Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
witn\wmuou
,s\K\VS
IMISNMNskra
Stva.\\WKI
Wt.siVIVWL
Din stabilimentul pentru artele grafice:
socEq0, SANDER a TECLU
39. Strada Academie( 39.
[13,262.]
r ALBUMUL MACED 0 -ROMAN
Eminentiei Se le Monsenior Calinie Mieleseu Mitropolit Primat al Romaniel etc. etc. etc.
Bminenfit,
Cine, avend ocasiune a resfoi paginile istoriei nOstre, n'a vedut, cu anima plina de recunoscinta,
ce datoresce Basericei, nationalitatea romana?
Natiunea romana amintinduli cu iubire ca Baserica a fost cimentul reinchegator alti romanimei, ca
Baserica a conservat in juru-i cpoporub cândti elti era risipit politicesce, multi secoli n'a despartit sortile
sele d'ale Basericei: di de bucuria, di de sore, cii de OA 0 de doliti, Romanul le a impartit cu marii
Prelati ai legei sele s'aitte.
Si astadi chiar acela care cerca a desparte, in numele sciintei 0 alti progresului, pre românti de
altarele séle, herezie face 0 sciintifica 0 de cultura. Ace la, catit in cartile altor popOre 0 ale altor basericT,
aduce, cu tninte gre0ta, luptele 0 scaderile basericilor streine, in ogorul cel de pace 0 de iubire, BR'
eclesiei nOstre democratice 0 nationale.
Pre latii basericei nOstre n'au disti neci odata sciintei, progresului, ideei moderne un (non possumus...)
Ba da, ati disti 0 vorti .clice: «non possumus de cate ori li s'a cerut i de cate ori li se va cere se
desparfa Baserica de nationalitate.
Inalt Pré Sante, optea streinul, sunt pucini ani unui Prelate alti Moldovei, fii contra Unirei
Moldovei i Valachiei.
-- cNon possumusi Unde-i turma acolo §i pastorul b
-- Eminenta, optea mai dannadi la audulti Inalt P. S. Tele, voci inconscie de ce facéu, ecouri
triste ale dorintilor culpabile ale unor popOre din Orient, care vedu cu neplacere desteptarea romanimei, ori
pe unde a impartit-o mana lui Dumnedeti, Eminenta, optea, dicu acele ecouri inconscie ce cauti in
fruntea Societatei Macedo-Romane?
Dar optei antinationale a respunsti giasul animei VOstre, Inalt Prea Santite 0 la indemnul d'a rumpe cu
traditiunea marilor nostri Prelati, d'a parasi locul de lupta pentru nationalitate, ati respunsti: 4 non possumuslp
Cui dera, deca nu Voua, Inalt Prea Sante Parinte, voiti inchina eti acésta carte destinata a servi
causa ce definde Societatea de cultura Macedo-romana ? S'apoi punend-o sub bine-cuventarea VOstra, va vedé
ori cine in cAlbumul Macedo-Romans, nu o desfidere la adresa altor popOre conlocuithre cu Romanii in
peninsula Balcanica, ci un real simbol de pace, de adevèrata infratire prim reciproca respectare a drepturilor
neprescriptibile ale fia-caruia. Intre aceste drepturi pre care nu le pOte nimicf neci forta brutale, neci legile
care se radima pre forth' era nu pe dreptul naturale, intre aceste drepturi este incontestabile dreptul d'a
remani Romani' pentru toll' cei cari sunt Romani, 0 prin consecinta dreptul d'a vorbi romanesce, d'a ruga
pe Dumnedeti in romanesce, d'a invefa in scold romänesce.... 4
Bine-cuventeza, dera, Eminenta, cartea in care cei mai ilustri scriitori ai Europei 0 ai Românilor,
vinti se afirme dreptul fia-careia natiuni la limba 0 la altarele sele 0 se proteste contra acele diplomatie care
crede a face opera politica durabild, impunendt unul popor limba altuia 0 darimand altarele natiunilor,
fie 0 in puterea unor tratate semnate de tOta Europa!
Bine-cuventeza, Prea 8ante, drapelul pacei 0 infratirei popOrelor din Orient pe baza dreptatei
reciproce i permite-mi se sarut, cu cern mai &dismal respectti, mana Vostra de Pastore, care sufletul 04 pune
pentru turma româna.
V. A. Urechiä.
IV
Deserica romând '0 are temelia pe osemintele vitezilor cacluti in campulu de bataie pentru apa-
rarea nationalitatei 0 a religiei stremoesci. Nu este mur de beserica sell de monastire in patria romang,
carele se nu amintescg acesta, precum bine slici, in scriserea ce 'mi adresa0.
Beserica romang a avut 0 are sortile see nedisolubil legate de ale Romanimei i in adever a own
possumus, al Prelatilor nostri ilustri nu au fost _contra nouilor idei, contra directiunei de culturg a omenirei,
ci contra desnationalisgrei românilor.
Invetgtura cu graiii neamutit 0 resunator a traditiund nu va fi auslitg de mine si de ceilalti Prelati
ai besericei romane ? Nu voiii fi alaturea cu intrega me terg, in iubirea ei pentru macedo-romahi ?
Pentru ca se nu se supere cutare ori cutare popor conlocuitor cu Romanii din Peninsula Balcanicg,
vomii dice aniaiei : nu simpatiza cu cei de un sange cu tine si besericei : nu te ruga pentru cei care au
simpatia i iubirea ta ?
Dar numai spaime nejustificate, eronate pgreri ail pututii agita pre unele cliare streine contra So-
cietgtii care mi s'a dat onOrea s'o prqedti. Acestg Societate nu voiesce cleat adeverata freVie intre bite
popOrele din Peninsula Balcanicg, prin reciproca respectare a limbei nationale in scolg si in besericg. Predi-
catorT ai cuventului lui Dumnecieu, noi servitorii altarelor nu avemil a impune nimenui limba nóstrit, ci fig-
cgruia a vorbi in limba sea nationale. Pardi si Medii si Elamidi si locuitorii Nesopotamiei, ai ludeei si
ai Capadociei, ai Pontului s.i ai Asiei; ai Frigiei si ai Panfiliei, ai Egipetului si ai partilor Libiei..v.. si
streinii din Roma Critenii si Arabii, auimti (pre Apostoli) vorbind in limbele nóstre varirile lui
Dumneleu. 1)
Pastori ai natiunilor diverse din Orient, se Vorbimil fig-caruea poporli in limba sea mgrirea lui
Dumnecleti. 0 se strigamil tuturora : Pace, frgtig intru dreptatel iubire 1
Bine-cuventarea lui Dumnecleil fie asupra tuturora celora care lucrezg in acestg cre,tinescg directiune
si deci 0 asupra acestei cgrti, simbol al simpatiei ce intelnesce Societatea macedo-romang in tOtg Europa
pentru cg se strgduesce in favOrea unei cause sante. Primesce 0 Domniata, iubite fitile, si vechiule si ener-
gicule luptator al culturei nationale, multgmirile si parintestile noastre bine-cuvantari.
faikvi-c.Alureld7/41,liei,
r) Faptele Apostolilor
V
e
0 77
I /,,
J.POPESCU BAJENARIT
A liT 0 R raci.q/aeceidaL.......
V 01_,M92147,444,71100-/,/
N2:, 157f .ANULderie....
PREFACIA
61 zzzie june colaborator al acestei carti, D. Mircea Rosetti, a gni de minune, in nuveletta
sea o prima cioonire" (5agina 121) tot ce tz4.i pule se spung despre scopulzi urnarit de Societatea
de cultura maeedo-ronagn1 4.i de acesta carte. Treimitemzi pe lectore la ea si declardna aci speranta
nOstra, a celor din Socielate, cii va veni dioa, can& linistindu-se spaimele de,serte, inteleptindu-se si
Uflui si allii, vorz .intelege cu totii cii deslegarea cestiunei Orientului nu se face prin substituirea
unei nedreptali la alta, a unei dominatiuni streine la alta, ci prin perjecta stabilire a fratieil
nascutd din reciproca respectare a drepturilor Grecilor, Turd/or,. Albanezilor, Bulgarilor, Ser-
bilor, Muntenegrenilor ci Romdnitor. In Elvetia sunt francesi, italiani, germani, romani si con-
stituescii un singur stat, in care jia-care 41 conservd ne4.tirb1tti fiint'a sea nationale, cu tote cd
toti dial, in limbe deosebite: sum elvetian I De ce nu s'ar Ate ajunge la acestü rvesultat in Penin-
sula Baloanica? Reg facti acel boirbati, acele jurnale si acele guverne, care, cu consentimentul sate
fard consentimentul Europei, necunoscetOre de adeverata solutiune a questiunei di se Orientate
impingzi poprii contra poprzi! Din isbirea lora ele yarn' eyi sdrobite si de slabiciunea loru va
firofita tocmai acele state marl pre cari Europa ar voi se le impedice d' a se subsalui vechei
imperatii turcesci.
Noi, departe d' a imita fire contrarii nostril, amzie defilanszi Cu animd amdritd atacurile ce s'ad
indreptal contra Societitei macedo-romdne, de cdtrd jurnalele grecesci si, lucrdnd cu stdruinted
liz immullirea scolilor romdne in Turcia, avemzi convingerea cd facenni un servicizi reale si Turciei
si Greciei vi Bulgarilor si Albanezilor, etc. Prin culturd nationale numai Rominimea nu se va
desnationaliza in desavantagiulzi conlocuitorilor sei Viitorulzi cel mai apropiat va da dreptate
nouti si atunci, iertand pre cei cari neinteleplesce ne ataca adi prestandu-ne scopuri ce nu nutrimg,
vona striga aldturda cu ei: Trdiscd Statele-Unite reseritene ale Europei! Trdiscd Grecia!
Trdescd Turcia! 7rdiscd Albania! Trdescd Bulgaria! Trdiscd Serbial... etc.
Si din tote aceste feri va veld si noud unite singurzi respunszi: Traesca Romania si traésoti
&admit din Peninsula Ealoanid 1
V. A. URECHIA..
VI
TABELA MATERIILOR
Pag. Pag.
Dedicatinne III GIBARDIN Emile de. Mes sympathies pour les Ronmains. 48
Prefacia
Tabela materiilor
V. ALECBANDRI. Papagalul simpatic . .
V
VI
1
-
GLEIZES Clair. La culido de figo
Traducere
GARBEA G. 0. Maceda (poema, dramatica)
48
48
48
Epistola cittre D. Urechia 7 GRADISTEANU P. Cngetari 49
Alexandra Makedon 7 GREGORITA Leonida. Vino draga 50
EMILE ACOLLAS, Le Processus de l'humanite . . . . .
-AB.NAVIELLE ALBERT. As manidets de Ronmamo (versnri)
Anx jennes enfants de Roumanie. . .
8
8-9
GREGORIU Petrn V. Degarta omenire
-
GUSTI D. A. S. R. Elisabeta Thimna . , .....
Trecerea armatei romitne in Dobrogea .
50
50
50
ATHANABIAD. Boole 9 0HUGO VICTOR, Je resterai proscrit . . . . . . . . 92 ,
AUBANEL Theodore. La Sirene (versnri) 11 -HASDEU B. P. Romannl stit bine infipt in ambele Dacil . 514
AURELIAN P. B. Salut, voila Macedo-romani ! . . . . . 11 HOLBAIT I. G. Presentul gi viitorul . . . . . . . . . 51
BABESIU V. Un picntiu de filosofil asupra incidentelni . 11 IARNIK Dr. ban Urban. Am salntat en o via placere
BANVILLE Theodore. Le Lion (versnri) 15 vestea 51
BARBIEB, P. .J. A Lenconoe (versuri) 15 IONNESOU George I. Ua visinne 54
-BARBE Paul A sons fraires Balakos. .. ... b
A ses &tires Valaques
. . 16
16.-
IONESCU I. (de la Brad). Pastorii romani din Tesalia.
IOSIF Episcop Dunarei de jos. Credinta
54
56
BOGDAN ANDRYBOU N. Ismael gi Isac 17 ISPIRESCU P. Din povestele unchiatiului sfatos . . . 56
BOGHEAN Demetrin. 0 cimiliturit istoricli,
BONAPARTE-WYSE William C. Mandadis ;
. .
.
18
19
-
LAFORGUE F. Sonnet
Traduction
LANGLADO A. A la mato escabartada 0
57
57
57
Traduction. . . . . .......
Dins la Fourest de la Santo-Baumo
BOBIAN ELIE. Basel() succesnlni intreprinderilor. . . .
. 19
19
22
-- A la tonffe egaree .....
LAPOMMERAYE Henri de. Le poete Enripide en Macedonie.
LEGRAND LOUIS, C.est pour l'etranger an vif plaisir.
. .
.
58
58
59
-
BOURALLY Marius. Lon reire e Ion felen (fablo) .
Tradncerea
BOYAR Teodor. Vroitl se faceti fericirea nnui popor ?
. . .
.
22
22
22
LERMINIE Jules. A Mr. Djuvera
LEVASSEUR E. Lettre 1 monsieur le President .
LISLE Leconte. 0 mort, divine mort (versuri)
59
59
59
-
BRAT1ANU Demetre, Epistola cittre d. V. A. Urechia .
Esplicatiunea redactiunei Albumulni.
BURNOUT Emile. Le sentiment religienx . . . . . .
.
.
.
23
144
23
LITTRE E. Lettre an President
LEON. Sergentul Florea ritnit
LOCUSTEANU N. B. De stroll onnil safere . .
59
59
62
CALINIC (Primat Romaniei.) Epistola catre D. V. A. Urechia. IV MACEDONSKI A. La Chanmiere 64
MAXINE DU CAMP. Hiver (versnri) . ..... . . . 24 MALGOUVERNE, Epistola catre d. Urechia 64
A. TOUCHIER DE CAREIL, La Romnanie a droit a l'estime
de l'Enrope .
CHITIU G. Mesa i admir geniul
21
24
MANIU V. Macedonia-Romana
MARIAN S. Fl. Romanul-Macedonean . .
MARCY Comte de. Extraits des vienx comptes de Com-
..... 65
67
. .....
Macedo-Romanii din Ungaria . . .
MARTIN H. A Mr. T. Georges Djuvara .
70
70
73
....
.
ESPAGNE A. An pople de Roumania 43 -. Le divorce 86
Tradncere
FELIX Dr. Teranul roman. . . . .
FETUL An. Dr. Epistola catre d. V. A. Urechia. .
43
43
46
NENITESOU JOAN, A crea. (versuri)
-NIZET MARIE. Le panvre romnain . ...... .
0DOBESOU. Resunete ale Piildulni. Nicera. Diochinl. Nalnca.
.
88
88 -
89
FLORANTIN. Congres pedagogic panroman
-FLORESOU B. Chanson Bessarabienne
FROLLO G. L. Natinnile cari aa isbntit . . . . .
46
47
47
-
OLLANESCU. La isvor (versuri) .
Ad Leuconoem
PETRESCU I. D, Note
98
99
99
Macedoni r ......
GAGNAUD A. de. A-n-nno jouvo Escoulano latino d'en
. . . .
Tradncere de Berluc-Perussis (L. de) .
47
48
PETRESOU VANGELIU Crugoveanti. Poesia populara din
Pag. Fag.
ILIESC11 TA§,011, Pirpirunele sea Paparudele in Macedonia. 102 ROUNIEUX Louis. Flouretto (versuri) 126
PICOT EMILE. Les Roumains Macédoniens en Autriche et Flenrette (traduction) 127
PLEBOIANU C. 0,
en Hongrie
FINTEN, krtea rombeasci .
Name le meg (versuri) . . . .
. . ........
. .
102
104
104
ROUX A. L'estela de Roumania. (versuri)
Traduction . . . . .
ROGER CLEMENCE. A une jeune flue (versuri)
.
.
.
.
127
127
127
--
POLICHRONIADE I. N. Un popor luminat . . . . . . 104 RLSCALLA VEGEZZI G. Dal 1847 propugno 128
Savantul §i poetul (versuri) . . . . 104 Progetto 128
PONI MATILDA, nAscutd, Cug ler. Vine iérna !... (versnri) .
POFESCU N. D. Pindul §i Carpatul (Episod)
105
105
SAVINIAN. I Roumai . . . . . .
aux .Ronmains (versuri) . .
.. . 128
129
POPESCU G. Apostoll Macedo-Romdni
FRUNCU N. Corpd si sufletii .
Societatei Macedo-Romine
..... .....
. . .
107
110
110
JULES SIMON. Ce que j'aimerais toute ma vie
SION G. La Macedo-romdni . . . .
.
. . . .
§ERBINESCU TH. Despre meacla4i, de peste Dunarea
.
.
.
.
.
129
129
129
QUATREFAGES de. L'unité de l'esp6ce humaine . , . 110 '§oIMESCU SAVA N. Musa si poetul (versuri) 129
QUINET (Veuxe Edgar). Lettre d Mr. Urechia. 110 STANCESOU. Cantec haiducesc (versuri) 130
QUINET Edgar. Lettre a un patriote roumain . . . .
QUINTANA (Albert de.) Jamais les vieilles nationalités .
A la Sociedad Macedo-Romana . . .
110
110
111
STEFANESCU GR. Dorinta mea.
SULIOTI OH. Formele de guvernamAnt.
....
STOICESCU C. Importanta limbel nationale 130
131
131
QUINTESCU. 0 pagina din «Dela Bonn la Coblenz. . . 111 TARAN ALPHONSE. A Mireio Gleize. 131
RADULESCU Basiliu. P. Mariora (Episod din resboinlu Re- Traduction 131
L'épreuve d'amour .
RATISBONNE Louis. Le temps nous semble fair (versuri).
. ......
RATAZZI (Maria Letizia.) Lettre a Mr. Urechia . . . . . 113
113
114
THEUTII G. Prishariul easier (fabuld) . . .
TORRES-CAICEDO I. M. El cosmopolitismo .
UBIOINI A. A coax de mes amis Roumains
.
.
.
137
137
137
RICHEBOURG Emile, Le vieux Rhin. (versuri) . . 114 UREMIA V. A. Cordocnba 137
RIUREANU I. M. Despre educatiune. . . . . 115 Demetrie Comooviei . . . 139
ROQUE FERRIER Alph. Lou dialoc de Clarmount (versuri). 119 -' Epistola catre Eminente. Sa Parintele
Traduction 119 Mitropolitul Primat Ill
ROQUES ANTONIN. La Bonti. (versuri) .
Pensdes . . . . ........
. . . 119
119
Prefacia
Epilog . . . .
V
144
ROSETTI MARIA. Epistola catra D. Ifrechia. . . .
Astfel este viita
ROSETTI MIRCEA C. Prima ciocnire. . . . . .
. L 120
120
121
VALABREGUE ANTONY. Souvenir de voyage
VERUBSI P. Cugetare. . . . . . . . .......
VOLENTI N. Am plecat de diminetL (versuri) . . . .
142
142
142
RONA RILIU I. Lumina! Libertatea ! (versuri) . . . . 122 VULCAN JOSIF, Bin, escu §i sum roman ! (versuri) . . 142
ROSNY LEON de. Um question de droit ethnographique. 122 XENOPOL A. D. Istoria §i politica 143
La nonvelle 6cole du positivisme spiri- Prietenia 143
tualiste 123 ZACONE P. La vertu. 143
ILUSTRATIUNI
.
Pag. Pag.
Pórta albumului combinata de d. Buts desemnator . . . I MUNTUREANU. San-Stefano - 53
(Soldatul din stanga este de d. Mirea din Paris) . . . . I Nouri-Osmanie 61
Fac-simile de subscrierile membrilnr Divanulni ad-hoc al AMAN, Ambasada neamica 68
Moldova (ve4i notele) . . . . Marmora comemorativa de la Pétra 69
HENTIA Sava I. Ultimul Suzeran
WILLIAM D. Casa arendalului
4
5
}Colectiunea V. A. U. Vat& Lupu
Neagoe Basarab f
\ 76
Casa sitteanului 5 Constantin erban VS
77
Curcanii la pinda . 60 Constantin Basarab Brancoveanu } '
Jeune berger des Carpathes. 69 SZATMARY, Primii scolari macedo-romdni §i Directorele
MIREA DEMETRESOU. Doue capete 5 lor parintele Averchie 85
DIVERSI. Tipuri macedo-romane (vellf notele) 12 VICTOR HUGO. Facsimile 92
BELLISSIMUS I. K. Casa pescarului romanu 13 MAYERHOFER TH. Demetrie Cozacovicl 93
MARIETTA PANAITEANU. Gindirea 20 (vedi biografia Jul pagina 039.)
Fata la isvor sea Dorul 29 Doctoral Dossius . . . 100
STAHI C. D. «Se-lu credu 6re ? 21 Roman din Crulova-Macedonia. . . 101
Plugulu . 37 Colectiunea V. A. U. Mircea cel Mare 108
BARDASARE Em. P. Simbata Mo§flor. . 28 Ioanitiu Imperatore . . . P . . 109
Mile de la Slanic 44 Grigorie Ghica 1727 132
VERUSSI P.
Buciumenil
Faust (EA
Vine 6re?
. . . . ...... 45
36
116
Ioan Grigorie Ghica 1660
Radu Negru
Fanariotul
133
140
140
STANCESOU. Mama mare 37 X. Notil ceatean din Dobrogea 131
Eliad Waleson 84 FANAITEANU. Pap! 117
MUNTUREANU. Cerna-Voda 52
ALBUM MUSICAL
Pag. Pag.
WACHMANN Ed. Scherzo 3 POENARU Iuliu. Le don d'amour 12
STEPHANESCU G. M. Fata de la Cantili 6 MEZETTI P. S'o ve41 mama 16
OAUDELLA Ed, Le chant de la race latine 8 HUBSCH E. A. Vine earna 1 (romanta) 19
i
PAPAGALUL SIMPATIC
I. dinaintea impiegatilor guvernuluT, dinaintea stapanuluT
mopier, dinaintea arendapuluT pi a vatavuluT pi a fedo-
rulur boeresc 1 un popor secat de miserie pi ajuns in
In toamna anului 1840 tinerul Alexis se intorcea stare de anima vilis in ghiareIe EvreuluT care il spe-
din strainatat e. unde ipT terminase studiile. Era pe la culeza fara mill L..
finele luT Octomvrie third in teara nóstra ploile in- Toate aceste &chef atristau adene pe tinerul nostru
cept! a fi in doa cu zapada pi drurnurile devinü din caletor, dar el se gasea la acea epoM frumoasä a tine-
cli in sli maT grele. CaiT harabagiuluT de la MihailenT, retiT unde nalucirile, ca un card de paserT primava-
plinT de glod pene la urechi, inghetatT, caclutT de roase, sboru in calea omuluT pi'l ingana cu melodiT
osteneall, deabie maT puteati trage trasura pe cam- incantatoare. Prin urmare tristeta luT nu tinu mult cgd
pul moale in care rotile intrati pana la butuc. Veze- el se mingaia cu ideea de a fi unul din pionieril civi-
teul perduse drumul din causa intunecimeT; iar caiT lisatieT in patria luT, misiune nobila pi visata de fie-care
buImacitT, la fie-ce ridicatura, de pamint, se opriati tiner de pe timpul acela, insa misiune descurajatoare
sufland greu pi pareati ca nu maT simtii loviturile bi- pentru multI din clioa de astacIT 1
ciuluT ce Ina urme dese pe umeda lor spinare. Vezeteul se coborise de pe capra ca se caute dru-
Unde ne gasim? intreba Alexis pe harabagiu. mul. CaiT cu capetele lor plecate pi cu urechile plToptite,
Dumnecleti scie 1 respunse acesta. Eu nu maT ved fumegaU de sudoare pi se clatinau in glod, tinendu-se
nimic inaintea mea. deabie pe picioare, pi noaptea se intuneca tot maT
ET bine, ce facem acum ? mult... Alexis incepea a perde rabdarea pi a rosti un
Nu scia, 051_ Se apteptam pang s'a maT ridica Or de imprecatiT in contra guvernuluT, cand el ausli un
pada ca se ne putem gasi calea. tropot de cal pi un glas strain care striga: Mall cel
Fiel clise tinerul; pi invelindu-se bine cu man- cu träsura, ce te-aT bagat in araturT? Vezeteul veni
taoa, el se ghemui in coltul trasureT. iute din camp pi respunse: Ne-am ratacit.
Perdut ast-fel noaptea pe locurT necunoscute, el se Dar incotro mergqi?
puse a gandi la terile civilisate de unde venea pi a La IasT.
face o trista asernanare intre starea de inflorire ace- La IasT?... Aff lasat drumul Tapia departe I...
lor partT ale Europe, pi starea de miserie a patrier Cum se poate? intreba, Alexis, scoOnd capul din
salel... Acolo orape marl, bine ingrijite, bine lumi- rnanta. Si unde ne aflgm aicT ?
nate, bine zidite, ornate cu monumenturT de arta, cu Pe mosia cucoaneT Elencu.
muzeuri, cu universitäti, etc.; la noT orape pacatoase, Care Elencu?
glodoase, intunecoase, inghesuite cu jidanT strenteropT Dorianca.
pi lipsite de cel mai mic confort al vietiT I Acolo po- Departe 'T satul ?
sele minunate, podurT frumoase, canalurr largT, dru- Ba nu ; cat colea.
murT de fer, otelurT lucsoase, etc.; la noT drumurT cu Si este cine-va la Curte ?
haugap, podete de lemn putred, crime miserabile pe Este cucoana si duduca.
icT, pe colea; acolo caT nalti, tarT, curap, plinT de foc, Pop se ne indreptT spre casa boereascg ?
vite grase, bine tinute pi grajdiurT de peatra; la noT Cum nu? Eu sint chiar din Curte... Sint pusca .
caT micT, nesacelatT, obositT de munca, stilcitr de ba- Minunat 1 fiT cglguzul nostru si r avea bacpip bun.
tae, mortY de foame ; vite slabe, chircite, parasite pe Sarut manele... HaT1
camp la toate asprimele timpuluT1 Acolo in fine , Calaretul apuca inainte, peste camp, pi trasura e
oamenT care, bucurandu-se de binefacerile civilisatier, puse a 1 urma suind pi coborind din brazda in brazda.
air simtimentul demnitateT personale pi portu pe obraz Peste o jumatate de ora se auclira latrarT de canT pi
semnele prosperitateT; la noT un popor ingenunchiat se zarira cate-va luminT slabe prin fere tre afumate de
[13.262.] 1
2
case tergnesci; apoi se ivi o poartg mare ce se des- adimenitor care me imbgta prin imaginele armeca-
chidea inteun zid, i trAsura, intrand intr'o ogradg toare ce'mT presenta. Eram, intr'un cuvent, convins ca
spatioasg, se opri la scara unei case vechi cu dog aveam se intru in raill nici mai mult nici maT putin;
randuri. insg cand am sosit la MihgilenT, am ggsit raiul cam
MaT multi servitorT alergarg se deschidg oblonul, iar glodos i locuitoriT luT cam nespglatf, fiind, in loc de
unul din ei conduse pe Alexis intr'un mic apartament angerT, n4te jidani in halaturi rupte de pelea dra-
in care domnea tot confortul ospetieT românesci. culuT ... Raiul se prefgcuse in purgatoriii ca se nu
Pe cine se anunt cucoaneT? intrebg servitorul clic in iad.
respectuos. Damele incepurg a ride, iar Alexis, incurajat, urma
Pe D-nul Alexis Lunceanu, respunse cgletorul cu descrierea caletorieT sale in compania harabagiu-
nostru care, remag singur, 41 drese toaleta, 41 piep- lui, voiaj comic 0 plin de mid intemplgri care atitau
teng perul 0 se privi intr'o oglinda cu destulg multg- risul. D-na Dorian i cu Eliza &eau multg plgcere
mire de sine. a'l asculta cad el avea un spirit original, o convorbire
Nu trecurg Vece minute 0 servitorul se intOrse cli- fing §i variatg. El grgi de Paris cu entusiasm maT cu
cend lui Alexis cg este invitat de stgpana easel a se seamg ca Eliza manifestase o mare dorintg de a visita
presenta eT. Tinerul nostru sui la randul de sus pe frumoasa capitalg a FranteT. ApoT afirma admirarea
o scarg imbracata cu scórte i luminatg de un poli- luT pentru literatura francesg, inalta pang, la ceruri pe
candru cu patru lampe ; apoi infra in salonul unde il Lamartine, pe Victor Hugo i maT ales pe Alfred
a§tepta D na Dorian. El se gasi in presenta uneT dame de Musset, cgci acest poet era poetul favorit a D-rei
ca de 45 de ani i a unef dloare, fiica eT; amândog Eliza... Si ast-fel pe nesimtite incepu a se nasce o
avend tipul distins al adeverateT aristocratii. comunitate de idei i de simpatii intre amend6T.
D-na Elencu Dorian, de §i trecutg de tinerete, pg- Un servitor aduse tablaoa cu ceaiul. Eliza umplu
stra ancl urmele unei frumuseti care acum luase un cqcele de porgelang de Saxa §i oferi una lui Alexis
caracter de maiestate gragioasg. Cat pentru fiica sa, intrebandu'l dacg 'T place ceaiul dulce sati farg zahar
D-ra Eliza, ea produse lul Alexis efectul unei mi- precum obicinuesc Chinezii.
nuni ... i in adever talia sa de regina, i espresia Chinezii, respunse tinerul, atI dreptate se pre-
inteligentg, poeticg, atragatoare a figureT sale fgrmecail fere aceastg beuturg sade, cAci aromul ei este ast-fel
ochiT la prima privire. maT tare, insg eli sint de pgrerea papagaluluT D-voastrg
Alexis se inching respectuos, §i Vise : Ve cer o mie care ye cere o bucgticg de zahar.
de scuze, D-na mea, pentru libertatea ce am luat de In adever paserea sburase de pe piano i se rotia
a cata un adgpost in casa D-voastrg, ara a aye onorul gratios pe dinaintea stgpanii luT, bgiguind toate cu-
de a ve fi cunoscut. vintele ce invetase. Eliza il sgruta, desmierdandul, §i-T
Ve inelaT, D-nul metI, respunse D-na Dorian... dete partea lui de biscot.
Dacg ye ved acum pentru intaia oarg, este ea v'ati Ce pasere curioasäl observa D-na Dorian; ast-
dus de mic in strgingtate, ensg am bung cunoscinta fel e deprinsa cu fiica mea ca nu vrea se priimeasca
cu pgrintiT D-voastrg, §i fiica mea, Eliza, e amica de mancare decat numai din mana eT. N'am veclut ancg
pension cu sora D-voastrg. o a§a simpatie... Pe totT, §i chiar pe mine, ne muca
Si putet1 adgogi, maman, o amid. iubitg; Vise red cand vrem se o lugm pe deget, iar and vede
D-ra Eliza cu un glas dismierdator. pe Eliza, 4T intinde penele, se gudurg i face toate
Atunci sint fericit de a me introduce in castelul cochetgriile ...
D-voastrg sub auspiciile suroreT mele, replica Alexis, Imi dap' voe, D-rg, se cerc i eli a lega amicie
§i cand m'oiti intelni cu ea, oiü sgruta-o de-o mie de cu el? intreba Alexis pe Eliza, luand o bucgticg de
off pentru serviciul ce'mi face in acest moment. zahar in mang.
D-na Dorian se puse pe canapea i argta hal' Alexis Bucuros, insg luati seama se nu ye mu§ce.
un jilt alaturea ; apoT Vise D-rei Eliza ca se ordone Alexis incepu a Vice cu glas bland: cGiali, Giali...
a se aduce ceaiul. e frumos Giali... i i pe loc papagalul cgtand la el
Salonul in care intrase Alexis nu era mare, insA prin cu coada ochiuldf, se apropia incet repetand: Coco,
mobilarea lui arata cg era locuinta favoritg a unor Coco, §i se sui pe degetul luT Alexis.
dame deprinse cu lucsul vieiT elegante : covoare pline Maman, mamanl striga Eliza; privesce minunel
pe parchet, florT ecsotice in jardiniere de lemn de tran- Giali se aratà amic cu D-nu Alexis.
dafir, oglincli in cadruri sculptate, albumuri 0 note In adever, e lucru de mirarel... se vede ca D-nu
de musicg pe mese rotunde, multime de mid obiecte Alexis are talentul de a imblâncli fiarele selbatice.
de arta pe etagere de palisandru, un piano lung de Giali, fiarg selbaticg?... Aucli, Giali, cum te ocg-
Pleyel §i un papagal verde stand inteo labg pe mar- resce maman?... Giali frumos, Giali dragala§... Vin'
ginea aceluT mobil 0 fdcend monologuri in limba la aice, Giali, ving.
In sobg un foc vesel respandea caldurg placuta in In zadar insg Eliza IT prodiga cuvinte dismierdg-
salon, iar dinaintea gurei de la sot:A se incovoia o toare i IT arata bucgti de zahar 0 de biscot, paserea
mita alba care torcea de multamire. alintatg iT plecase capul i Alexis ii ciugulea penele
Dupg o scurtg tgcere in timpul caria Eliza dase de la gat. Ea respundea incet la glasul stàpinei sale
ordin pentru cealil i venise apoi de se puse pe un dar nu se m4ca de loc.
scaun in fatg cu Alexis, D-na Dorian intreba pe tinerul Pare-mi-se, observa D-na Dorian, ca favoritul
oaspe ce impresie 'i-a produs revederea patriei sale teil, Elizg, iti face nefidelitgli i cg s'aii dat in dra-
dupg o absentg indelungatg ? goste cu D-nu Alexis. El nici nu mai vrea se scie de
D na mea, respunse Alexis; voili mgrturisi ea tine, 0 tu e§ti geloasg... o ved in ochif teT, egf ge-
am simtit o mare batae de inimg cand me apropiam toast picend aceste, incepu a ride cu hohot.
de frontariile Moldovii. Toate suvenirile din copilgrie Papagalul se trecli deodata ridicandu-§T capul, 4T
se dqteptaserg in minte'mi i formasera un cortegiti desfku aripele informa de evantail i imita risul D-neT
3
Dorian, apoT 41 lua sborul §i se puse pe umerul Elizel. Tinera copilg ascultA cu multg luareaminte, i cand
VeclI, maman, cg Pal calomniat pe Giali ?... El Alexis se scula de la clavir, rugand'o ca se cerce a
tot me iubesce. cAnta romanta, ea respunse c4 nu poate, nefiind bine
Te iubesce dar, insg iubesce deopotrivg i pe D. dispusg in astg searg. Adeverul este cg ea se simtia
Alexis. El ye unesce pe amendoi in aceea0 simpatie. cuprinsg de o tainicg uimire.
La aceste cuvinte a maiceT sale, copila intelnind Atund nu vretT ca se am i eu multgmirea de
ochiT espresivI a luT Alexis, se turbura, putin, iar tine- a ye aucli ? observa Alexis.
rul, vrend se dee o esplicare naturalg incidentuluT se Pentru ce ?
rgtgci intr'o disertatie psihologicg din care nu maT putea Pentru cl manT dirnineatg trebue se ye clic adio
se easg. D-na Dorian il asculta zimbind i il intrerupse, 0 se plec.
clicend cEfectul simpatieT nu se poate esplica. ,
: Se pled aa de grabg? clise Doamna Dorian...
Atunci el schimbA §irul convorbirel i lua de pre- Nu se poate... In astg searg v'am dat ospetie pentru
tecst elegantul piano din salon pentru ca se grgeascg D-voastrg ; maTrif ve-o ofer pentru mine 0 pentru
despre muzicg : fiica mea.
Sciti a juca din clavir ? 11 intreba Eliza. Dacg imi permitetT se reman, respunse Alexis
Putin, foarte putin, D-rg, respunse el. In vreme inchinAndu-se, priimesc cu recunoscintg.
cat am fost student, im1 variam studiile serioase cu i noi ye multgrnim pentru orele plgcute ce ne-aT
muzica, insg n'am parvenit a fi artist. facut se petrecem, replica D-na Dorian inticlend mana
E destul se fie cine-va simplu diletante pentru luT Alexis. El sgruta mana respectuos 0 se retrase in
ca se producg multgmire ascultgtorilor. Cred cg sintetT apartamentul luT tocmaT pe cAnd pendula din salon
mgcar diletante. suna mieslul nopriT...
Pentru mine, dar; ensa pentru altil... me indoesc. Ce nobilg damg e D-na Dorian... Ce Anger gra-
Se vedem, clise D-na Dorian, mergend se des- cios e D-ra Eliza?... Oise el in mintea lui pgn'a nu
chidg clavirul. Pune-te aicea i esecuteazg ce scil adormi.
mai nuoti. Ce amabil finer I ... slise §i Eliza in gAndul sed
Alexis, fgrg a face multe dificultaV dupg obiceiul cand se gasi singurg in camera eT.
diletantilor, se aecl.â dinaintea claviruluT §i esecuta cu
gust 0 precisie una din compunerile amicului seü II
Charles Mikuli, o simfonie elegantg asupra melodiilor
romAnesci. El incanta damele prin talentul sell i priimi Peste nOpte earna sosi la Moldova 0 intinse pe
sincere complirnente. campiT un covor de zgpadg albg. Vgile, dealurile dis-
Sintet1 artist, D-le, IT clise Eliza, 0 ce e mai pgruserg sub acel vel strglucitor in razele soareluT
rar, artist modest. resunah' de croncgnitul cardurilor de corbT ce sburati
Alexis se ro0 de bucurie i respunse cg e fericit in aer cu multgmire. Alexis trezindu-se tlimineata §i
de a priimi acest atestat din partea uneT persoane privind prin fereastg, veclu copaciI graclineT, incIrcatT
atat de amabile ; apoT dupg indemnul el, continua a cu turturT argintiT , basinul inghetat, i pe straturT
giuca diverse bucar dintre care una maT cu seamg multime de stigletT care cautail seminte pentru hrang.
placu foarte rhult. 0 simtire de bucurie 11 cuprinse in presenta aceluT
Ce melodie 'T -asta ? intreba Eliza. spectacol nuoti, cgcl. earna vine cu un mare cortegiti
E o romantg nuog ce se canta acum in toate de placerT : baluri, teatrurT, nuntf, etc. §i pentru un
saloanele Parisulhf. om finer ea aduce cAte odatg chiar realisarea ferici-
CunoascetT §i cuvintele ? rilor visate.
Dar, mi le aduc aminte. Alexis ar fi dorit se facg o primblare prin aleele
Nu atf vroi se.le cantatf pentru ca se le in- parculuT, insg nu singur ci cu D ra Eliza I... ar fi
vet 0 eti ? fost incantat se vadg pasurile eT lgsand urme micT pi
-- Le- a0' canta bucuros pentru ca se me supun delicate pe fata ometuluT... ar fi vrut, ar fi vrut ...
dorintei D-voastrg, insg am un glas care me tern cg Pentru ce? Respunda tot omul care a fost prada fan-
v'a face se fugiff. taziei amoroase.
Ve asigur ca.' maman 0 eh' sintem toarte cura- Suindu-se in salon pe la i i oare, el gasi pe D-na
gioase, replica Eliza, zimbind. Dorian 0 pe fiica sa in tualete de earng, §i pe Giali
Dac g. este ap, età romanta. Ea poartg titlul ciugulind cu pliscul blana miteT culcatg langg sobg.
de: L'oiseau bleu; insg in consideratia cualitatilor pa- V'am adus earna, Doamna mea ; clise Alexis,
pagaluluT D-voastrg, o voiti numi-o: L'oiseau vert. salutand.
Glumind ast-fel, Alexis cantg cu un glas simpatic A§a este, respunse D-na Dorian, insg o earng
urmgtoarele versurl puse pe o melodie delicioasa : cu soare.
Si cu una din cele maT marl placerT ale erniT,
Il est un bel oiseau volage cu concerturT; adgogi Eliza.
Qui rarement reste en sa cage,
C'est le bonheur, Dad', aT fi poet, D-rg, a§T clice auclindu-ve, cg
HOte joyeux de notre coeur. aud primgvara acend panegiricul erniT, i acest subiect
gratios mi-ar inspira un sonet foarte poetic.
Chacun de nous voudrait le prendre Cine scie dacg nu cum va sintetT 0 poet, D-nul
Mais lui, dit on, ne veut se rendre
Qu'au doux appel mei? intrebA zimbind Eliza.
Des coeurs aimants, des voix du Ciel. Asta o sciti eti, D-rg; replica Alexis riclend.
Ce scitf?... cg sintetT sati cl nu sintetT unul din
Chantez, aimez, et sur mon line, favoritiT muzelor ?
Aupres de vous soudain, Madame,
L'oiseau viendra Mie nu mi-este ertat se vorbesc de mine, dar
Et jamais ne s'envolera. se intrebgm pe Giali...
1*
c
i
5
,4
Ji
-<-"
X
/
V, 2 T ......, .
)' ,,,,...
''.A_
Irjea
- - 6
insg pan'a nu i se adresa aceastg intrebare , Giali spirit in acel moment critic, el a9tepta se se apropie
se puse a rosti: oue, oui, oui. lupiT, apoT intinse revolverul, chiti 9i dete foc. Una
Ce pasere inteligentgl... obserwi Eliza... Nu ye din fiare se rostogoli ucisg in omet, iar cele-1 alte se
maT putetT apgra in contra verdictuluT luT Giali, D-nul oprirg lgtrâncl cu spaimg.
mei Iatl-ve proclamat poet 1... Prin urmare luatT Mang acum, Gheorghe, poronci atund Alexis;
condeiul 9i improvisatT o strofg in onorul paserd mele dar ie seama la pravgli9urT.
favorite. Vezeteul pocni din Meiji 9i telegariT plecarg ca fulge-
Alexis deschise un album 9i scrise urmgtoarele patru rul. CeT doT lupT remag se luarg din nuoil la goang
versurl: 9i in cate-va minute furg algture cu sania ; coltil lor
se vedeail sangeratT 9i resuflarea lor se auclia hiriind...
gUn papagal prin naltul sn decret Damele ingrozite scoaserg un tipet hioros, iar Alexis,
eM'atl Inliltat la rangul de poet:
eSel fac un imn? ar fi cam In zadar. chitind lupiT, descgrca revolverul in eT. Amendoi se
6E1 are gust ma bun... pentru zahar.s svircolirg in loc, fiind ranitT de moarte, 9i incepurg a
se rupe intre clen9ii, luptand cu furie 9i bat6nd ornetul
Iatg clise el, demisia mea de poet. cu sangele bor. Sania se depart& cu o rgpejune ame-
Damele cetirg riclênd aste versurT, 9i apoT D-na Do- titoare 9i sosi in curend acasg.
rian luand bratul luT Alexis il duse in sala de prâncl, Cine poate descrie manifestgrile de recunoscintg a
clicendu-T : se spune cg poetiT sintil adeseorT cu sto- D neT Dorian 9i ochirea angereascg cu care Eliza re-
mahul gol, sper dar cg veT impgrti cu plgcere deju- compensa purtarea luT Alexis ?... D-na Dorian il sgruta
nul nostru. cu dragoste ca pe copilul ei, iar Eliza IT strinse mana,
Masa, dupg obiceiul teriT noastre, era acoperitg cu clicend :
o mare varietate de comestible, numite meselicurT fg- Ne-ap scgpat, pe maica mea 9i pe mine, dintr'un
cute in casg: smintang, murgturT, pgstrgmurT, dulce- pericol de moarte; cum se ye multgmesc ?
turT, etc. a9ec1ate in ordin pe farfuriT fine, semne ve- Alexis era atat de uimit cg nu ggsia nimica a res-
derate 9i gustoase de imbelpgarea camereT, probe de punde; el ridica frumoasa mâng a copild 9i o sgruta
spiritul de gospodgrie a stgpânelor casteluld. fgrg a sci ce fgcea ; 9i din acel sgrutat inocent se ngscu
Dupg dejun, Eliza propuse o primblare pe camp cu scanteia menitg de a-T inflacara inima pentru toatg
sania, 9i fail intgrcliere se suirg tus-treT intr'o sanie vieata luT. Insg9T Eliza simti un fior ferbinte in sinul eT,
elegantg la care erail inhgmatl doT car negri de mare fior prevestitor de marT fericiri sail de marl suferinci.
pret. TelegariT atitav prin biciul gerului 9i prin din- Dim intreagg se trecu in convorbirl asupra inci-
chetul zurgalgilor, plecarg ca ni9te zmeT ridicand un dentului ce transformase pe Alexis in eroii ; 9i seara,
nour de pulbere de omet sub copitele lor. cand salonul se âmplu de lumina lampelor, tineriT prin
Ve place primblarea cu sania? intreba Eliza pe indemnul D-nei Dorian se puserg a face muzicg. Cla-
Alexis. virul resuna acum armonios sub degetele copileT in
0 ggsesc rgpitoare ca un vis, D rg... Visat-ati vreme ce Alexis, cuprins de un dulce estaz, intorcea
vre-o datg a sburatT prin aer ? intocmal acest efect foile notelor. Pe urmg frumoasa diletantg incepu a
imi produce lunecatul sanieT pe zgpadg. canta o arie Napolitang foarte originalg precum sintil
Si mie tot aseminea multgmire imT face ... imi toate melodiile din Italia.
pare cg me ggsesc intr'o lume fantasticg unde sint Minunat 1 striga Alexis cu entusiasm; imi pare
condusg pe aripele unuT zrneil, chiar ca in pove9tT. cg me ggsesc la Neapoli... A 1 D-ra ce glas armonios
Elizo, intreba D-na Dorian, se afla. 9i lupT in avetT1 9i cu dig espresie sciff a canta 1... Nu ye fac
acea lume fantasticg?... Si fgrg a a9tepta respuns, ea complimente ; ve mgrturisesc adeverul cu toatg fran-
tinti ochiT cu grijg spre marginea pgclurd pe langg cheta ... rareorl mi s'ail intemplat se fiii a9a de pg-
care treceail cu repeciliciune. Caii dedeau semne de truns in suflet ...
spaTmg, sforgind , 9i mu9cand zabalele, iar vezeteul, Eliza deveni rumeng ca o garofg *lend admirarea
stringend friele, cerca se-T lini9teasca cu glasul. entusiastg a luT Alexis, iar D-na Dorian, adresandu-
1 Gheorghe, Gheorghe... striga D-na Dorian... se fiice sale, clise : Vecli, dragg, cg aT im glas de
Ce se vede alergand spre noT de la pgdure ? prima dong?... Tu mi, vroiai se me creciT pe mine.
Or fi aria de la stang, cucoang; respunse ve- Ba, te cred, scumpg maman; replica Eliza, scu-
zeteul. landu se 9i sgrutand pe maica sa cu veselie.
Ba sint lupi, lupT, Gheorghe 1 ... VaT de mine, Dacg'T a9a, canta pentru mine melodia cea fail
sintem perdutT 1 cuvinte care imi place atat de mult. Amicul nostru
Nu ye temetT, clise Alexis, nu ye temeti cad va judeca dacg am gust bun.
nu e nicl un pericol. Am revolverul cu mine. Oiil canta-o bucuroasg, maman, claca D-nu Alexis
El se scula pe picioare 9i veclu alergand trel lupT va promite se compue cuvintele ce lipsesc...
spre sanie. Promit tot, D-rg, numaT se mai am fericirea de
Gheorghe, potT se stgpanescT caiT? a ye aucli glasul, respunse Alexis, ducend'o la piano.
Pot, cuconaple. Eliza se puse din noil a canta, insg asta data o
Tine'T vertos in mâng ca se nu ne rgpeasca. melodie pgtruncletoare ce de9tepta miT de visurT in
LupiT veniaii mereil cu gurele caseate ca la o prada suflet. Glasul eT cand se accentua puternic, cand se
sigurg. reducea la o suspinare arrnonioasg; când esprima cu
D-le Alexis , suspina plangand D-na Dorian, foc tainicele aspirgrT ale inimeT, cand parea cg into-
scapg pe Eliza. neazg triumful fericird dobendite.
Apgrg pe maman, D-le Alexis, striga copila, Alexis, uirnit, incantat, Ilia albumul de pe masg, se
imbrati9and pe maica sa; 9i amendog, strinse pept la retrase deoparte 9i scrise cate-va strofe in vreme ce
pept, se uitail la tinerul lor tovarg9 ce sta gata a se Eliza urma 9i sevir9ia melodia; apoT el depuse albu-
lupta cu fiarele selbatice. Conservand toatg presenta de mul sub ochiT frumoaseT cântgrete.
- -
7
Iata versurile ce ml-aii inspirat romanta D-voastrg. Eliza, avend un frumos copila pe genunchT, intinse
Cercaff ve rog de a le potrivi pe mesura musiceT. o mana amicala lui Alexis 0'T vise cu glas sincer:
in vremea aceasta D-na Dorian e0se. Eliza ceti Alexis, vreT se fiT fratele meu ?
versurile cu o gingag uTmire i asiguri pe junele poet El respunse depunend pe acea marl cam tremu-
Ca ele esprimati visurile 0 aspirarile inimer sale ... randa o respectuoasa i mult afectuoasa sarutare, pe
Ce titlu se 'i dam romanteT ? intreba ea cu and papagalul de pe fereasta, dintre florT, slicea :
pining sfieala. Quel dommage! quel dommage I
Fiind-ca versurile mele all meritul de a 0 place,
respunse Alexis, 0 rog se priimitT a'T da titlul de Mirceya, 8 .Tanuarie 1880.
Cantecul Eliza.
Priimesc 0 Arica odata 0 multarnesc de pla-
cerea ce ml-aV acut, replica copila, lasand fail voe
a se destainui prin ochiT seT simcirile care se dqtep-
tasera de curend in sufletul eT virginal.
TineriT privira lung unul la altul cu o espresie far-
mecatoare i din momentul acela eT simtira ca soartele
lor erail strins legate impreuna pentru tot deauna 1... Mirce,sa, s lanuarie r880.
Poetul a slis :
Iubite Domnule Urechia,
0 singudi minutli a- luY s'a eT fiintii
S'ali Intnmit In raiul ferbinteY adorTrY, Bucuros de a réspunde la apelul ce 'mi ati
Dar din acea minutX cereasca provedintli
Ar face-o vecYnicie de scumpe desctitld ! acut pentru Albumul liftwedo-Roman, ye trimit
. . . . . . . . . . . aice canticul lui Alexandru Makedon, reintocmit
pre cat s'a putut, din cate-ya fragmente de poesil
Serata se prelungi pene tarsliii, iar cand Alexis 41' poporale culese la anul 1840 de réposatul meil
lui adio de la dame, cad el avea a pleca a doa-sli
dimineata, o umbra de mahnire se intinse pe fata luT. amic A. Russo, in calétoriile sale pe malurile
D-le Alexis, IT slise D-na Dorian, n'am nevoe Dunarei.
se ye invit a considera casa mea ca 0 casa parin- Al D-v6strii coleg qi amic
teasca. Cred dar ca'T veni ades se ne ves1T la Ia0'
unde o se ne intoarcem In curand. Adio 1... v'W maT
opri aice vre-o cate-va slile claca n'a0 sci ca. sintetT
Weptat a casa cu nerabdare.
Cat oiil trai, D-na mea, imT voiil aduce aminte
de orele pretioase ce am petrecut aice 0 ... El nu
putu slice mar mult, cacT era foarte turburat, ci saruta
maim. DoamneT Dorian 0 se intoarse palid spre Eliza...
Dragalaa copill era ca 0 dinsul cam paha pe
frunte:
A revedere, D-le Alexis ... Spune AlineT, sore
ALEXANDRU MAKEDON
-
Alexandru Makedon,
Mindru 'mperatesc Cucon,
D-voasträ ca o sarut... Se nu me uite 0 se'mT scrie Sare pe-al seil cal de munte
cate-odata.
,--- A revedere, baigui sermanul tiner ametit, in- Care poarta-un corn in frunte.
dreptandu-se spre u0.
Dar luT Giali nu'T spunqT nicT un cuvint amical? El intreaba de-al seil cal :
adaogi ea. (Fratioare Ducepal,
Il uitasem 1... El se intórse de la uA lua pa- (In ce lume, in ce parte
pagalul in mana, it netezi pe pene, IT adresa cuvinte De sotie se am parte i
dismerdatoare, il saruta pe cap i'l dete apoT ElizeT.
Papagalul multämit incepu a rosti: ami, ami, gentil..
pe cand Alexis gia din salon impreuna cu Doamna Calul slice : c 0 se te 'nsorT
Dorian... ( Curend cu doa surorT,
Trebue oare se comit o nediscretie ? se descoper (Una, fala cea frumoasa,
un secret ?... Eliza, gasindu-se singura un moment, Alta, moartea uricioasa. )
saruta pe fur4 capul fericituluT Giali 1 ...
Makedon in gandul seil
Si ast-fel incepu i ast-fel se sfir0 acest roman in-
tim, intre doa fiinte demne una da alta 0 care pareati vice: cOrn de soiul mei
menite a trai impreuna in lumea fericirilor lumesa.. (E ca i cerescul soare,
Cine ar crede ?... Eliza, in contra vointel sale, se (El apune dar nu moare. ,
mArita dupa ese lunT 0 Alexis pleci in America pa-
truns de desperare. Apol pleaca 'n lume, dus,
Trecura dot anT de amara desparlenie ... Si de mult ce cresce 'n sus;
Cand se reveslura amendoT in salonul ElizeT, focul
patimel lor parea cu totul potolit, 0 fie-care din eT Nu '1 incape nicT pamintul,
parea ca facuse un vis frumos, un vis ce se stinsese Nu '1 incape nicT morrnintul 1
ca toate visurile.
8 -
LE PROCESSUS DE L'HUMANITE Or, qui a fait tous ces changements, qui de l'etre
miserable, qu'etait l'homme a l'origine a fait cet etre
tournant de plus en plus les forces de la nature a son
ue l'on tienne ou non pour scientifiquement usage, domptant de plus en plus la nature? qui a fait
démontre que l'homme derive de la monere primitive, la science ? qui a fait la philosophie?
de ce compose enfin d'albumine et de carbone si voi- Souffle interieur, force capable de produire l'ideal
sin de la matiere inorganique, ou que l'on se contente et capable aussi de nous en rapporter, c'est par toi
de remonter aux Ages ou l'espece a positivement paru qu'il s'est eleve peu a peu et qu'il est devenu ce
sur la terre, si l'on compare les commencements, fort gull est, c'est par toi qu'en méditant sur lui meme
peu differents pour tous les hommes, au terme actuel et sur les choses, c'est par toi qu'en renouvelant son
dans les hommes les mieux doues, ce qui est ici le etre, il a renouvele la face de la terre.
procédé légitime, quel intervalle, quelle distance ne Ainsi, c'est a cette puissance interne que l'homme
mesure-t-on pas ? Au debut, sur ce petit globe, lui doit tout 1
meme si lentement forme et lui meme toujours évo- Mais cette puissance qu'elle ,est elle ? Ce tout quel
luant, je vois pour mon compte un etre qui par son est-il ?
intelligence comme par son aspect, se distingue a La puissance, le souffle, l'esprit que l'homme porte
peine des animaux les plus elevés. Dans la fOret qu'il en lui, c'est cette qualite de la substance, qualite su-
habite, tout le trouble, tout l'effarouche, il n'a que preme et sublime, qui donne le mouvement a tous les
des besoins grossiers, et encore manque-t-il de moyens etres et qui les transforme a chaque instant. Dans
pour les satisfaire, il est sans armes, il est nu, il ne l'homme comme dans l'ensemble de l'univers, il n'y
sait comment se defendre contre la nature ennemie. a pas une autre puissance que celle-là, et celle-la dans
Combien de siècles s'ecoulera-t-il avant qu'il ait l'homme ne differe de ce qu'elle est dans les autres
assis sa predominance stir ce qui l'entoure? Combien que pai- l'intensite, c'est-à-dire par le degre, par la
avant meme qu'il ait parcouru les etapes des pre- quantité: elle est la vraie chaine d'or, qui selon l'ex-
mières civilisations ? pression du poète relie réellement tous les etres dans
Enfin il est venu le grand jour oil l'homme a vaincu, la nature.
il est venu le jour ou il ose se dresser en face des
cieux et de la terre et scruter le secret des choses.
Philosophie, tu fus le couronnement 1
cPrimum Graius homo Mortales tollere contra
Est oculos ausus...)
0 manidets de Roumanlo,
Pichoto e dougo pacaniho,
D'en caitivie vous van tira 1
0 jeunes enfants de Roumanie,
Petite et douce gent des campagnes,
De votre pauvre etat l'on va vous tirer 1
0 soulas de l'oustau sacra, O consolation de la maison sacrée,
Vautres l'esper, vautres la rago, Vous l'espoir, vous la race,
Dins uno niue tristo e negrasso Dans une nuit triste et noire, noire
Vous veire ansin, n'i'a per ploura 1 Vous voir ainsi, c'est a en pleurer 1
0 manidets de Roumanlo, O jeunes enfants de Rournanie,
S'a l'amo aussi fau de graniho, Si a nine aussi il faut du grain,
Mai que per sa fam n'en tendrés ; Plus que pour la faim de la viitre vous en aurez;
Car lous que volon vostes drets Car ceux qui veulent vos droits
Deman vous bastiran d'escolos Demain vous bâtiront des écoles
Mounte vendrés a bellos collos, Oil vous viendrez par bandes,
Afeciounats, e i'aprendres. Empresses, et oil vous apprendrez.
0 manidets de Roumanbo, O jeunes enfants de Roumanie,
Dins vosto lengo d'armounfo Dans votre langue d'harmonie
I' aprendrés go que fau sabe Vous y apprendrez ce qu'il faut savoir
Per grandi libre e dins lou be ; Pour grandir libre et dans le bien ;
Per qu'un jour en vautres se nome Pour q'un jour en vous l'on nomme
Tout go que fai qu'on es un ome Tout ce qui fait que l'on est un homme
E qu'on es un pople atabe. Et que l'on est un peuple aussi.
0 manidets de Roumanlo, O jeunes enfants de Roumanie,
Per desarma la tiranlo, Pour desarmer la tyrannie,
I' aprendrés qu'on deli jamai noun Vous y apprendrez que non jamais l'on ne doit
Delembra soun sang ni soun noum ; Oublier ni son sang ni son nom ;
Qu'un cor de pople ount s'amaduro Qu'un cceur de peuple oil merit
L'ime dau sbu ten l'armaduro L'idee du sol tient l'armure
Que doumto ferre amai canoun. Qui dompte fer et canon.
9
Este multil de 'nvgtatil din aquéstg savantg de- scolT, in quare sg Invete a'hY intari puterile, inima, suf-
claratiune. Sa qugtamil darg a ne pgtrunde de ade- fletu-15 lora. NumaT ast-fel sg póte pricepe vorba
ve'rulii sèti, fonciandii necontenitil la scoli, qua sg pu- Patria i Patriotismil, numaT ast feld sa intelege ideia
temiri lace Ornenr de quari avemil mare trebuintg. de marire nationall, i d'aci trebuinta d'a fi tot/ Ro-
Francia ins41 are nevoe de Ornent Faptele salle mani la unil bocii, 1ipi inimg linga inima, sufletil
dovedescii aquesta, prin solicitudinea çibnic cu quare lingg sufletil formandii und zidtl puternicil streinismu-
clinsa impresOrg invelgmentulii publicii. lui destructord fratii Romanesci I ...
Apol dequO Francia, déquO Parisulti capitala ScOla dara fiindti Vita aquesta mare putere a bine-
Lumi, dupO cumil cu multg dreptate a clisti Da Via& lui, sa vedemil que este aquésta sc6la in termenT maT
Hugo, suveranulti Presser i allti cugetgriloril profunde, largT, i unde trebuie ea indreptata maT bine i maT
are trebuintg de OmenT; que trebuie sg qicemii de nor ? I.. multil...
Noi Romani maT cu seing quari suntemti presgrati Nu vomii lua in analisa ad tote semnificatiunele
pe icT pe colea, ne avend5 fericitg stirtg a Francier, sc6lei din timpi quei maT departatT i pn acIT, insa
a fi adunatr la unit boat; mai multil qua toti avemil vomii spune quO :
nevoe de scoli. Saila este mijloculd prin care putemii vedea Lu-
Pe virfurile Carpatilorit, Valea Dungri, valurile mina, spre a cun4te i pricepe adevëruld; este chieia
Mari negre hi 'n Balcani sa vorbqte i sg cugetg Ro- cu quare putemil deschide portile palatuluT BineluT hi
mo.nesce. MoraleT; spre a scgpa de 'ntunerecd i miseriT.
Numai prin ajutorulti scOlelorii toti aquesti RomânT ScOla este Progresuld; lipsa eT e Regrsuld I
sg potil prinde la hora frii, pe quare armonicisa lyra T6te bunatat'ile din lume aiba quine-va, fie aquelld
a dulceluT nostru poetti D-111 Alexandri o cantg prin quineva individtl orT Populil, déquO nu are scola qua
versurile salle : slid faca a 'ntellege avantagiele aquellord bungtap,
in van atunqu-T suntil puse la dispositie. Aquellii in-
eTragett hora mare, mare, dividii sad PopubtI atunquT este nenorocitti 1 ...
Din CarpatX 0 pan' In mareis
De aci ScOla e fericirea sail Paradisuld, lipsa eT
pentru quo rorbirnil de scOlg, putemil adgoga : este ne-fericirea sad Infernuld.
elJnde scóla s ive0e,
Que folosim5 del:10 noi totT Romani, numaramd cu
Pamantu-1a hnbogate0e....p toti quate-va milióne, i suntemd ast-feld risipiti, in
quatti aprOpe sa ne uitàmil fratia n6stra ? ...
Vomit dovedi aquestii adevgrii: Que anti folositti déquo pamentuld nostru este mare,
Este timpulti darg a pune mana pe aquest mo- dequO nu e strinsii la und locti peste quare pluguld
mentil allti invirtiri aquestei mare hore, e tinipultI Românescil sa p6ta trage o brasda mare in quare sg-
çlicti qua aquestil momentil sa facemil a deveni o manta Romanésca sa se prinda cu tarie ; pentru a nu
realitate, scofindulti din domeniu-ki platonismului. maT fi stricata de nici o mana ver/ quaff/ de reuta-
,5 i aquellil momentil ±iu va veni dequatil atunqui, ciOsa fie ea.
quânclit vomit avea Ornenr. Darr' pe aquesti Omeni Que and folositd de atatea avutiT quari coprindd
nu-T putemil avea, dequatil atunqui, quâtidti vomit avea vastele n6stre campiT, i batriniT nostri munti, déquO
[13,262.] 2
10
nu avennti quine sg utilisese tote aqueste isvOre nese- QuOquI niqui unit servicill nu pOte fi mai utile, de-
cate de avutii, romaindti ast-felo un capitalil morto quid" aquela dato scOlel in quare sg resumg tOte vir-
pentru Romania I ... tutile civice i prosperitatea societatilorti.
Nimeni nu ne peke uni pe top la unti locti quelti Asemene jail in sprijinulti aquestuT adeverti, sapienta
pueinti pe calea animei dequatil scOla. maxima a luT Marcu Tuliu Cicerone quare sg 'ntreba:
NimenT nu pOte utilisa aquesto imensti capitalti morto «Que servicio mai mare si maT buno putemo aduce
alti Romania, que stg ascunsti in fundulti muntilorti tgrri, dequatti dequo invatarnti si instruitnti junimeab
pi adincimea campiilorti, dequato numai scOla. Sa instruimo darg junimea Macedong, s'o facemil
Sg ne grgbimil darg cu unit minuto mai iute la for- sg dea fructele salle bune, quOqui numaT ast felt pu-
marea scaelord, qua sg puternti avea unti pamentti tern rOmânea satisfacuti quo ne amti facutti datoria
mare, pgmentu-lti Românescti, o &ape tare, frgtia Ro- quOtre tarrg.
mânesca peste totil unde suntti Romani I ... Tette aceste servicii insgtOte privirile nOstre trek
In scOle invetamil morala, qua sa putemii sci quine buescti indreptate in aquea parte mal multti, de unde
e Dumnedeo, quare e puterea luL Acolo 'nvotamil sg pita da maT multe si mai butte rOde.
gustulti frumosului i alti 1ine1uT, invetamti filosofia, La satele tgri nOstre, la fratii nostri dela Balcani
sciinte arp, musica, poesia, pictura, sculptura, -- d'o potrivg sg simte trebuintg mai multo dequatti orT
prin concursulti quorora sg nobilezg sufletulo, sg 'ndul- unde, qua sg semgnamti i sg intemeiemii mai multti
cesce moravurile, contribuindo cu tote a ne deosebi invotgmantu-lti public5.
de animalele propriti dise. Prin instructiune i educatiune numar, vomit putea
La scOlg 'nvetamo commerciu-lo , quare e chieia respinge rellele quari tindti a ne pierde renumele de
comori lumi, leggtura societgtilorti si a popOrelorti. descendenp ai bgtrineT Rome.
Commerciu lit este Inquo stimulentu-lti activitatii ome- Aci inquo. 'mi aducti aminte de maxima unuT alto
niri, procurandu-ne momentele vieteT dulci i comodel invotatti, de Kopernik quare 'pi resumg cugetatile salle
Sciintele ne dati inginerT, mecanici, arhitecti, medici, asupra acestei materii, dicendti:
quari fie-quari imparte aducti folosti societatilor. cUncle este de asiqiatii mai bine lampa, dequdtii
Ali ne dart drumurile de tato felu-lti, ne 'nlesneste acolo de unde kite sd lumineze mar bine
communicatiile, quari puse la dispositia commerciului, SI indreptgmo i no1 dark lampa multti lumingtOre
ne face mai cu inlesnire a deschide portile palatului a scOrei acolo, de unde sg pOta lumina mai' bine peste
lui Cresus. tottl que e Romano 1 ...
Acolo 'nvetginti arta militarg spre a fi bunt' soldati, Sg intretinemo darg aprinsti focul sacru allo scOle-
cgpitanT i generali in mânuirea armeloril, in mânuirea lorti, quOqui scOlele ne dati pe Omenl, si Omenii ne
curagiuluT si a amoruluT de tarrg, spre a sci muri pen- dal pgmentu-lo, dupo cumil a disti D-lti Jules Simon.
tru tang, a sci intellege pe Oratius dicend : «Dulce CuT altora dequatti Ornenilorti scOleI intrega ome-
et decorum est, pro patria mori ...» nire pOte arata recunoscinta sa pentrtt atate bunetap
Tote aqueste bungtgp darg mai repetil, nu le' gg- que ea posedg?
simti dequetti in scOlg. Cristof-Columb, Wachington i altiT n'ar fi fostil que
TOte aqueste legiunT Romane cu generali i ca'pi- suntti adi', de nu-0' arti fi sacrificato viata studiului.
tani lorti quari trebuescti sui pazescg pacea i prospe- Luindit omenirea dela 'nceputti-lti el pên adT, vomit
ritatea Ronagnisrnului; afla quO nu sg datoreste esistenta st descoperirile
Top aquesti arhitecti, inginerT, media, filosoff, salle, dequatti Omenilorti profundi cugetgtori, Omeni-
poetT, musicanti, pictori, sculptori, preop i Mitro- lor de scOlg.
polip, represintg publicu-15 Romano, quare trebuie sg Dart' lgsandti antiquitatea, si luândti faptele con-
trécl prin scOlg, qua sg pOta ajunge la aqueste dem- timporane nog; aquésta se adeverésg si mai multil.
nitgp. Quoqui trebuie so fie demnti quine-va de loculti Unti esemplu recent de totti clue 'RI vomit da, va fi
sett ce lu ocupg, qua sa pOta conduce cu succesti des- suficiente a face lumina.
tinele Rot-11gal, la locu-111 de onOre que-T este datti de Jurnalu-lti New-York-Herald, publicg descoperirea
susti, qua intregeT Ginte Latine lampi electrice a luT Edison la Menlo-Park, o mica
SI instruimti darg publicu-lo Romanii din tOte par- localitate din Satu-lti New-Yersey 20 mile de New-
tile, iatg que-T de facutti. York.
Si pentru sustinerea cu succeso a aquestui adeveril, New-Yersey e unil sato de curindo formato.
voiti lua de martore pe marele Leibnitz quare dice : Ellul sg compune adi abia de vre o 12 case, afarg
«Dap mr instructia publicg unti secolo, i.më obligti de locuinta i atelierult querquetgtorului Edison quari
a reforma Dmenirea I sunto mai bune qua quelle alte, quOqui suntti acute
Sg ne punemil darg la lucru, sg instruimq publiculti in paiente.
Romano, sg instruitnti pe frati nostri de la Balcani, Aquestti sato New-Yersey, din cauda localitgti sale
quoqui instruindu-i facemo a vedea i cunOste pe Menlo-Park, de si are 12 case numai, clii insg are adi
frati lorti quei adevorali i pe lingg quO ne facernti §i drunde de fierg.
o datorie quOtre eT, ne facemo in aqueia§i vreme o Abia avisato publicu-M quO usile atelieruluT Edison
datorie quOtre civilisapune, rospindindo lumina, qua
i '1 sunto deschise, §r pelerinagile incepo din tOte par-
cu top apoi sg putem dice quO : dicta s'a facuto si tile spre a asista la esperimentele lgmpi-Edison dela
'ntuneric nu mai este pentru Romani din tOte prile Menlo-Park.
unde el s'arti aflal... Afluenta visitatorilord de atreia cli a devenito asia
Dequo nimica pet-16 adT nu s'a facuto pentru sc6-, de mare, inquatti compania drumului de fierti tinando
lele din Macedonia, sg nu mai intardiemti a compensa comptil de densa, a organisato indatg ifenuri
trecutulti. -- Sg ne addungmti fortele si sa ne pu- mentarii...
nemil la lucru, qua sg putemil adduce serviciile nOstre SatUlti darg New-Yersey cu localitatea sa Menlo-
aquestorti frati, quari le adastg cu aviditate legitimg. Park de unde era unti sato necunoscuto cu abia 12
11
r ALBUMUL MACED0-120MAN
casse, agli a delvenitil cunoscutil de toti, mai cunos- SALUT. vOUA MACEDO-ROMANII
cutil chrarii dequatti multe ora0e.
Sg ne lumingmil decT natiunea quequi acolo e sal-
varea. Sg ne lumingmil napunea qua sg putemil for- Cu tote impilgrile 0 suferintele indurate de se-
ma cq top lantul unireT morale pe quare sg nu-lii colT, romanii din Macedonia ail pgstratd cu ug reli-
maT pOtg rupe niqui unil elementil veri quâtil de pu- giositate care insuflg respectulli 0 admiratiunea, insu-
ternicti fie ail I ... 0rile., caracteristice ale némului românescil. S'au intre-
cutil nemurile strgine in a face sg pierg din sufletulu
i din inima fratiloril de peste BalcanT simtulu natio-
nalti: scOla, biserica, propaganda, terorisare, persecu-
puni, nu s'a crutatil nicT unii micllocti pentru a sterge
dupe pgmentulii MacedonieT pang i urmele némula
nostru. Tote acestea ail fostil zadarnice : vlastarulti
datti din bgtrena tulping a némula romanescd se
desvoltézg astgcli cu vigOre.,
Bucurescr, 18 lanuarie z880. Nemurile strgine incremenite ppg contra loril 0
contra nOstra; se silesdi a nega aceea ce este in-
vederatil ca cliva:- esistenta romanilor din Macedonia.
Silinte vane, framintarT, inutile; aceia ce este scristi
LA SIRENE va fi ; romanul5 nu piere.
Noi româniT din Romania liberà ve salutgrnti cu
respectii 0 cu iubire, fratT al. nostri. Dorinta nostrg
outo l'eterne baceu cea mai nespusg este de a vedea desvoltându-se cul-
de l'erso, que brame o bounde, tura romang in téra v6stra; mangaierea i multImirea
i'a de palais siau, e brounde nOstra este incredintarea ca nemulu romanescti din
lou flot ie fai curbeceu. Macedonia '0 va implini misiunea ce Provedinta iq
nepatrunsele sale taine a destinatil fie-cgria rase pe
Eilalin passo un veisseu acestil pamentil.
que fasié lou tour d'ou mounde: Misiunea vOstra este pe cati de noblig pe atatil de
Alor, per que ren l'escounde, folositOre. Frunta0 candil este yorba de aplecare la
jito a reire dins lou ceu mgestrii i la negotil, voT v'ati deosebitil intru tOte
némurile cu care traiti. Faima mistriel, a dalteT i a
Sa siero como e s'amuso echeruluT macedonenti a strebatutil in tOte colturile
a fouleja touto nuso, OrientuluT 0 dincolo de fruntarii; iaril dibacia vóstra
la Sereno sus li clar : in commerciii este recunoscutg, in tOte pietele Euro-
pa. CarT insuOri potii fi maT pretiOse ca ale vOstre
cQuau you, dis estre moun page ? pentru timpul de astacli?
E lou mestre d'equipage: A
TinetT darg cu tgrie drapelulti ce aveff in mang,
1-16u1 crido : Un ome a la mar I (1) drapelulti muncii i alti nationalitatiT ; lucratT pentru
a ye 'lumina 0 a ye intgri; pastraff cu santenie ace-
7e--g, e9e 1.--"Xf..6.t...... lea ce atT motenitil de la strIbuniT vostri i fiti in-
credinta0 eg lumea ye va iubi i ve va respecta iarti
na, fratiT yo0ri, ne vomil fali cu voI.
Lgsati sa strige ceT re i ceT rgtacitY; va veni tim-
pulii candil 0 acWia ye vord intinde mama cu frgtie,
TRADUCTION cad voi infatiati elementulii pgciT, 1 i numaT prin pace,
prin infrgtire 0 prin muncg se va putea regertera
Orientulti.
LA SERENO
-
Là-bas loin passe un vaisseau qui faisait le tour du monde :
Alors pour que rien ne la cache, elle jette en arriere dans le ciel
Sa fiere chevelute et s'amuse A. folatrer toute nue, la Sirene, a picutiti de filosofi'a asupra incid.entelui,
sur 'les lagunes :
2*
1
r.
1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
.}
13 -
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
2
I
14
Barbati romani, de zel, inteliginia si distinctiune, crescere, descrescere si acomodare. Este procesul
au dat parol'a: sè contribuim toti din tote partile, spi- de crealiune, de formare, reformare si desvoltare.
ritualminte ,si materialminte , pentru salvdrea de cu- Fie-care atom, fie-care compositiune, complex, clasa
tropire a elementulut roman de peste Balcani. Motivul speciale de atomi, inteun cuvent: fie-care existintia
e: cà acel element este omogen, chiar identic cu gl simpla séu compusa, organica seu anorganica 'si-are
nostru si prin indepartarea sa de noi, si prin influ destinatiunea, chiamarea, rol'a sa in lume, chrei tre-
intie straine, expus pericolului d'a fi distrus. bue se corespunde, cd cat va ft mai perfecta; in care
Mi se obtinde intrebarea : ce ni pasa nOe de acel perfectiune si exactitudine si cuprinde armoni' a intre
element, atat de indepartat de noi, fora nice o lega- existintia cu scopul si chiamarea, din care armoni'a
tura politica, ba nice sociale cu noi ? nasce ordinea, progresul, fericirea.
Eca un apel la mintea nOstra, necesitatea ca se scru- Prin miscare se conditioneza activitatea, er prin
tam nexul causal al unei aparitiuni, pre care lumea acesta se afirma, desvOlta i manifesta tote. Fora mis-
s'a deprins a o cohsidera de naturate; despre care care continua, ar fi intiepenire, ghaia, mOrte con-
totwi pre putini sciu se-si de séma. tinua, nota bene ; deca ar poté fi cugetabile exi-
Incep direct de la existintia. stintia fora miscare!
Cred eh sum détoriu, si indreptatit, a presupune, Eca ce observa si constata realminte mintea ome-
cumca cel pugin noi, cei.ce ne intereshrn de viétia nesca pretutindeni, pre 'uncle a potut ea petrunde
si participhm, cu consciintia de noi, la luptele vietii, in natura.
nu ne indoim despre realitatea existinfiei, despre aceea Fie-care fiintia organica nasce se desvolta, culmina
adeca, ca lumea intr'adever e si omul in ea. Deci si apune, pentru ca se-si incépa de nou procesul,
las pre sceptici la o parte. nascend, desvoltandu-se, culminand si apunend érasi
Dar and admitern i chiar recunOscem, ca lumea, si erasi, in eternitate, pururia prin acelesi elemente,
lucrurile externe, vietra, procesele ei, exist realminte, dupa ,acelesi legi, si de buna sema, pentru ace-
nici de cat nu pretindem, ca noi tOte acelea le-am lasi scop I
cunOsce pe deplin, le-am tunOsce pre de si cu insu- Despre cele anorganice, chimi'a ne probeza tot
sirile lor din temeiu. Vom sustine si noi cu multimea acesta. Prin urmare, rationabilitatea ne indreptatiesce
de filosofi si naturalisti vechi si moderni, eh cunO- a dice : Totul si tOte sunt, pentru a fi; se misca;
seem din existintia fOrte pugin, si acest pugin forte lucra adeca sunt in necurmat exercitiu al fortielor
superficial ; dar totusi cunOscem destul; adeca cu- sale, pentru de a se forma si strhforma; se forma si
nOscem, atata, cat conform fortielor nOstre si sta- straforma, pentru a se desvolti si afirma; se desvolta
diului de desvoltare al acestor'a, pOte se ni ajunga, si afirma ne'ncetat, pentru a se manifestd.
pentru d'a sci, ch suntem, si ca aford de noi, Ast-fel ni se face un picutiti de lumina, un pi-
mai sunt existinge o mullime , fOrte variate si dife- cutirt preceputa destinagunea generale a lucrurilor
rite de noi si intre sinesi, si cà trebue sè ne aco- existing, destinatiunea inerinte conceptului de existin-
modam realitdgi acelor'a, deca voim se ne sustinem tia, fora care adeca, noi nu potem cugetà, nici cd-
printre de si se corespundem si noi scopului natu- prinde existintia.
rale, pentru care suntem.
Intrebarea cea mare si grea: De unde si pana uncle?
De unde si-au luat existintiele inceputul? Pentru care Un atom in existenti'a universale este globul te-
finale scop? Ce se va alege din tote, pona in finele restre, planet'a pre care ne aflarn; era omul un
finelui? acesta intrebare abia 'mite fi dat omului a atom in vastul acest atom. Dar omul ni se presenta
o deslegi vre-o data. Chieia secretului existintieicu ca un atom specialminte calificat si activ; de buna
greu se va atlas pre acesta fume a nOstra. Cupa tOte sema din aceeasi ratiune, pentru acelasiti scop, adeca:
cate mintea omenesca, fiintra cugetatOria si judeca- pentru a fi, a se misca si desvolta, a se afirmi si
tOrfa de pre acest glob, de mii de ani si pana astadi manifesto., si pOte ceva mai mult, conform fortielor
a potut petrunde si cuprinde, asia pare, eh va tre- seu facultatilor sale.
buf se ne multiamim cu ralionalitatea,, adeca cu Deca ceva existe, pentru a fi si a se afirma, des-
descoperirea si apretuirea- ordinei si causalitcitii im- voltandu-se si manifestandu-se, este absolut postulat
mediat proxime a lucrurilor si efectelor, pana la o al rationabilitatii, eh precum trebue se aiba capa-
profunclime corespuncliatOria marginitului spirit, mar- citatea , impulsul, tendinti'a, indrepthtirea de a se
ginitelor faculthti omenesci, un ce fOrte pufin, ne- conservd, tot asemenea trebue se fie si observat, stu-
spus de pugin, si totusi prO destul, pentru mititelul diat, recunoscut. Ce ar fi, si pentru ce ar fi existin-
atom-om, in infinit si eternitate. tra , deca ea n'ar fi observata si recunoscuta de
nimenea I? Si puneti pre D-dieu in loc de trea-
tiunea, existenti'a originea tuturor, si nedumerirea
Existintra ca atare, ori-cum va considera-o seu 'si-va va fi completa
imagina-o mintea omenesca, rationalminte este si 'va Eca acl un picutia de revelatiune, de lumina asu-
fi in etern, prin sinesi pentru sine, necesitate abso- pr'a destinatiunei, chiamarii superiorithtii omului pre
luta ; neexistentr a fiind necugetabile mintii omenesci. pament, asupr'a scopului seu specific, cu sentiurile si
Existintra in totalitate, in univers, se cuprinde din tOte faculthtile sale, cu cunosciinti'a si judecat'a si
existintie mai mici si nominali, nenumerate si infinite, vointi'a séu libertatea sal Ni splica acest'a tot d'o data
din existintie partiali, particularithti, specialitati, varie- si natur'a facultatilor omenesci, impulsul, capacitatea
thti, in grupe si clase infinite ; tote compun6nd si con- omului d'a scruta ne 'ncetat, d'a petrunde tot mai
stituind totul, compunend si descompunend, dupa legi afund in lucruri, d'a cuprinde tot mai bine existinti'a
eterne, prin miscare seu activitate eterna, in spagiu si si tot mai mult teren in ea.
timp, continuand un proces etern de facere, prefacere Proba invederata Ca, 'kite sunt pentru tOte, nemic
si desfacere; compunere modificare si descompunere; numai pentru sine. Dar mai invedereat de cat tOte
15
r cun6scem din acestea : continua lupta a fiintielor pen- triumful luptei pentru existintia, de cat in sporirea
tru existintia, si a omului si a societafilor omenesci repede, prin Ori-ce midilOce, a elementului lor specific!
tot pentru acest scop incliecit si inmiit1 Este drept, este rationalminte, un absolut adever,
ca numai fiintiele de acelasi interes vitale, de condi-
tiuni identice de viétia, adeca elementele omogene, prin
Corpurile de Ore-cari functiuni spontane, organismu, apropiare, asociare, contopire devin realminte si du-
pre cari i numim vielia si vieguitórie, cu cat sunt mai rabilminte compacte, solide, resistibtli, vitali; dar tot
bine desvoltati, cu atat pentru conservarea sa, pentru atat de drept si rationalminte adeverat e, ca. si
scopul luptei in contra destrugerei sale ca atari, elementele eterogenii chiar atat de bine pot fi cali-
tind mai mult a se atrage intre sine cei de asemenea ficate pentru insogiri si aliantie timpurali, pre cat pre
séu de corespundiatOria natura si organisatiune, a-si ele le amenintia acelasiu pericol comun, resp. tuturor
impreuni fortiele, a se asocia si grupa langa olalta, li suride acelasiu folos comun. Si de acest adever
pentru d'a devenf impreinia mai compacti, mai valo- ar trebui se se conduca, cel pucin fagia cu .Romanii
rosi, mai resistibili incontra procesului de destruc- se se conduca corifeii poporului magiar 1
tiune din afara. (Acei organismi mici si inferiori, ca'ror E drept si rationalminte invederat, eh impreunarea
nu este data acea posibilitate d'a-si opera existinti'a poterilor, alianti'a intre elementele eterogene, are con-
prin impreunarea poterilor, se apera incontra nimicirei sistintia sicura numai timpurale, pona tine pericolul
prin admirabil'a lor potere reproductiva.) comun, set' folosul comun; ér d'aci incolo atari ele-
Atragerea elementelor, organismilor, vietiuitOrelor mente ele intre sinesi incep a desvolta un proces de
de o certa categoria intre sine, produce asociabi- intrecere sal rivalitate, care nasce temere, invidia,
litatea, carea de buna séma a nascut famili'a, co- ne'ncredere, ceeace curend dupa-ce au incetat ame-
mun'a, statul si esplica amorul, amici'a si alianti'a. nintiarile comune din afara, degenera in ostilitate, in
Prin asociari din motivul identitatei de scop si in- proces de reciproca destrugere; dar 6re mintea ne-
teres, se nasc compositiuni, cari si ele devin organice, preocupata de patima, prevederea cu rationabilitate,
si cad sub acelesi legi de existintia, casi organismii pOte astadi si chiar pentru secoli si secoli, sè se térna
cei mici si simpli, individii din cari s'au compus. de atare eventualitate?1
Atragerea, apropiarea, insocirea provin din sem- Romanimea, de cum la un punct sicuir al seu a in-
tiul instinctuale al periclului seu interesului comun; er ceput a se semtf pre sine ca atare, ca autonoma, si
la fiintiele de ordine superior, de cultura si inteligin- a se organisa un.'a si solidare, a inceput tot d'odata
tia, anume la Omeni si societatile omenesci, din pri- a observi si pericole ce o incunjura si pot se-i ame-
cepere si prevederea periclului si a interesului vitale nintie existinti'a, desvoltarea ulteriOra, si si a indrep-
comun. tat privirea si ingrigirea asupr'a elementului seu omo-
Precat mintea omului , inteliginti'a societhtii , este gen, indepartat, astadi anume asupr'a celui mai espus,
mai desvoltata, mai activa si mai agera, prevederea mai amenintiat, si care intru insusi al ei interes vital,
i va fi mai sicura si cu atat ea mai de timpuriu si de urgintia trebue sustinut, intarit si atras prin cul-
mai din departe va observi pericolele ce i amenintia tura. Prin acesta interesare a sa, Romanimea a pro-
si folOsele ce i scutesc existinti'a individului, societhtii, bat pricepere, prevedere, si a probat vig6rea vietii.
genului, si prin urmare cu atat mai de timpuriu, mai Urmi-vor de sicur acestei manifestatiuni de pre-
serios si energic va starui, a pre-intimpina pericolele vedere si vitalitate inca altele, tot mai poterice; caci
si a se asicura de folOse. Omul, poporuI, ce are acésta lupt'a, acesta lupta moderna, lupt'a prin cultura pen-
pricepere si prevedere, si dispune de cumpetul voin- tru existintia, este abiá la inceput 1 Ea este naturale,
tiei d'a di urmare prompta, seriOsa acestei priceperi rationabile, indreptatita, demna de superioritatea facul-
si prevederi, este in stadiul de vitalitate crescenda, in thtilor omenesci; ea continuandu-se cu prevedere, cu
vigórea yield; acel om seu popor care n'are aceste ratiune, prin destul devotament, destule sacrificie, ne-
calithti, seu nu le are in mesur'a receruta, se afla séu smintit va sc6te victorios latinismul in Oriente. Am dis.
in stadiul de puerilite, seu a pornit spre decadere.
Din acestea se esplica aparitiunea, ca. deca acesta
prevedere, recon6scere si interesare urméza pre tardiu, ..,A ./Va4464.:.
...
mintea prin iminenti'a periclului isi perde cumpetul,
retacesce, degenera in patima Orba seu pessimism, si
intreprinde pasi, cari accelera si maresc periclul pen-
tru organism.
LE LION
...",,,,,,,,
Vecinii nostri magiari, acest popor strain de langa
noi, de care pre noi Romanii ne lega cele mai im- II fait nuit noire au fond de l'antre,
portante interese vitali, pre cand de vr'o 50 de ani Oil nul rayon ne vient fleurir,
incOci, reconoscend periclul ce li amenintia viitoriul si Et c'est la, couché sur son ventre,
existinti'a, au inceput a cutrieri *tile Asiei de la Que le grand Lion va mourir.
Caucas si Volga, pona in China si Tibet, pentru d'a-si
cauta pre semenii sei, prin cari se-si intaresca resisti- Sa longue chevelure pale
bflitatea, tot atunci, aici a casa la sine, sfortiandu-se S'affaisse sur son corps tremblant,
lucra, a conjurd pericolul prin destrugerea elementelor Et voici déjà que le rale
nemagiare si prefacerea lor in magiari, prin sila si Sort de sa poitrine, en sifflant.
prin maiestria 1
Vom pricepe mai bine importanti'a acestei apari- Or le Renard, plein de genie,
tiuni, déca vom tine in vedere, ca vecinii nostri ma- Vient, ainsi qu'un lache irritC,
giari, dand adeverului mai sus desvoltat o interpre- Insulter a cette agonie
tatiune extrema , nu-si mai cred asicurata salvarea, Avec un cynisme effronté.
16
Bolkos nioundis, aouei noummats pople balako, olques toulousains, aujourd'hui nommes peuple Valaque,
que salbas nostre noum del clot del debrembie, qui sauvez netre nom de la fosse de Youbli,
sapient qu'uno naciu fourgadomen s'abraco sachant qu'une nation forcément s'effondre
se cambio soun parla countro un autre escarrie, si elle ichange son idiome pour un autre idiome &ranger,
Boules aperbesi cado cammas d'escolp Vous voulez approvisionner chaque hameau d'une école
ount bostro lengo siasque apreso as efantous... oa votre langue soit enseignée aux petits enfants. , .
Couro poudren tabe dins nostre Capitolo Quand pourrons-nous aussi dans notre Capitole
parla Bolko, nous-aus Bolkos tout coumo bous I parler Volque, nous Volques aussi bien que vous I
Car bous ses abeurats de l'aigo de Garouno 1 Car vous vous etes abreuvés de reau de la Garonne I
Dous milo ans a d'ac6.. . Mentretant, benturous, 11 y a deux mille ans de cela Pourtant, vivace,
Bucarest, autant qu'a Toulouso, bourrouno a Bucarest, ainsi qu'i Toulouse, bourgebnne
un lengatje pariou sus nestris tancs bessous. un langage semblable sur nos troncs jumeaux.
Ac6 's pas des Latis que tiras rexistengo. Ce n'est pas des Latins quo vous tenez votre existence.
Sès de Moundis 1 E quand les souldats de Trajan Vous étes Toulousains 1 Et quand les soldats de Trajan
bengueron s'aplanta dins bostro residengo, vinrent s'implanter dans votre residence,
pertout bostre, renoum ero bengut pla grand. partout votre renommée etait devenue fort grande.
tro grand en Uropo e pus grand en Asio. Elle etait grande en Europe et plus grande en Asie.
L'emperi Galetenc es bous que l'abias fait, L'empire galate, c'est vous qui l'aviez fond&
Tectosages, sourtits piace de la Dadra Tectosages, sortis pour cela de la Dacie
mint bostre raig autan per toutjoun s'ero jait 1 oa votre race autrefois pour toujours s'etait ghee.
De mai-t en mai creisses e Reumo ponderouso, De plus en plus vous croissez et Rome Ia puissante,
dount le noum soul fasi6 trambla cad' un de p6u dont le nom seul faisait trembler chacun de peur
(Saquela part nous-aus 1), agaito soucinouso (Excepté nous pourtant I), regarde chagrinée
les pitchous de soun eglo espoutits dins lour i6u. les petits de son aigle &rases dans leur ceuf.
Bei mouri de talen la loubo bessouniero Elle voit mourir de faim la louve aux deux jiimeaux
qu'auttes cops de sous flancs tirec tant de legfus qui, autrefois, tira de ses flancs tant de legions
qu'emmersabo en tout loc en modo d'engraniero qu'elle employait en tous lieux en guise de balai
per apilonta rsang e ror de las nacius. pour amonceler le sang et ror des nations.
- - 17
Elo que nous croumpec sa bido a forto soumo, Elle qui nous racheta sa vie par une forte rangon,
qu'aben cramado un cop e piejado cent cops, que nous avons bniilée une fois et &ay& cent fois,
bouldrian, nous les galeis, estre de fils de Roumo nous voudrions, nous les Gaulois, &re fils de Rome
e, coumo Sabinus, passa bastards per ops ? et, comme Sabinus, passer tovt de bon pour /petards?
Neill I Car, s'o fasian, beirian léu nestris reires Non ! Car, si nous le faisions, nous verrions bleat& nos ancetres
de lour pousco sourti per nous gautimassa ; sortir de leur poussiere pour nous souffieter ;
beirian les estranjes, risent de nestris creires, nous verrions les &rangers, riant de nos croyances,
de mespres it bal tal t6utis nous cruscassa. l'envie les uns des mitres nous écraser de mépris.
Latis I ... Mes coumtas dounc tout go que lour damoro ? Latins I Mais comptez done tout ce qui leur reste ?
Poucle, lengatje, noum, per élis tout es mort ; Pouvoir, langage, nom, pour cox tout e,st mon;
mentre que bolts abes serbat bostro demoro tandisque vous avez conserve votre demeure
e que bostre parla toustems galhouno fort. et que votre idiome germe toujours vigoureux.
Ni tems hi forgo, re n'a jamai pouscut tene Ni temps ni force, licit n'a jamais pu dompter
bostre sang arderous que l'atje a pas glagat ; votre sang genéreux que rage lea pas glace ;
bostro plago al soulel rabes tournado prene votre place au soleil vous ravez reprise ...
Aouei ses grands encaro autant qu'al tems passat. Aujourd'hui vous êtes encore aussi grands qu'au temps pass&
6 Druidos I Un moument quitas bostre susin ; 6 Druides 1 Abandonnez un moment votre suaire;
agaitas a rendret ount coumengon les jouns ; regardez vers rendroit ot commencent les jours ;
belies nestris bessous que, retiplant Laziri, vous verrez nos jumeaux qui, imitant Lazare,
en pleno libertat lebon en fi louts frounts. en pleine liberté levent enfin leurs fronts.
Cad.' an le roussignol cargo de plumo nobo, Chaque armee le rossignol rev& de nouvelles plumes,
ga nous disi6 Mistral, mes gardo sa cansou. nous disait Mistral mais il conserve sa chanson.
Ah Besiades-lo pla bostro lengo ; es la probo Ah I Dorlotez-la bien votre langue : elle est la preuve
que de ralbre gal& seS un balent gaissou I que de l'arbre gaulois vous etes un vaillant rejeton 1
Fiaires, glerio sus bous I Del 1poucal, de la serro, Freres, gloire it vous I Du vallon, du cOteau,
tout go que porto un cor al pals des moundis thut ce qui possede on cceur au pays toulousain
desiro que la pats flourisque en bostro terro, desire que la paix fleurisse sur votre terre,
bous admiro, bous aimo emai bous benasis. vous admire, vous aime et vous bepit.
T6utis, aici, pregan ..nostre Soubira Mestre Tous, ici, nous prions notre Souverain Maitre
d'escarta lenc de bous trounduire, bent, niboul ; d'ecarter loin de vous tonnerre, vent, nuage ;
e que nostro amistat frairenalo posque estre et que notre amide fraternelle puisse etre
de bostro glOrio, un joun, le pus ferme pecoul. de votre gloire, un jour, le plus ferme soutien.
[13,262].
18
Isao (Exaltat)
Ismael
Hei frate I priveste tu acele raptura tical6sa 1 tu totul mi-ai rapit I
paid paseri care sbOra. . . Sun& niste porumbei Si nume, i avere, i on ce am gAndit .
Ce salt mereu in aer jucanduse 'ntre eT. Eu care eram mare, mic azi sunt lânga. tine
Dar ah 1 . . . Din stapin sluga ajunsam, i ori ce de pe mine
Attrna 'n mizerie . . . Pentru a ta fiinta.
Ismael Eu sufer In cruzime, si-acésta umilinta
(Aparte) TrebuY sesi ea un capiit . . . Ori tu remâi, ori eu!
SIngele 'n mine 41 simt cum se tot sue Sub ast cer nu se 'mpacul sufletul meu cu-al teu ! . . .
Ismael
Esti cam smintit se vede, de cati prin cer si nor .. .
S6 mergem I
Isac
Vezi I uleiul a prins porumbu 'n sbor 0 CIMILITURA ISTORICA.
Ismael
e zice cg pe la jumetatea secolului al 14-le
Ai sa sfirsesti o data cu-a ta lunga poveste ? Drago din Marmoros, urmgrind cu boiarii sei un
zimbru la venat, ajunse pintre Carp4i pe malul unui
Isao riu. Acolo ucisse zimbrul i se bucurg foarte. Locul
Ce vad I un vultur mare s'arunca far' de veste. . .
placa atAt de mult incAt nu se mai pail intoarce
Uleiu'i prins . . . porumbul din ghiarei a scapat a cassg. Se aezg acolo i domnl cu ai sei peste targ.
Si pica . . . ba nu, sb6ra. ! 0 I peu prea minunat 1 Iar pe acel riu '1 numl aMulda», dupg numele cane-
lui seu iubit, care se inecasse in acel riu. Cuventul
(Aparte)
Ismael e Mulda-apa » s'a mai ros in sute de ani 0 a ajuns
Acésta povestire, 4mi face mare reu
e Moldova:» de unde numele apei 0 a Wei intregi.
Si para. . .
Dar Muthe inseamng pe neMeste ealbie», i Mulde
curg azi incg multe din muntii Germaniei.
Isac Veneai tu drept din Marmoros o 1 principe Drago,
CAt m bucur I . ori mai dinspre apus din teH mai depgrtate, de-ai pu-
tut da lacrimei Carpatilor un nume nemtesc? 0 cum
Ismael te mai chiamai tu care ?I
Ori el fie .. . ori eu 1
1
ALBUMUL MACED 0 -ROMAN
8*
- 21 -
f r
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
22
Blancherres, rameux,
Teints d'émeraude ou d'or, vous etes mes parents, mes freres,
Les enfants de mon aleul,
Qui jadis vous redonna (pour ainsi dire) la vie,
Quand d'afreux destructeurs étaient rauques de menaces
Ptair vous jetter A terre.
Par bel. amour du Beau, si non des Saintes ou des Saints, Un Reire avie 'no mouestro en or,
w Sauvez le Bois embaume I
D'aquelei que sounon reis ouro :
Un jour, A. soun Felen, qtranavo em'eu d'acord
a Sauvez-le, citoyens I Digne : Tele. darad Venfant respounde ; Quouro ?
«Car c'est ramour du pays, les delices du territoire, Quand li aura plus d'Oli au calen,
«Car c'est divin, ah 1 divin Que pourrdi plus juta d.'amouro 1
«Et il nous rejouit toujours, sans jamais faire du mal : Qu'es euo ? Quand la mouert m'aura, coupa ralen.
«Sauvez la Grande Foret, Ni a'nearo per long terns ? dis alor lou Felen,
«Qui foisonfie de rossignols, et de fleurs, et d'ombrages ; D'enfant ansin ni a detour agi,
«Qui est un lieu de doux reves, et d'amoureux ramages ; Car lei gent ai gaire de couer :
eLe faite de la Provence I Quand esperon voueste eiretagi
Selanguisson que signes mouert.
«Oui, des choses sacrées, Marsilia.
5A la vue du Irionde entier, sont de si magnifiques arbres,
«Qui portent mile ans
«Sur leurs fronts majestueux, comme une aureole sainte...
«Sauvez-les, Peuple sage I...
«Laissez chanter les pins, laissez feuiller les hetres,
«Et deposez vos scies, aussi bien que vos haches ;
(Arrière, carnage inffime 1
tuff adeveray burif carY n adever isT vorti iubi terra. vement, tels que le soleil, la lune et les étoiles. C'est
Francia datoresce eliberarea territoriului ef numal in- ce qui fut fait en Egypte.
dustrid, artelorti, comerciuldf seit Les anciens Grecs n'éleverent pas la religion fort
au dessus de ce qu'elle avait eté sur les bords du
Nil. E y eut peu de métaphysique dans leurs doc-
BotosanY,
trines polytheistes; ils ne purent jamais faire pénétrer
kinuarie 1880.
,greter dans leurs sanctuaires la notion de runité du princip
absolu des choses.
Les Brahmanes et les Perses degagerent ce prin-
cipe de la multiplicite des anciens dieux, que leurs
ancetres lent- avaient leguee.
Le christianisme adopta cette unite et, la propa-
geant dans la partie occidentale de l'ancien monde,
Bucuresa, 27 Decembre 1879. en expulsa les dieux.
Toutefois ce serait une erreur de croire que le chris-
D-lai V. A. theehiii, pentra Albumulü Maeedo-Roman. tianisme soit lui meme la _theorie finale oa l'humanité
doive s'arreter enfin. Pris dans sa generalite le Dieu
des chretiens présente a l'esprit une forme person-
Ascrie ceva intr'unti Albumil este mai totti nelle, qui le fait ressembler a un homme agrandi, h
d'a una ug cestiune de vanitate si pentru proprietarul un prince absolu regnant sans partage sur un univers
Albumulta si pentru cell care lasg intr'insul urmele d'origine miraculcuse. Tel ne saurait etre, du moins
spiritula seti. Nu e tocmai asa cu Albumulti Macedo d'apres la science moderne, le principe absolu des
Roman; elti este ug opera de bine-facere, de justitie choses, La puissance, rintelligence, la vie sont des
si de interesti national. Celli care va scrie int/Insult-1' formes secondaires qui ne sauraient etre transportées
cg va lua unti numgrti mai mare de esemplare acela en lui, parcequ'elles sont en contradiction avec la no-
va avea mai multti spiritti. tion meme de l'absolu. Ii faut ajouter que les eglises
Daca cifra cererilorti se va urca la celti putinti ug. chretiennes, creees pour la plupart chez des peuples
sutg de mil' esemplare, Albumulti Macedo-Roman va qui sortaient de la barbarie, ont fait dechoir ia pri-
deveni unti monumentti de mandrie nationalg, va fi ug mitive notion chretienne de Dieu, telle qu'elle est in-
noug probg cgs poporul românti are nu numaf initng diquee par quelques formules d'un Evangile.
dar si spiribl, c'g este unti poporii inteliginte. Quoi qu'il en soit, autant les premiers hommes ont
Sg mi se reserve si mie ug snth esemplare carii se eu de facilité a creer des fetiches, autant il est diffi-
voril impgrti scolarilorti nostri sgteni ca sal se bucure cile, chez les peuples civilises, de faire un pas de plus
0 ef ailandti cg sermanii lorti fray din Epirti, The- dans la voie de la metaphysique religieuse.
salia si Macedonia att ug mama bung in Romania. E en resulte que les religions sont des phénomenes
a longue periode, comme les revolutions de certains
astres ou -certains mouvements dans la mécanique
celeste.. Les eglises, les cultes spéciaux, les heresies
sont des phases diverses , plus ou moins durables,
dans chaque religion. Ces phases sont destinées a
LE SENTIMENT RELIGIEUX. paraitre et a disparattre tour a tour, sur le fond corn-
mun dont elles se detachent successivement.
L'homme qui se rend compte de leur nature et de
Le sentiment religieux est universel et perma- la marche des choses, voit avec un extreme intérêt
nent dans l'humanite, dont il forme un des caracteres ces changements reguliers s'accomplir. Leur régularité
specifiques. Mais il est inegalement developpe chez meme l'empeche de s'en emouvoir. Ii se persuade au
les individus et dans les races humaines, parceque contraire que les chutes successives des églises et
l'objet auquel il s'attache est vague et n'offre pas a des religions marquent autant de progres accomplis
l'esprit une idee qui puisse etre facilement analysee. par les hommes dans la poursuite de la vérité.
Il est dans les memes conditions que le sentiment du
beau et meme que le sentiment du bien, lesquels,
quoique universeIs et permanents dans le genre hu-
main, varient singulierement avec les temps et les
lieux. Paris, 4 7uin z880.
Les religions se distinguent par les definitions
qu'elles donnent de l'objet, naturellement indecis, du
sentiment religieux. El les la definissent preswe tou-
jours en l'assimilant a quelque objet connu. Plus la
nature de ce dernier est elevee dans l'ordre des idees,
plus la religion acquiert d'elevation , de dignite et
d'empire sur les esprits. Les races inferieures de
l'humanite assimilent et vont jusqu'à identifier Dieu
HIVER
avec des objets materiels, qui deviennent ainsi des
fetiches. A un degre plus haut, les hommes qui font Cuand les bois dépouillés pénétrés par la bise
profession d'eclairer les autres sur ce probleme don- Gbinissent en heurtant leurs branchages pelés,
Au souffle de l'hiver quand la bruyere grise
. nent a Dieu des formes diverses, mais imaginaires, Se penche en frissonnant sur les gazons brfilés;
d'animaux, de plantes ou d'etres inanimes en mou-
24
Quand le haut peuplier diamanté de givre, Quand les moutons au fond. des chaudes bergeries
Chrcelle sous le vent, s'agite avec effort, Pres des rateliers pleins se tassent en belant ;
Et bat Fair de ses bras, ainsi qu'un fantiime ivre Quand le triste heron s'en va par les prairies
Qui titube en sortant de souper chez la mort ; Solitaire et le bec dans son long jabot blanc ;
Quand le lievre en forat a trouve sa retraite, Pres du foyer joyeux quand, la jambe allongde,
Sous la racine seche, et les chardons velus Nous fmnons en songeant au pays du soleil,
Quanl par les froids sUlons la perdrix inquiete Dans des raves chéris quand notre Ame plongée
Rappelle ses petits qui ne répondront plus ; Revoit de fleuve pur et l'horizon vermeil ;
Quand les oiseaux frileux et tapis sous les lierres 11 faut penser ceux qu'aucun feu ne convie,
Ont du printemps dernier oublié les chantons ; Qui cherchent, au hazard, des chemitis inconnus,
Lorsque la ciel est gris ; lorsque sur les rivieres Que la misere étreint et qui vont dans la vie
Le vieux Janvier &end ses nappes de glagons ; Front iaenché, cceur en, deuil, ventie vide et pieds nus.
.41
La Roumanie a droit a l'estime de l'Europe : elle nu poti. II-le Este proprietatea indivisa a celor cu
est, entre deux despotismes, comme une forme de la cari a/ legaturi de singe 9i care pe lang'd amorea na,
liberté qui dolt nous etre chere: elle est en outre un turala care 'ti pOrta yea in tine unica mangaere a
prolongement de l'Europe latine et son boulevard du loril; altii sperantile ; altiI sprijinul; altif fericirea,
ceté de l'Orient. ilusia 9i viitorul lorti. Rapindu'tl vieta prin un act
salbaticA expropriecli o lume intrega de tot ce thcea
fericirea eI. Cine dg acest drept, nenorocitule? A9i
intelege se te nenorocesci singur daca al fi fiinta iso-
lath pe pament, dar celelalte flinl, celelalte existenti,
carl prin natural 9i sOrta sunt legate de tine, 9i impar-
ta9escil cu tine, fare se se planga, tote suferintele Si
tOte bucuriile care le simti tu in cursul vietei, pentru
ce se le nenoroce9cl? Ai tu judecata ? Judeci tu, ce
faci? Meson tu intinderea crimel tale ? Nu 1 i pentru
ce nu? Pentru ca filosofezil Nenorocit i ridicol filosofl
lubesed i admird geniul si talentul, nu Ai citit pe doitrei nebuni in viéta ta, aT dat peste
m Inchind decetta virtu-01 valea plangerilorti, peste suferintele Iumel; te al de-
Presed. Comit. Essecudvii anti Socie*il de Culturl. M acedo-romanit. prins se judeci cu el ca viéta este un lantti de chi-
nuri, ca totul vanitate pe acest pamnt 9i nimicil de
cat vanitate; i fiind ca ai sufletul micu al : MOr-
tea in aseminea inprejurarils i ce mOrte ? mOrtea prin
sinucidere, este singurul leacil la aceste rele ? Ticalosti
leacil 1 Ca smintit la minte, te inelegIi, caci nebunil
- dar ca om cu mintea intréga resonand in
se intelegu 9i nebunia este contagiOsa,
buni,
al citit ne-
materie, pentru respectul ce 'mY datorescil ca om nu
te inelegti. III-le: Mai gray de cat tOte : e9ti ceta-
teanti, faci parte din societate; e9ti un membru folo-
sitor, fie prin bratele tale, om de rend muncitor, fie
prin sciinta, prin me9te9ugul, prin talentul, prin geniul
teti chiar ; activitatea, aptitudinele, fortele si faculta-
DESPRE SINUCIDERE tile tale contribuescil la acel totii, care face fericirea
generala a societatei in care trae9ci, constituescil pa-
trimoniul comun, nu numai a lumei care are ace*
Omule, care intl.' un moment te-al hothrit se te na9cere, acee9i origina, acele9i traditiI, acee9i istorie
omori, te intrebu : de unde al tu acesta: indrasneala, moravuri, dar 9i a lumel intregi, abstractiune facuta
acest drept ? Lucru de care voe9ci se dispui in modul de nationalitate. EI bine, te intrebu, facu apel la ju-
acest selbaticil, vieta, nu este proprietatea ta cum tu decata ta; e9i din frigurile nebunid, spune-mi dar,
pretincli ; este proprietatea tuturor. I-iii : Este proprie- spune-mi fara se deschicli cartile in care aI citit : cu
tatea lui Dumnecleu, ori-cum ai considera tu pe acest ce drept , ce privilegiu aI tu ca se privecli o intrega
Dumnecleu, sub forma lui ideala 9i metaphisica pla- lume de tote bunurile i avantagele, care le pOte
nand d'asupra Universului ca fiinta eterna, atot-puter- capata de la tine, child tu viind in lume e9ti marcat
nica, invisibila 9i indivisibila; seu in forma materiala, prin mana aceleI fiinti care se nume9ce Dumnec).eu,
representath prin natuth, acea forta inteligenta a caruia e9ti chiar tramis pcite a contribui la binele generalii?
mecanism harmonios te umple de admiratie; 9i intru- VeslI. ca aici mal cu sema respunsul este greu, 9i pen-
chtu vieta ta apartine acelui Dumnecleu , spirit seu tru ce este greu ? Pentru ca tot ce e in natuth are o
natura, nu poti dispune de ea, caci dispui de lucrul destinatie. Acesta sOrta fatala o imparta9e9ce intrega
altuia. In tot casul trebut se 'i cei consimtimentul 9i lume animala. Natura nu se desminte nici se falsifica
25
7-
ALBUMUL MACED 0 --ROMAN
.nici o data ea insasi. Lege le e sunt fatale, immua- ori un atheu. De esti un bun crestin, atunci cundsce
bile si eternele. Plante le Itasca &and trebue se nasca dragul meti c Iadul si Raiul nu sunt in Cerd, cum
si pierd iarasi cand trebue se piara. La nascere si spun santele scripte pentru mintele grosolane, ci pe
mOrte ele nu au nici un rolii, o forta streina decide pamentti; plata si resplata se priimesce aici; opinia
de ele. Aseminea pentru tot ce are vié i resufla publica liquideza biladtul fie caruia. De esti un athed,
pe pament, masine nimicil decht masine conduse de atunci esti fiinta cea mat neghibace si mai nesocotita
un singur masinist, natura, acea regina la pOlele caria pe lume, caci te priveslI voluntar de tot ce face feri-
se inching cu respect tOta suflarea omenesca, oameni cirea omului, relatiile cu familia, relatiile cu amiciT,
si imparati. Natura, acea divinitate care cu un despo- relatiile cu societatea, contactul cu lurnea, contactul
tismit inexorabil tine in mana nivelul legalitatei si lu cu frurnusetele naturei pe care toti le descriem in
trece fara deosebire peste capul tuturor cand este de visurile i poesiile nOstre dar pe care nime nu le pu-
plait e tributul care se numesce mOrtea. Dar acest tern reproduce!
tribut natura voesce se fie onest, leal, plait la Daca nu ar fi decat acest singur motivti, eu cred
timpti si nu prin anticipatie, ea nu iubesce esconturile ca e de ajuns ca se te atasezi cu inima i suflet la
in materie de vieta. Natura este o creditoare dulce pi acel lucru pe care noi 'ld numim vieta. Traiesca vietal
generOsa, nu priimesce plata decat la scadenta. Viata Traiesca vietal
este o trata, ea primesce falimentele fortate dar nu Iubite amice, fiT cu minte, mintea ta va profita
bancrutele fraudulOse si cine se sinucide comite o ban- altora i vorn putea ast-fel inchide acea condica, care
cruta fraudulOsa. se numesce condica sinuciilor, rusinea omenirell Când
In fine, fiind ca esti sub judecata mea, nenorocitule, veT lua streangul séti arma omoratOre in !liana, gun-
si aT avut dobitocia se te consulti cu mine inainte de detete la mine si veT fi scapat.
a te ucide, conchid cu urmatOrele reflexil cari au se
'ti servesca si tie si celorti cari se ucid la aseminea
intreprinderi: 8e lasti la o parte doliul, care prin lipsa
ta aT se 'lti lasi a in sinul familiei tale, fie in sinul
societateT care te stiméda pentru bunele tale merite
si calitatl; te intrebil: tabloul .negru i lugubru care
are se infatosede corpul teu destrus si slutit prin tine
insuti 'ld contedi tu pentru nimica in balanta resolu-
tiunei tale pentru a te seu a nu te sinucide? Credi
tu ca dupe ce al deprins o lume intréga, pang la o
varsta Ore-care a te iubi si a te stima; fie pentru ori
ce calitati justificate seu nejustificate, este frumos lu-
cru se termini viéta ta cu o representatie ca acesta, A UNE FIANCEE
se oferi acest desgust lumei de a te vedea intins pe
rogojina sal pe matasa, acesta nu importa, slutti si
hidosti, mort cum nu mai more nimene. Nu 't1 pui Elle etait blonde comme vous,
tu in minte ca, cand omul mcire de mOrte naturalä Celle dont les yeux fins et doux
toti ira jilescil, toti 11 plangd, cortejulti lui funebru Me laisserent Fame blessee;
este pomposd, toti intovarasescti cu mandrie la lo- Pourtant je ne suis pas jaloux
casul eternd ; dar and dispare prin sinucidere toti De vos bonheurs de fiancée.
reprobeada, toti blasfema, fuel de el ca de o
oroare ; insasi familia lui cu lacrimi in ochi ascunde Honte a ceux qu'aigrit la douleur 1
acesta rusine, care este o path' eternela pentru ea; si Je n'ai rien d'elle qu'une fleur;
ministriT religiunei se refusa aT da un morment cresti- Mais, quand un couple d'atnants passe,
nescti. Haide, iubite, numaT filosofa, oamenil cititT de Je dis au bon Dieu: Rendez leur
tine si cari cad stricat mintea ati disparut de mult. En felicité ma disgrace.
FiT bun de lasa fictiunile, desleagatl ochil si infra in
plina realitate i vedi: vieta este un mare darti Dum- Bien qu'il soit de vous separe,
nedeescil, vieta este ceea ce voesce omul stí o faca. Votre ami se sent desire;
Esti intelepttir conduci bine vieta ta in lurnea acesta, Il est triste comme vous l'êtes,
adica o porti pe calea bineluI, si a virtutilor, intelegi Moi, j'ignore s'ils ont pleure,
datoriile tale de implinit catre tine insuti, catre semenil Les charmants yeux de violletes.
teT, esti si vel fi tot-dea-una fericit ; nu vel intelege
destinatele tale pe pamant, veT umbla pe drurnuri séti Qu'on vous aime comme j'aimais;
cararT cotigite si necorecte, vel fi nenorocit, dar si C'est le vceu que je me permets,
in casul acesta de pe urma, Domnule filosofd, impro- Le secret que je vous confie.
visat, nu esti in drept se'ti jeT adieo de la not fare Je suis rnalheureux pour jamais;
timp, caci 4rebue se traesti ca se te vedi resplatitti Soyez heuretise pour la vie 1
dupe fapte'ti. Vel muri, te veT duce cand va porunci
Dumnedeti, seti medicil, se me erte D-niT media
de rnarele puteri i daruri ce le recunoscd.
Daca nici aceste consideratil nu te oprescti dela 7.1%,v41-44.
fapt, nebunule, apoi te intrebti ce negustorie faci tu ?
Esti sigurti tu ca schimband lumea acesta pentru alta
lume ideala i necunoscuta pentru tine ..aT se fil maT
fericitil? Din doue lucruri una, ori esti un bun crestin
[13,262.] 4
26
mat ? i dacg aveti ceva de zis, nu ye sfiiti; spunep Aà i cu unirea oameni buni credeti dumnevoa-
verde, moldovinepte, ca la nipte frati ce ye suntem; strg, cg de-a. ajutg D-zeu a se unl Moldova cu Vala-
cg deaceea ne-am adunat aici, ca sg ne lumingm unii hiea, avem sg fim numai atatia ?
pe altii i D-zeu sg ne lumineze pre top, cum a pti Fratii noptri din Transilvania, Bucovina, Basarabia
el mai bine I pi cei de peste Dunn-ea, din Macedonia pi de prin
Intelegem, cucoane; aph a fi, respunserg cati-va alte parti ale lumei, numai sg ne vadg, cg &aim bine,
.tgrani mai rupinopi; cg de, dacg nu-ti ti dumnevoa- pi ei se vor bucura pi ne vor iubi, de n'or mai in-
strg ce-i pe lume, noi tgrgnimea, de la coarnele plu- drasni dupmanii vecii vecilor a se legg de Romani.
gului, avem sg ptim ce-i bine pi ce-i reu ? D'apoi fratii noptri in de sange : Frantujii, Italienii,
Ba eti drept sg ve spun, cucoane, n'am inteles, Spaniolii i Portogezii ce apteapta ? La oP ce intam-
cicg zise cu indrgsnealg unul dintre pa:rani, anume plare, Doamne ferepte, .stau gata sg-pi verse sangele
loan Roath. 'apoi chiar dacg ne-am pricepe j noi pentru noi...
la cate ceva, eine se mai uitg in gura noastrg? Vorba Unirea face puterea oameni buni.
ceea, cucoane: (Tgranul and merge, tropgepte pi Ei acurn cred c'ati inteles pi resinteles.
cand vorbepte, hodorogepte» ; sg erte cinstitg fata Ba eu unul, sà ertati dumnevoastrg, cucoane,
dumnevoastrg. Eu socot cg treaba asta se puteg face incg tot n'am inteles, respunse Mop Roatä.
pi fgrg de noi ; cg de, noi ptim a invarti sapa, coasa
pi secerea; dar dumnevoastrg invartiti condeiul i cand
vreti, ptiti a face din alb, negru pi din negru alb ...
.Cum se face asta, Mop loane?
Mai bine ce v'am tglmgcit, i un copil puteg sg
inteleagg.
D-zeu v'a dgruit cu minte, ca sg ne povgtuiti pi pre Mai aph, cucoane, respunserg ceialalti.
noi prostimea Mop Ioane, zise acum boerul cam tulburat de
Ba nu, oameni buni ; s'a trecut vremea aceea, multg obosalg; ia spune D-ta in legea D-tale, cum ai
pe and numai boerii fgceau totul in tam aceasta, inteles, cum n'ai inteles, de cand se face atata vorbg;
'o storceau dupg plac. Astgzi top, de la Vladicg sa auzim i noi.
pene la opincg, trebue sg lugm parte la nevoile pi De cucoane, sg nu ye fie cu superare; dar de
fericirea tgrei. Munch pi cgptig; datorii pi drepturi la vorbg i One' la faptg este mare deosebire
pentru toti deopotrivg. Li spuse boeriul apoi despre Dumnevoastrg ca fie-care boeriu, numai ni-ati poruncit
originea Românilor; cum pi de cine au fost ei adupi sg aducem bolovanul, dar n'ati pus umerul impreung
pe aceste Iocuri ; despre suferintele lor pi cum au cu noi la adus, cum ni spuneati dinioarea, cg de
ajuns a fi desbinati pi imprgptiep prin alte tgri. Li acum toti au A. iee parte la sarcini; de la Vadicg,
27
Ong la opincg. Bine-ar fi, dac'ar fi a9a., cucoane; Ast-fel, dupg atatia secoli, Omenii mari ce a produs
cgci la rdsboiu inapoi 9i la pomang ngvalg, parcg nu Grecia 9i Roma anticg, poeti, filosofi, arti9ti, resboi-
prea vine la socotealg.... Ear de la bolovanul D-voa- nici, oratori, fac admiratia posteritgtii 9i, ca nisce fare
strg... am inteles a95.: cg pend acum noi tgranii am luminOse, conduc omenirea in cgile ; tot
dus fie-care cate-o peatrg mai mare sau mai mica pe ast-fel Omenii de 9tiintg moderni, prin inventiile lor
umere; insd acum suntem chemati a purtà impreung, admirabile, de care cei vechi nu aveau idea, au Mt--
tot noi opinca, o stâncg pe umerele nOstre... Sg dea git aceste cgi strelucite; grape lor, ne putern strg-
Domnul, cucoane, sg fie alt-fel, cg mie nu mi-a Ore muta cu iuéla locomobilei, putem schimba cugetgrile
rdu... La aceste vorbe, tgranii ceialalti au inceput a nOstre cu repediciunea electricitgtii. Cine scie ce mi-
strange din umere, a se uità lung unul la altul 9i a nuni nuoi ne reservg un viitor apropiat ? Ei bine I
zice: Ia poate c i Roatg al nostru sg aibg drep- aceia cgrora omenirea datorezg aceste binefaceri, sunt
tate ... Ear boeriul luandu-i inainte cu glume, a in- Omenii mari.
ghitit galu9ca 9i a taunt molcurn. E mai lesne a ardta ace9ti 6meni, decat a'i defini.
Iap; 4 Maiu z880.
Voiu dice numai, cu Emerson Omul mare este acela
care locuesce o sferg inaltg a cugetgrii, la care alti
Omeni nu pot ajunge cu cele mai neobosite strd-
dgnii; omul mare n'are decat- a deschide ochii, spre
ca pgtrunde misterele naturei, pe care cei lalti mu-
critori nu le intrevdd., Omul mare nu scie singur
de ce este 9i pentru ce este ast-fel. Filosoful Socrat
dicea ca are un geniu familiar care '111 visitezg.; legen-
dele antice spun ca legiuitorul Numa se consulta cu
Nimfa Egeria ; poetii adessea invOcg Musa pe care
DESPRE OMENII MARI n'au vdclueo nici o data, dar care de sigur existg:
cad, de n'ar exista, nu 'i-ar inspira. Precum o femee
cgria natura n'a dat frumusetea, n'ar putea deveni
Democratia, ca i aristocratia, are prejudecgtile frumOsg, ori ce ar face ; assemenea un om, care n'a
sale: a9a densa nu privesce cu ochi buni nici o su- priimit darul de sus, pe care Demonul nu la visitat,
perioritate ; tinde a nivela totuL Dar precum in na- nu p6te deveni om mare, ori cat s'ar umfla, ca br6sca
turg, nu sunt numai 9essuri 9i campii, ci se mai aflg din fabulg.
deluri i munti, a9a n societate sunt, i vor fi cat Un cgpitan mare pretuesce in impregiurgri grele,
lumea 9i pgmentul, Omeni carii vor streluci prin vir- cat o armatg intréga; un politic mare, cat mai multi
tute seu prin geniu. A voi sg. reducem totul la o generali impreung. Italia datoresce pOte recotistituirea
egalitate himericg, ar fi a necunO9te natura ome- sa, mai mult geniului unui Cavour, cleat armelor sale.
nescg, a se revolta in contra armoniei providentiale. Vai natiilor lipsite de 6meni marl in impregiurgri gin-
Un strelucit filosof American (Emerson) a publicat ga9e I Ele pot vgrsa torente de sgnge, Para folos; in-
o serig de studii assupra cator-va Omeni mari (Platon, vinggtOre chiar pe campul luptei, pot fi sacrificate pe
Shakespeare, GOthe, Napoleon, etc.) sub titlul de Re- tapetul verde al unui Congres I Din contra, Omenii
presentanfii onienirei i a precedat opera sa de o mari pot vindeca rgnile causate prin fatalitatea eve-
dissertatie assupra utilitjii álnenilor mart. Sg nu fim nementelor: ast-fel geniul unui Thiers scid sg ridice
mai catolici decat Papa, nicT mai egalitari cleat cuge- in scurt timp natia francesg, dupg cea mai teribilg
tgtorii Republicei stelate; ci sg recunOscem, cu'den9ii, loviturg ce a priimit vre o data.
9i sg ruggm cerul a ne trimite din dud in cand cite Nemuritorul nostru BAlcescu a scris ca Romania a
un specimen de assemenea Omeni mari. Ore Statele- produs tot-d'a-una bgrbati la ingltimea evenementelor.
Unite ale Americei ar fi ajuns la tinta doritg, fgrg Lassand de o iparte ridicole prejudecgti, sal dorim din
geniul unui Washington? tot sufletul. Omenii mari intr'o natie sunt adeveratii
Ornenii mari, adicg, Omenii geniali, ridicti natia representanti ai geniului ei; departe de a'T invidia, s4'T
care'i produce, 9i resfrang assupra'i radele gloriei lor. binecuvintgm; sg ne glorificgm in ei 9i prin ei.
GENIUL BINELUI I GENIUL REULUI le datoresc monumentelor lor, literatureT lor, sciinte-
-V lor, belelor-arte. A venit un moment unde tote pop6-
rele cu spirit de concista atI fost invinse la rendul
Un popor, prin forgia materiald, prin resbele,
pOte se'91' intindg dominatiunea sea 9i se' esercite ug lor." Resbelul, care le mgrise pentru cati-va secolT,
mare influintg momentang, der nu va stabili nimic cati-va ani adese-orT, le ad lgsat peng in fine desor-
durabile. Singurile natiunT, care ail lasat suvenirT marT, ganisate, trunchiate i chiar ruinate. Pe cand natiu-
4*
i ,
";4'
30
*.\
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
nile, care ati urmgrit adeverata glorie, aceea a sciin- Resbelul este mai tot-d'auna ua dictaturg.
telor s'a belelor-arte, stint nemurit6re. Gloria orbesce patriotismul.
Fgrg de a vorbi decat de cele d'antiiii 3 quarte ale Resbelul cu spirit de conchistg este retogradarea
secoluluT al XIX ; ce mare fapt politic, ce resbel a civilisatiuneT i ruinarea popOrelor.
lgsat efecte care se pOtg trgi, cel putin cat aii trait Ceea ce natiunile moderne cer, nu este perfectio-
autoriT lor, daca nu mal mult ? narea armelor de resbel, nu este progresul arta d'a
distruge. PopOrele n'ati aspiratiunT profunde si dura-
-bile de cat pentru sciintele care tind la desvoltarea
Napoleon I s'a putut mgguli un moment cg a re- relatiunilor lor internationale, comerciale, industriale.
stabilit Imperiul luT Carol Magnus si cg a fundat in Resbelul nu are reson de a fi de cat nulnal atuna
Europa ug ordine permanentg. Der, din nenorocire, and el are drept scop apdrarea drepturilor nationale,
el a trait destul pentru a vedea deramandu-se incetul a libertafilor ameninlate.
cu incetul edificiul pe care credea cg. '1 clgdise pentru
secolT intregT, grape unor victoriT estraordinare, unor
triumfurT prodigiOse. Iatg un tabloti mai elocinte de cat tot ce ar putea
Wellington, invingetor al luT Napoleon, a avut Vice i scrie cineva contra pretinselor progrese ale
acea'sT sOrta; el nu a putut se se bucure peng in fine forget
de resultatele una victoriT atat de scump dobendite. Datoria publicg a celor seapte marl puteff ale Eu-
Nu mult timp nainte d'a inceta din viatg, marele duce, ropeT se sue aprOpe la 8o rniliarde.
ast-fel numit de compatriotiT seT, a velut pe concetg- Mai tOtg acestg datorie este ocasionatg numai prin
teniT luT insultandu'l i sfaramandul palatul cu pietre, cheltueli de resbele.
Poporul Engles merse si mai departe. Pugin timp dupe Actualmente Europa intretine 9,000,000 de sol-
adoptarea bilului ReformeT, Ducele de Wellington fu in- dati cu 21,000 - tunurT
congiurat pe ulitele LondreT de o multime intgratatg de 1,400,000 cal de resbel
lunga sa resistentg, insultat i chiar lovit. Acea cli 2,538 bastimente din care 259
era tocmaT cea mai mare a sa cli de glorie, a 17-a ani- cuirasate si cu un personal
versare a victoria de la Waterloo, II Iunie 18321 ... de 310,000 &ilea si 16,000
Napoleon III reusi cat-va timp, gracie mareluT pre- tunurT.
stigiti al numeluT sett, a da FrancieT ug putere pe care Costul intretinerei acestor armate este de i i mi-
o admirà Europa intregg ; der, din nenorocire, acea liarde de fr. pe an.
putere era efemerg, pentril cg ea nu era basatg pe Ce nu s'ar face deca ug assemenea sumg 13
vointa natiuneT ci pe vointa unuT singur om. 5i din miliarde ar fi intrebuintatg, pe tot anul, pentru in-
sliva and monarchul avu slgbiciunea d'a asculta con- structiune, pentru lucrgef. de utilitate publicg, pentru
siliile curtesanilor seT carT '1 impingeau spre resbel progresul comerciula si al industria.
conchiste; din acea cu imperiul se deraing, tarand cu Algturea cu deplorabilele si ruingtOrele efecte ale
densul in prgpastie Ora Intrégà, pe care o lasa in resbeluluT cu spirit de conchistg pe care '1 am
starea deplorabilg In care am veclut'o toff, cu durere, numit geniul re'ulut , se darnti un exemplu despre
dupe ultimul seti resbel cu Germania. nepretuitele resultate ale geniultif productor, geniul
Dupe nisce asemenea exemple, pe care le am putea bineluY.
lesne imuli, unde este asta-cli omul de resbel, unde Sa lugm maFina cu abur.
este marele om politic carui-a succesul, basat pe forgig, Masina cu abur a fost inventatg de Papin, frances
carui-a triumfurile cele maT constante, cele maT neas- de origing, la 1690, si pe la finele secolula al XVIII,
ceptate, cele maT complecto, iii aparintg, se pOtg asi- perfectionatg de Vatt, celebru constructor Scotes, cam
gura resultate durabile ? ast-fel cum o cunOscem acIT, pentru cg ea a maT prii-
mit de atunci numerOse alte modificatiuni.
Cel d'anteiii mare efect al acesta inventiunT a fost
Epoca nOstrg a produs marl' geniurT militare. Imen- d'a facilita navigatiunea.
sele perfectiuni ce se aduc adi arteT de a distruge, La 1807 Fulton, inginer american, aplicg, cu un
nouile mijkice atat de puternice pe carT sciinta mo- succes real, maina cu abur la navigatiune. Din acea
derng le a inventat, atat pentru atac cat i pentru cli marina a esit din starea eT primitiva. Distantele
apgrare, fac arta militara mult mai dificil i exige cari speriati pe strAbuniT no0ri i 'T instreina5 de cele
until mare general al epoca nOstre mult maT multe aIte pop6re respandite pe suprafagia globuluT s'ati
cunoscinte. Celebra marsg a la Sherman prin pu- apropiat, gragie luminelor moderne. Terile, Continen-
stiile suduluT AmericeT spre Sharleston; atacurile ca- tele, se unesc intr'un comun travaliti de interes ge-
valeria luT Sheridan in vgile de la Shenandoa; in neral. PopOrele civilisate strthat oceanele si merg,
Europa, campania luT Moltke in Boemia, si savantele prin sciinta si activitatea lor, se desvolte resursele
sele manopere in resbelul cu Francia, sunt triumfuri Continentelor peng. aci neproductive.
militare Pgra exemplu p6te in istorie. Un alt genii'', Stephenson, aplicg masina cu abur
Pentru ce der tendintele necontestabile ale contim- la cane ferate, Cea d'anteiil cale feratg care a func-
-poranilor nostri d'a uita assemenea fapte ? tionat a fost intre Liverpool si Manchester la 1830.
Pentru ce nu se mai vorbesce aVT nicT de Austerlitz, Ast-fel der, dupe ce, masina cu abur a apropiat
nicT de Waterloo, nicT de Richmond, nicT de Sadova, Continentele , asta-VI, prin cgile ferate, ea apropie,
nicT de Sedan ? inteun mod nu maT pugin admirabile, tote statele fie-
Pentru ca progresul prin forgig este ug ilusiune; cgra Continent.
pentru cg mgrirea prin conchiste este efemeig. Gracie acestei simple inventiunT, familia umani a
Pentru ca resbelele nu pun atat patria in pericol suprimat distantele, a invins timpul. Schimburile pro-
cat libertatea. ductiunilor, ale artelor, ale sciinta, ale descoperirilor
31
de tot felul se fac acli cu cea mai mare inlesnire. Der nu e tot. Mapina cu abur este cunoscutg in
Spiritul omului imbrgcipiasig globul intreg. Societatea tOte trile civilisate i chiar in coloniile lor cele mai
moderng a devenit o singurg associatiune a tutulor depgrtate; State le-Unite ale Americel aplicg acestg
animilor, a tutulor inteligentelor, a tutulor vointelor putere la tOte usurile vietel. Putem der sustine, farg
dirigeate spre ug tintg unic i supremg: Civilisa- temere d'a fi desmintiff, a puterea de actiune a
fiunea. omenirei s'a inglecit de la inceputul secoluluT nostru,
Der resultatele bine-facatóre ale acesteT inventiunT cg Globul intreg care numerg ug populatiune
nu desvoltg numal resursele intelectuale pi morale ale de i miliard, aprOpe, de fiinte omenepc1 produce
Statelor moderne; ea desvoltg assemenea, intr'un mod acIT ug cantitate de forcig activg de clece orT maT mare
estraordinar, mai cu seamg resursele lor materiale. de cat in secolul trecut.
SI dgmil in acesth privintg, Ore-care cifre, culese
in statistica generalg a statelor civilisate.
e
Ast-fel der Anglia, lig terg. de 30 miliOne de locui-
tori, datorezg uneT simple descoperirT industriale ug:
putere maT mare de cat aceea a imensuluT imperiu
al China
x) Quarter ley Review, 1869.
32
LA MAISON DU PENDU
Se ii nome di Roma , the fu per tanti secoli la Nouvelle
meta cti cosi sante e sublimi aspirazioni degli Italiani,
ci ha fatto battere e sussultare cosi forte i cuori di I
desiderio e di speranza; perche ii nome ele sorti dei
figli della Romania, tanto di quella Trajana, come TJe Baron Henri de Ruchnerdt descendait d'une
di quella Aureliana dovrebbero lasciar muti e in- vieille famille prussienne, etablie depuis plus d'un siècle
differenti gli Italiani ? en Suede, ou elle possedait de vastes proprietes. Son
aieul avait occupe un des plus hauts grades dans l'ar-
Po tenza , mee; son pere, ancien ministre, jouissait d'une grande
a6 Marso 1880. influence aupres du roi.
En 1876, Henri avait vingt deux ans et etait attache
au ministere des affaires etrangeres. C'etait un beau
garcon, de taille moyenne, mince sans etre maigre,
bien pHs, la main fine, le pied petit; il avait les yeux
bleus, d'un bleu fonce, un peu glau que, ettres pro-
Paris, le zo Mars r880. fonds. Quand ses levres s'entrouvraient pour sourire,
on apercevait sous l'ombre de sa fine moustache blonde,
IC deux admirables rangees de perles d'une blancheur
A Monsieur le Pr6sideat du Comitetul Societatei Maoedo-Romana eclatante. Ii riait souvent, mais sans coquetterie. Cau-
jMonsieur,
seur plein de verve, d'esprit et d'entrain, danseur
infatigable , chasseur intrepide, patineur audacieux ,
'ai regu l 'appel que vous avez adresse aux amis Henri joignait a toutes ces qualites une bonne humeur
des Roumains. Je m'empresse d'y repondre. Je sym- toujours prete et un cceur toujours ouvert.
pathise de tout mon cceur a l'ceuvre patriotique et Depuis une annee, il avait ete fiance a sa cousine
civilisatrice que poursuitla Societatea de Culturd Macedo- Nadige, une de ces fleurs pales qui poussent dans ces
Romind. pays voisins du pole, adorables creations de la nature,
Une nation latine qui professe le christianisme grec vaporeuses comme un reve dans leur blancheur de
et qui, a ce titre, forme comme le trait d'union entre neige et sous leurs longs cheveux cendres. Ils avaie.nt
deux grandes civilisations , aux quelles nous devons ete eleves ensemble ; leur amour etait ne de l'habitude
notre civilisation frangaise: tel est ce curieux, ce noble de s'aimer, comme meurt souvent celui des autres.
peuple roumain, place a l'avant garde des peuples C'etaient bien veritablement deux Ames sceurs, qui
neo-latins, dans les Carpathes et sur les bords du attendaient, avec la chaste tranquillite des natures
Danube et de la mer Noire. Quelle énergie n'a-t-il pas septentrionales, le moment oil elles allaient se con-
déployée pour conserver sa langue , sa nationalitél fondre dans un baiser.
Aujourd'hui, il forme le totalité ou la majeure partie Au mois de Decembre, Henri etait alle passer
des habitants de la Transylvanie, de la Bukovine, du quinze jours dans une des proprietes de son pere,
Banat, provinces de l'empire Austro-Hongrois, de la avec plusieurs amis. On devait chasser l'ours. Au re.
Moldavie, de la Valachie, récemment affranchies de tour, on devait célebrer la maHage. Cinq jours apres
la domination turque, de la Bessarabie, possession de son arrivee, Henri recut une letre qui le rappelait
l'Empire Russe. Il y a des Roumains en tres grand en toute hate a Stockholm. Nadege était malade. Ii
nombre dans la Bulgarie, dans le Macedoine et dans partit aussitOt. Ii trouva sa fiancée au lit, pale, les
la Thessalie. L'on compterait facilement, dans l'Orient yeux agrandis par la fievre. Elle sourit doucement
del'Europe, pses de sept millions de Roumains. en le voyant.
Voira ce que je suis tenu de- ne pas oublier, en ma J'avais peur que tu ne tardasses, dit-elle.
qualité de directeur dela Revue de Geographic. Aussi Puis elle ajouta, et sa voix semblait un murmure :
mes collaborateurs et moi avons-nous fait, des le debut, Tu vois, mon pauvre ami, notre beau reve s'est
une large place, dans notre recueil, a une nationalite si evanoui.
remarquable sous tous les rapports. Henri ne put retenir un sanglot.
Inserées dans votre precieux album, ces lignes ap- Ne pleure pas, reprit la jeune fille. Nous nous
prendront a vos compatriotes qu'ils ont en nous des reverrons un jour et notre bonneur sera éternel.
amis devoues, heureux de transmettre a nos lecteurs Dans la nuit elle mourut, ou plutOt elle s'eteignit,
toutes les communications geographiques qu'ils vou- comme une lampe oU l'huile vient a manquer, lentement,
dront bien nous adresser. Faire connaitre de plus en doucement, sans secousse, le sourire sur les levres, et
plus aux occidentaux la Roumanie et les Roumains ce l'esperance dans les yeux. Versu ne heure du matin,
sera certainement leur en inspirer l'amour. elle serra la main de Henri, qui se tenait debout pres
Agreez, Monsieur le Presideut, l'hommage de tout d'elle, epiant sur son front les progres du mal; ii
mon devouement pour votre cause et de ma haute se pencha.
consideration pour votre personne. Au revoirl murmura Nadege, et, comme un en-
r-Vcr-lo tee'c
cç ey, fant fatigue qui s'enddrt, elle laissa tomber sa tete
sur l'oreiller. Elle etait morte. Henri, sentant ses
mains se glacer dans les siennes, comprit tout-a-coup
l'offreuse verite; comprimant les sanglots qui l'etouf-
faient, il se pencha sur elle et la baisa au front. C'etait
Directeur de la Revue de Geogralhie.
le premier baiser qu'il lui donnait.
Cette douleur, tombant si brusquement dans sa vie,
naguere si, calme, si heureuse, si riante, changea tout-
33
a-coup le carActere du jeune homme. II devint triste, Venise que supportait un bahut de grand style, tout
taciturne; ii renonga a toutes ses habitudes d'autrefois, ce luxe severe qui dispose si bien l'esprit aux médi-
au monde, a 1 chasse. II s'enfermait de longues heures tations, lui parut tout-h-fait de son goat. II demanda
dans sa chambre; ii ne sortait presque plus, si ce n'est le prix, dispose a payer ce qu'on voudrait, desireux
pour aller au cimetiere. Quelque fois ii partait, des le d'en finir tout de suite. Mais la servante qui lui avait
matin, seul, et se perdait dans la campagne, cherchant montré la maison, ne connaissait pas les conditions
les endroits les plus solitaires. Une sombre mélancolie du propriétaire. Elle savait seulement qu'on ne vou-
l'envahissait. lait la donner que meublée. Mais c'est meublée
Son pere s'inquiétait ; ii craignait que sa sante ne que je la veux, S'écria Henri. Son guide prit l'adresse
s'altérat, et résolut de l'éloigner de la Suede. II sollicita de la personne qui louait et promit de venir le soir
et obtint pour lui le poste de secretaire a la legation meme apporter la réponse. II vint, en effet, le soir
de Suede a Bucarest. vers huit heures. On demandait six cents ducats
Henri accepta et partit. Son pere l'accompagna a par an.
Paris ; puis, voyant que le voyage changeait un peu Bien, dit le baron, j'accepte.
le cours de ses idées, il le persuada d'aller a Rome. Seulement, Monsieur, objecta le guide, je me
Ils y allerent ensemble et, pendant trois mois , ils permettrai de vous faire observer que...
visiterent Milan, Florence, Venise, Naples et la Ville Ii s'arreta.
Eternelle. Le jeune baron sembleit renaitre a la vie. Quoi ? demanda Henri.
La vue de toutes ces merveilles, le ciel pur de l'Italie, Carlou, etes-vous superstitieux ?
la nouveauté du spectacle qui se déroulait sous ses Non, heureusement.
yeux, tous ces enchantements avaient dissipé les nuages Enfin, meme quand on n'est pas superstitieux,
noirs qui assombrissaient ses pensees. Ii etait redevenu c'est egal... Ce n'est pas amusant
causeur comme autrefois, et s'il n'avait plus sa gaieté Quoi? répéta le jeune homme que ce preambule
des jours passes, du moins avait ii recouvre sa bonne impatientait.
humeur. Un jour, a Venise, ii vit passer une jeune Voila. On dit que cette maison porte malheur.
fille blonde et pale ; ll s'arreta et dit a son pere Celui qui l'a batie s'est pendu dans le bureau, apres
Regarde 1 On dirait Nadege 1 avoir perdu sept mille ducats au jeu.
C'était la premiere fois pronongait le nom Je ne joue pas, fit Henri.
de sa fiancée. Ce jour-là, ii fut triste et refusa de - Son neveu qui habita la maison ensuite, a éte
sortir. Ii resta avec son pere, et, jusqu'au soir, ii lui trouvé un matin, pendu a la meme place que son
parla du passe, de ses espérances brisées, de son oncle; On n'a jamais su qui avait pu le pousser
bonheur évanoui. Ii lui dit tout ce qu'il avait souf- cet acte de désespoir.
fert a Dans le premier moment, j'ai cru que Ten L'ennui de la vie, répondit Henri. Mais qu'est
mourrais, disait-il. Et, chose curiewe, jamais je n'a- ce que j'ai faire moi avec tous ces pendus. Ils ont
vais sonde la profondeur de mon amour pour elle. choisi la une vilaine mort... Tu viendras me prendre
J'étais tellement habitué a l'aimer. Quand elle n'a demain matin et tu me conduiras chez le proprietaire.
plus ete la, j'ai senti un tel vide, dans mon coeur, Je tiens 5. terminer le plus tOt possible. En attendant
que j'ai compris qu'elle l'occupait seule tout entier. prends ces cinq louis.
Ii reprit l'un apres l'autre tous ses souvenirs, remuant Le -guide sortit, et, en s'en allant, il se disait a
avec une sorte de volupté amere ces cendres encore part lui <cC'est égal, ils sont curieux ces étrahgers.
chaudes. II pleura beaucoup. Les larmes le soula- Je ne louerais pas moi une maison oa quelqu'un s'est
&rent. pendu, quand meme on me la donnerait pour rien.)
Huit jours apres, Henri de Ruchnerdt invitait quel-
II ques uns jeunes gens dont il avait fait la connaissance
venir planter la crémaillere dans 'son nouveau do-
Un mois apres, il arrivait a Bucarest et descendait micile de la strada Romana. Le diner fut tres gai.
l'Hotel Hugues. Des qu'il eut pris possession de Un des convives, qui était juge d'instruction, lors du
son poste, il chercha une maison, car il avait la vie suicide de l'ancien propriétaire, raconta, avec un grand
d'hotel en horreur. On lui en indiqua plusieurs, il les luxe de Utah, comment celui- ci s'était pendu a
visita; aucune ne lui plut elles étaient trop petites rangle de la bibliotheque. On se leva de table pour
ou trop grandes, malpropres, basses de plafond ; ii aller examiner les lieux.
voulait de lair, un jardin, de larges fenètres. En Vous voyez, disait le magistrat, c'est la qu'il
passant par la strada Romana, ii apergut, a demi a passe la corde, derriere cette fleur et il est monte
cachée dans les feuilles , une maison blanche dont sur cet escabead, puis ii l'a repoussé avdc le pied
l'apparence le séduisit. cSi elle pouvait etre a louer,) gauche, et .
pensa-t-il. A tout hasard, il envoya son guide s'in- Sais-tu que tu n'es pas drOle avec tes histoire,
former. Celui-ci revint au bout de quelques minutes s'écria un jeune deputé, qui tenait un verre de cau-
et lui annonga que la maison était libre. Le jeune hepagne a la main. Je propose que nous retournions
homme s'empressa d'aller la visiter. Le jardin était a table. Au diable les pendu I Tu vas -dormer le cau-
plein de fleurs ; la facade de la maison disparaissait chemard au baron.*
sous la verdure. E entra, le vestibule etait vaste, lu- Henri sourit.
mineux, pave de marbre blanc et noir; les chambres Eh I mesieurs , fit-il gaiement, jen ai vu bien
&talent spacieuses, elegamment meublees; a gauche, d'autres. Pensez donc que dans le chateau de mon
II y avait un cabinet de travail, dont la demiobscu- pere, oa j'allais passer une partie de l'hiver, a 1'6-
rite plut extremement a Henri. Les meubles de vieux poque de la chasse, ou pretend qu'il y a une foule
chene sculpté, les grandes bibliothéques sombres, le de revenants qui se promènent la nuit au clair de
btireaux aux pieds lourds et contournes, la glace de lune. Les villageois font des signes de croix quand
[13,262] 5
34
ils passent le soir devant la porte, Le fait est que cree l'habitude. 11 s'effrayait de cet amour naissant,
dans la salle des armures, ii y a des echos myste- dont il ne pouvait se rendre compte. Si ce n'etait
rieux qui produisent sur ceux qui y entrent pour la qu'un caprice? Toute la nuit ii tourna et retourna ces
premiere fois une trés singuliere impression. Eh Nen! questions dans son esprit. Il faisait deja jour, quand,
je n'y ai jamais fait que de doux et beaux reves. brise de fatigue, il se jeta tout habille sur son lit et
Une ombre passa sur son front. Il venait de se s'endormit.
rappeler que c'etait là qu'il avait regu la lettre qui Le tantôt, il alla faire sa visite a M-me Corduleanu.
lui annoncait que Nadege était malade. Ii retourna souvent 'chez elle. Ils s'aimerent, ils se le
On était revenu a table, et le récit du baron avait dirent et on commenga a parler de leur prochain ma-
mis les convives en verve. d'histoires. Chacun raconta riage. Est-il besoin de raconter ces amours qui ressem-
la sienne; et, quand on se separa, vers deux heures blent a tous les autres : l'amour de- deux coeurs qui
du matin, personne ne songeait plus aux deux pendus se comprenaient, calme, paisible, plein de tendresse
du cabinet de travail. contenue, de respect et des delicatesse, d'estime et
d'adoration reciproques.
Les jours passaient, en resserrant les liens qui les
III unissaient l'un a l'autre. Ils n'avaient pas fixe la date
de leur mariage. us evitaient méme d'en parler. Ils
Henri avait rencontre, en venant de Pesth a Ba- etaient si heureux ainsi. Qu'ils auraient voulu prolonger
ziash, une jeune dame rournaine, qui revenait a Bu- indefiniment ce temps plein de charme. Qui ne voudrait
carest. Ils étaient seuls dans le wagon. Ils causerent. que le printemps durat toujours, avec ses senteurs eni-
Ils se retrouverent sur le bateau et une sorte d'in- vrantes, ses matins humides de rosee, ses soirs si tiedes,
timite se forma entre eux, cette intimite du voyage son beau soleil, ses douces brises et son ciel pur ?
qui est si charmante, qui se brise tout-a-coup au
débarcadere et laisse de si doux souvenirs. Elle se
nommait Anna Cordulénu. Elle etait veuve depuis IV
deux ans. C'etait une magnifique creature, blonde,
d'un de ces blonds particuliers a l'Orient ; ce n'est Ils étaient heureux; c'est resumer en un mot leur
pas le blond dore du midi, ni le blond ceedre du existence pendant toute une année. Vint l'automne de
Nord, c'est une couleur qui ressemble a celees des 1879. Un soir du mois de Septembre ils se rencontre-
feuilles colories par l'automne. Elle etait blanche, rent a la Chaussee. Ils se promenerent longtemps sous
avec de grands yeux noirs, doux et veloutes. Elle les arbres, devant le buffet, avec des amis. La nuit
avait vingt trois ans, et elle etait dans tout l'eclat vint. Es se trouverent seuls.
de sa beaute, une beaute luxuriante, un epanouisse- Allons faire un tour dans les bosquets, dit Henri.
ment de printemps qui annonse un ete splendide. Allons, repondit-elle 'en lui prenant le bras.
Elle avait fait une profonde impression sur Henri, Es traverserent la Chaussee , et se perdirent dans
qui s'était bien promis de la retrouver a Bucarest. l'ombre des allees , marchant lentement, causant de
11 la revit pour la premiere fois a la Chaussee. Elle mille choses. Elle était toute joyeuse ce soir-là. Es
se promenait en caleche decouverte avec une vieilIe marcherent longternps ainsi. L'ombre s'etait epaissie
dame. Elle repondit en souriant a son salut. Quelques autour d'eux; le ciel s'etait rempli d'etoiles; de temps
jours apres, au bal de la legation d'Angleterre, Henri a autre, a travers les arbres, ils apercevaient le grand
l'apergut au milieu d'un groupe de jeunes femmes. flamboiement de la ville, ou a gauche, dans le fond,
Elle causait, debout, jouant avec un &entail de nacre; une grande .lueur pale dans le ciel. Le silence etait
la lumière ruisselait avec des frisonnements sur ses profond; ils parlaient bas.-Puis, saitie par cette myste-
épaules nues et mettait un reflex d'or dans ses che- rieuse harmonie qui s'échappe de la nuit, ils se turent,
veux. Elle etait si belle, qu'il s'arreta pour l'admirer. ecoutant leur pensee qui se repondait. Es s'arreterent
Elle le vit, quitta le groupe de ses amies et s'ap- dans un endroit ou les arbres, en demi cercle, for-
procha de lui. ment comme un berceau naturel. Ils s'assirent sur un
J'avais espére vous voir chez moi, dit-elle, et il banc et reprirent leur causerie. Il lui tenait la main.
faut le hasard d'un bal pour que je vo.us rencontre. Tout-a-coup la lune se leva, et un long rayon bleu,
Ii s'excusa et promit d'aller le lendemain lui faire pergant les branches, tomba sur eux et les enveloppa.
une visite. Il valsa deux fois avec elle, et partit ebloui, Henri la regarda, elle rayonnait sous ce nimbe.
disons le mot, amoureux fou. Comme tous les hommes Comme vous étes belle ! s'ecria le jeune homme
du Nord, Henri ne savait pas aimer a demi. Quand avec un enthousiasme net-. Il lui prit la main et la
son coeur sletait éveille, il avait aime Nadege, et nul baisa longuement Elle frisonna.
autre sentiment ne l'avait détourne, ne fut-ce qu'une J'ai froid, dit-elle.
minute, de cette passion chaste, profonde, -entiere. En disant ces mots, elle se leva, et, reprenant son
Depuis que Nadege etait morte, son coeur etait reste bras, elle se mit a marcher rapidement, comme si elle
comme engourdi par la douleur ; ii l'avait dit a son voulait se rechauffer. Le jeune homme sentait son bras
pere a Venise: <<Je crois qu'on n'aime qu'une fois. trembler sur le sien. II la regarda; elle etait tres pale.
Ce n'est pas ma vie, ma jeunesse, mon bonheur, que Nous sommes rest& trop longtemps sous ces
Nadege a emporté avec elle, c'est mon coeur. x, Et arbres, dit-il ; la fralcheur de la nuit vous aura saisie.
voila que son coeur se reveillait de son engourdissement Rentrez-vite.
et se mettait a battre. Ii s'etait donc trompe. Il se Oui, dit-elle, je ne me sens pas bien.
consultait; il se demandait s'il n'etait pas le jouet de Ses dents claquaient. Ils rejoignirent leurs voitures.
ses sens. Cette femme, il la connaissait a peine. 11 Henri l'aida a monter, et lui fit male recommandations.
ne l'avait vue, pour ainsi dire, qu'en passant. II n'était En revenant, il se sentit pris d'une indicible tristesse;
attache a elle par aucune de ces liens puissants qui ii avait le coeur serré. 11 rentra chez lui sans avoir pu
35
dissiper cette terreur secrete qui le dominait. Il aurait Le troisieme jour, vers dix heures, elle eut tine
voulu aller chez elle, la voir, savoir confluent elle se crise terrible. Elle delirait. Ce beau corps luttait de-
trouvait. Il dormit mal. Des qu'il fit jour, il se leva, sesperement contre la mort. Elle appela a grands cris
inquiet. Vers dix heures, il envoya chez M-me Cordu- Henri qui était pres d'elle, et, sans le voir, elle se
leant'. La domestique revint et lui dit qu'elle dormait. mit 4 lui parler avec une effusion de passion etrange.
Cette reponse le soulagea. A deux heures, comme il Tout ce qu'il y avait d'amour en elle s'épancha dans
se disposait a se rendre chez elle, on lui apporta une ce long monologue sans suite, qu'il écoutait avec de-
lettre. Anna le priait de ne pas venir. Elle n'etait pas sespoir et ravissement. Epuissée, elle se tut un mo-
trés bien. Mais elle esperait que ce ne serait rien; un ment et demeura comme assoupie, respirant fortement,
simple refroidissement. Henri- attendit le lendemain avec reprise par le frisson. Quand elle rouvrit les yeux,
impatience. elle le vit prés d'elle; elle lui tendit la main et lui
Le lendemain, il regut une nouvelle lettre. Anna le dit avec un sourire triste: «Cher ami, que vous etes
demandait. e Vous m'excuserez de vous recevoir au lit, bon de rester ainsi pres de moi.) Elle semblait avoir
disait-elle; mais je ne suis pas bien du tout. Venez, j'ai oublie son expansion folle de tout-a-l'heure. Elle pa-
besoin de vous voir.) Il courut chez elle. Elle etait raissait accablee. Le médecin vint alors.
couchee; le medecin etait pres d'elle. Quand elle le Je me sens mieux, lui dit-elle.
vit, elle sourit. e Ce ne sera rien, fit-elle comme si elle cOui, mon enfant, dit le docteur en lui caresant
avait lu dans ses yeux l'inquietude de son coeur. la main avec bonte, oui, vous etes beaucoup mieux.»
N'est-ce pas, docteur?» Et se retournant vers Henri, il lui fit un signe. Le
Le medecin affirma que se ne serait rien, en jeune homme comprit. Quand le docteur sortit, il
effet, si elle ne faisait pas d'imprudence. Puis il salua l'accompagna. Des qu'ils furent seuls :
et partit. Henri la regardait et trouvait dans ses traits Eh bien! demanda Henri avec anxiété.
un changement extraordinaire: Ses yeux brillaient d'un Du courage, mon ami, dit le médecin. Il n'y a
eclat febrile, une rougeur inaccoutumee marbrait ses plus rien a faire. Elle est perdue.
joues; elle avait les levres seches et comme brulees Perdue! s'ecria Henri.
par une fievre interieure. Elle le retint longtemps pres Il s'appuya au mur pour ne pas tomber. Il etait
d'elle, causant avec volubilite. Elle lui fit promettre comme un homme qui a regu un coup violent sur la
de revenir le soir. Il revint et la trouva Ares lasse. tete. Un nuage lui passa devant les yeux, le sang lui
-- Il ne faut pas vous fatiguer, lui dit-il, ne parlez bourdonnait dans les oreilles. Il étouffait. «Perdue l»
pas. Je reste la, prés de vous. répeta-t-il apres un moment. Puis, comme s'il se parlait
Lisez-moi quelque chose , fit-elle. Je n'ai pas a lui-rneme, il ajouta avec angoisse: «Je porte donc
sommeil. malheur a tous ceux qui m'aiment I»
Que voulez-vous que je vous Ilse. Il ne rentra pas tout de suite dans la chambre, il
La nuit de Mai de Musset. Le volume est la, avait peur qu' Anna ne remarquat son trouble. Il des-
sur la table. cendit avec le docteur et l'accompagna jusqu'au bout
Il prit le volume et lut. Elle ecoutait, les yeux a de la rue. Le grand air le remit un peu. Quand il
demi-fermes ; et, tout doucement, elle s'endormit Henri revint, Anna le regarda longuement, puis elle lui de-
continua encore un instant de lire, baissant de plus manda, avec cette curiosité inquiete du malade qui
en plus la voix, et quand il fut bien stir qu'elle dor- sent qu'on ne lui dit pas la vérité tout entiere.
mait, il posa le livre sur la table et la regarda. Ses Eh bien 1 que dit le docteur ?
yeux etaient cercles de.noir; aux deux coins de -narines, Il dit que vous etes mieux qu'hier, mais que
legerement dilatées, on pouvait distinguer un pli qui jusqu'à demain il y a encore un peu de danger. Il
trahissait la souffrance. Elle respirait difficilement. faut eviter toute emotion.
Elle etait tres pale; mais, par moments, la marbrure Quelle autre emotion puis-je avoir que le plaisir
rouge apparaissait aux pommettes. II demeura ainsi de vous voir aupres de moi. Vous m'aimez bien ?
pres d'elle fres tard. Le médecine vint. De toute mon ame, dit Henri, qui sentait les
Ne la reveillez pas, dit-il, le sommeil lui fait mots s'étrangler dans sa -gorge.
du bleu. Anna le fit essoir auprés d'elle, et, les mains dans
Croyez-vous, docteur, , qu'il y ait du danger, les siennes, les yeux sur les siens, d'une voix douce,
dit Henri. , caressante comme un souffle, elle se mit a lui parler
Oui et non. La fievre persiste, et c'est facheux. d'avenir, De temps en temps, les frissons la secouaient.
Attendons a demain. Si la fievre est tombée, il n'y Elle s'arretait un moment et puis reprenait. Elle serait
aura plus aucun danger. bientôt retablie. Ils se marieraient avant le grand jeune
de Noel et partiraient immédiatement pour l'Italie. «IL
fait chaud là-bas,» disait-elle en frissonnant. Sa voix
V devenait de plus en plus faible. Henri la regardait
avec terreur. Par instants sa figure se contractait, une
Le lendemain la fievre avait redouble. Anna- etait flamme pale s'allumait dans ses yeux, et le cerde noir
secouée par des frissons qui, d'heure en heure, deve- qui les cernait s'aggrandissait de plus en plus.
naient plus frequents. Tout son corps tremblait, ses Elle s'assoupit. Il etait prés de cinq heures. Vers
den.6 claquaient. Un horrible pressentiment saisit Henri. six heures, elle etit de nouveaux frissons. Tout son
Il se rappela la fin rapide de Nadege. corps tremblait. Elle se réveilla, regarda autour d'elle
Est-ce que je vais la perdre aussi celle-là? pensa- avec effroi ; la demi-obscurité de la chambre l'effrayait
t-il avec épouvante. sans doute. Elle cria a deux reprises : Henri! Henri 1
Trois jours et trois nuits, il resta au chevet de la Il etait debout prés du lit. Elle ne le voyait pas. Il
malade dont l'etat empirait et qui s'affaiblissait de lui prit les mains. Elle les lui- serra convulsivement.
plus en plus. «Oh 1 vous etes la ? fit-elle avec egarement. J'ai peur.
7,
- 36 --
,.
"7-- '
-,.,. 4-1----ti-i...--t--, .
t
.:.',-,:s---*:-1-.-s-
,' ; ..`',, l''
-..° g'. . -..::::...,'',"' .'
' .' .....- " ,,
70,..ir j1:,,:;%";;''',...F.'4.-7,'"aa"..L.1131""r8r!, I
.; ;" .*.-.- '.- -'
''...i...... z"
..
' ---7"' .- . q ......
k
% n .. .". ' W i
.
,
...=&,r.,?T'
1° '
n
I
-e
:
.
:;:;,
, -,. ,. - - 1 V."'
- ...,;,7, . '
,c",...' :- ;' -,; ''',
1
. ,...
'-',.
.- 1;1..1' " ,
t
--..'0;:: '
1.-
4,..
tii, 1 'J ,
r'/ .. '''''1.1.'-'.;.:4,.:
i .., .. z ..-.:, ..
','
,
&c., 03
n
44'. vr....6". 3 .
6 V.
frt .
:.-i-,0'.
..,
4
' ..gi
: . tk .. % `1. -b,--k+ ,, o' . r. ., ..
'r
,, 1 ,0 .1\ , .`11:.,...?/
'e., si v x
, ' .:
,,,.
......., el,
",, ° " ..ijo I '1 " ( : - -S,
. .-,..: ' 'A",
tW* f.V'
5 .
''1 e,
.
V .-7s1'
.0 ,
II s 4' b ' '1. \'''
I al.. 'm 1
t, 'r ..... %,°,/,..r-,:.."/ ..c
"
,
''' .0' .4 ' , .
, , 1 . ,
i . I .
Y A ....' it.' : -, .....
,.-
,,i,
'16:- I , 10 f
... It
r$:
0 ,
91
,.. ----
,
\., 0.
./
.....,,,,L..:Iy : -'''') 1, rict tl.
,F 4
,
. '. `, 'Ir.
'41' ;i3c-, I.: 1 9 ,,I.rtti
I .
.
V"; %
; ,
. .. ...-,e
t' .P;_., ....4,i-:-,..!",..!".:: AC,'
fie .1..--)47,1'.. ,i,' 4
t1 ''
1111 1" jk,-.1 .kiii -..'
:'. t 1
`2.14..i'.2A:.':i, ':',
'.-.
.1411A.:X ''s 'q :-. 5. '' , %
,i
:
.,'4":44401% 14, .1
. rt *. , :
6: r.rc
- 37 -
i 'S
ALB.UMUL MACEDO-ROMAN
de C. D. Stancescu.
0
38
ALBUMUL MACEDO:R6MAN
Ne me quittez pas.) Elle se tut et ferma les yeux. piece severe, il lui semblait voir deux ombres se
Ii crut qu'elle allait dormir. Tout-h-coup elle poussa dresser, deux ombres pales et blondes qui se tenaient
un grand cri : «Oh I dit-elle, est-ce que je vais mourir. par la main et lui souriaient. Tout-a-coup , derriere
Je ne vous vois plus. Il fait noir. Faits apporter de ces blancs fantOmes, ii apergut deux spectres horribles
la lumière. Ii appela. On alluma deux lampes et qui s'agitaient au bout d'une corde , avec d'affreux
deux candélabres. Ce ruissellement de lumière parut grimacements. Puis tout sebrouilla dans une lueur
la soulager. Le IVIedecin arriva. rouge qui, passa sur cette vision comme un éclair.
C'est la crise, dit-il. A moins d'un miracle, elle Une des bougies s'eteignit. Henri regardait toujours,
ne vivra pas deux heures. les yeux attaches fixement vers ce coin oü ii croyait
La tante d'Anna était venue avec deux autres de entendre un chuchottement de voix. Les deux fan-
ses parents. Ils etaient la tous les cinq, brises d'emo- tomes blancs repasserent devant lui, donnant la main
tions devant cette splendide creture, si pleine de vie aux spectres; et tous les quatre se mirent a danser une
et de sante hier, et qui, a cette heure, n'avait meme ronde vertigineuse. Henri se leva. «Attendez-moi ,
plus la force de lutter contre la mort qui venait je viensl dit-il. Nadege I Annal oh! cheres bien-aimees,
grands pas. ne partez pas sans moi I » Et il tendait les bras vers
Vers sept heures et demie, Anna rendit le dernier elles. ,La flamme de la derniere bougie palissait et
soupir. Sa fin fut navrante. Tous pleuraient a son rougissait tour à* tour, prete d'expirer. La bouche
chevet. Seul, Henri, dont elle n'avait pas quitte les éclata. Henri tressaillit. A ce moment , la pendule
mains, ne versait pas de larmes. Bleme, les yeux sonna minuit. Au dehors la pluie tombait a torrents,
ardents, la figure horriblement contractee, la poitrine et le vent gemissait lugubrement dans les arbres
soulevée par des sanglots qu'il étouffait, ii regardait demi depouilles.
se briser ce dernier morceau de son coeur.
Quand tout fut fini ii tomba a genoux comme fou-
droye, et resta longtemps les lèvres cones sur cette Le lendemain tnatin, quand le domestique ouvrit la
main glacée qui s'etait crispee sur la sienne. porte du cabinet de travail , ii apergut son maitre
Le médecin que cette douleur morne effrayait , pendu a la bibliotheque, a l'endroit precis oil s'etaient .
l'emmena avec lui. pendus l'ancien propriétaire et son neveu.
Bucarest
VI 14128 fivrier .r880.
Unu poporu singurn prin datini, limba, terminulu technicu alu jurisprudentiei ungurepci a-i
Simte, traesce si infloresce, face eiobagi. ,
Si candu prin ele nu mai simtiesce Acésta grava cestiune fu genesa multoru dificultati
Incetu cu 'ncetulu pere, se schimba 1 si turburari continue, cari ocupara legislativa Unga-
riei in totu decursulu seculului alu XVII lea. -
Romanii din Turcia candu emigrara in Croatia si
Slavonia se pusera sub jurisdictiunea ndmidilocita a
Capitaniloru de frontiera austriaci. Ca atari ei rema-
sera omeni liberi, ba inca obtinura dela imperatii
Austriei mai multe imunitati si privilegii, precum ve-
demu ca esoperase si Romanii Pindului dela Sultanii
turtesci. I)
Macedo-Românii din Croatia si Slavonia La anulu 1618 Camera Ungariei hotari de nou ca
Romanii din Croatia si Slavonia se fia predati juris-
(Dupa fantani oficiali contemporane) dictiunei domniloru pamentesci. 2)
Spre scopulu acesta se institui o comisiune care
se duca la indeplinire scoterea loru de. sub auctori-
V" orbimu aici de o colonia macedo-romana care tatea capitaniloru de frontiera.
a jocatu unu rolu forte caracteristicu in afacerile in- Der' legea remase neesecutata. Romanii urmara si
terne ale Austriei si Ungariei, vorbimu de unu poporu de aci incolo a se bucura de libertatile si imunitatile
care sub nume de Romani (Valachi) in secululu alu acordate de ,curtea din Viena , recunoscandu de le-
XVII-lea au datu probe de o virilitate admirabila. Der' gale numai jurisdictiunea Capitaniloru austriaci.
acesta colonia astadi a peritu dupa ce a sustinutu o Din acesta causa Camera Ungariei pentru a potea
lupta de libertate aprope o suta de ani. Noi vomu opera mai cu sucesu supunerea loru la regimulu feu-
impartasi aici cateva date istorice din viatia ,acestoru dalu vine la anulu 1635 si le caseza tote privilegiele.
Romani cari pe la anulu 1659 pareau a egala in Articululu 40 din anulu acesta dispune urmatorele :
energia pe fratii loru din Ungaria si Transilvania. aFiendu ca lVlaiestatea Sa Cesaro-regesca Sacrati-
Pe la finitulu seculului alu XVI-lea si inceputulu sima a binevoitu a decide ca intentiunea Maiestatii
seculului alu XVII-lea, armele si tirania musulmaniloru Sale nu a fostu nici odata ct numitii Romani ar fi
inspaimentase tote poporele din peninsula balcanica. fostu indiestrati cu privilegii in prejudiciulu drepturiloru
0 multime de crestini din Macedonia, Tesalia, Epiru altora, ba inca a binevoitu a decreta c prin o comi-
si Albania parasira vechile loru asiediemente cau- siune se se aduca satisfactiune Domniloru pamentesci
tandu-si sigurantia personei .si averei in tierile de dupa justa pretensiune a fia caruia, de aceea privile-
miedia-nopte. gide. aceloru Romani, ori cum, ori candu si sub ori ce
Atunci o grupa insemnata sub nume de Romani forma se voru fi datu, se caseza si se nimicescu.) 3)
(Valachi) trecu in Croatia si Slavonia si se stabili in Acésta anulare insa nu avu nici unu efectu de dreptu.
diferite parti ale acestui regatu. In scurtu timpu tinu- Curtea din Viena confirma de nou privilegiele si imu-
turild de langa fluviulu Ilova capefara numirea de Va- nitatile romaniloru din Croatia.
lathia major si Valachia minor. I) Atunci Camera Ungariei veni cu alta lege si la
Prima aparitiune a Romaniloru acestora in afacerile anulu 1659 le declara a doua ora de anulate.
Croatiei si Slavoniei o aflamu pe la anulu 1604. Iata cum sung articululu 90 din a. 1659 :
Pe timpulu acesta Prelatii si Magnatii Ungariei se «In catu se atinge de privilegiele si statutele Roma-
plansera la camera tierei ca soldatii mercenari si Capi- niloru cari mai inainte s'au casatu, dr acum de curendu
tanii frontiereloru le ocupa posesiunile, agrii, fenatiele au fostu confirmate de Cancelaria Germana in prejudi-
si padurile fara de a recunosce drepturile ce le competu ciulu Regatului si a Santei corone se reinoiesce art.
ca domni de pamentu. 40 din a. 1635.5 4)
Articululu de lege 14 din anulu 1604 care face men- Nici acesta casare nu se potu esecuta, din care
tiune de acesta plangere adauge apoi : causa Camera Ungariei la anulu 1681 prin Articululu
«Dupa cum se spune totu acesta se intempla si in 64 hotari pentru a treia ora :
Slavnoia si Croatia cu Romanii cari de curendu au Statutele i privilegiele Romaniloru date in preju-
venitu acolo din tinutulu turcescu si s'au asiediatu pe diciulu Regatului si a Santei corone precum au fostu
mosiele Episcopiei din Agramu si ale unoru domni mai inainte casate prin articulii de lege 90 din 1659
si nobili, anume a contelui Zrini, Deroffy, a familiei si 40 din 1635, asia si acumu se caseza si declara
Pogan si ale altora. Se hotarescd asia dera ca dela de mortificate atatu cele date mai inainte catu si cele
toti acestia se se pretindia dismele si se dee domni- urmate dupa aceea.s 5)
loru pamentesci teragiulu, sau nonele., 2)
Din textulu acestei legi este evidentu ca Magnatii a) Densusianu N. Les Roumains du Sod Macedoine, Thessalie, Epire, Al-
Ungariei voira a supune pe Romanii emigrati in Croatia banie, Bucarest 5878, pag. 26.
2) Statutum est; ut iidem Valacki statim absoluta praesenti
si Slavonia la servitii feudale, sau ca se folosimu cu Diaeta, eiusdem Regnicolis plenaria jurisdictione restituantur. (Art. 32, 16t8.)
3) Posteaquam Sacriassima Sua Caesarea et Regia Majestas, benigne se se
resolvere dignata est nunquan eandem illius intentionis futsse, ut praescripti
Valacki praejudicium juris alieni, privilegiis aliquibus donati fuissent. Qui-
a) De Valackis sive Rascianis Graeci ritas non uniti in Repo Sclavoniae nimo, ut medio , Commisionis, Dominis Terrestribus, pro cujuscunque ju ta
et Creatiae. Unu anonimu in Biblioteta museului nationalu din Pesta. praetentione satisfactum fieret, benignissime intendisse ; Eadem proinde eorum-
Totu in secululu akt XVI-le au emigratu din Turcia si Romanii cari se dem Valaclwrum Privilegia, qualitercunque et quondocunque, sub quacunque
aflau in Carniolia, dupa cum ne spune Valvasor (Ehre des Herzogthums Krain, verbortun forma, emanata, cassantur et annihilantur. Art. 40, 1635
Nurnberg 1689 ) 4) De privilegfis et statutis Valackerunt antea cassatis, jam vero recenter
2) § a. Idem Seri dicitur etiam in Sclavonia et Croatia fier Valackos, qui ex Cancellaria Germanica, in praejudicium Regni, te sacrae coronae confirmatis,
nuper ex ditione Turcica eo se contulerunt, in Episcopatus Zagrabiensis et renovatur Art 40. Ansi 1635.
nonnullorum Dominorum et nobilium bonis; ut pote Dominorum, Comitis a 5) Statuta et Privilegia Valackorum, in praejudicium Regni et Sacrae Coro-
Zrinio, Deroffy, Familiae Pogan ac aliorum. § 2. Statuitur itaque; ut ab his nae, prouti antea per articulos 90. anni 1659 et 40. 1635, ca sata ex titi ent;
omnibus Demmae exigantur, et Dominis terestribus terragium, sive nonnae ita et nunc, tum per prius, forte etiam expost extradata, cassantur, et mortificata
praestetur. Art. 14, 5604. esse pronunciantur. Art. 64, 168x.
40
Nobilii si Magnatii unguri in conformitate cu deci- anume in locurile unde in timpulii din urma au fostu
siunile camerei incepu a considera pe Romanii din puse mai multe sate. 1)
Croatia si Slavonia ca adeveratii loru iobagi si a-i In modulu acesta decurse lupta de esistentia si
supune la servitii si disme feudale. drepturi intre Romanii din Croatia si Slavonia si
Romanii insa zelosi de libertatile si privilegiele loru Magnatii Ungariei. Resoluti a-si apera libertatile loru
se pusera p terenulu renitentiei. ei se opusera cu energia aprope unu seculu legisla-
In facia acestei stari de lucruri Camera Ungariei tivei unguresci care voia a-i supune autoritatii si arbi-
la a. 1659 hotari urmatorele : triului domniloru feudali.
;La intemplare insa deca cu midiloce blande nu Der' pucini la numeru ei sucumbara, fura redicati
ar sucede a aduce la vechia (?) ascultare pe Ro- din locuintiele loru, transferati in alte parti si asia se
manii cari acum de curendu au fostu scosi de sub termina viatia acestei colonie macedo-romane.
jurisdictiunea domniloru pamentesci sau pe aceia fari Dupa catu putemu afla din legile Ungariei, Romanii
se voru subtrage ei de sine, atunci Domnii pamen- acestia erau asiediati in urmatorele tinuturi:
tesci vor ave facultate a se folosi asupra loru de In posesiunile Episcopiei din Agram si ale unoru
dreptulu ce-lu au, si in consecintia pe astufeliu de domni pamentesci anume a contelui Zrini, Deroffy,
Romani ca rebeli se-i scota de pe mosiele loru sau a familiei Pogan si ale altora. (Art. 14 din 1604);
in altu modu se aplice pedepse asupra averei si per- In posesiunile Caprocense bona Caprocensia.
sonei loru. 1) (Art. 51 din 1638) ;
Totu la anulu 1659 Magnatii Unguri se plangu la In Somberg. (Art. 52 din 1647);
camera ca Romanii din comuna Oszek incepu a le In cinci sate pendente dela castelulu Luidbregh ale
ocupa muntii domniloru pamentesci si cu sema contelui George Erdody ; in optu sate pendente dela
tinutulu desiertu Czunowicz, c densii comitu omo castelulu Raszinya a Contesei Ana Elisabeta Moscon;
ruri si devastari asupra domniloru pamentesci, si in doue sate ale altoru domni. (Art. 91 din 1659);
asiediati fiendu chiar in inima Regatului turbura tran- In comuna Oszek pendenta dela castelulu Toplicza.
quilitatea publica. 2) (Art. 92 din 1659 i 46 din 1662); 2)
Basata pe. aceste motive Camera Ungariei decise ca In tinutulu Czunowicz. (Art. 92 din 1659);
pe Romanii din Oszek se-i transfereze la partile mai In fine pe tiermurii fluviului Ilova unde era Valachia
departate ale frontiereloru turcesci. - major si Valachia tninor dupa cum ne spune autorulu
Der' curendu dupa aceea aflamu pe romanii din anonimu alu unui manuscrisu latinu ce se afla in biblio-
Oszek ca se revolta de nou in contra presiunei ce o teca museului nationalu din Pesta. 3)
esercia capitularii din Agramu asupra loru, In catu ririvesce nationalitatea acestoru coloni, ano-
Articulu 46 din 1662 contine urmato;ele : nimulu din Pesta e de parere ca ei nu au fostu Romani
tFiendu insa ca anumiti Romani din satulu Oszek ci Serbi de religiunea ortodoxa neunita (Rasciani graeci
cutezA a irumpe in domeniele Capitulului din Agram ritus non uniti).
ce se tinu de castelul Toplieza si in modu ostilu inva- Regretamu multu c densulu nu aduce nici o proba
déza casele si coloniele ce se afla acolo , si de ora pentru sustinerea afirmatiunei sale.
ce capitulariloru ca persone bisericesci nu le convene Numirea de «Valachh la tota intemplarea a trebuitu
se alunge cu armere pe astu-feliu de invasori violenti, se aiba o basa mai reala, si nu a potutu fi numai unu
de aceea se concede numitului Capitulu ajutoriulu simplu jocu de cuvinte.
Domnului Conte a Banului pentru a respinge invasiu- Retacirea anonimului din Pesta credemu ca a urmatu
nile acestoru romani.s. 3) din causa ca densulu nu scia ca in Macedonia, Tesalia,
De si Camera Ungariei decretase transferarea Ro- Epiru si Albania a esistatu in toti timpii unu elementu
maniloru din Oszek inca la a. 1659 indata ce _facuse puternicu romanescu.
prima revolta asupra nobililoru, totusi legea nu se Studiandu legile Ungariei cari se raporta la colo-
putu pune in esecutiune. niele aceste vedemu ca: peste totu loculu se face deo-
La anulu 1681 Camera Ungariei hotaresce de nou : sebire intre trei rase de colonisti : Valachi, Slavi si
;De si Romanii din 0§'zek in conformitate cu arz Praedanci. 4)
ticululu 92 din 1659 ar fi trebuitu pentru diferite Pentru ce acesta distinctiune?
violentie se fia pedepsitI ba chiaru si transferati la De ce nu s'a datu Valachiloru niimele de Serbi sau
locurile mai apropiate de confiniele turcesci si cari Rasciani fiendu ca in seculuiu alu XVII-lea atatu Ro-
au lipsa de aperare, totusi acesti Romani n'au fostu manii (Valachi) catu si Serbii (Rascii, Rasciani) erau
translocati si din di in di comitu daune mai simtj- popore forte bine cunoscute guvernului din Viena si
tore si mai grave asupra Regnicolariloru, astu-feliu Magnatiloru din Ungaria,
cu voturi comune se decide ca in conformitate cu Apoi numirea de Valachu nu a fostu nici o data
articululu mentionatu ei se fia transferati la locurile sinonima cu atatu mai pucinu in secululu alu XVII-lea.
cele mai necesari pentru aperarea frontiereloru si Din contra scimu ca denominatiunea acesta s'a datu
esclusivu numai poporeloru de ginte latine.
2) § 2. Casu vero, quo tales Valachi, jam recenter a jurisdictione Dothi-
norum Terrestrium ovulsi , vel sponte recedentes, 441 pristinam Dominorum
Terrestrium obedicutiam, plamdis mediis reduci non possent, vel redire nollent, x) § r. lidem tamen Valachi adhuc translocati non exstitissent, imo in dies
extunc Domini ipsorum Terrestres, jure suo in eosdem utendi, et consequenter pejora et graviora damns Regnicolaris (quibus multo viciniores quam confmiariis
hujusmodi Valachas, veluti raelles, ex bonis suis ejiciendi, vel aliter eosdem in essent) inferre, et caetera mala facinora perpetrare non desisterent.
rebus et personis ipsorum puniendi, habeant facultatem. Art or, x659. § a. Ut itaque juxta articulum praecitatum (qui hoc loci renovatur) ad foca
a) In mediis Regni visceribus commorantes, publicam tranquilitatem illius pro defensione confiniorum magis necessaria (in quibus his recenter evolutis
Regni turbarent Art 92, 1659. temporibus plurimi Pagi locati sunt) transferantur, et translocantur; communibus
3) Quoniam vero certi Valachi in Pago 05-szek commorantes, in Territoria votis, annuente quoque Sua Majestate, conclusum est. Art. 65, 168s.
Venerabilis Capituli Zagrabiensis ad Castellum ipsorum Toplicza spectantia, a) Dr. Fr. Miklosich in brosiura sa intitulata: Uber die wanderungen der
violneter irrumpere, Domosque et Colonias ipsius Capituli ibidem locates, hosti- Rumunen in den Dalmaiinischen Alpen und den Karpaten (Wien, 1879) nu vor-
liter in vadere praesumerent; ipsis vero Capitularibus, velut Ecclesiasticis personis, besce nimicu despre Romanii din interiorulu Croatiei ci numai despre Valachii
violentos hujusmodi Invasores , armis repellere non adeo conveniret ; id circo, din Insula Veglia, de pe tiermurile orientalu alu Marei Adriatice si cei din Istria.
eidem capitulo pro repellendis illarum Valachamon invasionibus, assistentia 3) Verli nom 4, colOna II acesta pagina.
Domini Comitis Bani admissa est. Art 46, 1662. 4) Anume Art. 66 din s655 St 55 din 1662.
41
[13,262.] 6
42
Verse nu amu scris nici odath. A versifica nu e Credeam a fi in curat cu physiologia cugetgrii.
permis deck ftoesi i poesia e dreptulu geniului. Adtlptassgmu assupra originei ideilor o theorie, ma-
Temeritatea lui Prometheu n'a fost nici fora, nici terialisa in adever, dar ce'mi pgrea unica rationalg.
deboleta mea. Desceptarea unei idei n'o credeam possibill, prin alt
pentru ce sg me intind a rdpi foculu sacru chnd proces cleat prin o impressiune esterierh. Ganglió-
sciu ch cerulu ilu accorda benevolmente alesilor sei ? nele crierilor erau pentru mine atatea oglinsli proprie
N'amu veslut ere cu ce prisos l'a donat poetului nostru a refletth si ce refletth numai imagine priimite. Capi-
Alessandril aintul gintei latine e proba eterng. FOrg talulu nostru intellectual 'mi pgrea unu thesaur mort,
lfinga chutare s'ar aflà Ancö multe alte mgrturii : Sbu- ingropat pe cat nu vine o impressiune esterierg sh:lu
rdtoriulu lui Heliade , Mihnea 0 baba lui Bolintininu ; pue in miscare. Vedu Anse' ivindu-se in unu mic cap
Mihnea i baba care, asesiath, astfel precum este, cu de copil aatea idei ce n'au avut de motor nici o
penel si culori pe panda, ar egalh in intindere i putere imagine, nici o impressiune esterierh ancöt sum gata
de imaginatiune Creatiuneav lui Michel-Angelo. a trece, cu spiritualistii, la partisanii ideilor-innhscute.
M'asu indephrth de subject child asu vol a noth cap- . Alte nedumeriri. In marea si nedeslegata questiune
d'operele adeverat poetice a poesiei romane. Scopulu a capitalului moral ce adducem sosind pe lume, cgnd
meu este d'a aminti numai pentru ce rima i cadenta ausliam mqralisti i pedagogi discutend, fOrg resultat,
mi a inspirat tot d'auna o religiesä terrere. dacg omulu se nasce bun sau reu, puneam si eu, in
Dar pentru ce hesitu inaintea cator-va linii de silenciu, cuventulu meu slicend : noulu-ngscutu este le-
prosg, me yeti intrebh, eu, care amu publicat volume gendarulu prim-creat in momentulu plgsmuirei calla :
la 16-18 anni ? Amu doug respunsuri: juneta e naivh, consciinth fOrg consciintg, inimg fôrà simtire, sufflet
neesperienta incredetere; apoi attunci eram liberh d'a anc6 nebulos. Copilulu, sosind pe lurne, erh priivit
vietul pentru o ide, pentru unu ideal. Asadi alte da- de mine cà o protoplasma ce adasth mana educato-
torii ini iau unu timp consacrat odinierg causei femeei. rilor emeni si objecte pentru a'i forma o inima,
Sciti ch. amu fost tot d'auna contra emanciphrei a'i inspirà simtiri, a'i constitul o individualitate.
politice a femeei, convinsh fiind cä studiile, meditatiu- Observatiuni noue 'mi schimb i acestà ideig. Dach
nele, lucarile i luptele ce au a umplea vieta condu- 'mi e permis a revenl la Genesd attunci voi dice :
cetorilor affacerilor publice ar detrage pre femeig, dela nu in phmentulu paradisului, ci in inima fig.-chrui
datoriile salle. Amu cerut anse pentru femeig dreptulu omu e shdit pomulu binelui si al reului. Ori ce copil
la lucru. Pena, penelulu, activitatea in ramura educa- adduce in sine, viind pe lume, germinele tutulor qua-
tiunei i instructiunei nu mi s'au phrut incompatibile litatilor si a tutulor deffectelor. Gradulu de desvoltare
cu missiunea sa, ca rolulu seu in famillig si societate. a unora si a altora numai nu este egal. Eto ceia ce
Si asthsli Ancö amu cpnvictiunea cg in instructiunea si face atat de difficilg missiunea mumei, cgci sicur
publich si privath, in litteratua, in arte, in industrie numai gingasei manh de mumh a .putut si natura si
talentele femeei pot fi folositóre, eh, prin unu travalliu societatea incredinta junele straturi de plivit, pre-
potrivit aptitudinilor salle , ea are atat drept cat si ciesele flori de cultivat.
datorie d'asi creh o essistenth demng. Greu e Anse, Ingrijirea unui copil, ingrijirea sa physicg, moralà
greu pinö la impossibitate ca aceasi femei s pOth pi intellectualh, tete egalmente importante prin in-
indeplini datoriile impuse de o occupatiune intellec- fluenta lor reciproch, umple deplin essistenta unei
tualg absorbetere in acellasi timp child au a o occuph femei pe cat timp ea este educatrice. Nici timpulu,
miile de datorii de socie si de mumh, de mumg-edu- nici pena mumei-educatrice nu pot fi date publicului.
catrice. Ceia ce asu putea face acum in folosul unei ideiode
Amu lassat deci pena acellor femei care nu au ancö bine-general, unui scop nobil si generos ca acel ce
copii de crescut, sau care au terminat deja a lor edu- urmgriti, este ca se rogu pe D-sleu sh v ajute a'lu
catiune. vedea ajuns. Pete Anse eh acesta e superfluu. Sciu eh
Chiar acum, Domnulu meu, pecand trag aceste an- Domnia-ta nu esci din scela fatalistilor. Domnia-ta
duri, o gurita rosh de fetia reincepe cu intrebarile ceia ce voesci, voesci cu zelu , cu energig cu aria
salle infinite, cu reflexiunele salle de o profunditate convictiunei si cine scie a voi scie si a reu,si I Cine
uimitere. Cum sh mai cuget la alt decat d'a follieth ii ajua, ii ajuth i D-sleu.
érösi vechiele chrti, d'a cerceth ancö multe alte noue Sicur deci eh' D-sleu ye va trimite, prin aleii sei,
spre a aflà respunsuri pentru mica curiesh de cinci tot acel ajutor moral si material ce trebuie pentru
anni ? Unde sh mai pociu scrl pentru alti chnd nu'mi realisarea maretului scop : intemeiarea si sustinerea
ajunge timp d'a cugeth pentru densa ? scOlei si a bisericei in Macedonia.
Oh I biata nesta sciin, biata nesta philosophic Priimiti, Domnulu meu, odath cu assicurarea inaltei
cum o restórng o intrebare copilgresch I melle consideratiuni o amicalg stringere de maul.
Sibiiu 22 lanuarie z880.
43
Ai
44- fte" ci Ns Salut, peuple vai11ant, noire premiere avant-garde,
De l'assembiée latine, toi le demier-n6 chéri ; Le soleil
fe-zftv 4-,
" 14./4146 /4.14 A.- amoureux te regarde Pendant que dans la noire nuit
nous sommes encore endormis I
6*
45
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
,
.
...-, N. It,
1-
T.f
4
4.;
-
,
bri"14"fireee.
f".f4.- 5
.
,7111WStrr
A...,..__ `,,, .5:' ,.
*
or..t...am.
114
-7:
Populatiunea subreda a oraselor nOstre nu se pate tiuni amicali cu fratii Caracionni, cu Doctorulu Ico-
cu succes imprOspeta si regenera numaT prin emigra- nomu, etc; toti barbati vrednici si de o conduita buna.
tiunea de la Ora, cad teranul, deprins cu munca in Afara de Macedo-romanii traitori intre noi, Macedo-
aeruf liber, nu se acomodésa lesne viéteT din oras, ci romania possede unu numeru insemnatu de barbati
prefacut in orasan el devine maT bolnävicios decat lo- eminenti cari lupta cu curagiu si devotamentu in
cuitorul vechifi al urbelor. Patria loru pentru cultura limbei romane si pentru
Remediul principal in contra mortalitati1 celeT marY romanismu, intru cari citamu aici in deosebi pe me-
din orasele nOstre constä, pe linga irnbunatatirea sa- ritosul Apostolu Margaritu.
lubritätiT oraselor, intr'o educatiune morala si physica Unu poporu laboriosu, economu si iubitoru de
mai corecta a copiilor de ambe sexe din tate clasele Patria lui, precum este poporulu Macedo-romanu, ce
societatiT. se recomanda prin nisce cetateni atatu de vrednici,
Daca voim sa dam statuluT cetatenT sanatost trebue contine elementulu unui viitoru frumosu si este desti-
sI ingrijim de mume sanètóse la minte si la corp. In natu pentru a figura intre popOrele civifisate.
scaele de fete sa nu negligem pd linga crescerea mo- Acestu poporu, care este fratele nostru, merita sa-i
ralä si exercitiul corporal. Sa luam pe EleniT drept venimu in ajutoru prin tote medi-locele de cari dis-
exemplu. Plutarc si Xenophonte naresa, ca Lycurg punemu spre a-si putea desvolta limba si Nationalitatea.
ordonase ca fetele si fenneile sa participe la exercitii Primiti, ye rogu iubite amice, asecurarea distinsei
gymnastice de o potriva cu baetiT si cu barbatiT. consideratiuni ce ye pastrezu.
Tate formele exercitiuldf corporal pot servi pentru
acest scop : gymnastica libera, gymnastica la aparat,
musica vocalä, declamatiunea si cetirea cu vocea ri-
c7lir,"44
dicata, patinagiul, itiotarea, apoT pentru sexul barba:
tesc in parte calaria si exercitiul militar.
Congres pedagogic panroman !
CHANSON BESSARABIEN N E
Natiunile cad au isbutit sg, trEt6sca
Buciumele pistoresti.
Din cimpil Moldovenesti.
Toi qui dans le malheur, atiunile cari au isbutit sg trgesca ping in secolul
De sa voix carressante XIX, ca natiunea Roma.ng, sint destinate a nu pert
Alleges ma douleur, nicTodatg. In vechime, cand o singurg clasg i un
Ma belle et tendre amante, numer mgrginit de individi aveau privilegiul de a
Vois le Pruth dont le nom constitui natiunea, cgderea acelei clase, coruperea si
Tout coeur roumain irrite; slgbirea acelor indiviçlT, compromitea sOrta natiunii
Sur ses bords tout au long, intregt Astadi din contra , cand societatea este a
Sur sa rive maudite, tutulora, 0 fie-care individ se impgrtte de lucrarea
Vois la verte foret comung, s'au immultit intr'un chip estraordinar si
Etendre son ombrage. initiativele menite a marl progresul i corectivele apte
Ah 1 c'est la qu'il faudrait
a vindeca bOlele sociale din carT s'ar nWe peirea.
Rever sous le feuillage 1 chiar chiar decg mijlOcele acestea n'ar fi de ajuns
C'est la qu'il faut aller, Rentru a irnpedica mOrtea unei natiunT, timpul modern
0 ma douce compagne, are un leac Arica mai puternic, i anume solidaritatea
Songeurs, tous deux errer popOreloru, care aduc din afarg impulsiunile i recti-
Dans la verte campagne; ficgrile ce nu mai pot sg pornéscg din sinul insu0 al
Oubliant tout souci, natiunii amenintate. Ast-fel o natiune cultg din seco-
La haut, sur la colline, lul XIX se mantine prin leggturile ce o unesc cu
Afin de voir Jassi, omenimea intregg , i n'ar puté sg péra &cat cu
Dresser notre chaumine, ornenirea insgst
Et contempler souvent
Le sol de la patrie,
Et respirer au vent
Qui vient de Moldavie.
La, nous pourrons tous deux
Caresser un doux reve,
Voir les Roumains heureux1
Au travail faisant treve
Lorsque viendra le soir,
La nous pourrons attendre, .A.-n-uno jonvo sconlano latino d'on Maoeihni 1)
Avant qu'il fasse noir, ..--
Le doux moment d'entendre Dintre Santo Ano d'At, vieio gleiso qu'aman,
Nos vieux airs enchanteurs, Ounte la grand d'ou Crist bresso, assolo, acourajo,
D'ouTr la melodie S'amiro un maubre pur, qu'un Fidias rouman
Des flates des parteurs Tremude, 'm'un ciseu d'or, en divino pajo,
Aux champs de Moldavie, Sur la Biblo duberto Ano pauso uno man;
Et doucement bercés, Mario, afeciounado, en un saume s'assajo.
Nous endormir, arnie, A legi qu'un sauvaire es proumés is uman:
En repetant charmés Demando ounte deu naisse; e ie sourris la majo.
Les airs de la patrie.
x) Provençal, sous dialecte dAix et de Marseille. Orthographe des félibres
d'Avignon.
48 I
Clay. p'elYe-S
TRADTJCTION
Dans Sainte Anne d'Apt, vieille eglise que nous aimons, LA CUEILLETE DE FIGU ES.
ok Uteule du Christ berce , console, encourage, on admire un
marbre pur, qu'un Phidias romain transforma , avec un ciseau
d'or, en un page divine. Avec ma douce et gentille arnie --. nous &ions seuls dans le
verger ; Elle me dit Je mangerais des figues, fleurs pendantes
Sur la Bible ouverte Anne pose une main; Marie, avec ardeur, du grand figuier. ... s
s'essaie it (lire) un psaume. Elle y voit qu'un sauveur est promis Ses beaux yeux me chatouillaient ; sa bouche rose me riait ;
aux humains: elle demande en quel lieu il doit naltre..; et la sa petite langue me faisait envie, et d'amour mon coeur bouillonnait.
vieille mere de lui sourire.
Lestement je montai sur les branches ; Le panier que tenaient
Hier, devant la Vierge, je demeurai pensif ce front incline ses mains blanches fut bient6t rempli de fruit ;
et suave me sembla le tien, 8 Levantine en fleur et digne du
Carrare I Puis j'eus, en sautant de l'arbre, pour recompense, si vou.s voulez
le savoir, un petit baiser fait sans bruit.
Sous rceil matemel de Rome, au livre de l'aventr, je te voyais
demeler le nom d'un (homme) qui , bient6t,
Alexandre et les temps evanouts.
nous rendrait un
att Ze404 .
Ve- Cre14.4sSiS
Aix en Provence.
MACEDA
Poem& dramatic&
Dedicatit Apostolu-lui MArgaritti.
yles sympathies pour les Roumains sont de
vieille date. Este pe lume uà tark, soarele o scaldk 'n lumink.;
Elles ne se sont jamais dementies. Muff i mhrile 'i-spala vesela-T tick seninh;
C'est donc avec empressement que je m'associerai Vhile '0-pleach. sub dealuri fragedil, mnbrosu-le stud.;
PiscurY cu frunte ascutith tainich de mank se tlnu ;
de tous mes efforts h l'oeuvre eminemment louable Dar, ca titant, se Thalth Pindul maT sush deal toate ;
entreprise par la Societatea Macedo-romana. Pindul, betrânil ca i lumea, care pe umeri-T poate
Ii ne dependra pas de moi Ape l'AMmen macedo- Norul s'opreasch, sk spare., focul s'aprindh In norti.
roumain qu'elle se propose du publier ait un succés Altu'e Olimpul sub care miT pIrtiase In corti
Cana divina-I mksire , vecinica lord murmurare
egal h celui de l'Album .Paris-Murcie. Neobositttt o soptesce stancilor péne la mare. . .
La grandeur la plus durable, le passe l'attesta, n'est Tark. ferice 1 din ale ceruluT gene azdriT
pas celle que les Etats conquièrent par la guerre et Mana 1-rodesce pe coaste vita si point aurit
la spoliation; c'est celle qu'ils acquièrent par la liberte Cine se bucurh acolo unde natura zImbesce ;
et par l'instruction, cette redemption des peuples. Cine, 'ntiaceastit mhnoasi tarh, ferice domnesce ?
Roumains vous n'avez donc qu'a persister dans Este uh regina, pe fruntea card odati a lucitti
l'adcomplissement de votre noble tâche I
Mfindra coroanh a ItnniT dintre apusti-rkshritti.
Este Maceda . . . Pe frunte, vat acum poarth sdrobitk
4144Acter Vechia-I coroank i pasu-Y catch IA mina 'negrith
Astfel e scrisul Mhririf : jocul restristeT a fi I
Tristh Maceda, pe gandurt pasul p'uh peat& V-oprI.
Peru-I, In unde pe umert falfdie sub adiarea
Ventulut earh pe stanga-Y reazimh capul, durerea
LA CULIDO DE FIGO 1) Care o trudesce; privirea apol 'sI-Intoarce 'mprejurd,
Dar Imprejuru-T e negru chiar i cereseul azuril I . .
Cum pe morminte se lash. noaptea frumoask. i muti,
Erne ma dougo e Onto amigo Astfel pe trista mina cade Maceda thcuti. . .
Erian soulet dins lou vergie ;
Me digue (Manjarieu de figo, Fiu-I aproape de clinsa, rumenti ca noaptea In short
Flour pendoulanto au grand figuie . . . I Vidor, c'uh mana pe rank, sta ofilitti de plAnsort
Multti Incercatii-a el mama, caret lumina perise,
r) Provençal (Avignon et les bords du Rhone). Orthographe des felibres Noaptea-Y sk 'rnprastie, dark feru ucigash el lovi
d'Avignon. Chinu 'ndoitti ce 1-cuprinse graiu-le 'n pepth Impetri . .
49
Lungd d tacure dar Vidor rupse tacerea i ise : Vorba-le nu isprevisere arid ue lumina usoare
Susd p'a lord capete faltdie, cade i josd se oprf ;
alarne, thcuta-tY mdchnire inima chic% emY sdrobesce; Ear din lumina seninuluY Angeru ua carte scoboark,
SAngele 'n rane se 'nchiaga, viata-mI In vine amortesce, Si, p'al suror,ilor nume, ochratMtandd el grid :
Mama, dud lacrima cade calde pe chipu-ff frumosd. Sorb...tea cea dunereand lumina prin mine 'tf-tremise :
Vidor al teu cand vedutd-a cerul asupre-tf norosd, aPeare d'acuma durerea, ce te trudesce amarttu;
Ear pe calart ch. surkle.,. flacera 'n peptu-T s'aprinse, cPeara 'ndoeala In care te afuncla uà nbapte de vise
Focul iubiril, curajul, sufletu-f ténerd Incinse. . . .Negre, i starea-tY de jale, chinul i crudul uritd.
aPeare 'ntunerecul, dig-am, care pe mama facd cSora-tY triesce. Pementul i cerul cu bolta senine,
cNobila el stralucire, ce ca si-ua clipa treed, cDace mormintu-ti se sape ele vrodata ar gandi;
cPentru vecia se uite. . . aDace i Domnul lutoasa fiinte afia-ma de vine,
cSoarta-tf, cu a SoreY de lapte, una, Macedo, va fi 1 x,
Maceda
Oh, ce torture cumplite Angerul sboara. In juru-le firele radelor ploua:
Tdmplele, fruntea-mi despice 1 . Triste Macedo, luminele-ff ele svênta-vor de roue.
. . . . , . . . . . .
Vidor Vidor
Facla vederi-tf cemite Mama iubita, privesce, lampa vietra lucitd...
S'o reaprindd Incercatd-am, dar inamicul, satand, Vetll ca dreptate avutd-am: cAre lumina se via
Sboara din noaptea-Y adduce, unde domnesce tirand, De la Surora-tf, d'acolo. . . a
Si cu a sele aripe negre i crunte opresce
Mina ce tie aurora, care pe noapte gonesce Maceda
Din omeneasca-ne fire, mana ce tie aducea,
Marna, cereasca lumina. . Ha, ha, ha I Cerulul, tie
Eu se me 'ncredd ? Niciodath 1 Véntulul voY atY vorbitd. .
Maeeda
Oh, dace Cerul fecea 1 . .
Tace Maceda. Din ochi-T lacrime curet p'a el fag& ;
Genele-T sunt In nestemperd; . . apol, spre flu-0 citandd,
Vidor Dibue 'n umbra, el afie, perul cu dragd ei restage
Si p'al seu Vidor Intreaba, numele-Y dulce chiamindti;
Cruntil inamicul lumMd, crudele-Y ghiare ascute
Se me sasie: al meu nume codrif i vMle mute, aSufletu-mf, Vidor, te uite. : nu sciti noptoasa-ml vedere
Omul, se nu mai aude. . . Cine mi-o turbure, spune'mY. . .
Odinioare 'n necazd
Joue, trufasii, pironitti-a pe Prometeu In Caucazt. Vidor
Vulturu-I agerd o iute, repecle ca uà sageate,
Peptul se mph sburatti-a celd ce focul rept. . . Nimenea, este uh perere. . .
Astfel ursita straina I Reul, ce 'n ved nu Inceate Maceda
Rele se face, m'ajunge, feru-Y In coaste-mI lovf.
Lutul se define., cade; eate-'l acu laugh tine, Tremurti, copile, mi-e frica, genele simtti ca me donl. . .
Visele mele de aurti sboare, se spulbera, cadd. . .
Nesocotitul, o nu 1 . Vidor
Maceda Nu e nimica. .
Sc mamh, ce-e scrisil pentru mine I Maceda
Oh, Vidor, noaptea-mY cu diue. se 'ngana...
Vidor Ce e . vederea, lumina? . .
Nu. Aurora-tI esi-va din al cruclimel resadd
Chiar dach soarta cumplite ne ar prigonf cu urgia, Vidor
CAnd ar ascunde ea InsesT radele ceruld, fia 1 Da. Este a ceruluY mine,
AY tu uh sore aproape, doe i multe tu aT. . . Este iubirea Sword, este nestinsul eT dorti 1
Maeeda Maceda
Cite off pesu-mY strigatti-a, cine auglitu-m'a, van Doamne, Intreagi faptura numele ter' se adoare...
Doe In lantul robid gemil ca g mine, se vaite: Fiie a Rome! strabune, soru-mea, dile cu soare
Limba-le dulce s'o smulge cearch de barbarY n haite, Vecinicd pe ceru-tI luceasce... Fiule, Vidor, 0 hi
Alta inbire 'uff-tremite. . . Laurf purta-vd. . .
Vidor Vidor
Marna, iubirea e tort': 0, mama, totul iubirea fedi 1
Nasce iubirea pe toate, se te asigurti eu potd. . .
-Th
Maceda
Oarba, de totd ce viate are si lume se chiame.
Se Indoiesce fiinta-mT, Irises! de mine. . .
Vidor
Oh, mama ...
Maceda
Chiar 0 de Domnul lumina, dace. In *ceruff e vitt 1 . .
[13,262.] 7
50
472
Sant bataliOne de viten soldati,
Cu anl larf pe trupuri, pe pept decamp._
In fata Briilei spre malul eel drept Atunci pe calea pgcei, a muncii i prin arte,
Pinzele se =fig de vent din dlrept, Pasi-va cu tgrie, In cult si libertate,
§i la Ghecet sbarl, la pament bogat, Industria, comertul, tinênd avintul kr,
La Dobrogea, care Europa ne-a dat.
Va fi ca nici o datl-ferice-al ei popor.
Ten gra armatl ce 'n lupte-a invins
§i cu lauri fnintea de-un an g'a Indus, lassy,
Mendrk mlret trece salutind cu-amor : z88o Ianuarie 6.
Pe biruitorul Plevnei turcilor.
Ura! Domnitorul,
Ura i vaporul
Tung, ... er din unde
Eco 'n munti respunde
Ura r la sold ay, Am sglutat cu o vie plgcere vestea asupra in-
Ura I ascultay. treprinderei celei frumOse i i urez successul cel mai
strglucit. Am sglutat-o cu multumire nu numai pentru
Falfie in aer al armatel stag, c'are sg aibg parte de cultura o ramurg a unei natiuni,
Earl Rominia cu-al pled tot
In mina, mal duce, un brilant ales, care mi inspirO simpatia cea mai mare, ci c'am tras
E-a timpului facia : cultnl de progres I pi trag- ngdejde cg, pun6ndu-se in lucrare intreprin-
Dungrea , Balcanii resun de striglri,
derea aceastg, intr'acela timp i tiinça limbei romgne
Fanfarele 'n nouri inalte eintiff , poate sg afle un sprijin puternic.
Cl 'n Dobrogea eatl, piciorul an pus : DacO ne intrebgm, ce tim noi asupra dialectului
Carol gi armata Vulturit . . stag sus. macedo-roman recunoscut ca cutare prin toti
trebue sg mgrturisim, cg cunWintele noastre nu prea
Ura Domnitorul
Striga tot poporul. sint intinse in privinta acéstg. Putine s'au scris pang
Ura la armatl 'n zioa de astgzi i cele ce s'au scris , nu sint tot
Resunl de-odatl deauna demne de incredere. Dacg vrem, sg cunoWem
i bine-ay venit ! mai bine dialectul acesta, ar trebui, cA tocmai acuma,
Bine v'am glsit !
pe cgnd spiritul poporului se mai aflg intr'o stare
lice, 19 Noem. 1878. fragedg i naivg , sg se adune toate productiunile
musei poporane romgne dincolo de Dungre: fie basme,
fie balade, fie cgnteci, fie ghicitori, fie descgnteci, fie
bocete, toate trebuesc culese cu pietatea cea mai
Romanul sta bine infipt In ambele MAT! mare, pang cAnd mai este vreme 0 nu se pierd co-
moarele aceste cele mai scumpe ale fie-cgrui popor.
Ce bine ar fi, dacg rezamandu-se pe graiul viu al
Unguril asigurg ca.' RomâniT sint venetici in poporului, pe producpunile geniului poporan, pe co-
lectiunile cuvintelor culese prin popor, , s'ar face* o
Dacia lui Traian , trecuti acolo de peste Dunare; gramaticg autenticg i un dictionar cu cgt se rnai
Grecii pretind, din contra, cg Romana sint strgini in poate de complect de limba macedo-romgng ? Ce spor
Dacia lui Aurelian, veni}i acolo din regiunea Carpa- ar aduce o asemenea lucrare studiului istoric limbei ro-
plor. Ungurii ne imping spre sud; Grecii ne trimit la mane i dincoace de Dungre i ce lumina s'ar* revgrsa
nord. LgsAndu-1. sg discute controversa gene-Peg, Ro- poate i asupra cgtor-va pagine din istoria Romanilor,
cari au dat prilej la n4te certe destul de invier0matel
minul stâ bine infipt in ambele Dade. 5i cine este mai potrivit sg aducg la capatiai o
7*
52
it..
.....- re 00 ''
-.
it:____- .....d __
rm.'
-,..-,"",.;,-'7":.:w- -
:"--F";1
,-.,....2,-- -
'714-S-
. alt.
,......-...re
---- '..-,."-------
X35.7)
. L.,rtatsow _0.loW-*
. -- . ..-A- 4.......-
----..
- --- ...are.
....--...
.4.;=
. 4
intea publicului romgn, vorbindu-i in limba lui strg- E România I sopti Romanulti tresaltand de bucurig.
mcleascl: in privirea simtimintelor m'am simtit in- Zina surise cu ug iubire atatti de mare incatti feta
tr'adever in cglgtoriile mele printre Romgni ca i prin- se apropig de ea ca de ug mama.
tre nite frati, in privinta cunwintii limbei insg n'am Ventiprulti nu mar necgjia florile; privighigtorulti
ajuns gnali poate nu voiu ajunge nici o datg-intea- tgcuse.
colo, sg nu stric auzul Romgnilor ngscutr printr'o te- Zina sterse cu doug sgrutgrl lacrimile fete., rupse ug
seturg strging a propositiunilor i prin grqeli in contra flare culórea sperantel i i-o prinse 'n plete, scOse din-
geniului limbei lor. teug cutig minunatg cercel, colanti, brätgri, paftale,
Viena 6 Api lie, 1880. impodobi pe fetg veselg si fericitg s'apoi, atrggendo
la sena, II aretg ug vorba ce licgria scrisg susti, la
drepta : lumina% Féta se intOrse uitandu-se.
E Macedonia! opti Romanulti c'ug mandra feri-
cire si ochir lui citirg pe cerceil fetei vorbele sante
creding si frayia; pe colanti: romanismil; pe bratgri:
limbc i istorid; pe paftale: unire i putere.
Zina imbrgt4ase féta ug altg zing, dicea Roma-
sulk - si privirile lorti infrgtite se ridicaserg in susti
unde strglucia cuventulti lumina! Erati feticite..
Ventiorul necajia ierg0 viorelele si privighitorulti
reincepuse cântulti.
uA VISIUNE
. . . . ........ ..
Si Românulti se uitg indelung, mereu si fgrg satiu.
Lumea trecea 'nainte, rnulta si sgomotósg.
.
Paris.
Intr'ug mare cetate era unti palatti i 'n palatti ug
salg impodobitg cu tabelurl frumase 0 mgrete.
Chipurr de Angeri din eel-5, de angerl dupe plinentli,
foil, paserl earl stag se cante, riulete earl pgreau cg
murmurg furiAndu-se printre ierburr 0 pomiprl. Peste
tate, unde de luming veniau de susii: din tate e0a ug Pastorii români din Tessalia
veselig dulce 0 vig ca diminetg recorcisg a unel clile
de Maiti; tate erau manggiate de surisurile ce sburau
dupe buzele femeilorti din tabele. Imi pare reu ea n'amu terminatu studiul meu des-
Si lumea intra multg si sgomotósg in acea salg, pre Tessalia, publicatu in 1852 la Constantinopoli;
uitandu-se, admiranduli simtinduli inima cg se 'nuiig La Tessalie telle qu'elle -est, et tel e y elle peut être.
de fericire. Am lassatu intregu capitUluI relativu la pastorii ro-
Prin multimea fiilorti aceler marl cetgti si a strgini- milni, ce vinu diweinuntii Ipirului si ai Macedoniei
lorti ce erau acolo, se afla perdutti unti copilti alti de'si ierneaza nurneroasele 1 r turme in frumoasele si
Românier. Se -uita .0 elti; admira 0 elti maiestria tabe- intinsele campii ale Tessaliei. Ce bine ar fi fostu se
lurilorti, poesia artistilorti si dulcéta imaginatiunii lorti. fi facutti atunci si pentria Tessalia cea ce am facutu
Privirile lui rgtgceau cu ug nemgrginitg placere prin in studiul meu despre Dobrodgia: Excursion agricole
acele frumusetr, candti, de ug datg, ele se pironirg dans la plaine de la Dodrodjea, pe care l'am termi-
asupra until midi tabelti 1) asupra cgruia raclele sOrelul natu cu capitulul Mocanii, pastorii români ce se po-
cgdeau sglobii si licaritare. Lumea trecea 'nainte. goara cu turmele lor de oi din muntii Transilvaniei,
Si Romanulti se oprise si se uita indelungti, mereu trecu Dunarea si le ierneaza in intinsele campii ale
si fgrg satiu la miculti tabelit Dobrogii.
Raclele ascultaserg ruggciunea inimil lui si se dede- Romanulu este acelasiu pretutindene, este cutrie-
serg la ug parte inconjurandti marginele daurite ale ta- ratoriu al tierei, este pastoriu, este plugariu, este, in
belulul cu ug aureolg si mai strelucitóre. Ug femeig, fine, agricultoriu. Dara, cea ce n'am facut la finele
elti clicea cg e ug zing imbrgcatg cu ug haing lungg studiului meu despre Tessalia, indeplinescu acum, ca
si ca fata cerulul de verg, stg ganditóre si suriclendg se facu placere stimatului meu amicu D. Vasile, Al.
in miclloculti florilorti. La stanga, pe ferestra deschisg, Urechia , clandu-i pcntru Albumul seu macedonu
lul IT pgrea cg aude intraudti unti ventiprti care venia aceasta scurta relatiune inedita despre pastorii români
sburdalnich se necgjescg viorelele i garofitele viaie; din Tessalia pe carii toate cele lalte popoare convie-
la drépta vedea nebunultil unti privighigtorti can- tuitoare 'i numescu ciobani.
tandti si leggnându-se pe ug ramurg de trandafirti. Eramu in Tessalia pe la finele anului 1852, pogo-
Si Romanulti se uitg indelungh', mereu si farg satiu. ras5.mu Olimpul pe la satul Purlea si statusemu la
Tabelulti se mgrise in ochil lul si dintre florile din poalele lui in satul Miciuni din valea Alasonei. Aici
stanga vedea cg apare ug feta frumosg ca diva. Pri- era caldu si frumosu si earba verde ca in luna lui
virile eT erail duld derti pline de tristete. Dou6 lacrimi Mai, pe candu in dealu, la munte , pe Olimpu era
maT limpedl ca diamantuli tremurau pe fata eT. Zina omatu si frigu mare. Trecuiu in valea Domenicului
cu haina lunga 0 ca fata ceruluT de verg se 'ntarse pe la dealu, pe la Monastirea Alasona, aceeasi tern-
blandg si falnicg. peratura ca primavara. Me suiiu in dealu, descalicaiu
in satu la Domenico, totu caldura si frumosu, pe dud
1) A. S. R. princifiesa Elisabeta, Domna Romasnilorii, de d. N. de acolea se vedea Olimpul cu crestetul in intune-
Grigorescu (No. 1698 SalonuM r88o). recul nourilor si cu poalele all0e acoperite cu omatu.
55
Un omu intra in cassa, omu naltu si frumosu, cu matasa. Incaltiamintea la toti era opinca 1 Opinca,
8arica alba imbracata, cu camesia peste itiari, camesia asta incaltiaminte de predilectiune a Romanului m'a
nu fustanela greceasca, cu caciula in mana, caciula nu facut se'i salutu, luandu-mi fesul din capul Nu se le
fesu turcescu, ii poftiu se seada; caci pe acolo ori fesul din capu. Dar ce se faci? Mi-am uitatu, mi-am
cine intra in casa, mai anteiu seade, se pune sau jos uitatu de mórea turco-grecesca. Mi am adusu aminte
pe rogogina sau pe divanu, dupe cum se crede elu ca si eu sunt din teara unde se poarta opinca, si am
a este demnu se seada : si apoi dupe ce seade, sa- salutat opinca I
luta. Omulu se puse josu, ilu poftiiu pe divan, unde Ce cautati pe aid, oameni buni?
si veni se se aseadia cu respectu adeca cu picioarele Venimu, mi se respunsa de unul, in grecesce,
induoite la genunchiu sub densul. se iernamu aici cu turmele aceste.
Dupe ce luà cafe, ii intrebaiu : ce poftesci, Dom- Dar, ce sunteti voi?
nule ? Respunse in grecesce cal vine se cumpere de Himu rumani, mi se respunse de unul care se
la mine pasiune pentru oi. Cum pasiune? Pasiune apropia de mine cu capul golu. Si eu eram cu capul
earna. Da , Domnule. Earna , earna, da, la noi in descoperit.
munti; dar aici in campie este- vara , aici ne pogo- Esti romanu? Ilu intrebaiu pe romanesce.
ramu din munti si iernamu oile noastre. Facurarnu Da 1 Mine hiu romanu, Vlah, cristianos.
tocmeala cate 40 parale (23 bani) de iernatu capul Dar oile ale cui sunt ? Nostre, noi him pa-
de oae, cu mare cu micu, si-i dedeiu trei tescherele, stori.
adeca trei tidule in care spuneamu câ i-am datu voia Românii, ca pastori, turmele kr le crescu in munti
se vina cu oile se erneze si S valea Domenicului la vara, si in campii iarna. Romanii au satele cu casele
apusu de Olimpu si in valea Caterinei despre Vardar kr in muntii in cari locuescu, in muntii Ipirului si ai
la poalele Olimpului despre resaritu si in valea Tempeii Macedoniei. Cei mai cuprinsi se pogoara de ierneaza
despre miadi-di intre Olimpu si Chisavu de o parte si ii odata cu turmele kr in campia. Cei mai multi
si golful Salonicu de alta. remanu acasa in munti si trimitu numai oile lor de
Dupe cate-va dile parasiiu Domenicu , trecuiu la ierneaza incredintându-le la cei ce vinu cu dinsele si
Mologustea, me opriiu la Vlahoiani si acolea mi se cu ale loru.
spusa ca aici sedu Vlahii cu familiele loru, Vlahii Cu toate ca vorbescu si grecesce, cu toate ca se
ce vinu cu oile , si acolea vediui alaturea cu ca- ducu la biserica unde se citesce numai grecesce, ei
sele locuite de greci, o multime de case de piatra au totusi o limba propria a kr, pe care intre dênsii
incuete. o vorbescu; si in familia numai limba kr vorbescu.
Nu--Kenise inca Vlahii. Me suiiu in dealu la Lef- Ei cu grecii nu se amestica, nici se insoara, nici se
terohori, si pe drumu mergendu deduiu de o monas- marita cu dnsii. Ei au datini si obiceiuri deosebite
tire incunjurata cu chilii, cu doue fenduri, de pietrà de a le grecilor. Ei au povestile lor pe cari si le
zidite de puteaNncapea si 500 de calugari. Monas. spunu unii altora, la siediatorile de iarna. Povestile
tirea era pustia si poarta incuiata. Ce o fi aceasta? lor seamana cu ale noastre. Ei, in fine, constitue in
Mi se respunse : aici aducu Vlahii femeele si copii Oriente, pina in dioa de astadi, o poporime deose-
lor de sedu in totu timpulu atu 'si ierneaza oile. bita. Limba kr arata gintea din care facu parte, gintea
andu me pogoriarnu de la Lefterohori (satu unde romana. 0 multime de cuvinte unele curate altele
se face celu mai bunu tiutiun disu armirotico) vecliuiu stricate, arata originea loru romana. Ei pare a sunt
in valea Alasonei si a Domenicului o multitne de in peninsula balcanica poporu de bastina.
turme de oil erau peste 150 de mii de capete. Cio- Si cea ce e mai vrednicu de insemnatu este ca
banii venissera la iernaticu, hibernaculum. mai toti traescu, ca si stremosii ce i au adusn in
Primirea cea buna ce facusemu fruntasiului acestor aceste locuri, traescu cu agricultura si mai alesu cu
turme, pretiul cela potrivit ce'i ficsasemu, sporisa, pastoria.
intreisa si impatrisa numerul oilor. Asia'i Romanulu Pastorii români urmeaza si astadi povatuirea celui
ori unde'l ga'sesci. E simtitoriu la cea mai mica poli- mai mare agricultoru romanu, invatiatura ce au dat
tetia (otnenia). Pentru ca l'am poftitu pe divanu, in Romanilor, Caton, censorul. Caton, intrebatu odata
locu se'lu lassu se seada josu pe, rogogina , unde se care este mijlocul de a se inavuti cu agricultura
pusese nepoftitu, me resplatise si pentru ca'i lasasamu Respunsu : bene pascere. Dar care este celu mai bun
mai josu ceva din pretiul obicinuitu, aducendu-mi turme mijlocu de inavutire ? RespunsA totu : bene pascere. Si
multe si, prin urmare, unu venitu cu multu mai mare intr'adever au avut cuvintu se dica aceasta. Si dreptu
de catu ce fusese vre o data, de catu ce era and se dovada este starea de sanatate si de prosperitate de
pratea 50 parale de capu. care se bucura si astadi pastorul romanu ce vine din
Turmele veneau cu miile, ate o mie de capete in munti, unde locuescu ca se'si ierneze oile in frumoa-
fie care turma, precedata si urmata de cai incarcati sele si fertilele campii a le Tessaliei.
cu bagage si de o multime de oameni, femei si copii.
Dedeiu pinteni calului, si esiiu inaintea unui grupu .Bucuresci, ii .Tanuarie r880.
numerosu poruncindu oameniloru din suita mea se se
duca la Vlahoiani, se intinda corturile si se faca
4G--tir Geo'
de mancare, se conacimu acolo. Aveam 40 de oameni
cu mine, arauti dati de paza , .
Am remasu uimitu vedindu-i pe toti curat si bine e-la. "7417
imbracati, albi si rumeni la facia, nalti, frumosi, bine
facuti cu voia buna. Dar femeile ? atu de bine
le sedea cu itiari si cu opinci, cu camesi albe cusute
cu altitie, cu cositiele impletite cu panglici rosie si al-
bastri si acoperite cu stergare albe de inu si de
56
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
\
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
de Ore-ce n'aveail ei: ce sg mgnence, dar ancg-mi-te nea 0 Dumnecleu mila. Tote ii mergea in de bine.
sg mai de si oii. Incepu 0 el a lega gurg panzei. Munca lui Se vedea
Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iarg pe cum merge inainte 0 avea parte de ea. Ce sg mai
muncg, darg munca lui abia ii aducea cu ce bruma spunem multe, in scurtg vreme ajunse frunta al sa-
se0 tie clilele. Cum am clice muncea in sec, tului, dupg hgrnicia lui, cu vitiOre, cu plugulet 0 cu
Dupg cat-va timp se pomenesce cu un argat de la tote dichisurile unui cu parte lasata de la Dumnecleu.
stina mocanului.
Neicg, clise argatul, m'a trimis stgpanu-meu cu
lana asta la D-ta.
-- E, 0 ce sg fac eu cu densa ?
Apoi sg vecli D-ta, sta'panu-meu a pus de iia
tuns oile i a tuns 0 Oia finului seri. Acesta este lana
ei i a trimis'o cui se cuvine.
din casg.
,
Vesli ca numai cu vitele se scote sgracia afarg
6`417--
ce- 44--e-
l'it44te
113,262.1 8
58
Lou sou era acoutrat, la semenga era sana, litteraire s'eleve, en cette occasion, pour proclamer,
Lou nourrigat, TWA, cresquet is Viol vesent,
Talament que ben lau atapet costa e plane, hautement, l'innocence des femmes d'un pays auquel
E desempioi, maugrat la malicia de tems 1
ii vient apporter son tribut de sympathie.
Mnugrat que siegue estada e dalhada e chaupida, Donc, les Macedoniennes qui vivaient au temps du.
Maugrat lo malo erboulho, es encaro espoumpida, roi Archelaos, sont accusees d'avoir dechire, de leurs
E ion mendre levant nous gandis soun perfum.
propres mains, le poke tragique Euripide qui avait
Fraires, per alene. 'quela paura mesquina, quitte Atthenes vers l'an 410 ou 409 avant l'ere chre-
Per faire coungrelhe sa bela flou Latina,
A robra, zou, de vanc, a l'aissada, au seuclun . .
benne, pour venir en Macedoine, sur l'appel d'Ar-
ch.elaos.
Lansargues, lou 7 de mars .r880.
C'est une calomnie que l'histoire, cette grande me.
disante, a le tort de repeter de generation en gene-
ration.
Non! gracieuses Macectoniennes, non l vous aieules
n'ont point ete assez barbares, pour agir comme les
Bacchantes qui mirent jadis en pieces le vertueux
Félibre Majourau.
Orphee.
Euripide a ete la proie d'animaux feroces et non
TRADUCTION la victime de furies voulant chitier l'auteur tragique
de ses manquements de courtoisie envers le sexe fe-
A LA TOUFFE EGARtE minin.
N'avait-il pas gagne l'indulgence pour ces pecca-
dilles philosophiques, celui qui a chante Alceste re-
IDans le temps de splendeur oe la cite Romaine pouse fidele et heroique demandant a mourir pour
Secouait sa semence aux quatre points cardinaux,
Un tout petit grain rondelet et luisant son epoux ?
Rebondit vers la contrée, d'oe nous vient Taurore. Comment des femmes auraient-elles pu torturer,
Le sol etait prepare, la semence etait saine mettre a mort celui qui a dessine les touchantes figures
Aussi, le Nourisson se dévelopa a vue d'md d'Iphigenie, d'Electra, de Polyxenie, d'Andromaque
A tel point que bientOt ii couvrit plaine et coteau, et de Macarie.
sE depuis, malgre les intempéries, les vents, les orages,
Non! encore une fois, non 1 Votre patrie, Macedo-
Malgré qu'elle ait Cté et fauchée et pietinée, niennes, n'est pas celle oü l'on massacre les poetes,
Malgre les herbes parasites, elle est encore pIeine de vigueur,
Et le moindre souffle du levant nous apPorte son parfum. mais celle oi l'on honore le genie, celle ou des legis-
Freres, pour aider la pauvre infortunée, lateurs de l'art comme Aristote enseignent le beau
Pour faire produire sa belle fleur latine, a des princes comme Alexandre.
A rceuvre, du courage, allons, a la serfouette, au sarclage. . .
C'est pour quoi je te salue, antique Macedonie I
9e
59
Chambre des d611t68. Paris le 20 février r880. m6ritez d'être soutenu par tous ceux qui aiment
le progrès et qui comprennent les devoirs du pa-
triotisme.
t'est pour l'étranger qui visite la Roumanie un
25 mars 1880.
vif plaisir de retrouvey' dans le type et dans la langue
.des habitants un souvenir si vivace des Roumains et
de rencontrer en niPme temps dans les mours et dans
les lois du pays les bienfaits, les institutions, les idies
de la civilisation la plus avancée.
Le peuple Roumain, qui a st visiblement dans les
veines du sang de la plus grande nation de l'histoire,
a aussi tout ce qu'il faut pour faire glorieusement et
utilement refleurir sur lel bards du Danube un re-
0 Mort, divine Mort, on tont rentre et s'effaoe,
Accueille tes enfants dans ton sein étoi16,
jeton puissant de la race Latine. Que de progres il a Affranohis nous du temps, du nombre et de l'espaoe,
accomplit depuis vingt années, conquérant successive- Et rends nous le. repos que la vie a troubl6.
ment son unite, sa constitution, enfin son independance,
et au milieu de ces difficiles itapes, ne cessant de per-
A M. Djuvara, trances dues ot sans Macho me rdduisaient, A plus forte raison suis-je obligrf do YOH
tenir le mime langage; car mon fiat, loin de s'amender, a empird. Yous contenterez-
alon cher ami, quand lin pays comme la vous de ma bonne volontd et, comae a fait Paris-Murcie, bine lottre tout intimo et
Roumanie entre dans la vie Européenne, nous persornelle 9
nous serrons pour (2,ti faire place. C'est un ami Agrdoz, Monsieur, l'assurance de ma haute considdration.
8*
60
i
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
Cureanil la panda
de D. WIL
- 61 -
Nouri-Osmanie
Croquis sur nature par billtatireanu.
62
Ca si fluke turbate, Nu stiu and m radicara. Philosophii au cunoscut multe lucruri afarO de Dum-
In duman am dat ; Cnd m'am desteptat nesled. Dintre ei, quei que nu '1 au priceput '1 au thgh-
Trupa lor pe jumatate, Cu avirtutea militaras
M6rtea au gustat, Am fost decorat.
duit; quei que nu '1 au taggcluit nu '1 au intelles de
Eu Floria cu a mea =Lana, D6mna terd lane mine, quât incomplectu.
Opt turd am lovit; Bratul mi-au legat Preotii, apprOpe ca i sëlbatecii, nu '1 au cunoscut.
Dar o sabie paena, de quat dui:A manifestatiunile exteriOre.
Bratul mi-au sdrobit. §i dured, chin 0 suspine,
4 Pe loc am uitat. DupO quei d'anteiu, Dumnecleil è numai spirit, sau
TurciT catY md erau inca, numai materie, sau nici una nici alta. Universul è uh.
La parnant cacliau Be traestY, DcSmna SlavitA fapth a Hasardului, sau u illusiune.
§i 'n durerea lor adanca, Atund am strigat,
Mai ni ceriau. Dupo quei d'al doilea Dumnecleil existh, ans6 este
AdY o tag fericita ; representat q4nd eh un rege absolut, crud, capritios,
Armele lor inchinarit,
TronuluY am dat.
Cu steagul sfarmat ;
Domnul nostru ie 'nvatase,
fantascu, incongiurat de temnite 0 de sbiri; pedep-
Trimbite atunci sunara, sind pe necredincio0 din vindica §i pe- fideli din fan-
Focul de-a 'ncetat. Cum se ne luptam,
Ca viteaz ne aratase, tasie, quAnd eh uà fiinth nepriceputh, mysteriOsh, alle
Trif din capitanT cazura, MOrtea se 'rkfruntani. quhria arcane nu sO pot phtrunde 0 a quhria vointh
Si eind sute doY nu se pOte sci.
Din viteji, m6rtea vezura, Va strabate al Seu nume,
M6rte de erd.
MaY tarziu e ingropara Viacuff, neuitat ;
Torf intfun mormint Si istoria va spune
§i p'o cruce se sapara Fala ce-au lasat Aqueste idei erronate alle preceptorilor omenirei
Acest sfant cuvant : Cu viteaza luT armata
Dusmanil sfarmand, despre Creator 0 despre detinata creaturilor, , au
Locul de sub santa cruce Romaniei drept rasplata rhthcit pe Omeni i iau condus pe nefericita calle de
cDe sane stropit Neaternare (land sfh0eri, de lupte 0 de miserie in quare sè aflä asthcli,
4E drumtil, ce tam duce calle din quare nu vor ei dequât cunoscend queea
«La viac fericit
«Fratf aduciti-v'aminte Pe pamantul %ere mele, que Dumnecleu vrea, qua sh scie queea que ei trebue
«Ca noT am murit Fericit eu pot se mor : sh fach.
«Pentru a teref drepturf sfinte C'a scapat de chinuri grele ; AnsO, cum sh cunOsch vointa lui Dumnecleti?
e Carol, Domn iubit, Un mic, dar viteaz popor. Cithid in marea carte a Naturei in quare aquesth
vointh este scrish in littere indelebile.
Autorul lumei exprimandu0 cugetarea in operile
salle, a fhcuto intelligibila tutulor Omenilor fhrO deo-
sebire de barbar sau de civilisat, de opulent sau de
indigent, de mare sau de micu, numai sh studiecle
legile creatiei prin quare aquesth cugetare sh revelh.
DE SECOLI OMUL SUFFERE1... Actia i reactia, causa i effectul, dreptul i dato-
ria, ordinea i libertatea, siint unele din aqueste legi
alle universului dela alle quhror prescriptiuni omul
De secoli omul suffere. daqua nu s'ar fi dephrtat, societhtile n'ar fi queea que
El suffere de resbel: de resbellul internu de indi- sh afih asthcli: nisce formidabile lucrhtoriuri in quare
vid la individ, de famillie la famillie, de classg la classà, sh faurescu catene Omenilor i instrumentele de dis-
quare a addus ruinarea si asservirea; de resbellul ex- tructiune alle statelor.
ternu de trib la trib, de popor la popor, de stirpe la SI vedem invhthmintele que ne dau aqueste legi.
stirpe, alle quhrui urmhri au fost: in societhtile antice
sclavagiul, la natiunile moderne desmembrarea si uneori
desfiintarea statelor.
El suffere de morburi quare facu din viata sa un Daquh observAm faptele que se petrecu in lume,
suppliciu.
vedem quO on que actia, are reacfa sa, ori que
Suffere de lipsh quare'l expune sh peel de fOme, fapth rOsfapta sa: bung daquh actia, daqul fapta a
sau s s terrasch, sh mendice, s minth, sh inselle, fost bung; rea daquh fapta, daqua actia a fost rea.
sg uccidä qua sh träiasch. Si in aquesta, fatalitatea sau vointa arbitrarh a lui
Dumneclet nu stint amestecate intru nimicu. Dum-
necleu a permis omului tote, dar '1 a insciintat quo
nu tote ii semt de folos; el 'i a dat liberul arbitru
De unde yin aqueste relle quare turmenth ome- pentru a ush, i ratiunea spre a '1 consilia d'à nu
nirea ? abusà. Mâncarea è indispensabilh existentei, dar man-
De entrebhm pe philosophi, ne spun quo elle stint carea peste mèsurä adduce indigestiune. Indigestiu-
la lege a naturei la quare omul cath sh s6 suppunh nea este reactia, este rOsplata excesului in mâncare ;
fatalmente. 6 pedepsa intemperantei, abusului, necumphthrii. In-
De ne adresshm la preoti, ne i-spund quO elle yin digestiunea este un 1-u; dar aquest r62, ca tote quelle-
dela Dumnecleil pentru pedepsa quellor rei i incer- lalte, nu vine dela Dumnecleti, nu 6 consequinta vre-
carea quellor buni. unei legi fatale a creatiunei; rOul vine dela noi en0ne
De cercetam, ansO, cu luare aminte faptele, elle ne prin neascultare, prin imprudenth, prin dispretul chtre
arréth quO sorgintea sufferinfelor nôstre sè aficl in consiliurile ratiunei, mintii, judechtii shnhtOse de quare
calcarea legilor crealiunei; quit!, causa reului este ig- omul nu 6 lipsit dar de quare el s'al lipsesce prin edu-
noranla despre Dumnedea ,si despre queea que el catiune, prin deprinderi, prin invetatura ce a priithit
voiesce. dela aqueia quari attribue tot que advine lui Dum-
necleil sau FatalithtH, Provedintei divine sau Destinu-
63
lui orbu. Autorul re'ului este Omul. Re'ul e consequinfa Dar dreptul ar fi nedrept quand n'ar aye si datorii.
contravenfiunei la lege& equilibrnlui. Voim sg evitgm justitia supremg a voit qua tot dreptul sg fi g suppus
reul? Sg evitgm abusul; sg observgm in tote cum- la datorii; tOtg datoria sg aibg drepturi.
'Ana ; sg ne conformgm legilor stabilite de naturg; Dreptul fare datorie 6 despotismu; datoria f.gre
in alp termeni, sg ne conformgm vointei lui Dumne- drepturi 6 sclavagiu.
çleii traduse infr'aqueste legi pe care nu le putem Aqueia quari pentru densii 'si au facut partea ex-
cglca are a fi pedepsiti. clusivu de drepturi si au lissat altora numai datorii,
au violat ug lege a naturei, t aquéstg violare a avut
urmgri funeste pentru societate.
In universu nimic nu 6 arbitrar sau intemplgtor :
ori que eifeetn are ue' musk i tOtg causa produce
un effectu. Revolutiunile sociali, resbellele de con- Ug altg lege importantg a naturei 6 solidaritatea.
quistg, stint effectele funeste alle unor cause nefericite: Omenii facu parte dintr'un tot que se numesce U-
injustifia ,si Mcomia. manitate, dintr'un intregu que se dice corpul social.
Omul culege queea que semâng; i individii, classele, Ca atom al aquestui tot, ch parte al aquestui intregu,
popOrele quare au semânat vent, n'au putut sg adune individul nu pOte sg nu suffere quAnd intregul din
dequat tempestg. quare face parte suffere.
S'a qis : Pine quand commotiuni sociali, pine quand eDaqqa noi, oriquare ne ar fi positiunea, sufferim,
resbelle, pine quand miserie? dice un distinsu cugetgtor, quand semenii nostri suffer,
Pine quand causele quare le-au produs vor existà. gland societatea suffere; daqug nu ne este dat a fi
Pine quand, Anse', causele nu vor inceta, pine quand fericiti unii fgre a1ii, este pentru quo toti, membri
foga va prima dreptul, pine quand vitiul va fi onorat ai aquelleesi famillii que sg numesce societate, sentem
si virtutea persecutatg, effectele nu se vor exstinge, legati intr'un singur mgnunchi printeug lege diving :
in pisma legilor repressive, temnitelor i carneficilor ; solidaritatea.
prin mesuri violente elle se' vor pute amanà dar nu Societatea è solidarg de faptele individului, i quand
se vor desfiinta, pin6 quand legea causelor i effec- observgm quo nu 6 nici ug crimg individualg, nici ug
telor va guvernh mundul, pine quand reul nu se va durere privatg de quare societatea sg nu fie complice,
stgrpi dela origing in autori mai nainte dequat in vedem quo solidaritatea este justg. Actele individului
unelte, in cause mai nainte decat in effecte. Armarea dependg in mare parte de circumstantele vietei pe
sclavului in contra societgtii este ug crimg, dar rg- quare societatea '1 a constrinsu s'o accepte. Ignoranta,
pirea 1ibertàii lui nu este si ea ug crimg i 'Once ug impilarea si miseria sent causele mai generali alle
crimg mamg? crimelor. Quine a tinut pe om in ignorantg? cui sg
datoresce miseria de quare el suffere? Societatea
quare n'a instruit pe om, quare n'a ingrijit de bunul
lui traiu, 6 marea culpabilg, si cu dreptu impgrtgsesce
Queea que lipsesce stabi1itàii societgtilor este ar- responsabilitatea. Dao Omenilor painea intellectualg.,
monia. i prima condifiune a armoniei este ordinea; procurati-le painea materialg, usuratile sarcinile, assi-
a dba condifie e libertatea. guratile minimum existentei , i crimele individuale,
Quand guvernatii si guvernantii vor sci quo ordinea si revolupunile sociali nu se vor mai produce.
quea mai perfect sà conciliadg cu libertatea quea Societatea are ug datorie sacrg; datoria de a lumina
mai absolutg, quei d'anteiu nu vor mai aye ug repul- pe Omeni 0 de a le assigura existenta ; societatea, Anse,
siune pentru ordine, i quei d'al doilea nu se vor mai adesea uital aquestg datorie; solidaritatea o amintesce
teme de libertate. si o indemng sg o implinescg. Solidaritatea, dar, 6 santg.
Ordinea 6 indispensabilg liberatii; libertatea è ne- Aqueia quari dicu : individul face, individul are sg
cessarg ordineil Una pe alta nu se exclud ci se ajutg; dea samg de faptele salle; el se pedepsesce, societatea
una fgre alta nu pot sg existe. nu 6 responsabilg, nu 6 solidarg, nu suffere; se insellg.
Ordinea i libertatea sent quelle dOe mafi legi pe Este adeverat quo solidaritatea nu exclude responsa-
quare se repausg Mundul. bilitatea individualg : aquella quare turburg societatea
Libertatea are ordine 6 anarchie; ordinea fgrO li- prin crime se pedepsesce; dar responsabilitatea indi-
bertate è despotismu. vidualg nu inlgturg responsabilitatea collectivg, nu
anarchia a addus tot d'auna ucciderea libertgtilor; scutesce solidaritatea. Individul se pedepsesce, dar si
despotismul cgderea monarchiilor. societatea suffere.
Christ Omul collectivu a dis : .xQueea que
faceti unuia dintre voi mie faceti» adice societgpi
intregi faceti. Un om ommOrg pe alt om; societatea
Dupe legile conservatrice alle creaPunei, quei tari suffere de dOe ori : suffere in ommoritor, , queci el
au datorii ciitre quei debili; quei debili au drepturi este unul din membri corpului social, si quand un
assupra quellor tari. membru suffere tot corpul suffere; ea suffere in om-
Copii se nutrescu de pgrintii kr; si aquestg regulg morit, queci que se face unui individ, omului collec-
a naturei pe quare o vedem la Omeni se observg si tiv se face, socieatii se face.
la animale si la fiintele neanimate. Omul flind solidar, interessul lui personal nu 6 d'a
Quand, dar, quel puternicu ti arOgg drepturi assu- lucra in detrimentul interessului publicu. Nu i se quere
pra quellui nevoias calcg legea protect6re a univer- sg sacrifice binele seü binelui commun, dar sg nu
sului quare a flcut din debilitate un drept si din fortg sacrifice binele commun binelui see. Interessul privat
o datorie , i la aquestg cglcare s'a respuns tot d'auna: este reit intelles quand nu se calla in interessul ge-
de individi prin crime, de popOre prin revolupuni. neral, quand se cautg afare din interessul general.
- 64
Intdressele Omenilor fiind identice, omul nu póte cipele JerOm Napoleon ii numesce csectarii theocratiei
sg obting salvarea sa singurg; el trebue sg caute quare inveth ug religio netolerantg i asservitóre, 9i
salva societatea .pentru a se salva pe sine. Callea fe- sectarii discordiei quare urmh.'rescu organisarea socie-
ricirei generali este singura calle a mântuirei. thtii fgrö Dumnecleu i fgrö legile moralitätii) el va
rupe catenele in ora in quare *se' va decide sg. im-
pllitesch voinla lui Dumnedeu manifestath printr'a-
queste legi quare, de va fi practicatg, va da socie-
Aquestea i altele sant legile naturei. tgtilor pacea i omenilor fericirea mult dorite, inde-
Cum s'au conformat Omenii prescriptiunei lor? lungu asteptate.
Faptele omului n'au fost dequât diametralmente
oppuse aquestor ordonante alle Cerului, aquestor
prescriptiuni divine al qugror scop 6 fericirta fiintelor.
,^r sfif..44-4.1e/L
Quate-va exemple de rebelliunea inconscientg in
quare creatura s'a pus cu Creatorul.
Dumnecleti guverng prin attracti6. Omenii con-
ducend societgtile prin vio1in, s'au depgrtat de mo- LA CHAU WERE
dul de guvernare stabilit de Legiuitorul suprem.
Provedinta diving a fgcut din forth ug datorie.
Omul a contravenit scopului ei conservator etransfor- Ii est pres d'un rocher une étroite chaumiere,
mand puterea in drept. L'accacia fait trembler son ombre aux alentours ;
Jadis ce fut un nid. d'amour et de lumiere,
Sufferintele sant effectul rer} al unei cause relle; Un berceau contenant d'heureux et tendres joins I
elle se pot inlgtura inlgturanduse causele quare le-a
produs. Omul le-a legitimat allegand qu6 elle sant Ainsi qu'un cerceuil vide elle entrouvre sa porte
urmarea legilor fatale alle naturei , sau vointa arbi- Que le vent fait crier tristement sur ses gonds
trail a Creatorului. Et paralt regarder de son regard de morte
Par le, sentier qui merle au loin dans les vallons!
Fondamentul ordinei este libertatea; scutul liber-
tatii este ordinea. Guvernantii au fgcut din distru- Le lierre grimpe encore aux appuis des fent tres
gerea liberthtii basa ordinei; guvernatii n'au veslut Et flotte sur les murs A la vigne enlace,
conservarea libertgtii dequat in nimicirea ordinei. Ainsi deux beaux amants qui confondraient leurs êtres
Prin legea solidaritgtii, fericirea individului este le- Jouiraient du present oublieux du passé I
gatg de fericirea societätii. Omul a cgutat fericirea Un bout de rideau blanc qu'un lCger souffle agite
individualg in nenorocirea generalg. Vaguement d'une vitre ébauche le contour ;,,.
Tot astfel i quellelalte legi alle universului au fost Ce souffle paralt etre une Arne qui palpite
sau uitate, sau gre0t interpretate, sau inversu applicate. Et ce rideau lCger un fantlime d'amour 1
De aci stricarea machinei sociali i explosiunile
adducet6re de nefericiri quari au sfgramat de atgtea Dors en paix pour toujours, chaumiere desolie,
Nid charmant d'un bonheur eteint A peine &los I.
ori existenta statelor. Aujourd'hui tout est mort et la joie envolée
Ne reviendra jamais visiter cet enclos
.Bucarest, 1880.
Inchieiem :
Un tragicu anticu, Eschyl, a scris u trilogie : Pro-
metheu rdpind focul cerescu; Prometheu incatenat;
Prometheu liberat.
Prometheu 6 Umanitatea.
Incatenat de quei doi inamici ai omenirei : de Falsa
Creding i de Falsa Sciing; de falsa credintg quare
propagg un Dumneclea injust, pedepsitor al quellui
innocent qua sh incerce fidelitatea lui, 0 al quellui
drept qua sg pung la probg pacienta lui, 0 de falsa
sciintg, de sciinta aa çIis inaltd a fatalismului quare
Charmes (Vosges)
ridicg omului ori que sperantg de ameliorare a stgrii le 28 Janvier x880.
salle abjecte §i'l condamng la immobilismul oriental,
de materialismul transcendental, daqug putem sg ne
exprimgm ast-fel, atat de lgudat, quare stinge in om Mon cher ami,
ori que simtimente nobile de devotament 0 de abne-
gatiö, de just 0 de injust, de onest 0 de malonestu, Le retard que j'ai mis h repondre a votre appel
de adoratiunea de Dumnesleu, de amórea de patrie du 25 Fevrier, n'est imputable qu'au long circuit qu'il
9i'l cobOrg in starea brutei; pironif de aqueste sciinte a eu h parcourir pour m'arriver.
alle qugrora invethturi respandite de pe amvon i de Je vous envoie donc , des Vosges , mon humble
pe cathedrg au resculat pe om in contra omului, au griffre a mes risques et perils, sachaut de reste que
fgcut tyrani i sclavi, spoliatori si spo1iai, martyri 9i la verroterie, si finement tailtee qu'elle soit, ne peut
rebelli, carnefici i victime, omul va fi liberat in clioa figurer dans une riviere de brillants, de rubis et
in quare va uita tot que a invetat dela depositarii d'emeraudes qu'à la condition d'y faire tache. Je ne
lor, dela propagatorii credintelor mincincise i sciinte- vous remercie pas moins de la bonne fortune que
lor neexacte i se va conforma legilor creatiunei fal- m'offre votre vieille amitie de payer a la Roumanie,
sificate i ascunse de aquesti apostoli pe quare prin- en telle compagnie d'elite, mon faible tribut d'admi-
65
ration et de pieté filiale puis qu'elle m'a etreint acestu soiu de poporti crestind, care respunde cu
comme sien sur son sein maternel. trufig Sclavului emancipatti, la bine.facedle primitel
01 Roumanie , tu es bien la terre des miracles! Vechia pornire de suprematie, vechile ud, nesatiulti
Cinq lustres ont suffi a ta regeneration. Tu l'as corn- de altgdatg Ii iau aventu1
mencee en devangant l'Amerique dans l'abolition de Ce va urma, este usord de preveslutd.
llesclavage. Tu Pas poursuivie en t'appropriant toutes Selbatacia deslb.'ntuitg va face ca prada, abia scg-
les conquetes qu'un siecle de luttes a implantees en patg din ghiarele Padisahilord, sd fie venatä de pase-
Europe. Tu as fait de ton sol une patrie a 600,000 rile cu doue capete, mai rApitOre, mai asfixatore de
familles de proprietaires. Tu les as mises ces familles cad" atmosfera semilunei.
sous Pegide de la liberte, de la justice , du droit et Este tristd i plinti de pericole spectacoluld care
de l'instruction, D'une patrie vassale tu as crée une se desfasOrg cu intetire in peninsula Balcanilorti 1
patrie unie et indépendante avec le courage et la Escesele in ultragiu §i spoliatiuni nu vorti cimenta
vaillance de tes vieux heros. Tu es, pour l'Orient unitatea unui state' hybridd, nu vorti legitima rgpirea
l'initiatrice a la civilisation. Tes voisins, echappes crhier in mana servilorti de ieri, transformati in spoliatori 0
au despotisme du conquerant, n'ont qu'à t'imiter pour asupritori.
devenir ce que tu es déjà, libres, dignes, eclairés et Arbitrariulti, calcululti diplomatiei, a pututti comite
prosperes. Ne serait-ce pas de toi que le prophete nelegiuirea sfintitg prin tratatulti de la Berlin, nu va
aurait dit : eQuce est ista quce progreditur quasi fi in stare inse, a face se disparg legitimulti moste-
aurora consurgens , pulchra ut luna, electa ut sol, nitoriu.
terribilis ut castrorum acies ordinata.» Marche, marche, Nu totti-de-una in vieta practicg a popOrelorti se
avec ta foi en tes destinees. C'est la vertu des forts. adeveresce maxima Cuceritoriloru :
Et s'il est vrai qu'elle transporte les montagnes, elles Cuius Regio eius dominium Iv
les abaissera un jour devant toi. Sila, volnicia nu conferg drepturi pentru vecie 0,
istoria ne spune, cg sangele versat, nu este ug A-
nd* roditOre pentru cuceritori i usurpatori, nu-
mescg-se ei Regi, republice sau popóre/
Pe ce se intemeia drepturile nemului Bulgard 0
Grecti la suprematia i esclusiva dominatiune in Mesia,
Macedonia, Tesalia, Epiri, Tracid, Albania (Ilida.)?
Care le este dreptulti istoricti, dreptulti aviticu, drep-
tuld virtuale, titlurile etnografice, condifiunile cultu-
MACEDON IA-ROMANA rate, putered de assimilare?
Istoria trecutului, consultatel ne pôte lumina!
AMINTIRI I REFLECSIUNI Nu ne indoirnd c, i de astg-datg, aceste doud
popOre (Bulgarti si Grecti) egald patimase, insufletite
de acelasil spiritti alti esclusivismului si alti netolerantei,
Cand cugetsamti la intocmirile diplomatiei din se vord uni contra elementului ,romanu din peninsulg,
1878, referitOre la te'rile din peninsula Hemului, intoc- vorti pune in miscare ceruld i pgmentuld intru rea-
miri umilitOre, inice i vitrige, pentru Românii din lisarea proiectelora' criminale cad tindd la desfiintarea,
Tesalia, Epira, Macedonia 0 Mesia inferiOrg, disg si a gintei române, si a vitezului popor albanesu ;
astg-di impropriu Bulgaria; cand ne reamintirn, derg totti asemenea suntemti tan in convictiunea nós-
ca. intre puternicii factori, in sinul Areopagului Euro- trg c, incordgrile lorti se vorti sfgrima si in acestti
peanti, era representatg Mama nóstrel Roma si sora secolti, de resistenta vigurosului elementd alti Romei
Francie, cu inima strinsg de durere ingangmti vechiulti neperitóre, puternicti prin consciinta .1Zomilnismului
refrenti alti strgbunului Virgiliu: plinti de mdrire si de farmecti I !
«Est mihi domi (Pater, est.) injusta .11Toverca! In cestiunea Orientelui, dicea la 1855 eruditulti El.
Majestuosulti sOre, pornit de la apusti, spre a lumina Regnault , suntti done probleme: una musulmand,
oriintele scaldatti in sange i invelitti in norii de ghiatg, alta cre,rtind, care este a nafionalit4ilorg.
nu avü ug singurg radg de luming i cgldurg pentru Panelenismula, ca §i Panslavismulii, ca i Panger-
fiica Urbei eterneH manismulii, este und apelti la nationalitate, la unitate
Se vede cg sOrtea sinistrg tad Ii mai urmgresce nationalg, de ce se nu fie cu acelasti dreptd si Pan-
victima, Ii desfgprä urgiile turpitudinei, serband tra- latinismuli Sau Paromânismulie, suferitti ca principiti,
ficulti de teri si popOre 11 ca apelti la unitatea gintei latine n Orientuld latinti21
Civilisatia Europei din secolulti luminelorti Ii incling Crede-va seriosti Europa, crede-vorti seriosa, fie
cumpena numai spre usurpatori 1 Grecii, fie Bulgarii, cl pcite avea vié unit statti
Este vointa ei suverang, ca mostenirea Orientelui unitti Bulgarti i Bizantinti, ridicatd pe mormentuld
sd trecg din maim usurpatOre totti numai in mani nationalitgtei romane ? . .. Amggirel
sacrilege de usurpatori; vointa ei, ca acea bogatg Numai unit imperiu alti Romanilorti Asanidi pote
mostenire se deving patrirnoniulti tergovetilorti de will tine cumpena dreptgtei intre elementele punerea in
Ironic, insultd, profandfiune1 ! luptg; pOte.garanta trancuilitatea, pacea, prosperitatea
pice-ami i noi, de astg data, cu acelti amgritt! peninsulei.
Macedoneand Filipti, rege ingenunchiatti la Kynos- S'ati uitatti neajunsurile i calamitgtile Chinezatelorti
kephala in an. 167 an de Chr. «Nondum omnium Bulgare, sfgramate de Basiliu Bulgaroctonulu in a. I0I6 ?1
dierum solem occidicse», deca cumpauld servilorti de Ce vieta avut-'ati impetecituld imperiu alti Romeilorti?
ied ne-arti lgsa se intrevedemti ug licrire de sperantg Curn s'a sfirsitti domnia lui Alexiu Angela', Las-
in dreptatea i omenia lord; din .fatalitate nu suntti karis, Teodor si Emanuel Comnenu i atati a1t1 ce-
presemne pentru unti viitorti fericitti, in vecingtate cu sari ai Bizantului ?
[13,262.] 9
66
Care fi, in definitivil, scirta Epirului si a Epigoni- Villehardouin, Benjamin Tudella, Willkensohn ,
lorti dinastiei Comnene , desfiintate grin romanulti Gutry si Gray Pouqueville, Th. Boue, M. Leake, El.
Batate I? Regnault, Gebhardy, Pagius, Hahn, Fallmereyer,
In ce folosita-'u Despotilorti din Epira cutropirea Lejan, Hoffmann, Thunmann, Dr. Roza, M. Picot,
Tesaliei, Dalmatiei, Macedoniei, a unei parti din Tra- Hellfert, Kanitz Kandler, A. Covaci, C. de Fran-
cia §i Bulgariaimpropriu Ara? ceschi, Fr. Vanicek, V. L. Christznianu, [nu amintimu
.
Grecii vorii face bine sesi reamintesca ca, cu tóta pe Bolintineanu, I Maiorescu, Hurmuzacizi, N Bd-
perfidia si ingratitudinea lorti bizantina fata cu Ro- la§.escu, V A. Urechia, Mar.garitu, N. Densiu,ganu
minii, ei au traitil si in ultimele loril dile numai prin si Dame spre a nu da locu la banueli], ne punu in
gratia i generositatea Asanisliloril. positiune prin erudite scrieri, se cumiscemu trecutulu,
Unil viitorll statil Bulgari, langa ung viitord im- presentulu, etnografia teriloru in cestiune ; se cun6s-
perid Bizantinti , ridicatii pe ruinele Româniloril, an cemu puterea de viata , gradulu de cultura . disposi-
repune Orientull n epocele de sane can all provo- tiunile psihice , aptitudinile si ale Romaniloru, si ale
catu intervepirea Latinilor lui Balduinil 1 Ele 'dart? Albanesiloru i ale Greciloru i ale Bulgariloru din
representa in sinull Europei nici macarii interesulil Macedonia, Tesalia, Epiru, Tracia, Albania, Istria!
omului bolnavil de ieri sail i, luandil ca termenil de Bibliografia diplomatiei care hotaralsce de sOrta
comparatiune alti bifurcatului, impeticitului, poliglotu- popOreloru, nu se va fi marginitu numai in scrierile
lui i langedendultii imperiu Austro-Ungarti, pare tra- unui L. Baude , Ierecek , Schaffarik , Drinov, , etc.,
esce, ca alta-data Bizantulti i ca mai eri alaltaeri scrieri neaparatu erudite , pline de meritu , derti..,..,
bolnavulti de la Stambulti numai prin merituli alian- derti... intocmite ad usum Delphini!...r. Pentru ca. i
telorti sdrobitóre si umilitórell Mundus vult decipi ergo decipiatur. I/
Este in adeverti surprinsletOria i greil de intelesu usu- Bizantinulu : Chalcocondillas dice in a sh Carto-
rinta mesuriloril inaugurate in acestil nefericitti Orientil. graphie :
Timpull cell mai apropiatil va face, póte pre tar- e Valohorum gens belle pretantisima exten-
4iii, se se recunOsca catti de vatemetóre intereseloril gclitur horum Regio usque ad pontum Euxinum
civilisaiunei si ale omenirei, este solutiunea se s'a Pindum vogue ..... Blacci incolunti,
datti marei probleme, la Berlinil 11 Va se dica : pretutindeni Blassi , Daci adeca Ro-
Uitatu-s'au traditiuni si sombrele profetii primite mani! Numericti, puterea Romanilorii in Macedonia,
ca avertismentil de la Marele Cesare Frideric al Pru- Tesalia, Epiru, Tracia, Albania, §i insulile Arhipe-
siei, de la Prometeula exilatil la Santa-Elena ?. Uita- lage se urca dupa cele mai moderne statistice la
tu-s'au tutu trecutulti duplicitatilorti bizantine; uitatu- 2,700,000.
s'au, ca de multu Atica lui Alcibiade, Troia mi Hec- In Bulgaria propriu disa , dan necorectu nume-
tora, Maratona lui Miltiade, Termopilea lui Leonida rum Romaniloril este de 430,0001
nu mai traesce in vieta fiilortl din moderna Elada, Sunt mai superiori Greed seu Bulgarii in aceste
caci altu-cum resfatirea, destramarea musulmana, sfi- regiuni ?I Nici decuml
dull bavarului Otone &aril fi pututii unti singurti mo- Ceia ce ne spune Chalcocondylas despre virtutea
mentil sa se resfate p pamentulti clasicitatei Olimpicell militara a romaniloril belo prstantissima se
Nu, nici la 1824 i nici la 1830-32, n'au fostri confirma cu entusiasmti, intre alii, si de invetatulti
Grecii, esiti din diluviulti Bizantului can ati reinviatl Rabin din Tudela and dice la 1638 cg «Nici ua :
pentru unti momenta, la Misolonghi, splenclOrea de gputere n'a pututii infrena 5si supune pe Romasnii din
altadata, cantata de lordull Byron!! gpeninsula Hemulzei Fi din muntii Pindului.) Keine
Bratele de otelil, virtutile clasice, spirituill vitejiei gmacht ist in Stande sie zu bändig-en.z,
de la Misolonghi, traescti in frumOsa peninsula si as- In istoria universala a lui Gutri si Gray, cetimil, ca
tasli, nu ins'e" in rOndurile Hord liberei Grecie, ci in gpe timpurile lui Aurelianu, colonilele Romei din
ale popOreloril desmostenite, sacrificate viitorului ins- gambele Mesii si Iliria erau Immolate cu 30 de oni,
per??? Grecescti, Serbo-Muntenegrenil i simintiei bul- gastfela ea nu mai era locii in aceste regiuni pentru
gare ; in ale popOreloril din al caroril sinii au esitl gua populafiune din Dacia Traiand, impoporata si
marele Capo d'Istria, marele Colettil! etc. gacesta forte multu!
Nemurirea remane conservata umbreloril cari au Numai aceste circumstante ne potu esplica puterea
facutil se resune, se resimta lumea, de virtutea loril. de espansiune a poporului romanu din Dacia Traiana,
Marirea, fie bine incredintata Europa secolului al Iliria, Mesia, Macedonia, muntele Pindu si Hemu
XIX, nu va fi partea de mostenire nici a imperiului despre care ne vorbesce Mikloschits, Ienicek, Vanicek
bizantin ti in perspectiva, i nici a proiectatului statil pi altiil
bulgarll Trei state romane au essistatu in Dacia Aureliana,
Europa a luatti in puternica-i mana tealisarea unor dice Gebhardy, in susti citata istorie universala :
proiecte mari, uriase ; complinirea lorti, in forma vi- I Statu : era imperiull Romano-Comanu alu Asa-
sata de Potemkin i consiliata. de Fadejew, va umplea nidiloru, slisu i Bulgaro-Romanu.
resaritull' si apusull de teróre si durerOsa indigna- II Statu romaxm era celu din muntii Constantei pi
tiune, va fi semnulti decadentei omenesci 11 Albaniei.
Nu se pote admite ca pripirea cu care s'a lucratu III Statu romanu din muntii Tesaliei numitu Va-
la masa verde din Berlinu, a facutu sal se inlature lakia mare i Megalo Vlahia.
consideratiunii etnografice, culturale, dispositiuni psi- Acestu din urma a colonisatu in suta X muntii
chice, drepturile neprescriptibile ale gintei române si Dalmatiei i esurile Serviei cu populatiune romana
albanese din terile peninsuleil dupa care se numea cea dintaiu Morlachia §i cea
Nu se pote crede, ca informatiunile sciintei si es- din urma Stara-Vlahia.
perientei cnmpanea numai in partea unui Imperiu Intemeitorii puternicului imperiu Cumano-Bulgaro-
Bulgaru si Bizantino-Grecul Romanu din 1186 au fostu romanii Asanidi, romanii
67
fratiloru Ioanitiu dupg credinta invetatului germanu mesU), Gospod (Despot); Globa (lat. globa, globulis=
.Mf..fler Ace lu imperiu clice autorulu importan- prstatio), Chrisov [Chriso-bula], a fostu, este 0
tului tratatu : cAbhandlungen aus dem Gebiete der urmeza se fie unu pamêntu slavtil...
Slavischen Geschichte 1879 fost'au in realitate Autonomia Macedoniei române este mai veche de
Cumano-Romand elu s'a disu i Bulgaru, fiindu-cd catu fiinta i limba poporului bulgaro-slavu in Eu-
fratii romni supusese dominatiunei romline ,si pe ropa; ea s'a mantinutu sub tOta domnia musulmang
Bulgari cucerind Bulgariad) Est ist ein vorzugsweise infruntandu pang i ferocitatea lui Ali-papa. Nu
Walachisches Reich , class auth bulgaris.th genant astacli va putea fi ea sacrificata nesatiului grecescu si
well es den Wlachischen Briidern gelung, sich auth bulggrescul
zur Herren von Bulgarien zu erschwIngen. Despre cultura i aptitudinea poporului romanu din
Multe erori, grave reta'ciri, s'au respinditu in lumea terile Pad4achiloril de ieri, ne spunu nenumeratelc
sciinteloru, prin scrierile unoru autorita'ti slave cum colonii de pe termuri Adriaticei i Mediteranei : Nea-
este Schaffarick, Iericek, Drinow, etc. asupra et- pole, Geneva, Sardinia, Cadice, Sicilia, Venetia, Tri-
nografiei din tèrrile Orientului europeanU, in generalu, estu, Ancona, R.agusa, Marsilia, Viena adapostescu
0 a Romaniloru in parte, der elle, analisate i supuse in folosuld artelorti, comerciului i industriei, pe la-
unui severti criteriu nu voru putea resiste, pe tere- boriosii si inteligeutii fii ai Macedoniei romane.
nulu Archiologicu, filologicu si Etnograficu, adeverului In Transilvania, Banatulu Temisianu, Sirmiu, Un-
realu, care se impune si infirma tote conclusiunile garia, românii se fglescu cu familiele Mocioni (me-
slaviste, tote deductiunile silite. cenate romanu), Siaguna, Roza, Deak (inteleptulu
Nume proprii , nume topice , archaisme limbistice Ungariei), Malen4a, Mangiarli, Capra, baron Duca,
infatip.te cu mgestrie ca proprietati slave , cum sunt ealai, Agora, IVicolici de Rudna. Neoplu, Manasi,
de essemplu : Bessi-(Vessi), Besianii, Desaratii, Me- Modosu, Dadani (mari proprietari), Ioanovici de Duleu,
saretii, Gegii, Scutii, Cutii, Severani (Siaveraniz) de- Georgevici de Apadia (tot proprietari), Dumba, Popp
parte de a forma unu capitalu slavu, vedescu perfecta (directorul bancei din Viena), Diaconovici (de la Dja-
identitate en tote particularitgtile atribuit o. numai po- cova in Banatu si ,Albania), Haris, Zonea, Schacabeut
pulatiunei romane din Mesia, Tracia, Tesalia, Epiru (fostu episcopu), Grabowschi, Dona, Blana, Dr. Cociu
0 Macedonia! (Pesta), Coengu, Sora (general), Doda (general), Mus-
Acelap casU este 0 cu numele romane : Teres, tep (baron), Dr. Coda (TimiOra), Tolea, Spaici, An-
Tertere, Batate Natate), Cutenu, Caloianu, Calimanu,' gelcu, Advoc. Marcup, Dima, Paciura, Staia (Lu-
Boris, Borilal go0u) etc.
Veri-ce &aril clice, nu se va putea contesta cu Vomu incheia amintirile nOstre prin o respectu6sa
succesu, cg numele Peck,. desemnandU unu tinutu §i caldurOsa salutare la adresa martiriloru frati de la
romanescit in Serbia , se reduce la vechiulti nume Pindu, Hemu, de la BoraPdeoniei, de la vechiuld
Peuca cunoscutu pe titnpulu Romaniloru; ca Buco- Strijmone si Nessus!
vina, Bcuca (catunu in Romania lânga Ru0i de Vede), Europa , in felulil vitrigei din cartea lui Virgiliu,
Buceg (munte), turcesculu Budjak, i0 au desinenta pi amagindu-se pe sine, v'a desmWenitu, frati pre lu-
rgdecina in romanesculu .Buca i Celticula Peucal b4i, der Ea nu 0 pOte condamna la resemnatiune,
In yang se va sustine , pentru scopuri _panslaviste, sinonima cu sinuciderea I I
ca unu pretinsu Despotu bulgaru Dobrotici aid regiu- PopOrele betranei Europe, au ua sacra datorie cg-
nei Pontice, rqedinte la Varna, cucerindu pe Severani tre cei ce voescu se traiascg
(Severineni) Severei slavi (confundati cu Sabiri = Causa vOstra este_causa intregei latinititi.
Sjaberi finici) din unele pgrti arü fi datu numele seu Cu totu ce este mare, sacru i dreptu, Ea va tri-
acelei regiuni, numind'o Dobrudza. Acesta nea- umfa curenditi sau mai tarcliu, pentru bunulU nume
peratu spre a se, intemeia credinta despre vechea aki Vecului lumineloru I MOrtea vOstra arti fi ru0nea
domnie bulgarg asupra Dobrogiei, si in acela0 timpu omenirei, ru0nea civilisatiunei 1
despre origina slaviang a Severinului nostru.
lericek, Schaffarich, Drinov paru a uita ea : gu- Buturesci, 1880 Maiu.
rele Dundrei, buccele Dundrei (Bocca de Cataro)
Ostia Istri, se numiau pe timpurile Romaniloru, Pence,
la geografi gred Delta, care respundea la configura-
tiunea obiectului avendU forma literei (A) delta.
Desininta si forma este represintatg in alfabetulu
cirilicu prin litera Dobro [10, identicg cu grecesca
delta (A).
Aceste putine essemple de 0 pote strgine subiec- ROMANUL MACEDONEA
tului nostru, se serve a ne convinge cal n'avemil cu-
ventu se despergmu, se ne descuragiamu in fata pre-
tentiuniloru slaviste i, cu ata.tu mai putinu s renun-
tämu la ug avere drépta a nOstra, dandu creclamentu tint Roman; Macedonia
neconditionatu in tote, sapientiloru slavi cari ne-au E al teriT mele nume,
probatu cg sciu s facg din sciinta unu capitalu po- In acesta-mi e domnia
liticu i nationalii, spunendu lumei, ca veri pe unde De cand m'am trezit in lume.
se aude unu nume dignitarU, cate unu terminu vechiu
juridicu cu unu sunetu slavu la aparinta precum de Dar' Elinul crud spre mine
essemplu : Banu, Panu (Banulu Craiovei, Banulu Se- Tinde veninOsa-1. glifarg,
verinului, proveninta latina de la Banus sacer, Bamim, Vrend ca sangele din vine
banarc, banuntius), Cneaz (Chinesu, Chunes, lat. Co- Sg mi-1 sorbg. ca si-o ferd.
9*
-- 68 - -
'
'..
,
11,.
.k.st,.
_
fthu ._
,....,`":
c7:
-, '.: V.,, ,t, '
J!..;, ,". :
tV...
a
.s.... ,-
Desemn de T. Aman.
Ambasada neamicet la Tepesi-Vbda.
69 -
Marmora commemorathrg.
a fiilor judetulul Neamtu, *Intl In resboiuni
Jeune berger des Carpathes independinteT, Incastratl In Octobre 1879,
In muril Sf. Ion din Phra.
de D6 William.
70
pe-a mele triste Ose 1458-61. A. trois comtes de la ville de Constantinople, l'un
"nomme Demetrius Paleologus, pris et mis a ninon, et eslargis aux
Patrie luT sg-0 creezê, cautions de leurs femmes et files . en don 22 sous.,
Peste patria mY frumcisa (Reg, des Comptes. CC. 22).
El apoT sa domineze. Comte de Marcy.
Dar' de geba se muncesce,
Cgcr pe 'ntinderea ceréscg Traianu invetiase pe Romani se 'nvinga 1
Limits des lima comptes (18 C011108 (111 mop' gge11) MACEDO-ROMANII DIN UNGARIA
1467 11 fdvrier. Aumilne faite par le chapitre de N. D. de Rouen,
d'une obole d'or a deux chevaliers grecs, Dimitrius Commocy et Do-
rosionus Cantacosino.
(Arch. de la Seine Inferieure. G. 2137. reg. Suiv. Beaurepaire). alutare voua fratilor Romani din Macedonia!
1582. Secours accordd par le chapitre de N. D. de Rouen sur la Balcanii si Dunarea ne despartu de voi, si veacuri
requete prdsentde par votre petit et aftligd serviteur Stamati, pauvre multe si triste ne a facutu zeuitati unii de altii I
gentilhomme du pays de Macedoine que les Taros avaient enleve pour
servir de Genissaire.s. Dar' provedintia lucra nencetatu, mam'a 'si reafla
(Id. G. 2278). fiii, si fratii se mai intelnescu, ca cei mai putincio0,
1584. 23 juillet. Don d'un eon sol, par le chapitre de N. D. de se ajute pe cei mai cutropiti.
Rouen k Thomas Diogene, gentilhomme du pays de Macedoine, de la Cad frati suntemu de unu sange, de un cugetu si
vile de Philippe, chretien de religion, ayant dtd longtemps captif du
Turc, dont etaient encore detenus huit de see serviteurs. (Id. G. 2175). de o simtirel
1585. 20 dec. Reception a tin Canonicat de Francois de Circassy, Acum, la aceasta intelnire, eu de aci dela riulu Timi-
clerc du diocese de Nericence, an royaume de Chypre. (Id. G. 2175). siului, se vi povestescu despre soartea Romanilor din
Annaba par le chapitre de Rouen (1585) a, Cosmin Reilly, grec, Ungaria si Ardealu, se vi povestecu cum frati romani
pour retirer quatre de see parents captifs des Tures. Au R. P.
Lorenzo Baleologo, abbe de Ste Venerande pour racheter douze reli- din Macedonia, persecutati de paganismulu Turcilor
gieux de son ordre captifs des Tures. (Id. G. 2279). au ajunsu pana la noi, ca0 destinati de provedintia,
1604-1605. Aumene de 6 livres, par le chapitre de N. D. de cá se fia spre ajutoriulu si mentuirea noastra
Rouen, è cMonsieur PArcheveque Macedone, autrement Justinien en
Grece, nomme Nectar (Nester). (Id. G. 2976).
Caci mari necazuri, necazuri de seculi au arsu inima
1605-1617. Aumône par le chapitre de N. D. de Rouen, a Dom noastra. Si mare mengaiere ne au adusu fratii nostri
Arsene, abbe de S. Basile, procureur general du tree Saint Sauveur, din Macedonia I- Asculta-01 Auditi I
province de Thessallie. (Id. G. 2296).
1623. 20 mars. Aumene de 30 sons, an P. Sebes, grec, re-
ligiemc de l'ordre de St Basile, aumene renouvelde le 2 janvier 1624. * v
(Id. G. 2186).
1624. Aumône par le chapitre de N. D. Rouen a Ceiba, moine Traianu, imperatulu Romei ocupandu Daci'a a adusu
grec, abbe du monastere de Ste Marie appeld Phoeniceotissa, rançonnd colonii romane pe pamentulu ei. Organisarea militaria,
par les Tures et an grec Contarenus Paleologus. (Id. G. 2312). politica si civila a avutu pe patricii si diregatorii de
frunte a-i Romanilor, si 170 de ani traindu necontur-
1453-1454. Donne par la vile d'Abbeville tut lyon d'or, an prix bati, s'a fundatu boierimea adeca aristocratia romana.
de 30 sons, a M. Manuel de Constantinople, qui vient grandement recom-
mantle par trois cardinaux et par le Roi. Reg. des Argentine d'Abbe- Au inceputu invasiunile cele de multi seculi, dar'
vile, cite par Prarond, dans quelques faits.,de l'Historie d'Abbeville. ele trecura peste capulu nostru, pentru ca ni-am pu-
1462-1463. Autre mane donde par le corps. dchevinal d'Abbe- tutu apera celu putienu esistinti'a noastra casi po-
vile, a Michel Demetrian et un second venant de chez les Tures. poru romanu.
Ibid. p. 88.
1455-1458. Par la vile de Compiegne qa, Georgee Theophil, de Apesati in feliurite moduri, mai multu atti dormitatu,
Constantinople, pour don d lui fait en favour du contenu en la suppli- si cand ne treziramu catra anul 1848, vediuramu cd
cation par lui bailee aux dits gouverneurs et pour reverence de Dieu patricii, boierii vechi, nu mai suntu cu, noi.
et de la foi. 27 sous par., (Registres des Comptes. CC. 21). Dar' pentru ce ne au lasatu, si unde suntu ? de nu mai
1455-1458. Aussi par la vile de Compiegne, d Ysaachius, et
Alixis, son fils, cousin gerinain de l' Empereur de Constantinople, suntu cu noi, cá se serbeze cu poporulu la olalta epoc'a
ainsi qu'il est apparu par buttes de N. S. Pere le Pappe, et par redesteptarii natiunale, epoc'a domnirii prebunului
mandement royal, lequel a este prins par les ennemis de la foi et nostru imperatu, Franciscu Iosifu I Ascultati, auditil
Menu prisonnier an dit lien de Constantinople, dont il est dlargy aux In Ungari'a si Ardealu, iobagia, unu fela de robia,
cautions de deux de see files, ainssi que portent les dictes bulles, en
don pour sa redampcion ... 22 sous Parisis., cá tieranulu se lucre se deie dijma (decima) statului,
(Reg. des Comptes. CC. 22). clerului catolicu, si domnilor de pamentu, se nu-i fia
iertatu de a se indeparea dela loculu seu etc, a
x) Ces extraits temoignent de l'accueil que la France faisait au moyen age, fostu introdusa inca de primii regi (crai) ai tierei. Toti
jusque dans les plus petites localites aux roumains et grecs qui fuyaient la do-
mination etrangere. tieranii, Magiarii, Romanii si altii aveau aceeasi soarte.
71
Maiu 1845, s'a denumitu de archimandritu alu Covi- avutu norocirea de a fi mai multi ani in aceasta fa-
lului, in 27 Iuniu 1846, de vicariu generalu alu die- milia, casi crescatoriulu lor pana studia, scoale infe-
cesei Ardealului, in Febr. 1848, cle episcop si in 24 rioare.
Dec. 1864, de mitropolitu si archiepiscopu alu Ro- 2. Petru Mocioni, studiatu in sciintiele juridice, de-
manilor gr. or. din Ungaria si Transilvania, cu resie- locu la an. 1850, se aretà invapaiatu pentru caus'a
dintia in Sibii, si in 14 Iuniu 1873, a muritu. romana, si adeseori a fostu aperatoriulu ei la curte
Siagun'a a fgcutu mai multe institute de invetia- si ministeriulu din Viena. 0 mana spurcata l'a rapitu
mentu si de cultura, a aestauratu mitropolia vechia, curendu din bratiulu Romaniloru. In I Oct. 1859,
si a lasatu o avere cam de 300,000 fl. pentru scopuri entorcendu la postulu meu in sinulu familiei pela
bisericesci, scolare si natiunale. ameadi facui visita acestui barbatu romanu, povestin-
Emanuel Gojdu s'a nascutu in 9 Febr. 1802, in du-i despre caletoria mea la Bucuresci si Sibii, si
Oradia Mare comitatulu Biharia. Mama sa a fostu aducendu-i salutare dela epistopulu Siaguna. Plecà
fata lui Demetriu Poynar de Biharia. A invetiatu stu- apoi la preamblare si intorcenduse peste jumetate
diele juridice, si a practisatu ca si advocatu in Pesta de oare, Pilaty portariulu casei l'a asasinatu.
fiindu dintra advocafii cei mai renumi0, si deosebi 3. Andreiu Mocioni, unu barbatu eruditu, pela 1850,
casi aperatoriu. In 1861, a fostu denumitu de comite era in vigoarea vietiei, tare cu spiritulu, decisu cu
supremu (prefectu) alu Carasiului, si membru alu casei vointi'a. Incungiuratu si sprijinitu de inteliginti'a ro-
magnattlor (senatului); in 1866, a fostu ablegatu alu man ?. din toate partile devenf prestetotu conducato-
dietei ungariei (camerei) in 1867 decoratu cu ordulu riulu Romanilor in causele natiunale si bisericesci, si
leopoldinu, clusa de cavaleriu; in 1869, a fostu denu- aceasta conducere i-a fostu incredintiata si din partea
mitu de septemviru (jude la judetiulu celu mai innaltu) fratior.
si in aceasta functiune a repausatu in 22/3 Ian. 1870, Castigandu si increderea imperatului, a fostu comi-
in Pesta. sariu cesaro-regescu alu comitatului Carasiu si Timi-
Emanuel Gojdu a fostu casetoritu in doue renduri, siu, si apoi presiedintele comisiunii de contributiune
cu Anastasia nascuta Pometa, veduva Vulpe, si apoi pentru Banatu si Voivodina. Pe cati Romani i-a feri-
cu Melania nascuta Dumcea, ambele din familii ma- citu prin oficie, clar' pe cati mai cauth si nu-i
cedo-romane din Pesta. Prin Anastasia Pomet'a a afl'a I
fostu inruditu cu familiele romane Mandrino, Stupa A conlucratu puternicu in caus'a despartirii ce
si Getieu. serbi, in caus'a restaurarii mitropoliei gr. or. romane,
Prin testamentulu seu din 4 Nev. 1868, mai toata si in toate, in toate causele. Casi ablegatu alu
averea sa a lasat'o de fondatiune, ci proprietate a dietei Ungariei a incercatu cu corifeii magiari o im-
Romanilor gr. orientali din Ungaria si Ardealu, si pacatiune fratieasca, dar' nu i-a succesu.
dupa platirea pasivelor, veniturile dupa -ast-feliu de E casetoritu cu Laura Csernovics, descendinta din
planu se capitaliseaza, in catu fundatiunea lui in se- familia a antaiului patriarchu serbescu. Dar' D-dieu
cululu viitoru poate ajunge la capitalu de 500,000 II nu l'a imbucuratu cu familia.
Astadi 30-40 de teneri romani capeta stipendie ori 4. Antoniu Mocioni a servitu intr'unu regimentu
ajutoare. de husari, si s'a casetoritu cu baronesa A. Brudener,
A treia familia, despre carea am se vi mai povet- veduv'a contes'a Staray. Are doi feciori, pe Zeno si
tescu, e Mocioni, de origine din Moscopolis din Ma- Victor. Antoniu a fostu in mai multe renduri able-
cedonia. Unu ramu s'a asiediatu in Pest'a, altulu in gatu alu dietei, permanentu dicendu asiea
Tocay din comitatulu Zemplinu. in congresu si sinoade, cu interesulu si infocarea cea
In data ce treca revolutiunea din 1848, si a sositu mai mare pentru innaintarea causelor romane. Adese
libertatea popoarelor si in Ungaria, vediuramu pe ori i s'a vediutu si feciorii in suita sa.
membrii familiei din Pesta, ca. chiamati in fruntea 5. Georgiu Mocioni casetoritu cu baroneasa Ilea
poporului romanu, au inceputu de a se lupti pentru Somogi, are doue fete. Asemenea a fostu ablegatu
imbunatatirea sortei lui, de a lucra si sacrifica unde la dieta.
si ce era de lipsa. 6. Lucianu a muritu inca ca june, o arma, ce
In oara redestaptarii noastre vediUram pe venera- era incinsa pe lenga elu, caletorindu in caru, s'a slo-
bilulu betranu Ion Mocioni, capulu familiei, casetoritu bozitu, si s'a vulneratu de moarte.
cu Iulia Panaiotu din familia albaneza. Unu omu ge- Aceste suntu ramurile cele maretie ale lui Ion Mo-
nialu, si incarcatu de sciintie, vorbindu vr'o 10, I I cioni. Acestia suntu astadi barbatii cei mai de frunte
limbi; unu omu avutu, proprietariu mare a bunului a-i poporului romanu, carele privesce la ei cu atata
Foen din comitatulu Torontalului, carele de adence fala si recunoscintia, si 'si baseaza si speranti'a pentru
betranetie a muritu in 1854, in Pesta, si caruia, peste viitoriu in ei.
putienu timpu i-a urmatu si prebun'a sotia. E lucru greu de a pute scrie din aceasta ocasiune
Din aceasta fericita casetoria s'a nascutu : faptele tuturoru si toate; ei in toate s'au intielesu la
1. Ecaterina, maritata ieara Mocioni, cu Mihaiu, olalta, si toti in toate au luatu parte dupa lipsa si
din ramulu din Miskolcz, si carea in etate de 71 de imprejurari.
ani a repausatu la 7 Ianuariu 1878, in Pesta. Dela Ei au inceputu mai antaiu de a da stipendie tene-
femeia aceasta religioasa pana la pietate, si natiunala rilor romani, pe unii a-i cresce, pe unii a-i ajuti,
pana la admirare, s'au nascutu Alecsandru si Eugeniu si numele acestora a trecutu peste o suta, si astadi,
Mocioni. Amendoi doctori in drepturi, äu fostu de- alti teneri suntu mengaiati de binefacerile lor.
putati in dieta Ungariei unde Alecsandru a escelatu Salutare dara voaa fratiloru din Macedonia! prin
intra oratorii cei mai buni ai dietei, si pe amendoi acestia frati ai vostri ati renviatu in noi iubirea fra-
i-a vediutu natiunea in congresulu mitropolitanu si tieasca, si acea memoria dulce si santa, ch purce-
sinoadele diecesane lucrandu pentru biserica si scoala. demu dela aceeasi mama comuna, dela Rom'a, glori'a
Suntu inca necasetoriti. Scrietoriulu acestor sire, a lumii 1
73
Salutarel si deaca puteti, cautati acasa rudeniele L'interet superieur,, aujourd'hui, est que ces jeunes
acestor familii, cari ni-a facutu atata bine, aflandu-ne peuples, jeunes ou tajeunis par la liberté, ne soit pas
saraci si parasiti, cautati si ni dati de scire, deaca entraines par leur ardeur a se briser les uns contre
mai traiesce cineva din ram,urile glorioase ? les autres.
Timisioara, Ian. 1880.
Je ne veux pas dire, bien entendu, que vos freres
du Sud abandonnent leurs traditions et leur langue;
mais il ne me parait pas possible qu'ils restent isolés
e-6 :9 0-1.--100/1 °e°1-° e& entre les populations diverses qui les entourent, et le
choix de l'allianc; qui leur convient ne me parait
pas douteux.
Veuillez croire , Monsieur, a mes sentiments les
Paris, 19 Mars 1880. plus dévoues.
A Monsieur T. G-eorges Djuvara
Monsieur,,
ous faites appel a notre sympathie en faveur
des Roumains de la Macedoine. Rien de ce qui touche
les Roumains ne peut nous etre indifferent. Leur
double nom de Roumains et de Valaques dit assez INTREBAREA SI RESPUNSUL
quels liens les rattachent aux fils des latins. Les sen-
timents que la Roumanie nous a si vivement expri- I.
mes, au temps de nos malheurs ont accru l'affection
deja ancienne que nous portons a nos freres d'Orient. Spunetrmi stelle, voi tremdt6re,
Je ne connais pas bien en detail les faits particu- Ce semenate stati ln Ether,
Hers qui se rapportent a la situalion actuelle de la Cand vine luna de ce voi 6re
fraction meridionaJe des Roumains; mais permettez- V'ascundeti grabnicU, ca din mister?
moi de vous exprimer, en termes generaux mon o-
pinion sur ce qui les concernent au point de vue in- §i tu plkutti.... la cel ferice...
ternational. Dans la plus grande partie des regions Splendia LuuK, de ce albesci
qui s'etendent depuis le moyen Danube jusqu'à la Cand se revarsK dulci diori propice
mer noire a la mer Egee , les populations diverses Pe firmamentul ce pitritsesci?
sont tellement enchevetrees qu'elles ne peuvent vivre
que de transactions a moins de s'entre-exterminer. S6rele ride.:.., -e cli frumOstt....
Le principal groupe des Roumains, Valachie et Mol- Dar nori pe data accopera tot :
davie, est un des corps de peuples qui, a travers §i certi si. s6re si cli dui60.....
bien des fortunes diverses, a eu le bonheur de rester In cat lumina pere de tot.
compacte; mais une grande partie de vos freres sont
demeures en dehors de cette nationalite constituee; il Vlntul turbéclg, norii gonesce,
n'est question ici que de ceux du Sud, ceux qui se Cerul appare iar lucitor.
trouvent jetes au dela des Balkans. Ils sont separes Phebul surride... dar lancezesce
de vous par plusieurs millions de Slaves , constitues §i se cob6rit incetisor.
maintenant, comme vous, en corps de nation, les
Bulgares, organises en etat libre entre le Danube et Atunci iar hma mandrIt reese,
les Balkans; il est donc impossible que les groupes Sub vertli dumbrav e. tot è amor ;
roumains seines au Midi des n-lontagnes puissent en Passerea cantit suav.adese
aucun cas, se rejoindre avec la nation roumaine. paa iar pléctt astrul de dor.
Quel est donc leur veritable interet et que doivent
leur conseiller leurs antis ? Rs sont la entre les Bul- Spuneti dar stelle... ce stt credtt Ore?
gares et les Grecs, sans compter les elements al- Aste mystere nu vor sfirsi?
banais et autres qui viennent encore: augmenter la
confusion des races. II.
Leur interet me parait evidemment de s'entendre
avec les Grecs , qui representent, en peut le dire , In veci natura e schimbItOre.
comme Vous, le genie de l'occident en Orient. C'est Ash din Ceruri Domnul vol.
le seul moyen pour les deux races grecques et rou- 1873,
maines de faire équilibre aux Slaves méridionaux. Je ..-.-.M.".M.,..,
n'emploie pas ce mot dans un sens de haine et de
guerre; il serait deplorable de voir les chretiens d'O-
tient, a peine affranchis , se jeter les uns sur les SP ERANTA
autres; mais il est naturel et necessaire que les ele- W.,1,.....,.
ments divers se fassent contre-poids, et ce contre-
poids ne peut resulter que de l'union des Grecs et Si rosele plkute sunt PArtS profumare
des Roumains; leur discorde leur serait egalement §i vAntul primlveri1 oprl asli sulfiul sett
funeste; leur union seule les mettra en mesure de §i passerea ce cantl acli tace de 'ntristare
transiger pacifiquement avec leurs voisins les Slaves. Cki dor adancrt me arde, consumg peptul med.
[13,262.] 10
74
Ce -dulce è iubirea and tinere fiinte surpd ,ri zideve in locul ci alta mai frum6sh. Aceia,
0 gust i sorbit cu farmecii din cupa de nectar.
Atunci totul 6 bine and plini de vir dorinte card trebue s Osa dintr'ensa, nu se intristezh, ci
Iubim in astg. lume, uitand ori-ce amar. mai vertos se bucurh, cad nu se uith la sfhrhmarea
§i astrul atunci ride i Cerul tot zimbesce ; easel' ce este inaintea br, ci ghndesc la zidirea cea
Natura t6t . bulb privind al nostru dor, nOich, pre carea inch nu o ve'd. Ara face ci Dumne-
Ne slice : fiti in pace, iubiti, tilnpul grabesce
§i di ihr6- itibire è negurg 0 nor. flea; el desface trupul nostru, fi porunce,cce sufletulzd
ce lacue,sce intr'ensul shi ish afarh, ca dintru-o cash,
Ca frageda histarit ce dulce se mlgdis
La zephiriY ce sufflg and criniY bflorescd, ca pre acesta sh o zidesch iarh,d mai mdre.th, ,si apoi
Pe rose-esci leggnatg i zephiri te adie. iardsI sd-la introduch in ea cu a mai' mare slava%
Dar légognul Sperantei mi'l lasg. s'odihnescu.
De aceea nd sh nu ne uittem ia sfhrhmarea cea de
Cum frunda tot se duce, gonit g. d'un v6nt tare, acum, ci la silivita restabilire in vidoriii.) (Din vo-
Nesciind pe ce ampie in fine vh oprl,
M6 las dureriT melle, nu caul usurarer rOva in illud: de dormientibus. p. 363).
Astept slioa de maine... ea... p6te vs. luci.
188o, Mali" 5, Roman.
1864-
1. 1..414 .161.4-0-2
nationalitatea cu concursul religiunei. Astfel fu rescularea cu voinicii Albanezi, descendenti1 -vechilor Traci, cei de o
de sub Valerian In secolul al V dar mai cu seama acea de rash cu noi prin bechil Dad, precum dovedesc multe cu-
sub fratii Petru §i Asan In secolul al XI, quandti Romanii vinte §i forme ce avem comune cu ei. Dar trebue i noi
In unire cu Bulgarii parvenirk sub Ionitiu VodA, a fonda sh reIncepem pelerinagele romanismului la Salooic, cAci tre-
un imperiu recunoscutti de Insu§i Papa Inocentiu, §i care se cutul ne dovedesce, cum questiunea orientului nu se p6te
Intindea de la marea Egee §i pänit peste Carpay §i de la termina definitiv, fr un non imperiu Roman-Bulgar, fArli
Adrianopol panA la marea Adriatid, primitti la Inrudire, o none Fide, fitrA o Megaloblahie.
atatti cu imperatoriT din Constantinopole câtti i cu regil
din Buda-Pesta. Invasiunile Turco-Tatare din secolul XV
puserl capfitu acestui imperiu Romanesc din dreapta Dunarei,
dar aceasta de sigur nu se fan de cat4 prin tradarea
grecilor degenerati din Constantinopoli, cariT deschiserl por-
tile Turcilor numai pentru a nu lasa pe Romanul Constantin
Dracocea, s regenereze imperiul prin aliantA cu alti latini,
cum erau Genovezii din Galata §i Romanil de la Pindfi,
precum deja Paleologii trimeseserg, cor6na imperiall §i initra
patriarhala Romanilor lui klexandru Cel Bunfi din stanga
DunArei, In Moldavia. Dar acestil Dracocea, care puse pe
Insu§i soldatil sei sh'l omOre pe 4idurile capitalei sale, nu-
mai ca sA nu vd0Ajeirea imperiului, carele pad, la fine
purta numele de imperiu Roman, nu putea fi de catti sino-
nim cu Drago§i1 Moldavilor, cu Drac al Valahilor; nu putea LANGA LEAGAN
fi de catfi din acela§i sange Daco-Roman care facuse pe -Ws,
Decebal sA se om6re singur pe ruinele Sarmesagetusei §i pe
Bogdauul Saba s se arunce In Dunarea de dal s vdc)A
Si pe capul tgu voiu pune o cunua de mirt albX,
legiunele retragandu-se dinaintea barbarilor! Ear la et Iti voiu lega eu o bogatl mbodre saibit;
Dar nimeni din noi nu s'au ocupatti Ind cu cercetarea 13e-al tu brat rotund si neted ca bobocul cel de crin
tns:ra-voiu mKrgean rosu i bratare de rubin.
acestor lucruri! Termina§em studiile §i nimic Inca din
t6te aceste nu se spunea In §c6le1e nOstre! Eram de dou6-
deci §i patru ani §i mi se pArea d cunosc Romanismul In Rochie albl ca spuma i ca norul de usoar'S.
t6te ale lui, cand nemuritorul Bolintineanu aduse din Mace- ti voiu at6rna pe umeri, si Ca KngeriT ce sboarI
Vei sbura j tu In lume ear In loc de maica ta
donia urmAtoriul cantec Romanesc:
Fericirea i iubirea sufletul te-or legtnit.
Mi s'a aurit tru asta uatie
C6 ma zor dada nu se fatie, land, 28 Decembrie.
Cfind mi ticnesce c'atti vor ora,
Perili din capul mi se resOla.
Ma tu, e ai casa aparte,
Ta, chiara fata, gura de miere,
Striga §i gnia s'vin ti dormiere,
Ca cm dorit de sinele tale,...
Ma Dumnedien s. ni dea rabdare! GEOGRAFIA
TRADUCER E
Mi s'a urItil intro ast6 viatii, tudiulti Geografid incepe dela puntulti ce-lii
C6 mai de 4or durere nu se p6te. ocupg ci,neva pe pgmânta care e topografia, §i fi-
C6nd m6 tienesee cate o or6 nete cu studiulti generalii alt." globuluT care e Geo-
Peril din mph mi se rese616.
Pax tu ce ai casa la o parte, grafia propriti clisg.
Tu, scumpa fata, eu gura de miere Geografia trebue se ne argte pe de o parte schirn-
Strige-m6 s6, yin la tine si dorm bgrile seati influintile ce product' asupra omuluT :
Caci slut doritii de sinurile tale...
Dar, Dumnelen s ne dea rabdare! situgia, clitnatele configurgia i natura tereT ce o
locuqte, iar pe de alta, totil ea catg a ne spune
Acestil cantec mfi facu s vzii pe neasceptate o lume modificgrile ce omulti a imprimatil asupra soluluT pi
nou6, m6 gm sa vèz d In dreapta DunArei este o lume fosintile ce a time' din locuinta sea terestrg.
IntrOgh de Romani mai latini de catil noi, de Treme ce Oic Privitg astfeliti, Geografia vine se se wcle intre
uatie In loc de via/id, dupre idiom cea mai veche a la- sciinple naturale i sciini1e istorice, participgnd din
tinitatei, care scriea pe v numai prin u. M facu s vOz unele, ca0 din celelalte.
apoi catil de naiv6 dar catti de puternid, este amintirea Ca tote sciinile inse , ea trebue a procede dela
acestor Romani pentru Dacia lui Trajan, pe care o inv6c1 midi la mare, dela cunoscutil la necunoscutti, dela
ca pe o fatet cu gura de miere, ce are casa mai la o simplu la compusii.
parte, adid mai feria de amestecul streinilor, de real Pentru copilulti incepaoril Geografia care-1 yorbesce
cArora Romanilor preste DunArea li se rescola perul in mai de aprOpe i maT bine este : scOla unde invgtg,
veirful capului 0 nu le mai ticnesce nici o ord. comuna unde trIqte.
%end Irma a li este peste putintl ca sA tread DunArea SA-T descrimti dar cu fidelitate, sg-T zugrgvitnti in
la sinul nostru, ei se 1ntorc dtre Dumnezeti §i se r6gA ca liniT lgmurite tote pgrtile scold, ca i tote accidentele
set ii dea rebdare. Dar bine fac acei Romani cl nu de terenti ale comuneT sele. Sg-i facemil planula
se gandesc a trece la noi, dci viitorul lor este numai la acestorti lucrurT.
marea Salonicului §i la Antibari pe marea Adriatid, In Acesta inse nu e altceva de eitii a, face topogra-
facia Italiei, marele nostru leagän comun §i mad, In mad fia lortL
10*
76 ,--
i ALBUMUL MACEDO-ROMAN
De aceia s'a çlisui ca topografia trebue se fie alfa- Albele cgsute par turmg piing
betulti Geografier ; prefata sea. De-oite, pe campul verde-intesat,
A pg0 prin urmare cu descrierea planului scOld, Vocea until -clopot, resunand ling,
spre a ajunge la descrierea continenteloril i globuluT, Domnia ca pgstorul Induiosat.
este a procede prin topografie la geografie. Cad, unti
plana topografica nu e de catti o hartg geograficg in In haine de tilling de rnult purtate,
scarg mare, precum o mapamonda nu e de catii cea Cu fete de Sore descolorate
maT redus g. espresie geometricg a topografid globu- Natura se 'mbracg intristgtor.
luT, a planuluT seri.
A procede prin topografie la Geografie, este a Privearn cum tot trece plin de 'ntristare,
procede dela simplu la compusti, dela parte la in- Dérg umbra grijd pere, dispare
tregii, de Orece topografia nu e de catil cunoscinta Fericit cel care crede 'n Amor 1
und mid pgrticele din fata Pgmantului, pe and Geo-
grafia este cunoscinta globulul intregil
NumaT astfeliti urmand i profesand studiulti Geo-
graficti in. scdlele n6stre, vomil face dirI o nomencla- 1)::74:A4114-1)
turn deprtg, ce nu vorbesce nimicti minteT, ce nu
provOcg cu nimicit imaginatia, vomil face clicti, unti
studiti : aträgetorti, utilti i bogatil.
Galair
MACEDO-ROM AN ii
24 lanuaria z880.
Cine sunta el ?
le=4
Protegee/ de Geografle i Ietorie Cine sunt ei?! Strain6 Intrebare... Duo milieu de
la Scola Comerciall din Gale*.
frati bath la allele n6stre. Cine sunti et? Curi6s6,
Intrebare ! El sunt os din osul nostru; singe din sIngele
nostru.
Trecuse duoi seculi i jum6tate de candh Roma sempi-
Hochgeehrter Herr I
terna, prefacuse In colonil latinh yrra lul Decebal.
Decebal era alh Optelea rege allt unul puternich regatii,
anigfache Geschäfte haben mich bis heute carele isbutise a impune tributh chiaril Romel, staph-
gehindert meinen leider unieutenden Beitrag einzu- nit6, de Domitianii. U6, fatalitate, pe care istoria nu a
senden. Moge er nicht zu spat kommen. deslulit-o definitivamente pink acum, a &nth se tr6c6 le-
Genehmigen Sie den Ausdruck meiner besonderen gienele din Dacia peste Duntre. Alt venith, sub Traiana
Hochachtung. Eleoveanula (105), §i s'at Intorsh sub Aurelianii Le-
ruta (270).
Wien, 17. Mai .r880. Ala 'I cunesce poporulti, remas dinctice de Duntre, poporul
pe care nici o furtun6 nu'l mai putu desrldlcina.
In der Sammlung bulgarischer Volkslieder, welche Retrecendh Dunarea, legiOnele s'ail respenditil prin Mcesia,
die Briider Miladin herausgegeben haben, stehen auf Tracia, pIn6, In nordulh Greciei. Teta cea alit popora-
Seite 47 und 49 zwei Lieder von der siindhaften tiune civill a remasii dinc6ce de Dunlre.
Mutter des heiligen Petrus, das erste von Strug, das In 292, unh simplu phstor de vite din Dacia-Riverank
zweite von Prilep. Dasselbe Thema behandelt eine omt frumost, voinich i olteanfi norocosil, se urch pe tro-
Legende der istrischen Rumunen, die Herr Dr. An- null" Cesarilorili phstr6z1, pe WO, numele imperial de
tonio Jve dem Herrn Pfarrer Anto Micetic verdankt Galerie, pe acefii de _Armentarius, adic6 pastor.
und die in meiher Abhandlung )1.Teber die Wande- 250 ani mai In urmk (527-565), domnesce, pe ace-
rungen der Rumunen in den dalmatinischen Alpen und lail scant alit Cesarilorti din Constantinopolea, legiui-
den Karpatenc veroffentlicht ist. Gibt diese Legende torulh Imporatii Iustiniank carele se mandresce cu
nicht einen Fingerzeig demjenigen, der die altere fericita sa patrifi Dacia-32editerana. Ala dar, cel mai
Heimat der istrischen Rumunen sucht? patrundetor i cel mai sistematec legiuitor al lumel crel-
tine, este un latin, este un RomAn Macedonean.
Wien, Mai z880. Pigmeilor, , descoperiti-v6 ! Este Temis care ve vorbeace
prin gura until Oueo-Vlacle.
Dar dupe senin, norufii vine, dui.30 cumh §i- bucuria dupe
plansh. D'aseminea §i Romanil, transplantati peste Du-
nare, dupe Vile de onere, avurl §i Vile negre. El sunth
Impresurati §i amenintati de barbari. El sunth nedrep-
tgiti de ref Impel.* al Orientulul; el trhesc , Imparth-
lindil, sub numele general de Blahf, mai aceeali gra pe
SONET ambele maluri ale DunaTel.
xlnima mi e en had,
«Cand ale desenia o data
e crgpa de cliog. DOA. lumina «Ar ennOsce 1um6 tótl :
Aparea cu 'ncetul pe micul sat. «Cat amar i clit venin
Me urcam a lene pe o coling «Bea inima la streini. 1)*
De griji i necazurT eram lasat. x) Poporar din Basarabia.
79
mai departatr de elt, precumt suntd fratil de pe malurile pere. i istoria este martura, scrie D-na Dora d'Istria, ca
Secaana, Iratil de pq termurile TibruluY, fratil din din- daca a putut cineva sa invinga pe descendintil babinei Lu-
jurult Escurialuhii, frati ,cari flindii a totti-puternici p01cc1 nici odata Inse n'a parvenit at absorbi. Nolumus
une-ori, nu numai c ne-at uitatt, dar, de multe od, ne-ati magyarisari, dicdt Romanil din Transilvania In lupta de
sacrificatti pe altarulti intereselorti lort politico §i ecoao- la 1848. In Romania Aureliana, In vane cele mai depar-
mice 1), cumti nu ar avea elti simtimente, celti pucint totti tate ale peninsulei Orientate, peturarii (pastorii) Romani,
atatt de egale, pentru fratil de peste Orel?! nu se amesteca, nici -en Bulgarii, nici cu Turd!, nici cu
apoiti chiarti daca DM am ii uitatt pe Macedoneni, pe Gruff. Ear cand unul din dce§ti invirtogati prin suferinte
Epiroti, pe Thessaliani gi, In fine, pe toti Romanii ce se ciobani, Intelnesct ua Moldovean sati un Muntean, Ii
Intindu trImba, din malurile Nara ping la portile Athenei, da ftra a se stinjini acel frumos nume de trate care, a
ne-ati uitatti ei. Simtimentele romanesci mitt In partile remas gat de latin , Incat singura pronunciatiunea este o
acelea atat de desvoltate, cu deosebire la femel, ca romance protestatiune In fayerea nationalitatil romane. 1)
se nasce cif ideia nationala pe bum i m6re Wendt homagiti 0 etre protestatiune In faverea nationalitatii romane de
romanismului, patriel romane, mumei romane: peste Dunare, dar o protestatiune vine, energica, perpetua,
gPe cold munte uncle unii nor, ar fost, femea románd, card, pe cand burbatul ei yorbesce
Presto virfu'l se'nyhtesce, grece§te sad bulgaresce, ea, cu o persistenta seculara, neo-
«Iar6 jos Pahl stil piciorii bosita, a refusat pIna astadi a vorbi ori-ce all& limba de
sPrintre negmri ikba cresce, cat acd romandsca. Si dad acdsta se Intempla In bordee,
«Este-o plAnth cq-o mimes&
cA nitireir §1 d'o mama, apol cu atatil mai puternicil §i pe o scara mai Intiusa s'a
Oile nu mai Odes& petrecut In palate, N'avem decat a latinde mana spre a
«La mielnti de'i mai mi find. afla esemple.
Ca se MI a m6 nits, Eminentul nostru Hasdat, s'a ocupat a afia midlOcele se-
Mamulit6 1 mil ye culme,
«Ear eli ori-cdtu vohl minew, cular! 0 proyedentiall prin care strebunii §i fratii no§tri
«Nu vohl se Mai ell têit numer. a) a& reu§it a conserve naponalitatea lor, atat pe termii ma-
rei Negre, precum §i la cele doue crescete opuse : 41. Bale
Astfelt. cantat Romancele Macedonene, §i cantandt, yer- cani §i Carpet!. De§i Impra§tiati In trel parti,- de§i gemand
suit este atatti de mangaiost, cuvintele atatti do atragatere, sub un triplu jugu de fert , §i In situatiuni diferite, Ro-
In Ott 0 -grecele molipsinduse se iati dupe romance 0 mani! din Macedonia, ca gi cei de peste Carpati, ca i cei
incept a canta romanesce. De gi pronuncia rtl, dar Oda; de dinc6ce de Dunare, a *trek egal §i cu aceia'§i persis-
pentru c In Orient, dice Martelus, candti vrea se se des- tenta, cu acele§i focti , obiceiurile, traditiunile, caracterul,
copere verY ua impresiune de bucuria sat Intristare, ea fisionomia, Intenn cuvent : tete elementele din complexuf
cuprinde u icOn, i acesta icenk, fie sat In simplicitatea carora se formeza un corpti compact& numit naponalitate?
sat in eleganta sa, este In totti-d'auna pasionata §i ade- CI lnainte de a veni la Transill'ani i Moldo-Valachi, ilus-
verata. 8). trul istoric deslega Intr'un mod admirabil de esactti, ches-
ha greca care servea In casa, (D. Martelus se poprise tiunea lncat privesce pe acel popor roman de la pelele Bal-
pe cöteva dile In Candia), Ingana, ducenduse i Intorcen- canilor, , pe care Bulgarit Ii strimtoresc pe de o parte,
duse Intend' ton funebru, acdsta trista plangere. Autorult Albanezii Ii string pe de alta , iar Grecii Ii rod pia la
grect Intelese gi nu o mai Intreba despre causa drumului meduva 6selor. Dupa, ce constata : 10 cum Romanii de peste
romance murinde, de la Bucure§ti la Crete. Anse se cam Dunure ati perdut de ma! bine de cinci secoli, od-ce umbra
osteni de a gasi rithmuld versurilorti ,printre tete schlm- de independinta notionall, de libertate sociala, od-ce sure-
barile co fAcea there compatritta a lui Fedru 0 a kriana. nire de esistinta politiclt, devenind sclad fiscal ai Turcului,
Da! Rithmult In limba romanesca, In poesia romandsca, pi sclayi ecclesiastic! a! propaganda grecesci; 0 2° lipsa
In musica romandsca, nult are, 0. nun ya avea strainult la el a acelui refugiti , care a scapat pre Bohemi de ger-
nid uadata. i lipsa acestuf rithm tm va da de gol In manisare : literature, scOle i o cultura nationali; In fine,
totti d'auna. dupa ce precizeza ca causa stricarel limbo! lor natale, sta
Dar pre atatt mai mutat da de gol gi desonora pre In asprimea clime! lor, i 'n strimtorarea locurilor care 'i
meat ultarea de fray. silesct a cauta o sera mai buna sub cerul yrrilor ma!
Uituci §i presumptio§i ce suntemt! departate, de undo so Intorc In patrie, aducand aceia'§i
Dar pete-se uita a§a, lesne ua poporatiune de frati, nä iuimti romandsca dar cu o limba mai corupta, cu moravuri
poporatiune de peste duoe milikei mai estetice, cu simturi mal streine, Da Hasdati se es-
l'am audit chiemandu-se mil pre altil la o Intelnire pe prima astfel : Sclavia politica 0 spirituala, ar ft trebuit
malurile Dunarel. Omenii cunoscatod, cred a yede In acdsta ,se concurga Intr'un mod puternic a desnationalisa cu de-
atractiune simpatica, In cantecul .Romdnilor do la Du- sever§ire micul pumnti de Romani de poste Dunare, sepa-
nttrea, Yocea Insegi a nature!, care se reflect& In aceste ,rati prin munti , prin fluyil §i ginti barbare de catre
versuri. 4) fratii lor de dinc6ce de Dunare. 1 cu tete aceste, el nu
ImpArtiti, ca hainele lui Christos, Intro trei imperil 511-at perdut nationalitatea L Ingerul pazitor al romanis-
mad, gi care calla cu ori-ce precit sa le stinga lumina multi!, trans-Danubian, a fost femeea. In culatoria sea la
dile!, Romanil nu se uita unit pre altit gi respundti cu ,Romanii din Macedonia D. Bolintineanu, dice : Femeile sin-
mandrie acelor ce le vorbesc despre §erbitutea terra lor : gure tin la natia lor. Daca vre odata acest popor va
Nu'mi e fried. Sunt Roman. Deyiifor din poporul rege, scapa d'a fi cutropit, va av6 o limba cultiyata, o litera-
teranul de la Dunare, chiar gi dad se afla sdrobit sub tura, o istorie, 1111 nume, el va fi dator acdsta numai fe-
genuchiul triplelor invasiuni, credo §i striga : Romtinul nu meilor romane.
,Inca de pe la Inceputul secolului presinte, cAlatorul en-
s) A vedea doina din Trojan, diarid politicci i hiterariC, redactatit de u5.
SoCietate de tinerl In 5869, Nc. 49. glesti Martin Leake, care cunoscuse de aprOpe fratil no§tri
a) Martel's:, Ciintece poporarie ale Grecid, Paris, 1851, tom. U, p. 40.
D. D. Gusti a tradus acesea. bucatl, de nu ne inselgm, In Almanac/tut Buciumu-
lid Roman.
3) Idem, nota la p. 40. x) Dora d'Istria, in Revue des deux Mondes 5859. Vedi studiul: La NaUo-
4) Craciunescu, Le peuple Roumain, Paris 5874, P. 95. nalil Roumaine dafris les chants paiSulaires.
81
de preste Dunare, a flcut deja adstil, observatiune : Cele chova, Delazero, Mardal, Karakal, Karas, Lejeniot, Cióngt,
mai multe femei, nu Intelegti nici o aid limba fort de c6 Katiardori, Mezovoniti, piamandis, Karatas, Christoda hagi
romandsca, pe cand toti btrbatii vorbesca grecesce. Cristea, Psira, Necotu, trei frati Ceatia, Ceontacosta, lani-
Terminand, D. Hasdati aduce aminte esemplul lul Coletti costa, Laza, doi frati Basditel, doi frati Ioni Grivenitul,
0 al surord sale 2). In adev6r, Marele Ministru al Grecia Pita, Beida, preotii popa Dimas, popa Costa 0 Diacu, capil
moderne, until dintre cei taiteit diplomati ai secolului nostru, Tesalia la 1821. Apol Baron Sina unul din col Antal
era Roman nftscut In Macedonia la Calarita, sat locuit nn- banched at Europei i bine-flicAtori ai GrecieT i cell altil,
mai de Romani. Ind de copil,, fiind in sc6ll la lanina, all fost Romani, sunt Romani 0 din familil Macedo-Romane.
estraordinarele sale talente at atras asupd'i *area de Credemt pre Greci pr6 leali pentru ca sli nege adevtrul
s6mt a lui Ali Pa§a de la lanina. Satrapul Epirulul, II acesta 1).
tdmise cu cheltuiala sa la universitttile Europe! unde. a D'asemine nu credem cli vor ttgldui Wei urmAt6rele
studiat medicina. Intorcandu-se l'a &at medicul i secre- mime de Macedo-Romani, canon* In occident 0 mai ales
tarul seti. Coletti, profitt de adsth ocasiune, spre a pune In Germania pentru InvIttitura i distinsa lor eruditiune :
la serviciul pa01 pe col maT brad dpitani Macedo-Romatil. Theodor Cavraleotti, Invtlat protopop roman din Moscopoli
CligInd Ali In 1820, Coletti i tog amicii sei, se trased In Macedonia , care a publicat la 1770 la Venezia Preto-
In Moreea, uncle at lucrat cu cuventul §i cu fapta la libe- peiria, care cuprinde un registru de 1170 cuvinte In gre-
rarea Grecia, al dreia regent, ministru §i ambasador fu. cesce, romanesce 1i albanesce 2). Tot pre atunci sit publi-
Se afirmt c boletti nu se sfia d'ag da In facia lumei, case In Moscopole mai matte cirti Macedo-Romane. 8)
aerul unui Elin. Se Intftmpl Ins., ca ci sll aibt, o sort 0 Constantin Hagi Cehanri, din Moscopoli, roman, cu Intinse
ace sod, st domicilieze Impreunt ca fratele eT. Ea nu scia cunoscinte, care comunici lul Thunmann, multe sciinte des-
nicl o bOb grecesce. De aceia se urma adessea, ca acea pre originea, limba, Intinderea, numerul populatiunei ii alte
sor s. intro In camera ministruluT, tocmaT atuncea cand Imprejuriri ale Macedo-Romanilor i Albanilor. 4)
el vorbea cuiva despre Pericles, Epaminondas sat marea Daniel, autorul unui dictionar greco-modern, mezo-roman,
idee a elenismuluf. Attuned sora, atund romanca din Ma- bulgar 1i albanezti , tiparit la Viena In 1802; 5) Dionisie
cedonia, fört de veste II Intrerumpea prin Intrebarea adsta : Mantuca din Castoria , Ioan Caicet , Constantin Nectariti
Ce frate, uita0 cd escf roman? Eat, causa pentru care Tarpu; Ambrosie i procopie Pamperi, Matt cu cunoscinte
Coletti a remas Roman pint la mértea sea. 0! femee, mare Intinse elenici, latinli 1i italiani, filosofT 1i theologi;
este puterea ta Dimitrie Pamperi 1i Constantin Zupan , amAnda medici §i
Ell nu pot asemtua adstt suveranitate frlltsc i na- filosofi; Dimitrie Nicolat Darvari etc. 6)
tionalistt a surorel 0 a romancei asupra fratelui rdongitl, Dr. G. C. Rosa, publicli In 1807, o scriere intitulatt:
decal cu caracterul acela In care Mickievicz, a simbolisat, Cercetart despre Romanit de dincolo de Dunare. i din
admirabil de bine, misiunea poetulul , In frum6sa scent a o recensiune a lilt Kopitar 7), scim el Rosa a mai scrig
banchetuluf din Wallenrod. Pete cl v aduceti aminte su- Ind o carte cu litere latine: .Despre scriere i lectura
biectul aceld -povestiri celebre? Wallenrod a fost smuts, de romanésca. Buda, 1809. Cercettrile lui Rosa stint tradtse
copil , din aunt patria i crescut In miglocul inemicilor nu numaT In grecesce, ci 0 In romanesce de Sergiti Hagiade,
natiuneT sale. Acolo, ca §i Coletti al nostru, ajunse la cele Crajova, 1867. 8)
mai Inalte functiuni ale Statului. P6te ct §'ar fi uitat §i Hagi Petru, mare Cipitan, renumit In resboiele cu Turcii,
origina , de n'ar fi avut pe langt densul un blitrftn orlit, DANIA la Aspromontamo, In Tesalia. TurciT Ii numesc Vlah
un serman Waidelote, pentru a-T aminti pururea §i mereti bei. Andrutul i fiul set Odisa, romani dela Vlacho-
nascerea sa i al. Insufieti ura contra streinulul. iicest bli- Livadea, cap de 6ste In resbelul cu Tura Palusca
tr&nll vine In toTul banchetulul, i acolo, In facia Invinga- Basdechi, Catarachia, Leascu, Kotaru, Jiaga, Bucuvala, loti,
torilor §i !deo limbt de ei nepriceputk face, Intocmal ca furl din cei mai buni Cipitani. Alecse Nutu, ntscut la
sora lul Coletti, In miglocul Grecilol, se resune Inca Zegor Marcu Bociar, niscut la Suli, din ptrinti Romano-
odatt la urechile elevului set , suvenirele copiltriei, jura- Albani, Giuvela, Dracu, Zerva, Fortumaru, Lambru, capil
mintele &ate, datoriile ce sunt de Indeplinit dtre patria Suliotilor, Romani Albanezi dela Suli, Diacon, cu 80 6meni
natalt. Wallerand remane ceea ce a fost din nagerea sa. s'a Mut contra 18,000 Turd, roman, ntscut la Platana.
Ecct rolul femed romane la MacedonenT. Spre resbunare Turcii Pat tras In t6p1. Darvari sati
lin Roman din Romania libert, mustra, Inainte de 1860, Dirvaru, niscut In Clisura Macedonia. 9)
pe un Macedonean, pentru perderea nationalitttel. Greiala, In fine, Dionisie Piru, membru universitatei d'Atena ; 10).
respunse acesta este a vOstrt cari mai luminati decat noT, Mihail, Botti, legist In Grecia, niscut la Bitolia salt Mo-
,,ar TI trebuit sli ne tramiteti preoti i profesori ca sli ne nastir ; Nafa, om Invëpat; Postolova, capul Museulut
Oliveto. Dad vot nu ati fAcut adsta , Grecii at profitat de antiquittli din Athena, roman, ntscut la Mezova.
ca st ne schimbe nationalitatea 3)." Rigas, poet mare, ntscut In satul Velestina, pentru care
Macedoneanul ave dreptate. Dad, noi cesti de dinc6ce ne Tamil Il numeat Yelcstenli. El este acela carele, cel In-
am ft, fatut datoria, atunc6 ar fi venit la Bucuresci 0 nu teiti In epoca Moderni, a rechemat pe greci la libertate,
s'ar fi dus se serve Atend, i Coletti, §i toti cel alti Ro- deiteptare si vista. Cand Cleftii mai Intel, Incepand resbe-
mani earl at ajutat puternic causa Grecia, precum : Vla- lul de partisanT, In contra Pasalilor 1i Bogilor ce tiranisati
hopulp, fost ministru de resbelt; Colocotroni , cel antait patria lui Leonida, 1i cand mai apol Intr6ga Grecie se
luptttor pentru libertatea elenict, 0 pre care Instil Grecii,
ne maT putend nega lumina pipaitt, a adev6ruln1, Il numesc x) Les Reurnains de l' Ana Valachie, par de Morangier. Vedi Le Glamor
Moldo-Valaque, Iassi, ay. part. III.
Vlachos, adect roman. Apol Kairaskaki, Nechita Turco- a Thunmann, p. 177.
fagul, Colonelul Perevos, generalul Makriani, Rangu, Grizioti, 3 Roza, Cercetare desfire Rotnanil de dincolo de Dundre, In trad. rom. p. 59.
4 Thunmann, IN 179 nota K.
Deliany, Tiopu, cinci frati Vlachu, Theodor 0 Eutimie Vla- 5 Sergiu Hagiade, In traducerea Cercetirilor lul Roza desdre Romani de
dincolo de Dundre, p. 89 in nota.Ve41 si Leake Rescharches, p. 38, sequent.
6) C. Rozia: Reinanii de dincdce de Durtdre. Pasta, ilio8 § 41.
7) Kopitar, Kleinere Schriften, Wien, 1857, 1,18a, verg Cipar, Principia 89.
x) Ve4I Buletinul instructional Aublice, BucurescI, II-a fascicula lanuariii 8) Papi6 Ilarianu in Sincat.
ci Freruariii 1.808. 9) Bolintineanu Calatoril la Romfinil din Macedonia, p. 106.
a) Nol l'am fast amintit tuck din x866 in BIM 0366. so) A vede cartea ha: Medecina ftracticd, tradusk de D. Come, 141 1849,
3) I. Ionescu, in Romania Literara, Iassi, 1855. Nc. 45. institutul Aldinei.
[13,262.] 11
-- 82
aruncit In lupta salvatke ca un singur omit , batali6nele doue miliOne din fratii kr. Da! Sunt cel putin doue milidne
sacre se Insuflet6u la Mae, prin marselieza romanulul de Romani peste Dunke. Demitrie Bol ntineanu, evaluaza uu-
martirti Rigas: Jars naides pov ERimov 1). In adevar, merul Macedo-Romanilor, In Peninsula Balcanica la 1,200,000,
Revolutiunea francesa sguduise Europa pOnl In cele maT astfel ImpartitT :
adInci a le sale temeliT. Efectele el Incepuse- a se simte
Intro tót pop6rele din Orient, Intro Greci §i RomanT maT Macedonia 450,000
cu seama. UniT dintre el se pun In comunicatie cu Napo- Tesalia 200,000
leon, atunci Directore, Dar, dice un istoric, prd multe tarT, Epir 0 Albania. 350,000
prd multe stavile tmpedec on ce buu resultat. In espedi- Tracia . 200.000
tiunea EgipetuluT, biruitorul de la Marengo, vrInd a da de Total . . 1,200,000 1)
lucru TurcieT, tramite emisari In Grecia 0 Romania, ca se Cake acestia, dupa ultimile ei cele mai
formege partisani, ideilor noue. Generosul Rigas, mAgulin- pr6spete notiuni statistice, s'ar putd adaogi :
durse cu fagaduintele lul Bonaparte, se aprinde de focul In Bulgaria, cuprinOnd tOta ripa drepta
sant 0 se face propoveduitorul libertatel. Poprit In Intro- a Dun arel 200,000
prinderea SA, el se da calailor de la Belgrad, i m6re pen- In Serbia 250,000
tru o patrie care mil a sa 2). Dar Did pentru Romani, In Grecia, Negroponte §i alte insule . 500,000
nrci pentru Greci, mOrtea sa nu remane neroditOre. Ea este
Total . . . 2,1501,000 2)
menita se pregatdsco, generatiunik de la 1821 §i 1834.
Aa dar, morteT liii Rigas de o parte, nesuferitelor apasarT Da! desceptativa! desceptati-1 ! Semne s'at aretatt cl
ale tiranilor de alta parte, se datoresce patrunderea Intre Steaua Romanulul Inca lucesce In certi, c numele NT Pro-
Romani §i Greci, a ideilor secolulul XIX-lea. Venira apol vedinta nu l'a sterst §i nu'l va sterge din cartea vieteT.
scrierele VIcArescilor, ale lui S. Clein, incaT §i P. Major, Da! SA sperAm ca este o Provedint i pentru pop6rele
Beldiman, Tautul §i altor barbatT patrioti. 'Nth aceste pre- Impilate. SA s eram ca este o 1i In care dreptatea divina,
Otesc pe 1821; Romania era qa de cOpta pentru ideile resbuna numal In cateva 6re, nedrepatT facute secoli lutregT.
regeneratOre, fuck chiar Eterea greasca nu sbucnesce In Atunce o stea de speranta se Mica pe orisonul politicti
pamtnt elenic, ci In Omant romanesc, In Moldova. Din pi un glas tainict , duios .n . , duke ... resuna la mOza-
Moldova ospitalierl §i bine-cuvIntata s'a chemat la libertate zi i mOza-nOpte, la urechia celuT asuprit §i'Y §optesce :
nu numal pre Greci, dar pre t6te pop6rele cre§tine carl
temdt sub jugul Tumid, In aparinta, dar In realitate, sub «Sernari proving frnm6se!
pretestul apasareI turcescT, poporul el maT tare, cel mai «Se inbim 1i se speram.
putin omenos, de peste Dunke, apasa pre cel mai slab, <Si in nopti intunectise
pre cel maY sfios, pre cel mal Ione de esploatat. Proba «piorii Oki s'a§teptgm.
suferintele yi esploatarea Romanilor MacedonenT, de catre «Cad a Romei suvenire
unele din pop6rele conlocuit6re. Proba Inca §i maT puternica, «De adormind ni le-a Meat
el nemuritorul Tudor Vladimirescu, Intelegtnd tOte cele ce qi a hi Trajan mitrire,
se pregateati pentru spinarea Romanilor, Wing. In clasica «Cand pe Dad a sabjugat,
Valachie stindardul national, Yestind orbi et urbi, c timpul «Stint motive ce inclina
soslse ca torra se scuture jugul nu numal al Turcilor ci (Simpatie i amor;
§i al Fanariotilor, nu numai asuprit6rea stkanire a musul- «Sunt Inceferi de luminK
mana ci §i acd Inp1at6re crgtina, care prin abus §i usur- «De sperare 'n viitor. .
pare, IT roddt, de un secol, firul vietei, 0 se doblnddsca
guvern national, Intemeiat pe o Constitutiune liberala. Dad
Intreprinderea Ipsilantilor are un sfer§it qa de trist, culpa
nu este a Romanilor call at !but pentru causa eliberarcT
Grecilor t6te sacrificiile putinci6se In banT i OmenT i OrA0
dad, intreprinderea luT Tudor, a avut un sfer§it §i mal
tristt, pentru el personal n'avem, nol Romanii d'a multami
decat acelor din conlocuitoril fratilor no§tri Macedo-romanT,
carT asasinand mi§elesce pe eroul mipAreI mistre , Pat
aruncat In putul de la TOrgovi§te. Dar acesta e un proces
pe care viitorimea II va judgca. Pentru moment, trebue se A LA RoumAN105)
constatam un singur lucru, el: cu t6te pedecile grecilor,
resultatele mi§cAref lul Tudor, pentru nol at fost marl,
nemasurate. Intémpletrelor de la 18,21, suntem datort Q,uand lou chaple a pres fin, que lou loup e la rassi
eu on ce proptt§ire am Mout de atund, did ele an rousiga Es os, lou souleu flamejant,
'tetra desceptatit spiritul national ce era adormit cu esvalis gaiamen lou brumage destrassi.
totul. 8) e lou prat bataié tourno lett verdejant.
Acest spirit desceptat dinc6ce de Dunke, Intr'un secol ca
al nostru nu_ p6te remane mort dincolo de acest &nil Nu Apres lou long trapé di Turc emai di Rassi,
Dunlrea ci nici muriT Chinel nu pot popri astA4T descep- t'an visto ansin renaisse, o nacioun de Trajan,
tarea natiunilor. coume l'astre lusent que sort d'ou negre esclassi,
Deseéptette Romdne din somnul eel de morte! Si e emé lou nouvelun di chato de quinge an!
peste putinta sa nu lucre Romanii liberi la desceptarea a
x) Bolintineanu, op. cit. p. 6x.
a) Emil Legnind : Chansons populaires grecques, Paris, 1873. a) Alexandre, Statistica, Graz. 5872, passim.Densuseanu et Fred. Dame :
2) Coaniceanu ; Cuvint introductivd la ctirsul de istoria nationald. IasT, Les Roumains du Sud Macedoine, Bucuresci, 1877, p. 28.
2843, p. XXXvII. 3) Provencal sous-dialecte (d'Avignon et des bords du RhOne), Orthographe
3) Mem, ibidem. des felibres d'Avignon
83
vue ainsi renaltre, o nation de Trajan , comme rastre qui sort Pasa Romane I Reunire
radieux de la noire eclipse , avec la jeune seve des fines de Se'd fia devis'a ta,
quinze ans f
Ea, te duce la marire
Et les races latines, A ta langue argentine, ont reconnu Si in veci vet prospeni I I I
rhonneur qu'il y a dans ton sang ;
.Brasiovu 20. Ianuariu 188o,
Et t'appelant ema soeurs , la Provence romane envois,
o Roumanie, un rameau d'olivier.
9r-% d7.elgere4;,-"Pt
REUNIUNII
*Vis unita valet.* SPRACHE UND SPRACHEN
Isvorulu celu mai bogatu, celu mai puternicu alu
inaltiarei in cultura si prin acesta alu fericirei popO- Was will die Sprache ?
relor e spiritulu duninedieescu alu unirei poteriloru Sie will gar Vieles, und Vieles hat sie vollbracht.
spre o conlucrare communa fratiesca, spiritulu de Reu- Ja Alles was wir Bind und was wir haben, nennt es wie
niune, de Associatiuni. Tempulu ne admoneza se ne Ihr wollt, Denken, Wissen, Schaffen, ohne die Sprache ware
organisamu, se ne unimu fortiele si se le punemu in es nicht.
servitiulu culturei nationale prin mediuloculu Reuniu- Was wollte aber die Sprache vor Allem, als sie hervor-
niloru I brach in noon, und die Worte auf Fliigeln des Gesanges
Prin concentrarea poteriloru respandite, fia ele chtu hinaustiogen in die weite Welt ?
de mici, orce intreprindere prospereza si iea aventu Sie wollte die fremden Menschen rufen, wie der Vogel den
in proportiunea marimei nisuintieloru; poterile inse Vogel ruft, sie wollte die dunkeln Nebel zerstreuen, welche
respandite si neorganisate, necultivate si neconduse pe den Nachsten vor den Blicken des Naclisten verhallen, sie
cararea mantuitOria a desvoltarei simtiului si ambi- wollte die alten Freuude wieder versamtheln aus Weit und
tiunei nationale, remanu din di ce merge totu mai Fern. Millionen wollte sie umschlingen, und das erste Wort
multu espuse tristei descompuneri, gelnicei desnatio, war der erste Gruss, der erste Russ der ganzen Welt.
nalisari, perm ce in fine decadu cu totulu si nimicescu Aber was die Sprache gewollt, das haben die Sprachen
tote sperantiele la unu viitoriu mai stralucitu. zerstört. Die. Sprachen vereinigen die Menschen nicht, sie
Unirea poteriloru prin Reuniuni de totu soiulu e trennen sie machtiger als Berge und Meere. Die Vogel
atatu de necessaria la consolidarea vietii nOstre na- im Waldo versteken noch immer ihren alten Ruf ; die
tionali, pe chtu ne e de necessaria phnea de tote Menschen verstehen sich nicht mehr. Wie ein Vogel im Kafig,
dilele la sustienerea vietii .corporali. so ist der Menschengeist in seiner eigener Sprache gefangen.
Dusmanii natiunei nOstre de ici si de colo au cer- Er strebt hinaus in die frische freie Luft, aber die eisernen
catu si cerca si acuma tOte mediulOcele si metechnele Stabe der Sprache treiben ihn zuriick, bis er endlich den
spre a ne divisa si a ne paralisa desvoltarea natio- alten Traum der Menschheit vergisst, und die Menschen,
nala, sciindu, cà discbrdra e de ajunsu spre a ne des- die in anderen Kafigen leben, Schwatzer (MlOccha), Stumme
nervi si a face din noi sclavi intereselor loru. (Njemtz), wenn nicht Barbaren nennt.
Singurulu mediulocu, uniculu antidotu, cu care ne Da gibt es nun sehr weise Leute, die sagen uns, es
potemu apara in contra metechneloru dusmaniloru no- musste so seM, es konnte gar nicht anders sein. Es war
stri, suntu si remanu numai Reuniunile. keine Strafe, sagen sie, dass die Sprachen verriickt wurden,
11*
84
txl
0
0
so dass Keiner des Andern Sprache vernahm" : es war ein jetzt nur vier in Europa. Ob es je nur eine Weltsprache
Segen, dass die Menschheit sick trennte, denn nur so konnte geben wird, in der VOlker, Kirchen und Akademien mit-
in vielen kleinen Kreisen der game Reichthum der Menschen- einander reden werden, wer weiss es ? Die Sprachen von
natur verwirklicht werden. Babylon, von Jerusalem, von Athen und von Rom sind
Scion! schOn! Es gibt eine Weisheit, die meint dass yerklungen: sind Englisch, FranzOsisch, Deutsch und
Alles was wirklich ist, verniinftig sei. Es gibt aber auch Italienisch so viel besser als sie? Doch lassen wir die
eine andere Weisheit, die clef& sorgt, dass etwas wenigstens Zukunft und die grossen Hoffnungen! Was wir than kOnnen,
von dem was verniinftig ist, wirklich werde. was Jeder thun kann, ist auf dem weiten Felde der Unver-
Die etwa tausend Sprachen der Menschheit sind die reine nuuft wenigstens ein Vorurtheil mit der Wurzel auszugaten.
Unvernunft, denn was sich selbst widerspricht, ist und bleibt, Ein solches Vorurtheil ist's, dOss wahre Vaterlandsliebe un-
trotz aller Philogophie, unverniinftig, und dass eine Briicke mOglich sei ohne eine vaterlandische Sprache, und dass die
ein Graben sei, das widerspricht sich selbst. erste Pfiicht eines jeden Patrioten darin bestehe, die alte,
Nub ist aber das Reich der UnYernunft gar gross und schwere, verrostete Riistung seiner Landessprache auf ewige
machtig, und lasst sich nicht auf ein Mal fiber den Haufen Zeiten im Kriege wie im. Frieden Zn tragen.
werfen. Auch sind seine Minister gar kluge Lento. Niemand Wer glauben kann, dass die Sprachen dazu da sind class
spricht so verniinftig als .diese Priester der heiligen Un- die Menschen sich nicht verstehen, der mOge bei diesem
vernuuft. Wollen sie etwas recht Schlechtes vertheitigen, Dogma bleiben. Die Zukunft wird zeigen dass kein llensch
so ziehen sie in MOnchskutten einher. Wenn sie etwas recht und kein Volk seine Schuld an die Menschheit in Scheide-
Dummes zu sagen haben, legen sie den akadernischen Talar miinze zahlen kann.
an. Gilt es etwas wahrhaft Gemeinnatziges zu hintertreiben, Oxfor4 ,5 Mai .r880.
so setzen sie die Phrygische Miitze auf, oder schmiicken
sich mit vaterlandischen Farben und Fahnen. .5C buh1Lit...
So haben sie unter der Maske des Patriotismus die Raker
beredet, das es nichts Unantastbareres, hichts Heiligeres gibt
als ihre Muttersprache, und dass ein Volk aufhOrt ein Volk Paris, 21 Mars x88o,
44 rue de MOSC011.
zu sein, wenn es seine Sprache aufgibt. Die Walliser sollten
nur immer Wallisisch, die Wallonen Wallonisch sprechen Monsieur le député,
und schreiben, somit begingen sie Hochverrath an sich und
an ihren Valera. Jetzt gibt- es kaum eine Sprache, kaum Le temps me manque absolument pour dcrire en ce
ein Volk, klein oder gross, dass nicht zu dieser Lehre moment un article digne de l'album Macédo-Roumain.
bekehrt ware. Mais, je retrouve un article- que j'avais dcrit pour le Vol-
Japan allein macht eine Ausnahme und beschanat die taire en faveur de cette institution .du divorce quo yos
gauze Welt. Als dieses Volk von gegen 35 Millionen, mit
einer Civilisation und Literatur alter als die meisten Eu- Codes ont eu la sagesse de conserver, que nous avons perdue
ropa's, aus seinem Schlummer erwachte und eine Welt um dans un moment de rdaction cldricale et dont je m'efforce
sich sah, in der es Fremd und unverstanden dastand, fahlte d'obteuir le rdtablissement.
es, dass es mit seiner Sprache, wie mit einer Kugel am Cet article, distand par d'autres plus actuels, est reste
Fusse, nie in den Wettlauf der Menschheit eintreten kOnne.
dans mes cartons. S'il pout vous etre agrdable, je vous le
Und die wahren Patrioten des Landes, denen das Wohl der
Nachwelt mehr am Herzen lag als die Bequemlichkeit der livre, heureux de pouvoir cette fois encore contribuer a une
Mitwelt, beschlossen, dass in allen Schulen des Landes En- ceuvre utile.
glisch gelehrt werde, damit das heranwachsende Geschlecht Veuillez agrder, monsieur le ddputd, l'assurance de ma
in geistigen Verkehr treten könne mit dem Volke von England haute considdration.
und Amerika, ja mit den Pflanzstatten der ganzen Welt.
Soll die Muttersprache deshalb ausgerottet werden ? Nein,
sie soll bleiben und wird bleiben far lange Zeiten, als die LE DIVORCE
heimliche und vertrauliche Sprache des Hauses und des
Herdes, der Liebe und des Leids, so wie die Schleswig-
Holsteiner ibre Modersprak so slicht und recht" sich nicht .11 y a deux ans environ, en traversaut la Suisse, je
wollen rauben lassen, trotzdem sie auf dem Schlachtfeld rencontrais un francais tres-grand partisan du Divorce, ques-
des Heistes die Sprache Luthers und GOthes ebenso kraftig
tion dans laquelle ii tait du reste intdressd. Je lui soumis
zu schwingen wissen, wie Schwaben und Baiern.
Es gab eine Zeit als die Lateinische Sprache die lingua Pidde , mise en pratique depuis , de fonder un Comitd de
franca des Geistes war. Die Zeit 1st voraber, und an der propagande et il me promit, pour le cas ofi je la rdaliserais,
Stelle der eineir todten Sprach stehen jetzt in Europa vier son concours le plus empressd.
lebende Sprachen, unter denen jedes Volk, das auf die Naturellement je fis appel A lui lorsque, en juillet 1879,
Biihne der Welt treten will, seine Wahl hat : Englisch, je coustituai ce Comitd. Quel ne fut pas mon dtonuement quand
Franzesisch, Deutsch und Italienisch. Jeder Gelehrte, jeder
Philosoph, jeder Staatsmann der mitreden will, muss in j'appris par sa rdponse qu'il lui dtait ddsormais interdit de
einer dieser Sprachen frei sprechen und schreiben kOnnen, sie, prendre part h nos luttes parcequ'il avait cessd d'être francais.
wie jeder Gebildete alle vier Sprachen leicht verstehen muss. Je ne. m'attendais pas , m'Ocrit-il, hux progres rapides
Dass neben dieser Weltliteratur viel heimatliche Dichtung que vous et vos amis ayez su imprimer en France 4 l'idde
fortblahen wird, dass wir Rumanische Lieder, Serbische du divorce; la patience m'a fait Want; je ne voulais pas
Balladen, Danische Tragodien, Platt-deutsche Versellen und
Russische Novellen von Jahr zu Jahr in 'reicher Fiille er- m'exposer, en ne ldgitimant pas une union ddja amienne et
halten werden, wer zweifelt daran ? Aber der Weltsprachen, qui pourrait d'un instant a, l'autre devenir fdconde, h avoir
die eine Vergaugenheit und die eine Zukunft haben, sind des enfants adultérins j'ai quittd, quelque douleurs que j'en
87
aie ressenti mon titre de citoyen Francais, je l'ai dchangd grace avec franchise, et je me ferai naturaliser amdricain.
contre celui de Citoyen Suisse et, apres avoir ainsi adoptd J'ai le temps de rdsidence voulue, la plupart des formalitds
une patrie n'ouvelle, j'ai pu divorcer. sont faites; je n'attends que votre rdponse pour me &cider.'
J'ai rdpondu d'attendre; mais pour peu que les chambres
Ii y a uu an environ, je recevais une lettre d'un Fran- soient lentos a rdsoudre la question, je n'oserais pas afflr-
cais rdsidant a Alexandrie d'Egypte. mer que mes conseils seront suivis.
Sdpard de corps et de biens d'avec sa femme depuis Enfin hier une quatrieme lettre m'arrivait et renfermait
plusieurs anndes, uni depuis plus de deux ans a une jeune ce qui suit:
femme qu'il aime et dont il trembla d'avoir des enfants Puisque vous avez entrepris de mener a bonne fin la
auxquels ii ne lui serait pas permis de donner son nom. question du Divorce, . .
Creare. 0, cuv8nt mdret Fit! fericitY dar, de trd orY Comment si bas es tu tombé,
Ce portY o lume-in tine, yoY OamenT-Dumneclel Noble enfant d'une forte race ?
Ntiscut in pieptul IndrAznet Ce atY vn.sat aicY sudoir,
Nutrit cu lune suspine I Puternid PrometheY
Tu ce prefacY pe muritor Ce act purtat aid in lume Le pauvre Roumain I il est las
In falnic Dumnecleil Un chip din cer luat, Et de desirer et d'attendre
Pe creatud, creator, Ce-aff nutrit Focul fhrg. nume ;
Gigant pe un pigmet. Vol totI ce atY creat. La libert6 qui n.e vient pas . . .
La tombe pourrait la lui rendre . . .
Creare. Nesfhrsit cuvOnt 0, tu isvor a orY-ce tainl
Cu tainicit putere, De minte nepltruns I
Tu aducY cerul pe päment CdruY e Nesf8rsitu1 haing, Oh 1 Comme ii porte envie h. cetix
ofi-ce durere. Tu Cel in Timp ascuns Qui dorment dans le Cimetiere
Dor sffint, ascuns adânc in piept, Intinde mfina tea pe mine Qu'il voudrait n'etre plus, comme eux,
Ce carnea nimicescY §i-aprinde cea schntee
§i care vednic staY destept, Ce simt curgendu-mY cald prin vine Qu'un peu d'insensible poussière I
Tot este unde qtr. §i-o f luminT si. dee I
14126 Januar z880. GCmissant sous le poids du sort,
Berlin. Schumman Str. 13. Le Roumain ne tient pas h vivre ;
Ii sait que la mort le deivre,
f,a...-/aZ&AA) Et la libert6 c'est la mort I
Bruxelles,
21 mars z880. ..1qe,4)
89
Resunete ale Pindulul in Carpag sa insufia Nimfelor de la isvere, and se duse sa aduca spa
pentru Argonaut si locuitoril din Chios, urmand pilda data
de Hercul, Ii jhleah, In cantece Iraditionale, alergend, dupe
Nieóra. Diociziul. Nelluea. nsuI prin phdurif 1). Dar nu numaI acestia, ci Ince 0
Trumosul Narcis, fflul rlulut Cefisul §i al nimfd Liriope, a
I. murit, plans de Thespieni, Innecat In undele ce'Y resfrangeah
faca 2). E o superstitiune vechia ,aceia d'a crede ca apa are
6rtea silnicA fere veste, mal ales In versta
§i
In sine un farmec atragetorh ce pricinuesce mortea; chiar
junid, a Infloririi, e o ideh trista, care In tot d'auna pe- vechiT Indienl, In legile primitive ale Jul Mant 3), oranddah
trunde inima 6menilor de o mIhnire adincl. icest simtiment ca un Brahman (adica un preot)... sa nu'sY privesca chipul
e vechiti ca lumea; tot nemul omenesch Ora de secoll Jesfrant In apa. A§a e regula stabilita." amend aceas1
Intregi jalea tenerului pastor Abel, ucish cu manie de crudul idea, sll avem voe a strabate /nteo clipt secoll Indelungay
sett Irate Cain; lacrima picata din ochiul parintelui ome- prin carii acosta superstitiune s'a strecurat neatinsa i sa
nirel, vaietul oit din peptul mumel nestre ebstesci, tete cercethm Ore nu este acelae, credinta care domnesce In
generatiunile pa rend le ad versat 0 In veci inima omului, cantecul urmatorti, repetat de poporul romant 4) :
at de multe inanghled '1 ar put6 aduce religiunea, filosofia
§i sciinta, ea tot va plange pe cel rapit vietil cu crugime, eFrund g. verde alunicg! gsg na fig vr'o Nalucei,
In florea anilor se1. ellircea sue pe potick gsg nn fig deseintatit
(§i'ntilnesce o fetid ade baba tea blestematd.»
Un sinitiment atat de firesch, atat de generalii, atat de gm costa Intee ming aMircea fetal multimIa,
adtnch, a trebuitii negresit sa se manifesteze, chiar In gen apg de la fonting: gla tenting se du ea,
timpil primitivi, prin glasul melodiosh al poesiel. T6te pope- (Copilito, stal se W., gcofa plink o gide;
rele ati plansh cu plangerY modulate, pe junele ucish la florea «Be, baditg, ba nn vrék «dar 431 cruce nn'§I Mee,
ae mfi tem de dragul meti.» gpe d'astipra un sufli
verstel, si In terile ineridionale, uncle serele dogoritor al Nu te teme, fata mea, gel la ea ndvalg da
veriI arde i mistuiesce regulat ten. Incanthterea pod6ba a geg dacg s'o minii aVnghitea numai odatit
naturel, unde vegetatiunea zImbitere a primAverd pere ofi- geu baltagul l'oiii lovi qi simtea dornl de fatk
lita sub ar§ita stela canesd, a lig Siriu, aceste done simtiri ace pgmlnt l'oifi Inveli.. g§i'nghitea de (led oil
gMergi. In vale, la tenting, g§i'l apnea reel fiorl;
IntristAtere, ce Infasisega mintel o asa intima analogia, s'at gal gsi o cog pling g§i'nghitea a treia ór
Imbinat mal ades6, ca sa de nascere unor serbarl anuale, ascdsi chiar en mina mea; g§i Wea mort la izvdrg;
unor cantece de don, repetite nencetat de popor. Dintr'a- adescalicg §i o bea; gcknghitise o Naludi
semen6 porniri de spirit at izvorlt negresit In Egypet, /n adetI fg cruce §.1 o suilk gin pustil dueirs'ar, duck !»
Asia mica 0 In vechia Elada, serbhtorile §i cantecele ce se Ce ar fi trebuit .sa faca Mircea ca sa se feresca de a
160 cu numirile de Maneros, Bormos, Hylas, Linos, Inghiti Naluca, de a cade mort la izvere? say facit
Adonis §i altele, Infaci§end tete, In diverse localitly i cu cruce i sa sufle pe apa", gice cantecul prefacut dupe ideile
pucine deosebid, acela§ caracter generalti. Acesta ne o do- cre§tine; dar rad Intreba pe teranul roman; el It1 va spune
vedesce Erodot dud gice, vorbind despre Egypet 1): MIA pagan], GA trebue sa'§i scuYpe de tra or n sinfi,
.»Este (acolo) §i un cintic , en Linos, precum §i in Fenicia, in ca sa departeze descantecul sea diochiul. FA aceih0 Intre-
Ciprn §1 in alte locuri; insfi de pe popóre, are §i cinticul nnmirea bare §i CyclopuluI din Theocrit i asculta cum el Iv va
gsa; dar toti se Invoies 31 a dice el este chiar jglirea pe care Elena respunde 5) :
go dna sub numb de Linos. Iar printre melte lnernri despre care
gmb minunezi la Egypteni este §1 de unde ail lnat el iiimul; se cEll n'am aa obraz urit precum imY spiel; maI dennadI m'am
gvede ans6 eg in tot d'auna '1 all cintat; Linul pe limba egyptdng gzirit In mare, del era lini§titk §i barba mea se mita frnm6sg §i
4se nemeses Maneros. Egyptenii di& ca el ar fi fest tin dopil sin- gsingura mea pleopi asemeni mi se pgrea frumdsit, §i albetea dintilor
ggar-nfiscnt al celui d'fintliii rege al Egyptulni, §i marina el Orb gmei stralnela mai melt cleat 'Ara din Pares. Atuncl ca sg nn mS
gvreme, l'ar fi Orbat Egyptenil prin asemend vaietgri, §i astfel acdstg gdioehiti, de trel on 'ml am seulpat In sink»
geintare ar fi fost cea d'intgiii §i singuri a lor.»
Astfel multe credinte poporane se perpetua pe nesimtite
Deca apol, Intemeiay pe Insemnarea istoriculd 6114 vom din secol In secol, din tea In Ora; un fir misterios leg
With pe termurile marilor resaritene, urmele acestel Tech): unele natiuni §i unele epoci Intre dInsele. Inteadeverti e
credinte 0 ale acestui cantic secular, printre nenumerate greti lucru , e chiar peste putinta, a urmari acel lans In
traditiuni de feint acesta, vom gasi la Mariandyni, natiune tea Intinderea sa, cici pe une locurY vremile se Intunecti,
de origine frygica 2), veclii locuitori al Bithynie, asegay urma'i se face nesimtita; dar apol el apare ades6 Invederat
pe locul Invecinat de Pontul-Euxin (Marea NOgra), uncle s'a maI departe i astfel , In deosebite timpue, sub deosebite
cladit In urma Prusia (astAgi Brussa), vom gasi, gicem, la preschimbari, multe idel, multe credinte, multe creatiud
Mariandyni, traditiunea tenerului Bormos, rapitti de Nim- ale imaginatiuniY vechimd se regasesch In skill natiunilor
fele isverelor, cand mergea sa 800, apa pentru seceratorl, moderne, ca un deposit stramosesch.
§i pe carele in zadar II &ALA locuitoril Arend se resune SI urmam dar si nol, fore d'a ne obosi, respandirea
padurile de strigatele kr de jale 3). Aceste strighte erati cantecului de jale al junetel Invinse de m6rte, printre p0-
asa de respandite, In cat Eschyl le a ca exemplu de vaie- p6rele antice ale Europe resaritene, cod pete dere acea
tare, de cantic de dolit, caul chorul se4 de Persi, plangend idea n'a petit cu totul din imaginayunea natiunilor moderne
caderea Asid, sdrobitA la Salamina, Intempina cu aceste si mai ales din cercul de legende al poporuld roman.
cuvinte, pe regele Xerxes ce se Intorcea Invins In patria sa 4). La Elin1, Linos era cantecul poporan cel mal vechiti si
gOu glas cobitor, cn gemete duidse, en plingerile lfierimgtdre ale cel maI Insemnat, In care se caracterisa mat cu sem& mortea
geinticulni de jale Mariandyn, voiti serbi a ta inturnare!» nevinovath In fiorea juniel si a cariI origin& se Imbina cu
Precum frygicul Bormos , asemeni i Hylas Mysianul, un cult primitiv al naturel 6); printr'Insul era simbolisata,
iubitul MY Hercule, pert 0 el jertfa al iubirel ce frumusetea
a) Theocrit Idila XIII. Frofierfill dP 0. Petrania 83.
2) Ernst var LasauLv. Die Linosklage.
Erodot, cart. II § 79. 3) Legile luT Mani.. IV, 38.
a) Strabane, XII, 3. g 4. 4) Balade culese de V. Alecsandri, vol. IT, faga 98 : Niluca.
3) Hesychius : Ba7ouos. ScholiastuT hit Eschyl, la Persl, V. 939. 5) Theacrit, Idila VT, V. 34, 89.
4) Eschyl, Persil V. 935 59. 6) F. G Welcher. Ueber den Linos,
[13,262.] 12
90 --
ta
«Mel nfl chntec n'ai cantat. eed l'apus de sire din ochi lficrimand
4Cintrini mOndro, canteen!, cal sd mi-te-omire ape campl alergand,
gsrmi mai drigl sufietul! ebaciul Ungar& epe toti Intreband
40 en eel Vrancin! <0 la totl iictnd:
x) Esckil, Agamemnon, v. 120. 4 -- 4Cine-al ennosent,
Sofoclu. Aiax. v. 6ar. wo BArsand
3) Euripid, Fenicele, v. 1519. Ade egti ndsdrOvand «eine 'ml all ve4nt
4) Op. cit.
3) Eschyl. Prometeu l'arquit. v. 877. g0 d'a fi sO mor emOndru eiobOnel
12*
J-- 92
7
93
r ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Demetrie Cozacovici
(Ves1T biografia luT).
94
ttras printr'un Mel? tc'o fati de craiii, grOznic i fioros schelet de Ose. Perirea atomulul material
tFe9ig6ra lul, pe o gar& de raiiI! al omului nu, se Infaci§a lor sub acesta icOna spaimentatere,
tspuma laptelul! tEr la cea mlicuti In red presentg imaginatiunii moderne, ci sub acea mai
tbinsticlOra lui, tat ffe'l spul driguta blandg, a unui june mitt aripat stingend de pament o fl-
espicul grfiulul 1 cci la nunta mea clia §i purtand seti o urna funerarg, pa,stratere de cenu§i,
cPerigorul 1u, a &Jut o stea, sea un future, emblema, a metamorfosei, sea o cunung de
gam corbalta! tc'ain avat nuntafi, siminoc, flOre a nemuriref 1).
tOchigora lul tkap §1 plItinagi, Porniti pe Intinsul camp al acestor asemuiri, mai mult
tmura ampulla! tpreoti muntil marl, de cugetgri de cet de cuvinte, Ore nu vom audi resunand,
t'ru nlorita mea tpasserI lIktart prin acele fluerge de fag, ce mult 1icü cu drag, prin, cele
cell te'ndurl de ea tpasarele mu de soc, ce mat Oka cu foc, prin cele de os, ce mult icii
t0 eel spul curat Ili stele faclil ! nduios", chiar tristele fluere Gingreene, care cantaa cu
ta, m'am Insurat viers Infocat, plin de dor §i de jale .Perirea (d 'AgoevtowOc)
nenorocitului get Adonis?
SI despuiem acum, prin puterea Inchipuirei, acesta elegica Cand alpoi cioMnelul Moldovan cere ca all IngrOpe pe
§i graciesa balada, de tot coprinsul ei local §i curat atin- apr6pe, din dosul stetnef set'fY au0ot cânie , nu vom crede
getor de terile Romanesci, s lepadam dintr'Insa pucinul 6re cg, acei latratori sant chiar:
amestec cu idel crestinesci §i moderne ce se zaresca pe ici Dragi(sa) count (ce)urlet imprejurul tOnerultd(Ado-
§i cold, §i nu Om put6 tggadui ca Nieera este isvorita §i nis)" 2) pi iar acea venerabila macuyt betreinet, cu briul
dinsa din acela§ pornire de spirit ca tate cantecele antice de kind, din och,Y letcrimeind, pe camp alergeind, pe top
ce jaleati pe un tear pastor ucis fere vreme, In Ilona intreband," nu a luat ea 6re locul amantel desperate, al
junetei; dar apse facend parte asemuirel, nu trebue s ne- acelei Vinere pggane care:
socotim i uncle diferinte Insemnate. Intru Meyer decg
gcu peal desflent, raticesce prin paduri
simtimentul 0 idea stint acelea0 In dull:1ml cant al Linulid cjalnici, despletia, desculta 0 spina
antic 0 In rastorala Intristätere a Romani ler, Intelesul ge- to anescii and umbll 0 se umplu cn sage leescii;
ne..al Anse al legendel, de la una pene la alta 8'a pre- tiar de strigittele el ascutite lungile yfil resunu,
schimbat; caracterul religios co da anticuitatea acestel tra- (and cere pe Assyricul el soçii, cand chiam pe junele'l lubitd) 8)
dipunT, acel cult al naturei fisice, ascuns sub o poeticg Multi ar put6 sll ne conteste taria acestor asemuiri de
legenda, ati perit cu totul In amintirea moderna, descolorate, amerunte, dar nimeni, credem, dupe cOte am spus, nu va
rgsipite i nimicite prin ideile mai nalte §i mai morale ale tagadui cg, o idea identica domnesce In cantul vechit al
religiund cre§tinesci. Acésta a fost sOrta tutulor credintelor Linulta 0 In balada nOstra Hieóra. Intemeiap pe acesta
0 religiese ale pgganilor, care s'ail pgstrat In sInul poperelor credinta, voim acum sa ne cercgm a descurca itele istorice
din timpii nod: sea c peitatile lor protectere ati cgOut prin care s'a cutreierat acesta legenda, ca sa treca din
sub urgia cre§tinilor §i Demoni1 (daituovoc) §i Idola imaginatiunea vechilor campeni eleni, pene In gura poporului
dcola) lor, odiniera' plini de daruri i de virtuti, aa nostru, §i astfel pOte vom ajunge a Maui 0 gra O. epoca
devenit spirite du§mane i infernale; seti ca traditiunile §i In carele cantul elenica '§i a %tut loc In limba romana.
practicele lor religiOse, despodobite de Intelesul lor sacra- Doveg.i pentru aceste sfer§ite trebue sg gasim chiar in
mental, ati remas In popor ca nisce simple legende i obicele textul baladei romane. Intfadever, daca II vom analisa cu
casnice i campenesci. De aceia §i In cantecul nostru, nici deameruntul, 'NM gag Inteinsul o bogata adunare de Oiceri
.peul gelos al lumina §i al poesiel, nici cemit' sea mistrepf romanescl, curat derivate din limba lating; apol ceti-va
turbati de ar§ita caniculd, nu mai pricinuesca mOrtea pas- termeni usuali (vreo pce-doue-Oeci) Imprumuturi din dia-
torului, ci aIY duoi semenT al seT, alti duoi pgstori ca lectele slavene §i magyare §i Insfer§it un pre mic numer
densu1, vorbind numal pOte limbi strgine lui. Astfel idea de cuvinte, a caror origing, e Induoi6sa §i al caror Inteles
de patria Incoltesce pe tulpina saga a religiunei; astfel o necunoscut In dialectele Romanilor Dungreni. Acele cu-
caracterele accesorii ale mid legende se preschimba dupe vinte se aflu in versurile :
locuri i timpl, Maud abi6 urma de existenta Ion.
Ideile Anse de capetenia, acelea ce stat In yea facg minii aNiorita laie
dale, bulueaies.
omuluT, acelea pe care Bid o lege nu le pete tagadui, acelea
se pastreza mai CU santenia, cad mintea poporului mai cu §i
cal mai ortoman.v
gra cutOzg a le preschimba. Astfel modul de a privi mortea
ce '1 vedem desvoltat In Nieóra, adecg acea nuntg mysticg Laid, laic e un adiectiv necunoscut In limbele nestre
cu o mendret crOasei, a lumii mirései" cu o fad de din Tom Romandsca, din Moldova §i din Ard61. NoT gicem
ncraiit, pe o guret cig raid° , acea serbare mareta la care Inteadever: Qigan, de laic §i Lesiconul Romanesc-Latinesc
tOtii natura §i s6rele i luna, i brap §i paltina0, 0 pa- din Buda, 4) traduce vorba Lae prin Caterva i o derivg
serile §i stelele sunt tete *tap, nu stint ele Ore o din grecdsca L. Fia-ne iertat a ved6 aci o gregla,
amintire Invederata a cultului primitiv al natureT? Acea mai cu sema cand afiam ca Romanii dia Macedonia, ce
mendrii, crgiasa, a bumf mirdsh,", nu este.. ea 6re Oeita vorbescii un dialect ore§ cet diferit de al nostru, Oicil :
Iadului, Persefona, mendra miresa a lui Adonis? Chiar acea aiii §i laie, In loc de negru i négrlt. A§a dar giganif
idea despre mOrte, a§a senina, qa lipsitg de dureri, aa de laie, ar fi giganiY cd mal negrif, precum i stint,
trupOsca chiar, nu este 6re Ins4§1 idea ce'§i plgsmuise an- 0 Morita laie este _Morita négret.
ticuitatea despre morte? Cel vechl nu'§Y ati putut Inchipui , Bulucai4, bulucaie n'are nici el o Intrebuintare des-
nici odata, desever§ita despartire a sufletului de trup dupe Vedem ades6 In cronicarl mai ales In cel Moldoveni
lncetarea acestei yieI lumesci; pentru din§ii campiile Eliseo 4icerile) buluc i a bulucire, 6) i scim ca aceste Oiceri
§i adOncimile Tartarului eraa locuite de umbre purtand
formele lor pgmentesci; mortea, la dthii, nu scia lug bine Lessing. Wie die alten den Tod gebildet,
sit despOie sufletul de lancurile trupesci, eel avente limpede 2 i 3) Biox. Epitaphiurn Adonidis.
4) La pagina 34x.
liber, In regiuni neyqute, lasand pe pgment numal un s) Mixon Costin etc.
95
(
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
luate din limba turcesce Insemnag: gramada, a gramadi. general ferte puein patima anticuitatilor strgine; el pas-
Morita bulucaie pete dar fi pentru eel ce fecurg mal tral datine §i obiecte eel ad rams hit din vechime, dar
intinse Imprumuteri de la Turd :o nioritg Infäçi§and o nu call a aduna 0 de pe la altik; ce e al lui, bun remas
mate gremade" adice o niorite, lanag" set gresulie." de la pgrinti, 11 tine cu respects dar vechitura streing o
Ortoman, fere de a aye In limba /mane. un Inteles 16pgde §i o desprecuie§te. A§a dar, bizuiI pe aceste cuvinte
precis, se derive Alice de sine§i din Vicerea elintsca: 43*, §i spre a ne mgrgini In cercul cAnticelor poporane, pentru
drept §i din cea latina: manus, mand ; cola ce 'I ar no! 4icerile vechl 0 locale dinteun canto, volt fi, In lipsa
compune Intelesul; drept la mem& §i eine e drept la altor probe mai explicite, marca prin care vom determina,
mane, e onest, e meiestru, e tare, are oi mai multe, precOt se va putd, la ce epoca §i pe ce terama aq ngscut
multe §i, cornute §i cal fuel* 0 cad mai barbatig §i deosebitele inspiratiuni poetice ale poporului romAnti,
trebue duoi s e. vorbacg, s se sfetuiesce ca s mi'l CAnd dar In balada Nieórd gesim aleturate cu nisce
omere." Am pate Ance, Imprumuta Intelesul cuventului Viceri provenita de la RomAnil din Thesalia (laie, bulucaie,
elinese: dead pavrtg spre a explica Vicerea ortoman, prin ortoman), imbinate cu nisce idei ce ne peal mintea spre
drept ghicitor, drept prevestitor i cunoscetor al sciintel yra ocupatg de din0i (pastorul Linos pe Olymp, mortea
Intregi, precum e Twatdg deadpan-cc'. 1) In or ce chip sea nunta la Adonis la Elea ), dad gsim, Vicem,
origina acestui cuvent ne apropig de Elada. Tot asemene Intr'Insa numiri locale, precum Moldovan, om de pe malul
§i cele-l-alte done 4icerl: laie §ibulucaie ne stremutg peste Moldova, Ungurean, adicg romant de peste Carpall sfl.
Dungre, in sInul fratilor nostril din Thesalia §i Macedonia. Ungur, Vrancean,, locuitor din muntil *Premed din tinutul
Dar nu numal aceste cuvinte, ci Ince 0 idea predom- Putnil, oi bersana adice din tera Berset de hinge Bra§ov
nit6re a legendel din .Meóra, ne a mutat cu gendul pe §i altele de felul acestora , Insemnand localitati §i popula-
acel teramti clasic al poesiel Elene, pe pOlele septentrionale tiuni din Dacia, nol nu lie Induoim de a spune cg aceste
ale Olympului, pe lunca Pieriei, ce stilt asap locuite de cuvinte sitint adaose mai non!, ce ele stint localiserl intro-
Romani. SI mai adeogem c i caracterul cu totul pato- duse In balade, dupe ce cAntecul es§it din plaiurile poeti-
reset al balada cg §i descrierea acelei merge naturi mun- mid Olymp, cu dialectul original al RomAnilor Thtsalici,
tenesci, pare ce ne tragti de sine printre Ciobanii (gobaa) s'a respAndit printre RomAnii de la Dunere §i de la Carpati,
Romani din Thesalia i pe plainrile IncAntetere ale Olym- §i s'a strImutat pe dialectul acestora, remaindu'l din vechia
pului §i ale Pindulul. sa redactiune , nunierae Viceri ce stint comune Ambelor
SI cercetgni dar cum at ajunst, cum ati Witt §i cum idiome §i. numal fOrte pueine cuvinte originale thesalice,
treescit Mice aIi RomAnil prin acele locuri depertate de care at ajuns a se repeta, ma de a fi Intelese, de pope-
patria lor centralg ; prin co mijlece §i In ce timpi ati co- rele yrilor Duneril.
municat el cu fratil lor de peste Dunere, §i astfel p6te Dar cand? la ce vreme 6re a putut se se fad, acOste
vom ajunge a crede el traditiuni i obicauri mai multe strImutare a cAnticului dintr'o yre Intealta, din Thesalia
s'ati strecuratti din slnul anticei Elade pe tergmul mai not in Dacia, Oa not asta0l, Inteo epoce de rerneratiune a
al Romania 0 ce printre d1nsele all putut ft 0. legenda natiunei Romlne abi6 scim el existg ace! fratl cu totul
lul Linos, stremutatg In balada .Meóret. Instrginati de noi? CAnd a fost caul acela vrednic de dor
Mai nainte Anse de a ne atinge do doveVile istorice, sTi §i de laudg de ne am 1ntins cu totil man peste Balcani
hoterlm un punct Insemnat do crake care ne va sluji In §i am trait trait fretesct Impreung?
tot cursul cerceterilor nestre asupra canturilor poporane pi
fOre de care, credem c'ar fi peste putinte a stabili vre un LII.
fapt cel pucin probabil Intr'aceste libere i schimbetere
creatiuni ale Inchipnirei poporane. S. dem un minut ascultare istoricilor §i mat ales Cro-
Iatg despre ce e vorba : nicarilor Byzantini. Demnul de laudg Petru Maior a desbetut
Ca se se pea determina cu dreg care precisiune epoca cu multe sagacitate, In Istoria sa pentru inceputul _Roma-
gi localitatea In care a Inceput a se clad de cOtre o na- nilor" , trecerea Romanilor celor din Dada !nape peste
tiune canticele ce nu pertg In sine o lnsemnare exacte Dungre §i cotropirea tent lor de cOtre giutele strgine. Fere
despre timpul §i scena In care evenimentele cantata s'ati de a intra In controversele subiectulul, este un fapt nete-
petrecutt, critica, In lipsa de doveVi venite din dere, nu geduit c coloniile Romane, fie Ulpiane, Aureliane set altele,
pete pune temeiti decOt numal pe unele indicatiuni, fig cet ati stat In eel d'Antei secoll al cre§tinatatil yespandite pe
de rare, provenite din textul chiar al acelor cantece. Astfel amendoue termurt ale Duneril, atet In Dacia cOt §i In
cand Intr'un cAntic dem peste cuvinte vechl 0. locale care Musk, Thracia i chiar In nordul Greciel §i ce at Imper-
nu pott fi intrat In cAnticti duet la cutare epoce depar- th§it mai ades6 atOt merimile cOt i smecinerire imperiului.
tate §i In cutare parte din Ore, atunci, fie mgcar actle La anul 292 un simplu pastor de vite din satul Bomu-
Viceri caracteristice cufundate In mii de altele mai noul, lianum "in Dacia riuréna (Dacia ripensis) om frumos,
fie ele aleturate cu mit de Insemnärl tie localitgti diferite, voinic i norocos o§ten, se urce pe tronul Cesarilor din
pentru noi Vicerile cele mai vechi ati In sine mai multg Roma §i phstrdzh, pe itinge. numele imperatesct de Galeria,
valtre doveditere ; ele singure ne dati epoca §i localitatea pe acele de Armentarius adid Pastorta 1); cu vre o
In care s'a compus mai nteiti cfoticul; cOci Inteadever, done sute cinci-Veci an! mai In urine (527-565), pe
cum am mat spus , cauticul alerge, din tdrA In yre, din scaunul Constantinopolel domnesce cu ter% vestitul Imperat
secol In secol §i nu e de mirare ca fie care canteret iscu- pi legiuitort Justinian, citre se mendresce en Dacia medi-
sit se cate a '0'1 1118110, a'l localisa, introducend In gnu/ terana, numind'o fericita sa patrie 2).
inovatiuni; iar acele inovatiuni, ca se Inflei§eV e un interes Dar dupe aceste Vile de on6re, Romanil avure 4ile
§*1
mai vit, un Inteles chiar mai piplitti nouilor ascultItorl, mai negre; Impresuratt i amenintati de barbari, ades6
Nor fi negre§it idei mai prespete set cuvinte nod Intrebu- nedreptetiti de reit Imperati ai orientulul, el treirl Anse
intate In yra i In vremea lor, iar nu for! vestejite culese Imperta§ind sub numele general de /31cixot (Vlach% maY
pe cAmpii trecutului. Poporul, trebue se mgrturisim, are In
s) Sextu Aureliu Victor.
x) Pindar. Nemea I. V. 92. 2) Novela XL
96
aceia§l sera pe ambele malurl ale Dungrit Impgratul Alexia se supuserg de bung, voia lul Ion Cantacuzenul, 0 nu malt
Comnenul, tatgl Anna, In vremea cgruia el erat o natiune apol suferirg cotropirea Catalanilor, inteleg cu despotii
asprg §i camped rgtacind cu turmele atet pe tgrmurile Greci 9.
Mara Negre, la Anchyal, cat i pe §esul dintre muntele Cu tOte aceste rgstri§ti ale sOrtei, Romanil pang II se-
Kiss0110 (anticul Ossa) i ormul Trikkala, Alexia Il recru- colul al XV, cu limba, cu obiceele, en portul lor ncO
t6z4 o§tirea sa printre Romanii din Thracia t din Mcesia, italice, stag respanditi din fundul Dacia Ong In verfurile
ph apol a1t dat4, mergend In potriva Jul Bohemund care Pindulul 2). Trebuia o lovire mai strapica, maI hotaritere
intrase cu Norman4il In Elada, el trace In Thessalia prin- ca sg rupg unirea I. Aceia fh. intrarea Turcilor In Eu-
tr'un ora§ isolat de Romanl 7). Puein In urmg, fratele leO ropa. Dinaint6 armelor asiatice, Invingetere la Andrianopol,
Manoil Comnenul intgrItä pe Romanil din nordul Dungra Romanil se rasipirg cu totul din Thracia 0 din motif
ca sa nlvM6scl asupra Magyarilor 2), i astfel ImpgratiI Balcani, eel maf multi trIgendu-se la Nord, ca sit pung
ByzantinI se slujescti cu vitejia Romanilor, spre a'§I Implini Dungrea Intre din§ii i Ingrozitorii du§mani; iar altil ca-
intrigele lor ambitiese. Dar el nu rabdarg aceste amggirl ; tand o scgpare In stahcele sglbatice ale Macedonia, ale
sub Isaac Angelos, pe la 1200, clod frati RomanT din Epirului 0 ale Thesaliei. De atunci putem erode cu temeig
muntele Emu , Petru i Asan, IntgritatI printr'o palmg cit relatiunile all Incetat cu totul Intro acele doug grup6
nedreptg ce dase Sevastocratorul, lul Asan, räscularg pe de Romani depgrtate, i Mircea Bgtranul e cel din urmg
Bulgarl, pe Cumanl §i p6 RomanI, sgtuI de birurile grele Domn al tgril care Ora titlul de Domn al amenduoror
ce le impusese Impgratul ca se sgrbeze nunta sa cu fata Iaturile Dungril, pang In Marea Negra §i al cetatii Dris-
Jul Bela, eraiul Ungurilor, i puindu-se in capul lor, bite- tiorul (Silistra) Stepanitor 9). Cun6scem de atunci In c6ce
meiar8 In sftnul ImperiuluI Oriental, un Imperil" Romanescti 9) destinele provinciilor romanesci de la Dunare.
s6tI. Bulgaro-Vlachü. Sub Ionitig gel frumos, al treilea frate, Ursita mal umilitg, a Romanilor meridionall set Mesodaa,
puterea Romanilor se urcl la culm6 sa; de peste Dungre, Ii plecase ancg de la anul 1360, lul Amurat I; dar supu-
stgpanirea lor se Intindea prin Thracia, prin Mcesia pang nerea desgver§itg se facu sub Amurat al II-a, dupg luarea
In Grecia 4); dar a§e4gmintele de capetenig ale Imperatia Salonicului (1429) 4). Slaba lor Ippotrivire la acest jugg
crag In muntil Emulul s6t Balcanii. Atunci fu epoca de not le merita clementa Turcilor III puse sub ocrotirea
inilorire a Calla Ternovulub, rnal spre me0g-gi de i§tov; Sultanelort Validele, cgrora ei platiati un tribut de patru
In prejmal Romanib mergeati pustiind cu crugime, pe o sute la, rgmaindu-le dreptul a se administra ca 0 In Ye
Intins lini co duces din botarul Serviel, de la Nissa chime, In terguletile lor cu svaturile de bgtranI i dupg
(asap Ni§g) pang la Varna, pe Marea Negrg, i peng la obiceiurile vechi, simple §i patriarchale 5). Crudul Ali Pa§a
Philipopoll, la Bergas (Arcadiopol), la Ciorli §i la Bizya In din Ianina a stricat In secolul din urmg aceste blande a-
peninsula Byzanting; prädgrile lor ajungeat" pang In subur- §etleminte i pete a4:1 Romanii din Macedonia se bucurg de
biile Capitala 5). Apol spre m60-01, t6ra de pe langg, Serre mal pueing libertate ea in trecut. Cu tOte Anse, traiul lor
era a Romanilor i unil dpitang d'al lorg, numit Chrysos, se vale el ferte pueing s'a schimha,t din timpii Anna
domnia In Strumnita §i In Prosocul din Macedonia 0 sta In Comnenel, care ni'i descrie ca nisce 6meni campenl, dedati
potriya 10 Isaac Comneng6). Ac6stg parte de loct, cu toti cu Ingrijirea turmelor. Pueinl ani In urma porfirogenetei
munil Thesalia, dintre Larissa §i Trikkala, purta mai de igtorice (1173), un calgtor rabbin din Navarra, Beniamin
mult numele de Meycan B2,axia 7) (Valachia mare) sett din Tudela , mergend sit visiteze synagogele din Orient g
§i 31oi92.axia (Valachia de sushi) §i Theodor Ducas socrul plecand de la Corfu spre Constantinopole , ne spune ca a
luI Guy de la Roche, care stgpanea Thessalia, e numit : tread prin Vlachia, trel quo departe de Theba , L cg lo-
Dued al Tilachid (xt1e euichoeog av8Evriig If"; Naxiag .) cuitorii de pe acolo stint sprintini ca eerbii i ca ades6
inteo cronicg In versurI grecesci din timpil Imperatilor ,se cohort din muntil lor tel nalti ca se prade pe Greet"
Fraud din Constantinopol. In secolul al XIV-a, Pachymer vede Intr'In§ii o natiune ra-
Secolil al XII 0 al XIII stint epoca mgrira Romanilor ; tacit6re, care a dobandit boggtiT Insemnate cn turmele de
respanditl i stgpanf pe tot locul ce se Intinde In linig vite §i mai ales de 01, 0 care, prin vieta sa pgstoresca se
drepta din Muntil Pindului peng la Carpati, Imperiul byzantin dedg, cu cele mai aspre osteneli.
se cutremurg de clin§iI §i Francesil chiar, pe campul de CalgtoriI moderni nPI descrig sub aceleag colori. Printre
Wait) de la Andrianopol, %sail robiti In manele, pe eroul altil mal multi, William Leake, Poqueville §i mal In urmg
lor imperial, Baldovin din Flandra 9); dar desbingrile ce dl. Heuzey all visitat a§e0gmintele lor §i iatg, In ce chipti
intrarg In familia Asanilor slabirg cu iut616, acest Stat el vorbescti de din§iI.
Inaltat ca prin farmec. Pe la sfer§itul secolului al XIII Sub numele de Mesodaa §i Kupvlach1 (Kovi-Vi9)cept)
(1290), pe cand beg posesiunile Romanilor se Intindeail adicg Romeng Schiopf, acele populatiuni vorbind o limbit
pang In vecingtatea Constantinopola §i amenintag cu grOza fOrte apropiata de romanosca Principatelor Dungrene 9), dar
capitala Orientulul, Impgratul Andronic Paleologul, cu o mai mein, cu Oiceri i cu intonatiuni grecescl, albaneze
maiestr6t1 iscusinta, isbuti a strgmuta In Anatolia, o mare §i turcescl, ocupg, centrul *Macedoniei 0 al Thessaliei, grg-
parte din Romanil Thracia i Mo3sier; cru4imile i asu- madite maY alesti pe trel puncturI Insemnate. Cea mai im-
prirea ce Incercarg, Intr'acel terêmti departat , unite cu portantl §i mal numeressa a lor colonig ge Intinde pe §ira
asprimea iernel, secerarg o mare parte din acea popula- muntilor Agrafa, anticul Pindos, pe locurile unde all stat
tiune 70). Ca din Thesalia, pe la 1332, se cercarg isolatl In parte Perrhebil, §i selil Dodonel §i selbaticii DolopI 7)
a se revolta, dar furl /ming; 4ece anl maI In urmg, el supu§iI lul Achil i undo moderna Trikkala a Vlachilor a
luat locul ahtica Tricca , patria Oeescului medicg. Esculap.
Inteacest ocolg, &end asap parte din districtele Zagora,
x) Anna Conmena, V. p. 138; VIII. p. 274; X. p. 274.
2) I. Cinamu, VI, cap. 3.
3) Niceta Choniatui I, 4.
4) Idem, IX, 1) I. Cantacuaenul, II, 28.
5) G. Packymer, I. C. 37. 2) Laonicu Chalcocondyla I, 16.
6) Idem. 3) Chrisov de la 6925 (1407) i altele din Archiva Statului.
iNiceta Choniatul. IX. 4) Micas, 3-29.
Chroniques étrangeres publiées par Buchan. 5) Paqueville, II, p. 337-356.
8 Villekardouin. 6) Leake, p. 367.
xo) Pachymer I, 27. 7) Omer, lliada, XVI, V. 234. IX, V. 484.
9
Ianina i Aspropotamb , orgele i satele lor cele mai de acolo part a fi maY apr6pe de om , §i cantand pe fluierti
dpetenia stnt, mergend de la Nord spre 11641-4i; Sama- sOi pe caval, dolnele lor dui6se repetite numal de echo!
rina seti San-marina, Perivoli, Avdela, Voschopoli, Acela§ este 0 traiul ciobanilor din Thessalia. Poqueville,
Furca, .Laista, Lesinia, Carpeni§u, Malacassi i alte urmand c416toria sa pe §ira PinduluI, astfel ne descrie
sate; In partea central6 a Pindulul, unde populatiunea ro- vi6ta lor :
mad, e mai compacta , se afla Melovo, Serracu, Cala- cE§ind din satul Tista , nd nrmargm ca Un sfert de leghe, calea
rites, Chaliki, Clinovu, Gardichi i Trikkala. In veci- cimp6ratesea printre duoi pgret1 de molifti maiestolt; dar curend
nätatea acestui din urma ora§ti stint mönästirile numite dup6 aceia, suindn-ne mai sus pe Pind, intrargm in reginnea bra-
Meteora, a§e0ate, maI multe In apropierea, pe nisce stance cd.ilor undo v6@uram urina focurilor aprinse de Vlachii ea se urcag
de o formatiune geologica cu totul minunata. cpe atunci la Wavle lor de Writ. Dupd focurl s'ar fi patut socoti
cnumdrul stinelor gi al conaeelor §1 derectiunea ce a nrmat fig care,
Alta colonia de Romani se afia stabilita pe p6la septen- catit de nestramutate stint obiceiele in ftmbletele lor.1) . . ,
trionala a Olympului, numit aI Lache, In valea formata Riuletul ce curgea dinainte'mi nasce dintenn isvor pe care Vlachil
de muntele §?apca care MO Olympul de §ira Volutei sal il numescii Gura e care se aflg 8 mile la Nord de Chaliki, In
Munlilor Cambunid Umbriti sub piscul marett al Olym- anauntele Copanez. In timpul verei, care abi6 tine trel luni in mate
.regiuni aeriane, sumedenie de turme pang impregiurul urnel sale
pulul ce se 'nalta la 6,000 pici6re In sus, ascuns In nouri cfltiviale, care adapg pe eel mat mare rig al Eladel (Peneul). Acolo
0 In yea acoperit cu zapada , Romanii ati Intemeiat aci «se adung mai en sémi Vlachii nomah ce petreeii noptile lor sub
din vechime cOte-va sate printre care deosebimti pe cele (niece colibe luminate de focuri i pazite de dna lio1o0 cult sperie
urmatOre : Vlacholivadi sat Livedea Bomelnilor, Kokin- cférele prin grknicele lor lgtritturi.2),
noplo, Neochori, Ftera ii Mai. AcOsta frum6sa descriere a vietel dobanilor Romani din
In sfir§it pe campia ce desparte lacul Castorie de tar- muntil marep al Pindulul 0 al Olympulul , fOr6 de Toth
guletul Saragioel se mai afla un ora§el locuitt de Kutovlachl pare ca ne stramuta cu gandul
ei cunoscutti sub numele de Vlachoklissura.
Prin aceste localitap maY mult asp e i sblbatice, prin cpe acea gurit de raig,
cpe acel picior de plaid
vnt, prin stemtorl
i prin c6ste de munp '§I at Intemeiatti cunde vinti in cale,
RomaniI meridionalI locuintele lor cele statornice care se cse coborti la vale
compunt mai ades6 de casciOre de p6tra aninate de stand <rtrei turme de mid
ca cuiburile de §oYmt.. Acolo II adunit s6rele de v6ra, cOci cu trei ciobitnei
toti vint In lunile cele caldur6se sa Am& aerul mai cu- pare ca vedem colo negrul zetvoia, unde e érba de 0 ji
ratti, s s bucure de priveli§tea mar6ta a munt6se lor umbra de ciobani;" ape' pare ch, au4im lettreind ednig,
patrii. Iar ape , cand Inteacele nitimi stancose, Incepe a adunag din dosul stanif," i fluIerul de fag ce mult
se vesti asprul timp al Ierne, prin vifore i prin furtuni, clice cu drag ;" de arunam ans6 privirea In sus, vedem
o mica parte de locuitorl r6mane Inchisa In munti ca sit 16ta natura Impodobita ca la o nunta mare; oórele 1i
paz6sca satele, iar eel-I-alp, nil se duct ca sa-§I ca§tige luna pare cei tina cununa, bracliY i paltina§iI pare
vi6ta 0 se string stari Insemnate, exercitandt negot1l sll cet Ant nuntae, preT muntit mary, passert letutan,
industriI prin t6te ora§ele campene 0 maritime ale Turciei passerele pais §i stele feiclill"
0 ale Orientulul Intregt; altiI mal numero0, adunati In Iata-ne dar i nob extasiap dinaintea aceste sublime
grupe de vre o patru-clecl 0116 la o suth familii, ce 'Arta priveli§tl, precum all fost i prima aedd campeni ce alt
numirea generica de Stelne i se punt sub poruncile unuY inventat, pe aceste plaiuri, cantecul luY Linos. Secolil 'en
Seutieria ereditar 1), ratacesd prin t6rile Imprejmuit6re, alt trecut unul altuia , adaogIndu'i idol §i expresiuni felu-
*On], pe §esuri, uncle clima ierne e mal blanda , nenu- rite ; unii, poep iscusiti §i dogmaticl, Pat Imbinat
m6rate turme de vite 0 mai ales de ol. T6te campiile cu cultul Asiatic al WI Adonai i astfel Pat cufundat In
Eladei stnt strabfitute de acei noma4I RomanI, carora Al- subtilisarile paganismuluI degradat ; alti Eleni, fit al mun-
banezil i TurciI nu scit a le da alt nume de cOt acela de tHor i at nature, Pati pastrat simplu , duios , plin de
c'obara 2). Cu sarica lor 'Agra, la spate cu gluga 8), cu gracia 0 de melancholia 0 ape, In secolil mat tarcliT, co-
lungl toiege In mann , eI colindil locurI departate Mad, loniile cotropit6re de Romani Pat cules cu santenia de la
cu o tacuta thbdare, pa§uni i adaposturl pentru vitele lor, dIn§iI, Pali Inters pre limba lor i Pati respandit prin t6ta
acolo unde gasescil cu ce se IntOmpine pueinele lor tre- Intinsa lor st6panire. P6te ca de atunci and, negre§it nu
buinte, el poposesct numai cateva lile, fOrk colibe 4) de mal thr4it do al XV secol, acest cantec pastoresct a trecut
frunz i adorma Imprejurul focurilor aprinse. Caracterul peste Duke, undo s'a Implantat In memoria popOrulul,
pastoresct e atOt de InsuOt intr'in0T, iubirea i Ingrijirea sub forma baladel Nieóra. Timpil i Imprejurarile at sciut
ce scit a da oilor stint a§a de proverbiali, IncOt Grecil nu srs schimbe multe IntrInsul; dar tot at Amu urme neth-
mal ati peutru ciobani alt nume decOt acela de .7324ixo1; gaduite de clasica sa origina.
vestipi pastori al Arcade y at Mat locul Ylachilor en
glugh n6gth (_7324xot Kireaywilvot).
Acea vietä (le stana aspra dar liber, ratacinda dar re- Iv.
gulath, are un farmed nespust de pees& Cine a veOut,
pe muntil no§trii despre Ardet vre una din stanele de ol SI nu pardsim ans6 cu totul cercul traditiunilor 0 al
a§e4ate vOra pe liveile i pe Intarcatorile unui munte, ale cantecelor ce se repOrta la vechiul cult al nature, fOr6 de
cârul piscurl de p6tra atingd de nouri, va Intelege ce viOta a pomeni despre un obiceit poporan al anticuitatil cu care
de dulci i triste visarY e aceia a Ciobanilor carii, isolatl se l6ga §i un antic copilarescti ce In parte, s'a pastrat,
de lume, trMesct numal en dragele lor turme, cu caniI lor ca o amintire departata, in cetatile n6stre.
credincio0, privind Ohm tabloul manta i Incantator al na- Athened 8) ne spune dl :
ture, n6ptea bolta cethsca luminata de mil de stele care cA cânta rdndurica se ehiamg la Rodient óre§ care colindg despre
ceare Theognis vorbesce in a doua din scrierile sale asupra serbgrilor
Henzey, L'Acarnanie, p. 272.
2) Leake, p. 364. x) Poqueville, t. III, p. xoo.
3) Heusey, , p. 268. o Idem p. 366.
4) Poqueville. 3) Despre sofistI, VIII, 360.
[13,262.] 18
P8
cdin Rodom astfel: Rodienil numescil a clinta róndarica un fel de ei certi sh le dea 'dear un eovrig, c morg de fri g,
ccolindare ce se face in luna lui Boedromion; numele acesta vine din macar o nuctt cti se dai cu capul de uluctt, macar
cuvintele ce se cant& atuncl gi care aunt acestea;
un Writ' cti se trag de perit!"
cVenit'a venit' Tandurica; cDar di-ne, cOclaltfel nu mergem,
on dings i vremea frum6si, «ha Ina lam eu nol uga, 0! vechi datine i vecht cantice ale poporului! ce dulce
ccn dinsa i timpul cel bun. c or polita eea de d'asupra
4CE alba, curatt pe gugli cori ehiar pe nevastall ce Ode farmec coprindeti vol In naivele v6stre expressiuni! Aspra
cgi Mgr& cu totul pe spate. cin cast colo toemal sus, critica se sfarama dinaintea vista, did mintea ornulal,
casvarli-ne'nclice smochine SMAruntil gi lesne o ducem. deprinsh cu voi din pruncia, pare ch se scalda la au4u1
«din casa ta plinit bogatl, cDar (Wm cevagi1 6 mai bine, vostru, in nevinovatia'i primitiva. Voi shntell pentru Doi
ci di-ne i yin in ulcict tgi catt vrun luern mai mare!
amintiri suave ce Invi6za junia In sufiete!
§'o capita Tait cu brit* cDeschideti, deschideti toti up!
dar fit gi pane de- ripe add iatt a venit rOndurica: Pentru popere sunteti fitrea neuithrel! sunteti lantul
cgi turt§, de end, tot ado; ei nol, la! nu sfintem unchiagi nesfaramat al fratiei!
cpriimesce ori ce rOndurica.... «di suntem copil copilagi I La rhsunetele vestre, aceleag doruri fact sa bath id-
clmdm ceva ori at ne ducem?
mile pe culmele Pindului §i sub p6lele Carpatilor !
icdsth colindh" adaoge Athenet a arrttat'o mai finteiti
Cleobul Lindianul, child Ihcepu a face prin Lindas strangere
de bani."
S. o fi compus frumosul Cleobul, unul din eel §dpte In-
telepti al Greciei, sdt fiica sa Cleobtfia, cum Oct altil,
acdsta, cantare are negre0t un lnteles mai adtinc dent al
unei colecte de ban! sthl de merinde. Intr'Insa vedem ch, se
vestesce sosirea vremei frum6se 0 a timpului celui bun,
cOci, In tOmna, agita sOrelui s'a potolit §i casele s'ati
LA ISVO'R
Implut de avutil; rOndurica, prevestit6re de bunuri, revine
sprinted, 0 veselh. Deschideti, deschidete'l up! Bogatu-le
Impartesce-ti cu shracii comorile! Astfel vh, grhiesce glasul Isvorul calla clulce, In leaganul sen verde
nevinovat al copillor ! ita luY cantare, dust din val In val, se perde
Ast,h0 hint pe t6te thmurile Greciei §i chiar In Athena, In lunga departare prin recorosul crang.
Albastre floricele i sayY care piing,
pe la Inceputul primaverei, copii, adunati In cete i tiind
In mInh, o mori§ch cu aripi de Oth, ce 'nvOrtindu-se Inchi- tmpodobindu'Y c6ma, cu drag spre el se plec .
1 3*
-- 100
Doctorul Dossius
roman din Magarova (Macedonia) medic al
Palatului SultanuluY.
- - 101
/- \
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
dintre ao, vorba iu Insemnda care. 15) Litera v 1lng i se Versurile acestea nu se cantg tot pe aria Papa-
se pronuncid k Macedonia ca gama grecescil y. NoT am represintat
sunetul acesta de gama grec prin vh. Astfel sliceml vhing, vhiéspe, rudelor din Romania, ci pe altg aril, pe care mil tmi
vhiérme, In loc de vinii, viespe, vierme, etc. 14). In Romänia se pare cg nu o mai titi bine aminte incat se puiü pe
slice met sad ma' la bärbatT, si fa sad A la femet in Macedonia,
se slice mot i la bdrbact 0 la femet 15). Mdrat, mdratd, se Vice cine-va se o scrie. Numar atat pot spune ca.' aria din
de pers6ne cari inspird sympathitt sad mild. Se p6te traduce Intim Macedonia este tot pe un ritmU cu aria din Romania.
casu prin vorba bietu, In alt casu prin, vorba gingasii-i. 16) Mi
si ni se pronuncid. In multe vorbe ca gni al FrancesuluT 0 al
Italianulut NoT ne ana servit de ci pentru a represinta sunetul
acesta. ./77Y, 'oe iste, ?Vire, iiiercurt, ant, allceigia, In kc de imY,
'mY este, miere, miercurt, ant, cdlcdig. 17), Muntrire Insemnézd
a observa, a lua sima, a se ulta la ce-va. 15) A se mindui (de
la minte) Insemnézit a se gdndi, a cugeta, a sta 15e gdndurt. 19).
Mescere Insemnéz d. a ddrui, a da gratis. In frasa nu IñI mi mesci,
pronumele imY, mi, este pus de dod of( ; cum la Dundre se slice (Din Cruqova..)
nu'mY dat mie. 29). Ma Insemnézd ca In italienesce insd, dard.
In poesie popularY vecht ma are si sensul de data. In vorbire, astislt
se dice cara In loc de data. 91). Hdrauescil (dupd grecesce), dd-
mesa'. Chiar la BucurescY se slice hdrdzit In lee de ddruit. 22).
Dada Insemnézit mama. Avem In Macedonia vorba mama, dal.. slicemti
0 dada. VeciniY BulgarT slicd matca. 29). In kc de ea, tu, se slice tes Remains IIIOIIANE ell Atli& et ell llofigne
mine, tine. 21). In kc de ed sunt sad ea is, se slice mine escii
sad mine hiii. 22). La Dundre se pune a 'naintea vorbelor alemdid,
aldutd, atuna, etc. fn Macedonia suet multime de vorbe la cari se
adaugd un a la 'nceput ; mat alles vorbele care 'ncepd cu r: Artimdmi, T ies Roumains de la Macedoine possedent de rares
aremdne, aride, aua, alichire, analt, asgunire, alavdare , asburare, aptitudes industrielles et commerciales ; on pent facilement
ascapare, In loc de Ronanti, remdne, ride, urz (latinesc uva va se juger combien ii serait avantageux pour les Roumains des
dice strugure), lire, 'nalt, gonire, laudare, sburare, scapare, etc.
in dialectul de la Roma, se observa acellasT fenomen arritorno In Carpathes d'entretenir avec eux des relations intimes. II est
kc de ritornb, etc. 26). Fi se pronuncid hi, g astfel slicemti bien vrai qu'il ne saurait etre question d'une union poli-
hier, hicat, a hibd, In kc de fii, fier, ficat, s fld, etc. tique , rendue impossible par l'eloignement gdographique;
mais la nationalite roumaine n'en recevait pas moins dans
toute l'Europe orientale un accroissement considerable de
force et d'infinence si les Tsintsares, au lieu de faire cause
Pirpirunele sau Paparud.ele in Macedonia commune avec les Hellenes et de considerer la Greco comme
leur patrie, se souvenaient de leur origine et se declaraient
solidaires de lours freres de Dacie. L'exemple des Tsintsares
Avemii 0 la nor Paparude , insg le numimil etablis eu Autriche et en Hongrie est bien propre 4 montrer ce
Pirpirune. que peut produire l'intelligence et Pactivit6 de ce petit peuple.
Dupg duminica Tomii, daca tredi doe, trei septe- 11 est probable qu'il y avait dejh des Roumains mace-
doniens parmi les Grecs, qui au moyen-Age venaient chercher
mani fgrg se ploug, Romanii gasescil cg. e de lipsg a fortune en Hongrie comme artistes, architectes, negociants,
pune se jóce Pirpirunele, ca sg adducg pleie. etc.; il en vint certainement aussi pendant les invasions
Ug fag din celle mai serace este accoperitg mar turques, mais on les confondit avec les Grecs, les Serbes,
pe tot corpul i mai alles ping la briC, cu stevie sau et des Bulgares. Ce ne fut guere que vers la fin du siècle
dernier, apres la publication des Recherches de Thunmann1),
cu fericd (plantg numitg in Carpati ferugd, 0 in limba quo les auteurs de statistiques commencerent h distinguer
francesg fougere). Pe feta asta o 'nsogescii rnulte alte les Tsintsares et leur consacrerent une mention speciale 2).
fete de Românii, i mergii din casg 'n casg la vecini. A la meme epoque, h Vienne, Pest, Novi Sad (Neusatz),
Pirpiruna jócg; allelalte cantg. Zemun (Semlin), Miskolc recurent diverses immigrants qui
5i la nor este obiceiul se se arunce apg pe nea- devaient jouer un grand Ole dans leur pays d'adoption.
Au premier rang des immigrants dont nous parlons se
teptate, pe ascunse, assupra Pirpiruner. Sgtenil nostri place Simeon Georges Sina , qui fonda h Vienne la celebre
sunt convin0 Ca aceasta e necessar pentru ca se plOug. maison de banque connue dans toute l'Europe. Simeon eut
Ca resplatg, se dg faing, pane i unt Pirpiruner. en 1820, son fils Georges, a h Serres
pour successeur, ,
Dupg ce a cglindat peste tot satul , Pirpiruna si vers 1785, mort h Vienne en 1856. Celui-ci, qui donna
amicele er, facil placinta cu fgina i cu untul obtinut; un immense developpement aux affaires de la maison et
recut du gouvernement autrichien le titre de baron, conserva
o coca, i apor mergil de o manâncg la fontâng. Insg toujours le souvenir de son origine. On assure qu'avec sa
ritul cere ca plgcinta se fig mancatg, stand fetele cu femme il ne parla jamais d'autre langue que le dialecte
piciórele in riuletul unde trece apa de la fontang. macedonien 3). Le troisième Sina, Simeon Georges, ne en
Numar urmatórele versurr 'rni adducti aminte din 1811, mort le 15 avril 1876, parut, au contraire avoir
ate se cantg de Pirpirune: completement oublie ses compatriotes. Ses sympathies se
partagerent entre la Grece, dont il fut4e representant of-
Dialectul macedoRen Traductinlle In dialectul &man
fidel h la cour de Vienne , et la Hongrie, qui le compta
parmi ses magnats 4). Athenes lui dut la fondation d'une
Pirpirund Paparudd Academie des beaux arts, pour laquelle il donna en une
Se readund Se aclund
plVie, cld ploie, cid pkie, di. pldie,
ca si créscd agrele, Ca sd créscd recoltele din campa, z) Johann Thunmanns Untersuckungen Uber die Geschichte der astlicken eu-
roAischen Vaker (Leipzig, 1774, in 8).
Agrele i avhiliele, recoltele i Nide, 2) Par exemple Schwartner, Statistik des lanigreicks Ungern, 2. Ausgabe
Avhinele i ierghile, Ville i ierburile, (Ofen, 2809, in -8), I, 138, et Csaplovics, Gemade von Ungern (Pesth, 0829,
ierghile i curiile, ierburile i pddurele, in -8), I, 207.
3) Albina, 11 (23) aprile 1876.
curiile i verde(ele. adurele i verdeturile. 4) Comme baron de Hodos et de Kizdia.
103 --
seule fois un million de drachmes. Les Magyars eurent ginaire de Grabova, en Macedoine. Son oncle maternel
egalement part A ses bienfaits, enfin les Serbes eux-memes thanase Grabowski, apres avoir longtemps habite la Hongrie
eprouverent les effets de sa munificence. Seuls les Roumains septentrionale et la Galicie, oA ii avait donne au nom de
le trouverent indifferent; il se prononca meme solennelle- son pays natal une desinence slave, s'etait fixe h Pest; ce
ment centre eux en 1860, lors des demeles qu'eurent en- fut aupres de lui que le jeune aguna vint achever ses etudes.
semble Peglise roumaine et Peglise grecque de Bra§ov Bien qu'il ne se fat d'abord occupe que de la philosophie et
(Kronstadt). On a d'autant plus lieu de s'etonner de cette du droit, il se sentit entralne vers Mat ecclésiastique.
indifference, ou plutOt de cette hostilite que Simeon avait Un autre de ses parents, Maxime Manujlovic' , (3veque de
made deux de ses filles h des princes phanariotes, qui ont Ver§ell lui servit de guide et de protecteur dans cette
la plupart de leurs proprietes en Roumanie 1). nouvelle carriere.
D'autres banquiers viennois, moins puissants que les Sina, Les Roumains n'avaient alors aucune influence dans Pe-
mais influents encore par leur richesse, les Dumba, nous glisa grecque-orientale de la Hongrie, eglise qui relevait
offrent un spectacle presque semblable. Si le pere n'avait tout entière du metropolitain serbe de Karlovci. aguna,
pas tout A fait oublie la Macedoine, le fils, Nicolas Duinba, entre dans les ordres au mois de Novembre 1833, fut
aujourd'hui depute au Reichsrath, est un fervent apetre du pendant longtemps confondu avec les moines serbes; ii dut
gennanisine ; ii eut bien Cependant donner chaque amide habiter un convent de la Sirmie et renoncer a l'usage de
son offrande au bal de bienfaisance organise par les *- la langue roumaine. Ce fut ainsi qu'il franchit les degres
dints roumains de Vienne, mais c'est , croyons-hous, tout inferieurs de la hierarchie, mais, parmi les Serbes comme
ce qu'il fait pour ses anciens compatriotes. parmi les Roumains, ses hautes capacites lui assuraient un
Parmi les familles tsintsares qui out gagne de grandes brillant avenir. En 1847, il succeda comme eveque de
fortunes en Hongrie , ii n'en est guere qu'une seule qui Transylvanie a Basile Noga. Revenu au milieu de ses com-
soit restee sincerement attachee A sa nationalite ; nous patriotes, ii n'eut plus des lors qu'une pensee : rendre it
voulons parlor de la famille Mocioni, l'une des plus consi- Peglise roumaine en Hongrie l'autonomie qu'elle avait perdue
derables de Budapest. Les Mocioni ont conquis, soit par leur depuis Pannee 1700. La lutte qu'il eut A soutenir contre
attitude ferme et courageuse pendant la lutte de 1848 et les Serbes fut longue et difficile. Le patriarche Rajatic', qui
1849, soit4par les nombreux bienfaits qu'ils ont repandus en 1848 et 1849 avait. Re le plus ferme soutien de la
autour d'eux, des titres durables A la reconnaissance des monarchie autrichienne, etait un adversaire redoutable.
Roumains. Nombre de jeunes gens originaires du Banat et Cependant aguna ne se laissa pas decourager.
de la Transylvanie, leur doivent leur instruction, et, sans Les services qu'il avait rendus lui aussi A la cause im-
parler d'une foule d'ceuvres utiles auxquelles us ont con- periale, Pascendant qu'il avait su prendre sur son peuple
couru, Rs ont longtemps ete les plus vaillants defenseurs donnaient une grande autorite h sa parole. Tout en com-
des Roumains de la Hongrie, tant au sein de la diete que battant pour la liberte de son eglise, ii ne negligea rien
dans lour journal l'Albina. Si, depuis trois ou quatre ans, du reste de ce qui pourait contribuer A la prosperite de
leur ardeur a pan se ralentir,, si des interns financiers sou diocese. II avait toutes les qualites d'un homme d'affaires
ou autres les ont tenus eloignes de la politique militante, et, comme un vrai fils de la Macedoine, connaissait la puis-
ii n'y a pas h craindre qu'ils renieat leur passe; leur nom sance de l'argent. D chercha donc 6, se cder des ressources
appartient desormais A l'histoire roumaine. pour les reformes qu'il meditait, Our ses pretres, pour ses
Ce ne sont pas seulement les grands banquiers ou les eglises, pour ses ecoles. II mit habilernent a profit Pinfluence
grands proprietaires qui peuvent accroltre Pinfluence des personnelle qu'il vait acquise aupres de Francois-Ioseph,
&mains dans la monarchie austro-hongroise. L'esprit d'i- et obtint directement du monarque des subsides importants.
nitiative qui distingue les Tsintsares permet A des hommes Les efforts qu'il ne cessait de faire pour se soustraire I
places dans des situations beaucoup plus modestes de rendre Pautorite du metropolitain de Karlovci furent enfin couronnes
de grands services b, la cause nationale. Ne doit-on pas de succes. Des reserits tin 25 Juin 1863 et du 13 Aoilt
retenir le nom de ce negociant de Miskolc, Georges Tricoupa, 1864, confirmas par la loi hongroise de 1868, ont separe
qui, en 1770, avant que lea Daco-Roumains eux-memes la hierarchie roumaine de la hierarchie serbe et reconnu
possedassent une granimaire, fit imprimer A ses frais hi l'autonomie des deux eglises. Cette mesure si avantageuse
HeuroIrsteiz d'Anastbase Cavalliotis 2), le premier livre qui pour les Roumains, h qui elle permettait do s'occuper de-
nous fournisse des renseignements sur le dialecte macedo- sormais de leurs affaires nationales, favorables aux Serbes
nien Ne faut-il pas citer parmi ceux qui ont bien merite cux-memes, qu'un antagonisme prolonge avec les Roumains
des Roumains Georges Roza le medecin qui publia en 1808, ne pouvait qu'affaiblir, fut l'oeuvre de aguna. Ce fut lui
k Vienne, un apercu de Phistoire de ses compatriotes 8) et encore qui assura hi continuite de toutes les institutions
Georges Boiagi, le professeur, A qui Petude du grec et du qu'il avait atablies, en fondant des caisses speciales pour
serbe ne fit pas oublier son idieme natal, et qui publia en l'entretien de chacune d'elles. Ii ranima le zele des hommes
1813 line grammaire macedonienne ? riches qui se montraient indifferents au sort de leurs com-
L'exemple le plus frappant de ce que peuvent l'intelli- patriotes. Grace a lui, un de ses amis d'enfance, mort en
gence et Pactivite unies au sentiment national nous est 1870, Emmanuel Gojdu, que Pon avait parfois considere
fourni par la vie du metropolitain aguna , dont nous ne comme un renegat, laissa aux Roumains une fortune de
pouvons nous empecher de dire ici quelques mots. plus de 300000 florins, dont le revenu devait etre consacre
Anastase aguna , qui prit en religion le nom d'Andre; A subvenir aux besoins d'un certain nombre d'etudiants
naquit h Miskolc le 1-er Janvier 1809 (n. s.). Son pere, dans les universites ou les ecoles superieures. Plusieurs
qui se livrait au commerce des vins de Hongrie, atait on- Tsintsares s'associerent aux muvres de aguna; c'est ainsi
que Theodore Mutowski et Georges Grabowski laisserent par
a) Le prince Mavrocordato et le prince Ypsilanti. testament de petites sommes a l'association transylvaine1)
a) Thunmann, x77.
3) ;azicoats n8vi Tim Pottalcov greei 2-a-v imolucgcvtival dont l'infatigable prelat avait ete le principal fondateur.
Bacixcov, gaot xceronsolicriv civrigrieav Toi; .dovveiflecos, traduites en
roumain par Sergiu Hagiadi (Craiova, 1867, in -8).
4) rectlyzaTexii ecopavocii, 'aj'rot ,uctsto8ovofilaxmli (Vienne, 1813, x) .Asociatiunea transilvani pentru literatura romani si cultura poporulul
in -8), reimpriineeBucarest en 1863 par les soins de M. Constantin Negri. minims
104
Savantul cu sciintia, Poetul cu Olympul. de curind generalulii rusii Gurco cu guarda sa. Ordi-
Savantul trist pgtrunde a lumeT adâncime, nele ce priimeai escuadele de patrule din anteposturl
Poetul vesel sboarg prin sferele sublime, eraii forte severe , militaru era obligat sg infrunte
Si cand Dumnesleirea isbeste peptul lor, frig5, cgldurg, plOe, zgpadg, Rime, somn5, obosealg,
Atuncl Fraternitatea i strange cu amor. sg incetesle d'a fi om ca sl fie ostean, cg.cI dusmaniT,
mai cu seamg in acelle timpuri cgnd se prevedea
apropierea desnodgmintulul terribilel drame, sg servea
de tote armele, de fortg si de duplicitate spre a in-
sela vigilenta privighetorilor cellor maI ne adormiti
ca sg communice cel din afOrg cu cel strinsT intr'un
brig de otelO in scorborele Plevnel.
algrasiulul romgn if fu incredintatg astg grea sar-
cing in partea occupatä de Romgni, i eliü iva pi
nOptea bgtgtorea intr'una drumurile laturase dintre
sioseaoa de la Biela spre Plevna pgng la sioseaoa ce
esa din Plevna spre a merge la Sofia, ocolind Gri-
vita, Verbita, Clisovatu, Ribisa, Susurlu, Caradacl pi
Vc ine earna, vine earnal» Opanezul i infruntand la fie-ce minut intglnirT pline
imi sopteste ne-'ncetat de marl primejdii si lipsite de strlucirea gloriel.
Frunsla, care 'ngglbineste,
Floarea, care s'a uscat. II
«Vine earna, vine earna Nog era la num& obscuril viterf care infrunta plOia
Aud5 corbii croncgnind, pi ventuld inghetat, opt soldati Oi unt caporald; tru-
Si la glasul lor respunde purile lor trernurail de frier in suptirica manta pe
Vèntul toamnei greil gemgnd. care intemperiele si ug grea campanie o maltratasse
cu totul, apa de plOe r6sbisse prin mondir pgng ia
cVine primavara, vine b pelle, cai lor pe jumgtate despotcovitf se poticnea
Fericitg respund eu iner'una alunecAnd prin drumulO cent" mocirlos, dar
indatg flori i fluturi cu tote aceste eT innaintaii förg precurmare nesocotind
Sg trezescu la glasul mett chiciura ce le isbea fata.
Caporalul mergea innainte. Ehl ce mai osteantil
Toate-'su eargsi inver0e ce mai Bucurescean 1 ce mar mgndrete de ma1aci5 o-
Riul curge strglucit boreanti fusesse innainte d'a cgdea la sortn Stanje-
Codrul murmurg, sopteste nulti bur Serban vodg r6mgnea in josulti statureT luT
Ca 'ntr-'un dor nemarginit... piatra se fgcea fa'rime in pumnii luT de otelit Ellii
de cgrid era pe lume nu scia nici ce e frigul, nicl ce
Toate le-am trezit cPin moarte e fOmea, nicl ce e oboseala cgci pe tote le indurasse de
Prin un singur, drag cuve'nt, cgnd se ngscusse si se deprinsesse crestinul cu elle ca
Eu le-am slis sg se destepte cu nisce jucgriT; d'aceia ell5 nu era nicl 1.14 data tristil,
Ca' amoru-i pe pament 1 ci in tot-d'auna ii vedeal veselii, voios , bine dispus.
a/A2;4020c-
c/a,2. Cgnd mergea la horg cliii cgnta, cAnd mergea la m6rte
iargsi cgnta; cum putea fi vre un soldat codaciii sub co-
manda until caporal ca Brigadierul Nit Bot-de-crapii?
III
De astg data brigadierul nostru nu cgnta ci mergea
cu pasil messurat in fruntea escuadel salle , isT in-
struna calul ca sg facg ce115 mai pucin sgomotii si tl
fgcea ochii in patru i urechile in optil ca sg nu-I scape
PINDUL I CARPATUL dimic ne bggat in seamg p'acea procletg de vreme.
Pe cgnd mergea astfell5 incetinelti dar förg de in-
Episod din istorla resbelului IndependinleT Romântei. trerupere, calul brigadieruluT se opri in loca f6rg voia
stgpinu-seit ciuli urechile, sbgrli coma, gmfla ngrile si
scOsse din peptu un5 ninchezatil usiure dar semnificativ.
StatI, strigg Nitu, cg Zaplan all5 mcii mirOse
Era pe la inceputul inner lui Noembre annulti ce-va ne plgcut.
1877, nOptea iT ntinsese vèlurile salle de negurT Top' cai se oprir i soldatiT trasserg cu urechia.
peste suprafacia globului i ul plOe mrunt i pg- Scar-Pita de care 1 esclama unti soldat flu de
trunzAtOre luptandu-se cu ascutitul5 fluerat al crivè- plugar5' crescut sub inima carulul.
tuluT cgdea deasg si resbitOre preste campiile i satele Tropotil depgrtat de vite multel adaosse aitti
Bulgarii pe care le pustiisse grozgviile resbelulul. soldat al cgrui tatg fusesse chirigii.
TocmaT egnd nOptea era mai tntunecós i plOia Trebue sg fie unii convoiil turcescii, urmg anti
mai repede, adic g. pe la opt ore din nOpte, ug escOdg treilea soldat.
de vre-ug nog cglgrasT Romani' pgrgsea Dolni Metro- Pe el% mg1 i ce-o da D.et, striga Nitu fl-
polulti si se indrepta spre Telis pe care '15 occupasse cindu-sT cruce i &and pintene calulul.
[13,262.] 14
106
tntr'ug clipg escuada de cglgra0 Romani dispgru impungti, ample aerul de scanteele ce esti din sgbiele
ca ug alucg, in negura noptii ca cum cai lor ar fi lor i adgp pgmintul cu sudOrea i sangele lor pi
fost intearipati. furia lor se inmultesce i inver0unarea lor se impros-
pateacla cad i unii i ali1 sunt bravi i unil i altii
IV sciii a se bate 0 nu potti sg se dovedeascg uniT pe altil.
In sfir0t dupo ug muncg d'aprOpe uà org Carpatulti
La ug distantg Ore-care de local de unde pornisse invinge Pindulti, calara0i intinde la pgmint fora de
ca nisce smei cg1gra0i nWri, mergea a lene bàltä- viata ease arngup, cincl din el' pusse pe gOnk altY
càind printr'un dedal de gropi §i hopuri und convoiti cinci dumani i nu remane pe campia de luptk intre
de vre-ug trel-cleci de care incarcate cu proviclii murinçlii ce horcaiad i boi ce mugeati, de cat doi
trasse de cgte ease bol. luptatori ce Inca se batti : Nita Bot-de-crapti briga-
Innaintea i innapoia convoiului calaread cgte §ease dierulti i ug namilg de Turcii.
arnauti armati pantg in dinti i de ambele lgturi ale unulti i altulti sunt voinici, i unuld i altul vi-
carelor trei-cleci §i mal bine de ba0buzuci grOsnici tejl, dar insfirOtti Ni ret4esce a ucide calul adver-
la infgtipre care isbeati inteuna cu nisce bice grOse sarului seti i dupo ce'lii restOrna la pamintti, se pra-
si nodorOse in spinarea bietilor Bulgarl ce manaii boi. pgstuesce i ellti peste densulti. Turcul caclind 41 rupe
Care le ne unse cine scie de când scartliati cobitor, sabia in dog §i ne mai putind sg se lupte 41' lgtesce
boi ne-mancati cine scie din ce vremuri mugeah spatele pe pamint i asceptg mOrtea fora de spaimg.
plangetor i BulgariT lichniti de fOme i sdrobiti de Mori pggine , striga Nitu puind virfulti sabiei
obosélg i durere gemeati infundat. Inteast timpti pg- salle in peptuld du0nanului invinsil.
clitorii lor 41 petreceati unii rontgind ce aveati prin Eg nu escg paging, eg nu escil Turcg. Arrneing
desagi, a1iT mijind i leggnindu-se pe §ele i altii escg, striga invinsulti cu putere.
cantand ug manea ling i adormitOre ca sg le trecg Românti1 esclama Nitu, oprindu-0 sabia tocmal
de uritti. Erati aprOpe de Plevna, de locul, ande erati cand era sa se infigg in peptuld invinsului.
grgmaditi ma de mil de inimici i cu tote astea mer- Da, armanti din Pind, arman Macedoneanti;
geati a lene i fin-a grije ca cum terra lor ar fi fost dar ce i tu esci Armand' ?
ne bantuitg de nicl ug primejdie. Apa a fost Turculti NegreOtti, respunse Nitu cu mgndrie, eti suntti
pi ap, va fi cgt va trgi. Romanti din terra Romanilorti.
De ug data unti tipetti terribilti le isbi urechile , Arman din terra Armânilor 1 esclama Turculd
unti ura formidabild predomina sgomotul produs de cu mirare sculgndu-se de jds i uitandu-se nimitu spre
elemente i scOsse din toropealg pe sectarii semilunet cglara0ulti Roman. Dar ce feili ? ati Armanii terra ?
Ghiaurill strigara ba0buzucii spaimantati i förg Cum nu, 0 terra i stapinire i Oste i Dommi
sg ascepte ca sa vacla cap.' suntti aruncarg cat colo alld lor Roman.
bicele, uitarg cg erati armati cu unti arsenalti de arme Oh 1 du-me, du-me acolo unde Armanii impa-
de toth soiulti §i o luarg rasna pe cgmpie i dispg- ratescti, striga. Turculd cu find cuprincrend cu bratele
rurg ca i umbrele in negura noptiT. peptul fostului seti 'adversarti.
Bulgaril scgpati de ace ce'i tiranisa dgdurg 0 el Bucuros, dar cum se face ca tu Roman sg fad
dosuld uitand i vite i care numal sa scape cu viata parte din armia Turceascg?
si arnautii remgind singurl se stranse la ug laltg, 41' Parintii mei de gróza Grecilor s'ag turcia
adusse aminte cg sunt strenepoti aT lui Sckender-bei Ce grozavie1 vino, oil de ce lege ei fi, sangele
0 se pregatirg sg infrunte primejdia. apg nu se face, terra ta iT intinde bratele i fratii
Necunoscutul du§man sosi repede i impetuosti ca tei te strangti cu dragti la sinti, caci Romanul pri cum
vijelia, otelele se incruci0arg, pepturile se isbirg, res- si ori unde o fi este 0 remane Romani:1'.
pirgrile se amestecarg 0 mai nainte d'a se cunOsce Pe cand crivetulti fluera, boi mugeati i murindil
si numera, sangele tipi din vine omenesci, tipete de horcgiail, doi fraT, doi Romani de 0 purtati uniforme
durere i turbare se impräsciarg in spatiti i pismap de du§mani se aruncati cu dragoste unulti spre altul.
mOrte 41 intinsese in aerd cobitOrele el brave ca sg Pindul i Carpatul se strangeati la sinti.
priimeascg jertfele ce i se aducea.
Precum doi tauri de ug potrivg puternicl i de ug V
potrivg inver0un41 se napustescil unul spre altul cu
turbare, se isbescd in capete, se impungti cu cOrnele A doua cli des de diminegg intrg in cuartierulti
0 se impingd' cu vertute fora ca sg pita reu0 ca u- generalti allti cavaleriel Romgne de la Dolni Metropol
nulti sa dovedeasca pe cella altd i astg neputere IT unit convoiu de trei-sleci care incgrcate cu grgne si
invegiuneazg i mai mult 0 le indoesce fortele, astfellti nog-cleci de vite, iar cavaleria Romang numera unti
§i celle dog cete de di4mani se atacg, se isbescd', se osteanh mai multil.
APOSTOLI MACEDO-ROM AN I Locuitorii acelui orasiu toti vorbescu romanesce s6u cum
OW Rosa 1) toti suntu Romani. Avemu de la elu
17-ecozonEteia Tcceecr zoi; aoToR,oytoyuckov xca aijsgt-
1. lVkiehailu G. Boiagi ; Näscuta la Bud'a in Un- pow &coy chdaaxalov, iseoxiiecxog xcet meorromanol xvecov
garra pe la anulu 1780, dintr'o familia originara, din Ma- Osochoeov Avacrzaolov Safiallairov MocrxonoArrov ovv-
cedoara. Educatiunea si-a facutu-o in loculu uascerei, si a z8881C1a, xca vim meoliZov zlinotc heYo3-8u1a, &marl
scrisu in limbele: greca, seri* roming si germang. Boiagi unii, syrittozdzov xca xelicrquozoirov xveiov rsiTeytov
este in cab' scimu noi, primulu Rominii care a scrisu o Temovna, 'coy xat xocrIviichai satimpivov EX nareaYog
gramatica macedo-romanä. Moaxonolsog. I'vercriicav, acced Wrovag zce Boezat,
Teattgamli Ocopavtx4 irot axsdovoli1ap24 ovoth- lielpO, (1770), in 8, p. 104. Acestu opu cuprinde unu Abe-
c49.8co'ce zat 7reorrov sot; vog ax&coa 157a) Mizaill Mao- cedaru grecu gi unu vocabularu de 1170 cuvinte in trei limbi :
t471, dtcYamtalov zsg tia2.0ELInvoc7c axobig. Boma- grecesce, romanesce si albanesce, cu litere grecesci 2). Cartea
nische oder Macedono-wlachische Sprachlehre, verfasst ne este cunoscutg numai dupa reproducerea lui Thunmann p.
und zum ersten male heraus gegeben von Michael G. Bo- 181-230. Opulu lui Cavallioti, este monumentulu celu mai
jadschi, tffentlichen griechischen Lehrer der hiesigen National pretiosu, ce posedemu despre dialectulu macedo-romanu. Ori-
Schule. Ev Btsvvii vç Avotetag., cv e zmoyeapa ginalulu astagi nu se mai pote gag, mentionatulu vocabulara
zov Icoavvov Evvese 1813, in 8, p. 228. inse lu avemu conservatu prin Thunmann, loculu citatu.
Pre candu Boiagi a publicatt acest'a carte, erg, profesoru 3. Constantinu Hagi Cehani, romknu cu intine cu-
de limb'a grecesca noug in Vien'a. Acestu barbatu flu alu noscintie, care comuniel lui Thunmann multe scientie, despre
civilisatiunei si invetiatei colonii din Moscopolea, a mai la- originea, intinderea, numerulu populatiunei si alto impre-
satu si alte scrieri, din cari traductiunea Evangeliutui" giurari ale Macedo-Romaniloru si Albanilor.
comentatu in gramatic'a D-Iui Maximu. In Locothea II p. 4. Danielu, barbatu eruditu si autorulu unui Dtictio-
198 gi 203 mai vedemu inseninate incg urmaterele doue naru grecu modernu, meso-romanu, bulgaru si alba-
carti de ale lui Boiagi si anume: Orbis pictus de Amos nesu, tiparitu in Yien'a la 1802.
Comenius, tradusu in 10 limbi: latina, &mesa, italiama, Ehayoyx zitclocoxa,Itct 7r6eUzovaa 24oc0v 1-erect-
daco si macedo-roming, neo-grecg, rusg, seri* ungare, si y2adOov 'cow ,csoodecov xotvciiv chcamcov, licat iiç
germana, in 40, anuncia,tg in Yien'a la 1819. Seurt'a gra- (170; ecottac, E.* sv Mourta 162,azt, 'C/N fiovlya-
maticä neo-grecel, (Kurzgefasste Neugrichische Sprach- et* xcet vfic alfiavvrixw. Etpcs,9Etoa acrea rrov curls-
lehre) pentru junimea greca si germang, tiparita in Vien'a aquercccov xat Aoytomaz-ov dttiamccaov, omovottov xat
la Dim. Davidoviki 1823. tegoxiiento; xvecov JavoiA, (Mtzcaii Adceptri HcezVi) yob'
Boiagi este celu de antgiu, ce avt curagiulu se dicg lumei EX 3106X07tOlECOg 1802. S. L. (Ey Mooxonast); in 4
in faci'a atitoru popere, alu ciroru interesu erg a ascunde de p. 92; paginele continu vocabularula reprodusu mai
nationalitatea romang, din Macedoni'a, eh intre Slavi, Albanesi tardiu dp Leake ; erg restulu volumului contine diverse
si Greci, este unu poporu romanu, plinu de vietia, de virtuti piese in limb's greca. (Biblioteda centrala din Bucuresci
strabune, de nationalitate. Gramatic'a Macedo-roming a lui -posede unu esemplaru din acesta carte rarg).
Boiagi devenindu rarg si cu greu de gasitli, unu singuru 5. G. const. Rosa. Doctoru in medicina, romanu din
esemplaru s'a mai aflatu, dupg care a compusu si D-lu I. C. Macedpni'a, contemporanu ai ilustriloru barbati Budai-Deleanu,
Maximu: Bapeda idee de gramateca Macedono-Roma- S. Clein, Petru Maioru si Sincai. Avemu de la densulu:
'.nazdo'8t4 zcsei wail/ Ropalcov ffset vc dvottctoopi-
nesa, i ca spesele D-lora G. Goga si D. Casacovici, tipa-
rita tra se se impartg gratuitu Romaniloru de a drepta vcov,
BL-ezcov,a6ot xazotxotign1 avytalectv z-ov ziovvafisw.
Pest. 1808 in 8°3). Alta carte tot dela acesta: TEXVJ yfig
Mani. Bucuresei Tip. Statului numita Nifonu 1862 in 8°,
p. 153. Repausatulu Maximu nu apucase a termini bine ecgitcavtxiic avamocrsco4 tcs lemma yeamaza, (Dupre
urmaterele rinduri: sorierea si leotnra romanésoti, cii litere latine, Buda 1809).
Meritarear se o retiparesca Rominii in etern'a memorig a 0 cuniscemu Inse numai din recensiunea lui B. Ropitar 4).
bgrbatului invetiatu, ce consacrg ton, vietra sa la luminarea G. POPESCU.
natiunei sale, si care fgra indo611 se depuse in mormentu
cu o Mare amarire sutletesca, vediendu ca tete silintiele sale
fusera degierte, de ora ce compatriotii lui se aratara surgi
la chemarile lui." Cucerirea 'ntemeeatg pe puterea 'nvingdtoare,
Si repausatulu C. Negri, care totu de una a avutu fericit'a N'avu nicY odineoaM efecM trainic i ream
idee de a face ceva pentru acesti Romani Macedoneni, se §'atund numal actiunea'T fu cu clreptfi neperitoare,
oferi a retipari cu spesele sale proprii Gramatic'a lui Bo- Clnd tricet fu sevthsitti. pe terimul cel moral.
iagi, unu demnu monumentu alu -nationalitatiei Romaniloru
Aureliani. Asia dara retiparirea acestei gramatici o datorimu Voit dar, campionY nobill, care v'atY ales menirea
marelui patriotu Costache Negri. Ea este imprimata in Bucu- Acest adeMrU la lume inc'odaM s'atatT,
resci Tip. Stet Rasidescu, 1863 in 8°, p. 208 cu o pre- Fie ca triumful grabnic s v'aducti nemurirea
facia de D. Bolintinenu. §i an silintele voastre s fiçY bine-cuvIntat! I
In cele din urma Boiagi, ducendu-se cu ducele de Luca
in Itali'a, petrect acolt pana la merte, erg, scrierile lui pote
ea au remasu in bibliotec'a ducala sea ca s'au pierdutu. 1)
2. Theodoru A. Cavallioti, invetiatu protopopu ro-
man. din Moscopolea iii Macedoni'a, patru mile de la Achrida. x) Picot : in Les Reumains de la Macedonie, p. 42 dice ca'acestu vocabularu
cuprinde 1070 cuvinte, cu equivalentulu loru romanu si albanesu, mai multe
sentintie si piese grecesci pentru copii.
21 Thunmann: Untersuckungen uber die Geschichte der dstlichen Eurojdischen
lker I Th. Leipzig 1774 in 80.
x) In cartea sa pag. 140 si urm., unde adauge, ca Cavalioti intorcendu-se la 3) Cercetdri desfire Ron:alai dincolo de Dundre, traduse In romanesce de
Moscopolea a ridicatu o tipografia in care s'au tiparitu multe carti romanesci. Sergiu Hagiadi, Craiova Tip. Th. Macinca 4i R. Samitca r867, in 8, p. XV 6x.
La pag. 146 numera mai multi romani invetiati, intre cari Dionisiu Mantuca 4) Kleinere Schrzyten I. Th. Wien x857. p. 182, si urmat. vedi si eEssai szer
episcopulu Castoriei. le vocalisme Reumain par C. D. Georgianu, p. roo..
14*
108
,..
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
Ioaniu
Imperatore Romano-Bulgarilor 1197 1207.
Ioaniee
Empereur des Roumains-Bulgares.
110
du detroit (Gibraltar) pour ne jamais plus reaparaitre vencedores, germinando en su cerebro la semilla ci-
sur le serein ciel bleu de la gentille Espagne. vilizadora, hirviendo en su sangre el sentimiento del
Nous formons tous ici des voeux pour votre in- arte, la poesfa) y en el fondo de su conciencia la
dependance, pour votre libert.,e, pour votre triomphe. fe salvadora.
Luchad, hermanos cle Oriente con perseverancia;
disputad la tierra santa palmo a palmo, que sagrado
A la sociedad. Macedono-Romana es el suelo de la 'Atria.
Bucarest Conservad vuestra lengua, vuestras costumbres; y
no olvideis que acpli, en este pais clasico de la in-
unca aparecen mas fuertes las antiguas na- dependen cia, tras cinco siglos de ferviente lucha ini-
cionalidades que cuando mas se empeiian la fuerza ciada en .Astgrias por Pelayo, arrojamos al fondo del
y la tirania en aniquilarlas. Estrecho, desde los altos muros de Granada, a la
La raza latina es inmortal; ella sera siempre el sangrienta media luna, para no volver jamas a le-
genio y el alma del mundo. vantarse en el sereno azul del cielo de la gentil
En vano cayeron sobre ella los barbaros y sentaron Esparna.
sus reales en el Capitolio. La sivia de los vencidos Todos formamos aqüi votos por vuestra indepen-
circulO por sus venas, y cayeron por fin esclavos los dencia, por vuestra libertad, por vuestro triunfo.
Ear tu, iubite lectorti, nu vei gni exageratil acestti Bgtalia bicepuse. Durthrea era umpluth.
sentimentil, cad pcite te aT aflatu i tu vreodatg in De torpile, i intr'ênsa u femeg ce cgta?
asemenea positiune, i, departe de tera ta, al primitti
cu entusiasmg totti ce 'ti amintei de ea. Atitti de De un an d'abia fusese Mari6ra mkitath.
and sotu'i de langl d6nsa fu thpit pentru armatii;
Si vgdend cg. nu mai p6te sta pustie 'n al ei sat,
x) D. Quintescu a onorat Albumul cu o frumOsii. lucrare .De la Bonn la Si-a pus in gand sit se eucg la rgsboiti dupg bgrbat.
Coblenz pe ap 3. i pe jos, cu o scrisOre d-lui V. A. UrechiLP Spatiul care ne
mai remine ne obligS. a da numal aceste renduri, care vor face cu nerabdare
a se astepta publicarea intregel opere.
-- 112
societati, ca §i moralitatea unui individ, cresce Pierre (c'est le nom de notre voyageur) avait raison
§i se desvoltd in acea mesurd, in care se des- d'Ure gai. 11 revenait de Silesie, oh II avait conquis, par
un trait de bravoure, la croix d'honneur et son cone: il
volta cultura, consciinta §i cunoscinta legilor me- allait habiter en pail sa petite maison blanche , heritage
nite a promova interesele generale §i cä in de ses peres, et rien ne pourrait plus s'opposer k son union
consecintà ordinea sociald se 'nbundtatesce in avec Marie , sa bien-aimee depuis l'enfance , cella dont le
raport cu mic§orarea asuprimei legilor penale. souvenir l'avait suivi dans toutes ses campagnes, cello pour
qui il avait prefer6 son conge k un grade de lieutenant;
Marie dtait sa cousine, Marie etait la plus jolie fille du
village. Elle n'etait pas seulement plus jolie qua les autres
villageoises mais elle etait encore bien au-dessus d'elles par
son esprit et par ses manières. Elle avait 6t6 61evee comme
une demoiselle par une comtesse de Pancien regime, sa
Palacio del Recreo. marraine. Elle avait puis6 dans cette education aristocratique
Alameda de Hercules.
Seville.
une delicatesse de sentiments qui penchait un peu vers le
Monsieur,, romanesque et une finesse d'idees qui semblait alors ne
devoir appartenir qul la classe privi1egi6e. Pierre daft fou
Votre lettre me touche profondement 1 Votre de Marie, il savait qu'il en était aim6 et il lui avait ecrit
inspiration est noble et vos efforts seront couronnes de une longue lettre afin de Id annoncer son retour et sare-
ment, k l'heure qu'il etait, elle Pattendait sur le seuil de
succès. La langue de la mere patrie est le viatique de sa porte, ombragee d'une vigne en festons ; strement elle
celui qui l'a quittee et l'espérance de celui qui nait dans prolongeait sur la route ses regards impatients pour le de-
l'exil. Ii faut donc la conserver a tout prix, comme viner dans l'espace. Pent etre memo viendrait-elle I sa
l'enfant conserve la tradition du foyer, l'homme l'a- rencontre, et alors... Oh! alors la reverie arriva k un tel
mour de la libertél Je souscris de tout mon coeur developpement d'extase quo, ma foi, il envoya une pierre,
d'un coup de baton, k plus de trente pas derriere lui, qu'il
a votre desir; je vous prie, seulement, de m'indiquer caressa son chien trois fois au lieu d'une et que le noble
dans quel genre et sous quelle forme , poesie ou animal se precipita en avant avec des bonds incommensu-
prose, lel tribut que je joins avec un sentiment d'or- rables.
gueil a celui que vous apporteront de plus illustres Ensuite Pierre entonna de toute la force de ses poumons
une complainte du pays, dont voici les paroles.
que moi. Quelque occupee que je soies en ce mo- ,A la claire fontaine les mains me suis lavees; a la
ment je n'apporterai aucun retard a mon envoi. feuile de chene me les suis essuyees Sur la plus
Recevez, monsieur, mes remerciments et les sou- haute branche le rossignol chantait Chante, rossig-
haits que je fais de toute mon âme pour la reussite nol, chante, toi qui as le coeur gai Le mien n'est
de votre noble projet. pas de meme il est bien afflige C'est que mon ami
Pierre a la guerre est and pour un bouton de rose
que je lui ai refuse! 1e voudrais que la rose fut encore
L'EPREUVE D'AMOUR au rosier et que mon ami Pierre fut encore a
m'aimer."
11 se tat tout a, coup. 11 venait d'arriver devant la maison
Par une matinde du mois de septembre de Pannee de Marie. Eh bien! oh &it done Marie? Il n'y avait point
1807, un jeune homme de 28 ans environ, le sac sur le de Marie. Comment pouvait-il se faire qu'il n'y eat point
dos et un baton 4 la main, s'acheminait sur une route du de Marie? Certainement ii Mit tout k fait impossible qu'il
midi de la France. Il etait vetu simplement d'une blouse n'y eat point de Marie.
bleue et d'un pantalon de toile, sous lequel s'elargissaient Pierre se passa la main devant les yeux, comme s'il etit
des guetres d'une blancheur irrdprochable; mais, quoique 6t6 en proie a une hallucination, puis ii se mit en marche
rien dans son allure reguliere et dans Pestreme proprete de vers sa propre demeure , l'esprit rempli de funestes pres-
ses vetements quelque chose de discipline qui trahissait des sentiments.
habitudes militaires. Plusieurs passant avaient dejk paru Lk une bien autre surprise l'attendait vraiment. Figures-
faire la memo remarque; ii faut avouer neanmoins que si vous qu'il trouva, installee, chez lui, Marie, qui tenait un
elle ne manquait pas de probabilit6 elle n'etteignait pas non enfant dans ses bras, qui etait la mere de cet enfant, qui
plus au degre de certitude de cette observation d'un vau- donnait la main k un homme et qui daft la femme de cet
deville : homme.... Pierre faillit tomber a la renverse. II sentit
En le voyant, sans l'habit militaire, quelque chose qui lui etranglait le coeur et qui de la lui
J'ai devind que e'dait un soldat. montait dans les yeur. Il voulut parlor et il n'enfanta que
des sons inarticules. A la fin il s'appuya contre la muraille
Ce jour-lk, la matinee etait belle, un vent tiede secouait et regarda stupidement autour de lui.
sur la route le parfum penetrant des noyers dont elle etait Ntait donc, grand Dieu! bleu possible. Mariee k un autre!
bordee de distance en distance, et notre voyageur rejoui Caressant l'enfant d'un autre! cette Marie gull avait tant
par la benignite de Patmosphere et plus encore par ses aimeel qui etait son seul espoir, son seul avenir, la seule
pensees particulières marchait d'un pas dispos, tantOt chas- chose qui l'attachat a la vie! Que va-t-il devenir k pre-
sant une pierre avec son baton, tantet accordant une caresse sent? Ah cela lui est, certes, bien egal, on pout bien faire
k son chien, un magnifique epagneul qui s'arretait sous la de lui tout ce qu'on voudra. Et ses projets de bonheur ?
main de son maitre et repartait ensuite en bondissant , et sa maison blanche? et sa vie paisible ? et les recits de
comme s'il n'etit pu dilater que par des mouvements vio- ses combats? et le coin du feu? Qu'est-ce que tout cela
lents la joie qui l'oppressait. est devenu, mon Dieu! qu'est-ce que tout cela est devenu I
[13,262.] 15
114
Mon ami, lui dit Marie, je vous prdsente mon mad et et prdcipita sa marche. Il n'alla pas loin. Au premier tas
mon enfant, je suis Ore que vous estimerez l'un et que de cailloux qu'il rencontra sur la route, il s'assit et concha
vous aimerez l'autre. De fausses nouvelles vous ont fait son front dans ses mains. 11 dtait andanti.
passer pour mort. J'ai trahi, par suite de cette erreur, des 11 fut tird de sa torpeur par la chaude haleine d'un chien
promesses qui, autrement, m'auraient dtd sacrdes. Je com- qui cherchait a lui soulever les mains avec son museau,
prends l'amertume de votre coeur, , mais je connais assez et par la pression de deux bras qui s'entrelacaient autour
votre noblesse pour savoir qua des sentiments plus tendres de son cou. C'dtait son dpagneul ; c'dtait Marie.
feront place desormais a une amitid telle qu'elle convient Pierre, lui dit-elle, je ne suis pas maride, je ne suis
h ma nouvelle position. pas mere. Je t'ai gardd ma foi. Me veux-tu pour femme ?
Et maintenant , ajouta-t-elle embrassez-moi et em- Et ton enfant? demanda Pierre , hdbdtd comme un
brassez mon enfant. homme ivre.
Pierre embrassa. 11 est a ma cousine.
Le lendemain Marie dit a Pierre : Mon ami, j'ai une Et ton mad!
faveur a vous demander. Cette maison que nous habitons Encore a ma cousine. Je les lui ai ernpruntds pour t'e-
vous appartient. Tromp& par le bruit de votre mort nous prouver ; on m'avait dit que la vie des camps t'avait gad.
nous en sommeS mis en possession comme dant vos seuls On t'avait peint a moi comme un querelleur, un debauchd,
!Adders. J'avoue qu'aujourd'hui il nous en cotiterait de la un mauvais sujet incapable de rendre une femme heureuse.
quitter : nos habitudes nous y attachent, et puis elle m'est J'ai voulu te soumettre h un essai ; pardonne-moi ma ruse.
there par des souvenirs d'enfance auxquels vous n'etes point Oh! oui je te pardonne, s'dcria Pierre. Mais, au nom du
dranger. Youlez vous nous la vendre? Que vous importe? del, ne recommence plus ce jeu cruel. Tu ne sais pas
Ne serez-vous .pas toujours libre de l'habiter avec nous? combien cela fait mal, quand on aime autant que moi, de
Prenez-la, repondit Pierre d'une voix etouffde. Prenez-la croire qu'on a dtd oublid.
avec tout ce qua je possede. Je n'ai plus besoin de maison
a, present. Dans quelques jours je partirai pour Parmde. in,...,- .41,1,- afr2tu9 v:
Et Pierre signa l'acte qui lui eulevait la maison que lui
avait transmise son Ore. lin mitre jour Marie lui dit tn-
core 1 Mon ban Pierre, vous nous parlez souvent de votre
rdsolution bien arretde d'entrer encore au service. Cela
m'enhardit a vous demander une nouvelle grace , et j'ai
besoin de connaitre h fond votre amitid ddvoude pour oser
seulement vous en faire la proposition. Mon mad a tird au
sort; il /a partir, a moins qu'il ne se fasse remplacer, et
vous savez que le prix d'un remplacant est si dlevd que
toute notre modeste fortune y suffirait a peine. Au nom
de votre petite Marie d'autrefois, puisque YOU voulez ab-
solument vous engager, consentez h etre son remplacant. Le tops nous somblo fuir, Innis co n'est On mirage.
Cette bonne action ne changera den a vos projets et vous
emporterez nos benedictions.
C'est bien, repondit Pierre : je serai son remplacant. Nous SOROS lo Yvon qui voit fuir le riyago
Alors Pierre reprit son sac, son baton, sa blouse bleue,
siffia son chien et dit h Marie : Adieu, Marie, souvenez- Onol c'est Illi qui passe A c0t6;
vous de moi et que le ciel vous pardonne ce que vous
m'avez fait souffrir. ntais venu joyeux; je m'en vais le Et c'est nous qui passons dovant 1'Etornit6.
coeur brisd.
Noble et pauvre ami, s'dcria-t-elle en lui serrant la
main, tant de gdnerositd ne pout manquer d'avoir sa rdcom-
pease. Chaque matin je prierai Dieu qu'il vous fasse trou-
ver le bonheur aupres d'une femme qui yolks mdritera mieux
que moi. Ne secouez pas ainsi la tate, Pierre, et espdrez.
Tenez , void um bague de mes cheveux pour que
vous ne me perdiez pas tout entiere. Mais, en retour, faites-
moi un dernier sacrifices Ma petite fille s'est prise de grande
amitid pour votre chien. Si Tons le lui emmenez elle en Fragment d'un scenario d'opéra intitule le
sera malade de chagrin. Laissez-le lui et il ne se passera 771ET.7X PLIIIN
pas un jour sans que je lui apprenne h benir votre nom.
Pour le coup des lames jaillirent dans les yeux du Eudore, préfêt des Gaines.
soldat, mais il baissa la tete en tdmoignage de rdsignation.
Aliens , dit-il , il faut que le sacrifice soit complet. Il au milieu d'une meit de temPte
ne me restait plus que mon chien. Prenez-le.. A ces mots
il Menaca du baton son chien qui s'appretait gaiement a De noirs pressentiments mes esprits sont troubles;
le suivre. Le pauvre animal se concha par terre en levant Le malheur m'attend-il sur ces bords désolés ?
sur lni des yeux suppliants et pleins d'une inexprimable Ne dans les champs de Grece au pied du mont Taygete,
anxietd; on voyait qu'il dpiait le moindre signe pour s'e- Oii ne m'ont pas jeté le sort et la tempOte?
lancer aupres de son maitre, et cependant le signe n'arri- retais heureux li-bas,
vait pas. Rome n'ordonnait pas 1
Pierre s'dloigna brusquement sans detourner la tate. Au Je vivais sanp envie
hout de quelques pas il entendit de douloureux gdmissements Et j'ignorais les combats de la vie ...
I
115
De ma chere patrie sci apol, prin Onsig experiinta lul, A distingl binele din
j'aime b. me souvenir reh; A sOrb h. din cupa vitiuluI, spre a-I cunnOsce veninulit
Et toi, mer en furl; omorItort; A se arunce In valurl, spre a le cerca adian-
Qu'ici j'entends emir, cimea ; In fiackl, spre a le simti usturimea; sit se isb6sch
Aux botch de Messénie, cu capultt de stand, spre a sd to viitorh sit le oco16scl,
Sous le plus beau des cieux, etc. NumaI cu modulh acesta, conchidti el, unh copiliti, tre-
Je te vois calme, unie, cend prin sc6la experiintel, se va oceli In contra viulul,
Endormant tes flots bleus, gi va deveni virtual
Je te revois sur les dunes bataves, Sustinotoril restrictiunil absolute rationdOit cu totulh
De nos vaincus rejéter les épaves ; contraritt. El pretindh co copillult nu trebue sit voiascit
Je te revois partout, enfin, nimich, pentru co nu scie ce voiesce; ci sit sollicite totultt
oa s'est pose le pied romain. de la mai muff seY, carl scifi ce se cuvine h ce nu se
Dieux, qui m'avez fait voir les plus lointains rivages, cuvine s4-1 acc6rde; sh nu se attingh de veninti, co-lil
Quand mettrez-vous un terme I mes pélerinages ? om6r1; nici de foca, 0-1h arde; nici de ap4, 0-lh Melt;
Bien jeune encore la fatigue m'a pris ; nicl de stand, cd-gY sparge capulh, etc. Infine el conchidt,
J'ai vu s'enfuir toutes mes esperances 0 se cuvine a cresce pe copillt Inteo absolutit subordina-
Amour, amour ton charme m'a surpris, tiune pia la maturitate caud, presentandu-se pe scena
Et j'ai connu de cradles souffrances. lumil, ferit de orl-ce contacth cu ruit1, i nutrit numal
0 Velleda 1 tu souffres moins que moi I ... cu preceptele binelul, va concepe de la sine unh desgustti
Mon Arne aussi, mon Arne désespere I pentru yip i, prin urmare, va appuca callea virtutil,
N'est-il donc pas un endroit sur la terre permitendull a voi numal aceea ce-I permitea educatoril
Ot je pourrais, libre, vivre pour toi ? eel s voiascA.
15*
:' ' -
Desemnat de G. Panaiteanu.
118
mult dorinta de plhced. Satiuhli, desgustult, urritult vint extremitatile sunt periculase, 0 0 este bine a se preferi
ferte tAr4iti dud omulti nu maT 6 decAt unti corpt ruinat tot-d'a-una callea de miOlocu, ca cea maT practicabile pi
pus In mi§care de unit suffietti desnervat. Gel ce all Incercat maT sigure, spre a ajunge la scopulii doritt. Si se accOrde
se. tnvete a se oppune vitiurilor llseAndu-se In voia lor, at dare copillulur, dupe inpregiurge, une-orl o libertate pro-
subcqut de la primult past ; el at e§it dinteensele ca portionath cu gradult de desvoltare a facultatilor luI fisice
acd 6menI cad scaph, dinteuntl naufragiti: nuOT, slutitI intellectuale, §i maT ales dupe gradult de culturh a
pentru tan. vieta, §i despoiatT de averile bor. inimd sable alte-orI sIt i se applice, dupe trebuinth, o
In face gator probe convingetOre, eine mal pate crede restrictiune intellepth, §i chiar o severitate phrintasch. Cea
ce tint copillti, chOut In ucipterele curse ale vitiuluT, va maT seriesh preoccupatiune a educatoruluT cath sh RA Ingri-
mal aye puterea de a se smulge vre-o date, shnetos din- jirea de a cultiva in inima copillului germenile virtutil, de
teensele, 0 de a se reinterce la virtute? A crede o asse- a smulge cu delicatete dinteensa od-ce applecad spre eel,
menea absurditate, ar fi tot una cu a satin 0 tint omit 0 de a planta In locu-le sentimentult iubirif de tot ce este
allunecat In spumOsele undo ale Niagara ar ma pute schpa bunt, justti i folositor. Acasth datorie, bine Implinith sub
de Inecaciune, cö unit miellti c4Out In sfA§ietOrele ghiare tóte punctele de vedere, elevult seti nu va abusa nicT o
alle lupulul ar maT puta schpa en vidth. In celle din urmh, date, de libertatea mesurath ce-T va accorda, ci va usa de
apostolil acestel doctrine periculase, ne-ar face nut mare dense Intelleptesce, §i o va privi ca o recompense, meritath
servititt do a no spune: chte exemple, chte miracule de
, prin bunele salle purthe. Assemenea §1 child va cere tre-
assemenea naturl ar put s ne presinte? NoT nu ghsim buinta de a se applica copillulul nescad-va restrictiuni sat
cleat tint singurti exemplu: Fiiulii cella perdut din Evan- chiar correctiunT, In urma vre-unel abetted din parte-I,
gelit; dare §i acesta este numal o parabolh, destinate, a este de datoria educatorulul ca, Inainte de a procede la
arreta 6menilor callea penitenteT, a IndrepthriI. aceste mösurT, sh convingh pe elevulti set ctS acasta o face
numal din iubirea ce are &Are ellt, ere nu din capriciti,
ure, sat resbunare. Se intellege de sine 0, daca elevulti va
proba o sincerll repentire pentru abaterea sa, i o assigurare
Trecend acum la eel d'allt doilea, la sustinetoriT restric- co nu o va maT repeti In viitorti, attund restrictiunea sat
tiunif absolute 0 suppuneriI arbe din partea copilluluT, correctiunea nu-§I maT are loculti. Procedend astfelti, flit
repetim din nuoti ceea ce am Ois mai sus, 0 §i acesta incredintat pedagogult co discipulult set I1111 va privi tot-
sistemh nu este deed o alth extremitate, care conduce la d'a-una ca pe unti amid bine-voitorti; i prin urmare, la
acellea0 triste resultate. Aceia cad combatti reul prin ret, orl-ce occasiune, i se va suppune din iubirea i respectulti
nu fact decAt a-ltt adauge, a-lti Inrhdecina i mal mitt. ce are cotre densult, aro nu de frich.
Supprimerea libertatif 6 unit lucru tot atat de vItemAtort, Spre a fi maT bine Intelle§T, no resumam prin urmhtOrele
ca i desfreult; pentru-ce applechrile omulul trebue sh se done comparatiunT: 10 Focult este tint elementt din celle
dirigh, are nu se, se 'nebu§asch, precum unIt torrentt nu maT folositere In naturl, i indispensabil in viata fisich,
se stIvilesce, ci se canalish. Dace libertatea absoluta In nume pine cand ellti este restrins In marginie cuviinciese;
educatiune se p6te numi o licentet, care ruinap, corpult pi Wan. Anse ce trece peste acestea, devine unt fiagellt pus-
ucide spiritult, apol §i restrictiunea nemhrginith se pete tiitort. A§a, i libertatea este tint bunt divint In naturh
numi unti despotismit, care molle§esce corpult i tempesce 0 indispensable In viata morale, numaT pine dad este
spiritult. A cresce pe copilld Inteo absolute, subordinatiune, restrinsh In limitele ratiunil; Indath Anse ce trece poste
interclicendu-I od-ce liberll vointh de a lucra, este a forma acestea, degenerep in licenth i devine o calamitate. 20 Ar-
dinteensult o machinIt capable de a functiona mime dupe senicult Intrebuintat cu mesurh Intellepta, este necessariti
itnpulsiunea machinistuluT. A depune pe unit june In arena In inedicine, pentru vindecarea multor sufferinte corporale;
societetiT, dotat cu o astfelti de educatiune, este a-lt arunca are luat In dose, excessive, produce m6rte immediath. A§a
de-o den. Inteo lume nuol, necunnoscuth de &insult, ci pi restrictiunea sat correctiunea, applicati la timpult §i la
Intrevepth numal In abstractt, prin lectiunile preceptorulul loculti set, este necessaril pentru vindecarea passiunilor
sat pedagogultil sell. 0 assemenea procedere ar fi tot a§a suffietesci; aro applicath In mon. absolutti i In mesurl
de periculash, ca §i cAnd ar trimite cine-va In resbellt pe excessivh, degenera0 In tiranil, care conduce tot-de-una
unt omfi ce n'a Invetat sh manuiasce nid unll felt de la idiotismt, la desperar2, la revolte 0 la anarchil.
armh, sat ar pretinde sIt fugh unt copillti ce a fost purtat Intennll cuventt dare: Nici lieen, nid tiraniet In edu-
numal In brace, flre a i se fi permis vre-o data sh Amble catiune, ci tot-d'a-una callea de mi4loct Intro aceste doe
pe propriele luT piciere. extreme; tint felt de ecclectismii, care ar coprinde In sine
!dare de acestea, se ma,T scie, ca unt ce elementarit, libertatea rationale, i n'ar perde nicT o (lath din vedere
cö mintea omuluT este Indreptath fatalmente fOrte dest cetre adeveratele interesse elle copillului.
lucrurile ce-I sunt inter4ise, §i numal o ratiune mature,
este In stare de a-lt face sh se Infrene0e singurt de a
gusta. dinteensele. Nu este dare de mirare c tint june,
abia emancipat de sub jugultt und restrictiunT absolute din
partea educatorilor sel, se crap, 0 acelle restrictiunI II
erIt impuse numal din causa ethtil salle, §i prin urmare
sh allerge indath la satisfacerea unor dorinte ce-T fussessere
In curst de atatia annT cu totult interOise; se, se precipite
In abisult vitiurilor, undo va Intelni firesce pe cd din
extremitatea oppush, adice pe aceia chror li se accordasse
o libertate nemArginith In timpult educatiunil.
LOU DIALOC DE CLARMOUNT .) Ii faut done m'écarter de la bouche aigrie d'un monde que jai
toujours méprisé pour vous, mi cacher le deuil de ma vie coupée
et la sublime joie qui ensuite le couronna.
El: Pertout ounte ai viscut, ai trapat voste rire ; Lorsque mes yeux pleureront leurs denliieres larmes, lorsque
Pertout ounte ai soufrit, ayes per ieu plourat ; mes levres répéteront les dernières pieces, s'il m'en échappait un
A roura endoulentida ounte vouliei maudire, mot, arretez-moi seulement.
Me venias plan : eVous aimes I e n'ere counsoulat.
Je veux entierement conserver le dialogue de Serrieres, je veux
Couma un lum miraclous, enlusisses ma vida, garder en moi les espoirs illimites, qui entourent mon front d'un
E, rescoundent la vostra en un silenci grand, bonheur que ne peut exprimer aucune parole.
Ourdenis que ma lenga oun siegue tant ardida
pe proununcia 'n soul cop voste noum en rimant.
E, lioga de m,rcis, lioga de cants lausaires, h 1 s'il est, id bas, un embleme celeste,
Lous omes, aloudats A mina mounts e caires, Une figure aimee et sacree en tout lieu,
Cercarien voste noum e ratroubarien pas I Du bon ange invisible image manifeste,
C'est toi, aceur de Jesus, Bonte, fille de Dieu 1
Ela: Me falai de restà fieral e siava, e retirada
Dins lou soulemne amour ount m'aves acatat, A tes conseils 'Anis le Christ pretant roreille,
E degardar aqui renauranta pensada Lois des jours réclemptemt de son humanite,
Que seguere la souls a rave partajat. En Israll, par toi, de sa divinité
Faisait a tous les jeux &later la merveille.
Caudoun m'estrema lion de la bouca aigrejada
D'un mounde que per vous ai toujour mespresat, C'est toi qui le guidais, quand sa divine voix
Je rescondre lou ddu de ma vida coupada A la mort confondue arrachait ses victimes ;
E lou sublime gaud que pioi Fa courounat. 4) C'est toi qui rinspirais, dans ses pardons sublimes,
Toi; qui le fis pour nous s'immoler sur la croix.
Quand mous iols plouraran sas lagremas darrieiras,
Quand mas labras diran las ultimas preguieiras, Heureuses les maisons, heureuses les families,
Je m'en sourtissie 'n mot, arrestas-me ben plan ; Oh chacun, en naissant, te porte dans son coeur 1
Les saphirs, les rubis, au front des jeunel filles
Vole servar entie lou dialoc de Serrieiras, 4) Brillent moins que ta grace et ton charme vainqueur.
Vole gardar en ieu lous espers sans aurieiras
Que tournejoun moun front d'un uz esparaulant I °) Un trait qui vient de toi, suffit pour rendre illustre,
Mieux que mille hauts faits, mieux que mine vertus ;
412/4- arca -7vt,11 Un mot oh ta beaute brine dans tout son lustre,
Fait, depuis deux mille ans la gloire de Titus.
TI ADUCTION
PENSES
LE DIALOGUE DE CLERMONT Conte le feu, contre reau,
HOtel, cabane, chateau,
Prennent assurance ;
Lui: Par tout oh j'ai vécu, j'ai rencontre votre sourrire ; Mais, quelle stupidité 1
Nul ne prend de sfireté
par tout oh j'ai souffert, vos lames ont coule ; A rheure assom- Contre 'Ignorance.
brie oh je voulais maudire, vous me disiez doucement : eJe vous
aime 1 e et j'étais console I 0 faiseurs d'eclucation,
Distributeurs d'instructionI
Comme une lumiere miraculeuse vous faites rayonner ma vie, Vous enseignez toute science,
et , cachant la votre dans un grand silence, vous ordonnez que Mais vous ne faites mention
ma langue ne soit pas si hardie de prononcer une seule fois votre Du cceur ni de la conscience.
nom en rimant. Do cteurs, docteurs 1 c'est la pourtant
L'enseignement entre tous important ;
0 parole cuisante, o propos pleins de tristesse 1 Vous donates L'enseignement qui, seul, en somme,
a mon vas sa grace et ses éclairs, vons lui enseignates tout-a-coup Peut de ranimal faire un homme,
le pouvoir de plaire,
Corruption! c'est toi, la mortelle ennemie
Et an lieu de remerciments, au lieu de chants de louanges, Du droit et du devoir de la liberté
les hommes, acharnés h fouiller toutes choses, chercheraient votre C'est toi, dont la perversité,
nom et ne le trouveraient pas I La convoitise et rinfamie
Changent tout, &mit tout, font tout semblable a toi:
Elle: E me plait de rester fiere, et tranquille, et retiree dans Conscience, vertu, devoir, honneur et foi I
le solennel amour oh vous m'avez each& et d'y garder la pensée
fortifiante que je fus la seule a ravoir partage.
Qui n'a pas respect de soi,
x) Extrait d'un poeme languedocien intitul6 Lou libre de la Vida crammer N'a ni dieu, iii foi, ni loi.
(Le livre de la vie d'amour).
a) Le quatrain est imite d'une piece frangaise ineditee de M. Nal Seguin.
3) Litteralement: acharnes comme des loups a fouiller montagnes et rochers.
4) Allusion a des th6ories, a demi mystique; sur le marMge eternel. Elles Ce n'est pas assez de parler
sont surtout developpees 6. la fin du poeme. La meme langue, pour s'entendre ;
5) Localite du departement de l'Ardeche et allusion a une des parties C'est par le coeur Heil faut se ressembler,
du poeme.
6) Languedocien (environs de Montpellier) Orthographe montpelliéraine. Pour se comprendre.
120
(
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
C'est t
rombre des berceaux, In genuchie am descuibatt din nisipt utt seek* rosk
Frais &los, candti unt micti batelt albt aluneca In fata-ne. M sculai
Que s'épanouit, ô femme!
La plus merveilleuse fleur rapede scuturindu-mi Omit muiatt i o aratai tovara§ilort
de bonheur, mei, pr6 ocupati pentru a-mparta§i bucuria mea; trate-midi
Que puisse river ton Arne. gasise intre Abel tint crabulett, O. la lupta micului ani
malt surorele mele batiat din palme. Alergai spre batelulti
met i me oprit cu anima vesela pe canai aluneca pe valurl.
Privit ceruld albastru, marea verde, copii veseli, cerulti
care auria totult, me v64ui pe mine ensa-mi i simtit ca
Napoli, 28 Ianuariil 1880. &mint parte din acelil totult.
Eram patrunsa d'ul nemarginita fericire, §i, printed,
ir6sca Intrunire de idei me gendiiti la pecetea mea cea
Jubite domnule Vrechia, verde, §i, desemnendt cu degetult micult batelt stralucitort,
care, cu veulti umflatt se legana molatict pe undulite, me
Iml fad on6rea d'a-mY cere cate-va linil pentru Ma- pomenif strigendil:
eedono-RomanT" ; suntti fericita d'a-11 aduce obolulti met.
Pichtura de ap i grauntele de nisipA sunt i ele folosit6re Eca. Astufelti este vidta!"
la zidirea until palatt, Intocmal ca i marmora gi. granitull
Romani! In pici6re, cu mistria In mana, 1ucr6za, la zidirea
until edificiti a card depIin i mare 'nsemnatate nimene
Mai tarOit, aveamti 20 de ani §i era cestiunea d'a face
n'o p6te prevedea; cu bucurie le-aducti slabulfi meti contin- unulti din acele pasuri cari otaresct despre vi6ta Intr6ga.
ginte, grhuntele mefi de nisipt. Eramt la fer6stra camarutei mele de suptt stra§ina, de uncle
se vedea marea §1 portult. Plajistea era departe, Tata-14
met era la cimitirit, mama era vgduva, fratele mea yi
Staudt, ap dimin6ta 1& ferdstra, eu circularea dumitale surorile mele despartite, i pentru mine era vorba d'a Intra
In mama, eugetamt la ce-a-§1 putea scrie. In porta s'aa d'a afrunta furtuna.
In facia mea Golfult NapoleT ce-IA Intrevadfi printre ar- In acea çi cerulti era Incarcatt de nuorY negri ; umbrele
hod; la dr6pta mea Pausilippulti §i pescerea sea cascata de lord resfrangendu-se asupra portului asumbrea i mai tare
maT dotal miT de ant provOca, cugetarea la Augustti, la Sejan, aspectult set ; domnia ua linisce care amintea m6rtea.
la Tiberd, la Neron §i la omulti cu Murenele Vedius Pollion. Marea, care se Intindea In facia-mi pana la Oceanti, mugia
Pe pescere mormOntalit laY Virgiliti. La st6nga mea b6trA- In departare ; valud mad, vercIT §1 clocotit6re se rostoguliat
nulti Yesuviti, aruncandA spirale de fumti printre mantia-Y unele peste altele, marinduse, §i, naintändti din ce In ce
de neoh, aduce aminte de Pompei i Herculanum. maT spum6se pareati ca vorti Inghiti luntrele cari se lucre-
Cugetarat la t6te-aceste candt 6ca c'apare Intre arbori dintasera eT, apot, plan% saltare a giganticulul set sentl
unit mict bateld, cu alba-I pan01 Intinsa. Adio Pausilippe, le rescotea pe suprafacia O. Me Infioral, i privirea cauta
Vesuvfi, Pompei ; Adio Poetti, Adio Istoria! Fiinta-mI Intr6g1 portulti n6gra-T linisce me Inghiata. Fie! qisef ;
salta spre-acea bärculita care-aluneca iute, iute i dispare, prefera valurile cele mad, verp §i spumatore" Valega
ca totfi ce este bunt' frumost, luandil pe alba-I aripa
i s6rtea luntreT Oicendt:
clasicele mele aduced aminte. In de§iert6 ns dispare, o
WA and §i. numal pe ea o vedg ; ea numaY remane viue In Astufelti este vidta."
juru-mi. Ve0I ca barculita aceea era Iucarcata de suvenire :
Eca unultt din ele.
Juna fata care fu copilulit este asta-01 mama-mare.
Adin6urea lasandu-§T p6na se uita pe stag, acea carte
Canda eramt fOrte mica, gasiti tilted i pe biuroulfi tati, ua piing de istoriT udevarate, cum qic copiI, ua carte totfi-
epistola, p'acaril pecete verde era ua corabie, avtndfi devisa : d6una deschisa pentru eine voiesce s'o cit6sca.
ua femee seraca trec e. purtand unit 16gant noti, nisce
,,Astufelfi este viéta." baietT cad se bath o Imbrancescti.
.
Dupe rugaciunea mea tata ImI dote pecetea ; 0 privit Cate-va n3omente maT In urma trece unt omfi care pur-
cu luare aminte, cautandt se Intielegfi devisa. tand pe capu-T unti cusciugt canto, din tota puterea Toed
Era tare frumosti acela batelti! Matt de bine asembatti! see unit refrenit popular :
Marea asemenea cu marele iel valud. AI fi voitti-o Femeile suntA amagit6re."
13130 mat liniscita, din causa batelulul; apol ImY Oiceamat:
Ti6ta nu este astufelti ; aia e mama ?" Multimea nu lua In s6nal nid pe una, nicl pe celti laltti;
Si mama suspina uitandu-se la tata, Intristatti i 'ngri- t6te privirile et suntii atrase d'ul banda mascata care
jatt pe fotoliulti sett Bietulti Tata! Acea epistola till nth- trece tamburinandfi, urlandti i dantandfi.
Din ; bine facusamA se-I i6fi frumOsa pecete verde. Betrana cauta batelulti, cugeta la pecetea verde, §i, In
In curendll fat pe plagi§te In cap6tult gradind 'Astro, Impre- acea confusiune de ideI comuna batraniloril, Oka Incetti:
unit cu fratele-meti §i. cu surorele mele, adunanda scoicarit. Unt batelti p'ua, mare turburata, unt l6ganti,
Mares era atatfi de liniscita In acea ii In calf' descul- uit lupta, un cusciugt; amorulti, durerea, une-od
tandu-ne Incepuramq a atIta, cu pici6rele n6stre gee, micele ua mascarada :
lel value. istufelti este vi6ta."
121
PRIMA CIOCN IRE terile s6le, limba'I i se incle§ta §i. silintele séle nu pro-
duceau de cat unt adinct §i durerost suspint
e tot invirtea prin odail, §edea, se scula , se uita M'aa ... m'at ... m'at chiamat... m'ati chiamat...
mereu la ceasornicu §i, cum, acele II pkeau totu in acela§u Grecule !
locti, IIh apropria de urechia, se v6da de cumva nu a statti. u§urat d'a sa spovedania, Gbeorghita, mat linistit,
Cum? d'abia 11! Trei ore numal de dud lipsea! Adavaru, incepu a istorisi cu ua suma de amenuute, cum fusese that
ca el' se despartiau a§a de putinu. De la sosirea lor in In risu de WI clasa si chiamat Grecule pentru ca, se
Bucuresci, era ptima Or c Gheorghita igise ma Elena. vede, nu pronuncia a§a de bine ca conscolarii sei, acea
Ce lungl i se voru fi drut §i ln acele ore! Totue ce limba romana pe care gat o iubea!
voiost, ce sprinted, ce mandru pornise la §c6la. Era in Elena ascultase fora a spune unu cuvintu fora a ssf
fine se invete intr'u scól roma* alaturi cu Romant, misca fata i se aprinsese, ochil schinteau, sinu'i pal-
fratil set iubitl. Ah! Elena nu perduse timpt intru impli- pita), degele ei se legau, se impleteau unul cu altul ca
nirea ultimel vointe a bietulul seu sotu, Petru Pod, mortu §i dud ar fi cercat a se sfarama unul e altul, totu
In flOrea varstd, luatt d'urt crud, 136la, dobindita In tem- trupu'i tremura ...
nitele turcescl, unde fusese aruncat, in urma intrigelor §'a D'ua data Ansa trsaIt i sculundu-se cu iuteala fulge-
negrelor denunciari a unor greci turcitY, earl nu 'i puteau rului, incepu a se plimba cu pa§i repezi, mergind, venind
ierta d'a lupta pentru respindirea Romanismuld, pentru yin odaia, repetind Grecule, Gr6cule .
desasuprirea fratilor ,sei. Era ceva sfasiatoru in modul ei d'a pronunta acest
Unu lucru cern Eleno, unu lucru: fa, din Gheor- Grecule. Acest cuvint spunea totu §i era singuru de ajunsu
ghita un Romanu care se nu aiba u i, un ceas de odihna spre a esprima ce se petrecea in acea Anima de muma,
pe cat tin frate d'alt seu va fi supt jugul strainu ... Se isbita in cea ce avea mai scumpu, mai sfintu.
nu nite ca pe câtii unti singuru romant va fi asuprit, Green, Grecu, Gheorghita Grecu! De aceea rupsese ea cu
toti trebue se se priveasca ca nc in lanturi ... Ah ! t6te amintirile trecutului? padsise cunosciintele s6le, casuta
Macedonia mea I Eleno, -vinde totu, plead dute in Bu- unde 'Amuse fiulu seu, unde tilts() fericita, iubita ? de
curesci, se creasd Gheorghita, invatind, muncind cu Romanl, acea veuise in Bucuresci, unde nu avea, nu cunoscea pe
iubind cu Romani §i int6rce-te in Ylaho-Clissura cu unu nimeni ca se fia Gheorghita chiemat Grecu? §1 de cine
Romanu de frunte " dOmne? de aceia chiar cari trebuiau se It primeasd ca
un frate in fine regasit I Cum? §i ei 'i contesta nationa-
Elena vandu totu in grabk pled, padsi locul undo traise
litatea sal i pentru din§i. esista Ore Romani legitimi si
de la varsta de 17 ant. Cate amintiri! 136, vi6ta intteaga I
neligitimi I Bastard Gheorghita, Bastard. Nu are o patril
Pled totu§i fad a §iodi pentru a merge inted t6ra
legall Great? Green? alit nu I nu nici u data! §i nobila
necunoscutk a careia limb& chiar nu o vorbea decat cu
Greach in fata nedreptati facuta fiului seu nita cat
mare greutate; pled, en pripa, del unu siuguru gandu
de duke, in de ob§te, suna aqului seu acest cuvint de
coprindea, cople§a, acum pe mandra fata a lui Timoleone
great! Uita, spre a§i aduce aminte de datoria ce avea de
Elefteriadis, pe d6mna sora a lui Aristide §i Philopemene
implinit, jertfele, suferintele ei trecute; uita pe betrInul
Elefteriades: implinirea datoriei el de sopa, de muma.
ei tad mortu in lupta pentru liberarea Greciei; uita pe
11 §i jumatate! ... De ce, o fi intailiand Mat? ... fratii sei cap*, unul langa altulu, in ultima reset% din
Winne! se nu 'i se fi intimplat ceva! §i u mia, de in- Creta strigand Trai6sca Grecia libera I uita noptile de co-
chipuirl unele mai jalnice dedt altele strabateau mintea pilt, petrecute fecund scan* dutind rnii, turnind glOnte
tanerei §i mult incercatel mume. Mae se audu pag pe alaturi cu muma sa, victima §i dInsa a salbaticiei turcesci ;
scat% ... Pca-Ia! U dulce skutare 'indat u plOia de
uita, sh de nu uita, nabu§a in anima sa tot ce ar fi
intrebki: ce ai %cut? ce s'a Oisu? cum te'au primit?
pututu se stimdre focul ce punea intru implinirea sfintei
e§ti nemultamit? D6ru Gheorghita nu respundea, unt
s6le misiunl: trebuia, du oru ce pretu, se fad turn Romanu.
noru intuneca fata sa, atat de senina dud poruise la scOla.
S'apoi, lucrand astfelu, nu demerita de la patria sa. In ce
Ce ai? nu ,ty e bine ? ai ochi ro§i, 'ml pare aceasta ar putea Pelt interesele scumpei sdle Elade. Un
d arOi . . Si din nou bi6ta mull se framanta §i deja poporu care voiesce, inteadevazu se fia liberu, trebue se
tremura se nu 0, bolnavu copila§ulu seu. voi6sca libertatea pentru toti l Cum robia mutt aru putea
Gheorghita, Gheorghita, ce nu me mai iubesci? §i fi intru folosu altuia ? Liberi toti, liberi do ul potriva, nici
Elena pronuntand aceste cuvinte cu unulti din acele acente asupritu, aid asupritoru
ce numai mumele gasescu, '§i atrase baiatul In brata, sa- Elena obositk sdrobita d'a sa via emotiune, §e4u, cqu
rutandu-lu, mangaiandu-lu cu ua nespusa dragoste: vorbesce p'unti jetu §i frecanduli fruntea ce gat o ardea, cauta a
drag% spune ce al, de ce se ascund.i ceva malculipi? se desmetici, a gassi §irulu cugetkiloru.
BMatulu atunci porni pe plansu, §i, cu cat rugamintele Gheorghita nu perduse din vedere pe Elena; spMmantat
mumei sae deveneau mai vii, cu atat §i lacrimile s61e de turburarea in care vorbele liii o aruncase §i durerea ce
curgeau mai numer6se §i plansuI 'la Inneca mai tare. Se citea pe fata-i, se incerca d'a ghici gandirile ce o fra-
incerca une ori a vorbi, ddra aceasta !Area a Intrece pu- mantau.
[18,262.] 16
122
ore cuvintele sdle ? ... Ore . . o I nu, Elena 'Hi mffma sa cufundata in ale sdle gandIri §i aruncanduse la
cunoscea prea mult ca se nu scie cat de mult Ii respecta, pici6rele sae, luindu'i manele spre a le acoperi cu ferbinte
admira patria. Ddra eine scie ? . aduce macaru elu sarutari striga cu glasu puternicu :
aminte ce a Oisu? . Suferea atat L... §i copilulu tremura Traleacta Ellada 1
d'a nii fi lipsit de respect mumei sdle.
Remurarea venea, §i facea se strata crudele sdle im- Mirata pad in fundulff animei, Elena, tresarind, 'si
boldiri acestei fragede §i iubit6re fline. Ddru copilult nu atrase copilulu in brake, §i imbratiOndula cu inbire, )nandria,
stete multu ganditoru. Anima vorbesce mai iute ca ratiunea recunosciinta, sc6se ann infocatil :
§i nu'i place lungile sfatuiri. Gheorghita se apropia de Traiésca Romania I
47./%f2p.-e4-7
des iddes nouvelles, qu'il serait bien naïf de vouloir faire occuper de leur condition partout ot ils perpdtuent la Id-
remonter vers sa source. gende surannde du Juif errant. A la place de leurs amis
Des principes de droit ethnographique qui doivent le plus au Congres prdsidd par M. de Bismark, j'aurais demandd pour
prochainement s'imposer aux puissances constitudes, il n'en eux bien davantage, j'aurais demandd autre chose: je n'au-
est point de plus importants qua ceux qui rdgissent le droit rais pas demandd a la Roumanie de m'accorder ce qu'elle
au territoire et l'autonomie nationale. L'Angleterre pent ne m'accorde, ce qu'elle ne doit m'accorder que parceque
se donner la satisfaction de barbouiller en rouge, sur des ego nominor leo.
cartes gdographiques, le Taste domaine de l'Australie dont On a compard la question des Juifs en Roumanie a celle
elle a peine a coloniser quelques insignifiantes parcelles: elle des Chinois en Californie. Au point de vue du droit ethno-
n'affaiblira pas la portde du principe ethnographique suivant graphique, la balance penche bien autrement en faveur des
le quel nul n'acquiert la souverainetd d'un pays gull n'occupe Roumains que des Amdricians, qui ont enclavd dans lours
pas effectivement et dont il est impuissant 4, amdnajer, a frontières artificielles d'immenses territoires stir les quels
cultiver le sol. En un mot, il ne suffit pas, pour s'assurer ils n'ont aucun droit moral, et des rdgions que des mi-
la souverainetd sur un territoire vacant, de proclamer qu'on grations dtrangeres peuvent se donner la mission de coloniser,
en prend possession: il faut s'y dtablir d'une maniere rddle, puisque les conqudrants, j'allais dire les usurpatenrs, ne se
durable, et fdconder le sol ; et toutes les parties qui n'au- donnent pas la peine de les coloniser eux-memes.
raient point dtd peupldes n'ont, par le fait meme de l'absence Et si l'on dit que, dans la rdgion du Danube, on rencontre
d'habitants, aucun propridtaire: elles appartiendront a quiconque une foule d'ilots occupds par des populations de races ou
saura les coloniser, les ouvrir au progres et a la civilisation. d'origines diffdrentes, il faut encore se prdoccuper des prin-
A. cotd de cette grave question, une autre se pose, grave cipes de Pethnographie. Cette science dtablit, en effet, quo
aussi, dont le bon sans, Phonnetetd, la justice fournissent la ot Punitd de race n'existe pas, o4 il y a mdlange, agglu-
la solution. Lorsqu'une nationalité est en voie de for- tination, la souverainetd appartient au groupe qui parvient 4
mation, est-il permis a une emigration étrangere, con- constituer une ,,nationalitd normale," c'est a dire une natio-
trairement a la volonté de cette nationalité, de venir nalitd qui sait dominer les autres par tine plus grande somme
la troubler dans son ceuvre organisatrice? d'iddes, d'initiative, de science et de libertd.
On a pu dire que les Chinois et les Japonais naguere, les
-
Cordons encore aujourd'hui, n'avaient pas le droit de se ren- ...e.-/"../.../...e...../.../....,,,,,
164
124
Radu Negru
dupg unq desemnil de D. Stancescu.
125
au moins une doctrine fond& sur des faits positifs, elle aura pour appui un raisonnement logique, absolu. Vous,
l'exclusion de tout ce qui appartient an domaine du Miracle, lorsque vous niez ce quo vous no connaissez pas, ce que ni
de l'imagination et de la fantaisie. Spiritualiste signifie Pexperience ni l'observation ne vous fait meme apercevoir,
qui tient compte de l'esprit considerd comme puissance ini- faites-vous donc du positivisme et de la science?
tiatrice et comme fonction. Le tribunal est assemble ; ii Mais ce que vans apercevez fort bien, c'est la consequence
n'approuve ni ne condamne le positivisme spiritualiste, de vos hypotheses. Vous faites de Phomme un assemblage de
mais son verdict n'admet pas 1'incompatibilit6 d'humeur entre substances qui fonctionne, en vertu des lois qui dgissent
les conjoints. L'union ne sera donc point bride par ce juge- fatalement et despotiquement la matiere. L'homme de la sorte
ment en premier ressort. La nouvelle Ecole est confiante obeit aux evolutions des eleinents chimiques qui le compo-
dans la cour d'appel supreme qui s'appelle la Morale et la sent : l'homme Vest ,pas libre, l'homme n'est pas respon-
Raison. sable; il est exclusivement et absolument passif.
En attendant chacun glose a tort et a, travers, et chu- En la transformation des etres volts croyez, car croire
chotte It batons rOmpus. ne vous est pas antipathique comme It nous, et la foi est
La nouvelle Ecole, 4 ce qu'il parait ne trouve pas, dans au nombre de vos vertus. Nous , nous n'admettons que les
l'experience et l'observation, une base suffisante pour la faits ndcessaires et demontres tels; et le transformisme, du
science, et, dans son insolence, elle pretend que nos ma- mains comme vans Pexpliquez, n.'est rien de plus qu'une de
chines qui se derangent par fois faussent Pexperience, tan- ces inuombrables hypotheses dont vans faites trop souvent
dis que nos yeux, affectds de daltonisme, peuvent prendre des axiomes , avant d'en avoir accompli la demonstration.
aisement du vert pour du rouge. Elle soutient, avec la meme Ii ne nous deplait aucunement d'accepter, lorsque vous l'aurez
audace, que l'homme possede en soi, outre un instrument prouve, que le singe anthropomorphe fut le Ore des hom-
intime qui lui sert It juger et qu'on appelle .Raison, un mes, et la grenouilla ou le crapaud son trisafeul. S'il est
autre instrument d'appreciation premiere et de contrMe final vrai que l'homme ait depasse ses ancêtres de taut de couddes,
qu'on appelle Conscience ou, suivant son langage, Senti- nous aurons probablement lieu d'être tres fiers de ce que seront
ment Conscientiel; et que c'est A l'aide de ces deux forces nos arriere-petit-fils. Mais vous n'avez pas encore ose nous
intimes de notre etre , que nous parvenons A posseder le parlor des anges, co qui eut peut-etre dte logique, et nous
criterium h l'aide duquel il est possible d'arriver a la cer- n'avons pas plus que vous le goat de vous en prdoccuper.
titude. En tout cas, vans en parlerez certainement les premiers, si
Mais ce n'est pas ici le lieu d'exposer cette doctrine TON perseverez dans la voie qui vous est trade.
dans ses details, d'examiner ses arguments. Mieux vaut la Tel est, sur l'une des mille et mille questions qui les
voir I. Pteuvre un moment, et la considdrer dans ses appli- sdparent, les discussions qui s'engagent entre les partisans
cations pratiques. du positiyisme materialiste et les quelques adeptes de la
Cette doctrine dunce des Writes qu'on discute, et qui doctrine qui revendique pour l'homme la plus haute et la
sont cependant d'une c1art6 telle qu'elles eussent dt6 sans plus sainte de ses prerogatives, la libertd fondee sur le devoir
peiue acceptdes par M. de la Palisse de regdtable mdmoire. et la responsabilite.
Elle nous dit, par exemple, que de deux choseS l'une, ou
la Raison est la loi de l'Univers , ou la Raison n'est pas
la loi de l'Univers. Si la Raison n'est pas la loi de Mini-
vers , et cela 'pot etre (on voit que la doctrine est fort
conciliante), dans l'Univers regne la deraison. Mais raisonner
avec la ddraison , cela ressemble fort a deraisonner. Si
l'homme deraisonne, h quoi servent ses raisonnements? L'E- FLO() RETO
cole nouvelle consent, si Pon soutient cette thdorie, se taire,
mais elle se croit en droit d'imposer h sou tour le silence A AM
ses adversaires. Et si ceux-la veulent parler quand Wine,
elle leur jette a la face, la consequence de leur propre ar-
gumentation , la terrible parole de l'Ecclésiaste qui met Lou mes de Jun Tas-te . . das mai I
un terms I toute speculation scientifique : Vanite dos Va- Di serre brun En teurnamai,
nitds, tout, absolument tout, n'est que Vanite." Trasi6 dins l' aire Ardento lave,
Si la Raison, au contraire, est la loi de l'Univers , ii Milo perfum Mai que jamai
faudra ne plus admettre comme faits acquis a la science que Reviscoulaire. Me bacelavo.
ceux qui seront conformes A la Raison, quand meme, dans E, ii bevent len, paure inI
vos experiences, les machines protesteraient par leur grince- Plus mort que vieu,
Dintre Ion vent
ment, qoand bien meme vos yeux second& par des lunettes Que ii pourtavo, D' aquelo flamo
vous feraient voir les choses les plus contradictoires et les Me n' ensouven Coumbourrissieu
plus inattendues.
Moun cor sautavo. Au founs de l'amo . .
Or si vous dites : il n'y a pas de Dieu , l'homme n'a
point d'ame immortelle", on vous dpond : Vous n'en savez 0 pichot feu, 14' avies pamens,
rien, mais ce quo vous devez savoir c'est que vous violez Mai de-qu' as pen ? Per moun tourmen,
la regle fondamentale de votre systeme qui vous interdit Sies gaire brave, Cali, saureto,
de parler de ce quo Pexperience et l'observation ne vous a Qu'un rOn t' esmeu! . . .* Ni mai ni mens
pas enseigne; on ne consent point a vous faire l'injure de Ie murmurave. Qu'uno floureto,
penser que vous niez de propos delibere l'existence de tout
ce que vous ne connaissez pas , car alors vous etoufferiez Noun m' ausissie E tont plan-plan
infailliblement sous l'avalanche de vos negations. Sai-que o risie D'un biais galans,
L'Ecole du Positivisme Spiritualiste n'admettra Pidee de De ma voiles caro, Ta man de fado
Dieu et de Pimmortalitd de l'ame, que si ces deux idees Que boumbissie Sus tom sen blanc
sont rationnellement necessaires. Quant elle se prononcera, Plus fort encaro L' avie grafado . . . .
- 127 -
Lunel-Viel, (Herault),
Mars 1880.
TRADUCTION LITTAR ALE.
F L EU RETTE
AM......
TR.ADUCTION
Le mois de juin, du haat des montagnes brunes, jetait dans Pair
mine parfnms vivifiants. L'ETOILE DE ROUMANIE
Et, les hnmant a travers le zephire qui les portait il m'en sou-
vient mon emu tressaillait.
Atravers robscurité d'une Atilt nébuleuse, bien loin
0 petit fon. mais de qui as-La pour ? Tti n'es guare brave, pnisque dans le Ciel je vois la clarte d'une étoile amie veillant, le
un rien te trouble ... lui mnrmurais-je. front calme comme une amoureuse sous un grand manteau.
11 ne m'entendait pas sans doute on bien il se riait de ma tendre
parole; car il bondissait plus fort encore. Malgre le sombre brouillard qui eenveloppe Etoile d'a-
mour, brille sans cesse d'une lueur nouvelle; et du haut des
Tais-toi... Mais non , lui de nouveau, ardente lave, plas qne monts Karpathes, belle etoile, eclaire toujours.
jamais battait (dans ma poitrine).
Moi, panvre moil plus mort qne vif, de cette flamme je me mor- Le printemps fait fondre la glace et le givre; Ainsi ta
fondais an fond de Tame ..... clarté donnera la joie an pauvre félibre, et bientet s'ouvri-
rout Ies pages du livre de la Liberté.
Tn n'avais cepend ant, pour mon martyre, eneilli, charmante blonde,
ni plus ni moins qu'ime fienrette,
Envoie ta clarte sun la fleurette, éclaire le jeune rameau
Et tout doncettement, avec nne grace exqnise, ta main de fee sur pour que, tout renaisse k ta douce Incur; et que quand viendra
ton sein blanc l'avait attack% l'aube nouvelle tu sois grand soleil.
ENVOI
Le soir, dans nn coin tu jetas la fleur; o belle, guare phis j'en
aurais pleurd. Une fois semi, je la pris et depnis, jeune fille, elle repose A UNE JEUNE FILLE
our mon mar et si j' eprouve quelqne peine, soudain pour me calmer
je la ddvore de baisers.
Blohde enfant de seize ans, vive, leOre et %Ile,
Qui brilles chaque soir sous les lustres du bal,
Ton coeur est pur et bon, mais ta tete est frivole;...
L'ESTELA DE ROUMANIA 2) Prends bien garde k ramour 1 fl te serait fatal.
A. Atraves l'escur d'una nioch neblousa, Conserve bien longteraps ton heureuse ignorance;
Alin dins lou Ciel, Oh I garde, garde bien ton tresor de bonheur;
Vese clareji restela amistousa Laisse vivre ton coeur dans son indifference :
Velbant, lou front siau couma una amourousa Car ramour, vois-tu bien, c'est un reve, une erreur.
Jouta un grand mantel.
Regois en badinant ce concert de louanges,
Maugrat lou neblks soumbre qu'enrnantela, Cet encens parfume qu'on brele devant toi;
Estela d'amour, Mais si quelqu'un te dit tout bas des mots &ranges,
Brilha sempre mai d'una lus nouvela, Des mots qui font rougir de plaisir et d'effroi
E de daut lous mounts Karpats, bela estela,
Esclaira toujour.
Fuis alors, fuis enfant, c'est ramour qui s'avance,
xi Provencal, sous dialecte d'Avignon et des bords du RhOne. Orthographe L'amour accompagne du trouble et de rennui;
des félibres d'Avignon. 11 sourit doucement, ton coeur vers lui s'elance;
4 Languedocien, sous dialecte de Montpellier et de ses environs. Ortho-
graphe Montpelliéraine. l'attire, il rappelle... Oh I ne crois pas en lui I
- 128
TRADUCTION LA MACEDO-ROMANI
.,....
AUX ROUMAINS Ale ostior romane reticite sentinele,
Ce-ati facut voi cu vulturii ce Traian v'a 'ncredintat ?
LAY lassat voi se se pérdil 'n ale Pindului valcele?
lin grand nuage, parfois, sur les peuples s'étend --et les Sau in cursele straine ad caslut P i-ad lassat?
remparts d'acier, lugubres, apparaissant dans le monde lancent
des éclairs livides et des tonnerres l'affreuse profusion De multi secoli duceti vTatit de iloti tn subjugare ;
De toute
Ati uTtat i clam: mândria numelui cel stramosescu;
part ruissellent les pleurs et le sang des beaux jouvenceaux.
Nici mai sciti c'a vostra ginte este nobila si mare ;
Nici nu mai simtiti in vine p6te sange românescu?
La patrie demeure pencil& dans le deuil. Par quel sort
maudit faut-il que la colere déborde et qu'elle immole taut de vic- Voi purtati Ana stindarckl sentinelelor romane.
times h. la sombre Mort? Pourquoi se déchirer quand les nations Nu-1 vedeti? E 'n gura vastra : este hmba ce vorbiti.
pourraient, Dar pe-acesta stindardu stau multe pete barbare, profane.
Alergati dar top la scolit i 'nvetati se-1 curatiti.
Charmantes sceurs, chanter, vivre en s'aimant ? 0 Rou-
main, 6 mon frere, éloignant ce qui est horrible, Que Dieu, sur
nos pas, en fleur change les fléaux I
Socrate attaquait les faux dieux; on l'a tué: Cetatian roman, deslega baerile pungei tale
§i fiX damic, and 1T cere ajutor un frate 'n jale.
ses critiques et ses doctrines lui ont survecu. Tu, tall arma, i gibema, i fii gata, bray oscean;
POte 'ti clice : Inainte I vitézul Ted Capitan.
Jesus-Christ attaquait le paganisme et la sociéte
palenne ;, on l'a tue: douze apôtres sont sortis
de son sang. On les a tues a leur tour; le c
lendemain de leur mort, ils etaient douze mille.
us ont fini par couvrir le monde.
La plus effroyable des exterminations n'a
abouti qu'à la plus eclatante des victoires. Tous
MUSA SI POETULO
les rois, avec tous leurs bourreaux et tous leurs
Ce facY, Poete, cu diva-cf lira,
canons, sont moins forts qu'une parole vraie Ce facY cu daruld sail angerescii ?
. . . . Alle ei c6rde, va'f, amutira,
ecrite dans un livre. Vous avez, contre l'homme, De dud tn templu-rig nu te clarescill
l'echafaud ; contre le livre, la censure et le Stellele 'n bolta cea infinita,
brillemenf. Mais rien n'y fait; le monde, dans Florile 'n campurY i 'n plaid pe muntl
Plangd frumusetea lord stralucita
sa démence, a beau se delendre contre la C'o lag uitara far a. s'o duct.
verité: ii lui appartient. §i-al sa daY seama la judecata
Susd, tnaintea Cella prea santti,
Pentru schintea din cerd picata,
Ce portY In sufletil josd pe pamentd.
Asti canto., Musa, ceruld cu stele,
Viva splenclore din Infinit,
Dar, vectr, tn callea inimeY melle
Intiniiti Steaua ce am doritii
[13,2621 17
130
Af canta rosa cea din cam* CAnd catamii in trecutulti omenirii, ni se inspai-
§i lnicsuneaua ce ride 'n plaig, mAnta mintea de nenumeratele nume ,de popOre, cari
Sub codrulti verde pling d'armonie, ail' apgrutti, all domnitil cat va timpti pe pamentti 0
Unde natura pare unti raid.
apoi au disparutil. Nu me ocupti aci de popcirele pre
Dar colea 'n valle, Intr'ul grgding vechi, despre earl Istoria nu ne da.' decat idei vagi 0
MY-a surrêsg Florea ce am visatd; incerte; me gindescd numal la acele napuni marl, cari
Ea b frum6s1, mandrit reging ail jucatti roluri importante in lume, la acele natiuni,
§i liorT i 1ir i s'a 'nchinatil alU cgrorti nume chiar era spaima 9i gróza popOre-
lord vecine. Derg din tote aceste popcire, cAte mai
trgescti asta-sli?
e Ali fostti Asirienii 0 Babilonit a carora capitala
prin vastitatea sa, prin marirea 9i aria ziduriloru -sele
9i mai cu thug prin averile sele ajunsese sa fig mi-
nunea lumet
AU fostti persii cu domnie intinsa 0 puternica) al.
carorti Imperati, nemultamiti cu domnia Asia, au
navglitu nu o data in Europa vrind s'o cotropiasca
cu nenumeratele lorti hordit
AU fostti Egiptenii, poporti vechiti 9i puternicti, care
CANTIC HAIDUCESC
,,, dupg ce s'a inavutitU din praclile strgine, a inaltatu
Piramidele uria9e, udate 9i framentate cu lacrimele
sclavilorti.
Ail fostti Cananienii 0 Fenicienii eel comercianti
Duke i frumOsa 9i atatea 9i atAtea pop:we vechl. AU fostti Gotii,
E a nOstra viata; aU fostil Hunii, aU fostti Avarii 0 Tatarii, 0 cAte alte
Pe9tera noptuOsa, popOre din timpuri mai putinti vechi, din carif insa
Codrul cu verdeatg, n'a mai remasti asta-cli altU-ceva de cat lulu nume
Ne este Palat insocitti mai totil de una de sange 9i de grózg; or
Vin cu noi voinice, cAte o ruing jallitóre, care ne aretg loculU pe uncle
De nu e9ti ferice, aU trecutil o data aceste popOre.
De e9ti impilatl Vaile Dunarii, prin fertilitatea 0 positiunea bort'
geograficg, ati atrasti 9i ail servitti de trecetóre mul-
anta turturica torti popOre cotropitóre. Romanii, carii au ocupatti
Lin pe murg de sera ; aceste locuri manOse déra deschise, cAte n'ati avutti
Rugea, viorica sg sufere din partea acestorti popOre. Cate trude 0
Dulce ne 'npresOra cAte necazuri n'au avutti sa indure, cAnd ostenip de
Cu al lor miros ; resistenta in contra valurilorU navalitore, erati siliti sa
U9or roua pica, se retragg la munti, or sa se pituliasca pane sa trecg
Pe a nOstra chick, 9i sa se scape de aceste blesteme ale lui D-sleti 1
P'un ochiu scanteios. Este de mirare cum, acestti poporti, o mAna de
Omeni adu9i de Imperatulti Traian, cum au pututti sg
Ving cu noi june, resiste la atatea nevoi 9i la atata sumg de popOre
Ce vei resbunare ; strainel Si acesta mirare devine Inca 0 mai mare,
De ai singe 'n tine cAnd ne gindimti, cum natiuni multti mai puternice
De ai sufflet tare, 0 multil mai numerOse at *luta, 0 incetult cu in-
De ai foc in sinl cetuld s'ati stinsU cu desavir9ire.
Vin de 'p armg pumnul, Este adeveratti ca Romanulti a suferitti multe ; insg
Sa ppe streinul in tote nevoile, in tOte necazurile sele, cand n'a mai
Daca e9ti Roman I pututt lupta cu arma in mang, cand póte nu i-a mai
Ianuarie r880.
fostil permisti sa aiba o arma, atunci, ultima sfinta
datorig a sa, ce se credea legatti ca trebue s'o im-
Fragment din comedia Bunul Plirinte, jucatg pe scena Theatru- pliniasca, era sa'91 ting 9i sa pgstreze limba pgrintesca
lu/ National la 21 Iunie 1856. in sAnulti familiei sele, 0 acesta limba lasata mo9te-
fire sfinta de la parinti, s'o lase 0 eld mo9tenire
intactg copiilorti set Fig in or care tera Va fi fostti
RomAnulU, fig in mecliuloculti or cgrorti nemuri se va
fi aflatti, elti a simtitti insa totti de una o bucurig
nespusg, o bucuria nebuna, ca sg 91' manifeste dorulti
ski pasulti seri celui d'untl sange cu dinsulti in limba
parinplorti set Fig c'a locuitti in vaile Dungrii, fig
la Prutti, fig peste Carpap, Romanulti, vred sa clicti
mai multi teranulti romanti, el' intre al' sei tottl de
una a clisti : Suntil Romanii sell 'sil Romanzl; seri deca
131
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
17*
132
/-
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
Gregoriu Ghica
Doran Mo1cloveY 1727-1733. ApoY Domn MuntenieY 1733-1735.
133
i
ALBUMUL MACED 0 -ROMAN
LOS OJOS quo razon la ciencia no ha dado a bsa parte de los ojos
algun nombre compuesto de palabras griegas.
La ciencia no se distingue comunmente por lo poetico de
EA la parte superior do la cabeza, lo mas cerca po- las denomiaciones que inventa , pero en este caso se ha
Bible de la frente, mansion de la inteligencia, puso dios los mostrado practica y prudente. La palabra fraucesa prunelle,
ojos, como seal del fuego de la vida. equivalente a la espaiiola pupila, no es a mi juicio, tan
De que manera funcionan los ojos, como transmiten al expresiva como esta. Solemnemente declaro que encuentro
cerebro las impresiones qui reciben? La ciencia, que estudia el nombre castellano exacto y apróposito como ninguno para
sobre eadaveres los fenamenos de la existencia, destroza los indicar la animacion, la vida que hace tan irresistibles los
ojos de los animales y de las personas quo mueren, da ojos de mi patria.
nombre . a las partes de que se componen, TO los nervios a No ha de haber alegria en un semblante donde viven dos
que slrven de teldgrafo desde los ojos al cerebro, calenta, niims? No han de iuteresarnos dos ojos, cada uno de los
y se asombra de lo que va sabiendo, aunque en realidad sepa cuales guarda una pupila juguetona? En los paseos, en los
muy poco. jardines de las plazas siempre hay niiias que en bullicibsos
El hombre, que ha inventado el cristal no ha podido carros. dan animacion h aquellos sitibs. Cuando el invierno
inventar nada tan trasparente como el cristal de los ojos. cubre de nieve el suelo donde bubo hierba, las nRas desa-
El hombre, que cree saberlo todo, no ha podido saber como paracen y con ellas la alegria del jardlu 6 del paseo. Las
se compone ese cristal cuando se rompe, de que manera se niiias de los ojos , Ilenas de vida, retozonas, alegran el
le devuelve su transparencia cuando la pierde. semblante y le hacen simpatico y agradable. Cuando las niiias
Por raro capricho de la naturaleza siempre original, siemprel de los ojos estan muertas bajo la nieve de las canas que
abundante en .novedades, los ojos lucen distintos rhatices, lo el tiempo ech6 sobre la cabeza en que vivian , cuando la
mismo en los hombres que en los animales. Pero la natura- luz del sol no Sirve para alegrarlas , y son imitiles, para
leza, constante partidaria de la armonia , ha dispuesto que llevar al cerebro impresiones ; qud triste y meldncolica ex-
esos matices esten de acuerdo con el Unto del cutis, cuando presion la del semblante que antes animaron!
este perteneee a un rostro humano, con el color de la piel Y hubiera habido menos exactitud en llamar nias a las
cuando los ojos adornan la cabeza de un animal. niiias de los ojos. Los juegos de los lam , remedando la
Vereis ojos de _esmeralda en un gato pardo atigrado, lidia de los toros 6 los ardides de la guerra, tienen siempre
pero siempre los tendrá de amarillo topacio el que sea del algo de mala intencion que no existe en los juegos de las
Dirnas.
mismo pelo que
i Ay lector! no te detengas demasiado a contemplar las
aquel gran Zapiron el blanco y rubio, alegres niiias de unos ajos, ya vistan el azul de los
que despues delas agues del diluvio cielos, 6 el enlutado y brillante matiz del azabache. A
file padre universal de todo gato.
poco que logren iuteresarte con sus juegos no podras menos
De la misma suerte el blanco y palido rostro de una de convertirte en tutor y curador de aquellas pupilas.
hermosa del eroste , requiere dos ojos azules como el cfelo Por mas que las niiias de los ojos lleven siempre este
al amanecer un dia de primavera, y el moreno rostro de una nombre, no vayais a creer que su niiier es eterna. No
hija de Sevilla no se comprende sin el complemento de dos por cierto. Por la misma razon en algunos puntos de Es-
ojos negros como el manto de la noche y ardientes como paa se llama tams a todas las solteras, aunque les sobre
el sol qua les dib su luz cuando se abridron a la vida. edad para tener nietos.
Donde estd la verdadera belleza , en los ojos negros o Entre el apagado nairar de unos ojos abiertos 4 la luz
dn los ojos azules? Hay mas poesia en aquellos que en hace setenta aos y el fuego de otros que s6lo han visto
estos, 6 son estos mas poctfcos que aquellos? He aqui, una las fibres de veinte primaveras, hay la misma diferencia
cuestion de gusto , dificil de resolver teoricainente y mas que entre las personas que llevan en su cara aquellas
todavia en la practica. Hay una dulzura tan angelical, una Los naturalistas se entusiasman estudiando la estructura
expresion de bonded de alma tan grande en los ojos azules! de los ojos del hombre, y de los animales y examinando
Pero los ojos negros revelan viveza de entendimiento, corazon las propriedades de la retina, de la cornea, del cristali uo,
emirgico y apasionado Yo, por mi, no me atrevo a escoger. del nervio 6ptico y del humor vItreo; los que admiramos
Cuando mis ojos encuentran en frente los ojos negros la naturaleza sin ser naturalistas nos ponemos a punto de
de una hermonina espaola conozco que me abraso de re- perder la cabeza cuando nos mira por casualidad una mujer
pente : pero a los efectos del incendio sucede el extasis de de buenos ojos.
la contemplacion si dan luz A mis ojos loa tranquilos des- Los naturalistas ven en esos globos de cristal colocados
tellos de dos ojos azules rodeados de trenzas de oro. en el rostro, el. principio fundamental de la camera oscura;
A esa parte de los ojos donde esta el matiz que los la base de la fotografia; los espejOs que llevan al alma la
distingue la Ilaman los naturalistes el iris. El niismo nombre reproduccion del paisaje y de las escenas que se desarollan
ticne el arco de brillantes colores que asoma en el cielo al delante del individuo; yo no s6lo encuentro en los ojos
acabar la tempestad para anunciar el buen tiempo. Es el organo propio del sentido de la vista : me parece que
decir : que si por un momento anubla pasagera tormenta son ademas los balcones por donde se asoma el alma. Creo
el cielo de los ojos en que contemplais el horizonte de que los ojos no sirven unicamente para trasmitir al cerebro
vuestra dicha , no temais; alli esta el iris, que lucira en lo que pasa por fuera , sino que dan a conocer a los que
seguida para anunciaros el buen tiempo. estan alrededor lo que ocurre dentro del cerebro con quien
No quiero acordarme de los nubes de temporal al hablar se corresponden.
de los ojos. Los paises en que el cielo estd, nublado de or- Los ojos del basilisco, animal fabuloso , segun el veraz
dinario tristes y frios. Respetemos la disgracia de
son testimonio de los poetas, causaban la muerte de aquel sobre
las tuertas, quo son las que tienen nubes de temporal en quien se fijaban. La fatal atraccion ejercida por los ojos
los ojos. de ciertas serpientes sobre timides pajarillos, segun los via-
El punto cdntrico de los ojos, lo que les da animaclon, jeros, tan dignos de fe come los poetas, la influencia de la
se llama en Espaiia las niias y las pupilas. Ignoro por vista del magnetizador sobre el magnetizado, al decir de
- 135
los que creen en el magnetismo y merecen igual credito Genes a machos capaces de meterse por el ojo de una aguja
quo los viajeros y los poetas, todo eso es la prueba de que y de sacarse un ojo por quebrar A otro los dos; daras an
desde muy antiguo se ha observado que las intenciones de ojo de la cara por lo que te gusto, abriendo tanto ojo en
la persona 6 del animal se retratan en sus ojos. tus asuntos, por que sabes que el ojo del amo engorda al
a Quien duda que no sOlo al pajarillo, sino al hombre mismo caballo y que en un abrir y cerrar de ojos sucede una des
puede dominar el terror si los ojos de una Ora se fijan gracia, si no se duerme con los ojos abiertos 6 se esti
insistentes en el, retrataudo la amenaza? Yo no he tenido siempre ojo alerta si ojo avizor. No te materas por los ojos
ocasion de ver A un leon 6 t un tigre en el campo, y no de nadie, pero si te Iran los ojos detras de alguna muchacha
me pesa, pero al verlos enjaulados comprendo que en aquel que al "feria t@ Ilene el ojo; cuando los tuyos esten mtlos
caso aterren, d, cual quiera en quien fijen sus ojos donde te acordards de que al ojo con el codo, y aunque no temas
se pinta el furor y la mala intencion que los anima. que te hagan mal de ojo, habil muchas noches inqueno pe
Cuando el gato echa atras las orejas y bufa, sus ojos guerlos ojos, consultando a algulen, por que mas yen en quatro
revelan el mal humor que le domina ; cuando acceha un ojos que dos ynada debe hacerse ojo de buen cubero.
raton 6 sigue los movimientos de una pelotilla atada a un Habrds mirado tal vez por el ojo de la Have, apreciards
bile para hacer le jugar, en el brillo y en la inquietud de el ojo de gallo en los vinos, y a caso tengas ojos de pollo
sus ojos se conoce la lijereza con que va a precipitarse en los dedos de los pies.
sobre su presa. Los ojos del perro, fijos en los de su amo Lector querido, para .concluir : si pasas tus ojos per estos
dicen que estd leyendo anticipadamente en aquellos los Or- reglones, no los mires con malos ojos; piensa que no tengo
denes .que van darle, y en los ojos manifiesta la sumision a quien volver los ojos, melt que a ti y que te pido que los
yel arrepentimiento cuando amenazado de un castigo se echa yeas con ojos de bondad, por que no me consolaria de tu desden
en el suelo pidiendo perdon al amo que le amenaza. aquello doe ojos que no yen, corazon que no siente."
De la misma suerte cuando los ojos de una hermosa de
Madrid 12 de Abril 1880.
pocos aiios se fijan en el suelo , en el abanico que sus
manos abren y cierran sin descanso 6 en el ramito de fibres
que sus dedos acariclan, no creals que aquellos 6rganos de
la vista llevan al juvenil cerebro lleno de ilusiones la i-
magen del suelo, del abanico 6 de las fibres; no : Ilevan la
imagen de los ojos de aquel mozo que contempla los da --.1111%,141M1.111.
la inesperta doncella.
En los ojos de esa resuelta morena que page el portazgo
de la treinta aiios podrán leer los tuyos, d poco que en-
tiendas el idioma de los ojos, una inscripcien grabada para
ti, que te dice : soy viuda, y listed me conviene; en los
de aquella otra, si su marido no fuera corto de vista, ob- PATRUDECI DE MUCENICi
servaria estampado el retrato del amable y convenente
amigo que constantemente acompaa al matrimonio; en
los ojos del juez ye el criminal experto la impresion que en Lpia de 9 Marto, dupe, trecerea celor none babe
el que ha de sentenciarle 6 absolver le producen sus dis traditionale, care ne aduct lapovita §i frigult , biserica
culpas, y lee anticipadamente las preguntas que va a di- nestre, resaritend celebrezd memoria a patru-geci de martini,
rigirle. Los ojos del diputado que interpela con entusiasmo ale Wort num nu scid deca se mai pott pa minte, toc-
politico al gobierno revelan a qulen entiende de tales a mai fiindt c suntt nia de numerese.
suntos que semejante entusiasmo viene desde la cabeza In acelali timpt Inse , poporult roment practice, treY
hasta la lengua sin haber pasado por el corazon, y en los stresechi obiceiuri , despre care ni se dere ocasiunea d'a
ojos del niiq que envuelto en los mantillas sostienen los scrie cate-va renduri.
brazos de la nodriza, ojos que apenas saben fijarse todavia La yrd, In dimineta Oilei de 9 Marte, se bate cu ma-
en los objetos, comprenderds que conoce y distingue a su- iele In pementt, ell In ora§e, terguri §i sate se fact §i
madre entre ,otras mujeres, como en los ojos de una de las se Impartt a5ia numitil mucenicia, dupd ce mai 'nainte
presentes conocerds tu tambien que aquellos ojos y no s'at meturatil curtile i gradinile, dupd ce peste ilacera
otros son los de la madre del niiio que la contempla. acestort paie §i guneie aprinse s'a sdritti de ate 3, 6
Como balcones donde se asoma el alma, los ojos permiten §i 9 oni Inainte i Inapoi.
ver la alegria y el pesar que rebosa por ellos desde el
come]] 6 la cabeza. En su cristal se retrata la risa unas
veces y otras los empaiian las lagrimas. No se de que Baterea In pamentt cu maiulti se esplicd ast-felti la
manera es más poderosa una mujer, si cuando radia en sus terd. Pen'aci, gerult a bentuitt aerulti §'a domnitti pre-
ojos la alegria 6 cuando el llanto asoma por ellos. El a tutindeni, celdura remeindet ascunsd In pementa pe totti
gua y el fuego son elementos igualmente temibles , y lo timpult de ierne,. Acum, cendti raple sfIntulul sere ati
mismo puede uno morir abrasado por el fuego que despiden Inceputt se zimbesce, voi6se, cendt a sosittA timpulti aratulul,
unos ojos que ahogar se en un mar de ldgrimas. lucrdtorii cdmpulut at trebuintd de cdldurd. D'aceia dent
No faltan, sin embargo , ojos que gracias a su forma, ni batt pdmentult cu maiulti , ca stIlt silescd a o da earl
sirven al alma de quien los lleva bajo la frente para aso- dinteensult, pestrandt d'aci Inainte numal recerea §i ume-
marse donde la vean ni para que ella pueda vet% Esos Oela, atatt de folositere productelort.
ojos no se parecen 4 los del gato ni a los del porno, son Ilea mai stdrui asupra acestei credinte, faptulti demnt
identicos a los ojos del besugo. de reamintitt este cd , la 9 Marte , pdmentulti intre, In
Prueba del aprecio en que tenemos a los ojos propios solstitiult de primit-verd, candt Incepe acestd multt fru-
a los ojos de los demds es la multitud de refranes y frases mesa junid a anului i audit n6ptea devine ecuale cu aiva.
vulgares en que los mencionamos, sin duda, lector, quern& Ast-felt, precum procede poporult In privinta maT tutu-
a cualquier persona como a las niiias de tus ojos; cono- rorti fenomenelort naturii, cum altd-data mit aretatti cd
130
precede spre a evita dderea trAsnetului prin Infigerea Ast-feld traditiunea spune ch, la fundarea Rome!, nouil
In midloculd curtii a unui toped peste care se pune A cethteni a! nouel patril aprinserh focuri de paie §i shrirh
mad de Bare, dna' fulged §i plod, fermandu'§i cu mo- peste dOnsele, ca s se purifice §i 0 se desfach de leghtu-
duld acesta unti imperfectd paratunetd 1) de asemenea, rile eel uuiser cu locuintele de mai 'nainte.
personificAndti phmentuld, ti atribuie puterea de a da §i de D'aci resulA sdrbatOrea numith Palilia," celebrath In
a phstra ad friguld, aci chldura, indicAndd , prin imagini tot! anil Intocmal duph cum fad. la ,mucenici," satenii
pipMte, uh lege pe care nu g-o dte esplica printr'a cos- romani In diva de 9 Marte.
mografiel sciinth. Dionisiu din Alicarnasd atribuie initiativa ei lul Emilia,
§i acdsta a lul mArturil e tonfirmath, i alti scrlitori. In
privinta dating ensd, merith a se cita trei dintre elegiacii
Mucenicii" smitli colh,cel, subtiri ca nesce mid covrigi, latini.
frAmentati din fhing, fierti cu iiucl pisate §i cu miere. El Yorbindd despre Pain, a chrei celebrare se Mem Idea
se Impartli la vecint §i la rude, In midi strächi6re, parte un-spre-decea di Inainte de calendele lul Maid, dud eaten-
ca pomdd, parte spre satisfacerea usurilorti sociale, silindu- darul remand, Tibuld nardzh c. phsteruld §i muncit oruld
se fih-care a'T prepara mal bine, a-le da mai multh dul- de la tdrh aprindea cu solemnitate, In acea di, grgmedi de
cdth, ca ast-felti 0 fig, mai plb..cuti la gustare. paie u§i6re §i ch shria peste Amara cea Burg : levis
De bunh sm c strAmo§il nosri, flreptd-credincio§l §i stipulm solemnes acervos Accendet flammas transilietque sa-
aplecati chtre bine-facerl, ad iubitil adsth datid pentru eras. 1)"
diferite motive. Propertid, vorbindti despre acelag lucru, se esprimd cam
Mal Antititt, fil-ce buchtid de coch, frAmOntath, subtiath ast-feld: In Roma, erea 0rbAtOrea (pe care) strAmo§ii ad
§i lipith la margini In forma lunggrdth , ca figura eme- numit-o Palilii, diva candd pentru prima Org s'ati Inceputt
nds* simbolisa ale nil cad de sfIntti martird, merit zidurile ormiului; (ast-felti se vedead pretutindeni) ospetele
pentru Intemeiarea religiunil: prin urmare erea ale und anuale ale phstorilord §i veselia mAnchrilorti tdrAnesci stro-
dard In memoria acestort premergdtori al credintel. pite de desfdtare, veselia multimii ametite, shrindu'§i p1-
Ape, In t6te institutiunile crestine se observh Introdu- ci6rele'T nesdlate peste dte-va grgmedi de fOnti aprinse
cerea §i practicarea cu predilectiune a carithtil, a ajuto- ic! §i ego:"
aril celul sträind §i fad, de midlOce, de undo datina de Quumque super raros fceni flammantis acervos
a se da catti mai dest de pomkg. Trajicit immundos ebria turba pedes? 2)
P6te ch, In aid treilea rudi, Imphrtirea de inucenicl"
Insenina Mich ceva In vechime. piva de 9 Marto Mudd In fine Ovidiu, In Fastele sae, tesaurt Injumdthtitil
semnalulti eh sosesce niultd asceptata primh-vdrh, terme- despre OrbAtorile §i credintele politeismului greco-romanti,
Buhl &Ad duph gerurile iernel se sfir§escii tOte so- vorbesce fOrte pe largil despre diferitele esplichri ce se
iurile de ninsori, a meilord, a berzelord etc., erea logicti putead da, In epoca sea, sdrbatoril instituite In on6rea divi-
0 se Imparth cate ceva din Mina anuluT trecutti , Inteuh nitatil sub a eke! ocrotire se afla push agricultura. Printed
di care anunth retntOrcerea muncil cAmpului pentru uh pdtrundere caracteristid, poetulti se apropih f6rte multi! de
noug recolth. originea probabild a Ordtorii, ast-feld preenn mai sus, o
Ori-care arti fi Onsd mobilulti §i originea acestel darnice adtadmil. Intro altele Ansg, mgrt-urisesce eh eld ensu§i
§i reciproce Imphrteli de mucenici," faptulti constantd este pe dad erea copild, de bung sOmh shrise, in diva Pali-
eh datina se pastrdza cu religiositatt dud astädi, nu numai lielord", poste trel flachri In§iruite, stropindt apoi foculd cu
la sate, ci §i'n ora§e, uncle uh, falsh civilisatiune a isbutitti uh ramud de dafinti:
sd condamne dispretului multime de alto obiceiuri traditio- Certe ego transilui positas ter in ordine flammas
nale, frum6se §i cu totuld inofensive. Virgaque roratas laurea misit aquas. 8)
Acdsth ceremoniA, In amintirea fundrii Rome!, se repeta
Dérti §i mai Insemnath e, din punctulti de vedere aid
pe totd anulti ca actii religiosil §i In acelall timpil natio-
nal!. Cu numdrulti secolilord , se slIbi fery6rea primitiva
provenintel, deprinderea de a shri peste focuri In oiva de
§i, din OrbatOre principald, Paliliele" devenid unti simplu
9 Marte.
obiceiti, dmasil de la strAmo§f, obiceid practicatt ANA cu
Din timpl preistoricl, foculd a fostd adoratt ca repre- veselia de chtre shteni §i de chtre copii, care perpetuarh
sintatiune , edit putind ca forth, a divinitAtil, din causa
bine-faceriloril ce cAldura §i lumina solara dvdrsh peste fad, sd'i pdtrundh Intelesuld acdsth datinh de mare In-
semnatate.
omenire, pentru temelniculd motivd ch numal prin fed,
prin arderea lemnelord, prin topirea metalelord, prin fabri-
carea uneltelord, prin industrig §i comercid s'a pututd rea- P6te ch multi din cap vietuiesed la tdrh ati Intrebatd cu
lisa civilisatiunea §i perfectibilitatea omulul. mirare ce Insemnad acele shrituri peste focurile aprinse In
De §i adoratiunea foculul se Intalnesce chiard la podrele linig la 6re-care dephrtare unele de altele. i bi s'a Os-
nordice, totutd Greci i Romanil suntti vechiele pop6re care puusd o scid §i et din esperiinth ch d'aci Inainte vine
i-ati datti uh deosebith importanth. Cine nu cundsce pove- primh-vdra ; eh ad Mud phmentuld cu maiuld ca sh dd
stea lul Prometed §i cultuld Yestel ? Cine mai pune adi la dad chldura ; eh ast-feld, mAturandd curtea, copruld §i
'ndouidll faptulti eh, pentru strhbunii nostril, vdtra erea grhdina, n'ati ce face en gunoiuld §i cu paiele de cAtd sh
sufletuld chminului; ch aceld chminti erea und altard do- le puie focfi, spre a fi caldt totA anult; el In fine e bine
mestict; eh aceld altaril simbolisa tOth locuinta §i 'arta s sarit copiiI peste ele, ca sd n't prinda. frigurile , fiindil
vietuire a omului din vechime ; eh In fine, la ori-ce schim- c6, &dm peste care sard gonesce frigurile din 6se.
bare de domicilid, foculd din noun cash trebuia aprinsti din Ast-felti se pricepti §i ast-feld povestescd, chd ast-feld
foculd celei cu duio§il phrhsite? 2) 11 s'a spus §i lor de cei mai bdtrani §i mai cu minte. Mie
z) A se vede ale mete elncercelri critice asufra unorri Credinte, datine r) Tibulli eltg. lib. II, eleg. V, vers. 88-89.
O moravurl ale ,4oporului ronning.. a) Propertii eleg. lib. IV, carm. IV, vers. 73-78.
a) A se ved6 La cite antique par Fustel de Coulanges (Paris). 3) Ovidii Fast. lib. IV, vers. 720-721.
137
ens6 mi s'a plrutti ch esplicarea nu e Indestulltóre §i, cu Asa i casieriul, v6 pot, de vrect, convinge
ajutorulti scriitorilorti grecl §i latini, pe care'l amti spre Tot numerând la sume, bulatti ce sfksea,
Indeletnicire, am creptti c e bine 0 cercetezti Insemnarea Cu drag la degetele se apuca a linge,
§i originea, pe atatfi de vechia pe ca,t4 O. de frum60 a C£ sunt fagurY de miere, metalul 11 credea.
datind ce penè ai pAstramq nol RomftniI, In 4iva de 9
Mute, la sfintiI patru-Oeci de mucenicl." Metalul nu e fagur, amanta-T e rugina,
Rugina'T venin6sg, om6rX nesmintit;
D6-aceia casierul urmandu-sT cu drag chip.
Deprinderilor sale, sarmanul s'alt jertfit I
P. are'
a
PRISACARIUL CASIER
EL COSMOPOLITISMO
(Fabula)
Para que el Cosmopolitismo signifique amor
Un prisacar bun mqter, prin 6rba Intamplare a la humanidad ; para que ne sea la mascara
Agiunse ca. se fie odaa casier;
Anume nu gilt uncle, la vre o bancA mare,
que encubre el egoismo, es preciso empezar
Sail chiar la Vistiria ou multe ladY de fer. por_ amar a la Patria que os diôs despues
de diOs y servirla con entusiasmo y abne-
Dar ce pot spune sigur, o stie or i chic, gacion. La ausencia de patriotismo anuncia en
Cs ceY ce-s pusY de grij N. si paz d. la priskY, el hombre, alma sin elevacion, espiritu mezquino
Când. umblg prin stiubeie, 1sl ling de miere bine
§i degete i buze, chiar faguril de's sect
corazon sin calor. El verdadero bienhechor de
la Humanidad, es el que consagra sus fuerzos
Deprinderea devine curat alt1 naturK, y su vida misma a dar independencia a su Pais
Acésta o cun4tem a 'n lume vetuim ; natal, a defender y consolidar l Libertad en
§'apoY natura este granit, nu bot de sgurg la justicia.
Ce lesne se sdrumia atuncea cand vroim. Paris, febrera !Mo.
[13,262.] 18
138
Cordocuba este un seriman porcarti. De dimindta pAnA ureChile ciulite se nu pdrdn nod fdrime de vorbulitn, cum
in sM elt mhan haulind turma lui de vite, la ph§iune pe mi-ti ascultat au nesatiti svestele din betrani ale lui Cor-
malul Nistrului. Si ce vite? Mana lui cade sdra de obo- docuba! Spunea flOcAul istoria lui Trojan Imperat, ala
g61a ca o cracn desprinsh de vijelie de n'o mai poti urca care a facut yantul mare de trece si pe langa Prut, apoi
in sus, atata a fost silit se Invertdsca ghioga : Cea ! tu cum stramo§ii nostri a adusli imperatia pe aice tome
rotofeitil Ridio ! tu b61A !... De! tu Labn-scurtn L.. Cu- de peste noue mari si de peste noue teri. Dar apoi isteria
nosci D-ta dobitoc mai neascultator, mai anevoih, de dat pe Imperatului Ionital... Ai! ce pui de roman L.. Cum mi
pirte ca vitele din turma bietului Cordopuba ? Di-le porct ti-a ritpus sub pici6rele lui pre toti dgmanii romanului !
si ne am Inteles Cum mi l'a domolit pre Grecul cel fhlos din Bizantil
Bietul porcariii! Abie par'-ch, te otAresci se-I 1ici pe Cum mi ti l'a batut si prins si ferecat in temnitl pre
numele meseriel, atata ea ne pare injosith.. Bine ch, s'a mai Baldovin, Ala de luase Bizantul in numele Crestinntatei si
gasit un poet ca Francois Coppée, carele in "Les humbles" apoi se legase de Imperatia crestinh, a Imperatului nostru
se mai mangae meseria§iI umiliti ! Ionita ... Da ate §i mai ate L.. De podidia lacrimile
Dar" acum 600 de ani In urnan de ar fi trait Coppée si pe Pergar cn-ci nu mai sunt asia timpuri acuma si muie-
l'ar fi impins s6rta pe la Nistru, 6re cuteza-t-ar-fi so poe- rile cu obrajil rog de miscarea mai iute a sangelui, se
tizeze pre al de badea Cordocuba porcarul ? Teamn-mi e et intreba tainich cu mintea lor: öre de ce nu mai sunt barbatii
nu, dupa cc ar fi vegut cu ce dispretn se uita satul. la nostri tot atat de aprodi ca aceia de atunci ?...
bietul Cordocuba si dupa ce ar fi simtit cl in totn res- Ce folos! OW Mg Vlasie judetul cel mare, ee folost !
publica Berladulul si a Chiliei porcarul nu ghsia horn la gi este si acuma imperatie peste Dunarea, Imperatul Con-
de serbAtOre, in care se se pringa , far ca Indata se nu. stantin... Numai nu sdmann surcica cu ftulpina, macar ca
dsh, de la jocti §i fetele §i nevestele ... 5i ce era de elu gice vorba romanului cft da... Uncle mi-e vitejia lui Ionita
ddcA se brudia se fie si urit la chip, orY insemnat de Imperatul si unde slabiciunea lui Constantin !...
Dumneclea, pe linga on mamá la camph vite -cu caatare i d'aceea, respunde Cordocuba, traimil si nol mered
numai de St. Ignatie si t6mna ori idrna, cand nevoia de cu gilele In mann, si nu suntem vrednici s6 ne apAramil
opincd indrdptn satele departate la coliba lui Cordocuba, satele si turmele de limbele streine, de Mari .... Hn! cnci
dupe malul Nistrului! nu se gasesce o mann de Nal de DOmne-ajuta, si ai vedd,
jupan Vlasie, an nu §'ar mai bate veneticii joc de noi si
de ale n6stre!...
Fetele facute ci6tch, in jurul Porcarului, intr'o gi dud
Cordocuba din coliba lui catarath, pe o stincl nalth, sefti- el gicd ga vorbn, cautara la fiacaii din jura si par'ca
data de dalbele unde ale Nistrului, cauta de departe si de s'ar fi intrebat cu lumina adancti grait6re a ochilor lor
departe cat putea ochiul lui cuprinde cu vederea, nu vedd pe frumosi : da ce ? voi nu want* &cal voinici cat Porcarul
la wail 1276 decat pustietate ... Colo, colo, in fundltura acesta ?
a de UIl1 coperit de stejariste de o fi vr'o locuintn ome- Ba bine el ti-o da mann se gici nu, cand te MUM,
ndsca, en esa un sul de fumh care dantuesce ca o gad, ochi femacntori de muiere si cand in desagii vietii nu al mai
nebuna de la Bizanth, dupl cum i canta cobza ventului. mare gramadh, de ani de cht, 18-251 ,Da poi ce sun-
Da, acolo e satul Lapu§na unde locuesce stapanul turmelor temt , mn Cordocubo striga Asanel al PIrgarului, un
ce le pasce Cordocuba... Vegi , uitasemt se ye spud ch &cat de 18 ani...
bietul fiecau purta numai ponosul turmel, dar turma era Da ce ne cregi pe noi, fartate!? repetn cu glas unit
a altuia! toti ceilalti.
Pecat, get, ch se can bietul baet se aibn si elil strin- Pirgarulh cata cu dragh la Asanel ; satul Intregh de fete
sorea lui, viti§orele mai, c4 era om Intreg la fire, cu mintea si muon desmdrda cu graiurile tacute ale animei pre flecai,
deschisa spre t6te si priceput si t6n6r si sprinten de nu-1 numai Soltuzul tine capul inclinat pe peptu si cu coda bal-
intfecea nime din t6ta tdra din prejur! Ce mandru fiecati! tagului taie rab6je pe lutul din bhaturn, Mend ochii pri-
0cea leica Safta, cand 61 vedd, dar pe data si amintea ca poniti pe un cuget.
este porcaruliA lui jupan Neagu si died: p6cat! Ce minte Da ce te sbati cu gendurile, jupan Aurele ? Nu-ti Oce
agora, ca burghiulb ! esclama jupan Stan phrgarul satulul ; anima grait de bucuria cand augi pre flecaii nostri ea-sit
p6cat cft e porcar !.. gata se se asemene cu ceia din gilele de vitejia in care amu
Porcar, fie, dar Cordocuba era fecior de Omni: tata-seu copilarit noi nstia de suntemti acuma cu neoa pe capu ?
fusese popa, bunu-seti ear popl ... Tot augind in casa pn- ffei, fratie Ovidene, se li ajute Dumnegeti, da ce se
rintdscA cetanie pe limba slavondscl, Cordocuba prinsese pOta face o mann de flecni, fara ajutor de la imperatia, fats
nitel graih de baserica de se uitd de la un card de vreme chiar cu linghile de tatari, cari ne napustesch mereh ?
si betrAnil judeti cu drag la cuventul lui si dicea cugetul seu : Nu in multi, nea Aurele, ci in pucini ardta Dumne-
Cite, de apuca se traescn tath-seti, pArintele Onufrie, si deu puterea sea, dicea parintele Onufrie, Dumnegu se-i faca
deca Tataril nu Ii prada vitele si nu ii ardea Casu§ora din parte din bucuriile Raiului.
Salciile Cotului-Morel, uite, Cordocuba era se dsrt fruntgh
in tdrA, ori se fled si el un cinstit preot... Ce pecat de Met!"
Dar se te fi intemplat o data NA cand Cordocuba po-
vestea istoriile ce le invetase do la taica-seu reposatul Cateva gile dupa aceea, Cordocuba frAmenta cu anima
pArintele Onufrie, nu , 4e4 , nu l'ai mai fi uitat ! Atuncea de doruri, graiul lui Oviddnu : Nu in multi ci
lui plinh,
se fi vegut cum si Leica Safta a tifn6sh, pentru ca este in pucini . . . Tata-seu, un preot, o 4isese Vorbn din
nemotenia cu PIrgarul, si Mariora fiica oItuzului, si Anica scripture o fi Apoi scripturele graescu ele altu ceva
Despinei lui Tistu cel anteiu din BarIndeni, toti flecail si decat adeverul ... Dar unde sunt si cei pucini?
toate fetele nu mai veddu in Cordocuba pre bietul porcarti i ochiulu mergend iute pe talea gendului, Cordocuba
care le a stricat hora pentrtl ch s'a fost prins si el la ea, se vede in fruntea a catorva sute de voinici tinend pept
ch, de ! juca si lui anima cum oicea arcgul lui mo§ Tatarilor, si numele cresce din sat in sat ... Cine scie,
Strungl alautarulh, ci rotogol stuph in jurul lui , cu pote ajunge numele lui OA la augul imperatiei ... 5i apoi
139
Olt chiaml Constantin Imperatul §i-I 8 oste mare §i bate Din ac ll numele lui Cordocuba sburit pe aripa faimei
cu ea de tot pre Tatarl si atunci, do ! lucrul se p6te din sat in sat, din cetate in cetate, din imperhtitt la im-
Mariora P6rgarului uith ch el a fost un biet porcarit si... perhtih,
Cine nu a patit macar odata in vieta sea ca Cordocuba ? Nu mai Oic64 fetele: pecatu! neci chiar tifu6sa Lelea
Cine nu a visas dea 'mpici6rele, dust cu gendult de acO Safta.
calauzh ratacit6re care este anima nOstra ? Dar pecat! Oice-voit et, ch nu mi mai rattle locti in
Numai Cordocuba nu era &cat care ce a visat se nu aasta carte se scriu faptele ce le a mai fitcut Cordocuba,
cerce a In face aevea. S'apoi candu se tocmesce voia .ca se remlnit urmasilor si nepotilor se la fle pilda si
omului cu a lui DumnecIeu ce bine este peste puterile omului ? inveltttura:" ca nu in cei multi ci in cei putini se ar6th
Cateva Oile duph ce asemene genduri se luptarh in mintea puterea ui Dumnedien!
lui Cordocuba, eata ch, intr'o qi, vede, din naltimea stIncei
unde-i era coliba, radicandu-se un nort mare de pulbere,
dincolo de Nistru... Ce se fie ? Nu este verteju de ventu...
De buna s6m1 sunt Tatarii cari may navhlescu ... Nu e
timpu de perdutti Omult se'y aciu6sch turmele rhpede...
Peste pucine ore ar fi prO thrOu!...
Turmele ? Da ce ? atata are Romlnul mai de pretu?
respunde mintea lui Cordocuba ; turmele ? dar yra e mai
mult ca turma lui Jupan Neagu din Lhpu§na ... Da 1 se
cerct a-mi apara mai nainte de tote yra... DEM ETRI E COZACOVI CI
AbiO a gandit a§a si eatalt fugind cat '1u tine piciorele
phnh la Lapu§na si iute la turnulu cela de lemnu Invechit
dela Baserica si barn! bam ! bam ! sung jalnic clopotul Am dat mai sus (pagina 93) reproductiunea und
de dandana fotografii a lui Demetrie Cooacovici.
Se adung satulu ... Toti, tote aldrgh din tote partile. Cine deja nu cunosc6 la moral pe acest barbat din fapta
Ce este ? Ce este ? cea romhneasch d'a si fi lasat tota averea In favorea cul-
Ce se fie ? Tatarii ! vin tatarii ! turd nationale a compatrjotilor sei ? Aci inse sunt la locul
Si femeile a16rga se si i6e copilasii se-i adapostesca prin lor cateva note biografice ale lui Cozacovici culese dela unii
scorbure si fetele tremurand cauta apararea parIntilor lor din compatriotii lui.
Haideti fiecai !... A sosit dioa ce doreati !.. Cu Demetrie Cooacovici este nascut la Minciu (Mezzovo)
mine flecai, striga Cordocuba Puneti mana pe cOse, to- in Muntele Pindu, la 1790, din parinti romani. Orfan de
p6re, arcuri, .. Jute, lute ... Nu in scorbure se adhpostesce tath la versta de 6 ani, fu crescut de catrh un unchiu al
unu voinicu ci in cetatea cO tare a voiniciei lui? Cu mine, set dela Viena, la carele maica sea, fiind sarach, se ve4u
fratilor ! Nu in Multi ci in pucini ar6th Dumnedeu pute- siiita-lu tramite. Acesta, cu numele Cozacovici, avea in
rea lui ! Capitala Austriei o cash de comercit pe linga care atayt
Glasul lui Cordocuba unit cu alt clopotului bhsericei stre- pe junele nepotu. Contactul cu RomAnii din Viena destepta
batu Intr'o GEO In totu satul Peste o Orh cateva sute in juuele Demetrie Cozacovici consciinta nationale : elu so
de juni, inarmati cu tot ce le capse sub maul, Indesuiau simti romhnt si anima lui incepu a se Infiacara de dorul
pasul lor spre Nistru, in directiunea unde vedeati radi- d'a vedd cu proprii sei ochi ac6 tera nude Romhnii sunt,
candu-se din ce in ce mai apr6pe norul de prafti ori cat de apesati de jug streinti, totuy staphniI locului,
Cand sosira la Nistru era timpt, Tataril Incepeti al trece... adeca tera romhnesch. Ocasiunea i se presenta duptt 1821.
Cordocuba le strigh : Duph ac6sth data pare ca alerga dela Viena spre a Intra
in yrurile primei armate romlne, dupa isgonirea Domniei
Mai tatare, tineti calul grece. Inteligenta rara a lui Cozacovici, nu Intagiti a-i
Mdi tatare, las/ malul,
Na cerca a trece riul . . . coneilia iubirea nu numai a capilor armatei ci chiar si a
Domnitorului Alesandru Ghica. Acesta 'lit 'nainth in scurt
timpt, la gradul de Capitant la Cavalerih si adjutant dom-
nesct. Mai apoi, directiunea rusesch, co lutt domnia lui
Tatarii nu erati d'asta data in num6r mai mare decht Bibescu neconvenindu lui Cozacovici, elu refuzh d'a merge
doue-trei mil; ce ii trebuia ostirI multe ca se prade in Rusia, unde Domnitorul voia se '111 tramith spre a mai
Lapura §i se fach cateva mii de robi §i robe? At cer- face studio militare, §i-si dete demisiunea din ostire. Re-
cat-a cineva in rendurile din urma se li stO. imrotiva ? A§a tragerea sea i dete timpti se se mai ocupe de, afacerile sele
cugetara ei si venira mai pucini la numer decat ori cand. si aceste, bine ingrijite, prosperarl d'ajunsti c'a in scurt
Cordocuba inse, porcariulu cell despretuit si cu &chi! din timpu Cozacovici se p6th trE en ore-care indemlnare, dey
Lapu§na, ajutati de naltimea malului Prutului si infiacaratI tot deauna cu economil Inte16pth. Acdsth economiit si-o Im-
de acele simtiri care dau -color putini victoria contra celor pun6 elu dicend amicilor sei : Eu am ceva, dar natiunea
multi, putura se 4ica, cateva ore dupa aceea, tatarilor, mu- mea nu are ce-I trebue : neci scolh, neci baserica. Nu se
rindi, sdrobiti de ghioga porcarului si de c6sele fiechilor : cade se cheltuescu ce arnii pe nimicuri §i se-mi uitti de
patria mea"
cMii Tatare, und' tie pala ? Nu, elu nu si-a uitat patria natale. Demetrie Cozacovici,
mai Tatare und' tie calnl ? fericit d'a fi veOut ch dela 1864 RomAnia se gandia si la
Ind Tatare and' tie fala ?
Nu spuseifi se nn treci malul ? Romhnii din Peninsula Balcanich, esi doh tot avutul seu,
Nu soidi tu, mgi vecine, la 60,000 franci, pentru infiiintarea unei scoli romane peste
Ce-i Romanul in turbare ? Balcani. Abie confidase testamentul set und epitropii com-
Corbii masa acum din tine push din D.D. General Tell, I. Bratianu, Sideri, Goga si T. A.
Mii Tatare, mai Tatare 1,
Urechih, si elt, trecu la vida eterna in 21 August 1868.
* Eterna fih memoria ta, Cozacovici I
18
140
(
ALBUMUL MACEDo -ROMAN
Radu Negru
(dupg. muriY Curtey de Arge0d)
Fanariotul
i
!.11.0M.,
yri..., , (41
, 4,
e '' e Zi,..7,, 44' ,
..4
,k.
. ,--,:;-,- .-- . 1 tr,1",-e-,-
- Pe q-
;;.,
..
,%,..1',
'
4...c.,.fg,...
.
,
( r-
'243-r
-.. -.'-'
,i ''
.A.,..4,-
-,...
-4-,1,1;- : ' " kf. )
5....1.! ,.
' '
,
,..., ,
OF1,',4
,,#
'..i
. J. 10e .TAA: i 4,
", '''; Ar".1., ',Se ., . .
1 1 F 11°_?
..
,c''.'' ,k
S
.-'i ZAI. ... .. Z..' ^ ,i. y,..,x7.'
F. ..
.
4
-; &; . 47 44 '1:i: 7.
. lig.... l':
' .a '.%,
,,7 ,- r. fr4
Y g'
eY tl
,, fa P /, , e.. ,,, .. 47, e, ' \ ,,,t,....v.........
, N ." . -.
' a '44. 47
.,
1 4, F,.
., r ("Vot
.i.,..
...,,
,
..,,
VI
a- If. re ,,' -- , .. -.41A OS: '.. ',.
4r.
3:,,, ,4.` , /,'"," A
At A
i ..
?" '''' ki ,a 1--, 4 Wf,,,, ,.. i -t4iit - , m,
.,..
.
4.'ij, '4,
Is
-4:21 '27 ' "'"ft .---ti7.4.,\.. ...:,..
'1."-4 'rk".'-%.?)%0'25'7)
, ,
s '',gibly..t:' . r"
07..... V. , ...Kr
.f
tiJ
S
,
Q.
404
jp,
k
; 4 ..)
41,4-
14
4
c
: ' :.,.5.$
.,,
.1,, ' , k . be
r;y
.,,;,,,,
e- t sAIN?4, 7 :tp .
0 -..
1
-:
1,11tA' '
.4,&.. '.,. t
.
N*,
Ye 1
"";'42B ,,.
'' -I/I".
,;,..
,.,. ,,, .1,,. - ' .---,,,, q.:*%...?4,,,...
.
:+:
1,, ,,,,.
4 ,,
. - --. ...,trz*.r.k.,-..?-....---
....-4. ,?..,......9,...- --,,,.
''',
".3`',V,..?.....
,.`-',.
...<4.11
...1t
:".-,,,,.
,X.
..._
:4L4.9.,z,..,.
"
,... ,,,,'_
.
'',, ..N.,
.....
r"re "f
'.., r,4. , .
.
, -.5.r..,;:v 4. l
'0 :
1 ..-e. , , ,r..<e.,.
' 4.,./.-''... ,t r.
....04-.$.'
-
-4.,.-Ne..
4 -,..,...4
t. ''.."'"'"fiki
" 1.
i't. c:-.44i..,, ,.s.i.
'1-.''''...6'
' ,,,,, ."
, ,,....,34,
,
s-N ,,
14.10.1111:tit'''... ,
Sk:si?.. . .
P 4if. i,,,,N ,r. .4%17t.;-,..:''
.,., .Y
,
.
:14-,
ts,4, --le XJ v. V./4.N,
st. -.N.
..;`
',,,1144-4, '0.
`Pft4,'
-''*.--,r..4... .
1.° ,''' '-- - '",>'", .4:1,v,Itroir:,4.4-1,\:!:4,ti:.
t.:1.,:..,..1.1;624,..
N'4,.., vi
...4.:v
'''', ,.4
44iiVa
..4-:, Atr- ' 4" .*5.41:1Nki
..." ." 1.Q" 'k .5k,,
s..1
"fr ,
4,%
.
t',9,,,,....1,, ...,44
' e,
,..,
. , 1,.,
'", .
\,..rst.... tt, , ,..,
....4(1.0.,.
. . - ....,- `.;.7 7
m
-'-
.-.,44..^---- ,........
.*....
''',...1 NOM .tv:adiSyNte
l '4,\ .,' i. _ .4,034
",,nti., .i., .41`z
.-44 ..,--,..-4.
-,,,
0 .../,,,, - --
-, ..E.74, 'Sr k
ti lV I4 .1 `' ;!,,- 0,..
ei re ,
.J
;1; ".i., ....4,4)..'4,4 .4.,- d "4`i' .,
...,,,
.,
P .'at.
; gi 0,,
'',.y,
-g''
k:-, .
ip-
A 1---
... lc 25-,-
,..-- V ' , ',
1.
.?,
\\
. ..4 \ ^ .4fC
'# .;
N. , t..
tkttr , .4 ir,' .
. ,:. 4,..4, t ,IN1'
... ,,,,,e.., '''''' .->p
,-
IP ,,
' 4A
,
-.4-1i'4*.e.'.,4; 4', ;;- -0 (4.
s '.
1,
,.,. 41 ,Vg,,,,,,d. ,, 1". g14.44
44,ref&o. - 0.f."4:,..-;.k4,514,/ q..46''',,i'siA Yo' AV.' ..& ..,..
\
142'
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Fit ca esempluln sen se afle imitatori numerosi! Atunce HIU, ESC() SI SONT ROMANU I
alaturea cu Scola Cozacovici" din Gopistea, vomit avd altele,
4eci si sute, si cultura romAnt va fi asecurata!
ptu-spre-sliece vécuri grele
SOUVENIR DE VOYAGE Disparé-vor cá i erT,
De cand mo0i ginteT mele
Au cuprinsil aceste VerT;
rrandis que je suivais, A travers la famée, Si dela Traianil celu Mare
Pensif, tout en voyant la flammè pallier,
Les premiers craquements de la bfiche allumee, Si pan' astadf, nencetatil,
J'ai send tout d'un coup, dans la chambre fermée, Multe clile de 'ntristare
La bonne odeur du bois bralé dans le foyer. Si de glorii amu gustatil.
Comme on retrouve en soi, d'une naive image,
L'aspect, toujours vivant, des horizons connus Sementi'a cea latina,
Tout nous présente encor la nature sauvage; Apeslata 'n resaritil,
A travers les chemins parcourus en voyage, ST-a acutti icT radecina
Les souvenirs d'hier sont bient8t revenus. Si frumosil a incoltitil.
Je me suis rappelé les pays de bruyires, Si prin viscoli de urgia
Les rochers parsemés d'ajoncs et de genats, Stéu'a densei n'a apusti,
Et les feux_ de chasseurs a11umé sur les pierres, Ci luptandii cu forta via,
OA la raolndre broussaille arrachée aux clairieres, S'a 'naltatu totil maT in sus.
Exhale, en s'embrasant, le parfum des forks.