Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!

“
Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 7 - 13 mai 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul regional de
atitudine şi cultură numărul 1,
PSD pune
Condeiul ardelean, „tunurile”
îl puteţi achiziţiona prin pe Guvernul
Poşta Română (abonamente) Băsescu-Boc
şi la vânzare liberă din:

Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
- Chioşcurile Pres Com
z Braşov, Făgăraş, Săcele,
Rupea, Feldioara
O candelă
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
în Carpaţi -
z Sfântu-Gheorghe, Episcopia 3
Târgu-Secuiesc, Ortodoxă a
Covasna, Baraolt Covasnei şi
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe, Harghitei, 15 ani
Covasna, de la înfiinţare
Întorsura-Buzăului
- Chioşcurile Pres Com
z Sfântu-Gheorghe

8
Acordă cei

ai tăi Estera Dobre - tripla vicecampioană europeană la lupte

Asociaţiei libere care se antrenează la Sfântu-Gheorghe (judeţul Covasna),
„Noi Românii“! sub comanda antrenorului emerit Matefi Arpad 6-7 Comemorarea
centenarului

Statul tâlhar
Completează formularul instalării în
230, pentru ca impozitul
tău anual să ne scaunul episcopal
sprijine activitatea. a Dr. Elie
Cuvânt către Neamul Românesc: „PărinĠii úi ğara nu se vorbesc de rău!“
Sôptômânal regional de atitudine Ľi culturô Miron Cristea
# Dan Voiculescu abuziv salariile, le anulează drep- obligaţii esenţiale precum asigura-
(Bucureşti) tul legal la pensie, le falimentează rea unui sistem de educaţie com-
Preşedintele
Anul V, Serie Nouă - Nr. 133 (168), 12 Pagini, PreĠ: 2 lei, Perioada: 30 aprilie - 6 mai 2010

Săptămânalul regional de
atitudine úi cultură numărul 1,
Alba, Bra½ov, Covasna, Harghita, Mure½, Sibiu

Limba română, sacrificată ÎntrebĆri

la
discreţionar afacerile şi nu pierde petitiv, a unui sistem de sănătate
PD-L Sfântu-
Condeiul ardelean,
îl puteĠi achiziĠiona prin
Poúta Română (abonamente)
úi la vânzare liberă din:

JudeĠul Braúov
de dragul majorităţii
3 Radio
Erevan
Statul român s-a dezvoltat abe- niciun prilej să-i umilească, să le eficient sau a unui nivel decent de
demonstreze forţa arbitrariului şi
- Chioúcurile Roúii
z Braúov, Săcele,

rant. protecţie socială.

Gheorghe 9
Codlea, Râúnov,
Zărneúti, Predeal
- Chioúcurile Pres Com
z Braúov, Făgăraú, Săcele,
Rupea, Feldioara

JudeĠul Covasna
- Chioúcurile H-Press Dincolo de problemele de inte- arbitrariul forţei. Statul tâlhar este un organism
şi-a dat demisia
z Sfântu-Gheorghe,

Această combinaţie de hoţie şi cinic şi egoist, preocupat exclusiv

Târgu-Secuiesc,

ligenţă, moralitate sau competenţă

Covasna, Baraolt
- Chioúcurile Adrimar 1 Mai -
z Sfântu-Gheorghe, Ziua
Covasna,
Întorsura-Buzăului
InternaĦio- 8
nalĆ a Muncii
6-7
de propria supravieţuire şi de pros-
- Chioúcurile Pres Com

ale persoanelor care deţin cele mai violenţă se numeşte, în orice dicţi-
din Comisia de
z Sfântu-Gheorghe
InscripĦionarea
indicatorului
Acordx cei rutier din
Miercurea-Ciuc
,,Sø nu ne løsøm inÁuenņaņi
de aceste mici grupuri
este nelegalĆ!
PrimĆria, somatĆ!
importante funcţii publice, statul onar juridic, tâlhărie! peritatea stăpânilor săi. Ignoră va-
denumiri de
PĆrintele
ai txi gøløgioase de Arsenie
Asociaņiei
Noi Românii“!
extremiłti maghiari!” 12 Boca -
Ziceri
român are o problemă de fond, Statul tâlhar nu oferă niciun loarea, ba chiar o sancţionează pen-
Cod Fiscal: 16100499 care anulează orice şansă de pro- avantaj adevărat cetăţenilor săi. tru a-şi proteja propria impostură.
ochii naivilor,
Cont Bancar: gres: a devenit cel mai mare duş- Nu construieşte nimic. Distruge Dincolo de mize şi repere su-
RO54 BTRL 0150 1205 A387 62XX man al propriilor cetăţeni. orice entuziasm bine intenţionat biective, statul tâlhar este o rea- trebuindu-i o lună
Banca Transilvania Statul român îşi impozitează şi orice iniţiativă care iese din lo- litate contondentă, care distruge să o şi depună…
sălbatic proprii cetăţeni, le reduce gica sa viciată. Nu îşi îndeplineşte destinul naţiunii române.

*actualizat în fiecare luni

 2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169) Politic

PSD pune „tunurile” pe Guvernul Băsescu-Boc

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
Doru Decebal Feldiorean
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
# Adrian Teacă subterane, care a ajuns la circa 50 necondiţionat, chiar şi când ia mă- şi Internelor, Vasile Blaga, la o in-
(Braşov) la sută, statul pierde multe miliarde suri aberante. Şi apoi, ce credibili- terpelare făcută în Parlament. „În
de euro. E o gândire falimentară a tate au politicienii care au fugit din general, sunt mulţumit de răspuns
A fost un 1 Mai ciudat, în acest acestui Guvern. Încearcă să dimi- alte partide, ca să facă unul nou? - declară liderul PSD Covasna.
an. Principalul partid de stânga n-a nueze cheltuielile, dar nu prin mă- Unii vor funcţii, alţii au dosare... Constată şi ministrul că sunt reale
mai sărbătorit, cum a făcut-o me- suri active, ci prin acţiuni simpliste. Fug din motive care numai doctri- majoritatea lucrurilor ridicate de
reu după Revoluţie, ziua muncii. Dăm oameni afară din învăţământ, nare nu sunt. Pentru mulţi, e clar că mine, cu privire la unele abuzuri
„N-avem ce sărbători”, concluzio- sau din sistemul sanitar, care e şi artizanul acestei construcţii politice făcute de administraţia udemeristă,

na deunăzi, sec, preşedintele PSD aşa subdimensionat, pleacă medicii artificiale e Traian Băsescu. A vrut în judeţul Covasna. Am sesizat în
Director general Covasna, deputatul Horia Grama afară, pe capete, o să ajungem să să aibă o majoritate în Parlament, interpelare, printre altele, că aceste
Violeta Elena Caţa (foto). „Anul acesta avem... zero închidem spitalele! Restructurarea şi şi-a făcut-o, cu ajutorul trădători- abuzuri aduc atingere siguranţei na-
Mai.” Iar vinovat de această situa- agenţiilor, cu care se lăuda primul lor şi mercenarilor. E simplu. Acest ţionale şi că se încearcă impunerea
Redactori ţie este, desigur, Guvernul. Pentru ministru, e doar praf în ochi. Au partid s-a născut mort. Va supravie- de facto a limbii maghiare ca limbă
Adrian Teacă că, în vremuri de criză, a luat numai plecat unii, au venit alţii. La fel în ţui doar în alianţă cu PD-L”. oficială în aşa-zisul ţinut secuiesc.
Andrei Mihai Braşoveanu măsuri proaste. Sau, nu le-a luat de- ministere. La regiile şi societăţile O veste ceva mai bună tot a pri- Să sperăm că prefectul, la care face
loc, atunci când trebuia să intervi- de stat s-au dat prime de Paşti, au mit deputatul Horia Grama. Sub trimitere mereu domnul Blaga,
Tehnoredactare (DTP) nă, cu măsuri active, prin direcţio- cheltuieli enorme, de parcă această forma unui răspuns, prompt, pri- pentru a aplica legile ţării şi a lua
Bódi Szilamér János
narea fondurilor, atâtea câte sunt, criză n-ar fi şi la ei. Ştiţi cum e? În mit de la ministrul Administraţiei măsuri, se va conforma.”
pentru investiţii, pentru păstrarea această perioadă o duce bine doar
locurilor de muncă. „Am ajuns clientela politică a celor din PD-L şi
Corectură
la aproape 1 milion de şomeri, în UDMR. Cei puşi în diverse posturi
Claudia Otilia Karda marea lor majoritate din sectorul de conducere plătite gras, cei care
Tiparul executat la: privat, care a fost cel mai dur lo- gestionează contracte şi iau şpăgi...
Intact SA Bucureşti vit - susţine Grama. Iar Covasna e În schimb, dau oameni afară, în-
unul dintre judeţele cele mai lovi- gheaţă salariile, când nu le reduc, Daniel Constantin, preşedinte PC:
Redacţia: te, pentru că şi aşa economia aici scade puterea de cumpărare, piaţa
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
e mai slabă, iar şomajul a ajuns la se restrânge şi economia are teribil
cote record. Ce-a făcut Guvernul, de suferit. Agenţiile internaţionale
Guvernul Boc trebuie să plece!
Sfântu-Gheorghe, Asistăm de câteva zile la un spectacol grotesc pus în scenă de Guver-
cum a „combătut” criza? Prin mă- deja îşi fac griji că România o ia pe
judeţul Covasna, ROMÂNIA nul Boc, la comanda reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional.
suri aiuritoare, de genul impozitu- urmele Greciei. Ce fel de Guvern
În viziunea reprezentanţilor Guvernului şi ai FMI, singura modalitate
lui forfetar, care a falimentat zeci de e acesta, care duce ţara în pragul
Cititorii ne pot contacta la: prin care această ţară se poate redresa din punct de vedere economic
mii de firme mici! Prin încercarea falimentului? Numai atât să fie, şi
Tel.: 0267-312.260 este creşterea cotei unice şi a TVA. Din nou, Guvernul nu ţine cont nici
de a-i „încărca” pe agricultorii care acest Guvern trebuie să plece”, şi-a
Fax: 0367-814.145 de semnalele venite din piaţă, nici de cele mai elementare reguli ale
vin la piaţă, cu... case de marcat! încheiat „tirada” deputatul pesedist.
economiei, care spun că, pe timp de criză, cea mai bună metodă de co-
Editat de SC Tracia SRL Ulterior, au dat înapoi, dar şi de Întrebat fiind cum vede apariţia
lectare este scăderea taxelor pentru încurajarea mediului privat, dublată
Sfântu-Gheorghe aici se vede că nu ştiu ce şi cum să noului partid „de stânga”, al aşa-zi-
de o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat.
oar taxe mai mari, sau im
facă. Doar im- şşilor independenţi
p ţ ((UNPR), ), Horia
Nu este normal ca, în condiţiile în care TVA-ul este plătit doar de
ISSN 1843 - 4665 pozite noi, tot pe spatele celor care Grama a explicat, pe scurt, de ce
jumătate din agenţii economici, în loc să colectezi şi de la jumatatea
jum
lucreazăă legal, corect. Nicio măsură nu crede în viabilitatea acestei noi
Marcă înregistrată la OSIM cealaltă, să măreşti taxa pe care o vor plăti tot cei care o achită şi în
cea
batere a muncii la negru! Şi formaţiuni politice: „Doctrinar, se
de combatere
prez
prezent. Mai mult decât atât, este posibil ca, în felul acesta, să intre în
NR 87664 ândim că datorită economiei
să ne gândim declară de stânga,
falim
faliment tocmai plătitorii oneşti.
dar e aliat la
Artizanul acestei cons- Cinismul Guvernului este fără margini şi în ceea ce priveşte „pro-
Asociaţia „Noi Românii“ o guvernare
mov
movarea acestei iniţiative”, este folosită o tehnică de manipulare ieftină
Preşedinte
trucţii politice artificiale cu puternice
den
denumită „uşa în nas”. Astfel, Guvernul a venit „pe surse” cu o pro-
accente de
Florin Ignat (UNPR) e Traian Băsescu. dreapta. Pe
pun exagerată, de neacceptat, cum ar fi cota unică de 20% şi TVA
punere
A vrut să aibă o majoritate 2
de 25%. Toată lumea se sperie, comentează, iar în final, Guvernul, în
care o
Director executiv „mă
„mărinimia sa”, va veni cu „soluţia salvatoare”: cota unică de 18% şi
Ioan Mugur Topolniţchi în Parlament, şi şi-a susţi-
TVA de 22%. În felul acesta, românii vor fi, speră Guvernul, uşuraţi, iar
ne
Colaboratori făcut-o, cu ajutorul PD
PD-L va mai câştiga câteva procente.
Guvernul actual se face vinovat de scăderea economiei şi a pute-
prof. univ. dr. Petre Ţurlea trădătorilor şi rii dde cumpărare a românilor şi trebuie să plece cât mai repede de la
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu mercenarilor. conducerea acestei ţări. Moţiunea de cenzură susţinută de toate forţele
con
dr. Gheorghe Funar Acest partid poli
politice responsabile este singura soluţie să scăpăm de acest Guvern
dr. Gheorghe Olteanu inco
incompetent.
dr. Vlad Hogea s-a născut
dr. Mircea Frenţiu
ing. Nicolae Doroftei mort. Bir
Biroul de presă Data: 05.05.2010
av. Ioan Solomon
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Adrian Moisoiu
prof. ing. Maria Peligrad
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Dan Tanasă
Mihai Horga
Mihail Broanăr
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Eveniment
Lansare de carte
O CANDELĂ ÎN CARPAŢI EPISCOPIA ORTODOXĂ A COVASNEI ȘI HARGHITEI
15 ANI DE LA ÎNFIINŢARE (1994 - 2009)
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
La finalul Liturghiei Arhiereşti săvârşite
de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop
Ioan Selejan, împreună cu un important sobor
de preoţi, la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-
Gheorghe, duminică, 25 aprilie 2010, a avut
loc şi lansarea volumului O CANDELĂ ÎN
CARPAŢI . EPISCOPIA ORTODOXĂ A
COVASNEI ŞI HARGHITEI. 15 ANI DE
LA ÎNFIINŢARE. Volumul a apărut, recent,
la Editura Grai Românesc din Miercurea-
Ciuc, şi a fost tipărit cu binecuvântarea, spri-
jinul şi coordonarea IPS Ioan, Arhiepiscopul
Covasnei şi Harghitei, sub îngrijirea subsem-
natului şi prof. drd. Nicoleta Ploşnea.
După ce a prezentat importanţa şi semni-
ficaţia apariţiei acestui volum de peste 1.200
de pagini, o adevărată cronică a vieţii spiritu-
ale, culturale şi comunitare ortodoxe şi româ-
neşti din cele două judeţe, din ultimii 15 ani,
IPS Ioan a înmânat câte un volum doctoru-
lui Ioan Lăcătuşu, avocatului Ioan Solomon,
profesoarei Luminiţa Cornea, care a asigurat
şi corectura lucrării, şi părintelui Gheorghe
Răţulea (fost protopop de Covasna), cu oca-
zia împlinirii a 80 de ani de viaţă.
Redăm, în continuare, o scurtă prezentare
a volumului lansat.
În capitolul întâi, intitulat Rugă şi trudă
la candela credinţei străbune, este redată
o sinteză care cuprinde informaţii privind:
repere cronologice asupra înfiinţării şi acti-
vităţii noii Eparhii; rolul şi funcţiile Epar-
hiei în arealul multietnic şi pluriconfesional
din judeţele Covasna şi Harghita; activitatea
misionară şi pastorală a Episcopiei Covas-
nei şi Harghitei; activitatea sectorului admi-
nistrativ-bisericesc, aspecte ale organizării
bisericeşti - prezentarea protopopiatelor,
parohiilor şi filiilor; adunările eparhiale,
şedinţele Consiliului Eparhial şi ale Perma-
nenţei Eparhiale, cercurile pastoral-misio-
nare, conferinţele preoţeşti, activitatea de
pregătire şi perfecţionare a clerului, asis-
tenţa religioasă din armată, penitenciare şi
spitale, aspecte ale relaţiei cu celelalte culte
- ecumenismul local; viaţa monahală; acti-
vitatea economică; activitatea culturală; în-
văţământul teologic şi cel religios; sectorul
social-filantropic din activitatea de asistenţă
socială, iniţiative, programe, asociaţii; Bise-
rică şi societate: din activitatea asociaţiilor,
fundaţiilor şi ligilor cultural-creştine.
În cei 15 ani de la înfiinţare, prin multiple-
le sale activităţi, Episcopia Ortodoxă a Co-
vasnei şi Harghitei, Arhipăstorul ei, au con-
tribuit la îmbunătăţirea activităţii preoţimii,
a credincioşilor români ortodocşi, precum şi
la sporirea patrimoniului material şi cultural
al Eparhiei şi, implicit, al Bisericii Ortodo-
xe Române. Meritul principal al celor 15 ani
de păstorire îl reprezintă schimbarea radi-
cală de percepţie şi perspectivă a românilor
din această parte de ţară: dintr-o comunitate
aflată într-o permanentă defensivă, lipsită de
posibilităţi de prezervare şi afirmare a iden-
tităţii sale specifice, într-o comunitate care,
în ciuda dimensiunilor sale numerice reduse,
dispune de potenţial şi resurse umane pregă-
tite, care, cu sprijinul fraţilor întru credinţă şi
neam, poate nu numai să primească, dar să şi
dea patrimoniului cultural naţional şi spiritu-
al valori perene, la nivelul performanţelor şi
exigenţelor timpurilor pe care le trăim.
În continuare, este prezentat momentul
de ridicare la rangul de Arhiepiscop „ad per-
sona” a IPS Ioan Selejan. Sub titlul Un act
solemn şi demn - ridicarea Preasfinţitului
Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, la
rangul de Arhiepiscop onorific, sunt redate
principalele momente ale vizitei pastorale a
Preafericitului Daniel, Patriarhul României,
a celorlalţi membri ai Sinodului Bisericii
Ortodoxe Române şi a unor înalte persona-
lităţi ale vieţii publice din România, în Epar-
hia Covasnei şi Harghitei, vizită încheiată
cu săvârşirea Liturghiei Arhiereşti prilejuită
de evenimentul
menţionat.
Sub forma
folosită în dic-
ţionare, sunt pre-
zentate succint
informaţii despre
fiecare parohie
din protopopiatele
Sfântu-Gheorghe,
Miercurea-Ciuc,
Topliţa şi Întor-
sura-Buzăului,
privind: un scurt
istoric al bisericii
(anul construirii
şi pictării, hramul,
elemente arhitec-
turale ş.a.); preoţii
slujitori, cântăreţii
şi epitropii, lucră-
rile de renovări şi
reparaţii efectuate
la biserici şi case
parohiale, în peri-
oada 1994-2009,
starea cimitirelor,
monumente de
for public, troiţe
şi clopotniţe ridicate, activitatea pastoral-
misionară şi culturală desfăşurată în pa-
rohii, în această perioadă; organizarea şi
desfăşurarea hramurilor; vizite pastorale,
liturghii arhiereşti, slujbe de sfinţire; hiro-
toniri de preoţi, acordarea unor distincţii
preoţeşti; pelerinaje şi excursii documenta-
re; activitatea culturală (renaşterea şi păs-
trarea tradiţiilor populare, colaborarea cu
şcoala şi căminele culturale, tipărirea unor
micromonografii ş.a.); activitatea socială şi
filantropică; evenimente deosebite din viaţa
comunităţii parohiale; vizite ale unor perso-
nalităţi; stadiul recuperării suprafeţelor de
teren agricol, păduri şi imobile confiscate de
regimul comunist ş.a..
Sub genericul Mănăstiri de pe Golgota
neamului românesc sunt prezentate princi-
palele repere ale vieţii monahale din Eparhia
Covasnei şi Harghitei, fiind redate informa-
ţii şi imagini despre următoarele mănăstiri:
Mănăstirea Doamnei şi Mănăstirea „Sfântul
Ilie” din Topliţa, Mănăstirea Făgeţel, Mă-
năstirea Mărcuş, Mănăstirea Izvoru-Mure-
şului, Mănăstirea Sita-Buzăului, Mănăstirea
Valea-Mare, Schitul Dumbrăvioara, Schitul
Gura Izvorului şi Mănăstirea „Sfântul Nico-
lae” din Miercurea-Ciuc.
Capitolul Înaltpreasfinţitul Ioan, Arhi-
păstor şi slujitor la sfintele altare din Car-
Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169)
paţi, este dedicat reliefării celor 15 ani de
păstorire întru Slava lui Dumnezeu şi în sluj-
ba Neamului Românesc a „Arhiepiscopului
din Carpaţi”, şi cuprinde subcapitolele: Prea-
sfinţitul Ioan - Omul potrivit şi binecuvântat
de Dumnezeu; itinerarii pastoral-misionare
ale Înaltpreasfinţiei Sale; din interviurile
IPS Ioan Selejan apărute în mass-media;
frânturi din cuvintele de învăţătură rostite
de IPS Ioan; consemnări ale oamenilor de
presă despre activitatea IPS Ioan, cuvinte de
suflet despre Părintele Episcop Ioan ş.a..
Într-o formă sintetică, sunt redate aspec-
te precum: participarea IPS Ioan Selejan la
principalele evenimente din viaţa Eparhiei,
implicarea Sfin-
ţiei Sale în viaţa
publică la nivel
naţional, regional
şi local, dar şi la
manifestări inter-
naţionale, întâlniri
cu personalităţi
din ţară şi stră-
inătate; ipostaze
specifice păsto-
ririi Sale - factor
de echilibru geo-
strategic, sfetnic
al principalilor
conducători ai ţă-
rii, promotor al
păcii interetnice şi
interconfesionale,
manager, cons-
tructor, ctitorul
unor instituţii de
cultură şi spiritu-
alitate româneas-
că, sprijinitorul şi
finanţatorul insti-
tuţiilor şi proiec-
telor economice,
culturale, şcolare
şi sociale, mijlocitorul relaţiilor cu repre-
zentanţii administraţiei centrale la cel mai
înalt nivel, iniţiatorul unor parteneriate cu
instituţiile administraţiei publice locale,
ocrotitorul sărmanilor ş.a..
În capitolul Instituţii de cultură ale Epis-
copiei Covasnei şi Harghitei, sunt prezentate
instituţiile de cultură laică şi bisericească în-
fiinţate din iniţiativa şi cu binecuvântarea IPS
Ioan Selejan, care funcţionează în subordinea
Eparhiei Covasnei şi Harghitei, res-pectiv:
Centrul Ecleziastic de Documentare „Mit-
ropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe;
Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea” din
Miercurea-Ciuc; Muzeul Mănăstirii „Sfântul
Prooroc Ilie” din Topliţa şi Muzeul Spiritu-
alităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă
din Sfântu-Gheorghe.
Capitolul Manifestări cultural-ştiinţifice
şi de spiritualitate ortodoxă, se referă la ma-
nifestările organizate şi proiectele implemen-
tate de către instituţiile de cultură din sub-
ordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi
Harghitei, precum şi cele desfăşurate în par-
teneriat cu alte instituţii de cultură şi asociaţii
culturale, ca: Muzeul Naţional al Carpaţilor
Răsăriteni, Arhivele Naţionale, Centrul de
Cultură Arcuş, Centrul European de Studii
Covasna - Harghita, Fundaţia Naţională a
Românilor de Pretutindeni, Liga Cultural-
3
Creştină „Andrei Şaguna”, Fundaţia Cultu-
rală „Miron Cristea”, Forumul Civic al Ro-
mânilor din Covasna, Harghita şi Mureş ş.a..
În acest cadru, sunt prezentate programele
următoarelor manifestări: Zilele „Andrei Şa-
guna”, Zilele „Miron Cristea”, Universita-
tea de Vară Izvoru-Mureşului, Sesiunea Na-
ţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii
din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură.
Civilizaţie”, Zilele „Nicolae Colan”, dar şi a
altor activităţi de cultură românească şi spi-
ritualitate ortodoxă, organizate, în perioada
1994-2009, în Arcul Intracarpatic.
În cuprinsul volumului, sunt prezentate
şi publicaţii editate de Episcopia Ortodoxă
a Covasnei şi Harghitei, respectiv Grai Ro-
mânesc - foaie de spiritualitate ortodoxă a
Episcopiei Covasnei şi Harghitei, şi Angv-
stia - anuarul Centrului Ecleziastic de Do-
cumentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi al
Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni,
cu menţionarea titlurilor şi numele autorilor
principalelor studii şi articole apărute în pu-
blicaţiile respective.
Un loc distinct îl ocupă capitolul Din măr-
găritarele ortodoxiei şi culturii româneşti,
care cuprinde studii şi articole cu tematică
teologică, de istorie bisericească, etnografie,
sociologie, semnate de cadre didactice uni-
versitare, cercetători, muzeografi, arhivişti,
doctoranzi, preoţi, profesori, din judeţele
Covasna şi Harghita şi din principalele cen-
tre universitare din întreaga ţară, colaboratori
ai publicaţiilor editate de Eparhia Covasnei
şi Harghitei şi tineri care au fost sprijiniţi în
pregătirea şi cercetarea lor de IPS Ioan.
Capitolul In Memoriam. Preoţi, cântă-
reţi, epitropi, ctitori şi binefăcători înscrişi
în cartea veşniciei, este dedicat evocării me-
moriei preoţilor şi laicilor din Eparhia Covas-
nei şi Harghitei trecuţi la cele veşnice, în pe-
rioada 1994 -2009, personalităţi locale care
au participat activ la tot ceea ce s-a înfăptuit
pe tărâmul Bisericii Ortodoxe şi culturii ro-
mâneşti, în această binecuvântată perioadă.
În capitolul Anexe, sunt consemnate in-
formaţii sintetice despre un spectru larg de
aspecte care oferă, în cifre şi date precise,
imaginea complexă a ceea ce s-a realizat
în 15 ani de la înfiinţarea noii Eparhii, sub
păstorirea rodnică a IPS Ioan Selejan. Ast-
fel, cititorul poate afla date despre: numărul
credincioşilor ortodocşi din Eparhia Covas-
nei şi Harghitei, la recensământul populaţiei
din anul 2002; membri Adunărilor Eparhiale
din perioada 1994-2009; membri Consiliilor
Eparhiale din perioada 1994-2009; membrii
în Adunarea Naţională Bisericească în peri-
oada 1994-2009; preoţi hirotoniţi de PS Ioan
în perioada 1994-2009; preoţi şi mireni căro-
ra li s-au acordat distincţii bisericeşti.
În Addenda, sunt prezentate copii după
unele documente şi fotografii privind mo-
mente principale ale vieţii bisericeşti, cul-
turale, civice şi sociale din Episcopia Orto-
doxă a Covasnei şi Harghitei, din perioada
1994 -2009.
Prin bogatul său conţinut, prin cantitatea
şi calitatea informaţiilor, şi prin forma sinte-
tică de prezentare a acestora, volumul O can-
delă în Carpaţi reprezintă o cronică grăitoare
despre „starea Ortodoxiei şi Românităţii” din
Arcul Intracarpatic, la cumpăna dintre aceste
secole şi milenii creştine.
 4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea

Antologia pamfletului românesc hegemoniei maghiare în
de Vlad Hogea
# Andrei Mihai Braşoveanu „un studiu introductiv stufos, elaborat cu rigoare Bazinul Carpatic în documente.”
(Sfântu-Gheorghe) ştiinţifică, trimiteri bibliografice, note de subsol

Vlad Hogea, autorul lucrării „Antologia pam-

etc.. Apoi, am realizat că Pascal, Céline, Courrier,
Zola, Swift, Defoe, Shaw, Gogol sau Twain (ca
Cronologia acţiunilor budapestane
fletului românesc” (apărută la Editura Samizdat şi
distribuită de „Business Adviser”), este doctor în
să dau numai câteva nume de clasici ai pamfletu-
lui), ar fi râs în hohote de un asemenea demers. şi udemeriste (IX)
Istorie, lector universitar, editor al revistelor „Busi- Unealta aleasă ar fi fost nepotrivită şi, drept urma- # dr. Gheorghe Olteanu în limba maghiară. Atunci când legea
ness Adviser” şi „Business Point”, colaborator re, stricăciunile ar fi fost mai mari decât foloasele (Baden-Baden, Germania) română a învăţământului a stipulat ca
al săptămânalului regional de atitudine şi cultură pe care cititorul le-ar fi tras de pe urma unei pre- în liceele maghiare două materii să fie
„Condeiul Ardelean”, dar şi om politic (fost de- tenţi- „Legea naţionalităţilor” din 1993, predate în româneşte, pentru a da pri-
putat şi euro-observator). A publicat atât cărţi, cât oase lansată cu tam-tamul caracteristic, lejul cetăţenilor români de naţionalitate
şi studii istorice, este o parodie cinică. Prevederile maghiară să înveţe limba ţării, UDMR
juridice şi de aşa-numitelor „autoadministrări” în frunte cu Marko Bela au protestat,
politologie, ar- permit oricui, de obicei maghiarilor, acuzând discriminarea şi imposibilita-
ticole, eseuri şi să ajungă conducătorii acestora. S-a tea educării maghiare a copiilor.
interviuri. Din ajuns, astfel, ca aceeaşi persoană să După cum avem şi tradiţii istorice
februarie 2010, candideze odată pentru autoadminis- de care putem fi mândri, aşa cum a
este realizatorul trarea ţiganilor şi altădată pentru cea fost Legea naţionalităţilor, a lui Eot-
şi prezentatorul a românilor. Limba folosită curent, la vos, din anul 1868.
emisiunii „Filmul şedinţele sau în actele oficiale ale aces- Savantul austriac L. Gumplovicz,
sau Viaţa?”, de la tor „autoadministrări” este, desigur, referindu-se la prevederile Legii 44 din
postul de televi- limba maghiară. Nici până azi, dreptul 1868, numită Legea pentru egala în-
ziune Antena 2. de reprezentare directă în parlament dreptăţire a minorităţilor: „Ele ne obli-
Prin „Anto- a minorităţilor, prevăzut de lege, încă gă să recunoaştem că egala îndreptăţi-
logia pamfletului nu a fost realizat, iar partide pe bază re, ce este limitată prin atâtea clauze,
românesc”, Vlad etnică (ca UDMR) sunt interzise. Aşa nu este decât o vorbă goală, fără sens,
Hogea a materi- se face că în Ungaria, ţară membră a şi că de fapt legea s-ar putea numi mai
alizat visul mai UE, minorităţile nu pot fi reprezentate corect „legea asupririi” (naţionalită-
vechi al lui Pamfil în parlament decât prin intermediul ţilor). (L. Gumplovitz, „Dreptul naţio-
Şeicaru şi Nicolae partidelor maghiare, situaţie ce a ge- nalităţilor şi limbilor în Austro-Unga-
Iorga, din perioada nerat proteste ale minoritarilor (de- ria”, Innsbruck 1879, pag. 226-227,
1939-1940. Lucra- cembrie 2005). Prin perfida găselniţă apud Zenovie Pâclişanu „Politica mi-
rea este împărţită în a „autoguvernării naţionalităţilor” şi noritară a guvernelor ungureşti, 1867
două volume masi- a „statului multinaţional”, după 200 – 1914” Bucureşti, 1941, p. 30).
ve, care adună în- analize pe orizontală şi pe verticală, de ani de necruţătoare maghiarizare ce - Fiul lui Tisza Kàlmàn „zdrobitorul
tre aceleaşi coperţi făcută după metoda ştiinţelor exac- a virtualizat minorităţile, s-au urmărit de naţionalităţi”, contele Istvàn Tisza,
bijuterii de stil aparţinând celor mai semnificativi te, cu rigla, compasul şi microscopul. Pamfletul două obiectictive: a) de a demonstra în calitate de prim-ministru, declara,
pamfletari români, din cele mai vechi timpuri şi nu se disecă, ci se savurează. E ca o prăjitură cu străinătăţii exemplaritatea politicii la 20 februarie 1912, că „unele preve-
până în zilele noastre: Nicolaus Olahus, Dimitrie cremă, un Tiramisu moale, din care extragi cu maghiare în această chestiune; b) de a deri, foarte importante prevederi, ale
Cantemir, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petricei- vârful linguriţei, în timp ce-ţi curg balele de pof- servi ca alibi în faţa ţărilor învecinate - legii din 1868, n-au putut fi aduse la
cu Haşdeu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, tă, fărâmiţele de pişcot înecate în vin alb. Dacă cu minorităţi maghiare intacte - pentru îndeplinire” pentru că realizarea lor ar
Nicolae Iorga, N. D. Cocea, Tudor Arghezi, Octa- eşti om întreg, nu se poate să nu-ţi placă (La Ro- a le determina să renunţe la conceptul fi însemnat nebunie şi sinucidere pentru
vian Goga, Camil Petrescu, Pamfil Şeicaru, Ion Vi- chefoucauld scria că «numai oamenii vrednici de de „stat naţional”. statul maghiar. De aceea, nici guvernul
nea, Zaharia Stancu, Petre Pandrea, Nicolae Labiş, dispreţ se tem de a fi dispreţuiţi»...). Şi aceasta, La aşa-zisul liceu românesc „Nico- său nu era dispus să le îndeplinească.
Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Pău- pentru că nu există pamflete proaste. Mediocri- lae Bălcescu” din Gyula, două materii (Johann Weidlein „Hungaro-Suebica”
nescu, Mircea Micu, Dan Claudiu Tănăsescu etc.. tatea şi pamfletul nu pot sta împreună. Pamfletul (limba şi literatura română) sunt pre- Schorndorf 1981, pag. 318).
Autorul mărturiseşte că, iniţial, a vrut să facă este excelent sau nu e deloc”. date în limba română, restul materiilor (va urma)

O carte ghid: „Numai o naţiune care ştie să com- meau să arunce riposte brutale, ca- Nation: „Creşterea porcilor a fost

ARDEALUL
bată pentru libertatea sa, o va po-
seda în întregime”.
Violenţa pe care o dezlănţuia în
rândurile maghiarilor fiecare inter-
pelare românească în Parlamentul
de la Budapesta, în loc să-i dezar-
racteristice neputinţei.
„Sunteţi un neam sălbatec de
porcari”, răspundeau ei deputaţilor
români. Replică imprudentă; de
două ori imprudentă. Într-adevăr,
adresându-se românilor cu epitetul
cunoscută din timpuri străvechi
în Ungaria. Din scrierile lui Ano-
nymus ştim că ungurii, la sosirea
lor în Ungaria, au adus cu dânşii şi
turme de porci. În regiunile Unga-
riei de azi, unde se găsesc întinse

PĂMÂNT ROMÂNESC meze pe puţinii deputaţi români,

- XCIX -
# prof. Vasile Stancu dine de pasivitate absolută (Mier-
(Sfântu-Gheorghe) curea - 7/8 martie 1869). În felul
acesta ei se condamnară singuri,
printr-o „decizie disperată” (Nico-
Abstenţionismul politic lae Iorga) să asiste la desfăşurarea
evenimentelor politice care îi pri-
„Alţii, preconizau o politică de veau, fără ca ei să le poată, dacă nu
„pasivitate totală”, vrând în felul împiedica, cel puţin condamna.
acesta să ignoreze tot ce se rea- Bănăţenii şi românii din Unga-
lizase cu privire la Transilvania, ria au adoptat, în acelaşi an, o ati-
peste voinţa transilvănenilor. O tudine de participare activă la lu-
serie de adunări au fost convoca- crările Parlamentului, pentru a-şi
te la Miercurea Sibiului, Inidoara apăra interesele.
şi în alte localităţi. Românii din Alexandru Mocioni, un apără-
Transilvania propriu-zisă, hotărâră tor călduros al cauzei româneşti,
în cele din urmă să adopte o atitu- într-un apel la unitate, spunea:
mai mult îi stimula.
Înfruntând furtuna patimilor şo-
vine ungureşti, ei continuau să se
afirme ca reprezentanţi ai unei naţii
distincte, cerând să li se recunoas-
că, după secole de nedreptate, ega-
litatea în drepturi ca şi în datorii.
„Cerem să fim numită naţiune,
spunea un deputat, căci avem ace-
leaşi drepturi pe care le are naţia
maghiară.”
„Suntem pe pământul nostru”,
adăuga Vincenţiu Babeş, afirmând,
în felul acesta, întâietatea elemen-
tului românesc pe pământul Tran-
silvaniei şi permanenţa lui pe acest
pământ.
De pe înălţimea nemărginitei
lor aroganţe, ungurii se mulţu-
injurios de „porcari”, ungurii omi-
teau că cel mai mare luptător pe
care l-a cunoscut istoria ungară, a
fost un român, IOAN HUNIADE,
după care tot ei omiteau, de data
aceasta cu rea credinţă, că dintre
toate popoarele europene, acela
care a onorat din toate timpurile,
în gradul cel mai înalt, creşterea
porcilor a fost tocmai poporul un-
guresc. O recunoaşte Anonymus,
o recunosc toţi scriitorii maghiari
contemporani, o recunosc toate
statisticile ungare din timpurile
cele mai îndepărtate.
Iată de pildă ce ne spune în
această privinţă profesorul ungur
Bela Haynko, într-un studiu despre
animalele din Ungaria, apărut în
cadrul volumului Das Antlitz einer
păduri de stejari şi locuri mlăşti-
noase, creşterea porcilor a luat un
avânt extraordinar (ein gewaltigen
Aufschwung)”.
Apostrofările violente pe care
le adresau ungurii deputaţilor ro-
mâni învederau profundul dis-
preţ pe care-l resimţea nobilimea
maghiară - amestecătură de rase,
unică în Europa - faţă de poporul
românesc, popor eminamente de
ţărani, a căror stare de mizerie şi
de inferioritate socială se datora
tocmai împilărilor nemeşilor un-
guri. Ministrul monarhiei austro-
ungare la Bucureşti, principele
Furstenberg, relatează că Tisza
refuza chiar să răspundă la salutul
deputaţilor români.”
(va urma)

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Mitropolitul Visarion Puiu - contemporanul nostru (XI)
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Titlul serialului publicat în săp-
tămânalul „Condeiul Ardelean” a
stârnit nedumerire în rândul unor
cititori care cunoşteau, mai mult
sau mai puţin, biografia înaltului
ierarh al Bisericii Ortodoxe Ro-
mâne. El mi-a fost inspirat de tema
pe care am susţinut-o în cadrul
sesiunii internaţionale de comuni-
cări ştiinţifice, la cea de-a XIII-a
ediţie a Zilelor „Mitropolit Visa-
rion Puiu” de la Roman, intitulată
„Mitropolitul Visarion Puiu este
printre noi”. La temelia comuni-
cării stă corespondenţa ierarhului,
în perioada interbelică, atât cu au-
torităţile bisericeşti, cât şi cu cele
laice. Din această corespondenţă,
memoriul adresat regelui Carol al
II-lea, la 15 august 1930, privind
„starea naţiunii” este deosebit de
actual. Episcopul de atunci al Ho-
tinului, analizând cu profunzime şi
clarviziune societatea românească,
punea la dispoziţia regelui, instalat
de numai câteva săptămâni pe tro-
nul României, revenit după cinci
ani şi jumătate de exil voluntar în
Occident, un valoros document ca-
re-l punea în contact cu adevărata
stare de lucruri din România anilor
’30, în toate domeniile vieţii: poli-
tic, juridic, militar, şcolar, adminis-
trativ. Mai mult, îl sfătuia pe rege
ce să întreprindă pentru a pune ca-
păt acestor situaţii nefireşti, într-un
stat modern şi democratic cum era
considerată ţara noastră. Acum,
când acest memoriu va fi publicat
astăzi, toţi cei care îl vor citi vor
afirma, cu certitudine, că autorul
său ne este contemporan, că pre-
zintă realităţile româneşti actuale,
că trăieşte printre noi.
„Descriind ca un cronicar po-
litica de azi a ţării noastre - îşi
începe Visarion Puiu memoriul
- spunem că niciun condei oricât
de măiestrit ar scrie, nu poate pre-
zenta mai simplu, felul vinovat în
care se desfăşoară politica actu-
ală în structura ei şi îndeosebi în
acţiunile ei arbitrare, decât însuşi
urmările actelor sale, care nu sunt
ale adevăratei politici trebuitoare
unui stat superior. Desconside-
rând principiile de dreptate şi de
legalitate, politica zilelor noastre
este teoretic antiteza concepţiei
logice a conducerii de stat, iar
în fapt cea mai sigură cale spre
dezgust, spre revoltă sufletească
şi spre anarhie socială pentru po-
por... În scurte cuvinte, nimic nu
viciază mai puternic funcţiunile
instituţiilor din această ţară decât
politica de azi, nesocotind ceea ce
zideşte biserica, şcoala şi justiţia
relativ la muncă, merit, dreptate şi
egalitate...”
„Partidele îşi fac un ideal
nu din dorinţa de a-şi servi ţara,
«Un popor de oi naşte
ci din goana după putere”
un guvern de lupi»
Că Visarion Puiu avea dreptate,
privitor la politica promovată de
partidele politice ale timpului, o
confirmă şi cunoscutul om politic
Mareşal Alexandru Averescu, fost
de două ori prim-ministru al Ro-
mâniei, în anii 1920-1921 şi 1926-
1927: „Partidele, mai toate, îşi fac
un ideal nu din dorinţa de a servi
ţara, de a urmări o politică şi de a
face sforţări pentru realizarea ei în
binele ţării, ci reduc totul la o goa-
nă după putere. Pentru o bună par-
te din oamenii noştri politici, idea-
lul este: un loc în parlament sau pe
banca ministerială cu orice preţ, cu
orice compromis”. Definind poli-
ticianul român, acelaşi Alexandru
Averescu, afirma: „Se amestecă
în chestiunile de interes general
Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169)
ale colectivităţii, justificând acest
amestec prin angajamente fără
acoperire cu vreo garanţie valabi-
lă, aşa încât, la urma-urmei, acti-
vitatea politicianului se rezumă în:
goana după putere, pentru ca prin
ea să realizeze avantaje personale
de naturi deosebite, fără a exclu-
de... pe cele materiale”.
Iată părerea marelui istoric
contemporan Florin Constantiniu,
membru al Academiei Române,
despre politicienii zilelor noastre:
„Clasa politică şi-a bătut joc de po-
pulaţia pe care a sărăcit-o şi a umi-
lit-o fără ca ea să manifeste vreo
tresărire de revoltă. Ca oile care
aşteaptă să fie tunse, aşa îndură
românii toată batjocura celor co-
coţaţi la conducerea ţării. Iar aceş-
tia din urmă, tocmai pentru că sunt
siguri de lipsa de reacţie, îşi permit
orice, siguri de impunitate... (de a
fi învinuiţi, a fi sancţionaţi, de a fi
puşi la plată - n.a.). Atât timp cât
mioarele valahe stau cu capul ple-
cat şi se lasă tunse de spoliatori de
tot felul, ele nu fac decât să ilustre-
5
ze formula unui politolog francez:
«Un popor de oi naşte un guvern
de lupi»… Incapacitatea şi turpi-
tudinea (fapta josnică, mârşavă -
n.a.) ei au fost dovedite cu asupra
de măsură în ultimii 19 ani. Ulti-
mul exemplu l-a constituit legea
votului uninominal... Când asculţi
lamentările despre neajunsurile
de netăgăduit ale uninominalului,
aşa cum este practicat pe melea-
gurile valahe, nu poţi să nu te în-
trebi: Unde era Guvernul? Unde
era Parlamentul? Unde era preşe-
dintele, când s-a adoptat această
lege nenorocită?”. Aceleaşi vicii
şi caractere, dar, îmbrăcate cu alte
cuvinte! Aceeaşi fugă după posturi
ministeriale şi beneficii, şi-n 2010,
ca acum 80 de ani sau peste 125 de
ani din timpul nemuritorului Ca-
ragiale. Cel mai elocvent moment
politic, în acest sens, după alegeri-
le prezidenţiale, este trecerea (mai
bine zis, trădarea) celor 29 de par-
lamentari din opoziţie, în rândurile
„independenţilor”, aliaţi ai puterii,
care au devenit „sprijinitori slu-
garnici ai trecerii legilor prin par-
lament” de dragul şi dorul „ciola-
nului”, în limbajul cărora acesta se
numeşte „interes naţional”.
(va urma)

# prof. Mircea Bodnari
(Sfântu-Gheorghe)
Alexandru Ioan Cuza, domnul Principatelor Române Unite,
a avut o domnie scurtă, cuprinsă între 24 ianuarie 1859 şi 11
februarie 1866. Într-o domnie de doar şapte ani, Cuza a reuşit,
printr-o extraordinară voinţă politică, însoţită de o deosebită clar-
viziune asupra necesităţilor ţării, să pună bazele constituţionale
şi economice ale României moderne. La scară europeană, nume-
le său poate şi trebuie să fie alăturat celor ale lui Camillo Cavour
şi Otto von Bismarck, care, în alt context istoric, au pus bazele
statelor italian respectiv, german.
După o domnie apreciată peste timp ca „glorioasă”, după ce
a reuşit, într-un timp relativ scurt, să pună în aplicare un vast şi -
în unele domenii - radical program de reforme, Alexandru Ioan
nitorul României un „pivot” important al influenţei germane pe
harta Europei de sud-est.
Între factorii care au determinat, şi care explică, apelarea
la un principe străin pentru a deveni conducătorul României,
amintim: necesitatea păstrării integrităţii teritoriale a Româ-
niei, în condiţiile în care Turcia a recunoscut Unirea din ia-
nuarie 1859 doar pe durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza;
creşterea prestigiului României în Europa şi în lume; înceta-
rea luptelor pentru tron.
Continuând politica „faptului împlinit” - folosită cu succes şi
la „dubla alegere” a lui Alexandru Ioan Cuza, din ianuarie 1859
- Locotenenţa Domnească a organizat un plebiscit, între 2 şi 8
aprilie 1866, prin care cetăţenii cu drept de vot şi-au exprimat, în
mare majoritate, acordul pentru instaurarea unei dinastii străine
în România, având ca prim reprezentant pe Carol I de Hohen-
vara anului 1866, a contribuit la înlăturarea presiunilor acestei
puteri asupra României.
Carol I a condus România între 1866 şi 1914, ca principe în
perioada 1866-1881, apoi ca rege. Adoptarea unei noi Constituţii
la 1 iulie 1866, cucerirea Independenţei de Stat în 1877-1878,
declararea României ca regat în 1881, modernizarea vieţii soci-
ale, economice, culturale şi politice, crearea partidelor moderne,
reprezintă doar câteva dintre realizările unei domnii de aproape
jumătate de secol.
Prin acest nou „fapt împlinit” la 10 mai 1866, România, tot
mai cunoscută şi recunoscută în Europa sub acest nume, des-
chidea un nou capitol în istoria sa modernă, încheiat prin Marea
Unire din decembrie 1918 şi crearea României Mari.
Paznic la Vatră

Cuza a fost obligat să abdice, pentru a face loc unui principe stră-
in pe tronul României. Actul de la 11 februarie 1866, a fost ca-
racterizat în termeni diverşi, aflaţi la extreme: de la „revoluţie” la
„trădare naţională”, „un act de noapte, un rod de umbră” - cum
îi scria Vasile Alexandri lui Alexandru Hurmuzaki. Conducerea
României a fost încredinţată unei Locotenenţe Domneşti for-
mată din Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu şi colonelul Nicolae
Haralambie, cel dintâi reprezentând pe munteni, cel de-al doilea
pe moldoveni şi cel de-al treilea armata.
În aceeaşi zi, 11 februarie 1866, şeful Guvernului, Ion Ghi-
ca, l-a propus ca domn al României pe contele Filip de Flan-
dra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei. Era un „semnal”
al elitei politice de la Bucureşti că doreşte să îndrume ţara spre
independenţă şi spre un regim politic modern, aşa cum reuşise
Belgia, ţară mică, aflată la întretăierea intereselor unor mari pu-
teri. Atitudinea împăratului Franţei, Napoleon al III-lea - care nu
agrea familia regală a Belgiei -, a făcut ca acest proiect să eşueze.
Într-o conjunctură politică complicată - şi, de ce nu, norocoasă
- Ion C. Brătianu, având acordul Guvernului, se deplasează la
Dusseldorf, unde l-a convins pe Carol-Ludovic de Hohenzol-
lern-Sigmaringen (1839-1914), fiul principelui Carol Anton de
Hohenzollern-Sigmaringen, guvernatorul Renaniei, să accepte
tronul României. De această dată, împăratul Napoleon al III-lea
a fost de acord, având în vedere legătura de rudenie cu tânărul
principe. S-au adăugat şi încurajările venite din partea cancela-
rului Bismarck, care, cu luciditatea caracteristică, vedea în dom-
Dor de obârşie
zollern. Este de remarcat numărul mare de abţineri, care arată că
românii nu l-au uitat pe Cuza şi realizările acestuia.
La începutul lunii mai, la Bucureşti, Adunarea Deputaţilor
proclama hotărârea ei nestrămutată de a menţine „o Românie Părintelui Florin Tohănean,
una şi nedespărţită”, iar pe prinţul Carol ca ,,principe ereditar al
României”. În acest timp, Carol se găsea pe drum spre România, protopop de Întorsura-Buzăului
unde a sosit la 8 mai. A călătorit pe ascuns pentru a nu fi recu- Ţărână străbună, de toţi primitoare
noscut de austrieci, al căror teritoriu îl traversa. Stropită cu sânge, cu lacrimi, sudoare
La 10 mai 1866, Carol a depus jurământul în faţa repre- Permite-mi să-ţi dau sfios sărutare!
zentanţilor naţiunii. După un Te-Deum, ţinut pe Dealul Mitro- Atins de mirajul ispitei ce-nşeală
poliei, Carol, însoţit de Mitropolitul-primat şi de elita politică Primeşte-mă, mamă, ca-n vremuri în poală
a ţării, s-a deplasat spre sala de şedinţe a Parlamentului. Aici, Ferit de văpăi, de potop şi de boală;
colonelul N. Haralambie a citit jurământul în limba română: În barba ta albă de dac, dragă tată
„Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea românilor, Mă las să-ngrop ruşinat faţa toată
precum şi integritatea teritoriului şi a domni ca domn consti- Ca fiul pierdut dar întors astădată;
tuţional”. Apoi, punând mâna pe Evanghelie, Carol a rostit, Tu, nuc ce foşneşti mătăsos, sus în vie
tot în limba română, „Jur”. Redă-mi umbra deasă să-ţi glăsui şi ţie
Evenimentul de la 10 mai 1866, a avut consecinţe internaţio- De-un pom implantat în imensa pustie;
nale diverse. Unele state, în frunte cu Franţa, au acceptat decizia Tu, petec de cer ce îmi străjui grădina
românilor. Altele, mai ales Austria şi Turcia, o contestau. Totuşi, Reflectă asupra-mi albastru, lumina
deşi Turcia era nemulţumită de evoluţia evenimentelor, a trebuit Să-ţi glăsui şi ţie de viaţă străină.
să cedeze în faţa atitudinii marilor puteri, care au acceptat tacit Fântână cu cumpăna înălţătoare
noua situaţie, la care s-a adăugat fermitatea şi rezistenţa liderilor Dă-mi apă să-ţi glăsui ce-nseamnă sub soare
politici de la Bucureşti, conduşi acum de ruda regelui Prusiei, O sete de „Obârşie” mistuitoare.
Wilhelm I, şi a împăratului Franţei, Napoleon al III-lea. În ace- Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
laşi timp, înfrângerea Austriei în războiul cu Prusia şi Italia din

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
(Nicolae Iorga)
 6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169)
# Violeta Elena Caţa
(Sfântu-Gheorghe)
„Nu vreau să fiu cunoscută datorită fap-
tului că mai am acasă 16 fraţi. Asta nu în-
seamnă că am trăit în sărăcie. Părinţii mei
au avut grijă să nu ne lipsească, niciodată,
nimic. Întotdeauna se caută senzaţionalul,
eu ştiu că asta se vinde, dar vreau să mă ştie
lumea pentru performanţele mele sportive.
S-au scris adesea nişte articole despre mine
de-mi plângeam eu de milă când le citeam”,
Reportaj
di startull discuţiei,
ne-a spus, din di i i Estera
E D
Do- i obţinute
argint bi lla C
Campionatele
i l E Europene ă i lla un antrenament bbanall umărul
căci ă l i s-a di
dis-
bre, triplă vicecampioană europeană la lupte (2007, 2009, 2010). locat din nou, fiind necesară o intervenţie chi-
libere. Estera Dobre a sosit, de curând, de la rurgicală la Bucureşti, unde, practic, umărul
La doar 23 de ani, născută pe 10 februa- Baku, unde şi-a îmbogăţit palmaresul cu cea i-a fost fixat cu patru şuruburi!!
rie 1987, Estera Dobre, face parte din lotul de-a treia medalie de argint la CE, ieşind,
olimpic de senioare la lupte libere, condus din nou, vicecampioană europeană (catego-
de Daniel Ioniţă şi Aurel Şuteu, şi este de- ria 51 kg), şi a plecat apoi la Drobeta Tur-
„La Beijing, am fost dezavantajată
ţinătoare a unui număr impresionant de me- nu-Severin, unde, în week-end-ul trecut, a pentru că sunt româncă”
ieşit, din nou, campioană naţională. Acum
Tripla vicecampioană Estera îşi continuă exerciţiile în micuţa sală A fost un moment crucial în viaţa ei.
de sport a Grupului Şcolar „Kos Karoly” Aproape nimeni nu-i mai dădea nicio şan-
europeană, Estera din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, sub să de revenire în top. Salvarea a venit de la
Dobre, a acceptat cu îndrumarea antrenorului emerit Matefi Ar- maestrul Matefi Arpad, care a insistat să o
pad, coordonator al secţiei de lupte libere al aducă pe Estera la Sfântu-Gheorghe, dân-
plăcere şedinţa foto CSM şi CSS Sfântu-Gheorghe şi, totodată, du-i şansa şi încrederea de care avea atâta
din Parcul central de la tehnician al Centrului Naţional Olimpic Fe- nevoie: „Când am văzut dorinţa ei de a con-
Sfântu-Gheorghe minin de Lupte. tinua să lupte, că nu se dă bătută, am insistat
Fiind a zecea dintre cei 17 copii ai Mariei să ajungă sub coordonarea mea. Ea a zis că
şi ai lui Vasile Dobre, Estera a crescut, până vrea, iar eu i-am dat o şansă”, a mărturisit
la vârsta de şase ani, la mătuşa ei, în Râmni- antrenorul. La scurt timp, s-a calificat la
cu-Vâlcea, urmând ca, la doisprezece ani, să Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008,
se mute împreună cu familia la Jimbolia, ju-
deţul Timiş, locul de baştină al mamei sale.
La vârsta de 15 ani, a intrat, pentru prima
oară, într-o sală de antrenament, fiind iniţia-
tă în sportul de contact de Cornel Dobârcău,
antrenor la CSS Jimbolia. După doar doi ani
de antrenamente, a obţinut numeroase me-
dalii, ce au propulsat-o în lotul naţional.
Ghinionul a făcut ca, în anul 2007, la câ-
teva săptămâni după ce a obţinut primul titlu
de vicecampioană europeană de senioare, în
Bulgaria, ea fiind încă junioară, să i se dislo-
ce umărul drept în timpul Turneului Interna-
dalii, cărora nici ea nu le mai ţine şirul. La ţional al României de la Piteşti. Accidentarea
loc de cinste se situează cele 18 medalii de gravă a scos-o din lupta pentru Campionatul
aur ce-i confirmă titlul de multiplă campioa- European şi cel Mondial, la juniori. A urmat unde a avut o altă mare dezamăgire, fiind
nă naţională şi, mai ales, cele trei medalii de o recuperare de opt luni, fără izbândă însă, descalificată, pe nedrept, în faţa unei ame-
 Reportaj
ricance, reprezentantă a El Salvadorului:
„Cu El Salvador a câştigat meciul Estera,
iar când să intre în primele opt locuri, au
chemat-o pe cealaltă. Este prima dată în
istoria luptelor când se schimbă rezultatul
după meci”, ne-a povestit, plin de regrete,
Matefi Arpad. „Am fost dezavantajată pen-
tru că sunt româncă. Meciul a fost câştigat
cu 3-0. În regulament scrie că, dacă arbitrul
ridică mâna, meciul e câştigat. E nedrept ce
s-a întâmplat”, ne-a relatat campioana.
Dezamăgită, Estera a mers mai depar-
te, a continuat să lupte, câştigând, în 2009,
toate grand-prix-urile din afara ţării la seni-
oare, apoi, confirmându-şi valoarea, a ieşit,
din nou, în 2009 şi 2010, vicecampioană
europeană la seniori.
Valoarea i-a fost recunoscută şi de preşe-
dintele ţării, Traian Băsescu, care, în 2009, a
decorat-o cu Ordinul Sportiv Clasa I.
Acum însă, după dezamăgirea de la
Beijing, dorinţa cea mai mare a Esterei este
îşi ia revanşa şi să câştige medalia de aur la
Olimpiada de la Londra, din 2012: „Visul
cel mare e Olimpiada, dar până acolo tre-
buie să-mi reconfirm titlurile obţinute”.
Revenind la familia ei, trebuie să spu-
nem că Estera, deşi provine dintr-o familie
numeroasă, nu a simţit lipsurile, ca de altfel
niciun copil al familiei Dobre, părinţii cre-
ându-le toate condiţiile necesare dezvoltă-
rii şi formării lor ca oameni, educându-i în
spiritul competitiv pe care îl vedem astăzi
la campioana noastră.
Estera ne-a vorbit şi despre avantajele şi
dezavantajele practicării sportului de con-
tact: „Pe de o parte, sportul de performanţă
te izolează, te simţi singur, te supui unui
sacrificiu. Dacă e să ies din sport, mi-e fri-
că de viaţa de zi cu zi, nu ştiu cum o să
mă acomodez. Pe de altă parte, emoţii mai
plăcute decât în sport nu există. Sportul te
formează să ai un spirit luptător în orice
domeniu. Un sportiv învăţat cu eşecuri, nu
cedează uşor în faţa greutăţilor vieţii”.
Estera Dobre a absolvit, anul trecut, Fa-
cultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi vrea să
rămână la Sfântu-Gheorghe, unde se simte
cel mai bine alături de antrenori, de colegi,
de prieteni: „Îmi place aici, nu doresc să
merg în altă parte. E singura sală în care mă
simt bine şi cu colegele. Mi-a plăcut foarte
mult că un club s-a ocupat de mine pentru a
ajunge la performanţă, mai ales atunci când
eram la greu. Dacă nu duci sportul la fana-
tism, nu poţi obţine performanţă. Sunt îm-
păcată cu mine, ce fac nu e pentru bani, nu e
o afacere, eu lupt pentru renume”, a conchis
campioana. Aici speră că va găsi un post de
profesor de sport şi poate, cu timpul, de ce
nu, chiar de antrenor de lupte libere. Desi-
gur, după ce se va lăsa de acest sport, în care
mai are destule de spus.
Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169) 7
e ebraice
Toţi copiii familiei Dobre au num
Un lucru interesant cu şi-a botezat toţi copiii cu Ruben, Watanael, Narcisa,
privire la familia Esterei nume ebraice. Aşa se face Teofil, Timotei, Iosif, Mag-
constă în faptul că tatăl ei, că cei 17 copii (6 fete, 11 dalena, Simon-Emanuel,
Vasile Dobre, de meserie băieţi) ai familiei Dobre, Estera, Lidia, Filimon, Oni-
maistru electrician, prove- care au vârste între 37 şi sim, Beniamin, David, Ta-
nind dintr-o familie de evrei, 12 ani, se numesc: Daniel, bita şi Rahela-Ioana.
Matefi Arpad: „Nu am mai avut așa o elevă”
Cel care a crezut în capacităţile ei şi a Arpad (foto, dreapta), ne-a relatat despre
dus-o pe culmile gloriei, antrenorul Matefi personalitatea Esterei Dobre (foto, stân-
ga): „De cinci ani o asist şi o antrenez, ea
cerea mereu în plus să lucreze, când ai un
sportiv care cere, asta e nemaipomenit.
Sportul nostru dacă nu doare, nu are efect.
Acesta este sportul de contact, iar dacă ele-
vele nu au încredere în tine, ca om, nu stau
în sală. Trebuie să fii dur, sever, să fii şi tată,
şi mamă. Estera are un caracter puternic, e
foarte ambiţioasă. Doreşte cu orice preţ să
facă rezultate. Nu am mai avut aşa o elevă.
La antrenamente îşi depăşeşte limitele. Are
câteva fete în echipă care o idolatrizează,
dar cum e firesc, are şi persoane care o invi-
diază. Dacă o ajută sănătatea, am încredere
şi simt că va lua medalia la Olimpiadă”.
Greutăţile financiare dărâmă până și luptele
În culise, dincolo de per- te. „CSM Sfântu-Gheorghe, tiv de performanţă, cum e
formanţă, se ascunde o mun- Direcţia de Sport a Jude- Estera, să nu aibă un loc de
că asiduă, o luptă cu propri- ţului Covasna şi Federaţia muncă, ci doar o indemni-
ile limite, dar, mai ales, o Română de Lupte ne mai zaţie ce nu trece de 300 de
luptă cu greutăţile financia- ajută financiar, dar fondu- euro. Din lipsa banilor, în 2
re. Lipsa promovării lupte- rile sunt insuficiente pentru ani s-ar putea dărâma tot ce
lor libere, lipsa finanţării, a a face performanţă. Clubul, s-a construit în acest sport
sponsorilor, fac acest sport şi Estera, ar avea nevoie de în 20 de ani”, a mai spus, cu
să fie şi mai dificil în a ob- un sponsor, asta ne-ar ajuta tristeţe în glas, antrenorul
ţine rezultatele mult aştepta- mult. Nu e corect ca un spor- emerit Matefi Arpad.
 8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169)
p copia Caransebeşului:
La Epis
Comemorarea centenarului instalării în scaunul
episcopal a Dr. Elie Miron Cristea
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Cu aceste cuvinte l-a întâmpi-
nat protopopul Ioan Lupaş, aflat
în fruntea mulţimii de credincioşi
în gara din Săliştea Sibiului, pe
proaspătul Episcop al Caranse-
beşului, Dr. Elie Miron Cristea
(foto dreapta), în drumul său spre
străvechea cetate bănăţeană, drum
ce s-a transformat într-un adevărat
marş de triumf, fiind salutat de mii
şi mii de credincioşi, adunaţi în
toate gările prin care urma să trea-
că trenul.
La data de 21 noiembrie 1909,
asesorul consistorial de la Mitro-
polia Ortodoxă a Transilvaniei, cu
sediul la Sibiu, fusese ales Episcop
al Caransebeşului, după al treilea
tur de scrutin, primele două fiind
infirmate de către Guvernul ma-
ghiar din Budapesta. „Ziua de 21
noiembrie va fi şi va rămâne o zi
epocală în istoria bisericii noas-
tre din Ungaria şi Transilvania”,
scria Nicolae Ivan, asesor consisto-
rial, viitorul Episcop al Clujului.
Numai că şi alegerea lui Elie
Miron Cristea ca Episcop al celei
mai întinse Episcopii din Tran-
silvania nu a fost deloc pe placul
guvernanţilor de la Budapesta.
A fost nevoie de 12 călătorii pe
care tânărul Episcop le-a făcut la
Budapesta, pentru a obţine confir-
marea, dar mai ales de interven-
ţia arhiducelui Franz-Ferdinand,
moştenitorul tronului Imperiului
Austro-Ungar, care îl aprecia, în
mod deosebit, după întâlnirea din-
tre cei doi, ce avusese loc în 1908,
din iniţiativa arhiducelui.
În cele din urmă, noul ministru
al Cultelor de la Budapesta, con-
tele Zichy, a propus împăratului
Francisc Josef I confirmarea lui
Elie Miron Cristea ca Episcop al
Caransebeşului. Confirmarea i-a
fost comunicată la data de 16/29
aprilie 1910, cu adresa nr. 41.502:
„Majestatea sa cesară şi regească
apostolică, cu prea înalta rezolu-
ţiune, datată din Viena, 11 apri-
lie a.c., s-a îndurat prea graţios a
întări alegerea ilustrităţii Tale ca
„Să fii pentru Banat ceea ce a fost Șaguna pentru Ardeal!”
episcop al diecezei greco-ortodoxe
române a Caransebeşului, efectu-
ată de Sinodul eparhiei greco-or-
todoxe a Caransebeşului”.
Alegerea tânărului monah de la
Sibiu a umplut de bucurie inimile
tuturor românilor ardeleni. De mult
ei erau convinşi că acest tânăr ase-
sor consistorial era omul de care
aveau nevoie în fruntea lor, ştiin-
du-l capabil, inteligent, energic şi
hotărât să lupte pentru cauza româ-
nilor din Ungaria.
Ceremonia hirotoniei întru ar-
hiereu a noului Episcop de Caran-
sebeş a avut loc în cea de a treia
zi de Paşti, marţi, 3 mai 1910, în
Catedrala Mitropolitană din Sibiu.
Evenimentul s-a transformat într-o
adevărată sărbătoare naţională şi
creştinească a românilor ardeleni.
Marea Catedrală Mitropolitană din
Sibiu gemea de mulţimea credin-
cioşilor, dornici să asiste la un mare
eveniment. Iar între cei prezenţi se
aflau şi părinţii lui Elie Miron Cris-
tea, George şi Domniţa Cristea din
Topliţa Română.
Instalarea ca Episcop a avut
loc duminică, 8 mai 1910, în Ca-
tedrala Episcopală din Caransebeş
şi s-a desfăşurat cu tot fastul cu-
venit unui asemenea eveniment.
„De mult nu s-a mai văzut la noi
izbucniri de bucurie mai sincere
şi mai însufleţite ca la sfinţirea şi
instalarea noului Episcop Cris-
tea. Lumea românească a făcut
din ele nişte sărbători naţionale
dintre cele mai frumoase”, scria
O. C. Tăslăuanu, în „Luceafărul”
din 16 mai 1910. Iar întâiul bio-
graf al lui Elie Miron Cristea, Ion
Rusu Abrudeanu, îl caracteriza pe
noul Episcop al Caransebeşului ca
fiind „un tânăr care dispunea de o
aleasă cultură bisericească şi pro-
fană (era absolvent al Facultăţii
de litere şi filosofie a Universităţii
Regale din Budapesta - n.n.), om
modern, care nu trăia în credinţa
că biserica are datoria de a îngriji
numai de cealaltă lume, ci dă şi
preocupărilor acestei vieţi atenţia
cuvenită. (…)”.
Cât priveşte înfăptuirile Episco-
pului Dr. Elie Miron Cristea, vreme
de aproape zece ani, cât timp a stat
în scaunul episcopal al Caransebe-
şului (1910-1919), ele sunt mul-
tiple şi de mare importanţă, chiar
dacă perioada respectivă nu a fost
deloc favorabilă nici românilor ar-
deleni, nici Bisericii Ortodoxe din
Ungaria şi Transilvania. A muncit
fără preget, fiindcă pentru el mun-
ca a însemnat „evanghelia viito-
rului”, având mereu convingerea
în victoria cauzei naţionale. „Sus
inimile, căci dacă nu mâine, dar
desigur nu peste mult timp, ceea
ce este al nostru trebuie să ni se
dea”, scria el în Pastorala de Cră-
ciun, din decembrie 1913.
Pentru Eparhia Caransebeşului,
Dr. Elie Miron Cristea a fost, într-
adevăr, un „episcop providenţial”,
aşa cum l-a caracterizat, în cuvân-
tul său, Preasfinţitul Lucian (foto
stânga), actualul Episcop al Ca-
ransebeşului.
Nu întâmplător deci, Episcopia
Caransebeşului a hotărât ca în ca-
drul Simpozionului Internaţional
„Credinţă şi mărturisire”, o zi
să fie dedicată comemorării cen-
tenarului instalării Episcopului
Elie Miron Cristea la Caransebeş,
care a cuprins o suită întreagă de
manifestări ştiinţifico-religioase.
A fost vernisată o expoziţie foto-
documentară despre viaţa şi acti-
vitatea Episcopului Miron Cristea
al Caransebeşului (1910-1919);
a fost lansat volumul „Patriarhul
Miron Cristea, ierarh providenţi-
al al naţiunii române. Cuvântări”,
de Pr. dr. Ionel Popescu şi prof.
Constantin Brătescu.
Iar în cadrul simpozionului in-
ternaţional au luat cuvântul: PS
Nicodim, Episcopul Sevenrinu-
lui şi Strehaiei; PS Siluan, Epis-
copul Românilor din Ungaria,
cu reşedinţa la Gyula; PS Daniil,
Episcopul Daciei Felix; PS Paisie
Lugojanul, Episcopul Vicar al Ar-
hiepiscopiei Timişoarei.
PS Lucian, Episcopul Caran-
sebeşului, după ce a dat citire
Noua Catedrală Episcopală a Caransebeşului
scrisorii de binecuvântare trimisă
de Preafericitul Daniel, Patriarhul
României şi al Bisericii Ortodoxe
Române, a susţinut comunicarea:
„Organizarea administrativ-bise-
ricească a Eparhiei Caransebeşu-
lui, după instalarea Episcopului
Miron Cristea”.
În cadrul simpozionului, au mai
fost susţinute comunicările: „Miron
Cristea şi organizarea Bisericii Au-
tocefale Române”, de prof. univ. dr.
Petru Bona; „Afirmarea culturii na-
ţionale - coordonată a gândirii Epi-
scopului Miron Cristea”, de prof.
univ. dr. Ioan Munteanu; „Alegerea,
hirotonirea şi instalarea Episcopului
Miron Cristea al Caransebeşului,
oglindite în presa bisericească sibi-
ană şi arădeană”, de lect. univ. dr.
Florin Dobrei; „Mişcarea culturală
Caransebeşeană între 1910-1914.
Contribuţii majore ale Episcopului
Dr. Miron Cristea”, de prof. Con-
stantin Brătescu; „Dr. Elie Miron
Cristea iubitor şi ocrotitor al tradi-
ţiilor muzicale româneşti”, de prof.
univ. dr. Dumitru Jompan; „Circu-
larele şcolare ale Episcopului Mi-
ron Cristea”, de asist. univ. Maria
Train; „Dialog epistolar: Miron
Cristea - Gheorghe Ciuhandu”, de
Pr. Pavel Vesa; „Vizita canonică a
Episcopului Miron Cristea în proto-
popiatul Făget”, de drd. Alina Co-
Eveniment
vaci; „Vizitele canonice ale Episco-
pului Miron Cristea şi semnificaţia
lor spirituală şi naţională”, de asist.
univ. dr. Alin Cristian Scridon;
„Şcoala confesională româneas-
că în timpul păstoririi Episcopului
Miron Cristea”, de prof. dr. Angela
Dumitrescu; „Sfinţirea bisericii din
Vârşeţ prin Episcopul Miron Cris-
tea”, de arhim. Longhin Muncean
(Serbia); „Documente referitoare la
Episcopia Caransebeşului în timpul
Episcopului Miron Cristea, în de-
pozitele SJAN Caraş-Severin”, de
dr. Ovidiu Roşu; „Trecerea în veş-
nicie a Patriarhului Miron Cristea,
prilej de resemnare şi îndurerare
la Caransebeş”, de Lavinia Diana
Micu; „Participarea preoţimii or-
todoxe române din Banatul sârbesc
la evenimentele revoluţionare din
1848-1849”, de dr. Mircea Măran
(Vârşeţ); „Preotul basarabean Ale-
xei Mateevici despre vechile tipă-
rituri bisericeşti”, de lect. univ. dr.
Tamara Petrov; „Activitatea bise-
ricească a lui Miron Cristea la Si-
biu”, de Pr. drd. Daniel Alic.
Episcopia Ortodoxă a Covas-
nei şi Harghitei a fost reprezenta-
tă, la acest important eveniment,
de dr. Ioan Lăcătuşu, prof. Vasile
Stancu şi subsemnatul, care au
susţinut comunicările: „Episcopul
Miron Cristea - apărătorul unităţii
Banatului (1919-1920)” - dr. Ioan
Lăcătuşu şi prof. Vasile Stancu;
„Dr. Elie Miron Cristea, Episcop
al Caransebeşului (1910-1919)” -
prof. Ilie Şandru.
La încheierea lucrărilor sim-
pozionului, PS Lucian, Episcopul
Caransebeşului, a ţinut să mulţu-
mească, în mod deosebit, repre-
zentanţilor Episcopiei Covasnei
şi Harghitei, meleagurile de başti-
nă ale Patriarhului Miron Cristea,
pentru comunicările prezentate,
precum şi pentru cele trei volume
„Sangidava” care cuprind comuni-
cările ştiinţifice ce au fost prezen-
tate la cele 12 ediţii de până acum
ale „Zilelor Miron Cristea”, desfă-
şurate, an de an, la Topliţa Româ-
nă, donate Bibliotecii Episcopiei
Caransebeşului.
 Politic local - Sport
Președintele PD-L Sfântu-Gheorghe și-a dat demisia din Comisia
de denumiri de ochii naivilor, trebuindu-i o lună să o și depună…
# Dan Tanasă
(Madrid, Spania)
După ce Ministerul Administraţiei
şi Internelor mi-a comunicat faptul că
numirea lui Dan Manolăchescu, pre-
şedintele PD-L Sfântu-Gheorghe şi
laureat al Premiului Julianus, în func-
ţia de membru al Comisiei de atribuire
sau schimbare de denumiri a judeţului
Covasna, de către prefectul Gyorgy
Ervin, este ilegală, i-am solicitat aces-
tuia, la data de 25 martie 2010, să îmi
comunice când anume îl va revoca din
funcţie pe cel pe care l-a numit ilegal.
În data de 30 martie 2010, Dan
Manolăchescu anunţă public faptul că
renunţă la funcţia de membru în Co-
misia de denumiri...
„Când am acceptat numirea, am
considerat că eu sunt unul din „acei
câţiva” care pot discuta deschis chiar
şi pe acest subiect. Constat că sunt
depăşit de situaţie şi că orientarea
mea multiculturală nu poate schim-
ba nimic din ceea ce se întâmplă cu
numele străzilor din Sfântu-Gheor-
ghe. Prin urmare, îmi dau demisia
dintr-o comisie de 5 indivizi în care
2 români (subsemnatul şi dl. Vale-
rii Kavruk) nu vor putea hotărî (şi,
constat, că nici negocia) niciodată
nimic”, a spus Manolăchescu.
Pentru că Prefectura Covasna nu
mi-a răspuns la solicitarea din data de
25 martie, am adresat, la data de 22
aprilie, o reclamaţie administrativă, în
baza Legii nr. 544/2001, către Prefec-
tura Covasna, în urma căreia am pri-
mit răspunsul din facsimil.
Adresa Prefecturii Covasna, care
îmi comunică faptul că demisia lui
Manolăchescu a fost înregistrată la
instituţie în data de 26 aprilie 2010,
adică la aproape o lună de zile după
ce acesta afirmase ca şi-a dat demisia
(atenţie, nu a anunţat că îşi va da de-
misia, ci că şi-a dat-o deja!), dovedeşte
caracterul unui tânăr politician care se
pretinde a fi reprezentant al comunită-
ţii din Sfântu-Gheorghe.
Actualul prefect al judeţului Co-
vasna, fostul membru UDMR Gyor-
http://tanasadan.blogspot.com/
Dacă nu va face paşi greşiţi, CFR Cluj va câştiga, din nou, titlul de campioană a României
Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169) 9
gy Ervin, l-a numit, ilegal, membru
în Comisia de denumiri pe Dan Ma-
nolăchescu, prietenul de ideologie al
primarului Antal Arpad şi al preşe-
dintelui CJ Covasna, Tamas Sandor.
Cu un tupeu stupefiant, Dan Mano-
lăchescu a acceptat să fie membru
în această comisie deşi ştia că nu
are pregătirea profesională necesară.
Absolut greţos şi încercând să pară
ceea ce nu e, un om de caracter şi un
apărător al drepturilor românilor din
Covasna, Manolăchescu a declarat
că şi-a dat demisia din această func-
ţie pentru că nu poate fi de acord cu
schimbările de denumiri de străzi pe
care prietenul său, primarul Antal
Arpad, doreşte să le facă în Sfântu-
Gheorghe. Şi-a dat demisia fără să
scoată un cuvânt împotriva primaru-
lui şi a intenţiilor sale!
Şi-a dat demisia verbal, de ochii
presei şi ai naivilor care l-au crezut.
I-a trebuit aproape o lună de zile să o
şi depună...

Rezultate, Rezultate, Televizări,

ga I e l e
Li
c e r n ap se etapa etapa etapa
Se a XXX-a a XXXI-a a XXXII-a
cam cern
apele în Liga lu’ Mi-
tică. Aşa se face că, dacă nu se
Chiar întâmplă vreo surpriză de proporţii, Vineri, 30 aprilie Miercuri, 5 mai Duminică, 9 mai
dacă rânduri- putem anticipa că CFR Cluj va ieşi
le de faţă sunt redactate campioană, Urziceni, Steaua, Timi-
când încă nu ştim toate rezultate- şoara, Vaslui şi Dinamo vor merge Gloria Bistriţa - Pandurii Ceahlăul - „U“ Craiova Curtea de Argeş - Ceahlăul
le etapei a 31-a, putem afirma că şi ele în cupele europene, iar Pandu- 1-0 2-1 (16:00 - GSP TV)
acum, când mai avem doar trei lun- rii, Iaşi, Ceahlăul şi Alba-Iulia vor Astra Ploieşti - CFR Cluj Astra Ploieşti - Oţelul Galaţi
gimi până la finalul actualului sezon, retrograda. (A.M.B.) Pandurii - Poli Iaşi
1-0 1-1 (18:00 - GSP TV)
CLASAMENT Gaz Metan - Rapid
Sâmbătă, 1 mai 0-0 Luni, 10 mai
M V E I GOL PCT A
1 CFR Cluj 30 17 8 5 37-18 59 +14 Steaua - Astra Ploieşti
2 Unirea Urziceni 30 15 11 4 46-25 56 +11 „U“ Craiova - Curtea de Argeş 2-0 Unirea Alba-Iulia - Dinamo
3 Steaua 31 16 8 7 44-34 56 +8 1-3 (14:00 - GSP TV)
4 FC Timişoara 30 14 13 3 52-22 55 +10 Unirea Alba-Iulia - Steaua „U“ Craiova - CFR Cluj
5 FC Vaslui 30 16 7 7 40-26 55 +10 2-1
Joi, 6 mai (16:00 Digi Sport)
6 Dinamo 30 12 13 5 42-29 49 +4
7 Rapid 31 12 9 10 49-36 45 0 FC Timişoara - Oţelul Galaţi FC Timişoara - Gaz Metan
2-1 Oţelul Galaţi - Unirea Alba-Iulia (18:00 - Digi Sport)
8 Oţelul Galaţi 30 11 8 11 33-35 41 -4
9 FC Braşov 30 10 8 12 31-28 38 -7 FC Vaslui - Ceahlăul (14:30 - GSP TV) FC Vaslui - Steaua
10 Gloria Bistriţa 30 9 10 11 29-38 37 -8 1-0 FC Braşov - Gloria Bistriţa (20:00 - Digi Sport)
11 Gaz Metan Mediaş 31 7 14 10 26-37 35 -13 (16:30 GSP TV) Rapid - Pandurii
12 Astra Ploieşti 31 8 10 13 30-39 34 -11
13 „U” Craiova 31 10 3 18 39-47 33 -12 Duminică, 2 mai CFR Cluj - FC Vaslui (21:45 - Antena 1)
14 Curtea de Argeş 30 9 6 15 29-44 33 -12 (18:00 - Digi Sport)
15 Pandurii Târgu-Jiu 31 6 12 13 18-29 30 -18
16 Poli Iaşi 31 7 9 15 27-43 30 -15
Poli Iaşi - Gaz Metan Unirea Urziceni - Curtea de Argeş Marţi, 11 mai
1-1 (19:30 - GSP TV)
17 Ceahlăul 31 6 10 15 26-47 28 -20
18 Unirea Alba-Iulia 30 7 5 18 32-53 26 -19 Unirea Urziceni - FC Braşov Dinamo - FC Timişoara Poli Iaşi - FC Braşov
1-0 (21:30 - Digi Sport) (18:00 - GSP TV)
Liga Campionilor Europa League Retrogradare
Rapid - Dinamo * meciurile de joi 6 mai a.c. s-au Gloria Bistriţa - Unirea Urziceni
2-2 terminat după închiderea ediţiei. (20:30 - Digi Sport)
Închiriem, în zona centrală a municipiului
Finala de pe Stadionul „Hamburg Ultima rundă a Ligii Cam-
Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, Arena” (Germania), dintre FC Ful- pionilor, dintre Bayern Mun-
cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii ham şi FC Liverpool, se va desfăşura chen şi Inter Milano, va avea
miercuri, 12 mai 2010. loc sâmbătă, 22 mai a.c..
de parcare aferente), la preţuri foarte avantajoase. Evenimentul va fi transmis, în Marea finală germano - itali-
România, de ProTV, cu începere de ană va fi transmisă, în România,
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797 la ora 21:45. de TVR1.
 10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt
info@condeiulardelean.ro
Şi tu ne poţi trimite poze:

În totală contradicţie cu Constituţia României (Art. 13 - În România, limba oficială
este limba română), în municipiul reședinţă Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, la
fiecare pas sunt amplasate indicatoare rutiere inscripţionate mai întâi
în limba maghiară și doar apoi în cea română. Și asta în ciuda fap-
tului că, încă de anul trecut, autorităţile Statului Român (în cazul
acesta, Prefectura Harghita - reprezentant al Guvernului în teri-
toriu și garant al legalităţii) au fost sesizate și scriptic, și public
(în presă - vezi „Condeiul ardelean”). Ce mai?, trăim în ţara în
care UDMR nu mai are nicio lege și, mai ales, niciun Dumnezeu!
Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden-
tice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie
să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu trebuie să
conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor sale.
Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

REVANŞA LUI ANAND
După 8 partide, în meciul pentru titlul de campion mondial dintre indianul Anand
şi bulgarul Topalov, scorul se menţine egal: 4 - 4. Continuăm comentarea partidelor
decise cu partida a 2-a, în care Anand a egalat.
Anand, Viswanathan (2787) - Topalov,
Veselin (2805) [E04]
Meciul pentru titlul de campion
mondial, Sofia (2), 25.04.2010
1.d4 La 1.e4 Topalov joacă Apărarea sici-
liană, iar Anand, care pierduse prima partidă,
preferă să nu rişte, deoarece Apărarea siciliană
duce de obicei la poziţii complicate. 1...Cf6 2.c4
e6 3.Cf3 Unul din modurile de a evita Apărarea
Nimzovici în care s-ar fi ajuns după 3.Cc3 Nb4.
3...d5 4.g3 În sfârşit deschiderea s-a configurat:
se va juca Deschiderea catalană. 4...dxc4 5.Ng2
a6 Intenţionând să apere pionul în plus cu b7-
b5. 6.Ce5 c5 Una din reacţiile cele mai energice.
7.Ca3 cxd4 8.Caxc4 Nc5 9.0–0 Albul are com-
pensaţie pentru pionul sacrificat, deoarece negrul
are probleme serioase cu dezvoltarea flancului
damei. Nebunul „catalan” din g2 îşi joacă bine
rolul. 9...0–0 10.Nd2 Cd5 Necesar pentru a ob-
tura diagonala a8-h1. Acum negrul ameninţă b7-
b5 după care se poate dezvolta pe flancul damei.
11.Tc1 Cd7 Nu merge imediat 11...b5, deoarece
după 12.Cd3 Na7 13.Na5! De7 14.Cce5 Nb7
15.Tc7! Cxc7 16.Nxb7 complicaţiile sunt în fa-
voarea albului. 12.Cd3 Având în vedere pionul
în plus al negrului, albul evită schimburile. 12...
Na7 13.Na5 De7 14.Db3 Greşit era 14.Nxd5?!
exd5 15.Nb4, deoarece după 15...Df6 16.Nxf8
dxc4! negrul obţine avantaj material (două fi-
guri pentru turn) 14...Tb8 15.Da3 Noutatea lui
Anand. După schimbul damelor albul păstrea-
ză o puternică iniţiativă. Anterior albul jucase
aici 15.Cce5, dar după 15...Cxe5 16.Cxe5 Df6
17.Cd3 b6 18.Nb4 Td8 19.Nxd5 Txd5 20.Tc7
Nb7? (20...Td7!) 21.Ne7 21...Df5 22.Dc2 e5
23.Tc1 h6! 24.Cb4 d3!! negrul a obţinut vic-
toria: 25.exd3 Td7 26.Txb7 Tbxb7 27.Dc8+
Rh7 28.Cxa6 Dxd3 29.Cb4 Dd2 30.Nf8 Tb8
0-1 Gulko, B (2559) - Shulman, Y (2606) /
Tulsa 2008. 15...Dxa3 Cea mai rezonabilă so-
luţie. După 15...Df6 16.Cd6! albul are avantaj
poziţional clar. 16.bxa3!! Cele două semne de
exclamare sunt puse nu atât pentru forţa mutării
în sine, cât mai ales pentru lipsa de prejudecăţi.
Mutarea „normală” era 16.Cxa3 pentru a nu du-
bla pionii. Continuarea din partidă deschide încă
o coloană pe flancul damei, iar pionul din a3 ar
putea ajunge la a5 fixând astfel flancul damei.
16...C7f6 Cu intenţia simplă şi clară de a termi-
na dezvoltarea după Nc8-d7. 17.Cce5! Absolut
necesar pentru a împiedica dezvoltarea flancului
damei. 17...Te8! Topalov se apără cu atenţie.
La 17...Nd7 ar fi urmat 18.Cxd7 Cxd7 19.Nxd5
exd5 20.Tc7 şi iniţiativa albului nu poate fi pusă
la îndoială. 18.Tc2 Pregătind dublarea turnurilor
pe coloana deschisă „c”. 18...b6 19.Nd2 Nb7 În
sfârşit negrul a reuşit să dezvolte flancul damei,
dar acum trebuie adus în joc nebunul din a7, a
cărui „insuficienţă respiratorie” poate aduce
poziţia negrului în moarte clinică. 20.Tfc1 În-
tinzând negrului o cursă banală. 20...Tbd8 Eli-
berând câmpul b8 pentru nebunul din a7, care
numai aşa poate intra în joc. Mai slab este 20...
b5 din cauza 21.Cc6 Nxc6 22.Txc6 după care
negrul are probleme cu pionul a6. Cursa de care
vorbeam survine după mutarea aparent naturală
20...Tbc8 cu care negrul ar fi încercat să anuleze
presiunea turnurilor albe pe coloana „c”. După
21.Txc8 Txc8 22.Txc8+ Nxc8 23.Cc6 negrul
pierde nebunul din a7. 21.f4 Anand îşi consoli-
dează cu răbdare poziţia. 21...Nb8 Mutare abso-
lut previzibilă în lumina celor discutate anterior.
22.a4 Cu ameninţarea 23.a5. 22...a5 23.Cc6
Albul este obligat acum să acţioneze energic,
deoarece altfel poate pierde iniţiativa. 23...Nxc6
24.Txc6 Acum pionul b6 intră în bătaia puştii.
24...h5 25.T1c4 Nici pionul d4 nu se simte prea
bine! 25...Ce3?! O continuare previzibilă, dar
slabă. Pionul d4 putea fi apărat indirect cu 25...
Na7, pentru a răspunde la 26.Txd4? cu 26...b5,
după care albul pierde turnul. Desigur, muta-
rea 25...Na7 nu putea fi pe placul unui jucător
temperamental cum este Topalov. 26.Nxe3 dxe3
27.Nf3 Albul nu se grăbeşte să ia pionul b6, pre-
ferând să menţină presiunea poziţională. Cum a
Problemã propusã
arătat însă fostul campion mondial Garry Kaspa-
rov, pionul b6 putea fi luat fără niciun risc, deoare-
pasionaþilor de ºah
ce după 27.Txb6 Txd3 28.exd3 Na7 29.Tb1 e2+ FEDOROWITSCH
30.d4! e5 (30...Td8 31.Rf2!) 31.fxe5 Cg4 32.Te1
Roman & MITIOUCH - #2
„albul îşi poate realiza avantajul material” (Kas-
parov). 27...g6 Interesant este că Topalov evita Diagrammes, 1980
continuarea 27...Cd7!?, care după 28.Nxh5 e5!
putea tulbura apele prin activizarea nebunului
din b8: 29.fxe5 Nxe5] 28.Txb6 Na7 Nu merge
28...Txd3? deoarece după 29.exd3 e2, albul are
replică 30.Tb1!. 29.Tb3 Pentru a nu permite sa-
crificiul de calitate în d3. La 29.Ta6 urmează 29...
Txd3! 30.Txa7 (Forţat, la 30.exd3 urmând 30...
e2+ şi negrul câştigă.) 30...Td2 31.Tcc7 Tf8 şi
şansele de salvare ale negrului sunt reale. 29...Td4
30.Tc7! Nb8 31.Tc5 Nd6 Desigur nu 31...Txa4??,
la care urmează 32.Nc6 şi negrul pierde un turn
întreg. 32.Txa5 Tc8 Abia la mutarea a 32-a negrul
a reuşit să-şi îmbunătăţească poziţia figurilor, sa-
crificând pentru aceasta doi pioni. De ameninţări
reale însă nu dispune. 33.Rg2 Tc2 34.a3 Ta2 (Vezi
diagrama)
După cum au
remarcat diverşi
comentatori şan-
se practice ar fi dat
doar 34...Cd5 de
exemplu: 35.Nxd5
Txe2+! 36.Rf3 Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Txh2 37.Rxe3 Txd5
Se pare că a da mat unui rege solitar nu este
38.Txd5 exd5, deşi
după 39.a5 Ta2 40.a6 Nxa3 41.a7 Nf8 42.Tb7
chiar atât de greu. Dar când ţi se impune condiţia
ca acest lucru să fie făcut doar în două mutări
Ta4 43.Rd2 avantajul albului se menţine în ciuda
lucrurile se complică puţin.
dificultăţilor concrete de realizare. 35.Cb4! Nxb4
La 35...Tad2 urmează 36.Ta8+ Rg7 37.a5 Cd5 Soluţia, în ediţia viitoare.
38.Cxd5 exd5 39.a6 cu câştig uşor. Greşit era şi
35...Ta1 din cauza 36.Cc2. 36.axb4 Acum totul
Soluţia problemei din numărul trecut:
s-a lămurit! Cei doi pioni liberi de pe flancul da-
mei sunt o forţă de care trebuie să se ţină seama.
36...Cd5 37.b5! Taxa4 Ce altceva? Fără speranţă BANASZEK Marcin
este şi 37...Cb6 38.Ta6. 38.Txa4 Txa4 39.Nxd5
exd5 40.b6 Ta8 41.b7 Tb8 Mutările negrului au
Biuletyn Cz.O.Z.Sz., 1985
fost forţate. Turnul său este ţintuit pe b8, iar regele
1.Dc7! Rxh5 [Sau 1...h2 2.Dxh2#]
alb se va ocupa de pionii centrali. 42.Rf3 42...d4
2.Dh7# 1–0
43.Re4! Negrul cedează. 1-0
O excelentă realizare poziţională a campionu-
ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
lui mondial en-titre. doron50ro@yahoo.com
 Traduceri
Traduceri din presa
de limbă maghiară
UDMR-ul nu a fost reprezentat
la Marea Adunare a Autoguvernă-
rilor din Ţinutul Secuiesc, astfel
că majoritatea participanţilor au
fost din partea Partidului Civic
Maghiar (PCM). Conform unei
hotărâri adoptate vineri, se solicită
ca limba maghiară să devină limbă
oficială în Ţinutul Secuiesc, statu-
tul acesteia fiind identic cu cel al
limbii oficiale a statului. Delegaţii
au hotărât: se vor adresa Parla-
mentului României cu rugămintea
de a fi stipulat în lege statutul auto-
nom al regiunii Ţinutul Secuiesc.
În acelaşi timp, vor adresa o
cerere şi Adunării Generale Parla-
predecesorul viitorului parlament
secuiesc.
La forumul de vineri, de la
Sfântu-Gheorghe au participat 332
de delegaţi, atâţia au fost anunţaţi,
a afirmat în cadrul conferinţei de
presă Farkas Csaba, preşedintele
comisiei permanente a marii adu-
nări.
Cel care doreşte să obţină un
consens în orice problemă între
UDMR, PCM, Consiliul Naţional
Maghiar din Transilvania (CNMT)
şi Consiliul Naţional Secuiesc
(CNS) nu are o treabă uşoară - a
declarat Farkas. Preşedintele a
declarat presei că hotărârile marii
în locurile în care este prezentă în
proporţie de 15 la sută sau 10 la
sută, dar aceasta este o altă pro-
blemă - a declarat Borbely. Acesta
a subliniat că, hotărârile adoptate
în cadrul Marii Adunări a Auto-
guvernărilor din Ţinutul Secuiesc
reprezintă iniţiativa unora, care nu
au o responsabilitate deosebită şi
care fac declaraţii fără să aibă în
vedere ce se poate realiza de fapt.
De exemplu, luni, Parlamentul nu
va lucra. Aceasta reprezintă un
gest. Manifestarea de 15 martie
are tradiţie, premierul transmite şi
el la rândul său un mesaj, ceea ce
Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169) 11
a devenit ceva obişnuit. În legea
funcţionarilor publici şi în alte acte
normative există prevederi care
fac posibilă angajarea de persoane
care cunosc limba minorităţii. Pu-
tem discuta de mai multe drepturi
lingvistice, dar nu în aşa fel încât
să facem declaraţii fără motiv, ne-
luând în considerare ce înseamnă
toate acestea din punct de vedere
juridic - a adăugat Borbely. (...)
Cotidianul „Hargita Nepe”
(Harghita), nr. 51, 15.03.2010;
Titlu: Mare Adunare a
Autoguvernărilor
la Sfântu-Gheorghe

mentare a Consiliului Europei so-
licitând desemnarea unui raportor
pentru evaluarea situaţiei generale
a comunităţii naţionale secuieşti,
autohtone, din Ţinutul Secuiesc de
identitate maghiară, ce trăieşte în
bloc şi pentru analizarea cerinţelor
de autonomie. Printre altele, aceş-
tia ar dori ca forumul european
să adopte o hotărâre cu privire la
autonomia Ţinutului Secuiesc, să
formuleze o recomandare pentru
România, să se ocupe în mod me-
ritoriu cu dorinţa clară a celor din
Ţinutul Secuiesc.
În principiu, aceasta a fost cea
de-a doua Mare Adunare a Auto-
guvernărilor Secuieşti, dar se pare
că maghiarimea din România nu
este unitară în recunoaşterea com-
petenţelor unitare. Organizatorii
afirmă că, de fapt, acest forum este
Vehicule
 Vând Skoda Octavia, an fabricaţie
2002, motor 2.0 l benzină, 150
CP, tuning optic, suspensie sport,
climatronic, geamuri electrice,
oglinzi electrice, scaune încălzite.
Preţ 7.000 Euro. Tel: 0743-
417.151
 De vânzare scooter MBK Bo-
oster 49 ccm, an fabricaţie 1999
noiembrie, înmatriculată, stare
perfectă de funcţionare, fără
zgârieturi. Preţ: 1.900 lei. Tel:
0744-907.807
 Vând Volksvagen Vento(1994),
motor 1.8, benzină, închidere
centralizată, servo direcţie, trapă
electronică, neînmatriculată (în-
matricularea costa 600 Euro). Preţ
1.650 Euro uşor negociabil.Tel:
0757-325.142
 Vând sau schimb Opel Astra Cab-
rio, an 1994, motor 1.6, stare bună
de funcţionare, înmatriculată,
geamuri electrice, jante aliaj alu-
miniu, GPL. Preţ 2.500 Euro. Tel:
0742-184.901
 Vând URGENT Alfa Romeo 147
Full Extra, an fabricaţie 2001, mo-
tor 1.6, putere 120 CP. Preţ 3.850
Euro. Tel: 0762-698.308
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
adunări au caracter de recomanda-
re pentru consiliile locale, iar re-
alizarea acestora depinde de acest
organism.
Borbely critică hotărârile
Borbely Laszlo, vicepre-
şedinte executiv al UDMR
a declarat ieri (14 martie
2010) Mediafax faptul că ini-
ţiatorii hotărârilor Marii Adunări
a Autoguvernărilor din Ţinutul
Secuiesc nu cunosc legislaţia din
România. Probabil nu cunosc le-
gile din România. În momentul de
faţă, o minoritate îşi poate utiliza
limba maternă în cadrul adminis-
traţiei locale în cazul în care este
prezentă în proporţie de peste 20
la sută. Putem discuta despre fap-
tul că ar fi bine să fie introdusă şi
Imobiliare
 Vând pădure de stejar 2 ha în zona
Turia. Tel: 0741-604.173
 Vând casă, curte şi grădină în
localitatea Turia 1.15 ha, grajd
nou. Tel: 0762-270.393
 Vând apartament 2 camere în
Sfântu-Gheorghe, zona gării
cartierul rezidenţial, izolat în
exterior, centrală proprie, termo-
pane. Preţ: 880.000. Tel: 0743-
061.798
 Vând apartament în Sfântu-Gheor-
ghe, 4 camere, decomandat, 80
mp., confort 1, centrală termică,
parchet, etajul II, cu garaj în faţa
scării. Preţ negociabil, posibilitate
plată în rate. Tel: 0722-643.021
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, Bulevardul
Grigore Bălan, lângă Romtele-
com, 35.000 Euro, negociabil.
Tel.: 0735-311.926
 Vând garsonieră formată din 2
camere şi baie, et. 1, zona pes-
carilor, centrala proprie, parchet,
termopane, uşă metalică. Preţ:
15.000 Euro. Tel: 0743-061.798
 Vând apartament 2 camere în
Sfântu-Gheorghe, str. Crângu-
lui, etaj.II, 58 mp cu centrală
Telefoane
Prima indignare a fost generată de faptul că dezbaterea publică a
proiectului de lege a învăţământului a fost limitată la o perioadă de două
săptămâni. În Trei Scaune au existat şcoli în care membrii comunităţii
pedagogilor nici măcar nu au dezbătut această temă. Acest lucru a fost
motivat prin justificări de genul: oricum nu suntem ascultaţi!
Utile
La forumul de dezbateri, organizat exclusiv în interesul prezentării Poliţia 112
punctelor de vedere ale părinţilor, din comunitatea de părinţi formată Pompieri 112
din 7.000 de persoane, s-au prezentat doar 70 de persoane. Poate că Salvare 112
printre acestea s-au aflat cel mult zece părinţi care au parcurs textul pro- Protecţia Civilă *982
iectului de lege. Jandarmeria *956
Ar fi bine de aflat câte propuneri de modificare s-au formulat în pri- Serviciul Antidrog *934
vinţa proiectului de lege a învăţământului din ţară. România va avea Poliţia de Frontieră *959
oricum o nouă lege a învăţământului, cu noi elemente care pot fi apreci- Deranjamente Electrica *929
ate sau criticate, cu elemente care pot fi finanţate sau care sunt nefuncţi- Deranjamente Gaze *928
onale. Atunci când vom bate cu pumnii în masă din cauza absurdităţilor Deranjamente posturi
legii, le reamintesc celor care au preferat să rămână acasă starea de pa- telefonice 1921
ralizie a vieţii publice, sesizate în perioada dezbaterii publice. Acea stare Informaţii abonaţi
în care majoritatea a pierdut din nou posibilitatea modelării problemelor Romtelecom 188932
noastre comune şi a asumării responsabilităţii civile. Informaţii diverse 1951
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5946, 01.04.2010; *Se formează obligatoriu
Titlu: Cine este interesat de legea învăţământului?, prefixul judeţului
Semnează: Csinta Samu
Alba
Prefectura 0258-811.179
Consiliul Judeţean
0258-813.380
Primăria Alba-Iulia
0258-819.462
termică proprie. Preţ: 30.000
euro. Tel: 0727- 801.448 Diverse Braşov
Prefectura 0268-419.277
 Vând garsonieră categoria B în  Închiriez Cramă cu dotări
Sfântu-Gheorghe, zona Consic,
Consiliul Judeţean
(presă, curent trifazic) în ve- 0268-410.777
renovată, termopane, centrală derea vinificării. Capacitate
termică, izolat termic interior şi ex-
Primăria Braşov
de depozitare 30.000 de litri. 0268-416.550
terior. Tel: 0758-781.991 Eventual, asigur şi strugurii
 Vând apartament 2 camere
în Sfântu-Gheorghe, cartierul
pentru vinificaţie. Tel: 0728- Covasna
351.014, 0237-633.072 Prefectura 0267-315.190
Gării. Preţ informativ: 100.000  Vând video recorder, AIWA 6
lei. Tel: 0760-118.890
Consiliul Judeţean
capete, stare perfectă, culoare 0267-311.190
argintie. Preţ 120 lei. Tel: 0752-
IT / Electronice 629.951
Primăria Sfântu-Gheorghe
0267/316.957
 De vânzare aparat foto DSRL
marca Olympus E-300 obiec- Servicii Harghita
tiv 18-50 mm, 55-200 mm, 4 fil-  Efectuez lucrări de instalaţii de Prefectura 0266-371.114
tre, card memorie 2Gb, geantă încălzire şi sanitare. Tel: 0761- Consiliul Judeţean
originală Olympus. Preţ 1.200 320.610 0266-207.700
lei. Tel: 0744-907.807  Profesoară, meditez eficient Primăria Miercurea-Ciuc
limba engleză pentru intervi- 0266-317.007
Angajãri uri la angajare şi limba română
 Agenţie de recrutare şi plasare pentru clasele I-VIII. Răbdare, Mureş
forţă de muncă în Israel caută seriozitate. Preţ 25 lei/şedinţă. Prefectura 0265-263.211
pentru îngrijire de bolnavi la Tel: 0724-333.573 Consiliul Judeţean
domiciliu femei cu vârsta în-  Efectuez devirusări, reinstalări 0265-263.211
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de sisteme, configurări reţea, Primăria Târgu-Mureş
limbi străine constituie avantaj actulizări softuri GPS (GAR- 0265-268.330
(engleză, franceză, maghiară). MIN, IGO 8, SYGIC). Tel:
Tel: 0740-365.850 0728-903.624 Sibiu
Prefectura 0269-210.104
Mica publicitate este gratuitã Consiliul Judeţean
pentru persoanele fizice. 0269-217.733
Primăria Sibiu
0269-208.800
 12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 134 (169)
Duminica vindecårii orbului
„Trebuie să fac, până este ziuă, lucrările Celui ce M-a trimis
pe Mine; că vine noaptea, când nimeni nu poate să lucreze.
Atât cât sunt în lume, Lumină a lumii sunt.
Acestea zicând... a uns cu tină ochii orbului. Şi i-a zis: Mergi
de te spală în scăldătoarea Siloamului... şi a venit văzând.”
Rezultatele diagnosticării socie-
tăţii contemporane sunt destul de
sumbre, pentru că dovedesc faptul
că omul de azi nu vede dincolo de
ceea ce alţii încearcă prin tehnica
manipulării să-i arate, distorsio-
nând realitatea şi adevărul.
Voi prezenta câteva din tentaţi-
ile ce sunt aruncate ca nişte mreje
asupra sufletului:
Monoteismul modalist con-
temporan a contribuit la relativi-
zarea şi dizolvarea ideii de Dumne-
zeu, iar una dintre aceste consecinţe
este individualismul tot mai exage-
rat, care este recomandat omului
contemporan ca mod de viaţă.
Monarhismul arianist con-
temporan duce la promovarea fe-
nomenului secularizării, iar rezul-
tatul este că omul contemporan îşi
duce tot mai greu povara autosufi-
cienţei, a însingurării şi a propriului
individualism.
Anularea comuniunii trinita-
re prin Filioque, precum şi teoria
transcendenţei totale a lui Dum-
nezeu sunt generatoare de indivi-
dualism, care are următoarele impli-
13 mai
(†) ]nål\area Domnului
Este unul din cele 12 Praznice
Împărăteşti ale Bisericii noastre. În
această zi, prăznuim înălţarea cu tru-
pul la cer a Domnului nostru Iisus
Hristos.
Timp de patruzeci de zile, Dom-
nul nostru Iisus Hristos a petrecut cu
sfinţii Săi apostoli, întărindu-i în cre-
dinţă, dar mai ales tâlcuindu-le toate
locurile din Scripturi care vorbeau
despre El (Luca XXIV, 27).
Ne aducem aminte la auzul
Evangheliei de Duminica lui Toma.
Pentru că şi aici, când L-au văzut pe
Hristos în mijlocul lor, s-au tulburat
şi atunci Hristos L-a pus pe Aposto-
lul Toma să-i pipăie rănile cuielor, şi
a exclamat: Domnul meu şi Dumne-
zeul meu! Iar aici le spune tuturor:
„De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce
se ridică astfel de gânduri în inima
voastră? Vedeţi mâinile şi picioarele
Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă
şi vedeţi, că duhul nu are carne şi
oase cum mă vedeţi pe Mine că am.
Şi zicând acestea, Le-a arătat mâini-
le şi picioarele Sale” (Luca XXIV,
38 - 40). Ei stăruind în îndoială, a
cerut să mănânce înaintea lor, iar ei
i-au dat peşte şi un fagure de miere.
Toate aceste lucruri le-a făcut
Hristos pentru a risipi orice îndoială
(Ioan 9, 4-7)
caţii în viziunea lui Vasile Citirigă:
Individualismul este genera-
torul autozeificării, al autoadorării
sau autoidolatrizării omului.
„Trăim în epoca narcisismului
neînfrânat, a dragostei morbide de
sine, a întoarcerii generale la sine.
Şi oricât de straniu şi îngrozitor
ar părea, cu cât este mai accen-
tuat acest interes, cu atât este
mai evident că omul se hrăneşte
cu nişte dorinţe întunecate de a-l
dezumaniza pe om.” (Al. Sche-
mann)
Pentru individ totul începe de
la el şi se sfârşeşte cu el şi, de ace-
ea, el ignoră existenţa, calităţile
şi meritele celorlalţi oameni. El
ridică bariere artificiale între el
şi ceilalţi, se închide în turnul său
de fildeş şi este preocupat mereu
de creşterea distanţelor dintre el
şi alţii. În individualismul nomina-
list spune N. Berdiaev, personalita-
tea se descompune şi dispare.
În fiecare individualist sau
egoist se dezvoltă un despot căru-
ia nu-i lipsesc decât împrejurările
potrivite şi instrumentele adecvate
(Ziua Eroilor)
pentru a-şi înrobi semenii, afirmă
Tocqueville. „Primul lucru care
atrage atenţia este multitudinea de
oameni, toţi egali şi asemănători,
care se străduiesc neîncetat să-şi
procure plăcerile meschine cu ca-
re-şi hrănesc viaţa. Fiecare dintre
ei, trăind separat, este străin de
soarta celorlalţi; copiii şi prietenii
săi sunt pentru el toată omenirea.
Cât despre restul compatrioţilor
săi, el este lângă ei, dar nu-i vede;
îi atinge, dar nu-i simte; el exis-
tă numai în şi pentru el însuşi.”
(Francisc Fukuyama)
Individualismul perturbă relaţi-
ile dintre oameni, introduce dezor-
dinea, promovează egoismul, ura,
neascultarea, necuviinţa, nedrep-
tatea, fărâmiţează societatea şi o
transformă într-o arenă de luptă a
tuturor împotriva tuturor.
„Dezumanizarea la care asistăm
astăzi este în mare parte generată de
individualism.” (Vasile Citirigă)
Vindecarea de care avem ne-
voie ni se împărtăşeşte de către
Domnul Iisus prin Sfânta Biseri-
că, unde se propovăduieşte iubi-
rea aproapelui şi este rânduită la
fiecare Sfântă Liturghie săruta-
rea păcii.
Cât de lămuritor este Sfântul
Tihon când explică porunca iubi-
rii aproapelui care dă sens şi lumi-
nă vieţii credincioşilor.
El spune aşa: „Toţi oamenii
Viaţa creştină
sunt „aproape” unul faţă de ce- Dragostea împărtăşeşte atât feri-
lălalt. Eu sunt aproapele tău, tu cirea, cât şi nefericirea aproapelui.
eşti aproapele meu. Când cer Dragostea sârguieşte cu bucu-
ajutor de la tine, tu trebuie să-mi rie şi veselie a face bine celui iubit,
fii aproape; iar când ceri ajutor fără să caute vreun câştig.
tu de la mine, eu trebuie să-ţi fiu Dragostea toate le iubeşte: bu-
aproape. Astfel, bogatul e dator năvoinţa şi binefacerile sale sunt
să-i fie aproape celui sărac; cel dăruite bunilor şi răilor deopotrivă.
priceput, neştiutorului; cel tânăr Dragostea nu cade niciodată.”
şi sănătos celui bătrân; cel zdra- (Sfântul Tihon din Zadonsk, „Des-
văn, celui neputincios; cel puter- pre adevăratul creştinism”, vol. 2)
nic, celui lipsit de apărare; cel Aşadar, numai atunci vom ve-
slobod, celui închis în temniţă; dea şi vom scăpa de orbire, când
cel ce are casă, călătorului. vom fi capabili să iubim.
Dragostea, văzând strâmtorarea Pr. Cristian Vlad Irimia
aproapelui, se întristează pentru ea Parohia Covasna Staţiune
şi o socoteşte ca pe un necaz al său. ROMÂNIA
SUNET
DE CLOPOT
Stând lângă focul care pâlpâie sclipind,
Ascult în nopţi tăcute cu o plăcere clară,
Duioase amintiri din depărtări de gând,
Când clopotele sună în liniştea de afară.
Ne cheamă la închinare în sfintele biserici,
S-aducem adorare Stăpânului ceresc,
În izul de tămâie cu flori şi lumânări,
Primi-vom alinare, îngenunchind sfios.
Ferice de-acel crainic cu glasul viguros,
Robust, dar cu o voce puternică şi trează,
Ce cântă cu credinţă un imn religios,
La început de drum, pe marea învolburată.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Parohia Covasna, ROMÂNIA
din inima lor, dar mai ales şi a ce- „Iar Eu când Mă voi înălţa de pe
lor din zilele noastre care nu cred că pământ, îi voi trage pe toţi la Mine”
Hristos S-a înălţat la cer cu trupul cu (Ioan XII, 32). Nu este vorba numai
care a şi pătimit şi a înviat. de o înălţare spirituală, ci va partici-
Pentru noi, cei de astăzi, sărbă- pa şi trupul nostru.
toarea Înălţării Domnului are o deo- După cuvintele Sfântului Apos-
sebită importanţă prin aceea că ne dă tol Pavel, aceasta va avea loc după
putinţa de a transfigura aceste trupuri învierea celor adormiţi şi a transfor-
stricăcioase. Apoi i-a dus pe apostoli mării trupurilor celor aflaţi în viaţă
pe Muntele Măslinilor şi pe când „îi în trupuri nestricăcioase şi nemuri-
binecuvânta, S-a despărţit de ei, şi toare: „Nu toţi vom muri, dar toţi ne
S-a înălţat la cer” (Luca XXIV, 51). vom schimba. (...) Căci trâmbiţa va
Iar în Faptele Apostolilor se spune: suna şi morţii vor învia nestricăcioşi,
Iisus S-a arătat ucenicilor timp de iar noi ne vom schimba. Căci trebuie
patruzeci de zile, „vorbind cele des- ca acest trup stricăcios să se îmbrace
pre împărăţia lui Dumnezeu. Şi cu în nestricăciune şi acest (trup) mu-
ei petrecând, le-a poruncit să nu se ritor să se îmbrace în nemurire” (I
depărteze de Ierusalim, ci să aştep- Corinteni, XV, 51 - 53).
te făgăduinţa Tatălui, pe care (a zis În Biserica Ortodoxă Română,
El) aţi auzit-o de la Mine: Că Ioan a sărbătoarea Înălţării Domnului este şi
botezat cu apă, iar voi veţi fi botezaţi ziua dedicată pomenirii Eroilor Nea-
cu Duhul Sfânt, nu mult după aces- mului. În această zi, în toate biserici-
te zile (...), ci veţi lua putere, venind le, mănăstirile şi catedralele ortodoxe
Duhul Sfânt peste voi, şi îmi veţi fi din România şi străinătate, se face
Mie martori în Ierusalim şi în toată pomenirea tuturor Eroilor Români
Iudeea şi în Samaria şi până la mar- căzuţi, de-a lungul veacurilor, pe toa-
ginea pământului. Şi acestea zicând, te câmpurile de luptă pentru credinţă,
pe când ei priveau, S-a înălţat şi un libertate, dreptate şi pentru apărarea
nor L-a luat de la ochii lor” (Faptele Ţării şi Întregirea Neamului.
Apostolilor I, 3 - 4; 8 - 10). Pr. Nicolae Iulian Bota
Înălţarea Domnului este, totoda- Parohia Belin
tă, o garanţie şi a înălţării noastre: ROMÂNIA