Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 17 - 23 septembrie 2010
Săptămânalul regional de
atitudine şi cultură numărul 1,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona prin
Poşta Română (abonamente)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
- Chioşcurile Pres Com
z Braşov, Făgăraş, Săcele,
Rupea, Feldioara
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc,
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar
z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
Întorsura-Buzăului
- Chioşcurile Pres Com
z Sfântu-Gheorghe
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Minciunile au fost şi au rămas
odioase („Minciuna este întotdeau-
na odioasă când cineva profită de pe
urma ei”, spunea Kant). Însă, cu atât
mai mult poartă acest ruşinos stigmat
atunci când ea este folosită de unii în
strădania lor de a demonstra că ne-
adevărurile ar fi adevăruri pure, iar
minciunile cele mai odioase şi mai
abjecte sunt prezentate drept fapte
reale, petrecute în trecutul istoric. În
cazul la care mă voi referi în prezen-
tul articol, toate cele de mai sus sunt
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
Minciuna pusă în slujba neadevărului istoric!
folosite numai şi numai ca să se de-
monstreze „ştiinţific” că secuii sunt
cei mai vechi locuitori ai „Pământu-
lui Secuiesc”, deci ei au dreptul „di-
vin” la autonomie etnică!
O astfel de „demonstraţie” ne-o
face un oarecare „publicist”, Kadar
Gyula, în articolul întitulat „Protes-
tează faţă de denumirea Pămân-
tul Secuiesc”, publicat în nr. 6.023
al cotidianului de limbă maghiară
„Haromszek”, ce apare la Sfân-
tu-Gheorghe, judeţul Covasna. E
bine că dumnealui s-a oprit, totuşi,
cu „documentarea” sa „istorică” la
hotarul a ceea ce el denumeşte „Pă-
mântul Secuiesc”, fiindcă alţi con-
fraţi ai săi, precum Csiki Sandor,
Csibi Karoly, Kolumban Sandor
ş.a., au ajuns cu „documentaţia is-
torică” până în străfundurile istorice
ale Europei, susţinând, nici mai mult
nici mai puţin, că primii locuitori ai
bătrânului nostru continent au fost
de limbă maghiară! „Să nu uităm,
sau să învăţăm, dacă până acum
nu am ştiut, că limba maghiară a
fost prima limbă vorbită în Euro-
pa!”, scria Kolumban Sandor.
Autorul articolului amintit, Kadar
Gyula, este revoltat fiindcă „orga-
nizaţiile civile româneşti de pe Pă-
mântul Secuiesc nu sunt de acord
cu această denumire (pământ secu-
iesc - n.n.) fiindcă este anticonstitu-
ţională”. De aici trage concluzia ce
ne dă gata, atât prin conţinutul ei, cât
şi prin modul în care este formulată:
„Este posibil ca organizaţiile civile
pomenite sau înaintaşii lor (!?) să
fi sosit de curând în această regiune
(!?) şi poate din acest motiv nu cu-
nosc denumirile maghiare-secuieşti
indigene. (…) Le doare (!?) că po-
porul în mijlocul căruia s-au stabilit
(!?) se bucură, după 90 de ani de
privare de drepturi”!!!
Este greu de priceput, din frazele
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
6
de mai sus, la cine se referă autorul
în expresia „le doare”, după cum nu
este clar cine „se bucură”. Cred, to-
tuşi, că face referire la organizaţiile
civile şi obşteşti româneşti, reunite în
Forumul Civic al Românilor din Co-
vasna, Harghita şi Mureş, care a luat
poziţie faţă de apariţia în Monitorul
Oficial a nefericitei şi scandaloasei
denumiri de „pământul secuiesc”.
Numai că este greu de priceput des-
pre ce popor este vorba, în mijlocul
căruia ne-am fi aşezat noi, românii.
Mă văd nevoit să repet, nu ştiu pentru
a câta oară, că secuii - dacă despre ei
este vorba - nu au fost şi, cu atât mai
puţin, nu sunt acum un popor. După
cum la fel de adevărat este că secuii
nu au fost şi nu sunt unguri! O spune,
între alţii, şi istoricul ungur Sebes-
tyeni Gyula (în „Szekelyek eredete”,
tradus „Originea secuilor”): „Nimeni
nu i-a considerat pe secui unguri,
ci un neam aparte”. O spune, de
*actualizat în fiecare luni
Etnici
maghiari
3 au marcat
70 de ani de la
intrarea în
Miercurea-Ciuc
a trupelor
horthyste
Primarul
Antal Arpad
se plânge în 8
şedinţa de
CL de problema
nr. 1 a „secuimii”:
Dan Tanasă şi
petiţiile sale!
asemenea, şi istoricul Karacsony,
într-un discurs rostit la Academia
Ungară, în 1903: „Secuii nu sunt
câtuşi de puţin unguri”, afirmând, în
continuare, că toate eforturile statului
maghiar trebuie să fie îndreptate spre
a-i maghiariza.
După cum se ştie, procesul de ma-
ghiarizare a secuilor a reuşit din plin.
Chiar dacă toate încercările statului
maghiar de a-i maghiariza pe secui
au eşuat până la începutul secolului
XX, în cele din urmă procesul de ma-
ghiarizare a fost total. Secuii nu mai
au nimic din ceea ce au avut la înce-
puturile istoriei lor, în primul rând
limba. Procesul dur de maghiarizare,
la care au fost supuşi, nu a făcut alt-
ceva decât să-i alunge pe secui peste
Carpaţi, dincolo, în ţările româneşti.
A fost chiar nevoie să se înceapă o
campanie de „salvare a secuilor” de
pericolul românizării, în urma emi-
grărilor. (continuare în pagina 8)
 2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) Comunicate

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
Comunicat de presă
Urmare a manifestărilor organizate în
Miercurea-Ciuc, în data de 11.09.2010, de că-
tre organizaţiile de extremă dreaptă maghiare
prin care s-au „celebrat” 70 de ani de la ocu-
parea Transilvaniei de Nord de către armata
pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţio-
nează şi aderarea la o organizaţie cu ca-
racter fascist, rasist sau xenofob, precum şi
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se au-
tosesizeze pentru săvârşirea infracţiunilor
prevăzute şi sancţionate de art. 3 şi art. 5 din
OUG 31/2002.
Conducerea FCRCHM a atras de nenumă-

Doru Decebal Feldiorean fascistă condusă de Horty Miklos, persoană sprijinirea sub orice formă a unei organizaţii rate ori atenţia autorităţilor publice şi opiniei
condamnată de o instanţă internaţională pen- având acest caracter. publice asupra intensificării acţiunilor cu ca-
Director general tru săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi (3) Tentativa se pedepseşte. racter iredentist şi naţionalist-revizionist, care
Violeta Elena Feldiorean omenirii, principalul artizan al holocaustului Art. 5. - (1) Promovarea cultului per- vizează negarea caracterului naţional-unitar al
împotriva românilor şi evreilor din Ungaria soanelor vinovate de săvârşirea unei infrac- Statului Român, pregătirea condiţiilor pentru
Redactori şi Transilvania ocupată, Forumul Civic al ţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea diminuarea suveranităţii acestuia în judeţele
Andrei Mihai Braşoveanu Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin Covasna, Harghita şi Mureş, subminarea ac-
Adrian Teacă (FCRCHM) protestează vehement împotriva propagandă, săvârşită prin orice mijloace, tivităţii şi autorităţii unor instituţii legale ale
organizării şi avizării de către autorităţile ro- în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 statului în aceste judeţe, discreditarea ţării
Tehnoredactare (DTP) mâne a manifestărilor prin care se face apo- luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi noastre în relaţiile cu instituţiile euroatlantice,
Bódi Szilamér János logia ocupării teritoriului naţional românesc, (2) Propaganda constă în răspândirea discriminarea pe criterii etnice şi susţinerea
a unei armate fasciste vinovate de masacre în în mod sistematic sau în apologia unor idei, unor iniţiative separatiste care aduc atingere
Corectură masă, precum şi a principalului aliat al dicta- concepţii ori doctrine, cu intenţia de a con- integrităţii teritoriale a României.
Claudia Otilia Karda torilor Hitler şi Mussolini. vinge şi de a atrage noi adepţi. În contextul intensificării cantitative şi
De o gravitate deosebită, manifestările de Faţă de acest aspect, condamnăm avizarea revendicative a acţiunilor antiromâneşti, pre-
Tiparul executat la: la Miercurea-Ciuc intră în totalitatea lor sub de către autorităţile publice ale statului din cum şi a conturării unor organizaţii de extre-
Intact SA Bucureşti incidenţa O.G. 31/2002 privind interzicerea judeţul Harghita a acestor manifestări ilegale mă dreapta maghiare tot mai agresive, soli-
Redacţia: organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fas- organizate de structuri de inspiraţie fascistă, cităm Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
Str. Lăcrămioarei, cist, rasist sau xenofob şi a promovării cultu- precum şi participarea activă a primarului includerea pe ordinea de zi a unei analize,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, lui persoanelor vinovate de săvârşirea unor municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert, urmată de măsuri, în vederea stopării acestui
Sfântu-Gheorghe, infracţiuni contra păcii şi omenirii, fiind in- care nu doar că a aprobat manifestarea, dar a fenomen cu implicaţii majore asupra ordinii
judeţul Covasna, ROMÂNIA criminate şi pedepsite ca infracţiuni: şi ţinut un discurs public în cadrul acesteia. publice şi a ordinii şi siguranţei naţionale.
Art. 3. - (1) Constituirea unei organiza- Dat fiind caracterul public şi flagrant al
Cititorii ne pot contacta la: ţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob se faptelor, solicităm Parchetului de pe lângă Biroul de presă 14.09.2010
Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145 Federaţia Naţională a Românilor Persecutaţi Etnic „PRO MEMORIA 1940-1945”
Editat de SC Tracia SRL B-dul Eroilor, Nr. 2, Cluj-Napoca
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665 PRETINŞILOR «DISCRIMINAŢI»
Federaţia „PRO MEMORIA de la Geneva, document intitulat Cosniciu de Sus, Camăr-Zăuan, puterea, au obligat pe cetăţenii
Marcă înregistrată la OSIM 1940-1945” se alătură solicitării „Discriminarea maghiarilor din Aghireş, Ţaga-Sucutard, Mure- români să-şi părăsească credin-
NR 87664 adresată de Asociaţia „Noi Ro- România”, în care, conform zia- şenii de Câmpie, Band, Mără- ţa şi neamul, să se maghiarizeze,
mânii” din judeţul Covasna, din rului Făclia independent de Cluj, şeşti, Grebeniş, Oroiu, Nazna, să fie strămutaţi (refugiaţi, ex-
Asociaţia „Noi Românii“ 27.07.2010, ca „Statul Ungar şi de marţi 10 august 2010, „sta- Ditrău, Traniş, Şincai Fânaţe, pulzaţi şi deportaţi) dincolo de
Preşedinte conducătorii minorităţii maghia- tul român este acuzat că încalcă Ozd-Luduş, Trăian, Gădălin, graniţa vremelnică etc..
re din România să-şi ceară scuze drepturile maghiarilor din Româ- Luna de Sus, Cătina, Prundu- Pentru toate acestea, cei care au
Florin Ignat publice pentru genocidul practicat nia pe toate nivelurile şi care pro- Bârgăului, Sărmaş, Mocira, suferit şi urmaşii lor, merită măcar
Director executiv împotriva românilor din Ardeal pune, ca unică, soluţie autono- Romuli, Cămăraşu, Marghita, un gest de regret şi compasiune.
Ioan Mugur Topolniţchi ocupat prin aplicarea Dictatului mia teritorială a aşa-zisului ţinut Nepos, Răchitiş, Turda ş.a.m.d.. Criminalii şi urmaşii lor se plâng
de la Viena din 30 august 1940”. secuiesc”, noi, reprezentanţii Este vie în memoria noastră astăzi, cu neruşinare, minţind, la
Colaboratori În locul provocărilor ireden- refugiaţilor, expulzaţilor şi de- teroarea la care am fost supuşi, «înalte porţi» că sunt discriminaţi,
prof. univ. dr. Petre Ţurlea
dr. Mircea Dogaru tist-separatiste, necugetate şi an- portaţilor români din perioada românii, fără milă („Nincs Ke- în loc să-şi recunoască cinstit gre-
dr. Ioan Lăcătuşu ticonstituţionale, ale domnilor ocupaţiei maghiare 1940-1945, gelem”) de către soldaţii Arma- şelile săvârşite în trecut, pentru a
dr. Gheorghe Funar Laszlo Tokes, Bela Marko, Ar- aşteptăm un gest de bun simţ, tei Ungare şi de civilii maghiari putea exista pace şi conciliere reală
dr. Gheorghe Olteanu pad Andras Antal, Sandor Tamas măcar acum, după 70 de ani de (localnici, înrolaţi în bandele între noi.
dr. Vlad Hogea şi alţii, a Raportului mincinos al la săvârşirea crimelor şi fapte- paramilitare de tot felul), sau de AŞTEPTĂM!!!
dr. Mircea Frenţiu
dr. Mircea Măran asociaţiilor maghiare din Româ- lor odioase de la: Ip, Trăznea, autorităţile ungureşti instalate în
ing. Nicolae Doroftei nia, prezentat în cadrul sesiunii Moisei, Nuşfalău, Zalău, Hue- teritoriul ocupat, care: au ucis cu Preşedinte executiv al FNRPE,
av. Ioan Solomon 77 a Comitetului ONU pentru din, Belin, Zăbala, Cerişa, Mar- bestialitate femei, copii şi bătrâni prof. univ. dr. ing.
prof. Ilie Şandru eliminarea Discriminării Rasiale, ca, Breţcu, Hălmaş, Sântion, fără apărare sau oameni în toată Barbu I. Bălan
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan
prof. Doru Dobreanu
prof. Mircea Bodnari
prof. Alexandru Ciubîcă
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă
prof. Sanda Romana Feldiorean
prof. ing. Adrian Moisoiu
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Pr. Cristian Vlad Irimia
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota
Pr. Constantin Iacob
Pr. Adrian Stoian
Pr. Ioan Tămaş
Lazăr Lădariu
Constantin Mustaţă
Matei Schinteie
Dan Tanasă
Mihai Horga
Erich Mihail Broanăr
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Eveniment
Harghita Etnici maghiari au marcat 70 de ani de la intrarea
în Miercurea-Ciuc a trupelor horthyste
Aproximativ 150 de etnici ma-
ghiari au marcat sâmbătă, la Miercu-
rea-Ciuc, împlinirea a 70 de ani de la
intrarea în oraş a trupelor horthyste
conduse de Horthy Miklos, după
semnarea Dictatului de la Viena din
anul 1940.
Câteva zeci de persoane s-au
adunat în zona gării din Miercurea-
Ciuc şi au aşteptat sosirea husarilor
călări, care au dat onorul şi au cântat
câteva cântece patriotice, după care
s-a mers în procesiune până în faţa
Primăriei municipiului, unde a avut
loc manifestarea.
Preşedintele Mişcării Tinerilor
din cele 64 de Comitate din Miercu-
rea-Ciuc, organizatorul principal al
manifestării, Szocs Csongor, a afir-
mat că este vorba de o dată impor-
tantă în istoria maghiarilor, întrucât
la 11 septembrie 1940 honvezii ma-
ghiari au recucerit Ardealul de Nord.
„Atunci, 46 la sută din Ardeal,
după Trianon, a fost redobândit şi,
pentru noi, cei din Mişcarea Tineri-
lor din cele 64 de Comitate, este o
zi foarte importantă, pentru că ţelul
În dispreţul opiniei publice românești, la Topliţa a avut loc
cea de a III-a ediţie a „Zilelor Dr. Urmanczy Nandor”
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Duminică, 12 septembrie a.c., în
organizarea Societăţii Culturale „Dr.
Urmanczy Nandor”, s-a desfăşurat
cea de a treia ediţie a „Zilelor Dr.
Urmanczy Nandor”. Adică a patro-
nului spiritual al societăţii „cultura-
le” care-i poartă numele.
Această manifestare, cu caracter
iredentist, nu are nimic comun cu cul-
tura, după cum nimic cu cultura nu
are asociaţia respectivă, ea fiind una
dintre sutele de astfel de organizaţii
ale iredentismului şi revizionismului
maghiar din România, care militează,
după cum a putut vedea toată ţara,
prin intermediul micului ecran, la ru-
perea Ardealului din trupul Români-
ei, aşa cum s-a întâmplat în 1940.
Nimeni şi nimic nu ne va putea
convinge că această societate „cultu-
rală” este altceva decât ceea ce este
în realitate, adică o organizaţie care,
prin însăşi statutul său, se situează
în afara Constituţiei şi a legilor ţării,
militând pentru „autoorganizarea şi
autoguvernarea secuiască”, precum
şi pentru „îngrijirea memoriei mora-
le lăsată de Dr. Urmanczy Nandor”.
Cine a fost Urmanczy Nandor?
Nimeni altul decât cel care, în peri-
oada interbelică, a fost iniţiatorul tu-
turor manifestărilor antiromâneşti din
Budapesta, „fondatorul şi conducă-
torul mişcării iredentiste şi revizio-
niste împotriva păcii de la Trianon”
(inscripţie de pe piatra de mormânt)!
Nimeni altul decât cel care, într-un
discurs extremist şi revizionist, ros-
tit în 1935, spunea: „Dacă ne vom
relua ţara (adică Transilvana - n.n.),
nemaghiarii vor trebui să se readap-
teze stării de lucruri milenare. Şi ne
punem garanţi că se vor acomoda
în primele 24 de ore. (…) Slova-
nostru este ca Ardealul să se unească
cu Ungaria. (...) Pentru noi este o săr-
bătoare, aşa cum este şi 15 martie şi
simţim că trebuie sărbătorit”, a afir-
mat Szocs Csongor.
Singurul oficial prezent la eve-
niment a fost primarul municipiului
Miercurea-Ciuc, Raduly Robert,
care consideră că momentele isto-
rice trebuie marcate şi cunoscute şi
cine are conştiinţa curată nu ar trebui
să se teamă. El a vorbit, din nou, în
discursul către participanţi, despre
punctul din proclamaţia de la Alba-
Iulia, din 1918, care face referire
la drepturile minorităţilor şi despre
care spune că nu a fost respectat.
Manifestarea s-a terminat cu in-
tonarea imnurilor secuiesc şi cel al
Ungariei.
Liderii românilor şi maghiarilor
din Harghita au reacţionat încă de vi-
neri faţă de organizarea acestei ma-
nifestări.
Primul care a reacţionat a fost
liderul deputaţilor social-democraţi,
Mircea Duşa, care s-a declarat stu-
pefiat şi a afirmat că este vorba de o
cii, pan-slavii, valahii vor trebui să
dispară de pe pământul maghiar”!
Adică să rămână numai „naţia ma-
ghiară, cea mai splendidă realizare
a rasei dominante mongole (…), na-
ţiunea sângelui meu” (Ducso Csa-
ba - „Nincs Kegyelem”, tradus „Nu
există îndurare”).
Cine a fost familia grofilor Ur-
manczy şi ce a însemnat ea pentru
românii topliţeni? Nu vom face un
istoric al tuturor fărădelegilor pe
care familia Urmanczy, şi rudele ei,
le-a săvârşit faţă de iobagii români
din Topliţa, adevăraţi robi pe pă-
mânturile acaparate de acei „ciocoi
pribegi, aduşi de vânt, / ce au cu ia-
dul legământ”; cei care „aţi pus cu
toţii jurământ / să n-avem drepturi
şi cuvânt…” (George Coşbuc). Ne
vom limita la două procese-verbale,
încheiate în 1945, cu ocazia reformei
agrare din Topliţa.
Primul: „dresat azi, 23 aprilie
1945, în localul Primăriei comunei
Topliţa, în şedinţa comisiei de ex-
propriere”, având un singur punct la
ordinea de zi: „Stabilirea loturilor
ce urmează a se expropria din mo-
şia proprietate a lui Urmanczy Je-
ronim, situată în hotarul comunei
Topliţa, a fost expropriată suprafa-
ţa de 1390 de iugăre, din care 30 de
iugăre teren arabil, 360 de iugăre
fâneţe şi 1000 de iugăre pădure”.
În încheiere, este precizat faptul că
proprietatea lui Urmanczy a fost ex-
propriată „în întregime”.
Cauzele care au determinat co-
misia să procedeze la exproprierea
„în întregime” a moşiei lui Urman-
czy Jeronim se găsesc precizate
într-un alt proces-verbal, cel „dre-
sat astăzi, 9 iunie 1945, în localul
Organizaţiei Frontului Plugarilor,
în faţa obştei satului Topliţa”. Iată
ce se află înscris în acest act: „Ur-
acţiune sfidătoare şi batjocoritoare la
adresa României.
„Este de neînţeles şi sunt stupefi-
at că o astfel de manifestare a primit
aviz favorabil atât de la municipali-
tate, cât şi de la poliţie şi jandarme-
rie. Constituţia României garantează
dreptul la opinie, la conştiinţă şi li-
beră asociere, dar de la acest drept
până la a se permite o aniversare cu
fast a momentului invadării Transil-
vaniei, care a avut drept consecinţă,
până la încheierea celui de Al Doilea
Război Mondial, comiterea a mii de
atrocităţi şi drame generate de fas-
cismul horthyst şi, chiar mai mult de
atât, ca Horthy să fie elogiat într-o
casă de cultură, mi se pare sfidător
şi batjocoritor la adresa ţării”, a spus
deputatul PSD.
Parlamentarul harghitean a făcut
apel la instituţiile statului să reacţio-
neze ferm, conform legii.
„Este adevărat, trebuie să ne cu-
noaştem istoria, atât românii, cât şi
maghiarii, să ajungem la o reconci-
liere şi asupra momentelor dureroa-
se care au existat în trecutul nostru
manczy a fost acela care în toamna
anului 1940, cu ocazia venirii tru-
pelor maghiare, în fruntea acestor
trupe fiind fratele său, iredentistul
Bandi, mare fascist, şi fiii lor, au ţi-
nut o consfătuire într-o noapte de
duminică şi în aceeaşi noapte, pe la
orele trei, au fost ridicaţi toţi frun-
taşii români şi duşi la jandarmii
horthişti, unde au fost bătuţi şi mal-
trataţi în modul cel mai barbar. Tot
cei din familia lui au declarat că
în 24 de ore nu mai vor să vadă în
Topliţa opincă de valah. Tot ei sunt
aceia care împreună cu nepotul lor,
colonelul Savari, atunci când se
adunau românii cu ordine de che-
mare pentru a fi trimişi în lagăre
de muncă, cu săptămânile erau la
dispoziţia lor pentru a scoate rădă-
cinile sălcilor şi arborilor, desculţi
şi flămânzi.
În castelul lor se ţineau şedin-
ţele secrete, prin care, după 23 au-
gust 1944, au fost ridicaţi preoţii
sau arestaţi la casele lor. Tot acolo
a fost instalat comandamentul su-
prem german şi, împreună cu ruda
lor, Caiser Adolf, neamţ de origine,
dădeau directive contra trupelor
aliate. (…) Dumnealor au plecat cu
avioanele germane cu o zi înainte de
intrarea trupelor aliate în Topliţa”.
La cele de mai sus, consemnăm
o declaraţie a locuitorilor comunei
Topliţa, de la pagina 98 din dosarul
reformei agrare din 1945:
„Subsemnaţii locuitori din co-
muna Topliţa, judeţul Mureş, privi-
tor la purtarea familiei Urmanczy
Jeronim, Urmanczy Ghizela, Silvi-
cultura Arceleana şi Szaba Ştefan,
declarăm următoarele:
Urmanczy Jeronim şi soţia sa,
împreună cu fiii lor Ioan şi Jero-
nim, în tot timpul celor patru ani,
1940-1944, au avut o comportare
Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183)
comun, dar este intolerabil ca în
România Horthy Miklos, un crimi-
nal de război condamnat de o lume
întreagă pentru ororile pe care le-a
comis, să fie aniversat la 70 de ani
de la intrarea sa în Miercurea-Ciuc,
după Dictatul de la Viena din 30 au-
gust 1940”, a afirmat Mircea Duşa.
Preşedintele Comisiei pentru
politică externă a Camerei Deputa-
ţilor, Korodi Attila, a fost de părere
că „până la urmă, Horthy nu a fost
un personaj atât de negativ pe cât a
fost descris de istorici”, dar consi-
deră că despre acest lucru trebuie să
discute, împreună, istoricii români şi
maghiari.
„Aşa cum Antonescu este consi-
derat o figură controversată, şi des-
pre Horthy se poate spune acelaşi
lucru. (...) Dar cred că despre Horthy
trebuie să vorbească împreună isto-
ricii români şi maghiari, să existe un
for comun al istoricilor celor două
naţiuni”, a spus Korodi.
În opinia sa, este vorba despre „o
manifestare periferică”. „Problema
cu manifestarea (...) este aceea că
este organizată de Mişcarea Tinerilor
din cele 64 de Comitate, care nu face
decât să aducă tensiuni. (...) Eu cred
În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES
duşmănoasă faţă de populaţia ro-
mânească;
Urmanczy Jeronim Sandor a
fost conducătorul politic al plasei
Topliţa şi în această calitate a pro-
pagat şi susţinut, prin fapte şi prin
viu grai, alianţa germano-horthis-
tă-fascistă;
Şi-a reluat în posesie toate bu-
nurile expropriate de Statul Român
şi a deposedat instituţiile româneşti
de pământul cu care au fost împro-
prietărite; (!!!)
S-a refugiat de bună voie - nefor-
ţat de nimeni! - cu armatele germa-
ne cu care a colaborat, cu gândul de
a se reîntoarce cu acestea;
A luat parte activă la acţiunea de
internare a românilor în lagăre. În
această acţiune a fost secondat de
soţia sa şi de fiii lor, Jeronim şi Ioan;
Fiul lor, Ioan, a fost ofiţer şi s-a
retras cu armatele germane, iar fiul
lor, Jeronim a fost la Ministerul
Agriculturii consilier şi a contribuit
la anularea reformei agrare înfăp-
tuită de Statul Român;
Urmanczy Ghizela avea strânse
legături cu familia lui Urmanczy
Jeronim, nutrea aceleaşi sentimente
duşmănoase faţă de poporul român,
fiind iniţiatoarea unor acţiuni ger-
mano-horthiste;
Szaba Stefan nu a fost refugiat,
dar în 1943 a fost iniţiatorul măsurii
de evacuare a locuitorilor români
din Ciobotani, în casele cărora a
cantonat apoi armata germană. Cu
forţa a folosit terenurile unor ro-
mâni din cătunul Zencani, purtarea
sa nefiind prietenoasă deloc cu po-
pulaţia românească.”.
Iată, aşadar, ce a însemnat familia
grofilor Urmanczy pentru populaţia
românească a Topliţei. Iar cel mai im-
portant membru al acesteia, Urmanc-
zy Nandor, fost deputat la Budapesta,
3
că românii nu ar trebui să se teamă,
pentru că astfel de manifestări sunt
periferice şi dacă liderii maghiari
reuşesc să pună la punct organiza-
ţiile extremiste, atunci nu este nicio
problemă, pentru că ele vor rămâne
în zona periferică izolată”, a afirmat
Korodi Attila.
Prefectul Harghitei, Ladany Lasz-
lo Zsolt, s-a declarat împotriva orică-
ror manifestări extremiste şi a arătat
că problemele românilor şi maghiari-
lor din Harghita sunt aceleaşi.
„Ca persoană publică, pot să
spun că nu sunt de acord cu niciun
fel de manifestări extremiste, din ori-
ce parte ar veni. Consider că proble-
mele noastre, ale tuturor locuitorilor
judeţului, sunt aceleaşi şi convieţui-
rea paşnică este cea mai importantă.
Avem foarte multe de făcut pe plan
socio-economic în judeţul Harghi-
ta ca să trecem de această perioadă
grea şi consider că asta e important,
şi nu altceva”, a subliniat Ladany
Laszlo Zsolt.
Manifestarea organizată de
Mişcarea Tinerilor din cele 64 de
Comitate a primit avizul Primăriei
Miercurea-Ciuc, dar şi al poliţiei şi
jandarmeriei.
duşman declarat al poporului român,
este acum comemorat, iar asociaţia
ce-i poartă numele şi-a înscris în sta-
tut „îngrijirea moştenirii morale lă-
sate de Dr. Urmancz Nandor”!
Nu se putea ca un asemenea
moment aniversar important să nu
fie onorat cu oaspeţi de seamă, in-
vitaţi de onoare ai membrilor fon-
datori ai asociaţiei: Bodor Attila
Karoly, preşedintele filialei Topliţa
a UDMR; Cziriak Karoly, Hamos
Mihaly, Csibi Ştefan, Baricz Fran-
cisc, Blenessi Zoltan, Farkas Ala-
dar, Szaba Coloman Emeric (noul
grof al Topliţei, moştenitorul averii
familiei Urmanczy!), Borsos Geza
Jozsef, Lado Andras Mikos, Am-
brus Albert Arpad, Fulop Sandor şi
Balla Peter. Iată şi câţiva dintre oas-
peţi: dr. Gortvay Istvan, Nagy Ke-
meny Geza şi Szabo Pal Csaba, toţi
din Budapesta; dr. Kincses Elod din
Târgu-Mureş (parcă i se cam ştie
numele!), Pal Arpad - parlamentar,
Borsos Geza - Alianţa Maghiari-
lor de Pretutindeni, Izsak Balazs
- preşedintele Consiliului Naţional
Secuiesc, precum şi alţi invitaţi din
partea HVIM, PCM, Jobbik etc..
Programul manifestărilor come-
morative a cuprins: o slujbă la bise-
rica romano-catolică, depuneri de
coroane la mormântul Urmanczy,
program cultural, o expoziţie foto-
documentară şi un simpozion, toate
acestea având loc la Castelul Urman-
czy, în care îşi are sediul în prezent
Centrul Cultural Topliţa, instituţie în
subordinea Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional, pentru care
acesta plăteşte chirie anuală. Nu se
ştie dacă pentru manifestările organi-
zate acolo, asociaţia „culturală” „Dr.
Urmanczy Nandor” a plătit chirie, că
de, nimic nu e pe gratis într-o econo-
mie de piaţă.
 4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183)
Dictatul de la Viena și
urmările sale tragice (I)
# prof. drd. Costel Cristian Lazăr
(Topliţa)
Dictatul de la Viena, de pe 30 august
1940, a produs nu numai o nedreptate is-
torică, ci şi imense traume umane în rândul
familiilor româneşti ce trăiau în teritoriul
cedat Ungariei. Despre atrocităţile comise
de bandele maghiare în complicitate cu sta-
tul maghiar există o bibliografie impresio-
nantă, care tratează exhaustiv problematica.
Demersul nostru ar vrea să vină în com-
pletarea celor publicate deja, aducând în
sprijinul argumentaţiei documente de ar-
hivă, edite şi inedite, într-un ciclu de ma-
teriale, cuprinzând date privind lăcaşele
de cult ortodox ori greco-catolic distruse/
deteriorate, precum şi clerici români bătuţi
şi alungaţi din parohii.
În intervalul septembrie 1940-februarie
1941, pe teritoriul judeţului Harghita (de
astăzi) au fost dărâmate următoarele bise-
rici româneşti ortodoxe:
1. Biserica Ortodoxă din Ocland, cons-
truită în 1938, a fost dărâmată sub comanda
unui colonel al cărui nume localnicii n-au
vrut să-l dezvăluie nici până în ziua de astăzi,
de teama represaliilor. În 1937, Mitropolia
de la Blaj a înfiinţat aici o parohie nouă, fiind
numit preot Augustin Popa şi s-au construit
9 biserici noi în tot atâtea localităţi învecina-
te. Levenţii din Ocland, sub comanda colo-
nelului, au ras de pe faţa pământului biseri-
ca, iar preotul Augustin Popa a fost alungat.
Credincioşii români au fost siliţi să treacă la
romano-catolici şi la unitarieni.
Materialele rămase de la demolarea bi-
sericii au fost folosite la construirea postu-
lui de jandarmi şi a unei săli de sport.
2. Biserica ortodoxă din Crăciunel,
construită în 1939, îl avea ca paroh pe Va-
sile Lupu (numit aici din 1937). După alun-
garea preotului peste graniţă, o mână de
secui şovini, sub comanda colonelului de
la Ocland, au pus în biserică o bombă care,
explodând, a dărâmat biserica. Credincioşii
români din localitate au fost siliţi să treacă
la romano-catolici şi la unitarieni.
3. Biserica românească din Mereşti, zi-
dită de greco-catolici în anii 1938-1939, cu
ajutorul prim-pretorului Macedon Cionca
şi al credincioşilor din localitate, a fost dă-
râmată în 1940 „de secui şovini şi levenţi,
din ordinul colonelului din Ocland”. Epi-
tropul Farkas Ioan relata că: „După aceea
toţi românii am fost forţaţi să trecem la ro-
mano-catolici şi la unitarieni”.
4. Biserica greco-catolică din Ditrău,
care a fost construită în 1936 (în locul al-
teia mai vechi, ca toate celelalte construite
în Harghita), iar casa parohială în 1937, în
anul 1940 a fost mai întâi devastată şi apoi
dărâmată, iar preotul Eugen Arieşan a fost
alungat. Dărâmarea bisericii s-a făcut abia
în 1944, în mod sistematic şi ordonat, pentru
a se şterge urmele faptelor din 1940, astfel
încât n-a mai rămas nicio urmă din fosta bi-
serică. A rămas doar casa parohială, cu desti-
naţie de locuinţă privată. Cei 303 credincioşi
români (greco-catolici) câţi existau în Ditrău
în 1939, au fost trecuţi la romano-catolici.
5. Biserica românească din Staţiunea
Borsec a fost construită în 1925, din ini-
ţiativa Patriarhului Miron Cristea (născut
la 25 km. de acest loc). Iată ce scria Pa-
triarhul, Episcopului Nicolae al Clujului
despre acest eveniment: „Prea Sfinţite Pă-
rinte Nicolae, m-am oprit în drumul meu
din străinătate la Topliţa, unde n-am mai
fost de mulţi ani... Aici am aflat că sculp-
torul Dima şi pictorul Belizarie au adus, cu
camioneta mea, catapeteasma şi icoanele
pentru biserica de la Borsec... Asistând la
Sfânta Liturghie, mi-am permis să citesc şi
o rugăciune pentru sfinţirea catapetesmei.
Astfel, cu drag predau Episcopiei, în frun-
tea căreia stai P.S. Ta, ceea ce eu, ca fiu al
ţinutului, am putut face pentru biserica de la
Borsec, încă din ziua când am iniţiat colecta
pentru această clădire şi până astăzi. Cons-
tat cu bucurie că bisericuţa, deşi de lemn
şi în aparenţă modestă, este, totuşi, prin
frumuseţea interiorului său în stil bizantin,
executată într-un mod destul de mulţumi-
tor, încât a devenit una din cele mai tipice
şi mai frumuşele biserici din Transilvania”.
Altele au fost devastate:
Miercurea-Ciuc (HR), biserică construi-
tă în 1936, cu 5.500.000 lei, a fost devastată;
Gheorgheni (HR), construită în 1938,
cu 5.669.999 lei, devastată;
Cristur (HR), 1938, cu 1.500.000 lei,
devastată;
Odorhei (HR), 1935, cu 2.600.000 lei,
devastată;
Petecu (HR), 1937, cu 261.812 lei, de-
vastată;
Toate acestea erau biserici noi, construi-
te între 1922-1940.
(va urma)
„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei
maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia
acţiunilor budapestane şi udemeriste (XXIII)
# dr. Gheorghe Olteanu
(Baden-Baden, Germania)
În 1991 apăruse, în traducerea preşedinte-
lui Ungariei, Goncz Arpad (pe copertă numele
acestuia este menţionat ostentativ, de 3 ori mai
mare decât al autorului), cartea „Transilvania -
trecut şi viitor”, scrisă şi publicată la solicitarea
lui Horthy, în Elveţia (1944), în limba engleză,
de Bajcsy-Zsilinszky Endre. Editura Tinodi o re-
comandă astfel: „Destinat să ajungă în mâinile
tuturor maghiarilor cu simţul răspunderii volu-
mul este, în zilele de azi, o lectură recomandată
întregului popor” (Raoul Şorban, „Chestiunea
maghiară”, Bucuresti, Ed. Valahia, 2001). Ce
spune Preşedintele Ungariei prin intermediul
lui Bajcsy-Zsilinszky poporului maghiar: „Pre-
tenţiile Ungariei (asupra Transilvaniei - n.n.)
sunt justificate atât de nivelul mai ridicat, cât
şi de superioritatea şi semnificaţia europea-
nă a creaţiilor sale. Dacă se compară valori-
le produse de milenara cultură a maghiarimii
ardelene cu cele ale românilor - care în marea
lor majoritate au imigrat în Transilvania abia
în secolele XVII-XVIII-XIX - vom constata în
sarcina românilor o înrădăcinată şi umilitoare
inferioritate intelectuală, o asemenea diferenţă
penibilă încât, în interiorul unei paşnice viitoa-
re convieţuiri, politica maghiară, pe cât posibil,
n-ar avea voie nici măcar să se refere la ea…”;
Ungaria va fi centrul politic al Europei, fiind-
că: „În măruntaiele timpului începe să prindă
contur tendinţa ca omenirea să-şi însuşească un
principiu mai organic şi istoricist.
Problema constă în realizarea unei alcătuiri
organice (europene - n.n.) care va şti să asigu-
re libera dezvoltare a existenţei statale şi naţio-
nale în Europa, dar înainte de toate în Bazinul
dunărean, a cărui soartă este nesigură de mai
multe secole; mai precis în acea zonă - lungă şi
lată - ce se întinde între Germania şi Rusia, din
Norvegia până în Grecia şi Dardanele - locuită
de cca. 140 milioane de oameni. În acest spaţiu
complicat, atât de hotărâtor pentru destinul vi-
itor al Europei, exact la încrucişarea celor două
linii dintre Est şi Vest şi dintre Nord şi Sud, desig-
nând centrul geografic al Europei, se află oraşul
Budapesta şi în jurul lui Ungaria şi poporul ma-
ghiar. O asemenea inimă nu poate fi smulsă uşor
şi fără pericole nici din valea în care curge Du-
nărea şi nici din centrul inelului binecuvântat de
Dumnezeu al Carpaţilor”; „…UNGARIA - FIE
CĂ PLACE, FIE CĂ NU - CONSTITUIE ÎNSĂŞI
INIMA EUROPEI” (pag. 80); „Crearea Româ-
niei Mari s-a făcut sub conducerea lui Ion Brăti-
Istorie - Cultură
anu, un escroc internaţional de mare talent… În
dictatul de la Trianon cel mai ruşinos lucru nu
este măsura nedreptăţii comise, cât prostia oar-
bă şi mârşăvia datorită cărora a devenit posibil
ca existenţa României Mari, clocită în incubator
politic, să poată fi justificată cu două motive de
o primitivitate fără pereche…” (pag. 82); primul
„uneltirea unui escroc politic”, al doilea accep-
tarea „principiului etnic”; care însă nu va abate
destinul de la „acea misiune înaltă pe care o va
avea şi în viitor naţiunea maghiară şi statul ma-
ghiar (…) o misiune pe care nu şi-o poate asu-
ma nicio altă ţară ori naţiune, o misiune pe care
nici naţiunea maghiară şi nici Ungaria nu o vor
putea realiza dacă nu se va reface întru totul in-
tegritatea teritoriului său istoric” (pag. 82); „În
ceea ce priveşte Transilvania, există o singură
alternativă: naţiunea maghiară - înainte şi după
tratatul de la Trianon - ţine în modul cel mai
ferm la dreptul ei de proprietate asupra întregii
Transilvanii. Nu va exista niciodată o generaţie
de maghiari dispusă să renunţe la acest sfânt
drept istoric” (Raoul Şorban, op. cit. pag. 77 şi
86). Cu aceste recomandări era firesc ca încă de
la începutul anilor ’90, unul din marile bulevar-
de ale Budapestei să fie numit Bajcsi-Zsilinszky
şi ca nenumărate străzi, în întreaga Ungarie să-l
cinstească, amintind întregului popor menirea şi
destinul ce-l are de îndeplinit. Bajcsi-Zsilinszky
este şi cel care a oferit cea mai ştiinţific-convin-
gătoare explicaţie masivei deznaţionalizări a mi-
norităţilor din Ungaria - „irezistibila fascinţie a
maghiarismului”, afirmând de nenumărate ori
(foarte poetic) că „cea mai mare fericire şi cea
mai înaltă misiune a minorităţilor trebuie să fie
pierderea (topirea) în globul de foc al maghiari-
mii” (Johann Weidlein, „Istoria germanilor din
Ungaria în documente 1930-1950”, Schordorf,
1958, pag. 162). Preşedintele Ungariei, Arpad
Goncz, declara în mai 1993, că nu este de acord
cu principiul inviolabilităţii graniţelor, prevăzut
pentru Tratatul cu România.
Simptomatic pentru recepţia de către ma-
ghiari a preşedintelui Arpad Goncz în Româ-
nia este faptul că la o zi după vizita acestuia la
Târgu-Mureş, în iunie 1997, o mulţime furioa-
să instigată de primarul Szasz Jeno şi consili-
erul judeţean Bardoczy Csaba, având alături
şi pe preoţii bisericilor „istorice” maghiare,
maltratează şi alungă călugăriţele greco-ca-
tolice din clădirea orfelinatului din Odorhei,
trimiţându-le la „bulibaşa” lor (episcopul
greco-catolic), deoarece „impurificau etnic”
zona.
(va urma)

O carte ghid: Nimic mai greşit decât a-ţi în- mentalitatea întregii clase suprapuse trement coiffee”.

ARDEALUL
chipui că ceea ce n-a putut să de-
săvârşească prin prigoană timp de
1000 de ani, „când românii au fost
osândiţi să trăiască mai mult sub
pământ” (expresia este a scriitoru-
la sfârşitul veacului al XIX-lea şi ea a
fost transmisă din generaţie în gene-
raţie. Ardoarea şi zelul în punerea în
aplicare a acestei metode echivala cu
un certificat de patriotism.
Astfel, însuşi Coloman Szell, a
cărui guvernare în 1899 este un mo-
del de moderaţie, în comparaţie cu
aceea precedentă a baronului Desider
Banffy, după ce se declară adeptul

PĂMÂNT ROMÂNESC
- CXIII -
# prof. Vasile Stancu ghiul pur obiectiv sub care ungurii
(Sfântu-Gheorghe) îşi imaginează evoluţia istorică a fost
admirabil caracterizat de Ed. de La-
Greşeli capitale veleze în „La Revue des Deux Mon-
des” în 1866: „Maghiarii, spune el,
Era o greşeală de perspectivă isto- nu zăresc decât ceea ce este conform
rică. Această greşeală face parte din cu dorinţele lor, pentru ceea ce con-
însăşi firea poporului unguresc. Un- trariază aceste dorinţe ei sunt orbi”.
lui ardelean Liviu Rebreanu), vei
reuşi să înfăptuieşti într-un secol
în care, în ciuda zidurilor chine-
zeşti ridicate de maghiari, lumina
civilizaţiei pătrunsese până în sa-
tele cele mai îndepărtate ale Tran-
silvaniei!
Toţi guvernanţii unguri au stăruit,
însă, în această greşeală, susţinând
că salvarea Ungariei este în funcţie
directă de deznaţionalizarea naţio-
nalităţilor nemaghiare. Aceasta era
Sacrificarea naţionalităţilor pe al-
tarul mitului Coroanei Sfântului Şte-
fan a fost principalul director al între-
gii politici interne ungureşti în cadrul
Monarhiei dualiste. Diferenţa între
moderaţi şi şovinişti era doar o sim-
plă deosebire de metodă, nu însă şi
de program. Primii cereau ca sacrifi-
carea naţionalităţilor să fie consimţită
voluntar de acestea, cei din categoria
a doua preconizau metoda violenţei.
„C’etait la meme Jeannette, mais au-
statului maghiar unitar, clamează cu
tărie că „ungurii nu vor admite nici-
odată ca să se facă din ţara lor o pse-
udoconfederaţie elveţiană, ei fiind
decişi să lupte prin foc şi sabie contra
unor asemenea tendinţe”.
Sub noul regim al „moderaţiunii”,
instaurat în 1899, românii neabsten-
ţionişti dimpreună cu celelalte naţio-
nalităţi nemaghiare reuşesc să trimită
în 1901 un număr de 5 deputaţi...!
(va urma)

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
România trădată
# Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
Cartea aceasta nu este o replică la expan-
siunea periculoasă a grupului de extremişti
unguri, care, propagandistic, a depăşit cu mult
halucinantele acţiuni revanşarde din anii ‚30.
Atunci, când forţele revizioniste săpau tranşe-
ele Dictatului de la Viena! Paginile acestei cărţi
vor să atragă atenţia „actorilor” că, dincolo de
eroismul clipei, sunt şi responsabilităţi care tre-
buie asumate. Iar atunci când survin îndemnuri
la violenţă, nesupunere civică, mergând până la
folosirea forţei, rămân de neînţeles complicita-
tea şi tăcerea vinovate ale autorităţilor Statului
Român: a şefului statului, a premierului, a justi-
ţiei şi a serviciilor secrete. O dramă naţională de
care, mai devreme sau mai târziu, cei vinovaţi
vor trebui să răspundă!
Nici nu s-ar putea concepe că, încercând să
scrii despre „România trădată”, cartea lui Cons-
tantin Mustaţă, să treci peste acest teribil aver-
tisment. De un sfert de veac dăinuind în sufletul
autorului, cartea „România trădată” vine, cu
prisosinţa dovezilor, să confirme că, prin timp,
neprietenii românilor ardeleni n-au ascultat, o
clipă măcar, îndemnul nobil al pretorului Szen-
tivanyi Mihaly: „Domnilor, să ne dăm seama
cum tratăm, de veacuri, naţiunea română, un
popor care număra, pe pământul comitatelor, de
douăzeci de ori mai multe suflete decât nobili-
mea. Să arătăm că suntem fiii unei epoci uma-
ne. Mi-e ruşine de tirania părinţilor noştri!”.
Din păcate, urmaşii pretorului nu i-au auzit
cuvintele şi nu i-au urmat îndemnul, nedove-
dind că ar fi fiii unei „epoci mai umane”. Iar
acea „tiranie a părinţilor” lor s-a prelungit până
în zilele noastre! Asta o dovedeşte, din plin, cu
pagina netăgăduitei istorii, Constantin Mustaţă,
atâta timp cât cercurile revizioniste şi revanşar-
de, maşina asta a propagandei şovine, acuzaţiile
aduse românilor de genocid şi etnocid, avân-
du-l vârf de lance pe Tokes Laszlo şi emigra-
ţia ungurească din America şi Canada, toate au
„creierul” la Budapesta! Acolo au fost clocite
enormităţile despre „deportarea”, „umilirea”,
„discriminarea celor trei milioane de unguri”!
De unde, Doamne, trei milioane? Sunt, cu to-
tul, în zilele noastre, cam 1.300.000! Atât. De
ce şi, mai ales, pentru ce toate aceste bazaconii?
Scopul? Unul singur pentru cei pentru care „Ar-
dealul este parte a Ungariei”, care 162 de ani,
după Mohacs, n-a existat, a fost paşalâc turcesc:
revanşa cu orice preţ! Mai ales folosindu-se de
minciuna sforăitoare! Spun că li se închid şco-
lile şi universităţile, că n-au voie să vorbească
ungureşte în locurile publice, că liderii maghiari
sunt deportaţi (sărăcuţii de ei!), închişi, maltra-
taţi cu brutalitate în închisori. Şi alte enormităţi
fluturate prin faţa şi ochii cârpiţi de somn ai
adormitei Europe! Toate acestea, după ce au
profitat, din plin, de toate privilegiile! Ce mai,
„genocid” în toată legea! Chiar aţi văzut sau
întâlnit vreun ungur deportat? În schimb, cum
scrie Constantin Mustaţă, „odinioară gemeau
închisorile ungureşti, cu zecile de mii de români
întemniţaţi”. Chiar mama lui Octavian Goga şi
el, marele poet ardelean, Liviu Rebreanu, Ioan
Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Russu
Sirianu, Ioan Slavici, Vasile Lucaciu, Septimiu
Albini au simţit „binefacerile” autorităţilor un-
gureşti. Iar Emil Rebreanu, fratele marelui pro-
zator, a fost spânzurat de unguri.
Românul ardelean, atât de umilit, atât de
„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
de Constantin Mustaţă
batjocorit de nemeşimea nemiloasă, spune,
justificat: „Iertăm, dar nu uităm!”. Ce nu vrea
el să uite? De pildă, pe Ujvarosi Bela, prim-no-
tar al Topliţei, care a trimis în lagăr peste două
sute de români şi evrei! Celor care au refuzat
să se facă unguri, a dat ordin să li se scoată câte
două măsele, cu cleştele de potcovar! Au păţit,
cumva, ceva vinovaţii? Nimic! Au fost achitaţi.
Cică „făptuitorii nu erau stăpâniţi de ură sau de
sentimente rasiale, ci de un naţionalism excesiv
(doar) şi un temperament agresiv”. Aşa erau
judecate faptele lor în anul 1948, nu în 1848!
Când tot ei erau cu pâinea şi cu cuţitul vremii.
Şi cu puterea! Aşa a fost! Sunt cei de azi mai
cuminţi? Mai potriviţi? Nici vorbă!
La Cluj-Napoca, în inima aceluiaşi Ardeal,
este înregistrat un partid extremist-şovin care are
drept ţintă ruperea Transilvaniei de Statul Naţio-
nal Unitar Român! Asta - în 2010. Mişcarea Na-
ţională a Maghiarilor din Transilvania (Erdelyi
Magyar Nemzeti Mozgalom) pledează, sub po-
runcile lui Tokes Laszlo, pentru autonomia teri-
torială, pe criterii etnice, a aşa-zisului ţinut secu-
iesc, pentru universitate maghiară de stat, pentru
drepturi colective, maghiara ca limbă oficială.
Ce au făcut oamenii legii,
români? Au dormit, ca de
obicei! Sau au fost cumpă-
raţi?! La Topliţa Română,
o fundaţie poartă numele
lui Urmanczi Nandor, cel
care a organizat atrocităţile
de la Beliş, trimiţând „de-
taşamentul morţii”, să facă
„ordine”, cu puşti şi mitra-
liere, pe domeniul fratelui
lui. La 7 noiembrie 1918,
au fost ucişi 45 de prizoni-
eri italieni şi sârbi răsculaţi.
În drum spre Beliş, soldaţii
unguri din trenul blindat au
împuşcat totul. Tot ce miş-
ca a fost mitraliat şi adus
la tăcere. În groapa cu jar, în care erau aruncate
cadavrele, ardeau şi muribunzii! Printr-o sfidare
a Constituţiei şi a legilor româneşti, fundaţia îi
poartă azi numele. Cu sprijinul complice al unor
români, aşa-zişi jurişti!
La Cluj-Napoca - o altă trădare! Grupul
care, în anul 1956, a organizat un complot an-
tistatal, cu planuri pentru ocuparea Bucureştilor
şi formarea unei Uniuni Româno-Ungare, cu
capitala la Arad, cu un guvern condus de preotul
romano-catolic Aladar Szoboszloi, în care mi-
nistru al Apărării urma să fie locotenent-colone-
lul Constantin Drăgăniţă, comandatul unităţii de
tancuri din Caracal, care avea misiunea să ocu-
pe Bucureştii, a cărui soţie, Marika, era nepoa-
ta lui Alexandru Moghioros. Deci, lovitură de
stat! Asta se urmărea. După 400 de arestări are
loc procesul de la Timişoara. Câţiva complotişti
au fost executaţi prin împuşcare. Cei mai mulţi,
grosul, din cei 400, au fost eliberaţi la amnistia
din 1964. Anexarea Ardealului la Ungaria a mai
eşuat o dată! Complotiştii au fost reabilitaţi în
urma unei regretabile confuzii: confundarea lor
cu luptătorii anticomunişti!
Semne de întrebare ar fi mai multe. Ştiu,
oare, autorităţile române ce rol are, de pildă,
„Forumul Deputaţilor Maghiari din Bazinul
Carpatic”, al cărui preşedinte este tocmai preşe-
dintele Parlamentului de la Budapesta, la care,
în urma unei hotărâri din anul 2008, au aderat
deputaţii de etnie maghiară din România, Slo-
Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183)
vacia, Serbia şi Croaţia? Ei sunt subordonaţi
Parlamentului budapestan! Oare ce înseamnă
asta? O spune Constantin Mustaţă: „o asuma-
re a suveranităţii peste teritoriile altor state”! Şi,
din nou, nimeni nu ştie, nimeni nu aude, nimeni
nu vede nimic?! Sub stindard unguresc, prin
inima României mişună toţi neisprăviţii: Gal
Kinga, Eva Maria Barki, Vona Gabor (fondator
al „Gărzii Maghiare”, preşedintele partidului
de extremă dreapta, de orientare neonazistă,
„Jobbik”, purtător al ideilor lui Horthy!), Raffay
Erno (militant extremist pentru refacerea Unga-
riei Mari) etc..
Din minciună, cu neruşinare, la ordinea zilei,
şi-au făcut un obicei. Minţi bolnave! Ură! Ex-
tremism! Şovinism! Vrajbă! Încă din grădiniţă,
ideea dominantă, obsesivă a lor, este reînvierea
stafiei Ungaria Mare. În numele ei au comis
crimele abominabile de la Ip, Trăznea, Mureşe-
nii de Câmpie, Sucutard, Moisei, Sărmaşu - pe
timpul Dictatului de la Viena, precum şi cele de
la Zetea, Dealu, Târgu-Secuiesc, în zilele lui de-
cembrie 1989! Pomeneam de cuvântul minciu-
nă. Vă mai amintiţi de minciunile vehiculate, în
timpul miniloviturii de stat şi a începutului unui
război civil de la Târgu-Mureş, din 20 martie
1990 şi în zilele imediat următoare? Cum mai
plângea Europa, cu lacrimi de crocodil, „masa-
crarea ungurilor la Târgu-Mureş”. Cum îi omo-
rau „barbarii” români pe „europenii” unguri,
cum se exprima o clămpănitoare, nomina odi-
osa, pe un post francez de
televiziune! Numai că acea
„primă victimă” cu jerseu
verde nu era ungur, ci româ-
nul Mihăilă Cofar! Minciu-
na cu paşaport fals repede
a fost răspândită! Iar Pal
Cseresnyes, autorul prin-
cipal al agresiunii barbare
asupra unui semen, era un
îngeraş, graţiat, mai apoi, de
Ion Iliescu! Culmea ironiei,
Statul Român a fost obligat
chiar să plătească despăgu-
biri criminalilor de la Zetea,
Dealu, Târgu-Secuiesc, de-
oarece procesele ar fi durat
prea mult şi i-au „tracasat”
pe cei care au ucis, apăraţi de senatorul UDMR
Gyorgy Frunda!
Şi, uite aşa, toate sunt iertate, toate-s trecu-
te cu vederea! Şi fărădelegile, şi schizofrenia
autonomistă! Sintagma „noul descălecat” al
ungurilor a fost lansată de Marko Bela la un
miting electoral de la Târgu-Mureş, „pentru cei
care au uitat că a existat cândva un Attila”, văr-
sând lacrimi după „pământul şi patria pierdute
la 1918”, „patrie” care, cică, s-ar fi întins, după
căpăţâna unui zălud, din Bazinul Carpatic până
haţ la Don! Multe inepţii se mai inventează pen-
tru ambiţia „restabilirii Imperiului Maghiar”.
După roboţii ăştia primitivi şi zănatici până şi
Kievul este unguresc! Tâmpenii! Gugumănii!
Ce ai mai putea adăuga, dacă, după înalta lor
deşteptăciune, până şi Ştefan cel Mare şi Sfânt
ar fi un oarecare Bogdanovics Istvan?! Cam
asta ar fi după scrântitul Csobanczi şi „inventa-
torii istoriei unui neam”.
Iar cum toate acestea nu ar fi suficiente, în
loc să mediteze la ce ar trebui făcut pentru nece-
sara armonie interetnică, pun la cale noi incitări
la ură, la răsturnarea ordinii constituţionale, la
autonomii şi autoguvernări. Asta ştiu şi asta au
în cap! În timp ce ei mereu cer privilegii şi li se
dă totul, uneori chiar mai mult decât cer, nimeni
nu se întreabă cum o duc românii din Ungaria,
atâţia câţi mai sunt în urma sălbaticei lor dez-
naţionalizări. Dispăruţi „în volbura istoriei”, ei
sunt azi fără şcoli, fără biserici, fără limbă! La
5
Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula, „românii
dispăruţi în Ungaria” doar limba română o mai
învaţă în româneşte! Atât. Asta la cinci kilometri
de graniţa cu România. Comparaţi această reali-
tate cu drepturile (la toate nivelele!) maghiarilor
din România! Ce s-a întâmplat cu „Moştenirea
Gojdu” (o altă trădare, de data aceasta a Guver-
nului Tăriceanu!) ştiţi bine! O imensă avere a
fost oferită, gratis, Budapestei!
De fapt, românul pe toate le uită! Şi crime-
le, şi sângele vărsat la Săvădisla, şi isprăvile de
azi ale „purtătorului de haine preoţeşti” Tokes
Laszlo, mereu dispus să le acopere. Acea zi de
14 septembrie 1940, Ziua Crucii, greu va fi ui-
tată vreodată de românii din Sântana de Mureş.
Atunci a fost ucis tânărul Ştefan Căliman, cu re-
steile de la jug. I-au fost zdrobite oasele, creierul
i-a fost împrăştiat pe gunoiul de la grajd. Tru-
pul neînsufleţit i-a fost ciuruit de gloanţe într-o
demenţă colectivă! Dar „Cazul Aita Seacă” vă
mai spune ceva? Tocmai acolo, după decem-
brie 1989, se striga: „Afară cu românii!”, „Aici
e Mica Ungarie!”. Preotul Toba a fost alungat,
tot aşa cum au fost alungaţi profesorii şi elevii
români din Harghita şi Covasna! Era, într-un
fel, reiterat îndemnul la crimă şi la ură din acel
manifest al barbarei „Nincs kegyelem!” („Fără
milă!”) al lui Ducso Csaba (Daday Lorand),
cel care, chiar după Al Doilea Război Mondial,
prin 1946, ca şef al Inspectoratului Şcolar a dus
o campanie de maghiarizare şi de desfiinţare a
şcolilor româneşti de pe Valea Someşului. Cu-
tremurătoare-i şi replica acelui criminal, prins
la furat, întrebat dacă-i pare rău că l-a ucis, cu
sânge rece, pe pădurarul român: „Nu! Am omo-
rât un singur român. Ar fi trebuit să omor 44,
pentru că în 1944 ne-aţi luat Ardealul!”. În faţa
tragicului adevăr, cuprins şi în Raportul „Har-
Cov”, a bestialităţilor demne doar de Evul Me-
diu, legea românească a tăcut. Iar vinovaţii de
crime abominabile împotriva românilor au fost
pedepsiţi doar formal! Şi parţial!
Mulţi ar dori ca românii lăsaţi de Dumnezeu
pe aceste meleaguri să uite totul! Să li se şteargă
memoria! Şi uciderea bestială, însoţită de ritua-
luri barbare, în zilele de decembrie 1989, a lui
Dumitru Coman (pe trupul lui au jucat Cear-
daş!), a lui Aurel Agache (în orbite i-au pus o
monedă şi stema de la chipiu, în gură un şobolan
mort!), a lui Liviu Cheuchisan şi Dănilă Gabi, şi
terorizarea măicuţelor de la Orfelinatul „Sfân-
tul Iosif” din Odorhei, şi reacţiile la instalarea
primului Episcop Ortodox al Covasnei şi Har-
ghitei, Ioan Selejan, vechi vis al românilor, şi
separatismul numit „autonomia ţinutului secu-
iesc”, şi sloganurile „Afară, români împuţiţi!”,
„Trăiască Ungaria Mare!”, „Ardealul - pământ
unguresc!”, şi năzăririle unui Borbely Imre, şi
isprăvile unor Tokes Laszlo, Marko Bela, Sogor
Csaba, Raduly Robert, Szasz Jeno, şi „istoriile”
care se repetă, şi retrocedările aberante, şi ero-
rile justiţiei, şi frontierele noi dorite prin inima
României. Dar şi „afacerea Roşia Montană”,
de la o poştă cu miros de corupţie şi mare jaf,
cu implicările unor „băieţi deştepţi”: Traian Bă-
sescu, Radu Berceanu, Sulfina Barbu, Dan Ioan
Popescu, Adriean Videanu, mână în mână cu
puşcăriaşul Vasile Frank Timiş şi cu primarul
Virgil Nicolae Narita!
Un general al Armatei Române, Ilie Ungu-
reanu, întrebat „Încotro mergem?”, a răspuns
scurt, milităreşte: „Spre absurd! Spre Evul Me-
diu!”. Citim cartea „România trădată”, a scri-
itorului Constantin Mustaţă, şi constatăm cu re-
gret, cu o amărăciune explicabilă, că la noianul
de nenorociri abătute asupra românilor ardeleni,
azi, se adaugă altele, alcătuind drama noastră
naţională. Din decembrie 1989 încoace, noi, ro-
mânii, asistăm la Marele Jaf! La o mare trădare
„cu miros de corupţie”!
(Nicolae Iorga)
 6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) Local

scrisă, cu solicitarea fermă de a lua

măsurile ce se impun pentru intra-
rea în legalitate.
Totodată, vă sugerăm să trimiteţi
administratorul public al municipiu-

lui, domnul Csaba Kozma Czim-

Mult stimate domnule primar
al municipiului Sfântu-Gheorghe,
Arpad Andraş Antal, vă învederez
răspunsul primit de Asociaţia „Noi
Românii” de la Instituţia Prefectu-
lui - Judeţul Covasna şi prin presa
balmos (foto), la un curs ce are ca
obiect respectarea legilor într-un stat
democratic, aşa cum este România
în prezent, şi la o formă de învăţă-
mânt care are ca obiect comunicarea
cu cetăţenii unei unităţi administra-
tiv teritoriale de orice rang, comună,
oraş, municipiu. Asta deoarece răs-
punsul dat petiţiei cetăţeanului Dan
Tanasă, cu privire la problema în
discuţie, relevă o abordare departe
de legile în vigoare, lipsită de con-
descendenţă faţă de un membru al
comunităţii municipiului ce-l admi-
nistrează. Vă rog să nu spuneţi ulte-
rior că nu aţi înţeles cuvântul con-
descendent, pentru a nu lua măsurile
necesare îndreptării situaţiei ilegale
existente ori îndreptării atitudinii
administratorului public. Consultaţi
DEX ONLINE.
Aşteptăm, aşadar, din partea
primarului eficient şi pragmatic
ce cu onoare sunteţi, măsurile de
intrare în legalitate şi atenţionarea
stimabilului administrator public
al municipiului Sfântu-Gheorghe,
pasionat de probabilităţi.
Al dumneavoastră
Ioan Mugur Topolniţchi,
Director executiv
Asociaţia „Noi Românii”
 Local
Tărhăuş, un sat pentru istoria românilor din Carpaţii Orientali
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
În vara anului trecut scriam în paginile
„Condeiului ardelean” despre o valoroasă
manifestare ştiinţifică: simpozionul cu par-
ticipare internaţională „Românitate, cultu-
ră, educaţie - valori ale perenităţii noastre
în lume”, organizat de minunaţii oameni ai
unui „sat din inima Carpaţilor Orientali”, în
fruntea cărora se situau cadrele didactice de
la mica şcoală cu clasele I-IV din localitate,
coordonate de iscusitul şi inteligentul învă-
ţător Petrică Bilibok-Bârsan, preşedintele
Societăţii Cultural-Pedagogice „Grigore Ta-
bacaru”. Satul se numeşte Tărhăuş (comuna
Ghimeş, judeţul Bacău), care înseamnă, po-
trivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Ro-
mâne, „un loc rău în munte”. Loc salvator
însă pentru strămoşii noştri, retraşi în creie-
rul munţilor din faţa sălbăticiei şi jafurilor
popoarelor migratoare, venite în valuri între
secolele III-XIII. Astfel, în izolarea lor secu-
lară, au reuşit să-şi păstreze limba, credinţa,
obiceiurile şi tradiţiile. Şi, deloc întâmplă-
tor, sunt puse pe primul loc între obiectivele
societăţii, „cultivarea dragostei şi respec-
tului faţă de valorile culturale româneşti şi
cinstirea memoriei şi faptelor înaintaşilor”.
În vara acestui an, am aflat noi fapte
de toată isprava ale tărhăuşenilor. Partici-
parea, timp de două zile, alături de alte 16
formaţii artistice, profesioniste sau de ama-
tori, reprezentând 11 etnii din ţara noastră,
la Festivalul „Bistriţa Interetnic”. Cea mai
mare mândrie a tărhăuşenilor a fost faptul
că ansamblul lor, „Datina Strămoşească”, a
reprezentat, pe scena festivalului bistriţean,
tradiţiile, datinile şi obiceiurile milenare ale
poporului român, aşa cum s-au păstrat ele
pe plaiurile natale. Şi nu oricum. Instruită
şi condusă cu pricepere de cercetătorul fol-
clorului local, neobositul învăţător Petrică
Bilibok-Bârsan, formaţia, cu cei peste 20 de
membri, a evoluat sub semnul autenticităţii,
cu talent, măiestrie şi profesionalism, valori
remarcate şi de specialiştii şi ziariştii aflaţi la
festival. Repertoriul, având ca izvor bătrânii
satului, cuprinde obiceiurile legate de sărbă-
torile importante de peste an, precum şi mo-
Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) 7
mentele cruciale din viaţa omului. Căsătoria în acest domeniu, materializate prin studiile
şi nunta constituie ştiinţifice publicate în revis-
elementele esenţiale tele şi volumele de speciali-
ale reprezentării sce- tate, unele dintre ele editate
nice ale ansamblului prin forţe proprii - „Tabaca-
românesc din zona riana”, „Univers ghimeşan”-,
Ghimeşului, momen- dar mai cu seamă prin exis-
te care impresionează
prin jocul de aleasă
eleganţă şi mare vir-
tuozitate al tinerei
mirese şi suitei sale.
Folcloristul Florin
Iorgovan, de la Mu-
zeul Ţăranului Ro-
mân, sensibilizat de
redarea acestora, „de
costumele popula-
re autentice, muzica
tradiţională şi instru-
mentele cu iz arhaic”,
a solicitat coordonatorului ansamblului, Pe-
trică Bilibok-Bârsan, prezentarea în toamna
acestui an a unui spectacol în cadrul mani-
festărilor organizate de prestigioasa institu-
ţie etnografică.
Manifestare culturală de anvergură, Fes-
tivalul Interetnic bistriţean „îngemănează
atât latura artistică - cântec, joc - cât şi por-
tul popular, meşteşugul, tradiţiile şi respec- tenţa tânărului, vigurosului şi talentatului
tul pentru cultura tuturor etniilor din Româ- ansamblu folcloric „Datina Strămoşeas-
nia”, etnii reprezentate la această ediţie de că” (foto stânga). Pentru nivelul deose-
albanezi, aromâni, cehi, eleni (greci), evrei, bit al prestaţiei avute, artiştii tărhăuşeni au
polonezi, ruteni, saşi, slovaci, ţigani, ucrai- fost răsplătiţi cu „Diploma de excelenţă”
neni şi unguri. De asemenea, în complexita- şi „Trofeul Interetnic Festival” - Bistriţa
tea manifestărilor, un loc aparte îl deţine co- 2010 (foto dreapta). În final, urez succes
locviul „Metode abordate pentru păstrarea inimoşilor urmaşi ai românilor tărhăuşeni la
culturii tradiţionale şi căile de transmitere manifestările la care vor participa în această
către urmaşi”, unde reprezentanţii micului toamnă, dar şi în viitor, exemplul lor fiind
sat ghimeşan s-au făcut remarcaţi prin pre- demn de urmat de toate comunităţile româ-
zentarea unor modalităţi concrete folosite neşti din întreaga ţară.
 8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) Local - Editorial

Aflăm de pe blog:
Primarul UDMR-ist Antal Arpad se plânge în
şedinţa de Consiliu Local de problema nr. 1
a „secuimii”: Dan Tanasă şi petiţiile sale!
Primarul din Sfântu-Gheorghe este vizibil
iritat în timpul unei şedinţe de Consiliu Local
de exercitarea dreptului la accesul liber la infor-
maţiile de interes public al unui cetăţean.
După doi ani de mandat, câteva flori plan-
tate în oraş şi câteva bănci instalate în parcul
central în timpul mandatului său, primarul
UDMR-ist Antal Arpad a găsit vinovatul pen-
tru sărăcia lucie în care se zbate „secuimea”:
cetăţeanul Dan Tanasă.
Primarul UDMR din Sfântu-Gheorghe se
plânge chiar în timpul şedinţei Consiliului Lo-
cal Sfântu-Gheorghe din 27 mai 2010 de faptul
că, chipurile, aş abuza de dreptul conferit orică-
rui cetăţean al acestei ţări de Legea nr. 544/2001
nilor să aibă acces la informaţiile de interes pu- cu viziuni autonomiste din Sfântu-Gheorghe!
blic este una eronată, de care cu siguranţă Antal Afirmaţiile primarului Antal Arpad îmi
Arpad s-ar lipsi. Înţeleg că, dacă ar fi după An- confirmă un zvon cât se poate de hilar şi stupe-
tal Arpad, acesta ar îngrădi imediat accesul ce- fiant în acelaşi timp: liderii UDMR din Covas-
na şi Har-
ghita au
şi că doi oameni sunt ocupaţi în Primăria Sfân- solicitat co-
tu-Gheorghe să răspundă la cererile şi petiţiile legilor UD-
mele. MR-işti din
Primarul Antal Arpad este vizibil iritat de Parlament
faptul că un cetăţean al acestei ţări solicită in- amendarea
formaţii cu privire la cheltuirea banului public. Legii nr.
Da, şi pe mine m-ar enerva Arpi dragă dacă 544/2001
aş cheltui 10.000 de euro din fonduri publice astfel încât
să îmi renovez biroul de primar şi ar veni un să fie limi-
cetăţean şi ar face publică această informaţie, tat numărul
culmea, obţinută de el chiar în baza Legii nr. tăţenilor la modul în care este cheltuit banul pu- de cereri de informaţii de interes public pe
544/2001. Îţi înţeleg şi eu iritarea! blic! Se vede că până la urmă comunismul şi-a care un cetăţean al României le poate adresa
Primarul Antal Arpad nu îşi poate stăpâni lăsat amprenta în modul de gândire al edilului autorităţilor publice!
pornirile de „mic dictator” local şi lasă să se în-
ţeleagă faptul că legea care le dă dreptul cetăţe- http://tanasadan.blogspot.com/

Minciuna pusă în slujba neadevărului istoric!

(urmare din pagina 1)
Autorul este, însă, convins că „din
momentul aderării la maghiarime,
poporul secuiesc a trăit într-un ca-
dru organizatoric separat”. I-aş fi
recunoscător lui Kadar Gyula dacă ar
putea preciza când anume s-a petre-
cut acel „moment al aderării poporu-
lui secuiesc la maghiarime”.
Iar faptul că acum se vorbeşte
de „poporul maghiar-secuiesc”, ori
„secuiesc-maghiar”, aceasta nu este
decât o găselniţă ieftină, prin care
abilii politicieni unguri vor să-i păcă-
lească pe alegători, ca să le dea votu-
rile şi în continuare.
Cât priveşte afirmaţia mai sus
amintită („Le doare că poporul în
mijlocul căruia s-au stabilit se bu-
cură, după 90 de ani de privare de
drepturi”), trebuie să-i spun lui Kadar
Gyula că noi, românii, suntem un po-
por credincios, aşa că nu ne bucurăm
de răul nimănui, nici pentru cei care
ne-au batjocorit secole întregi. Într-
adevăr, ne-ar durea dacă ungurii din
România ar fi privaţi de drepturi. Nu-
mai că, dacă şi românii din Ungaria
ar avea parte de o asemenea „privare
de drepturi”, atunci nu ne-am întrista
deloc, din contră, am fi foarte bucu-
roşi! Fiindcă de o asemenea „privare
de drepturi”, care să te înalţe până la
guvernarea ţării şi să ocupi cele mai
înalte funcţii nu numai politice, ci şi
administrative, să tot ai parte!
De mult mă tot întreb: ce nu au,
ce le lipseşte ungurilor din România,
încât să se considere „cetăţeni de
rangul al doilea”? A, am uitat. Le
lipseşte autonomia pământului secu-
iesc. O autonomie bazată pe criterii
exclusiv etnice! Iar noi, românii, nu
suntem de acord. De ce? Fiindcă ne
caracterizează „o gândire hegemo-
nică românească, încetăţenită pe
vremea comunismului”! De atunci
s-a născut aşa-zisa „chestiune secu-
iască”. Numai că pe vremea aceea
„secuii” de azi erau cuminţi, tăceau
mâc, ori, eventual, aplaudau bunele
relaţii tovărăşeşti dintre România şi
Ungaria! Acum nu mai sunt aşa. Vor
„autonomie pentru ţinutul secuiesc”!
Adică vor să facă un fel de mică Un-
garie în mijlocul României, în care
să aibă „instituţii proprii de învăţă-
mânt, cultură, administraţie publi-
că, corpuri legislative, executive şi
judecătoreşti”. Într-un cuvânt, toate
atributele unui stat suveran şi inde-
pendent!
Toate acestea sunt justificate fi-
indcă „poporul secuiesc nu poate fi
împiedecat nici să-şi utilizeze limba,
nici să câştige, în baza dreptului la
autodeterminare, autoguvernare pe
Pământul Secuiesc”. Aş îndrăzni
să-l întreb pe Kadar Gyula dacă poate
să-mi ofere măcar un singur exemplu
în care vreun „maghiar-secui” a fost
obligat să folosească limba română
şi să nu poată să se exprime în limba
maghiară?; dacă există vreo localita-
te în care vieţuiesc etnici maghiari în
care să nu existe grădiniţă şi şcoală cu
predare în limba maghiară?; dacă ti-
nerii maghiari din România nu-şi pot
continua studiile gimnaziale şi licea-
le, precum şi cele superioare în lim-
ba maghiară? Ce o să-mi răspundă?
Că toate acestea nu valorează nimic
dacă nu există autonomia pământu-
lui secuiesc! Un „pământ secuiesc”
fără secui! Fiindcă cei vreo 300 de
indivizi, câţi s-au declarat a fi secui
la ultimul recensământ, nu pot să se
pretindă a fi un „popor secuiesc”!
Toate acestea nu contează, con-
tează mult numai principiul primului
venit, acela al „primatului milenar”,
adică cei care „se simt stăpânii aces-
tui pământ”. Iar aceştia nu sunt ro-
mânii, ci „secuii”, cei care „ştiu până
unde se întinde graniţa pământului
lor natal”. Ba mai mult, prin 1235,
de când există documente despre
existenţa pământului secuiesc, despre
români nici pomeneală, nu se spune,
nu se ştie nimic, fiindcă Ţara Româ-
nească avea să devină stat de abia în
1330, iar Moldova în 1359. Numai că
lipsa unor documente, nu înseamnă şi
lipsa existenţei oamenilor, adică a ro-
mânilor! Că doar cele două ţări româ-
neşti nu s-or fi format aşa, din nişte
pământuri pustii. Or fi fost mulţi, or fi
fost puţini; or fi fost mai mult sau mai
puţin organizaţi, nu se ştie exact. Cert
este că în noiembrie 1330, la Posada,
românii, sub conducerea lui Basarab
I, le-au administrat o mamă de bătaie
ungurilor conduşi de îngâmfatul rege
Carol Robert, care şi-a făcut o sută de
cruci şi a rostit tot atâtea rugăciuni că
l-a ajutat Dumnezeu să scape cu via-
ţă! Însă nu oricum, ci după ce „şi-a
schimbat însemnele armelor sale”
cu ale unui oştean de rând! „Şi regele
abia a scăpat cu câţiva inşi.” Rege-
le a scăpat atunci, dar au căzut foarte
mulţi unguri, „tineri şi bătrâni, prin-
cipi şi nobili, fără nicio deosebire”.
Aşa stă scris în „Cronica pictată de
la Viena” („Cronicum pictum Vin-
dobonense”).
Dar români erau, slavă Domnului,
destui şi în Transilvania. Toate docu-
mentele ce se referă la istoria Tran-
silvaniei dintre secolele XII şi XIV
vorbesc despre raporturile social-is-
torice de aici în care sunt integraţi şi
românii ardeleni. Chiar în „scaunele
secuieşti” este consemnată prezenţa
unei mase compacte de români, care
erau trataţi de regele Ungariei şi de
voievodul Transilvaniei „la egal cu
nobilimea, saşii, secuii”, aşa cum
reiese dintr-un document din anul
1291: „Cum nos universis noblibus,
Saxonibus, Siculis et Olachis in par-
tibus Transsylvaniae”. Sau un alt
document din 1355, în care se scrie
limpede: „In congretatione nostra
generali universis prelatis, baroni-
bus, nobilibus, Siculis, Saxonibus,
Olachis… in partibus Transylvanis
constitutis” etc. (I. I. Russu - „Româ-
nii şi Secuii”, Ed. Ştiinţifică, Bucu-
reşti, 1990, pag. 43).
Însă Kadar Gyula nu-i „vede”
deloc pe românii ardeleni autoh-
toni, urmaşi ai vechilor daci. Nu,
el reia vechea teorie imigraţionistă,
falsă, combătută de toţi marii isto-
rici ai lumii, chiar şi de cei unguri,
scriind cu nonşalanţa specifică unui
ignorant sadea că „primele gru-
puri de români sosiţi din Balcani
la nord de Dunăre (prin imigraţie)
au apărut în Transilvania abia pe
la mijlocul secolului al XIII. Iar
pe atunci Pământul Secuiesc era
deja o unitate administrativă”.
Dar oare cine i-o fi spus lui Ar-
pad: „Spuneţi lui Arpad, ducele
Ungariei, stăpânul vostru. Îi sun-
tem datori ca prietenul unui prie-
ten cu toate cele ce îi sunt necesa-
re, pentru că omul este oaspete şi
duce lipsă de multe. Dar pământul
pe care l-a cerut de la bunăvoinţa
noastră nu-l vom ceda în niciun
fel, atât timp cât vom fi în viaţă”?
Parcă era românul Menumorut!
Nu? Aşa scrie Anonimus în „Fap-
tele ungurilor”. Kadar Gyula nu
vrea să ştie de el. Nu e o noutate.
Mai sunt şi alţii care suferă de boala
uitării intenţionate! Însă minciunile
nu pot ascunde niciodată adevărul
istoric. Iar istoria nu se scrie după
basme, legende şi mituri legate de
„primatul milenar” al secuilor.
Aşa că oricât s-ar strădui Kadar
Gyula şi toţi ceilalţi „corişti” auto-
nomişti ai secuimii să demonstreze
că „pământul secuiesc” este altce-
va decât ceea ce este în realitate,
acesta rămâne ceea ce este, adică
pământ românesc!
„Istoricul” Kadar Gyula nu se
opreşte însă aici, ţine, cu tot dinadin-
sul, să ne ofere o „istorie”, plămădită
în capul său bolnav de amnezia ade-
vărului istoric. „Să nu se uite - scrie
el - că atunci când la l decembrie
1918 s-a pronunţat la Alba-Iulia ru-
perea Transilvaniei de Ungaria, au
cerut dreptul de autodeterminare pe
un teritoriu în care procentul româ-
nilor era doar de 43 la sută. Să nu se
uite că pe teritoriile dobândite prin
dictatul de la Trianon, românii re-
prezentau o majoritate de doar 53,8
la sută.”
Dar chiar dacă am lua de bune
datele de mai sus, nu ştiu de ce lui
Kadar Gyula i se par prea mici. Adică
era prea mic procentul de 43 la sută
(în realitate era peste 47 la sută!) al
românilor care cereau dreptul la auto-
determinare? Ori prea mic procentul
de 53,8 la sută al românilor transilvă-
neni care au devenit cetăţeni ai Ro-
mâniei după „dictatul de la Trianon”?
Să vedem atunci care era numă-
rul ungurilor în Ungaria Mare, de-
clarată „stat naţional”! Un „stat na-
ţional maghiar” în care ungurii erau
minoritari în propria lor ţară! Deci,
să nu se uite că recensământul din
1880 consemna faptul că Ungaria
avea 13.728.622 de locuitori. Din
aceştia 6.125.088 erau unguri (in-
clusiv evreii, secuii şi ţiganii - toţi
maghiarizaţi!), în timp ce celelalte
naţionalităţi nemaghiare totalizau
7.653.534!
Şi mai trebuie făcută o preciza-
re, anume că dintre toate provinci-
ile Ungariei Mari, cea mai întinsă
şi mai populată cu nemaghiari era
Transilvania. Din datele aceluiaşi
recensământ reiese următoarea situa-
ţie: din cei 4.834.730 de locuitori ai
Transilvaniei, 2.294.421, respectiv
47,37, erau români; 916.628 (18,88
la sută) erau unguri; 343.027 (7,27
la sută) erau secui; 621.583 (12,80
la sută) erau germani. Ceilalţi: ru-
teni, sârbi, croaţi etc..
Autorul articolului vrea să ne îm-
bete cu apă chioară, susţinând enor-
mităţi precum: „Pământul Secuiesc
este o realitate tot atât de existentă
geografic, etnic şi istoric, ca şi Ma-
ramureşul, Făgăraşul, Ţara Moţi-
lor etc.. De ce apărătorii de drepturi
nu pomenesc de lezare a constituţi-
ei şi în cazul acestor ultime denu-
miri”. Chestiunea e cât se poate de
simplă, stimabile. Transilvania este
plină de astfel de „ţări” româneşti.
Toate sunt părţi constitutive ale
Transilvaniei. Marea şi esenţiala de-
osebire între ceea ce numeşti dum-
neata „pământ secuiesc”, sau „Ţara
secuilor”, şi celelalte „ţări” este
aceea că acestea nu doresc niciuna
autonomie pe criterii etnice, nici pe
alte criterii. Fiindcă toate sunt „ţări
româneşti”! Iar toate aceste „ţări ro-
mâneşti”, precum Almaşul, Făgăra-
şul, Haţegul, Maramureşul, Bihorul
etc. etc. formează un singur trup,
România, „stat naţional, suveran şi
independent, unitar şi indivizibil”!
Asta să-ţi intre bine în cap, domnu-
le Kadar Gyula! Ţie şi tuturor celor
care cred că noi, milioanele de ro-
mâni ardeleni, vom sta nepăsători şi
vom răbda la nesfârşit toate obrăzni-
ciile voastre. Toate au o limită, dom-
nule Kadar Gyula.

„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.”
(Davin Prodan, Memorii, 1993)
 Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) 9
Exceptând „U” Cluj, toate celelalte nou promovate se află, după primele şapte etape, în subsolul clasamentului

a I p o d i u m
L i g
î n f orţă pe dată Televizări,
ştii rev i n forţa
cu Unirea Urzi-
ceni. Până în prezent, alături de Di-
etapa
Bucure
de a cuceri campio- namo, Steaua şi Rapid, echipe pre-

a VIII-a
pentru că formaţiile natul, cum s-a petrecut, în ultimii cum „U” Cluj, Oţelul ori Mediaş
din ţară nu mai par a avea niciuna trei ani, de două ori cu CFR Cluj şi o par a fi pornit mai bine. În schimb,
# Andrei Mihai Braşoveanu CFR, Vaslui ori Urziceni nu-şi gă-
(Sfântu-Gheorghe) Fostul mare internaţio- sesc deloc cadenţa.
Aşa cum am prevăzut la această nal Ilie Dumitrescu În rest, ce mai poate fi spus des- Vineri, 17 sept.
rubrică încă după primele etape ale pre un campionat în care a „n”-a
Ligii I, după mai mulţi ani în care
este de doar câteva oară oierul Gigi Becali batjocoreşte,
Gaz Metan Mediaş - „U“ Cluj
provincia le-a luat faţa, echipele din etape la Steaua, şi în continuare, unul dintre foştii jucă-
tori de „aur” ai României? Nu multe, (17:00 - Digi Sport)
Capitală par a avea sezonul acesta deja latifundiarul decât poate faptul că acest lucru nu Victoria Brăneşti - Pandurii
întâietatea. Asta şi pentru faptul că
acum, când ne apropiem de jumăta- din Pipera vrea se întâmplă în niciunul din cazuri (18:45 - GSP TV)
tea turului, s-au instalat deja pe po- să-i tragă linie... fără permisiunea celui în cauză! Din „U“ Craiova - Rapid
dium, la egalitate de puncte, dar şi păcate...
(21:45 - Antena1)
Bayern Munchen - AS Roma (2 - 0)
CFR Cluj - FC Basel (2 - 1) CLASAMENT Sâmbătă, 18 sept
M V E I GOL P A
1 Dinamo 7 4 2 1 23-16 14 +5 Oţelul Galaţi - Unirea Urziceni
2 Rapid 7 4 2 1 9-3 14 +2 (17:00 - GSP TV)
3 Steaua 7 4 2 1 11-6 14 +5 FC Timişoara - S. Studenţesc
4 „U” Cluj 7 4 1 2 12-11 13 +1 (21:00 - Digi Sport)
5 Oţelul Galaţi 7 4 1 2 6-6 13 +4
6 Gaz Metan Mediaş 7 3 2 2 10-6 11 +2
7 FC Timişoara 7 2 5 0 12-10 11 +2 Duminică, 19 sept.
CLASAMENT - Grupa E
8 FC Braşov 7 2 3 2 9-8 9 -3
9 Unirea Urziceni 7 2 3 2 4-4 9 -3 CFR Cluj - FCM Tg. Mureş
10 Gloria Bistriţa 7 2 2 3 12-12 8 -1 (18:00 - GSP TV)
M V E I GOL P 11 FC Vaslui 7 2 2 3 9-10 8 -4
1 Bayern Munchen 1 1 0 0 2-0 3
Dinamo - FC Vaslui
12 CFR Cluj 7 2 2 3 8-11 8 -1
2 CFR Cluj 1 1 0 0 2-1 3 (20:30 - Digi Sport)
13 Sportul Studenţesc 7 2 1 4 12-14 7 -5
3 FC Basel 1 0 0 1 1-2 0 14 FCM Târgu-Mureş 7 2 1 4 6-12 7 -5
4 AS Roma 1 0 0 1 0-2 0 15 „U” Craiova 7 1 3 3 6-9 6 -3 Luni, 20 sept.
16 Pandurii Târgu-Jiu 7 1 3 3 6-10 6 -6
17 Astra Ploieşti 7 0 5 2 8-11 5 -7
*Napoli - FC Utrecht 18 Victoria Brăneşti 7 1 2 4 8-12 5 -4 Gloria Bistriţa - FC Braşov
*Liverpool - Steaua (18:00 - GSP TV)
Liga Campionilor Europa League Retrogradare Steaua - Astra Ploieşti
* Partidele s-au disputat joi, 16 septembrie 2010, după
închiderea ediţiei (20:30 - Digi Sport)

CLASAMENT - Grupa K RECRUTARE PENTRU PROFESIA MILITARĂ

M V E I GOL P
1 FC Utrecht 0 0 0 0 0-0 0
2 Liverpool 0 0 0 0 0-0 0
3 Napoli 0 0 0 0 0-0 0
4 Steaua 0 0 0 0 0-0 0

Anunţ public privind
depunerea solicitării de
emitere a acordului de mediu
SC „ALEX & CO” SA anunţă publicul interesat asupra depunerii
solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul:
„DESFIINŢARE CONSTRUCŢIE EXISTENTĂ
RESPECTIV CONSTRUIRE HALĂ INDUSTRIA-
LĂ” propus a fi amplasat în localitatea Chichiş, nr.
34, judeţul Covasna, titular SC „ALEX & CO” SA.
Ministerul Apărării Naţionale desfăşoară permanent prin Biroul informare-recrutare al Centru-
lui Militar Judeţean Covasna, recrutarea tinerilor candidaţi - băieţi şi fete - viitori absolvenţi ai învă-
ţământului gimnazial respectiv liceal, pentru şcolarizarea în Învăţământul liceal militar - reprezentat
de Colegiile militare liceale, în Învăţământul universitar militar - reprezentat de Academiile militare
ale categoriilor de forţe armate (terestre, aeriene şi navale), Academia tehnică militară şi Institutul
medico - militar, respectiv în Învăţământul postliceal militar - reprezentat de Şcolile militare de
maiştri militari şi subofiţeri ale categoriilor de forţe armate.
Totodată Ministerul Apărării Naţionale execută recrutarea candidaţilor - bărbaţi sau femei, cu sau
fără stagiu militar efectuat (după caz), minim absolvenţi ai ciclului inferior liceal (calificare profesională
nivel I), în vederea încadrării posturilor de soldaţi / gradaţi voluntari din Armata României.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna, Sfântu-Gheorghe, Bu-
levardul Grigore Bălan nr. 10, şi la sediul SC „ALEX & CO” SA de
luni până joi între orele 1100-1400.
Observaţiile publicului se primesc zilnic la
sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna.
14.09.2010
Detalii suplimentare în vederea recrutării pentru profesia militară, se pot obţine la sediul nostru din mu-
nicipiul Sfântu-Gheorghe, strada Kos Karoly, nr. 3, la numărul de telefon 0267-311.209 interior 114
sau 0267-351.029, precum şi pe internet, pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naţionale, la adresa
www.mapn.ro/recrutare, sau la adresa de e-mail cmj.covasna@yahoo.com
Cu stimă,
p. COMANDANTUL CENTRULUI MILITAR JUDEŢEAN COVASNA
Locotenent colonel
Claudiu ZAHIU
10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) Sudoku - Şah

Şi tu ne poţi trimite poze:

inea
Imagmânii info@condeiulardelean.ro
ă
săpt

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
Perioada verii, care tocmai s-a încheiat în 2010, este una foarte bogată identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
duhovnicește pentru misionara Episcopie a Covasnei și Harghitei. trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Aceasta deoarece în perioada iunie-august au loc cele mai Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
multe hramuri de mănăstiri din Eparhie. După ploile folos.
parcă fără de sfârșit, credincioșii ortodocși au îndurat cu Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
stoicism și soarele pătrunzător la multe dintre sărbătorile rămase.
din această vară. În imagine, frumoasa Mănăstire cu Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
hramul „Schimbarea la Faţă” de la Sita-Buzăului, din rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
Protopopiatul Întorsura-Buzăului, judeţul Covasna. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

PERSISTENŢA MEMORIEI:
Sahovsky Informator - n.n), ceea ce ar fi câştigat
un tempo pentru apărare, deoarece negrul nu poa-
te evita schimbul damelor prin 12.Dc1 din cauza
(sau 12.De1 Db4) 12...Db4 (sau chiar 12...Cxe4) „
Rh6 27.Td6+ g6 28.Dh3+ Rg7 29.Td7+ Rf8 30.De6) 25.Td6+
Rh5 26.Dxg7 şi negrul nu poate para amenintarea Th6# „ (Sa-
marian) 21.Tf3+ şi negrul a cedat. 1–0 La 21...Rg8 ar fi urmat
foarte frumos 22.Td8 „ (Samarian)

ALEXANDRA VAN DER MIJE (NICOLAU)

(Samarian). 12.Dd3! Cd7 „Blocarea flancului da-
mei este foarte neplăcută pentru negru. Campioana
mondială încearcă să rezolve problema dezvoltării
Problemã propusã
Recent, marea maestră internaţională Alexandra van der Mije (Nicolau) a împlinit 70 de ani.
A dominat şahul feminin românesc o bună perioadă de timp, câştigând de 6 ori titlul de campioană a
nebunului din c8, combinând-o cu atacarea campu-
lui b6.”(Samarian) 13.Tad1 0–0 14.De3 e5 „Prin
pasionaþilor de ºah
României (în 1960, 1961, 1963, 1964, 1965 şi 1973) şi a fost vicecampioană a ţării în 1962. A făcut parte aceasta se deschide o cale de ieşire pentru nebunul
NESIC Milivoj S.
din echipa olimpică a României la trei Olimpiade: Split 1963, Oberhausen 1966 şi Skopje 1972, la ulti- din c8, dar în acelaşi timp se deschide „diagonala
mele două enumerate România devenind vicecampioană olimpică. La Olimpiadele de la Split (10 puncte italiană” c4-f7, care se va dovedi mai valoroasă.” SK Backo Petrovo Selo JT 1962
din 12 posibile !) şi Oberhausen ( 8 puncte din 10 posibile), jucând pe masa I, a obţinut medalia de argint (Samarian) 15.Nc4 Nd6 16.Td3 Nc7 17.Tfd1 „În
pentru rezultatul individual, pe primul loc clasându-se în ambele cazuri campioana mondială en-titre, timp ce negrul îşi continuă consecvent planul de
marea Nona Gaprindaşvili. După căsătorie se stabileşte în Olanda, unde se impune repede ca una din cele lichidare a presiunii pe b6, albul îşi mobilizează
mai puternice jucătoare, câştigând de 5 ori campionatul ţării de adopţie. Participă cu echipa Olandei la 5 forţele grele pe coloana „d”. Îngrămădirea piese-
Olimpiade, din care la 4 a jucat pe prima masă. lor negre pe flancul damei lasă fără apărare poziţia
Unul din cele mai bune rezultate din carieră a fost locul I obţinut la puternicul turneu de la Belgrad din regelui, astfel că nu este de mirare că în aer plu-
1966, la care a învins-o în partida directă pe Nona (pe care a devansat-o şi în clasamentul final), turneu la tesc combinaţii decisive.” (Samarian) 17...Nxb6
care au participat majoritatea jucătoarelor de elită ale timpului. 18.Cxb6 Cxb6 19.Dxb6 Da7? (Vezi diagrama)
Prezentăm mai jos această memorabilă partidă. Comentariile aparţin regretatului Sergiu Samarian,
unul din cei mai cunoscuţi teoreticieni ai acelei perioade şi au fost culese din „Revista de şah” nr. 4 din
1966.
„Sunt partide care marchează momente decisive în viaţa maeştrilor şahului. Acumulări de lungă du-
rată, transformări lente şi ascunse ies pe neaşteptate la suprafaţă, concretizându-se în realizarea deplină
pe care uneori o reprezintă o partidă de şah. Victoria obţinută de Alexandra Nicolau asupra campioanei
mondiale este o astfel de realizare.
„Tabu”-ul a fost înlăturat de o manieră convingătoare: Nona Gaprindaşvili este o mare jucătoare, dar
totuşi poate fi învinsă. Alexandra Nicolau a demonstrat acest lucru în mod desăvârşit, într-o partidă de
anvergură” (Samarian).

Nicolau, Alexandra - Gaprindashvili, Nona
[B49]
Belgrad , 1966
1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 a6 5.Cc3
Dc7 6.Ne2 Cf6 7.0–0 Cc6 8.Ne3 Nb4 „Alegerea
variantei Paulsen a arătat de la bun început inten-
ţiile agresive ale campioanei mondiale. În ultimul
timp, în locul ultimei mutări s-a jucat mai frecvent
8...b6” (Samarian) 9.Cxc6 „Continuarea obişnuită
este aici 9.Ca4, dar analize iugoslave recente par să
arate că după 9...Ce7 negrul obţine un contraatac
destul de bun” (Samarian) 9...dxc6 „Reluarea cu
pionul „d” este propusă de dr. Euwe într-o analiză
din Schach-Archiv. După 9...Dxc6 albul poate sa-
crifica cu şanse un pion prin 10.e5 Nxc3 11.bxc3
Cd5 12.Dd4 b5 13.c4 bxc4 14.Dg4 Rf8 15.Tab1, ca
într-o partidă Heuer - Spasski, Spartachiada
U.R.S.S., Moscova 1963. Reluarea cu pionul „b”
este probabil mai bună, deşi după 9...bxc6 10.Dd4
c5 11.Dc4 Nb7 12.a3! Nxc3 13.Dxc3 Cxe4
14.Dxg7 0–0–0 15.f3! Euwe preferă poziţia albu-
lui.” (Samarian). O partidă jucată anterior şi de
care Sergiu Samarian nu avea probabil cunoştinţă
a continuat cu 15...Thg8, dar albul nu a reuşit să
concretizeze avantajul obţinut după 16.Dxf7 Tdf8
17.De7 De5 18.Tad1 Cd2 19.Dxc5+ Dxc5 20.Nxc5
Cxf1 21.Rxf1, partida încheindu-se remiză, Heuer
- Smits, Novgorod 1961 - n.n. 10.Ca4 Ne7 Aceas-
tă partidă a fost publicată şi în numărul 1 al pres-
tigiosului Sahovsky Informator, care recomandă
aici 10...Cd7 11.Dd4 Nf8 - n.n. „Acum la 10...b5
urmează 11.Nc5! cu avantaj pentru alb, de exem-
plu 11...Nxc5 12.Cxc5 0–0 13.Dd4 e5 14.Dc3 a5
15.Tfd1 b4 16.De3 Td8 17.Dg5 Suetin - Furman,
Leningrad 1963, iar la 10...Nd6 urmează 11.Nb6”
(Samarian) 11.Nb6 Db8!? „De la această mutare
pasivă încep necazurile negrului. După 11...Dd6
12 Nd3, negrul ar fi putut continua cu e6-e5. De
considerat este de asemenea şi 12...De5 (în loc de
12... e5), după care însă albul poate oferi un sacri-
ficiu de pion cu şanse: 13.f4! Dxe4 14. c4!” Tre-
buia încercat 11...Dd6! (mutare recomandată şi în
Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
Prezenta problemă mi-a adus în minte imaginea unei
partide de vânătoare din filmele clasice englezeşti,
„Pe aceste schimburi şi-a bazat negrul apăra-
în care un întreg alai de vânători cu zeci de câini se
rea. Acum la retragerea damei albe ar fi urmat b7- chinuie să vâneze un biet iepure.
b5, dar albul a avut în vedere această poziţie prevă-
Şi, ca şi la acele vânători, lovitura de graţie este dată
zând altceva...” (Samarian) Chiar şi în cazul celei
mai bune mutări, care este probabil 19...Ne6 albul vânatului de o lady (în cazul de faţă dama albă).
ar fi păstrat un avantaj consistent după 20.Nxe6
fxe6 21.Td7 De8 22.Dxb7 Dg6 23.Dxc6 - n.n. Soluţia problemei:
20.Nxf7+! „O încheiere elegantă a partidei. Ea co-
2.Ng5# 1–0
respunde pe deplin principiului clasic enunţat încă
e)1...Ng3 2.Txg3#; f)1...Ne3 2.Tg3#]
de Steinitz, conform căruia acumularea de avantaje c)1...Ne1 2.Ng5#; d)1...Ng1 2.Ng5#;
poziţionale trebuie să se concretizeze la un mo-
[Sau a)1...Nxd4+ 2.Nxd4#; b)1...Nh4 2.Nxh4+;
ment dat într-o explozie combinativă” (Samarian)
1.Df8 Re3
20...Rxf7 „La 20...Txf7 urmează 21.Td8+ Tf8
22.Txf8+ (22.Db3+ Ne6) 22...Rxf8 23.Td8+ Rf7 ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
24.Dc7+ Rg6 (24...Nd7 25.Dxd7+ Rg6 26.Df5+
doron50ro@yahoo.com
 Traduceri Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară

A ajuns la un punct de răscru-
ce lupta pentru dăinuire, purtată
de maghiarimea transilvăneană.
În cadrul şedinţei sale din 9-10
august 2010 de la Geneva, Co-
mitetul ONU pentru Eliminarea
Discriminării Rasiale a fost nevoit
să dezbată, în oglinda privărilor
de drepturi de care are parte şi azi
maghiarimea din Transilvania, si-
tuaţia drepturilor omului şi ale mi-
norităţilor în România. Acest lucru
se datorează muncii consecvente
desfăşurate de trei organizaţii ci-
vile - CNMT, Asociaţia Pro Regio
Siculorum şi Comitetul de Iniţia-
tivă Bolyai -, care au cartografiat,
documentat şi sintetizat lezările
la adresa noastră şi au încercat să
găsească soluţii pentru eliminarea
situaţiei noastre dezavantajate pe
care o generează aceste lezări.
Este un eveniment îmbucurător
şi de mult aşteptat, care va influ-
enţa îndreptarea viitorului nostru
într-o direcţie bună şi avem con-
vingerea că în curând ne vom atin-
ge cele mai importante obiective.
Acestea nu sunt altceva decât au-
tonomia culturală şi teritorială, de-
oarece de înfăptuirea lor depinde
soluţionarea problemelor noastre.
Mai explicit, propăşirea noastră
economică este posibilă doar dacă
vom putea dispune noi înşine de
bunurile noastre spirituale şi ma-
teriale.
Faptul că sunt prudent în pri-
vinţa rezultatului se datorează
divizării noastre, sesizabile şi la
Geneva, care pentru un outsider
duce la crearea unei situaţii de ne-
înţeles. Cu alte cuvinte, cum este
posibil ca cineva să fie şi acuzator
şi apărător în acelaşi timp? Asta
s-a întâmplat în Elveţia, deoarece
problemele ridicate de delegaţii
maghiarimii transilvănene au tre-
buit să fie neutralizate de repre-
zentanţii organizaţiei care şi ea
tot pe noi ne-a reprezentat. Nu ei
ar trebui blamaţi, pentru că nu au
putut proceda altfel din postura
lor de membri ai delegaţiei gu-
vernului român. Şi nici politica
română - care şi-a demonstrat din
nou genialitatea -, ci pe noi înşi-
ne, pentru că noi am fost cei care
am intrat din nou în capcana ce
ne-a fost întinsă.
Nu este prima oară, însă ar
trebui să fie ultima dacă vrem să
profităm de drepturile noastre. Şi
pentru a nu se mai putea întâmpla
niciodată aşa ceva, ar trebui să cân-
tărim ce am primit şi ce primim în
schimbul loialităţii noastre. Dacă
vom face acest lucru, poate că cei
în măsură îşi vor da seama că au
greşit. Poate îşi vor da seama că nu
poţi fi simultan decât de o singură
parte a baricadei.
Cotidianul „Szekely hirmondo”
(Covasna), nr. 126, 16.08.2010;
Titlu: Asupritori şi asupriţi,
Semnează: Bedo Zoltan
Tabăra EMI s-a încheiat cu vorbit în cadrul campaniei? - despre numai în cadrul expunerii, ci şi în
evoluţia formaţiilor Transylmania, acest lucru a vorbit Vona Gabor în cadrul conferinţei de presă de după.
Depresszio şi No Sugar. În cadrul expunerea sa, însă a amintit şi de po- În opinia lui Kover, validarea aspira-
manifestării care a servit în mod de- sibilităţile şi perspectivele partidului ţiilor autonomiste necesită o atitudine
clarat unor scopuri politico-naţiona- în viaţa publică ungară. unitară, lucru dovedit şi de cea mai
le şi nu unor scopuri ale partidelor Kover Laszlo s-a străduit să se recentă dezbatere a ONU. În caz con-
politice, au susţinut expuneri Vona concentreze asupra tematicii legate trar este posibil ca părţile situate de
Gabor, preşedintele Jobbik, şi Kover de politica naţională. În ceea ce pri- pe o parte şi de alta a mesei discuţi-
Laszlo, preşedintele Parlamentului, veşte acordarea cetăţeniei ungare, ilor să formuleze contraargumente pe
membru al FIDESZ. Organizatorii el a exprimat clar hotărârea guver- tema drepturilor privind minorităţile.
nu au cedat presiunii participanţilor nului ungar, potrivit căreia acesta Cotidianul „Haromszek”
şi nu i-au aşezat pe cei doi la aceeaşi îi sprijină pe toţi cei care solicită şi (Covasna), nr. 6.060, 16.08.2010;
masă de discuţie. forma organizatorică a apartenenţei Titlu: S-a încheiat a VI-a
În cadrul ţării-mamă şi în ca- la ţara-mamă. ediţie a taberei EMI / Necesitatea
drul Parlamentului s-a produs acea Legat de problema autonomi- unităţii autonomiei,
schimbare radicală despre care s-a tot ei s-au pus nenumărate întrebări nu Semnează: Csinta Samu
La universitatea de vară a tuturor românilor, organizată la limba maghiară). El a fost cel care a vorbit din nou despre
sfârşitul săptămânii trecute, naţionaliştii majoritari s-au plâns faptul că denumirile şi simbolurile româneşti sunt omise în
din nou. Aşa se obişnuieşte de ani de zile la Izvoru-Mureşu- permanenţă pe Pământul Secuiesc. Oare care sunt acelea?
lui, la mijlocul lunii august. Anul trecut, liberalii au fost cei Seria plângerilor a culminat cu declaraţia reprezentan-
care i-au provocat surprize opiniei publice: chiar şi Vadim tului PSD din judeţul nostru, care a vorbit despre faptul că
Tudor a fost întrecut în texte naţionaliste de reprezentantul în urma legii învăţământului - care nici măcar nu a fost încă
liberal al PE, Norica Nicolai. În acest an, pe loc de frunte s-au adoptată -, din sistemul de învăţământ au fost excluşi doar
aflat social-democraţii şi membrii Partidului România Mare, profesori de naţionalitate română. El a reiterat mult pome-
aceştia exprimându-şi în faţa noastră temerile pentru patria nita constatare absurdă, potrivit căreia eventuala predare în
română. Olguţa Vasilescu îşi alarmează în permanenţă po- limba maternă a istoriei şi a geografiei reprezintă un atentat
porul susţinând că statul român şi-a pierdut toate puterile în împotriva statului român unitar şi este un nou instrument al
această regiune. purificării etnice.
Mircea Duşa i-a compătimit din nou pe românii care Românii care s-au stabilit pe Pământul Secuiesc benefi-
trăiesc pe Pământul Secuiesc, deoarece statul i-a abandonat ciază de o viaţă mizeră şi strigă după discriminare pozitivă la
şi nu face nimic pentru ca aceia care trăiesc aici (românii, zidul plângerii de la Izvoru-Mureşului. Poate că anul viitor
bineînţeles) să-şi poată păstra identitatea naţională. Vechiul vor cere drepturi colective.
nostru prieten, Ioan Lăcătuşu, conducătorul Centrului de Stu- I-ar surprinde dacă minorităţile din România i-ar susţine,
dii Europene, a arătat că românii nu pot ocupa funcţii bune în extinzând aceste drepturi şi asupra lor?
zona noastră, deoarece o condiţie obligatorie la angajare este Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6.061,
cunoaşterea limbii maghiare (ceea ce este o minciună. Ade- 17.08.2010; Titlu: Zidul plângerii de la
vărat este însă că în perioada petrecută aici ar fi putut învăţa Izvoru-Mureşului, Semnează: Simo Erzsebet

Şi în acest an localitatea Reci va organiza
zilele comunei, manifestare la care vor participa
delegaţi ai satelor aparţinătoare şi delegaţi ai lo-
calităţilor înfrăţite din Bazinul Carpatic. Eveni-
mentul central din ziua de 21 august îl va repre-
zenta reinaugurarea festivă a statuii honvedului
maghiar reabilitat, decapitate în anul 1944.
Statuia decapitată a fost transportată de lo-
calnicii din Reci la Muzeul Naţional Secuiesc.
Monumentul honvedului de la Reci a aşteptat
reînvierea până anul trecut, când la iniţiativa
directorului muzeului, Vargha Mihaly, soldatul
a fost din nou expus în muzeu, iar celor din lo-
calitatea Reci li s-a propus ca în măsura în care
vor dori acest lucru, statuia restaurată să fie am-
plasată pe locul iniţial.
Cei din Reci au dorit acest lucru. Chiar şi în
anii 70 au existat persoane care doreau ream-
plasarea, însă la vremea respectivă acest lucru
era imposibil din punct de vedere politic.
Anul acesta a venit momentul ca reamplasa-
rea statuii - restaurate de Nagy Benjamin şi de
echipa sa - să fie cuprinsă în programul de două
zile. Pentru reabilitarea monumentului honve-
dului de la Reci, Consiliul Judeţean a alocat în
acest sens, prin intermediul centrului cultural
judeţean, suma de 15.000 de lei.
La festivitatea de inaugurare a statuii hon-
vedului, care va avea loc sâmbătă, va fi prezent,
la invitaţia primăriei localităţii Reci, vicepreşe-
dintele PE, Tokes Laszlo. Kisgyorgy Zoltan va
prezenta istoria regimentului de infanterie nr.
24 de honvezi din Braşov. Vor fi prezenţi repre-
zentanţi ai localităţilor Irnacs, Sarok, Bicske şi
Szenna. La ora 12, vor fi prezente cu siguranţă
persoane din Trei Scaune, Pământul Secuiesc şi
Transilvania, care ştiu să perceapă şi să aprecie-
ze faptul că salvarea monumentului honvezilor
de la Reci este triumful puterii şi al voinţei care
fac posibilă reînvierea statuilor ciuntite.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
nr. 6.064, 20.08.2010; Titlu: Reînvierea
statuii honvedului de la Reci,
Semnează: Sylvester Lajos

www.forumharghitacovasna.ro

facilităţi: 3 camere, 1 bucătărie, 1  Închiriez spaţiu comercial Posibilitate de cumpărare garaj

Auto
 De vânzare URGENT scuter 49
cmc, 18 cp, an fabricaţie 2007, în-
scris (nr. galben) actele în regulă,
nu e zgâriat merge impecabil, fără
niciun defect. Preţ: 1.200 Euro
negociabil. Tel: 0746-208.832
 Vând Skoda Fabia 2003, în stare
impecabilă, ABS, servo direcţie
etc. fără aer condiţionat, 134.000
KM reali, primul proprietar. Preţ:
3.650 Euro. Tel: 0745-753.643
Imobiliare
 De vânzare casă cu teren în Te-
liu, jud. Brasov, suprafaţă teren:
483 mp., suprafaţă casă: 100 mp.,
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
baie, 1 pivniţă, 1 cămară, 1 veran-
dă, grajd, şură, fierărie (5x4 mp) ,
garaj, magazie lemne, curtea faţă
pietruită, cuptor pâine, fântână în
curte, se află pe drumul principal
DN 10, la 22 km de Braşov şi 17
km de Întorsura Buzăului. Pret:
48.000 Euro (negociabil). Tel:
0748-140.415 / 0367-802.287
 Vând apartament 4 camere (man-
sardă) în Sfântu-Gheorghe, str.
Crângului. Preţ 32.000 Euro (dis-
ponibil şi la schimb) Tel: 0744-
364.387
 Vând apartament 2 camere de-
comandat, ultracentral în Sfântu-
Gheorghe. Preţ: 29.000 Euro. Tel:
0740-605.398
(parter), 80 mp, super-reno-
vat, cu toate utilităţile, în
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
dul Grigore Bălan, nr. 34,
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De
preferinţă pentru farmacie,
cabinet medical, societate de
asigurări. Tel: 0723-272.406
 Agenţie de recrutare şi plasare
 Vând apartament 3 camere în Bra-
şov constructie 2010!!! Suprafaţă
72 mp + boxa + 1 loc parcare auto,
confort 1 decomandat, apartament
în vilă, zona Tractorul, pe str. Baciu
Acxente, la Et. 3/3, stradal, termo-
pan, centrală. Gresia, faianţă, par-
chetul la alegerea dvs!!! Livingul
are 21.4 mp, bucătărie deschisă.
pentru 3 maşini. Se accepta credit
cu sau alt tip de credit. Toate actele
pentru vânzare. Preţ 65.000 euro
discutabil. Tel: 0762-282.472 Ex-
clus agenţii!!!
Angajãri
forţă de muncă în Israel caută
pentru îngrijire de bolnavi la
domiciliu femei cu vârsta în-
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de
limbi străine constituie avantaj
(engleză, franceză, maghiară).
Tel: 0740-365.850
Mica publicitate este gratuitã
pentru persoanele fizice.
Diverse
 Închiriez Cramă cu dotări
(presă, curent trifazic) în ve-
derea vinificării. Capacitate
de depozitare 30.000 de litri.
Eventual, asigur şi strugurii
pentru vinificaţie. Tel: 0727-
020.339, 0237-633.072
Servicii
 Efectuăm cosmetică canină,
în judeţele Covasna şi Braşov,
pregătire pentru expoziţie
etc. Tel: 0757-439.612, 0735-
816.697
 12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 148 (183) Viaţa creştină

Duminica dupå }nÅlˇarea Sfintei Cruci

(Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos)
Când privim Crucea cea cu raze
împodobită ni se umplu sufletele de
dragostea lui Hristos Dumnezeu, care
„S-a smerit pe Sine ascultător făcân-
du-Se până la moarte - şi încă moarte
pe Cruce” (Filipeni 2, 8) pentru mân-
tuirea noastră. „El a şters cu porun-
drumul către Împărăţia Cerurilor.
Pentru cei care vor să se sfin-
ţească desăvârşit, Crucea înseamnă
transfigurare totală în lumina harului
Duhului Sfânt.
Înduhovnicirea înseamnă răstig-
nirea minţii şi a trupului.
calia, vol. 1). „Continuă în chip sta-
tornic chemarea numelui Domnului
Iisus, astfel încât inima să şi-L în-
suşească în adânc acum şi Domnul
să-şi însuşească inima ta în adâncul
Său, aşa încât aceştia doi să se facă
una” (Arhimandritul Spiridonos Lo-
decum pogorându-se acolo, şi înda-
tă a înviat din morţi, şi, după aceea,
S-a înălţat la ceruri cu slavă şi putere
multă, aşa şi acum, atunci când ieşim
din lume şi intrăm prin asemănare
cu Patimile Domnului în mormân-
tul pocăinţei şi al smereniei, El În-
suşi pogorându-Se din ceruri intră ca
într-un mormânt în trupul nostru,
şi, unindu-se cu sufletele noastre,
le învie în chip mărturisit pe ele,
care erau moarte, şi dă celui ce a
înviat astfel împreună cu Hristos
putinţa de a vedea de pe acum sla-
va Învierii Lui tainice (mistice).”
Când „a început Iisus a spune
ucenicilor Săi că trebuie să pătimeas-
că” (Matei 16, 21), s-a apropiat de El
ucenicul Petru, zicându-I: „Milostiv
fii Ţie, Doamne! Să nu-Ţi fie Ţie
aceasta” (Matei 16, 22).
Ne dăm seama că Însuşi Domnul
Iisus a fost ispitit mieros de diavol,
dar Mântuitorul i-a răspuns vrăjma-
şului: „Mergi înapoia Mea satano!”
(Matei 16, 23), „Nu cugeţi cele ale
lui Dumnezeu, ci cele ale oameni-
lor” (Matei 16, 23).
„Nimeni, dar, să nu se ruşineze
de Cruce, simbolul sfânt al mântui-
rii noastre, capul bunătăţilor, pentru
care trăim şi suntem! Ca pe o cunu-
nă aşa să purtăm Crucea lui Hristos!
Prin Cruce se săvârşesc toate cele ale
noastre. Întipăreşte-ţi deci în inima ta
Crucea, strânge în braţe Crucea, sem-
nul mântuirii sufletelor noastre! Cru-
cea aceasta a mântuit lumea, a întors
lumea la Dumnezeu, a alungat rătăci-
rea, a adus din nou pe lume adevărul,
a prefăcut pământul în cer şi a făcut
pe oameni îngeri. Din pricina Crucii
demonii nu mai sunt înfricoşători, ci
uşor de dispreţuit. Nici moartea nu
mai este moarte, ci somn.
Dacă cineva te întreabă: „Te în-
chini Celui răstignit?”, răspunde-i
plin de bucurie şi cu faţa veselă: „Da,
mă închin şi nu voi înceta vreodată
de a mă închina!”. Dacă râde de tine,
plânge-l, pentru că e nebun! Mulţu-
meşte Stăpânului că ne-a dat nişte
bunătăţi ca acestea pe care nimeni nu
poate să le cunoască fără descoperire
de sus” (Sfântul Ioan Gură de Aur,
„Scrieri” - partea a treia).
Acum este vremea să zicem cu
toţii: „Întăreşte-ne Doamne, ca să pu-
tem ridica cu bucurie de astăzi înainte
Crucea Ta cu deplină pocăinţă. Întris-
tarea morţii Tale să o simţim, precum
a simţit-o Preasfânta Ta Maică... Şi ne
înviază simţirile cele sufleteşti, ca să
cunoască moartea Ta, precum ai făcut
de Te-au cunoscut şi zidirile cele ne-
însufleţite, care s-au mişcat la răstig-
nirea Ta.” (Acatistul Sfintei Cruci)
Pr. Cristian Vlad Irimia
Parohia Covasna Staţiune
ROMÂNIA

cile (Evangheliei) zapisul ce era asu-
pra noastră... pironindu-l pe Cruce”
(Coloseni 2, 14). Atât de grave erau
bolile şi rănile de care suferea neamul
omenesc, încât a fost nevoie de jertfa
supremă şi iubitoare a Unicului Fiu
al lui Dumnezeu, care, de bunăvoie,
„a suferit Crucea neţinând seama de
ocara ei” (Evrei 12, 2) ca să ne împa-
ce cu Tatăl ceresc.
Mântuitorul, învăţându-i pe oa-
meni adevărul, a rostit următoarele
cuvinte: „Oricine voieşte să vină
Referitor la curăţirea ochiului
persoanei umane (mintea), ne edifică
Sfântul Ambrozie, care scrie astfel:
Noi aşadar la semnul Domnului,
Să ne-apărăm a pieptului
închizătoare,
Ca nu cumva-ncălzitul unduit
al şarpelui,
Să-ncerce a pragului zăvoare.
Şi-apoi cu armele neprihănirii,
Având părtaşă limpezimea
gothetis, „Inima în scrierile Sfinţilor
Părinţi”).
Cu privire la transfigurarea trupu-
lui prin răstignirea poftelor, ne grăieş-
te tot Sfântul Ambrozie astfel:
Să nu sleiască trupurile
Îndestularea cu mâncare,
Ca nu cumva somnul şi visurile,
S-aducă sufletului întinare.
(Sfântul Ambrozie,
„Scrieri” - partea a doua)
Rugăciune
O, prea Milostive şi mult Îndurate! Cela ce ne-ai arătat
calea cea adevărată, vino în ajutorul nostru şi, cu Harul Tău,
ajută-ne să ne lepădăm de toate ticăloşiile vieţii acesteia, să
ne lepădăm uşor de omul cel vechi al păcatului. Să ne luăm
Crucea cea mântuitoare, să ne luăm suferinţele oricare ne
vor veni asupra noastră ca să Te putem urma blânzi şi liniş-
tiţi, să putem merge totdeauna după Tine, ca să ne mântuim
şi noi din întunericul lumii acesteia şi să fim fii Tăi, în vecii
vecilor. Amin.

SFÂNTA
după Mine, să se lepede de Sine, gândului, „Deci bun lucru este postul, că
să-şi ia Crucea, şi să-Mi urmeze Mie” Mintea ce-i păzitoare împlinirii, smereşte patimile trupului şi-l supune
(Marcu 8, 34). Să-nvingă strădania duşmanului.” sufletului” (Sfântul Teodor Studitul,

Citind omiliile Sfântului Ioan
Gură de Aur am aflat un fragment
care parcă ne tâlcuieşte porunca
Domnului de a ne face ucenici ai Săi.
Marele ierarh scrie în cartea sa
astfel: „Ce lucru greu ne-a poruncit
Hristos? Ne-a poruncit să tăiem mun-
ţii? Să zburăm prin văzduh?... Deloc!
Ne-a poruncit să ducem o viaţă ca să
nu avem nevoie de nicio unealtă, ci
numai de suflet şi de sârguinţă. Ce
unelte au avut apostolii aceştia, care
au săvârşit atâtea şi atâtea fapte mari?
N-au mers în toată lumea cu o singură
haină şi desculţi şi i-au biruit pe toţi?
Ce greutate au poruncile Lui? Să nu
ai niciun duşman! Să nu vorbeşti pe
nimeni de rău!...” (Sfântul Ioan Gură
de Aur, „Scrieri” - partea a treia).
Sfântul Ioan Gură de Aur, cu
această explicaţie, aşează cinstita Cru-
ce la „gâtul fiecăruia”, arătându-ne
(Sfântul Ambrozie,
„Scrieri” - partea a doua)
Potrivit înţelepciunii Sfinţilor Pă-
rinţi, „semnul Domnului” este Cru-
cea cea de viaţă făcătoare, apărarea
„pieptului” reprezintă paza inimii de
ispitele „unduite” ale şarpelui viclean
(diavolul), iar „zăvoarele pragului”
sunt atenţia şi golirea minţii de toate
închipuirile deşarte.
Ostenitorul mântuirii are nevoie
ca „arme ale neprihănirii” de sfintele
slujbe şi rugăciunea „Doamne Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milu-
ieşte-mă pe mine păcătosul”. Cu ade-
vărat prin acestea două se pironeşte
mintea omului, omorându-se păcatul.
„Este cu neputinţă să ne curăţim
inima de gândurile înverşunate şi să
izgonim diavolii fără deasa chemare
a numelui lui Iisus Hristos” (Filo-
CRUCE
„Cuvinte”).
Am menţionat la început că noi
ortodocşii ne închinăm Crucii îns-
crisă în aureola razelor învierii,
căci „Dacă am murit împreună cu Cruce sfântă şi aleasă, stindardul Bisericii,
Hristos, credem că vom şi vieţui Cu puterea ta cea mare, ne întăreşte pe drumul vieţii.
împreună cu El. Ştiind că Hristos, Eşti creştinilor comoară, altar sacru, minunat,
înviat din morţi, nu mai moare. Pe care Stăpânul lumii L-a sfinţit şi adorat.
Moartea nu mai are stăpânire asu-
pra Lui” (Romani 6, 8-9). Fiind scară către cer, semn stăruitor, puternic,
„Dar să vedem cum se îngroapă Pe om l-ai răscumpărat din noaptea cea grea a morţii.
Hristos în noi ca într-un mormânt Steag înconjurat de îngeri, bucuria sfinţilor,
şi cum învie unit fiind cu sufletele Ai deschis calea iertării, dând răsplată drepţilor.
noastre şi înviindu-ne şi pe noi îm-
preună cu El.
Hristos Dumnezeul nostru, după
Lângă scutul tău statornic, cei bolnavi sau păcătoşi,
ce a fost spânzurat pe cruce şi a pi- Află binecuvântare, mângâiere şi ajutor.
ronit pe ea păcatul lumii şi a gustat Prin post, lacrimi, pocăinţă, iubire şi umilinţă,
moartea, a pogorât întru cele mai de Să ne-apropiem mereu, de Prea Bunul Dumnezeu.
jos ale iadului. Deci aşa, urcându-se
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
iarăşi din iad, a intrat în neprihănitul
Parohia Covasna, ROMÂNIA
Lui trup, de care nu s-a despărţit nici-