilă de
episcopia şi seminarul teologic de
la Iaşi, care avea ca misiune edu-
carea preoţilor maghiari-ceangăi
în spirit românesc. Sarcina acestor
renegaţi a fost românizarea cetăţe-
nilor maghiari romano-catolici ai
statului român independent abia
înfiinţat. Toate acestea se petre-
ceau în momentul în care statul
ungar sprijinise înfiinţarea, în Un-
garia, a sute de şcoli cu predare în
limba română, în care foarte pu-
ţini profesori cunoşteau limba sta-
tului, limba ungară.
În secolul al XX-lea a continu-
at românizarea forţată a maghiari-
mii din Moldova.
Cotidianul „Szekely hirmondo”
(Covasna), nr. 118, 04.08.2010;
Titlu: Maghiarimea de
dincolo de Carpaţi (4),
Semnează: Kadar Gyula
www.forumharghitacovasna.ro
Auto
 De vânzare URGENT scuter 49
cmc, 18 cp, an fabricaţie 2007,
înscris (nr. galben) actele în re-
gulă, nu e zgâriat merge impe-
cabil, fără niciun defect. Preţ:
1.200 Euro negociabil. Tel:
0746-208.832
 Vând Skoda Fabia 2003, în sta-
re impecabilă, ABS, servo di-
recţie etc. fără aer condiţionat,
134.000 KM reali, primul pro-
prietar. Preţ: 3.650 Euro. Tel:
0745-753.643
Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187) 11
În urma deznaţionalizării fireşti şi a celei forţate, trei sferturi din Sâmbătă s-a auzit refrenul mar- rior Ziua Comemorativă a Solida-
maghiarii din Moldova s-au românizat. Se estimează că doar un sfert şului Jurăm, noi, secuii, în des- rităţii Naţionale - încă din primele
mai ştiu de originile lor maghiare şi mai vorbesc limba maternă, ma- chiderea celei de-a XIII-a ediţii a minute de după înfiinţarea noului
ghiara. Deoarece în tipul dictaturii, până în anul 1989, nu a putut fi întâlnirii honvezilor din Bazinul parlament.
evaluat ştiinţific numărul ceangăilor din Moldova, nu dispunem de Baraolt. Veteranii honvezi au fost În discursul său, istoricul Mi-
date corespunzătoare. Recensămintele oficiale pot fi analizate doar întâmpinaţi în faţa bisericii refor- klos Arpad a evocat lupta honvezi-
în baza apartenenţei religioase şi a altor indici demografici. Motivele mate din Baraolt de tineri îmbrăcaţi lor maghiari şi, în cadrul acesteia,
sunt multe. Pe de-o parte, avem intimidarea maghiarilor-ceangăi, care în uniforme de honvezi. devotamentul secuilor, atât în pri-
continuă şi după 1989 şi din cauza căreia doar o parte dintre ceangăi Festivităţile au fost deschise de mul cât şi în al doilea război mon-
îndrăznesc să îşi asume caracterul maghiar. Date acceptabile putem corul grof Tisza Istvan din Bekes- dial.
afla nu din tabele ale recensămintelor, ci din lucrări ale unor specialişti csaba. După slujba festivă, preotul - În 1918, noi nu am fost înfrânţi
în problema ceangăilor, cum ar fi profesorul universitar Tanczos Vil- reformat Krizbai Imre li s-a adresat armat - a subliniat istoricul. Pe noi
mos, care a publicat, în 1997, o analiză ştiinţifică. celor prezenţi. ne-au înfrânt intrigile liberale. Au
Statisticile româneşti nu au subestimat doar în Transilvania numă- - Am încercat să-i cinstim pe cei fost dezarmaţi la ordin peste 1,5
rul maghiarilor, ci şi în alte regiuni. În Moldova ar fi vrut să demons- care au luptat pentru patria ungară, milioane soldaţi, spunându-li-se:
treze că nici nu există o astfel de etnie. cei care, după multe suferinţe, au aruncă-ţi arma şi pleacă acasă. Se-
În baza analizelor efectuate de Tanczos, putem concluziona că în anul avut ocazia de a începe o nouă via- cuii au fost singurii care au refuzat
1930, numărul ceangăilor vorbitori de limbă maghiară era de 45.000. ţă pe scumpul lor pământ natal. Au să îndeplinească acest ordin. Au
Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 119, 05.08.2010; luptat pentru generaţiile viitoare şi pus mâna pe arme şi Dumnezeu
Titlu: Maghiarimea de dincolo de Carpaţi (5), deşi lupta lor a fost înfrântă, se vor este martor că nu din cauza lor nu
Semnează: Kadar Gyula întoarce învingători din ceruri prin- a putut fi salvată patria în 1918-19.
tre noi, pentru a ridica naţiunea - a Istoricul a vorbit apoi despre
Numărul honvezilor noştri biroului său de la Târgu-Mureş. spus preotul. însemnătatea istorică a intrării hon-
care şi-au sacrificat odinioară via- După cum a declarat, în perioada - Să-i spunem acestei biserici vezilor maghiari în Baraolt, în anul
ţa pentru patria lor ungară este ce a trecut după prima întâlnire biserica maghiară a devotamen- 1940. După cum a spus, întregul
într-o permanentă scădere: la a camarazilor, opiniile legate de tului - a spus în discursul său de mapamond a trebuit să se solida-
prima ediţie a întâlnirii camara- problemele naţionale s-au schim- salut primarul din Baraolt, Nagy rizeze pentru ca aceste trupe aliate
zilor, organizată în urmă cu zece bat semnificativ: în timp ce la Istvan -, pentru că le asigură devo- germano-ungare să fie scoase mai
ani la Baraolt, au participat peste vremea respectivă tragedia naţi- tament, cămin şi patrie maghiari- târziu de pe teritoriul Transilvani-
300 de persoane, iar acum, doar unii, provocată la Trianon, putea lor-secui care poartă în sine din ce ei. A vorbit şi despre represaliile
30 - a declarat Krizbai Imre, preot fi comemorată doar în linişte, în în ce mai puţine, însă cu atât mai de după război, exemplificând prin
reformat, organizatorul celei de-a zilele noastre se atrage la nivel mari valori. atrocităţile comise în lagărul de la
XIII-a ediţii a întâlnirii. naţional atenţia asupra faptului Szegedi Csanad, europarlamen- Feldioara.
Denes Csaba, protopopul epar- că noi nu uităm. Vicepreşedintele tar Jobbik, a vorbit despre privările Veteranii honvezi Benedek
hiei reformate din Sfântu-Gheor- Jobbik, Novak Elod, parlamentar, de drepturi de după războaiele se- Jozsef - 89 ani, Băţanii-Mari - şi
ghe, a vorbit despre însemnătatea a evidenţiat importanţa legii ce- colului trecut ca despre o situaţie Nagy Imre - 85 ani, Aita-Seacă
gliei moştenite de la strămoşii tăţeniei, numind-o amplificatorul care ar trebui, în sfârşit, schimbată. - au vorbit despre vremurile din
noştri. După cum a declarat, deşi solidarităţii. - Lumea să ia odată la cunoş- timpul războiului, după care tână-
şi în momentul de faţă există per- La Muzeul Bazinului Baraolt tinţă faptul că nouă, maghiarilor, rul istoric în ordin de viteaz Benko
soane care ar vinde moştenirea a fost vernisată o expoziţie rea- trebuie să ne mulţumească Euro- Jozsef din Târgu-Mureş şi-a pre-
părinţilor, care ar fi dispuse să îşi lizată în baza colecţiei istoricului pa civilizată existenţa. Din acest zentat filmul documentar despre
schimbe limba şi cultura, adevăra- Benko Jozsef în ordin de viteaz, motiv, Europa ne datorează nouă, honvedul Boer Geza.
ta moştenire a poporului nostru tot constând din fotografii legate de maghiarilor, recunoştinţă, despă- Întâlnirea a continuat la Muzeul
nu poate pieri. Primarul localităţii cel de-al doilea război mondial, gubiri şi stabilirea adevărului - a Bazinului Baraolt, unde veteranii
Baraolt, Nagy Istvan, a evidenţiat obiecte, uniforme şi arme nefun- spus parlamentarul. honvezi au vizitat expoziţia reali-
exemplul honvezilor, exemplu ce cţionale. Novak Elod, parlamentar Job- zată din obiecte din colecţia parti-
ar putea fi urmat de mai multe ge- Cotidianul „Haromszek” bik, a subliniat rolul jucat de partid culară a viteazului Benko Jozsef.
neraţii. Szegedi Csanad, europar- (Covasna), nr. 6.054, în elaborarea legii privind dubla Cotidianul „Szekely hirmondo”
lamentar Jobbik, a declarat că se 09.08.2010; cetăţenie, pomenind, de asemenea, (Covasna), nr. 121, 09.08.2010;
simte într-adevăr secui în primul Titlu: Comemorarea jertfei şi de faptul că şi-au depus proiec- Titlu: Întâlnirea honvezilor
rând prin desele sale vizite, iar în honvezilor noştri, tul referitor la ziua de comemorare din Bazinul Baraolt,
al doilea rând prin deschiderea Semnează: Hecser Laszlo a Trianonului - care a devenit ulte- Semnează: Bojte Ferenc
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
Imobiliare 100 mp., facilităţi: 3 camere, 1 Angajãri şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
bucătărie, 1 baie, 1 pivniţă, 1
cămară, 1 verandă, grajd, şură,  Agenţie de recrutare şi plasare 0727-020.339, 0237-633.072
 Închiriez spaţiu comercial forţă de muncă în Israel caut㠝 Vând structură metalică pentru
fierărie (5x4 mp) , garaj, maga-
(parter), 80 mp, super-reno- pentru îngrijire de bolnavi la stand pentru expoziţie, montaj şi
zie lemne, curtea faţă pietruită,
vat, cu toate utilităţile, în domiciliu femei cu vârsta în- demontaj uşor cu suruburi. Tel:
cuptor pâine, fântână în curte, se
Sfântu-Gheorghe, bulevar- 0743-417.151
află pe drumul principal DN 10, tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
dul Grigore Bălan, nr. 34, E-mail: farkas_boti@yahoo.com
la 22 km de Braşov şi 17 km de limbi străine constituie avantaj
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De (engleză, franceză, maghiară).
Întorsura Buzăului. Preţ: 48.000
preferinţă pentru farmacie,
Euro (negociabil). Tel: 0748- Tel: 0740-365.850 Servicii
cabinet medical, societate de
140.415 / 0367-802.287  Efectuăm cosmetică canină,
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Vând apartament 2 camere de-
Diverse în judeţele Covasna şi Braşov,
 De vânzare casă cu teren în Te- comandat, ultracentral în Sfân-  Închiriez Cramă cu dotări pregătire pentru expoziţie
liu, jud. Braşov, suprafaţă te- tu-Gheorghe. Preţ: 29.000 Euro. (presă, curent trifazic) în vederea etc. Tel: 0757-439.612, 0735-
ren: 483 mp., suprafaţă casă: Tel: 0740-605.398 vinificării. Capacitate de depozita- 816.697
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
 12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 152 (187)
Duminica a 21-a dupÅ Rusalii
„Fericiţi sunt cei care ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.” (Luca 11, 28)
„Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa.
Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.”
Fiecare dintre noi, în viaţă, de
multe ori ne confruntăm cu nedu-
merirea şi chiar îngrijorarea pentru
ceea ce o să ni se întâmple; parcă
toţi care ne vorbesc, nu ne spun
nimic din ceea ce ne-ar fi de fo-
los. Căutăm un răspuns, dar parcă
nimeni din cei de lângă noi nu ne
răspund, uneori ne speriem chiar şi
de tăcerea propriei fiinţe.
Ne întrebăm: ce se întâmplă cu
noi, de ce suntem aşa? Atunci, în
momentele acelea grele, ne îndrep-
tăm ochii spre cer, iar acolo aflăm o
persoană ca nimeni alta... pe Însuşi
Dumnezeu. Chiar dacă am avut o
relaţie cu Cel de sus, acum Îl ex-
perimentăm cu totul inedit. Ceea
ce vedem este un miracol, o mare
binecuvântare. De ce lucrul aces-
ta...? Pentru că Cel ce ne stă înainte
este Cuvântul. Aşadar, tăcerea chi-
nuitoare devine grăitoare, şi acum
înţelegem că starea în care am su-
ferit ne-a mutat cu totul de la cele
trecătoare în văzduhul înţelegător
al cunoştinţei. Încercăm sentimente
vecine cu trăirile Sfinţilor Părinţi,
ce sunt pictaţi cu un cer deschis
prin care se întrezăreşte Dumnezeu,
Cel care comunică cu ei.
Tuturor ni s-a întâmplat să nu
fim ascultaţi şi să fim tare necăjiţi,
dar iată că Cel care le ştie şi dom-
neşte peste toate, se apleacă şi asu-
pra noastră cu iubire părintească.
Chilia Părintelui Arsenie Boca - Sâmbăta de Sus
Chilia Părintelui Arsenie Boca a
rămas ca o mărturie nestinsă a vie-
ţuirii sale isihaste în Munţii Sâmbe-
tei, spre mângâierea tuturor celor
care îi calcă pragul. Chilia Părinte-
lui a rămas până astăzi un loc de pe-
lerinaj unde credincioşii se roagă,
pun o floare sau aprind o lumânare.
„Cât de frumoase sunt pe munţi
picioarele trimisului care vesteşte
pacea, a solului de veste bună, care
dă de ştire mântuirea” (Isaia 52, 7).
Chilia sa de pustnic, de pe Valea
Sâmbetei, este un loc aproape inac-
cesibil, săpat în jgheabul unor pereţi
prăpăstioşi de stâncă, pe care Părin-
tele sculptase chipul Maicii Domnu-
lui, transformând sălbăticia munţilor
în altar de rugăciune şi meditaţie.
Părintele şi-a început chilia în
timp ce se afla la Mănăstirea Sâm-
băta. În anul 1943, la izvorul Văii
Sâmbăta, lângă un povârniş aproa-
pe vertical, Părintele Arsenie Boca
terasează stânca, foarte abruptă, pe
această parte a muntelui. În interio-
rul masivului de piatră, el scobeşte
o deschizătură pe care o lărgeşte în
interior, cu intenţia de a realiza o
chilie în inima muntelui.
Nu părintele a săpat singur chi-
lia, aşa cum se crede. Părintele a lu-
(Pilda Semănătorului)
De te-ai simţit orfan, văduvă
sau asemenea acestora, acum simţi
cu putere înfierea cerului şi a Ce-
lui ce este mai presus de el. Este
timpul să te întrebi: cum Cel ce
aude neînchipuit şi atât de frumoa-
sele cântări ale îngerilor şi-a adus
aminte de mine, un păcătos?
Ei bine, ne facem martorii adevă-
rului cum că Dumnezeu nu lasă ogo-
rul, adică lumea, fără cuvântul Său.
Cu toate că limbajul lui Dum-
nezeu este foarte complex, vom
încerca puţin să-l descifrăm.
Domnul ne vorbeşte prin slu-
jitorii sfintelor altare. „Nu-i che-
măm pe oamenii cu chemare de
om, ci Dumnezeu preamilostivul
crat cu oameni. În interiorul masi-
vului, „scobeşte” o deschizătură cu
înălţimea 1,65-1,75 metri şi lăţimea
de 0,80 metri, pe care o lărgeşte
în interior, cu intenţia de a realiza
o chilie în „inima” muntelui. Ivin-
du-se fisuri în stânca, construieşte o
schelă suspendată în faţă, spre cur-
sul văii, şi sapă o deschidere bol-
ţită de aproape 2 metri, înaintează
cam 1 metru, după care lucrarea se
opreşte. Chilia e un început, un hol
(Luca 8, 5, 11)
Îşi cheamă copiii, prin graiul ome-
nesc al slugilor Sale văzute. Iată
pe cine urmăm, ascultând preoţii,
cu conştiinţe luminate. Nu e gra-
iul omului, ci voia lui Dumnezeu”
(Fericitul Părinte Arsenie Boca,
„Fericirea de a cunoaşte calea”).
Iisus ne-a chemat duios, arzând
de mila noastră, însă la mare ne-
voie mai îngăduie să gustăm rodul
greşelilor noastre care sunt neca-
zurile vieţii. Acestea „îi iau pe oa-
meni mai aspru, dintr-o altă parte,
silindu-i să-L caute pe Dumnezeu”
(Fericitul Părinte Arsenie Boca,
„Fericirea de a cunoaşte calea”).
O altă modalitate pedagogi-
că este calea prin care l-a învăţat
Dumnezeu pe David, ce se des-
prinde din Psaltire. „Toate cuvin-
tele Psaltirii dovedesc cunoştinţa
cea din păţanie” (Fericitul Părinte
Arsenie Boca, „Fericirea de a cu-
noaşte calea”).
„Se cuvine să credem fără a ne
îndoi de lucrurile pe care ni le des-
coperă Cuvântul lui Dumnezeu, ca
şi cum le-am vedea cu ochii noştri,
sau chiar mai mult: căci mai degra-
bă ne pot înşela simţurile noastre
decât Cuvântul lui Dumnezeu. Iar
mărturia lui Dumnezeu, care este
vestită în Sfânta Scriptură şi întă-
rită prin semne şi minuni, este mai
vrednică de crezare decât glasul
întregii lumi. Căci: Mărturia Dom-
din care urma să se desfacă o came-
ră în stânga.
„A renunţat pentru că a constatat
că se infiltrează apa. Părintele a re-
nunţat la această lucrare şi din mo-
tivul acesta, dar şi din teama de a nu
se face o legătură greşită între par-
tizanii care se ascundeau prin aceşti
munţi şi el. Părintele Arsenie Boca
a fixat un loc socotit de retragere,
care până la urmă nu a fost de re-
tragere, nici pentru el şi nici pentru
altcineva, pentru că e în apropiere
o cabană turistică” (Arhimandritul
Teofil Părăian).
Chilia Părintelui Arsenie Boca
se află pe versantul vestic al căldării
Valea Sâmbetei, în dreptul Cabanei
„Valea Sâmbetei”, la o altitudine de
aproximativ 1.600 de metri. Până la
Cabana „Valea Sâmbetei” se ajun-
ge de la Complexul Sâmbăta în
aproape două ore de mers pe jos, pe
poteca marcată cu triunghi roşu.
Traseul spre „Chilia Părintelui”
pleacă din apropierea Mănăstirii
Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, pe
un drum forestier, care este accesi-
bil cu maşina pe o porţiune destul
de lungă, în funcţie de anotimp.
Drumul forestier merge, însă, până
la Cabana „Valea Sâmbetei”. Pe o
Viaţa creştină
nului este credincioasă” (Psalm gea Domnului întoarce sufletele,
18, 8), întrucât „Cerul şi pământul judecăţile Domnului sunt drepte,
vor trece, dar Cuvintele lui Dum- veselesc inima; şi porunca Dom-
nezeu nu vor trece (Matei 24, 35)” nului este strălucitoare, luminează
(Sfântul Tihon din Zadonsk, „Des- ochii inimii” (2 Timotei 3, 16).
pre păcate”). Pr. Cristian Vlad Irimia
Să întrupăm cu toţii în viaţă cu- Parohia Covasna Staţiune
vântul Domnului pentru că: „Le- ROMÂNIA
PILDA
SEMĂNĂTORULUI
Lângă Marea Galileii se strânsese multă lume,
Ce venise la Iisus, ca să-L vadă, să-L asculte.
Dorind a vorbi în pilde, le-a grăit Mântuitorul:
Ca să-şi semene sămânţa, a ieşit semănătorul.
Iar sămânţa aruncată e cuvântul cel ceresc,
Propovăduit mulţimii, mesajul dumnezeiesc.
Aruncând cu mâna plină ca să fie rodul bun,
Unele dintre seminţe au căzut pe lângă drum.
Altele în loc pietros, între buruieni şi spini,
Încât s-au înăbuşit, nerodind desăvârşit.
Iar sămânţa ce-a căzut, în pământul bun, arat,
Sunt acei ce-aud cuvântul ce-i de Domnul semănat.
Cu voinţa oţelită, cu răbdare şi cu trudă,
Aduc roada faptei bune prin iubire înmulţită.
Având cugetul curat şi credinţă neştirbită,
Să-L urmăm pe Învăţătorul: Viaţa, Calea, Adevărul.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Parohia Covasna, ROMÂNIA
vreme bună, drumul poate fi parcurs de un cablu de susţinere şi de scări
până aproape de cabană. Drumul de lemn. De la cabană şi până la chi-
urcă încet, când pe stânga, când pe lie nu se fac mai mult de 30 de mi-
dreapta Râului Sâmbăta, pe care îl nute. Chilia Părintelui Arsenie Boca
traversează pe podeţe de lemn. se înalţă deasupra unei prăpăstii ver-
Odată ajunşi la Cabana „Valea ticale de mai bine de 100 de metri.
Sâmbetei”, o minunată privelişte ni Teodor Danalache
se deschide în faţa ochilor. Aflaţi la (www.crestinortodox.ro)
o altitudine de 1.400 de me-
tri, putem observa foarte uşor
Fereastra Mare şi Fereastra
Mică a Sâmbetei, cât creasta
Masivului Făgăraş.
De la Cabana „Valea
Sâmbetei” poteca porneşte
cu emoţie spre chilia Părin-
telui Arsenie Boca. Chiar în
apropierea cabanei se află un
indicator care ne arată spre
dreapta, poteca marcată cu
cruce albastră care ne duce
către chilia Părintelui Arse-
nie Boca.
Această ultimă parte din
drum este foarte anevoioasă,
muntele ridicându-se parcă
în picioare. Parcurgerea tra-
seului spre chilia Părintelui
nu este recomandat iarna, pe
zăpadă sau ploaie, datorită
riscului de a aluneca pe pietre.
Pe alocuri urcuşul este ajutat