BĂRĂOANUL

BARAGANUL

Soare, pretutindeni soare,

Foc din zori pînă-n apus.
Şi-mprejur, dogorîtoare
Şi-mprejur,
fără coline,
Zări pustii fără
55 Nici
Nici pe cîmp cîntări de-albine,
Nici o' pasere
pasere pe sus.

Numai groaza şi fiorul

Stăpînesc pustiul loc,
Trenu-şi înteţeşte
înteţeşte zborul,
10
10 Mai curînd de-aici
de-aici să scape,
Din pămînt lipsit de ape
Şi mustrat de-atîta foc.
foc.

Colo-n
Colo-n fund
fund e parcă
parcă turmă
Ori îmi pare-aşa, ştiu eu!
15
15 A rămas şi-aceasta-n urmă,
Iar cîmpia fără viaţă
Are tot aceeaşi faţă
Ici şi colo şi mereu.

lat-un car! Agale vine

20
20 Tras de boi cu umblet rar.
Şi mă uit, mă uit mai bine;
In
in pustia asta mare
Parcă n-am văzut, îmi pare,
Niciodată boi şi car.

348

www.dacoromanica.ro
 25
25 Şi-apoi iarăşi golul zării
Pînă-n cerul jos
jos ajuns
Nicăiri
Nicăiri îndepărtării
Nu-i găseşti deosebire,
Unde-alergi ta~.privire
Unde-alergi a ta�.privire
30
30 Tot acelaşi trist răspuns.

La canton, cu steguleţul,
Un
Un copil zglobiu şi mic.
Grav ce stă pe loc, isteţul
Maică-sii, şi-arată drumul!
35
35 Cînd se dă-ntr-o parte fumul,
Cîmpul iarăşi, şi nimic!

Şi nimic, nimic
nimic! ! in
In soare
Doarme galbenul pămînt,
pămînt ,
Doarme-nfiorat şi moare,
40
40 Fără umbră,
umbră , fără cînturi,
Fără de-ngăimări de vînturi,
Făr' de rugă ·la
,la mormînt!
August 1903

www.dacoromanica.ro