Pasescu Stratanov Leancu Jertfa-si-Recunostinta 2001

https://biblioteca-digitala.
ro
Colonel (r) Gheorghe PĂŞESCU Colonel (r) Dumitru STRATANOV
Maior (r) inginer Ioan Virgil LEANCU
JERTFĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ
Eroi
şi monumentele lor
din
Tara Bârsei,
,
Tinutul Cohalmului
,
•
ŞI
Ţara Făgăraşului
Editura PASTEL, Braşov, 2001
https://biblioteca-digitala.ro
Lucarea a fost tipărită cu finanţare de către Consiliul Judeţean
Braşov, în colaborare cu Muzeul Judeţean de Istorie-Braşov.
Ediţie îngrijită de conferenţiar universitar doctor Ioan Vlad

Tehnoredactare computerizată şi coperta 4: inginer Mihai Dina
Coperta 1: Dumitru Stratanov
l.S.B.N.: 973-85286-0-7
S.C. PASTEL IMPEX S.R.L.

2200 Braşov, Str. Bisericii Române, nr.53, ap.2
e-mail: pastel_dg@hotmail.com
Tel.: 068/41.43.46; 095/05.15.34
Fax.: 068/47.69.42
Descrierea C.l.P. a Bibliotecii Naţionale:

Păşescu Gheorghe, Stratanov Dumitru, Leancu Ioan Virgil
Jertfă şi Recunoştinţă/ Păşescu Gheorghe, Stratanov Dumitru,
Leancu Ioan Virgil
Editura Pastel, Braşov 2001
Format: l 7x24 cm, p. 480
l.S.B.N.: 973-85286-0-7
Timbrul literar în valoare de 2% se virează la Uniunea Scriitorilor

din România, cont Nr. 45106262 BCR - SMB
Tipărit de S.C. PRIOGRAPH S.R.L.

Braşov, Str. Apullum, nr.14
Tel.: 068/41.61.81
Fax: 068/41.61.84
Cuvânt înainte
Această lucrare a fost întocmită din iniţiativa Comitetului Judeţean

Braşov al Asociaţiei Naţionale „CULTUL EROILOR" şi a Consiliului Judeţean
Braşov - Comisia de cultură, învăţământ, sănătate, cercetare, culte, sport.
La apariţia ei un sprijin neprecupeţit au acordat colectivele următoarelor
instituţii braşovene:
+ Academia Forţelor Aeriene „HENRI COANDĂ" - Braşov, prin
domnul profesor universitar doctor, general de brigadă Petrişor
Mandu, rectorul instituţiei;
+ Unitatea Militară Nr.0 1 604 Braşov, prin domnul colonel Ioan
Cucoreanu, şeful unităţii;
+ Regionala de Căi Ferate Braşov;
+ Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale;
+ Agenţia Braşov a Societăţii de Administrare a Activelor
Feroviare, precum şi domnii Radu Nicolai, Sârbu Victor, Simion
Cristinei Ionuţ, Ştefan Ghica, Tudorache Viorel şi Ţucunel
Nicolae.
Tuturor acestor Oameni cu un profund Cult al Eroilor, în numele nostru şi

al cititorilor, le mulţumim din toată inima!
Autorii
EROILOR NOŞTRI - AMINTIRE NEPIERITOARE !
Generaţiile eroilor care au luptat pe fronturile celor două războaie mondiale au

trecut, în cea mai mare parte a lor, în lumea celor t'ără de prihană. Puţinii veterani şi
văduve de război, încă în viaţă, aşteaptă, în anonimat, cu durerea nerăsplatei în suflet,
întâlnirea cu Cel de Sus!
Generaţia noastră, a celor care am contribuit la întocmirea acestei monografii, va
trece şi ea în nefiinţă. Dar noi, cei care ne-am străduit să restituim locuitorilor Ţării
Bârsei, Ţinutului Cohalmului şi Ţării Făgăraşului, crâmpeie din viaţa şi faptele de vitejie
ale înaintaşilor lor, mergem la întâlnirea cu eroii, scrişi sau nescrişi în aceste pagini, cu
conştiinţa datoriei împlinite! Prin gestul nostru, am reaprins în sufletul şi cugetul multora,
vârstnici sau tineri, sentimentul de recunoştinţă faţă de cei care i-au plămădit, care au
luptat şi apoi au murit pe câmpurile de onoare. Ei nu vor fi uitaţi niciodată, pentru că,
acolo unde o troiţă de lemn cu numele lor dăltuite pe braţul de stejar va putrezi sau o vor
doborî stihiile naturii, urmaşii-urmaşilor de eroi vor înălţa o alta mai trainică şi mai
frumoasă; că acolo unde un obelisc se va nărui din varii motive, va fi construit un alt
monument al Eternităţii Eroilor Neamului!
Dedicăm această carte acelora care, prin sacrificiul şi eroismul lor, ne-au asigurat
nouă, celor de azi şi de mâine, un loc demn sub soare,
lui Vladimir şi Alexei Stratanov,
lui Ioan Aron Iosif,
lui Ion Dumitru Pişescu!
O razi de soare se stinge-n tăcere...

Ne doare c-o pierdem!
Ne face mai trişti,
Dar raza se stinge, nu-nseamnă că piere!
E-n sufletul nostru,
Eşti tu,
Deci, exişti!
Un cântec se curmă deodată-o tăcere ...

Ne doare că-l pierdem!
Dar cântul se curmă, nu-nseamnă că piere!
E-n inima noastră,
Eşti tu,
Deci, exişti!
Un vers de iubire se-nchide-n tăcere...

Ne doare că-l pierdem !
Dar versul iubirii se-nchide, nu piere !
E-n cugetul nostru,
Eşti tu,
Deci, exişti!
Şi versul, şi cântul şi raza de soare,

Şi alte dorite şi sfinte nevoi,
Nu sunt şi nu fi-vor nicicând muritoare!
Ori, dacă... să piară împreună cu noi!
I
M. S. REGINA MAAIA
Ocr'Ottt.arn StdttlJU .„r..,htleM �1.tbf•
c..V\4 ��· �� 1-1- �� 1.vi�,

U � �wl.1tkLf(·_ ,(_ .M.. C.:M.u Ul. CA.
fo.4� � f� "� �� .w.. .�p_
,
�#t'\o.U. A.IC4�.
. �-.
Introducere 7
INTRODUCERE
„ Gradul de cultură şi civilizaţie al unui popor se vede in felul cum ştie

să-şi cinstească eroii" spunea distinsul cărturar şi luptător pentru Marea Unire,
-
protopopul braşovean dr. Vasile Saftu, la dezvelirea monumentului de la

Bartolomeu - Braşov, în 1 92 1 . Şi românii au ştiut întotdeauna să-şi cinstească
eroii, înaintaşii, luptătorii pentru binele neamului. În vremurile mai îndepărtate de
noi, în primele secole de luptă pentru apărare a neamului românesc, victoriile şi
jertfele pe câmpul de luptă erau sărbătorite şi cinstite prin rugăciuni la Cel de Sus,
şi prin înălţarea unei biserici sau mănăstiri. Pilda lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, o
ţradiţie preluată de la înaintaşi, şi apoi un model impunător pentru urmaşi, este
dovada cea mai expresivă a credinţei, pioşeniei şi recunoştinţei neamului
românesc. Şiragul de perle al artei româneşti medievale - mănăstirile Moldovei şi
bisericile româneşti de pretutindeni şi din toate timpurile, sunt îngemănarea mult
meşteşu�ită a sentimentelor enunţate cu geniul artistic al poporului român.
In vremurile mai apropiate de noi, secolele XIX şi XX, când cinstirea
jertfei şi eroismului a început a se face prin ridicarea unui „stâlp de piatră", vorba
lui Octavian Goga, şi românii au împânzit spaţiul românesc cu astfel de însemne
ale cinstei, pioşeniei şi recunoştinţei pentru eroii şi martirii lor. Marea Unire din
1 9 1 8, momentul de vârf al istoriei noru;tre naţionale, înfăptuită la capătul unor
eforturi imense a mai multor generaţii de români, cel puţin de la Mihai Viteazul
încoace, şi după un mare război al eliberării şi întregirii naţionale, care a cerut
jertfa a aproape un milion de români, fapta general românească a ridicării de
monumente eroilor a devenit atât de amplă şi a tot cuprinzătoare, încât practic
fiecare localitate, fiecare comună sau sat şi-a ridicat propriul monument eroilor
locali, eroului necunoscut şi tuturor eroilor, de la impunătoarele monumente
ridicate pe locurile unor mari bătălii (Mărăşeşti, Mărăşti, Mateiaş etc.) până la
troiţele şi crucile de lemn ridicate pe morminte colective sau individuale, acolo
unde, pe câmpul de luptă, s-a produs jertfa eroică a luptătorului.
Zona Braşovului, adică Ardealul de sud-est, în care, după autorii
prezentei lucrări, intră, pe lângă municipiul Braşov, şi Ţara Bârsei, şi Ţara Făgă
raşului, şi Ţinutul Cohalmului (sau Rupea), această zonă, deci, este foarte
încărcată de istorie, de lupte şi jertfe ale românilor şi aliaţilor lor, dar şi de
monumente ale eroilor, ridicate mai ales după Marea Unire. Cu siguranţă, se
poate scrie o istorie a acestei părţi de ţară, uzând ca sursă documentară, exclusiv
de informaţiile oferite de monumentele zonei. Şi această lucrare este, se poate
spune, o astfel de istorie a Ardealului de sud-est.
Istoria antică şi medievală braşoveană, în componenta sa de eroism, jertfă
şi martiraj, se regăseşte în monumentele specifice acelor vremuri, şi păstrate nouă
peste veacuri, în zidurile cetăţilor dacice şi romane de la Racoş, de la Râşnov
(Cumidava), de pe Tâmpa etc, în cetăţile şi fortificaţiile medievale ale Braşovu-
8 Jertfă şi recunoştinţă
lui, cetatea ţărănească de la Râşnov sau cea de la Rupea, în bisericile străvechi

din tot acest spaţiu, ale românilor ortodocşi, dar şi ale conlocuitorilor noştri de
alte religii, în muzeele şi bibliotecile care găzduiesc şi popularizează documentele
de epocă ale eroismului, jertfei şi recunoştinţei.
În epoca modernă şi contemporană, Braşovul şi împrejurimile au fost
zona de desfăşurare a unor importante evenimente politice şi militare circum
scrise luptei românilor pentru independenţă, pentru Marea Unire sau pentru
eliberarea şi reîntregirea din 1944. Revoluţia română de la 1 848 a awt o
componentă solidă la Braşov. Aici, într-o atmosferă de agitaţii revoluţionare, se
constituie organismele revoluţionare, o prefectură şi o legiune militară, avându-i
în frunte pe I. Bran şi apoi pe C.I. Secăreanu cu un rol important în sud-estul
Tamsilvaniei. Legiunea lui Secăreanu i-a ţinut la distanţă pe secui, respingându-i
în lupta de la Săcele, iar pe unguri i-a învins în luptele de la Vama Buzăului (23
noiembrie 1 848), şi Hărman ( 4 februarie 1 849).
Unirea Principatelor şi dubla alegere a lui Al.I. Cuza au fost trăite şi
susţinute cu hotărâre şi de către braşoveni, ca fiind, „dorinţa cea mai de pe urmă a
tuturor românilor, a celor destul de deştepţi pentru a-şi înţelege soarta, ca într-o
unire să formeze un regat neolatin, neatârnat" - după expresia „Gazetei Transil
vaniei". Unirea românilor extracarpatici a stimulat considerabil lupta naţională a
românilor transilvăneni, i-a încurajat în lupta împotriva unirii forţate a
Transilvaniei cu Ungaria, şi pentru a obţine organizarea Transilvaniei pe baza
dreptului istoric, alături de fraţii lor de peste munţi.
Războiul de Independenţă al României a fost trăit şi la Braşov cu maximă
intensitate. Foile braşovene publicau şi comentau evoluţia evenimentelor politice
şi desfăşurarea conflictului armat. Între voluntarii transilvăneni şi bucovineni s-a
înscris şi căpitanul Moise Grozea, intrat prin căsătorie în celebra familie a
Mureşenilor din Braşov. Corespondenţa lui cu familia a fost un lung reportaj de
război, publicat în „Gazeta Transilvaniei". Şi la Braşov s-au adunat şi s-au trimis
importante ajutoare pentru armata română, prin contribuţia comitetelor conduse
de Manole Diamandi şi Iancu Lepădatu, respectiv Sevastiţa Mureşianu şi Victoria
luga. Sevastiţa Mureşianu îşi motiva strădania prin „sfinţenia obligaţiunii ce o are
fiecare suflet român de a sări întru ajutorul fraţilor de sânge care se află în
suferinţă, şi cu atât mai vârtos întru ajutorul eroilor români care sângerează
oriunde în lupta pentru apărarea independenţei române". Câştigarea
independenţei pe câmpul de luptă alimenta nădejdea românilor transilvăneni că
„după o Plevnă balcanică va urma o Plevnă transilvană", iar când armata română
intervine în războaiele balcanice „Gazeta Transilvaniei" exclama: „Ţara
întreagă, sufletul românismului întreg e cu voi, bravi urmaşi ai eroilor de la
Plevna. Noi cei din ţara asta a habsburgilor vă urmăm pe drumul datoriei,
cuprinşi de înfierarea unei aşteptări tăinuite. Aşteptăm să vă împliniţi visul, să
salvaţi cinstea ţării ... Cu bine mergeţi, dragii mei, şisă veniţi cu bine. Neamul
întreg e cu voi!"
Războiul mondial şi războiul românilor de eliberare şi întregire naţională,
au plasat Braşovul şi sud-estul Ardealului în mijlocul evenimentelor, mai ales în
Introducere 9
campania anului 1 9 1 6. La Braşov s-a născut „cazul David Pop", o însce

nare politico-judiciară de proporţii, menită să compromită intelectualitatea
transilvăneană în faţa germanilor şi a opiniei publice europene, ca fiind trădătoare
a cauzei patriei lor Austro-Ungaria. Cei nouă condamnaţi la moarte şi ceilalţi
şapte, condamnaţi la mulţi ani de închisoare, îngroaşă lista eroilor ardeleni ai
luptei naţionale.
Românii braşoveni sunt trimişi şi ei pe fronturile Austro-Ungariei,
într-un război care nu este al lor, pentru o cauză străină şi potrivnică, cu
predilecţie şi premeditat în linia întâi, unde îşi jertfesc din plin sângele şi
viaţa, chiar cu eroism, sperând că şi aceasta poate fi calea eliberării.
Cifrele consemnate de istorici sunt de ordinul zecilor de mii pentru această
parte a Transilvaniei, iar cea a jertfelor, de ordinul miilor: să-i amintim
doar pe profesorii braşoveni Alexandru Bogdan, mort în Galiţia, 1914,
Dionisie Nistor, Galiţia, 1915, şi Vasile Nicula, mort pe frontul italian în
1915. N-au avut parte de un mormânt creştinesc şi cu atât mai puţin de un
monument comemorativ.
În campania armatei române din 1 9 16, Braşovul şi sud-estul Ardealului
au fost locul celui mai amplu şi curat eroism românesc pentru eliberarea şi apoi
apărarea pământului eliberat al Transilvaniei. Rezistenţa românească a înregistrat
în zonă, după efortul ofensiv eliberator, bătăliile defensive de la Porumbacu, de la
Şinca- Perşani, de la Braşov, de la dealul Muncelul, din culoarul Bran-Rucăr, de
la Predeal, Tabla Buţii, Bratocea, valea Buzăului etc., episoade, dramatice şi mult
costisitoare de eroism şi sânge pentru ostaşul român. „Tranşea morţii" sau „baia
de sânge" de la Bartolomeu, o veritabilă crimă de război împotriva unei subunităţi
româneşti nimicită în totalitate, cu sânge rece, este doar un episod din acea
dramatică încleştare.
O altă sursă de suferinţă, de jertfă, au fost represaliile desfăşurate de
autorităţile austro-ungare, reinstalate în zonă după alungarea armatei române din
Ardeal, represalii deosebit de crude, cu sute de mii de jertfe, mulţi uitaţi sau
necunoscuţi, şi fără un însemn al recunoştinţei.
O jertfă aparte au dat-o refugiaţii braşoveni peste munţi, în Moldova şi
Rusia, unde au suferit mizeriile războiului şi au continuat să lupte pentru cauza
românească.
O menţiune specială o merită jertfa şi eroismul armatei române în
rezistenţa din trecătorile Carpaţilor de Curbură: Bran - Câmpulung, Predeal,
Bratocea, Predeluş, Vama Buzăului (octombrie-noiembrie 1 9 1 6), o rezistenţă
neaşteptată, de durată şi compromiţătoare pentru planurile Puterilor Centrale, care
se grăbeau să ajungă la Bucureşti pe drumul cel mai scurt, şi să scoată România
din război. Fiecare din aceste trecători poartă azi însemnele recunoştinţei prin
unu' sau mai multe monumente şi cimitire ale eroilor, începând cu faimosul
mausoleu de la Mateiaşu.
Războiul nostru de eliberare şi întregire naţională, prin caracterul său

eliberator, unificator, naţional şi popular, prin amplitudinea jertfei, eroismului şi
dăruirii generale româneşti, a generat o impresionantă mişcare a recunoştinţei faţă
de eroi, de cei căzuţi, inclusiv faţă de românii ardeleni care au luptat şi s-au jertfit
ca militari ai armatei austro-ungare. Cititorul va constata că în spaţiul prezentei
lucrări marea majoritate a monumentelor sunt ridicate în cinstea eroilor din
primul război mondial. Pe de o parte sunt monumentele ridicate pe locul unor
acţiuni militare ale armatei române, mai ales din 1916 (Bartolomeu - Braşov,
Tohanu Vechi, Predeal etc.), iar restul sunt monumente ridicate în localităţi în
cinstea eroilor din acea localitate, căzuţi pe diferitele fronturi ale Europei.
Şi în anii celui de al doilea război mondial, zona Braşovului a intrat în
spaţiul acţiunilor de luptă, începând cu 24 august 1944. Cotitura politico-militară
românească de la 23 august 1944, a avut o componentă însemnată în zona
Braşovului, o dată pentru că aici se aflau importante trupe germane care controlau
folosirea resurselor din zonă şi valenţele strategice ale Braşovului, şi apoi pentru
că peste Braşov şi trecătorile Carpaţilor de Curbură, nemţii sperau să facă
legătura operativă dintre gruparea germană de forţe aflată în zona petrolieră
Ploieşti, şi forţele germano-horthiste din teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena,
cu graniţa vremelnică la Sf. Gheorghe.
Corpul de Munte, comandat de generalul Ion Dumitrache, a fost
desemnat să preia controlul în zona Braşovului, să anihileze forţele germane de
aici, să menţină controlul asupra trecătorilor, şi să apere sectorul de frontieră între
Întorsura Buzăului şi Vânători, aproape de Sighişoara. Executarea acestei misiuni
a impus, fireşte, acţiuni de luptă energice în Braşov, în unele localităţi din Ţara
Bârsei, mai ales la Bod pentru apărarea postului de radio, şi desigur, pe frontieră,
acţiuni la care adesea participă şi populaţia civilă („Bateria albastră" de la Tohan,
ţăranii de la Teliu etc.)
După al doilea război mondial, dată fiind starea de comunizare a
României şi preponderenţa sovietică, mişcarea recunoştinţei n-a mai putut urma
tradiţia din precedenta perioadă postbelică. Regimul comunist controla strict
acţiunile de ridicare de monumente, iar propaganda oficială restricţiona drastic
categoriile de eroi ai războiului reîntregirii (1941-1945). De cei căzuţi în
campania din est nici nu putea fi vorba. Lor li se adăugau, acolo în ceruri,
generalii şi ofiţerii - comandanţii lor, ucişi în închisorile comuniste. Abia în anii
'70 - '80, s-au ridicat monumente eroilor din războiul antihitlerist, în multe
cazuri completându-se monumentele, deja existente, cu inscripţii şi liste de eroi
din al doilea război mondial.
Direcţia de cercetare şi publicistică, în care se înscrie demersul autorilor
prezentei lucrări, a fost deschisă şi alimentată cu însemnate lucrări de valoroşi
predecesori, cei mai mulţi venind din sfera istoriei militare. L-aş menţiona mai
întâi pe Florian Tucă, istoric militar, care, începând din 1965, a publicat
următoarele lucrări: ,,În amintirea eroilor", „Florile recunoştinţei" - 1967, „In
memoriam. Itinerar eroic" 1971, „Inscripţii în piatră. Itinerar eroic (23 august -
-
25 octombrie 1944)" - 1974, „Monumentele neatârnării. Itinerar eroic 1877 -
Introducere 11
1878" - 1977, ,,Monumente ale anilor de luptă şi jertfă" - 1983 (în colaborare cu
Mircea Cociu), „Locuri şi monumente paşoptiste" 1988 (în colaborare cu
-
Constantin Ucrain) şi ,,Altarele eroilor neamului" 1994 (în colaborare cu Gh.

-
Cristache). Alţi autori şi alte lucrări au îmbogăţit bibliografia acestei teme:

Dumitru Almaş, „Vetre de istorie românească" - 1988; D. Almaş şi I. Scurtu,
„ltinerarii patriotice" - 1985; V. Cucu, Şt. Marian, „Ghid atlas al monumentelor
istorice"- 1979; I. Scurtu, „Presăraţi pe-a lor morminte, ale laurilor foi" - 1978
etc. Alte lucrări realizează repertorii, cataloage sau ghiduri ale monumentelor pe
zone restrânse ale ţării, pe oraşe sau pe anumite teme sau perioade istorice.
Pentru zona Braşovului, aceasta este prima lucrare care inventariază şi
prezintă specialiştilor şi marelui public întregul şir al monumentelor istorice
ridicate eroilor şi jertfei din acest spaţiu. Ea se înscrie fericit în tradiţia
istoriografică de cercetare şi publicistică în sfera jertfei, eroismului şi
monumentelor istorice, şi-n lista de lucrări ale predecesorilor, cu menţiunea
pioneratului pentru zona vizată.
Metoda de lucru a autorilor este una proprie, originală. Ei şi-au propus, şi
reuşesc să prezinte tot inventarul monumentelor din judeţul Braşov, adică
monumentele ridicate eroilor români de către comunitatea românească, dar şi
monumentele ridicate de alte etnii, dedicate eroilor etniilor respective, inclusiv
monumente şi cimitire ale adversarilor armatei şi statului român, în diferite
conflicte armate, adversari care au căzut pe pământ românesc, sunt înmormântaţi
şi cinstiţi aici de către o societate tolerantă şi care respectă uzanţele şi convenţiile
internaţionale în materie.
Ca surse de documentare, autorii folosesc, pe lângă cele obişnuite - o

vastă bibliografie istoriografică, arhive locale şi naţionale etc„ foarte multe surse
literare, mai ales din sfera poeziei de epocă sau actuală, dar şi alte surse literare,
documente sau texte din revista „Cultul eroilor", texte ale cărturarilor sau
publiciştilor ecleziaşti (ex. patriarhul Miron Cristea). Astfel, aceste extrase din
lucrări litarare, bine alese, însoţesc fiecare medalion de prezentare a unui
monument, artificiu prin care imaginea realizată este fericit îmbinată cu
informaţiile din text şi din ilustraţie, constituind un tot unitar, cu o construcţie
ştiinţifico-artistică completă şi armonioasă. O notă aparte merită strădania
autorilor de a fi confruntat informaţiile livreşti cu situaţia din teren, cu datele de
la populaţie şi cu datele de fişă ale serviciului specializat din cadrul oficiului de
c
patrimoniu al judeţului Braşov.

Structura cărţii este divizată în trei, corespunzător celor trei unităţi
geografice ale judeţului: Ţara Bârsei, inclusiv municipiul Braşov, Ţinutul
Cohalmului şi Ţara Făgăraşului, iar în cadrul acestora, prezentarea se face în
ordinea alfabetică a localităţilor, incluzând şi localităţile care „nu au însemne
memoriale ale eroilor".
Lucrarea întruneşte o serie de virtuţi, care-i dau originalitatea şi
marchează contribuţia autorilor la aprofundarea temei şi îmbogăţirea informaţiilor
despre eroi şi monumente. Pe lângă informaţiile oferite de inscripţiile sau
12 Jertfl şi recunoştinţă
însemnele de pe monumente, de bibliografia cunoscută, autorii prezintă informaţii

inedite, liste ample de eroi din războaiele purtate de români, reconstituite din
surse inedite (arhive, documente din parohii, relatări ale martorilor, sau din
tradiţia locală etc.). Cercetarea în teren le permite autorilor să ne prezinte şi starea
actuală a monumentelor, alături de evoluţia în timp a acestei stări. Adesea autorii
ne dau informaţii preţioase despre personalităţi ale localităţii respective, care nu
au monumente, nu sunt legate de vreun monument, pentru că nu au căzut pe
câmpul de luptă. Este cazul colonelului David Urs, baron de Mărgineni, din
comuna Mărgineni - Făgăraş, care, altfel, ar merita pe deplin un monument
comemorativ în localitatea natală sau chiar în Făgăraş. Este şi cazul Mariei
Manciulea, eroina de la Olt din 1916, binecunoscută iubitorilor de istorie, care nu
are un monument în comuna sa natală, Părău, dar autorii cărţii o prezintă
cititorului, inclusiv din perspectiva scriitorului Camil Petrescu, cel care a cuprins
o în romanul său „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război".
Pentru anumite localităţi, unde nu există însemne ale recunoştinţei faţă de
eroi (ex. Mândra - Făgăraş), autorii au reconstituit lista eroilor din diverse surse
documentare pentru acele localităţi, completând astfel imaginea şi pentru acele
localităţi şi, poate, sugerând edililor locali vreo iniţiativă oricând binevenită
pentru cinstirea eroilor. O astfel de sugestie transpiră şi atunci când este
prezentată comuna Perşani, locul unei însemnate bătălii din 1916, dar în care
lipseşte un monument al eroilor. Există doar o cruce pentru „osemintele a 30 de
eroi români căzuţi pentru întregirea neamului". Şi mai sunt menţionate, tot din
acea bătălie a rezistenţei din 1916, morminte şi monumente, azi dispărute, de pe
raza comunei Şinca Veche, care au fost ridicate imediat după Marea Unire.
În anumite situaţii, lucrarea are un pronunţat caracter militant şi
pragmatic. După felul cum este prezentat satul Ticuşu! Nou - comuna Comăna -
în lucrare, nădăjduim că localnicii vor lua rapid iniţiativa ridicării unui monument
eroilor satului. Autorii, după ce citează afirmaţia directorului de şcoală, Ioan
Crăciun, că „în localitatea Ticuşu Nou, comuna Comăna nu există însemne
memoriale şi cimitire ale eroilor", şi după ce dau ·lista eroilor satului din surse
arhivistice, ei recurg la versurile lui Andrei Bârseanu, legându-le de acest sat: „Şi
noaptea din morminte/ S-aude-adeseori/ O tainică şoptire/ Ce-n suflet dă fiori;/
Prin mii de suferinţe,/ Un nume v-am lăSat;/ Blăstăm, blăstăm p-acela/ Ce neamul
şi-a uitat!".
În alte cazuri, autorii fac educaţie, mai ales tinerilor, observând că nişte
tineri au pângărit monumentul din Grid, scrijelind în piatră numele lor
neînsemnat.
Aflăm în carte şi de existenţa unor monumente mai vechi şi de eroi
dinaintea primului război mondial, e adevărat puţine, cum este cazul celui de la
Şinca Veche, ridicat în 1867 de „gelnicu seu parente", locotenentului David Popa,
mort în războiul de la 1866, în Boemia. Sunt prezentate şi monumente mai aparte,
cum este „templul predacic" de la Şinca Veche, „cu sculpturi ciudate: Steaua lui
David, semnele Yin şi Yang", săpat în piatra dealului Pleşu, cu „puteri
Introducere 13
paranormale'', utilizat de-a lungul mileniilor „pentru observarea planetelor,

previziuni şi comunicări astrale".
Concluzia care se impune este că înaintaşii, şi mai ales generaţia Marii
Uniri, au ştiut în egală măsură să lupte, să se jertfească pentru idealul naţional,
dar şi să cinstească jertfa şi eroismul celor căzuţi pentru patrie. S-au ridicat
monumente şi s-a cultivat recunoştinţa mai ales pentru cei care şi-au jertfit
sângele şi viaţa, au căzut în luptă şi mai puţin pentru cei care au scăpat din focul
luptei. Azi, când le ştim contribuţia, când ei sunt în paginile de istorie la locul
meritat prin lupta lor, ar trebui să le cinstim faptele şi memoria chiar şi în
monumente. Mari luptători pentru cauza neamului românesc din zona Braşovului,
cum sunt Vasile Saftu, Ioan Şenchea, David Urs, Pompiliu Nistor, Alexandru
Bogdan, Aurel Cristea, Andrei Bârseanu, Vasile Stoica, Gheorghe Baiulescu,
Ioan Peneş şi mulţi alţii, ar merita un monument, un bust, o placă comemorativă.
Să luăm aminte! Dintre ei, vreau să revin I� avocatul dr. Ioan Şenchea,
conducătorul luptei naţionale româneşti la Făgăraş până în 1916, când a fost
martirizat de poliţia austro-ungară, fiind dintre puţinii mari luptători ardeleni
victima unui atentat politic din anii premergători Marii Unirii. Octavian Goga,
care a găsit de cuviinţă să-l omagieze imediat după împlinirea idealului naţional,
în 1919, la Făgăraş, l-a numit „martirul Ardealului" şi le-a cerut făgărăşenilor să-i
înalţe „stâlp de piatră", adică un monument. Nu s-a ridicat nici până astăzi.
Incredibil, dar adevărat! O placă comemorativă pe casa natală din Zărneşti, pe
lângă că este o improvizaţie, într-un text de vreo douăzeci de cuvinte, cuprinde
două greşeli de informare elementare.
Din toate paginile cărţii de faţă transpiră imperativul îngrijirii şi apărării
monumentelor, atât pentru destinul şi dăinurea lor nealterată, cât şi pentru
educarea tinerei generaţii în spiritul acestei griji. Nu pot să nu trag încă o dată
semnalul de alarmă pentru destinul monumentului de la Bartolomeu, Braşov, care
în 1921 la inaugurare era un veritabil complex monumental, în care, pe lângă
monument, mai existau 18 gropi, comune, fiecare cu pietre funerare şi cruci
impunătoare, care se întindeau pe o lungime de 200 m, atât cât fusese „tranşeea
morţii" din 1916, plus alte amenajări. Inaugurarea lui a fost eveniment naţional, la
care au participat suveranii României, drapelele, gărzi de onoare şi delegaţii din
zece regimente, celebrul cor al lui Ion Vidu de la Lugoj, iar seara, într-un
spectacol festiv, a fost premiera filmului „Evocaţiuni istorice!". Generaţia de
atunci a avut percepţia exactă a faptului că la Bartolomeu se produsese o crimă de
război de proporţii, un martiraj a 250 de militari români, fără egal în marele
război, că monumentul acela era monumentul reprezentativ al Braşovului pentru
tot ce a însemnat lupta şi jertfa la Braşov pentru Marea Unire. Şi aşa l-au cinstit şi
apărat urmaşii până la venirea comuniştilor, când măreţul complex monumental a
fost distrus, gropile comune şi monumentele lor au fost dislocate şi duse în altă
parte, iar ce-a rămas este departe de măreţia lui iniţială. Un proiect din anii '80
pentru realizarea unui pasaj în zonă, foarte necesar, de altfel, viza dispariţia şi a
actualului monument. Şi pericolul n-a trecut. Osemintele celor 650 de eroi ai
14 Jertfl şi recunoştinţă
bătăliei Braşovului din 1916, adunate aici din toată zona, în cea mai mare parte,
sunt, cu siguranţă, şi azi sub calea ferată şi şoseaua care s-au extins peste gropile
comune. Este intolerabil ce s-a petrecut cu acest monument, şi cred că a venit
momentul să ne gândim la reabilitarea lui şi la refacerea a ceea ce a fost în 1921.
Autorităţile locale, şi mai ales prefecţii Braşovului, să ia aminte la angajamentul
predecesorilor lor, a prefectului V. Mateescu, care se adresa public primarului:
„ Domnule primar, încredinţând acest monument şi acest cimitir, care cuprinde
650 eroi români, sânge din sângele nostru, suflete din sufletele noastre, am
convingerea că nu veţi lăsa să crească buruienile sau să se aştearnă deasupra lor
praful uitării".
Dacă avem în vedere că de ziua naţională a României şi de ziua eroilor,
în perioada interbelică, aici la Bartolomeu se desfăşurau activităţile festive
militare şi civile, astăzi, când se încearcă reluarea bunelor tradiţii antebelice,
ar fi foarte potrivit ca tot la.JJartolomeu să cinstim Ziua Naţională şi pe eroii
armatei române, aici fiind şi astăzi monumentul reprezentativ al Braşovului
pentru lupta şi jertfa românească.
Dacă tot am invocat grija braşovenilor pentru monumentele existente, îmi

îngădui să fac şi o sugestie pentru edilii şi autorităţile braşovene, pentru Braşovul
nostru, care nu este foarte bogat în monumente, care însă musteşte de istorie, de
jertfă şi de eroism, şi anume realizarea unui monument al unităţii româneşti, al
Marii Uniri, al luptei naţionale pentru unitatea politico-statală a tuturor românilor.
Braşovul, centrul geografic al spaţiului românesc, a fost şi centrul cel mai
puternic, poate, al românismului unionist, al luptei pentru Marea Unire - apogeul
istoriei noastre naţionale şi ar fi foarte potrivit să aibă şi un monument al unităţii
pe măsură, eventual, realizat artistic şi arhitectural pe ideea unei hore a
provinciilor româneşti, reprezentate fiecare de un personaj feminin în portul
popular specific.
Cartea pe care o aveţi în faţă, o carte a monumentelor judeţului Braşov,
este ea însăşi un monument ridicat cu pioşenie şi recunoştinţă eroilor şi
eroismului, de truda tot eroică şi jertfelnică a celor trei autori. Cinste lor şi tuturor
celor care au făcut posibilă apariţia acestei cărţi.
Colonel conferenţiar universitar doctor Ioan VLAD
"
TARA BARSEI
'
Ţara Bârsei 17
,.Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi se

întinde o ţară mândră şi binecuvântată între toate
ţările semănate de Domnul pre pământ. Ea
seamănă a fi un măreţ şi întins palat. ..
Aici stejarii, brazii şi fagii trufaşi înalţă capul lor
spre cer;...
Astfel este ţara Ardealului.„"
(Nicolae Bălcescu,
„Românii supt Mihai-Voievod
Viteazul")
ŢARA BÂRSEI
Străjuit la sud de maiestuoasele creste carpatine cu a lor floare nepereche

- Garofiţa Pietrei Craiului, şi cea fără de vârstă - „Crucea voinicului" de pe
Tâmpa - iar la nord de apa molcomă a Oltului, acest colţ de ţară ardeleană este
leagăn de istorie şi de existenţă românească multimilenară. Pe meleagurile sale au
apărut, cu multe sute şi mii de ani înainte de naşterea Domnului nostru Iisus
Hristos, civilizaţii şi culturi umane ale căror vestigii s-au păstrat până în zilele
noastre. Pe aici au trăit geto-dacii, s-au aşezat de la un timp romanii, şi împreună
au zămislit un popor la fel de binecuvântat de către Dumnezeu ca şi ţara lor -
poporul român! Neamul acesta de oameni harnici şi viteji a primit în vatra sa pe
toţi acei care au avut gânduri paşnice şi de statornicire: saşi, secui, şi alte seminţii,
cu care a făcut casă bună, împărţind bucuriile şi necazurile, muncind ori luptând
şi jertfindu-se pentru apărarea fiinţei şi trăirii lor comune. Numai împreună
locuitorii din „Terra Borza" au supravieţuit năvălirilor barbare, înfruntărilor de
sub zidurile cetăţilor de apărare, nenorocirilor de tot felul şi vitregiilor celor două
războaie mondiale.
Prin trecătorile munţilor sau pe drumurile de şes ale. Ţării Bârsei au păşit,
în fruntea oştilor, căpetenii ale dacilor şi romanilor, ale cavalerilor teutoni. La
poalele Teliului, Postăvarului braşovean şi Măgurei codlene, a poposit un
Voievod Unificator de Neam Românesc, precum şi, mai apoi, un Crăişor venit
dinspre Apuseni să reaprindă flacăra dezrobirii şi în acest mijloc de ţară.
Locuitorii aşezărilor „dintre munţi şi ape" - brăneni, săceleni, teleni,
hărmăneni, feldioreni, vlădăreni, etc. - ai tuturor vetrelor bârsene, au dat de-a
lungul veacurilor nenumărate jertfe omeneşti întru apărarea existenţei lor libere şi
demne. Primii eroi, spune legenda, au fost acei daci liberi căzuţi în luptele cu
centuriile romane colonizatoare. Au fost, apoi, eroii băştinaşi anonimi care au
ţinut piept năvălitorilor barbari, şi martirii care s-au împotrivit atrocităţilor
trupelor de represiune imperiale. Şi au mai fost mulţi, foarte mulţi oşteni români,
saşi, maghiari şi d� alte etnii - deopotrivă fii ai acestei Ţări - care au pierit eroic
pe câmpurile de onoare ale celor două conflagraţii mondiale. În amintirea faptelor
de vitejie şi pentru pomenirea lor veşnică, urmaşii-urmaşilor celor morţi sau
dispăruţi în vâltoarea încleştărilor le-au înălţat monumente, troiţe şi cruci
memoriale, le-au scris numele şi faptele pe plăci comemorative, iar de Ziua
Înălţării Mântuitorului - Ziua Eroilor şi cu alte prilejuri, le-au închinat gândurile
şi simţămintele lor cele mai curate.
Stimă şi onoare unor asemenea urmaşi !
„ .Dar cum oamenii sunt şi ei precum copacii - unii cu ramuri pline de

sevă, alţii fără -, pe întinsul Ţării Bârsei mai există şi acum, la început de mileniu
III, după mai bine de cincizeci de ani de la ultimele explozii şi vaiere de moarte,
mai există aşadar comunităţi săteşti fără măcar o troiţă a eroilor, unde şcoli şi
biserici româneşti nu au un tablou, un pomelnic cu eroi, şi unde cimitire şi
însemne memoriale construite de înaintaşi, sunt acum profanate de păgâni ori
lăsate pradă intemperiilor şi nepăsării contemporanilor noştri !
„.„Nimici nici semnul crucii! nici piatrăfunerară!

Nici cel puţin o floare, plecată p-un mormînt,
Simţirii să vorbească de cei ce nu mai sînt! "„.
(Nicoleanu Nicolae ,
„În memoria celor căzuţi pentru patrie şi libertate")
„.„ Voi n-aveţi sfinţi în groapă ori inimi să-nţeleagă

Ce sfintă-i amintirea mai-marilor eroi; "„.
(Octavian Goga)
Oare trebuie să se mai nască un Nicolae Iorga, un Miron Cristea sau un
Conducător de Stat care să îndemne la NEUITARE faţă de cei ce s-au jertfit
pentru noi, urmaşii de azi şi pentru cei de mâine?!
Ţara Bârsei a fost, este şi va trebui să rămână un templu al dragostei şi
respectului pământenilor acestor locuri faţă de frumuseţea tulburătoare a peisaje
lor, faţă de darurile Dumnezeieşti ce li s-au oferit, dar mai presus de toate, un
Templu al Recunoştinţei faţă de cei al căror sânge curat a stropit această glie
străbună, ori care, plecaţi pe fronturi îndepărtate, n-au mai aflat drumul de
întoarcere la fiinţele dragi, lăsate acasă, căzând loviţi de armele vrăjmaşe.
Lor, MARTIRILOR şi EROILOR, ca şi vrednicilor de laudă urmaşi ai
acestora - dar şi, într-un fel, celor care i-au dat uitării pe bunii şi străbunii lor! -
le sunt dedicate modestele rânduri ale acestei monografii.
Ţara Bârsei 19
MUNICIPIUL BRAŞOV
„Pe locul de înaintare îndrăzneaţă către miazăzi şi răsărit, spre culmea munţilor
fără potecă şi în margenea secuimii de strajă la graniţă, saşii ocrotiţi de regele
Ungariei făcură din satul slav şi românesc Braşăul, o cetate a Coroanei, o
Kronstadt. Cavalerii teutoni, din apusul luptelor pentru credinţă fură ispitiţi aice
de aceiaşi Coroană a Ungariei, şi câţiva ani ei se străduiră pentru chemarea la
viaţa de cultură a frumosului ţinut de sălbătăcie... "
(Nicolae Iorga,
„Pagini alese din însemnările de călătorie prin
Ardeal şi Banat.
CARTEA I-A ŢINUTUL BRAŞOVULUI",1906)
Braşovul, acest „mărgăritar al Transilvaniei şi al Carpaţilor" , cum îl

descria Alexandru Macedonski, a fost, în adâncurile originii sale, o vatră geto
dacică ale cărei vestigii - „obiecte de bronz de pe vremea dacilor, făcute după
model roman" (Nicolae Orghidan „Ţara Bârsei"), au fost descoperite în marginea
Şcheiului, la locul numit„Între Pietrii" sau „La Tene". Timp de peste o mie de
ani, evoluţia lui a fost asemănătoare cu cea a tuturor aşezărilor din zona
intracarpatică, fără evenimente deosebit de spectaculoase. Începând cu secolul
XIII, existenţa sa a cunoscut momente, unele dramatice, care i-au marcat istoria.
Colonizată, după anul 1211, cu germani veniţi de la Rinul de Jos şi Turingia -
strămoşii saşilor de azi -, localitatea de la poalele Tâmpei a fost denumită,
succesiv, Brassovia, Barassu, Corona - Crunen (în „Catalogus Ninivensis" -
1234), şi Braşov(1294). Cotropit şi devastat de năvălitorii mongoli, la 1241, iar
mai apoi de turci, la 1421, Braşovul a fost asediat de trei ori, între 1608-1613, de
către trupele principelui Gabriel Bathory, şi incendiat la 21 aprilie 1689 (vezi
„Biserica Neagră"), de ostaşii austrieci. La mijlocul secolului XIX, vreme de
patru luni, din martie până în iunie 1849, a fost sub ocupaţia armatei ungare
comandată de generalul Iosif Bem.
Cu 4 secole, în urmă, la 1 martie 1600, însuşi Marele Voievod Mihai
Viteazul intra triumfal în Braşov, oprindu-se şi la „ . .bisericuţa sfântului
.
Nicolae... în strana căreia a stat cu mâna pe sabia lui cuceritoare. . "(Nicolae

.
Iorga, la 1906).
1916 şi 1944 au fost ani de tragedie şi suferinţă pentru populaţia oraşului.
Singurele momente de frumoasă amintire le-au constituit cele 40 de zile de
stăpânire românească la Braşov cuprinse între 16/29 august - 24 septembrie/7
octombrie 1916, precum şi perioada imediat următoare de după 25 august 1944.
Atunci, în 16/29 august 1916, „. Oraşul întreg - exclama Nicolae Iorga afla
.. -
ceea ce n-a crezut: oastea regelui Ferdinand intrând biruitoare ... " (Ioan Vlad,
„Braşovul şi Marea Unire", pagina 94).
Istoria oraşului şi a locuitorilor săi nu este consemnată numai în „cronici
şi hrisoave", ci se află încorporată şi în numeroasele şi variatele însemne
memoriale ridicate în Şchei, în Cetate, în Blumăna sau Braşovechiul, cum

denumea cartierele_ oraşului Andrei Bârseanu, la început de secol XX („Braşovul
- o primă schiţă monografică'', în volumul conferenţialului universitar doctor
Ioan Vlad, „ROMÂNISMUL BRAŞOVENILOR").
De la Mausoleul Eroilor, de Pe Tocile şi până la Cimitirul Ostaşului din
Şprenghi, braşovenii au înălţat în memoria fiiilor lor, a tuturor celor căzuţi pe
câmpurile de onoare şi în încleştările de pe aceste meleaguri, monumente, troiţe şi
plăci comemorative ce le proslăvesc numele, faptele de arme ori spiritul lor de
sacrificiu.
Bartolomeu
... Căzuţi la datorie în ultimul asalt

Unii dorm sub glie, alţii sub asfalt!
- colonel (r) Dumitru Stratanov -
„Monumentul de la Bartolomeu - o
rană deschisă a Braşovului, o rămăşiţă
jalnică, neîngrijită şi nerespectată a ceea
ce a fost un veritabil complex
monumental, ridicat aici, cu veneraţie şi
pioşenie recunoscătoare, de către
generaţia Marii Uniri în cinstea a 250 de
eroi - martiri ai neamului, căzuţi exact
pe acest loc la 8 octombrie 1 916, în lupta
pentru apărarea Braşovului, în urma
unei crime de război premeditate... "
(Ioan Vlad,
„Pagini de istorie braşoveană")
Crima a fost săvârşită de mitraliori şi grenadieri ai Brigăzii 200 Honvezi,
comandată de colonelul ,,nagyjokai" Farkas Vincze care, atacând mişeleşte, din
flancuri şi de la spate, tranşeea română, au tras în toţi acei infanterişti din
Regimentul 24 „Tecuci'', care mai mişcau o mână sau un picior!
Complexul monumental a fost ridicat în anul 1920, chiar pe locul
masacrului, de-a lungul „tranşeii morţii", pe o lungime de 250 m.1. Iniţiativa şi
conducere� lucrărilor de construcţie a monumentului şi cimitirului eroilor a
aparţinut „unui om de inimă, priceput şi energic", căpitanul de Cavalerie Ioan
Iorga (cel care a construit, printre altele, şi mormântul comun de la Grid), ajutat
cu solicitudine de populaţia românească a oraşului, de autorităţile şi instituţiile
braşovene. În stânga şi în dreapta Monumentului cu Vulturul şi cele opt obuze de
piatră, se aflau 18 morminte comune cu pietre funerare şi cruci din fier.
La dezvelirea şi sfinţirea, din 7 iulie 1921, a Complexului Monumental au
participat suveranii României - regele Ferdinand ÎNTREGITORUL, cel care a
strâns sub sceptrul său toate provinciile române „într-o singură mare, frumoasă şi
Ţara Bârsei 21
puternică Patrie" (Lucian Blaga), ş i regina Maria, ale cărei cuvinte lăsate
posterităţii ,,Nu vărsaţi lacrămi pe mormintele eroilor, ci mai curând slăviţi-i
în cîntece, aşa ca faima numelui lor să rămînă un ecou prin legenda
veacurilor", sunt sculptate pe faţada monumentului. Au participat, de asemenea,
autorităţile locale militare şi civile, gărzi de onoare, corul dirijat de Ion Vidu,
precum şi reprezentanţi ai Societăţii „Mormintele Eroilor", în frunte cu soţia
generalului Ion Dragalina. Adresându-se primarului de atunci - şi multor
generaţii ulterioare de primari braşoveni! - prefectul V. Mateescu spunea·
„Domnule primar, încredinţându-vă acest monument şi acest cimitir care
cuprinde 650 de eroi români, sânge din sângele nostru, suflete din sufletele
noastre, am convingerea că nu veţi lăsa să crească iarba, sau să se aştearnă
deasupra lor praful uitării. .. "
La cumpăna mileniului m, complexul monumental de la Bartolomeu
este, în continuare „ ... o rană deschisă a Braşovului, o rămăşiţă jalnică,
neîngrijită şi nerespectată .. "!
.
Stimaţi Domni din Prefectura şi Primăria Braşov, stimaţi camarazi,

stimaţi braşoveni, pe frontispiciul monumentului un căpitan al armatei române,
anonimul Ioan Iorga, a dăltuit inscripţia:
,,Aici Odihnesc OFIŢERII şi SOLDAŢII EROI din Rgt. de Infant. 6, 15, 2, 10,
21, 24, 45, 61, 35, 46, căzuţi pentru Patrie"; „PATRIA RECUNOSCĂTOARE
SCUMPILOR SĂI FII".
La rându-i, marele Nicolae Bălcescu a dăltuit în cugetele noastre
cuvintele: „Patria este norodul..." - deci, noi. Când vom fi, aşadar, recunoscători
celor „îngropaţi" a doua oară sub asfaltul şi calea ferată de la barieră?! A sosit
timpul recunoştinţei noastre!
*
* *
...Nu-ntrebaţi ce mort e-n groapă, prieten ori duşman al meu.
Om a fost, şi-n ceasul morţii noi să dăm ce se cuvine
Omului. Jar unde merge, sufletu-i găsească bine
Şi să-l ierte Dumnezeu !
(George Coşbuc,
„Ştefan Vodă")
În cimitirul de lângă zidul dinspre nord al bise
ricii lutherane din Bartolomeu - bazilică din se
colul XIII - se află un rând cu 6 morminte comune
ale unor militari străini căzuţi în cele două războaie
mondiale (9 în zilele de 7-1O octombrie 1916, şi 11
între anii 1941-1944). La căpătâiul fiecărui mor
mânt este plantată câte o cruce din lemn de 1,5 m.
înălţime, pe faţa căreia, la întretăierea celor două
braţe, este montată o plăcuţă din tablă galvanizată
pe care sunt pansonate numele, prenumele, data naşterii şi a morţi celor

înhumaţi.
O alee din dale de beton, un acoperământ din iederă pitică şi câte o
coroniţă din flori şi rămurele din brad - agăţate pe cruci de Ziua Morţilor -
întregesc aspectul îngrijit al mormintelor şi subliniază, totodată, respectul dat de
saşii braşoveni şi de străini, de aiurea, conaţionalilor lor căzuţi pe fronturile celor
două conflagraţii mondiale.
În interiorul bisericii, pe un panou de 4,0 x 3,0 metri, în forma unei cărţi
deschise, montat pe peretele din stânga altarului, sunt scrise numele a 38 de saşi
braşoveni căzuţi pe diferite fronturi ale primului război mondial. Printre
epitafurile de pe panou, cel scris la mijloc, între coloanele cu numele soldaţilor,
are următorul conţinut: „Den Andenchen im weltkrieg 1914-1918 gefallenen
Bartolomiier Gemeindeglieder" (În amintirea celor căzuţi în războiul mondial
1914-1918 din comunitatea Bartolomeu). Tot pe strada Lungă, la nr.2 (în
cimitirul săsesc) sunt 8 morminte cu ostaşi germani căzuţi în 8-22.X.1916 .
. . . Dincolo de gardul împrejmuitor al cimitirului evanghelic, la bariera de
cale ferată, numele şi amintirea sutelor de eroi români s-au şters până şi de pe
pietrele funerare . . . !
*
* *
O legendă, pare-se adevărată, spune că
prin anii '50 ai veacului al XX-iea, un
boier pe nume Şprenghi (sau Springht) ar
fi „donat" terenul de la poalele dealului
ce-i poartă numele, pentru a se amenaja un
„Cimitir al Săracilor"... (aşa cum arată
astăzi - sărman, nereparat de atâţia ani şi
neîntreţinut după 1989 -, sectorului de
cimitir denumit „al Ostaşului" i se potri
veşte aceeaşi „etichetă" pusă acum o jumă-
tate de secol în urmă. Sărmani ostaşi!).
Situat pe strada Mărăşeşti (ce nume tulburător!), lângă cimitirul Şprenghi
civil, „Cimitirul Ostaşului" cuprinde atât morminte ale eroilor români, cunoscuţi
sau necunoscuţi, jertfiţi în cele două războaie mondiale (595 în primul război şi 190
în cel de-al doilea), cât şi 247 morminte ale ostaşilor sovietici decedaţi pe
meleaguri braşovene în luptă, în prizonierat sau în spitalul Mârzescu în al doilea
război mondial. Osemintele au fost înhumate începând cu anul 1946 pe două terase
- în partea de jos, către intrare, cele ale sovieticilor, iar în partea de sus, către liziera
pădurii, cele ale românilor. Suprafaţa totală a cimitirului militar mixt este de
aproximativ 1000 m.p., şi este împrejmuită cu zid din beton şi cărămidă. Alei
betonate duc, la cele două panouri din beton, pe care sunt inscripţionate strofele:
Ţara Bârsei 23
„Presăraţi pe a lor morminte „Desveliţi tot adevărul

Ale laurilorfoi Şi le spuneţi tuturor
Spre a fi mai dulce somnul Cum muriră fraţii noştri
Fericiţilor eroi. " Pentru neam şi ţara lor.
(Iuliu Roşca Dormondont (1858-1940),
„Imnul Eroilor")
Somn dulce?! Eroi fericiţi?! Iluzii, până acum profanate!
Numele şi aminturea eroilor români aproape s-au şters; cu greu se mai pot descifra:
SOLDAT BUNTOIU ANDREI 19 45 2 4ANI
SERG. MAJ. MIHĂESCU IOAN 1 9 44 2 4ANI
CAPORAL CREŢU GHEORGHE 19 44 22 ANI
SOLDAT ZAHARIA DUMITRU 1 9 45 29 ANI
MIL. VOL. MOLDOVAN IOAN 19 44 32 ANI
SOLDAT HOGA GRIGORE T.V. 19 45 31 ANI
CAPORAL AURSOAEI GHEORGHE 1 9 44 2 4ANI
SOLD. EROU MOREANU CONSTANTIN 19 44 22 ANI
PLUTONIER POPA GHEORGHE 19 45 5 3ANI
COLONEL PETALĂ MIRCEA 19 45 46 ANI
PLUT. MAJ. DUMITRU IOAN 19 45
LT. COL. EROU MARCU ULPIU 19 44 5 0ANI
SERGENT STATE CONSTANTIN 19 45 2 4ANI
CAPORAL IVANCIU PETRU 19 44 27 ANI
LOCOTENENT GUŢĂ AUREL T.V. 19 45 28 ANI
CAPORAL IACOB PETRE 19 45 25 ANI
SOLDAT MAXIM IOAN 19 44 33ANI
SERG. EROU ŞTEFAN IOAN 1 9 45 22 ANI
SUB. LT. POPA MIHAI 1 9 44 2 1ANI
PLT. MAJ. IRIMIA ŞTEFAN 1 9 45 47 ANI
SERGENT BĂICOIANU GHEORGHE 1 9 44 25 ANI
SERGENT BUTNĂRAŞU IOAN 19 45 2 4ANI
SUB.LT.RZ. NICU IOAN 1 9 44 26 ANI

SERGENT DAN AUREL 19 44 28 ANI
CPT. EROU PIŢIGOI ION 1 9 44 32 ANI
SOLDAT POP IOAN 1 9 45 22 ANI
SERGENT ŞONTEA GHEORGHE 19 45 30ANI
SOLDAT MARINŢ ACHIM 19 44 41ANI
SERG. EROU GHEORGHE GHEORGHE 1 9 44 25 ANI
SERG. MAJ RUSU SIMION 1 9 44 25 ANI
SOLDAT SOFRONIE GHEORGHE 1 9 44 2 1ANI
SERG. MAJ. MUREŞAN ADRIAN 19 44 2 1ANI
CAPORAL BOERU IOSIF - 1 9 45 22 ANI
FRUNTAŞ RAICU IOAN 1 9 44 27 ANI
CAPORAL MIHALCEA PETRU 19 44 35 ANI
SOLD. EROU NICULIŢĂ ADRIAN 1 9 44 21 ANI
CAPORAL NIŢU OPREA 19 44 2 4ANI
SOLDAT BODEAN VASILE 1 9 44 2 4ANI
PLUT. MAJ. ANGHEL IOAN 1 9 45 49 ANI

CAPORAL IONESCU ATANASE 1 9 45 2 4ANI
LOCOTENENT POPESCU EREMIA 1 9 45 30ANI
SUB. LT. RZ. WEINHOLD WILKELM 1 9 44 22 ANI
PLUTONIER PANĂ CONSTANTIN 19 45 29 ANI
SOLDAT NEGREA GHEORGHE 19 44 2 0ANI
SERGENT SEBASTIAN CONSTANTIN 1 9 45 2 3ANI
SUB.LT DINICĂ ANDREI 1 9 44 2 4ANI
SOLDAT CHEBAC PETRU 19 44 32 ANI

CAPORAL GOGONEA VICTOR 19 45 22 ANI
SOLDAT BRUMARU CONSTANIN 1 9 45 22 ANI
SERGENT FLOREA PASCU 19 44 25 ANI
SOLDAT CATRINOIU IOAN 19 45 , 40ANI
SOLDAT IONAŞCU OPREA 19 45 29 ANI
SOLDAT LUPU IOAN 19 45 2 4ANI
SOLDAT POP SILVIU 19 44 2 1 ANI
SOLDAT RUSU SAVA 19 45 22 ANI
CPT. RZ. ALMĂŞAN SILVESTRU 19 44 39 ANI
SOLDAT DUMITRESCU CONSTANTIN 19 45 28 ANI
SOLDAT ELISEI NICOLAE 1 9 45 2 1 ANI
CAPORAL NERGHEŞ VICTOR 19 45 2 4ANI
LOCOTENENT BROOS ALFRED 19 45 42 ANI
SOLDAT SCHEAU NICOLAE 19 45 2 3ANI
SOLDAT BĂNDILĂ PETRU 19 45 2 1 ANI
SOLDAT BOLOGEANU DUMITRU 19 45 2 3ANI
SOLDAT LATI LADISLAU 19 45 2 3ANI
SERG. MAJ K0NDIGER CAROL 19 45 2 4ANI
SOLDAT COPILĂU GHEORGHE 19 45 22 ANI
SOLDAT ENE FLOREA 1 9 45 38 ANI
CAPORAL GHERASE DUMITRU 19 45 2 4ANI
FRUNTAŞ BĂLTĂŢEANU IOAN 19 44 2 4ANI

SOLDAT MULER KONRAD 19 45 26 ANI
SOLDAT ZAMFIR CONSTANTIN 19 44 2 1 ANI
SOLDAT MUNTEANU ŞTEFAN 19 45 26 ANI
SOLDAT IOAN VASILE 1 9 45 2 1 ANI
SOLDAT RĂDUCU GHEORGHE 19 45 2 3ANI
SOLDAT ALEXA ILIE 19 45 32 ANI
SERGENT CUCIUSCHI NICOLAE 19 45 2 4ANI
SERG.MAJ. CHIRIAC IOAN 19 44
SERGENT VOICU IOAN 19 44 26 ANI
SOLDAT CATRINA MARIN 19 45 2 4ANI
SOLDAT TONEGARU AUREL 19 44 2 1 ANI
SOLDAT BĂLAN NICOLAE 19 44 27 ANI
SOLDAT MOTOHAN GHEORGHE 19 44 30ANI
CAPORAL BIRTU MARIN 19 44 29 ANI
CAPORAL MOLDOVEANU VALERIU 19 44
SOLDAT VOICU IACOB 19 44 2 1 ANI
Ţara Bârsei 25
SOLDAT IANCU IOAN 19 44 2 0ANI

SOLDAT TRIFU MARIN 19 44 25 ANI
SERGENT DIMA GHEORGHE 19 44 25 ANI
SUB. LT. MARIN NICOLAE 19 45 34ANI
SOLDAT GEORGESCU PANAIT 19 45 35 ANI
SOLDAT NAZGODINEANU GHEORGHE 1 9 45 2 1 ANI
SOLDAT GANEA GHEORGHE 1 9 44 2 3ANI
SOLDAT STĂNICĂ TEODOR 1 9 45 2 3ANI
SOLDAT LĂUTARU IOAN 19 45 44 ANI
SOLDAT BUJOR MARIN 19 45 2 4ANI
SOLDAT GHEORGHE ALEXANDRU 19 45 28 ANI
SOLDAT ROTARU ALEXANDRU 19 45 39 ANI
CAPORAL BOCŞA NICOLAE 19 45 22 ANI
SOLDAT SAMOILĂ NICOLAE 19 45 2 3ANI

SOLDAT MIKLOS IULIU 19 45 39 ANI
CAPORAL TUDOR ZAMFIR T.V. 1 9 45 31 ANI
SOLDAT MIRON IOAN 1 9 45 39 ANI
SOLDAT FOLDES MIHAI 19 45 2 3ANI
SOLDAT PÂRVU IOAN 1 9 45 2 3ANI
SOLDAT SOIU VASILE 19 45 2 3ANI
SOLDAT VEREŞ VILHEM 1 9 45 2 1 ANI
SOLDAT MORCOV GRIGORE 19 45 25 ANI
SOLDAT STAICU GHEORGHE 1 9 45 2 3ANI
LOCOTENENT DOBROIU CONSTANTIN 19 45 34ANI
SOLDAT SAMOILĂ TEODOR 19 45 35 ANI
SOLDAT MANGU CONSTANTIN 19 45 2 1 ANI
SOLDAT BRĂTĂŞEANU DIONISIE 19 45 35 ANI
SUB. LT. NEGREA GHEORGHE 19 45
SOLDAT NICOLESCU GHEORGHE 1 9 44 2 1 ANI
SOLDAT TITA DUMITRU 19 45 45 ANI
SOLDAT VARGA IOAN 1 9 45 22 ANI
SOLDAT DERNER IOAN 19 45 2 4ANI
LOCOTENENT ARITON IOAN T.V. 1 9 45 29 ANI
CAPORAL DRAGHICI GHEORGHE 19 44 35 ANI
SOLDAT GUGONEA ŞTEFAN 19 44 2 3ANI
SOLDAT SPINU ALEXANDRU 19 44 2 1 ANI
SOLDAT URSA LEONTE 19 44 2 4ANI
SOLDAT POPA GHEORGHE 19 44 2 4ANI
SOLDAT PODARU ŞTEFAN 19 44 2 1 ANI
SOLDAT VASILAŞ VASILE 19 44 2 0ANI
SOLDAT MELNIC DUMITRU 19 44 22 ANI
SOLDAT STROE IOAN 19 44 34ANI
SOLDAT DENGHEL IOAN 19 45 2 1 ANI
SERGENT CRĂCIUN IOAN 19 45 2 3ANI

SOLDAT GAMELEA ŞTEFAN 1 9 45 26 ANI
SOLDAT TINCA IOAN 19 45 22 ANI
CAPORAL DUMITRU PETRE 19 45 35 ANI

SOLDAT BADEA CONSTANTIN 19 45 2 4ANI
SOLDAT COSTAN NICOLAE 19 45 27 ANI
SOLDAT CHIRATOU CONSTANTIN 19 45 33ANI
SOLDAT BENESCU VASILE 19 45 22ANI
SOLDAT FILIP IOAN 19 45 28 ANI
SOLDAT DOBRE MARIN 19 45 34ANI
SOLDAT PUTARK LIVIU 19 45 22 ANI
SUB. LT POP IOAN 19 45 2 3ANI
LOCOTENENT POPESCU TIBERIU 1 9 45 2 4ANI
SUB. LT GUNĂ C-TIN.-RADU 19 45 2 1 ANI
SUB. LT ALEXANDRESCU AUREL 19 45 2 3ANI
SOLDAT TIMARU DĂNILĂ 19 45 2 3ANI
CĂPITAN STELIAN TEODOR 1 9 45 34ANI
PLUTONIER TOBIRCĂ MARIN 19 45 36 ANI
SERG. MAJ. DEOIU GHEORGHE 19 45 2 4ANI
CAPORAL DELIU ANDREI 19 45 34ANI
SERGENT GONŢEA IOAN 19 45 37 ANI
SOLDAT GANEA BUCUR 19 45 46 ANI
SOLDAT BRONEA IOAN 19 45 2 3ANI
SOLDAT ROŞU PETRU 19 45 2 1ANI
SOLDAT TOMA NICOLAE 19 45 22 ANI
SOLDAT PUFU IOAN 19 45 2 0ANI
SOLDAT BREBENEL MARIN 19 45 2 3ANI
SOLDAT ANGHEL IOAN 19 45 29 ANI
SOLDAT LUNGU MARIN 19 45 30ANI
SOLDAT IONAŞCU VASILE 19 45
SOLDAT REZMIVES IOAN 19 45

SOLDAT COCAN VASILE 19 45 2 3�NI
SOLDAT DANETI IOAN 19 45 30ANI
SOLDAT STĂICULESCU IOAN 19 45 38 ANI
SOLDAT BORZOŞ IOAN 19 45 44ANI
SOLDAT BARBACEANU ANTON 19 45 22 ANI
SOLDAT COMAN GHEORGHE 19 45 35 ANI
SOLDAT ALECU GHEORGHE 19 45 22 ANI
SOLDAT FARCAS PETRU 19 45 2 3ANI
SOLDAT HURMUZACHE ALEXANDRU 19 45 22 ANI
SOLDAT PETRINA GHEORGHE 19 45 41 ANI
SOLDAT ERDEI AUGUSTIN 19 45 22 ANI
SOLDAT STUPINEANU IOAN 19 45 34ANI
SOLDAT CRIŞAN PASCU 19 45 40ANI
SOLDAT CHERES GHEORGHE 1 9 45 36 ANI
SOLDAT MILOŞ EFTIMIE 19 45 38 ANI
SOLDAT TOLONTAN MANOLE 1 9 45 22 ANI
SOLDAT SCURTU AUREL 19 45 2 4ANI
SOLDAT RĂDULESCU IOAN 19 45 2 3ANI
SOLDAT BEREŞ ENACHE 19 45 22 ANI
SOLDAT SECU IOAN 19 45 2 4ANI
Ţara Bârsei 27
SOLDAT VOICILĂ TUDOR 1 9 45 25 ANI

SOLDAT PĂTRUŢ GHEORGHE 19 45 22 ANI
SOLDAT STAN NICOLAE 19 45 29 ANI
SOLDAT DOROBANŢU DUMITRU 19 45 22 ANI
SERG. MAJ. PEIA DUMITRU 19 45 25 ANI
SERG. MAJ. TOMA TRAIAN 19 44 26 ANI
SOLDAT TUDORENCI NICOLAE 1 9 45 30ANI
SOLDAT VOICILĂ PETRU 19 44 2 4ANI
SOLDAT BANGĂLĂ GHEORGHE 1 9 45 22 ANI
SOLDAT ANCA IOAN 19 45 26 ANI
SOLDAT STELEA GHEORGHE 1 9 45 2 3ANI
Pe 1O pietre funerare numele eroilor sunt ilizibile.
*
* *
La marginea dinspre deal a cimitirului Şprenghi-civil se află un obelisc
cruce din beton sclivisit, înalt de 4,0 metri. Alăturat sunt 3 cruci mari şi 22 cruci
mici, înalte de 1 ,0 m. de beton, pe care sunt dăltuite numele a 113 militari, din
care 20 sunt români, iar ceilalţi sunt nemţi, maghiari, şi alte etnii - toţi din primul
război mondial, cu nume ilizibile.
Crucile au fost scoase din fundaţia lor, strânse lângă obelisc, iar în
locurile rămase libere au fost înhumaţi civili!
*
* *
Un steag tricolor, înălţat de Cercul de Istorie „COLUMNA", pe un catarg
metalic în vârful dealului de piatră din Bartolomeu, străjuieşte odihna veşnică a
martirilor şi eroilor ce au apărat, în octombrie 1 9 1 6, „poarta de intrare" dinspre
nord a oraşului B raşov.
*
* *
... Viteji, numele voastre unite cu mărirea,
Vor răsuna prin veacuri. Răsplata? - Nemurirea.
Din tată-n fiu vor trece purta te-n viitor
Şi pruncilor din leagăn vorfi spuse cu dor.
Atât va fi de mare recunoştinţa noastră
Pe cât a fost şi este de mare jertfa voastră:
Vă daţi viaţa voastră spre-a ţării apărare -
În inimile noastre vă înălţăm altare...
(N. Scurtescu,
„Stanţe contimporane")
Monumentul Veteranilor de război

braşoveni se înalţă în capătul dinspre intrare al
parcelei militare din Cimitirul municipal.
Realizat din beton, placat pe ambele feţe cu plăci
de marmură gri, are o construcţie verticală în 7
trepte şi o înălţime de 5,0 metri. Alăturat se află
un stâlp metalic, cu o flacără veşnică în terminal,
destinat arborării Tricolorului. Împrejmuirea
monumentului constă din opt stâlpi mici de
beton, având forma unor proiectile, uniţi cu un
lanţ cu zale mari. Pe faţada dinspre platou, pe o
placă din marmură albă, de 1,0 x 0,8 m., este
inscripţionat în relief următorul text:
„GLORIOASĂ CINSTIRE ŞI VIBRANT OMAGIU VETERANILOR BRAŞOVENI
DIN CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE CARE ODIHNESC AICI ALĂTURI DE
CEI DRAGI LOR".
Braşovechi
...Acolo unde întâlneşti

Cât ţine ţara-n lung şi-n lat,
Bătrâne urme vitejeşti
Şi osul celor ce-au luptat; . . .
Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!
(Ioan Neniţescu,
„Ţara mea",
Braşov - 8 iulie 1 888)
În partea din spate a cimitirului bisericii cu hramul „Adormirea Maicii

Domnului", de pe strada Bisericii Române, nr.47, o fostă salariată din personalul
administrativ parohial, a ctitorit construcţia unui mormânt comun, cu osuar
închinat unor eroi români căzuţi în primul război mondial.
În volumul „Braşovul şi Marea Unire", conferenţiarul universitar doctor
Ioan Vlad, citând rânduri din „Gazeta de Transilvania", nr.183, din 3/17
septembrie şi nr. 185, din 7/20 septembrie 1916, menţionează pe „... şase din fraţii
noştri, care au venit în zbor (figurativ - n.a.) peste munţi să ne elibereze din
lanţurile grele şi ruginite, şi anume: soldaţii Petre Andreescu, Marin Călin, Raţă
Leonte, Tudor Mareş, Ion Vrabie şi Marin Bîncău, înmormântaţi cu onoruri
Ţara Bârsei 29
militare <<între lacrimile unui neam recunoscător, pentru a cărui libertate şi-au
jertfit viaţa...>>. Coincidenţă sau nu, în mormânt se pare că sunt şase cranii şi
oasele a şase schelete umane!
Construit din beton mozaicat, mormântul comun are la căpătâi o placă
din marmură albă, pe care sunt sculptate cuviptele: „CINSTE EROILOR DIN
ANUL 1916. Ridicat de văduva MARIA ŞINCAN".
Pe zidul cimitirului, înapoia mormântului, se află o pictură încadrată în
ramă metalică cu geamuri colorate, reprezentând pe Domnul nostru Iisus Hristos
înconjurat de apostolii săi, de îngeri şi de credincioşi la Înălţarea Sa - devenită
Ziua Eroilor.
*
* *
În curtea din faţă a bisericii se află un monument cu cruce mică din
piatră, împreună cu mormântul familiei lui „JOAN BRAN P. de LEMENY n.
Zerneşti 1811, repos. 23 junie 1899; căpitan suprem al districtului Făgăraş;
secretar al adunărei dela Blaş 3/15 mai 1848".
Asociaţia Junilor Braşoveni a înălţat, de asemenea, în curtea bisericii, o
troiţă din lemn, şi o cruce memorială pe care sunt dăltuite cuvintele epitafului:
„GLORIE ETERNĂ JUNILOR ŞI CREDINCIOŞILOR BRAŞOVECHENI
CARE ŞI-AU ADUS JERTFĂ PE ALTARUL NEAMULUI ŞI BISERICII
STRĂMOŞEŞTI. BRAŞOV 15 Aug. 1995".
*
* *
În cimitirul parohial se află şi mormântul Biancăi Ioana Carmen (,,N. 5. I.
1 963 - D. 23. XII 1989 răpusă la Revoluţia din decembrie 1989" .
- Biserica „Sfântu Gheorghe" -
... Ridicaţi, români, Dreptăţii

Steag cu sfântu George - acum!
Sfintei Legi şi Libertăţii
Faceţi-i odată drum!
Cine nu-i cu voi să ştie
. Că izbit va fi de voi,
De cei straşnici în mânie
Şi din leagăn de eroi ...
(George Coşbuc,
din „Cântece de vitejie")
Aşezată la intrarea în curtea bisericii, înaltă
de 4,5 metri, troiţa, de o frumuseţe deosebită prin
arhitectura şi decoraţia sa florală, este opera sculp
torului Deac Ion Popan.
Construită în 1 990, din lemn masiv de stejar maroniu, a fost aşezată în

soclu, dezvelită şi sfinţită la 16 octombrie 1995, de preotul paroh Gheorghe
Grindu. Pe o placă inox montată pe faţa troiţei au fost inscripţionate următoarele
rânduri:
„Slavă Ţie Doamne!
Întru slava lui Dumnezeu Celui în Treime preamărit, S. C.PIMEN S.R.L.
Braşov a dăruit această sfântă troiţă, ca o jertfă de mulţumire adusă lui
Dumnezeu şi spre recunoştinţă veşnică adusă eroilor, martirilor, mucenicilor
neamului nostru românesc şi a tuturor celor adormiţi dintr-o rudenie cu noi ".
În partea de jos a plăcii sunt adăugate cuvintele biblice: „Mântuieşte
Doamne poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. Biruinţa dreptcre
dincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta păzeşte pe
poporul Tău".
Înapoia troiţei a fost săpat un mic mormânt prevăzut cu un capac din
beton mozaicat. În interiorul său a fost depus, la 20 mai 1999, în cadrul unui
ceremonial, un sicriu în miniatură, din lemn de stejar, în care a fost introdusă
ţărână din Cimitirele Eroilor de la Şprenghi, Bartolomeu, Lacea şi Dobolii de Jos.
Ceremonialul militar - religios a fost precedat, în seara zilei de 19 mai, de o
„slujbă a priveghiului pentru toţi eroii şi mucenicii neamului românesc". În
încheierea predicii sale Gheorghe Grindu, Preot lconom - Stavrofor a spus:
" „.Pentru liniştea şi fericirea veşnică a sufletului lor în împărăţia lui
Dumnezeu, îi înmormântăm pe toţi eroii... aici la baza acestei Sfinte Troiţe,
cu cinstea ce se cuvine numai lor, celor ce au creat istoria Patriei noastre, şi
sunt mândria neamului nostru ...".
*
* *
În holul bisericii se află o troiţă din lemn înaltă de I ,O m., scupltată, ca şi
suportul pe care este aşezată, cu frumoase motive florale. Pe troiţă sunt iniţialele
bisericeşti IS, KR, NI, CA, precum şi o cruce mică de metal. Pe suport este o
carte deschisă, din marmură albă, pe care sunt dăltuite şi vopsite în negru
rândurile: „Dormiţi în pace, eroi ai României (pe pagina din stânga);
Primiţi recunoştinţă profundă de la noi." (pe pagina din dreapta).
De un colţ al troiţei sunt prinse două panglici tricolore pe care este scris
„Din partea Bisericii Sf. Gheorghe" şi „Dumnezeu să vă odihnească".
Ţara Bârsei 31
- Cimitirul militar d e sub Tâmpa -
... E pace-n cer şi pe pământ;

Abia nestătătorul vânt
Venit de peste munţi, de-aiurea,
Tot spune ce din veci a spus -
Şi până-n văi, de-aici de sus,
Se zbate-ncet doinind pădurea.
(George Coşbuc,
,,PE TÂMPA")
Acum e pace la poalele Tâmpei !

Cimitirul de pe strada Constantin Lacea adăposteşte, în morminte
comune şi individuale, osemintele a 641 militari din armata austro-ungară şi
germană din primul război mondial.
Între aceştia au fost înhumaţi şi aproximativ 30 de militari de
naţionalitate română, căzuţi pe diferite fronturi ale primului război mondial, între
anii 191 6 -1918, dar şi 6 militari germani din al doilea război mondial! (vezi fişa
de evidenţă a cimitirului, întocmită în aprilie 1998 de Bleandă Dorina - Consiliul
Judeţean Braşov, după arhiva Forumului Democrat German).
Printre lespezile străine se află şi trei pietre funerare de căpătâi,
aparţinând unor eroi ai Armatei a 2-a Române, răpuşi în bătălia pentru apărarea
Braşovului din 7-8 octombrie 1916 .
... Zadarnic un învins mă vei vedea

Tu nu vei şti că 'n serile 'nstelate
A strălucit pe baioneta mea
Un colţ de cer al ţării subjugate ...
Şi nu vei şti ce-i umilitul semn
Lăsat de-ai mei pe noile morminte,
Şi nu vei şti că crucea mea de lemn
Striga-va: Peste mine înainte!...
(Alfred Moşoiu, „DIN MORMÂNT. Eroilor
căzuţi pe străzile Braşovului".)
Pe piatra funerară din mijloc - un mic monument din beton şi marmură

neagră - , sculptorul codlean Gheorghe Moldovan a dăltuit emoţionanta inscripţie:
„ÎN MEMORIA CĂPITANULUI EROU IOAN TEODORESCU, A UNUI
OFIŢER ŞI A 16 OSTAŞI ROMÂNI NEIDENTIFICAŢI DIN R. 45
INFANTERIE CĂZUŢI ÎN LUPTELE CRÂNCENE PENTRU APĂRAREA
BRAŞOVULUI DIN 8 OCTOMBRIE 1916".
Istoria tragică a uciderii bravilor apărători români, a fost relatată de
„Gazeta Transilvaniei", nr. 138/1919, şi reluată de conferenţiarul universitar
doctor Ioan Vlad în lucrarea ,,Pagini de istorie braşoveană", astfel: „ ... În luptele
din interiorul oraşului a fost grav rănit la picior căpitanul I. Teodorescu din
Regimentul 45 Infanterie. După o luptă eroîcă <căzuse la colţul unei străzi a
Braşovului, ceva mai sus de gimnaziu! Honterus. Aici, în loc să fie ridicat şi
ingrijit ca rănit, după terminarea luptei, a fost izbit de un soldat inamic cu patul
puştii, şi a murit>. A fost înmormântat împreună cu un alt ofiţer român
necunoscut şi 16 soldaţi într-o livadă din apropiere„."
Monumentul are sculptate pe soclu cuvintele: RIDICAT DE „CULTUL
EROILOR" BRAŞOV 1999, precum şi înălţătoarele versuri ale poetului Mircea
Rădulescu:
NOI ASTĂZI CU SIMŢIREA PE VECI

ÎNSÂNGERATĂ
SPRE VOI, SPRE CEI MAI FALNICI,
MAI BRAVI ŞI MAI IUBIŢI
NE ÎNĂLŢĂM MÂNDRIA ŞI LACRIMA
CURATĂ
VOI CE-AŢI CĂZUT ŞI TOTUŞI ŞTIM
BINE CĂ TRĂIŢI.
La ceremonia dezvelirii şi sfinţirii monumentului, desfăşurată în chiar

ziua de 8 octombrie a anului 1999, au participat oficialităţi civile şi militare,
veterani de război, ofiţeri, şcolari, precum şi poetul basarabean Toma Istrati şi
Aurelia Suciu, o strănepoată a căpitanului-martir Ioan Teodorescu.
O gardă militară cu drapelul de luptă şi fanfara garnizoanei au prezentat
„Onorul la EROP'.
Ţara Bârsei 33
*
* *
... Stejarul de pe munte ce trăznetu-1 izbeşte,
Stă încă în piciore, semeţ şi neclintit;
Dar inima-i e arsă, şi oricât mai trăieşte
De nici o primăvară nu poatefi-nverzit.
(Grigore Alexandrescu,
„Un ceas e de când anul trecu")
În vecinătatea Cimitirului militar, în
curtea bisericii ortodoxe cu hramul „Cuvioasa
Paraschiva", a parohiei GROAVERI, îşi dorm
somnul de veci mai mulţi generali şi ofiţeri ai
armatei române, precum generalul Sabin
Calotescu, generalul Iancu Constantinescu,
generalul Nicolae Strat - Cavaler al Ordinului
„Mihai Viteazul", Constantin De Steriu -
Cavaler al Ordinului „Coroana României", şi alţi
ofiţeri superiori sau cu grade inferioare. Lângă
zidul de nord al bisericii se află mormântul unuia
din marii comandanţi ai trupelor de vânători de
munte. Pe postamentul crucii de la căpătâiul
eroului sunt dăltuite cuvintele:
GENERAL DE CORP DE ARMATĂ ION GH. DUMITRACHE 1 889 - 1 977 ...
Crucea memorială, din marmură albă, este înaltă de 1 ,0 m, şi are la
întretăierea braţelor însemnul Ordinului „Mihai Viteazul". La baza crucii, pe
capacul din marmură al mormântului, este aşezată o placă pe care a fost
inscripţionat textul:
,,A COMANDAT ÎN RĂZBOAIELE PENTRU
I ÎNTREGIREA ROMÂNIEI 19 1 6 - 1919
II REÎNTREGIREA ROMÂNIEI CU DIVIZIA 2 VÂNĂTORI DE MUNTE 1940 - 1944
CORPUL DE ARMATĂ VÂNĂTORI DE MUNTE 1944 - 1945 1946 - 1947"
Cavaler al Ordinului „Coroana României"."
Notă biografică
Dumitrache Gheorghe Ion s-a născut la 25(27)
august 1 889, în localitatea Ciorăşti, din fostul judeţ
Râmnicu Sărat, fiind unicul copil al unei familii de
plugari. A urmat gimnaziul la Râmnicu Sărat şi cursul
superior al liceului la Focşani. Absolvent, la 1 iulie
1 9 1 1 , al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Infanterie,
tânărul sublocotenent a participat cu Regimentul 38
Infanterie-Brăila la războiul balcanic din 1 9 1 3 .
În Războiul Întregirii, avansat căpitan, a luptat cu Regimentul 78

Infanterie pe frontql de la Mărăşti, unde a fost rănit de două ori, şi unde i s-au
conferit primele decoraţii.
In anii 1 9 1 8- 1 9 1 9, a luptat pentru România Mare pe frontul din
Transilvania şi în campania din Ungaria împotriva ,,terorii roşii" a lui Bela Kun.
După Întregire, maiorul Ion Dumitrache a absolvit Şcoala Superioară de Război,
devenind „ofiţer de stat major şi înalte comandamente".
La 22 iunie 1 94 1 , în fruntea Diviziei 2 Munte - „Divizia de Cremene" -
a pornit în campania din est, luptând cu bravură la Nistru, Bug, Nipru, pe litoralul
Mării de Azov, în Stepa Nogai, până la Nalcik, Caucaz, şi în peninsula Crimeea.
Din august 1 944, generalul Ion Dumitrache a comandat Corpul de Munte cu
care a acţionat pentru eliberarea Ardealului de sub vremelnica ocupaţie horthystă.
„OSTAŞI - suna Apelul său la 1 septembrie
1 944 - suntem astăzi pe baza de plecare de
unde vom sări la atac pentru reîntregirea şi
înălţarea Ţării„.
PENTRU TRANSILVANIA, ÎNAINTE!".
Astfel a străbătut un nou itinerar eroic: Sfântu Gheorghe, Odorhei, Târgu
Mureş, Gherla ( 1 7 octombrie 1 944).
A fost menţinut în armată până la 1 septembrie 1947, când, trecut în rezervă,
a suportat cu stoicism şi demnitate, nevinovat, „regimul" închisorilor comuniste.
A decedat la 6 martie 1 977 la Braşov.
În întreaga sa carieră militară generalul de Corp de Armată Ion Gheorghe
Dumitrache a fost decorat cu 22 de ordine şi medalii româneşti, germane,
sovietice; etc.
„ Să fifost de la început cu Divizia de Cremene a generalului

Dumitrache înseamnă mai mult decât orice hrisov de vitejie, înseamnă
şi mirul norocului o dată cu harul eroic " - Mareşal Ion Antonescu -
- Comandamentul Brigazii de Vânători de Munte -
„.Suprema jertfa de va fi să dăm,

Noi pavăză vom fi Neatârnării!
Carpaţi şi oameni, Nemurirea ţării
Vom şti în veci s-o apărăm!
Jurăm !
(Mihai Negulescu, „Veghe")
La 3 noiembrie 1 99 1 , cu prilejul
aniversării a 75 de ani de la înfiinţarea
Corpului de Munte, în scuarul din faţa
Comandamentului Brigăzii „Sarmizege
tusa" a fost înălţată o troiţă din lemn de
stejar carpatin.
Ţara Bârsei 35
Însemnul memorial evocă eroismul celor 200 de vânători de munte căzuţi

în luptele din vara anului 1 9 1 7, la Cireşoaia, Coşna, Măgura, Târgu Ocna şi alte
localităţi româneşti, precum şi al celor peste 74 de mii de viteji care, în cel de-al
doilea război mondial, au stropit cu sângele lor pământul unor state din fosta
U.R.S.S., al Ungariei, Cehoslovaciei, precum şi cel al ţării natale, România.
Înaltă de 2,5 metri, troiţa are încrustate, pe un fond tricolor, acvila cu
spade, însemnele armei vânătorilor de munte - schiurile, pioletul, ramura de brad
- şi inscripţia:
„3 NOIEMBRIE 1 9 1 6 -
3 NOIEMBRIE 1 99 1
75
ÎN MEMORIA EROILOR VÂNĂTORI DE MUNTE"
Decorată cu frumoase motive florale, este împrejmuită cu un gărduţ din fier forjat
modelat, alei betonate de acces şi înconjurată de arbori maiestuoşi.
Viaţa în sclavie este o povară,

„ .- „
Iarnă nesfârşită fără primăvară.

Însă ţara noastră nu e scrisă-n cer
Printre cele sclave ce prin veacuri pier.
Căci românul ştie încă a se bate
Şi urăşte viaţa fără libertate "-„ .
(Dimitrie Bolintineanu,
„Căpitanul de Vînători")
„La ceremonia dezvelirii şi sfinţirii

tro1ţe1 - se arată în Registrul istoric al
unităţii - au participat cadre militare ac
tive, în rezervă şi în retragere, veterani de
război, reprezentanţi ai autorităţilor braşo
v�ne şi invitaţi. Au rostit alocuţiuni gene
ralul-locotenent Dumitru Cioflină, gene
ralul-locotenent Ştefan Guşă (martir al Ar
matei Române - n.a.), oficialităţi, co
mandanţi. Un sobor de preoţi a sfinţit troiţa
şi a ţinut slujba de pomenire a eroilor. De
filarea gărzii cu drapelul de luptă şi a sub
unităţilor de vânători de munte, a încheiat
ceremorialul militar-religios".
În fiecare an, pe 3 noiembrie - Ziua Vânătorilor de Munte, la troiţă se
desf'aşoară festivităţi omagiale.
- Pe Tocile - Biserica " Sfânta Treime" -
.. .Dacăfii-ţi vor cădea,

Oh, să nu plângi, ţara rnea,
Ci pe poala ta maternă
Fă-le groapa lor eternă,
Iar pe tristele morminte
Scrie pentru strănepoţi:
,,Moşii s-au luptatfierbinte
Şi-au murit în luptă toţi !"
(Ion AL Lapedatu,
„Ţării mele")
Mausoleul, aflat în cimitirul parohial al bisericii ortodoxe „Sfânta

Treime", a fost ridicat de către şcheienii braşoveni cu sprijinul Societăţii„Cultul
Eroilor", între anii 1 943-1946, preot paroh fiind Valeriu Voineag.
De formă circulară, înalt de 5,0 metri, este construit din beton armat
mozaicat. Cupola este sprij inită de opt coloane şi surmontată de o pajură din
bronz cu o cruce în cioc.
Pe placa din marmură neagră, fixată deasupra uşii de la intrare, este
,,MAUSOLEUL EROILOR
Căzuţi în primul război mondial
Pentru întregirea neamului
Şi în al doilea război mondial
Pentru eliberarea Patriei !"
În interior sunt depuse în şase firide-urne funerare, osemintele a 1 39

„EROI CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL", având numele şi prenu
mele scrise pe şase panouri din sticlă, precum şi a 27 de „EROI CĂZUŢI ÎN AL
DOILEA RĂZBOI MONDIAL" într-o firidă separată (panoul nr.4), astfel:
- pe panoul nr. 1 - pe panoul nr.2

ALBELVENIŢA VASILE BOSTAN STAN
AMZEA DUMITRU CANTENARIL MIHAIL
ARBORE CONSTANTIN CRUŞA GAVRIL
ALAPAN CONSTANTIN CASELA SULIMAN
AMANCIU CONSTANTIN CARETI HARALAMBIE
ALŢUŞ GAVRIL CAŞFANAR DUMITRU
BASIU DUMITRU CHELARIU GHEORGHE
Ţara Bârsei 37
BURLEAN NICOLAE COCAN IOAN

BELICIU ŞTEFAN COZEICA CONSTANTIN
BĂDESCU GHEORGHE CUCU IOAN
BENICU TUDOR CÂMPEAN VASILE
BATE IOAN CROITORU CONSTANTIN
BÂRSAN TEODOR COSMAN SERAFIM
BOGDĂNESCU IOAN CORNEA PETRU
BĂDĂIANU STANCIU CRANGA ALEXANDRU
BUCUR RADU CREŢI IOAN
BUTUC GHEORGHE CORBEA ALEXE
BUJOR IOAN CUCIULESCU MARIN
BELDEA DUMITRU COSTINESCU VASILE
BURU DUMITRU CACÂŞ NICOLAE
BOIEREANU TEODOR DIN ANGHEL
BUBUIANU DUMITRU DAVER CONSTANTIN
BALEA VICTOR DUMITRU TITU
- pe panoul nr.3 - pe panoul nr.5

DRĂGĂNEI CONSTANTIN IOAN MIHAIL
DOBRE PANAIT ISTRATE IOAN
DĂNILĂ GHEORGHE IOAN ILIE
DRĂGULEŢ TEODOR IONIŢĂ CONSTANTIN
EFTINU KHIV ARIZAN IORDACHE VASILE
FRANŢI GHEORGHE IORGA VASILE
FLORESCU DUMITRU JALEA VASILE
FETA PETRU LEONTE IOAN
FLORESCU IOAN LUPAN DUMITRU
FRĂŢILĂ ŞTEFAN LUPU MIHAI
GHICA IOAN MANEA IOAN
GAŢIU GHEORGHE MARIN DUMITRU
GAVRIL ANGHEL MUŞAT NICOLAIE
GRĂDINAR PETRU MACOVEI VASILE
GHERGHINA PETRU MARIN ŞTEFAN
GRĂDINAR VASILE MÂNECI SIMEON
GÂSCĂ COSTACHE MULUREANU CONSTANTIN
GUŢU SIMION MILITAR IOAN
HANGAN COSTACHE MAICELERA ŞTEFAN
ILIE GHEORGHE MARINCOVICI SVETOZAR
INCA NICOLAE MIGUŢ PANTELIMON
IGNAT GHEORGHE MODOIAN GHEORGHE
ILIE VASILE MIHAI ANGHEL
- pe panoul nr.6 - pe panoul nr.7

MEŞOTĂ IOAN ŞELARIU VASILE
NEGRU DUMITRU ŞTEFĂNESCU GHEORGHE
NEGRU CONSTANTIN SECĂREANU IOAN
NICOLESCU CONSTANTIN STANCIU IOAN
NEGOI CONSTANTIN STAICU LUCA
NEGOI IORDAN DRAGOMIR IOAN

NEAMŢU FLORIN Locotenent FILIPESCU
NAE NICOLAIE SECELEANU GHEORGHE
NESTORESCU DUMITRU SURDU DUMITRU
OLTEAN GHEORGHE SĂVILĂ VASILE
ONASIE ION ANGHEL MIHAIL
OLMAN IOAN SĂMULACHE ALECU-TITU
OLTEANU VASILE STANCIU MARIM
PANĂ IOAN TEREANU GHEORGHE
PUPĂZĂ NICOLAE TOCAŢIU MIHAI
POPOVICI GHEORGHE TICULUŞ CONSTANTIN
PANAIT NICOLAIE VORNICA NICOLAIE
POPESCU DUMITRU VATECI IOAN
RIPENA VASILE VÂLCU CONSTANTIN
RĂPAN IOAN VLĂDESCU ILIE
RADU IOAN VIZITA NICOLAIE
RUSCHIDIN NICOLAIE ZAHARIA DUMITRU
ŞVABU GHEORGHE ZIMBĂLEŞTI FILIP
ZIRO ANGHEL
- pe panoul nr.4
ARGĂSALĂ MIRCEA
ALEXANDRESCU AUREL
ALBU GHEORGHE
BĂDIŢOIU ŞTEFAN
BUZATU GHEORGHE
CĂPĂŢÂNĂ GHEORGHE
CRUŞA VASILE
CLEPE CONSTANTIN
DUICĂ ANDREI
DASCĂLU CONSTANTIN
LICIU GRIGORE C-TIN
MIHALCEA PETRU
MANU GHEORGHE
MIRCAN IOAN
MIRCAN GHEORGHE
NEGULICI CONSTANTIN
NAVREA VINTILĂ
NAP NICHIFOR
OSICEANU TITU
POPESCU TIBERIU
POPA MIHAI
PRICU GHEORGHE
RUSU DUMITRU
RĂDOI CONSTANTIN
STELIAN TEODOR
SURDU AUGUSTIN
ZERNOVEANU GHEORGHE
Ţara Bârsei 39
Deasupra fiecărui panou cu numele eroilor este montat câte un candelabru.

În interiorul mausoleului se află, de asemenea, o cruce din lemn înaltă de
1,25 m., pe care este scris „I.N.R.I. EROI AI ARMATEI ROMÂNE".
Lângă cruce este depusă o urnă funerară (minisicriu) din lemn, conţinând ţărână
adusă din cimitirele militare ale tuturor localităţilor judeţului. Crucea şi urna au
fost aşezate în cadrul unui ceremonial militar-religios comemorativ, desfăşurat în
data de 4 iunie 1 997, din iniţiativa Asociaţei _Naţionale a Veteranilor de Război -
filiala Braşov, cu participarea organizaţiilor braşovene ale Uniunii Cadrelor
Militare în Rezervă şi în Retragere, şi Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor".
*
* *
...El înalţă-n vânt chipiul, strig-un nume drag şi sfânt
Şi-apoi sare de pe ziduri, în redută şi-n mormânt...
(George Coşbuc,
„Dorobanţul")
În volumul „Braşovul şi Marea

Unire" colonelul doctor Ioan Vlad menţio
nează că „ .. .în cimitirul Bisericii de pe
Tocile existau înmormântaţi 400 şi mai
bine de eroi, care au murit pentru
dezrobirea noastră ... ".
Printre semnele de căpătâi care mai
„supravieţuesc" şi acum, după 80 de ani,
este şi cel din imaginea alăturată. Se află în
spatele mausoleului, la margine de cimitir,
străjuit de un pom fructifer.
Construit din beton, are înălţimea de 1,5 m.; pe faţadă, între colonete, este
dăltuit următorul epitaf:
„Aci odihneşte BOSTAN STAN

Reg. 7 Prahova Compania 1
Buda-R-Sărat.
Recunoştinţa camarazi/or.
29 Junie 1919"
Doamne, ocroteşte şi pe mai departe acest stănt mormânt de erou, unde

nimeni nu mai urcă astăzi să pună o floare şi să-i aprindă o lumânare la căpătâi !
Poate doar vreun membru al familiei Andreescu ...
*
* *
În faţa bisericii „Sf'anta Treime", între
alei, se află o troiţă-cruce din lemn de stejar.
Înaltă de 3,5 metri, este ridicată pe un soclu şi un
piedestal din beton mozaicat, şi are un
acoperământ din tablă. La mijlocul braţului
central este montat un felinar cu candelă şi bec
pentru iluminare electrică. Jur-împrejur este
plantat gard viu.
Sub iniţialele I.N.R.I. şi Mântuitorul
Iisus Hristos răstignit, sculptat în relief, sunt
dăltuite emoţionantele cuvinte:
„ETERNĂ IUBIRE EROILOR NEAMULUI
DIN RĂZBOIUL MONDIAL
1 9 1 4- 1 9 1 8.
RIDICATĂ DE ROMÂNII DIN ŞCHEII
BRAŞOVULUI
LA 1 935"
*
* *
... De-o fi să mor, tu, Doamne, dă-mi
O moarte ostăşească,
Un glonte-n floarea din chipiu
Înfrunte mă izbească ....
(Nicolae Vulovici,
ofiţer mort în septembrie 1 9 1 6
în luptele de l a Miercurea Ciuc)
Lângă troiţa de lemn din faţa

bisericii „Sfânta Treime", a fost înălţat un
monument cu cruce, în marmura căruia
sunt sculptate cuvintele:
„EROU SUBLOCOTENENT
POST-MORTEM
MIHAI ADRIAN MIRCEA 1 969- 1 989
Nu te vom uita niciodată"
Fiu de militar, el însuşi elev la Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie din

Sibiu, Mihai Adrian Mircea a fost ucis în timpul Revoluţiei din Decembrie ' 89.
Este înmormântat în cimitirul din preajma Mausoleului Militar.
Ţara Bârsei 41
- Prund - Piaţa Unirii -

...Ardealul jertfei sfinte ne chema,
Purtam cu toţii ura scrisă-n frunte,
Şi-n chinuita sete de-a-/ avea
Un sbor părea urcuşul de pe munte...
(Alfred Moşoiu, „DIN MORMÂNT.
Eroilor căzuţi pe străzile Braşovului")
În ziua de 1 1 august 1 9 1 6, vitejii Regimentului
6 Infanterie, comandat de colonelul Mihail Darvari,
. .
eliberau de sub ocupatia austro-ungară „vechiul şi
preafrumosul oraş Braşov". Pentru eternizarea
acestei clipe de înălţătoare istorie, şi pentru
preamărirea dezrobitorilor de neam, în Piaţa Unirii
din Şchei, a fost ridicat un impresionant monument
cu statuie. Este alcătuit dintr-un piedestal masiv din
blocuri de piatră fasonată, de forma unei prisme
dreptunghiulare cu înălţimea de 4,0 metri, deasupra
căreia este aşezată statuia din bronz, înaltă de 2,5
metri, a unui dorobanţ cu puşca în poziţia „pentru
atac la baionetă". Pe plăcile din marmură neagră de
pe faţada piedestalului sunt sculptate cuvintele:
„RECUNOŞTINŢĂ EROILOR DESROBITORI DE NEAM
Ridicat de Reuniunea Femeilor Române din Braşov Şcheiu
cu sprij inul Primăriei Municipiului Braşov-1 939".
Foarte bine îngrij it de personalul Brigăzii de jandarmi braşoveni,
monumentul din Prund este unul din însemnele memoriale unde în zilele festive
şi la sărbătoarea Înălţării Domnului - Ziua Eroilor, se desfăşoară ceremonii
militar-religioase.
*
* *
În Piaţa Prundului, alăturat statuii Dorobanţului,
se află o capelă din zidărie care adăposteşte „Crucea
cea mare a Căpitanului Ilie Birt", Crucea, din piatră,
este scupltată cu reprezentări bisericeşti şi inscripţii în
limba slavonă, precum cea de pe faţada nordică, a
cărei traducere este următoarea: „Cu vrerea Tatălui şi
cu desăvârşirea Duhului Sfănt, ridicatu-s-au această
sfăntă cruce întru cinstirea hramului a Sfintei Troiţe
cei nedespărţite, în zilele Înălţatului Împăratu K(arol)
VI. 1 73 8 ... de robul lui Dumnezeu Căpitan Ilie Birt, şi
ro(a)ba lui Dumnezeu Neacşa i snă ego (şi fiii săi -
n.a.) Ilie, Radu . . ."
Acest însemn memorial - monument istoric - a fost ridicat de eroul şche

ian după victoria sa din bătălia de la Piteşti, împotriva turcilor. Alte două cruci au
fost înălţate ulterior de Căpitan, cea din 1 748 ( 1 755 sau 1 762), la bifurcaţia străzii
Pe Tocile cu strada Căpitan Ilie Birt (aici se făcea sfinţirea apei în Ziua Înălţării
Domnului), şi, în 1 754, cea aflată „înaintea porţilor de sus ale cetăţii", în Groaveri.
Crucile Căpitanului au întruchipat credinţa localnicilor în Cel Atotputer
nic şi au constituit imboldul spiritual în lupta pentru asigurarea continuităţii
elementului românesc în spaţiul intracarpatic al Ţării Bârsei. Ele au fost, de
asemenea, semnul veneraţiei pe care şcheienii au manifestat-o faţă de martirii şi
de eroii lor căzuţi pe câmpurile de onoare.
Notă biografică: Ilie Birt s-a născut în Şcheii Braşovului, către stărşitului
veacului al XVII- iea, la 1 698, într-o familie de păstori-negustori. A fost căsătorit
cu Neacşa (Neaţa), fiică a unui negustor şcheiean, şi a avut opt copii. Cunoştea
limbile maghiară, germană, turcă şi greacă. Mesager cu prestigiu diplomatic, Ilie
Birt a bătut drumurile la Sibiu, Cluj, Bucureşti, Viena, Buda pentru obţinerea de
drepturi „obştei valahe a Şcheiului". A fost căpitan în armata naţional-teritorială
a husarilor comandată de colonelul Springher.
La 1 73 7, din însărcinarea baronului Fr. v. Vallis, comandant suprem al
armatei austriece, el şi-a constituit o companie de voluntari călăreţi, în marea lor
majoritate juni din Şchei, cu care a luptat, sub comanda generalului Gilanyi,
împotriva- oastei otomane. Rănit grav în bătălia din 24 noiembrie 1 73 7, de la
Piteşti, el a reuşit, totuşi, să ia 36 de prizonieri turci şi o bogată pradă de război.
Pentru vitejia sa şi pentru serviciile aduse armatei imperiale, căpitanul Ilie
Birt a primit o „pensie de 3 galbeni'', iar în anii 1 737, 1 738, 1 747 şi 1 748, a fost
răsplătit cu „patru litere protecţionale - salva gardia -" (decoraţii), prin care i s-au
acordat unele privilegii materiale şi morale.
„„.Ilie Birt - scrie dr. Sterie Stinghe, în lucrarea <<Vieaţa Căpitanului Ilie Birt>> -
a rămas în legendă ca una din cele mai proeminentefiguri, din trecut, ale Şcheiului
nostru; vajnic apărător al legii noastre strămoşeşti, îndrăzneţ şi temut luptător„.".
Bravul Căpitan a murit la Braşov, în 22 decembrie 1 786.
- Templul evreiesc - Braşov
Este situat pe strada Poarta Şchei, la nr.27. În holul de la intrarea în

sinagogă - construcţie datând din anul 1 900 - pe peretele din dreapta este
montată o placă din marmură albă pe care este sculptat următorul text, scris cu
litere negre în limbile maghiară, germană şi ebraică:
„IN MEMORIAM
1 9 1 4-1 9 1 8
Această placă comemorativă s-a ridicat din colecte
ale adunării comunităţii, cu prilejul aniversării
comunei bisericeşti de 100 ani„ . în anul 1926''
Pe placă sunt gravate numele şi prenumele a 1 3 militari evrei din Braşov,
căzuţi în luptă pe diferite fronturi ale primului război mondial.
Un însemn memorial asemănător se găseşte şi în locaşul de cult evreiesc
din municipiul Făgăraş.
Ţara Bârsei 43
- Troiţa de pe Curmătură -
O piatră, o fântână sau o cruce,

Icoane de lumini şi suferinţă,
Să ne vorbească-n taine la răscruce
De cei ce s-au jertfit pentru-o credinţă ...
(Mircea Dem. Rădulescu,
„Să înălţăm troiţe")
La răscrucea străzilor Constantin Do

brogeanu Gherea şi Ecaterina Varga, lângă
Spitalul Militar - fost „Regina Maria"-, şi în
apropierea legendarului „Bastion al Postă
varului" - construcţie din secolul al XV-a, fost
ridicată o troiţă de lemn.
Înaltă de 3,0 metri, este fixată într-un
soclu de beton, şi acoperită cu scândură şi tablă;
în vârf are o cruce mică.
Este împrejmuită cu un gard din fier forjat. Cele trei braţe ale troiţei sunt
gravate cu motive floral-geometrice şi în torsadă. Pe braţul central, sub iniţialele
religioase IN., RI., NI., KA., este dăltuită inscripţia-epitaf:
„ÎN AMINTIREA
EROILOR
CĂZUŢI PENTRU CREDINŢĂ
ŞI PATRIE"
Pe faţada soclului este montată o placă de marmură pe care scrie:

„Construită cu cheltuiala vecinătăţii <<Locul Spitalului Militar>> în anul 1 930
16 Novembrie. Constructor PUIU GH."
- Troiţa - 1 5 Noiembrie 1 987 -
... Am crezut în soarte.

Noi murim de mii de ori;
Şi e laş aşa să mori!
Sus, români! Suntem datori
Numai cu o moarte.„
(George Coşbuc,
„ln opressores")
Troiţa din imaginea alăturată se află
într-un scuar, pe Calea Bucureşti, vis-a-vis
de Spitalul Judeţean, la intersecţia cu
strada Carpaţilor. A fost înălţată în
memoria demonstranţilor braşoveni
v1ctune ale represaliilor regimului
comunist care, la 1 5 noiembrie 1 987, au
înfruntat moartea, tor-turile, închisorile şi
deportarea, mani-festînd pentru libertate,
democraţie şi un trai omenesc.
Ansamblul monumental este alcătuit dintr-un postament-fundaţie din
piatră brută zidită, înalt de 2,0 metri, prevăzut cu 7 trepte de acces în evantai, un
soclu triunghiular din beton mozaicat, şi un element cubic în care este încastrată
troiţa-cruce treflată, din lemn de stejar maroniu. Înaltă de 3,5 metri, crucea este
decorată cu motive florale, şi are pe ambele feţe chipul Bunului Dumnezeu,
iniţialele religioase I.N.R.I., pe Mântuitorul Iisus Hristos răstignit, pe Maica
Domnului şi pe sfinţii apostoli.
·
De asemenea, are dăltuite cuvintele: „S-a ridicat această troiţă spre slava
lui Dumnezeu şi cinstirea zilei de 1 5 Noiembrie 1 987, Braşov de către Asociaţia
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI".
Ansamblul arhitectonic este încadrat de alei betonate, gard viu şi arbuşti
de trandafiri; pe părţile laterale sunt amplasate două jardiniere din beton, iar în
faţă un sfinx din piatră.Pe o placă de 1 20x70 centimetri, montată pe faţada
piedestalului, sub cruce, este inscripţionat cu litere albastre textul:
„A FOST RIDICAT ACEST SFÂNT MONUMENT ÎN CINSTEA
BRAŞOVENILOR, CARE ÎN ACEST LOC, LA 15 NOIEMBRIE 1 987,
ÎNVINGÂNDU-ŞI TEAMA ŞI DISPREŢUIND MOARTEA, AU CÂNTAT
IMNUL «DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE» ŞI AU CERUT CĂDEREA
DICTATURII COMUNISTE. 1 5 NOIEMBRIE 1 997 ".
*
* *
Ţara Bârsei 45
Pe faţada clădirii Consiliului Judeţean (B-dul Eroilor nr.5), în dreapta

intrării oficialităţilor, se află o placă din marmură albă de 1 00x50 cm, pe care este
scris cu litere aurii următorul text:
,Jn amintirea curajului braşovenilor care la 15 noiembrie
1 987, sfidând imposibilul, au fost primii în a dovedi că
dictatura poatefi învinsă. 15 noiembrie 1992 ".
- Însemne memoriale „Decembrie '89" -
...Nu suntem morţi; cefaceţi voi

Din fapta noastră vine,
Şi cine luptă ca şi noi
De steagul nostru ţine...
(Nicolae Iorga,
„Ce-i ce nu-s morţi")
Realizat din iniţiativa, · şi cu con

tribuţia Prefecturii, Primăriei (prin COM
·PREST), a Asociaţiilor Braşov Decem
brie ' 89, Răniţilor, Invalizilor şi Urma
şilor Martirilor din 1 989, cu participarea
S .C. ,,Revolut" S .R.L., Cimitirul Eroilor
Revoluţiei a fost inaugurat în anul 1 990
şi definitivat în 1 994, odată cu
amplasarea crucii celei mari.
Este constituit din 24 de morminte simbolice, şi o cruce înaltă de 3,0 metri,
ridicată în faţa acestora. Mormintele sunt din marmură albă şi au inscripţionate pe
semnele de căpătâi numele, prenumele, data naşterii şi a decesului, unei părţi din
cei ucişi în decembrie 1 989.
Numele tuturora sunt scrise pe placa din marmură neagră montată la baza
crucii, precedate de epitaful :
„RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ EROILOR MARTIRI

DIN REVOLUŢIA ROMÂNĂ DECEMBRIE 1 989 BRAŞOV
ABRAMOV FILIP BOTEANU BOGDAN MIHAI (Sit. p-m)
AGACHE SABIN FĂNICĂ BRĂGUŢĂ NICOLAE
ALEXE ŞTEFAN BRÎNZEA COMAN
ATOMEI GEORGE EDUARD BUDE FLORINA OCTAVIA
ARIŞANU PETRU IOAN BURIAN ŞTEFAN
BANCIU VALENTIN NICU CĂPRIŢĂ NICOLAE DORIN
BĂLAN VALERICĂ (Sit. p-m) CÎNDEA PAVEL
BĂRCUŢEANU RADU VIOREL CONSTANTINESCU COSTEL
BIAN IOANA CARMEN cav ASA NECULAI
BOGA CAROL DAIA TITU
DIACONU CĂTĂLIN NEAGU SEBASTIAN CĂTĂLIN (Sit. p-m)

DIGULESCU GHEORGHE (Sit. p-m) NEDELCU VASILE
DOBRIN C-TIN DOREL NEAGU ADRIAN FLORIN
DRĂGAN IULIAN NATU CĂTĂLIN
DRĂGAN STAN PARANSCHI ANDREI(Slt. p-m)
FILIP IOAN PĂLĂCEAN IOAN
FONTANA VICTOR C-TIN PERŢACHE CĂTĂLIN
FRIGĂTOR LEONARD ALEXANDRU PLEŞCA ANA
FRÎNCU DUMITRU PRUNTEŞ DANIELA
GANEA SILVIU (Sit. p-m) RANCATI FRANCESCO
GRÎU ALEXANDRU ROŞCA CORINA
HAIDĂU GRIGORE CĂTĂLIN (Slt.p-m) SANDU IANCU
HRISTACHE IANCU SAVIN GHEORGHE
ILICI MARIOARA SĂBĂDUŞ IOAN
ILICI NICOLETA STANCU OVIDIU
IMECZ LAZLO (Sit. p-m) STOIAN VICTOR
IVAN C-TIN DOREL (Sit. p-m) SURDU GHEORGHE
LEPĂDATU GHEORGHE (Sit. P) TAMAŞ IOSIF
LUPU EUGEN TINCA IOAN
MARE ADRIAN TOADER IULIAN (Sit. p-m)
MIHAI ADRIAN MIRCEA (Sit. p-m) VARZĂ GHEORGHE
MIHALY CAROL VLAICU MARIAN (Sit. p-m)
MITROI DORIN GHEORGHE VLASE NICOLAE
MOLLER ANTAL-LASZLO (Sit. p-m) ZĂBAVĂ ION
TIBESCU GHEORGHE"
*
* *
Pe faţadele clădirilor Prefecturii ş1 Primăriei sunt amplasate plăci

comemorative cu textul :
"ORAŞ EROU MARTIR BRAŞOV
CINSTE EROILOR
1989 ± 1994"
*
* *
„NIMENI SĂ NU MAI AIBĂ PARTE DE TEMNIŢELE COMUNISTE

I.LOREDAN" inscripţie de pe troiţă.
Străjuită de doi brazi argintii, troiţa, de o frumuseţe sculpturală deosebită,

aminteşte celor care trec prin faţa Poştei de pe B-dul Eroilor, despre cei căzuţi în
Revoluţia din decembrie 1 989. Inscripţia din mij loc este simplă, dar vibrantă:
„EROILOR NOŞTRI DEC. 1 989".
Ţara Bârsei 47
Deasupra, pe braţul central, este fixată o icoană

cu Mântuitorul Iisus Hristos şi scrise cuvintele din
motto. Pe spate, la înnădirea braţelor, este o plăcuţă
inox pe care a fost încrustat textul : ,,Această troiţă a
fost executată .de Aldea Sanda, Bălaş Călin, Ilie
Ovidiu, Şteţco Gheorghe STUDENŢI LA FACUL
TATEA DE INDUSTRIA LEMNULUI UNIVERS!-
. TATEA TRANSILVANIA - BRAŞOV DECEM
BRIE 1 990". Înaltă de 3 ,O metri, troiţa este
încastrată într-un soclu de beton. O alee din dale
trilobate şi patru jardiniere de beton întregesc un
decor verde precum tinereţea multora din cei răpuşi
pe aceste locuri braşovene.
*
* *
... Până când să creadă lumea, o copii de Românie !
C-orice dor de libertate a perit, s-a stins din voi?
Pînă când să ne tot plece cruda, oarba tiranie
Şi la caru-i de trufie
Să ne-njuge ea pe noi? ...
(Vasile Alecsandri,
„Deşteptarea României")
Troiţa din scuarul Prefecturii este ridicată

pe o platformă cu bordură, din beton, cu latura
de 5,0x5,0 metri.
Construită din lemn masiv, sculptat, are
înălţimea de 5,5 metri, cu acoperământ şi cruce
în terminal. Este împrejmuită pe trei laturi cu un
gărduţ din beton modelat; lateral sunt două vaze
din piatră pentru flori. În faţa troiţei se află o
placă din beton de 70x50 centimetri, pe care
scrie: „DECEMBRIE 1 989. BRAŞOV ORAŞ
MARTIR".
Pe o placă din bronz fixată sub cele cinci
braţe cruci ale troiţei este inscripţionat textul :
„S-A RIDICAT ACEASTĂ SFÂNTĂ TROIŢĂ DIN MILA LUI
DUMNEZEU CEL ÎN TREIME ÎNCHINAT ŞI MĂRIT, SPRE POMENIRE
JERTFEI DE SÂNGE A MARTIRILOR DIN DECEMBRIE '89 ADORMIŢI
ÎNTRU HRISTOS ŞI ÎN NĂDEJDEA ÎNVIERII, DE CĂTRE LIGA TINE
RETULUI CREŞTIN-ORTODOX - BRAŞOV CU SPRIJINUL MATERIAL AL
FIRMEI ARSENAL MONTANA S.R.L. BRAŞOV ÎN COLABORARE CU
ASOCIAŢIA BRAŞOV DECEMBRIE ' 89. SCULPTURA A FOST REALI

ZATĂ DE CĂTRE DEAC ION POPAN DIN BOGDAN VODĂ MARA
MUREŞ. SFINŢITĂ ASTĂZI 2 1 DECEMBRIE 1 993".
... În vecinătatea troiţei, clădirile Facultăţii de Electrotehnică şi
MODAROM-ului păstrează şi acum în zidurile lor urmele lăsate de gloanţele
trase în decembrie '89!
*
* *
În curtea Secţiei Judeţene de Informaţii Braşov se află un monument. A
fost ridicat în memoria celor două cadre militare ale unităţii, ucise în ziua de 23
decembrie 1 989. Pe placa de marmură albă, sub crucea de deasupra, sunt scrise
numele lor:
„MAIOR (R) CRAMĂR V. IOAN 2 1 X 1 937 - 23 XII 1 989
MAIOR (R) HORLACI P. TRAIAN 28 IV 1 95 1 - 23 XII 1 989
şi versurile:
E tainică eternitatea
Ce trece-asupra noastră-o zbor.
O. Goga"
Extras din „NOTA" comandantului unităţii:

„ ... Maior (r) HORLACI Petre TRAIAN, născut la 28. 04. 1 95 1 în
Bucureşti (căsătorit, având un copil - n.a.), în dimineaţa zilei de 23. 1 2 . 1 989, în
timp ce se deplasa pe jos de la domiciliu către sediul unităţii în vederea preluării
serviciului, în zona fostului hotel TURIST din Braşov, a fost lovit de gloanţele
trase dintr-o armă deţinută de o persoană fizică. Transportat la spital, s-a constatat
.,, . decesul. Nu avea asupra sa armament sau muniţie. . .
L t colonel (r) CRAMĂR Vasile IOAN, născut la
2 1 . 1 0. 1 93 7 în Rona de Sus, judeţul Maramureş
(căsătorit, avănd doi copii - n.a.), în dimineaţa zilei
de 23. 1 2. 1 989 s-a deplasat la fostul Trust de
Construcţii Industriale Braşov, fiind solicitat de
conducerea acestei instituţii pentru a organiza cu
fostele Gărzi Patriotice paza şi apărarea obiectivelor
vulnerabile, împotriva unor eventuale acţiuni
teroriste. Ajuns la sediul trustului, după o discuţie
purtată cu fosta conducere, referitoare la misiunea
lui, la instigarea unor indivizi necunoscuţi, a fost
scos afară şi înjunghiat de o persoană neidentificată.
Transportat la spital, acesta a decedat datorită
·.-,4-z -S hemoragiei interne şi externe ...
Monumentul din curtea Secţiei Judeţene de Informaţii - Braşov, a fost
ridicat prin contribuţia cadrelor, în decembrie 1 99 1 . În fiecare an, la 23
decembrie, se depun coroane de flori din partea oficialităţilor locale, cadrelor
Ţara Bârsei 49
unităţii, Asociaţiilor de Revoluţionari, Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi

Retragere, a membrilor de familie şi se ţine o slujbă de pomenire ... "
. . . Din susurul fântânii arteziene şi al frunzelor umbroşilor arbori ce
wăjuiesc monumentul, răzbate, în dimineţi de suferinţă, plânsetul orfanilor, ca şi
blestemul celor rămaşi să poarte crucea amintirii fiinţelor iubite!
*
* *
„ . . . Te iubesc Viaţă şi tare mi-e

(teamă) că atunci când voi muri, o
voi face din sete de iubire... "
Elev caporal Cătălin Haidău
În incinta Academiei Forţelor Aeriene

„Henri Coandă" - Braşov, la marginea de est a
marelui platou, se află un monument pe al cărui
frontispiciu stă scris: „SLA VĂ EROULUI
REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE
1 989 S UBLOCOTENENT POST-MORTEM
HAIDĂU GRIGORE CĂTĂLIN".
S-a născut în 25 iulie 1 970, la Tg. Jiu,
(oraş în care locuitorii i-au ridicat, post mortem,
un obelisc cu bust). La declanşarea Revoluţiei, în
ultima lui scrisoare către părinţi, Cătălin scria:
„ ... Aici e pur şi simplu RĂZBOI. .. DAR NU MĂ PLÂNG. Sunt bărbat, sunt
oştean al României libere... încă odată vă rog să nu vă faceţi griji..." .
În noaptea de 23/24 decembrie, însă, un glonte a pătruns prin casca
bravului luptător-poet, frângându-i visele şi zborul spre înalturi !
În ,,Registrul Istoric" al unităţii, pe fila cu data acelui Crăciun însângerat
- 25 decembrie 1 989 - a fost consemnat tragicul eveniment: . . .În luptele
„
desjăŞurate pentru apărarea cazărmii în seara zilei de 23 (XII 1 989) orele 2115 a
fost împuşcat mortal El.(ev)cap.(oral) HAIDĂU CĂTĂLIN. .. ".
Printre exponatele din Muzeul Academiei se află şi bustul în gips auriu al
eroului, medalia comemorativă emisă în 1 994, casca, baioneta, ultima scrisoare şi
versurile semnate - Cătăli n Haidău - în revista „Orizonturi ostăşeşti în Revoluţie"
a elevilor Şcolii Militare „Leontin Sălăjan":
„Viaţa îmi pare un trandafir,
·
Ale cărui petale s-au deschis

Pentru mine
Ca să le cunosc, să le simt... "
(C. H . ,
„Condiţia umană")
De Ziua Eroilor - Ziua Înălţării la Ceruri a Domnului Iisus Hristos, la

monumentul de lângă pavilioane, camarazii de năzuinţe, comandanţii şi rudele
celui trecut în nefiinţă depun coroane de flori, aprind câte o lumânare, închină un
gând de pioasă amintire, şi rostesc versuri din „Viaţa" sublocotenentului-poet
Cătălin Grigore Haidău.
- Braşov - cartierul Dârste -
.. .Îndepărtat îmi pare azi trecutul

Mă-ntunec blînd şi îi plătesc tributul.
De ce nu pot să îi aud tăcerea ?
De ce nu pot să nu-i mai simt durerea?
(„Poemul amintirilor",
Colonel Gheorghe Eminescu -
strănepot al Poetului Naţional)
În cimitirul bisericii „Sfânta

Treime" de pe Calea Bucureşti, enoriaşii
ortodocşi ai cartierului Dârste, au înălţat un
monument cu cruce, al cărui trecut se pierde
în negura celor peste 300 de ani de existenţă.
Cunoscut şi sub denumirea de „Crucea
Stăntului Gheorghe cu troiţă", monumentul
este alcătuit dintr-un soclu din piatră de râu
rostuită, pidestalul în forma trunchiului de
piramidă, troiţa şi crucea din gresie, cu
inscripţia: ,,ACEASTĂ CRUCE DATEAZĂ
DE LA ANUL 1 700".
Înaltă de 1 ,5 m, crucea are pe partea din faţă o pictură cu Stăntul Mare
Mucenic Gheorghe călare pe cal, iar lateral, dreapta şi stânga, c..hipul
Mântuitorului şi al Maicii Domnului.
Troiţa, din lemn maroniu, înaltă de 3,5 metri, este decorată cu motive
populare şculptate, ramuri de laur şi cruciuliţe; în terminalul acoperişului din
tablă zincată are o cruce inox de 30 centimetri. Ansamblul memorial este
împrejmuit cu un grilaj din fier forjat pe o fundaţie din beton de 4,0x4,0 metri. La
colţurile platformei sunt amplasate vaze din beton pentru flori. O instalaţie
electrică asigură iluminarea troiţei .
'
Pe faţada dinspre şosea a piedestalului sunt montate două plăci de

marmură pe care sunt scrise cuvintele epitafului şi numele eroilor, astfel:
Ţara Bârsei 51
,,PE EROII CĂZUŢI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1 94 1 - 1 945 DIN

DÂRSTE-NOUA - BRAŞOV POMENEŞTE-I DOAMNE ÎNTRU ÎMPĂRĂŢIA
TA , AMIN.
LOC. COL. BARBU G. SERG. OLARU I.

SERG. SECELEAN C. SERG. TAMPA G.
SERG. BARBU I. FRUNTAŞ POPOVICI M.
CAPORAL BARBU C. FRUNTAŞ ŞTIRBU ALEX
CAPORAL CÂRSTOCEA I. FRUNTAŞ ŞTIRBU C.
FRUNTAŞ NEGUŞ H. FRUNTAŞ BUDE N.
PL. MAJ. MOISE NICOLAE"
Lateral dreapta, către biserică, sunt încrustate cuvintele ctitorilor:

„ÎŢI MULŢUMIM ŢIE DOAMNE CĂ NE-AI ÎNVREDNICIT A RIDICA ACEASTĂ
SFÂNTĂ CRUCE A MARELUI MUCENIC SFT. GHEORGHE ŞI ACEASTĂ TROIŢĂ
LA ANUL 1987-1988 FAM. MOARCĂŞ DAN ŞI RODICA, FAM. MOARCĂŞ DORU
ŞI GINA, FAM MOARCĂŞ GICĂ ŞI ELENA DIN NOUA BRAŞOV, PREOTUL
BISERICII, PAROH BOGDAN IOSIF'.
„ ...La 1 6 octombrie 1 9 1 8, garda naţională comunală - Dârste a fost
constituită din 33 de gardişti sub comanda sublocotenentului IOAN MOARCĂŞ.
Garda s-a prezentat în plenul ei la biserica „Sf Nicolae" în ziua de 1 5/28
noiembrie 1 9 1 8 şi a depus jurământul în faţa protopopului Vasile Saftu, după care
acesta a făcut sfinţirea stindardului şi a rostit o înflăcărată cuvântare «dintre
acelea cu care a zguduit şi a înălţat sentimentul patriotic al românilorn" (Ioan
Vlad , „Braşovul şi Marea Unire", pagina 2 1 5).
Pe spatele piedestalului, către cimitir, sunt plăcile cu eroii primului război
mondial:
„CINSTE EROILOR CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1 9 1 4- 1 9 1 9
DIN DÂRSTE-NOUA BRAŞOV
CIMPOACĂ I. GHEORGHE VOINA G. ION MOAŞA T. G. RADU

OLTEANU I. B. (ION) MOAŞA I. DUMITRU SÂRBU V. I. STELIAN
OLTEANU C. B. (ION) MOLDOVAN G. TUDOR FUGACIU I. I. ŞTEFAN
MUNTEANU G. G. VASILE MOAŞA T. T. RADU ŞUVEI I. G. STELIAN
GĂLBEAZĂ VASILE MUNTEAN PAVEL NEACŞU I. DUMITRU
MOARCĂS I. ŞTEFAN BUŢU I. DUMITRU MOARCĂS I. TEODOR
SÂRBU Z. I. STELIAN BARBU C. CONSTRANTIN MOARCĂS AUREL
VOINA C. PETRE MUNTEAN S. VASILE LEABU ION"
*
* *
Pe faţada dinspre Calea Bucureşti a

clădirii administrative a S.C. „Aurora„ S.A„
este montată o placă de 80x80 centimetri, din
marmură albă, având în partea superioară stema
României, iar dedesubt textul:
„AUGUST 1 944 AUGUST 1 999 ÎN
ZILELE FIERBINŢI DE AUGUST 1 944, ÎN
ACEASTĂ ZONĂ, COMPANIA RADIO DIN
BATALIONUL 2 TRANSMISIUNI MUNTE,
ÎN URMA ORDINULUI PRIMIT, A OPRIT ŞI
DEZARMAT SUBUNITĂŢI GERMANE
AFLATE ÎN RETRAGERE.
25 OCTOMBRIE 1 999"
Placa a fost dezvelită şi sfinţită pe data de 5 noiembrie 1 999, în cadrul
unui ceremonial militar - religios la care au participat veterani de război, cadre
militare în rezervă, membri ai Asociaţiei „Cultul Eroilor'', conducerea S.C.
„Aurora" S.A„ preoţi, localnici, o gardă de onoare şi fanfara militară.
O contribuţie deosebită la realizarea acestei lucrări a avut-o Col. (r)
Voinea Ion, veteran de război, participant la acţiunea din august 1 944.
*
* *
,,Satul vechilor dârstari, cari băteau în piue sumanele , cum îl descria
„ . "
istoricul Nicolae Iorga, a dat Ţării Bârsei, pe lângă eroi, şi o seamă de

personalităţi precum Meşotă Ioan G. ( 1 837- 1 878), - pedagog şi istoric, membru
corespondent al Academiei Române - sau Bârseanu Andrei ( 1 858- 1 922),
folclorist, pedagog şi publicist, membru al Academiei Române, autorul
înflăcăratei poezii „Pe-al nostru steag" ce va deveni Imnul Unirii, pe melodia lui
Ciprian Porumbescu.
Ţara Bârsei 53
- Braşov - cartierul Noua -
Românii mei de astăzi şi veacuri viitoare,

În inimile voastre cea mai frumoasă floare,
S-o închinaţi de-a pururi slăviţilor eroi,
Ce şi-au dat ŢĂRII, viaţa, ca să trăiască-n noi; ...
(Toma Istrati,
,,Închinare")
Pe strada Brazilor, lângă Grădina

Zoologică, pe locul numit „La chisc", se
găseşte o modestă, dar frumoasă, capelă-troiţă
cu obelisc.
Albă, hexagonală, cu uşă metalică şi
grilaje la cele cinci ferestre, capela are un
acoperiş din tablă, surmontat de o cruce inox.
În interior este înălţat un obelisc cu cruce din
piatră, având o înălţime de 1 ,8 m. Soclul şi
marginile obeliscului sunt negre, iar crucea
este albă.
Pe faţada obeliscului este scris următotul text:

,,R.idicatu-s 'a această sf cruce din partea comunei ort. române din Dârste-Nou
întru amintirea măreţei zile (15 August 1916) Ziua liberării neamului de sub
stăpânirea străină.
Dârste Nou. 14 Sept. 1 925"
De Ziua Eroilor la această capelă-troiţă se ţine parastas şi se desfăşoară
manifestări cultural-patriotice şcolare.
Eroii comunei Dârste-Nou (străveche aşezare ce a dat numele unei culturi
din perioada a treia a Bronzului - cultura „Noua'', aşezare devenită azi cartierul
braşovean Noua), sunt înscrişi pe un tabel aflat la Mihai Sachelarie, epitropul
bisericii ortodoxe „Sfântul Ioan Botezătorul„. Numele lor sunt aceleaşi cu cele de
pe monumentul din cimitirul bisericii „Sfânta Treime" - Dârste, la care s-au
adăugat Popescu Ion, Sârbu Alexe, Sârbu Constantin şi Alexandru-Mircea
Mitruţă, trecuţi de către preotul Simion pe tabelul cu eroii din Noua ai celui de al
doilea război mondial.
- Poiana Braşov -
Lângă telefericul - urcare al telecabinei „Capra Neagră", la liziera

pădurii, a fost ridicată, în 1 994, o cruce memorială. Confecţionată din ţeavă
metalică de culoare neagră„ este înaltă de 1 ,8 m„ are felinar pentru lumânări, şi o
placă din inox de 30x20 centimetri, pe care este inscripţionat un text
cutremurător:
+
Liviu Cornel Babeş
„
Născut 1 0.09. 1 942 - Decedat 02.03 . 1 989

PE DATA DE 2 MARTIE 1 989 ÎN PLINĂ
TEROARE COMUNISTĂ, PE PÂRTIA
<<BRADULUI>> DIN POIANA BRAŞOV,
UN MARE ROMÂN, RENUN ÂND LA T
PROPRIA-I VIAŢĂ ŞI-A DAT FOC ÎN
SEMN DE PROTEST, LĂSÂND LUMII
LIBERE TULBURĂTORUL MESAJ
+
STOP MORDER !
BRAŞOV=AUSCHWITZ"
O stradă din cartierul ,,Astra" poartă astăzi numele martirului braşovean.
*
* *
Pe Calea Poienii, în dreptul celor două „belvederi", în locul numit „La

Pietriş" se află un monument istoric - „TROIŢA GRUPULUI DE JUNI
ROŞIORI" (participanţi, alături de „Curcani" şi de Junii Dorobanţi, la războiul
Independenţei României, 1 877- 1 878).
În incinta monumentului există o cruce din beton mozaicat gri, ridicată la
20 iulie 1 93 1 „„.în zilele M.S. REG. CAROL al II lea şi l.P.S. ARCHIEP. şi
MITR. NICOLAE BĂLAN în locul SFT. CRUCI celei vechi de la 1 909„."
Pe placa din marmură albă, prinsă în patru nituri sub geamul lateral de pe
peretele din dreapta uşii metalice, sunt inscripţionate cuvintele: „Cu voia
TATĂLUI, cu ajutorul FIULUI şi cu săvârşirea SFT. DUH s-a ridicat această
SFT. CRUCE împreună cu adăpostul ei într'u slava SFT. ILIE„."
Ţara Bârsei 55
- Stupini (Braşov) -
Cît mi-a sta mâna voinică
„.
Pe-a mea pală ostăşească

N-aibă grijă de nimică
Ţara mea cea românească !„.
(Vasile Alecsandri,
„Cântic ostăşesc")
În cimitirul bisericii cu hramul „Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena" se află un
monument cu cruce, ridicat în memoria eroilor
din Stupinii Braşovului, căzuţi în cele două
războaie mondiale. Înalt de 2,5 metri, având
forma unui trunchi de piramidă, monumentul
este construit din beton mozaicat şi alcătuit din
fundaţie, soclu, corpul şi crucea din piatră. Pe
faţada dinspre stradă, decorată cu o sabie şi cu
ramura de laur, este montată o placă din
marmură albă trapezoidală, înaltă de un metru,
pe care este scris cu litere negre epitaful:
„Ridicatu-s'a acest monument întru slava lui Dumnezeu şi'n amintirea EROILOR
din Stupini care au căzut pe câmpul de luptă în războiul pentru întregirea
neamului Românesc 1 9 1 4- 1 9 1 8".
Lateral, stânga şi dreapta, pe plăci din marmură sunt scrişi eroii primului
război mondial „MORŢI PENTRU PATRIE ÎN 1 9 1 4- 1 8
- stânga: DUMITRU NEGURĂ, N . VOICU, N . BLEGU, GH. RUSU, GH.

DOBRI, N. NEGURĂ, DUMITRU POPOVICI, ION COMAN, DUMITRU
OANCEA, GH. SPĂTAR, ION VULCĂNEAN, GH. CONSTANTIN, ION
BENEA, I.I. NEGULICI, ION FLOREA, GH. GHIMBĂŞAN, DUMITRU
GHIMBĂŞAN, GH. VULCĂNEAN, GH. PUIU, GH. POPOVICI;
- dreapta: CONSTANTIN SAMOILĂ, N. BARBU, DUMITRU DRĂGHICI,

ION ŞERBAN OVESEA, GH. VOICU, ZAHARIE GHIMBĂŞAN, GH. PITIŞ,
C-TIN NEGULICI, ION SPIRIDON, ION GHIMBĂŞAN, ION CONSTANTIN,
N . LUPU, GH. LUPU, N. OANCEA, IOAN PRIŞCU, DUMITRU PRIŞCU,
ACHIM STĂNCIUC, GH. ŞERBAN".
În spatele obeliscului, pe o placă ogivală înaltă de 70 centimetri, sunt

scrişi eroii din cel de-al doilea război mondial ,,MORŢI PENTRU PATRIE -
ANUL 1 944 VULCĂNEANU GH., VULCĂNEANU N., PUIU TRAIAN,
SPIRIDON D-TRU., CREANGĂ D-TRU., NECULICI D-TRU, RUSU D-TRU.,
SPĂTĂROI IOAN, SAMOILĂ GH., BÂRSAN IOAN, BÂRSAN V-LE.,
GHIMBĂŞAN GH., PITIŞ D-TRU., LUPU IRIMIE, SPĂTAR V-LE, ŞERBAN

IOAN, CRĂCIDN D-TRU, NEGURĂ GH., NEGURĂ C-TIN., LUPU GH.".
De Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului - Ziua Eroilor, la monument
se ţine slujbă de pomenire a celor jertfiţi pe câmpurile de onoare, se aprind
lumânări, şi se depun jerbe de flori.
*
* *
În prelungirea străzii Baciului,

imediat după bariera de cale ferată,
se află un mic cimitir, în care au fost
înhumaţi ostaşi germani morţi în
„bătălia Braşovului", din toamna
anului 1 9 1 6. Având o suprafaţă de
30,0x 1 5,0 metri, împrejmuit cu gard
viu şi prevăzut cu o poartă metalică,
cimitirul adăposteşte o cruce mare şi
1 5 cruci scunde, pe care sunt dăltuite
funcţia, numele şi prenumele
militarilor.
Pe crucea mare, din beton mozaicat, înaltă de 1 ,6 m, şi ridicată sub
coroana a doi tei seculari, este inscripţionat bilingv următoml text: ,,Aci odihnesc
în Dumneseu 43 eroi germani din l.R. 188 căzuţi în 8. 10. 1 916
Hier ruhen in Gott 43 deutsche Helden vom l. R. 1 88 gfallen 8. 10. 1916".
*
* *
Pe strada Dealul de Jos, la numărul 1 2, în Biserica „Stăntul Martin" se

află o placă memorială cu eroii saşi ai comunităţii bisericeşti evanghelice.
Ţara Bârsei 57
- Triaj-Braşov -
În vremuri de restrişte, la voi mă duce gândul

Viteji ai României! ce 'n crâncenul răsboiu,
Sortiţi de vremuri grele, v 'aţifauri! dea-rândul,
Un drum spre vecinicie şi-o faimă de eroi!...
(Constantin Kiper,
„EROILOR NOŞTRI")
În părculeţul dintre blocurile-turn şi D.N. 1 1

Braşov - Sf. Gheorghe, la capătul liniei 1 de
troleibuze, se află o Troiţă a Eroilor. Amplasată
în apropierea bisericii cu hramul „Cuvioasa
Paraschiva", are inscripţionate la mijloc, pe faţa
dinspre blocurile de locuinţe, cuvintele:
„Crucii Tale ne închinăm Hristoase şi
Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim",
iar pe faţa dinspre şosea, epitaful:
„Cinste eroilor neamului
1995"
Confecţionată din lemn de esenţă tare,
troiţa-cruce este împodobită cu sculpturi florale,
chipuri divine şi Mântuitorul Iisus răstignit. Înaltă
de 4,8 metri, este montată pe un soclu în formă
de triunghi în trei trepte din beton, şi încadrată de
·
doi suporţi laterali pentru steaguri.
*
* *
Între numeroşii eroi braşoveni care au mărşăluit cu . unităţile lor pe

actualul D.N. 1 1 spre Victorie - dar şi spre o moarte glorioasă, s-au numărat:
• soldatul Ursoiu Vasile Dumitru, născut la 24 octombrie 1 9 1 1 , în Braşov, str.

Pe Tocile nr.2, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut în luptele de la Odessa
din 22 septembrie 1 94 1 ;
• fruntaşul PRIMUS OTTO WERNER, născut la 1 0 aprilie 1 9 14, pe str.
Coastei nr.22, căsătorit, având doi copii, fost în Batalionul 1 Vânători Gardă,
mort la data de 1 7 iulie 1 94 1 , în luptele de la Ţiganca, Cahul (fişele 1.0.V.R.
nr.255, respectiv 1 30, din dosarul nr. 1 2/1 943 - 1 946 Prefectura Braşov -
Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale);
• sublocotenentul rezervist VINGA CAROL CAROL, născut la 23 septembrie

1 9 1 9, la Braşov, comandant al unui pluton de puşcaşi din Regimentul 1 1
Dorobanţi, erou la Oarba de Mureş, răpus la 1 6 octombrie 1 944 în atacul de
la Lupoaia din Ardealul de Nord.
(Vasile T. Suciu, Gheorghe I. Bodea,
„Crucea pământului", pag 200-201 ) ;
• generalul-colonel BURDULOIU IOAN-TRAIAN, născut la 2 1 mai 1 894, la
Braşov, sublocotenent în Regimentul 3 Obuziere, apoi pilot în Grupul 1 Aero
în luptele de la Oituz 1 9 1 7; participant la cel de-al doilea război mondial în
-
cadrul Regiunii a 3-a Aeriene şi a Corpului 1 Aerian; decorat cu Ordinele

„Coroana României" clasele V, IV, ID, cu spade, „Steaua României" clasa a
IV-a cu spade, „Crucea de Aur a Virtuţii Aeronautice" cu spade şi barete
etc.; glorios veteran de război, decedat la 25 august 1 974 în Bucureşti.
(colonel Leonida Loghin, colonel Aurel Lupăşteanu, colonel
Constantin Ucrain „Bărbaţi ai datoriei. 23 august 1 944 - 1 2 mai 1 945. Mic
dicţionar").
REMEMBER
Cimitirul Eroilor italieni a

existat pe locul actualului Mausoleu.
de-a lungul unei alei în cimitirul
vechi de Pe Tocile
În anul 1 927 relatează preotul
-
nonagenar Valeriu Voineag - auto

rităţile italiene au solicitat statului
român aprobare pentru deshumarea
şi expedierea in Italia, pe calea
aerului, a osemintelor eroilor ţării
respective.
„Dorobanţul" din Livadă nu a

fost identifcat până în prezent;
investigaţiile se desfăşoară în
continuare.
Ţara Bârsei 59
Troiţa Aviatorilor a fost

ridicată, se spune, undeva în
zona Bartolomeu
Astăzi se presupune că
elementul principal al troiţei se
află strămutat în curtea din faţă
a bisericii „Sfântul Nicolae" din
Prund-Şchei. Verificările efec
tuate au infirmat această
supoziţie !
ACRIŞ
Localitatea, situată în sud-estul extrem a l Ţării Bârsei, nu are însemne

memoriale dedicate eroilor, ci doar cruci închinate. Domnului Iisus Hristos.
Urmele şi amintirile rămase după trecerea celor două războaie mondiale
peste aceste meleaguri s-au estompat de la an la an, pierzându-se în negura
timpului. Până în prezent, (vara anului 1 999), singura mărturie că pe aici au căzut
oameni loviţi de aripa morţii, este o relatare aflată între filele dosarului
nr.39/ 1 94 1 al Primăriei Vama Buzăului, dosar existent în fondul Arhivelor
Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov. Astfel, într-un raport înregistrat la
nr.289/1 O septembrie 1 94 1 , semnat de primarul Gheorghe Drăgan şi notarul
Iulian I. Popescu şi adresat pretorului Plasei Buzăul Ardelean, era relatat
următorul eveniment:
,Jn 9 septembrie 1 941 ora 16.30 la hotarul satului Acriş un avion de
•
bombardament bimotor a căzut pe locul numit <<Dosul Părăului Carului>>; au
decedat ,cpt. aviator Potora Iuliu şi lt. Jităniuc C-tin., sub rămăşiţele avionului
iar maistrul militar Răileanu Mihail şi mecanicul de bord Enache Nicolae la 200
m. spre Vest. Căderea a fost semnalată de postul de pândă. Primele cercetări au
fostfocute la faţa locului de locţiitorul notarului, secretar Victor Şerban, apoi de
procurorul militar. Cadavrele au fost transportate la Braşov... "
Aviatorii români, loviţi poate într-o misiune de luptă, au murit eroic pe
dealurile Acrişului. Însă pe locul unde zborul lor s-a frânt, nu se află nici o cruce
care să le pomenească numele şi trecerea lor în nefiinţă. Păcat!
APAŢA
Aflată în partea nordică a Ţării Bârsei, pe malul stâng al Oltului, comuna

Apaţa îşi are obârşia atestată într-un document din anul� 1 430, de pe timpul
regelui Matei Corvin. Dar vatra ei a existat cu mult înainte. Insăşi cetatea Remeţi,
denumită şi cetatea Neagră sau de Apă, ale cărei ruine se văd şi astăzi la marginea
dinspre Ormeniş, a fost construită între anii 1 342- 1 3 5 1 (date monografice din
fondul primăriei Apaţa, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov).
In Apaţa-Apaczija (Călugăriţă) sunt mai multe însemne memoriale
dedicate unor fii ai localităţii: obeliscul din cimitirul bisericii evanghelice, bustul
din bronz al cărturarului Apaczai Csere Janos ( 1 625- 1 659), dezvelit în anul 1 975,
în faţa Şcolii generale, sau placa comemorativă a poetului Bartalis Janos ( 1 893-
1 976), dezvelită în 1 993 .
Dar pe întreg teritoriul comunei, nu există decât un singur însemn
închinat eroilor români căzuţi pe câmpurile de luptă - troiţa din „cartierul
Românilor", de pe strada Mihai Viteazul.
Pierit vă e trupul, dar inima voastră vitează

E-n frontul tăriei cu noi,
Bate puternic în ritmuri române
Ne cheamă de strajă să fim,
Pe creştet de munte şi-n larguri de zare.
(Col. (r) Ioan Costea,
„Nemurire")
Românii Apaţei nu şi-au uitat eroii! Stă

mărturie această troiţă ridicată în anul
1 944, de către Marcu Vasile (Şandru), la
căpătâiul unui mormânt cu doi soldaţi
români, căzuţi în al doika război' mondial
(la 5 iunie 1 945 primarul Szabo Mihail şi
notarul Al. Moarcăş raportau prefectului de
Braşov:
„ . . La cimitirul ort. sunt înmorm. 2 eroi

.
cu date necun., căzuţi la Aita Mare şi

transportaţi la Apaţa în luna sept. 1 944 şi
înmorm. la troiţă; ... S-au luat măsuri de
îngrijire şi împrejmuire a mormintelor"
(data, semnăturile şi ştampila).
Ţara Bârsei 61
Mormântul ş i troiţa eroilor români se

află pe malul pârâului Morii, sub bolta
unui salcâm. Este împrejmuită cu un
grilaj din fier forjat, în incinta căruia
oameni cu respect faţă de cei jertfiţi
au sădit flori. Tot ei au dăltuit pe
tăblia de lemn de la rădăcina braţelor
troiţei, sub Mântuitorul Iisus Hristos
răstignit, tulburătoarele cuvinte-epitaf:
„ROMÂNII PĂSTRĂTORI DE
VEŞNICĂ AMINTIRE EROILOR
NEAMULUI"
*
* *
În fondul Primăriei Apaţa, la Arhivele Naţionale - Braşov, există un
document întocmit la 1 9 septembrie 1 938, şi semnat de primarul Popa Dumitru,
care cuprinde numele celor morţi şi dispăruţi pe diferite fronturi ale primului
război mondial, astfel:
1 . Căţian Gheorghe, soldat, mort în Galiţia „de glonţ';
2. Gociman Ioan, sergent, Ungaria, glonţ;
3 . Gheorghe Vasile, soldat, Galiţia „mort din schije de obuz ";
4. Kelemen Emeric, soldat, Galiţia, glonţ;
5 . Lingurar Vasile, soldat, Galiţia, glonţ;
6. Lungu Gr. Grigore, sergent, Italia, glonţ;
7. Marcu Nicolae, soldat, Galiţia, schije;
8. Oancea Nicolae, soldat, Galiţia, glonţ;
9. Popa Gh. Gheorghe, soldat, Italia, glonţ;
1 0. Puligan Gh. Gheorghe, soldat, Rusia, glonţ;
1 1 . Şandru Andrei, soldat, Italia, glonţ;
1 2 . Şerban Ioan, soldat, Italia, glonţ;
1 3. Şerban Nicolae, -, Galiţia, schije;
14. Şerban Nicolae Nicolae, -, Galiţia, schije;
1 5 . Şerban Vasile Nicolae, -, Rusia, glonţ;
1 6. Barti Mihai, sergent, Galiţia, glonţ;
1 7 . Bereczki Gheorghe, soldat, Rusia, glonţ;
1 8. Boloni Ioan Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
1 9 . Boloni Andrei, soldat, Rusia, glonţ;
20. Bălani Iosif, soldat, S iberia, -;
2 1 . Boloni Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
22. BolOni Iosif Iosif, soldat, Galiţia, „mort de co/eră";
23. Boloni Emeric, soldat, Galiţia, holeră;
24. Boloni K. Mihai, soldat, Galiţia, glonţ;

25. Boloni Mihai, soldat, dispărut, -;
26. Csere Ioan, soldat, Rusia, glonţ;
27. Gaşpar Ştefan Ştefan, sergent ,.piort la Spitalul din Adjud de tifos";
28. Gaşpar Ioan, soldat, Oituz, glonţ;
29. Gaşpar Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
30. Gal Ioan Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
3 1 . Giro Mihai, soldat, Italia, glonţ;
32. Jakab Martin, soldat, Polonia, glonţ;
33. Kispal Şt. Ştefan, soldat, Italia, glonţ;
34. Kispal Mihail, soldat, Italia, glonţ;
35. Kispal Ştefan,soldat, Galiţia, schije;
36. Laszlo Mihai, soldat, Rusia, glonţ;
37. Laszlo Andrei soldat, Galiţia, glonţ;
38. Laszlo Gh. Gheorghe, soldat, Italia, glonţ;
39. Marton Andrei, soldat, Galiţia, glonţ;
40. Matiş Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
41. Olah Gheorghe, soldat, Sîrbia, tifos;
42. Olah Ştefan, soldat, Galiţia, glonţ;
43. Olah Mihai, soldat, Rusia, glonţ;
44. Orban Ion, soldat, Galiţia, tifos;
45. Olah Gheorghe, soldat, Galiţia, glonţ;
46. Olah Iosif, soldat, Rusia, glonţ;
47. Orban Gheorghe, soldat, Galiţia, glonţ;
48. Orban Iosif, soldat, Italia, holeră;
49. Orban Albert, soldat, Galiţia, schije;
50. Orban Arpad, soldat, Galiţia, glonţ;
51. Orban Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
52. Simon I. Iosif, soldat, Galiţia, glonţ;
53. Simon Mihai Mihai, soldat, Galiţia, glonţ;
54. Szabo Gh. Gheorghe, soldat, Galiţia, glonţ;
55. Szabo Ioan, sergent, Galiţia, glonţ;
56. Szentpali Ion, soldat, Galiţia, glonţ;
57. Szentpali Valentin, soldat, Polonia, glonţ;
58. Szekely -, soldat, Rusia, glonţ;
59. Pal Ştefan, soldat, Galiţia, glonţ;
60. Varga Gheorghe, soldat, Rusia, glonţ;
61. Varga Ioan, soldat, Galiţia, glonţ;
62. -;
63. Lazăr Mihail, soldat, mort - (fără date);
- Hevizi Ştefan, soldat, - (fără date).
Ţara Bârsei 63
În dosarul nr.48/1 938 mai sunt menţionaţi următorii:

Adam Ioan, căsătorit, având doi copii, contingent 1 903, din Detaşamentul
„Lucrări Militare", mort -;
- Boer Iosif, căsătorit, având doi copii, contingent 1 908, din Regimentul 82
Infanterie, mort -;
- Lingurar Gheorghe, căsătorit, având un băiat, contingent 1 903, mort -;
- BolOni Mihail, căsătorit, contingent 1 9 1 O, din Regimentul 2 Infanterie, mort -;
- Marton Andrei, dispărut în luptă, declarat ,,moarte prezumată" cu sentinţa
nr.9930/14 mai 1 927 a Judecătoriei Mixte Braşov;
- Szentpali Valentin, dispărut în luptă, declarat ,,moarte prezumată" cu sentinţa
nr. 1 860/25 octombrie 1 920, martor sublocotenent Fogolian -;
- Marcu -, soţia Maria, având o fată, - (îară date);
- Benedek Adalbert, căsătorit, contingent 1 908, din Regimentul 24 Honvezi,
mort -;
- Papp (Pop) -, căsătorit, contingent 1 906, din Regimentul 24 Honvezi, mort -;
- Suciu Nicolae, căsătorit, având un băiat, contingent 1 898, din Regimentul 24
Honvezi, mort -;
Sunt menţionate, de asemenea, numele văduvelor Rozalia Biro şi Sara Csipo.
Situaţia celor morţi sau dispăruţi în cel de-al doilea război mondial este
evidenţiată în dosarele nr.83/1 943 nr. I 09/1 943 şi nr. 1 1 7/1 946:
• caporal Marcu Ioan Andrei, din Apaţa nr. 1 36, căsătorit, având doi copii, mutat
cu domiciliul în Hălchiu, dispărut pe front - (fără date);
• fruntaş Gal Pavel Pavel, născut la 29 iulie 1 9 1 3, în Budapesta, domiciliat în
Apaţa, din Compania a 6-a/ Regimentul 34 Infanterie, dispărut la 22
decemmbrie 1 942, în Cotu Donului;
• fruntaş Marcu Ioan Ioan, din Apaţa nr. I 04, căsătorit, având un băiat, dispărut
pe front - (fără date);
• fruntaş Popa Iosif Iosif, căsătorit, contingent 1 934, din Batal inul 3 Vânători de
Munte, mort la 27 iulie 1 94 1 ,,în lupta din satul Nagoriani, Rusia" (dosar
nr. 1 52/1 942 M.O.N.T.-Prefectura Braşov);
• soldat Biro Ştefan, din Apaţa nr.367, contingent 1 938, căsătorit, având un
băiat, dispărut la 20 decembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat BolOni Martin Ioan, din Apaţa nr.4 1 6(50), născut la 1 3 mai 1 9 1 0,
căsătorit, având trei copii, fost în Regimentul 89 Infanterie - Braşov, mort la
29 decemberie 1 942, în Spitalul Militar de Campanie No.382-;
• soldat Boloni Ioan Ştefan, născut la 8 octombrie 1 9 12, în Apaţa, căsătorit,
având doi copii, fost în Regimentul 36 Infanterie, mort la 1 9 noiembrie - (fişa
nr. 1 1 I.O. V.R. Homorod, dosar nr. 1 39/1 942);
• soldat Calanios Nicolae, contingent 1 934, din Regimentul 89 Infanterie, mort
pe front la 27 august 1 94 1-;
• - Căţian Ioan, contingent 1 935, căsătorit, din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut pe front la 24 septembrie 1 94 1-;
64 Jertfă şi recunoştfoţă
• soldat Meder Iosif Gheorghe, născut în Apaţa, domo�iliat şi căsătorit în

Bucureşti, contingent 1 933, din Regimentul 1 5 Infanterie (Dorobanţi) - Piatra
Neamţ, dispărut la 1 O decembrie 1 942, în Cotu Donului; la 5 noiembrie 1 946
nu se înapoiase acasă;
• soldat Mircea Dumitru, născut în Apaţa, domiciliat în Sânpetru, necăsătorit,
dispărut - (fără date);
• Olah Iosif Iosif, născut la 2 1 februarie 1 908, căsătorit, având doi băieţi, fost
-
în Regimentul 9 Dorobanţi, mort la 1 2 noiembrie 1 942, în Spitalul Militar

No.22 -;
• Orban Mihai Iuliu, din Apaţa nr.304, contingent 1 932, căsătorit, având doi
-
copii, fost în Regimentul 7 Dorobanţi, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în Cotu

Don ului;
• soldat Orban Ioan Nicolae, din Apaţa nr.425 (497), contingent 1 93 1 , căsătorit,
având 4 copii, din Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• -Secelean Nicolae, născut în Apaţa, domiciliat în Hălchiu, căsătorit cu
Paraschiva, având un copil, dispărut - (fără date);
• Varga Mihai Iosif, din Apaţa nr.360 (245), contingent 1 929, din Regimentul
-
5 Pioneri, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în Cotu Donului.

În documente mai sunt menţionaţi:
• căpitan-rezervist Fediuc Gheorghe, căsătorit cu Ana, ambii veniţi din Roşia,
Bihor, mutaţi la Zăbala, Covasna, având patru copii, fost în Compania a S
a/Regimentul 39 Dorobanţi, mort (dispărut?, invalid?) -;
• sublocotenent Indrieş Ioan, dispărut - (fără date);
• -Olah Ioan Emeric, din Apaţa nr. 1 95, necăsătorit, contingent 1 936, din
Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 26 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Şerban Gheorghe, contingent 1 945, din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut la 15 aprilie 1 945 -; în anul 1 946 nu se înapoiase acasă.
*
* *
Ţara Bârsei 65
În cimitirul evanghelic al comunei, se

află un monument cu cruce sculptată în
profunzime, alcătuit din patru elemente
geometrice suprapuse în forma unei coloane.
Construit din beton alb mozaicat, pe o
fundaţie cu laturile de 2,5x2,5 metri, şi pe un
soclu fără trepte, monumentul realizează o
înălţime de 3,5 metri.
Pe o placă din marmură alb-roşiatică,
montată sub elementul piramidal principal,
sunt dăltuite cuvintele:
„HOSI HALOTIAINK EMLEKERE
1 9 1 4- 1 9 1 8
1 940- 1 945
En elek es ti elni fogtok"
(În amintirea eroilor noştri morţi.
Eu trăiesc şi veţi trăi şi voi.)
Pe spatele monumentului este inscripţionat „ARST 96".
ARINI
Pe cei căzuţi pefronturi depărtate

Păziţi de-o cruce albă şi de-o cască,
Pe toţi cei ce-au murit pentru dreptate,
Primeşte-i Doamne-n liniştea Cerească.
(V. Posteuca,
„Poveste de crăciun")
În curtea din faţă a bisericii cu hramul „Stăntul Petru şi Pavel", din mica
localitate Arini (Liget, la 1 839) a fost ridicată o frumoasă troiţă de stejar, în
memoria eroilor satului căzuţi în cele două războaie mondiale. Înaltă de 3,5 metri,
are în partea de jos două „lumânări" sculptate, iar în terminal un acoperiş din
şindrilă cu rozetă.
Eroii satului sunt:

din primul război mondial, TODOR
GABOR, IOAN GABOR, ALEXANDRU ŞOLCOI,
REMUS BUCŞA, TRACHE OLAR, CUCU ILIE,
ILIE FELDIOREAN, ION ŞOLCOI, GHEORGHE
MUNTEANU, GHEORGHE ZAHARIE, PETRU
ŞTIRBU, ILIE MANDAI, BUCUR GABOR ION,
SIBIAN ION (DOGEA), CÂRLAN (d.p. CO
JOCAR), BURLAC (AMUGEANU), GHEORGHE
SAMOILĂ.
din al doilea război mondial:
Lt. IOAN OŢELEA COSAŞ GHEORGHE PETRU FELDIOREAN

ŞERBAN ION MOLDOV AN PETRU - ISTRATE ALEXANDRU
ŞERBAN NECULAI SILVIAŞ SAMOILĂ B CŞA IOSIF
Pe o plăcuţă inox este inscripţionat textul: Slavă Ţie Doamnei Întru
„
slava lui Dumezeu Celui în Treime preamărit, FAM. Ştirbu Victor şi Istrate
Cornel a dăruit această sfântă troiţă ca o jertfă de mulţumire adusă lui
Dumnezeu şi spre recunoştinţă veşnică eroilor, martirilor, mucenicilor neamului
nostru românesc şi tuturor celor adormiţi dintr-o rudenie cu noi. Mântuieşte,
Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţă
dreptcredincioşi{or creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta
păzeşte pe poporul Tău ".
BOD
Localitate străveche, cu aşezări şi urme materiale din neolitic, din epoca

Bronzului - descoperite în „Gorganul" din lunca Oltului - şi din vremea geto
dacilor, Bodul este, în acelaşi timp, leagăn de istorie şi civilizaţie rurală, dar şi o
citadelă a eroismului dovedit de fiii săi pe câmpurile de luptă ale celor două
războaie mondiale.
În memoria lor, a celor ce şi-au găsit mormântul în pământuri străine, ori
au căzut eroic aici, „pe Melăr" sau la staţia de radio, au fost înălţate monumente
şi însemne comemorative care să le răsplătească sacrificiul suprem, printr-o
continuă rememorare a numelor şi faptelor de arme ce le glorifică fiinţa jertfită.
,Să ştie toţi că un popor nu moare
Când veacuri a luptat necontenit.
ŞT. O. IOSIF'
(inscripţie pe monument)
Impunătorul monument din cen_trul
localităţii, a fost ridicat în anul 1 93 8 , de
sculptorul Ion Iordănescu-Bucureşti, din
iniţiativa Primăriei şi a Comitetului Parohial
Bod. Se află în intersecţia drumurilor către
Braşov, Vâlcele şi Hărman. Soclul, în două
trepte, este din beton, iar piedestalul şi corpul
sunt din piatră şlefuită. La jumătatea înălţimii
(are în total 6,0 metri), pe o mică terasă, se află
o statuetă din bronz, reprezentând un soldat
sprijinit în armă. În terminal, monumentul are o
pajură din bronz cu aripile larg desfăşurate.
Gardul, din fier forjat pe fundaţie de beton,
împrejmuieşte o suprafaţă de 4,0x4,0 metri,
dincolo de care este zonă verde.
Ţara Bârsei 67
Pe faţadă, sub pajură, sunt dăltuite cifrele „ 1 9 1 6- 1 9 1 9", iar sub statuetă
inscripţia:
„EROIOR DIN COM. BOD"
Lateral stânga, pe o placă din mannură albă, scrie:
„EROII DIN BOD JUD. BRAŞOV
CÂMPEAN VASILE CIUCAŞ DUMITRU GLIGORE SIMION
CHERCIU DUMITRU CIUCAŞ PETRE MARIAN IOAN
CHERCIU IOAN CONSTANTIN DUMITRU MEREŢ VASILE
CHERCIU PETRE CRISTOLOVEAN GHEORGHE MEREŢ GHEORGHE
CHERCIU SIMION GAŞPAR PETRE
Să ştie toţi că un popor nu moare
ŞT. O. IOSIF"
Lateral dreapta, tot pe o placă din mannură albă, scrie:

„EROII DIN BOD JUD. BRAŞOV
NEAGOE NICOLAE SAMOILĂ IOSIF CHIU IOAN
NEGURĂ DRAGOMIR STAN DAVID CRĂCIUN IOAN
NEGURĂ NICOLAE TĂRTALAŞI DUMITRU DRUGĂ PAMFIL
NEGURĂ PETRE TOMI ALEXANDRU LĂCĂTUŞ IORDACHE
PUIU VASILE VASILE ŞTEFAN PIPEREA VASILE
ROŞCA IACOB ZATICĂ IOAN
Să ştie toţi că un popor nu moare
ŞT. O. IOSIF"
Pe spatele monumentului este inscripţionat:
„EROII DIN BOD DIN ANUL 1 94 1 - 1 945 JUD. BRAŞOV
MEREŢ VINTILEAN COCĂ G. VASILE LEUCĂ GHEORGHE
OAIDĂ NICOLAE GOICEA ŞTEFAN CRISTOLOVEAN IOAN
CRISTOLOVEAN VASILE SIMION IOAN HUNTAl VASILE
DRĂGHICI ŞTEFAN CÂMPEANU NICOLAE DRUGĂ FILON
MATIFĂLEAN POMPILIU MEREŢ IOAN SĂLĂJAN GUSTI
COCĂ V. VASILE NISTOR VASILE
PLACA ESTE ÎNCHINATĂ LUPTĂTORILOR DIN COMUNA BOD ÎN CEL

DE AL DOILEA
RĂZBOI MONDIAL".
*
* *
...Puneţiflori cu duioşie
Pe-al vitejilor mormânt!
Vărsaţi lacrămi cu mândrie
Pentru cei ce nu mai sunt!
(C.C.Aslan,
„La ostaşii români")
În cimitirul bisericii cu
hramul „Sfânta Treime", într-un
perimetru de 4,0x4,0 metri, cu
bordură din marmură albă, se
află un mormânt comun cu o
cruce comemorativă pe care este
sculptată următoarea inscripţie:
„SUBLOCOT. LEON PALLADE

SOLDATUL NICA ALEXANDRU
UN SOLDAT NECUNOSCUT
CĂZUŢI ÎN LUPTELE DE LA 8. X. 1 9 16"
Pe bordura mormântului sunt înscrise, j ur-împrejur, emoţionantele cuvinte:
„DE VECI ÎNGRIJIŢI ŞI OCROTIŢI ACEŞTI TREI STEJARI CARE AU FOST

SĂDIŢI
ÎN LOCUL UNDE TREI EROI AI NEAMULUI ODIHNESC".
Din registrul de morţi al Parohiei, şi dintr-o adeverinţă militară de

înhumare aflată în documentaţia preotului paroh, rezultă că în acest mormânt şi
au aflat odihna veşnică alţi cinci militari căzuţi în vara anului 1 944 şi primăvara
lui 1 945, astfel:
• soldat Fârţea Gheorghe, din judeţul Sălaj, 30 de ani, Regimentul 82 Infanterie,
„ s-a aliat acţiunii pentru despresurarea postului de Radio flind lovit de două
...
gloanţe în inimă... ", la data de 24 august; a fost înmormântat în 25 august

1 944;
• fruntaş Uţă Ioan, „ mort în lupta de pe câmpul Rodului", din 26 august;
înmormântat în 27 august 1 944;
• fruntaş David Aurel, mort în 26 august, înmormântat în 27 august 1 944;
• ostaş necunoscut, înmormântat în 30 august 1 944;
• ostaş necunoscut, „. mort la podul Bârsei, în 27 martie 1 945"; înmormântat în
..
28 martie 1 945.
*
* *
Ţara Bârsei 69
În faţa intrării în incinta postului de radio Bod, lângă terasamentul căii

ferate, se află un obelisc. Este construit din beton stropit, şi ridicat pe un soclu în
trei trepte. Are forma unui trunchi conic de piramidă, cu înălţimea de 2,5 metri.
Este împrejmuit cu gard viu, şi străjuit de chiparoşi falnici. Pe frontispiciu este
montată o placă din marmură cu următoarea inscripţie:
„GLORIE ETERNĂ EROILOR CĂZUŢI PE

ACEST CÎMP DE LUPTĂ ÎN 24-28 AUGUST
1 944 ÎN LUPTELE ÎMPOTRIVA FASCISMULUI
PENTRU ELIBERAREA PATRIEI"
Monumentul, de o estetică modestă, are, în

schimb, o încărcătură şi un mesaj emoţional
deosebit: el este închinat unor ostaşi-eroi din
subunităţi româneşti precum Compania de Pa?A
din Regimentul 89 Infanterie, Divizionul de
Cavalerie din Regimentul 6 Călăraşi, Plutonul 2
Grăniceri Călări şi Plutonul de Grăniceri Bod -
ambele din Regimentul 1 O Grăniceri - şi nu în ul
timul rând premilitarilor bodeni şi salariaţilor sta
ţiei de retransmisie „Bucureşti-România", care, în
vara anului 1 944, au apărat staţia de radio şi
localitatea, de atacurile furibunde ale detaşa
mentelor motorizate germane.
În timpul luptelor din 24 august 1 944, a căzut eroic, la datorie, soldatul

Panait Ion, din garda care asigura paza staţiei de radio.
S-a născut la 1 4 decembrie 1 920, în comuna
Fierbinţi, Ialomiţa. La „întoarcerea armelor"
împotriva Germaniei fasciste, era încorporat în
Compania Pază la obiectivul „Staţia de radio
Bod" ca trăgător la puşca mitralieră. Prin focul
său precis şi necruţător, el a zădărnicit pătrun
derea în incintă a militarilor hitlerişti, care voiau
să ocupe ori să. distrugă staţia de radio. Un
glonte duşman i-a curmat însă viaţa. A murit cu
degetul pe trăgaci apărând, alături de camarazii
săi şi de cei veniţi în sprij in, obiectivul
încredinţat.
Pentru sacrificiul său, soldatul Panait Ion a fost decorat post-mortem cu
medalia „Virtutea Militară" clasa a II-a.
*
* *
La numai 48 de ore, în 26 august, o altă bătălie s-a desfăşurat pe locurile

numite de localnici „pe Melăr" şi „la Belitoare", în lunca de pe malul stâng al
Oltului .
Plutoanele de grăniceri comandate de plutonierul Negrea şi plutonierul
cavalerist Marin Vasile Oprişan (azi, veteran de război, ofiţer în retragere), au
oprit, după o zi de lupte crâncene, o coloană motorizată inamică ce ataca dinspre
Vâlcele-Araci, respingând-o până la drumul Feldioarei, şi obligând-o să se
predea. Comuna, staţia de radio, gara şi Colonia Bod erau din nou salvate prin
eroismul grănicerilor români, sprijiniţi de o subunitate de vânători de munte din
Braşov. Aceasta era comandată de căpitanul, pe atunci, Constantin Liţu,
regretatul general de brigadă, care acum îşi doarme somnul de veci la umbră de
cetină, în parcela veteranilor de război a Cimitirului Municipal Braşov.
Victoria de ,.pe Melăr", din 26 august 1 944, a fost obţinuţă, şi ea, cu
jertfe de sânge: fruntaşul Aurel David, un viteaz grănicer, născut în 1 920, la
Focşani, Putna, a fost împuşcat mortal cu doar câteva minute înaintea încetării
luptelor; fruntaşul Ioan Uţă, a decedat şi el în luptă; caporalul Constantin
Cobzaru, rănit la picioare de schijele unei grenade; soldatul Ioan Mărcuţ, rănit şi
el de un glonţ vrăşmaş. Dintre premilitarii participanţi la acţiunile de luptă,
tânărul de numai 1 9 ani, Ioan Dumitru Lăcătuş, a fost rănit de un glonţ hitlerist; a
murit în anii de după Revoluţia din ' 89, având pe piept decoraţiile de război
„Serviciul Credincios" clasa a I-a şi „Bărbăţie şi Credinţă" clasa a II-a.
(Ioan Vlad, „Pagini de istorie braşoveană", 43-45, 49; săptămânalul
„Cuget Românesc", nr.279/1 998 şi 334/1 999)
La Bod, în august 1 944, ostaşii grăniceri, artilerişti şi vânători de munte,
premilitarii şi localnicii cu suflet românesc, au înfrânt agresorul fascist venit de
dincolo de „graniţa" vremelnică!
... Şi acum, în liniştea din câmpie, pare că se aude, printre exploziile
grenadelor şi şuierul gloanţelor, ecoul îndemnului la luptă din „Cântecul" lui
George Coşbuc:
Când vrăjmaşii vin sumeţi

Să ne calce scumpa ţară,
Tu-i izbeşti şi-i dai afară,
Minte să-i înveţi . . I
.
*
* *
Ţara Bârsei 71
În stânga altarului bisericii evanghelice -

monument istoric ridicat în anul 1 300 - este
montat un panou din lemn de 4,0x2,0 metri cu
următoarele inscripţii:
„Ftir uns gaben im Weltkrieg 1 9 14- 1 9 1 8
diese Sohne Brenndorfs ihr Leben hin".
(Aceşti fii ai Bodului şi-au dat viaţa pentru noi
în războiul mondial 1 9 14- 1 9 1 8)
Pe două coloane sunt scrise numele a 40
de localnici saşi.
Cealaltă inscripţie conţine textul-epitaf:
„Wir gedenken ihres in Dank und Ehre".
(Noi ne amintim de ei cu recunoştinţă şi onoare)
În faţa altarului se găseşte un vas de piatră (cristelniţă), a cărui existenţă
datează din anul 1 49 1 ! Era folosit pentru botezarea copiilor. Poate că saşii căzuţi
pe câmpurile de luptă au primit şi ei, la rândul lor, botezul numelui în apa acestui
vas multisecular!
*
* *
Î n cimitirul evanghelic, întreţinut cu
deosebită grij ă de saşii din Bod, se află un
monument-cruce din beton mozaicat, 'cu
înălţimea de 3,5 metri, şi lăţimea de 2.0 metri.
Pe faţada monumentului .sunt fixate două
plăci de alamă, pe care sunt trecuţi 1 3 3 de
bodeni saşi căzuţi pe frontul din Est, sau morţi
în deportare în Rusia, între anii 1 944- 1 947.
Monumentul, amplasat pe latura din
dreapta a intrării în cimitir, nu are nici un fel
de inscripţie.
În partea stângă a cimitirului,

într-un perimetru de 4,0x4,0 metri,
acoperit cu flori de gheaţă, se
găseşte un mormânt comun, cu
cruce de beton, în care au fost
înhumaţi 1 7 soldaţi de diferite
naţionalităţii, din armata austro
ungară, căzuţi în 1 9 1 6.
Sub cruce sunt dăltuite cuvintele:
,,Es starben den Heldentod"
(Au murit eroic)
BRAN
Străvechea aşezare paleolitică denumită, după milenii de existenţă „terra

Olachorum de Tirch" (în secolul XIII), pitoreasca localitate Bran a fost de-a
lungul anilor o adevărată „poartă a furtunilor" la hotarul de sud-vest al Ţării
Bârsei. A fost poarta care s-a deschis ori s-a închis în defileul dintre munţii Piatra
Craiului şi munţii Bucegi; „s-a deschis„ pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân
- sau Mircea cel Mare, cum îl numeşte B.P. Haşdeu - pentru a primi ca oaspete
şi stăpân pe voievodul Ţării Româneşti, şi „s-a închis" pe timpul asediului
hoardelor năvălitoare, la 1 6 19.
Apoi s-a redeschis în august 1 9 1 6, la intrarea în Ţara Bârsei a trupelor
române eliberatoare, ca să se închidă din nou, 28 de ani mai târziu, tot într-un
august, în faţa unităţilor motorizate germane.
Multiseculara cetate a Branului „a văzut", la 1 5 14, pe martirii „colibaşi"
brăneni răpuşi de autorităţi, pentru că s-au răzvrătit împotriva nedreptăţilor şi a
obligaţiilor înrobitoare.
Sub zidurile sale au căzut, în 1 704, ucişi de trupele habsburgice, primii
eroi din „armata de ţărani" a Ţării Bârsei, comandată de Bucur Câmpean,
răsculaţi împotriva asupritorilor.
Pe sub zidurile cetăţii au trecut în Ţara Românească, la 1 82 1 , tineri
brăneni pentru a se înrola în oastea lui „Todoraş" Vladimirescu.
În 1 848- 1 849, Aron Moşoiu, vicetribun al Branului în Legiunea Ţării
Bârsei, s-a distins cu vitejii săi oşteni în luptele purtate împotriva armatei
maghiare, condusă de generalul Iosif Bem.
La 1 877, voluntarii brăneni s-au jertfit pe câmpurile de bătălie de la
Plevna, în războiul Independenţei României.
În cele două războaie mondiale, fiii Branului au săvârşit numeroase acte
de eroism pentru izbânda nobilei cauze a Î ntregirii Ţării şi Neamului Românesc.
O pagină de neuitat în istoria localităţii au scris-o luptătorii brăneni Ion
Iancu Chiţu, Barbu Gârbacea, Aron N. Pandrea, Simeon Petric, ş.a., care s-au
alăturat soldaţilor români aflaţi de pază la cabana „Omul" din munţii Bucegi,
respingând, în noiembrie 1 9 1 6, înaintarea unui batalion inamic venit pe Valea
Cerbului, ca să ocupe postul de observaţie de pe vârful muntelui.
Gardiştii, în 1 9 1 8, şi patrioţii brăneni, în vara anului 1 944, au atacat şi
dezarmat unităţi militare germane, care încercau să-şi croiască drum prin
trecătoarea Branului.
La toţi aceşti martiri şi eroi făptuitori de acte de vitejie pe plaiurile natale,
s-au adăugat ostaşii brăneni căzuţi departe, pe câmpurile de luptă ale celor două
conflagraţii mondiale (cel puţin 20 de morţi şi dispăruţi în anii 1 9 1 4- 1 9 1 8, şi 25-
30, în 1 94 1 - 1 945). O parte din ei au fost identificaţi în dosarele existente la
Arhivele Naţionale - Braşov. Astfel, în dosarul nr.44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş,
în tabloul 502/4 iunie 1 923 şi dosarul nr. 1 2/ 1 932, sunt trecuţi următorii brăneni
căzuţi în primul război mondial: Balea Ioan, Eftin Emilian, Flangea Ioan,
Genbaşa Nicolae, Mâsiu Iosif, Mătălan Ioan, Mândru George, Olteanu Moise,
Ţara Bârsei 73
Olteanu Nicolae, Plotogea Barie, Pomană George, Pomană Miron, Yasi Ştefan,
Vasiloiu Nicolae şi Voinescu George.
Tot din primul război mondial au fost şi văduvele Boboc Maria, Corboş
Maria, Florea Maria, Gârbacea Maria, Lupu ls. Maria, Maluşelu Stanca, Menciu
Elisaveta, Nămăiescu Maria, Obancea Elisaveta, Stancu Elisaveta şi Trufăşilă
Reveica (dosar nr.2511 948 al Prefecturii Braşov).
În „Registrul de evidenţă a invalizilor, eroilor şi urmaşilor", înregistrat
sub nr.23/1 94 1 - 1 945 al Primăriei Bran-Poarta sunt scrişi următorii:
Morţi:
• sergent major Albu Moise Ioan, născut la 20 februarie 1 92 1 , în Bran-Poarta,
necăsătorit, din Regimentul 6 Dorobanţi, mort la 1 4 mai 1 944, pe frontul din
Moldova;
• caporal Bâţă Moise Ion, născut la 30 martie 1 9 1 7, în Bran-Poarta nr.84,
necăsătorit, din Divizionul 3 Tunuri Munte, mort la 1 8 iulie 1 94 1 , în Ojeva,
Ucraina;
• sergent cu termen redus Gutman Carol Iosif, născut la 20 iunie 1 9 14, în
Bucureşti, domiciliat în Bran-Poarta nr. 1 , din Batalionul 1 Vânători de Munte,
mort la 1 6 iunie 1 942, pe Dealul Capela, Sevastopol;
• soldat Lupu Iosif Iosif, născut la 6 ianuarie 1 909, în Bran-Poarta nr.80,
căsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 24 noiembrie 1 94 1 , acasă în
Bran-Poarta;
• sergent Noaghia Petre I. Petre, născut la 9 octombrie 1 9 1 7, în Bran-Poarta
nr. 1 1 8, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 2 aprilie 1 942, acasă în Bran
Poarta;
• soldat Pomană Gh. Ioan, născut la 5 august 1 909, în Bran-Poarta nr.378,
căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 23
ianuarie 1 942, în Crimeea;
• soldat Rădăcină Gh. Gheorghe, născut la 8 aprilie 1 92 1 , în Bran-Poarta,
necăsătorit, din Batalionul 1 2 Vânători de Munte, mort la 1 6 septembrie 1 944,
în spital, la Beiuş;
• soldat Rădăcină Nicolae Nicolae, născut la 1 9 martie 1 9 1 3, în Bran-Poarta
nr.244, din Batalionul 1 3 Vânători de Munte, mort la 1 1 octombrie 1 943, în
Nova Aleksandrovka;
• soldat Răşină Gh. Ion, născut la 8 aprilie 1 9 1 3, în Bran-Poarta nr.395, din
Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 2 decembrie 1 94 1 , în Crimeea;
• soldat Răşină Nicolae Ion, născut la 1 0 ianuarie 1 9 14, în Bran-Poarta
nr.41 8(9), necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 23 august 1 94 1 ,
în împrejurimile Odessei;
• fruntaş Sărăcilă Nicolae Nicolae, născut la 1 7 noiembrie ( 1 4 octombrie) 1 9 1 9,
în Bran-Poarta, din Regimentul 8(3) Grăniceri, mort în spital ,ţ/upă luptele din
5 aprilie 1 944 de la Roşia Baia ";
• soldat Secărea N. Isaia, născut la 28 septembrie 1 902, în Bran-Poarta nr. 1 80,

căsătorit, având 4 fete, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 1 9
iunie 1 942, în Sevastopol;
• sublocotenent rezervist Voinescu Nic. Gheorghe, născut la 23 octombrie 1 9 1 2,
în Bran-Poarta nr. 1 23, din Batalionul 6 Vânători de Munte, mort la 7 februarie
1 942, în Nisch, Orelya;
• caporal cu termen redus Voinescu Neculai Gheorghe, născut la 27 august
1 9 1 9, în Bran-Poarta nr.206, necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort la
2 7 august 1 94 1 , în Crimidovka; decorat cu „Bărbăţie şi Credinţă" clasa a III-a.
Dispăruţi:
• caporal Aldea Gh. Nicolae, născut la 2 octombrie 1 9 1 9, în Bran-Poarta,
necăsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut la 26 ianuarie 1 943, în Cotu
Donului;
• caporal Balcă Ioan Gheorghe, născut la 2 decembre 1 9 1 0, în Bran-Poarta,
căsătorit, din Regimentul 6 Călăraşi-Braşov, dispărut la 22 noiembrie 1 942 „în
fosta sU.R.S.S. cu Compania 13 Ambulanţă ";
• soldat Cenţiu Gh. Gheorghe, născut la 25 august 1 903, în Bran-Poarta nr.53,
căsătorit, având 4 copii, fost în Compania 5 Sanitară, dispărut la 26 noiembrie
1 942, ,,în Rusia";
• soldat Cojanu Gh. Moise, născut la 29 aprilie 1 9 1 7, în Bran-Poarta nr.320,
căsătorit, din Regimentul 7 Dorobanţi, dispărut la 19 noiembrie I 942, în Cotu
Donului;
• soldat Diner· Ana Martin, născut la 1 2 noiembrie 1 908, în Bran-Poarta,
căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 7 Dorobanţi, dispărut la 1 8
august 1 943, în Leninskaia -;
• caporal Gurgu Nicolae Ioan, născut la 1 noiembrie 1 9 1 9, în Bran-Poarta,
necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• fruntaş Lupu Nicolae Isaia, născut la 1 8 octombrie 1 9 1 5, în Bran-Poarta,
căsătorit, având 2 fete, fost în Batalionul 24 Vânători de Munte, dispărut la 4
septembrie 1 944, în Sâncrai, Trei Scaune;
• soldat Olteanu Nicolae, născut la 22 ianuarie 1 9 1 1 , în Bran-Poarta nr. 1 90 A,
căsătorit, având 2 copii, fost în Regimentul 6 Călăraşi, dispărut „în noiembrie
1 942 pe Don";
• soldat Petecită Ion Vasile, născut la 10 iunie (iulie) 1 9 1 3 în Bran-Poarta
nr.39 1 , necăsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut la 1 8 ianuarie I 943
în Cotu Donului;
• soldat Râşnoveanu Neculai Iosif, născut la 26 martie 1 9 1 8 în Bran-Poarta,
necăsătorit, din Regimentul 92 Infanterie, dispărut la 23 august 1 944 ,.pe
frontul din Moldova";
• soldat Stoian Ioan Ioan, născut la 5 octombrie 1 9 1 3, în Vulcana, Dâmboviţa,
domiciliat Bran-Poarta nr.98 A, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 2
Grăniceri, dispărut la 28 august 1 94 1 , în Dalnic;
Tara Bârsei 75
• soldat Voinescu Gh. Staicu, născut la 1 0 mai 1 9 1 4, în Bran-Poarta nr. 1 7 1 ,

căsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut la 22 decembrie 1 942, în Cotu
Donului.
*
* *
Î ntr-un colţ al Parcului central din localitate, a fost înălţată, demult, o

troiţă din lemn de stejar, executată de doi tâmplari localnici, Gheorge Aldea şi
Ioan Chiţu, din iniţiativa şi cu sprijinul „Societăţii Monumentelor Istorice"
(Societatea Monnintelor Eroilor).
Troiţa a fost dezvelită şi sfinţită la 6/1 9 august 1 922, la şase ani de la
eliberarea Branului de către Regimentul 30 „Muscel" (regiment •
care a dat
sacrificiu de sânge trei ofiţeri, 28 de gradaţi-soldaţi şi 1 49 răniţi în luptele purtate
pe aceste meleaguri !).
Construită pe un soclu în două trepte din beton, era înaltă de 2,5 metri,
avea trei braţe sculptate, un acoperământ şi împrejmuire de 3,0x3,0 metri din
grilaj de fier forjat ornamental. Pe braţul din mij loc, sub însemnele ostăşeşti, era
dăltuit înălţătorul epitaf:
„1916-1918. Sfântă slăvire vitejilor care şi-au jertfit viaţa pentru

reîntregirea neamului românesc. Dumnezeu să-i odihnească în pace."
Acum (la 24 noiembrie 1 999), pe troita nouă se află o

plăcuţă inox de 25x l 5 centimetri, cu două versuri :
,,PRESĂRAŢI PE-A LOR MORMINTE
ALE LAURILOR FOI"
Nici inscripţii, nici nume de eroi ! Şi doar. . .
,,Atâta sânge a curs peste acest pământ. .. (sunt
localităţi care au mai puţini eroi, cu o istorie şi cu o
stare mai modeste, dar cu monumente frumoase,
ridicate de oameni cu veneraţie faţă de semenii lor
căzuţi pe câmpurile de onoare!) .
. . . Atâta sânge a curs peste acest pământ,

Încât de iei în mână un bulgăr, elfreamătă de viu.
Printre rădăcinile arborilor şi spicelor, a curs mereu un val sângeriu,
Înfiecare foşnet, voci de demult ard, ca tulnice în vânt.
(Mariana Moşoiu,
„Orizont românesc")
În parc se mat află bustul

generalului tohănean Traian Moşoiu,
realizat de sculptorul O. Han şi dezvelit
la 1 5 august 1 937.
În mijlocul unei fundaţii-placă de
1 2,0x 1 2,0 metri, din beton mozaicat,
împrejmuită cu lanţ gros întins între 9
stâlpi din ţeavă, a fost ridicat un piedestal
de 1 ,5 m. înălţime, placat cu gresie, pe
care a fost aşezat bustul din bronz al
generalului, în uniformă militară, cu
ordinele şi medaliile pe piept.
Pe o placă inox de 70x50 centimetri este inscripţionat:
„GENERAL
TRAIAN MOŞOIU
1 868-1 932"
*
* *
La 22 iunie 1 948, primarul Ilarie Scorţea menţiona:
. . .În stânga dealului Măgura.. . de lângă
„
Spitalul de Stat Bran, într-o săpătură, se află

inima _ Reginei Maria, adusă de la Balcic în
1 940, după cedarea Cadrilaterului; este închisă
într-o cutie de aur, iar aceasta într-o casetă de
metal; deasupra se află un bloc din marmură;
de partea de sus atârnă o candelă. În faţă are
un grilaj de fier închis cu un lacăt confecţionat
din fosta cruce a Reginei Maria. . " Din toate
.
acestea, Branul a rămas doar cu însemnările din

arhive, şi cu fosta capelă regală din vecinătatea
castelului.
Construită din piatră brută, şi având în
vârful cupolei o cruce tot din piatră, se spune că
aceasta ar fi păstrat un timp, între zidurile ei,
inima reginei României.
La 24 noiembrie 1 999, construcţia se prezenta într-o stare deplorabilă, o
ruină cu intrările zidite, care nu mai ascunde nimic; nu mai sunt relicve, nu mai
sunt obiecte de cult, nu mai sunt amintiri, nimic !
Pentru posteritate au rămas doar cuvintele Majestăţii Sale Regina Maria:
„NU VĂRSAŢI LACRĂMI PE MORMINTELE EROILOR, CI MAI
CURÂND �LĂYI'fI-I ÎN CÂNTECE, AŞA CA FAIMA NUMELUI LOR SĂ
RAMANA UN ECOU PRIN LEGENDA VEACURILOR".
Ţara Bârsei 77
*
* *
Mica aşezare Poarta-Bran nu are însemne memoriale sau morminte de

eroi. La biserica din localitate şi la preotul Puşcariu există tabele cu eroii din cele
două războaie mondiale, dip păcate incomplete şi neactualizate, astfel:
• din 1 9 1 4- 1 9 1 8,
Nămăescu Gheorghe, Buricea Ioan, Ţenţu Ioan, Flanja Ioan, Chiţu Ion, Reit Ion,
Dogaru Gheorghe, Rădăcină Sextil, Gurgu Dumitru, Pomană Gheorghe, Trufăşilă
Ion, Reit Sextil, Albu Nicolae, Flanja Ion, Voinescu Şt. Staicu, Vasiloiu Nicolae,
Florea Nicolae şi Mândru Gheorghe;
• din 1 94 1 - 1 944,
Voinescu Gheorghe „Rusu" - ofiţer, Şaramet Gheorghe, Buricea Nicolae,
Rădăcină Gheorghe, Rădăcină Nicolae, Cenţiu Gheorghe, Balcă Gheorghe,
Gurgu Ion, Şaramet Gheorghe, Voinescu Gheorghe „Dobrogeanu" - ofiţer,
Voinescu Staicu, Secărea Isaia, Olteanu Nicolae, Flanja Iosif, Albu Ioan, Albu
Ion, Bâţă Ioan, Lovişteanu Nicolae („ultimul nu este din Poarta").
BUDILA
Pe strada Principală, lângă biserica ortodoxă

nouă, locuitorii comunei au înălţat o frumoasă
troiţă din stejar sculptat, pe care au scris cuvinte
simple, dar de o mare simţire omenească:
„ÎNTRU AMINTIREA EROILOR MORT! ,
PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI
1 9 1 6- 1 9 1 9 1 945".
Decenii la rând, budilenii s-au adunat de Ziua
Eroilor în jurul acestui însemn memorial, pentru a
pomeni pe cei căzuţi pe câmpurile de luptă ale
celor două războaie mondiale, şi a pune o floare
pe treptele troiţei, ca semn al cinstirii memoriei
înaintaşilor lor morţi şi dispăruţi. Documente de
arhivă menţionează pe următorii localnici, jertfe
ale primului război mondial:
- caporal Marcu George, ,.prizonier la ruşi în 1915";
- soldat Andreescu Alecse Ioan, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 5 ;
soldat Andreiu Dumitru George, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 4;
- soldat Ardelean George Ioan, dispărut în· Galiţia, în 1 9 1 6;
- soldat Ardelean Moilă Neculae, dispărut în Polonia rusă, în 1 9 1 6;
- soldat Ardelean George Leonte, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 4;
soldat Bib6 Pal Pal, ,,mort lângă Şiencovici, Galiţia, în 1915";
- soldat Bod George Balint, dispărut în Italia, în 1 9 1 6;
- soldat Bularca Ioan George, mort în Italia, în 1 9 1 6 ;
- soldat Bularca Ioan Neculae, ,fratele lui George, mort În Polonia rusă, În
1915";
- soldat Czitros George lânos, prizonier în Rusia, în 1 9 1 6;
- soldat Constandin George George, mort în spital, la Budapesta, în 1 9 16;
- soldat Dobromir George George, mort în spital, la Kersthei, în 1 9 1 8;
- soldat Dudaş Mihail Ianoş, dispărut în Rusia, în 1 9 14;
- soldat Dudaş Iosif Martin, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 4;
- soldat Farkas Francisc Al. Francisc, dispărut la Praga, în 1 9 1 4;
- soldat Farkaş Francisc Al. George, frate, dispărut la Praga, în 1 9 1 5;
- soldat Gal Ştefan Ştefan, mort lângă Tanapol, Galiţia, în 1 9 1 5 ;
- slodat Ganea Ştefan Ioan, dispărut în Carpaţi-Galiţia, în 1 9 1 5 ;
- soldat Gandi Ştefan Ştefan, mort în spitalul Ungvar, în 1 9 1 4;
- soldat Iacob Ştefan Ştefan, dispărut în Vişon Volgy, în 1 9 14;
- soldat Kaşa Ianos Iosif, dispărut prizonier pe frontul rusesc, în 1 9 1 5;
- soldat Mariaşi Dionisie Dionisie, dispărut în Galiţia, în 1 9 16;
- soldat Kovacs George Ioan, dispărut în Topolicz, în 1 9 14;
- soldat Mondoc Neculae George, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 6;
- soldat Neagu Toader Ioan, dispărut pe frontul din Carpaţi, în 1 9 1 5;
- soldat Nedelea Ioan George, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 4;
- soldat Nedelea Ioan Petru, dispărut în Polonia rusă, în 1 9 1 5 ;
- soldat Orban Marton Aron, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 4;
- soldat Paizs Iosif Petru, mort în Italia, în 1 9 1 8;
- soldat Podar Dumitran Alexe, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 5;
- soldat Şandor Alexandru Jeno, mort în spitalul Caşa, în 1 9 1 5 ;
- soldat Şandor George George, dispărut în Gratz-Austria, în 1 9 1 8;
- soldat Şeandru Alecse Alecse, dispărut pe frontul rusesc, în 1 9 1 6;
- soldat Sereny Alexandru George, dispărut în Italia, în 1 9 1 8;
- soldat Sereny Ioan Orban, mort în Italia în 1 9 1 8;
- soldat Teglaş Iosif Andraş, dispărut - (fără date);
- soldat Teglaş Iosif Ferencz, frate, dispărut în Galiţia, în 1 9 1 4;
- soldat Tărăk Francisc Francisc, mort în spital la Budapesta, în 1 9 1 6 ;
- soldat U szoges Iosif Iosif, mort în Galiţia în 1 9 1 6;
- soldat Veres Ioan Iosif, dispărut în Bucovina, Galiţia, în 1 9 1 7;
(tabel din dosarul Primăriei Budila - Arhivele Naţionale Braşov)
- soldat Fărcaş Pali Gheorghe, mort în Doberdo, Italia la 23 mai 1 9 1 7.
(fişă l.0.V.R./1 939 întocmită de notarul Marius Modroiu)
Din cel de-al doilea război mondial:
• sergent Bularca Gheorghe, din Regimentul 3 Grăniceri, mort la 1 5 mai 1 944;
• caporal Farcaş Gheorghe P. Iordan, născut la 9 iulie 1 908, în Budila nr. 1 86,
căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 2 Geniu Marină-Brăila, mort la
23 iunie 1 94 1 la Tulcea, înmormântat în Cimitirul Eroilor din Tulcea;
• caporal Greu B. Gheorghe, căsătorit, având 4 copii, fost în Batalionul 3
Vânători de Munte, mort - (fără date);
Ţara Bârsei 79
• fruntaş Brumaru Gh. Ioan, născut în Budila, domiciliat în Sânpetru, din

Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 4 ianuarie 1 942, în Baccei, Crimeea;
• fruntaş Dudaş Martin Carol, născut la 29 martie 1 92 1 , necăsătorit, din
Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut la 23 noiembrie 1 942 „in zona de operaţii
din Rusia";
• fruntaş Şerban Vasile, contingent 1 936, căsătorit, din Regimentul 89
Infanterie, mort pe câmpul de luptă - (fără date);
• soldat Ardelean Gheorghe, născut în Budila nr.52 1 , căsătorit, din Batalionul 3
Vânători de Munte,mort la 24 august 1 944-;
• soldat Brumar Eva Ioan, născut la 1 8 ianuarie 1 909, în Budila nr. I 04,
necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• soldat Bui arca Ioan Ioan, născut la 26 decembrie 1 9 1 4, în Budila nr. 149,
necăsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut în 1 942 la Cotu Donului;
• soldat Constandin Nicolae Nicolae, născut la 23 februarie 1 9 1 9, în Budila
nr. 1 1 6, din Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 23 noiembrie 1 942, în Cotu
Donului;
• - Farcaş S. Ioan, căsătorit cu Ana, dispărut în luptele de la Iaşi - (fără date);
• soldat Gabor Ioan Aron, născut la 1 februarie 1 920, necăsătorit, din
Regimentul 1 9 Artilerie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Galborcea Oprea Nicolae, născut la 2 mai 1 9 1 4 în Budila nr.409 (408),
căsătorit, având 3 copii, fost în Regimentul 89 Infanterie, mort la 22 august
1 94 1 , lângă Odessa, înmormântat la Dalnic;
• - Galborcea Vasile, căsătorit cu Maria, dispărut - (fără date);
• soldat Galtoma Ioan Iosif, născut în Budila nr.3, contingent 1 945, necăsătorit,
din Regimentul 89 Infanterie, mort la 28 august 1 944, în Lunca Cainicului;
• soldat Gădri Gh. Andrei, născut în Budila nr.362, contingent 1 942, necăsătorit,
din Regimentul 27 Dorobanţi, dispărut la 1 5 decembrie 1 942, în Cotu
Don ului;
• soldat Gădri Petru Petru, contingent 1 942, din Regimentul 1 5 Dorobanţi Piatra
Neamţ, dispărut - (fără date);
• soldat Horiş Gh. Nicolae, născut la 26 ianuarie 1 9 1 3 , în Budila nr.274,
căsătorit, având un .copil, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28
octombrie 1 942, în Cotu Donului ;
• soldat Jakab Gh. Valentin, născut la 5 martie 1 9 1 3, în Budila nr.458, căsătorit,
având 3 copii, fost în Regimentul 6 Călăraşi, mort la 20 iulie 1 944 - ;
• soltlat Lucaci Iosif Valentin, născut la 1 8 decembrie 1 907, în Budila nr.38,
necăsătorit, din Ambulanţa No. 1 3 Divizionară, mort la 20 octombrie 1 942 „în
Rusia la Secţia II Ambulanţă";
• soldat Mondoc Crăciun Nicolae, contingent 1 932, căsătorit, având doi copii,
fost în Regimentul 89 Infanterie, mort la 25 octombrie 1 942 în Cotu Donului;
• soldat Nedelea Maria Iordan, născut la 1 6 ianuarie 1 9 1 3, necăsătotit, din

Regimentul 3 Vânători Moto - Târgovişte, dispărut la 23 noiembrie 1 942 în
Korotkoski, Rusia;
• soldat Nistor Gh. Gheorghe, născut la 2 august 1 896, în Budila nr.333,
căsătorit, având 2 băieţi, fost în Compania 5 Sanitară, decedat la 30 iunie
1 94 1 , în spitalul „Anton Cincu" din Tecuci, înmormântat în cimitirul din
Tecuci;
• soldat Pall Iosif Iosif, născut la 27 octombrie 1 906, în Budila, domiciliat în
Bucureşti, căsătorit, din Regimentul 5 Pioneri, dispărut la 1 8 noiembrie 1 942,
în Cotu Donului;
• sold.at Ştefan Maria Nicolae, născut în 1 9 1 5, căsătorit din Regimentul 82
Infanterie, dispărut la 2 februarie 1 943, în Stalingrad;
• soldat Taisz Gh. Iano Gheorghe, născut la 5 iulie 1 909, căsătorit, având un
copil, fost în Regimentul 27 Dorobanţi, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în Cotu
Donului;
• soldat Tăreanu Nicolae, din Regimentul 1 4 Dorobanţi, mort la 1 noiembrie
1 943 -;
• soldat Toroc Iosif Valentin, născut la 4 aprilie 1 9 1 2, în Budila nr.32, căsătorit,
având doi copii, fost în Batalionul 37 Infanterie, dispărut la 1 noiembrie 1 943,
în Parlarca, Rusia.
(dosarele nr. 1 52/1 942 M.O.N.T. Prefectura Braşov nr.4 1 7/1943 1.0.V.R. şi Re
gistru de morţi şi dispăruţi Budila, Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov)
*
* *
„Toţi au fost un timp. Eu sunt.
Eu în cer. Ei în pămînt".
(Tudor Arghezi,
„Inscripţie pe o biserică")
Pe D.J. 1 03 B., la intrarea în Budila dinspre
Tărlungeni, pe marginea din stânga a şoselei, se
află un obelisc pe a cărui faţă sunt dăltuite în beton
„ÎNĂLŢ AREA LUI HRISTOS 1 902"; o fiinţă
răuvoitoare, care nu a înţeles că Iisus Hristos este
al tuturor creştinilor, a răzuit un text scris în limba
maghiară, care începea cu „ISZUS ... ".
Înalt de 3,0 metri, ridicat pe o platformă din
beton, obeliscul are forma trunchiului de piramidă,
cu o cruce din piatră în terminal, având încrustate
iniţialele I.C., H.I., K.A., S.C.L.
Deasupra inscripţiei a existat cândva o icoană reprezentându-l pe Sfântul
Mare Mucenic Gheorghe. Dispărând, în locul ei se preconizează să fie montată
fie o placă cu cele zece porunci biblice, fie o altă icoană. Un grilaj din fier forjat
Ţara Bârsei 81
împrejmuieşte un spaţiu împodobit cu flori, ş i îngrijit de familia Onoiu Maria, din

partea Bisericii noi ortodoxe Budila.
*
* *
Pe stâlpul din dreapta al cupolei centrale a bisericii ortodoxe noi cu
hramul „Sfântul Nicolae", este amenajat un impresionant LOC AL EROILOR,
cuprinzând stema României, Tricolorul - din mătase, cu franjuri aurii -, o candelă
şi un tablou cu numele, prenumele, anul naşterii fiilor localităţii, jertfiţi în cele
două războaie mondiale. Având dimensiunile de 50x40 centimetri, tabloul,
înrămat şi protejat cu geam, este lucrat şi dăruit bisericii de către Iordan
Curcubătă ,,preot hagiu" (care a fost în pelerinaj la Locurile Sfinte - n.a.).
Epitaful din dreapta-sus al tabloului este compus din următoarele versuri:
„Ai/ost/Ai strălucit în lume.
Ţărâna să-ţifie uşoară
Că tu te-ai stins fără de vreme,
În a vieţei primăvară "
În continuare, pe tablou scrie:
„POMELNICUL EROILOR BUDILENI
MORŢI ŞI DISPĂRUŢI ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE 1 9 1 4-1 9 1 8
Nr.crt. Numele şi pronumele Anul naşterii Mort sau dispărut
1. Şandru Gheorghe 1 854 mort
2. Nistor Vasile 1 876 dispărut
3. Dobromir Gheorghe 1 879 mort
4. Fărcaş Pavel Gheorghe 1 880 mort
5. Andriş D. Gheorghe 1 880 dispărut
6. Podariu Alexe 1 880 dispărut
7. Mondoc Nicolae 1 880 dispărut
8. Munteanu Gheorghe 1881 dispărut
9. Neagu Ioan 1 882 dispărut
10. Ardelean Nicolae 1 883 dispărut
11. Cranga G. Gheorghe 1 885 mort
12. Lupu Irimie 1 886 dispărut
1 3. Şandru I. Gheorghe 1 886 dispărut
14. Bularca Nicolae 1 886 mort
15. Nedelea I. Gheorghe 1 887 dispărut
1 6. Ardelean Gh. Leonte 1 887 dispărut
17. Nedelea Petru 1 888 mort
18. Andriş Al. Ioan 1 888 dispărut
1 9. Bularca Gheorghe 1 890 mort
20. Roşca D. Gheorghe 1891 mort
21. Şandru Al. Alexe 1 892 dispărut
22. Şandru Gh. Gheorghe 1 893 mort
23. Roşca D. Radu 1 894 mort
82 Jertfă şi ·recunoştinţă
24. Ardelean Gh. Ioan 1 895 dispărut

25. Ganea Şt. Ioan 1 895 mort
26. Constandin Gheorghe 1 895 mort
27. Muntean Vasile 1 896 mort
28. Mariaş Constantin 1 896 dispărut
29. Nistor N. Gheorghe 1 89 1 mort
MORŢI ŞI DISPĂRUŢI ÎN RĂZBOIUL PENTRU ŢARĂ 1 94 1 - 1 945
1 . Fărcaş P. Iordan; 2. Nistor Gheorghe; 3 . Galborcea Op. Nicolae; 4. Galtoma
Iosif; 5. Grecu Gheorghe; 6. Drăgan Gheorghe; 7. Toderică Ioan; 8.0lteanu I.
Gheorghe."
BUZĂIEL
Localitatea nu are însemne memoriale închinate eroilor. În procesul

verbal încheiat la 1 2 ianuarie 1 945, la primăria comunei Vama Buzăului, era scris
şi următorul paragraf:
Se mai constată totodată că în timpul ocupaţiei germane(între 30
„ „ .
august 7 septembrie 1 944 n. a.) a fost împuşcat prin ceafă locuitorul Ghiorfi
-
Nicolae în etate de 38 de ani, precum şi Ioan Călinescu Plut. din Reg. 41 Art. în
vârstă de 33 ani„ . "
Se spune că plutonierul ar fi fost împuşcat de nemţi în Buzăel şi
înmormântat în colţul din stânga al cimitirului de peste pod de apa Buzăului ".
„
CĂRPINIŞ
,)lecunoşciinţa cea mai înaltă ce se poate păstra-de

cei remaşi în vieaţă şi de cei ce vor urma - memoriei
ostaşilor căzuţi pe câmpul de onoare, pentru cauza
neamului nu poate fi decât: urmând exemplul lor de
împlinire de datorie către patrie, să păstreze neştirbit
frumosul patrimoniu ce au lăsat ca moştenire".
- Mareşal Constantin Prezan -
În curtea frumoasei biserici cu

hramul „Sfântul Dumitru", situată
„în capu ' satului" Cărpiniş, a fost
înălţat din iniţiativa preotului
Gârbacea Corneliu (azi la biserica
din Răcădău), un tot atât de frumos
monument cu cruce treflată, închinat
eroilor căzuţi cu onoare pe câmpu
rile de luptă.
Ţara Bârsei 83
Înalt de 5,0 m., de o formă arhitectonică impunătoare, construit din

marmură albă prin contribuţia cărpinişenilor - oameni cu suflete alese, cu
nemărginită credinţă în Dumnezeu şi cu un deosebit cult al eroilor, monumentul
are înscris, pe faţada împodobită cu lauri şi flori sculptate, următorul epitaf
emoţionant:
,,Pe ostaşii români căzuţi pe câmpul de luptă pentru apărarea ţării;
Să-i pomenească Domnul Dumnezeu
întru împărăţia sa".
Dedesubt sunt dăltuite în marmura albă cuvintele:
„EROII SATULUI CĂRPINIŞ CĂZUŢI PENTRU APĂRAREA PATRIEI ÎN
CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE
PRIMUL RĂZBOI AL DOILEA RĂZBOI
IOAN A. BEŞCHEA GHEORGHE D. BEŞCHEA

IOAN I. BEŞCHEA VASILE COCONEA
IOAN I. BEŞCHEA IOAN GABOR
IOAN BULGĂREA IOAN G. MOCANU
NICOLAE GÂRCEAG NICOLAE N. MOCANU
GHEORGHE IONESCU GHEORGHE I. PIVAŞU
NICOLAE IONESCU IOAN AL PIVAŞU
IOAN AL. ŞEITAN NICOLAE G. ŞERBAN
GHEORGHE ŞERBAN VASILE D. ŞERBAN
GHEORGHE TERZEA NICOLAE TICĂ
Eroi dormiţi în pace Presăraţi pe-a lor morminte

În tainicul pământ Ale laurilorfoi
Oriunde aţifi, o ţară Spre a fi mai dulce somnul
Vă plânge la mormînt. Fericiţilor eroi.
Mircea Dem Rădulescu - Imnul Eroilor -
Ridicat în anul 1985

La 40 de ani de la sfirşitul
războiului al 11-lea mondiaI"
Î ntre coloanele cu numele eroilor, este sculptat în relief capul unui ostaş
încadrat cu ramuri de laur. O tăntână arteziană circulară din piatră, un gard viu,
pomi înalţi şi patru bănci din lemn (pentru contemplare şi reculegere) întregesc
un decor de o fiumuseţe neasemuită.
*
* *
Tabloul eroilor se află în

pronaosul bisericii „Sfântul Dumit
ru". Are dimensiunile de 1 20 x 1 00
cm., cu ramă şi geam. Cele 1 1
fotografii sunt însoţite de versuri
dedicate eroilor: Ioan Bulgărea,
Nicolae Ionescu şi Ioan Alexandru
Şeitan - din primul război mondial;
şi Vasile Coconea, Ioan Gabor,
Nicolae Mocanu, Gheorghe Pivaşiu,
Nicolae G. Şerban, Vasile D. Şerban
şi Nicolae Tică - din al doilea război
mondial.
CHEIA
Localitatea nu are însemne memoriale ale eroilor.
CODLEA
De 1 O decembrie - urmaşilor
eroilor şi veteranilor de război
codleni - cu prilejul constituirii
filialei Codlea a Asociaţiei Naţionale
„CULTUL EROILOR"
La poala MĂGUREI senine,

O aşezare milenară
Din mijlocul rotund de ţară,
Îţi spune: ,,Bun venit străine!
-
Păşind pe locuri legendare,

Pe unde Dacii au trăit,
Şi unde Vodă-a poposit,
Eşti între oameni cu O marei "
- „ Îţi mulţumim pentru primire,
Oraş fromos I - răspundem noi - .
Onor, cinstită Stăpânire,

Că într-o sfântă zi de joi,
Aţifăurit, spre nemurire,
O Citadelă de Eroi.
LA MULŢI ANI !"
(Gheorghe Păşescu,
„SONET")
Ţara Bârsei 85
În centrul municipiului, în mijlocul

scuarului din faţa restaurantului „Cetate", se
află unul din cele mai frumoase monumente
ale eroilor din întreg judeţul Braşov.
Adevărată „cronică scrisă în piatră" şi
închinată vitejilor ce s-au jertfit pe câmpurile
de onoare ale celor două războaie mondiale,
monumentul a fost dezvelit la 27 mai 1 998, în
ajunul Zilei Eroilor - Ziua Înălţării la Ceruri
a M ântuitorului. La ceremonialul militar
religios al inaugurării au participat cetăţeni ai
oraşului, veterani de război, urmaşi ai eroilor,
elevi, un sobor de preoţi în frunte cu Prea
Sfinţitul episcop Vicar Visarion Răşinăreanu,
personalităţi civile şi militare, o gardă de
onoare cu drapelul de luptă şi fanfara militară.
Realizare a sculptorului codlean Gheorghe Moldovan, monumentul este

construit pe o platformă betonată de 4,0x4,0 metri, şi un soclu în patru trepte, are
înălţimea totală de 4,65 metri, şi este alcătuit din patru module din beton
mozaicat, decorate cu motive florale negre în relief. Î n terminal se află o pajură
din bronz, aşezată pe un glob auriu, cu o cruce în cioc.
Scuarul, frumos amenaj at cu alei de acces pavate cu piatră roşie hexa
gonală, cu stâlpi de iluminare, şi decorat cu ronduri de flori, gard viu şi gazon,
este împrejmuit cu un grilaj din fier forjat ornamental, pe fundaţie de beton.
Intreg ansamblul monumental a fost dat spre îngrijire elevilor Liceului
Teoretic din localitate.
Pe faţada dinspre şosea a monumentului, sub globul auriu, se află
emblema municipiului, şi următorul citat:
„MĂREŢIA UNUI POPOR NU STĂ NUMAI ÎN CEASUL BIRUINŢEI,
CI MAI ALES ÎN PUTEREA DE A SUFERI ŞI A SE JERTFI
Regina MARIA"
Pe· spatele monumentului sunt inscripţionate, pe plăci din marmură neagră textele:
,,ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A VETERANILOR DE RĂZBOI SUBFILIALA

GENERAL MOCIULSCHI LEONARD PREŞEDINTE B ĂRBULESCU MIHAI;"
„PRIN OSTENEALA PRIMARULUI DRAGU BUCUR ŞI PRIN HARUL

MEŞTERULUI MOLDOVAN GHEORGHE CU VREREA VETERANILOR DE
RĂZBOI,
RIDICATU-S-A ACEST MONUMENT SPRE A VESTI CELOR VIITORI
PRINOSUL NOSTRU DE RECUNOŞTINŢĂ EROILOR ACESTOR LOCURI,
ŞI S-A SFINŢIT DE SĂRBĂTOAREA
ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI-ZIUA EROILOR 28 MAI 1 998".
Numele eroilor şi inscripţia votivă sunt dăltuite pe plăci sugerând file de

cronică veche, astfel:
„RECUNOŞTINŢĂ ŞI ONOARE EROILOR DIN PRIMUL ŞI AL DOILEA

RĂZBOI MONDIAL
1 9 1 6- 1 9 1 8
Cpt. COMĂNESCU EMIL

CÂRSTOLOVEANU GHEORGHE
CRĂCIUN NICOLAE CRĂCIUN IOAN BĂLDEA ANDREI
OANCEA GH. VIGHECI IRIMIE RÂŞNOVEAN NIC.
FERAR IOAN BRĂGAR GHEORGHE CÂRSTEA MOISE
ARNĂUT ILIE FLOREA ILIE POTCOAVA BUCUR
RĂTAN IOAN VLĂDĂU GHE. DUMITRAŞCU IOAN
VIGHECI NICOLAE CUCU DUMITRU HERMENEAN IRIMIE
PONCI IOAN PRIPIŞ IOAN BLIDAR BUCUR
RĂDOI IOAN PASCU IOAN CĂRSTEA IOAN
ŞINCAN NICOLAE MOLEA GHE. MĂMĂLIGĂ GHE.
MATEI GHE. SILEA IOAN ŞANDRU PETRU
VIGHECI GHEORGHE PRIPIŞ GHE. COCONETE GHE.
CAROLE GHE. PAPUC GHE. CIOVICĂ VASILE
SURDU ALEX. LUPU IOAN LĂCĂTUŞ MATEI
LUPU VASILE FERAR NIC. CĂRSTEA IRIMIE
SPĂTAR IOAN ILEA IOSIF NEGULICI VASILE
BOGDAN IOAN FODOR NICOLAE HOLBOŞAN VASILE
BUMNAR IOAN PASCU NICOLAE FELDIOREAN ALEX.
CÂRSTEA GHE. ADAM GHE. PAŞCU GHE.
LĂCĂTUŞ IOAN RĂDOI NICOLAE SILEA GHE.
POPELEA IOAN SAVU GHE. ŞUŞU IOAN
CORNEA ILIE LUPU NICOLAE PRIPIŞ NICOLAE
BUMNAR GHE. FĂTU NICOLAE SILEA NICOLAE
SILEA ACHIM ILIE NICOLAE RĂDOI GHE.
SCHIOPU GHE. COZAC VASILE ILEA IOAN
MUNTEAN NIC. TECUŞAN IOAN TOBU GHE.
MARIN IOAN TECUŞAN ALEX. LUPU GHE.
VLĂDĂU ALEX. POTCOAVĂ IOAN SAVA NICOLAE
TECUŞAN GHEORGHE CRIZBĂŞAN NIC. ILEA NICOLAE".
Ţara Bârsei 87
1 94 1 - 1 945
Lt. PASCU NELU BUJOR RUSULEŢ NICOLAE ARNĂUT ION

Slt.STOIA GHEORGHE IACOB IRIMIE MOCANU GHEORGHE
Slt. HUŢANU MIHAI ARNĂUT NICU CRĂCIUN NICOLAE
FĂTU GHEORGHE COZAC TEOFIL MARCU IONEL
MIJEA IOAN DUMITRAŞCU CTIN CRĂCIUN ALEX.
COSGAR ILIE PONCI NICOLAE OANCEA IRIMIE
ARNĂUT IOAN BÂLDEA NICOLAE FLOREA VASILE
AXENTE GHEORGHE VLĂDĂU IOAN
REVOLUŢIA ROMÂNĂ DECEMBRIE 1 989
VĂTAFU OVIDIU
,,Nu mor eroii niciodată

Uitarea nu-i îngroapă-n glii.
Cinstiţi de-a gloriei răsplată
Eroii sunt de-a pururi vii..."
(Dumitru Dragomir,
- veteran de război -)
*
* *
În curtea interioară a bisericii evanghelice

din Codlea, se află un obelisc din beton mozaicat
înalt de 3,0 metri, având forma unei piramide
conice şi ridicat pe un soclu în două trepte. Este
înconjurat cu ronduri de flori. Pe cele patru laturi
sunt montate plăci din marmură cenuşie, pe care
sunt inscripţionate numele, prenumele şi
numărul casei a 94 de militari codleni saşi, căzuţi
pe câmpurile de luptă ale primului război
mondial. Pe faţada dinspre intrare a obeliscului'
sunt scrise în limba germană următoarele
cuvinte:
„Codlea, fiilor săi căzuţi în război. 1 928",
iar pe bordura superioară a monumentului, epi
taful:
„Am luptat şi am murit... pentru neam şi patrie
o moarte eroică"
Pe zidul exterior al bisericii, sub vitralii, vor fi montate şase plăci din
marmură cu eroii codleni căzuţi în cel de-al doilea război mondial.
COLONIA BOD
Întinsă pe o suprafaţă de 28,0 hectare, actuala Colonie era, la 1 954, cătun

al Bodului. Ea s-a dezvoltat în jurul Fabricii de zahăr, întreprindere construită
încă din anul 1 889. Aşezarea nu are însemne memoriale ale eroilor.
Din Colonie au venit o parte din premilitarii care au sprijinit, în august
1 944, ostaşii români apărători ai staţiei de radio şi ai localităţii Bod, obiective
atacate de fascişti. Din Colonie au plecat pe front şi nu s-au mai întors:
• sublocotenentul în rezervă Diick Alfred Ion, născut la 1 august în Braşov,
domiciliat în colonia Fabrica de Zahăr, necăsătorit, din Regimentul 9 Artilerie
Antiaeriană, dispărut la 24 august 1 944, în Negreşti, Prahova; (fişa nr.33);
• soldatul Schmidt Ioan Ioan, născut la 1 5 octombrie, în Sorvesu, Târnava
Mare, domiciliat în colonia Fabrica de Zahăr, necăsătorit, din Batalionul 4
Vânători de munte, dispărut la 7 iulie 1 943, în Krimskaia (Kinskaia), Caucaz;
decorat cu medalia „Serviciul Credincios" cu spade; (fişa nr.30);
• soldat Selegean Gheorghe Augustin, născut la 23 aprilie 1 909 în Sân Mihai,
Cluj, domiciliat în colonia Fabrica de Zahăr, căsătorit, având patru copii, fost
în Regimentul 90 Grăniceri Infanterie Munte, mort la 6 iunie 1 944, în Leţcani,
Iaşi; decorat post mortem cu „Virtutea Militară" clasa a II-a; (fişa nr.3 1 ).
(dosar nr. 1 1 3/1 946 - fişe recesământ I.O.V.R. - Bod/Arhivele Naţionale
- Direcţia Judeţeană Braşov)
COLONIA 1 MAI
„„. Iar dac 'al vostru sânge, blagoslovită rouă,

Stropi 'n zadar pământul, ş 'o Românie nouă
Ca să răsară încă nu i 'a sosit sorocul, -
Ostaşi, nu-i vina voastră I Nici Neamţul şi nici Hunul,
Nici Turcul, nici Bulgarul, nu v 'au răpus. „ Niciunul I
Vrăjmaşul cel mai tare vă fuse: NENOROCUL.
(George Ranetti,
„Vrăjmaşul cel mai tare")
În centrul fostei colonii „Concordia-Vulcan" în
„Parcul Minerului" se află un obelisc cu cruce. Ridicat
pe un soclu în trei trepte şi delimitat de o bordură
circulară obeliscul, din beton sclivisit, înalt de 4,5
metri, are o formă prismatică la bază, iar în partea
superioară, de trunchi de piramidă cu o cruce mică
inox în vârf. Pe faţada dinspre stradă este montată o
placă metalică de 80x50 centimetri, cu inscripţia:
„ÎN MEMORIA OSTAŞILOR ROMÂNI CĂZUŢI
PENTRU ELIBERAREA PATRIEI NOASTRE
DE SUB JUGUL FASCIST - AUG. 1 944.
23 AUG. 1 959"
Ţara Bârsei 89
COLONIA „RECONSTRUCŢIA"
Fostul cătun al Feldioarei, devenit Colonia Bahna (după denumirea

fabricii de cărămidă „Bohn"), iar, din anul 1 956 Colonia „Reconstrucţia", nu are
însemne memoriale ale eroilor.
CRISTIAN
Aşezare străveche, ale cărei dovezi materiale (amfore, străchini, ceşti)

aparţin culturilor „Coţofeni" şi „Criş" datând din mileniul IV înainte de Hristos,
şi din epoca Bronzului ( 1 700-700 î.H.) descoperite la ,,Movila Cristianului'',
localitatea are o istorie pe cât de îndelungată, pe atât de plină în evenimente care
i-au jalonat existenţa de mai bine de 3 700 de ani.
Pe aceste meleaguri au sălăşluit dacii liberi, în viaţa cărora au intrat noii
veniţi, coloniştii romani, şi din a căror simbioză s-a născut populaţia românească,
stăpână solitară, timp de multe secole, a acestei zone depresionare a Ţării Bârsei.
Peste locuitorii băştinaşi, comiţii din Râşnov au adus, în secolul XIII, colonişti
saşi care, convieţuind paşnic cu românii, au transformat localitatea într-un centru
feudal dezvoltat. Acesta a devenit o ţintă a năvălitorilor tătari şi turci, care l-au
prădat şi distrus în mai multe rânduri.
Urgiile s-au abătut asupra Cristianului şi în vara anului 1 9 1 6 când, în
retragerea lor din faţa trupelor româneşti eliberatoare, honvezii maghiari au
incendiat casele românilor, iar după reocupare i-au maltratat pentru că au
fraternizat cu armata română. Dar în toamna anului 1 9 1 8, un număr de 532 de
români din localitate, au subscris la memorabilul document intitulat
„HOTĂRÂREA NOASTRĂ
Obştea poporului român din comuna Cristian din
îndemn propriu şi fără nici o silă sau ademenire din vre-o
parte, dă la iveală dorinţa fierbinte ce însufleţeşte înima
fiecărui Român, şi declară, că voinţa sa nestrămutată este:
Voim să fim alăturaţi, împreună cu teritoriile
româneşti din Ardeal, Bănat, Ungaria şi Maramurăş, la
Regatul României, sub stăpânirea Majestăţii Sale, Regele
Ferdinand I.
În această hotărâre a noastră aşternem tot ce au dorit
strămoşii noştri, tot ce ne încălzeşte pe noi cei de faţă, şi tot ce
va înălţa pururea pe fiii şi nepoţii noştri. Aşa să ne ajute
Dumnezeu! Cristian, în 14 Noemvre 1918".
(Ioan Vlad „Românismul braşovenilor. Documente 1 9 1 6- 1 9 1 9 ", pagina 376)
Mulţi fii ai Cristianului, români şi saşi deopotrivă, au fost jertfiţi pe
câmpurile de luptă ale celor două războaie. În amintirea lor au fost ridicate
monumente, troiţe şi tablouri care să le preamărească eroismul, şi să le perpetueze

numele din generaţie în generaţie de urmaşi.
Un astfel de însemn memorial îl reprezintă cele două tablouri aflate în
interiorul bisericii ortodoxe ce poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului".
Tabloul de pe peretele din stânga naosulili, este confecţionat dintr-o placă neagră
de l ,20x0,8 m., şi o ramă lată maronie. Intitulat „OMAGIU RĂSCUMPĂRĂ
TORULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS", el cuprinde
chipul Domnului încadrat de doi îngeri, precum şi numele eroilor, scrise cu litere
din bronz auriu, însoţite de o inscripţie, astfel:
Gradaţi Ştefan Barbu Dumt. Nan Stf. Daneţ

Ion Nan Ion Varză Pan Iuliuţean Iosif Bresean
Victor Sârbu Ion Bogdan Dtru.Lăutar jun. Neculai Mălăea
Nicolai Daneţ Ion Amău Dtru. Coşuleţ Gh. Bureţi
Lazar Băndean Ionel Oltean Dtru. Man Stf. Nistor
Soldaţi Gh.Piştea Vasile Bozocea Ion Zămescu
Ştefan Mihui Gh. Mihui Gh. Răvar Dumt Badiu
Aron Geană Voicu Barbu Gh.Pitie Ion Badiu
Irimie Mihui Vasilie Nan Dumt. Stanciu Stf. Bureţi
Dtru. Bălan
Jertfa Românilor din comuna Cristian, judeţul Braşov morţi în războiul de

întregirea neamului campania 1 914-1918.
În memoria eroilor morţi în război donăm de Ziua Înălţării Domnului în anul
1 934 Epitrop Gheorghe şi soţia Maria Nan ".
Pe peretele din dreapta al naosului se află un alt asemenea tablou,

cuprinzând următorul text:
„Omagiu
Eroilor căzuţi la datorie în cel de-al doilea război mondial 1 94 1 - 1 945
Slt.rez. Gherasim Grecu Cap. Ştefan Piştea
Plut. t.r. Jean Mihai Sold. Romu Coşuleţ
Serg. Constantin Mălăia Sold. Aron Barbu
Serg. Ştefan Mihai Sold. Nicolae I. Coşuleţ
Serg. Oprea Marcu Sold. Nicolae Barbu
Cap. t.r. Ioan Bîrsan Sold. Gheorghe Floricel
Cap. Ioan Coapsi Sold. Gheorghe Avrigean
Fruntaş Alexse Răvar Sold. Ştefan Proca
Fruntaş Ioan Nan Sold. Nicolaie Coşuleţ
Sold. Ioan Constantin Sold. Ioan Hărmăneanu
Sold. Constantin Pascu Sold. Gheorghe Ştefănescu
Sold. Achim Geană Sold. Gheorghe Hera
Sold. Iosif Forga
23 Iulie 1995
ROMPU GHE."
Ţara Bârsei 91
*
* *
„NON OMNIS MORIAR" - Într-o criptă din cimitirul bisericii se află

mormântul lui Muntean Ion, pe a cărui lespede scrie VOLUNTAR ÎN PRIMUL
RĂZBOI MONDIAL, ÎN ARMATA ROMÂNĂ, RĂNIT LA MĂRĂŞEŞTI. . .
*
* *
.. .Las testament să fiu depus sub grâne,
Nu în mormânt ierarhic şi pompos,
Ci-n simplul lut al ţării, cât mai jos,
Acolo unde orice-aşezi rămâne. .
(Adrian Păunescu,
„Jurământ de credinţă")
Troiţa din imaginea alăturată se află în capătul

străzii Bisericii Române, pe D.N.73 Braşov
Zărneşti, într-un părculeţ de joacă pentru copii,
împrejmuit cu un gard scund din beton zăbrelit.
Înaltă de 3,5 metri, este confecţionată din lemn
sculptat cu motive florale; are un soclu de beton
în trei trepte şi un acoperiş învelit cu tablă
neagră. Cele trei braţe ale troiţei se sprijină pe
două colonete în torsadă, consolidate la bază cu o
platbandă metalică. Jur-împrejur este un grilaj
metalic de 2,5x2,5 metri, în interiorul căruia sunt
sădite flori perene.
Troiţa a fost ridicată şi sfinţită la sfărşitul războiului, prin anii 1 945-
1 946, cu contribuţia obştii şi a militarilor din Regimentul 89 Infanterie - Braşov.
·
În interiorul cercului din mij locul troiţei sunt dăltuite cuvintele:
„EROUL REG. 89 INF. SUBLT. REZERVĂ ING. AGRONOM GRECU

GHERASIM . . .
(pe rândurile răzuite s e spune c ă ar fi fost scris . . . CĂZUT ÎN CRUCIADA

ANTICOMUNISTĂ" - ofiţerul a murit la Odessa în luptele
din 22 septembrie 1 94 1 )
*
* *
Noi prin vremi ce ne-ncercară

Altă armă n-am avut
Numai dragostea de ţară
Ce strămoşii ne-o lăsară,
şi pe Sfântul Domn de scut. . .
(George Coşbuc,
„Scut şi armă")
În Parcul Eroilor - Piaţa Libertăţii nr. l ,
a fost inaugurat, în vara anului 1 994, un
impresionant monument cu acvilă, pe al cărui
frontispiciu sunt dăltuite versurile:
„Presăraţi pe-a lor morminte
ale laurilor foi..."
şi epitaful: ·
,,ÎN MEMORIA EROILOR COMUNEI
CRISTIAN CARE ŞI-AU DAT VIAŢA
PENTRU ÎNTREGIREA PATRIEI".
Ridicat din iniţiativa Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război -
subfiliala Cristian, condusă de colonel (r) Neculai Mănăstireanu, şi a primarului
Gheorghe Podar, monumentul este opera arhitectului Florin Serada, de la S.C.
PROIECT BRAŞOV. Confecţionat din beton armat mozaicat, bazalt şi marmură,
are o înălţime de 5,0 metri; este alcătuit dintr-o fundaţie semirotundă cu două
trepte din beton mozaicat roşiatic, un soclu-piedestal de formă piramidal
triunghiulară ascendentă, cu trei trepte, pe faţada căruia este fixată în nituri o
cruce din marmură neagră înaltă de 3,5 metri. În terminal, pe o cască militară,
este aşezată o acvilă din bronz cu aripile ridicate şi privirea îndreptată către
înalturi. 9 stâlpi din ţeavă metalică de h= 1 ,0 m., uniţi cu un lanţ gros constitue
împrej muirea monumentului. Întreg ansamblul este construit pe o platformă de
5,0x5,0 metri, din plăci de bazalt modelate. Aleile convergente, rondurile de flori,
tufele de laur, arborii înalţi şi gazonul, constitue un decor deosebit de frumos.
La monument se desfăşoară manifestări comemorative şi cultural-istorice
prilejuite de Ziua Eroilor - Ziua Înălţării Domnului; 1 Decembrie - Ziua
Naţională a Românilor; 24 Ianuarie - Ziua Unirii Principatelor etc. Cu aceste
ocazii se ţin slujbe de pomenire a eroilor, se depun coroane de flori, se evocă în
vers şi cântec evenimentul sărbătorit.
*
* *
În biserica evanghelică lutherană a fost montat, în anul 1 934, un
candelabru al eroilor saşi, fii ai Cristianului, căzuţi în războiul mondial pe
fronturile Galiţiei, Italiei şi Rusiei. Legat de tavan cu patru ancore şi un ax,
consolidat cu 7 platbande radiale, candelabrul are trei cercuri-coroane cu diametre
de 5,0 metri, 3,5 metri şi 2,5 metri, suprapuse distanţat. Pe ele se află sudate 50 de
Ţara Bârsei 93
cruciuliţe cu becuri şi plăcuţe metalice, pe care sunt scrise numele eroilor, anul
naşterii şi al decesului. În partea de jos a candelabrului, se află stema din fier
forjat a cetăţii Cristian, şi anii „ 1 9 1 4-1 9 1 8".
. . . La Ziua morţilor şi la Ziua Eroilor - se scria într-un raport către
„
Prefectura Braşov, datat 24 septembrie 1 938, şi semnat de primarul R. Pârvu şi

notarul V. Şerban-se aprinde câte o lumină electrică pentru fiecare erou mort în
răsboi... "
Tot în biserică, la intrare, sunt două tablouri-panou din stejar cu ramă de

2,5x 1 ,5 m., pe care sunt scrişi 92 de militari saşi „Morţi 1 939- 1 945'', pe un
tablou, şi 46 de civili saşi morţi în deportare în Rusia, pe celălalt tablou, cu
numele, prenumele, anul naşterii şi numărul casei din Cristian.
*
* *
Localitatea se mândreşte cu cel mai longeviv oştean din Ţara Bârsei,

veteran al celor două războaie mondiale, Dobrescu Voicu Voicu. S-a născut la 6
mai 1 899, în Cristian, Strada Laterală nr.52, într-o familie cu alţi trei fraţi şi două
surori. A urmat cusurile Şcolii primare în comună. În 1 9 1 5, a plecat la Bucureşti
unde a devenit cetăţean al Regatului, renunţând la „protecţia" austro-ungară.
La intrarea României în războiul mondial - 1 5 august 1 9 1 6 - a fost
,,mobilizat pe loc". Ulterior a plecat cu Institutul Cantacuzino la Iaşi, apoi cu
trenul de luptă până la Harkov.
În anul 1 9 1 9, a fost încorporat din nou în Regimentul 1 05 , ca telefonist la
Varios.
După demobilizare s-a căsătorit, la 6 iulie 1 92 1 , cu Victoria Căproiu din
Cristian, cu care a avut cinci copii. A fost primar al comunei în două legislaturi,
între 1 936- 1 942.
În anul 1 942, a fost mobilizat, ajungând cu frontul până la Rostov. Un an
mai târziu, în 1 943, a fost demobilizat ca fiind susţinător al celor cinci copii ai
săi. În anii de după război, a fost agricultor, gestionar, epitrop.
La sfârşit de mileniu II, plutonierul major Dobrescu Voicu este
„Cetăţean de Onoare" al localităţii în care a văzut lumina zilei-cu peste 1 00 de
ani în urmă! - comuna Cristian, judeţul Braşov.
P.S. Răposat, nu a mai văzut lumina începutului de mileniu III.
*
* *
În grădiniţa din faţa Şcolii generale, la şosea,

·veteranii de război şi primarul Gheorghe Podar din
Cristian, au înălţat, în anul 1 993, o frumoasă troiţă de
lemn, închinată eroilor jerfiţi pe câmpurile de onoare.
Înaltă de 3,5 metri, troiţa este alcătuită dintr-un soclu
în două trepte, un braţ central-cruce încadrată de alte
patru cruci laterale, şi un acoperiş din şindrilă.
Întreaga suprafaţă a crucilor este sculptată cu motive
florale şi geometrice.
La baza crucii centrale sunt dăltuite cuvintele:
„NIHIL SINE DEO" (Nimic fără Dumnezeu)
CRIZBAV
Vatră multimilenară, pe teritoriul căreia s-au găsit unelte din piatră şi os,
precum şi bronzuri din epoca Hallstatt ( 1 200-400 î.H.), ca şi aşezări dacice din a
doua perioadă a Fierului, Crizbavul are, ca mai toate aşezările din acest mij loc de
Ţară, o istorie zbuciumată, în care localnicii au avut parte de multe suferinţe
datorate năvălirilor şi războaielor, ori represaliilor autorităţilor străine. Una din
atrocităţile comise în toamna anului 1 9 1 6, la revenirea ungurilor în sat, a fost
întemniţarea a 56 de români, dintre care „ . . .doi au murit din bătăi". Şi totuşi, în
1 9 1 8, Cornel Măeruşan, preotul paroh din Crizbav - cel arestat şi deţinut în
închisorile maghiare ,,până la revoluţie", avea să dovedească spiritul de toleranţă,
înţelepciunea şi bunătatea proprii românului: „ . . .am îndrumat garda naţională
consemna in memoriile s ale-să se poarte uman cu maghiarii. Nu i s-a întâmplat
nici unui maghiar nimic. . . " (Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire", paginile 1 35
şi 222).
Dar cei doi martiri români morţi „din bătăi", precum şi eroii satului,
indiferent de naţionalitatea lor, căzuţi pe câmpurile de luptă ale celor două
războaie mondiale, nu au fost nici în trecut şi nu sunt nici până în prezent
(octombrie 1 998), veneraţi pe măsura jertfei lor. Nimeni, nici urmaşii-urmaşilor,
nici camarazii supravieţuitori, nici autorităţile, nu s-au gândit să le ridice un
însemn memorial care să amintească de sacrificiul lor.
„ ...Nimic! cum spune poetul nici semnul crucii! nici piatră funerară!. . .
- -
Nici cel puţin o floare plecată p-un mormînt,

Simţirii să vorbească de cei ce nu mai sînt!... "
(Nicolae Nicoleanu, „În memoria celor căzuţi pentru patrie şi libertate")
Până şi actualul preot paroh al bisericii cu hramul „Înălţarea Domnului",
nereuşind să propovăduiască la enoriaşii de rând sau la personalităţile locale
cultul eroilor, s-a împăcat cu ideea şi cu obiceiul ca la Ziua Eroilor să citească
cele 27 de prenume scrise pe tabloul-pomelnic (din care 7 de Gheorghe, 6 de
Nicolae, 3 de . Ion, ş.a.m.d.), şi să încheie citirea acestora cu Veşnica lor
„
pomenire. AMIN"!
Ţara Bârsei 95
În schimb, la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale există un

document întocmit la data de 1 6 august 1 938, şi semnat de primarul de atunci al
Crizbavului, N. Constantinescu, de notarul S. Meţianu, de şeful de post
plutonierul I. Pelmuş, şi de comandantul străjerilor, în care sunt scrişi crizbăşenii
morţi şi dispăruţi în războiul mondial 1 9 14-- 1 9 1 8, astfel:
- „Puşcaş Gheorghe, soldat, dispărut pe front;

- Crangă Constantin, soldat, mort la Budapesta de malarie;
- Duţia Ioan, soldat, mort în Galiţia, împuşcat;
- Stan Gheorghe, soldat, dispărut în Galiţia;
- Şchiopu Gheorghe, soldat, mort în spital, la Braşov, şi îngropat la Crizbav;
- Duţia Iosif, soldat, mort în Galiţia;
- Duţia Nistor, soldat, rănit în luptă, decedat şi îngropat la Crizbav;
- Ardelean Ioan, soldat, mort la Praga, împuşcat;
- Ardelean Ioan, mort în Galiţia, împuşcat;
- Golciu Ioan, soldat, dispărut pe front;
- Mirea Gheorghe, soldat, dispărut în Galiţia;
- Vaj Mihail, soldat, mort în Ujvidek de malarie;
- Barcsa Iosif, caporal, mort în Crizbav de T.B.C.;
- Sala Iosif, soldat, mort în Zembler - Ungaria de holeră;
- Istok Iosif, soldat, mort la Oradea, împuşcat;
- Dezso Andrei, soldat, mort în Ungvar de tifos;
- Sala Martin, soldat, mort în Galiţia de holeră;
- Şandor Iosif, caporal, mort în Cohalm, împuşcat;
- Demeter Ştefan, soldat, mort la Teraci-Italia de malarie;
- Deak Sala Iosif, soldat, mort în Galiţia, împuşcat;
- Benedek M. Juan, soldat, dispărut în Galiţia;
- Szocs Ştefan, soldat, mort în Galiţia de malarie;
- Marton Ştefan, caporal, mort în Galiţia, împuşcat;
- Dezso Iosif, fruntaş, mort în Galiţia, împuşcat;
- Mozes Neculae, soldat, mort în Galiţia, împuşcat;
- Mozes Ioan, soldat, mort în Galiţia de malarie;
- Nagy Iosif, soldat, mort în Albania de malarie;
- Domokos Iosif, soldat, mort în Ungvar, împuşcat;
- Barcsa Ştefan, soldat, mort la Petroşani, împuşcat;
- Szakal Martin, soldat, mort în Polonia, împuşcat".
Despre eroii căzuţi în cel de-al doilea război mondial se cunosc
următoarele date:
• soldat Birca Gheorghe, contingent 1 94 1 , din Regimentul 89 Infanterie, mort la
26 august 1 94 1 , lângă Odessa; ,
• soldat Drăgan Niculae, contingent 1 936, din Divizionul 2 Tunuri Munte, mort
în 1 944;
• soldat Mirea Nicolae, contingent 1 94 1 , din Batalionul 2 Vânători de Munte,

mort la 26 august 1 94 1 , în Sercov;
(dosar nr. 1 52/1 942 M.O.N.T. Prefectura Braşov, Arhivele Naţionale
Direcţia Judeţeană Braşov)
• soldat Todor Nicolae Ioan, născut la 1 aprilie 1 9 1 0, în Crizbav, domiciliat în
Ţânţari nr.258, căsătorit, având trei copii, fost în Regimentul 89 Infanterie,
mort la Kremidovskaia, Odessa, în anul 1 94 1 , (fişa nr.7 1.0.V.R. -
Dumbrăviţa);
• Mondoc Oprea Bucur, născut la 20 iunie 1 9 1 0 în Crizbav, căsătorit, din
Regimentul 85 Infanterie, mort la 22 iunie 1 942 în luptele da la Gurasofka,
Rusia (fişa nr. 8 1.0.V.R. - Dumbrăviţa).
Preşedintele subfilialei Crizbav a Asociaţiei Veteranilor de Război,
octogenarul Mirea Gheorghe, a mai menţionat şi pe următorii camarazi morţi şi
dispăruţi în războiul Reîntregirii: Gheorghe Ardelean, Gheorghe Avram, Iosif
Bolându, Nicolae Constantinescu, Gheorghe Duţia şi Vasile Duţia.
*
* *
Deasupra Crizbavului - localitatea în care şi-a păstorit enoriaşii legen
darul preot Cornel Măeruşan, şi în care au trăit anii tinereţii martiri şi eroi trecuţi
prin jertfă, în nefiinţă, pluteşte încă - până când oare? - înfricoşătoarea „sentinţă"
a celor de dincolo de mormânt:
... Prin mii de suferinţe, un nume v-am lăsat;
Blăstăm, blăstăm p-acela ce neamul şi-a uitat!„.
Când sufletele lor vor fi împăcate, când vor avea altarul lor, însemnul lor
memorial, o ţară întreagă va afla despre această faptă de cuget a crizbăşenilor, iar
bunii şi străbunii lor se vor bucura că numele nu le-au fost uitate!
CUTUŞ
Cătun al satului Crizbav, locuit de o comunitate fără biserică sau cimitir,

Kutustelepul nu_ are însemne de eroi. Cât priveşte locul din vecinătate, denumit
„Cetatea Eroilor,,, acesta este, de fapt, un vestigiu istoric, fără rezonanţă eroică.
Se spune că a fost construit de cavalerii teutoni, şi moştenit de-a lungul timpului
de unii regi maghiari. În anii celui de al doilea război mondial, cetatea a fost
folosită ca loc de dislocare şi de refugiu - după 23 august 1 944, al unor depozite
şi subunităţi militare germane.
Ţara Bârsei 97
DĂLGHIU
Cătun, la 1 956, al satului Vama Buzăului, în 1 999 localitatea nu avea

însemne memoriale de eroi.
DRUMUL CARULUI
Cătun, la 1 956, al satului Moieciu de Jos, cu o istorie de peste 2000 de

ani! - în perioada 1 06-275 d.H., a fost castru (castellum) roman, cu aşezări
mixte. Localitatea nu are însemne memoriale de eroi. ·
Deşi în pământul său au fost îngropaţi

ostaşi căzuţi în luptele purtate pe aceste
meleaguri, şi anume:
- la plaiul lui Sbârnă,

- la pârâul lui Mânjină,
- la Duicu Ghelmec,
- la Grădiştea (Gheorghe Iosif).
O minusculă cruce din piatră

„îngropată" şi ea lângă un zid, aminteşte că
pe aici au existat şi există suflete de creştini,
urmaşi, poate, ai celor jertfiţi pe aceste
locuri !
DUMBRĂVIŢA
O altă aşezare a Ţării Bârsei cu vetre dacice din a doua perioadă a epocii
Fierului, Dumbrăviţa - numită mult timp şi Ţânţari - are o istorie bogată în
evenimente, cu oameni şi fapte care i-au marcat existenţa. Proprietate, în anul
1 300, a familiei voievodului Ştefan Mailat de Szunyogszeg, de unde şi denumirea
de Szunyogszeg, păstrată până către mijlocul secolului XIX, când a devenit
Czintar - localitatea a intrat, la 1 648, în stăpânirea Braşovului. Începând cu anul
1 765, a fost sat liber grăniceresc, garnizoană a Companiei a 1 3-a Grăniceri, ce
avea punctul de comandă în actuala casă parohială (în grădina bisericii, careia
localnicii i-au zis ,,grădina Căpitanului", a fost îmormântat, în aprilie 1 828, unul
din comandanţii companiei respective).
Urmaşi ai vlahilor sud-dunăreni din vremurile fraţilor Asan, firi dârze,
dornici de libertate, 3 1 5 lăncieri ţânţăreni şi vlădăreni, comandaţi de căpitanul
Zorea, s-au alăturat forţelor armate ale Revoluţiei de la 1 848.
. ......___
În cele două războaie mondiale, mulţi
din cei plecaţi de pe malurile Hămăradiei nu
s-au mai întors la căminele lor, rămânând pe
câmpurile de luptă ale Galiţiei, Italiei, Rusiei
sau Ungariei şi Cehoslovaciei. Alţii au stropit
cu sângele lor pământul stănt al Patriei, unii
chiar aproape de locurile natale (soldatul Popa
Vasile Ioan a murit în 2 septembrie 1 944 în
luptele de la Dobolii de Jos, iar soldatul
Comănelea Nicolae Nicolae a murit în 5
septembrie 1 944, la Reţea, eroi căzuţi pentru
eliberarea Ţării Bârsei de sub ocupaţia
vremelnică a horthyştilor).
Dacă treci pe lângă o cruce pe vre-o culme, pe vre-un drum,

Nu zorii opreşte-ţi pasul şi te-apropie tăcut
E sub orişicare cruce un martir necunoscut.
Căci de mori pentr 'o credinţă moştenită din părinţi,
Dreaptă-ţi este aşezarea în soborul celor sfinţi...
(Ştefan Bălceşti,
„Fratelui meu")
În memoria tuturor celor căzuţi sub drapel, în Dumbrăviţa a fost înălţat

un impresionant monument-cruce. Se află în curtea bisericii ortodoxe cu hramul
„Sfântul Ierarh Nicolae", pe Strada Mare nr.973, vis-a-vis de sediul Primăriei. A
fost construit din iniţiativa primarului Vasile Stanciu şi a preotului paroh Ioan
Cîmpean, prin contribuţia obştii satului. Executat de firma S.C. „EXA" - Braşov,
din beton, marmură şi gresie neagră, pe fundaţie de 50,0 m.p. şi un soclu în 5
trepte, are o înălţime totală de 7,0 metri; este flancat lateral de două braţe
înclinate, din beton, care îi asigură stabilitatea şi îi conferă totodată o estetică
deosebită. Monumentul este împrejmuit cu un gard din beton mQzaicat, cu lanţuri
şi cu două portiţe de acces confecţionate din fier forjat.
La baza crucii este montată o placă pe care este inscripţionat următorul
text-epitaf:
„VEŞNICĂ FIE POMENIREA EROILOR COMUNEI DUMBRĂVIŢA!"
Ceremonialul dezvelirii şi sfinţirii monumentului-cruce s-a desfăşurat în
ziua de 24 august 1 997. Au participat reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi
comunale, veterani de război, elevi, localnici şi un sobor de 7 preoţi.
*
* *
Ţara Bârsei 99
În oficiul parohial se găsesc două tablouri cu fotografii şi nume ale

eroilor localităţii. Tabloul mare are dimensiunile de l ,20xl ,O m., conţine 67 de
fotografii şi este intitulat
„Eroii comunei Ţânţari căzuţi în războiul pentru întregirea neamului 1 9 1 4- 1 920
Ioan Taropa Vasile Ioniţă George Sm. Micu
Ioan I. Maminuţ Ioan Ştef. Pop Ioan O. Ciolan
Ioan I. Ciolănel Nicolae M. Olaianoş Ioan O. Neagoe
George I. Strâmbu Ioan A. Şchiopu Ioan I. St. Popa
Nicolae Il. Urdea Simion I. Drăguşel Vasile N. Urdea
George I. Ştefan Ioan I. Pântece Vasile Paul
George. G. Mamină Ilie Comănelea Ioan I. Comănelea
Vasile Mijea Bucur Stanciu Moise Poide
Toma Tatu Nicolae T. Micu George G. Mamiuţ
Nicolae V. Grămadă Ioan Popoviciu Vasile Pasc. Grămadă
Nicolae M. Macovei George Ach. Şchiopu Vasile F. lcide
Ioan Comănelea Ilisei Lucea George N. Ciolan
Ioan G. Neguliciu George G. Micu George I. Varză
Ioan Mihai Macaveiu Simion Samuilă Irimie P. Scorţea
George G. Pântece Moise Dragoş Nicolae A. Mamină
Constantin C. Coşman Ştefan N. Ciolan George Morar
Ioan M. Ciolan Ioan A. Pântece George D. Popelea
Dumitru G. Gavrilă Tănase T. Scorţea Ştefan Mondoc
Ioan S. Gavrilă Iosif Morar Pinte Popelea
George Z. Anghel George Dull Ioan Luca
Nicolae M. Mamină George N. Pantaziu Ioan Adam„.
Ioan V. Strâmtu Nicolae I. Anghel (toţi au fotografii pe
Sofrone S. Gavrilă George G. Olăianoş tablou)
Fără fotografii sunt: Ştefan Grămadă, Ioan I. Samoilă, Ioan Comăniţă,
Nicolae Drăguşel, Nicolae Brânzea, George Gr. Popelea, Ioan D. Adam, George
Luca, Nicolae Ştefan şi Nicolae Macier.
Al doilea tablou, cu dimensiunile de

l ,20x0,8 metri, conţine 20 de fotografii ale
eroilor din cel de-al doilea război mondial, şi
este intitulat:
„Primii eroi din corn. Ţânţari morţi pentru

Patrie în războiul;
recunoştinţă fraţilor noştri Ţânţăreni.
Subcentrul de P.P.Ţânţari.
Comandant: Notar Pompiliu Taus"
(cei scrişi cu majuscule)
1 00 Jertfă şi recunoştinţă
Fotografiile aparţin următorilor eroi:

• Sublocot. Iosif Bolându - învăţător • Cap Ilie Micu
• Sublt. V. Ciolan - învăţător • Frt. Ioan V. Ciolan
• Plut. T.R. Achim Şchiopu - învăţător • Frt. Gh. Ioniţă
• Elev plut. GH. MICU-învăţător • Frt. Ioan Lup
• Serg.GH. NEGULICI • Frt. Bucur Mondoc
• Serg. Iosif Scorţea • Frt. Dtru. Scorţea
• Serg. T.R. Gh. Al. Şchiopu • Sold. Gheorghe Adam
• Cap TOMICĂ BRÂNZEA • Sold Gheorghe Anghel
• Sold. CIOLĂNEL NIC • Sold. PANTAZIU GH
• Sold. NIC. COMĂNELEA • Sold. Ioan Picu
• Sold.(frt) Rosalim Florea • Sold. PIPOŞ NICOLAE
• Sold. Gh. Grămadă • Sold. Popa Ioan
• Sold. Nic. Icide • Sold. Popa B. Ioan
• Sold. IOAN MICU • Sold. ION TODOR
• Sold. Ghe. Olăianoş
Din dosarul nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş - Primăria Ţînţari, şi din
„tabloul" întocmit în 24 august 1 938 şi semnat de primarul Ioan Tampa, rezultă,
în plus, următorii eroi căzuţi în primul război mondial:
- soldat Vasile Ciolan - împuşcat în Ungaria;
- soldat Alexe Mamină - împuşcat în Siberia;
- soldat Gheorghe V. Morar - „mort în Galiţia de glonţ";
- soldat Nicolae Păzitor - împuşcat în Italia;
- soldat Crăciun D. Popelea - împuşcat în Italia;
- soldat Neculai Stoia - „mort în Rusia de glonţ";
- soldat Ioan Şandru - împuşcat în Rusia;
- soldat George Achim Şchiopu ,,/11ort în Galiţia de glonţ";
-
- soldat Gheorghe II. Urdea - „mort în Bucovina de glonţ".

Din dosarele nr.4 şi 5/1 943- 1 944, aflate în fondul Direcţiei Judeţene
Braşov a Arhivelor Naţionale şi conţinând fişele 1.0.V.R. Dumbrăviţa, precum şi
din evidenţa Primăriei, existentă la 20 aprilie 1 945, au reieşit, în plus, următorii
morţi şi dispăruţi în al doilea război mondial:
• locotenent rezervist Micu Simion Simion, născut în Ţânţari, în 1 909, căsătorit,
având doi copii, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 22 septembrie
1 94 1 , în Odessa (fişa nr. 1 2);
• caporal Ciocan N. Vasile, contingent 1 930, din Divizionul 2 Tunuri Munte,
decedat la 1 9 iulie 1 943 în Ţânţari;
• fruntaş Bodean Gh. Ioan, născut la 6 iunie 1 92 1 , necăsătorit, din Regimentul 2
Dorobanţi, mort la 1 4(4) aprilie 1 945, N.-V. Slovici, Slovenia (fişa nr.2 1 );
• fruntaş Grama Vasile Radu, născut la 4 octombrie 1 92 1 , din Regimentul 89
Infanterie, mort/dispărut - (fără date);
Ţara Bârsei 101
• fruntaş Siloaie Nicolae, contingent 1 943, din Batalionul 3 Vânători de Munte,

dispărut la 1 1 mai 1 944, în Crimeea;
• fruntaş Simion Ioan, născut la 1 3 iulie 1 9 1 1 , căsătorit (soţia Maria, domiciliată
în Bucureşti, având un copil), din Regimentul 6 Călăraşi, dispărut în noembrie
1 942, pe Don;
• soldat concentrat Babicev Feodor, născut în 1 9 1 6 în Budachi, Cetatea Albă,
mort în anul 1 943 ;
• soldat Bârlă Aristide, contingent 1 923, din Regimentul 89 lnfanerie, mort -
(fără date);
• soldat Drăguşel Ioan Ştefan, născut în Ţânţari nr.334, căsătorit, având trei
copii, dispărut la 3 1 octombrie 1 94 1 , în luptele de la Melitopol;
• - Drăguşel Ioan Gheorghe, născut la 1 1 februarie 1 9 1 8, necăsătorit, din
Regimentul 3 Infanterie, mort/dispărut 1 943- 1 944;
• soldat Gălăţeanu Ion, contingent 1 937, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 1 2 Infanterie, mort la 1 5 septembrie 1 94 1 ;
• soldat Macaveiu Gheorge Gheorghe, născut la 29 octombrie 1 92 1 , din Grupul
5 Moto, dispărut la 24 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Maminuţ Ioan, contingent 1 932, din Batalionul 4 Pioneri Munte -
„ decedat la 20 aprilie 1 943 într-un spital din Bucureşti" (declaraţia mamei
sale);
• soldat Micu Ioan Ştefan, contingent 1 945, născut la 4 august 1 923, din
Regimentul 4 Dorobanţi, mort la 6 mai 1 945 în Ostacioda;
• soldat Micu Vasile Vasile, contingent 1 944, din Regimentul 50/30 Dorobanţi,
dispărut la 27 octombrie 1 944;
• soldat Mondoc Ştefan Ştefan, născut la 1 1 iunie 1 9 1 3, căsătorit, având un
copil, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 24 august 1 944, în Moldova
(fişa nr. 1 8);
• soldat Morar Ioan Ştefan, născut la 21 iunie 1 9 1 O, Ţânţari nr.36, căsătorit,
având trei copii, dispărut la 20 noiembrie 1 942 în luptele din Cotu Donului;
• soldat Olănaş Tănase, contingent 1 94 1 , dispărut la 23 iunie 1 944, pe frontul
din Moldova;
• soldat Racolţea Gheorghe Bucur, contingent 1 930, căsătorit, având trei copii,
fost în Regimentul 9 1 Infanterie „Regele Ferdinand I'', mort la 1 0 septembrie
1 94 1 , la Odessa (fişa nr.9);
• soldat Rogoz Iosif Iacob, contingent 1 936, din Batalionul 1 3 Pioneri Munte,
dispărut pe front - (fără date);
• soldat Rogoz Ioan Niculae (N-lae), contingent 1 94 1 , din Regimentul 30
Dorobanţi, „dispărut pe front la 4 august 1 944" ;
• soldat Scorţea Vasile Vasile, contingent 1 936, căsătorit, având două fete, fost
în Regimentul 30 Infanterie, dispărut la 7 iunie 1 944, în Leţcani, Iaşi;
• fruntaş Şchiopu Nicolae, născut la 1 3 ianuarie 1 905, Ţânţari nr. 1 25, căsătorit,
având un copil, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în luptele din Cotu Donului;
• soldat Şchiopu Nicolae Ioan, născut la 24 octombrie 1 902, Ţânţari nr.288,

căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 5 Administraţie, dispărut la 20
noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Ştefan Ioan Nicolae, născut la 24 ianuarie 1 9 1 3, Ţânţari nr.58 1 , din
Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Grama Vasile Ion, născut la 4 iulie 1 9 1 1 , Ţânţari nr.234, căsătorit,
având doi copii, fost în Regimentul 8 Dorobanţi, dispărut între 1 9-26
noiembrie 1 942, în Cotu Donului.
Date ale eroilor din tabloul al doilea cu fotografii, sunt înscrise, de
asemenea, în documentele menţionate privitoare la morţi şi dispăruţii din al
FELDIOARA
Locuită încă din neolitic, - dovadă fiind vestigiile culturilor Criş, Ariuşd
Cucuteni şi Boian, localitatea Feldioara a fost, la începutul erei noastre, vatră
dacică, apoi castru roman, ca mai târziu să se transforme, pentru multe secole,
într-o prosperă aşezare civilă de agricultori şi meşteşugari. În primele decenii ale
veacului al XIII-iea a fost ridicată, pe un pinten al terasei Oltului, cetatea
Marienburg, stăpânită un timp de cavalerii teutoni. „Cruciferii" teutoni au plecat,
dar „cetatea Mariei" a rămas bastion da apărare la hotarul de nord al Ţării Bârsei.
Sub zidurile ei, oştile lui Petru Vodă Rareş - cum scrie şi pe placa memorială de
la Şcoala generală „Octavian Goga" - au învins, la 22 iunie 1 529, armata lui
Ferdinand de Austria.
Peste nici o sută de ani, la 16 octombrie 1 6 1 2, la poalele aceluiaşi pinten
deluros, s-au înfruntat oştile braşovene conduse de judele Mihael Weiss şi cele
ale lui Gabriel Bâthory, principele Transilvaniei. În urma bătăliei „căpitanuI"
Weiss a fost decapitat pe malul Bârsei, iar 39 de studenţi braşoveni participanţi la
luptă au fost ucişi şi înmormântaţi sub: „Colina studenţilor" (Studentenhiigel),
împreună cu alţi oşteni braşoveni.
La 1 848, pe plaiurile Feldioarei s-a auzit din nou zăngănitul armelor. În
luptele purtate de Legiunea Ţării Bârsei, comandată de Constantin Secăreanu,
împotriva armatei ungare comandată de generalul Iosif Bem, hotarul localităţii
fiind stropit şi de această dată cu sânge de eroi români.
În cele două conflagraţii mondiale feldiorenii, români şi saşi deopotrivă,
au plătit un greu tribut de sânge în luptele purtate fie sub drapel străin, fie în
campaniile de reîntregire a neamului şi pământului românesc.
Feldioara - carte de istorie cu zile dramatice, cu fapte de arme şi
eroi ce au ţinut aprinsă flacăra luptei pentru libertate şi unitate naţională! Şi
totuşi, pe aceste meleaguri amintirea eroilor ROMÂNI nu şi-a găsit
Întruchiparea În vreun monument sau troiţă care să le pomenească trecerea
În nefiinţă!
Ţara Bârsei 1 03
Saşii, aşezaţi pe aceste pământuri

începând cu secolul Xill, au ridicat în anul
1 9 1 2, la 300 de ani de la uciderea lui Mihael
Weiss şi a studenţilor braşoveni, un turn
foişor „Studenten Dienkmauer" aflat în parcul
din partea vestică a localităţii. De asemenea,
în altarul bisericii evanghelice au fost aşezate
două tablouri din lemn cu numele eroilor saşi
căzuţi pe diferite fronturi în cele două
războaie mondiale (27 în primul război şi 62
în cel de al doilea război). Pe tablouri sunt
inscripţionate următoarele:
,Jn Weltkrieg 1 914-1918 lieben ihr Leben
far die Heimat. In Dank und Ehre!"
(În războiul mondial 1 9 1 4- 1 9 1 8 ei şi-au dat viaţa pentru patrie. Onoare lor şi
recunoştinţă!)
,Jn Dank und Ehre I Zum Gedenken der Opfer des zweiten Weltkrieges und der
Nachkriegszeit"
(Onoare lor şi recunoştinţă! În memoria celor jertfiţi în cel de-al doilea război
mondial şi în deportarea de după război)
Onoare şi saşilor feldioreni - urmaşi ai celor căzuţi pe front - pentru
cultul faţă de înaintaşii lor!
*
* *
Ruşii au venit nu de mult timp la

Feldioara, aducând, de la mii de kilometri
depărtare, omagiul lor confraţilor ce şi-au
lăsat osemintele pe aceste locuri; au scris
pe plăcile de marmură:
„MEMORIE VEŞNICĂ
OSTAŞILOR SOVIETICI
CĂZUŢI ÎN TIMPUL
PRIZONIERATULUi ÎN ANII
1 942- 1 944",
şi au plecat, lăsând pe Dealul Furcilor un însemn memorial - un cimitir simbolic.
Cinste lor!
*
* *
TABL O U L E RO I L O Pl Românii feldioreni nu au venit, însă,

de nicăieri; ei au fost aict
ccrzufi p e câ mpul d r lupte:- in dintodeauna. Dar singurul însemn
ră:.boi•:I m o !Hfia[ ·t lJ fL/- 1 3 . c:> pc:·
memorial închinat românilor din
rchic: orf. r. di n rciclioc:rc:.
această localitate, jertfiţi pe câmpurile
'7'•_'77�_:::-
r"...: .;-:�„��
.:. �
de luptă, este un modest tablou aflat în
·
- · „ . :·, ·
.·
.
pronaosul bisericii ortodoxe cu

hramul „Sfântul Ioan Botczătorul", şi
-.� ... . ·.;.._•
,\· :
aşezat în anul 1 930 de „Reuniunea
Femeilor Române" !
El conţine următorul text:

„TABLOUL EROILOR
căzuţi pe câmpul de luptă în războiul mondial 1 9 1 4- 1 8, din parohia ort.r. din
Feldioara
1 . Gheorghe Bratu 1 1 . Gheorghe Popişter 2 1 . Gheorghe Coman
Căzut în Galiţia 1 9 1 5 Căzut în Galiţia 1 9 1 4 Căzut în Galiţia 1 9 1 4
2 . Gheorghe Taus 1 2. Gheorghe Drăghiciu 22. Silvestru Coman
Căzut în Galiţia 1 9 1 4 Căzut în Polonia 1 9 1 6 Căzut în Galiţia 1 9 1 4
3 . Vasile Taus 1 3. Achim Mailat 23. Adrian Coman
Căzut în Albania 1 9 1 7 Căzut la Ciucea 1 9 1 6 Căzut în Italia 1 9 1 6
4 . Ioan Benea 1 4 . Ioan Costea 24. Gheorghe Bodean
5. Ioan Mailat 1 5 . Gheorghe Grecu 25. Ioan Dragoş
6. Achim Mailat 1 6. Mihai Vlădăreanu 26. Gheorghe Făgărăşan
7. Gheorghe Olo vinar 1 7 . Gheorghe Eftin 27. Gheorghe Nistorică
8. Gheorghe Chelement 1 8 . Irimie Grecu 28. Ioan Nistorică
9. Ioan Sibian 1 9 Gheorghe Pavel 29. Gheorghe Bretin
1 O. Gheorghe Micu 20. Gheorghe Eftin 30. Gheorghe Nan
Acest tablou s'a aşezat în această sf.biserică din partea Reun. Fem.
Române din Feldioara în 1 930.
Vicepreşed. Maria Suru Preşed. Elena Săbădeanu".
Pe lângă cei mai sus amintiţi sunt înmormântaţi în cimitirul din localitate:
1 . Lt. Nicolae Constantin 2. Dumitru Vasile 3. Gheorghe Iacob 4. Alexandru
Anaca 5. Ioan Muntean
... Octavian Goga, „patronul" spiritual al şcolii din Feldioara, scria
următoarele versuri:
„ Voi n-aveţi sfinţi în groapă ori inimi să-nţeleagă
Ce sfântă-i amintirea mai-marilor eroi;
Pe noi însă ne doare - căci viaţa noastră-ntreagă
E-a vieţei lor vlăstară. Pe noi de ei ne leagă
Şi sângele din vine şi inima din noi. .. "
Ţara Bârsei 1 05
O parte din românii localnici au şi .�finţi în groapă" şi „inimi să-nţeleagă

ce sfântă-i amintirea mai-marilor eroi''. Pentru aceştia au ridicat semne de
căpătâi în cimitirul din curtea bisericii, iar într-o margine au amenajat un mic Loc
al Eroilor; aci se află câteva cruci din scândură sau beton ridicate de rude ale
celor răposaţi în războaie, precum şi un însemn memorial al tânărului Cătălin
Perţache n 9 VI 1 969 d. 25 XII 1989" la Revoluţie. Tot aici se află un obelisc
„ .
cu cruce, având inscripţionat un emoţionant epitaf:

,.Sfânta Cruce nădejdea Creştinului. Ridicatu-s 'a acestă sfântă cruce de
poporenii români din Feldioara în luuda lui Dumnedeul Tatăl, Fiul şi Duchul
Sfânt în anul Domnului 1903 luna octombre. Păzesce Doamne pe robii Tei! "
Dar martirii şi eroii feldioreni români n-au avut parte de o Sfântă Cruce
care să fie înălţată în mijlocul comunei, şi pe care să fie dăltuite numele lor, cruce
la care să se oprească, fie şi pentru o clipă doar, „robii" lui Dumnezeu, şi să
închine un gând pios acelora care, murind, le-au lăsat amintiri ce nu trebuie date
uitării în vecii-vecilor!
Documente de arhivă menţionează numele şi faptele multor eroi
feldioreni FĂRĂ CRUCE, atât din primul, cât şi din cel de-al doilea război
mondial, unii nescrişi nici pe tabloul din biserică, nici pe însemnele din cimitirul
ortodox.
Astfel în tabelul întocmit la 24 septembrie 1 938, şi semnat de primarul
Nicolae Filip (dosar Primăria Feldioara, aflat la Arhivele Naţionale - Direcţia
Judeţeană Braşov) sunt înscrişi, în plus faţă din tabloul din biserică, următorii:
soldat Bodean Gheorghe Gheorghe, soldat Cincu (Ciucu) Ioan, soldat Drugă
Gheorghe, soldat Drugă Panfil, soldat Drugă Petru, soldat Neicu Gheorghe,
caporal Olovinar Vasile, soldat Oprea I. Ioan şi soldat Porumbu Ioan.
În dosarul nr.33/1 942 al Primăriei Feldioara aflat, de asemenea, la
Arhivele Statului - Direcţia Judeţeană Braşov, sunt înregistrate fişele de
recensământ I.O.V.R întocmite de Mihai Teodoru în perioada 1 942-1 946, astfel:
• fişa nr. 1 - fruntaş MOTOAŞCĂ GHEORGHE IOAN, născut la 5 mai 1 909,
căsătorit, având trei copii, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 20
decembrie 1 94 1 , în Crimeea;
• fişa nr.2 - caporal EFTIN GHEORGHE TRAIAN, născut la 3 octombrie
1 9 1 6, căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort
la 1 0 martie 1 942, în Crimeea;
• fişa nr.3 - caporal COMAN GHEORGHE GHEORGHE, născut la 1 9 august
1 907, căsătorit, având trei fete, fost în Regimentul 89 Infanterie, mort la
24(27) august 1 94 1 , în Odessa;
• fişa nr.4 - fruntaş RÂŞNOVEANU GHEORGHE GHEORGHE, născut la 6
februarie 1 906, căsătorit, având trei copii, fost în Regimentul 89 Infanterie,
mort la 1 9( 1 4) iulie 1 94 1 , în Dumitreşti, Basarabia;
• fişa nr.5 - plot. t.r. învăţător VIŞAN DUMITRU IOAN născut la 5 octombrie
1 908 în Ghergheasa, Râmnicu-Sărat, domiciliat în Feldioara, căsătorit, având
1 06 Jertfă ş i recunoştinţă
un copil, fost în Regimentul 32 Dorobanţi „Mircea", mort la 24 august 194 1 ,

în Plinka, Ucraina;
• fişa nr.7 - sergent BRATU IOAN IOAN, născut la 1 5 martie 1 9 1 5,
necăsătorit, din Batalionul 2 Pioneri Munte, mort la 29 octombrie 1 94 1 , în
istmul Saljcova, Crimeea;
• fişa nr.8 - fruntaş GAVRILĂ IOAN IOAN, născut la 8 decembrie 1 9 1 9,
necăsătorit, din Regimentul 7 Dorobanţi, mort la 24 august 1 94 1 , în Plinka,
Ucraina;
• fişa nr.9 - fruntaş LAURENZI GHEORGHE CAROL, născut la 1 noiembrie
1 9 1 7, necăsătorit, din Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii, mort la 5 octombrie
1 94 1 , în Plinka, Ucraina;
• fişa nr. 1 0 - soldat IANESCH PETRU PETRU, născut la 25 decembrie 1 9 1 3,
necăsătorit, din Divizionul 2 Tunuri Munte, mort la 25 noiembrie 1 94 1 , în
Biuk Iancov, Crimeea;
• fişa nr. 1 1 - sergent MAILA T ACHIM IOSIF, născut la 30 ianuarie 1 9 1 6,
necăsătorit, din Regimentul 9 Dorobanţi, mort la 1 7 iulie 1 94 1 , în Zahaican,
Orbei, Basarabia;
• fişa nr. 1 2 - sublocotenent activ CIUREA CONSTANTIN BAZIL, născut la
28 august 1 9 1 4, în Săgeata, Buzău, necăsătorit, din Regimentul 6 Roşiori,
mort la 22 iunie 1 94 1 , în Lipcani, Basarabia; decorat post-mortem cu
„Coroana României" şi „Crucea de Fier";
• fişa nr. 1 3 - CUREA DUMITRU ANA, născută în anul 1 893, în Trăznea,
Sălaj, domiciliată în Feldioara, căsătorită, având un copil, a fost executată la 9
septembrie 1 940, la Trăznea pentru „atitudine antimaghiară";
• fişa nr. 1 7 - soldat RACOŞI ALEXANDRU ALEXANDRU, născut la 7
ianuarie 1 9 1 4, din Batalionul 9 Vânători de Munte, mort la 26 decembrie
1 942, în Caucazia; decorat cu „Virtutea Militară" clasa a I-a;
• fişa nr. 1 8 - fruntaş HELSDORFER IOSIF CAROL, născut la 1 2 decembrie
1 9 1 4, necăsătorit, din Regimentul 28 Artilerie, mort la 22 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• fişa nr.2 1 - soldat DADU GRANCEA IOA_N, născut la l mai 1 9 1 7, din
Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 22 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• fişa nr.23 - soldat STREITFERDT IOAN WILHELM, născut la 9 august
1 92 1 în Azuga, domiciliat în Feldioara, necăsătorit, din Regimentul 1 Artilerie
Moto, dispărut la 1 februarie 1 943, în Stalingrad;
• fişa nr.24 - sergent CRISBĂŞAN GHEORGHE IOAN, născut la 14
septembrie 19 14, căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 90 Infanterie
Grăniceri, dispărut la 20 noiembrie 1 942 în Privolski;
• fişa nr.25 - fruntaş POPIŞTER IOAN IOSIF, născut la 5 octombrie 1 9 1 9,
necăsătorit, din Regimentul 41 Artilerie, dispărut la 1 decembrie 1 942, în
Stalingrad;
Ţara Bârsei 1 07
• fişa nr.26 - fruntaş BRANG IOAN CAROL, născut la 1 9 august 1 9 1 9,

necăsătorit, din Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 22 noiembrie 1 942, în Cotu
Donului;
• fişa nr.27 - caporal DRĂGHICI NICOLAE NICOLAE, născut la 26 aprilie
1 9 1 7, necăsătorit din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28 noiembrie 1 942,
în Cotu Donului;
• fişa nr.28 - plutonier major activ IANESCH PETRU IOAN, născut la 27
martie 1 898, din Regimentul 1 Artilerie Călare, dispărut la 1 februarie 1 943,
în Stalingrad;
• fişa nr.29 - soldat LOX IOAN FRIEDERIK, născut la 3 februarie 1 9 14,
necăsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut la 22 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• fişa nr.30 - soldat IANESCH GHEORGHE PETRU, născut la 4 august 1 9 1 0,
căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 9 Dorobanţi, dispărut la 1 9
• fişa nr.3 1 - soldat BRENDORFER IOAN IOAN, născut la 2 septembrie 1 9 1 3
în Feldioara, domiciliat în Rotbav, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Stalingrad;
• fişa nr.33 - soldat MEIU GHEORGHE SIMION, născut la 26 august 1 896,
văduv, mort în anul 1 94 1 , în Tiraspol, Transnistria;
• fişa nr.34 - soldat MARCUS GHEORGHE IOAN, născut la 26 iunie 1 908,
văduv, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 24 septembrie 1 942, în
Stalingrad;
• fişa nr.35 - soldat STERNS GHEORGHE IONAS, născut la 4 august 1 9 1 5,
căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 1 6
noiembrie 1 942;
• fişa nr.36 - caporal SCHOPPEL GHEORGHE GHEORGHE, născut la 1 3
aprilie 1 9 1 2, căsătorit, având doi copii, fost în Divizionul 4 Tunuri Munte,
dispărut la 14 aprilie 1 944, în Crimeea;
• fişa nr.37 - sergent CUCEA SEVEREAN EMIL, născut la 26 noiembrie 1 92 1 ,
necăsătorit, din Batalionul 3 Vânători de Munte, dispărut la 1 1 mai 1 944, în
Crimeea;
• fişa nr.38 - sergent MAILA T TOADER ALEXAND., născut la 8 martie 1 9 1 6,
necăsătorit, din Batalionul 5 Pază, mort la 6 mai 1 944, în gara Braşov ,Ja
bombardament";
• fişa nr.39 - soldat TAUS VA SILE IOAN, născut la 25 ianuarie 1 9 1 6,
necăsătorit, din Regimentul 7 Dorobanţi, dispărut la 24 august 1 944, în
Moldova;
• fişa nr.40 - soldat SAMOILĂ IORDACHE ŞTEFAN, născut la 5 iulie 1 9 1 5,
necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 24 august 1 944, în
Moldova;
• fişa nr.44 - caporal KRAUS IOAN IOAN, născut la 1 1 martie 1 898, căsătorit,
având trei copii, fost la Cercul Teritorial Braşov, mort la 2 1 februarie 1 945, în
Moşneni, Prahova.
Alţi eroi, fără fişe de recensământ:
• sublocotenent Muller Ioan Ioan, născut la 1 5 iulie 1 908, în Feldioara,
domiciliat în Codlea nr. 1 4, căsătorit, având trei copii, fost în Regimentul 27
Dorobanţi - Bacău, dispărut la 1 5 decembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Boloni Ioan Arpad, născut la 1 ianuarie 1 9 1 2, în Feldioara, domiciliat în
Cematu nr.7 1 0, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 7 Dorobanţi,
dispărut la 1 octombrie 1 942;
• soldat Grempels Mihail, contingent 1 932, din Batalionul 35 Mitraliere al
Corpului Vânătorilor de Munte, mort la 29 septembrie 1 94 1 , în Moloja
Bilojoska;
• soldat Solcă Dionisie, „căzut în cel de al doilea război mondial în Ardeaf'
(fără date).
Eroi feldioreni menţionaţi în dosarul nr.24/1 946- 1 947 al Prefecturii
Braşov, aflat la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană:
• soldat Creangă Dumitru, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 89
Infanterie, dispărut/mort la 1 9 noiembrie 1 943;
• soldat Făgărăşanu Nicolae, căsătorit, din Divizionul 3 Tunuri Munte,
dispărut/mort la 24 august 1 944;
• soldat Gândac Nicolae, căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 8
Artilerie, dispărut/mort la 20 decembrie 1 942;
• soldat Gridean Ion, căsătorit, având un copil, fost în Divizionul 3 Tunuri
Munte, dispărut/mort la 24 august 1 944;
• soldat Juga Dumitru, căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 7
Dorobanţi, dispărut/mort la 20 noiembrie 1 944.
*
* *
În împrejmuirea din cimitirul bisericii ortodoxe, destinată de autorităţile

locale drept „loc al eroilor", se află un însemn memorial cu următoarea inscripţie:
„A MURIT CA EROU COLONEL GHEORGHE GROZEA
1 892- 1 945 F.Ţ.U".
(fie-i ţărâna uşoară)
În lucrarea „Braşovul şi Marea Unire", a conferenţiarului universitar
doctor colonel Ioan Vlad, se menţionează că Gheorghe Grozea din Feldioara, a
participat ca elev plutonier în Regimentul 8 Vânători la campania din 1 9 1 6. La
· rândul său, generalul Leonte Comşa l-a nominalizat în „Memorii" ca fiind
sublocotenent şi participant în bătălia de la Oituz - 1 9 1 7.
*
* *
Ţara Bârsei 109
La marginea de sud a localităţii, pe Strada 1 Mai nr.22, în intersecţia cu

şoseaua naţională se află un obelisc cu cruce treflată adevărată filă de istorie
-
scrisă cu dalta în piatra aşezată la poalele dealului, de către oameni cu

dragoste faţă de vatra lor străbună!
Înscrisul are următorul conţinut:
,,R.idicatu-s-a această cruce de credincioşii români

din Feldioara în anul 1 976.
1240 Prima atestare documentară a Feldioarei.
1529 Victoria lui Petru Rareş asupra lui Ferdinand
de Austria.
1 788 Zidirea bisericii române.
1848 G. Rusu delegat la adunarea de la Blaj
1918 R. Sibianu delegată la adunarea de la Alba
Julia".
Înalt de 2,0 metri, protejat de un gard din fier forjat montat pe o fundaţie de
beton cu laturile de 2,5x2,5 metri, împodobit cu flori sădite de mâna creştinească
a vreunui ctitor din vecinătate, este modest, dar impresionant prin încărcătura sa
istorică, este, încă, martorul solitar al continuităţii spiritului românesc zidit,
cândva, în ruinele - acum ale „cetăţii Mariei" !
FUNDATA
: �. . .. Ni-i soarta-n veci la trecători,

/
Românule, dar n-ai să mori,
Căci PA TRIA, în Sfânta-i Carte,
Şi-n fii, te-nalţă fără moarte.
De-aceea-n veşnicia ta,
Tu rostul sorţii nu-l uita:
CU VIA ŢA ZID LA TRECĂTORI,
ROMÂNII SUNT NEMURITORI.
( Toma Istrati,
„Cu viaţa zid la trecători,
românii sunt nemuritori")
Lângă Primărie, în curtea Dispensarului medical, străjuite de un pâlc de
arbori, se înalţă două monumente ale eroilor. Unul dintre acestea este o cruce
comemorativă ridicată după Războiul Întregirii 1 9 1 6- 1 9 1 8. Împrejmuită cu 1 0
piloni din beton, uniţi cu lanţ ş i bordură, crucea este-se spune printre localnici
semnul de căpătâi al mormântului de 3,0x5,0 metri, în care se află osemintele
colonelului Gheorghe Poenaru-Bordea. Epitaful inscripţionat pe faţada crucii

sună astfel:
„EROUL COLONEL GEORGE POENARU-BORDEA CEL DINTÂI
OFIŢER CĂZUT VITEJEŞTE PENTRU STRĂMUTAREA ACESTUI
HOTAR.
14 AUGUST 1 916".
în partea inferioară a crucii este montată o placă din bronz cu basorelieful
„atacul infanteriei române", iar pe postament scrie „SOC. MORMINTELE
EROILOR COM. CENTRAL".
Eroul de la Fundata s-a născut în anul 1 87 1 la
Câmpulung Muscel. În iulie 1 892, a intrat în Şcoala
de Ofiţeri de Infanterie din Bucureşti. A urcat treptele
ierarhiei militare până la gradul de locotenent-colonel.
La intrarea României în războiul mondial era
ajutorul comandantului Regimentului 30 Dorobanţi,
unitate încadrată în Grupul Operativ „Bran". În
noaptea de 1 4/ 1 5 august 1 9 1 6, în lupta de la vama
Giuvala, Gheorghe Poenaru-Bordea a căzut, răpus de
glonţ unguresc, chiar în primele ore ale încleştărilor
de după trecerea bornelor care despărţeau pe românii
de la nord de cei de la sud de Carpaţi.
A fost primul ofiţer român căzut pe meleagurile Ţării Bârsei în ziua de
Sfântă Maria a anului 1916!
În romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", Camil
Petrescu descrie astfel episodul uciderii ofiţerului român: „...Seara de cenuşă
oarbă a devenit întuneric străveziu. Trecem şi noi prin vamă. Bara e ruptă, jos
lângă ea e un mort. Un rănit e sprijinit pe genuchi de către un soldat.
- Ce-a fost, camarade? întreb în treacăt.
- O luptă scurtă... domnul colonel P.B. e rănit de moarte. Uite-l.
Aflu ceva mai târziu că, în momentul când a fost somată, santinela
ungurească a ţipat, locotenentul Sigismund Lajos a ieşit în prag, a tras cu
revolveru/ în direcţia grupului, aşa, în noapte, şi glonţul lui a . nimerit în cap pe
colonel, care venise în fruntea avangărzii. . . .
"
*
* *
În dosarul nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş, aflat la Direcţia Judeţeană

Braşov a Arhivelor Naţionale, există un tabel cu eroii localităţii Fundata dispăruţi
în primul război mondial. Ei sunt: Basiu Moise Iancu, Ercuş George, Fota Ioan,
Mogan Ioan, Nan luon, Olteanu George, Pelin Iosif, Pelin Neculai, Pescariu Ioan,
Potingu Ion, Râmbu Vasile, Şchiopu Şerb. Iuon şi Voinescu Ioan.
*
* *
Ţara Bârsei 111
Lateral de crucea colonelului, se află al doilea monument al eroilor - cei

căzuţi în Războiul Sfânt al Reîntregirii României. Este construit din beton rostuit,
are înălţimea de 3,0 metri, şi o formă paralelipipedică cu o latură, (faţada)
înclinată la 45 de grade. Pe aceasta este fixată o placă din marmură albă de
2,5x 1 ,25 metri, cuprinzând numele a 27 de eroi, dăltuite şi scrise cu bronz auriu.
Î n terminalul monumentului, pe un postament, este aşezată o cruce din marmură
albă, cu o coroniţă-laur tot din marmură, pe cc.re scrie: „DONAŢIE FAM.
PETRIŞ PETRE ŞI STELA PENTU EROII COMUNEI FUNDATA JUD.
BRAŞOV".
Înălţat pe o fundaţie din beton, având în partea din faţă o bordură de
2,0x2,0 metri, ce închide un spaţiu petru flori, monumentul, ridicat de Primăria
Fundata, a fost dezvelit şi sfinţit în anul 1 999.
Pe placa mare scrie:
„EROII CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL DIN 1 94 1- 1 945
Sit. ENACHE PETRE Sld. URS P. MOISE

Sg. OLTEANU V. IOAN Sld. MUSCOIU VASILE
Sg. IONETE MOISE Sld. GONŢOI ION
Sg. FOTA IOAN Sld. RUCĂREANU IOSIF
Sg.SUMEDREA M. IOAN Sld. RUCĂREANU AUREL
Sg. VOICU GH. IOAN Sld. CERNAT ION
Sg. voi. BĂNCILĂ NICOLAE Sld. CERNAT GHEORGHE
Sld. UNGUREANU MOISE Sld. STOIAN G. GHEORGHE
Sld. SUMEDREA MOISE Sld. STOIAN M. GHEORGHE
Sld. MOŞOIU IOAN Sld. PELIN ION
Sld. MOŞOIU GHEORGHE Sld. VOINESCU GHEORGHE
Sld. PREDA M. NICOLAE Sld. MUNTEANU MOISE
Sld. NILĂ ION Sld. PREOTEASA GHEORGHE„
Sld. URS I. GHEORGHE
Într-un tabel nominal, întocmit în satul Fundata, la 30 ianuarie 1 94 7, şi

aflat în fondul Arhivei din Braşov, mai sunt menţionaţi, în plus, următorii:
• soldat Lungoci Iosif Gheorghe, născut în 1 899, căsătorit, având şase copii,
mort la 29 aprilie 1 943, acasă, la Fundata din boală contractată în războf';
„
• soldat Moise Paraschiv, născut la 9 februarie 1 92 1 , din Regimentul 89

Infanterie, mort la 27 septembrie 1 942, în Cotu Donului „lovit de schije de
grenadă";
• sergent Muscoiu Aron, contingent 1 930, căsătorit, având patru copii, mort
acasă, la Fundata „datorită rănilor de pe front";
• fruntaş Oncioiu Gheorghe Moise, născut la 4 ianuarie 1 9 1 7, din Regimentul
89 Infanterie, mort la 1 2 septembrie 1 94 1 , în Spitalul de Campanie No.9, la
Severinenco, Ucraina;
• soldat Unghianu Bucur Moise, născut la 2 august 1 908, căsătorit, având un

copil, fost în Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 30 septembrie 1 94 1 , la
Nova Alexandrovka, Ucraina;
• fruntaş Urs Gheorghe Ioan, născut la 2 mai 1 92 1 , necăsătorit, din Batalionul 2
Vânători de Munte, mort la 29 august 1 943, în Ambulanţa 37 Munte, la Dealul
Veranda;
• caporal Băncilă I. Ioan, contingent 1 938, din Regimentul 8 Grăniceri, dispărut
la 23 august 1 944 în luptele de la Hândeşti, Roman;
• soldat Băncilă Mihai Ion, contingent 1 939, dispărut pe front la 1 2 aprilie 1 944
„în timpul retragerii din Crimeea";
• caporal Gonţea Ion Ion, contingent 1 933, căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 22 noiembrie 1 942 ,Ja est de Bug" ;
• soldat Moşoiu Ion Vasile, contingent 1 936, necăsătorit, din Regimentul 85
Infanterie, dispărut la 27 decembrie 1 942;
• soldat Muscoiu A. Ioan, contingent 1 937, din Batalionul 3/23 Vânători Munte,
dispărut în anul 1 944, în „capul de pod" de la Sevastopol, Crimeea;
• - Zaharia Ştefan, dispărut - (fără date).
FUNDĂŢICA
Cătun, la 1 956, al satului Fundata, localitatea nu are însemne memoriale de
eroi.
GHIMBAV
Comună suburbană a municipiului Braşov, Ghimbavul are o istorie ale
cărei începuturi se pierd în negura anilor, când pe aici existau aşezări civile
dacice.
După un mare salt în timp, Weidenbachul - cum îl menţiona Nicolae
Iorga în însemnările sale de călătorie -, şi-a marcat istoria prin venirea cavalerilor
teutoni şi colonizarea sa cu saşi, în secolul XIII. Cavalerii au fost expulzaţi, saşii
însă au rămas, şi, împreună cu românii băştinaşi, au ridicat cetăţi şi biserici, au
construit o aşezare nouă, şi, tot împreună, au înfruntat năvălirile străine şi
vicisitudinile celor două războaie mondiale. Din rândul comunităţilor locale au
căzut în lupte o seamă de eroi, ale căror nume sunt scrise pe plăcile de marmură
de pe însemnele memoriale aşezate în localitate .
. .. Ce este o durere şi-o lacrimă ce-nseamnă
Când tînăra nădejde la luptă te îndeamnă?
Şi ce-i să cazi când viaţa n-o pierdem fn zadar,
Când trupurile noastre sunt pietre de hotar,
Cfndfiecare ştim
Că jă,urim o lume ce-o vor primi ca dar
Acei ce nu sunt încă şi totuşi fi iubim!
(Panait Cernea,
„Către pace")
Ţara Bârsei 1 13
În cimitirul din curtea bisericii ortodoxe, ce

poartă hramul „Sfânta Treime", se află un obelisc
cu cruce, închinat eroilor localnici care şi-au jertfit
viaţa pe câmpurile de onoare ale celor două
războaie mondiale. Realizat din beton mozaicat
striat, pe un soclu de 1 ,20x 1 ,20 metri, din piatră de
râu rostuită, obeliscul are o înăltime de 2,0 metri.
'·
Este protejat de o bordură din beton şi de un

acoperământ aşezat pe un cadru cu patru suporţi
metalici, uniţi cu fier cornier; în partea superioară
având geamuri transparente.
Obeliscul este dotat cu o candelă cu bec electric, şi cu un suport metalic
pentru lumânări. Ronduri de flori şi copaci înalţi întregesc decorul înconjurător.
Placa oblică, dinspre alee, a fost montată în anul 1 920 - anul dezvelirii şi sfinţirii
obeliscului, şi are sculptate ramuri de laur, în interiorul cărora sunt scrişi:
„EROII 1 9 1 4- 19 1 8
PREDA DUMITRU HUNTAI IOAN PĂDURICE GRIGORE

NEAMŢU GHEORGHE HUNTAI GHEORGHE PIVODĂ IOAN
ŞURAR NICOLAE LAZĂR IOAN PIVODĂ DUMITRU
ŞUŞU DUMITRU MARCU VASILE PIVODĂ GHEORGHE
BĂLAN DUMITRU TOHĂNEANU ACHIM POENARU IOAN
CÂRSTOCEA IOAN MUNTEAN DUMITRU SAVU IOAN
COMŞA LAZĂR NEAMŢU AUREL ŞURAR IANCU
COZAC NICOLAE NISTOR IOAN ŞURAR GHEORGHE
CRĂCIUN IOAN PARASCHIV DUMITRU ŞURAR DUMITRU
DRĂGOŞEL GHEORGHE ŞUŞU VASILE"
Pe placa de pe soclu, fixată ulterior, sunt scrişi:
„EROII DIN 1 944- 1 945
POPOVICI VASILE
DRĂGHICI IOAN
PIVODĂ IOAN
NEDELCU DUMITRU
BOCA IOAN
CONSTANTIN IOAN"
*
* *
Troiţa din imagine a fost ridicată la intrarea în

Ghimbav dinspre Braşov, în intersecţia din stânga
D.N.- 1 Înaltă de 3.0 metri, are o fundaţie din beton
de l ,20x 1 ,20 m., acoperiş cu şindrilă, şi o placă pe
care sunt trecuţi eroii din cele două războaie
mondiale (aceiaşi cu cei de pe obeliscul din curtea
bisericii). Pe braţele troiţei, sculptate cu motive
geometrice, se află Mântuitorul Iisus Hristos
răstignit şi însemnele biblice - ochiul ceresc şi
literele A - alfa şi n - omega.
*
* *
În biserica-cetate (monument istoric datând din anul 1 248, sub
denumirea, de atunci, bazilica romană „Sfântu Petru") comunitatea săsească din
Ghimbav a aşezat în holul de la intrare două tablouri cu eroii saşi al localităţii,
căzuţi în cele două războaie mondiale. Cel de pe peretele din dreapta altarului,
având forma unui scut de lemn cu dimensiunile l ,60x l ,20 m., a fost aşezat în
anul 1 924, şi dedicat celor 24 de fii ai satului căzuţi în primul război mondial.
Frumos ornamentat cu ghirlande din ramuri de
brad şi cu vaze de flori confecţionate din proiectile
aşezate pe doi suporţi laterali, tabloul are deasupra
rândurilor cu eroii următorul epitaf:
„Unfergessen Sollen bleiben die for uns starben in

kriegestreiben 1 9 1 4 - 1 9 1 9"
(Să rămână de neuitat cei care au murit pentru noi
în războiul din 1 9 1 4 - 1 9 1 9)
Tabloul din stânga altarului, intitulat „Opfer des
weiten Weltkrieges" (Jertfe ale celui de al doilea
război mondial) are forma unui panou cu ramă de
1 ,40x2,60 metri şi conţine numele a 90 de militari saşi căzuţi pe front, şi a unor
bărbaţi, femei şi ,juniori" saşi, decedaţi în lagăre de deportare din fosta
U.R.S.S.
HĂLCHIU
Locuit cu multe milenii înainte de naşterea Domnului nostru Iisus

Hristos, - dovadă fiind amforele, ceştile şi alte obiecte aparţinând culturilor Boian
şi Coţofeni, descoperite pe hotarul comunei -, Hălchiul a fost atestat documentar
doar în secolul XIV, după colonizarea sa de către saşi. Astfel, într-un act scris în
limba latină la 1 9 noiembrie 1 377, care cuprindea obligaţiile Braşovului şi
localităţilor învecinate faţă de regele Ludovic I, a fost menţionat şi castrumul
Heltheiun, denumit mai târziu Helsdorf, Holteveny şi Heltia (la 1 854).
Ţara Bârsei 1 15
Braşov - Bartolomeu - Complex monumental
Bran - Bustul generalului de divizie Traian Moşoiu
Ocoliţi întrucâtva de vitregiile istoriei, locuitorii acestei aşezări au dat,

însă, un greu tribut de sânge, cu deosebire pe câmpurile de luptă ale celor două
războaie mondiale. „Tablourile" nominale întocmite după primul război mondial
de Primăria Hălchiu, cuprind datele a nu mai puţin de l 00 eroi, fii ai satului,
români, · saşi ori maghiari, ale căror nume vor fi scrise - conform bunelor
intenţii ale autorităţilor locale -, în mannura unui însemn memorial ce va fi
construit şi închinat amintirii celor jertfiţi sub drapel.
Astfel, în tabloul din 2 1 noiembrie 1 929, sunt trecuţi, în ordinea din
document, următorii: Gheorghe Adam, Mihai Tătuc, Vasile Crangă, Ioan
Cristoloveanu, Dumitru Cincu, Constantin Crangă, Petru Iacob, Niculae Cojocar,
Pavel Ţigănaş (,,mort în 1922 la Hălchiu din boală de război" ), Ioan Hossu
(„născut în Cojocna, domiciliat în Hălchiu"), Gheorghe Cojocar, Gheorghe
Tătuc, Gheorghe Vasile, Grigore Cristoloveanu, Gheorghe Potcoavă, Niculae
Praveţ, Dumitru Ciocan, Vasile Pavel, Pavel Nicolae Vasile (,11ăscut în Hălchiu,
domiciliat în Vulcan"), Petrea Lungu („mort la Hălchiu în 1 920"), Nicodim
Olariu, Ştefan Muller, Ioan Frantz, Ioan Roth, Ioan Gross, Michael Tontsch,
Gheorghe Kolf, Ioan Frantz, Michael Dephner, Ioan Schal, Ioan Rousek, Karl
Wagner, Ioan Reip, Martin Hubbes, Gheorghe Folbert, Markus Groos, Ioan
Brendărfer, Peter Hedwig, Petru Nagy, Gheorghe Nicolaus, Gheorghe Martin,
Ioan Folbert, Gheorghe Andrei, Ioan Kopony, Albert Kunst, Ioan Priester, Arpad
Szabo, Petru Frantz, Gheorghe Suster, Paul Orban, Gabriel Klein, Petru Andrei,
Andrei Reip, Gheorghe Stamm, Martin Frantz, Martin Tontsch, Martin Gohn,
Gheorghe Frantz, Ioan Depner, Ioan Suster, Gheorghe Tăpfer, Mihail Grempels,
Gheorghe Gross, Mihail Frantz, Thomas Gutt, Petru Fronius, Wilhelm Kopony,
Ioan Preister, Martin Andree(s), Michael Depner şi Ioan Porumbu.
În tabloul nr. 1 334/ 1 938 notarul, de atunci, N. Bărbat, a mai adăugat pe:
Drăgan Gheorghe (,,mort la Hălchiu, răni "), Drăghici Gheorghe (,,mort la
Hălchiu, rănit"), Lungu Gheorghe, Andrei Ioan, Brendărfer Andrei, Depner Ioan,
Depner Petre, Ghiresch Gheorghe, Gătz Wilhelm, Gross Mihail, Gross Ionas,
Gross Andrei, Gross Erhard, Gross Ioan, Gross Ioan, Gross Samuil, Gutt Ioan,
Hedwig Gheorghe, Hubbes Gheorghe, Orban Paul, Preister Andrei, Reip
Gheorghe, Rotbăcher Wilhelm, Roth Ioan, Streidfert Andrei şi Tittes Wilhelm.
În dosarul nr.25/1 948 al Prefecturii Braşov, aflat la Arhivele Naţionale -
Braşov, sunt menţionate şi numele a trei văduve din primul război mondial : Pipoş
Ana, Els Roza şi Diener Ecaterina.
Pe terenul agricol al Staţiunii de Cercetare Montanologică-Hălchiu, de
pe strada Noului nr. 1 96, se află un cimitir („loc de înhumare") mixt româno
german. Este alcătuit dintr-o cruce memorială din beton, pe care este inscripţionat
cuvântul „PAX", şi 26 de lespezi de căpătâi - 8 pentru militarii români, respectiv
1 8 pentru militarii germani. Cimitirul a fost amenajat după „bătălia pentru
Braşov" din 7-8 octombrie 1 9 1 6, şi definitivat în anii 1 9 1 7- 1 9 1 8.
Ţara Bârsei 1 17
În 1 8 gropi individuale sau comune sunt

înmormântaţi 4 ofiţeri, 3 subofiţeri şi 1 8 gradaţi -
soldaţi germani - cu gradul, numele, prenumele,
unitatea militară, subunitatea, funcţia şi data
înhumării.
În celelalte 8 gropi sunt românii - fără nume,
fără funcţii, ci doar numărul lor („trei" de patru ori ! )
· sau pur şi simplu „RUMANE", din Regimentele
4, 1 0,45,46 şi 42 1 , cu data înhumării .
Într-o adresă, din 1 998', a Primăriei Hălchiu către Consiliul Judeţean

Braşov, se arată, printre altele, că înainte de al doilea război mondial „în zilele de
1 O mai se desfaşurau aici ceremonia/uri comemorative" - care ulterior nu .s-au
mai ţinut - şi că locul de înhumare a fost întreţinut, un timp, de cetăţenii de
naţionalitate germană din comună - „nefiind dat spre îngrijire nici unei
instituţii de pe raza localităţii" ! ...
. . .De sub cele opt lespezi de piatră se aude şi acum, în liniştea câmpiei,
îndemnul la Neuitare al celor căzuţi eroic pentru Hălchiu, pentru Braşov, pentru
Ţara Bârsei:
„ Români am fost când am luptat Şi findc 'am fost tot ce v 'am fost
Până la urmă, neclintit; Când ne-am facut al vieţii rost,
Creştini suntem, căci am iertat, În bucuria voastră, fraţi,
Dormind acuma liniştit. . . Nu ne uitaţii "
Nicolae Iorga,
„Nu ne uitaţi")
Aceeaşi rugă o înalţă şi sufletele celor morţi şi dispăruţi în Războiul Sfânt

al Reîntregirii ( 1 94 1 - 1 945), pe fronturile de dincolo de Prut şi Nistru, sau de Tisa
şi Moravia: căpitan Dumitru I . Crăciun, locotenent (rz) Iacob Vania (născut în
Chişinău şi domiciliat în Hălchiu), sublocotenent Popescu I. Ilie (născut în
Vitioara, Prahova şi domiciliat în Hălchiu), Tampa Gheorghe, Pilii Ioan Rudolf
(născut în Hălchiu şi domiciliat în Feldioara), caporalul Depner Petru, fruntaşii
Cojocaru I . George, Cojocar Iordan, Foith I. Robert (născut în Germania şi
domiciliat în Hălchiu), Gross George, Horvath F. Ioan, Mooser C. Erwin,
Nicolaus I .Ioan, precum şi soldaţii Baier Ioan, Bârlă Constantin, Brendărfer Ioan,
Cojocaru Gheorghe, Cojocaru Iordache, Creangă Zaharia Dumitru (ultimul născut
în Hălchiu şi domiciliat în Feldioara), Ferencz G. George, Giresch M. Robert,
Gohn Petru Martin, Gross Ioan, Horvath -, Iacob Pavel, Lungu G. Ioan, Muller
R. Reinhold, Nicolaus G. Ervin, Nicolaus Petru, Reiss G. Ioan, Rotbăcher Andrei,
Rotbacher Mihail, Roth C. Carol, Roth Andrei Ludovic (născut în Hălchiu,
domiciliat în Feldioara şi mort în Severskaia, Rusia), Schimdts A. Ioan,
1 18 Jertfă şi recunoşti nţă
Secelelean Zosim Nicolae, Stupar I. Ioan, Tartler George, Trepscher A. Richard,

Tittes T. Ioan, Ţăran G. George, Ţigănaş George, Ţigănaş. Traian, Welther Ioan
Iuliu, Zell G. Petru şi Zerbes Ioan (dispărut în Concordia, Vulcan).
Unii dintre ei - puţini -, au mai găsit drumul de întoarcere către cimitirul
satului lor; alţii - cei mai mulţi - îşi dorm şi acum somnul de veci în cimitire de
eroi ori sub glii de pe meleaguri străine, fără cruce la căpătâi, şi nepomeniţi de
nimeni. Doar comunitatea săsească din Hălchiu (ca de altfel din mai toate
localităţile judeţului, care au în structura populaţiei şi etnie germană), şi-a
imortalizat eroii, scriind-le numele pe plăcile monumentelor şi pe tablourile
comemorative.
Astfel, în curtea bisericii evan
ghelice - numită la 1 498 bazilica
„Sfântul Apostol Andrei" - într-un
intrând al peretelui dinspre alee, a
fost construit un obelisc din piatră
de tuf şlefuită, pe a cărui faţadă este
,,Friede auf Erden !
Ihm diene unser Opfertod
1 9 1 4-1 9 1 8"
(Pace pe pământ! Lui îi slujeşte
jertfa noastră
1 9 1 4- 1 9 1 8)
Sub un ansamblu floral în relief, sunt montate trei plăci din marmură
cenuşie pe care sunt scrişi 73 de eroi saşi - fii ai Hălchiului - căzuţi pe diferite
fronturi ale primului război mondial. Obeliscul, în formă de obuz înalt de 4,0
metri, este încadrat de o arcadă având câte o cruce sculptată în relief la ambele
extremităţi.
În capela cimitirului evanghelic se află două panouri de 2,0x l ,3 m., cu
rame din lemn de stejar, aşezate pe pereţii din stânga şi din dreapta intrării. Pe
câte trei coloane, sunt trecute numele şi numărul casei a 2 1 6 ostaşi saşi morţi pe
front, precum şi al localnicilor - bărbaţi, femei, copii - decedaţi în lagăre de
deportare de pe teritoriul fostei U.R.S.S. Deasupra celor 6 coloane, stă scris
epitaful„ Friede auf Erden ! Den Opfern Des 2 Weltkrieges zum Gedăchnis" (Pace
pe pământ! Spre amintirea celor care s-au jertfit în cel de-al doilea război
mondial).
*
* *
Ţara Bârsei 1 19
Cărpiniş - Monument cu cruce treflată
Hărman - Monument cu clopot al saşilor
În cimitirul bisericii ortodoxe cu hramul „Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril" se află o troiţă din lemn de
esenţă tare, numită TROIŢA EROILOR; aci se ţine de
către enoriaşi în Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului -
Ziua Eroilor.
Ridicată pe un soclu din beton, înaltă de 4,0 metri,
este alcătuită din patru braţe verticale, unite în partea de
jos şi consolidate cu tiranţi, un braţ orizontal cu trei
cruciuliţe şi un acoperiş cu şindrilă. Este înconjurată de
patru ronduri în formă de cruce cu bordură de l ,Ox l ,O m.
pentru flori. Pe faţa dinspre biserică a troiţei, în afara
iniţialelor religioase şi a încrustaţiilor florale, nu există
nici o inscripţie memorială.
Prin grij a Parohiei ortodoxe Hălchiu se vor ataşa pe braţul vertical, plăci
din marmură cu numele eroilor români ai localităţii.
De asemenea, în atenţia Primăriei şi Consiliului local, stă şi construirea în
centrul comunei a unui monument al eroilor. Astfel, ruga celor căzuţi în lupte -
aceea de a nu fi uitaţi! , va fi îndeplinită.
-
HĂRMAN
Considerată ca fiind una din cele mai vechi vetre ale acestor meleaguri,
localitatea are o istorie „scrisă" de piatra cioplită a paleoliticului, de vestigiile
ceramice ale culturilor Criş, Ariuşd, şi de uneltele sau obiectele de podoabă
aparţinând epocii dacice a Fierului.. Toate aceste urme materiale de vieţuire
umană au fost scoase la iveală din „pântecele" Dealului Lempeş, situat la hotarul
de nord-vest al comunei.
File din istoria Hărmanului au fost scrise, totodată, cu sângele eroilor
acestor locuri, căzuţi fie la poalele dealului, pe malurile Oltului, ori sub zidurile
cetăţilor construite de ei, pentru a-şi apăra fiinţa în faţa năvălitorilor străini, fie pe
câmpurile de luptă, sub diferite steaguri şi legăminte militare. Peste o sută de
hărmăneni - români şi saşi deopotrivă, şi-au jertfit viaţa în primul război mondial,
pe câmpurile Galiţiei, Rusiei, Serbiei, sau în „triunghiul morţii", de la Mărăşti
Mărăşeşti - Oituz, precum şi în Războiul Sîant al Reîntregirii.
În memoria lor, o venerabilă familie de localnici, Ioan şi Aurelia Corbu, a
înălţat în cimitirul bisercii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", un
monument cu cruce treflată.
. .. Arme! arme! înainte!
Pentru ţară a muri.
P-ale bravilor morm inte
Dalbeflori vor răsări...
„Cântec de libertate"
Ţara Bârsei 121
Construit în 1 978, din marmură

albă, înalt de 2,5 metri, şi împrejmuit cu
un gard viu, şi de 8 stâlpi mici de
marmură, uniţi cu lanţ de aluminiu şi cu
un brâu din marmură albă, monumentul
este locul unde de Ziua Eroilor, Ziua
României şi cu alte prilejuri, se ţin
slujbe de pomenire a eroilor, se depun
jerbe de flori, se dedică versuri şi
cântece celor căzuţi pe câmpurile de
onoare ale războaielor.
Pe faţadele monumentulu', sunt inscripţionate epitafuri şi numele eroilor, astfel:
„Recunoştinţă eternă eroilor comunei Hărman care s-au jertfit pentru
întregirea şi apărarea ROMÂNIEI"
„RECUNOŞTINŢĂ ETERNĂ MARTIRILOR REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1 989"
„EROII DIN PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ HĂRMAN
MORŢI ÎN PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
1 9 1 4-1 9 1 8
B ătrânu A l e c s e G â rc e ag T o m a R u c ăreanu D um itru
B a l e a A nd re i G ârceag G h eo rg h e S ârbu N ic o l a e
B ârsan D u m itru G ârc eag I o a n S t o i c a A le c s e
B uc u r G h eorghe M ă s a r i u G heorghe S ta n c i u G h eorg h e
C orbu N ic o lae N an A c sente S tuparu T ra ian
C o rb u V as i l e N a n A ch i m Ş in c a n V as i l e
C or b u A le x e N egrea G heorghe T o rn i I o a n
C o m a n V as i le O lt e a n u Ioan T o rn i Ioan
C o m an G heorghe Popa G heorghe T o rn i N ic o lae
C ri s to lo v ea n u Ş te fa n Popa Ioan T o rn i G heorghe
C ri v ă ţ I o a n P ip u A n drei Tică V asile
D av id G heo rg h e R o aţ V as i le Tică N ic o lae
D av i d I o a n Roaţ Ioan T u dora n A l e c s e
D răgan N ic o l a e R ăv ar A n drei T udoran A ndrei
G l i g o r e N ic o l a e R ăvar V irgi l T o m es c u G heorg h e
G o i c e a N ic o l a e R uc ăr e a n u V as i l e T o h ă n e a n u Ioan
G ârceag P e tru V e lican Ion
1 939- 1 945
Chicoş Constantin Burcoi Vasile Stanciu Ioan
Cristolovean Andrei Mitan Ioan Tică Nicolae
Velican Ioan Nan Gheorghe Toma Ion
Coman Victor Popişter Eremia Toma Gheorghe
Dumaşca Vasile Velican Gheorghe
Pământul Hărmanului a fost răscolit de proiectile şi stropit de sângele
multor eroi !
Î n 7-8 octombrie 1 9 1 6 - zile memorabile, demne de a fi scrise în „Cartea

de aur" a acestei localităţi -, s-au dat nu mai puţin de trei bătălii crâncene între
trupele române şi cele germane pentru menţinerea poziţiilor de apărare. „.Ser „
genţii Fundăneanu Ioan şi Bădărău Ioachim, ambii din Regimentul 22 Infanterie

- povestea generalului R. Rosetti în volumul „FAPTE DE VITEJIE ŞI DE
CREDINŢĂ S ĂV ÂRŞITE ÎN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMU
LUI" -, mor la Hărman, lângă Braşov, cel dintâiu aruncându-se asupra unei sec
ţii de mitraliere inamică, care supără retragerea regimentului său, iar celălalt la
mitraliera sa, unde rămăsese singur, susţinând retragerea aceluiaşi regiment. . . ".
Zilele de 24-25 august 1 944, se constitue şi ele în file ale aceleaşi „Cărţi
de aur". Atunci unităţile române din zonă au pornit ofensiva pentru eliberarea
Ţării Bârsei, a întregului Ardeal ocupat samavolnic de Ungaria horthystă.
Vor rămâne întipărite în cugetele localnicilor amintirile despre luptele
purtate de ostaşii Bateriei 27 1 Proiectoare, comandaţi de căpitanul Titus Theodor
Haşdeu, pentru despresurarea localităţii şi a gării Hărman, ocupate de inamic,
lupte în care ofiţerul - descendent al istoricului Bogdan Petriceicu Haşdeu, şi
unchi al unui alt Titus Haşdeu - directorul Muzeului de Artă Braşov - „.a fost „
un exemplu de curaj pentru ostaşii din bateria sa„. fapt pentru care a fost
'',
decorat cu Ordinul ,,Mihai Viteazul" clasa a III-a cu spade.

Şi tot din acel august '44 sublocotenentul, pe atunci, Onoriu Nan, fiu al
Hănnanului, îşi amintea: „. Treceam călare împreună cu soldaţii mei prin
„
comuna natală Hărman. Faptul avea un ecou deosebit. Sătenii ieşiseră pe la

porţi şi în drum, aclamându-ne şi îmbrăţişându-ne. Eram printre primii care ne
îndreptam spre frontiera vremelnică, pentru a face dreptate cu arma în mână„ . "
(Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, lucrarea ,.Avânt peste Carpaţi. 23

august - 25 octombrie 1 944", din ciclul „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei
1 94 1- 1 945").
„.Pe Dealul Lempeşului, ca pe atâtea alte meleaguri româneşti, istoria s-a
scris cu vârf de cremene, cu ascuţişul sabiei, cu flacăra prafului de puşcă şi cu
sângele cald al eroilor acestor locuri !
*
* *
Biserica evanghelică lutherană, construită în a doua jumătate a secolului
XIII în stil romanic, a purtat hramul „Sfântul Nicolae"; împrejurul ei au fost
ridicate, în secolele XV-XVII, zidurile puternicei cetăţi a Hărmanului.
Pe peretele din stânga altarului este fixat un panou pliant din lemn, pe
care sunt trecuţi 52 de fii ai comunităţii săseşti, căzuţi în primul război mondial.
Deasupra acestora se află inscripţia votivă:
„Den treuem Gohnen unserer Gemeinde die im Weltkrieg
1 9 14- 19 1 8
ihr Leben gaben zu dankbarem Gedăchtnis"
(Oamenii comunei sunt îndoliaţi pentru cei care şi-au dat viaţa în războiul mondial
1 9 1 4- 1 9 1 8
Î n amintire, cu recunoştinţă)
Jara Bârsei 1 23
*
*
În curtea interioară a cetăţii a fost
inaugurat, la 25 noiembrie 1 973, un monu
ment cu clopot, dedicat saşilor hărmăneni,
morţi pe front în 1 94 1- 1 945, şi în lagărele din
Rusia în perioada 1 945- 1 949.
Monumentul este alcătuit din soclu în
două trepte, piedestalul din beton mozaicat, şi
patru stâlpi tot din beton pe care se reazemă
clopotul. Acesta este confecţionat din fontă, şi
are diametrul de 1 ,5 m. (a fost adus de la
Viena, în anul 1 923).
Înălţimea totală a ansamblului monumental este de 3,5 metri. Pe cele 4
laturi ale piedestalului sunt montate plăci din marmură albă, pe care sunt dăltuite
numele şi numărul casei a 1 09 saşi „care odihnesc în pământuri străine"
(Gedenke der in fremder Erde Ruhenden).
HOLBAV
Într-o monografie întocmită în anul 1 94 1 , de directorul şcolar Petre

Măgureanu, se menţionează că localitatea a fost atestată documentar către
sfărşitul secolului XVI, purtând de-a lungul veacurilor denumiri precum Olbach,
Deleni, Şercăiţa de Sus, ca la 1 854, să se numească Holbav. Fosta vatră a satului
era pe locul numit„Crucea", iar pe malurile pârâului Holboşel, se înşirau celelalte
componente administrative: Stimbavul, Cetatea şi Măgura.
De pe aceste pitoreşti meleaguri au plecat la oaste, în cele două.războaie
mondiale, mulţi viteji, ce au căzut în lupte, devenind legendă pentru urmaşii
urmaşilor. Numele lor au fost încrustate în lemnul impunătoarei troiţe de pe
dealul pe care se înalţă, lângă cimitirul parohial, biserica ortodoxă cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului".
Din adâncimi de veacuri, M-adun cu ei în rânduri

Pe drumuri carpatine, Şi-ascult a lor poruncă:
Eroiiforă moarte Să-mi apăr glia ţării
Ca.fluviul vin spre mine. Cu neclintiri de stâncă.
(Col. Ioan Costea,

,,Eroi nepieritori")
Înaltă de 5 ,0 metri, troiţa este alcătuită

dintr-un braţ vertical central, şi două laterale,
precum şi din două braţe orizontale, toate având
sculptate pe suprafaţa lor frumoase motive
florale. Are un acoperământ principal, şi două
pe laturi, cu ţiglă şi cruciuliţe în terminal. Este
încastrată într-o fundaţie - (soclu) din beton, de
formă octogonală, groasă de un metru, de la
care porneşte - către uliţă - o scară din beton,
cu opt trepte şi stâlpi metalici uniţi cu lanţ
subţire. La capătul de jos al scării, sunt două
vaze din beton, pentru flori. Pe braţul orizontal
superior, sunt încrustate iniţialele religioase, iar
pe cel inferior, sunt inscripţionate următoarele:
„ 1 86 1 . ADORMIREA MAICII DOMNULUI. 1 995"
Între cele două braţe este aşezată o icoană metalică cu chipul
Mântuitorului Iisus Hristos.
În partea din spate, un plan înclinat asigură construcţiei o mai mare
stabilitate şi rezistenţă.
În stânga troiţei se află o placă din lemn masiv, înaltă de 1 ,5 metri, şi lată
de 0,3 m., pe care sunt scrişi:
„EROII DIN HOLBAV 1 9 1 6
BOTEA C-TIN GLIGORAŞ ANDREI OANĂ GHEORGHE
BORDEAN V. IOAN ISAC NECULAE OPREA AVRAM
BORDEAN GHE. MUŞINĂ SIMION OANĂ GHEORGHE
BENEDESCU MIHAI MOTCĂ ZAROF OANĂ ONISIFOR
COFEI AVRAM MOTCĂ IRIMIE POENAR GHEORGHE
CLOPOŢEL TEOFIL NIŢIU ANDREI SULICĂ NICULAE
DUMITRU GHE. NICA DAVID SULICĂ VASILE
DUMITRU SIMION NIŢIU NICULAE SCURTU ILARE
FLORICEL STAN OPREA IOAN SULICĂ MIHAI.
FLORICEL NICOLAE OPREA GHEORGHE
JERTFIŢI IN RĂZBOAIE
1 944
STOICHECI BUCUR SULICĂ GHEORGHE OLTEAN NECULAE
STOICHECI GHE. SULICĂ VASILE SOLOMON IOAN
TĂTAR IOAN NIŢIU GHEORGHE COMAN GHEORGHE
TĂTAR GHEORGHE STĂNIŞOR AUREL FLORICEL VASILE
TÂNTEA GHE SULICĂ GHEORGHE SULICĂ GHEORGHE
MUNTEANU GHE. MARIN NECULAE SULICĂ IOAN
DRĂGUŞIN GHE MICUŢ NECULAE OPREA N. CANDET
NIŢU NICOLAE MICUŢ VASILE OPREA S. GHEORGHE
BORDEAN IOAN OPREA NECULAIE STĂNIŞOR ION".
OPREA VALER DRĂGUŞIN NECULAE
Ţara Bârsei 1 25
LUNCA CALNICULUI
.. . În ţintirim în nopţi albastre, Înfiorată lunca geme

Cînd stelele pe cer s-aprind, De bocet jalnic de femei
Răsună plânsetele noastre Ce spun din gura lor blesteme
Şi zarea-ntreagă o cuprind. Când duc la groapă ghiocei. . .
(Octavian Goga,
„În ţintirim")
În cimitirul bisericii ortodoxe române ce poartă
hramul „Sfântul Nicolae", a fost înălţat, în anul
l 1 986 un impresionant Monument al Eroilor.
Construit după o documentaţie întocmită de preotul
paroh Petru Pleşa, iniţiator şi coordonator al
acţiunii de ridicare a monumentului, lucrarea fiind
un veritabil panteon, dedicat unor mari persona
lităţi ce au scris istoria poporului nostru - împăra
tul Traian, regele Decebal, Voievodul Mihai
Viteazul -, precum şi în egală mă-sură, fiilor
. satului căzuţi pe câmpurile de onoare ale celor două
· războaie mondiale.
Executat din piatră de râu cubică, rostuită, are o înălţime totală de 1 1 ,0
metri, din care un metru are crucea de beton din terminal. La bază are forma unui
arc de triumf cu patru arcade, şi o cupoiă ce se sprijină pe patru coloane fixate
într-o fundaţie din beton de 3,0x3,0 metri. Pe cupolă se reazemă două corpuri
paralelipipedice suprapuse, pe suprafeţele cărora sunt pictate şase portrete,
Columna Traiană, Coloana Infinitului şi harta României, şi sunt scrise texte,
-versuri, şi numele eroilor localnici, astfel:
- pe partea din faţă, dinspre stradă, sub Columnă, este inscripţionată strofa
PRESĂRAŢI PE-A LOR MORMINTE
ALE LAURILOR FOI
SPRE A FI MAI DULCE SOMNUL
FERICIŢILOR EROI;
dedesubt, sunt scrise numele eroilor (literele sunt aproape ilizibile, necesitând
restaurarea lor)
din primul război mondial:
Apafi Gh. Gheorghe Găitan Gh. Gheorghe
Bâgiu N. Nic Gridian N. Andrei
Caşaş I.Ion Gridian M. C-tin.
Dragomir N. Gh. Iuga I. Ion
Frăţilă N. C-tin. Gridian Gh. Gheorghe
Frăţilă Gh. Nic. Nedelea I . Moise
Frăţilă I. Ion Oprea Gh. Ion
Frateş Aleis:andru Roşca· I. Nicolae;
Podu Olt - Placa comemorativă a Bateriei Albastre
Ţara Bârsei 1 27
din al doilea război mondial:

Apafi C. Petre Richitean Gh. Gheorghe
Bâgiu I. Ion Richitean I. Ion
Drângă Gh. Gheorghe Furilă Vasile
Gridian I. Silvestru Nedelea Gavrilă;
- pe partea din spate, către cimitir, este pictat portretul Voievodului, şi sunt
scrise cuvintele:
„S-A RIDICAT ACEST MONUMENT ÎN ANUL 1 986.
1 60 1 .
MIHAI VITEAZUL";
- lateral dreapta, se află portretele conducătorilor revoluţiei de la 1 784 - Horia,
Cloşca şi Crişan - şi ale lui Decebal, respectiv Traian, însoţite de strofa
„ŞI UNU-I DECEBAL CEL HARNIC
IAR CELĂLALT TRAIAN CEL DREPT
CE PENTRU PATRIA LOR DRAGĂ
AU DAT CU MULŢI DUŞMANI PIEPT";
lateral stânga, către şoseaua naţională, sub „Coloana Infinitului" şi pe un
fundal reprezentând harta ţării şi tricolorul, este înscris textul
„ROMÂNIA
ÎN CINSTEA EROILOR NEAMULUI
DIN PAROHIA LUNCA CALNICULUI JUDEŢUL BRAŞOV"
... Iar de cumva în calea ta În gloria şifaima ta
S-a aşezat duşmanul rău, Să sune ţara de ecou. . .
Loveşte-l tu, căci poţi lovi Te-aştept, tăticul meu cel drag,
Îţi ştiu puterea ta doar eu. Te-aştept, tăticule erou.
(versuri dintr-o scrisoare găsită în buzunarul vestonului însângerat al maiorului

Cranţă Ioan, căzut la 7 septembrie 1 944, în lupta pentru eliberarea comunei Ilieni,
Covasna, scrisoare primită pe front de la fiica sa).
La intersecţia de drumuri din dreptul Fabricii de
Postav, pe stânga aleii, în faţa clubului, a fost înălţat,
în anul 1 950, un monument cu stea, pe a cărei placă
de marmură albă, montată pe piedestal sunt inscrip
ţionate cuvintele: „ÎN MEMORIA EROILOR CĂ
ZUŢI PENTRU APĂRAREA PATRIEI''. Ridicat pe o
fundaţie de beton cu şase laturi, înalt de 2,5 metri, şi
împrejmuit cu stâlpi mici din beton, uniţi cu lanţ sub
ţire, monumentul era lăsat - la 1 6 septembrie 1 999 -
de izbelişte, sârma lisă, întinsă între ţăruşii de metal ce
protejează zona verde, nefiind o stavilă pentru vite. Şi
cu atât mai puţin, pentru cei care nu ştiu altceva decât
să pângărească memoria ostaşilor-eroi jertfiţi în lupte!
Dacă în localitate ar trăi urmaşi de eroi...
1 28 Jertfă şi recunoştinţă ·
*
* *
Printre unităţile române care au luptat eroic în sectorul de front Lunca
Calnicului - Podu Olt - Dobolii de Jos, între 26-28 august 1 944, a fost şi
Regimentul 30 Dorobanţi, al cărui comandant era locotenent-colonelul erou
Marcu Ulpiu .
.„ Trei scânduri şi-o movilă de glii nu pot s-ascundă
Pe-un om iubit de-o lume, pe-un om de fapte mari!...
(George Coşbuc ,
„Non omnis moriar")
Iată câteva rânduri din tulburătoarea sa biografie:
s-a născut la 23 februarie 1 894, la Craiova;
a fost încorporat ca soldat cu termen redus, la 1
aprilie 1 9 1 5 în Regimentul 40 Infanterie; a urmat
apoi un curs la Şcoala Militară de Ofiţeri Activi
de Infanterie, şi, la 1 iunie 1 9 1 6, a fost avansat
sublocotenent, participând �cu Regimentul 2 1
Infanterie, la Războiul Intregirii Ţării ş1
Neamului Românesc;
la 1 septembrie 1 9 17, a primit gradul de
locotenent; la 1 aprilie 1 920, gradul de căpitan şi,
la 1 octombrie 1 93 1 , de maior;
- la 24 august 1 944, Regimentul 30 Dorobanţi, din Divizia 3 Instrucţie-Piteşti, a
venit în marş, sub comanda locotenent-colonelului Ulpiu Marcu, de la
Câmpulung Muscel, pe itinerariul Fundata - Bran - Braşov, şi a trecut la
curăţirea zonei Braşovului de formaţiunile germane din oraş şi împrejurimi;
- la 26 august, asigura cu unitatea sa un raion de front pe Râul Negru-Olt, res
pingând atacurile hitleristo-horthyste, executate din direcţia Dobolii de Jos -
Chichiş;
„. .În ziua de 28 august - relata generalul Ion Dumitrache - am ordonat
.
Regimentului 30 Dorobanţi, comandat de locotenent-colonelul Ulpiu Marcu, să

atace şi să respingă inamicul din satul Dobo/ii de Jos. Înaintarea a fost însă
oprită de focul puternic al inamicului. Se crease o situaţie critică; focul inamic
paralizase orice mişcare. În acele momente, urmând exempul comandantului de
regiment, ostaşii s-au avântat la atac prin ploaia de gloanţe. Inamicul a fost
înfrânt, dar bravul comandant a căzut în luptă. . " (Asociaţia Naţională a
.
Veteranilor de Război, volumul „Avânt peste Carpaţi. 23 august-25 octombrie

1 944" din ciclul „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei 1 94 1 - 1 945").
Ţara Bârsei 1 29
„ ... Căderea neaşteptată a locotenent

colonelului Marcu Ulpiu a răscolit ca o
furtună toate sufletele„. Ai noştri pătrund în
sat. Smulgem încă o biruinţă pe care valurile
spumoase ale Oltului o duc la vale, departe,
celor de acasă, care cred în noi şi în izbânda
luptei noastre drepte... "
(Gazeta „La arme !'', din 1 8 octombrie
1 944, în „Pagini de istorie braşoveană", de
colonel Ioan Vlad, şi în săptămânalul „Cuget
Românesc", nr:332/ 1999).
Eroul, căzut pe meleagurile Ţării Bârsei,
a fost decorat post-mortem cu Ordinul
„Coroana României" clasa a 5-a şi avansat la
gradul de colonel.
Piatra funerară a eroului, se găseşte în
Cimitirul Ostaşului din Şprenghi, Braşov.
MĂGURA
„„ .Stă deasupra noastră, - scria Camil Petrescu, în romanul „Ultima

noapte de dragoste, întâia noapte de război" - ca o cetate de sute de metri înaltă,
prăpăstioasă, Măgura Branului. Pornim la asaltul ei, mereu în fugă, târând după
noi coloana care şi-a pierdut, peste garduri şi pârâu, forma„. A răsărit soarele
peste câmpul de luptă„. E parcă mai uşoară lupta ziua„. " ,
Era soarele primei Sfinte Mării sărbătorită de către măgureni în
libertate!
Tranşeele ungureşti de pe creasta sudică a Măgurii amuţiseră. Ostaşii
români îşi îngropau camarazii căzuţi în luptă. Razele eliberării, împletite cu
uralele Victoriei - grandioasă „Odă a bucuriei" - se răsfrângeau pe fruntea
înseninată a Pietrei Craiului!
Mai târziu, prin 1 928- 1 929, osemintele militarilor români înmormântaţi
pe aceste meleaguri, în vara lui 1 9 1 6 , au fost deshumate din mormintele de la
„Cătane", de pe dealul Gâlma, şi strămutate în cimitirul din curtea bisericii cu
hramul ,,Adormirea Maicii Domnului", sub o cruce modestă din lemn, pe care nu
este menţionată nici măcar inscripţia de „Eroi români neidentificaţi" !
Î n Măgura nu există o placă memorială c u numele celor jertfiţi pe
câmpurile de onoare ale primului război mondial. Dar din vatra satului au plecat
pe drumuri fără de întoarcere, mulţi, foarte mulţi dintre ei. Din documente de
arhivă, rezultă că eroii s-au chemat: Albuşoiu George luon, Blaj iu Bucur, Blaj iu
Moise George, Blaj iu Iuon Moise, Bâţă C. Iuon, Boţii C. Constantin, Dobre Ion,
Folea I. George, Funariu I. Neculae, Gârbacea Ioan, Jinga Gligore, Jinga Iuon,
Jinga Todor, Măgureanu Neculae, Preda George Iosif, Preda G. Neculae,
Runceanu I. Iosif, Runceanu V. Iuon, Terciu Nistor şi Trufăşilă Moise - născut în

Măgura şi domiciliat în Bran - (dosarul nr.44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş,
„tablou" întocmit la Măgura, la 23 mai 1 923, şi aflat în Arhivele Naţionale -
Direcţia Judeţeană Braşov).
Şi tot în documente de arhivă, sunt menţionaţi şi eroii măgureni ai celui
de-al doilea război mondial. Dintre ei doar unul singur, sergentul Berbece Nicolae
Victor, a avut parte de o lacrimă şi de un însemn pentru aducerea aminte din
partea alor săi - un însemn din piatră ridicat la intrarea în sat, în răspântia de
drumuri, întocmai cum şi-a dorit eroul.. .
,,Pe aripile morţii celei mântuitoare,

Voi părăsi locaşul unde-am nădăjduit;
Voi lăsa fericirea aceluia ce-o are,
Şi a mea pomenire acelor ce-am iubit " .
„Anul 1 840")
Pe faţa blocului de piatră înalt de 2,25

metri, ridicat pe un soclu, pe care se reazemă
două vaze cu flori, este dăltuit următorul
epitaf:
„GLORIE ETERNĂ EROULUI
SERG BERBECE N. VICTOR
născut la 7 VII 1 9 1 9 căzut pe câmpul de luptă

la 25 X 1 944 pentru eliberarea patriei şi
fericirea neamului. Acesta a fost ridicat la 1 2
X I 1 966 conform ultimei sale dorinţe, scrise
pe un bileţel găsit în vestonul însângerat al
eroului şi în care menţiona să fie îngropat,
dacă va fi ucis, la răspântia din satul natal,
Măgura, aproape de căsuţa de .la nr.28).
Victor Berbece a decedat îp. comuna Ardud, Satu Mare, în Ambulanţa
Sanitară a Regimentului 2 Dorobanţi, în ziua în care era eliberată de sub ocupaţia
horthystă ultima brazdă de pământ românesc - 25 Octombrie - Ziua Annatei
României !
Ceilalţi eroi înscrişi în „Registrul nr. 5/1 944 al Primăriei Măgura",
registru aflat în fondul Arhivelor Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, sunt:
• sergent t.r. Colţea Nicolae Nicolae, născut la 1 3 ianuarie 1 909, din Regimentul
1 1 Artilerie, dispărut la 24 august 1 944, ,.pe frontul din Moldova";
• sergent Runceanu Nicolae Ioan, căsătorit, din Baza Aero Regională, mort la
23 februarie 1 943, în Măgura -;
• sergent Runceanu Ioan Moise, născut la 24 ianuarie 1 9 1 5 , căsătorit, având un
copil, fost în Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 24 august 1 944, pe front -;
Ţara Bârsei 131
• sergent Runceanu Ioan Nicolae, născut la 1 6 septembrie 1 908, din Batalionul

2 Vânători de Munte, mort la 26 iulie 1 94 1 , în Levcov, Ucraina;
• caporal Colţea Gheorghe Ioan, contingent 1 934, din Regimentul 89 Infanterie,
căsătorit, având doi copii, mort la 1 6 iulie 1 94 1 , în Dugna (Ţiganca), Basarabia;
• caporal Pepene Grigore Ioan, născut la 2 martie 1 9 1 6, în Măgura, domiciliat în
satul Peştera, căsătorit, din Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 27
ianuarie 1 942, în Spitalul de Campanie No.24 german, „rănit de mină" ;
• fruntaş Blajiu Nistor Nicolae, născut la 1 2 aprilie 1 905, căsătorit, având patru
copii, fost în paza Regimentului 4 Antiaeriană, dispărut - (fără date);
• soldat Bâţă Gheorghe Ioan, contingent 1 938, din Regimentul 6 Călăraşi, mort
la 23 septembrie 1 942, la cota 1 40 Rospopinskaia;
• soldat Blajiu Bucur, născut la 1 2 aprilie 1 9 1 2 în Măgura, domiciliat în Peştera,
căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut în lupta
de la Petroviki, Ucraina -;
• soldat Gârbacea Ioan Ioan, născut la 26 aprilie 1 909, căsătorit, având un co
pil, fost în Regimentul 89 Infanterie, mort la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu
Donului;
• soldat Pepine Ioan Iosif, contingent 1 935, căsătorit, din Batalionul 1 3 Vânători
de Munte, mort la 24 octombrie 1 943, în Novo-Alexandrovka -;
• soldat Porancea Teodor Vicenţiu, născut la 6 iunie 1 9 1 3, căsătorit, având doi
copii, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 1 8 februarie 1 942, în
Crimeea;
• soldat Runceanu Gheorghe Ioan, născut la 1 5 decembrie 1 9 1 9, căsătorit,
având doi copii, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut în Cotu Donului.
În tabelul A.N.V.R. - Măgura sunt înscrişi în plus: Colţea G. Gheorghe,
Colţea N. Gheorghe, Colţea N. Viorel şi Runceanu I. Iosif - morţi în Est, precum
şi Munteanu Gheorghe, căzut la Oarba de Mureş .
... Mulţi ani după încheierea războiului, copiii celor jertfiţi pnveau
crestele albite de deasupra Măgurii murmurând, cu întristarea în suflet:
Lumina stă lipită pe munţi ca o cămaşă,
Şi tata îmi mai scrie de sub zăpezi scrisori.
Mâna măicuţei mele, ca floarea de gingaşe,
Deschide-o cer o poartă, prin care vin cocori.
(Vasile Morar,
„Ca pe o sărbătoare")
Azi le-a venit şi lor, urmaşilor, rândul să scrie, pe o placă de marmură, nu

o scrisoare întreagă, ci doar câteva cuvioase cuvinte de pomenire a părinţilor lor.
MĂIERUŞ
În cimitirul ortodox, în dreptul intrării în biserica românească din

localitate, se înalţă un monument cu trei cruci, în basorelief. Ridicat pe o fundaţie
şi un soclu din beton mozaicat, are o înălţime de 3,5 metri. Sub cruci, pe faţa
monumentului, este fixat un însemn heraldic - o plachetă din bronz, reprezentând
zimbrul, acvila cu coroană, paloşul şi sceptrul domnesc.
Dedesubt este dăltuit epitaful:
„ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PE CÂMPUL DE LUPTĂ
ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 1 9 1 4-1 9 1 9 ŞI DIN 1 94 1- 1 945"
De asemenea, este inscripţionată următoarea strofă:
„Noi astăzi cu simţirea pe veci însângerată

Spre voi spre cei mai falnici, mai bravi şi mai iubiţi
Ne înălţăm mândria şi lacrima curată
Voi, ce-aţi căzut şi totuşi ştim bine că trăiţi.
M Rădulescu "
„Cei mai falnici, mai bravi şi mai iubiţi"

- eroii români ai Măieruşului, sunt scrişi pe
faţada monumentului, astfel:
,,NcCULAE PÂRVU FRANCISC GABRIEL!
IOAN VLAD IOAN DARIE
VASILE NEGREA GABRIEL! GHEORGHE
IOAN DIN DINU GHEORGHE
IACOB CREŢU CRIZBĂŞAN ALEXANDRU
GEORGE SECELEAN TAUS GHEORGHE
GEORGE TAUS SIMION IOAN
GEORGE IORGA ARDELEANU GHEORGHE
PARFILIE SECELEAN NICULA GHEORGHE
IOAN CIRICĂ
VASILE OPREA GEORGE RADU

EMILIU TAUS NECULAE LUPU
VASILE DARIE NISTOR ZAHARIA
IOAN SECELEAN DINU PETRU
IOACHIM TAUS OPREA IOAN
IOAN ŢIŢEIA IUGA DUMITRU
NICOLAE TAUS DOGARU GHEORGHE
VASILE ŢIŢEIA CIUCU GHEORGHE
IRIMIE RADU BODOR GHEORGHE".
ILIE NEAGOE
Sub eroi este inscripţionată strofa-motto, precum şi textul:
„S' A RIDICAT DE REUNIUNEA FEMEILOR ORTODOXE ROMÂNE DIN
MĂERUŞ. 1 936. RENOVAT 1 976".
Ţara Bârsei 1 33
*
* *
,,Pentru noi v-aţijertfit viaţa cu un puternic
şi devotat simţ eroic.
De acum înainte veţi rămâne veşnic în memoria
noastră"
(inscripţie de pe monument în limba germană)
Dedicat enoriaşilor saşi din parohia evanghelică
Măieruş, - morţi şi dispăruţi în primul război
mondial - monumentul este amplasat în cimitirul
din incinta exterioară a biserii-cetate (construcţie
din anul 1 377), în mij locul unui semicerc de mor
minte. Este alcătuit din blocuri suprapuse de piatră
bazaltică, şi are forma unui trunchi de piramidă,
înalt de 4,0 metri. Cândva a fost surmontat de un vultur din bronz, cu sabie în
gheare; furat de răufăcători, vulturul a fost recuperat, şi pus din nou pe monu
ment, dar a dispărut pentru a doua oară (la 1 9 mai 2000, în terminalul
monumentului se mai afla doar sabia).
Pe placa de marmură albă, de pe faţada monumentului, este inscripţionat
în limba germană următorul text:
„Dem andenken der Opfer des Weltkriegen 1 9 1 4- 1 9 1 8"
(În amintirea jertfiţilor noştri din războiul mondial).
Dedesubt, sunt scrise numele, prenumele şi numărul casei, a 1 5 eroi saşi
din localitate.
Pe placa montată lateral-stânga, sunt trecuţi anii „ 1 9 1 4- 1 926", şi numele
a 1 7 saşi decedaţi, precum şi textul:
„Anfolge des Krieges gestorben"
· (Morţi în urma războiului)
Pe placa laterală-dreapta, sunt, de asemenea, anii „ 1 9 1 4- 1 926", numele a

doi dispăruţi, şi textul din motto. Jos este dăltuit numele constructorului
însemnului memorial - KARL HERZUM, KRONSTADT.
Monumentul a fost ridicat din iniţiativa foştilor participanţi măieruşeni la
primul război mondial, fiind inaugurat şi sfinţit în duminica din 14 august 1 927,
de protopopul lohannes Reichart, de la Decanatul Braşov al Bisericii Evanghelice
C.A. din România.
*
* *
Apreciind iniţiativa editării prezentei monografii, epitropul Georg Foof

scria la 1 5 mai 1 999: „. . Mulţumim iniţiatorilor, Consiliului Judeţean Braşov,
.
al Asociaţiei Naţionale CULTUL EROILOR, pentru prilejul acordat de a

face cunoscute unui public mai larg aceste date•.•"
MOIECIU DE JOS
,,Nu vărsaţi lacrămi pe mormintele

eroilor ci mai curând slăviţi-i
în cântece aşa ca faima numelui lor
să rămână un ecou prin legenda
veacurilor" - Regina Maria -
(inscripţie pe troiţă)
În curtea Şcolii generale, la capătul unei

f ·zone verzi lângă gardul de la şosea, se află o
troiţă cu două cruci oblice laterale. Construită
din lemn de esenţă tare pe un soclu de beton,
are o înălţime de 2,5 metri. Întreaga suprafaţă
este decorată cu motive geometrice. Pe braţul
central, sunt sculptate însemnele ostăşeşti -
casca, două ţevi de tun, şi ramura de laur, anii
„ 1 9 1 6-1 9 1 8" şi cuvintele Reginei Maria a
României (motto-ul). Pe troiţă nu există nici o .
plăcuţă pe care să fie scrise numele eroilor din
Moieciu de Jos. Pe cine să-i slăvească În
cântece, elevii şi drumeţii care privesc fie şi
În treacăt, la sărmana troiţă!?
În fondul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale, există

documente ce conţin date despre morţii şi dispăruţii din cele două războaie
mondiale. Astfel, într-un tabel întocmit la 22 mai 1 923, şi aflat în dosarul
nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş, sunt menţionaţi următorii localnici: Vasile
Albuşoiu, Constandin Arişianu, George Arişianu, Ioan T. Arişianu, Ioan Iosif
Bangălă, Ioan Băncilă, Todor Boboc, Ioan V. Brătescu, Neculae Brătescu,
George Budaşca, Ioan Ios. Budaşca, Neculae Cercel, Dumitru Costache, Ioan G.
Gârbace, George Gonţea, Neculae Preda, Ioan N. Râpia, Ioan Reşnovian, Ioan I .
Reşnovian, Emilian Runcian, George Săfticu, Neculae Stanciu, Ioan Tişcă,
Neculae Todor şi Neculae C. Torcia, precum şi văduvele Burnea Maria şi Ţăposu
Maria, din dosarul nr.25/1 948 al Prefecturii Braşov.
Eroii din Moieciu de Jos, din cel de-al doilea război mondial - poate
numai o parte din ei, iar unii cu datele incomplete - sunt scrişi în dosarul
nr.20/ 1 942, într-un tabel semnat de notarul Vişa Dumitru, şi în dosarele
nr. 1 6/ 1 943, respectiv 24/ 1 946- 1 947, ale Prefecturii Braşov, Serviciul 1.0.V.R.,
astfel:
• locotenent-colonel Runceanu Nicolae Virgil, din Regimentul 1 Care de Luptă,
mort la 2 noiembrie 1 942, în Dijni-Tariţa, Ucraina;
• locotenent Spânu Gheorghe, contingent 1 928, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 1 3 Dorobanţi, - (fără date);
Ţara Bârsei 1 35
• sublocotenent Sbâmă Aron, contingent 1 93 7, necăsătorit, din Regimentul 89

Infanterie, - (fără date);
• sergent Preda Maria Ioan, născut la 4 martie 1 909 în Moieciu de Jos,
domiciliat în Măgura, căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 3 Vânători
de Munte, dispărut la 24 iulie 1 943, în Neberdshajevskaja, Caucaz;
• sergent Terciu Ioan, contingent 1 93 1 , căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 89 Infanterie, mort, - (fără date);
• caporal Corboş Ioan Ioan, necăsătorit, din Regimentul 84 Infanterie, - (fără
date);
• caporal Munteanu Gh. Ioan, necăsătorit, din Regimentul 38 Infanterie, - (fără
date);
• fruntaş Cercel Niculae, contingent 1 939, necăsătorit, din Brigada Mixtă de
Munte, - (fără date);
• fruntaş Giurgiu Gheorghe, contingent 1 935, căsătorit, având un copil, fost în
Batalionul 1 4 Vânători de Munte, - (fără date);
• fruntaş Hârdoiu Nicolae Nicolae, contingent 1 936, căsătorit, având un copil,
fost în Batalionul 2 Vânători de Munte, rănit şi decedat la 9 mai 1 942 în satul
Saminin, Rusia;
• - Hârdoi Nicolae, din Regimentul 6 Călăraşi Purtat, - (fără date);
• fruntaş Popiu Bucur Ioachim, necăsătorit, din Batalionul 2 Vânători de Munte,
- (fără date);
• soldat Arişanu Ioan, necăsătorit, din Batalionul 2 1 Vânători de Munte, - (fără
date);
• soldat Bulmez Ioan, necăsătorit, din Regimentul 5 Grăniceri, - (fără date);
• soldat Cemat Ioan, contingent 1 93 1 , căsătorit, având un copil, fost în
Batalionul 3 Vânători de Munte „Principele Ferdinand de Hohenzollem" mort,
- (fără date);
• soldat Chirciu Ioan, necăsătorit, din Regimentul 85 Infanterie, - (fără date);
• soldat Clinciu Ioan, necăsătorit, - (fără date);
• soldat Codleanu Ioan, căsătorit, din Regimentul 1 9 Infanterie, - (fără date);
• soldat Colţea (Coldea) Gheorghe, contingent 1 933, căsătorit, din Divizionul 2
Tunuri Munte, - (fără date);
• soldat Croitoru Ioan, contingent 1 9 1 9, căsătorit, „concentrat în ani 1 940 şi
1 94 1 , moare acasă în Moieciu de Jos în timpul concediului medical datorită
·
boalei contractate în concentrări";

• soldat Duca Ioan, necăsătorit, din Regimentul 5 Grăniceri, - (fără date);
• soldat Duicu Ioan, necăsătorit, din Batalionul 2 Vânători de Munte, - (fără
date);
• soldat Jaja Ioan, necăsătorit, din Regimentul 5 Grăniceri, - (fără date);
• soldat Mârtoiu Aron, contingent 1 930, necăsătorit, din Batalionul 23 Vânători
de Munte, - (fără date);
• soldat Mitroiu Ioan Gheorghe, necăsătorit, din ,,Plot.li Gr.", (fără date);
-
• soldat Mogoş Vasile, necăsătorit, din Regimentul 6 Călăraşi, - (fără date);

• soldat Mârtoiu Mihaiu Ioan, din Batalionul 2 Vânători de munte, - (fără date);
• soldat Muscoiu Simion, căsătorit, din Divizionul 2 Tunuri Munte, - (fără
date);
• soldat Negrea Iosif, contingent 1 93 1 , căsătorit, având cinci copii, fost în
Regimentul 75, (fără date);
-
• soldat Runceanu Moise Mihail, necăsătorit, din Batalionul 2 Vânători de

Munte, - (fără date);
• Tătaru Neculae, necăsătorit, din Batalionul 2 Vânători de Munte, - (fără date).
De asemenea, mai sunt consemnate numele văduvelor Aldulea Maria,
Bâţă N. Ana şi Brătescu Maria.
Eroi cunoscuţi, alţii necunoscuţi încă, unii morţi, alţii daţi ca dispăruţi,
dar întorşi acasă; mulţi nu au date personale. Dar urmaşi n-or fi având? Şi nimeni
din localitate să nu-i fi cunoscut!? Şi dacă DA, atunci ce dovadă mai concretă de
recunoştinţă faţă de jertfa lor, poate fi, dacă nu un însemn memorial, o placă de
marmură care să le consfinţească numele, spre amintirea urmaşilor-urmaşilor
lor!? Într-o adresă din 6 decembrie 1 942 a primarului Ioan Gh. Zichil şi notarului
Dumitru Vişa, se raporta prefectului de Braşov că ...în comună nu există cimitir
„
de eroi din primul război mondial; circa 14 eroi au fost înmormântaţi în cimitirul
bisericii ortodoxe dar ridicaţi de Soc. Mormintelor Eroilor în anul 1931 şi
transportaţi la Predeal. Nu avem monumente ale eroilor în Moieciu de Jos şi În
Moieciu de Sus... "
Acum, după aproape 60 de ani, Moieciu de Sus are un monument
deosebit de frumos, graţie preotului Vicenţiu Băşa, din Parohia Fundata; dar în
Moieciu de Jos localnicii se mulţumesc şi cu troiţa ridicată de moşii lor cu multe
decenii în urmă! Ce vor fi spunâqd, de dincolo de mormânt, eroii, ei care poate au
auzit de cuvintele memorabile ale Reginei Maria a României: ,,Nu vărsaţi lacrămi
pe mormintele eroilor ci mai curând slăviţi-i. . . " În ce fel ?
MOIECIU DE SUS
„Ostaşi
V-am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii
voştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde.
Umbra marilor Voievozi Mihai-Viteazul şi Ştefan-Cel Mare...
vă îndeamnă la biruinţă ...
Arătaţi-vă deci demni de gloria străbună.
De-a lungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi.
FERDINAND".
Şi ostaşii români au purtat, în 1 5 august 1 9 1 6, steagurile biruinţei. La

rândul lor, fii ai satului au căzut eroic pe diferite câmpuri de luptă ale primului
război mondial. Ei s-au numit: Bangălă Neculae, Clinciu Roman, Duicu Ioan,
Duicu Ioan, Du.icu Neculae, Enescu Ioan, Gârbacea Neculae, Moşoiu George,
Ţara Bârsei 1 37
Moşoiu Ioan, Preda George, Preda Ioan, Puchianu Neculae, Sperchez Neculae,
Sumedrea Ioan, Sumedrea Todor, Tişca Aron şi Tişca Ioan.
(dosar nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş - tabel semnat la 23 mai 1 923,
de primarul G. Puchianu).
Şi au mai fost eroii ce s-au jertfit în Războiul Sfânt al Reîntregirii, precum:
• sergent Bangălă Alexandru, contingent 1 939, necăsătorit, din Batalionul 3
Vânători de Munte, mort la 4 septembrie 1 94 1 , în Sablukovka, Ucraina;
• caporal Poţincu Gheorghe, născut în Moieciu de Sus, domiciliat în Fundata,
mort în război, - (rară date);
• fruntaş Ciurea Nicolae, contingent 1 933, din Batalionul 1 4 Vânători de
Munte, mort la 4 septembrie 1 94 1 , în Sablukovka, Ucraina;
• soldat Băjan Gheorghe, necăsătorit, Regimentul 89 Infanterie - Braşov, -
(fără date);
• soldat Corăi Gheorghe, mort în decembrie 1 94 1 , - (fără date);
• soldat Gârbacea Aron Ioan, necăsătorit, din Regimentul 5 Grăniceri, dispărut
la 23 august 1 944, -;
• soldat Ionetecu Aron · Ioan, necăsătorit, din Regimentul 1 O Vânători de
Munte, dispărut la 1 9 mai 1 943, -;
• soldat Lupoiu Ioan Nicolae, necăsătorit, din Batalionul 1 4 Vânători de
Munte, dispărut la 3 1 ianuarie 1 944, -;
• soldatPârvu Ioan, contingent 1 93 1 , căsătorit, având un copil, fost în Batalionul
1 4 Vânători de Munte, mort la 4 septembrie 1 94 1 , în Sablukovka, Ucraina;
• soldat Puiu Ioan Ioan, contingent 1 936, din Batalionul 2 Vânători de Munte
„căzut eroic pe câmpul de onoare" -;
(Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, dosarele nr.2 1 0/ 1 942 -
Moieciu de Jos, şi nr. 24/ 1 946- 1 947 al Prefecturii Braşov - Serviciul I.O.V.R.).
În memoria tuturor celor „căzuţi dar neînvinşi'' a
fost înălţat, în faţa Şcolii primare din Moieciu de
Sus, un frumos monument cu cruce. Construit din
beton, pe un soclu în două trepte, şi un piedestal de
3 ,0x3,0x l ,O m., are o înălţime totală de 5,0 metri.
Este împrejmuit de şapte stâlpi-ţeavă, uniţi cu un
lanţ gros negru, iar în faţă are un gărduleţ metalic
cu cruciuliţe. Pe faţadele monumentului sunt
înscrise următoarele inscripţii:
- pe faţă, către drum, strofa
„NU EŞTI ÎNVINS CÂT TIMP CREDINŢA NU ŢI-AI
SCHIMBAT ŞI NU TE-Al STINS. CREDINŢA IARĂŞI
TE RIDICĂ. POŢI FI CĂZUT DAR NU ÎNVINS",
şi, în continuare
„CINSTIRE VEŞNICĂ CELOR CE ÎMBĂRBĂTAŢI DE TATĂL, FIUL ŞI SFÂNTUL
DUH ŞI CU AJUTORUL PREA CURATEI N ĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU
PĂSTREAZĂ PE ACESTE MELEAGURI NEÎNTINATĂ CREDINŢA ORTODOXĂ ŞI

APĂRĂ NEAMUL ROMÂNESC.
S-A RIDICAT ACEST MONUMENT PRIN JERTFELNICIA CREDINCIOŞILOR CU
BINECUVÂNTAREA I.P.S. SALE DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ MITROPOLITUL
ARDEALULUI, PROTOPOP ZENOVIE MOŞOIU, ·PREOT PAROH VICEN ŢIU
BĂŞA, ANUL DOMNULUI 1995"
pe spate, către şcoală, porunca cerească
„FIŢI BLÂNZI CU CEI CE VĂ INSULTĂ
IERTAŢI PE CEI CE VĂ LOVESC,
IUBIŢI PE CEI CE-NCONTRA VOASTRĂ
CU VRĂŞMĂŞIE SE PORNESC"
şi, dedesubt, cu litere negre, textul
„OMAGIUL ETERN EROILOR CARE AU PECETLUIT CU SÂNGELE ŞI VIA ŢA
LOR TRECĂTOARE HOTARELE VEŞNICE ALE ROMÂNIEI ÎNTREGITE ŞI
NEPIERITOARE".
PEŞTERA
Leagăn al VEŞNICIEI româneşti, pe aceste meleaguri carpatine ale Ţării

Bârsei, localitatea are scrisă pe fiecare stei ce o-nconjoară, o istorie a oamenilor
ce au sălăşluit aici încă din epoca de piatră, de pe vremea numită a civilizaţiei
musteriene. Şi atunci, cu mii de ani în urmă - ca şi astăzi - ciobanul muntean îşi
ducea oile la păşunat, contempla gânditor frumuseţea fără egal a cerului şi a
pământului, ori scruta depărtările, simţind apropierea vreunei primejdii, gata s-o
înfrunte. Mărturii ale acestui mare arc peste timp, stau, la un capăt uneltele de
cremene din Peştera Coacăzii, iar la celălalt capăt, impunătorul „monument al
Ciobanului'', ridicat prin 1 985, de către un împătimit iubitor al pitorescului şi
tradiţiei peşterene.
Înalt de peste 5,0 metri, ansamblul sculptural
folcloric este alcătuit dintr-un postament de piatră
cubică, având forma unui trunchi de piramidă, cu
înălţimea de 3,0 metri, şi din statuia propriuzisă -
ciobanul, îmbrăcat cu sarică, ţinând la piept, cu
mâna stângă, un mieluşel, iar în mâna dreaptă
nelipsita bâtă. În partea de sus a postamentului este
montată o placă din marmură albă de 0,6x0,8 m.,
pe care sunt încrustate versurile:
,,BRAN: Tu GHICUŢĂ urci Vlăduşca
Până-n Pietrele lui Crai,
Să-mi faci brânza cea mai grasă
Dar în coji de brad s-o dai.
Afle vărul Secelean
C-a facut-o un Peşterean.
Din legenda Branului"
Lateral sunt scrise pe piatra postamentului cuvintele:
„ECCE AGNUS"
Ţara Bârsei 1 39
*
* *
În dreptul unei case de la intrarea în sat, pe marginea din stânga a
drumului, se află un modest însemn memorial ridicat în anul 1 939, în memoria
unui localnic căzut în primul război mondial. Aşezat într-o incintă cu ziduri de
beton din trei părţi, pe o fundaţie din bolovani de râu, având două ferestre mici
laterale şi un acoperiş tot dintr-o placă de beton, înalt de 1 ,25 metri, cu cruce cu
tot, are scris pe faţadă următorul epitaf:
„CĂLĂTORULE, ADU-ŢI AMINTE DE POCĂINŢĂ ŞI DE MOARTE.
ACEASTĂ CRUCE S-A RIDICAT ÎNTRU ADUCEREA AMINTE DE PĂRINŢII MEI,
TATA ZAHARIE MORT ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1 9 1 6,
MAMA MOARTĂ LA SK.ITU NĂMĂEŞTI 1 937.
RID. DE FIUL LOR IOAN ZAHARIE KU SOŢIA SA ZINKA
NĂS. BLAJ. 1 939"
Pioasă recunoştinţă din partea unor suflete curate, faţă de cei ce nu mai sunt!
*
* *
La ieşirea din sat, către Măgura, mai jos de biserica ce poartă hramul
„Sfăntul Ioan Botezătorul", pe marginea drumului, se află o cruce din piatră.
Misterul aşezării ei aici nu este încă desluşit. Se ştie doar că a fost strămutată cu
ani în urmă. Şi se mai ştie că la această cruce de numai 1 ,25 metri se obişnuieşte
să se ţină, la Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor, slujba de pomenire a morţilor
căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă, pentru că mica localitate a dat un mare
număr de eroi de-a lungul existenţei sale, şi cu deosebire în cele două războaie
mondiale.
În dosarul nr.44/ 1923 al Prefecturii Făgăraş, aflat la Arhivele Naţionale -
Braşov, se află un tabel întocmit la 1 8 mai 1 923, de primarul B. Cojan. Î n
document sunt menţionate următoarele nume ale unor morţi şi dispăruţi în primul
război mondial:
Albuşoiu George Colţea Ilie Olaru Neculae

Berbieru Ioan Colţea Iosif Porancea S . Neculai
Blajiu I. Neculae Colţea Petru Porancea Vasile
Blajiu Z. Neculae Corboş Pavel Moise Răduţoiu Moise
Buzatu Moise Darie I. Ioan Runceanu Ioan
Chiţiu T. Ioan Folea Al. George Tărâţă Moise
Chiţiu Iuon Gârbacea George Terciu Zaharie
Cocă Avi salon Giurgiu Ioan Zară George
Cocă Moise Moşoiu George Zară I. Ioan
Cocă Vasile Moşoiu A. Moise Zichil Ioan".
Cojan M. George Munteanu George
Cojan I. Neculae Nan Zichil
Lor şi tuturor celor jertfiţi sub drapel pentru apărarea fiinţei naţionale,
poetul le-a închinat nemuritoarele versuri:
... Recucerindu-şi dreptul la viaţă, dârji, soldaţii
Un gând, un trup, un suflet escaladând Carpaţii,
Îşi vor vedea căminul şi satul şi pământul...
Ai lor i-aşteapă-acolo înfriguraţi. . . Avântul
Le-anină mii de aripi. . . Ei urcă stânci abrupte. . .
Zburând peste prăpăstii, cumpliţi, cu feţe supte,
Arhangheli de lumină, cu fulgere pe căşti,
Ei pun drapelul ţărei pe culme, la Mărăşti!...
(Mircea Rădulescu,
„Mărăşti")
Sub drapel au căzut mulţi peştereni şi în Războiul Sfănt al Reîntregirii
Ţării şi Neamului Românesc!
La recensământul 1.0.V.R. efectuat în perioada 1 942- 1 946, notarul
Gheoeghe Răţulea şi Gheorghe Saivan, au întocmit următoarele fişe ale eroilor
din cel de-al doilea război mondial:
• fişa nr. I , soldat Moşoiu Aron Aron, născut la 8 august 1 9 1 2, din Batalionul 3
Vânători de Munte, mort în luptele din satul Sirehudova, Rusia, la 3 octombrie
1 94 1 ;
• fişa nr.3, fruntaş Terciu Moise Nicolae, născut la 29 iulie 1 9 1 4, din Batalionul
2 Vânători de Munte, mort în Crimeea, la I O ianuarie 1 942;
• fişa nr.4, soldat Răduţoiu Moise Nicolae, născut la 20 ianuarie 1 904, căsătorit,
din Regimentul 27 Dorobanţi, dispărut în Vasny-Ucrainec, la 1 septembrie
1 94 1 ;
• fişa nr.5, caporal Giurgiu Moise Ioan, născut la 3 martie 1 909, căsătorit, având
trei copii, fost în Batalionul 1 4 Vânători de Munte, dispărut în luptele de la
Finika, Ucraina -;
• fişa nr. 7, soldat Moşoiu Ioan Zenofie, născut la 2 1 aprilie 1 907, căsătorit,
având patru copii, fost în Batalionul 1 7 Vânători de munte, mort la cota 1 1 3,
Sevastopol, în 25 iunie 1 942;
• fişa nr.8, sergent major Jinga Iosif Iosif, născut la 28 aprilie 1 9 1 6, din
Batalionul 2 Vânători de Munte, mort ,Jovit de schije de brand'', la
Sevastopol, în 18 iunie 1 942;
• fişa nr.9, soldat Chiţu Nicolae Ioan, născut la 20 august 1 909, căsătorit, având
un copil, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte" mort la Tschorgani
(Ciorgani), Sevastopol, la 26 februarie 1 942;
• fişa nr. I O, soldat Gârbacea Gheorghe Gheorghe, născut la 2 octombrie 1 9 1 2,
căsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort lovit de schije din proiectil de
brand în Kremidovka, la 3 septembrie 1 94 1 ;
• fişa nr. 1 1 , soldat Bărbieru Ion Gheorghe, născut la 6 ianuarie 1 9 12, din
Regimentul 89 Infanterie, mort în apropiere de Odessa, la 28 septembrie 1 94 1 ;
Ţara Bârsei 141
• fişa nr. 1 3 , soldat Cojanu Ion Ion, născut la 4 martie 1 9 1 3, din Batalionul 1 3
Vânători de Munte, mort în luptele de la Sevastopol, din 22 iunie 1 942;
• fişa nr. 1 4, soldat Cotinghi Maria Nicolae, din regimentul 4 Roşiori „Regina
Maria", mort lovit de schije, la Bârzova, în 24 decembrie 1 944;
• fişa nr. 1 5, soldat Chiţu Moise Moise, născut la 2 martie 1 9 1 4, căsătorit, având
doi copii, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut pe front în Cotu Donului,
la 1 9 noiembrie 1 942;
• fişa nr. 1 6, soldat Moşoiu Aron Iosif, născut la 24 martie 1 906, căsătorit, având
şase copii, fost în Batalionul 994 Infanterie, mort la Keslerovka, în 5 mai
1 943;
• fişa nr. 1 7, soldat Corboş Paraschiva Nicolae, născut la 17 iunie 1 9 1 5,
căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 89 Infanterie, mort la 1 5
octombrie 1 942, -;
• fişa nr. 1 8, soldat Blajiu Moise Niculae, născut la 1 2 decembrie 1 9 1 2, căsătorit,
având doi copii, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut în luptele de la Don, din
3 ianuarie 1 943;
• fişa nr. 1 9, soldat Moşoiu Moise Ioan, născut la 20 noiembrie 1 920, din
Regimentul 6 Instr., dispărut în Cotu Donului, la 1 9 noiembrie 1 942.
Au mai decedat:
• sergent Jinga Iosif Ioan, din Regimentul 4 1 Artilerie, mort în 2 august 1 944;
• fruntaş Porancea Teodor Iosif, mort în bombardamentul din 1 6 aprilie 1 944, la
l.A.R. Braşov;
• soldat Gârbacea Gheorghe Ioan, din Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la
24 mai 1 943, în Spitalul de Zonă Interioară No. 4 1 5, Sinaia;
• soldat Porancea Teodor Nicolae, din Regimentul 8 Grăniceri, mort la 2 iulie
1 944 în Spitalul de Zonă Interioară No. 1 3 1 , Timişoara;
• soldat Runceanu Iosif Ioan, din Regimentul 30 Dorobanţi, mort la 1 9
noiembrie 1 944, în Tarţa, Ungaria;
• caporal Şaru Moise Ioan, din Regimentul 89 Infanterie, rănit în 9 octombrie
1 94 1 , la Bug, a decedat ulterior.
... Acelaşi poet al eroilor spunea:
Să ne aducem aminte de bunii camarazi
Ce dorm dealung de codri, sub cetine de brazi,
Ce n'au la cap nici cruce, nici flori şi nici cuvinte.
Să ne aducem aminte„.
Eroii din Peştera merită o cruce-monument, pe măsura sacrificiului lor,
acolo sus, lângă biserică; merită să le fie scrise numele pe acest însemn
memorial, şi să fie răsplătiţi, fie şi o dată pe an, cu un buchet de flori, şi cu o
clipă de reculegere!
PÂRÂUL RECE
Staţiunea climaterică, situată la 8 kilometri de oraşul Predeal, nu are

însemne memoriale sau morminte de eroi.
PODU OLTULUI
„Jertfa morţilor suntflori cari se aruncă în calea dreptăţii.

Vlahuţă"
(inscripţie de pe monument)
La 1 7 octombrie 1 938, primarul comunei
Hărman raporta şefului Preturii Feldioara că „ .. .la
Podu Olt un mic monument s-a ridicat recent,
proprietate a Comitetului Şcolar, în memoria eroilor
morţi în războiul din acest cătun... "
Azi, în faţa Şcolii generale, se află un

frumos obelisc cu cruce, ridicat în memoria fiilor
satului, căzuţi în cele două războaie mondiale. Este
construit pe o fundaţie din beton, de formă pătrată,
cu latura de 1 .25 m., şi un soclu din piatră rostuită de
0,5x0,5x l ,O m. Elementul principal al obeliscului,
este tot din piatră brută, rostuită, are forma unui
trunchi de piramidă, este înalt de 1 ,5 m„ şi
surmontat de o cruce din marmură albă de h=0,5m.;
înălţimea totală=3,0 metri. Neîmprejmuit, este
străj uit de doi molizi bătrâni.
Pe faţada dinspre şosea a obeliscului, sunt fixate în nituri inox, trei plăci
de marmură albă, una sub alta, pe care sunt dăltuite şi scrise cu bronz auriu,
următoarele:
„Eroii Parohiei Podu Olt
1 9 1 8 t 1 944
NICOLAE MOLDOVEANU ALEX CHERCIU
VIRGIL MOLDOVEANU NICOLAE MOTOLEA
GHEORGHE BĂLEA IOAN MOTOLEA
C-TIN BĂLEA IOAN NAN
NICOLAE IUGA NICOLAE ROŞCA
GHEORGHE MIRICĂ IRIMIE MOLDOVEANU
IOAN BÂGIU IOAN POPA
ANDREI ŞEITAN GHEORGHE POPA
MIHAI TAMPA GHEORGHE ŢIFREA
Vrednică de pomenire e jertfa lor".

Pe spate (faţada dinspre clădirea şcolii), pe un fond negru, este scris epitaful şi
citatul din motto:
„ÎN AMINTIREA EROILR JERTFIT! PENTRU
FĂURIREA ROMÂNIEI MARI 1 9 1 6- 1 9 1 8
(inscripţia din motto)

*
* *
Tara Bârsei 1 43
. . . Să ţie potrivnicii minte

Că-s vii, când e vorba de ţară,
Şi morţii-n morminte!„.
(George Coşbuc,
„Moartea lui Gelu")
În curtea din faţa Bisericii ortodoxe noi,
pe locul unde lunca Oltului pare că freamătă, şi
acum, de tumultul luptelor, din vara anului 1 944,
se înalţă un impresionant monument din marmură
albă. Având forma unui trunchi de piramidă,
ridicat pe o fundaţie şi un soclu - toate din
marmură albă - surmontat de o cruce treflată,
monumentul este dania aceleaşi familii cu suflet
nobil, familia CORBU. Ridicat în mijlocul unui
peri-metru de 2,5x2,5 metri, împrejmuit cu 8
stâlpi mici uniţi cu lanţ şi bordură, de asemenea
din marmură albă, monumentul, înalt de 3,0 metri,
este inconjurat cu ronduri de flori, tufe de merişori
şi brazi argintii . Se află în grij a preotului paroh.
Pe faţada monumentului, sunt sculptate cuvintele:
,,Recunoştinţă eternă eroilor comunei Podu Olt care
s-au jertfit pentru întregirea şi apărarea ROMÂNIEI.
S-a ridicat acest monument de ctitorii Ion Corbu şi soţia A UREL/A
în anul 1 987''.
De Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului - Ziua Eroilor, şi de 1
Decembrie - Ziua României, la monument se ţin slujbe de pomenire a celor
căzuţi pe câmpurile de onoare, cărora li se dedică versuri şi cântece, de către
elevii Şcolii generale din localitate.
*
* *
'
,,Bateria albastră... O amintire a oamenilor, dar şi
a pământului. A acestui sfânt pământ românesc
care, drept avertisment pentru orice duşman, are
încrustrată în fiecare brazdă, pe fiecare piatră, pe
fiecare fir de iarbă, pe orice frunză, deviza a
generaţii şi generaţii de eroi care, din acea vară
fierbinte a anului 1 91 7, la Mărăşti, Mărăşeşti şi
Oituz, s-a dăltuit în memoria naţiunii, prin fapta
părinţilor noştri, în cuvinte de foc:
PE AICI NU SE TRECE!"
Marin Năstase - Memorii de război -
(„Canonadele Bateriei Albastre",
în „Cuget Românesc", nr.334/ 1 999)
Pe 29 august 1 944, „bateria albastră" - Rogifer, deplasată din Zona

Prejmer - Lunca Câlnicului, în păduricea de pe malul stâng al Oltului, a executat
un puternic foc de baraj şi „ciocane de foc" asupra unităţilor hitleristo-horthyste
din zona Podu Olt - Dobolii de Jos.
După 55 de ani, la 28 august 1 999, în capătul dinspre Hărman al podului
metalic de şosea peste râul Olt, a fost dezvelită şi sfinţită, o placă comemorativă
din marmură albă, care conţine textul:
,ÎN MEMORIA VOLUNTARILOR DE LA UZINA DIN TOHANUL VECHI CARE ÎN
V ARA ANULUI 1944 AU FORMAT <<BATERIA ALBASTRĂ» COMANDATĂ DE
Lt. Ing.
MARIN NĂSTASE. ACEASTĂ SUBUNITATE DE ARTILERIE S-A DISTINS ÎN
TIMPUL LUPTELOR ARMATEI ROMÂNE PENTRU ELIBERAREA
TERITORIULUI ROMÂNESC COTROPIT, APĂRÂND ŞI ACEST OBIECTIV
STRATEGIC - PODU OLT
NĂSTASE MARIN
GEORGESCU F(lorea) OBANCEA I. NICOARĂ GH.
POALELUNGI C(onstantin) DOROŞ I. TICAN V(ictor)
IONIŢĂ A(lexandru) MARCU GR(igore) PAVEL W(ilhelm)
MARINESCU I(oan) BRIOTĂ O(ctavian) GĂTEJ I(lie)
SECĂREANU I. GABOR P(etre) DRUGĂ I(osif)
SASSU I. IONIŢĂ I. SUCIU M(ihail)
NOREA G(avrilă) TÂRNOVEANU V(lad) LAZĂR I.
BUICULESCU D-TRU BLOJ GH. ANGHEL I.
SPIREA GH. MITĂ N(iculae) MICUDĂ ŞT.
IVAN V(asile) OCTAVIAN I. DOBRE D-TRU
ŞERBAN P(etre) CIOBANU I. NEDELCU M(arin)
STROIE GH. MATEESCU S(telian) BĂNUCU I.
BOTOROG ŞT(efan) MARIŢA V(asile) BĂNCILĂ I.
DĂNDĂRĂU ALEX. PETRUSE GH. BURTEA P(etre)
CONTINGHIU M(iron) PANTEA I. EFTIMIE N(icolae)
MOJA GH. UNGHEANU N. TRUIA T(raian)
SPERCHEZ I. PANDREA I(osif) TELEANU C-TIN.
BLODAN P(avel) BÎNGĂ GH. CORNEA GH.
MÂŞU I. U.V.R.
SFETEA I. AUGUST 1 999".
Iniţiatoarea acţiunii de comemorare a fost filiala Braşov a Uniunii „Vatra

Românească", iar organizatorii ceremonialului au fost reprezentanţi ai Primăriei
Hărman, şi ai filialelor Braşov ale Asociaţiei Naţionale „CULTUL EROILOR",
Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, şi Uniunii Naţionale a Cadrelor
Militare în Rezervă şi în Retragere. Prezent la manifestare, domnul ADRIAN
NĂSTASE - fiul comandantului „Bateriei Albastre" - a spus în finalul
alocuţiunii sale:
„ Vă mulţumesc pentru această oră de istorie!"
Tara Bârsei 1 45
*
* *
Slăviţi de-a pururi fie-acei bărbaţi

Ce moartea înfruntând-o, se luptară
Căzând semeţi cu faţa spre Carpaţi,
Cu numele tău sfint pe buze, ţară!. . .
( Ion Segărceanu)
Unul dintre eroii armatei române, căzuţi pe
hotarul localităţii Podu Oltului, în luptele pentm
real ipirea Ardealului la Patria-Mamă, a fost căpitanul
·
Jon Piţigoi.
S-a născut la 1 2 februarie 1 909, în comuna Bughea de Sus, Argeş. De la
25 septembrie 1 930, la 1 iulie 1 93 2 , a urmat cursurile Şcolii M i litare de Ofiţeri
Activi de Infanterie. La absolvire, a primit gradul de sublocotenent şi a fost
repartizat la Regimentul 36 Infanterie. În 1 6 octombrie 1 937, a fost avansat
locotenent. În august 1 944, căpitanul Ion Piţigoi a participat cu unitatea sa,
Batalionul 2 Dorobanţi , la luptele din partea de nord a oraşului Braşov. S-a
afirmat, în mod deosebit, prin curajul dovedit în luptele din zona Podu Oltului -
Dobolii de Jos.
În ziua de 28 august 1 944, în timp ce conducea, din prima linie, acţiunile
ofensive ale batalionului său în lunca Oltului, către Dobolii de Jos, căpitanul Jon
Piţigoi a căzut eroic, răpus de schij ele unui proiectil de artilerie vrăj maş.
A fost decorat post-mortem cu Ordinul „Steaua României" cu spade,
clasa a V-a.
Lespedea funerară a eroului se află în Cimitirul Ostaşului din Şprenghi, Braşov.
(Gazeta „La arme !" nr. 5/ 1 8 octombrie 1 944; Ziarul „Cuget Românesc"
nr.332/ 1 999; „Bărbaţi ai datoriei - M ic dicţionar")
PREDEAL
Pomenit pentru prima oară la 1 368, când oastea principelui Transi lvaniei
a trecut peste munţi în Ţara Românească, spre a da piept cu oastea lui Vlaicu
Vodă, pasul Predealului - sau „drumul Prahovei" - cum era denumit, a fost
„călcat" multe secole de convoaiele oştenilor, de ciobanii transhumanţi şi de
neguţătorii voiajori.
În anul 1 6 1 1 , ostaşii domnitorului muntean Radu Şerban, au trecut prin
Predeal, pentru a da lupta de la Braşov cu trupele principelui Băthory al
Ardealului .
La 1 737 „trecură pe aici austrieci ca să se infrunte cu turcii la Sinaia",
iar în 1 848, la Predeal s-a dat bătălia „între Austriecii şi Ruşii,care au venit în
sprijinul ungurilor revoltaţi . " (din „Monografi.a oraşului Predeal", dosar
. .
nr.68/ 1 939 - Arhivele Naţionale Braşov).
În Războiul Independenţei, 1 877- 1 878, populaţia Predealului a participat

cu Compania 8 Doropanţi, şi cu o seamă de voluntari înrolaţi în armata română.
Pe câmpurile de luptă din Bulgaria, au căzut eroi predeleni precum Trică Mihai,
Mustaţă Vasile sau Lică Nicolae; odată cu ei a căzut şi sublocotenentul Florescu
Alexandru.
Notă biografică:
Născut în 1 6 iulie 1 849, Florescu Alexandru a
fost atras de cariera militară, intrând voluntar în ar
mată, la 26 august 1 866. La începerea războiului, era
sublocotenent, comandant de pluton în Compania a
3-a din Regimentul 7 Dorobanţi.
A trecut Dunărea la 20 august 1 877, îndreptân
du-se cu unitatea sa către Plevna. Pe 30 august, a par
ticipat la luptele pentru cucerirea redutei „Griviţa 1 ".
La 1 septembrie 1 877, aflat în avanposturi cu
militarii din subordine, sublocotenentul Alexandru
Florescu a murit la datorie, respingând un atac al
otomanilor.
Omagiindu-i fapta de arme, ziarul ,,Războiul", din 1 0 octombrie 1 877, a
publicat scrisoarea fratelui său, aflat şi el pe front, trimisă mamei lor, în care se arăta:
„.. Acum iubitul meu frate se află îngropat sub un stejar lângă un maior
şi un căpitan. La câte trei s-a ridicat un mic monument. Nu-l plânge scumpă
mamă, căci a murit vitejeşte pentru ţara lui".
(Colonel dr. Florian Tucă, Mircea Cociu, Dr.F.Chirea - „Bărbaţi a1
datoriei. 1 877- 1 878. Mic dicţionar").
*
* *
Primul război mondial şi-a revărsat luminile şi umbrele sale peste întreg
ţinutul Predealului. Căci dacă în august 1 9 1 6, trupele române depăşeau cu o
relativă uşurinţă graniţa nedreaptă păzită de militarii unguri, înaintând victorioşi
către „capitala" Ţării Bârsei, în luna octombrie a aceluiaşi an - de la Timişul de
Sus şi până în creştetul munţilor, la Diham -, pământul s-a acoperit de trupurile
celor căzuţi în crâncenele încleştări dintre regimentele româneşti, aflate în
apărare, şi diviziile germane şi austro-ungare, în ofensivă, după reocuparea
'Braşovului, la 8 octombrie 1 9 1 6.
(Se relatează că în 1 938, pe timpul săpăturilor pentru instalarea cablului
telefonic al magistralei feroviare Bucureşti - Braşov, în zona staţiei Predeal, la
numai o jumătate de metru sub scoarţa pământului, s-a dat peste osemintele
ostaşilor şi ceferiştilor români „căzuţi lângă gară în timpul războiului cel mare").
„ .„Călătorule care de peferestrele vagonului priveşti
zidurile înnoite ale gării Predeal. . . Reculege-te
şi închină-te smerit. Gara Predeal nu mai este o gară
de hotar; ea este pentru români un templu al celor mai curate jertfe. . . "
(C. Kiriţescu)
Ţara Bârsei 1 47
Lângă moderna clădire a staţiei C.F.R., a

fost amplasat, în 1 995, un grup statuar,
strămutat din Parcul Central al Predealului.
Creaţie a sculptorului Constantin Baraschy,
şi realizat în 1 934, la Turnătoria artistică
„V.V. Răşcanu". Grupul este alcătuit din trei
personaje: un soldat român în poziţia de
tragere la mitralieră, un luptător - ceferist -
în picioare, pregătit să arunce o grenadă, şi
un altul, rănit, îngenuchiat lâgă cei doi.
Ansablul statuar din bronz patinat are
înălţimea de 2,5 metri şi este aşezat pe un
piedestal masiv din beton, de forma unei
prisme dreptunghiulare, înaltă de 2,0 metri.
Soclul pe care este ridicat piedestalul cu grupul statuar, este· din beton,
placat cu gresie vineţie. Pe faţadă, la baza piedestalului, este montat un meplat
din bronz, care redă o scenă de luptă. Pe spate, către staţie, este fixată o placă din
marmură roşie, cu textul:
„RIDICAT ÎN CINSTEA EROILOR CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL", iar, dedesubt:
„AMPLASAT DE CONSILIUL LOCAL PREDEAL. 1 995"
Ansamblul monumental este împrejmuit cu bordură de beton pe o
suprafaţă de 1 5,0x l ,5 metri, pe care sunt amenajate ronduri de flori. Este
întreţinut prin grij a complexului C.F.R., şi a Primăriei Predeal.
*
* *
„. . .Istoria se scrie tăcut şifără ştire,
Cu morţii fără nume, cu căpitanii lor;
În fiecare luptă e-un gând spre nemurire
Şi-n tot prezentul nostru, durerea tuturor. . . "
(Mihail Săulescu,
„Istoria")
Ridicat la marginea de nord a localităţii, în

capătul primei serpentine a D.N.- 1 , pe locurile unde s
au dat întâile asalturi în „bătălia pentru Predeal", şi
unde a căzut lovit de aripa morţii poetul-soldat Mihail
Săulescu, un monument străjuieşte intrarea, în
localitatea apărată timp de aproape două săptămâni de
către ostaşii - martiri ai Războiului de Întregire.
Pe un soclu masiv de beton mozaicat, în două
trepte, cu laturile de 3,5 respectiv 2,5 metri, sur
montat de un piedestal în formă de prismă, se află o
1 48 Jertfă şi recunoştintă
lucrare modelată în bronz de Oscar Han, repre-zentând bustul unui personaj

înaripat, cu aripile şi braţele încrucişate, şi cu privirea îndurerată, aţintită către
Ceruri (Tudor Arghezi l-a definit metaforic „piscul lui Han, aşezat între vânturi şi
orizonturi").
Sub statuie, este montată o placă-medalion, din bronz, cu chipul poetului,
iar mai jos, pe o placă din marmură albă, sunt sculptate cuvintele
„POETUL EROU MIHAIL SĂULESCU
SOCIETA TEA SCRIITORILOR ROMÂNI
CĂZUT ÎN LUPTELE DE LA PREDEAL "
Restaurat în 1 987 şi 1 996, ansamblului monumental i s-a mai adăugat o
împrejmuire decorativă, din platbandă metalică, scară de acces betonată, şi două
j ardiniere laterale.
La inaugurarea din 5 septembrie 1 930, au participat, pe lângă autoritiÎţi,
reprezentanţi ai Clerului, Armatei, şi oameni de cultură, precum Tudor Arghezi,
Jean Bart, I.A. Bassarabescu, Eugen Jebeleanu, Ion Minulescu, Corneliu
Moldovan, Cincinat Pavelescu, Mihail Sadoveanu. În cuvântarea sa, Liviu
Rebreanu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români, spunea:
„„ .Moartea lui Său/eseu a fost glorioasă fiindcă

el şi-a jertfit viaţa pe altarul patriei
cu o generozitate benevolă şi mută.
Poeţilor luptători o ţară întreagă le slăveşte
gloria, le plânge pierderea, le perpetuează
amintirea.„ în marea jertfă ce s-a slujit aici
(Predeal - n.a.) au dăruit şi scriitorii români ce au
avut ei mai de preţ, pe cel mai bun dintre ei,
pe Mihail Său/eseu"
În lucrarea intitulată „Mihail Săulescu" autoarea,

Elena Gronov, scria în final: „Ploile vremurilor vor
spăla rănile pământului. Soarele va zvânta durerea
morţii şi a neîmplinirii. Dar pe crestele Bucegilor, la
ieşirea din Predeal în Timiş, un monument de o
factură neobişnuită, aproape bizară, va veni mereu să
amintească prezentului, cu puterea pe care o are
numai credinţa veşniciei, o datorie sfintă:
<<Să nu uiţi trecutul! Să nu-i uiţi pe eroi!>>"
Ţara Bârsei 149
Notă biografică: M ihail Săulescu s-a născut la 23

februarie 1 888, la Bucureşt i . fiind al patrulea din cei
nouă copii (unul dintre c i , Spi ridon, a ajuns general).
Tatăl lor, maior în rezervă Nicolae Săulescu, a luptat şi
a fost rănit în Războiul de Neatârnare(a murit în 1 9 1 4).
Mama sa, Ecaterina, o femeie de mare nobleţe
sufletească, şi cu o frumuseţe fizică tulburătoare, preda
limba franceză în particular, pentru a-şi întreţine copiii.
,,Poet mult talentat, luptător social, paladin al
frumosului şi al dreptăţii" cum l-a caracterizat
-
academicianul Victor Eftimiu, tânărul M ihail a moştenit

de la mama sa, vibraţia spirituală ş i farmecul personal
(Eugen Jebeleanu îl descria ca fiind „un muşchetar
frumos şi melancolic", i ar pictorul Sathmary l-a numit
„Eminescu al Ii-lea"). Tatăl său i-a insuflat spiritul de luptă şi dragostea faţă de
neamul românesc (la vârsta de 1 4- 1 5 ani, împreună cu 2-3 colegi de şcoală au
pornit către Ardeal ,pentru a-i desrobi pe românii de acolo" ! )
După terminarea studiilor, Mihail Săulescu a fost, p e rând, învăţător,
redactor la gazete, bibliotecar, funcţionar, iar în tot acest timp a scris poezie şi
proză. Primul volum, scris până la vârsta de 1 8 ani şi intitulat „Viersuri" a fost
dezavuat chiar de poet însuşi, considerându-l un păcat al tinereţii". În 1 9 1 4, i-a
„
apărut volumul „Departe'', iar în 1 9 1 6 „Viaţa". În 1 9 1 3, a scris, într-o singură

noapte, unica sa piesă, drama ţărănească „Săptămâna luminată". Ultimul volum
de versuri , „Cultul morţi lor", a fost publicat postum de Eugen Jebeleanu.
La i ntrarea în războ i a României ( 1 5 august 1 9 1 6), având sănătatea
şubredă, M ihail Săulescu a fost scutit de armată, dar, insistând cu vehemenţă, a
2 1 , august ca soldat voluntar în Regimentul 46 Infanterie.
fost primit, l a
„Mă duc să-mi beau şvarţul pe culmile Carpaţilor !", exclama de
bucurie poetul . Dar versul lui anticipa sumbru:
„ . . .Şi asţfel poate numai presimţim

O clipă viitoare ce-o să vie;
Şi ne-aminteşte inima pustie
C-o să luptăm, c-o să cădem,
c-o să murim;"
Luându-şi rămas bun de la logodnica sa, Elena Semaca („Ilona"), el i-a
promis că „după luptă" se va întoarce şi se vor căsători . . . „dacă nu mă voi
căsători cu Transilvania, Ilona !".
Şi, într-adevăr, după ce a trecut Dunărea, în cadrul „manevrei d e l a
Flămînda'', după ce a făcut exerciţii de luptă la Ghimbav - Braşov, după ce a
văzut, împietrit de durere, „tranşeea morţii" de la Bartolomeu, M ihail Săulescu
,,s-a căsătorit cu Transilvania"; un glonţ vrăjmaş, atingând senina frunte a
poetului, a pecetluit acest destin tragic.
Era în 30 septembrie 1 9 1 6, „după luptă", pe o culme a Carpaţilor! A

murit cu un zâmbet trist pe buze şi cu ochii pe jumătate deschişi, privind spre
Transilvania!
... Astăzi un bulevard şi un liceu, amândouă din aceeaşi localitate,
Predeal, poartă numele eroului-poet.
*
* *
... Noi suntem mulţi: e codrul plin.
De noi e plin muntele tot.
În şiruri crucile se ţin
Pe gropi ce nu se mai socot...
(Nicolae Iorga,
„Nu ne uitaţi"]
Ca toate localităţile ţării, şi Predealul a

plătit jertfa de sânge pentru apărarea cu cinste
a pământului românesc.
În primul război mondial, şi-au dat viaţa
pentru Patrie:
Cpt. medic Pârâianu - (lipsesc date)

Sergent Ion Aldea cont. 1 9 1 3
Sergent Ion Dumitrescu cont. 1 9 1 6
Sergent Ilie Ghiorghiu cont. 1 885
Caporal Alex. I. Lugzau cont. 1 9 1 7
Soldat Şerbu Manta cont. 1 888
Soldat Ion Vidriginescu cont. 1 902
Soldat Ion Vintilă cont. 1 902
Soldat Ioniţă Alexandrescu cont. 1 908
Soldat Maniu Oancea cont. 1 909
Soldat Constantin P. Şinca cont. 1915
Soldat Ioan R. Popa cont. 1916
Victime ale sângerosului război au fost şi 3 locuitori predeleni, găsiţi de
trupele de ocupaţie: bătrânii Ioan Popovici şi Cristea G. Drăguş, şi femeia Voica
V. Derdelea; aceştia au fost ridicaţi în 23 . 1 0 . 1 9 1 6, şi duşi în lagărul de la Braşov,
de unde nu s-au mai întors niciodată.
La circa 500 metri de Postul de control al Poliţiei, de la intrarea în Predeal,
dinspre Azuga, pe marginea din dreapta a şoselei, către Pârâul Rece, se află un
cimitir cu monument. Realizat din beton armat, placat cu piatră rostuită, din
granitul munţilor Carpaţi, monumentul este o construcţie masivă, cu un soclu
piedestal în trei trepte laterale, pe care este înălţat un bloc paralelipipedic, cu o
cruce mare în basorelief, tot din piatră rostuită. Înălţimea totală a monumentului
Ţara Bârsei 151
este de 6,5 metri. Î n firida semicirculară a soclului, un memento scris cu litere

mari, sculptate, aminteşte trecătorilor că
,,ACI
ODIHNESC OSEMINTELE
OSTAŞILOR CĂZUŢI ÎN
LUPTELE DIN JURUL
PREDEALULUI Î N ANUL
1916
RECONSTRUIT ÎN ANUL 1938 DE
SOCIETATEA CULTUL EROILOR
COMITETUL CENTRAL"
Monumentul este ridicat în mijlocul unui cimitir militar mixt, româno
germano-maghiar. Vecin pe latura nordică cu o pădure de conifere, iar pe cea
sudică, dincolo de şosea, cu pârâul Râşnoava, întins pe 375 m.p. cimitirul are, pe
lângă monument, două troiţe din lemn, şi 20 de cruci din beton 1 O ale ostaşilor
-
români şi 1 O ale celor germani şi unguri. Pe crucile din dreapta aleii, sunt dăltuite
gradele, numele şi prenumele a 1 1 militari români, aparţinând Diviziei 2 1
Infanterie, a generalului Lambru, şi Diviziei 1 O Infanterie, a generalului
Văitoianu. Aceşti eroi sunt: ,,MAIOR IONESCU, CĂPITAN MARINESCU, LT.
CIOBANU NICOLAE, LT. MANOLESCU D-TRU, SUB LT. ALEXANDRESCU C
TIN, SUB LT. DĂMĂCEANU VICTOR, SUB LT. IONESCU OCTAVIAN (cruce
ruptă), SUB LT. POPESCU IOAN, CAP. TOMESCU IOAN, SOLD. PUTOR
GHEORGHE ŞI SOLD. NECULAI TUDOR" (în mormânt comun). Somnul lor de
veci este străjuit, încă, de o troiţă-cruce din lemn (parţial deteriorată în 1 998), cu
două braţe laterale curbate şi acoperiş, având sculptate pe elementul central
însemnele ostăşeşti - casca, săbiile încrucişate, ramurile de laur - şi epitaful:
„ 1 916- 1 9 1 8. ACI ODIHNESC ÎN PACE VITEJI Al
NEAMULUI ROMÂNESC CARI AU CĂZUT LUPTÂND
PENTRU DESROBIREA ŞI ÎNTREGIREA LUI.
= DUMNEZEU = SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE"
Troiţa din stânga, alcătuită dintr-un ansamblu de trei cruci treflate ce
converg la bază, are, de asemenea, acoperământ, iar pe braţe, sculptate, casca,
săbiile încrucişate şi textul
„PRO PATRIA. 1 9 1 6"
În faţa ei sunt plantate cele 1 O cruci din beton, cu numele şi prenumele
militarilor germani şi maghiari, îngropaţi alături de oştenii români, în acelaşi
pământ răscolit de obuze. Cimitirul este împrejmuit cu un zid din piatră rostuită,
are o portiţă din fier forjat, şi alee de acces din şosea la monument. Ultima
restaurare s-a efectuat în anul 1 995 prin S.C. Construct S.R.L. De îngrijirea şi
repararea periodică a cimitirului şi monumentului, se ocupă Primăria
municipiului Predeal, cu sprijinul Vânătorilor de Munte.
*
* *
„E-o luptă-acolo 'n neguri, spre crestele 'n zigzaguri

Şi strigătul spre culme e-acum tot mai sonor,
Fâşii de nori atârnă ca sfâşiate steaguri
Şi-acoperă cu falduri pe cei ce cad şi mor. . .

Muntii")
„
'
Mausoleul ostaşilor romam,

căzuţi în primul război mondial pe cres
tele munţilor din împrej urimile Predea
lului, a fost construit în anul 1 938, pe
vârful numit „La Cleşte" ( 1 46 1 metri).
Zidit din piatră de munte, rostuită, are
formă cubică, în scară, cu latura la bază
de 3 ,0 metri ; este înalt de 6,0 metri, în
terminalul construcţiei aflându-se un
vultur cu aripile întinse.
44 de trepte din beton, flancate de două şiruri de brazi înalţi, duc de la
platoul Cabanei Vânătorilor de M unte, la acest „templu al durerii şi
sacrificiului ostaşilor români". Deasupra uşii metalice de la intrare, este fixată o
placă din tablă nichelată, pe care sunt gravate cuvintele :
„PAT R I A RECUNOSCĂTOA RE.

1 9 1 6- 1 9 1 8"
precum şi o ministemă cu spade, şi însemnul annei Vânătorilor de Munte.

În interiorul mausoleului, pe două plăci laterale de 4x25 centimetri, din
bronz, sunt încrustate însemnele militare - casca, spada şi ramurile de lauri,
precum şi inscripţia:
„ 1 9 1 6- 1 9 1 8. PENTRU PATR I E .
S O C . C ULTUL EROILOR"
Pe peretele opus intrării, se află o cruce treflată din bronz, care are scris
1916-1918
"
la întretăierea braţelor „ . Sub ferestre sunt osuarele care adăpostesc o
parte din osemintele a 1 26 de eroi aparţinând unităţilor „Grupului Predeal" .
. . .În Valea Iadului, prin care şerpuieşte drumul de munte către mausoleu,
se aude şi acum, în fiecare mij loc de toamnă, ecoul îndepărtat al exploziilor de
grenade, şuieratul gloanţelor, şi suspinul celor ce au căzut eroic pe crestele
carpatine de la sud de Ţara Bârsei ! . . .
*
* *
Tara Bârsei 1 53
La ieşirea din Predeal, spre Azuga, în hotarul dintre cele două localităţi, se
află „Cimitirul Eroilor Români", pe al cărui portal este dăltuit textu l :
„PENTRU PATRIE
1 9 1 6- 1 9 1 8- 1 944"
Împrej muit cu gard din fier forjat, şi
rame metalice cu zăbrele, pe fundaţie
de beton, cimitirul cuprinde în
perimetrul său, sub bolta de cetină, trei
troiţe din lemn de stejar, şi 1 60 cmci
militare din beton proaspăt vărnite. O
alee centrală, cu trepte betonate, urcă de
la şoseaua naţională E-60 la troiţa mare
din mijlocul cimitirului .
Pe faţada troiţei, înaltă de 5 ,0 metri şi decorată cu însemnele militare -
casca, săbiile încrucişate şi ramura de laur - sunt scuipate cuvintele:
„NE ÎNCHINĂM L UPTĂTORILOR PENTRU
ÎNTREGIREA NEAMULUI ŞI SFÂNTA LOR
JERTFĂ O CINSTIM ŞI O MĂRIM"
Dedesubt este fixată o placă inox de 20x40 centimetri cu textu l :
„ACEASTĂ PLACĂ ESTE DEZVELITĂ ÎN MEMORIA CELOR DOUĂ

PERSONALITĂŢI:
9
ÎN J�fJt:g��:��i8xi g ��
T Hi 946
CARE AU ÎNTEM EIAT ŞI ÎNTREŢINUT ACEST CIMITIR ÎNTRU ODIHNA ŞI
CINSTIREA EROILOR NEAMULUI. 25 OCTOMBRIE 1 994".
Mormântul învăţătorului Drăghici Constantin se află în incinta cimi
„CĂPITAN REZERVĂ
tirului, şi are pe cruce o placă inox, cu următorul epitaf:
CONSTANTIN DRĂGHICI, LUPTĂTOR DÂRZ AL BĂTĂLIILOR DE PE DIHAM,
SORICA, MĂRĂŞTI ŞI OITUZ 1 9 1 6- 1 9 1 7, ÎNTEMEIETOR AL ACESTUI MONU
MENT ISTORIC, ÎNVĂŢĂTOR IUBIT AL AZUGII. NU TE VOM UITA ÎN VECI''.
„ .Din depărtare, Crucea Eroilor de pe Caraiman străj uieşte somnul de
veci şi memoria eternă a vitej ilor oşteni ai Armatei Române !
*
* *
„„ .Amsă rog să fiu îngropat lângă acei care ne-au fost strămoşi
şi călăuzitori. Acolo la Iancu-Mare voi să fiu„ .
Poate voi gândi că tot acolo lângă mine va trebui să fie ş i ultimul tău lăcaş.
Coborând în mormânt, eu azi şi tu mâine, ne vom înălţa, sunt sigur.
Acolo va fi singură şi dreaptă răsplata„ .
Nici o lacrimă!„ .
Ion".
(fragment din ultima scrisoare adresată de mareşalul Ion Antonescu;
soţiei sale Maria)
Sus pe Cioplea, pe strada Libertăţii nr.90, a fost

montată pe portalul de intrare al vilei„Căprioara„ o
placă din marmură neagră, de 60x40 centimetri, pe
care sunt dăltuite cuvintele tulburătoare:
,,În această vilă a locuit cel mai mare Oştean
Român al sec. al XX-iea Mareşalul ION
ANTONESCU".
Două ramuri de laur încadreţtză textul omagial.
Trecătorule, opreşte-te pentru o clipă, în faţa
plăcii comemorative, închinată acestui Martir al
POPORULUI ROMÂN, cel care, în faţa călăilor săi,
a trădătorilor şi vrăşmaşilor, a glăsuit astfel:
,„ . Istoria, cu seninătatea ei aspră, va judeca în perspectiva veacurilor, a
.
civilizaţiei şi a drepturilor, lupta armatei noastre, jertfa neamului românesc

pentru drepturi, pentru Cruce şi pentru dreptate. . „
.
Notă biografică: Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, în 2/1 4 iunie 1 882. Fiu de
militar, a îmbrăţişat de copil meseria armelor. După o carieră ostăşească strălucită
de peste 40 de ani, a devenit mareşal al României şi Conducător al Statului. A
fost un participant activ, alături de ceilalţi doi mareşali ai armatei noastre,
Constantin Prezan (27 ianuarie 1 86 1 - 27 august 1 943) şi Alexandru Averescu (9
martie 1 859 - 3 octombrie 1 938), la Războiul Întregirii, şi la campania din
Transilvania - 1 9 1 9.
În cel de-al doilea război mondial, a fost Comandantul de Căpetenie al
Oştirii în „Cruciada împotriva bolşevismului", 1 94 1 - 1 944.
Ucis, la 1 iunie 1 946, la Jilava, de gloanţele roşii ale plutonului de
execuţie, a plecat în Eternitate, lăsând în unna sa un Nume, o legendă şi un
strigăt: „Trăiască România!"
Intitulat ,,Înger înaripat", grupul statuar din

imaginea alăturată, este amplasat la iesirea din
Predeal în dreptul postului de control al Poliţiei, în
faţa clădirii clubului A.S.A.
Este dispus pe două terase: pe cea superioară se
află grupul statuar - doi militari neînarmaţi, şi un
înger alb, înalt de 1 ,75 m. -, iar pe cea inferioară,
este amenaj ată o „CIŞMEA A COPIILOR", având
inscripţionat următorul mesaj : „COPILE DRAG.
HAR CURAT INIMĂ DE OSTAŞ. ÎS DATOR
CARTEA SACRĂ DĂRUITĂ ŢIE VIOI PION
VIU. - OSTAŞUL -".
Ţara Bârsei 1 55
La baza ansamblului monumental, este aşezată o placă din piatră, pe care

sunt dăltuite cuvintele
„DEMOCRAŢIE, DEMNITATE, LIBERTATE".
Pe soclul grupului statuar este scris: ,,RENAŞTERE, ONOR EROILOR".
*
* *
Revoluţia română din 1 6-22 decembrie

' 89, încheiată cu sfârşitul dictaturii
comuniste, a avut morţii şi martirii săi. Au
murit cei vinovaţi de genocid - doi ! - iar,
în schimb, au fost jertfite zeci şi sute de
fiinţe nevinovate ! Printre acestea, s-au
numărat şi cele zece pâlpâiri de „flacără
verde" abia aprinsă,
„SUBLOCOTENENŢII POST MORTEM

BĂLAN GH. VALERIU
DIGULESCU GH. GHEORGHE
GANEA R. SILVIU
IVAN ST. CONSTANTIN-DANIEL
IMECS L. LASZLO PARCANSCHI V. ALEX-ANDREI

MULLER A.R. ANTAL-:LASZLO TOADER GH. IULIAN
NEAGU R. SEBASTIAN-CĂTĂLIN VLAICU I. MARIAN-CĂTĂLIN
... care au făcut suprema jertfa pentru recâştigarea drepturilor
democratice ale poporului român, a demnităţii umane, lichidarea dictaturii şi
totalitarismului din România"
(Ordinul de Zi, din 1 5 . 1 2. 1 999, al comandantului U.M. 0 1 0 90 Predeal)
În memoria lor, camarazii au înălţat un monument, pe platoul din faţa
comandamentului unităţii, monument dezvelit şi sfinţit la 1 5 decembrie 1 990, în
prezenţa rudelor celor decedaţi între 22-25 decembrie 1 989, la Braşov.
Construit din beton armat, placat cu marmură albă, este înalt de 4,0 metri
şi are o formă geometrică în unghiuri drepte. Elementul central, mai înalt, are
dăltuită pe suprafaţa sa, o spadă verticală. Pe cele două elemente-soclu laterale,
sunt inscripţionate, cu bronz auriu, numele şi prenumele militarilor căztiţi,
precum şi epitaful:
„VEŞNICĂ POMENIRE EROILOR REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1 989"
*
* *
Pe strada Şoimului nr. I , în curtea

sediului Poliţei municipiului Predeal, un
monument din beton armat, placat cu
marmură albă, are dăltuit pe faţadă semnul
crucii şi textul:
„GLORIE EROILOR CĂZUŢI ÎN
REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1 989"
A fost inaugurat şi sfinţit, la 1 decembrie 1 99 1 . Construit din iniţiativa

comandantului Poliţiei locale, colonelul Viorel Turcu, cu sprij inul colegilor din
unitate, monumentul este închinat celui al cărui nume a rămas întipărit, atât în
cugetul camarazi lor săi, cât ş i pe placa inox dinspre clădire:
„ÎN MEMORIA SUBLOCOTENENTULUI EROU GHEORGHE LEP ĂDATU"
Acesta a fost secerat de rafala unei puşti-mitralieră, în timp ce se afla în
m isiune de însoţire şi pază, a unui transport umanitar cu medicamente!
O tragedie petrecută la pasajul superior dinspre Uzina 2 - Braşov, ca
multe altele din acele zile şi nopţi învolburate !
Mormântul eroului se află în curtea mănăstiri i „Sfântul Nicolae", din
Predeal. Pe faţada semnului de căpătâi - un frumos monument cu cruce, din
marmură albă, împodobită cu o coroniţă din ramură de laur, sculptată - sunt
dăltuite, sub fotografie, următoarele rânduri :
„LEPĂDATU GHEORGHE
D. 24 XII. 1 989
PLUT. MAJ.
CĂZUT ÎN REVOLUŢIE"
Pe spate, către mormânt, este fi xată o placă, din
marmură neagră, având sculptat următorul text:
„AICI ODIHNEŞTE SCUMPUL NOSTRU
LEPĂDATU GHE. EROU
26. VIII . 1 950 24.XLI. 1 989
TE-AI STINS DIN FLOAREA VIEŢII SUFLET

CURAT ŞI NEVINOVAT. TU AI FOST TOT CE
AM AVUT MAI DE PREŢ PE LUME ŞI VEI
RĂMÂNE ÎN INIMILE NOASTRE ZDROBITE DE
DURERE"
(n .a. a fost avansat P . M . la gradul de sublocotenent)
*
* *
În curtea aceleiaşi mănăstiri se află şi un monument din marmură neagră,

având o cruce albă în terminal.
Ţara Bârsei 1 57
Ridicat pe o platformă din beton, ş1 pe un soclu

paralelipipedic de 1 ,5 x 1 ,2x0,6 metri, având înălţimea
totală de 3 , 5 metri. Pe faţada monumentului nu este
inscripţionat nici un text; doar pe o panglică legată de
grilajul împrej muitor se puteau citi cuvintele:
Partidul „PENTRU PATRIE" PLÂNGEM LACRIMA DE
SÂNGE. NE CUMINECĂM PRIN VOI .
Însemnul memorial a fost ridicat în anii 1 997-
1 998, de fundaţia „Buna Vestire", care organizează şi
parastasuri la acest monument (localnicii spun că
participanţii sunt legionari şi urmaşi ai lor).
În colţul din dreapta-faţă al perimetrului, este amplasată o cruce

metalică, înaltă de 1 ,75 m„ pe care, de asemenea, nu este scris nimic.
PREDELUŢ (Bran)
M i ca localiate brăneană - numită când Predeal, la 1 805, când Pre Deal -

nu are însemne memoriale de eroi, cu toate că asupra ei s-au abătut norii negri ai
celor două războaie mondiale.
Oare să nu-şi mai amintească localnicii, de cei din neamurile Funariu,
Bucşa, Oancea, Petruşan, şi alţii, j ertfiţi pe fronturi străine, în 1 9 1 4- 1 9 1 8? ! Ori
de Duşescu Pantelimon Ioan, fost în Regimentul 6 „Mihai Viteazul'', mort în
1 9 1 7, în Moldova? !
Să nu merite să li se ridice, fie şi o simplă cruce de lemn, vitej ilor din
Detaşamentul Foişoreanu, îngropaţi în pământul răscolit de obuzele Diviziei 76
germane ce cădeau asupra Predeluţului, în 2 5 septembrie/8 octombrie 1 9 1 6? !
_
(Ioan Vlad, „Braşovul ş i Marea Unire'', pag. 1 1 6 ş i 1 2 1 ) .

Memoria tuturor acestor eroi, pomeniţi sau nepomeniţi, ar trebui să aibă o
altă soartă !
. „„Străbunii, pentru liniştea sufletului lor spunea mitropol itul Miron
-
Cristea - „.puneau la o răscruce de drum o troiţă lucrată cu toată cuvioşia sau

din sărăcia lor împărţeau o colivă pentru cei ce s 'au dus" „ . Ş i , adresându-se
celor cu simţire creştinească, mai spunea: „„ .cugetă la mulţămirea sufletească ce
ţi stă la îndemână când vei putea să-ţi zici că in locul in care a căzut un ostaş şi o
viaţă de om s 'a stins, ai înfipt tu un semn pentru cinstirea şi aducerea lui
aminte ... "
În Predeluţ, la 24 noiembrie 1 999, nu era „înfipt" nici u n semn
pentru cinstirea eroilor!
PREJMER
„DIN VREMEA VECHE ... NOI SUNTEM DE-O LIMBĂ ŞI DE-O LEGE . . .
TOŢI ROMÂNII LAOLALTĂ ASTA-I POHTA C E POHTESC.
PREJMER 20 X 1 5 99„
(Mihai Viteazul - Unificatorul,
inscripţie de pe monument)
„Din vremea veche" înseamnă, pentru Prejmer, din epoca Hallstatt, 1 200-
400 î.H„ a societăţii gentilico-patriarhale („Ţara Bîrsei", volumul I), înseamnă
vremea aşezărilor civile cu vetre ale dacilor liberi -configurate de istoricul
Hadrian Daicoviciu - înseamnă vremea când pe aceste locuri au venit colonişti
romani (pe hotarul Prejmerului s-a descoperit, în 1 887, un depozit cu 250 de
monezi de argint romane, iar, în 1 870, pe locul cărămidăriei, o sabie scurtă, de 46
de centimetri).
Istoria scrisă a localităţii a început, însă, de pe la
1 050, cu însemnări ale istoriografilor regelui ungur
Bela I, venit cu oşti pe aceste meleaguri. A continuat
apoi cu actul din 1 2 1 3, al episcopului catolic
Wilhelmus. Trecută mereu ,.prin foc şi sabie ",
localitatea Tartilleri - cum se numea la 1 240,
Prasmarul de mai târziu -, şi-a apărat existenţa, secole
de-a rândul, de pe zidurile celei mai puternice cetăţi
din Transilvania acelor timpuri, cetate ridicată în
vremea cavalerilor teutoni ( 1 225). Porţile ei s-au
deschis larg doar în acel sf'arşit de secol XVI, când
Voievodul şi-a găsit răgaz între zidurile sale groase,
pentru a admira, poate, monumentala frescă a anilor
1 450-1 460, ce dăinuie şi în prezent.
În memoria acelor timpuri, în centrul localităţii a fost ridicat monumentul
de forma „Coloanei fără sfărşit" brâncuşiene. Înaltă de 7 ,O metri, coloana, din
beton mozaicat în roşu, este alcătuită din 1 7 cupe succesive aşezate pe un
piedestal alb-gri şi un soclu octogonal în două trepte. Pe laturile piedestalului se
află următoarele meplaturi şi inscripţii :
- u n meplat (placă de 40x40 centrimetri, din cupru), reprezentând pe Mihai
Viteazul călare;
- un meplat cu capul domnitorului, înconjurat de cuvintele:
,,MICHAEL W AIVODA W ALACHAE TRANSALPINAE VTRAQVE";
deasupra este montată o placă din marmură albă, de50 x50 cm„ cu o
cruce neagră, în relief;
(ambele meplaturi poartă semnătura - DAICU)
- o inscripţie cu textul din motto;
Ţara Bârsei 1 59
- o inscripţie cu textul:
,,ÎN MEMORIA EROILOR CARE AU LUPTAT PENTRU ÎNTREGIREA
NEAMULUI".
Împrejmuit cu bare fixate într-o fundaţie de beton, monumentul este
decorat cu ronduri şi vaze de flori, aşezate într-o zonă verde triunghiulară; cinci
alei de acces converg la baza monumentului.
*
* *
Prejmerul a mai fost trecut ,.prin foc şi sabie", la 1 848, când oştenii
Legiunii Ţării Bârsei, conduşi de Constantin Secăreanu, au luptat, sub zidurile
cetăţii, contra armatei ungare, condusă de generalul Iosif Bem.
La 1 9 august/I septembrie 1 9 1 6, localitatea a fost eliberată prin luptă, de
Grupul „Tabla Buţii", format din ostaşi ai Regimentului 8 Infanterie (Ioan Vlad
„Braşovul şi Marea Unire", pagina 92).
28 de ani mai târziu, în zilele de 24-27 august 1 944, la gară şi la Poştă au
avut loc ciocniri armate ale grănicerilor români de la „Vama" Prejmer - sprijiniţi
de jandarmi şi de localnicii români - cu subunităţi hitleriste, aflate în retragere
spre nord.
Istoria Prejmerului s-a scris, totodată, şi cu sângele vărsat de fiii săi pe
diferite câmpuri de bătălie. Documente din Arhivele Naţionale - Direcţia
Judeţeană Braşov, conţin numele multor prej mereni - români, maghiari şi saşi,
deopotrivă - jertfiţi în cele două conflagraţii mondiale. Astfel, în primul război
mondial au căzut, printre alţii : plutonier Kaufnes George, sergent Schmidt
George, caporal Ianesch Ioan, caporal Rosenauer Ioan, fruntaş Donath Petre,
fruntaş Gunesch Ioan, soldat Gokesch Ioan, soldat Hellbutsch Ioan şi soldat
Sander Ioan (dosarul nr.2/ 1 92 1 M.O.N.T. - Prefectura Braşov, primar V.Şandru -
Prej mer); caporalul Beni Gheorghe, soldaţii Nergetz Gheorghe, Rosenauer
Martin Ioan, Schmidt Martin şi Tohăneanu Ioan şi Gheorghe (dosar nr.2/ 1 9 1 9,
Prefectura Braşov).
Dintre văduve, mai sunt menţionate: Arineanu Maria, Beke Elisabeta,
Beşchea Susana, Bruss Ana, Creţu Maria, Cristoloveanu Eufrosina, Gârceag
Susana, Iuga Maria, Reveica şi Tatiana, Kaul Anna, Klutsch Ecaterina, Lepăduş
Elena, Lox Anna, Marin Reveica, Mull Anna, Nagy Maria, Olteanu Maria,
Plontsch Ana şi Roza, Popica Elisabeta, Romer Anna, Roth Anna, Stanciu Maria,
Steiner Roza, Stelea Victoria, Şerban Paraschiva, Şoşu Paraschiva, Teutsch
Roza, Ţârea Maria şi Zeimes Sara (dosarul nr.25/1 948 al Prefecturii Braşov).
Pe o filă a Evangheliei bisericii ortodoxe cu hramul „Sfinţii Apostoli
Petru şi Pavel'', după lista preoţilor ce au slujit stănta biserică, este scris
următorul tabel:
1 60 Jertfă şi recunoştinfă
„Ostaşi eroi căzuţi pe Câmpurile de luptă în primul război mondial 1 9 1 4-1 9 1 8

din parohia Prejmer
Calboreanu Ioan Roşca Alexe
Calboreanu Gheorghe Dogaru Ioan
Stelea Moise Frateş Flore
Ţârea Nicolae Irimie Alexe
Condrea Ioan Dogaru Nicolae-Stupini
Stelea Moise Ghinea Moise
Drăgan Nicolae Petrica Nicolae
Şandru Coman Mihălilă Ioan"
Popia Alexe
Al doilea război mondial a abătut asupra prejmerenilor alte dureri, cu alţi
morţi, dispăruţi, invalizi, cu alte văduve şi orfani de război. Numele lor apar în
alte dosare de arhivă. Astfel, în dosarul nr. 1 52/1 942 M.O.N.T.-Prefectura Braşov,
sunt înscrişi:
• sergent Bocârnea Gheorghe, contingent 1 934, din Regimentul 89 Infanterie,
mort la 26 august 1 94 1 , în luptele de la Odessa, înmormântat la Kremidovka;
• sergent Găteje! Moise, contingent 1 938, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul I O Vânători, mort la 26 august 1 94 1 , la Odessa - Kerci;
• caporal Petric Ioan, contingent 1 94 1 , din Batalionul 3 Vânători de Munte,
mort la 1 8 decembrie 1 94 1 , la Sevastopol;
• fruntaş t.r. Arinean Ioan, contingent 1 933, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 22 Infanterie, mort la 3 iulie 1 94 1 , la Stolniceni, Basarabia;
• fruntaş Şerban Vasile, contingent 1 936, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 89 Infanterie, mort la 20 septembrie 1 94 1 , lângă Odessa;
• soldat Apafi Ioan, contingent, 1 935, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 28
august 1 94 1 , lângă Odessa;
• soldat Banu Nicolae, contingent 1 935, căsătorit, având cinci copii, fost în
Regimentul 72 Infanterie, mort la 4 septembrie 1 94 1 , în spital, la Chişinău;
• soldat Blendea Nicolae, contingent 1 93 1 , din Regimentul de Geniu al Marinei,
mort la 28 iulie 1 94 1 , pe canalul Sulina;
• soldat Cozac Ilie, contingent 1 932, din Spitalul de Campanie No.9, mort în
septembrie 1 94 1 , la Severinovka, Ucraina;
• soldat Gabor Ioan, contingent 1 930, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 3 1
• soldat Irimie Ioan, contingent 1 94 1 , din Regimentul 89 Infanterie, mort la 27
• soldat Lăxkes Wilhelm, contingent 1 94 1 , din Regimentul 4 1 Artilerie, mort la
4 septembrie 1 94 1 , la Kremidovka, Ucraina;
• soldat Marica Gheorghe, contingent 1 94 1 , din Bataliunul 2 Vânători de
Munte, mort la 27 iulie 1 94 1 , la Spitalul Brâncovenesc, Bucureşti;
• soldat Munteanu Nicolae, contingent 1 94 1 , din Batalionul 2 Vânători de
Munte, mort la 1 7 iulie 1 94 1 , lângă Nistru, în Basarabia;
Ţara Bârsei 161
• soldat Şerban Gheorghe Nicolae, contingent 1 932, căsătorit, având un copil,

fost în Batalionul 1 Vânători de Munte, mort la 1 8 iulie 1 94 1 , în Nagarian,
Ucraina;
• soldat Şerban Victor, contingent 1 934, din Divizionul 2 Tunuri Munte, mort la
20 septembrie 1 94 1 , în Crimeea;
• soldat Ţârea Nicolae, contingent 1 929, căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 89 Infanterie, mort la 8 august 1 94 1 , în Basarabia.
În dosarul nr. 1 2/ 1 942 al Prefecturii Braşov se află şi fişele 1.0.V.R. ale
următorilor soldaţi :
• Brânzea Ioan Ioan, născut la 1 2 mai 1 9 1 4, căsătorit, din Regimentul 6
Călăraşi, dispărut la 22 noiembrie 1 942, în Cotu Donului (fişa nr.45);
• Curuţu Gheorghe Ioan, născut la 1 4 aprilie 1 9 1 3, căsătorit, având trei copii,
fost în Regimentul 1 1 Artilerie, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului (fişa nr.40);
• Weber Gheorghe Ioan, născut la 1 1 iunie 1 9 1 1 , căsătorit, având doi copii, fost
în Regimentul 1 1 Artilerie, dispărut la 23 noiembrie 1942, în Cotu Donului
(fişa nr.48).
Au mai fost înregistraţi şi Bâgiu Nicolae, născut în anul 1 9 1 9, dispărut în
luptele din Cotu Donului, respectiv Mirică Gheorghe Gheorghe, născut la 2
august 1 92 1 în Prejmer, domiciliat în Hărman, din Regimentul 89 Infanterie, mort
la 26 seQtembrie 1 942, în Rusia.
În Dosarul nr. 1 6/ 1 943, al Prefecturii Braşov, sunt menţionate, în plus,
următoarele văduve din al doilea război mondial: Banu Maria cu cinci copii,
Banu Reveica cu trei copii, Bruss Ana cu trei băieţi, Colceriu Ana, Iuga Reveica,
Negrea I. Maria, Popra Maria şi Susana, Rechiţeanu Elena cu doi copii, Schmidt
Ana şi Roza cu câte doi copii fiecare, Stelea Paraschiva şi Tică Maria cu trei
băieţi.
În aceeaşi Evanghelie a bisericii ortodoxe, în cuprinsul tabelului intitulat:
Ostaşi eroi căzuţi pe Câmpurile de luptă în al doilea război mondial 1 94 1 - 1 945,
sunt trecuţi şi următorii:
Petrică Nicolae (Lt) Moldovan Gavrilă
Bălăşcuţă Gheorghe Rechiţean loan-Stupini
Bocâmea Alexandru Rechiţean Vasile
Bolovan Gheorghe Roşca Constantin
Blendea Gheorghe Roşca Gh. Constantin
Blendea Gheorghe-Stupini Roşca Eugen
Bâgui Ioan Stelea Radu
Balcu Ioan Stelea Gheorghe
Comşa Constantin Stelea Gh. Ioan
Ciolaca David Stele Gheorghe
Drângă V. Ioan Ţârea Nicolae
Găteje! Constantin Toma Gheorghe
Găteje! Nicolae Dogaru Gheorghe
Irimie Moise Popovici Victor
Marica Ioan
În tinda bisericii este expus un tablou cu fotografii ale eroilor comunei.

*
* *
În stânga altarului bisericii evanghelice din

curtea interioară a cetăţii, într-o nişă largă, este
montat un panou pliabil (triptic), din lemn de
esenţă tare, pe care sunt scrişi prejmerenii saşi
căzuţi („gefallen") şi dispăruţi („zufolge") în
primul război mondial, în total 77 din care 55
-
căzuţi în luptă şi 22 dispăruţi.

Deasupra numelor este epitaful:
„Sie starben ftir uns auh
dass wir !eben kănnen"
(Ei au murit pentru ca noi să putem trăi)
PURCĂRENI
Un vultur se roteşte în tării

Peste Carpaţii mei cu frunţi de piatră. . .
În lume nu-s mai multe Românii,
Ci una doar, şi-aceea ne e vatră!
(Victor Tulbure,
„Vatra fericirii")
În centrul localităţii a fost ridicat, în anul 1 937, un
frumos monument cu vultur. Iniţiativa a aparţinut
învăţătorului Popica Ioan, şi a fost susţinută de toţi
românii satului.
Este construit din beton armat pe o platformă cu
bordură de 5 ,5x5,5 metri, delimitată de un gard cu
module cilindrice turnate, şi portiţă din fier forjat la
intrare. Jur-împrejur sunt straturi cu flori. Monumentul
este alcătuit dintr-un soclu în trepte cu patru obuze, pa_-
ralelipipedul cu elemente decorative în basorelief -
crucea şi stema cu acvilă, spada şi sceptrul - plăcile cu eroii, şi vulturul din
terminal.
Acesta este din bronz, are aripile larg întinse, şi ţine în gheare un drapel
cu o pajură încoronată în vârful hampei. Pe faţada soclului, este montată o placă
metalică de 60x40 centimetri, cu inscripţia:
„ÎN AMINTIREA EROILOR MORŢI ÎN RĂZBOIUL ÎNTREGIRII
NEAMULUI"
Lateral sunt două plăci metalice de 80x40 centimetri, cu numele eroilor,

scrise cu litere din bronz, în relief, astfel: pe latura din dreapta:
Ţara Bârsei 1 63
TRANDABURU OPREA SUB.LT. MOROIAN GHEORGHE SOLDAT

MUNTEANU GH. IOAN CAPORAL MUNTEANU GHEORGHE
MUŞAT N. NISTOR MUŞAT CONSTANTIN
SÂMPETREANU GHEORGHE PITIŞ OPREA
ACHIM IOAN SOLDAT POPICA DUMITRU
BULARCĂ IOAN PROSAN IOAN
CIOC GH. GHEORGHE REBEICEA CONSTANTIN
CIOC IOAN REBEICEA GHEORGHE
COLTOFEANU IOAN STOICA GHEORGHE
DOMNIŞOR GHEORGHE STROE I. GHEORGHE
DRĂGAN IOAN ŞONEA GHEORGHE
FILIP NICOLAE ŢIŢEI I. GHEORGHE
FRĂŢILĂ NICOLAE ŢIŢEI GH. VLAD
LUNGU IOAN MITROFAN GHEORGHE
MOISEANU GHEORGHE PROSAN GHEORGHE
pe latura din stânga:
CÂRNU MATEI SUB. LT. MOLDOVEANU ZAMFIR
CÂRNU IOAN MOROIANU IOAN
MUŞAT I. D. GHEORGHE MUNTEANU IOAN
PITIŞ GHEORGHE FRUNTAŞ MUSCALU IOAN
MIRCEA GHEORGHE SOLDAT MUSCALU NICOLAE
BAGIU GHEORGHE MUŞAT I. IOAN
CAZAN GHEORGHE POPA GHEORGHE
CIOC I. GHEORGHE PRIMĂVARĂ IOAN
CIOCEA IOAN SASU MATEI
COŞNEAN IOAN STROE GH. CONSTANTIN
DOGARU NICOLAE STROE l .GH
DRAGOMIR IOAN ŢIREA IOAN
FRĂŢILĂ GHEORGHE ŢIŢEI I. IOAN
FRĂŢILĂ VICTOR VLAD ŞTEFAN
LUPU MATEI
pe spatele monumentului sunt
„EROII CĂZUŢI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN AL DOILEA RĂZBOI
MONDIAL
1 94 1- 1 945
POPICA IOAN LOCOTENENT
SA V AN GHEORGHE
MORĂRESCU DUMITRU SUBLOCOTENENT
SANDI BUCUR SERGENT T.R.
COLTOFEANU IOAN SERGENT
MITAN DUMITRU
MUŞAT GHEORGHE
STRÂMTU IOAN
ŞERB IOAN
ŞERBAN IOAN
ŞERBAN CONSTATIN
. 1 64 Jertfă şi recunoştinţă
DOGARU CONSTANTIN CAPORAL

IOSIF GHEORGHE
COLTOFEANU GHEORGHE FRUNTAŞ
DOGARU TRAIAN
POPICA VASILE
SLĂNICEANU IOAN
APOSTOL VASILE SOLDAT
BUDILEANU GHEORGE
CIOCEA MATEI
COJANU IOAN
SIBIAN NICOLAE
SIBIAN GRIGORE
STROIE GHEORGHE
RÂŞNOV
Localitatea despre care Nicolae Iorga scria, la 1 906, că este o „ . aşezare

. .
a slavilor din timpurile întunecate", Râşnovul zilelor noastre, are, în fapt, o isto
rie multimilenară. Descoperirile arheologice de la Gura Cheii, atestă că aici au
existat urme de locuire sporadică, atribuite culturii Musteriene, din paleoliticul
mij lociu, circa 60.000-40.000 î.H. Totodată, s-au descoperit şi unelte, podoabe şi
ceramică dacică din a doua epocă a Fierului; centrul principal al geto-dacilor,
menţionat de geograful Claudius Ptolomeus pe harta sa, era ,polisul" Cumidava.
După cucerirea Daciei în anul 1 06, romanii au construit în vecinătatea polisului
.
un castru - garnizoană a cunoscutei „Cohors VI Nova Cumidavensis Alexan
driana", cohortă destinată pazei trecătorilor Bran şi Predeal (în ruinele castrului a
fost găsită o inscripţie latină din vremea împăratului Alexandrus Severus, 225-
235 d.H.).
Peste o altă mie de ani, Rosenau - cum aveau să-l denumească coloniştii
saşi aduşi de cavalerii teutoni - era deja un târg bine organizat, cu o populaţie
harnică şi dârză în acelaşi timp, pregătită să-şi apere, la nevoie, dinapoia zidurilor
de piatră ale cetăţilor şi bisericilor, existenţa sa împotriva năvălirilor străine.
O singură armie a mai făcut tabără de pace pe aceste meleaguri - oastea
Voievodului Mihai Viteazul, găzduit, la 23 septembrie 1 600, între bastioanele
cetăţii ţărăneşti a Râşnovului !
O singură armie a mai fost, de asemenea, primită cu un entuziasm ne
stăvilit de populaţia Râşnovului - armata română eliberatoare, la 1 5 august 1 9 1 6!
De-a lungul venerabilei şi tumultoasei istorii a aşezării pitoreşti de la
poalele munţilor Bârsei, bunii şi străbunii râşnovenilor au plătit greu tribut de
sânge, fie pentru a-şi apăra propria lor vatră sau hotarul cel mare al Ţării, fie
înrolaţi sub drapel străin, în vremea când România începea dincolo de Carpaţi.
Eruditul paroh al bisericii ortodoxe române cu hramul „Sfântul Nicolae",
preotul Nicolae Gheorghe Puchianu-Moşoiu a întocmit o impresionantă listă cu
eroi ai Râşnovului, morţi şi dispăruţi în cele două războaie mondiale. Dintre
ostaşii români căzuţi în 1 9 1 4-1 9 1 8, sunt următorii: Armăsar Adam, Armăsar D
tru., Armăsar Dumitru, Armăsar Toma, Arsu Gheorghe, Badiu Ioan, Bălărău
Ţara Bârsei 1 65
Ioan, Bezdead D-tru., Bezdead Ioan, Bârlă Dumitru, Bârsan Ioan, Bârsan Ioan,
Bârsan Irimie, Bloj Ioan, Bloj Nicolae, Bordea Nicolae, Brezean Vasile, Butnar
Ioan, Butnar Vasile, Călbureanu Ion, Căprioara Nicolae, Ciocoiu D-tru., Ciocoiu
Gh., Ciurar Gh., Ciurar Ioan, Cârstocea Gh, Cârstocea Vasile, Clinciu Alexe,
Codlean D-tru., Codlean Gh., Crăciun Gh., Creţu D-tru., Creţu Ioan,
Cristoloveanu Gh., Cristoloveanu N., Dobrescu I. Ioan, Dogar Alexe, Drăgan
Ioan, Drăgoşelea I., Ducar Anastasie, Ducar D-tru., Găină Alexe, Găină Nicolae,
Găinar Ioan, Găinar N. Ioan, Grancea Nicolae, Lt. Hamsea Traian, Ilie Aurel, Ilie
I. Ioan, Lenţ Nicolae, Lepădatu Vasile, Lupu Andrei, Lupu D-tru., Lupu IO]ln,
Lupu N. Ioan, Machedon Achim, Machedon Nicolae, Manu (Manea) Gheorghe,
Manu D. Ioan, Marcu Vasile, Nan Costi, Nan Gheorghe, Nan Ioan, Nan Ioan,
Nan Ioan, Nan I. Ioan, Nan Nicolae, Nan Staicu, Nanu I. Gh., Oancea Gh., Oţelea
D-tru., Oţelea N. Ioan, Pascu Vasile, Păltan Traian, Petric Ioan, Petric I. Ioan,
Pivodă Gh., Pivodă Gh., Pop Gheorghe, Popa Gh., Popa Ioan, Prejmereanu
Eugen, Prip Savu, Proca Gh., Proca Ioan, Putinaru Ioan, Radu Ioan, Răşină
Nicolae, Răşină Victor, Rusu I. Nicolae, Samoilă C-tin., Savu I. Ioan, Savu I.
Ioan, Scurtu Alexe, Scurtu Ioan, Scurtu Vasile, Soiu Dumitru, Stănilă Ioan,
Stăniloiu D-tru., Stoichit Nicolae, Cpt. Şofran Iancu (l.oan), Taropa Nicolae, Tret
Dumitru, Ţintea Gh., Vintilă Alexe, Vintilă D-tru., Vla'U;u Gh. şi Zămescu D-tru.
- morţi; Armăsaru Adam, Bârlă Vasile, Bârsan Nicofae, 'Blebea Nicolae, Brezean
C-tin, Brezean I. Ioan, Bucur Ioan, Caleş Costi, Codleanu Ion, Cramec I. Andrei,
Creţu Ioan, Dobrescu N. Ioan, Dobrescu Voicu, Găurici Dtru., Ghinea Ioan,
Langa I. Ioan, Marga Ioan, Mănişor D-tru., Mândrean Ioan, Oţelea Gh., Oţelea I.
Ioan, Oţelea Nicolae, Petric Nicolae, Porumb Ioan, Radu Ioan, Staicu Ioan,
Stănicel Traian şi Vlad Ioan - dispăruţi.
De asemenea, în dosarul nr.2/ 1 92 1 - M.O.N.T. al Prefecturii Braşov,
aflat la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, se găsesc foile de recensământ
ale celor căzuţi, întocmite la Râşnov, în data de 1 8 februarie 1 92 1 , care mai
cuprind, în plus, pe: Aldica (Aldea) Ioan, Bucşa Ioan, Mihui Ştefan, Puţan
Nicolae, Romers Martin, Stoica Ioan, Thiess Andreas şi Weitzel Georg.
În dosarul nr.25/1 948 al Prefecturii Braşov, sunt nominalizate, în plus,
următoarele văduve de război: Constantin Susana, Marin Elena, şi Slavicek
Carolina.
. .. Fiţi binecuvântaţi eroi în Neuitare

Căci voi aţi faurit pe veci o Românie Mare.
Noi, fiii voştri, din inimifacem jurăminte
Să ne iubim Biserica şi Neamul şi Sfintele Morminte...
(Preot Nicolae Gh. Puchianu)

*
* *
Pe 20 mai 1 999, în Ziua Înălţării

Mântuitorului Iisus Hristos - Ziua Eroilor,
în Piaţa Unirii a fost dezvelit un monument
închinat făuritorilor UNIRII ţinuturilor
româneşti, tuturor celor jertfiţi în Războiul
Întregirii. Realizat într-o formă arhi
tectonică deosebită, monumentul simbo
lizează drumul de luptă, martiriul
înaintaşilor, şi filele eroice scrise de ei de-a
lungul secolelor, în frunte cu Întîitorul
Unificator, domnitorul Mihai Viteazul.
Monumentul este decorat cu efigia în bronz a Voievodului, stema, o
cruce, şi două plăci aurii; în extremitatea superioară aflându-se flacăra veşniciei.
Ansamblul monumental este întregit de o „Masă a Reculegerii", cu cinci
scaune din piatră - care invită pe trecători la o pioasă meditaţie -, de alei, ronduri
de flori, gard viu, şi o salcie ale cărei ramuri parcă îi plâng pe eroi. Înălţătoare
sunt cuvintele inscripţionate pe faţada monumentului :
„GLORIE ETERNĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ ÎNAINTAŞILOR CARE
PRIN LUPTA, JERTFA ŞI VOINŢA LUI DUMNEZEU, AU ÎMPLINIT
NĂZUINŢA DE VEACURI A POPORULUI ROMÂN, FĂURIREA STATULUI
UNITAR ROMÂN PRIN MAREA UNIRE DE LA 1 DECEMBRIE 1918.
GENERAŢIILE PREZENTE ŞI VIITOARE AU DATORIA SACRĂ SĂ
PĂSTREZE ŞI SĂ TRANSMITĂ URMAŞILOR ACEASTĂ SFÂNTĂ
MOŞTENIRE".
La ceremonialul militar-religios al inaugurării, au participat reprezentanţi
ai autorităţilor judeţene şi locale, ai Asociaţiilor Veteranilor de Război, Cadrelor
Militare în Rezervă şi în Retragere, „CULTUL EROILOR", invitaţi din alte
localităţi, un numeros public, elevi. Un sobor de preoţi a oficiat slujba de
pomenire în Cimitirul Eroilor, şi de sfinţire a monumentului. Defilarea
subunităţilor de onoare, acordurile fanfarei militare, şi salvele de foc -
reverberate de zidurile multisecularei Cetăţi - au accentuat solemnitatea acestui
i mportant eveniment. Un grup de glasuri cristaline ale elevilor a interpretat
cântece şi poezii patriotice, între care tulburătoarele versuri ce au făcut înconjurul
Ţării Bârsei, până departe: �
... lnfipţi în glie, ca-ntr-o stîncă,

Am ascultat vechea poruncă
Ce-aveam din veci, de la străbuni:
„De-i scris ca să muriţi, Români,
Muriţi pe brazdă !...
(Ştefan Boţoiu - 1 935,
„Nu dăm o brazdă")
*
* *
În curtea bisericii cu hramul „Stăntul Nicolae Ciudovereţ" (Făcător de
minuni - n.a.), „cel mai vechi monument istoric din Ţara Bârsei, ctitorit de Radu
Ţara Bârsei 1 67
I-tatăl marelui voievod Mircea cel Bătrân" după cum se menţionează într-un
-
document expus în biserică - se află un cimitir cu 48 de morminte ale eroilor

români, căzuţi în cele două războaie mondiale.
Tot aici a fost înălţată o troiţă de lemn, precum şi un monument din beton
surmontat de o cruce treflată.
Troiţa, din lemn de stejar, a fost ridicată pe un

soclu de beton. Are înălţimea de 2,5 metri, şi se
constituie într-un ansamblu armonios de cruci,
colonete în torsadă, însemne ostăşeşti - casca,
sabia şi puşca -, sculptate cu o deosebită măiestrie
de un artist anonim.
La mijloc este dăltuită inscripţia votivă:
„ÎNTRU PROSLĂVIREA AMINTIRII
CELOR MORŢI CU GLORIE PENTRU NEAM.
COMUNEI RÂŞNOV MAI 1 936"

Troiţa este amplasată în capătul dinspre pădure al cimitirului. Un acoperiş
streaşină „în două ape", consolidează şi protejează elementele decorative
componente. Ea stă, pe mai departe, de veghe la căpătâiul celor ,,morţi cu glorie
pentru neam". .
Monumentul, ridicat la intrarea în cimitirul bisericii, este alcătuit din patru
corpuri paralelipipedice de beton mozaicat, suprapuse şi aşezate pe un piedestal
soclu în trei trepte, şi o platformă-fundaţie de 3,5x3,5 metri. Construcţia
realizează o înălţime totală de 4,5 metri.
Pe laturile sale sunt dăltuite însemne, inscripţii şi nume ale eroilor, astfel:
- pe faţada monumentului, sub crucea în telief şi stema oraşului:
„ETERNĂ RECUNOŞTINŢĂ ARMATEI ROMÂNE
1 9 1 6- 1 9 1 8
IOAN NAN D-TRU. BÂRLĂ
GHE. PIVODĂ SAVU PRIP
IOAN BADIU IOAN PROCA
GRE. ARSU GHE. VLAICU
GHE. ŢINTEA STAICU NAN
NICOLAE NAN GRE. OANCEA
IOAN PETRIC D-TRU DUCAR
IOAN I. ILIE GHE. CÂRSTOCEA
GHE. PROCA GHE. CIOCOI
IOAN RADU D-TRU. VINTILĂ
GHE. MILOI IOAN I. NAN
IOAN DRĂGAN IOAN POPA
GHE. POPA IOAN STĂNILĂ
ALEXE GĂINĂ IOAN BLOJ
NICOLAE BLOJ D-TRU. CIOCOI
IOAN SCURTU D-TRU. TRET

IOAN NAN D-TRU SOIU
GHE. NAN GHE. POP
GHE. MUNTEANU IOAN CREŢU
D-TRU. CREŢU GHE. CRĂCIUN
COSTI NAN IOAN O. MANU
GHE. MANU IOAN I. SAVU
IOAN N. LUPU IOAN CIURAR
GHE. PIVODĂ GHE. CODLEAN;
Tot aici este montat un meplat în bronz al domnitorului Mihai Viteazul;
- spre stradă sub însemnele ostăşeşti - casca, sabia şi teaca încrucişate -:

1 9 1 6- 1 9 1 8
IOAN N . OŢELEA D-TRU. D. OŢELEA IOAN NAN
NICOLAE TAROPA VASILE BUTNAR TOMA ARMĂSAR
C-TIN. SAMOILĂ IOAN BĂRĂSCU ALEXE CLINCIU
IOAN I. SAVU CPT.IOAN ŞOFRAN v·A SILE CÂRSTOCEA
D-TRU. BEZDEAG NICOLAE LENŢ VASILE MARCU
IOAN BEZDEAG IOAN DRĂGUŞELEA ANDREI LUPU
LT. TRAIAN HAMSEA ALEXE SCURTU NICOLAE GRANCEA
D-TRU ARMĂSAR DUMITRU ARMĂSAR D-TRU CODLEAN
IOAN I. ARMĂSAR NICOLAE I. RUSU IOAN GĂINAR
EUGEN PREŞMEREAN IOAN BUTNAR IOAN N. GĂINAR
VASILE PASCU NICOLAE CRISTOLOVEAN D-TRU. ZĂRNESCU
NICOLAE RĂŞINĂ NICOLAE STOICHIŢ D-TRU. LUPU
VICTOR RĂŞINĂ NICOLAE GĂINĂ IOAN BÂRSAN
ADAM ARMĂSAR D-TRU. MUNTENAŞ GH. CIURAR
IOAN I. DOBRESCU AUREL MUNTEANU IRIMIE BÂRSAN
VASILE LEPĂDATU NICOLAE MACHEDON IOAN BÂRSAN
GH. CRISTOLOVEANU ACHIM MACHEDON GH. I. NANU
IOAN N. PETRIC VASILE SCURTU IOAN CĂLBUREANU
ANASTASE DUCAR AXENTE VINTILĂ AUREL ILIE
IOAN PUTINARU NICOLAE CĂPRIOARA IOAN BĂLĂRĂU
ALEXE DOGARU D-TRU. STĂNILOI IOAN LUPU
TRAIAN PALTAN NICOLAE BORDEA VASILE BREZEAN
RIDICAT PRIN OSÂRDIA ŞI PRIN CONDUCEREA PREOŢILOR
PREOT NICOLAE PUCHIANU, PREOT NICOLAE BĂŞA
PAROH PAROH
ŞI CU SPRIJINUL O-LOR DORIN PROCA, CORNELIU BOTEANU, BOROŞ
ION ŞI CREDINCIOŞILOR ORAŞULUI RÂŞNOV
ÎN ANUL DOMNULUI 1 993";
Ţara Bârsei 1 69
partea din spate (către lizieră), sub tun:
EROII CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL DIN

1 940- 1 945
SCHIBA IOAN
PROCA C-TIN.
SCURTU IOAN
PIVARU DUMITRU
STOIA ALEXE
DIHOIU ALEXE
STOICHIŢ D-TRU.
COMĂNELEA VASILE
MUNTENAŞ GHE.
DUCARU GHE.
BLEDEA IOAN
STĂNILOIU IOAN
PREOTESCU GHE
MACHEDON VASILE
BLEBEA N.
PETRIC N.
LT. D-TRU ŞTEFĂNESCU;
lateral stânga (spre cimitir), sub un
tricolor găurit, sculptat în relief
DECEMBRIE 1 989
SUB. LT. P.M. EROU MARTIR
BOTEANU BOGDAN MIHAI.
Cimitirul din curtea bisericii ortodoxe vechi este împrejmuit cu stâlpi din
beton, de formă prismatică, uniţi cu un lanţ cu zale mari.
*
* *
Evidenţa râşnovenilor morţi şi dispăruţi în Războiul Reîntregirii este

reflectată, parţial, de următoarele documente aflate la Arhivele Naţionale -
Direcţia Judeţeană Braşov: dosarele nr.2 şi 3/ 1 9 1 9- 1 942 ale Prefecturii Braşov,
tabloul Primăriei Râşnov - Biroul 1 .0.V.R„ datat 29 iulie 1 943 şi tablourile din
24 iunie, respectiv 1 3 iulie 1 945, semnate de primarul Ioan Vintilă, notarul Ioan
Butnariu şi şeful biroului 1.0.V.R., învăţătorul Ştefan Cosma.
Astfel, sunt nominalizaţi următorii militari morţi:
• căpitan(r) Ţăranu Petre Nicolae, 52 de ani, născut la Oprişeni-Bradu, Suceava,
căsătorit, având doi copii, fost în Batalionul 6 Administrativ, mort la 1 5 aprilie
1 945 în Spitalul de Campanie No.22, Tisa -;
• locotenent Ştefănescu Dumitru - (fără date);
• plutonier major Butnariu Nicolae Nicolae, căsătorit, din Corpul V Teritorial
Ploieşti, mort la 7 septembrie 1 94 1 , în gara Karpova -;
• sergent Marga Ana Ioan, contingent 1 944, din Batalionul 2 Munte, mort -;
• sergent Mastan Ioan, contingent 1 933, căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 89 Infanterie, mort la 6 septembrie 1 944 -;
• fruntaş Petric Nicolae Nicolae, 3 1 de ani, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 3 Vânători Motorizat, mort la I O august 1 94 1 , în Ucraina -;
• fruntaş Schiba Ion Ioan, 2 1 de ani, din Divizionul 3 Tunuri Munte, Piatra
Neamţ, mort la 8( 1 8) iulie 1 94 1 , în Ojevo -;
• fruntaş Ursu Maria Ioan, contingent 1 944, din Comandamentul Corpului de
Pompieri Militari „Sfântul Gheorghe", mort la 24 august 1 944, în
bombardamentul aerian german din Bucureşti;
• fruntaş Vrânceanu Gheorghe, contingent 1 936, din Regimentul Dorobanţi,
mort la 20 septembrie 1 944, în Pădurea Giroc, Timiş Torontal;
• Bârsan Gheorghe - comunicat decesul la 7 octombrie 1 944;
• Blebea Ioan - (fără date);
• soldat Blebea Gheorghe Nicolae, 34 de ani, căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 8 Dorobanţi, mort la 1 5 octombrie 1 94 1 , în Dalnik, Ucraina;
• Bucur Gheorghe - comunicat decesul la 20 august 1 94 1 ;
• soldat Burtz (Barff) Gheorghe, 34 de ani, căsătorit, avănd doi copii, fost în
Batalionul 22 Vânători de Munte, mort la 26 ianuarie 1 943, în Caucaz -;
• soldat Comănelea Vasile, 32 de ani, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 27 Dorobanţi, mort la 1 1 septembrie 1 94 1 , în luptele de la Odessa;
• soldat Cozac Ilie, contingent 1 934, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 9
septembrie 1 94 1 , în Severinanka, Ucraina;
• soldat Cazac Nicolae Nicolae, contingent 1 94 1 , din Batalionul 4 Vânători de
Munte - comunicat decesul la 20 iulie 1 942;
• · soldat Creţu Gheorghe Dumitru, 2 1 de ani, din Regimentul 89 Infanterie, mort
la 29 august 1 94 1 , în gara Kalenderova -;
• soldat Dihoiu Ioan Alexe, 27 de ani, din Batalionul 2 Vânători de Munte, mort
la 3 1 ianuarie 1 942, la Simferopol, în Spitalul de Campanie No.7,
înmormântat în Bogdanovka, Crimeea;
• Ducaru Gheorghe - (fără date);
• Freidelt Edgardt - (fără date);
• Grancea Gheorghe -, mort la 28 august 1 94 1 , în Crimeea;
• Grancea Nicolae Ioan, căsătorit, având doi copii, mort în 1 942 -;
• soldat Ilie Gheorghe, contingent 1 943, din Regimentul 89 Infanterie, mort la
1 9(27) septembrie 1 942 -;
• Ilie Nicolae Nicolae - comunicat decesul la 3 noiembrie 1 942;
• soldat t.r.Kasch Ioan Martin - Hugo, căsătorit, având doi copii, fost în
Batalionul 4 Vânători de Munte, mort accidentat -;
• soldat Klein Iacob Iacob, născut la 4 aprilie 1 894, căsătorit, având trei copii,
mort la 2 iulie 1 942, în Spitalul Militar „Regina Maria", Braşov;
Ţara Bârsei 171
• soldat Marzell 1.Iohann, născut la 9 februarie 1 895, căsătorit, având doi copii,
Cercul Teritorial Braşov, mort la 10 ianuarie 1 944, ,jn permisie acasă la
Râşnov, de miocardită";
• soldat Pivaru Ioan Dumitru, 23 de ani, din Regimentul 1 5 Dorobanţi, mort la
23 octombrie 1 944, în luptele de la Gherla;
• soldat Poneiu Ecaterina Gheorghe, 23 de ani, din Batalionul 2 Vânători de
Munte, mort la 27 iulie 1 943, în Neberdskaveskaia, Secţia II Ambulanţă;
• soldat Proca Iordache Constantin, 22 de ani, din Batalionul 3 Vânători de
Munte, mort Ia 1 3 septembrie 1 94 1 , în Siretuhova, Ucraina, înmormântat în
Cimitirul Eroilor din Nowo-Alexandrovka, comunicat decesul la 2 februarie
1 942;
• Savu N. Gheorghe - (fără date);
• soldat Scurtu Ioan Ioan, 20 de ani, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 23
septembrie 1 942, în Cotu Donului, rănit de schije;
• Sfetcovici Constantin, -, comunicat decesul la 1 5 noiembrie 1 94 1 ;
• Soiu Gheorghe Traian, -, comunicat decesul la 1 5 aprilie 1 943;
• Stenner H. Heinrich, contingent 1 933, din Regimentul 1 O Dorobanţi, mort la 4
octombrie 1 94 1 , în Dalnik, -;
• Truetsch lohann , -, comunicat decesul la 1 0 august 1 943 ;
• soldat Tudoran Valeria Ioan, născut la 4 martie 1 9 1 9, din Regimentul 3
Roşiori, mort la 4 februarie 1 944, în Crimeea.
În aceleaşi documente sunt menţionaţi şi ostaşi dispăruţi în război,
precum:
• sergent major (r) Muntenaş Ioan Gheorghe, contingent 1 944, din Regimentul
1 5 Infanterie, „dispărut în războiul Reîntregirii";
• sergent Stoichiţ Dumitru, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut în luptele din
Moldova, în 1 944 -;
• sergent Viziteu I. Dumitru, contingent 1 938, născut în Ungureni, Botoşani, din
Regimentul 82 Infanterie „Tâmăveni", dispărut în Cotu Donului -;
• caporal Gurău Vasile, contingent 1 942, din Batalionul 3 Vânători de Munte,
disărut la 1 1 mai 1 944, în Crimeea;
• caporal t.r. Rossler Kurt Helmuth, contingent 1 935, căsătorit, având un copil,
fost în Regimentul 1 1 Artilerie, dispărut între 20-23 noiembrie 1 942 -;
• fruntaş t.r. Bartesch W. Friederich, învăţător, contingent 1 936, din Divizionul
3 Tunuri Munte, dispărut la 24 august 1 944 „între Bacău şi Roznov";
• soldat Bergel Francisc, născut la 1 2 decembrie 1 9 1 3, în Răşinari, căsătorit,
având patru copii, fost în Regimentul 6 Călăraşi, dispărut în noiembrie 1 942,
la Cotu Donului;
• Binnen Gheorghe (Georg) Gheorghe, - (fără date);
• soldat Butcă P. Gheorghe, contingent 1 942, născut în Ungureni, Botoşani,
căsătorit cu Elena, dispărut -;
• soldat Butnariu Petru Constantin, contingent 1 944, născut în Slobozia-Herţa,

Dorohoi, căsătorit, având doi copii, dispărut la l O iunie 1 944, în Nemţurcr,
Dorohoi;
• Ciuraru Dumitru, - (fără date);
• soldat Coşcodar Maria Gheorghe, căsătorit, având trei copii, fost în
Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 24 septembrie 1 94 1 , în .Odessa;
• Crăciun Dumitru, - (fără date);
• soldat Feraru Nicolae Nicolae, contingent 1 930, căsătorit, având doi copii, fost
în Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 25 august 1 94 1 (sau mort la 24
septembrie 1 94 1 , în luptele de la Odessa);
• Frohlich Johann, - (fără date);
• soldat Luca Alexandru, contingent 1 935, din Batalionul 1 3 Vânători de
Munte, dispărut la 2 1 septembrie 1 943, -;
• soldat Machedon Gheorghe Vasile, contingent 1 937, căsătorit, având un copil,
fost în Regimentul 6 Vânători, „dispărut pe câmpul de onoare la 7 ianuarie
1 943, în Cotu Donului, Rusia";
• soldat Manea Radu Nicolae, contingent 1 942, din Regimentul 4 1 Artilerie,
dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• Mihai Ioan Nicolae, - (fără date);
• Mihalyko Iosif, contingent 1 934, din Batalionul 8 Vânători de Munte,
„dispărut de pe vapor la retragerea din Sevastopol spre Constanţa" -;
• Palko Emcrick Emerick, - (fără date);
• soldat Preotescu Ioan Gheorghe, contingent 1 942, din Regimentul 89
Infanterie, dispărut la 28 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Proca Dumitru Gheorghe, contingent 1 943, din Regimentul 8
Dorobanţi, dispărut la 28 octombrie 1 942, în Fominski, Taman;
• Schasko Rudolf Rudolf, - (fără date);
• Simion Ioan, - (fără date);
• Stăniloiu Elena Ioan, - (fără date);
• Stoia Alexe, - (fără date);
• soldat Tătuc Ana Dumitru, contingent 1 94 1 , din Batalinul 2 Vânători de
Munte, „dispărut în războiul Reîntregirii'', -;
• soldat Tinca Nicolae Gheorghe, contingent 1 939, căsătorit, având un copil,
fost în Compania 8 1 Poliţie/Inspectoratul de Jandarmi Constanţa, dispărut la
23 august 1 944, în Moldova, -;
• soldat Tinca Ion, contingent 1 93 1 , căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut la 2 1 septembrie 1 94 1 , în Dalnik, Ucraina.
*
* *
Tara Bârsei 1 73
În cartierul ,,Blocuri", la intersecţia străzii

Caragiale, se află un obelisc cu cruce, din beton
mozaicat. Înalt de 2,25 metri, este alcătuit dintr
un postament înalt, corpul în forma unui trunchi
de piramidă, ·şi crucea cu braţe drepte. La
întretăierea braţelor, este sculptat Mântuitorul
Iisus Hristos răstignit, iar pe postament inscripţia:
„ÎN MEMORIA EROILOR NOŞTRI

1 9 1 4- 1 9 1 9
ş i a părinţilor
Gh. şi A. DOGAR şi socru I. BREZIAN.
Ridic. de ION şi MARIA DOGAR
23/IV 1 939"
Cu o împrejmuire simplă, obeliscul avea, la 6 octombrie 2000, o
înfăţişare jalnică, .fiind lăsat în părăsire, atât de urmaşii DOGARILOR şi
BREZIANILOR, cât şi de cei desemnaţi să se îngrij ească de însemnele
memoriale ale eroilor neamului.
În cimitirul ortodox al oraşului, către
latura din spate, se află un mormânt comun,
împrejmuit cu o bordură de l O,Ox2,5 metri şi o
cruce de lemn, înaltă de 2,5 metri, ridicată pe un
soclu paralelipipedic, din beton şi gresie. Pe
însemnul memorial este inscripţionat următorul
text:
„21 122 SEPT. 1939
ÎN MEMORIA CELOR UCIŞI PENTRU UN
IDEAL
ŞI DRAGOSTE DE NEAM
IONICĂ EUGEN Dr. inginer
ŞIANCU EMIL Căpitan
COTIGA TRAIAN Avocat
PIHU GRIGORE Licenţiat
ŞUŞMAN IULIU Funcţionar
HERGHELEGIU IOAN Avocat
PROCA GHEORGHE Funcţionar
FAUR IOAN Dr. Teolog Profesor
PAPACIOC RADU S.Inginer
BORDEANU I. LIHACIU Avocat
Fundaţia <<Buna Vestire>> Braşov"
*
* *
În cimitirul săsesc al Râşnovului, se află mai multe morminte cu militari
saşi, fii ai localităţii, precum şi soldaţi germani şi austro-ungari morţi în primul
război mondial.
De asemenea, se găseşte un monument ridicat în

anul 1 927 şi o capelă, în interiorul căreia au fost
aşezate două panouri de 2,5x 1 ,5 m., din lemn
masiv maroniu, pe care sunt înscrişi 1 22 de saşi
râşnoveni, morţi şi dispăruţi pe front sau în
deportare (câte 6 1 pe fiecare panou, cu numele,
prenumele nr.casei şi inscripţ"ia:
„Dem Andenken Unseren Toten

1 94 1 - 1 949"
În amintirea morţilor noştri din
1 94 1 - 1 949
Monumentul, înalt de 4,8 metri, este construit din beton buciardat, pe o

platformă din dale de beton, şi este alcătuit din două corpuri paralelipipedice,
aşezate pe un soclu. Suprafeţele au inscripţionate pe ele numele şi numărul casei
a 40 de eroi saşi, căzuţi pe diferite frontri ale primului război modial, precum şi a
9 soldaţi germani (din care 7 au mormintele în cimitir, împreună cu doi maghiari).
Pe spate, către capelă, este dăltuit textul:
,,Den Deutschen Helden in Altdeutscher Treu
1 9 1 4- 1 9 1 8„
Eroilor germani recunoştinţă veşnică.
*
* *
În incinta Unităţii Militare de T�ansmisiuni, pe o
latură a marelui platou betonat, se găseşte o
frumoasă troiţă din lemn de stejar car-patin.
Ridicată pe un soclu din beton mozaicat, în două
trepte, are forma unei cruci cu înălţimea de 2,0
metri. Sub iniţialele religoase - I.C., X.C., N .I.,
K.A. (Iisus Hristos Biruitorul) - sunt dăltuite
i mpresionantele rânduri:
„PIOS OMAG IU EROILOR TRANSMISIONIŞTI.
CU EI NU MAI PUTEM LUA LEGĂTURA
DECÂT CU INIMA ŞI GÂNDUL.
1 DECEMBRIE 1994"
Pe verso este scris numele sculptorulu: ŞERBAN C. Troiţa este încadrată
de statui din lemn, strămutate, de la Plaiul Foii, Zărneşti, reprezentând domnitori
şi oşteni români, precum şi alte sculpturi.
La dezvelirea şi sfinţirea însemnului memorial, au participat preoţi, în
frunte cu I.P.S. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, per.sonalităţi locale, veterani de război,
rezervişti, şcolari, precum şi întreg personalul unităţii de sub comanda colonelului
Alexandru Rafailescu.
Ţara Bârsei 1 75
ROTBAV
Situată către nordul Ţării Bârsei, nu departe de malul stâng al Oltului
ardelenesc, localitatea este o străveche vatră locuită încă din perioada culturii
Coţofeni, dintre neolitic şi epoca Bronzului, existenţă confirmată de urmele
materiale ceramice - amfore, ceşti, străchini - descoperite pe hotarul Rotbavului.
Această locuire s-a perpetuat de-a lungul veacurilor, devenind aşezare geto
dacică (în perioada Latene - 300 î.H.- 1 00 d.H.), apoi daco-romană şi românească,
de prin secolul IV încoace. O ultimă filă a genezei şi evoluţiei sale istorice a
constituit-o venirea pe aceste meleaguri a coloniştilor saşi, care, împreună cu
populaţia autohtonă, au convieţuit secole de-a rândul până în zilele noastre.
Tihna acestor plaiuri a fost tulburată, îndeosebi, de vremurile grele din
anii celor două războaie mondiale, când mulţi localnici�- români şi saşi - au plăţit
cu sacrificiul vieţii lor realizarea visurilor de Unitate, Intregire şi de Libertate. In
memoria celor căzuţi pe câmpurile de onoare, în parcul din centrul satului a fost
înălţat un Monument al Eroilor.
„Călător cu pasul rece
Stai, opreşte şi nu trece
Vezi, aici e Crucea mea
Varsă-o lacrimă pe ea "
(versuri dăltuite pe piedestalul monumentului)
Construit din beton mozaicat şi piatră, înalt de
3,75 metri şi alcătuit din soclu în două trepte,
piedestal şi coloana - trunchi de piramidă,
monumentul are sculptate pe faţă, în basorelief, o
cruce, o cască militară, şi ramura de laur. Un
perimetru de 200 m.p. împrejmuit cu un gard din
fier forjat, în interiorul căruia sunt alei betonate,
bănci, arbori şi ronduri de flori ce întregesc decorul
în care este amplasat însemnul memorial. Pe
piedestal este încastrată o placă de marmură
neagră, cu numele eroilor şi inscripţia votivă:
,,În amintirea EROILOR morţi în răsboiul din anul 1 9 1 4- 1 9 1 9
Cpt. DR. STOICA Plut. N. MOLDOVANU
frt. G. IORGA Frt. I. MOTOAŞCĂ
sold. V. BOŞORODEA sold I.ŢĂREAN
I. BURETE N. RUSU
I. MUNTEAN I. ANDREI
I. ANCU S. LUNGU
T. SAMOILĂ F. CIRICA
P. ANDREI G. SEBENI
I. VASJLCOI N. DĂNDĂRĂU
G. DĂNDĂRĂU O. MUNTEAN
I. NOAGHI D. MICLOŞ
V. MUNTEAN G. LINGURAR
cap. G. NISTOR"
Sub placă sunt dăltuite versurile din motto, iar pe partea din spate a
monumentului este inscripţionată menţiunea:
„ Ridicat de Societăţile şi instituţiile româneşti din Comună din daniile bunilor
Români
în anul 1 937"
Pe monument, un loc aparte îl ocupă eroii localităţii căzuţi în cel de-al
*
* *
r: . În curtea cetăţii Rotbavului,

lângă zidul din faţă al bisericii
evanghelice, se află un monument
dedicat eroilor saşi căzuţi în primul
război mondial.Construit din beton
mozaicat, este înalt de 3,5 metri, şi
alcătuit dintr-un soclu cu două trepte,
postamentul şi corpul monumentului
cu terminalul în formă de boltă.
Pe faţadă este montată o placă de l ,Ox0,6 m. din marmură neagră, pe care

sunt scrişi, cu litere de bronz auriu, 2 1 de saşi localnici, unii căzuţi pe front ( 1 8),
alţii decedaţi în urma războiului (3), precum şi inscripţia:
„Dem Andenken unserer Kriegsgefallen"

(În amintirea căzuţilor noştri în război)
În partea de jos, pe postament sunt sculptaţi anii „ 1 9 1 4- 1 9 1 8".
În holul intrării în biserică, pe o placă din marmură alb-cenuşie de 1 ,4x

0,8 m., sunt trecuţi 32 de saşi rotbăveni, decedaţi pe fronturile celui de-al doilea
război mondial, precum şi 1 O în deportare, între anii 1 940-1 950. Pe însemnul
memorial sunt inscripţionate în germană următoarele cuvinte:
„Gedenke der in fremde der Erde Ruhenden !"
(Să-ţi aminteşti de cei care odihnesc în pământ străin!)
Ţara Bârsei 1 77
SATU NOU
„ Hotarele morţii nu poartă peceţi deosebite,

ofrandele se primesc şi semnele
vor fi puse indiferent de religie
sau naţionalitate ".
Mitropolit Primat General
Dr. MIRON CRISTEA I. MANOLESCU
- Societatea „Mormintele Eroilor" -
În centrul localităţii, pe
marginea din dreapta a „Drumului
Crizbavului", în faţa celor două cimitire
- românesc şi maghiar - se află un
frumos obelisc închinat memoriei fiilor
satului - români şi unguri - pe care
moartea i-a alăturat pe marmura albă a
monumentului.
Pe o fundaţie din beton de 3 ,0x3,0 metri, este turnat un soclu din 4 trepte,
apoi un piedestal (postament), pe ale cărui laturi sunt montate cele 4 plăci din
marmură pe care sunt scrişi eroii, doi câte doi.
ŞCHIOPU AVRAM cu BENEDEK MARTIN
NEGULICI ZAHARIA cu CSORI GAVRIL
LUNGU NICOLAE cu LORINCZ IULIU şi
MUCSAR NICOLAE cu ANTAL ANDREI.
Deasupra lor, pe o platformă, sunt alipite 4 cruci de marmură, câte una pe
fiecare latură. Înălţimea totală a obeliscului este de 2,5 metri, din care 1 ,0 m. o
reprezintă crucile.
Pe faţadă, către şosea, o placă din marmură albă de 60x40 centimetri are
următoarea inscripţie în relief:
„ Slavă eroilor căzuţi pentru întregirea patriei ",
iar pe prima treaptă de jos a soclului, pe o placă asemănătoare, este înscris textul:
„ Ridicată în timpul păstoririi P. C. Preot
Boroş Ioan Epaminond ",
precum şi menţiunea:
„ Executată în 1 996 defirma BOTAN şi FIUL ".
SĂCELE
Constituit prin contopirea, în 1 950, a localităţilor Baciu, Turcheş, Cematu

Şi Satulung (la 1 366 regele Ludovic cel Mare dăruia, prin hrisov, cneazului
Stanislav cele 4 localităţi „cu toate pământurile, livezile, dealurile, pădurile,
apele, munţii şi morăritul lor„."), municipiul Săcele îşi are rădăcinile adânc
înfipte în pământul de la poalele Munţilor Bârsei.
Pe hotarul său au fost descoperite morminte din secolele XIV-XII î.H. ale
unei populaţii aparţinând culturii NOUA - subzona Săcele; din adâncurile sale au
ieşit la iveală podoabe din epoca dacică a Fierului.
Săcele, denumit astfel şi într-o scrisoare a domnitorului Ţării Româneşti,
Vlad Călugărul ( 1 482- 1 495), adresată magistratului Braşovului, a fost dintot
deauna o aşezare de oameni paşnici. ,,Mocanii săceleni" au fost hărăziţi de
Dumnezeu să-şi păstorească turmele de oi, să-şi lucreze pământul, să fie creatori
şi să trăiască în bună vecinătate cu toată lumea! Atunci, însă, când primejdiile şi
negurile războaielor s-au abătut asupra vetrelor lor, când Ţara Bârsei ori toată
Ţara Românească i-a chemat la arme, sub drapel, ei au luptat vitejeşte şi mulţi,
foarte mulţi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de onoare. În memoria lor, urmaşii
urmaşilor acestora au înălţat cruci, troiţe şi monumente pe întreg cuprinsul
Săcelelor, începând de la Baciu până la Satulung-Brădet.
- Baciu -
. . .Eroii nu ne părăsesc nicicînd,
Li se aud, profunzi, prin secoli, paşii.
Noi trecem toţi, dar ei rămîn vibrînd
Mereu contemporani cu toţi urmaşii . . .
(Alexandru Andriţoiu,
„Eroii")
În faţa bisericii ortodoxe ce poartă hramul „Sfântul
Nicolae", pe un mic platou cu iarbă, se află o troiţă
din lemn de stejar maroniu. Înaltă de 3,5 metri, este
compusă dintr-o fundaţie cubică - bloc din beton de 0,5x0,5x0,5 m., cu două
trepte de acces, din braţul central vertical, şi trei braţe orizontale, precum şi din
tr-un acoperiş învelit cu tablă neagră. Întreaga suprafaţă a braţelor troiţei este
sculptată cu motive florale în alb. La terminaţiile braţelor orizontale se află
crucile treflate. Troiţa este împrejmuită pe 4,0x4,0 m.1., cu gard din plasă, şi cadre
metalice pe o zidărie de piatră brută rostuită.
În partea de jos a elementului principal vertical, este dăltuită următoarea
inscripţie:
„Prinos de recunoştinţă celor 41 de eroi din comuna Baciu,
căzuţi pentru întregirea României Mari,
ridicatu-s'a această sfântă troiţă de Primăria comunei în anul 1 937".
Ţara Bârsei 1 79
În dosarele nr.25/ 1 93 1 şi 66/ 1 938 existente, la Direcţia Judeţeană Braşov

a Arhivelor Naţionale, se află „tablouri" (tabele) cu eroii din 1 9 1 4- i 9 1 9, ultimul
din acestea fiind semnat de primarul anului 1 938, Valer Muntean. Eroii romanii
săceleni sunt: sergenţii Eremia Neculae, Muntean Filip Petm şi Vlăsceanu I.
Bucur, caporalii Antimir Constantin, Butu Manole, Cârstea Radu, Manu Manole,
Moise Ioan şi Tudor Radu, elevul Băncilă Alexandru din Şcoala de Ofiţeri
Infanterie, voluntarul Păişiu Anastasie şi soldaţii Banciu Ivan, Barbu D. Ion,
Băcescu Constantin, Băncilă Ştefan, Bănescu Gheorghe, Băncilă Ioan, Băntoiu
Alexe, Bărboiu Aron, Lingurar Achim, Lingurar Gheorghe, Lingurar Nicolae,
Lingurar Vasile, Manu Iacob, Mihaiu Gheorghe, Mihaiu Ştefan, Moldoveanu
Vasile, Munteanu Alexe, Neacşiu I.A.Ioan, Neacşiu I.A. Toma, Neacşiu Toma
Ioan, Oprişan Gheorghe, Piţu Ion, Stoichiţ Vasile, Stroie C. Ion şi Vlăsceanu I.
Ion. Mai sunt menţionate văduvele Savu Ana, Talpag Rada, Tănase Maria şi
Voina Floarea, precum şi alţi şapte ostaşi în dreptul cărora scrie „nu are pe
nimeni în Baciu", respectiv Barbu D. Vasile, Bârsan Constantin, Mândreanu Ioan,
Munteanu Ieremia, Muscă Ivan, Ovesea Alexandru şi Şerban Nicolae. Tot în
tabelul din 1 938 sunt înscrişi 22 de ,pzinoritari", căzuţi pe diferite frontu ri d i n
Galiţia şi Italia: caporalii Gocsman Ion şi Lazaricsek Lukacs, elevul Szen Andrei
şi soldaţii Balazs Ion, Balint Mihail, Czikelly Petru, Deneş Gheorghe, Gocza Ion,
Godri Andrei, Gyurka Andrei, lonas Peter Ianoş, lllyes Ion, Kapitany Ştefan.
Kope Mihail, Lazaricsek Iuliu, Mecs Ion, Pall Mihail, Partin Andrei, Szen
Andrei, Szen Gheorghe şi Tothpal Andrei; în plus, văduvele Gyerko Eufrosina,
Kajcsa Elisabeta, Lorincz Ecaterina, Torok Ecaterina şi Vaida Ecaterina sunt
trecute în dosarul 25/1 948 al Prefecturii Braşov.
Evidenţa eroilor din Baciu, morţi şi dispăruţi în cel de-al doilea război
mondial, este parţial reflectată în documentele de arhivă din fondul Direcţiei
Judeţene Braşov. Astfel, într-un „Tabel nominal nr. I cu ofiţerii, subofiţerii şi
trupa decedaţi şi dispăruţi" semnat la 3 1 mai 1 946, de primarul de atunci Vas i l e
Niţescu, apar înscrişi următorii:
• sergent Albulescu Corneliu, născut în Bucureşti, contingent 1 936, necăsători t,
din Grupul de Specialişti Moto, dispărut la 29 iunie 1 942, în Polesocski -;
• caporal Antimir Constantin Constantin, născut în 1 9 1 3 , în Baciu, domiciliat în
Turcheş, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 1 8 septembrie 1 94 1 , ,jn luptele
din apropierea Odessei'', înmormântat la Kremidovka;
• caporal Avram Ioan, contingent 1 934, din Regimentul 1 9 Artilerie, dispărut în
Cotu Donului, -;
• caporal Mathe Iosif Ioan, născut în Baciu nr. 1 35, contingent 1 925, căsătorit,
din Regimentul 5 Pioneri, dispărut în 1 9 noiembrie 1 942, la Stalingrad;
• Arişanu Ilie - (fără date);
• Mocanu Vasile - (fără date)
• soldat Bartoş Ioan Ştefan, contingent 1 93 1 , necăsătorit, din Batalionul 1 4
Vânători de Munte, dispărut la 2 3 august 1 944, în Moldova -;
• soldat Balogh Ioan Ioan, născut în 1 903, din Regimentul 89 Infanterie, mort la
1 0 noiembrie 1 94 1 , la Braşov, în cazarma regimentului -;
• soldat Coşcodar Gheorghe Gheorghe, contingent 1 929, din Regimentul 89
Infanterie, dispărut la 26 septembrie 1 94 1 , lângă Odessa -;
• soldat Dode Ştefan Ioan, născut în Baciu nr.69, contingent 1 930, căsătorit,
având un copil, fost în Batalionul 4 Vânători de Munte, dispărut la 2 1 august
1 944, în Dealul Mare, Iaşi;
• Ganea Ana Bucur, născut la 6 septembrie 1 899, căsătorit, având şase copii, din
Cercul Teritorial Braşov, mort la 1 5 mai 1 945, în Spitalul Militar Braşov;
• soldat Ganea Veta Bucur, născut în 1 8 februarie 1 920, din Regimentul 5
Grăniceri Pază, mort la 27 august 1 942, în Spitalul Militar din Brăila (a fost
frate cu Ioan Ganea);
• soldat Ganea Veta Ioan, contingent 1 939, necăsătorit, din Batalionul 2
Vânători de Munte, mort la 1 7 iunie 1 942, în luptele de la Sevastopol;
(în baza Înaltului Decret Regal Nr.502 I 19 februarie 1 942, s-a acordat insigna
„Amintirea Eroilor căzuţi în Războiul pentru Reîntregirea Neamului"
următorilor:
D-nei Ganea Veta, mama eroului soldat Ganea Veta Ioan;
D-lui Savu Petru, tatăl eroului soldat Savu Petru din Baciu;
D-nei Kiss Ecaterina, soţia eroului soldat Kiss Andrei, născut în Turcheş,
D-rei Kiss Paraschiva, fiica şi
Dş-lui Kiss A rpad, fiul eroului);
• Ganea Ana Gheorghe, născut la 20 aprilie 1 9 1 5,
în Baciu, domiciliat în Satulung nr.99, din
Regimentul 4 Artilerie Antiaeriană, mort la 30
«?Î ,:..,;A,/..srţ.., ..J
k/i!-k
aprilie 1 943, în Spitalul Militar „Regina
••
§a,�
Elisabeta'', Bucureşti;
• soldat Gosuly Gheorghe Gheorghe, născut în
Baciu nr.362, contingent 1 926, căsătorit, având
trei copii, dispărut la 27 ianuarie 1 944, în
Crimeea;
• soldat Godri Ioan Ioan, contingent 1 936,
căsătorit, din Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut
la 20 iunie 1 942, în Cotu Donului ;
• soldat Kiss Afidrei Arpad, născut la 6 martie 1 902, în Turcheş, domiciliat în

Baciu, căsătorit, avînd doi copii, fost în Regimentul 8 Infanterie, mort la 1 1
august 1 942, în Verchim, Rusia;
• soldat Kapitâny Marton, contingent 1 920, din Regimentul 35 Pionieri,
Focşani, dispărut la 8 iunie 1 942 -;
• soldat Lingurar Maria Iosif, născut în 1 5 octombrie 1 906, în Baciu, domiciliat
în Satulung, căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 22 Infanterie, mort
la 23 aprilie 1 943, în Spitalul Militar, Târgovişte;
Ţara- Bârsei 181
• soldat Moldoveanu Niculae, contingent 1 938, din Regimentul 1 0 Vânători de

Munte, disprut la 22 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Pataki Floarea Petru, contingent 1 938, din Regimentul 4 Pionieri,
dispărut la 1 8 decembrie 1 942, în Calinski -;
• Perşinariu -, căsătorit cu Margareta, având un copil, - (fără date);
• Pop Ioan, căsătorit, având doi copii, fost în Batalionul 1 Vânători de Munte,
Sinaia - (fără date);
• soldat Rauchman Alex. Rudolf, născut la 1 3 august 1 9 1 3 , în Azuga, domiciliat
în Baciu, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 7 Dorobanţi, mort la 27
septembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Savu Ioan -, căsătorit cu Carolina - (fără date);
• soldat Savu Petru Petru, născut la 1 3 noiembrie 1 9 1 6, în Baciu, din
Regimentul 2 1 Infanterie, mort la 6 octombrie 1 942, în Nilosoisko -;
• soldat Trăsnea Maria Ioan, născut la 1 3 iunie 1 920, în Cematu, nr. 734,
domiciliat în Baciu, necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 2 1
noiembrie 1 94 1 , în Spitalul Militar No.7 - (fişa nr. 1 5).
În identificarea eroilor au mai fost utilizate date din dosarele
nr. 1 03/ 1 942, Baciu - primar Gheorge Stroe, şi nr.24/1 946- 1 947 al Prefecturii
Braşov - serviciul 1.0.V.R.
- Cernatu -
„Şi brazii şi stejarii

Din codrii cei bătrâni
Jelesc pe militarii
Căzuţi cu arma-n mâni. . . "
(Ioan U. Saricu,
- poet săcelean -)
În Piaţa Libertăţii, vis-a-vis de Primăria
oraşului, se află cel mai impunător monument
din Ţara Bârsei şi de pe întreg hotarul judeţului
Braşov. Realizare a sculptorului I. Măţăuanu,
„Ostaşul român" a fost ridicat în 1 93 1 , sub
auspiciile Societăţii ASTRA - Cercul Săcele,
cu sprijinul lui Alexandru Ion Lapedatu, fost
ministru al Cultelor şi Artelor în România Mare
( 1 923), fiu al Cematului.
Construit pe o fundaţie de beton, un soclu în trepte şi un piedestal pe care este
aşezată statuia din bronz a Ostaşului Român - biruitor, cu drapelul ridicat în
mâna dreaptă şi arma în mâna stângă în poziţa „la picior" - monumentul
realizează o înălţime totală de 7,25 metri. Pe faţada dinspre şosea este montat un
basorelief din bronz cu însemnele militare - casca, steagurile de luptă şi ramura
1 82 Jertfă şi recun�nţă
de laur. Amplasat în intersecţie de drumuri, este împrejmuit cu grilaj din fier

forjat pe fundaţie de beton. Gardul viu şi ronduri de flori completează decorul
ansamblului sculptural.
Pe toate laturile piedestalului sunt dăltuite în marmură albă următoarele
epitafuri şi inscripţii:
„ÎN MEMORIA EROILOR ROMÂNI SĂCELENI
MORŢI ÎN RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI
1 9 1 6- 1 9 1 9";
„ Nu vărsaţi lacrămi pe morrnintele eroilor ci mai curând slăviţi-i în cântece aşa
ca faima numelui lor să rămână un ecou prin legenda veacurilor ";
„ Mărăşeşti Aug. 191 7
Mărăşti Iul. 1 9 I 7
Oituz Sept 1 916
Predeal Oct. 1 91 6 ";
„ Fericit acel popor care are mulţi eroi ";
„ Cele mai scumpe amintiri sunt acelea de care e legată suferinţa noastră
biruitoare. N. Iorga ";
„ Intrarea trupelor române în Săcele 16 Aug. 191 6 ";
strofa din motto;
„ Unirea Ardealului 1 Dec. 1918";

*
* *
„ Azi toată lumea-i răni şi sânge,
Opreşte moartea şi-amuţeşte tunul;
Îndură-te de lumea care plânge,
Că mâine e Crăciunu/... "
(V. Posteucă,
Poveste de Crăciun)
În documentele de arhivă nu sunt tabele cu eroii din Cematu ai primului
război mondial, ci doar o evidenţă a văduvelor acestora - 29, cu numele,
prenumele şi nr. casei (în dosarul nr. 25/1 948 al Prefecturii Braşov). În schimb în
dosarul nr. 1 2/ 1 943 există fişele de recensământ 1.0.V.R. ale unor morţi şi
dispăruţi săceleni din cel de-al doilea război mondial, printre care:
• maior Durgheş Gheorghe Vasile, născut la 30 august 1 898, în Cematu
nr. I 04 7, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 23 Infanterie, dispărut la
24 august 1 944, în Basarabia; (la Adunarea populară din 25 octombrie/7
noiembrie 1 9 1 8, elevul-plutonier Vasile Durgheş era desemnat comandant al
Gărzii Comunale Cematu alcătuită din 1 6 gardişti);
• plutonier activ Dăscălescu Vasile Dumitru, născut la 27 iunie 1 909, în
Tănnanca, Dorohoi, domiciliat în Cematu nr. 66 1 , căsătorit, având doi copii,
Ţara Bârsei 1 83
fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 29 iunie 1 942 în luptele de la

Sevastopol (fişa nr. I );
• plutonier de jandarmi Scutaru Mihai Vladimir, născut la 23 august 1 9 1 0, în
Mihăileni, Bălţi, domiciliat în Cematu nr. I O, căsătorit, având un copil, fost în
Unitatea Militară de Jandarmi Lăpuşna, dispărut la 23 august 1 944, în Cojocna
- (fişa nr. 30);
• sergent Benea Ioan, din Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 1 2 februarie
1 944 - (lipsă date, neavând fişă);
• sergent Robu Constantin Ioan, născut la 3 aprilie 1 9 1 9, în Roşiori, Mehedinţi,
domiciliat în Cematu nr.67 1 , necăsătorit, din Regimentul 95 Infanterie, mort
la 3 octombrie 1 942 „în lupta de la sud satul Alinkaja - lovit de schije" (fişa
nr.9);
• fruntaş Fotescu Vasile Vasile, născut la 20 ianuarie 1 920, în Scăioşi, Prahova,
domiciliat în Cematu nr.653, necăsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie -
Braşov, dispărut la 22 septembrie 1 942 nord Stalingrad (fişa nr.2);
• fruntaş Pataki Albert Iuliu, născut la 5 iunie 1 920 în Cematu nr.327,
necăsătorit, din Batalionul 3 Vânători de Munte, dispărut la 15 aprilie 1 944 în
Crimeea (fişa nr.23);
• soldat Benedek K. Mihail, căsătorit, având doi copii, fost în Batalionul 1
Vânători de Munte, dispărut la 1 2 mai 1 944 - (fără fişă);
• soldat Benedec Mihail Victor, născut la 1 2 februarie 1 9 1 0 în Cematu nr.87,
căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 7 Dorobanţi-Ploieşti, „dispărut
la 23 august 1 944 pe frontul din Moldova" (fişa nr. 3 1 );
• soldat Bugescu Alexe Nicolae, născut la 4 decembrie 1 9 1 4 în Sămădău,
Dâmboviţa, domiciliat în Cematu nr.85, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 41 Artilerie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului (fişa
nr. 1 7);
• soldat Crăciun Mihail Nicolae, născut la 1 1 octombrie 1 909, în Cematu
nr.68 1 , căsătorit, având doi copii, dispărut la 22 septembrie 1 94 1 , în luptele de
la Dalnik, Crimeea (fişa nr.4);
• soldat Deak Alexandru, din Cematu nr. 705, contingent 1 93 1 , căsătorit, având
un copil, fost în Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut la 23 noiembie 1 942, în
Cotu Donului - (fără fişă);
• soldat Dode Andrei Mihail, născut la 1 2 octombrie 1 906, în Cematu, căsătorit,
din Regimentul 4 1 Artilerie, mort la 25 februarie 1 942, acasă în Ccrnatu -
(fără fişă);
• soldat Erdely Andrei, născut la 1 3 mai 1 920, în Cematu nr.566, necăsătorit,
din Regimentul 1 9 Artilerie - Ploieşti, ,ţfispărut la 19 noiembrie 1942 în
campania din Răsărit" (fişa nr. I O);
• soldat Farkaş Ioan Ioan, născut la 8 ianuarie 1 9 1 6, în Cematu nr.277,
necăsătorit, din Regimentul 1 9 Infanterie, ,ţfispărut la 31 octombrie 1942
rănit la cota 208. 4 - Rusia" (fişa nr. 1 9);
• soldat Fina Karol Karol, născut la 20 octombrie 1 92 1 , în Braşov, domiciliat în

Cematu nr.608, din Regimentul 9 Dorobanţi - Râmnicu Sărat, dispărut la 23
august 1 944 - (fişa nr.32);
• soldat Gabor Ioan, din Cematu nr.650, căsătorit, - (fără date, fără fişă);
• Gabor Ilie Mihai, maistru C.F.R., născut la 25 august 1 889, în Paşkani, Baia,
domiciliat în Cematu nr.65 1 , căsătorit, având doi copii, mort la 1 6 aprilie
1 944, la Braşov, în timpul bombardamentului (fişa nr. 29);
• soldat Iakab Vereş Ştefan Andrei (Ioan), născut la 7 iulie 1 9 1 1 , în Cematu
nr.350, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 1 5 Dorobanţi, dispărut la
20 decembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Kapitan Petru Arpad, născut la 26 septembrie 1 9 1 2, în Cematu -,
căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 32 Infanterie, dispărut în 1 943 în
Rusia (fişa nr.28);
• - Laszlo Andri, din Regimentul 27 Dorobanţi, dispărut în Cotu Donului -
(fără fişă, făra date);
• soldat Lorintz Mihail Andrei, născut la 4 decembrie 1 9 1 9, în Cematu nr.29 1 ,
căsătorit, având u n copil, fost în Regimentul 1 O Dorobanţi - Focşani, dispărut
la 23 noiembrie 1 942, în Cotu Donului (fişa nr. I I );
• soldat Magdo Andrei Andrei, născut la 1 2 octombrie 1 920 în Cematu nr.355,
necăsătorit, din Regimentul 27 Dorobanţi, dispărut la 15 decembrie 1 942, în
Cotu Donului (fişa nr.8);
• soldat Markoş Andrei, din Regimentul 9 Dorobanţi, dispărut la 23 noiembrie
1 942, în Cotu Donului (fără fişă);
• soldat Moise Nicolae Florin, născut la 29 martie 1 920, în Cernatu nr.395,
necăsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut la 19 noiembrie 1 942 în
Cotu Donului; a lăsat acasă cinci fraţi şi o mamă văduvă! (fişa nr.6);
• soldat Peltean Ana Gheorghe, născut la 1 7 martie 1 9 1 O în Cernatu nr. 1 6 1 9,
căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 4 Vânători de Munte, dispărut la 7
august 1 943, în luptele de la Sud - Vest Krimskaia (fişa nr. 2 1 );
• soldat Szekely Ioan Ioan, născut la 22 iunie 1 9 1 3 , în Cematu nr. 73, căsătorit,
având un copil, fost în Regimentul 22 Infanterie, mort la 1 O octombrie 1 942,
în Spitalul de Campanie No.86 Verchiy-Tacherenskiy, Rusia (fişa nr.5);
• soldat Szoke Iosif Gheorghe, născut la 6 mai 1 905, în Almăşeni, Ciuc,
domiciliat în Cematu nr.255, din Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut la 23
noiembrie 1 942, în Cotu Donului (fişa nr.20);
Ţara Bârsei 1 85
- Satulung -
De la Nistru pân 'la Tisa

Tot Românul plânsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate...
Ştefane, Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta. . .
Clopotele s ă le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!. . .
(Mihai Eminescu,
„Doina")
În cimitirul din curtea bisericii ortodoxe „Sfănta Adormire" se află o troiţă
din lemn, ridicată de obşte după primul război mondial. Înaltă de 5,0 metri, are
trei braţe împodobite cu motive traforate şi m:iite la bază, iar în terminal un
acoperiş cu şindrilă. În partea mediană, sub un miniacoperământ, este dăltuit un
medalion alcătuit din ramuri de laur şi însemnele militare - casca şi două spade
încrucişate. Sub medalion este scris impresionantul epitaf:
�,�:;;��:X i, ,};�;\ ,.i

:.� i·.��lrţ',; :> • t r " .
�::1.�, r.ic-�\;:� L J
::�::.�:::f!::�v;·:;�.;:z:.:::;;s.:
1; eroilor martiri, învăţătorii români buco-
•
;ur.:..�rne:;, t u :.:.:�': '1 '. 1 r..�· :;-;=11, vineni Dumitru şi Ioan, foşti în armata
::·l�ti,J�\ ?o fll:)i -·: , ',_: ,: I ·U � ,.�
austro-ungară, executaţi în octombrie 1916
.e:es;ţ;,_,:: « . � . �:: L i:/,1�c
' ;'!(,>" {'h ( 11, Q(�'-
· , _ __
· i\ i• • •A
şi aruncaţi m gropi•1e sapate de ei,• neprimm
...," ·'1/P/(r"
1.ct} _1 1,1 n .,,- .;" ·'JH;O�ig.!t-:".
�
• d
;1 l �k1:,o s · ·
'
_i
•
, jt'·'iiltilo„
,. ·
·i ::d s,i /v ,'\p_c �::. c � 1 să lupte împotriva fraţilor români"
_
--
-.... J. � � •
/> Ip .-
'tP.-:-, �i .;· 1; ·0:flV:) I
„.„ •
In dreapta troiţei este amenajat un mormânt de 3,5x l ,4 metri, placat cu

marmură albă şi care are la căpătâi o placă de l ,Ox l ,O m., tot din marmură albă,
pe care sunt inscripţionate versurile:
,,Eroi dormiţi în pace
În tainicul Pământ
Oriunde a-ţifi, o ţară
Vă plânge la mormânt".
Pe spatele plăcii este rescris epitaful de pe troiţă.
Atât mormântul eroilor, cât şi troiţa sunt amplasate pe o platformă de
beton mozaicat şi împrejmuite cu un grilaj din fier forjat pe fundaţie din beton de
6,0x6,0 metri, perimetru prevăzut cu o portiţă de acces.
Alăturat, în stânga troiţei, se află mormântul tinerei „Pruntes Daniela,
actriţă la teatrul de păpuşi, artistă plastică, 26.1 . 1 96 1 -23 .XII. 1 989, căzută în
revoluţia din decembrie 1 989"
Eroii din cele două războaie mondiale, fii ai Satulungului, sunt

menţionaţi pe o placă din marmură albă de 2,0x l ,O m., montată pe faţada dinspre
biserică a troiţei, pe care stă scris:
„EROII SĂCELENI DIN PAROHIE CĂZUŢI ÎN LUPTELE DIN
1 9 14-1 9 1 8
I. IOAN GH. MANDAI 26. GHE. ŞEITAN
2. NIC. GH. MANDAI . 27. GH. RÂŞNOVEANU
3. ION PERŞOIU 28. GHE. MOLDOVEANU
4. VICTOR C. STOICA 29. GHE. STOIAN
5. ION I. STROE 30. GH. ARDELEANU
6. IVAN OLTEANU 31. MANEA STOIA
7. ION ZORILĂ 32. MANOLE CHIVU
8. D-TRU ZORILĂ 33. D-TRU MUNTEANU
9. ION GH. SECĂREANU 34. NICOLAE R. JINGA
10. ION VARGA 35. ANGHEL TIŢEI
1 1. ION l. GHELASE 36. ALEX. B. STROE
12. ION CAZACU 37. ALEX .C. BOBEŞ
13. ION COSTEA 38. ALDEA VLAD
14. ION DRÂNGĂ 39. RADU N. GOLOGAN
1 5. D-TRU DRÂNGĂ 40. NICOLAE TRÂMBIŢAŞ
16. ION BEŞCHEA 41. ŞTEFAN DRÂNGĂ
1 7. ION RÂŞNOVEANU 42. BUCUR TUDORAN
1 8. ION GH. BOBEŞ 43. ION T. DUŞĂ
1 9. ION BĂTRÂNU 44. GHE. NISTOR
20. ION P. PETRU 45. OCTAVIAN DELEANU
21. ION AGIU 46. GHE. PRECUP
22. ION ST. BOROŞ 47. NICOLAE RUSU
23. ION TIBĂRĂ 48. NIC. I. MANDAI
24. GHE. MUNTEANU 49. IOAN N. ROŞCA
25. GHE. VINEŞ
1 94 1 _: 1 945
I . VALERIU ROŞCULEŢ 20. VOICU STROE
2. GHE. DELEANU 2 1 . ŞTEFAN SLĂNICEANU
3. C-TIN. BEŞCHEA 22. ION TUDOR
4. MIHAI TEPŞAN 23. VASILE ARDELEANU
5. GH. PUŞCĂ 24. ION BORZOŞ
6. GH. BEŞLEAGĂ 25. IOSIF BRUMAR
7. ALEX. BREZEANU 26. GHE. BRUMAR
8. RADU CHEŞCĂ 27. COSTANTIN GÂNDAC
9. ION CLINCIU 28. MANEA C. GÂNDAC
10. ZAHARIA CĂŢEANU 29. GHE. GÂNDAC
1 1 . GHE. CORBESCU 30. CONSTANTIN GÂNDAC
12. AUREL DELEANU 3 1 . SANDU M. MARIN
13. GHE. M USCALU 32. NICOLAE MARŞAVELA
14. ION MUNTEANU 33. GHE. OLESCU
1 5 . VASILE MUNTEANU 34. ION OLESCU
1 6. PETRE OPRESCU 35. ION VOICU
1 7 . ALEXE POENARU 36. GHE. ALBULEŢ
1 8. ION RENEA 37. ION BĂRBULESCU
19. GHE. SÂRBU 38. NICU ALDEA.
Această placă a fost ridicată în anul 1 99 1 în amintirea vitej ilor ostaşi SĂCELENI".
Ţara Bârsei 1 87
Satulung a dat Ţării mulţi oşteni, ale căror nume glorioase vor fi fost
scrise cu litere de aur în Cartea de Onoare a localităţii, şi a căror frumoasă
amintire va dăinui în memoria şi în sufletul urmaşilor acestora! Din Satulung a
trecut Carpaţii în Ţara Românească, în vara anului 1 848, Irimie Verza, înrolându
se ca voluntar în primul „batalion sacru" de intelectuali români ardeleni şi
devenind comisar paşoptist (vezi „George Bariţiu şi contemporanii săi", volumul
IV, pagina 307).
În războiul Întregirii Neamului, 1 9 1 6- 1 9 1 7, sublocotenentul Gheorghe
Gurău din Satulung, Săcele - scria generalul Leonte Comşa în „Memorii de
război" - absolvent al Şcolii Comerciale din Braşov, a trecut în Regat, a absolvit
Şcoala Militară(de lnfanterie-n.a.) şi a fost repartizat în Regimentul 33 Infanterie,
murind în luptele de la Predeal în 1 9 octombrie/I noiembrie 1 9 1 6.
Locotenentul rezervist Gologan Gheorghe Ioan, primar, a fost decorat în
anul 1 920, după Campania de la Tisa, cu Ordinul „Coroana României" cu spade
în grad de Cavaler şi panglici de „Virtute Militară".
,,Locotenent aviator Ioan Peneş, fiu al Săcele/or (născut în Satulung -
n.a.) - scrie conferenţiarul universitar doctor Ioan Vlad în „Românismul
braşovenilor. Documente'', pagina 498 -, a trecut munţii prin <<vama cucului> >
din adolescenţă şi a devenit ofiţer al armatei române. . . Pe un aparat Maurice
Fonnan, supranumit de el < <Satu/ung> >, a fost primul pilot român care a
trecut Carpaţii, în august 1 916. . slujind ofensiva Armatei a 2-a române. . . În
.
campania din 191 7, Peneş a avut în continuare o prezenţă eroică. . . a fost decorat
cu Ordinul < <Mihai Viteazul>> şi < < Virtutea Militară>>, iar după război, deşi
infinn, a continuat să slujească aviaţia ... "
... Căzut pe câmpul luptei cu faţa către soare,

Atunci mândrul său suflet, în tainicul său zbor,
Cuprins de focul sacru, d-al patriei amor,
S-avântă către ceruri pe aripi arzătoare,
Ducând neîntinată de sabia profană
A patriei iubită şi splendidă icoană
(Nicolae Nicolescu - poet săcelean
„În memoria celor morţi pentru patrie şi libertate")
În Războiul Sfânt al Reîntregirii, 1 94 1 - 1 945, alţi fii ai Satulungului, nemen

ţionaţi pe troiţă, au căzut pe câmpurile de onoare în campaniile din Est şi din Vest.
Astfel, în registrul nr.6/1 944 al Primăriei Satulung, registru aflat în
Fondul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale, sunt înscrişi printre alţii:
• sergentul t.r. Codreanu Ioan Alexe, născut la 27 noiembrie 1 9 1 3, în Satulung
str. Horia nr. 1 554, necăsătorit, din Regimentul 6 Călăraşi, Braşov, dispărut la
20 noiembrie 1 942 ,,pe poziţie";
• sublocotenent Deleanu Ioan Gheorghe, născut la 29 iulie 1 9 1 1 , în Satulung -
Găvruş nr. 1 3 1 9, necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie - Braşov, dispărut
la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Ganea Gheorghe Gheorghe, născut la 1 6 octombrie 1 9 1 9, în Satulung

Gârcin nr. 1 4, necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 22 august
1 94 1 , în luptele pentru Odessa;
• sergent Jamea Ion Vasile, născut la 1 4 noiembrie 1 9 1 1 , în Satulung nr. 1 4 1 5,
mort la 4 august 1 94 1 , în Plinka, Rusia;
• soldat Nistor Dobra Constantin, născut la 5 iunie 1 905, în Satulung nr. 1 633,
căsătorit, având trei copii, fost în Compania 5 Sanitară Depozit, dispărut la 23
• sublocotenent Proca Ioan Dumitru, născut la 22 aprilie 1 9 1 5, în Satulung,
domiciliat în Cematu nr.660, necăsătorit, din Regimentul 85 Infanterie, mort
la 1 0 octombrie 1 944, în Baiom, Nagy B ihar, lovit de schije de brand;
• sergent major Filipescu Ioan Ştefan, născut la 1 0 decembrie 1 922, în Brăila,
domiciliat în Satulung, str. Mihai Viteazul nr. 1 1 57 , din Regimentul 30
Dorobanţi, mort la 20 Ianuarie 1 945 în Spitalul de Cruce Roşie " de
„
Campanie No.3 - Arad.

Ei, şi alţii ca ei, născuţi sau nenăscuţi, dar trăiţi în Satulung (sergent Oproiu
Dumitru Stelian, sublocotenent Puşcă Ioan Constantin, caporal Stoia Constantin
Iulian, soldat Ulmeanu Nicolae Dionisie, şi alţii), precum şi cei de altă
naţionalitate, dar tot fii ai acestei localităţi, nu trebuie daţi uitării, ci pomeniţi ori
de câte ori se ţin slujbe şi aniversări!
*
* *
În Gârcinii Săcelelor nu sunt însemne memoriale.
*
* *
... O! Ei mergeau la moarte cu suflete senine,
Pornind după îndemnul străbunilor uitaţi,
Şi-n brazda sângerată a Daciei latine
Ei au murit cu faţa întoarsă spre Carpaţi!
„Steagul")
Pe D.N . 1 - A care duce de la Satulung spre
Vălenii de Munte, la kilometrul 1 2 către „coada"
lacului de acumulare, în apropierea preventoriului
Brădet, se află unul dintre cele mai năpăstuite Locuri
Sacre cu Oseminte de Eroi ai Întregirii de pe întreg
cuprinsul Ţării Bârsei ! Este un cimitir simbolic cu
osuar. Inaugurat în ahul 1 93 1 , a fost strămutat prin
anii '70 din zona lacului de acumulare la liziera
pădurii de dincolo de şosea, şi de un teren mocirlos
fără nici o cale de acces.
Ţara Bârsei 1 89
În mijlocul unui perimetru de 1 50 m.p., împrejmuit cu un zid scund de

beton şi grilaj din fier forjat, se află o placă-fundaţie din beton, de 3,0x3,0 metri,
care acoperă groapa cu oseminte. În faţa acesteia a fost început un obelisc din
piatră de râu rostuită, - acum năruit -, din care a mai rămas un rest de
aproximativ un metru înălţime. Înapoia fundaţiei, se mai află încă, două cruci din
ţevi metalice (semne de căpătâi) înalte de un metru, care au montate la
întretăierea braţelor discuri pe care este ştanţat textul :
„OMAGII EROILOR DIN RĂSBOIUL D E ÎNTREGIRE 1 9 1 6-' 1 8 .
ŞCOALA PREGĂTITOARE D E OFIŢERI" .
... Când oare ei, cei care au murit „cu faţa întoarsă spre Carpaţi" şi
spre Săcele, vor primi un nou şi atât de binemeritat omagiu ! Singurele în
măsură să facă să reînvie adevăratul cult al eroilor pe aceste frumoase şi
legendare meleaguri de hotar, sunt, în primul rând, autorităţile locale - Primăria
municipiului Săcele, Consiliul local, Biserica ortodoxă, Şcoala, sponsorii,
autorităţile hotărâte, să redea demnitatea acestui însemn memorial. Atunci când
cimitirul va fi restaurat, când va redeveni un loc de pioasă reculegere, sufletele
celor jertfiţi în 1 9 1 6 - ca şi ale călătorilor de mâine ce vor poposi o clipă la
Cimitirul Eroilor-vor fi din nou împăcate şi senine, tot aşa cum sunt ele, acum la
troiţa, din Baciu, la crucea din Turcheş, la monumentul din Cernatu şi la troiţa cu
morminte de martiri din Satulung !
... Cei morţi ni strigă astăzi: zădarnic nu murim,
Ci ni-am făcut morminte ca să întindem ţara:
Unde-am căzut, acolo, nu este-un ţintirim,
Ci câmp de roadă vie ce-aşteaptă primăvara ...
(Nicolae Iorga,
ciclul ,,Întoarcere târzie")
-Turcheş -
„ Viaţă de român nu duce cine nu ştie să moară.

Cine piere apărându-şi legea şi al său pământ
- Cum în lupte-nverşunate am facut odinioară
Este tocmai ca stejarul rupt de viscol şi de vînt,
Care dă din rădăcină şi prin veacuri se strecoară
Însutit; dar să ne batem ca şi cei ce nu mai sînt... "
(Barbu Delavrancea,
„Stanţe")
În faţa bisericii vechi, cu hramul „Sfânta Adormire a Maicii Domnului"

din fosta Piaţă a Unirii, sub bolta unui stejar falnic, a fost înălţată în 1 93 1 , o
splendidă Cruce Memorială din marmură albă.
Construită pe o fundaţie-piedestal din

beton, înaltă de 2.5 metri, crucea-monument, este
împrejmuită cu un grilaj din fier forjat pe un brâu
din beton de 4,0x4,0 metri. Este străjuită de
stejarul a cărui legendă, scrisă pe o placă inox,
glăsuieşte:
„ACEST STEJAR S-A PLANTAT ÎN ANUL 1 9 1 9
CA SIMBOL AL UNIRII ARDEALULUI CU
PATRIA MAMĂ, DE CĂTRE ROMÂNII DIN
COMUNA TURCHEŞ-SĂCELE".
Decorată pe margini cu motive florale
sculptate, crucea are înscrisuri pe ambele părţi,
astfel:
pe faţadă,
„MORŢII NOŞTRI
Lt. PAPUC C. GHEORGHE
Lt. LUPESCU GH. GHEORGHE
BĂRBAT V. VALERIU LONGHIN ION BĂZAREA N. ION

BĂNCILĂ V. ŞTEFAN MOLDOVEANU VASILE BRĂTIANU I. ION
BĂNCILĂ R. ION MUNTEANU I. EREMIA BOBEŞ GH. ION
BĂNCILĂ I. STANCIU MOROIANU R. EUGEN CONSTANTIN I. C-TIN
BĂNCILĂ I. RADU MOLDOVEANU I . ION DRĂGOI ION
MUNTEANU M. ION
MINEA C. CONSTANTrN
ODOR D. ION
ODOR D. DUMITRU
OANCEA I. ION
POPEA ŞT. NICOLAE
BARBU ZAHARIA
CÂRCEAG VLAD
Recunoştinţă celor morţi pentru apărarea şi înălţarea patriei.
1 9 1 6-1 9 1 9";
1 940- 1 945
Maior MOŢOI GHEORGHE FILIP I. GHEORGHE
Sit. TÂRTĂLAŞ VASILE PETEU N. NICOLAE
BĂNULESCU D. IOAN ŢÂREA VASILE
BĂNULESCU C. GAVRILĂ ANTIMIR A. VASILE
Ţara Bârsei 191
- pe spatele crucii,
„SUB DRAPEL STRĂIN
ANTI MIR CONSTANTIN

BASTON DUMITRU
BOBEŞ I. DUMITRU
BĂZĂREA V. ION
DURU TOMA SIDON NICOLAE MUNTEANU RADU
DELEANU O. ION FERARU NICOLAE MUSTAŢĂ ION
FILIP GHEORGHE ROTBOŞAN ION BĂNULESCU NICOLAE
FRĂŢILĂ ION ŢĂREA GH. GHEORGHE ODOR MARIN
MOROŢAN GHEORGHE MANU GHEORGHE OPRIŞ GHEORGHE
ZAHARIA ION
NISTOR NICOLAE
CRĂCIUN GHEORGHE
MINEA P. ION
1 940-1 945
FILIP NICOLAE
PARAIPAN ION
STROIE GHEORGHE
CORNEA GHEORGHE
PETCU IOAN
ÎN INCHISORI
BĂNULESCU GAVRILĂ
EREMIA D.EREMIA
PASCU NICOLAE
Ridicată de Soc. CULTUL EROILOR, Comitetul din Turcheş, 1 93 1 ".
*
* *
Pe „Coasta Viei" o altă cruce memorială a fost înălţată în anul 1 96 1 drept

„Recunoştinţă celor morţi pentru apărarea şi înălţarea patriei" .
... Văfie demnă trecerea prin lume,

voi înşivă apărători supremi
ai dreptului de a avea un nume,
de-afi stăpân în vatra ta, în vremi...
(Mihai Negulescu,
„Gorunii")
În cimitirul bisericii cu hramul „Sfânta

Adormire" se află un impresionant însemn
memorial din beton şi marmură, pe faţada
căruia este sculptată în basorelief o cruce
·( înconjurată cu o coroană de lauri, sub care
" 1n e rn c r i 8
este fotografia înrămată a celui căruia îi este
Eroului Locote n er închinat însemnul:
„În memoria
GJ.IE ORGH E G H Eroului Locotenent
LUPESCU GHEORGHE GH.
LUPESCU
Re�. Corj No .18 Reg. Gorj No. 1 8
Mort Fe111l a Patri� i n luptdt &la M ort pentru Patrie în luptele de la Soveja
1 5 Iulie 1 9 1 7."
Un perimetru din beton de 2,0x2,0 metri delimitează simbolicul loc de
veci al celui căzut pe meleagurile Moldovei, în anul 1 9 1 7 - an al Reînvierii
Neamului Românesc !
Un alt viteaz, a cărui „trecere prin lume" a fost la fel de glorioasă şi
demnă, s-a numit Gheorghe C. Papuc (primul înscris pe crucea memorială din
localitate). Plecat voluntar în armata română, a devenit ofiţer, luptând cu
Regimentul 19 „Romanaţi" pe fronturile din Dobrogea şi Carpaţi. A căzut la
datorie, în ziua de 1 3 martie 1 9 1 7 la vârsta de 44 de ani.
(„Glasul Ardealului" nr.4 1 , din 1 8/3 1 decembrie 1 9 1 8).
Cel care, însă, . . . „a murit cel dintâi moarte de erou în sfântul război al
Unirei" a fost sublocotenentul Paul Pantzu. Acest tânăr student în filozofie, la
Bucureşti - scria gazeta „Neamul Românesc", din 24 septembrie 1 9 1 6 - având în
sânge „dragostea de Ardealul părinţilor şi ai moşilor lui" s-a înrolat voluntar, a
primit gradul de ofiţer şi a fost repartizat la o unitate militară ce lupta în
trecătoarea de la Jiu. A fost răpus la 15 august 1916, în chiar prima zi de
război! „Opera singur cu o mitralieră şi râdea, văzând cum seceră mitraliera sa
printre duşmani. Un glonte l-a lovit însă în frunte şi el căzu fulgerat„. "
*
* *
Despre eroii Turcheşului căzuţi în cel de-al doilea război mondial - mult
mai mulţi decât cei 1 3 de pe Crucea-monument - există date în dosarul
nr.40/ 1 94 1 al Primăriei Turcheş - tabel nr.23 1 2/03 . 1 1 . 1 94 1 semnat de primarul
de atunci Ion Moroianu şi notarul Romulus Platoş, şi în dosarul nr.60/1 942 -
tabelul nr.724/ 1 5 aprilie 1 942 semnat de Gheorghe Teşileanu, dosare aflate la
Arhivele Naţionale-Direcţia Judeţeană Braşov. Astfel:
• plutonierul t.r. Ţârtălaş Vasile Vasile a murit de glonţ la Stalingrad în 8
octombrie 1 942; a fost avansat post-mortem la gradul de sublocotenent;
• sergentul Bănulescu Gavrilă Gavrilă a murit în 25 aprilie 1 944 în peninsula
Kerson; a fost decorat cu „Crucea de Fier" şi cu medalia „Bărbăţie şi
Credinţă";
Ţara Bârsei 1 93
• sergentul Bănulescu Dumitru Ioan a murit la 1 2 iulie 1 94 1 , în lupta de la

Conia - ;
• sergentul Ţârea Ioan Vasile, mort la 1 3 februarie 1 942, în Crimeea; era
căsătorit şi avea un copil;
• caporalul Antimir Alexe Vasile, dispărut la 28 noiembrie 1 942, în Cotu
Don ului;
• caporalul Filip Ioan Gheorghe, mort la 1 7 iunie 1 942, lovit de schije în luptele
de la Sevastopol; a fost înmormântat în Cimitirul Eroilor Români din Suii,
Crimeea;
• fruntaşul Paraipan Ioan Ioan a murit lovit de glonţ la 2 1 decembrie 1 94 1 , în
Karlovka, Crimeea;
• soldatul Cornea Ioan Gheorghe a dispărut la 24 august 1 944 pe frontul din
Moldova;
• soldatul Filip Nicolae Nicolae a murit lovit de glonţ, în Cehoslovacia la 1 7
aprilie 1 945, cu trei săptămâni înainte de terminarea războiului ;
• soldaţii Peteu Ioan Nicolae, Petcu Bucur Ioan şi Straie Ioan Gheorghe au dis
părut în luptele din Cotu Donului, primul la 8 ianuarie 1 943, al doilea la 24
noiembrie 1 942 iar al treilea la 24 septembrie 1 942; ultimul era căsătorit şi
avea un copil.
SÂNPETRU
Localitate cu existenţă multimilenară, în care Dealul Lempeşului a fost

„depozitarul" vestigiilor neolitice, al mormintelor geto-dacice şi al comorilor -
podoabe şi monede - ale populaţiei daco-romane din secolele III-IV d.H.(„Ţara
Bârsei„ volumul I - Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R.), Sânpetru
are şi o istorie la fel de îndelungată şi de bogată în evenimente. Colonizată de saşi
după 1 2 1 1 de către cavalerii teutoni, atestată documentar la 1 240 sub denumirea
de Mons Sancti Petri, „călcată" în anul următor de năvălitorii mongoli, şi peste
secole de otomani şi tătari, aşezarea şi locuitorii săi au supravieţuit, rezistând cu
dârzenie tuturor vicisitudinilor.
În primul război mondial, în zilele de 24 septembrie/7 octombrie - 25
septembrie/8 octombrie 1 9 1 6, localitatea a fost teatrul unor lupte violente între
trupele române, aflate în apărare şi unităţile germane şi austro-ungare, invada-
toare.
În „Însemnările" sale, maiorul G.G.Garoescu din Regimentul 6 Vânători,
nota:
„Lupta de la Sf Petru
25 septembrie 1916
Nu se ridicase bine ceaţa dimineţii şi artileria grea inamică începe să
tragă.. . la mică distanţă de noi se vede cum infanteria austriacă caută să se
strecoare spre noi pe după toate cutele terenului. . . Primit de un foc năpraznic de
artilerie şi de un val năpraznic de gloanţe, batalionul (din Regimentul 46
Infanterie, pornit la contraatac - n.a.) se opreşte. Un şir nesfârşit de morţi şi
răniţi au rămas în urma lui. . . sub/ocol. Clement este grav rănit în stomac. .
. Aproape să-şi dea sufletul a spus: < < Mor pentru Regimentul 6 Vânători !. . . > > "
(„În focul mitralierei", din volumul „Românismul braşovenilor. Documente.
1 9 1 6-1 9 1 9" al conferenţiarului universitar doctor Ioan Vlad).
După 22 de ani, în 1 938, primarul D. Bârsan şi notarul Ch.Otters înaintau
Preturii Feldioara următorul raport:
,,Domnule Pretor. . . Totodată raportăm că în anul 1 92 7 s 'a ridicat în
amintirea celor căzuţi şi dispăruţi în timpul războiului o cruce în cimitirul
ortodox chiar pe mormântul în care au fost îngropaţi Eroii căzuţi pe câmpul
Sâmpetrului în anul 1 9 1 6 ş; la această cruce se face an de an, de Ziua Eroilor
procesiunea bisericească. . . se citeşte şi lista Eroilor din comună. . . Jar în
amintirea locuitori/or saşi căzuţi şi dispăruţi in timpul războiului s-a ridicat in
cimitirul evanghelic lutheran un monument în anul 1 928. . . Pe un piedestal de
piatră cu trei trepte să ridică un bloc de piatră în formă de piramidă cu înălţimea
de 3 metri având pe patru părţi câte o placă cu numele celor căzuţi, dispăruţi şi
celor morţi in urma rănilor sau a boalelor contractate in timpul războiu/ului
mondial 1 914-1918.
Sânpetru la 24 sept. 1 938"
(Primăria Sânpetru, documentul nr. 1 7481 1 938, din Fondul Arhivelor
Naţionale - Direcţia judeţeană Braşov) .
... S-au dus feciorii oastei pe calea strămoşească,
S-au prins cu moartea crudă la luptă voinicească,
Şi au ieşit din luptă viteji, învingători,
Scăldaţi ,în a lor sînge puternicii feciori!...
. - (Vasile Alecsandri,
r
„Eroii de la Plevna")
(
(.
În mijlocul cimitirului ortodox - unul
din cele mai îngrij ite cimitire ale Ţării Bârsei ! -
între morminte şi pietre funerare civile, se află o
cruce obelisc închinată eroilor căzuţi pe
câmpurile de luptă ale primului război mondial.
Construit din piatră, obeliscul este înalt de 1 ,8
metri, şi alcătuit dintr-un soclu în două trepte şi
Ţara Bârsei 1 95
o cruce treflată în terminal. Pe treapta de sus a soclului, lateral stânga - dreapta

sunt fixate dou� proiectile din beton. Între colonete este dăltuită inscripţia:
„In memoria Eroilor cari s' au jertfit pentru întregirea
neamului 1 9 1 6- 1 9 1 8.
Ridicată 1 927"
*
* *
... Vom presăra de-a pururifloare vie
Peste prelungul ceas câ11d au căzut
Şi-n steaua ta, frumoasă Românie,
Visarea lor vom contempla tăcut...
(Mihai Negulescu,
inscripţie de pe un monument)
După Revoluţia din Decembrie ' 89, în
parcul comunal a fost înălţat un monument al
eroilor, pe care urmaşii celor căzuţi şi veteranii
de război l-au inaugurat, la 27 iunie 1 999.
A vând forma unui arc de triumf încastrat într-o
platformă - soclu cu laturile pătrate de 5,0 met
ri, şi cu patru trepte de acces, monumentul are
la bază, între pilonii arcadei, două plăci din marmură albă pe care se reazemă o
cruce realizată, de asemenea, din marmură albă. La colţurile platformei sunt
amplasate jardiniere din beton şi tufe de merişor. Pe placa dinspre şosea, înaltă
de 2,0 metri, şi lată de 1 ,0 metri, este trasat conturul României Mari - Ţara Mamă
şi teritoriile româneşti de dincolo de Prut şi din Cadrilater - precum şi câteva din
principalele oraşe ale ţării.
Sub hartă este inscripţionat cu litere negre textul :
„SLAV Ă EROILOR CĂZUŢI Î N PRIMUL ŞI
AL II-LEA RĂZBOI MONDIAL PENTRU APĂRAREA ŞI
ÎNTREGIREA NEAMULUI,
1 9 1 4- 1 9 1 8, 1 940-1 944" .
Pe placa opusă, având un conţinut asemănător, este adăugată, în plus,
menţiunea:
„MONUMENTUL A FOST RIDICAT LA PROPUNEREA PRIMĂRIEI ŞI
ASOCIAŢIEI VETERANILOR DE RĂZBOI SÂNPETRU.
LA RIDICAREA MONUMENTULUI AU CONTRIBUIT ENERGOCONSTRUC ŢIA
BUCUREŞTI - ŞANTIER SÂNPETRU, S.C. INHOTEP S.R.L. BRAŞOV, C.E.T.
BRAŞOV,
S.C. RUŞCHIŢA S.R.L. SÂNPETRU".
Eroii din cele două războaie mondiale ai localităţii sunt trecuţi pe două
plăci din alamă, fixate pe o latură a arcadei, sub titlul: „SLA VĂ EROILOR
PATRIEI" şi epitaful „SĂ LE FIE ŢĂRÂNA UŞOARĂ".
În documente de arhivă (dosarul nr.2/ 1 92 1 al Prefecturii Braşov-Serviciul

M .O.N.T. şi dosarul nr.8/ 1 93 8 al Prefecturii Feldioara) aflate la Direcţia
Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, precum şi din „Registrul de morţi al
parohiei ortodoxe Sânpetru" sunt nominalizaţi următorii morţi şi dispăruţi între
anii 1 9 14- 1 9 1 9 : sergenţii Bârsan Vasile, Creangă Irimia şi Râşnoveanu Dumitru;
- caporalii Bârsan Ioan, Munteanu Gheorghe şi Râşnoveanu Ioan Valentin;
- fruntaşul Vlădărean Ioan;
- soldaţii Ardelean Dumitru, Ardelean Nicolae, Bârsan Dumitru, Bârsan
Nicolae, Bârsan Nicolae, Bârsan Zaharia, B iriş Ioan, Biriş Ion, B legu Ion, Boca
Nicolae, Cocan Nicolae, Coman Dumitru, Coman Ioan sen., Coman Ioan jun.
(voluntar în armata română), Coman Nicolae, Constantin Gheorghe, Creangă
Alexandru, Creangă Arsenie, Creangă Dumitru, Creangă George, Creangă Ioan
Ioan, Creangă Ioan, Creangă Nicolae, Cristoloveanu Achim, Dadu Ioan (născut în
Măieruş), David Ioan, Dihoiu Dumitru, Dihoiu Gheorghe, Drăghici Gh. Ion,
Drăgoi Nicolae, Drugă George, Dumaşca Alexa Ioan-Iancu (mort la Tisa), Fătu
Neculae, Ghişoiu Gligore, Goicea Irimie, Grancea Gheorghe, Grancea Iordache,
Grancea Nicolae, Lebu Ioan, Munteanu Ioan, Munteanu Nicolae, Munteanu
Niculae, Munteanu Silvestru, Pavel Ioan, Pădure Radu, Prejmerean Zaharia, Puiu
Dumitru, Râşnoveanu Gheorghe Gheorghe, Raţ Gheorghe, Spătăroiu Gheorghe,
Tudoran Ion, Vărgău Gheorge - gornist şi Voina Efren.
De asemenea, în evidenţele privind cel de-al doilea război mondial sunt
trecuţi următorii eroi ai comunei Sânpetru:
• sublocotenent activ Popovici Stere, din Divizionul 1 Tunuri Munte - Beiuş,

mort în noaptea de 24/25 octombrie 1 944, la Haidu-Bessermeny;
• sergent aviator t.r. Râşnoveanu Nicolae, 23 ani, din Corpul de Aviaţie Mediaş,
mort la 1 1 august 1 942, în Pemiskoskora, Rusia;
• sergent t.r. Rotaru Dumitru, învăţător, 35 de ani, născut la Sculeni, Bălţi, din
Corpul de Aviaţie Mediaş, mort de glonţ în 7 octombrie 1 942, în Stalingrad,
Rusia;
• caporal Pintoc Zaharie Zaharia, născut la 1 5 februarie 1 9 1 1 , Sânpetru nr.437,
căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, dispărut la
1 1 mai 1 944, în Crimeea (arhiva Primăriei Hărman);
• caporal Ţârea Dumitru Dumitru, contingent 1 94 1 , din Batalionul 24 Vânători
de Munte, mort la 1 7 august 1 943, în luptele din capul de pod Cuban;
• caporal Vidrea Achim, contingent 1 942, din Batalionul 24 Vânători de Munte
·
- (fără date);
• caporal Vlădărean Sterian, din Regimentul 89 Infanterie, - (fără date);
• fruntaş Brumaru Ioan, din Batalionul 2 Vânători de Munte, - (fără date);
• fruntaş t.r. Sedderz Cristian, din Batalionul 1 3 Vânători de Munte, dispărut în
luptă la 29 noiembrie 1 943, -;
• soldat Brendorfer Toma Ioan, născut la 4 decembrie 1 9 17, Sânpetru str. Mare
nr.63, necăsătorit, din Regimentul 8 Dorobanţi, dispărut în perioada 1 9-26
noiembrie 1 942 în Cotu Donului (arhiva primăriei Hărman);
Ţara Bârsei 1 97
• soldat Brumaru Gheorghe Gheorghe, 22 de ani, mort la 26 septembrie 1 942

lovit de glonţ -;
• soldat Cocă Ioan, din Sânpetru nr. 1 76, contingent 1 92 1 , căsătorit, având trei
copii, mort la 1 0 februarie 1 944, în spital, bolnav de tifos exantematic -;
• soldat Dadu Ioan, 29 de ani din Sânpetru nr.478, căsătorit, având doi copii,
fost în Batalionul 1 7 Vânători de Munte, mort la 3 iulie 1 942, în Spitalul No.4
Companie, Odessa, rănit de glonţ;
• soldat Drăghici Cristache, contingent 1 943, din Batalionul 1 7 Vânători de
Munte „rănit în luptă, a murit la 29 octombrie 1 942 Lazaretul de Campanie
No.21536, înmormântat în cimitirul Krushkowka - Cotu Donului";
• soldat Drăghici Cristea, din Regimentul 89 Infanterie, ,rănit de schije de
brand, a murit la 29 octombrie 1 942 în Spitalul German, Crimeea";
• soldat Drăghici Nicolae, din Regimentul 89 Infanterie - (fără date);
• soldat Grancea Marcu, contingent 1 943, mort - (fără date);
• soldat Grancea Marin, contingent 1 943, din Regimentul 89 Infanterie, mort ia
26 septembrie 1 942, în Luptele din Cotu Donului;
• soldat Grancia Marcu Marcu, din Regimentul 89 Infanterie rănit de schije, a
„
murit la 24 septembrie 1 942, în Cotu Donului";

• soldat Iacob Cristian, contingent 1 935, căsătorit, având trei copii, fost în
Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în luptele din Cotu
Donului;
• soldat Munteanu Gheorghe, contingent 1 944, din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut la 24 august 1 944, în Moldova;
• soldat Pop Petru, contingent 1 943, din Batalionul 3 Vânători de Munte,
dispărut în luptele din 1 1 mai 1 944, în Sevastopol, Crimeea;
• soldat Spătăroiu Dumitru, 29 de ani, din Batalionul 1 3 Vânători de Munte,
mort la 24 martie 1 944, în poligonul Voila, în urma exploziei unei încărcături
de tun;
• soldat Theiss Martin, contingent 1 93 7, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut în
luptă, la 1 9 noiembrie 1 942, Rusia.
*
* *
„ . . .Iar.aceştia ce am lovit aerul cu
primele bătăi de aripi ne măgulim cu
gândul că am aspirat, am îndrăznit şi
că. . . strănepoţii noştri ne vor trimite, prin
Parnaasul înălţimilor, gratitudinea lor
pentru sărmanele dar eroicele noastre
strădanii. .. .
"
(Maior aviator Constantin-Mircea

Zorileanu,
1 4 octombrie 1 883 - 1 0 februarie 1 9 1 9)
Prin cântecul eternităţii

Ce mă răpeşte spre uitare. . .
Departe de pământul vieţii
Plutesc în armonii de sfânt,
În cercul infinit în care
Trăi-voi... dus. . . fiind pământ.
(Căpitan aviator - erou Horia Agarici,
„Muzica Etemitătii")
În incinta Aeroclubului „Mi;cea
Zorileanu" din Sânpetru se află grupul statuar
,/CAR-Legendă, Simbol al Temerităţii
Zburătorilor". A fost amplasat la capătul
terenului de aterizare - decolare în 1 987, cu
prilejul Semicentenarului leagănului planoris
mului românesc. Anual, la sfârşitul primei
săptămâni a lunii septembrie, aci se întâlnesc
membrii Asociatiei Aviatorilor Veterani de
Război, ai Aso� iaţiei Instructorilor Planorişti
activi şi pensionari, ai autorităţilor judeţene şi
comunale; se ţine parastas, se depun coroane de
flori şi se evocă momente de glorie şi jertfă,
amintiri luminoase ale unor cutezători ai cerului
patriei.
*
* *
În cimitirul evanghelic lutheran din

Sânpetru, comunitatea săsească a înălţat, în
1 928, un monument din beton . şi piatră
şlefuită, înalt de 5,0 metri, de formă
piramidală paralelipipedică, cu un soclu în
trei trepte şi un terminal reprezentând
făclia veşnică a recunoştinţei.
Constructorul însemnului memorial este J .
NAGY-KRONSTADT.
Pe cele patru laturi sunt aşezate plăci din marmură neagră cu numele
celor căzuţi pe diferite fronturi (Italia, Austria, Galiţia, Ungaria, Rusia) şi
inscripţii votive, astfel:
„Den heldentod fiir das Vaterland
starben im Weltkriege 1 9 1 4- 1 9 1 8"
(Au murit eroic pentru Patrie în
războiul mondial 1 9 1 4- 1 9 1 8)
Pe plăcile din faţă, lateral stânga ş1 spate, sunt înscrise numele a 58
soldaţi saşi.
Tara Bârsei 1 99
.,Andenken folgen des krieges

starben in der Heimat"
(Morţi în Patrie
ca unnare a războiului)
Pe placa laterală dreapta, sunt nominalizaţi 9 saşi; în total 67.
*
* *
Pe peretele opus intrării în biserica lutherană din interiorul cetăţi i, este
încorporată o cruce înaltă de 2,5 metri, alcătuită din 1 4 plăci de mannură albă,
asamblate într-o ramă metalică neagră. Pe plăci sunt sculptate şi vopsite cu bronz
auriu numele a 1 2 1 de saşi, fii ai satului, morţi pe front sau în deportare în anii
celui de-al doilea război mondial.
Deasupra numelor se află dăltuite cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos:
„Friede sei mit euch"
(Pacea să fie cu voi).
Sub cruce este amenajat un piedestal din beton, cu două vaze sculptate
din mannură, şi două sfeşnice metalice. Pe suprafaţa lateral-dreapta a
piedestalului, pe o plăcuţă inox de 20x20 centimetri, este ştanţat textul:
„Dem Gedenken der Opfer des
2 W-Kaeges von der evang.
Kirchengemeinde A.B. Petersberg
im Mai 1 983 errichtet"
(Ridicat în mai 1 983, de către biserica evanghelică, în memoria celor din
Sânpetru jertfiţi în cel de-al doilea război mondial).
SOHODOL
. . . Murind grăit-a: mor în pace,
Căci pentru scumpa-mi Ţară mor!
Urmaşii mei mai mult vorface...
Şi... mi-am lăsat moştenitor!...
(Ioan Neniţescu,
„Ostaşul plecând la război")
Dar Sohodolul are nu unul, nu doi, ci zeci de martiri şi eroi ce s-au j ertfit
în temniţele austro-ungare şi pe câmpurile de onoare ale bătăliilor pentru a păstra
neîngenuchiată denmitatea familiilor Puşcaşu, Chiţu, Mogea, Pandrea, Flucuş,
Reit şi a altora, care au întemeiat, cu sute de ani în urmă, această frumoasă
localitate brăneană de pe malurile Pârâului Turcului. Ei, Puşcaşii, Flucuşii, Reitii,
or fi ridicat, poate, vreo troiţă care să le pomenească existenţa; unnaşii-unnaşilor
lor, însă, nu mai ştiu, azi, de ea, nu mai ştiu nici care este rostul Sfintei Cruci ! Din
Muchia Bălţatului, până-n Muchia Bradului, ori de-a lungul drumului, nu a răsărit
până azi, 24 noiembrie 1 999, nici o troiţă, nici nu monument, nici un însemn al
martirilor şi eroilor satulu i ! Dintre cei loviţi până în prezent de soarta nedreaptă a
nepăsării urmaşilor, viitorii locuitori ai acestor frumoase plaiuri nu vor trebui să
'
dea uitări nume de glorii şi veneraţie precum
- Puşcaşu (Puşcariu) Ioan, născut în Sohodol, la 1 0
octombrie 1 824, mort l a 24 decembrie 1 9 1 1 ;
,,stegarul naţionaf' - cum îl numea B.P. Hajdeu,
purtător al ,,steagului cel mare al naţiunii" la 1 5 mai
1 848 pe Câmpia Libertăţii de la Blaj; combatant în
Garda naţională a Braşovului şi căpitan, în 1 865, al
districtului Făgăraş; istoric, jurist, poet (autor al
poeziei „Ce e patria română"), unchiul lui Sextil
Puşcariu; are în parcul din Bran un bust din bronz pe
un soclu de piatră pe care sunt dăltuite cuvintele
„Cavaler Ioan de Puşcariu 1 824-1 9 1 2";
În Sohodol, însă, nu are nici un însemn memorial !
- George Reit, martir al Sohodolului, 28 de ani, condamnat la 1 2 ani temniţă grea
de către autorităţile austro-ungare pentru că „a servit în armata română ca
soldat"; a fost închis între 1 octombrie 1 9 1 7 - 6 noiembrie 1 9 1 8 la Braşov şi
Cluj, plătind şi 1 0500 coroane ,.paguba materială" (Ioan Vlad „Braşovul şi
Marea Unire" pa�inile 1 34 şi 1 35); azi nu este pomenit nici la Biserică, nici la
'
Şcoală!
eroii sohodoleni ai primului război mondial: sergentul Puşcam Mihai, soldaţii
Chiţu Gheorghe, Flanja Gheorghe, Sărăcilă Ioan şi Sfetea Ion - ,p1orţi şi
dispăruţi în campania 1 91 4-1919" (dosar nr.2/ 1 9 1 9 al Prefecturii Braşov ale
Arhivelor Naţionale) Baciu Miron, Baciu Nicolae, Brătulescu George, Chiţiu
Iancu, Chiţiu Ştefan, Flucuş George, Cârligeanu Aron, Maluselu Ioan, Misica
Ioan, Puşcariu George, Puşcariu Ioan, Putilă Ioan, Tampa Nicolae şi Zecheriu
Ioan(dosarul nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş) sau Băncilă - (soţul Elisavetei
A.Verte Băncilă, închisă în timp ce soţul ei era pe front, pentru colaborarea cu
armata română) Dia Leonte, Dudescu Nicolae, Duşescu Nicolae(mort pe front
şi „neavând pe nimeni în comună"), Mirean Gheorghe, Parifan Ioan sau
Paraipan Ioan(fost în Regimentul 7„Prahova", mort în 1 9 1 6 pe muntele
Mateiaş lângă Dragoslavele-Muscel, nu aşa departe de satul natal ! ) - toţi
căzuţi pe câmpurile de onoare, fără a avea o lespede în mijlocul localităţii
sau lângă poarta cimitirului! Şi ca ei au mai fost vitej i ai Războiului
Întregirii, precum: caporalul Letcă Gheorghe, Petric Simeon din Serviciu de
Informaţii al Marelui Stat Major al Armatei României sau voluntarul Jantea
Aurel, rănit la Oituz în 1 9 1 7;
Ţara Bârsei 201
- eroii Războiului Reîntregirii 1 94 1 - 1 945 :

• sergent Noaghea Bucur, din Batalionul 3 Vânători de Munte, mort (sau
dispărut) la 1 8 aprilie 1 944 - (date extrase din actul de deces/dispariţie);
• caporal Bucşa Aron Ioan, din Batalionul 2 Vânători de Munte, mort (dispărut)
la 23 septembrie 1 944 -;
• caporal Comşa Iosif Traian, din Regimentul 38 Infanterie, mort (dispărut) la
1 0 martie 1 945 -;
• caporal Răşină Ioan Ioan şi fruntaş Căpăţână Iosif Nicolae din Batalionul 3
Vânători de Munte, morţi (dispăruţi) la 1 8 mai 1 944 -;
• fruntaş Feroiu Gheorghe Nicolae, din Batalionul 2 Vânători de Munte, mort
(dispărut) la 9 mai 1 944 -;
• fruntaşii Reit Ioan Ioan şi Nicolae, primul din Regimentul 1 9 Infanterie, mort
(dispărut) la 4 noiembrie 1 944 -, iar celălalt (frate?), din Batalionul 3 Vânători
de Munte, mort (dispărut) la 1 8 mai 1 944 -;
• soldatul Chiţu Ioan Ioan (Corboş), din Regimentul 6 Dorobanţi , mort
(dispărut) la 22 octombrie 1 944 -;
• soldatul Pomană Ioan Ioan, din Auto C. Specialităţi, mort (dispărut) la 20
octombrie 1 943 - (dosarul nr. 1 29/1 942- 1 947 al Primăriei Tohanul Vechi);
• caporal Aldea Gheorghe Nicolae, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut în
Cotu Donului la 1 9 noiembrie 1 942;
• soldatu Bangălă Ilie Gheorghe, din Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 1 2
noiembrie 1 94 1 , în Arpat, Crimeea;
• Răşină Gheorghe (primar în Sohodol), din Regimentul 5 Pioneri, mort în Cotu
Donului; şi mulţi alţii jertfiţi, pentru care nu arde nici o lumânare în vreun
sfeşnic din Sohodol!
... Urmaşilor, spunea amarnic poetul, „Voi n-aveţi sfinţi în groapă" . . ?
.
STUPINII PREJMERULUI
Cătun, la 1 954, al Prejmerului, localitatea nu avea, la 1 8 decembrie 1 998

însemne memoriale ale eroilor. Este posibil ca odată cu construcţia noii biserici
ortodoxe să se înalţe şi o troiţă.
Câţiva dintre eroii satului sunt menţionaţi în tabelele din Evanghelia
bisericii ortodoxe „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Prejmer, astfel:
- din primul război mondial, 1 9 1 4- 1 9 1 8, Dogaru N icolae;
• din al doilea război mondial, 1 94 1 - 1 945, B lendea Gheorghe şi Rechiţean
Ioan.
ŞIMON
. . . lucit-a odată a voastră virtute

Români, de supt poala acestor Carpaţi,
În focuri măreţe, din timpuri trecute,
Cind, strinşi în unire, ca lei vă luptaţi!. . .
(Andrei Mureşianu,
„O dimineată pe Surul")
În tindăreiul bisericii „Cuvioasa Paraschiva" - monument istoric datat

1 793 - într-o firidă din stânga intrării, este montată o placă memorială din
marmură albă de l ,4x 1 ,2 metri, pe care este scris cu bronz auriu textul:
„Eroii satului ŞIMON căzuţi pe câmpurile de luptă

pentru apărarea patriei
în 1 9 1 4-1 9 1 8
1 . EFfIN EMILIAN 6. PORANCEA VASILE
2. EFfIN IOAN 7. SOLOVĂSTRU NICOLAE
3. GONŢEA VASILE 8. SCORŢEA MOISE
4. OBANCEA IANCU 9. SFETEA ION
5. PORANCEA NICOLAE
în 1 94 1 - 1 945
I . IŞOIU MIHAI 7. CORÂIU NECULAE 1 3 . MOŞOIU GHEORGHE
2. MĂNOIU GHEORGHE 8. DRĂGAN ION 14.SOLOVĂSTRU GHEORGHE
3. ALBUŞOIU ILIE 9. DRĂGAN NICOLAE 1 5 . SOLOVĂSTRU NICOLAE
4. COCA TRAIAN 1 0. FEROIU ION 16. SCORŢEA IOAN
5. CODLEANU ION 1 1 . HERDORFER ION 17. STANCIU MIRCEA
6. CORÂIU ILIE 1 2. MĂNOIU ISAIE
- Glorie veşnică - Realizată de P. Işoiu"
Pe placă, în dreapta eroilor, în relief, este reprezentat un cap de ostaş cu
cască, iar dedesubt, o ramură de laur. Deasupra plăcii arde o candelă.
ŞIRNEA
Aşezată de Bunul Dumnezeu ,.pe-un picior de plai, pe-o gură de rai" la -
poalele zânei muntilor, Piatra Craiului, între izvoarele Rogozu şi Sbăutoarea -

localitatea Şimea este cel mai frumos dintre cele zece sate împărţite fraţilor săi
de către „patriarhul" acestor meleaguri, Şimea-Bran-Rogozeanu .
Legenda Branului, spusă prin vorbele bătrânului şi scrisă pe piatra
muntelui de inimosul profesor care a fost Nicolae Frunteş, exprimă feeria naturii
şi a sufletului oamenilor ce vieţuiesc pe aici:
Ţara Bârsei 203
„La noi pietrele vorbesc

Şi pădurile şoptesc;
La noi stâncile gândesc
Iar izvoarele doinesc ...
Florile sunt cântătoare
Şi cu vorbe chemătoare"
Drumeţule, ori de unde ai veni şi încotro te-ai îndrepta, abate-te pentru o
clipă pe drumul comunal - pe care în 1 9 1 6, a mărşăluit victorios Regimentul 4
Infanterie „Argeş" -, urcă pe Vârful Micului şi admiră frumuseţile ce ţi s�
înfăţişează în toată splendoarea lor! Apoi ridică-ţi cu pioşenie privirea către
monumentul eroilor şi dăruieşte-le celor j ertfiţi omagiul şi gândul tău curat. Căci
în tihna Şirnei s-au auzit, nu de puţine ori, vaierul martirilor şi suspinul de moarte
al ostaşilor loviţi de gloanţele vrăjmaşe! De aici a fost dusă, între baionetele
jandarmilor unguri, Maria N. Benga mamă, în 1 9 1 6, a patru copii, soţia lui
Neculae Benga - cătană fugită de sub drapel austro-ungar sub cel românesc; între
zidurile închisorii Maria l-a născut pe Iosif, al cincelea dintre copiii „Ciocoiului" !
În acest sat a fost arestat de „autorităţi", Ioan Oncioiu sub acuzaţia că „ . . .a servit
şi condus armata română şi a colaborat cu ofiţerii români în 1916. . . " Şi tot de
aici, din Şirnea, au plecat pe diferite fronturi tineri care şi-au găsit sfârşitul eroic
pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale. Numele şi amintirea lor
au fost dăltuite pentru todeauna în cugetele urmaşilor, în tăria monumentului de
pe deal şi pe braţele crucilor din cimitiml bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul".
Ce eşti ostaşule, dacă nu eşti veghere
cu griji egal topite-n legământ,
fie că aperi aur sau pământ,
sau prunci venind spre buna ta putere?. . .
. .. Ce eşti ostaşule, dacă n u eşti cuvântul
ce nu-se-ncalcă-n viaţă niciodată,
ori brad cu verticala răspicată,
când prin umbriţi arbuşti conspiră vântul?. . .
(Valeriu Pricină,
„Ce eşti ostaşule")
Construit pe locurile unde îşi dorm somnul de
veci ostaşi ai Regimentului 30 Dorobanţi căzuţi
lângă „movilele" rotunde de hotar, în toamna
anului 1 9 1 6, monumentul a fost ridicat de obştea
satului, sub coordonarea nemij locită a
profesorului Nicolae Frunteş. Pe o fundaţie din
beton şi un soclu în trepte se înalţă o coloană
prismatică din piatră de Albeşti, având în
terminal o cruce aşezată de asociaţia „PRO
ŞIRNEA" şi sfinţită în 27 mai 1 993, de Ziua
Înălţării Domnului - Ziua Eroilor.
204 Jerttă şi recunoştinţă
Pe faţada monumentului sunt sculptate în basorelief însemnele militare -

casca, două spade încrucişate şi coroana de laur - iar sub ele este dăltuită
inscripţia:
„RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ EROILOR CARE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA PENTRU
APĂRAREA PATRIEI ŞI NEAMULUI ROMÂNESC.
RIDICAT ACEST MONUMENT ÎN ANUL 1967"
De Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Ziua
Eroilor, la monument se ţin slujbe de pomenire a celor căzuţi în lupte, se depun
flori şi se desfăşoară programe cultural-artistice.
Numele eroilor sunt menţionate pe două tablouri de l ,2x I ,O metri, cu
ramă şi geam, expuse în holul Şcolii generale din localitate. Primul se intitulează
„Eroii din comuna Şimea, căzuţi în războiul mondial luptând pentru întregirea
neamului 1 9 1 4- 1 9 1 8 ... " şi îi cuprinde pe următorii:
Zenofie Gh. Centiu Neculae I. Al. Benga

Neculae I.O. Benga Neculae Ar. Ţăposu
Moise N. Ţăposu Ioan M. Nan
Neculae Gh. Cenţiu Gheorghe T. Răşan
Valerie N. Frunteş Ioan Gh. Ţăposu
Iosif Gh. Cojocaru ·Iosif N. Iv. Cojocaru
Ioan I. Şt. Buzea Miron Chirciu
Ioan I. Nan Gherghe Gârbacea
Neculae 1.8. Ţăposu Ioan Gh. If. Benga
Gheorghe T. Nan Neculae M. Cenţiu
Ioan II. Cojocaru Ioan I. Benga (Ciocoiu)
Neculae I. Râpianu Ioan N. Căciulă
Ioan I. Buta Ioan N. Muscoiu
Neculae N. Voinescu Ioan I. Crăciun".
(elev plutonier)
În partea de jos sunt scrise cuvintele:
„Răsplătească D-zeu jertfa mea, neamului meu"
Tabloul, conţinând scene de luptă şi 20 de portrete, a fost realizat de
Gheorghe Spânu, învăţător din Şimea.
Celălalt tablou, intitulat „RĂZBOIUL SFÂNT. EROII DIN COMUNA
ŞIRNEA" a fost „lucrat de Virgil Spârchez elev nonnalist el. VI-1943"; în el sunt
înscrişi:
Gheorghe N. Frunteş - sublocotenent
Ioan I. ldor-caporal Gheorghe C. Călăican - soldat
Ioan l.T. Nan - caporal Nicolae Vlad Ccntiu - soldat
Ioan St. Răşan - caporal Constantin If. Dudu - soldat
Ioan N. Spârchez - caporal Gheorghe Dudu - soldat
Nicolae If. Dudu - caporal Nicolae N. Fluieraş
Ştefan Benga - soldat Ioan I. Negritu - soldat
Nicolae Ar. Busuioc - soldat Gheorghe Todoran Răşanu - soldat
Constantin C. Călăican - soldat Gheorghe Ghe. Ţeposu.
*
* *
Ţara Bârsei 205
În zilele Revoluţiei din decembrie 1 989, Gheorghe Surdu a căzut la

Braşov răpus de gloanţe ucigaşe; numele lui a fost dăltuit în marmură albă, (n
Cimitirul Eroilor de lângă Poşta Mare a municipiului Braşov.
TĂRLUNGENI
,,EI NU SUNT MORŢI

TRĂESC ÎN NOI
CU AŞA EROI
UN NEAM E GREU SĂ PIARĂ"
În parcul localităţii, sub bolta unor tei ma
iestuoşi, se înalţă un monument pe ale cărui
faţade sunt dăltuite cuvintele inscripţiei votive
„ÎN AMINTIREA EROILOR ROMÂNI DIN
TĂRLUNGENI MORŢI ÎN RĂZBOIUL
PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI"
precum şi versurile din motto.
Înalt de 4,0 metri şi alcătuit dintr-un
soclu în trei trepte, piedestalul, corpul cu
obuzul din terminal - toate din granit -,
monumentul este decorat cu ramuri de laur şi
două cruci negre în basorelief deasupra
textelor memoriale. Este împrejmuit cu 1 4
stâlpi mici d e beton uniţi c u lanţ ş i o poartă
din fier forjat.
La dezvelirea monumentului de la Târlungeni-Săcele, scria gazeta
„Plaiuri săcelene" nr.6-7I 1 936, au participat „„.lume din trei sate; protopopul
Braşovului Iosif Blaga, colonel Gh. Ionescu - delegatul armatei, Ion Podea -
delegatul judeţului, autorităţile comunale, şcolile, străjerii, intelectualii din
zonă„." Discursurile au glorificat faptele şi j ertfele celor 58 de eroi ai comunei
căzuţi în război „„ .marii noştri morţi, „ . urmaşii legendari cari au rupt zăgazurile
Prutului şi au dărămat barierele Carpaţilor ", după cum spunea în discursul său
învăţătorul Tămârjan.
În evidenţele Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale - Registrul
de Morţi şi dispăruţi/1 9 1 4, al Primăriei Tărlungeni, dosarul nr.2/ 1 9 1 9 1.0.V.R. şi
dosarul nr.2/ 1 92 1 M.O.N.T„ ale Prefecturii Braşov, cu foile de recesămâmânt
întocmite de notarul N. Hamsea, sunt înscrişi 1 1 5 localnici căzuţi în primul război
mondial, printre care şi cei 58 de români pomeniţi la ceremonia dezvelirii
monumentului, respectiv: caporalul Buna Mihail şi soldaţii Adam Ioan, Balint
Genge, Banu Nicolae, Banu Timofte, Bălan Gheorghe, Bălea Ioan Nicolae,
Beşchea George, Beşchea Teodor Ioan, Beşchea Nicolae, Beşchea Niculae,
Boghici Nicolae, Boghici Niculae, Buna George, Bulgărea I. Nicolae, Buzoianu
.
George, Cristea Mihail, Dragomir N. Ioan, Frăţilă Nicolae, Goicea Nicolae,

Grancea Nicolae, Lăcătuş Nicolae Gheorghe, Mândreanu George, Miclea Ioan,
Moisoiu Ioan, Molda Ioan Samoilă, Molda Simion, Munteanu George, Munteanu
Ioan Ioan, Munteanu Nicolae, Necula Ioan, Necula Ioan, Necula Ioan, Necula
Radu, Paciu Ioan, Pal George, Pal Ioan, Pal Ioan Martin, Paşcu Nicolae, Pârtoacă
Mihail, Polbea Iosif, Popa M. Gheorghe, Sasu Ioan, Sava Andreiu, Sbarcea I.
Gheorghe, Sbarcea Oprea, Sbarcea Ştefan, Şelariu Petre, Şerban Gheorghe,
Şimon Gheorghe Ioan, Tabac M. Vasile, Tamaş Ioan, Vaida Ioan, Vaida Ştefan,
Vancea Gheorghe, Vancea Ştefan şi Zbarcea N. Dumitru.
Totodată sunt înscrişi tinerii maghiari - fii ai aceleiaşi comune - căzuţi şi
ei pe diferite fronturi, aşa cum au fost:
plutonier Erdely Ioan;
sergentul Lorincz Ştefan;
caporalii Csiki George, Illes George, Molda Marton;
soldaţii Basco Gheorghe Gheorghe, Balazs Marton, Balazs Samu, Balint
Marton, Barco Pal, Bartha Mihai, Csabai Mihail, Csere Mihai, Csiki George,
Csiki Ioan, Csiki Mihai, Csiki Mihail, Csorik I. Ioan, Csorik Ştefan, Csuka
George, Deak lştvan, Fejer Cs. Ştefan, Forizs Ştefan, Geres Simon, Gires Andras,
Gires Samu, Gole Iosif, Huntai Vasile (născut la Tărlungeni, domiciliat în Bod),
Iakab Andrei, Iakab N. Gheorghe, Incze Iosif Ştefan, Kajcsa Marton, Kajcsa
Mihail, Kajcsa Ştefan, Kerekeş Lazar, Kiss Ioan, Koszta Simon Ştefan, Kosztarab
Ştefan, Monczok Samu, Pajor George, Pajor lanos, Pajor Ioan, Pajor Andrei
Mihail, Sara Andras, Sâra Ioan, Szabo Gyula, Szabo Iuliu, Szakal Andreiu,
Szakal Ioan, Szonda Ioan (născut în Tărlungeni, domiciliat în Zizin), Toth
Andrei, Toth A. Caiman, Toth Gheorghe, Toth Mihail Ioan şi Toth Ştefan.
*
* *
Un loc aparte în istoria de jertfă şi eroism a Tărlungenilor îl ocupă şi
Moşoiu Radu, de 58 de ani, care a fost maltratat şi deţinut un an în închisoarea de
la Cluj pentru că, spunea el „ „ . am simpatizat, am făcut fraternitate cu armata,
respectiv soldaţii români, că am ajutat armata română când a intrat în Tran
silvania, că am strigat < < Trăiască România Mare!>> şi că am agitat în favorul
intereselor României" (Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire", pagina 1 00).
De asemenea, sublocotenentul Busuioc Manole este şi el unul dintre cei
58 de eroi români, un voluntar care a trecut în Regat, aidoma altor voluntari din
comună, prin „vama cucului". Absolvind Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie
din Bucureşti, a fost combatant pe 1'rontul din Moldova, căzând eroic la datorie în
bătălia de la Mărăşeşti din 24 iulie/6 august 1 9 1 7 „„ Cu sit. Manole Busuioc
. -
nota generalului Leonte Comşa în „Memorii de război" am înfruntat inamicul

-
la Mărăşeşti. Pe timpul unui atac, tânărul din Tărlungeni s-a prăbuşit fiind
secerat de mitralierele duşmane. După luptă, l-am înmormântat pe locul unde a
căzut.„"
*
* *
Ţara Bârsei 207
În cea de-a doua conflagraţie mondială alţi fii ai Tărlungeniului, urmând

drumurile "fără de întoarcere ale părinţilor, rudelor şi înaintaşilor lor, şi-au dat
jertfa de sânge pe câmpurile de onoare ale Războiului Sfânt, 1 94 1 - 1 945. Numele
lor au rămas scrise doar între coperţile unor registre şi dosare de la Arhivele
Naţionale! Astfel în registrul nr.4/ 1 94 1 , în dosarul nr.2 1 / 1 94 1 şi în documentul
Primăriei Tărlungeni nr.482/1 943 intitulat „Evidenţa eroilor căzuţi în Războiul
Reîntregirii" sunt menţionate următoarele nume şi date:
• sergent Zbarcea Dumitru Mircea, născut în Constanţa, domiciliat în
Tărlungeni, necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort în luptele de la
Odessa, din 23 septembrie 1 94 1 ;
• caporal Găman Constantin Ioan, contingent 1 94 1 , născut în Prahova, din Re
gimentul 89 Infanterie, mort la 25 octombrie 1 942, în Spitalul Ambulatoriu 1 3
-
,
• caporal Secăreanu Nicolae Ioan, contingent 1 94 1 , căsătorit, din Batalionul 2
Vânători de Munte, mort (dispărut) la 1 5 noiembrie 1 944, în Dombrat,
Ucraina;
• caporal Şandru Gheorghe Alexandru, contingent 1 942, născut în Bucureşti,
din Batalionul 2 Vânători de Munte, dispărut la 1 1 mai 1 944, în capul de pod
de la Sevastopol;
• caporal Ungureanu Ioan Ioan, contingent 1 942, din Regimentul 96 Infanterie,
rănit la 7 martie 1 945 în Cehoslovacia -;
• fruntaş t.r. Pirlea Vasile Vasile, contingent 1 935, căsătorit, având un copil,
fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, rănit la 1 9 decembrie 1 94 1 , pe Dealul
Capelei - Sevastopol;
• fruntaş Pandrea N. Victor, contingent 1 937, din Regimentul 4 Roşiori „Regina
Maria", mort la 23 noiembrie 1 942, în Krasny Groy, Rusia;
• fruntaş Slăniceanu Ştefan Ion, născut la 5 octombrie 1 9 1 4, căsătorit, din
Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 20 octombrie 1 94 1 , pe Dealul
Capelei, Sevastopol;
• fruntaş Slăniceanu Ştefan, contingent 1 938, căsătorit, din Regimentul 4 1
Artilerie, Braşov, căzut pe Don -;
• fruntaş Slăniceanu Ştefan Ştefan, născut la 6 noiembrie, în Tărlungeni,
domiciliat în Satulung nr. 1 9 1 3, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul
4 1 Artilerie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Balint Samoilă Gheorghe, contingent 1 927, din Batalionul 1 3 Vânători
de Munte, dispărut la 8 aprilie 1 944, în Gildendorf -;
• soldat Banu Ioan zis Galfi, contingent 1 93 1 , căsătorit, având şase copii, din
Regimentul 34 Infanterie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Balachizi, Odessa;
• soldat Beşchea I. Gheorghe, contingent 1 93 1 , din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut la 24 septembrie 1 94 1 , în Odessa;
• soldat Bibo Ecaterina Martin, născut la 1 7 iulie 1 905 în Tărlungeni, domiciliat
în Satulung, căsătorit, avânde trei copii, fost în Batalionul 1 8 Vânători de
Munte, dispărut la 27 octombrie 1 943, în Danilo-Iwanovka, la sud de

Melitopol;
• soldat Csabai I. Ştefan, contingent 1 932, căsătorit, având un copil, mort la 28
septembrie 1 942, în Osinovski, Rusia;
• soldat Dârstaru R. Dumitru, contingent 1 940, căsătorit, din Centrul de
Instrucţie No.5, mort la 1 mai 1 943, în Cuban -;
• soldat Dodan Dumitru, contingent 1 937, din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului, Rusia;
• soldat Drângă Nicolae Ioan, contingent 1 932, din Regimentul 25 Artilerie,
dispărut la 1 9 august 1 944, în sudul Basarabiei -;
• soldat Drângă Gheorge Nicolae, contingent 1 937, din Batalionul 1 0 Vânători
de Munte, dispărut la 23 august 1 944, în Moldova -;
• soldat Drângă Nicolae Nicolae, contingent 1 94 1 , din Batalionul 3 Vânători de
Munte, mort la 20 iunie 1 942, în Sevastopol;
• soldat Fica Ioan Gheorghe, contingent 1 935, din Batalionul 14 Vânători
Munte, mort la 20 ianuarie 1 942, în localitatea Ivan Baba, Crimeea;
• soldat Gires Ioan Ioan, contingent 1 943, din Regimentul 1 5 Dorobanţi,
dispărut la 1 O decembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Grancea Gheorghe, contingent 1 934, născut în Tărlungeni, domiciliat în
Ghimbav (Râşnov), mort - (fără date);
• soldat Ioviţă I . Constantin, contingent 1 932, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 32 Infanterie, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Kajcraracz I. Iuliu, contingent 1 94 1 , din Regimentul 1 5 Infanterie,
dispărut la 1 O decembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Kiss I . Martin, contingent 1 930, căsătorit, din Regimentul 4 1 Artilerie,
mort la 1 4 iulie 1 942, în Spitalul de Zonă Interioară No.4 1 7 - Ploieşti;
• soldat Koszta I . Ştefan, contingent 1 928, din Regimentul 1 O Dorobanţi, mort
la 2 1 octombrie 1 942, în Ambulanţa 6 - în Rusia;
• soldat Lukacs Ioan Ştefan, contingent 1 943, din Batalionul 1 3 Vânători de
Munte, dispărut la 25 octombrie 1 943, la Nipru -;
• soldat Munteanu Ioan Ioan, contingent 1 942, din Batalionul 3 Vânători de
munte, dispărut la 1 1 mai 1 944, în capul de pod Sevastopol;
• soldat Munteanu Maria Alexandru, contingent 1 935, din Regimentul 22
Infanterie, mort la 16 septembrie 1 94 1 , în Odessa, Ucraina;
• soldat Ncgoescu I. Tr., contingent 1 935, din Divizia 5 Infanterie, dispărut în
perioada 2 1 -26 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Sasu Ioan Ioan, contingent 1 930, din Regimentul 89 Infanterie, mort la
1 4 iulie 1 94 1 , în Dumitreşti, Bălţi;
• soldat Stoica Arsene, contingent 1 938, din Regimentul 22 Dorobanţi, mort la
26 august 1 94 1 , în Augustovka, Ucraina;
• soldat Tamaş Mihail, contingent 1 943, din Regimentul 1 O Dorobanţi, dispărut
în perioada 20-23 noiembrie 1 942, în Rusia -;
Ţara Bârsei 209
• soldat Zbarcea Gheorghe Alexe, contingent 1 933, din Regimentul 6 Călăraşi,

dispărut în noiembrie 1 942, la Don;
• soldat Zbarcea Radu, contingent 1 935, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut
la 28 noiembrie 1 942 în Cotu Donului;
• soldat Witmann M. Ignate, contingent 1 935, născut în Zagon, din Regimentul
89 Infanterie, mort la 29 septembrie 1 942, ,,pe câmpul de luptă în Rusia".
*
* *
Pe peretele din stânga altarului de la biserica evanghelică este montată o
placă din marmură de I ,2x0,6 metri, pe care, în afara unui citat din Ady Endre şi
a unei menţiuni cu „896- 1 996", se mai afă sculptat şi următorul text:
„Kegyelettel ărizzi.ik a mindenkori
tatrangi magyar hăsăk emleket,
kiknek halâla celt adott
eleti.inknek"
(Vom păstra vie amintirea tuturor
eroilor maghiari din Tărlungeni,
a căror moarte ne-a dat un
ţel în viaţă.)
Pe placă nu este scris nici un nume de erou maghiar din Tărlungeni.
TELIU
Umbra cetăţuii situată pe unul din Munceii Teliului stă şi acum, după
două mii de ani, drept chezăşie faptului că pe aceste meleaguri au sălăşluit dacii
liberi în întâia cetate de apărare şi refugiu construită de ei la hotarele de sud-est
ale Daciei Superior.
Aşezarea încropită la poalele dealului a fost apoi, pentru un timp, castru
roman, ai cărui ostaşi din Legiunea XIII Gemina asigurau paza trecătorilor
Buzăului.
La 1 2 1 6, Cavalerii Teutoni au înălţat peste cărămizile antice, un alt
castrum - Cruceburg (Cetatea Crucii) -, primul din brâul de cetăţi teutonice
dintre munţi şi valea Oltului.
Cum prin secolul al XV-iea, familia unui cavaler pe nume Tyiel, stăpânea
localitatea, istoria şi oamenii locului au hotărât, la un moment dat (oficial la
1 850) ca această vatră străveche să se cheme Teliu, iar locuitorii ei, teleni.
După cetele dacilor, după cohortele romane, după escadroanele
cavalerilor teutoni şi după ce hoardele tătăreşti şi cele otomane ale sultanului
Murad al II-iea, au dat iama până la această margine de hotar a Ţării Bârsei,
pământul Teliului şi telenii săi au avut, la 1 599, un oaspete de seamă - oastea
primului Unificator al Românilor de dincolo şi de dincoace de munţi - Voievodul
Mihai Viteazul. „Porţile" Văii s-au deschis larg, dând cale liberă călăreţilor
munteni în drumul lor glorios către Şelimbăr şi Alba Iulia!
Şi a mai fost un moment de mare trăire românească la 1 848, când - spun
bătrânii şi „Monografia" lui Gheorghe Şerba - ţăranii teleni au depus ,jurământ
sub săbii" chiar în faţa Crăişorului Avram Iancu, venit până prin părţile Teliului.
Acestea au fost două din puţinele momente pe care localnicii le-au trăit
cu sufletele luminate de bucurie şi de sentimentul unităţii de neam şi de luptă
pentru dreptate socială!
În intervalul de istorie care a urmat, războaiele mondiale au fost „pietrele
de încercare" a eroismului şi spiritului de jertfă al telenilor.
În amintirea celor săvârşiţi din viaţă întru apărarea hotarului comunei şi
al Ţării, ori căzuţi departe, pe câmpurile de luptă din Albania, Galiţia, Italia,
Rusia, Ungaria etc., urmaşii acestora au ridicat troiţe din lemnul pădurilor
„Cetăţii" şi monumente din granitul stâncilor ei.
,,De-o fi să mor în floarea vieţii
Duceţi-mi lutul în colină
Unde zefirul lin suspină
În revarsarea dimineţii. . . "
(„Unnaşilor" - de sublocotenentul erou

Constantin T. Stoika din Regimentul 1
Grăniceri, rănit mortal la 5 noiembrie 1 9 1 6,
pe colina Spinului)
În cimitirul din curtea bisericii ortodoxe ce
poartă hramul „Sfântul Dumitru" şi care se află la
poalele dealului pe care, în 1 9 1 6, se săpau tranşee,
"
obştea satului a ridicat o troiţă din lemn. Încastrată
1/ .
'1 1. „
într-o fundaţie de beton, este o construcţie simplă,
nu mai înaltă de 2,0 metri, şi pe ale cărei braţe ori
orizontale sunt sculptate cuvintele:
„ÎN MEMORIA EROILOR GRĂNICERI"
Într-un document de arhivă semnat la 1 5 iunie 1 923, de primam!

Gheorghe Purdu, sunt menţionaţi următorii teleni căzuţi în anii primului război
mondial: Ardeleanu Neculae, Bakiu Grigorie, Balint Imre, Balint Ioan, Barb
Gheorghe, Barb Gheorghe, Barb Moise, Barb Neculae, Benedek Gheorghe,
Blendea Gheorghe, Blendea Gheorghe, Blendea Gheorghe, Blendea Neculae,
Boriceanu Alexe, Crăcuţ Dumitru, Czirmes Martin, Czitros Francisc, Erzse
Alexandru, Erzse Iosif, Farkas Gheorghe, Farkas Gheorghe, Fazakas Iosif,
Făcăian Gheorghe, Făcăian Ioan, Gâbor Coloman, Glejariu Teodor, Gyorbiro
Pavel, Iakab Gheorghe, Lukacs Alexandru, Lukacs Gheorghe, Lukacs Iosif, Lupu
Constantin, Macovei Ioan, Marton Alexandru, Marton Gabor, Marton Gheorghe,
Neagoviciu Alexe, Nedelea Dumitru, Pisligă Neculae, Podar Gheorghe, Răţulea
Tara Bârsei 21 1
Alexe, Szekely Gheorghe, Szekely Ştefan, Torok Gabor, Torok Iosif Francisc,
Torok Ştefan şi Vulpoiu Şofron.
*
* *
La sediul subfilialei din Teliu a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de
Război se află tabloul intitulat
„EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1 94 1 - 1 945 TELIU",
tablou care conţine şapte fotografii şi următoarele nume:
ARDELEAN GHEORGHE ERZSE ŞTEFAN ŞIMON IOAN
. BARBU IOAN HILOCHE DUMITRU TOROK BELO
BLENDEA VASILE MACOVEI IOAN ŢITOŞI PAVEL
BLENDEA GHEORGHE MIRICĂ IOAN TRÂMBIŢAŞ PAVEL
BLENDICA GHEORGHE OŢELAŞ IOAN TRÂMBIŢAŞ ALEXANDRU
BĂLĂCEAN GHEORGHE POP GHEORGHE TRÂMBIŢAŞ GHEORGHE
CRĂCUŢ CONSTANTIN RĂŢULEA V A SILE VIRĂG IOSIF
COMŞA NICOLAE SAVU GHEORGHE VEREŞ BELA.
DOMBOŞ IOAN ŞERBAN TRAIAN
Teliu 1998 CINSTE LOR"
Memoria celor căzuţi pe fronturile de luptă din Est sau din Vest a fost
întipărită atât în sufletele unnaşilor, cât şi în granitul unui monument ridicat în
Parcul Eroilor, vis-a-vis de Căminul cultural, între D.N. 1 0 şi malul drept al
pârâului Teliu.
De forma unui trunchi de piramidă, înalt de 2,25 metri, având un soclu în
trei trepte cu laturile patrate şi un piedestal, monumentul a fost dăltuit în 1 958 de
un iscusit cioplitor în piatră, veteranul de război Gheorghe Şerban, din iniţiativa
şi la cererea Primăriei şi a filialei Teliu a veteranilor de război. Pe suprafaţa
acoperită cu beton stropit, sub o cruce sculptată, se află o placă din gresie neagră
cu inscripţia:
„GLORIE ETERNĂ OSTASILOR ROMÂNI
CARE
ŞI-AU JERTFIT VIAŢA PENTRU
ELIBERAREA PATRIEI 1 94 1 - 1 945",
i ar pe spatele monumentului este scris:
„LUCRAT ŞERBAN GH."
Monumentul este împrejmuit cu un lanţ în
tins între stâlpi mici metalici. În decorul parcului
sunt ronduri de flori şi o înmiresmată plantaţie de
tei. De Ziua Înălţării Domnului - Ziua Eroilor,
aici se ţine slujbă de pomenire, se depun jerbe de
flori, iar elevii Şcolii Generale recită poezii şi
interpretează cântece închinate eroilor comunei .
*
* *
În vara anului 1 944, pe istorica vale a Teliului, aidoma multor locuri de

pe cuprinsul patriei noastre, s-au desfăşurat evenimente care au făcut înconjurul
Ţării Bârsei şi nu numai ! Localnicii - muncitori pietrari şi ceferişti, ţărani şi tineri
premilitari - veniţi în sprij inul unei formaţiuni de militari grăniceri, de geniu şi
infanterişti, au săvârşit memorabile fapte de eroism, ţinând piept unei unităţi
motorizate germane ce încerca să treacă de la Întorsura Buzăului către Prejmer
pentru a intra în dispozitivul de luptă hitleristo-horthyst de pe aliniamentul Râul
Negru - Olt. Ridicând baricadă din piatra muntelui şi deschizând un foc
năpraznic asupra coloanei ce înainta pe şosea, bravii apărători militari şi civili au
făcut numeroşi prizonieri nemţi şi au capturat o mare cantitate de tehnică de
luptă, armament, muniţie şi autovehicole militare. Printre cei care s-au războit
vitejeşte cu inamicul s-au numărat şi premilitarii, pe atunci, Gheorghe Şerban zis
„Turcul", Ioan Nistor, Iancu Hilohie, Gheorghe Olaru, precum şi sergenţii -
instructori de Pregătire Premilitară Dumitru Crăcuţ, Iosif Vrânceanu şi Gheorghe
Stoica.
Pentru faptele de arme săvârşite, aceşti bravi luptători au fost decoraţi
prin Înalt Decret No.3 3 1 /7 februarie 1 945 cu medalia „BĂRBĂŢIE ŞI
CREDINŢĂ" cu spade, clasa a II-a.
Alături de ei şi-au găsit un binecuvântat loc în „Cartea de Onoare" a
Teliului şi Gheorghe Coman ,.ţantinelă" pe timpul evenimentelor la halta C.F.R.,
ca şi mezinul de numai 1 6 ani Costică Boriceanu care, în toiul luptelor, s-a oferit
voluntar să transporte muniţie de la Tărlungeni pentru luptătorii de pe baricadă.
:';'�-- -·�--- "' Dintre insurgenţii teleni, Gheorghe Şerban a
continuat drumul de luptă, cu Regimentul 3 Infanterie,
ca voluntar în războiul antihitlerist, participând la
luptele pentru eliberarea Ardealului de Nord, apoi în
Ungaria şi Cehoslovacia, unde a şi fost rănit.
,,Lăsat la vatră" în 1 0 ianuarie 1 947, Gheorghe
Şerban s-a întors pe plaiurile natale, a construit
Monumentul Eroilor, şi-a întemeiat o fami l ie şi s-a
preocupat pe mai departe de gospodăria proprie, dar şi
de bunul mers al treburilor comunale.
Acum, la vârstă octogenară, plutonierul adjutant şef - veteran de război,
mândru de cele cinci medalii militare şi civile, duce un trai frumos, decent şi se
bucură de stima şi respectul consătenilor săi, care-l consideră drept „Cetăţean de
Onoare" al Teliului.
„Când augustul în flăcări îţi întărea credinţa
Că-n lupta cu duşmanul vei şti ce-i biruinţa,
În fruntea unor tineri de-o seamă, patrioţi,
Ai capturat coloana ... O pildă pentru toţi !
Ţara Bârsei 213
Când te-ai lăsat la vatră, cu rana din război,

Tu ai cioplit În piatră COLOANĂ DE EROI
Să fie amintire urmaşilor nepoţi
Că-n TELIU s-a dat luptă! O pildă pentru toţi ...
Acum, când de mândrie ţi-e plină conştiinţa,
Primeşte de la semeni, pe drept, recunoştinţa!
Trăieşte-o sănătate! Munceşte, căci mai poţi -
Tu eşti, pe mai departe, o pildă pentru toţi!"
- Colonel (r) Gheorghe Păşescu -
TIMIŞUL DE JOS
.„Cu muzici şi cu arme, drapele fanioane,

Înaintaţi senine şi largi batalioane.
Veţifăuri acuma un colţ din lumea-ntreagă
Pe care-al vostru sânge din temelii îl leagă,
În noile hotare, pe care-o să le taie
Aprinsa voastră spadă, de-avânt şi de văpaie!.„
(Mihail Săulescu,
„Războiul")
„Lupta de la Timiş, 1 5 august 1 9 1 6
În revărsatul zilei n e punem din nou în mişcare. După ce trecem de staţia
Timişul de Sus, primim ştirea că între fabrica de petrol şi Honvedemlek un
batalion maghiar din Reg.82 lnf. ocupă o linie de tranşee călare pe drumul
nostru„. Atacul a început pe la ora 8,30 dimineaţa„. Urmărirea a continuat până la
marginea nordică a satului Timişul de Jos, unde ne-am oprit; începuse să se lase
întunericul nopţii... Aici văzusem adevăratul război în toată grozăvia lui„. Numai
primul mort m-a mişcat... aproape de pârâul Vlădeţ, pe partea stângă a şoselei,
întins pe iarbă era un vânător tânăr, lovit la cap. Lângă el era arma, raniţa şi sacul
de pesmeţi„. el a murit aici singur, singurel, fără o lumânare, fără o cruce, fără ca
să i se mai poată da de urma mormântului ... "
(Maior George G. Garoescu,
„În focul mitralierei. Însemnări")
Cât de înălţător ar fi gestul autorităţilor predelene dacă ar aşeza pe
malurile pârâului, al drumului naţional ori lângă calea ferată un însemn memorial
care să amintească de trecerea pe aici, prin luptă, a trupelor române eliberatoare,
ca şi de trecerea în nefiinţă a „vânătorului" militar şi a altor camarazi ai săi ! Ar
exista, astfel, În Timişul de Jos şi un monument Închinat ostaşilor români!
*
* *
Ceva mai jos de capătul staţiei c.f. Timişul de Jos, în dreptul kilometrului
1 57, se află un monument. A fost înălţat pe malul drept al pârâului Timiş, în
vârful unei ridicături stâncoase, înconjurată de fagi şi brazi înalţi, denumită

„Dealul Honvezilor". De formă paralelipipedică, construit din piatră şlefuită, are
înălţimea de 6,0 metri şi este împrej muit cu gard metalic pe o bordură din beton
cu latura de 7,0 metri.
Pe faţada dinspre şoseaua E-60 este inscripţionat unnătorul text:
„ 1 849
A HAZA V EDELM EBEN ITI
ELVERZETIEKNEK A MAGY AR
MERNOK ES EPITESZ EGYLET
1 879"
(PENTRU CEI ÎNSÂNGERA ŢI
ÎN APĂRAREA PATRIEI. ASOCIAŢIA
DE INGINERI ŞI ARHITECŢI)
Pe spate sunt scrise numele celor care au contribuit la

construcţia monumentului. Lateral dreapta, pe o placă
din marmură de 30x50 centimetri, sunt dăltuite
cuvintele:
„FELOJITIAITA K0ZADAKOZASB6L
1 990- 1 995
KOZOTI AZ R.M.D.SZ. BRASS6I
ES N EGYFALUSI SZERVEZETE"
(RENOVAT ÎNTRE 1 990- 1 995 PRIN CONTRIBUŢIA
U.D.M.R. BRAŞOV ŞI A PATRU COMUNE)
Un document-raport aflat în fondul Arhivelor Naţionale - Direcţia
Judeţeană Braşov are următorul conţinut:
„ Primăria comunei Baciu

No.61936
Către Marele Stat Major al Armatei - Bucureşti
Pe teritoriul şi proprietatea comunei Baciu, la punctul numit „Dealul
Honvezilor" pe Valea Timiş, în apropierea pensionului „Marienhof', se află un
monument din piatră îngrădit cu grilaj de fier, simbolizând lupta între Koşuthiştii
de la 1 848- 1 849, contra Ruşilor sosiţi prin defileul Carpaţilor în ajutorul fostului
Împărat şi Rege al defunctei Monarhii Austro-Ungare. În urma luptei, din partea
armatei maghiare au căzut şi mai mulţi Ceangăi din Săcele, - se spune că şi un
general rus. Drept amintire fosta Societate iredentistă maghiară „Dalărda", prin
1 867, a ridicat acest monument, pe care s-a imprimat cu litere vizibile numele
donatorilor, între care figurează şi faimosul avocat din Braşov Dr. Szele Bela,
director la fostul ziar - antiromânesc „Brass6i Lapok" din Braşov. Cu ocazia
intrării Armatei române prin defileul Timiş, pentru cucerirea tranşeelor Ungare
din acest ieşind de munte, monumentul a fost ciuruit de gloanţe, dar încă stă
sfidător în faţa trecătorilor.
Tara Bârsei 215
Supunem atenţiei Dv. binevoitoare acest caz, cu rugămintea să dispuneţi

imediata lui ridicare, ceea ce o cere imperios românismul din această regiune şi
de la fosta frontieră a Ţări i Româneşti.
Baciu, la 1 6 Decembrie 1 936
Vasile Chirvase, notar al comunei Baciu".
TIMIŞUL DE SUS
Soldatul, departe de-ai săi,

Se zbate şi geme şi moare. . .
Căci iată-l scăldat în sudoare,
Şi-acum e tăcere prin văi.
El nici nu mai simte ce-l doare
Şi nici nu mai strigă pe-ai săi,
Nu plânge, nu geme
El moare.
(George Coşbuc,
„Murind")
Cimitirul Eroilor, situat pe D.N . 1 - km. 1 45 la Timişul de Sus, într-o
lizieră de conifere, este un complex de obeliscuri, troiţe şi semne de căpătâi,
individuale şi comune, ale militarilor înhumaţi : români - 1 66, germani I �2 şi-
unguri - 67, căzuţi pe aceste meleaguri în luptele din anul I 9 1 6. Inaugurat la I

decembrie 1 922, cimitirul a fost renovat în anul 1 932, de către Societatea „Cultul
Eroilor" şi în 1 995, de către S.C. CONSTRUCT S.R.L. Este întreţinut prin grija
Primăriei Predeal. Are împrejmuirea din zid de piatră brută rostuită şi o poartă din
fier forjat la intrarea dinspre şosea. Pe o suprafaţă de 560 metri pătraţi sunt am
plasate trei obeliscuri, patru troiţe şi 259 semne de căpătâi - lespezi şi cruci drep
te, înalte de un metru - înşirate de-a lungul aleilor pietruite, amenajate în curbă.
Obeliscul central, alcătuit din

platformă, soclu şi corpul
piramidal, înalt de 6,5 metri,
este realizat din beton armat,
finisat şi decorat cu o cruce în
basorelief, sub care anii „ 1 9 1 6-
1 9 1 9" sunt dăltuiţi într-un
spaţiu circular. Tot pe faţadă,
este montată o placă de mar
mură pe care sunt inscripţionate
cuvintele:
„AICI ODIHNESC OSTAŞI NECUNOSCUŢI CĂZUŢI PE ACESTE LOCUR I
ÎN RĂSBOIUL 1 9 1 6- 1 9 1 9"
Obeliscul este precedat, la intrare, de două arcade, cu acoperiş de ţiglă.

Pe acestea fiind dăltuite textele:
- pe faţada arcadei din stânga intrării:
„ACI ODIHNESC OSTAŞI CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE
1 91 6- 19 1 9",
- pe faţada arcadei din dreapta:
„CONSTRUIT DE SOCIETATEA CULTUL EROILOR, COMITETUL CENTRAL
BUCUREŞTI",
La extremităţile cimitirului există două obeliscuri piramidale din beton,
cu soclul din piatră brută, pe care sunt sculptate câte o cruce şi cuvintele „PRO
PATRIA". Între obeliscuri, se află patru troiţe din lemn, decorate cu încrusti:iţii
geometrice şi cu epitafurile:
„CINSTIRE EROILOR" şi
„AMINTIŢI-VĂ DE EROI"
TOHANUL NOU
În secolul XVIII ( 1 765), când împărăteasa Maria Tereza a Austriei a

declarat Tohanul Vechi drept comună grănicerească, o parte dintre localnici - 1 1 9
familii -, nevoind să trea�ă la regim militar şi la catolicism, au părăsit comuna şi
au întemeiat, la 3 kilometri distanţă, către munţii de la sud, Tohanul Nou.
Colonizarea s-a încheiat după patru ani, la 1 769.
În Tohanul Nou a văzut lumina zilei, la 2 iulie 1 868, o remarcabilă
perşonalitate f!J.ilitară a Ţării Bârsei şi a României - generalul Traian Moşoiu.
:; };:· - Urmând cursurile Şcolii de Ofiţeri a fost avansat, în
�· :· r., ,_ anul 1 889, sublocotenent al armatei austro-ungare. După
doi, ani a demisionat, a trecut în România, stabilindu-se
în Bucureşti, iar în anul 1 893, a fost primit în rândurile
armatei române. În anul 1 9 1 6, a comandat „Detaşamentul
Lotru", pe valea Oltului, iar în 1 9 1 7 , Divizia 1 2
infanterie, la Răchitaşu şi Oituz. Comandant al „Grupului
�" . > „. ..
de Divizii TISA'', a învins „hoardele roşii" ale lui Bela
�� ..t..�../t
�.
•
Kuhn, oştenii săi arborând la 3 august 1 9 1 9, tricolorul

·
rf!:J�
. . �� românesc în piaţa Andrâssy din Budapesta.
Traian Moşoiu a fost ministru de război în România Mare, ministru al
Comunicaţiilor şi al Lucrărilor Publice. Din anul 1 922, a fost trecut în rezervă cu
gradul de general de divizie. A murit la 1 5 august 1 932.
(C. Căzănişteanu, V. Zodian, A. Pandea, „Comandanţi militari. Dicţionar";
General Traian Moşoiu, „MEMORIAL DE RAZBOI")
„ . . . De câteva ori ne-a vizitat pe front comandantul Diviziei 12, generalul
Moşoiu. Venea călare pe un cal voinic până în spatele tranşeelor, apoi
descăleca... Stătea de vorbă cu ofiţerii, cu ostaşii, se arăta apropiat de oameni.
Era exigent şi ne pretindea să urmărim cu atenţie toate mişcările inamicului... "
(general-locotenet în rezervă Emilian Ionescu, „Pe Neajlov într-o toamnă
rece. Memorii de război")
Ţara Bârsei 2 17
*
* *
... Sunt ţintirimuri pline de oase omeneşti
Şi lespezi de morminte cu slove slavoneşti,
Sub care zac de-a valma din veac, străbunii mei,
Cu rădăcini pătrunse prin pulberea din ei.
(George Lesnea,
„Izvod")
Pe malul drept al Bârsei, în scuarul de la
intersecţia drumurilor, se înalţă o capelă cu un
soclu pătrat de 3 ,0x3,0 metri, în două trepte din
beton mozaicat roşcat, un postament şi patru
coloane unite prin arcade decorate care susţin
acoperişul de ţiglă cu o cruce metalică în
terminal. În interiorul acesteia se află o cruce
din lemn maroniu înaltă de 1 ,2 metri, fixată
într-un postament tot din lemn masiv (pe care
urmează să se monteze o placă cu eroii satului).
Pe cruce este sculptat un text cu litere slavone
(chirilice), din care se desluşesc parţial
următoarele cuvinte:
„S-au ridicat crucea de Stoica T„.
Anu 1 85 1 . .."
La această capală cu cruce, de Ziua Eroilor, se ţine slujba de pomenire a
tohănenilor căzuţi pe câmpurile de onoare ale primului şi celui de-al doilea război
mondial. Numele lor sunt scrise pe un tablou aflat în biserica cu hramul „Intrarea
Maicii Domnului în Biserică", tablou cu următorul titlu şi conţinut:
„Eroi ai neamului şi ai legii strămoşeşti.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ( 1 9 1 4- 1 9 1 8) M-ţii Carpaţi
1 . ZÂRNOVEANU IOAN t 1918 1 3 . MUREŞAN LEON t 1917

2. BALCA NICOLAE t 1915 14. PORCĂROIU STAN-ION t 1 9 17
3. ZÂRNOVAN MOISE t 1915 1 5 . PETRIŞOR IOAN t 1917
4. BALCA BUCUR t 1915 1 6. RUSMĂNICĂ IOAN t 1917
5. ZĂRNESCU IOAN t 1915 1 7. SĂCUI IOAN t 1917
6. ALDULEA GHEORGHE t 1916 1 8. ŞERBAN SERB t 1917
7. BĂTUŞARU IOAN t 1916 1 9. ŞERBAN VICTOR t 1917
8. BRĂ TULESCU GHEORGHE t 1916 20. TĂTULEA PETREA t 1917
9. BRĂTULESCU IOAN t 1916 2 1 . TĂTULEA MOISE t 1918
1 0. ANGHEL STOICA t 1917 22. MISARES NICOLAE t 1918
1 0. BRIOTĂ GHEORGHE t 1917 23. PĂRĂIANU DINU t 1918
1 1 . MARIN TUDOR t 1917 24. ZĂRNESCU BUCUR t 1918
1 2. MĂNĂILOIU NICOLAE t 1917
AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ( 1 939-1 944)
I . UNGHEANU GHEORGHE t 1 94 1 Cernăuţi 1 1 . COPĂCEANU IOAN t 1 944

2. BĂTUŞARU GHEORGHE t 1 942 U.R.S.S. Târgu Mureş
3. GHEORGHE CAMIL-PETREA t 1 942 - 1 2. RUSMĂNICĂ IOAN t 1 944
4. MĂNĂILOIU CONSTANTIN t 1 942 U.R.S.S. Târgu Mureş
5. GRAPĂ IOAN t 1 942 U.R.S.S. 1 3 . Adj . aviaţie PETRlC VICTOR t 1 944
6. PURCĂROIU GHEORGHE t 1 942 - 14. ZÂRNOVAN GHEORGHE t 1 944
7. PURCĂROIU IOAN t 1 942 - 1 5 . DRĂGĂNEL IOAN t 1 944
8. MARIN CONSTANTIN t 1943 U.R.S.S. 1 6. ANGHEL GH. t -
9. TĂTULEA IOAN t 1943 U . R.S.S. 1 7. PURCĂROIU IOAN t -
1 0. BRIOTĂ TRAIAN t 1 944 - 1 8. PUPĂZĂ GH." t-
- serg. maj. aviaţie
VAMA BUZĂULUI
... Cresc mări de lanuri lângă cimitire,

Ostaşi prin aer parcă mai revin
şi-n mână cartea neamului o ţin,
vestonul lor e carte de citire ...
(Mihai Negulescu,
„Memorie neumbrită")
În cimitiml din Vama Buzăului, o troiţă

impunătoare străjuieşte soborul celor adunaţi în
jurul său pentru odihna veşnică. Realizată din
stejar masiv - are grosimea de 20 centimetri şi
o înălţime de 3,5 metri - troiţa este încastrată
într-o fundaţie de beton şi protejată de un
acoperiş cu şindrilă. Nu are împrejmuire iar
florile aducerilor aminte sunt cele sădite pe
mormintele alăturate. Cândva, pe suprafaţa
celor trei braţe-cruci străluceau, în lumina
astrului dătător de viaţă, frumoase motive flo
rale dăltuite de mâna artistului creator; acum ele
s-au estompat, aproape au pierit, ca şi inscrip
ţiile de pe braţul principal al troiţei:
„RIDICATU'SA ACEASTĂ SF. CRUCE ÎN ANUL DOMNULUI 1 939 DE CĂTRE

REUNIUNEA FEMEILOR ORT. ROM. DIN VAMA BUZĂULUI SPRE VEŞNICA
AMINTIRE A EROILOR FII Al ACESTEI COMUNE CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL
PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI"
Cât de înălţător ar putea fi gestul acelui credincios care ar restaura literele
acestor adevărate pisanii şi ar aşeza la mijlocul crucii o placă cu numele eroilor!
Tara Bârsei 219
Pentru că localitatea dintre munţi a avut luptătorii săi pe câmpurile de onoare ale
frontului ca şi în acţiunile de eliberare naţională. Printre eroii Întregirii au fost
fruntaşii Chirilaş (căsătorit cu Maria) şi Baba Alexandru, soldaţii Burlac (soţia
Domnica), Buzea (soţia Maria), Chirilaş Alexe, ·comăniţă (soţia Maria),
Comăniţă (soţia Victoria), Milu (soţia Magdalina), Mirică (soţia Mădălina),
Neagovici (soţia Maria), Pavel (soţia Maria), Popica (soţia Ana), Popica (soţia
Victoria), Precup (soţia Maria); Rohan (soţia Reveica), Rohan (soţia Susana),
Roşca (soţia Domnica), Sporea (soţia Susana), Tocitu Ioan şi Velea Ştefan -
întâiul erou căzut pe pămâtul Vamei în vara anului 1 9 1 6.
(Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, Dosarul nr.21 1 9 1 9 al
Prefecturii Braşov şi dosarul nr. 1 9/1 939 I .O.V.R. - Vama Buzăului)
,,Vă pizmuesc, omeniri rămase după mine
că o să ascultaţi vântul pe care nu-l
voi mai auzi, că veţi călca pământul
pe care eu nu-l voi mai călca, că
veţi sorbi lumina, care pe mine nu
mă va mai atinge... Voi veţi lupta înainte,
veţi urca văzduhurile, şi eu
voi tăcea întins pe armele mele tăcute...
Aprindeţi măcar o candelă pentru mine... "
(Tudor Arghezi,
„Moştenirea")
„ACI SE ODIHNEŞTE SOLDA TUL VELEA
ŞTEFAN ... "
Crucea memorială a eroului este am

plasată într-un gen de capelă închisă, cu uşă şi
ferestre, pe D.J. l 03 - A Întorsura Buzăului -
Vama - Zizin, la o intersecţie mai sus cu circa
200 de metri de primăria Vama Buzăului.
Construită din beton mozaicat cu nuanţă de roz,
înaltă de 60 de centimetri, aşezată pe un
piedestal tot din beton, crucea realizează,
împreună cu acoperământul de deasupra ei, o
înălţime totală de 2,0 metri. Icoanele şi
ştergarele de pe pereţi, vazele cu flori, sfeşnicul
cu bec, ce luminează permanent încăperea, daz
senzaţia căldurii unui cămin. Pe cruce, sub
numele militarului, este dăltuit textul:
„ ... PRIMUL MORT PENTRU PATRIE DIN REG. BUZĂU No.8 ÎN LUPTA DIN 1 5
AUG. 1 9 1 6 DATĂ ÎN ACEST SAT CONTRA BAT.83 LANDWEHR FĂCUT ÎNTREG
PRIZONIER".
Acest lăcaş de evlavioasă reculegere - unic în felul său în Ţara Bârsei -

este îngrijit cu aceeaşi binecuvântată smerenie de familia localnicului Neagu I.
Gheorghe.
Cinstire şi onoare unor asemenea creştini, iubitori ai cultului Eroilor
*
* *
În cimitirul din curtea bisericii ortodoxe cu hramul ,,Înălţarea Domnuiui"
se află, de asemenea, un însemn memorial de mare valoare spirituală - îndeosebi
pentru enoriaşii acestei parohii - un mormânt pe al cărui semn de căpătâi din
marmură neagră sunt sculptate cuvintele:
,,Preot David Coman n. 19 iulie 1853 răp. 18 august 1935 după o rodnică şi
neîntreruptă slujire de 55 de ani la Altarul Domnului'',
precum şi citatul biblic ,,Lumea trece şi poftele ei, dar cel ce face voia lui
Dumnezeu rămâne în veac". Şi amintirea preotului David Coman va rămâne „în
veac'', nu numai pentru anii de neuitată păstorire a sufletelor credincioşilor din
Vama, ci şi pentru stoicismul cu care a înfruntat teroarea autorităţilor austro
ungare. Considerat de acestea periculos prin românismul pe care îl propovăduia, a
fost arestat şi deţinut în închisorile din Braşov şi Cluj, în 1 9 1 7, apoi deportat în
lagărul de la Sopran, Ungaria.
Victoria cauzei pentru care a luptat - Întregirea României Mari - l-a
readus în altar pe acest martir al Vamei Buzăului! (Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea
Unire", pagina 1 32).
*
* *
Din acest cuib de viteji de la poala Ciucaşului ( 1 954 m.), au plecat în
Războiul Sfănt, 1 94 1 - 1 945, mulţi flăcăi ale căror oseminte au rămas departe sub
brazdă, atât la est de Nistru, cât şi la vest de Tisa. Documente de Arhivă ale
Direcţiei Judeţene Braşov (dosarele nr.39 şi 46/ 1 94 1 Vama Buzăului, tabelul
nr. 72/ 1 6 aprilie 1 942, semnat de primarul Gheorghe Drăgan, dosarul nr. 1 2/ 1 942
şi nr. 1 6 - I.O.V.R./1 943 ale Prefecturii Braşov, precum şi dosarele 64 şi 65/1 944
Vama Buzăului) amintesc de următorii morţi şi dispăruţi:
• sublocotenent Pătraşcu Atanasiu Vasile, învăţător, născut la l ianuarie 1 9 1 2,
în Gârbovi, Ialomiţa, domiciliat în Vama Buzăului, căsătorit cu lagăr Eugenia,
fost în Regimentul 89 Infanterie, mort la 29 iulie (august) 1 94 1 , în Ucraina -
(fişa nr. I O);
• sergent Budileanu Şofron Gheorghe, născut la 3 martie 1 907, din Regimentul
89 Infanterie, mort la 28 septembrie 1 94 1 , în luptele de la Severinska, Ucraina
- (fişa nr. 1 7);
• sergent Buzea Maria Petre, contingent 1 930, căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 1 8 Dorobanţi, mort la 2 1 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
Ţara Bârsei 22 1
• sergent Chirilaş Ana Ion, născut la 6 septembrie 1 9 1 6, căsătorit, având un

copil, fost în Batalionul 1 3 Vânători de Munte, mort lovit de o schijă în
„
piept " la 28 aprilie 1 942, în luptele din Sevastopol (fişa nr. 1 3);
• sergent Comăniţă Ioan, născut la 12 ianuarie, 1 908, în Întorsura Buzăului,
domiciliat în Vama, căsătorit, avâd trei băieţi, fost în Batalionul 2 Vânători de
Munte, mort la 20 decembrie 1 94 1 , „lovit de glonţ În piept " pe Dealul
Capelei, Crimeea; a fost decorat cu medalia „Bărbăţie şi Credinţă" cu spade
clasa a III-a (fişa 1.0.V.R nr.2/1 942 întocmită de Ioan Modroiu);
• sergent t.r. Erde(ş)a Victor, învăţător, contingent 1 930, din Regimentul 1 0
Vânători; mort l a 1 septembrie 1 94 1 , în Alexandrovka, Ucraina (fişa nr. 1 9);
• caporal Buzea Ioan Nicolae, născut la 1 2 martie 1 9 1 2, din Regimentul 89
Infanterie, mort la 22 septembrie 1 94 1 , în luptele de la sovhozul Gilitschewa,
Odessa;
• caporal t.r. Buzea Nicolae Vasile, născut la 8 octombrie 1 9 1 9, din Compania 9
Armament Greu Regimentar/Regimentul 89 Infanterie, mort la 22 septembrie
1 94 1 , în Ilienka, Ucraina, „răpus de baionetele bolşevice"(fişa nr. 1 2);
• caporal Gojma Nicolae, contingent 1 9 1 9, din Regimentul 27 Infanterie, mort
la Odessa;
• fruntaş Rohan R. Ioan, contingent 1 943, din Batalionul 3 Vânători de Munte,
dispărut la 1 5 aprilie 1 944, -;
• fruntaş Roşca Ioan Gheorghe, născut la 23 aprilie 1 9 1 4, din Batalionul 2
Vânători de Munte, mort la 1 7 decembrie 1 94 1 , în Dealul Capelei, Sevastopol;
decorat cu medalia „Serviciul Credincios" cu spade clasa a III-a (fişa nr. I I );
• fruntaş Tătuc Dumitru Constantin, născut la 3 noiembrie 1 9 1 4, din Regimentul
4 Vânători Moto, mort la 28 august 1 942, în Vama Buzăului, „bolnav de
tuberculoză"(fişa nr. 1 4);
• soldat Baba I., căsătorit cu Lucreţia, având o fată, - (fără date);
• soldat Bealii Arp., căsătorit cu Ana, având doi copii, - (fără date);
• soldat Boriceanu Nicolae Gheorghe, născut la 1 5 aprilie 1 9 1 3, în Barcani,
domiciliat în Vama, contingent 1 935, din Batalionul 992 Independent, mort la
1 3 noiembrie 1 942, în Kletskaia, pe Don (fişa nr.24);
• - Budileanu Andrei, născut în anul 1 896, dispărut, - (fără date); declarat
„moarte prezumată" prin sentinţa nr. 29 1 /30 august 1 944 a Judecătoriei
Braşov;
• - Budileanu Ioan, născut în anul 1 894, dispărut, - (fără date); declarat ,,moarte
prezumată" prin sentinţa nr. 290/30 august 1 944 a Judecătoriei Braşov;
• soldat Buzea Gheorghe, căsătorit, având patru copii, fost în Şcoala de
Subofiţeri Cavalerie, dispărut la 3 decembrie 1 943;
• soldat Buzea Nicolae Ion, contingent 1 932, din Batalionul 14 Vânători de
Munte, dispărut la 3 1 octombrie 1 943;
• - Ciobanu Ioan, dispărut -; declarat ,,moarte prezumată" prin sentinţa 273/ 1 7
august 1 944 a Judecătoriei Braşov;
• - Comăniţă Dumitru, dispărut -; declarat ,,moarte prezumată" prin sentinţa

274/ 17 august 1 944 a Judecătoriei Braşov;
• Comăniţă Dumitru, dispărut -; idem, sentinţa 276/ 1 7 august 1 944 a
Judecătoriei Braşov;
• soldat Comăniţă Iosif, contingent 1 932, căsătorit, din Regimentul 7 Dorobanţi,
dispărut (mort) la 20 noiembrie 1 942, - (Cotu Donului);
• soldat Drăgan Ioan Nicolae, născut la l ianuarie 1 907, din Batalionul 20
Vânători de Munte, dispărut (mort) la 1 9 iulie 1 942 în Sevastopol, Crimeea,
(fişa nr. 1 6);
• - Drăgan Nicolae, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut (mort) în anul 1 942,
- (fără date);
• soldat Drăghici Nicolae Ion, contingent 1 936, din Regimentul 4 1 Artilerie,
mort la 1 1 decembrie 1 943, în Spitalul Militar „de tuberculoză";
• soldat Erja Alexe, căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 5 Dorobanţi,
dispărut (mort) la 27 decembrie 1 942;
• soldat Filip Ioan, contingent 1 944, din B.23 V.M., dispărut la 23 august 1 944,
„în Moldova";
• soldat Hermenean Gheorghe, -, dispărut, - „moarte prezumată" 1 1 1 august
1 944;
• soldat Hermeneanu Ioan Ioan, contingent 1 94 1 , din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut la 28 decembrie 1 942;
• soldat Huisu Gheorghe Ioan, născut la 7 noiembrie 1 9 1 9, din Regimentul 6
Călăraşi, dispărut (mort) în noiembrie 1 942 - (fişa nr.36);
• soldat Ionescu Ioan, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28 noiembrie
1 942 (în Cotu Donului);
• soldat Lupoi Gheorghe Alexandru (Alexe), născut la 1 5 mai 1 906, căsătorit,
având două fete, fost în Batalionul 4 Vânători de Munte, mort „lovit de schije
în cap", la 22 decembrie 1 94 1 , în localitatea Ciorgoni, Crimeea (fişa nr.8);
• soldat Mariş A., soţia Maria - (fără date);
• - Mariş Ioan, -, dispărut, ,,moarte prezumată" sentinţa nr.268/1 7 august 1944;
• - Marton I. Gheorghe, -, dispărut -, idem, sentinţa nr.269/ 1 7 august 1944;
• soldat Marton Gheorghe Ioan, soţia Elena, având patru copii, fost în
Regimentul 5 Dorobanţi, dispărut la 1 8 decembrie 1 942 ,Jn U.R.S.S. la
repliere" (fişa nr.23);
• - Mirică N. Ioan, -, dispărut, „moarte prezumată" sentinţa nr.270/1 7 august
1 944;
• soldat Munteanu Susana Gheorghe, contingent 1 943, din Batalionul 3
Vânători de Munte, dispărut (mort) la 26 aprilie 1 943;
• soldat Neagovici T.(Ana) Ioan, din Regimentul 89 Infanterie, - (fără date);
• soldat Podar Alexe, contingent 1 932, căsătorit, având doi copii, fost în
Regimentul 24 Infanterie „dispărut în luptă la I O aprilie 1944";
Tara Bârsei ' 223
• soldat Precup Ion Ioan, contingent 1 932, soţia Victoria, având doi copii, fost
în Compania 9-a/Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28 iulie 1 94 1 , în lupta
de la Molokis-Vaidanovka, Ucraina (fişa nr.9);
• soldat Precup Ioan, contingent 1 934, din Regimentul 89 Infanterie, - (fără
date);
• soldat Solomon Gheorghe, contingent 1 934, căsătorit cu Elena, având un
copil, - (fără date);
• soldat Ţuţuianu Şofron Ioan, născut la 1 ianuarie 1 9 1 1 , din Batalionul 1 3
Vânători de Munte, mort în anul 1 94 1 , l a Balki, Odessa (fişa nr.7);
• soldat Vlad Alexe Victor, născut la 22 noiembrie 1 908, din Batalionul 2
Vânători de Munte, mort la 30 noiembrie 1 94 1 , în Kamara, Crimeea.
Un episod tragic - adevărat martiriu - s-a petrecut pe raza comunei în

zilele „întoarcerii armelor", la sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie
1 944. În dosarul nr. 7011 944 al Primăriei Vama Buzăului, aflat în arhivele
Direcţiei Judeţene Braşov, există următorul document:
,,Primăria Comunei Vama Buzăului

Judeţul Braşov
No.4111945
Proces verbal
Azi 12 ianuarie 1 945
Noi, Dumitru Mirică primarul comunei Vama Buzăului, judeţul Braşov,
Gheorghe Costea notarul comunei şi Puşcaciu Marin Şeful postului de
Jandarmi„ . Pe lângă pagubele cauzate (1 1. 558. 900) trupele germane în
retragerea lor către graniţa Ungariei (30 aug. - 7 sept. 1944) au ridicat în timpul
nopţii de la domniciile lor un număr de 12 locuitori care au fost transportaţi şi
internaţi în lagărul din valea Boroşneul Mare, judeţul Treiscaune, locuitori care
în prezent se află în comună reveniţi la domiciliu prin fugă evadând din lagăr. Se
mai constată totodată că în timpul ocupaţiei germane a fost împuşcat prin ceafă
locuitorul Gheorfi Nicolae în etate de 38 de ani, precum şi Ioan Călinescu Plut.
din Reg. 41 Art. în vârstă de 33 de ani.
Drept pentru care am dresat prezentul proces verbal, spre a fi înaintat
Preturei Întorsura Buzăului pentru cele legale".
Ghiorfi Iosif Neculai, născut în Vama Buzăului, a făcut armata la
Regimentul 1 1 Jandarmi, Constanţa. După execuţie a fost înmormântat în
cimitirul ortodox din Vama de Sus, pe deal.
„.Pe „hotarul" Vamei aripa morţii a întunecat deseori chipuri şi suflete
neprihănite!
VLĂDENI
Aşezarea lui Vlad - legendarul personaj pomenit la 1 896 de notarul Iacob

Iacob Zorea în a sa „Monografie a comunei Vlădeni" - ar fi fost întemeiată prin
secolul XIV, când Viteazul a adunat în aceeaşi vatră păstori de pe valea Boului,
Piscu Negru şi alte locuri răsfirate în stânga şi în dreapta Hamaradiei Mari.
Moştenitori ai pământului strămoşesc, dar şi ai firii dârze, doritoare de libertate a
dacilor milenari, vlădărenii s-au răsculat la 1 750, declarându-se ,,sat liber de sub
stăpânirea habsburgică". În înfruntările cu soldaţii generalului Bucow, din 22
mai 1 762, au căzut primii eroi ai localităţii - căpeteniile românilor răsculaţi.
Dar marea j ertfă de sânge au dat-o fiii satului pe câmpurile de luptă ale
celor două războaie mondiale. În amintirea lor, urmaşii acestora le-au scris nu
mele sub fotografiile aranjate pe tablouri comemorative şi le-au ridicat o fru
moasă troiţă în curtea bisericii ortodoxe „Sfântul Vasile cel Mare" din Vlădeni.
„ . Lasă tobele să bată!

. .
Căpitane, du-ne-odată
Unde-i foc şi unde-ifum.
Steagu-n vânt! Trăiască ţara!
Vesel sune-acum fanfara,
Dumnezeu cu noi de-acum! "
(George Coşbuc,
„Cântec ostăşesc" - în memoria
„căpitanului" Iacob Zorca/1 848-)
Ridicată pe un soclu de beton în două

trepte, înaltă de 5,5 metri, troiţa este construită
din stej ar traforat şi sculptat cu motive floral
stelare. Alcătuită din trei braţe împreunate la
bază şi consolidate cu platbandă metalică,
două braţe orizontale şi două cruci laterale, ea
are un acoperământ din şindrilă în patru ape,
cu două cornişe laterale şi o cruce mică în
vârf. Este împrejmuită cu gard metalic orna
mental, cu tuia şi ronduri de flori. Pe faţada
împodobită cu becuri mici (pentru iluminare
la ceremonii), sunt dăltuite cuvintele:
„EROILOR DIN VLĂDENI. 1 944"
*
* *
Tara Bârsei 225
Ţabloul din imagine este

amplasat în faţa altarului aceleiaşi
biserici şi este intitulat:
„Eroi căzuţi pentru întregirea
.neamului în anul 1 9 14- 1 9 1 8"
Conţine 20 de fotografii cu
numele eroilor, încadrate de ramuri
de laur; în centrul tabloului o
coroniţă cuprinde în interiorul ei
numele celor j ertfiţi şi care nu au
fotografii. Confecţionat din carton
gros, cu ramă şi geam, are
dimensiunea de 1 ,0x0,8 metri ş1
poartă în dreapta jos, menţiunea:
„Foto ADLER 927"
Fotografiile aparţin următorilor (în ordinea aranjării): soldat Zorea Ioan,
soldat Micu Achim, soldat Balcas Ilie, soldat Lalu Pavel, soldat Potcoavă Ioan,
soldat Medrea Vasile, soldat Micu Ioan, soldat Anghel Ioan, soldat Câmpean
Ivan, soldat Potcoavă Ion, soldat Potcoavă Gheorghe, soldat Câmpean Gheorghe,
soldat Nasea Gheorghe, soldat Finghiş Gheorghe, sergentul Bozocea Niculae,
soldat Dragoş Niculae, soldat Zorea M. Gheorghe, soldat Stăniloaie Maftein,
soldat Şteblea Ilie şi sold. Lalu Gheorghe.
Cei fără poze sunt: sergentul Potcoavă Gheorghe, caporalul Potcoavă
Dumitru şi soldaţii Balcăş Toma, Bozocea Gheorghe, Ciucu Dumitru, Dragoş
Gheorghe, Meiu Gheorghe, Meiu Iacob, Nasea Gligorie, Podar Irimie şi Potcoavă
Ivan.
Datele lor personale sunt înscrise în dosarul nr.48/ 1 938 Pretura plăşii
Codlea - Primăria Vlădeni, tabelul din 25 august 1 938, semnat de primarul T.
Zorea, precum şi în dosarul nr.44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş, ambele dosare
aflându-se în fondul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale.
Celălalt tablou din altarul bisericii este intitulat: ,,FII AI SATULUI
VLĂDENI CĂZUŢI EROIC ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL". Are aceeaşi
alcătuire - carton, ramă, geam - şi aceleaşi dimensiuni, conţine 1 7 fotografii cu
numele şi prenumele eroilor, iar în colţul din dreapta jos este pictată o scenă de
luptă cu infanterişti români în atac .
... Portretele pe care ni le-aţi lăsat sunt şterse,

mormintele în care vă odihniţi au flori,
vă leagănă furtuna, vă buciumă averse.
Şi voi, prin toate astea, sunteţi nemuritori ...
(Adrian Păunescu,
„Colindul eroilor")
226 · Jertfă şi recunoştinţă
Cei 1 7 eroi se regăsesc şi în dosarul Prefecturii Braşov nr. 1 6/ 1 942, aflat

la Direcţia Arhivelor Naţionale din Braşov, cu unele date personale, în ordine
alfabetică şi pe grade militare, astfel:
• sergentul t.r. Sandi Gheorghe Bucur, învăţător, născut la 1 7 septembrie 1 909,
căsătorit, având doi copii, fost în Batalionul 1 7 Vânători de Munte, mort la 30
iunie 1 942, în luptele de la Sevastopol;
• sergent Şteblea Nicolae, contingent 1 930, căsătorit, având un copil, fost în
Regimentul 89 Infanterie, mort la 26 august 1 94 1 , în Crimidovka, Odessa;
• - Balcăş Mafiei, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 1 2 noiembrie 1 942
-
,
• soldat Cincu Dumitru, contingent 1 94 1 , din Regimentul 6 Călăraşi, mort la 22
septembrie 1 94 1 , în Crimidovka, Odessa;
• - Câmpeanu Gheorghe, - (fără date);
• - Micu Gheorghe, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 23 no-iembrie
1 94 1 -;
• - Micu Ilie, - (fără date);
• - Micu Ioan, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 24 octombrie 1 942, -;
• - Nistor Constantin, -(fără date);
• - Potcoavă Gheorghe, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28 noiembrie
1 942;
• soldat Potcoavă Iacob, contingent I 94 I , din Regimentul 89 Infanterie, mort la
28 iulie 1 94 1 , în Molokis, Ucraina;
• - Potcoavă Nicolae, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 22 noiembrie
1 942, - (în Cotu Donului);
• soldat Sandi Iacob, contingent 1 943, căsătorit, având două fete, fost în
Regimentul 4 1 Artilerie, decedat la 3 I octombrie 1 94 1 , în Spitalul de Cruce
Roşie No.2 Tiraspol, Basarabia;
• - Stăncioiu Mihai, contingent 1 943, căsătorit, având o fată, fost în Grupul
Moto -, dispărut la 2 noiembrie 1 942, -;
• soldat Stăniloaie Gheorghe, contingent 1 935, din Regimentul 6 Călăraşi, mort
la 1 8 septembrie 1 94 1 , în Spitalul de Zonă Interioară No.285, Iaşi;
• - Şteblea Rădian (Nicolae), căsătorit cu Eugenia, având o fată, fost în
Regimentul 89 Infanterie, mort la 26 iulie 194 I , -; urmaşii lui sunt domiciliaţi
în Bucureşti;
• - Topangiu Ilie, - (fără date).
În documentele de arhivă mai sunt menţionaţi următorii vlădăreni căzuţi
în cel de-al doilea război mondial:
• sublocotenent Ciolan, -, contingent 1 943, căsătorit cu Veronica, având doi
copii - (fără date personale);
(sublocotenentul Ciolan Iosif Vasile, învăţător din Ţânţari nr. 1 48 este scris la
localitatea Dumbrăviţa);
Ţara Bârsei 227
• soldat David Ioan, contingent 1 932, din Regimentul 8 Dorobanţi, mort la 24

august 1 94 1 , în Spitalul Militar de Zonă Interioară No.625 Dorohoi(a fost şef
de post şi apoi primar);
• Finghiş Ştefan şi Siloaie Nicolae, ambii din Batalionul 3 Vânători de Munte,
-
morţi/ dispăruţi la 1 1 ( 1 5) mai 1 943 ( 1 944);

• soldat Stăniloaie -, contingent 1 943, căsătorit cu Ermina - (fără date);
În tabelul semnat la 1 5 iulie 1 945 de primarul I . Cocolea şi notarul N.
Moldovan, au fost trecuţi şi alţii, dintre care, morţi :
• Bozocea Traian, Atelierele C.F.R., mort la 1 6 aprilie 1 944, -;
• David Ioan, din Batalionul 4 Vânători de Munte, mort la 24 august 1 94 1 ; are
urmaşi în Ploieşti;
• Grămadă Gheorghe, din Regimentul 89 Infanterie, mort la 1 9 noiembrie 1 942;
(avea un fiu, Ion, născut în 1 938);
• Ichian Nicolae, din Batalionul de Transmisiuni, mort la 27 ianuarie 1 945, -;
• soldat Stuparu Gheorghe, căzut în vest;
precum şi dispăruţii:
• Bocănel Bucur, din Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 24 august 1 944, -;
• Bretin Traian, din Regimentul 4 1 Artilerie, dispărut la 22 noiembrie 1 942, -;
• Napar Ioan, din Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 1 2 noiembrie 1 942, -;
• Nasea Iacob, din Regimentul 6 Călăraşi, dispărut la 24 august 1 944 - (pro
babil pe frontul din Moldova);
• Nistor Constantin (posibil cel fără date de pe tablou), din Regimentul 4 1
Artilerie - Braşov, dispărut la 1 2 noiembrie 1 944, -;
• Potcoavă Ilie, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 22 noiembrie l 942, -;
• Potcoavă Ioan, din Regimentul 4 Pioneri, dispărut la 23 august 1 944, -.
. . . Cândva, într-un viitor poate nu prea îndepărtat, morţii şi dispăruţii în
Războaiele Întregirii şi Reîntregirii Neamului Românesc, conoscuţi deja sau
necunoscuţi încă, vor avea parte, aşa cum au avut căzuţii altor seminţii, de o placă
din marmură pe care urmaşii lor - oameni simpli sau personalităţi locale - să le
scrie numele, prenumele şi un epitaf, ca un gest de modestă recunoştinţă, fie doar
şi pentru faptul că le-a lăsat drept moştenire un NUME DE EROU, placă pe care
s-o aşeze pe troiţă sau pe un alt însemn memorial, spre veşnica lor pomenire şi
aducere aminte ! . ..
*
* *
În zilele şi nopţile Revoluţiei din 1 989, la 24 decembrie, a căzut răpus

MIHAI ADRIAN MIRCEA, erou sublocotenent post-mortem, al cărui mormânt
se află în cimitirul bisericii „Sfânta Treime" din Scheii Braşovului. O fotografie a
Eroului este şi pe tabloul al doilea din altarul bisericii vlădărene, iar amintirea lui
nepieritoare este oglindită de însemnul memoria.I de Pe Tocile - Braşov.
*
* *
Pe hotarul localităţii Vlădeni, în dreptul staţiei C.F.R. Valea Homorod, o

alee străjuită de arbori înalţi duce din D.N. l la un obelisc ridicat în mijlocul unor
p ietre funerare. Este cimitirul militarilor sovietici morţi în Lagărul No.2
Prizonieri - Homorod şi înhumaţi aici în perioada anilor 1 94 1 - 1 943, precum şi
alţi militari sovietici. Dintr-un document al Primăriei Dumbrăviţa, înaintat
Consililiului Judeţean Braşov cu nr.359/ 1 iunie 1 998, rezultă că în cimitir au fost
înhumaţi 574 de prizonieri al căror nume, vârstă, religie, loc al naşterii şi data
înhumării au fost înregistrate şi la biserica „Sfântul Vasile cel Mare" din Vlădeni.
Construit în anul 1 946 la l iziera pădurii,

cimitirul are o suprafaţă de 6.750 metri
pătraţi, respectiv 90 metri liniari lungime şi
75 metri liniari lăţime. Este împrejmuit cu
un zid scund din piatră şi cărămidă
�- tencuită. În mij loc, pe o fundaţie de
8,8x6,0 metri şi un soclu de 2,6x2,6 metri,
·'
J�·· >
se înalţă un obelisc de 8,0 metri din beton
. .
. \. , , 4
mozaicat (placat).
'/ •. ., " ··
Pe faţada obeliscului a fost montată o placă de l ,Ox0,8 m., din marmură

alb roz, pe care s-a inscripţionat textul :
„SLAV Ă EROICEI ARMATE SOVIETICA CARE A ELIBERAT ROMÂNIA

DE SUB JUGUL COTROPITORILOR FASCIŞTI"
Jur-împrejur, pe trei terase, sunt amenajate

602 semne de căpătâi - pietre funerare -
individuale (pe lângă cei 574 prizonieri morţi
între anii 1 94 1 - 1943, în cimitir au mai fost
înhumaţi şi alţi militari sovietici). Totul este în
-,,. · „-:„";• ' paragină! După anul 1 990 nici o instituţie nu s-a
mai preocupat de executarea vreunor lucrări de
întreţinere sau reparaţii ale cimitirului .
„ „ .La căpătâiul lvanilor morţi departe
de samovarul fumegând scria Mihai Beraru în
-
„Gazeta de Transilvania" din 1 3 ianuarie 1 999 -

„.nimeni nu mai pune vreun buchet de flori„.
Locul emană o tristeţe profundă".
Păcat, între altele, şi pentru faptul că între ,Jvanii" îngropaţi în marginea
Ţării Bârsei, se află şi câte un Bulie Teodor, Burcă Vasile, Copil Alexei, Lauta
Leonte, Ostaş Vasile, Petrachi Dumitru, Popovici Damian şi alţii, probabil
basarabeni mobilizaţi din teritorii le ocupate, a căror existenţă şi trecere prin viaţă
a rămas o taină numai de Cel de Sus ştiută! Sfântul Duh i-a dat Românului inimă
ş i suflet ca să fie bun şi să ierte„ . !
Ţara Bârsei 229
„Să ierţi duşmanul tău cel rău,

În suflet să deschizi pridvoare
Cu dorul prins în cântul tău
Să smulgi o lacrimă din soare. "
(Elis Râpeanu,
„Urare")
VULCAN
Într-o monografie întocmită în anul 1 93 7 şi aflată la Direcţia Judeţeană

Braşov a Arhivelor Naţionale, se arată că localitatea Vulcan îşi are originea prin
secolul XIII, când vestiţii cavaleri teutoni, luând în stăpânire Ţara Bârsei, au adus
colonişti saşi cu care au populat aşezări ale românilor băştinaşi. De pe atunci i s-a
spus Wolkan - satul făneţelor şi al păşunilor.
Dar istoria şi vestigiile arheologice relevă că pe aceste meleaguri, între
Vulcan şi Râşnov, a existat un ca.stru roman al Legiunii a XIII-a „GEMINA'', cu
efective auxiliare din rândul dacilor autohtoni. Istoria, cu scrierile ei, arată că
peste străvechea vatră s-au abătut de-a lungul secolelor, urgiile năvălirilor
barbare, ale luptelor pentru stăpânirea acestor locuri şi oameni - la 1 603, la 1 6 1 1
- sau ale celor două războaie mondiale. Românii şi saşii vulcăneni, laolaltă, au
supravieţuit tuturor înfruntărilor, au luptat şi s-au jertfit pentru continuitatea
existenţei lor în ţinutul dintre munţi şi apa Vulcăniţei .
... Cândva, prin secoli de veţifi-ntrebaţi

pe unde vă sunt vatra şi părinţii
voi simplu arătaţi către Carpaţi -
şi să ne aveţi pe noi în zarea minţii. . .
Noi altă zestre nu vă vom lăsa
decât viaţa de oşteni în luptă.
Vegheaţi, urmaşi, lumina - patria
vă fie dreaptă şi neîntreruptă. . .
(Mihail Negulescu,
„Din praguri de milenii")
Peste drum de intrarea la biserica ortodoxă cu hramul ,,Adormirea Maicii
Domnului", pe malul drept al pârâului Vulcăniţa, urmaşii oştenilor căzuţi în lupte
au înălţat în anul 1 959 o frumoasă troiţă închinată părinţilor şi străbunilor lor eroi.
Construită din lemn de esenţă tare, are o înălţime de 4,0 metri, fiind alcătuită din
trei braţe verticale şi trei orizontale, cu tenninaţile treflate şi sculptate cu motive
florale şi geometrice. Consolidată, jos, cu două eclise metalice, troiţa se reazemă pe
o fundaţie-soclu în două trepte cu plăci din marmură albă. Acoperământul este o
folie groasă din plastic pe un cadru din nervuri metalice, fiind susţinut de 4 stâlpi-
ţeavă din oţel. Lateral sunt montate două jgheaburi pentru scurgerea apei de pe
acoperiş. Ansamblul memorial este protejat, pe laturi şi în partea dinapoi a troiţei,
de un zid de beton buciardat, de culoare roz, cu deschidere în formă de arcadă.
Capetele zidului sunt unite, în faţă, de patru stâlpi din ţeavă metalică legaţi între ei
cu un lanţ cu zale mari. De-a lungul zidului-arcadă este un spaţiu lat de 80 de
centimetri, delimitat de o bordură din beton, placată cu marmură, spaţiu umplut cu
pământ şi în care sunt sădiţi trandafiri şi multe, multe alte flori. Un castan viguros
străjuieşte Troiţa Eroilor. Pe partea centrală a zidului sunt fixate plăci din marmură
albă pe care este sculptat un epitaf şi dedesubt numele eroilor, astfel:
,,Recunoştinţă eternă bravilor eroi, fii ai comunei Vulcan
căzuţi în primul şi al doilea război mondial.
Eroi din primul război mondial
Adam Nicolae Georgescu Zosim Preda Irimie
Bigheţ Ioan Ionescu Ioan Preda Nicolae
Carolea Zamfir Lăcătuş Gheorghe Preda Nistor
Călburean Dumitru Lupu Gheorghe Râşnovean Ioan
Cârstocea Vasile Lupu Nicolae Roman Leonte
Clinciu David Marcu Gheorghe Secelean Dumitru
Clinciu Nicolae Micu Gheorghe Secelean Gheorghe
Constantin Nicolae Moldovan Dumitru Tătar Gheorghe
Feldioreanu Vasile Muntean Vasile Telar Dumitru
Ferar Iancu Nicolae Pascu Ioan Tinca Ioan
Fulea Ieremia Preda Ioan Ţintea Gheorghe
Preda Gheorghe Văsii Ioan
Eroi din al II-iea război mondial

Sit. medic Guna Radu Pascu Nicolae
Sg. Stoica Gheorghe Râşnovean Gheorghe
Bartolomie Ioan Râşnovean Ioan
Micu Gheorghe Secelean Dumitru
Neacşu Vasile Ţintea Nicolae".
Într-un „tablou nominal" cu nr. 1 33 1/24 mai 1 945 semnat de primarul
Ioan Dinu, tabel aflat în dosarul nr.62/1 942 al Preturii Codlea, şi în Registrul
No.5/1 946 - Vulcan, ambele dosare din fondul arhivistic al Direcţiei Judeţene
Braşov, sunt menţionaţi, în plus, următorii morţi şi dispăruţi în cel de-al doilea
război mondial:
• maistru militar (plot.) Oană Gheorghe, din Regimentul 6 Călăraşi, mort la I O
august 1 944, ;
-
• plutonier Scutaru Vladimir, - (fără date); (,.,soţia arfi în Cernatu, Săcele");

• sergent t.r. Bucur Maria Pavel, născut la 23 februarie 1 9 1 5, în · Bacău,
domiciliat în Vulcan, căsătorit, având trei copii, fost în Regimentul 4 Artilerie
Grea, mort la 24 noiembrie 1 942, - ;
• caporal luga Ioan Vasile, născut la 1 4 noiembrie 1 9 1 4, în Vulcan nr.304, din
Batalionul 2 Vânători de Munte, mort la 1 6 aprilie 1 942, în Spital la Bacău, -;
Ţara Bârsei 23 1
• caporal Munteanu Adam Nicolae, născut la 4 noiembrie 1 908, în Lunca de

Sus, Hunedoara, domiciliat în Vulcan, căsătorit, având patru copii, fost în
Batalionul 3 Vânători de Munte, mort la 1 O martie 1 942, în Sevastopol;
• fruntaş Văsii Vasile Ion (Vasile), născut la 4 noiembrie 1 920, din Regimentul
4 1 Artilerie, dispărut la 1 8 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Carolea Paraschiva Nicolae, născut la 1 7 decembrie 1 920, din
Regimentul 90 Infanterie, mort la 27 octombrie 1 942, în Gruenski, -;
• soldat Dani Ioan, din Compania 2/Batalionul l al Centrului de Instrucţie No.3,
judeţul Chilia Nouă, dispărut în 1 943, -;
• - Dani I . Ştefan, contingent 1 940, din Regimentul l O Vânători, mort la 2
august 1 942, în Spitalul Militar „Regina Maria", Braşov, -;
• soldat Duţu Ioan Ioan, născut la 3 august 1 9 1 8, din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut la 22 octombrie 1 942, în Cotu Donului;
• soldat Ferar Maria Gheorghe, născut la 1 1 februarie 1 92 1 , din Regimentul 89
Infanterie, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• - Lungu Stan, contingent 1 932, născut în Vulcan, domiciliat în Codlea,
căsătorit, având trei copii, dispărut la 20 mai 1 942, -;
• soldat Vitaş Eleftera Gheorghe, născut la l ianuarie 1 9 1 7 în Bucureşti,
domiciliat în Vulcan, din Regimentul 3 Călăraşi, mort la Mariupol, -.
*
* *
În biserica evanghelică-cetate, pe peretele interior din dreapta intrării,
sunt montate două panouri de 3,5x2,0 metri, din lemn maroniu, frumos ornate cu
încrustaţii, pe care sunt scrişi-cu numele, prenumele şi numărul casei - militarii
saşi, fii ai localităţii, căzuţi în cele două războaie mondiale, astfel:
pe primul panou intitulat „Opfer des Krieges 1 9 1 4- 1 9 1 8, aus Wolkendorf'
(,.,Jertfiţi ai războiului 1914-1918, din satul Vulcan"), sunt 29 de ostaşi saşi;
pe al doilea panou ,,Zum Gebeten unserer Toten, 1 939- 1 945" (,,Să ne rugăm
pentru morţii noştri, 1939-1 945"), sunt scrişi 8 1 de ostaşi; în partea de jos a
panoului este adăugat epitaful: „Cristus spricht: Ich lebe und ihr soit auh leben"
(,J/ristos spune: Eu trăiesc şi veţi trăi şi voi").
ZĂRNEŞTI
Localitatea a cărei origine ,.,îe pierde în negura depărtări/or" - după cum

apreciază profesorul zămeştean Straie, într-o monografie a Zămeştiului -, are o
vârstă multimilenară, care începe din timpurile Culturii de Prund, ale Culturii
Noua, traversează Antichitatea, Evul Mediu şi îşi află continuitatea în zilele
noastre de mileniu III după Hristos.
Evenimentele istorico-sociale ce i-au marcat „biografia", sunt tot atâtea
jaloane ale definirii actualuui oraş de sub Piatra Craiului:
aşezarea geto-dacică de păstori şi agricultori încreştinaţi de Sfântul Apostol

Andrei;
colonie romană (Zernensis) pe via „Via Gloria" ce străbate Dacia Traiană;
stăvilă în calea năvălirilor barbare (la 1 24 1 , 1 42 1 etc.);
teatrul unor operaţiuni militare pentru supremaţie (la 1 44 1 lupta între oştile
Voievoduui Ardealului, Iancu de Hunedoara şi cele otomane; în anul 1 690,
august 2 1 pe locul numit „la morminte", între Constantin Brâncoveanu, Domnul
Ţării româneşti, şi generalul austriac Heissler, slujit de comitele Tălăki (Teleki);
la 1 750, pe timpul răscoalei antihabsburgice, dar şi în anii celor două conflagraţii
mondiale, (august-septembrie 1 9 1 6, august 1 944).
Pe plaiurile vestitei „Garofiţe" nu s-au născut doar neuitate legende, ci şi
viteji care prin jertfa lor de sânge au apărat puritatea munţilor dimprejur,
cristalinul apelor, libertatea şi dăinuirea peste veacuri a semenilor lor.
Multe însemne memoriale de pe cuprinsul oraşului pomenesc de eroismul
celor căzuţi pe câmpurile de onoare ale bătăliilor. Unul din aceste însemne este
frumoasa troiţă din curtea bisericii ortodoxe „Sfântul Nicolae" - lăcaş ridicat de
Neagoe Basarab între 1 5 1 0- 1 5 1 5, şi refăcut la 1 8 1 O de Bartolomeu Baiu.
Construită în anul 1 938 din lemn masiv de stejar, înaltă de 2,5 metri, decorată cu
motive florale şi geometrice, are sculptat pe braţul vertical trupul Mântuitorului
Iisus Christos răstignit şi chipul Maicii Domului cu Fiul în braţe.
Dedesubt sunt dăltuite cuvintele „ÎN AMINTIREA ŞI PENTRU
POMENIREA EROILOR" . . . (restul textului a fost îngropat în fundaţia de beton,
odată cu strămutarea ei, în anul 1 944, din curtea şcolii la biserică) .
. . . Văfie somnul dulce, eroi ce-aţi dus spre soare

A Ţărei năzuinţă, credinţă 'nălţătoare:
Dormiţiforă de grije, că 'n amintirea voastră
Pe sânul Ţărei creşte o floare mândră, albastră...
Vă fie somnul dulce şi liniştit precum

În linişte se-nalţă alflorilor parfum,
Cum liniştit coboară un fulg purtat de-o rază,
Cum liniştit e dorul când dragostea veghează...
(sub-Lt. GEORGE NUTZESCU -
inscripţie pe monument)
În altarul aceleiaşi bisericii se află un tablou intitulat „GLORIE

EROILOR", aceştia fiind:
în 1 9 14- 1 9 1 9, dr. Ioan Şenchea, Ovid Vodă, Victor Pleşa, Traian Comşa,
Stan Străvoiu, Ioan Căţoiu, Victor larea Sona, Ioan larea Sona, Ioan Pârşoiu, Ioan
Chirca Ghimbăşanu, Alexandru Pisa, Ioan P. Minea, Neculae N. Minea, Ioan
Folea, Neculae Dan, Neculae Bâţă, Neculae Pană, Alexandru Spulbăr, Neculae
Spulbăr, Ioan Taubăr, Vicenţiu Runceanu, Bucur Maroe, Ştefan Codlean,
Tara Bârsei 233
Spiridon Grozea, Iuliu Neagoe, Neculae Blaj, Neculae Ghighimoc, Neculae

Florea, Gheorghe Roman, Neculae Gh. Oancia, Oprea Munteanu, Ioan Râmbu,
Neculae Râmbu, Tudor Căţoiu, Vlad Căţoiu, Ioan Nişcov, Ştefan Nişcov, Ioan
Piroşcă, Stanciu Nişcov, Iancu I. Căleican, George Stan, Ioan Purcăroiu, Neculae
Corca, Ştefan Staicu, Ioan Teleanu, Gheorghe Caliment, Ştefan Corca, Ioan
Codlean, Gheorghe Burduleanu, Iuliu Burduleanu, Iordache Anghel, Bucur Stroe,
Nicolae Stroe, Gheorghe Drăguşan, Ioan Zară, Ioan Răuţă, Ioan Şerban, Ioan
Voiculeţ, Ioan N. Dan, Ioan Preşmereanu, Stoica Jinga, Ioan Cimpoca, Ştefan I.
Dan, Neculae Răuţă, Ioan N. Gogonea, Neculae N. Voiculeţ, Stan N. Zară, Ioan
Voinea Minia, Ioan Jinga, Nistor Răuţă, Ioan Gridan, Stan Bozocia, Neculae
Lupu, Neculae Stanciu, Vladimir Teleanu, Gheorghe Râmbu, Neculae Râmbu,
Neculae Pâtea, Iosif Bătuşaru, Şerban Şerban, Ioan Iosif Minea, Ioan Dragu,
Victor Baiu, Ioan Radu Teleanu, Ioan Căţoiu, Manea Ion, Nicolae Gligore,
Ovidiu Ioanoviciu, Gheorghe Gâţei, Gheorghe Mitroiu, Neculae Bloj , Ioan
Târâtu, Stan Hodorogea, Gheorghe Târnoveanu, Ion Oancia, Neculae Bădilă,
Ştefan Itu, Ioan N. Chirca, Gheorghe Mihăilă Dan, Gheorghe Cornilă şi Gheorghe
Lupu;
• în 1 939- 1 945, Bâţă Ioan, Clipea Gheorghe, Coleş Gheorghe, Jinga
Bartolomeu, Băncilă Nicolae, Făgărăşanu Liviu, Dan Voinea, Anger Nicolae,
Răuţă Nistor, Pâtea Ion, Dan St. Ioan, Bercea Stan, Bătuşariu Nicolae, Banu
Gheorghe, Creţu Bartolomeu, Baiu Ioan, Ciopaşu Ioan, Bâţă D. Nicolae, Torcea
Nicolae, Niculae Nicolae, Roman Nicolae, Blaj Ioan, Bâţă Stefan, Nişcov Ioan,
Rotariu Ioan, Micudă Ioan, Romanic Nicolae, Teleanu Ioan, Sona Nicolae,
Perşoiu Nicolae, Ionaşcu Ştefan, Bran Z. Andreiu, Voiculeţ Stanciu, Voiculeţ
Ştefan, Gheorghe Niculoiu, Sumera Valter, Bozocea Gheorghe, Bârla Constantin,
Bălăşcău Ioan, Grozea Axente Gheorghe, Lepadat Gheorghe, Muscan Ioan Niţă
Paul, Muscan A. Ionel, Radu Alexandru, Radu Ioan, Radu Ilie, Radu Nicolae,
Rozorea Gheorghe, Rozorea Nicolae, Râşnoveanu Constantin, Râşnoveanu Iosif,
Sandu Miron Aurel, Seceleanu Gheorghe, Stan Marin, Taubăr Traian, Tinca
Gheorghe, Tinca Nicolae, Tăreanu Nicolae, Tăreanu Ion, Vodă Ghiţă şi Vlad T.
Ionel .
*
* *
Dintre personalităţile oraşului Zărneşti care s-au manifestat ş1 m

domeniul militar, istoria consemnează, printre alţii, pe Bran-Lemeny Ioan, jurist,
tribun paşoptist, pe locotenentul Meţianu Ioan, combatant în Războiul de
Independenţă ( 1 877- 1 878) şi voluntar în Războiul Întregirii Neamului ( 1 9 1 6-
1 9 1 7) şi pe avocatul-martir Ion Şenchea.
Bran-Lemeny Ioan s-a născut în anul 1 8 1 1 . A participat la Revoluţia de la
1 848, preocupându-se de organizarea militară a insurgenţilor. Prefect al legiunilor
din Ţara Bârsei şi a Făgăraşului a devenit, din octombrie 1 860, „Căpitan suprem "
al districtului Făgăraş. A murit în anul 1 899, fiind îngropat în mormântul familiei,

de la biserica „Adormirea Maici Domnului" din Braşovechi.
. Iar al ţării glas vă zise: Mergeţi dragi copii,
„
Şi vă-ntoarceţi cum vă duceţi, mândri, mulţi şi vii!

(Scipione J. Bădescu,
„Armatei Române " 1 878)
-
Meţianu Ion s-a născut în anul 1 847 în

tr-o familie de paşoptişti. După terminarea
studiilor secundare a trecut în România şi în
1 868 s-a înscris la Şcoala naţională de medicină
şi farmacie din Bucureşti. Încadrat în Serviciul
de Sanitar al Armatei este repartizat în
Batalionul 1 Geniu. În 1 877 este mobilizat şi
numit medic de batalion clasa a I I-a -sub
locotenent - al Regimentului Călăraşi comandat
de locotenent-colonelul Grigore Polizu.
Cu această unitate doctorul Meţianu a tăcut întreaga campanie a Inde
pendenţei pe fronturile Plevnei. A fost decorat cu medaliile „Trecerea Dunării'',
„Apărătorilor Independenţei" şi „Medalia Comemorativă de Campanie" rusă.
După război şi-a desfăşurat activitatea la Focşani şi Odobeşti. În timpul
primului război mondial, când pe aceste meleaguri se dădeau eroicele bătălii ale
Supravieţuirii Neamului Românesc, medicul de 70 de ani, Meţianu Ioan, a activat
ca voluntar într-un spital militar de campanie.
La 1 Decembrie 1 9 1 8, a fost prezent la Marea Adunare Naţională de la
Alba Iulia, prilej cu care nota:
„Ziua de astăzi este sinteza luptei noastre de o viaţă; suntem liberi şi uniţi ".
Locotenentul medic Ioan Meţianu s-a stins din viaţă în anul 1 932.
(Colonel dr. Florian Tucă, Mircea Cociu,. Dr FI. Chirea, „Bărbaţi ai
datoriei 1 877- 1 878. Mic dicţionar", paginile 1 83- 1 84;
·
Locotenent-colonel Paul Abrudan „Voluntari transilvăneni în războiul

pentru cucerirea Independenţei", paginile 1 1 0- 1 1 2)
*
* *
Avocatul Ion Şenchea - (prezentat şi în capitolul „Ţara Făgăraşului") s-a
născut în Zărneşti, la 7 iulie 1 864. După absolvirea Facultăţii de Drept din
Budapesta, s-a stabilit la Făgăraş ca avocat. Aici a devenit conducătorul luptei
naţionale a românilor din comitatul Făgăraş şi întemeietorul presei româneşti din
Ţara Făgăraşului. La 8 septembrie 1 9 1 6, după retragerea temporară din Ardeal a
trupelor române, a fost ucis de jandarmii unguri, după ce înainte a fost torturat şi
apoi tăiat în bucăţi.
(Ştefan Suciu, „Procesul lui Badea Cârţan")
*
* *
Ţara Bârsei 235
....Numai Domnul ne iubească

Şi-al său Duh ocrotitor
Plin de pace să plutească
Peste Ţara Românească
Şi-al românilor popor!
(George Coşbuc,
„Scut şi armă" )
În centrul localităţii, într-un scuar din faţa Primăriei, pe strada Dr. Tiberiu
Spârchez, se află un monument pe a cărui faţadă, sub stema României, stă scris :
„RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ EROILOR NEAMULUI"

Realizare a muncitorilor de la
Fabrica de celuloză şi hârtie (într-o
nişă din fundaţia monumentului a
fost pusă o sticlă cu lista celor care
au contribuit la construirea lui), mo
numentul a fost înălţat în anul 1 958
sub îndrumarea unui meşter pe nume
Miron, şi restaurat după Revoluţia
din 1 989. Este alcătuit dintr-o plat
formă betonată, un soclu în trepte şi
corpul propriuzis, din beton mozaicat, în formă de trunchi de piramidă, cu o
cruce inox treflată în terminal. Iluminat de două lămpi electrice, decorat cu
jardiniere, monumentul este împrejmuit cu 6 stâlpi mici uniţi cu lanţ, brazi
argintii şi arbuşti de tuia.
Aici, de Ziua Înălţării Domnului - Ziua Eroilor, de 1 Decembrie - Ziua
Naţională a României, şi la alte zile festive, se depun coroane de flori, se ţin
slujbe de pomenire a celor căzuţi pe câmpurile de onoare şi se desfăşoară
programe artistice interpretate de elevi, sub coordonarea profesorului Miron Baiu
- preşedintele Fundaţiei „Sfântul Nicolae" - Zărneşti, iniţiatorul expoziţiei
şcolare locale „GLORIE EROILOR".
*
* *
Între eroii celui de-al doilea război mondial, căzuţi, unii în campania din
Est, alţii dincolo de Tisa şi Munţii Tatra, au fost şi viteji ai Ţării Bârsei care au
dus renumele Pietrei Craiului până departe, pe malurile Mureşului şi ale
Someşului.
Doi dintre aceşti bravi zărneşteni cu grade militare mici, dar cu inimi şi
suflete mari, au fost elevul-sergent Ioan Ciubuc şi fruntaşul Gheorghe Niculoiu.
. . . Nu poartă decoraţii
Nici aurit galon.
O traistă, ş 'un bidon
. ·1
Ş ,alat„ . Dar sa Iutaţ1-1„„
'
Azi poate n 'au nici pâine

Dar sfinţii-aceşti betegi
Sunt nobilii de mâine
Ai Românii 'ntregi!.
(George Ranetti,
,,soldat miliţian", la 1 92 .1 )
Fiul cel mare al familiei plutonierului major Ciubuc D . Ioan - decorat la
Mărăşeşti în 1 9 1 7, pentru fapte de arme săvârşite cu Regimentul 27 Infanterie -
s-a născut la 24 octombrie 1 924, la Zărneşti. A făcut şcoala primară la Salonta,
lângă cazarma regimentului de grăniceri al tatălui său, de care a rămas orfan în
anul 1 93 5 . Revenit în Ţara Bârsei, Ioan Ciubuc a fost înscris la Liceul Comercial
din Brasoy. Greutăţile familiale l-au obligat pe eminentul elev să întrerupă
studiile şi să se angajeze ca muncitor la I .A.R. În 1 942, a fost încorporat la o
unitate deTransmisiuni din Ghencea, Bucureşti. La 23 august 1 944, a participat
cu unitatea sa la luptele insurecţionale din zona Valea Prahovei - Valea
Timişului, apoi în bătăliile pentru eliberarea Ardealului. La 25 septembrie 1 944,
aflat într-un observator între Cipău şi Oarba de Mureş, Ciubuc Ioan a fost rănit
grav la cap şi în piept de schijele unui proiectil duşman. Internat în Spitalul de
zonă Interioară Nr. I 04 Sighişoara bravul elev-sergent ,,s-a luptat" cu moartea
timp de peste trei luni de zile. A trecut în lumea Eternităţii la 2 ianuarie 1 945 şi a
fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din oraşul de pe malurile Târnavei Mari.
*
* *
Născut la 8 august 1 922, Niculoiu N.
Gheorghe a absolvit şcoala primară, apoi s-a
angajat ucenic-muncitor la un atelier de croitorie
din Zărneşti. La 7 martie 1 943, a fost încorporat
în Batalionul 2 Vânători de Munte din Divizia 1
Munte - al cărui comandant secund a fost
generalul Grigore Bălan, eroul de la Arcuş, Co
vasna, primul general căzut pe brazda străbună!
Pe front Niculoiu Gheorghe a fost ochitor -
trăgător la puşca-mitralieră într-un pluton din
Compania a 2-a, evidenţiindu-se, împreună cu
ceilalţi vulturi carpatini ai Ţării Bârsei, în luptele
pentru eliberarea oraşului Târgu Mureş şi a sa
tului Nazna,Mureş. Ofensiva română a continuat
vijelios spre Ardealul de Nord-Vest.
Ţara Bârsei 237
La l O octombrie 1 944, subunitatea sa a primit misiunea să execute o

cercetare prin luptă în dispozitivul inamic din comuna Pălatca, judeţul Cluj,
pentru a descoperi dispunerea şi efectivele acestuia. În schimburile violente de
focuri din acea zi, fruntaşul Niculoiu N. Gheorghe a fost ucis de o rafală de
mitralieră duşmană. Neînfricatul oştean zărneştean a fost înmormântat de
camarazii săi în cimitirul bisericii din Pălatca, împreună cu alţi 1 1 eroi căzuţi în
cursul aceleiaşi lupte .
(Lt.col (r) Vasile T. Suciu, Dr. Gheorghe I. Badea,

„Crucea pământului'', paginile 1 86- 1 87 şi 2 1 5-2 1 6)
- TO HANU VECHI -
Cu numai două zile înainte ca trupele române ,�ă păşească hotantl " în
Ardealul românesc, autorităţile austro-ungare din Tohanul Vechi emiteau o
,.PUBLICA ŢIUNE!
Nr. 1 71 1 -191 6
Din partea Comandamentului militar se aduce la cunoşcinţiă
următoarele :
1. A păşi hotarul cătră România este interzis strict, care se prinde la hotar sau
cine se opune se puşcă...
5. Noaptea nu este permis a se lumina ferestrile cari sunt Întorse cătră România.
6. Este dorinţia la toţi locuitorii ca orce lucru suspect ar observa, sa 'l insinue la
comanda militară sau jendarmerie.
Dat În 6tohtin 1916 la 26 august .
Primăria comunală ... "
(document al Primăriei Tohanu Vechi - Direcţia Judeţeană Braşov a

Arhivelor Naţionale)
În seara zilei de Stăntă Măria Mare, însă, tohănenii deschideau larg
ferestrele luminate „cătră România " şi plângând de bucurie, se îmbrăţişau cu
ostaşii români eliberatori de neam!
După numai şase săptămâni, obligate de situaţia militară defavorabilă de pe
frontul de la Dunăre, unităţile române din Ardeal se retrăgeau prin trecători către
Regat, luptând eroic pentru fiecare localitate, pentru fiecare aliniament de
apărare.
În amintirea luptelor desfăşurate în zonă, pe Strada Mare a fost înălţat un
monument „ÎN MEMORIA CELOR 25 EROI NECUNOSCUŢI CĂZUŢI PE DEALUL
MUSCELULUI ÎN LUPTELE DIN SEPTEMBRIE. 1 9 1 6"
Necunoscut am zis ? Iertare!...

Cum oare eşti necunoscut,
când dintre noi ca orişicare,
Eroule tu poţifi frate,
poate mai mic, poate mai mare„ .
Eu te-am văzut cum ştii să lupţi
la Jiu , pe Olt , la Mărăşeşti
cămaşa doar având-o scuti
Ştiu toţi duşmanii cine eşti!
Cum dară poţi să te numeşti
Necunoscut -
(inscripţie pe o lespede aşezată în faţa
Mausoleului de la Mărăşeşti)
,,Monumentul de la Tohanu Vechi -
menţiona primarul localităţii într-un document

de arhivă, cu nr. 97/20 ianuarie 1 937 a fost
-
ridicat de Şcoala Specială de Artilerie din

Timişoara în anul 1 926 cu concursul comunei
şi al locuitorilor„."
Unul din cei care au contribuit la construcţia lui a fost Bălăşcău Simion
(Spiridon) ai cărui fii, Ion şi Spiridon, au căzut pe front în primul război mondial
(de altfel familiile Bălăşcău şi Vlad, îngrijesc şi în prezent ansamblul
monumental). Realizat din piatra albă a muntelui de la Gura Râului - Zărneşti,
înalt de 4,5 metri, având un soclu în trei trepte de beton, monumentul în formă de
trunchi de piramidă surmontat de un mausoleu în miniatură, cu o cruce deasupra,
pe care scrie „1916". Este împrejmuit cu panouri din plasă de sârmă, aşezate pe
un zid scund de beton; zona verde fiind decorată cu arbuşti şi flori.
Legenda spune că sub monument s-ar afla înhumate osemintele celor 25
de eroi necunoscuţi.
*
*
În grădiniţa Şcolii generale nr. 2 („David Urs de
Margina"), Primăria Tohanu Vechi a construit un
monument închinat eroilor tohăneni din cele două
războaie mondiale. Pe o placă din marmură, montată
pe faţada monumentului, este inscripţonat textul:
„ÎN MEMORIA EROILOR CĂZUŢI ÎN LUPTĂ
PENTRU ELIBERAREA PATRIEI DE SUB
JUGUL FASCIST", iar lateral dreapta este scris:
„ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PENTRU
LIBERTATEA ŞI ÎNTREGIREA NEAMULUI
ROMÂNESC DIN 1 9 1 6- 1 9 1 8".
Ţara Bârsei 239
Monumentul a suferit mai multe modificări de arhitectonică şi de

conţinut al textelor, dar până acum, (noiembrie 1 999) se precizează că acestea nu
au rămas definitive. Înalt de 4,5 metri, este alcătuit dintr-un soclu pătrat în două
trepte din beton, două corpuri piramidale suprapuse şi o cruce din fier forjat pe
care este reprezentat Mântuitorul Iisus Hristos răstignit.
Îngrijit de cadrele didactice şi elevii şcolii, monumentul este locul unde
se desfăşoară manifestări omagiale, se ţin slujbe de pomenire a eroilor şi se depun
flori.
Numele scrise pe monument fiind ilizibile, ele au fost extrase din do
cumente aflate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale şi inserate în
prezenta monografie, pentru cunoaşterea lor de către concetăţeni şi pentru
eventuala afişare pe plăci care să fie montate în cele două nişe goale ale
monumentului. Astfel, eroii primului război mondial identificaţi în tabele ale
Primăriei Tohanu Vechi, semnate la 1 1 ianuarie 1 92 1 , de primarul N. Popa, în
1 930 de notarul Bosch şi în 4 martie 1 933 de primarul Iosif Vodă, precum şi din
dosarul 44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş, sunt următorii:
- sublocotenentul Vodă David;
- sergentul Vlad George;
- caporalii Pandrea Gheorghe şi Secelean Ioan;
- fruntaşii Gabor Niculae şi Muscanu Gheorghe;
- ostaşii (soldaţi şi cei fără grade în tabele) Bălăşcău S. Ion, Bălăşcău S.
Spiridon, Bârlă Iosif, Bârlă Pascu, Blaj Ioan, Blaj Ioan Zamfir, Botezatu llisie,
Botezatu Spiridon, Bozocea George, Bozocea Gheorghe, Bratu Gheorghe,
Burcezan I. Iosif, Burcuş -, Carolea Niculae, Clocoţean Gheorghe, Coanta
George, Coanta Gheorghe, Coanta Spiridon Iosif, Condă Constantin, Crăciun Ion
Gheorg_he, Crăciun Ion Ion, Crăciun Nicolae, Dâmboiu Vicenţiu, Doboş Ioan,
Dudescu Niculae, Fărăianu Gheorghe, Ferar Gheorghe, Ferar Nicolae, Flock
Karol, Gabor George, Gabor Iosif, Gerib Andreiu, Goicea Iosif, Hamzea -,
Hermeneanu Dumitru, Hermeneanu Nicolae, Hodorog Gh. Gheorghe, Iancu
George, lvănoiu Nicolae, Jingă Iosif, Jinga Teodor, Lupu Gheorghe, Macrea
Gheorghe, Măeruţ Maxim Ioan Gheorghe, Măgureanu Gheorghe, Meoara
Nicolae, Mohan I. Ilie, Mohan Gh. Spiridon, Moldovan Nicolae, Monea Ioan,
Muscan George, Muscan A. Gheorghe, Muscan Gheorghe, Muscan Ioan, Nemeş
Gh. Romulus, Nemeş Ioan, Nemeş Vasile, Nicoară Gheorghe, Nicoară Ioan,
Nicoară Nicolae, Oltean Ion, Oltean Nicolae, Pandrea Nicolae, Pop Ilie
Alexandru, Popa Nicolae Culiţă, Popa Gheorghe, Popa I. David Gheorghe, Popa
Iancu George, Popa Iacob, Popa Ioan, Popa Iosif Nistor Ioan, Popa M. N.
Nicolae, Popa Octavian, Popa A. Sp. Spiridon, Radu Gheorghe, Radu D.
Gheorghe, Radu Iosif George, Radu Jos. Gheorghe, Radu Ioan, Radu G. Ioan,
Radu Ioan Ioan, Radu Dumitru Iosif, Radu Nicolae, Rozorea Alexandru, Rozorea
Gh. Avram, Rozorea N. Iosif, Rozorea Spiridon, Savu Nicolae, Schlosser Rudolf,
Scurtu Nicolae, Secelean Ioan, Secelean Gheorghe, Stanciu Nicolae, Stanciu
Niculae, Stoica Gh. Gheorghe, Stoica G. Nicolae, Stoica Gh. Niculae, Thomas
Ianoş, Tinca Aron, Tâmoveanu George, Tâmoveanu Gheorghe, Tâmoveanu Vlad

Ioan, Tobu Nicolae, Vasilescu Constantin, Vodă David, Vodă David David, Vodă
Ioan şi Vodă Ovidiu.
În dosarul nr. 25/ 1 948 al Prefecturii Braşov mai sunt menţionate, în plus,
văduvele Elena Grozea Axente, Dragoş Ludovica, Drăguşel Ana, Ana . . . can şi
Teodorescu Alexandrina.
Eroii celui de-al doilea război modial, identificaţi din registrul
nr.43/1 943, morţi şi dispăruţi, Tohanul Vechi şi dosarul nr. 1 2/ 1 943- 1 946 al
Prefecturii Braşov cu fişele 1 .0.V.R. Tohanul Vechi - documente aflate în Fondul
Arhivelor Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, sunt următorii:
Morţi:
• sergent Bică Barbu Marin, născut la 1 9 decembrie 1 9 1 6, în Dienci, Olt,
domiciliat în Tohanul Vechi, str. B isericii nr.333, căsătorit, având doi copii,
fost în Regimentul 4 Vânători Moto, mort la 22 noiembrie 1 942 în Doninska,
Ucraina (fişa 1.0.V.R. nr.20);
• fruntaş Muscanu Nicolae Paul, născut la 1 8 septembrie 1 9 1 3 , în Tohanu
Vechi, str. Ferăstrău nr. 24 1 , necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, mort la
1 9 iulie 1 94 1 , la Floreşti, Soroca, lovit de schije de brand"( fişa nr.3 );
„
• fruntaş Tinca Gheorghe Nicolae, născut la 3 noiembrie 1 9 1 8, str. Deal nr. 637,
din Regimentul 90 Infanterie, mort la 1 5 iulie 1 944, în Spitalul Militar Sibiu
„În urma rănilor căpătate pe câmpul de luptă" (fişa nr.30);
• soldat Bârlă P. Constantin, născut la 2 iunie 1 9 1 2, căsătorit, având două fete,
mort la 3 iulie 1 94 1 , în luptele de la Chirileni-Bălţi, Basarabia;
• soldat Bozocea Gheorghe Gheorghe, născut la 5 septembrie 1 920, str. Mare
nr.60, din Regimentul 89 Infanterie, „mort la 2 septembrie 1 944 în luptele de
la Dobolii de Jos, lovit de schije de obuz" (fişa nr.34);
• - Bunghea (soţia Rozalia, cu doi copii) - (fără date);
• soldat Ciato Martin Ioan, născut la 7 mai 1 9 1 1 , în Sămăghita, Dej, domiciliat
în Tohanu Vechi, str. Ferăstrău nr.484, din Centrul de Instrucţie No.5,
Batalionul I 009 Lucm, mort la 6 iunie 1 944, la Iaşi, ,Jovit de schijele unei
bombe de avion" (fişa nr.25);
• soldat Fitcal (tata Bălăşcău David) Ioan, născut la 8 iunie 1 923, în Răchitoa
sa, Tecuci, domiciliat în Tohanu Vechi, str. Bisericii nr.243, din Regimentul
24 Infanterie, mort la 7 octombrie 1 944 „lovit de glonţ la malul Mureşului"
(fişa nr.4 1 );
• soldat Lepădatu Iosif Gheorghe, născut la 9 februarie 1 909, st�. Bisericii
nr.405( 1 ), din Regimentul 89 Infanterie, mort la 1 9 octombrie 1 942, „În
Rusia" (fişa nr.25);
• - Muscan Ioan - (fără date);
• soldat Râşnovean Moise Constantin, născut la 4 august 1 9 1 2, str. Morii
nr.448, căsătorit, având patru copii, fost în Regimentul 4 1 Artilerie, mort la 3
iulie 1 94 1 , în Chirileni-Bălţi, Basarabia (fişa nr. I );
Ţara Bârsei 241
• soldat Rozorea Samoilă Gheorghe, născut la 4 aprilie 1 9 1 2, str. Bârsei nr.523,

din Regimentul 89 Infanterie, mort la 21 noiembrie 1 94 1 , în Crimidofka,
Odessa (sau în Transnistria);
• soldat Sanda Miron Aurel, născut la 1 4 iunie 1 9 1 9, str. Mare -, căsătorit, din
Batalionul 1 Vânători de Munte - Sinaia, mort la 24 aprilie 1 942 la Cota 296,0
Schully, Crimeea (fişa nr. 1 3);
• soldat Săcelean Nicolae Gheorghe, născut la 7 iulie 1 922, str. Morii nr.579,
din Regimentul 1 2 Călăraşi, mort la 26 aprilie 1 945, la cota 747,0 Bosaca,
Cehoslovacia „lovit de glonţ în piepf'(fişa nr.40);
• soldat Tauber Ioan Traian, născut la 9 mai 1 9 1 0, str. Bisericii nr.430, căsătorit,
din Regimentul 89 Infanterie, mort la 1 7 iulie 1 94 1 , în Floreşti, Soroca, lovit
de schijele unei bombe (fişa nr.2);
• soldat Târnoveanu Neculai Ion, născut la 29 noiembrie 1 9 1 6, str. Lunca
Chiului nr.503, căsătorit, din Batalionul 5 Infanterie Uşoară/ Regimentul 32
Dorobanţi, mort la 20 octombrie 1 942, în Rusia (fişa nr.9);
• - Stamrn Martin. contingent 1 943, din Regimentul 39 Infanterie, mort la 9
iulie 1 943 -;
• soldat Ţărean Ion, contingent 1 943, din Batalionul Specialităţi Moto, mort la 9
martie 1 943 -;
• soldat Ţăreanu Nicolae, contingent 1 94 1 , din Regimentul 6 Călăraşi, mort la
1 0 martie 1 943 (extras din certificatul de deces) -.
Dispăruţi:
• locotenent-colonel Popa Ioan Ioan, născut la 8 martie 1 897, str. Morii -, din
Batalionul 4 Vânători de Munte, dispărut la 12 mai 1 944, în Sevastopol;
• plutonier major Dumitru Ştefan Florea, născut la 8 mai 1 907, în Dragodana,
Dâmboviţa, domiciliat în Tohanu Vechi, str. Mare nr. 1 3 1 , căsătorit cu Bălăşcău
Rozalia, fost în Divizionul 3 Tunuri Munte, decorat cu „Virtutea Militară" clasa a
II-a, dispărut la 24 august 1 944 în regiunea Bacău - Roman (fişa nr.39);
• caporal Roşca Ioan Teodor, născut la 20 februarie 1 9 1 8, în Tizeriu, Sălaj,
domiciliat în Tohanu Vechi, str. Mare nr.39, din Regimentul 82 Infanterie,
dispărut la 2 februarie 1 943, în luptele de la Stalingrad (fişa nr.36);
• fruntaş Alexandrescu Ioan Ioan, născut la 1 ianuarie 1 920, la Buzău, domi
ciliat în Tohanu Vechi -, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 1 0
Dorobanţi, dispărut la 2 5 decembrie 1 942, în luptele de la Cotu Donului (fişa
nr.2 1 );
• fruntaş Crăciun Iosif Melente, născut la 9 septembrie 1 9 1 8, str. Mare nr.2 14,
din Regimentul 90 Infanterie Grăniceri, dispărut la 24 august 1 944, în regiunea
laşi (fişa nr.38);
• fruntaş Hodorog Rozalia Gheorghe, născut la 1 8 iulie 1 9 1 9, str. Deal nr.620,
din Batalionul 1 2 Vânători de Munte, dispărut la 1 7 mai 1 944, în Crimeea (fişa
nr.3 1 );
• fruntaş Monea Spiridon Nicolae, născut la 3 august 1 9 1 9, str. Bisericii

nr.252(9), din Batalionul 22 Vânători de Munte, dispărut la 1 2 mai 1 944, în
Sevastopol (fişa nr.27);
• fruntaş Radu Avram Alexandru, născut la 1 9(9) iulie 1 92 1 , în Tohanu Vechi
-, din Batalionul 3 Vânători de Munte, dispărut la 1 1 mai 1 944, în Crimeea (fişa
nr.26);
• fruntaş Radu Gheorghe Ilie, născut la 20 iunie 1 92 1 , str. Bârsei nr.528, din
Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28 noiembrie 1 942, în Cotu Donului (fişa
nr.37);
• soldat Feraru Nicolae, născut la 19 mai 1 9 1 5, str. Mare -, căsătorit, având trei
copii, dispărut la 2 februarie 1 943, în Rusia;
• soldat Hennenean Nicolae Ioan, născut la 1 8 iulie 1 9 1 2, str. Morii nr.578,
căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 1 9
noiembrie 1 942, î n Cotu Donului (fişa nr.8);
• soldat Roşca Ioan Gheorghe, născut la 9 februarie 1 920, din Batalionul 7
Vânători de Munte, dispărut la 23 august 1 944, în Moldova (fişa nr.35); a fost
frate cu caporalul Roşca Ioan Teodor;
• soldat Secelean Ioan Constantin, născut la 9 decembrie 1 9 1 9, str. Bisericii
nr.406, din Grupul 3 Vânători Munte, dispărut la 1 2 mai 1 944, - (fişa nr.29);
• soldat Secelean Ioan Ioan, născut la 26 aprilie 1 9 1 8, str. Mare nr.556, din
Compania 7I Regimentul 90 Infanterie, dispărut la 7 iunie 1 944, lângă Ursoaia,
Iaşi (fişa nr.28);
• - Sumera Valter - (fără date), dispărut la 22 aprilie 1 944, în localitatea
Moicse Borono, jud. Baia -;
• soldat Vodă Gheorghe (tatăl, mort în 1 9 1 6) Gheorghe, născut la l decembrie
1 9 1 O, str. Mare nr.62, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 1 9 noiembrie
1 942, în Cotu Donului; extras de moarte emis la 29 martie 1 943 (fişa nr. 14);
• soldat Zimbru Vasile Ioan, născut la 8 ianuarie 1 9 1 2 în Turţi, Satu Mare,
domiciliat în Tohanu Vechi str. Parcului nr.347, căsătorit, din Batalionul 1 3
Vânători de Munte, dispărut la l noiembrie 1 943 - (fişa nr.22).
*
* *
...Astfel glasul libertăţei

Va suna-n ziua dreptăţei
Pentru biata ţara mea,
Şi din umbrele durerei
Steaua mândră-a învierei
Răsări-va pentru ea I
(Vasile Alecsandri -
inscripţie de pe monument)
Ţara Bârsei 243
Pe stânga aleii de intrare la uzina

„TOHAN S .A.", într-un as-pectuos
decor natural cu brazi, mesteceni albi
şi ronduri de flori, se înalţă un
grandios monument închinat celor 57
de luptători voluntari, membri ai
legendarei ,,Baterii Albastre".
Constituită în zilele de maximă încordare a forţelor insurecţionale din

vara anului 1 944, bateria a primit botezul focului în data de 25 august când,
dispusă într-o poziţie de tragere pe drumul Branului, a oprit prin salve de tun trase
la comanda locotenentului-inginer artilerist Marin Năstase, o coloană motorizată
germană care, în înaintarea ei, ar fi periclitat însăşi soarta uzinei militare
tohănene.
Ulterior, intrată direct în subordinea Statului Major al Corpului de Munte,
bateria a executat mai multe misiuni de luptă la Hărman, Prejmer - Lunca
Cainicului şi Podu Olt - Dobolii de Jos, sprijinind acţiunile trupelor române în
ofensiva lor de eliberare a Ţării Bârsei de sub ocupaţia horthystă.
t,„�:
.•:IE?'..!· ;;, f,
::: . ::�.:!" Ordl11 de /.i Pentru patriotismul, spiritul de sacrificiu şi
\�:�ji�ll�;�J��
contribuţia lor eroică la succesul operaţiunilor de
luptă, cei 57 de combatanţi, împreună cu
Direcţiunea Uzinei „Rogifer" - Tohan, au fost
citaţi prin Ordinul de Zi No. 1 4 din 30 octombrie
1 944 al Ministrului de Război, general de Corp
de Armată M. Racoviţă (Ioan Vlad, „Pagini de
istorie braşoveană - Albastrul de artilerie",
pag.59-62).
Monumentul, înalt de 3,5 metri, este alcătuit
I 4f$;,· ,„„!;
dintr-o arcadă şi un fundal de beton din trei
segmente deasupra cărora; într-un cadru
�i�:;�rk��!i0�
�� ;:. ;:.,-,, dreptunghiular, sunt montate două ţevi de tun
" . „.:.;�:.�.,: „�:·;;:·�:-„:�;· ..•·:: ';.:: ::· ; :·. :: încrucişate, confecţionate în miniatură din bronz.
Pe faţada monumentului, o placă din marmură albă conţine textul
Ordinului de Zi, iar alte trei plăci fixate dedesubt au dăltuite pe ele numele celor
57 de luptători. Ansamblul monumental a fost proiectat şi executat, prin grija
conducerii uzinei, de către urmaşii celor comemoraţi, o contribuţie documentară
aducându-şi Comitetul Judeţean Braşov al Asociaţiei Naţionale „CULTUL
EROILOR".
La ceremonialul militar-religios de dezvelire şi sfinţire a monumentului,
desfăşurat în data de 1 8 septembrie 1 999, au participat, pe lângă supravieţuitori ai
bateriei, veterani de război, autorităţi, preoţi, mass-media, subunităţi militare,
elevi, localnici, şi domnul Adrian Năstase, fiul comandantului ,,Bateriei Albastre"
Moieciu de Sus - Monument cu cruce
Ţara Bârsei 245
(articolul „Slăvire eroilor tohăneni !" din săptămânalul „Cuget Românesc"

nr.335/ 1999).
*
* *
La intrarea în Tohanu Vechi dinspre

Râşnov, pe strada Mare, se află „Crucea
Brâncoveanului''. Este construită din piatră,
are înălţimea de 4,5 metri şi este alcătuită
din crucea propriuzisă, un piedestal şi un
soclu în trei trepte. Pe suprafaţa
monumentului sunt sculptate însemne
bisericeşti-religioase şi inscripţii chirilice.
ZIZIN
. . .Noi în cel dintâi război

am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
am dat sînge şi sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocroteşte-i pe Români !...
(Adrian Păunescu,
,,Doamne, ocroteşte-i pe Român i ! ")
Lângă liziera din parcul staţiunii

balneoclimaterice Zizin se află un
obelisc cu cruce treflată. A fost
ridicat în anul 1 93 7 de meşterul
Andrei Deneş, cu contribuţia obştei
satului (pe stâlpii portiţei de la
trotuar scrie „1948").
Este construi't pe o platformă de 3 ,5x3,5 metri, are înălţimea de 3,0 metri
şi alcătuirea dintr-un soclu-piedestal, două segmente paralelipipedice din beton
sclivisit, suprapuse, şi crucea din piatră şlefuită cu braţele treflate. Amplasat în
mij locul unei grădiniţe cu flori, obeliscul este împrejmuit cu un lanţ subţire întins
între 9 stâlpi mici de beton; la intrarea dinspre şosea are o portiţă din fier forjat.
Pe două plăci de gresie de 50x40 cm., respectiv 80x80 cm., fixate pe faţadă, sunt
dăltuite cuvintele inscripţiei votive „ÎN AMINTIREA EROILOR ROMÂNI
246 Jertfă şi re�unoştinţă
MORŢI ÎN RĂZBOIUL ÎNTREGIRII NEAMULUI 1 9 1 6-1 9 1 8", numele şi

gradul acestora:
POTECĂ NICOLAE sergent

BRATOVICI ALDEA soldat
BOGDA IOSIV
BOGDAN ION
"
CAZAC ION
"
COMAN ION
"
COSTEA ION "
COSTEA GHEORGHE
"
DOGAR ION
MORAR GHEORGHE
MORAR ŞTEFAN
MUNTEAN ŞTEFAN
"
STOIAN ION
Zizinul a avut jertfiţii săi - români, ceangăi şi ţigani (rromi), deopotrivă

fii ai satului - şi în campania din Est, 1 94 1 - 1 944. Astfel, în registrul nr.82/ 1 945 al
Primăriei Purcăreni, aflat în fondul Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor
Naţionale, sunt înscrişi următorii morţi şi dispăruţi în cel de-al doilea război
mondial.
• sergent Pitiş Ioan Gheorghe, născut la 1 3 aprilie 1 909, în Zizin, str. Băilor
nr.40, necăsătorit, din Compania 1 2 Mitraliere a Regimentului 89 Infanterie,
mort la 27 august 194 1 , în luptele de la Odessa; decorat cu Ordinul „Virtutea
Militară" clasa a II-a;
• caporal Iacob Martin, contingent 1 934, născut în Zizin, domiciliat în
Bucureşti, din Regimentul 37 Infanterie, dispărut la l noiembrie 1 943, în lupta
de la Grigoriewka, Rusia;
• soldat Ganea Iosif Ion, contingent 1 926, din Regimentul 22 Infanterie,
dispărut la 20 noiembrie 1 942 în Cotu Donului;
• soldat Jakab Ştefan Ioan, născut la 1 8 ianuarie 1 909 în Bucureşti, domiciliat în
Zizin nr.224, din Batalionul 4 Vânători de Munte, mort la 1 1 iunie 1 942, în
Sevastopol, înmormântat la Karlovka, Dealul Capelei;
• soldat Mariaş Elisaveta Nicolae, născut la 8 mai 1 920, str. Valea Danului
nr.344, căsătorit, având un copil, fost în Divizionul 14 Tunuri Munte, dispărut
la 1 4 aprilie 1 944 „la retragerea din Crimeea" ;
• soldat Miklos Andrei Ştefan, născut la 9 ianuarie 1 900, str. Dorobanţilor
nr.259(7), din Cercul Teritorial Braşov, dispărut la 26 august 1 944, în
Lipăneşti, Prahova;
• soldat Oţelaş Gheorghe Constantin, născut la 26 august 1 92 1 , str. Valea
Danului -, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut la 28 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
Ţara Bârsei 247
• soldat Szakal Ştefan Ştefan, născut la 29 ianuarie 1 905, str. Bisericii nr. I 54,
căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 1 1 2 Infanterie, dispărut la 1
noiembrie 1 943 „în loc necunoscut";
• soldat Taizs Ştefan Alexandru, născut la I 6 iunie I 909, str. Bisericii nr. I 42,
căsătorit, din Regimentul 1 1 2 Infanterie, dispărut la 1 noiembrie 1 943 ,,în loc
necunoscut".
*
* *
În dosarul nr.406/1 942 aflat la Arhivele Naţionale - Braşov există

următorul document înregistrat de Primăria Zizin cu numărul de ,JNTRARE
No.68112 martie 1 942":
,.R.egimentul 89 Infanterie
Ordin de Zi No. 1340 din 7 martie I 942
Având în vedere raportul nr.497 al Compania a 12-a Mitralieră

înregistrat la nr.26.40611942
A vând în vedere activitatea rodnică în regiment a sergentului PITIŞ
GHEORGHE contingent I931 pe timpul campaniei contra U.R.S.S.
Având în vedere faptele excepţionale de arme ale sergentului PITIŞ
GHEORGHE
ORDON:
1) Citarea prin Ordin de Zi a sergentului PITIŞ GHEORGHE din Compania 12

Mitralieră pentru faptele de arme arătate mai jos:
a) în luptele din Basarabia DUBNA la 1 4-1 7 iulie 1941 prin calmul şi
priceperea, curajul şi hotărârea - din proprie iniţiativă împingând mitralierele
sale între primele linii ale Batalionului, ajută companiile 6, 1 O şi 1 1 să pună
repede stăpânire pe cota 3 I 3 unde inamicul părea de neînfrânt
b) în luptele din Ukraina la BELOCI-KA ITANOVCA-MOLOKIS la 27-30 iulie
1941 fiind cu grupa sa ca întărire Batalionului III nimiceşte cu focul
mitraliere/or sale numeroase rezistenţe inamice şi contribuind în mare măsură la
cucerirea crestei fortificate dela MOLOKIS
Pentru faptele lui excepţionale de arme a fost decorat post-mortem cu:
Ordinul VIRTUTEA MILITARĂ " cu spade clasa a II-a
„
În luptele regimentului pentru cucerirea ODESEI cade ca brav erou în

fruntea Plutonului I de mitralieră ce comanda, străpuns de un snop de mitralieră
- la asaltul contra colhozului ILIESCEVKA în ziua de 27 august 1941.
Aşa a fost sergentul PITIŞ GHEORGHE ctg. 1931
2) Întărirea „ POST MORTEM" a Sergentului PITIŞ GHEORGHE în funcţia de

erou al Companiei 12-a Mitralieră din Regimentul 89 Infanterie.
COMANDANTUL REGIMENTULUI 89 INFANTERIE

Colonel
(s.s.) Pretorian"
„ Iar cînd, fraţilor, m-oi duce

...
De la voi, ş-o fi să mor,

Pe mormânt atunci să-mi puneţi
Mândrul nostru tricolor"
*
* *
Aceasta a fost Ţara Bârsei, cu istoria localităţilor sale, cu martirii şi

eroii săi care i-au apărat fiinţa, şi cu monumentele care-i înnobilează
aşezările şi plaiurile.
TINUTUL COHALMULUI
'
Tinutul Cohalmului 25 1
ŢINUTUL COHALMULUI
. Denumit astfel după numele localităţii, care la 1 428 purta titulatura de

„Scaunul Cohalmului" - reşedinţă a unei vaste arii geografice din Nord, Nord
Vestul actualului judeţ Braşov -, Ţinutul Cohalmului are în cuprinsul său
convenţional un număr de 32 localităţi, din care un oraş, Rupea, precum şi 3 1 de
comune şi sate.
Ţinutul Cohalmului are un trecut multimilenar, pe teritoriul său
descoperindu-se unelte din epoca de piatră, fragmente ceramice din culturile
Boian şi Criş (7000-2000 î.H.) ca cele de la poalele dealului Cohălmel-Rupea,
urne funerare, obiecte casnice şi de podoabă provenite din vetrele dacice şi
aşezările mixte daco-romane. Ţinutul are şi o istorie a sa, cu lungi perioade
liniştite, de pace, dar şi cu năvăliri barbare pustiitoare, cu războaie şi jertfe. Dacii
au înfruntat cohortele romane; urmaşii lor au ţinut piept năvălitorilor, iar urmaşii
urmaşilor s-au aflat pe fronturi îndepărtate sau în coloanele Armatei a 2-a române
ale căror unităţi au mărşăluit şi prin Ţinutul Cohalmului eliberând, în 1 9 1 6,
localitate după localitate de sub ocupaţia austro-ungară. Crâncene bătălii s-au
purtat în nordul şi vestul Ţinutului în toamna anului 1 944, când batalioanele
româneşti au pornit ofensiva pentru readucerea la sânul Patriei a Ardealului -
pământ românesc răpit de Ungaria horthystă prin „dictatul de la Viena" din 30
august 1 940.
În toate încleştările, atâtea câte au fost, oameni ai acestor meleaguri au
înroşit cu sângele lor iarba câmpurilor şi dealurilor, frunza pădurilor seculare şi
undele pâraielor. În toate aceste încleştări, de pe pământ natal sau de pe alte
fronturi, locuitorii Ţinutului Cohalmului au avut jertfiţii lor, eroii lor cărora, din
iubire, din durere şi din respect, le-au ridicat monumente, troiţe-cruci şi pietre
funerare.
Aceste însemne memoriale sunt frumoase, sunt emoţionante: „Vulturul"
din Buneşti sau troiţa singuratică din Grânari, măreţele obeliscuri de la Fântâna şi
Paloş, monumentele cu pajură de la Augustin, Caţa, Mateiaş, Rupea, sau
impunătorul ansamblu sculptural de la Ungra etc.
Tuturor celor care au ctitorit aceste mărturii ale dragostei pentru cei
căzuţi pe câmpurile de onoare cu Dumnezeu şi Ţara lor în inimi, le exprimăm
profunda noastră recunoştinţă! Iar dacă, între timp au plecat, ca şi înaintaşii lor, în
lumea celor drepţi, bunul Dumnezeu să-i odihnească-o pace şi să le fie ţărâna
uşoară!
RUPEA
Străvechea aşezare dacică RAMIDAVA, pe care romanii au denumit-o

RUPES, iar, după mai bine de un mileniu, ziditorii cetăţii de pe „vârful de stâncă"
i-au spus COHALM, oraşul RUPEA de azi, păstrează în zidurile sale groase
mărturii strânse de-a lungul a mai multor mii de ani. Istoria sa a fost „scrisă", la
începuturi, de paşnicii locuitori din neoliticul acestor ţinuturi, apoi de vitejii daci
liberi care au înfruntat cohortele romane, venite · de peste anticul Alutus, la
începutul veacului al doilea al erei noastre; atunci desigur, au căzut în lupta din
valea Rupesului primii eroi băştinaşi!
Peste sute şi sute de ani, alţi eroi au căzut sub zidurile cetăţii Cohalmului,
răpuşi de fierul năvălitorilor păgâni.
În cele două războaie mondiale rupenii, aidoma tutUror celor plecaţi la
oaste, şi-au adus obolul de sânge pe câmpurile de onoare. Stau mărturie
frumoasele însemne memoriale ridicate în amintirea lor de către urmaşii
credincioşi, însemne care vor fi descrise în rândurile ce urmează.
Unul dintre acestea este monumentul cu
pajură ridicat în anul 1 985 în curtea bisericii
ortodoxe române ce poartă hramul „Sfântul
Nicolae". Construit din ciment şi piatră brută de
râu, are o înălţime de 4,5 metri. Pe soclul în trei
trepte, din beton mozaicat, este zidit un piedestal
din blocuri de piatră rostuită, peste care se înalţă
trunchiul paralelipipedic al monumentului, având
în terminal o pajură din bronz cu aripile întinse.
Sub . elementul arhitectonic pe care este aşezată
pajura, pe faţada monumentului, se află o cruce şi
o placă din marmură cu eroii localităţii căzuţi în
Războiul Sfânt al Reîntregirii Neamului. Mai jos
inscripţia: „Eroii căzuţi pe câmpul de luptă în al
Ii-lea război mondial
1 94 1 - 1 945
ARDELEANU AUREL CAZACU VICTOR
BORCOMAN GHEORGHE DAVID GHEORGHE
COZAC IULIU FETECEAN IERONIM
HAIZEA PAVEL MORARU IOAN STOICA VICTOR

HAIZEA VASILE PORUMB VICTOR TODOR GHEORGHE
HOMOROZEAN GH. SISEA GHEORGHE VETRICE IOAN
HOMOROZEAN IOAN SISEA IOAN VAICĂRT GHEORGHE".
Sub placă sunt sculptate însemnele ostăşeşti - casca şi două ramuri de
laur.
Ţinutul Cohalmului 253
Caţa - Monumentul eroilor Războiului de Întregire 1 9 1 6� 1 9 l 9
Din fişele 1.0.V.R. îndosariate de pnmana Rupea şi depozitate la

Arhivele Naţionale - Braşov, rezultă următoarele date despre eroii susmenţionaţi,
ca şi despre alţii neînscrişi pe monument, astfel:
• sergent AVRAM MARIA GHEORGHE, domiciliat în Rupea nr.508, fost în
Regimentul 1 Pioneri, mort pe front în Rusia, la 1 8 decembrie 1942; era căsătorit
şi avea un copil;
• fruntaş BOLTRES GHEORGHE WILHEM, născut în Rupea, la 1 9 august 1 9 1 9,
fost în Regimentul 3 Dorobanţi, mort la 3 1 august 1 94 1 , în Vigoda; era
necăsătorit;
• fruntaş HAIZEA IOAN PAVEL, din Rupea nr. 397, născut în 1 9 1 3, fost în
Batalionul l O Vânători de Munte, mort la 1 noiembrie 1 94 1 , în Strakovna; era
căsătorit şi avea doi copii;
• fruntaş HOMOROZEAN IOAN IOAN, din Rupea nr.78, născut la 20
septembrie 1 920, fost în Regimentul 1 9 Infanterie, mort la 19 septembrie 1 942, în
Rusia „în lupta de la cota 208,4"; era necăsătorit;
• soldat erou SISEA GHEORGHE GHEORGHE, dm Rupea nr.388, născut la 29
aprilie 1 9 1 6, fost în Regimentul 2 Dorobanţi „Vâlcea", mort la 9 noiembrie 1 944,
ora 1 3 , „lovit de schije de brand" în lupta de la Tiszalok, Ungaria; era căsătorit şi
avea un copil; ·
• sergent STOICA IOAN VICTOR, din Rupea nr.359, născut la 28 martie 1 905,
fost în Regimentul 67 Infanterie, mort la 1 2 noiembrie 1 94 1 , la Dalnic;
• caporal t.r. - învăţător VETRICE IOAN IOAN, din Rupea nr. 520, fost în
Regimentul 85 Infanterie, mort la 26 septembrie 1 942, în Kiopermiki - fosta
URSS; necăsătorit;
• elev sergent erou WAIKERT G. CORNEL, din Rupea, strada Principală nr. 9 1 ,
născut în anul 1 922, fost în Regimentul 9 0 Infanterie Grăniceri, mort l a 1 3
septembrie 1 944, în Spitalul de Zonă Interioară No. 283; etc.
• Alţii, printre care şi soldatul COZAC IOAN IULIU, din Rupea nr. 1 78, caporal
DA VID NICOLAE GHEORGHE, din Rupea nr.5 1 7, sergent FETECEAN NICOLAE
IERONIM, din Rupea nr.665, soldat HOMOROZEAN IOAN GHEORGHE, din
Rupea nr.636, ori căpitanul - învăţător OTEA GHEORGHE IOAN, au dispărut pe
fronturi ruseşti, „în infernul de la Stalingrad", la Cotu Donului, sau în ţară, pe
frontul tragic al Moldovei, în acel zbuciumat august 1 944.
Tot pe acelaşi monument, pe o placă din marmură montată lateral, sunt
înscrişi „Eroii căzuţi pe câmpul de luptă în primul război mondial 1 9 1 4-1 9 1 8:
BĂLĂBAN GHEORGHE BORCOMAN IOAN MUNTEAN BUCUR
BĂLICA GHEORGHE BORCOMAN NICOLAE POP GHEORGHE
BARTOŞ SAVU DANCIU GHEORGHE REPEDE IOAN
BEIAN MOISE DRĂGUŞ GHEORGHE SPORNIC IOAN
BORCOMAN GHEORGHE FRĂŢILĂ GHEORGHE TEMPEA NICOLAE
BORCOMAN IOAN FULGOŞ GHEORGHE
BORCOMAN IOAN GUNEA GHEORGHE
De aşemenea, pe piedestalul monumentului este fixată o placă pe care

sunt dăltuite înălţătoarele versuri din poezia ,,Închinare - Celor căzuţi pentru
Patrie" compusă de poetul Mircea Dem. Rădulescu:
Noi astăzi cu simţirea pe veci însângerată
Spre voi, spre cei mai falnici, mai bravi şi mai iubiţi,
Ne înălţăm mândria şi lacrima curată
Voi ce-ati căzut şi totuşi ştim bine că trăiţi.
În 1 8 octombrie i 985, la ceremonia dezvelirii şi sfinţirii monumentului a
participat, alături de autorităţii, preoţi, veterani de război, şcolari, localnici, o
grupă de 1 O elevi-ofiţeri din fosta Şcoală Militară „Leontin Sălăjan" - azi
Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă" - Braşov.
*
* *
La intrarea în cimitirul
de pe strada cu acelaşi nume -
str.Cimitirului -, într-un peri
metru de 30 metri pătraţi, se află
un mormânt comun cu patru
cruci din beton, neinscripţionate,
în interiorul unei borduri împrej
muitoare, şi cu alte trei cruci
ridicate lateral, în partea stângă a
perimetrului, în afara acestuia.
În mijlocul lor se înalţă un însemn memorial placată cu marmură albă.
Pe faţadă sunt inscripţionate, pe plăci din marmură, următoarele: „În
amintirea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în toamna anului 1 944 în apropierea
oraşului nostru
RĂDUŢĂ DUMITRU
DAMIAN RADU
CHIRIŢĂ GHEORGHE
PINTEA IOAN
TUDOR ALEXANDRU
GHEORGHE STAN
STAN DUMITRU
Ei au căzut cu faţa la duşmani
Dar nu sunt morţi, căci inima lor bate
De dincolo de moarte şi de ani
De-a pururi pentru noi şi libertate.
Ridicat în anul 1 985 prin contribuţia locuitorilor oraşului Rupea "
*
* *
,,Aci se odihnesc " - pe vechi morminte

Pe marmuri albe sau pe simple cruci
Te-ntâmpină aceleaşi trei cuvinte
Pe orice plaiuri româneşti te duci...
(Niculae Stoian,
„Aci se odihnesc")
Tot în cimitirul ortodox, pe o cruce din

piatră, încastrată într-un soclu de forma unui zid
de piatră, un suflet pios de român a scris cu o
mână tremurândă inscripţia votivă: „Aci se
odihneşte soldatul HUŢAN CONSTANDIN
REGI. 1 2 ARTILERE Roman Ucis mişeleste de
unguri ianuar. I 5 I 9I 9 la Racoş iferior".
În documentul nr. 1 50/1 5 octombrie
1 940 al Preturii Rupea, notarul S . Magdun men
ţiona: „ „ . În 1 9 1 8 când a ocupat armata română
Ardealul, soldatul Huţan Constantin, fiind
delegat de Regimentul 1 2 Artilerie să facă
rechiziţii în comuna Racoşul de Jos a fost
împuşcat de populaţia civilă maghiară . . . ". În
acelaşi document se menţionează şi despre un alt
mormânt cu semn de căpătâi aparţinând lui „„ . Ciacâru Petru ucis de grănicerii
unguri pe teritoriul românesc înainte de a se trasa frontiera definitivă între
Ardealul cedat Ungariei şi Ardealul românesc. Cel ucis - se scrie în document - a
fost grănicer român şi a murit în urma împunsăturilor de baionetă . . . "
(Arhivele Naţionale-Braşov, dosar 50/1 940 Pretura Rupea)
*
* *
Pe strada Republicii nr. 1 05, o placă memorială din marmură de 1 00x80
cm, fixată pe zidul casei, are inscris următorul text: „AŞEZATU-S'A ACEST
SEMN DE CINSTIRE ÎN AMINTIREA MARELUI ROMÂN NICOLAE FILIPESCU
( 1 861-19 16), LUPTĂTOR PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI, CARE A TRECUT
PE ACI ÎN ANUL 1 9 1 4 CU DORUL DE LIBERAREA ARDEALULUI PENTRU
CARE ŞI-A DAT TOT SUFLETUL. DIN PARTEA LICEULUI „PRINC. NICOLAE"
SIGHIŞOARA CU AJUTORUL ASTREI TÂRNAVA MARE ÎN ANUL DOMNULUI
1 936. CA SĂ FIE IZVOR DE MÂNDRIE ROMÂNILOR PENTRU TOATE
VREMURILE."
Despre înmormântarea modestă a lui Nicolae Filipescu, militant pentru
intrarea României în război de partea Antantei, pentru eliberarea Transilvaniei şi
unirea ei cu Patria-mamă, Nicolae Iorga scria: „ .Nu putea fi înmormântarea lui
„
Tinutul Cohalmului 257
căci el nu putea fi înmormântat decât în haină de ostaş, nu putea fi înfaşurat în

alt giulgiu decât al tricolorului şi nu putea fi coborât în pământ decât la sunetul
tunurilor dintr-o seară de victorie. „ "
·
(Ştefan Petraru - Constantin Catrina,

„Braşovul memorial", pagina 79)
Notă: Tot pe strada Republicii, Ia nr.3 1 2, într-o cămăruţă din clădirea veche a
fost cazat, în 1 9 1 6, sublocotenentul Ştefan Gheorghidiu, cel care cu
batalionul său a mărşăluit prin Ţara Bârsei, Ţinutul Cohalmului şi Ţara
Făgăraşului, luptând pentru eliberarea Ardealului de sub ocupaţia austro
ungară. Acest brav ofiţer român, erou al romanului „Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de război" (se afirmă că este un roman
autobiografic) întruchipează pe autor - marele scriitor Camil Petrescu.
*
* *
. . . O iarbă moale, proaspătă şi grasă,

A îmbrăcat c-un verde de mătasă
Aceste culmi ivite pe câmpie.
Din haina lor râdflori de păpădie,
Dar jos, sub stratul ţarinei mănoase,
Ele închid o vastă-mpărăţie
De năzuinţi, de carne şi de oase. . .
Sunt morţii noştri încleştaţi sub glie, . . .
(Octavian Goga,
„De profundis")
În pădurea Lenţea, Ia 6 kilometri de

Rupea, pe marginea unui drum lăturalnic ce
duce către satul Paloş, se află un impunător
monument din granit şlefuit, de formă
piramidală, cu soclul şi piedestalul în trepte,
având înălţimea de 3,5 metri. A fost împrej
muit cu o balustradă de ţeavă metalică. Mo
numentul străjuieşte un mormânt comun cu
oseminte ale unor eroi români căzuţi pe
aceste meleaguri în anii primului război
mondial, 1 9 1 6- 1 9 1 8. În partea superioară a
faţadei monumentului este sculptată o cru-
ce în relief, sub care sunt dăltuite următoarele rânduri ce tulbură sufletul oricărui
român:
„15 Septemvrie 1916
Zi de eroism şi jertfă din
RĂZBOIUL
Pentru
ÎNTREGIREA ROMÂNIEI"
Pe elementul inferior al piedestalului, sub însemnele militare - casca şi

ramurile de lauri - sunt înscrise cuvintele: ,,Ridicat de Soc.Plugarilor Români din
Rupea în 1 937''.
Monumentul a fost înălţat în memoria eroilor din regimentele de
Infanterie 1 2 „CANTEMIR" şi 32 „MIRCEA", căzuţi în înfruntarea cu
regimentul 82 de husari, în luptele din septembrie 1 9 1 6. Despre monument şi
despre evenimentul comemorat s-a făcut menţiune şi în documentul nr. 1 50/ 1 5
octombrie 1 940, al preturii Rupea, în care se scrie: „Monumentul eroilor căzuţi în
luptele din 1 6 sept. 1 9 1 6 pe hotarul comunei Rupea, este datat 1 937, .. . 1 2 mp; la
intrarea armatei române în comuna Rupea în ziua de 16 sept. 1 9 1 6, la lupta care a
avut loc cu armata maghiară au murit aprox. 250-300 soldaţi din ambele părţi,
care au fost înmormântaţi pe câmp şi prin păduri . În anul 1 937 s'a ridicat în
amintirea lor monumentul; iar osămintele cari s'au mai găsit au fost reînhumate
lângă monument. . ."
(Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale,
dosar 50/ 1 940 al preturii Rupea).
AUGUSTIN
. . . orice brazdă de la noi

E lacrimă de eroi
Şi-ngroapă-n ea mii de străbuni
Care ne poruncesc:-„ Români,
Nu daţi o brazdă !"
(Ştefan Boţoiu,
„Nu dăm o brazdă!")
Localitatea, veche cetate daco-romană -

cândva s-a numit GARCIA -, unde râul Olt îşi
schimbă făgaşul, traversând judeţul nostru de la est
la vest, multimilenarul Augustin se mândreşte cu
unul din cele mai auguste însemne memoriale ale
eroilor din întreg Ţinutul Cohalmului - monumen
tul cu pajură din centrul satului. A fost ridicat în
anul 1 97 1 prin contribuţia obştei, din iniţiativa localnicului Stan Gheorghe şi a

cadrelor didactice de la Şcoala Generală din localitate.
Se află la intersecţia străzii Învăţător Victor Petrescu cu Drumul Judeţean
1 3 1 . Înalt de 4,5 metri, monumentul este construit pe o placă din beton de 7 ,Ox7 ,O
metri, are soclu în trei trepte, piedestalul şi o coloană din două corpuri
paralelipipedice suprapuse (corpul central), cu o pajură de bronz în terminal.
Materialele folosite de constructorii Petruş I . , Gurgui I . , şi ajutoarele lor
au fost bazaltul şi betonul mozaicat gri-alb. Piedestalul are aplicate pe partea din
faţă simbolurile ostăşeşti - casca, sabia vitejească cu două tăişuri şi ramura de
laur. Monumentul este împrejmuit cu un gard din fier forjat şi piloni pe o bordură
de beton. O alee din dale, la intrare şi jur-împrejurul monumentului, rondurile de
flori din incintă şi copacii viguroşi alăturaţi, întregesc frumuseţea decorului.
Monumentul Eroilor a fost sfinţit după Revoluţia din Decembrie 1 989 de
către preotul ortodox Mircea Remus. La 20 mai 1 999, aici s-a desfăşurat un
ceremonial militar-religios, adevărată sărbătoare a spiritului românesc.
„ . . . Nicăieri pe unde am trecut prin Ardeal aprecia un comandant român din
-
primul război mondial nu am avut o primire mai caldă şi mai plină de iubire ca
-
aici. Toată lumea, femei, copii şi bătrâni ne-au întâmpinat fiecare cu ce-au putut:
poame, flori, o cană cu apă măcar, tot omul a dat soldaţilor osteniţi . . . " (l.M.
Dimitriu, „Jertfă şi biruinţă. În Război cu Regimentul 50 de infanterie"; colonel
doctor Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire'', pagina 98)
Aşa a fost şi în Florar de '99; aşa au fost dintotdeauna augustinenii:
omenoşi, iubitori de Ţară şi Neam, vitej i ! Plăcile din marmură de pe faţada
monumentului cuprind numele a nu mai puţin de 70 de eroi căzuţi în cele două
războaie mondiale pentru „brazda străbună". Aceste nume, sculptate în marmura
albă a Eternităţii, precum şi epitaful
„ONOARE EROILOR MORŢI PENTRU PATRIE 1 9 1 4- 1 9 1 9",

sunt următoarele:
„Serg. BIRŢ AD. GHEORGHE GARCEA GH. NICOLAE
GURGUI GH. NICOLAE GROZEA GH. IOAN
Cap. BIRŢ GH SAILĂ GROZEA GH. NICOLAE
BUCŞA A. ANDREI GRANCEA NICOLAE
BUNICA GH. TOADER GRANCEA RUPA
OŢELEA I. IOAN IACOB N. TOADER
STAMBERT GH. TRAIAN IONESCU A. TOADER
TICUŞAN I. NICOLAE IONIŢĂ GH. IOSIF
Sold. BIRŢ I. GHEORGHE MIHĂILĂ GH. GHEORGHE
BIRŢ GH. GHEORGHE NEAGU M. IOAN
BIRŢ S. GHEORGHE OANCEA GH. GHEORGHE
BIRŢ D. IOAN OANCEA N. GHEORGHE
BIRŢ D. PAVEL OANCEA GH. IOAN
BUCŞA GH. GHEORGHE OANCEA GH. MOISE
COCORAŞ DAVID OANCEA GH. NICOLAE
CHIŞ IOAN OANCEA GH. NICOLAE
CHIŞ NICOLAE PAVEL A. ALEXANDRU

FELDIOREAN A. GHEORGHE RADU B. NICOLAE
FELDIOREAN GH. GHEORGHE RADU GH. NICOLAE
FELDIOREAN GH. IOAN STAMBERT N. IOAN
FELDIOREAN GH. GHEORGHE TICUŞAN B. IOAN
Feldiorean Nicolae Gheorghe TICUŞAN I. IOAN
-nescris pe placă- VĂTAV L. GHEORGHE
GARCEA GH. NICOLAE VĂTAV SM. LUCA
1 94 1 - 1 945
Lt.av HUSARIU I. ALEXANDRU GURGUI N, GHEORGHE
Lt. MIRCEA I. OCTAVIAN RADU N. TRAIAN
TOMA GH. GHEORGHE Frt. COV ACS B. BUCUR
Sit. GARCEA GH. IOAN Plt.av MAN N. IOAN
IONESCU GH. GHEORGHE Sold. CRĂCIUNEL NICOLAE
STAN N. TRAIAN DOBRE D. DUMITRU
Serg. BUCŞA I. PETRU LINGURAR IOAN
NAPAR VICTOR LINGURAR NICOLAE
OANCEA P. GHEORGHE MAN N. NICOLAE
STAMBERT GH. IERONIM RADU M. AUREL
Cap. COSTEA GH. NICOLAE RADU I. IOAN."
GARCEA T. NICOLAE
BEIA
În localitatea din nordul extrem al Ţinutului, urgiile războaielor şi-au pus

mai puţin amprenta pe existenţa şi viaţa locuitorilor, Din acest motiv, aici nu se
găsesc nici însemne memoriale şi nici morminte de eroi.
La 9 noiembrie 1 942, primarul Gh. Hietsch raporta pretorului din Rupea:
„„.În comuna Beia nu avem nici un mormânt al eroilor căzuţi nici din războiul
mondial, nici din actualul război; în cimitirul ortodox am rezervat un loc frumos
pentru eroi„." (dosar nr. 268/ 1 942 Beia - Arhivele Naţionale Braşov)
Dar ţăcănitul armelor de foc s-a auzit şi pe hotarul localităţii, îndeosebi în
ziua de 4 septembrie 1 944 când, după ce au încercuit postul fix Paloş, ucigând un
grănicer român, hitleriştii au încercat de câteva ori să ocupe tunelul Beia -
important obiectiv feroviar pentru transportul pe calea ferată a efectivelor şi
tehnicii de luptă. Intervenind, însă, cu dârzenie şi eroism, ostaşii Plutonului de
Grăniceri Pază Beia, comandaţi de locotenentul Marin Vasilescu, i-au silit pe
atacatori „să bată în retragere". (colonel Dumitru Enache, locotenent-colonel
Constantin Tatu, „În primul eşalon", pagina 1 22)
Iar dacă localitatea are eroi, ştiuţi numai de vârstnici, de preotul paroh, de
veteranii de război, urmaşii celor jertfiţi poate că se vor hotărî vreodată să le
ridice fie şi o troiţă, până ce numele şi amintirea lor nu se vor pierde în uitare!
Ţinutul Cohalmului 26 1
BOGATA OLTEANĂ
. . .Nu mă 'nspăimântă gândul că o ghiară

A morţii, m 'o sortii cumva să mor;
Voi regreta doar că această ţară
A vea-va mai puţin un luptător...
(Radu Costăchescu,
„Balada luptătorului")
În cimitirul ortodox, lângă biserică, se află o

piatră funerară cu cruce dublă treflată, ridicată pe un
soclu, din piatră brută. Pe faţadă, sub cruce, este
fotografia unui fiu al satului, încadrată cu ramuri de
lauri, având dedesubt dăltuită inscripţia votivă: , Jn
amintirea eroului Frt. Catea Nicolae răp. la 2 Febr.
1 945 în Transcaucazia în etate de 24 ani. Fie-i
memoria eternă ".
Localitatea bogatei fete de morar din legendă a avut o seamă de eroi, atât
din primul război mondial, cât şi din al doilea, dar nu a avut un monument sau o
troiţă ca:e să le eternizeze amintirea lor.
In Bogata Olteană a luat fiinţă o fundaţie social-culturală intitulată „Ara
nia", condusă de urmaşi din familii de eroi - Drăgan, Cazacu şi altele. Unul dintre
obiectivele activităţii acestei fundaţii a fost şi acela de ridicare, împreună cu obş
tea satului, a unui monument în memoria celor căzuţi pe câmpurile de onoare ale
celor două conflagraţii mondiale. La 25 septembrie 1 998, la Bogata a fost expri
mată intenţia realizării acestui obiectiv; singura problemă nerezolvată, atunci, era
locul unde să se ridice monumentul - în curtea bisericii sau în mijlocul satului.
Fie ca dorinţa oamenilor să se fi transformat, între timp, în realitate!
BUNEŞTI
Eroi au fost, eroi sunt încă,

Şi-orfi în neamul românesc,
Căci rupţi sunt ca din tare stâncă
Românii orişiunde cresc. . .
Au fost eroi şi-or să mai fie,

Ce-orfrânge duşmanii cei răi.
Din coapsa Daciei şi-a Romei
În veci s-or naşte pui de lei!
(Ioan Neniţescu,
„Pui de lei ")
Monumentul, denumit de localnici „Vulturul", este amplasat pe strada
Principală la nr.60 şi realizat de sculptorul G.Dootz. Construit din iniţiativa
enoriaşilor creştin-ortodocşi, sub îndrumarea preotului paroh Gheorghe Lup,
monumentul a fost inaugurat în 1 990, de Ziua Eroilor.
Ridicat pe un soclu în trei trepte cu baza de 3,0 m, şi pe un piedestal din
piatră de râu rostuită, coloana paralelipipedică, având un vultur din bronz cu
aripile întinse, în terminal, realizează o înălţime totală de 4,5 metri. Monumentul
este împrejmuit de un gard cu panouri din plasă de sâ1mă şi încadrat cu tufe de
timia, pomi şi o jardinieră - cupă ornamentală pentru flori. Este îngrijit de parohia
ortodoxă Buneşti . Pe faţada monumentului o placă din marmură albă conţine
numele eroilor, înscrise cu litere aurii:
„Eroi căzuţi în primul război mondial
C- �.4tW.i
��
PĂLĂŞAN IOAN
MUNTEANU NICOLAE
SUCIU ANDREI"
(rândurile din facsimilul alăturat au fost sem
nate de comandantul Comandamentului Teri
torial al Corpului I I I Armată, generalul G.
Mironescu, adresate familiei şi concetăţenilor
eroului. Ele conţin următorul mesaj impre
sionant: „Mort Pentru România 1916-1919
- În Amintirea Eroului soldat Suciu Andrei
căzut în lupta de la Mărăşeşti în timpul
războiului pentru întregirea neamului
Românesc - patria Recunoscătoare.")
MICU IOAN VASILE GHEORGHE

ALBU NICOLAE ŞCHIOPU NICOLAE
VONU GHEORGHE UCU GHEORGHE
COZAC IOAN MORARU TEOFIL
PANDREA NICOLAE LUPU NICOLAE
V ALCINDORFEAN VASILE ALBU CORNEL
CHELEMEN IOAN STANCIU NICOLAE
SUCIU NICOLAE VASILE GHEORGHE
Obosit de moarte înspre seară

Scad cu veacul până când rămân
Iarăşi o iluzie ce ară
Viaţa unui trist soldat bătrân!
(Ilie Tudor Zegrea,

poet bucovinean)
MORARU TEOFIL
Lateral stânga, pe o altă placă a monumentului, sunt scrişi

„Eroii căzuţi în al Ii-lea război mondial
MARDAN VICTOR BRÂNCOVEANU GH. CĂIAN NICOLAE
SUCIU IOAN BRÂNCOVEANU EUGEN FICA NICOLAE
SAMOILĂ NICOLAE MATEI GHEORGHE MARDAN IOAN
CRIŞAN GHEORGHE AVRAM GHEORGHE LUPU VICENŢIU"
Lateral dreapta: „S-a ridicat acest monument în cinstea eroilor căzuţi în

primul şi al II-iea război mondial, şi în cinstea eroilor revoluţiei din 22 decembrie
1 989".
Dintre cei menţionaţi (dar şi nemenţionaţi) pe placa din stânga a
monumentului cei mai mulţi au murit ori au fost daţi dispăruţi în luptele din
Războiul Sfânt purtat de armata română în Basarabia, Ucraina, Rusia sau pe
teritoriul patriei noastre în Moldova (soldaţii Brîncoveanu Eugen şi Gheorghe,
Căian Maria Nicolae, lobi Gheorghe Ioan, Kellner M ihail Rudolf, Matei
Gheorghe Gheorghe, Miiller G. Mihail, Nussbaumer Gheorghe Gheorghe,
Schwartz Andrei Ioan, Vonu Nicolae Ioan); alţii au căzut în luptele din Vest, între
ei fiind şi soldatul Fica Stoica Nicolae, contingent 1 933, din Batalionul 1 Pioneri
Munte, care a căzut în Slovacia la 27 februarie 1 945; era căsătorit şi avea patru
fiice(dosar nr. 1 1 5/ 1 943-1 947 Buneşti din Arhivele Naţionale - Braşov)
La baza piedestalului, pe o placă mai mică se găseşte o inscripţie poetică
dedicată eroilor buneşteni:
„Noi astăzi cu simţirea pe veci însângerată
Spre voi, spre cei mai falnici, mai bravi şi mai iubiţi,
Ne înălţăm mândria în lacrima curată,
Voi care aţi căzut şi totuşi ştim bine că trăiţi . . .
"
Pe spatele însemnului memorial este menţionat: „Ridicat în anul 1 990 de

credincioşii ortodocşi din Comuna Buneşti".
Cu prilejul sărbătorilor oficiale, la monumentul „Vulturul" au loc
manifestări omagiale, se ţin slujbe de pomenire a eroilor şi se depun coroane de
flori.
*
* *
În perimetrul bisericii săseşti din localitate - cândva cetate organizată de

colonişti, după anul 1 356 - se află însemne memoriale (obeliscuri şi plăci din
marmură) pe care sunt înscrişi eroii saşi ai comunei căzuţi pe diferite câmpuri de
luptă în cele două războaie mondiale.
CAŢA
Anticul „Villa Felium" - azi comună mare, cu sate componente car:e

cuprind în „hotarele" lor aproape jumătate din partea nordică a Ţinutului
Cohalmului, Caţa este o vatră a istoriei, culturii, a jertfei şi continuităţii eroice a
neamului românesc.
În Caţa s-a născut pedagogul şi profesorul teolog IOAN POPESCU
( 1 832-1 892), membru în Comitetul Naţional Român, membru corespondent al
Academiei Române şi autor al unor manuale în limba română pentru „şcolile
populare".
Tot în Caţa s-a născut, la 14 octombrie 1 875, IOAN URSU, diplomat şi
profesor universitar la catedra de istorie universală şi naţională a Universităţii din
Bucureşti, militant, atât peste hotare cât şi în ţară, pentru cauza naţională a
românilor, pentru înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1 9 1 8 .
.. .Însă până la Unire, mulţi români din Caţa au suferit represaliile
autorităţilor austro-ungare, iar din cei aflaţi pe front mulţi au plătit cu sângele şi
viaţa lor tributul dat războiului. În memoria acestora, supravieţuitorii şi urmaşii
celor căzuţi au înălţat pe teritoriul comunei monumente şi troiţe ale recunoştinţei .
. . . Eroii noştri sunt stejari şi vulturi

Şiflori de câmp, tot câmpul românesc;
De două mii de ani şi mai din urmă,
După furtuni, aici se regăsesc!. . .
Când sfărâmaţi un bulgăre de glie,
Să ştiţi că-i trup din trupul strămoşesc!
(Adrian Mierluşcă,
„Când ridicăm un bulgăre de glie")
Unul din însemnele recunoştinţei este monu

mentul cu vultur ridicat vis-a-vis de B iserica
Românilor, la răscrucea drumurilor către Paloş,
Drăuşeni şi Homorod. A fost construit în anul 1 937
prin colectă publică, îndeosebi prin contribuţia
locuitorilor români şi a Băncii „Frăţia" din
localitate. Autorul lucrării este profesorul Adrian
Geamăn. Înalt de 5,5 metri, monumentul are soclul
din beton, iar piedestalul şi corpul paralelipipedic
din bazalt. În terminal, deasupra crucilor sculptate
în basorelief, un vultur din bronz, cu aripile întinse,
poartă steagul biruinţei şi al credinţei faţă de Cel
Atotputernic, faţă de Ţară şi de Neamul Românesc.
Pe faţadă este montată o placă din marmură albă cu următoarea inscripţie

votivă (epitaf):
„CINSTE ŞI RECUNOŞTINŢĂ EROILOR CĂZUŢI PENTRU

INTREGIREA NEAMULUI 1 9 1 6- 1 9 1 9"
Monumentul este împrejmuit pe o suprafaţă de 1 6,0 m.p. cu un zid scund

pe laturile căruia sunt plantate 1 2 obuze unite cu un lanţ gros.
Dintre cei dispăruţi pe diferite fronturi între anii 1 9 1 4- 1 92 1 documente
din Arhivele Statului - Braşov menţionează pe:
BERCHI DAVID, născut în 1 895, plugar;
CORNEA GHEORGHE, născut în 1 897, plugar;
EWAL MIHAIL, născut în 1 893, plugar;
MICU GHEORGHE, născut în 1 894, plugar;
PĂLĂŞAN IOAN, născut în 1 897, plugar;
PĂLĂŞAN SIMION, născut în 1 896, plugar;
PETRI ANDREI, născut în 1 893, plugar;
·Candela Şi Sfânta Cruce

Veşnic să-ţi rămână scut...
Slavă ţie, slavă tie
Brav Soldat Necunoscut!
- inscripţie de pe monument -
Această cruce militară se află în interiorul

perimetrului împrejmuit al monumentului, între
faţadă şi zidul de beton. Este din piatră şi nu are
înălţimea mai mare de un metru.
Trei cuvinte simple dăltuite în trupul ei ne spun că dedesubt, la rădăcina

crucii, „UN OSTAŞ NECUNOSCUT" îşi doarme somnul de veci, vegheat de
maiestuosul Monument al Eroilor.
*
* *
În grădina bisericii ortodoxe, o troiţă din lemn de

esenţă tare cinsteşte memoria eroilor căţeni căzuţi în
cel de-al doilea război mondial. Montată pe un
piedestal din piatră fasonată rostuită, încastrată într-o
platformă betonată, troiţa are o înălţime totală de 4,0
metri, incluzând şi acoperişul din şindrilă. Braţul
central, braţele laterale superioare, inferioare şi placa
de lemn de la bază şunt sculptate cu frumoase
motive floral-geometrice. Pe placa de lemn sunt
încrustate următoarele cuvinte „EROILOR DIN AL 2-
LEA RĂZBOI MONDIAL DIN COM. CAŢA:
GĂBAŞ SIMION MOLNAR ANDREI
GĂBAŞ VIRGIL PĂLĂŞAN CONSTANTIN
FĂGĂRĂŞAN IOAN SĂBĂU IOAN
LUNGU GHEORGHE TODOR IOAN
1 94 1 - 1 945"
*
* *
Cine-i aci ? Ofloare doar îl ştie,

Şi neştiinţa noastră rămâne pe vecie.
Nu te ruga. Nu plânge. Nu căuta în jos.
A fost? N-a fost? E de prisos. . .
(Tudor Arghezi,
„Inscripţie pe mormânt")
Pe deal, în cimitirul ortodox, a fost înălţată

în anul 1 972 o frumoasă troiţă din lemn dedicată
amintirii oştenilor căzuţi în lupte pe aceste locuri.
Înaltă de 3,0 metri este sculptată cu motive florale pe întreaga suprafaţă.

Nu are nici un fel de înscrisuri, dar simbolurile militare - casca, spada, ramurile
de laur şi decoraţia - sculptate la mijlocul troiţei, atestă faptul că este închinată
eroilor.
Două surse de informaţii relatează faptele de vitejie ale ostaşilor români,
săvârşite pe aceste meleaguri, astfel:
- la 8 octombrie 1 940 - se menţionează într-un document din Arhivele

Naţionale, Direcţia Judeţeană Braşov - primarul localităţii raporta Preturii Rupea
că „ . . . pe dealul Păsatului şi pe dealul Ştiubeiului se află câte un mormânt de
soldat din primul război mondial, cu suprafaţa de 4 mp. fiecare, ridicate de
comuna politică ... ";
- „. . la 4 septembrie ( 1 944 - n.a.) forţe duşmane având tăria a circa două
.
companii, însoţite de două tancuri, au întreprins un puternic atac în raionul

pichetului Caţa. Ostaşii acestui pichet, sprijiniţi de plutonul de grăniceri călare
Rupea, au zădărnicit încercările fasciştilor de a trece dincoace de linia de
demarcaţie. Câte pilde de abnegaţie şi spirit de sacrificiu n-au dat ei în aceste
zile !. .. "
(Colonel Dumitru Enache,
Locotenent-colonel Constantin Tatu,
,,În primul eşalon", pagina 1 2 1 )
CRIŢ
Localitatea nu are monument sau troiţă a eroilor români, deşi a dat tineri
la oaste în ambele războaie mondiale. Astfel în 1 9 1 4-1 9 1 8 au căzut pe diferite
fronturi Folbert Andrei şi Folbert Gheorghe, Nussbaumer Gheorghe(Georg),
precum şi Hili Iacob - voluntar în armata română, decorat în vara anului 1 9 1 7 cu
medalia „Ferdinand I" pe frontul de la Mărăşeşti.
(dosar nr. 1 3/ 1 932-Criţ)
În cea de-a doua conflagraţie mondială au luptat, jertfindu-şi viaţa atât pe
frontul de Est, cât şi pe cel de Vest:
• Achim Petru;
• Istrate Rusalim;
• Langa Constantin (a lăsat patru orfani!);
• Ricu Nicolae;
• Irnrich Ioan, din batalionul „A vram Iancu", mort pe 26 septembrie 1 942;era
căsătorit şi avea doi copii;
• sergentul erou Baboş Ioan, din Criţ nr. 70, căsătorit, având doi copii, mort la
27 septembrie 1 94 1 „în războiul contra bolşevismµlui".
(dosarele nr.55/1 942 şi 75/ 1 943 - Criţ, Arhivele Naţionale - Braşov)
În biserica evanghelică sunt două obeliscuri cu eroii saşi at localităţii

căzuţi în cele două războaie.
268 Jertfă şi recunoştintă
CUCIULATA
Aşezare multimilenară, localitatea nu este numai un cuib de vitej i, ci şi

un leagăn al civilizaţiei materiale şi spirituale, ale cărei începuturi se pierd în
negura anilor 250Q-2000 î.H. Evoluţia ei a continuat în perioada daco-romană ca
mai apoi, să fie exprimată în epoca modernă şi contemporană, îndeosebi - pe plan
spiritual.
În Cuciulata s-a născut profesorul şi lingvistul
ARON PUMNUL ( 1 8 1 8- 1 866), „luptător pentru
drepturile românilor", membru al Comitetului Naţional
Român, comisar cu propaganda în revoluţia de la 1 848,
dascăl şi mentor al Poetului Nepereche - Mihail
Eminescu .
...Te plânge Bucovina, te plânge-o voce tare,
Te plânge-o tânguire şi locul tău natal;
Căci umbra ta măreaţă în falnica-i zburare
O urmă-ncet cu ochiul în tristă lăcrimare
Ce-i simţ naţional! ...
(Mihail Eminescu,
„La mormântul lui Aron Pumnul" 1 866)
-
În Cuciulata s-a născut, de asemenea, actriţa Sonia Cluceriu ( 1 892-

1 955), declarată ,,Artistă a Poporului" şi distinsă cu „Ordinul Muncii" clasa I-a
pentru merite deosebite în slujba teatrului românesc. Cuciulata a dat personalităţi
Bisericii, a dat oameni de vază în alte domenii, dar a dat şi Oastei viteji care au
stropit cu sângele lor câmpuri de luptă ale celor două războaie mondiale.
Troiţa din centrul localităţii este Cartea lor de Glorie şi Onoare!
,,ÎN AMINTIREA EROILOR CUCIULĂTENI
AI RĂZBOIULUI ELIBERATOR 1 9 1 4- 1 9 1 9
AVRAM GHEORGHE GHIŞOIU IOAN POŞA IOAN

BLEBEA GHEORGHE GHIŞOIU ILIE POŞA ADAM
BĂRĂSCU GHEORGHE GHINDEA GHEORGHE ROŞALĂ LIVIU
CANTOR IOAN GHIŞOIU PAVEL ROŞALĂ ALEXANDRU
CANTOR ARON GHEŞU ANDREI ROŞALĂ VASILE
CLEM IOAN GHEŞU ACHIM ROŞALĂ ANDREIU
COLEŞA DAVID LUNGU GHEORGHE ROŞALĂ LEONTE
COMĂNAR GHEORGHE LAZĂR IOAN ROŞALĂ IOAN
CIRICĂ ARON MOLDOVAN DUMITRU PREOCEA GHEORGHE
CĂOACIU IOAN MODORCEA GHEORGHE RĂZBOŞAN GHEORGHE
DOBRIN NICULAE MORARIU IACOB STĂNILĂ NICULAE
DAMIAN GHEORGHE MĂMĂLIGĂ GHEORGHE ŞERBAN IOAN
DAMIAN PAVEL NICU IOAN ŞCHIOPU NICULAE
DAMIAN ARON NICIU LAZĂR ŞCHIOPU ANDRON
CABREA IOAN NICIU IOAN TINCU GHEORGHE
GHINDEA IOAN PULTEA GHEORGHE VETRICE DAVID
GHINDEA PAVEL PUMNEA ARON VETRICE CORNEL.

GIIlŞOIU GHEORGHE PRUNDEAN NICULAE
EROI DIN RĂZBOIUL AL 2-LEA MONDIAL 1 94 1- 1 945
ALEX. FUIOREA OH. CANTOR I.BRÂNZEA N. MUNTEANU

ALEX. COSTEA OH.BRÂNZEA GH.CIRICA P. BUCURENCIU
ARON CIRICĂ GH. MIHĂILĂ I. NICIU LGABREA
ALEX. ŞERBAN GH. STRÂMBU IACOB STROIE TRAIAN CANTOR
BUCUR FUIOREA I.CIIlTEA IACOB BLEBEA LAZĂR PULTEA
C-TIN. GHINDEA IACOB GHEŞU ILIE GHIŞOIU V. SĂNDULESCU
D. BĂRĂSCU I. MOLDOVAN GH. MITROFAN V.DAFIN
GHE. BLEBEA I. ILIAŞ I. BABEŞ C-TIN MAN
GHE. CIRICĂ I.CANTOR MAXIM GHINDEA I. FÂŢAN
F. ROSALIM A.FLOREA ALEX. PÂRVU GH.POŞA".
„ACEASTĂ TROIŢĂ S-A RIDICAT DE CĂTRE LOCUITORII COMUNEI

CUCIULATA ÎN ANUL 1 939" - inscripţie pe spatele braţului central.
... Eroi ai patriei, în veşnicie

pământul Daciei de scut,
păstrându-l ca din început,
ne--a.ţi dat un imn, un drum
o Românie.
(Mihai Negulescu,
„Imn pentru Unire")
Decorată cu frumoase încrustaţii

florale canelate şi motive solare, troiţa
are în partea superioară imaginea
Mântuitorului Iisus Hristos răstignit,
apoi simbolul ostăşesc - două săbii
încrucişate - şi inscripţiile votive cu
numele eroilor.
Este fixată într-un soclu de beton, are acoperiş şi o împrejmuire din
gărduţ de lemn pe o fundaţie scundă din bolovani de râu tencuiţi. În interiorul
împrejmuirii triunghiulare sunt ronduri de flori. De Ziua Eroilor - Ziua Înălţării la
Ceruri a Mântuitorului, la troiţă se ţine slujbă de pomenire a celor căzuţi pe
câmpurile de luptă şi se depun flori de către săteni.
DACIA
Un nume ce înmănunchează file de istorie scrise în peste 2.000 de ani de

existenţă: DACIA. Un nume rostit de bătrânii satului strânşi la sfat, dar şi de elevi .
la orele de română: STENA lui Camil Petrescu; o „stâncă" de neclintit pe pământ
românesc străbun!
Situată între dealuri împodobite cu păduri de foioase, localitatea a fost
martoră a luptelor purtate în septembrie 1 9 1 6 de eroica tlrmată română împotriva
trupelor austro-ungare. De pe aceste meleaguri s-a auzit, tot într-un început de
toamnă, bubuitul tunurilor vestind eliberarea Ardealului răpit samavolnic în anul
1 940.
Eroii localităţii Dacia au luptat şi s-au jertfit şi ei în toamnele şi în toate
anotimpurile celor două războaie mondiale, lăsând urmaşilor amintirea faptelor şi
numele lor glorioase; aceste nume sunt înscrise pe monumentul ridicat în curtea
bisericii ortodoxe noi din localitate.
„ . Fii gata, prietene soldat, fii gata

Curăţă-ţi cu grijă arma şi lopata
Şi pune-ţi cruciuliţa la gât,
Mâine va fi un atac mare,
Fii gata
Şi-atât. . .
Târziu n e vom opri în faţa porţii,
În faţa porţii nevăzute a morţii. . .
(Camil Petrescu,
„Versuri pentru ziua de atac")
Înalt de 3,0 metri, monumentul,

de- formă paralelipipedică, din beton
mozaicat este aşezat pe un soclu în trei
trepte. Împrejmuirea are patru stâlpi mici
de beton uniţi cu un lanţ; decorul este
completat cu ronduri de flori şi tufe de
merişor. Acvila, din bronz, cu aripile
desfăcute, semnifică zborul la Ceruri al
celor căzuţi în luptă, trecuţi sau netrecuţi
pe plăcile de marmură albă de sub el:
Ţinutul Cohalmului 27 1
„EROII DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL DIN COMUNA DACIA

1 9 1 4- 1 9 1 8"
BERCAN IOAN serg. MORAR IOAN sold.

BUNDEA IOAN sold. SCÂRNECI VASILE sold.
BĂRBĂTEI VASILE sold. BERCAN IOSIF sold:
CATRIN GHEORGHE sold. MORAR PA VELsold.
BORCOMAN VASILE sold. BERCAN BUCUR sold.
BĂRBĂTEI IOAN sold ŞERBAN VASILE sold.
BERCAN GHEORGHE sold. SCÂRNECI ZACHIE sold.
HOMOROZEAN NICOLAE sold. GUNEA IOAN sold.
BERCAN NICULAE soid. NOAŢĂ NICOLAE sold.
SCÂRNECI BUCUR sold: (şi PULCĂ ION sold.)
EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL DIN COMUNA DACIA

1 94 1 - 1 945
BĂRBĂTEI VASILE ofiţer SCÂRNECI IOAN sold.

BĂRBĂTEI VIOREL serg. IV AN GHEORGHE sold.
BĂRBĂTEI GHEORGHE serg. PETREA NOAŢĂ sold.
ALDEA VASILE sold. RUSU VASILE sold.
OPREA GHEORGHE sold. CAZAC NICHIFOR sold.
CRĂCIUN BĂRDAŞ sold.
Căzuţi pentru patrie, neam, Credinţă şi lege în războiul sfint de reîntregire şi

eliberarea patriei.
Patria recunoscătoare eroilor săi" (lateral dreapta).
Pe o placă aflată pe spatele monumentului este scris următorul text „ 1 9 1 4 -
1 9 1 8 Luptători răniţi grav internaţi în Spitalul de campanie au murit şi au fost
îngropaţi în cimitirul ortodox: MOISE FILEA, ŞEFAN STELEA, din vechiul
Regat. Între cei 20.000 Români care au suportat grele torturi în închisorile de la
Cluj a fost şi SUCIU LAZĂR din comuna Dacia, care a şi murit în închisoare."
*
* *
Localnicul Ion Stanciu, „bătrânul înalt, slăbuţ, vioi şi respectat de săteni

pentru vorba-i înţeleaptă, cunoscut până şi de copiii de şcoală ca aducător al
armatei române în Dacia", confirmă faptul că satul Stena a fost cucerit prin luptă,
în 1 9 1 6, de plutonul comandat de Camil Petrescu, cucerire relatată de scriitor în
capitolul „Post înaintat la Cohalm", din romanul „Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război". Identificarea confirmării a fost făcută de Tuliu Racotă
din Sighişoara, strada Decebal nr. 1 6, care a mers „pe urmele sublocotenentului
Camil Petrescu la Rupea şi Dacia" - o comunicare inedită în revista „Argeş" III,

1 0/1 968 pagina 7. „Aducătorul armatei române în Stena" a fost trimis ca sol al
stenenilor în Rupea (Cohalm, la 1 9 1 6) unde era cantonat Regimentul 22
Infanterie şi unde Camil Petrescu lua masa la popota ofiţerilor din Ober Gasse
(Strada de Sus) nr. 1 80, proprietate a sasului Langer Mihail. ... I-am rugat să ne
„
ocrotească - afirmă Ion Stanciu -. Apoi am auzit cum comandantul a dat ordin
sublocotenentului Petrescu să-şi ia plutonul şi să plece în Stena să vadă ce este
acolo . . . "
(Mihail Ilovici, „Tinereţea lui Camil Petrescu",

paginile 1 14 - 1 1 5)
DĂIŞOARA
Copii!
Pentru lege, neam şi ţară
Gata fiţi a ·vă jertfii
- inscripţia de pe monument -
În faţa Şcolii generale, într-un părculeţ de pe

malul stâng al pârâului Valea Dăişoarei, se află
un monument ridicat de obştea satului, cu
participarea veteranilor de război şi cu sprijinul
Cooperativei de Consum din localitate. (pe o
latură a piedestalului cubic scrie „Ridicat de
consătenii recunoscători Dăişoara 1 926"). Înalt
de 3,0 metri, este construit din piatră de Perşani,
pe o fundaţie de beton şi un soclu în trei trepte. În
terminalul monumentului a fost până în 1 987 o
pajură; acum este o cruce mică metalică.
Părculeţul, cu pomi şi flori, este împrejmuit pe
o suprafaţă de 1 00 mp. cu un frumos grilaj din
fier forjat.
De Ziua Eroilor, la 1 Decembrie, precum şi cu alte ocazii, la monument
se organizează slujbe de pomenire a celor căzuţi, se depun flori, iar elevii susţin
programe artistice.
Pe trei din cele patru faţade ale monumentului sunt dăltuite inscripţii şi
nume ale eroilor din primul război mondial, astfel:
Pe faţadă:
„ 1 9 1 4- 1 9 1 8
EROII CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL ÎNTREGIRII NEAMULUI
Ioan Radu Grig. Mihail Ion Boboia

Iancu Răţoi Arsene Stanciu Ioan Andrei
Achim Pumnea Ion Bucutia Ioan Rusu
Nicolae Pumnea lronim Stanciu Ion Bugnar*
Vasile Boboia Anton Bucur Petru Stanciu
Constantin Popa Ioan Bucur Vasile G. Mâţă"
(* Bugnar Ion s-a înapoiat ulterior din U.R.S.S. unde, mulţi am, fusese în
prizonierat; a murit prin anii ' 80, la Mediaş)
Versurile din motto.
Lateral dreapta sunt scrişi următorii :
„Gheorghe Mâţă Ioan Vasiu

Vasile Mâţă Ioan Oancea
Petru Vancea Iosif Ghirdă
Nic. Bucur Andrei Andrei
Moise Ghirdă Achim Mureşan
Gheorghe Bucuţia Vasile Vancea
Simion Radu"
Ridicat de consătenii recunoscători - Dăişoara 1 926
Pe spatele monumentului sunt inscripţionaţi următorii:
„Andrei Mutu Gh. N. Rusu

Nichita lagăr Gh. A. Rusu
Ioan Rusu Ion A.Rusu
Gh. lagăr Eftimie Rusu"
În veci pomenirea lor!
Pentru rememorarea de către urmaşi ai eroilor dăişoreni căzuţi în cel de al

doilea război mondial, partea liberă a monumentului ar fi un binevenit loc de
inscripţionare a acestora. Dar, mai întâi, ei trebuie identificaţi de cei care i-au
cunoscut şi apoi numele lor dăltuite în piatra monumentului !
*
* *
... De s-o-ntâmpla să se mai rătăcească
La-întoarcere acasă drumul meu,
S-aveţi în grijă Ţara Românească
S-o apăraţi şi voi şi Dumnezeu ...
(Adrian Păunescu,
,,Scrisoarea Eoului Necunoscut")
Unul dintre eroii ce s-au jertfit pentru

apărarea Ţării Româneşti a fost şi dăişoreanul
OANCEA ION. S-a născut la 3 noiembrie
1 906. În anii 1 927-1 928 a efectuat stagiul
militar. La 23 august 1 944 - zi de răscruce în
istoria neamului românesc-se afla concentrat, ca
şofer, în Plutonul Pază al Depozitului Central al
Armatei, dislocat în localitatea Balta Doamnei,
judeţul Prahova.
La 27 august, a luat parte cu subunitatea sa la luptele contra unei

puternice unităţi germane care încerca să se retragă spre munţi. În focul
încleştării, mulţi ostaşi români au căzut loviţi de gloanţele inamice, iar cei câţiva
supravieţuitori au fost făcuţi prizonieri; printre ei se afla şi Ion Oancea.
Torturat de hitlerişti pentru a da informaţii despre trupele române din
zonă, bravul soldat a- refuzat să răspundă şi a fost împuşcat de ofiţerul gennan
care-l interoga; a murit pe loc, sub privirile îngrozite ale soţiei sale, Lucreţia,
venită să-l vadă după concentrarea sa în armată.
Eroul Ion Oancea a fost decorat post-mortem cu medalia „Virtutea
Militară" clasa I I-a.
(Colonel A. Lupăşteanu, colonel I.Tareo, V. Bârză,

„Inimi de viteji", paginile 102- 1 06;
Colonel Leonida Loghin, colonel Aurel Lupăşteanu,
colonel doctor Constantin Ucrain,
„Bărbaţi ai datoriei. 23 august 1 944 - 1 2 mai 1 945. Mic dicţionar")
*
* *
În cimitirul ortodox din Dăişoara se găsesc şase morminte de eroi - trei

din primul război mondial, cu cruci drepte de piatră (din care una ruptă), având
nume indescifrabile; - trei din al doilea război mondial, cu cruci din scânduri
groase pe care, de asemenea, nu se poate citi decât o singură inscripţie „ACl
ODIHNEŞTE ÎN DOMNUL BUCUR IOAN NĂS. 1 92 1 RĂP. 1945„."
Stimaţi dăişoreni! De Ziua Înălţării Mântuitorului Iisus H ristos,
când vă adunaţi la monument, îndreptaţi-vă privirea şi către aceste
LĂCAŞURI DE EROI şi daţi-le atenţia cuvenită!
DOPCA
Lângă drum un cimitir,

Cimitir uitat de lume,
Gropi zăcândforă de nume,
Crnci trântiteforă şir. . .
(Nicolae Iorga,
„Glas de clopot")
În cimitirul comun al satului, pe latura dinspre drum, erau în toamna

anului 1 998, cinci cruci din piatră - însemne memoriale ale ostaşilor căzuţi în
lupte - cu inscripţiile şterse, nu de intemperii, ci de o mână păgână, dar cu flori
proaspete împrejurul lor!
Alte câteva pietre funerare erau smulse din pământ şi răsturnate cu
numele în jos.
De cine? Pentru ce? Până când... ?
DRĂUŞENI
Draosul - „Terra Daraus" - aşezare a coloniştilor saşi („floandări")

întemeiată pe la 1 1 50, cu bazilică romanică atestată la 1 224 în „Andreanum" -
diplomă a regelui Andrei al Ii-lea al Ungariei, este, în fapt, o veche vatră dacică,
cu aşezări civile în care s-au găsit obiecte şi fragmente ceramice. De asemenea,
blocurile mari de piatră tăiate în muchii drepte pe culmea Luminişului, deasupra
Coastei Iadului, întăresc supoziţia existenţei unei cetăţi dacice pe hotarul
localităţii (Octavian Iosif şi Ioan Iosif, „De la ţara Draosului la satul Drăuşeni -
Vicisitudinile unei lupte de supravieţuire -")
Pustiită la 1 24 1 de marea invazie mongolă, localitatea, ca mai toate
aşezările săseşti de pe valea Homorodului din amonte de Drăuşeni, a fost
depopulată; după trecerea pericolului, în sat au revenit saşii, dar şi mulţi secui.
Românii s-au stabilit în Drăuşeni 4-5 secole mai târziu;astăzi satul este secuiesc,
cu doar câteva familii româneşti şi nici una săsească, acestea plecând în pribegie,
după 23 august 1 944, odată cu retragerea armatei germane.
Pe lângă năvăliri, drăuşenii au avut parte şi de ororile celor două războaie
mondiale, când mulţi fii ai satului şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă, fie sub
drapel şi jurământ străin, fie sub drapelele Întregirii şi Reîntregirii Neamului
Românesc.
. . . Despică vulturul văzduhul

Şi tot mai sus ar vrea să zboare,
De-atât de sus, de lângă soare,
Un glonte-ajunge să-l doboare;
Se zbate-n ţărnă şi-şi dă duhul. . .
(Şt. O. Iosif,
„Tudor Vladimirescu"
- din ciclul „Patriotice"-)
Lângă biserica ortodoxă, în centrul
localităţii în care şi-a avut obârşia tatăl celui
denumit „poetul chemării românilor la arme,
pentru neam" - Şt. O. Iosif ( 1 875-1 9 1 3), se
află un impresionant Monument al Eroilor.
Construit pe un soclu din beton, în trepte, are o
înălţime de 4,5 metri, un decor central cu o cru
ce sculptată în basorelief şi în terminal cu un
vultur cu aripile întinse ţinând în gheare drape
lul biruinţei. Este împrejmuit cu ţevi metalice
fixate în 1 2 stâlpi din beton pe o fundaţie înaltă
de piatră rostuită.
Pe faţada dinspre şosea a monumentului, sub cruce, este montată o placă
di � bron � pe �are sunt �ravate cuvintele: „RIDICAT Î-'.:l" MEMORIA EROILOR
CAZUŢI IN RAZBOIUL INTREGIREI 1 9 1 4- 1 9 1 9 DE CATRE SOC. UNIREA A
ROMÂNILOR DIN DRAOŞENI CU SEDIUL ÎN BUCUREŞTI. ANUL 193 8 "
Numele eroilor din primul război sunt trecute p e plăci din bronz aşezate
pe feţele laterale ale monumentului, astfel:
- lateral stânga, - lateral dreapta,
„ARON IOSIF IACOB VACILĂ" (Vocilă)
ERONIM IOSIF „MOISE SERACU
GEORGE HÂLMU LAZĂR BUCUR
GEORGE ŞTEFAN NICULAE ŞTEFAN
GEORGE ALDEA NICULAE IOSIF
IOSIF DRACEA NICULAE HÂLMU
IOAN RADU ŞTEFAN GOIŢĂ
IOAN HÂLMU TĂNASE BUCUR
IOAN HÂLMU TĂNASE DRĂGHICI"
Tot pe faţadă, sub vultur, o placă din marmură albă are inscripţionat
următorul text:
„VEŞNICĂ RECUNOŞTINŢĂ EROILOR CĂZUŢI ÎN AL 2-LEA RĂZBOI
MONDIAL
HÂLMU NICOLAE* BUCUR VASILE
BUCUR EREMIA CURCĂ ION
BUCUR GHEORGHE IOSIF NICOLAE"
BUCUR MIRCEA
O succintă dar emoţionantă notă biografică a unui fiu al satului Drăuşeni,

colonelul Nicolae Hâlmu* este pezentată în lucrarea întocmită de Octav Iosif şi
Ioan Iosif, „Monografia satului Drăuşeni'', pagina 200, astfel : . .Nicolae Hâlmu,
„ .
în toamna anului 1 9 1 4, când era elev în ultima clasă a liceului «Andrei Şaguna»
din Braşov, a trecut clandestin Carpaţii cu alţi colegi ai săi şi a intrat voluntar în
Şcoala de Ofiţeri de Artilerie din Bucureşti. A fost rănit pe frontul dobrogean, în
prima parte a campaniei din 1 9 1 6. În a doua parte a campaniei, a participat la
luptele de la Tisa şi mai departe. A decedat în cursul celui de-al doilea război
mondial când avea gradul de colonel..."
Ceilalţi eroi din războiul Reîntregirii au avut următoarele grade: Bucur
Gheorghe - locotenent, Bucur Mircea - sublocotenent, Bucur Eremia - sergent,
Bucur Vasile, Curcă Ioan şi Iosif Nicolae - soldaţi.
FÂNTÂNA
Mica dar străvechea localitate românească, în

care dacii liberi şi coloniştii romani şi-au întemeiat
aşezări mixte încă din primele veacuri de după
Hristos, satul Fântâna cinsteşte aşa cum se cuvine
memoria eroilor săi căzuţi pe câmpurile de onoare.
Prin contribuţia locuitorilor a fost ridicat în curtea
casei parohiale un frumos monument din beton
mozaicat. Însemnul memorial a fost sfinţit în anul
1 990, de Ziua Eroilor. Înălţat pe o placă-postament
şi un soclu în patru trepte, este înalt de 3,0 metri şi
are în terminal un romb pe care sunt redate simbo-
lurile ostăşeşti - casca, două arme încrucişate, două ramuri de laur - precum şi un
porumbel alb. Este împrejmuit cu stâlpi din ţeavă metalică unite cu lanţ. O troiţă
creştinească alăturată, aleea betonată de acces, ghivecele cu flori, zona verde şi
Tricolorul - arborat la festivităţi - completează un decor plin de lumină şi solemnitate.
Pe faţada monumentului sunt fixate patru plăci de marmură pe care sunt
dăltuite numele celor căzuţi:
„În memoria eroilor din satul Fântâna
1 9 1 4- 19 1 8
CIULEI IOAN SOLCĂ GHEORGHE ROLCA IOAN
MATEI IOAN BARTA DUMITRU COMAN IOAN
MATEI TEODOSIE ROŞCA GHEORGHE LEUCĂ BUCUR
MATEI NISTOR SOCIU IOAN DRĂGHICI TEODOR
NEACŞU IOAN BUTA BUCUR
Au fost împuşcaţi din greşeală
MACREA DUMITRU
1 942
NEACŞU GHEORGHE
CÂNDEA NICULAE în mină
1 94 1 - 1 945
NEACŞU SPIRIDON POPA ROSALIM ŞERBAN GHEORGHE
ROŞCA M. GHEORGHE STANCIU ROSALIM ROŞCA M. DUMITRU
ROŞCA R. IOAN NEACŞU IOAN BARTA GHEORGHE
NEACŞU VICTOR (IOAN) LEUCĂ NICULAE SOLCĂ GHEORGHE
STRĂUŢ IOAN NEACŞU CORNEL ROTBOŞAN GHEORGHE
Ridicat în 1 984 de locuitorii satului."
*
* *
În cimitirul bisericii, pietre funerare cu epitafuri tulburătoare elogiază pe
cei căzuţi . . . în războiul pentru întregirea neamului. . . în lupta sfântă pentru
„
dezrobirea patriei şi apărarea sfintei Credinţe . . . ", cărora unnaşii le-au dăltuit în
marmură epitaful: „să le fie ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată".
*
* *
Acolo-n câmpuri, unde-atâţi viteji căzură,
Tălăzuiesc azi grâne şi morţii dorm, sărmanii . . .
Tot mai adânc s-or duce c u orice arătură,
Când peste ei cu trudă vor trage-n plug plăvanii . . .
(Vasile Voiculescu,
„Mormântul stegarului")
În partea de vest a localităţii, nu departe
de malul Oltului, la o răscruce de drumuri de
ţară, se află un însemn memorial cu cruce
treflată. A fost înălţat, din iniţiativa familiei
doctor-inginer Gheorghe Boţoman, pe Jocul
unei foste cruci de lemn a eroilor din primul
război mondial, înmormântaţi atunci pe
câmpul din hotarul satului.
Construit din beton mozaicat pe o fundaţie
de l ,25x 1 ,25 m., cu soclul în două trepte, are
o înălţime de 2,0 metri. Este împrejmuit cu un
lanţ ornamental întins între patru stâlpi
metalici. Pe faţadă, sub arcadă şi între
colonetele laterale, este aşezată o placă de
marmură albă pe care sunt dăltuite şi vopsite
cu bronz auriu următoarele cuvinte:
„CRUCEA EROILOR ACEASTĂ CRUCE A FOST RESTAURATĂ ÎN ANUL 1 998
ÎN MEMORIA EROILOR DIN SATUL FÂNTÂNA JERTFIŢI PENTRU APĂRAREA
GLIEI STRĂBUNE ÎN CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE". În partea de jos a
obeliscului se află o altă placă de marmură pe care scrie:
„RIDICATĂ DE LOCUITORII SATULUI FÂNTÂNA".
FIŞER
Striviţi sub poveri de sicrie

Mai grele ca moartea din noi,
Din Ţara cu glia pustie,
Ne ducem tăcuţi, câte doi,
·
Spre-o crud blestemata vecie. . .
(Vasile Posteucă,
„Exod")
În curtea bisericii ortodoxe ce poartă
hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe"
localnicii au ridicat în anul 1 985 un obelisc cu
cruce, închinat eroilor căzuţi sau dispăruţi în
cele două războaie mondiale. Înalt de 2,5 metri,
este construit din beton mozaicat şi se compune
din soclul în trei trepte, corpul cu suportul
crucii din terminal, pe a cărei faţă este montată
o cruce mai mică din marmură albă. Împrejurul
obeliscului a fost turnată o bordură din beton în
care s-au încastrat ţevi metalice unite cu un lanţ
subţire. Pe faţada monumentului -este fixată o
placă din marmură albă pe care sunt trecuţi eroii
satului (acum localitatea este în componenţa
oraşului Rupea):
,,EROI 1 9 1 4- 1 9 1 6 EROI 1 944-1 945

Dumbravă Ilie soldat B ârlez Gheorghe caporal
Hâlmu Gheorghe caporal B ârlez Ioan sergent
Hohoi Ioan soldat Crişan Ioan soldat
Toanta Nicolae soldat Curtea Nicolae caporal .
Ditcu Ioan sergent
Ditcu Nicolae caporal
Dumbravă Ilie soldat
Filip Ioan soldat
Meşindorfean Gheorghe soldat
Dezveliţi tot adevărul
Şi le spuneţi tuturor
Cum muriră fraţii noştri
Pentru neam şi ţara lor ".
Versurile au fost dedicate fraţilor Gheorghe şi Ioan Bârlez, Ioan ş1

Nicolae Ditcu, Ilie (Ioan) Dumbravă, ca şi tuturor celorlalţi fişereni scrişi ori
nescrişi pe placa memorială.
GRÂNAR!
Singuratice troiţe, zari.Şti tainice de oază,

Mărturii din alte vremuri a credinţei
dalbe flori. . .
( I. Cemetz ,
„Singuratice troiţe")
La hotarul de apus al
Ţinutului Cohalmului, pe unul
din dealurile la poalele cărora, cu
mii de ani în urmă, hălăduiau
vitej ii geto-daci, se gă�eşte o
Troiţă a Eroilor. A fost ridicată
pe marginea drumului care duce
de la Grânari la Meşendorf,
dincolo de hotarul cimitirului.
Localnicii spun că a fost dez
velită în anul 1 972 şi că era
simplă, dar foarte frumoasă.
Azi, însă, pare-se că troiţa-cruce a fost uitată de toţi urmaşii-urmaşilor
celor căzuţi; a celor ce au cioplit-o, de săteni sau de puţinii călători care se mai
opresc o clipă în dreptul ei !
Numai bunul Dumnezeu nu a uitat-o, pentru că o mai ţine încă în „viaţă"
(era pe 2 1 iulie 1 999), ştiind că troiţa este şi trebuie să rămână o mărturie vie a
faptelor de eroism săvârşite de ostaşii armatei române în anii războiului de
Întregire a Ţării.
Pe faţa înnegrită de intemperii a lemnului cu greu se mai poate citi :
„RIDICATĂ ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN
ANUL 1 9 1 6. FĂCUTĂ DE BOGDAN (FLOREA) P. RĂDULESCU ŞI ARONEASA"
O fundaţie îngustă de beton, un pietroi drept reazem şi o legătură de
sârmă mai ţineau în picioare lemnul putrezit la rădăcină.
În anul 1 940, notarul M. Guşan scria într-un document (nr. 1 1 9/2
octombrie 1 940) următoarele: „Cimitirul Eroilor ridicat şi întreţinut din anul 1 92 1
de comuna politică Grânari, S= 4,0 mp. are o istorie . . . După luptele din 1 9 1 6-
1 9 1 8 care au avut loc pe platoul comunei Ţeline ş i Dealul Bărcutului, au rămas în
diferite locuri izolate pe hotarul comunei mai multe morminte de soldaţi. Prin
anul 1 92 1 Primăria a hotărât să strângă toate aceste oseminte şi să le înhumeze pe
toate la un loc... s-au descoperit 1 2 (douăsprezece) schelete, însă fără să fie
identificat nici unul din ele şi au fost transportate în partea de apus, lângă drumul
ce leagă comuna Grânari de Meşendorf, unde făcându-li-se un mormânt, au fost
înhumate toate osemintele la tţn loc. Într-o groapă comună de 4 mp. În anul 1 938,
primăria comunală a împrejmuit acest mormânt, iar Căminul cultural din loc., a
ridicat în acelaşi an de Ziua Eroilor o cruce de lemn. Mormântul se găseşte pe
teritoriul comunei în cimitirul reformat Ia marginea drumului . . . " (dosar nr.

50/1 940 Pretura Rupea - Arhivele Naţionale Braşov).
Bătrânii satului mai spun că unul din eroii căzuţi pe deal a fost din
familia lui Ion (Ilarion) Aroneasa, constructorul troiţei. Legendă sau adevăr?
Mormânt comun sau cimitir?
Cert este însă un lucru: troiţa, sub care se află oseminte de eroi,
trebuie restaurată, căci eroii, cunoscuţi sau necunoscuţi Încă, trebuie să se
Întipărească În memoria şi sufletele generaţiilor prezente şi viitoare de
grânăreni şi să se bucure, acolo Sus, de respectul cuvenit!
HOGHIZ
Denumită cândva Aqua Calidae, după numele vechiului drum roman ce o

străbătea, localitatea de pe Oltul Ardelenesc păstrează în hotarul ei vestigii de
aşezări geto-dacice din prima perioadă a epocii Fierului, precum şi elemente de
cultură scitică din epoca a doua a Fierului (400 î.H.). Mai târziu a fost, timp de
aproape 200 de ani (între 1 05-27 1 ), castru roman al binecunoscutei Legiuni a
XIII-a Gemina.
Cele două castele feudale din centrul comunei jalonează evoluţia
ascendentă a Hoghizului (denumit, la 1 854, Hogiş). De-a lungul anilor localitatea
a cunoscut perioade şi momente de viaţă paşnică, înfloritoare, dar a cunoscut şi
perioade de nelinişti, momente de cumplită tragedie pentru locuitorii acestor
meleaguri. Nu de puţine ori martiri şi eroi şi-au jertfit viaţa fie pe câmpurile de
onoare ale bătăliilor, fie loviţi de plumbii şi de fierul vrăjmaş, aşa cum s-a
întâmplat în anul I 849. În lucrarea monografică „De la Ţara Draosului la satul
Drăuşeni - Vicisitudinile unei lupte pentru supravieţuire -" autorii, Octavian Iosif
şi Ioan Iosif, relatează un asemenea eveniment tragic. Se spune că pe Ia sfârşitul
„vărsatului de dulce" al anului 1 849, de teama gărzilor Kossuthiste, preotul Ioan
Iosif din Drăuşeni, a plecat împreună cu preotul din Bogata Olteană, Bucur Manu,
spre Hoghiz, „ . „unde se formase iarăşi un mic lagăr de instrucţie" (românesc -
n.a.). Noaptea s-au dus să doarmă în satul vecin, Fântâna. Dimineaţa a asistat
îngrozit, împreună cu alţi refugiaţi - de pe înălţimile de la marginea pădurii - la
masacrarea de către gărzile Kossuthiste a celor aproape 300 de români aflaţi în
lagărul de la Hoghiz. „ . . . Această trupă de unguri şi secui venită de la Baraolt să
«cotropească» acel lagăr românesc, i-a împuşcat, fără milă, pe aproape toţi
membrii lagărului de acolo, iar apoi husarii, cu o cruzime de neînchipuit, i-au
spintecat cu săbiile. Au scăpat numai cîţiva care au reuşit să treacă Oltul în înot.
Locul unde au fost masacraţi cei 300 de români poartă şi azi ( I 988 - n.a.)
denumirea «La Morminte» . . . " (relatarea a fost preluată de autori din „Memoriile"
preotului drăuşan Ioan Iosif, unchiul poetului Şt. O. Iosif).
Din primul război mondial, documentele de arhivă consemnează puţine
date despre eroii satului. Fostul primar, C. Cojocaru, şi şeful de post Gavrilă
Popa, notificau într-un document aflat în dosarul nr. 1 03/1 94 1 al Preturii Rupea -
Arhivele Naţionale Braşov: „ . . . Am constatat că pe teritoriul corn. Hoghiz sunt

două morminte ale eroilor, unul în locul numit «Drumul Bogăţii» şi altul «La
Cetate» în stare bună ... "
Cel de-al doilea război mondial a adus, de asemenea, multă jale în casele
oamenilor. Unul dintre veterani îşi aminteşte că dintre camarazii săi nu s-au mai
întors de pe front soldaţii Secelean Iosif, Scânteie Ioan şi Vocilă Ion.
La rândul său, primarul din 1 947 înainta Preturii Rupea unnătorul
„TABLOU de invalizii, văduvele şi orfanii de războiu din comuna Hoghiz:
1 . Bârsan Ştefan 1 28 invalid 7. Gârjoabă Ileana 22 1 văduvă
2. Ciolănel Alexa 1 08 " 8. Gaspar Irma 212 "
3. Kadar Andreiu 237 9. Vocilă Eva 1 69 "
4. llyes Iosif 1 60 1 0. Kadar Rebeca 41 °
5 . Peter Iosif 63 1 1. Kovacs Rebeca 1 12
6. Peter Mihail 204 1 2. Lengyel I leana 223 "
Hoghiz 15 februarie 1 947
Primar A. Kadar"
Ori, cu toţi aceşti martiri, eroi, invalizi, văduve şi orfani de război,
Hoghizul, reşedinţă de comună cu 6 sate, centru industrial-agrar al Ţinutului, nu
şi-a construit de-a lungul a zeci de ani după cele două războaie, nici un
monument sau măcar o troiţă a eroilor !
. . .Nimic! nici semnul crucii! nici piatră funerară ! „ .
Nici cel puţin o floare, plecată p-un monnînt,
Simţirii să vorbească de cei ce nu mai sînt! . . .
(Nicolae Nicoleanu,
Deunăzi, Primarul şi Consiliul local au hotărât ca, odată cu înălţarea noii
biserici, să se construiască şi un monument pentru cinstirea memoriei celor căzuţi
pe câmpurile de luptă, ucişi sau răniţi de săbiile, gloanţele ori schijele inamice.
Doamne, ajută-i să-şi ducă la îndeplinire, pe timpul actualului mandat,
gândul cel bun şi promisiunea lor!
HOMOROD
Existenţa aşezării se pierde în străfundurile istoriei. Toporul din piatră,

descoperit pe hotar, confirmă locuirea acestor meleaguri încă din perioada pietrei
şlefuite. După sute şi mii de ani de evoluţie lentă, a avut loc crucialul proces al
simbiozei daco-romane, pentru ca mult mai târziu, în secolele XII-XIII,
populaţiei autohtone - românii de pe malurile Homorodului - să i se alăture, în
aceeaşi vatră, colonişti secui şi saşi .
Pe drumul presărat nu de puţine ori cu momente tragice, de luptă
încrâncenată pentru supravieţuire, homorozenii - români, saşi, secui, ţigani - au
înşirat morminte de eroi căzuţi cu arma în mână, fie pe pământul din care şi-au
tras seva vieţii, fie departe, pe fronturi şi meleaguri străine.
Alţi fraţi de-ai lor, veniţi de peste Carpaţi cu iureşul năvalnic al

Reîntregirii, şi-au găsit odihnă veşnică sub glia câmpiei sau la rădăcina copacilor
din pădurea „Tufe".
Saşii comunei au înscris numele părinţilor şi fiilor lor jertfiţi în războaie
pe două plăci din marmură montate pe zidurile exterioare ale turnului de nord-est
al bisericii evanghelice. Celor din primul război mondial - 1 5 morţi şi dispăruţi -
le-au dedicat inscripţia 1 9 I 4- 1 9 1 8. Au murit pentru „popor şi Patrie", iar
celorlalţi - 28 -- epitaful: „Noi ne amintim de eroii căzuţi în al doilea război
mondial", precum şi versetul biblic „Iisus Hristos este viaţa mea şi moartea este
răsplata mea" (textele sunt scrise în limba germană).
Românilor din Homorod le-a trebuit mai mult timp şi mai multă voinţă
pentru a hotărî înălţarea unui însemn memorial pe care să-l închine eroilor lor.
Până în vara anului 2000 despre ei, cei jertfiţi, nu existau decât date şi informaţii
culese din documente de arhivă. Unul din acestea, un raport al notarului de acum
60 de ani, înregistrat la numărul I 1 4/5 octombrie 1 940, are următorul conţinut
(fragment): „ . . . pe teritoriul comunei Homorod nu sunt ridicate opere
comemorative, sunt însă un număr de 7 morminte de război din anul 1 9 I 6, în
diferite părţi ale hotarului; anexăm tabloul :
• la baia Homorod, mormântul sold. Părău Zefir, R. 5 Vlaşca, mort în 1 9 1 6; 1 ,8 mp.
• în pădure (pe locul actualului castel de apă - n.a.), mormânt de soldat
neidentificat din R. 6 Vânători, mort în 1 9 I 6; 1 ,8 mp.
• în cimitirul greco-catolic, mormântul soldatului Mihail Lăcătuş, R. 2
Grăniceri, mort în 1 9 I 6; I ,8 mp.
• în cimitirul greco-catolic, mormânt de soldat neidentificat, mort în 1 9 I 6; 1 ,8 mp.
• în pădurea „Tufe", mormântul sold. Constantin Cănescu, mort în I 9 1 6; 1 ,8 mp.
• la Răzoare, mormânt de soldat neidentificat, mort în 1 9 1 6; 1 ,8 mp.
• lângă drumul către Merchiaşa, mormântul sold. Tudor Zamfirescu, mort în
1 9 1 6; 1 ,8 mp . . .
"
Despre aceste morminte se făcea referire şi în documentul nr. 96/ 1 3 iulie

1 942, din dosarul 1 38/1 942 Homorod, aflat în fondul Direcţiei Judetene Braşov a
Arhivelor Naţionale, astfel: „ . . . pc marginea hotarului comunei, lângă şoseaua
veche Homorod -_Merchiaşa există un mormânt din 1 9 1 6- 1 9 1 8, împrejmuit şi
îngrijit de tinerii P.P. (a fost strămutat în Cimitirul Eroilor de la monumentul din
Mercheaşa - n.a.), precum şi câteva morminte d_c eroi în pădurea comunei în
locuri necunoscute precis. : ."
Un „tablou" înregistrat la nr. 1 28 din 22 martie 1 933, înaintat de notarul
comunal Prefecturii Sighişoara, era intitulat ,,R.omâni morţi pe cîmpul de luptă
sau în captivitate" şi cuprindea următoarele nume: Nicolae Cleos - Homorod
nr.28, Gheorghe Sionca - nr.32, Gheorghe Sionca - nr.34, Nicolae Sionca -,
Nicolae S ionca - nr.232, Nicolae Gligor - nr. 10 1 , Dumitru Noaghiul - nr. 1 63,
Alexandru Muntean - nr. 1 85, Gh. Bucşea - nr. 1 86, Nicolae Cernea - nr. 1 88,
Nicolae Gligor - nr. 1 94, Gheorghe Gligor - nr. 1 97, Nicolae Sionca - nr. 1 98,
Gheorghe Căbaş - nr. 1 99, Gheorghe Pora - nr. 1 68, Dumitru Noaghiul - nr. 1 6,
Alexandru Noaghiul - nr.2 1 2, Simion Muntean - nr.2 1 7, Ioan Popa - nr.223,

Gheorghe Pora - nr.225, Ioan Florea - nr. 1 69, Gheorghe Florea - Homorod
nr.23 I (Arhivele Naţionale - Braşov, dosar nr. 76/1 933).
O parte din eroii celui de-al doilea război mondial au fost identificaţi prin
fişele 1.0.V.R. întocmite în anul 1 942 de învăţătorii Gr. şi Valeria Negrea din
Homorod, fişe aflate în dosarul nr. 1 39/ 1 942 din fondul Arhivelor Naţionale -
Braşov. Ele aparţin următorilor militari:
• soldat Aldea Gheorghe Gheorghe, născut în 29 iulie 1 9 1 3, la Homorod,
român, necăsătorit, greco-catolic, din Batalionul 6/2 1 Vânători de munte, mort
în 26 septembrie 1 942, ora 8, „la atacul cotei 9 1 Abinskaia, Caucaz" (fişa nr. 3);
• caporal Bârsan Ion Aurel, născut în 1 922, la Hăghig, domiciliat în Homorod,
necăsătorit, ortodox, din Regimentul 82 Infanterie, dispărut în 2 1 noiembrie
1 942, la Stalingrad (fişa nr. 9);
• - Ghegher Petru Gheorghe, născut în 9 noiembrie 1 9 1 9, ţigan, necăsătorit,
greco-catolic, din Regimentul 82 Infanterie, dispărut la 24 decembrie 1 942,
„în cercul de la Stalingrad" (fişa nr. 8);
• soldat Halli Gheorghe Gheorghe, născut în 2 ianuarie 1 9 1 4, la Homorod,
căsătorit, greco-catolic, din Regimentul 2 Dorobanţi „Vâlcea", decedat prin
„retezarea gâtului de o schijă" la 1 1 septembrie 1 94 1 , în lupta de la Carpova,
Ucraina (fişa nr. 2);
• soldat Wagner Ioan Wilhelm, născut la 5 decembrie 1 9 1 6, în Chicago,
America, domiciliat în Homorod, sas, necăsătorit, evanghelist, încorporat la
Regimentul 2 Grăniceri Pază, mort în 1 7 decembrie 1 94 1 , la Sevastopol, în
Regimentul 1 05 german (fişa nr. 4).
*
* *
Acum, la sfârşit de secol XX, numele eroilor homorozeni sunt scrise nu
numai pe filele documentelor ci şi pe placa din marmură albă aşezată pe
piedestalul troiţei din curtea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului",
placă pe care scrie:
„Eroii satului Homorod
1916 1 944
CLEOS NICOLAE OANCEA IOAN Lt.
GEGER NICULAE ADAM NICOLAE
GLIGOR GHE. ALDEA GHE.
MUNTEAN ALEXANDRU GEGER GHE.
NOAGHIU NICOLAE HALI GHE.
OPREA GHE. LASCU ION
POPA ION PASCU IOAN
ŞOANCĂ NICOLAE STOICA DIONISIE
NOAGHIU DUMITRU ŞOANCĂ ION
Veşnică pomenire"
(Faptul că unele nume şi prenume de eroi înscrise pe monumente (plăci) nu corespund cu cele din
Arhivele Naţionale nu ne aparţin; lăsăm la latitudinea localnicilor să restabilească realitatea n.a.)
Construită din lemn de stej ar, înaltă

de 4,0 metri, troiţa este încorporată într-un
piedestal-soclu din beton în trei trepte
placate cu gresie gri. Cele trei braţe ale
troiţei au în terminal un acoperiş cu tablă
galvanizată. Şase vaze florale din argilă şi
o „centură" din dale de beton cu bordură,
împrej muiesc însemnul memorial.
La sfinţirea ce a avut loc în data de
1 1 iunie 2000 a participat Prea Sfinţitul
Episcop Vicar Visarion Răşinăreanul şi un
sobor de 2 1 de preoţi. La ceremonial a mai
fost prezentă o gardă militară de onoare cu
drapel de luptă şi fanfara garnizoanei
Sfântu Gheorghe.
Pe lângă numeroşii localnici îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale, au
mai fost de faţă veterani de ·război, conducerea filialei Braşov a Asociaţiei
N aţionale „CULTUL EROILOR" şi oameni din 1 1 localităţi învecinate.
Troiţa a fost ridicată din iniţiativa preotului paroh Matei-Dan Sucaciu, cu
sprijinul Primăriei şi prin contribuţia sătenilor; ea a fost încredinţată spre păstrare
şi îngrij ire elevilor Şcolii Generale, împreună cu mesajul-îndemn :
Copile, minunat altoi
Urmaş al puilor de lei
Iubeşte-ţi ţara de eroi
Şi fi ca ei!
I ONEŞTI
Pe strada de Sus, la intrarea în curtea şcolii din Ioneşti, un monument din

beton aminteşte minorităţii maghiare că 1 2 dintre localnici au căzut în lupte în
primul război mondiat 1 9 1 4-1 9 1 8.
Numele lor sunt inscripţionate pe faţada monumentului, alături de
inscripţii, şi sloganuri scrise în limba maghiară, precum: ·
„Un singur Dumnezeu,

O singură ţară maghiară" sau
„ 1 896 Ţara Ungurească, 1 896 I OOO de ani " „ .
Cu tot respectul faţă de cei 1 2 eroi localnici care şi-au dat viaţa pe
fronturi străine, trebuie spus însă că, prin sloganurile lui, însemnul nu poate fi
decât unul din monumentele tendenţioase, despre care există părerea unanimă că
„ . . . unele monumente din Ardeal, cu harta Ungariei «milenare», cu drapelul
maghiar şi cu unele înscrisuri, nocive prin mesajul lor, nu propagă cultul eroilor,
ci cultul iredentismului, revizionismului . . . "
Cât priveşte cei I OOO de ani invocaţi, conferenţiarul universitar doctor

Ioan Vlad precizează fără echivoc: „Stăpânirea ungurească în Transilvania se
reduce, în realitate, la 51 de ani, adică la intervalul 1 867, anul când s-a instalat
dualismul austro-ungar şi s-a făcut unirea forţată a Transilvaniei cu Ungaria, până
la 1 decembrie 1 9 1 8 . . . "
(„Românismul braşovenilor. Documente 1 9 1 6--- 1 9 1 9" Nota 92 pagina 509)
Localitatea !oneşti a fost, este şi va fi pentru totdeauna pământ românesc,
cu „un singur Dumnezeu" - Cel din Ceruri - şi „o singură ţară" - ROMÂNIA -!
Eroii ioneşteni au aparţinut şi vor aparţine pentru totdeauna românilor de
etnie maghiară din Ţinutul Cohalmului.
JIBERT
. . . Vorbim de ei în şoapte,
Căci pentru noi şi pentru vii,
au dispărut în noapte. „
(Camil Petrescu,
„Patrula")
În curtea din faţa bisericii evanghelice

din Jibert se află un monument ridicat în
amintirea celor 26 de militari saşi, fii ai comunei,
morţi sau dispăruţi în luptele din primul război
mondial. Numele lor sunt dăltuite pe faţada şi pe
spatele monumentului, însă datorită stării avan
sate de deteriorare, ele sunt aproape ilizibile. Pe
partea laterală-dreapta este sculptată o cruce şi
anii „ 1 9 1 4- 1 9 1 8".
Monumentul, construit din beton pe un
soclu cu o treaptă, este înalt de 2,25 metri, are
forma unui trunchi de piramidă pătrată
( l ,60x 1 ,60 m), cu două praguri suprapuse în
terminal. Alăturat se află un alt soclu pe care este
inscripţionată data „6.6. 1 940".
Despre însemnul memo1ial, un document cu nr. 1 08 Mob./30septembrie
1 940 al Preturii Rupea, arată că monumentul a fost ridicat în 1 940 de comunitatea
săsească din Jibert „„ . În memoria eroilor din răsboiul mondial din comună „ . " În
acelaşi act sunt menţionate şi „două morminte din 1916, în cimitirul ortodox
Jibert, în care sunt înmormântaţi doi eroi români; date mai amănunţite nu se
cunosc . . . " (Arhivele Naţionale Braşov - dosar nr. 50/ 1 940).
În interiorul bisericii evanghelice, într-o nişă din stânga intrării, se
găseşte o placă din marmură cenuşie, pe care sunt trecuţi 66 de fii ai localităţii,
morţi („Es waren"- Au fost) şi 1 3 dispăruţi („Es werden vermist") în cel de-al
doilea război mondial, precum şi inscripţia „Ihr seid teuer erkauft" - Voi sunteţi
scump răscumpăraţi -.
*
* *
Românii ortodocşi din Jibert îşi comemorează eroii, de Ziua Înălţării

Domnului, la o troiţă de stejar ridicată pe deal, la hotarul de vest al comunei, pe
marginea drumului către Lovnic. Pe suprafaţa frumos sculptată a troiţei sunt
dăltuite următoarele cuvinte de o profundă rezonanţă spirituală: „RIDICATĂ DE
CREDINCIOŞII PAROHIEI ORT. ROM. JIBERT DREPT PAVĂZĂ CREDINŢEI,
NĂDEJDII ŞI DRAGOSTEI ÎN ISUS HRISTOS ŞI BISERICA SA".
JIMBOR
... Şi noaptea, din morminte

S-aude- adeseori
O tainică şoptire
Ce-n suflet dă fiori:
„Prin mii de suferinţe,
Un nume v-am lăsat;
Blăstăm, blăstăm p-acela
Ce neamul şi-a qitat! ... "
(Andrei B ârseanu,
„Un falnic glas")
La margine dinspre sat a cimitirului românesc din Jimbor, au fost, până

nu de mult, două morminte ale unor eroi români căzuţi în cel de-al doilea război
mondial. Pe crucea de lemn, ruptă şi căzută alături de unul din cele două
morminte, se mai poate citi
„GHEORGHE DRĂGAN
N. 1 907
REPOSA T 1 945
FIE-I
ŢĂRÎNA UŞOARĂ"
Mormântul celui de-al doilea erou nu a mai putut fi identificat. Din

informaţiile primite de la veteranul de război Dumitru Cojocea de pe Strada cu
Români, în al doilea război au mai murit, din Jimbor:
• soldat ŞERBAN ALEXANDRU, în est;
• soldat GRANCEA NICOLAE şi soldat FLOREA GHEORGHE, la vest, în
Ungaria.
Satul de pe „frontiera" pârâului Fântâna Neagră nu are însemne

memoriale, poate şi pentru faptul că, azi, pe Strada cu Români din Jimbor mai
sunt doar 3-4 familii cu nume româneşti ! . . .
LOVNIC
... Vedeţi voi? În astă ţară

Nu-i un deget de pământ
Ce n-a fost odinioară
Stropit de un sânge sfânt.
(N.T. Orăşanu,
„Armatelor Române")
În curtea bisericii ortodoxe din localitate,

obştea satului a înălţat în anul 1 968, un monument
cu cruce. Este construit din beton mozaicat roşiatic,
are soclu în trepte, un piedestal, trunchiul cu
acoperământ conic şi o cruce metalică în terminal;
înălţimea totală este de 4,0 metri. Alături se află o
troiţă cu Isus Hristos răstignit pe cruce.
Pe faţada dinspre stradă a monumentului
sunt montate, una sub alta, trei plăci din marmură
albă pe care sunt trecute numele eroilor şi inscripţiile
votive „Acest monument a fost ridicat în 1 968;
În amintirea eroilor căzuţi în războiul 1 9 1 4-1 9 1 8
IOAN CUSTURĂ GH. CUSTURĂ LAZĂR MUNTEAN

GH. CUSTURĂ GH. STÂNCU ION FLITĂR
BUCUR CUSTURĂ NICU TODORAN NICOLAE MARIAN
GH. MUNTEAN ION PROSTEA NICOLAE HILEA
LAZĂR MUNTEAN ION MIHĂILĂ
În amintirea eroilor căzuţi în anul 1 94 1- 1 945
ION DUMITRU CAZACU RUPA

OALĂ DUMITRU GH. MARŢI"
IOAN ŞULEA
*
* *
În curtea bisericii evanghelice, se află un obelisc al saşilor căzuţi în

primul război mondial.
Unul din fiii satului Lovnic, j ertfiţi pe câmpurile de luptă ale celui de-al
doilea război mondial, a fost şi viteazul sergent Dumitru Oală.
S-a născut pe 2 noiembrie 1 920. A făcut parte din Regimentul 1 8
Infanterie. În noaptea de 1 1/ 1 2 septembrie 1 944, s-a strecurat cu ostaşii din
subunitatea sa în spatele unei poziţii ocupate de un detaşament inamic. Deşi se
afla în pădure, pe întuneric, el a reuşit să orienteze cu precizie mitraliera grupei
sale spre flancurile şi spatele duşmanului şi să deschidă un foc eficace. Au fost
capturaţi numeroşi prizonieri.
Trei zile mai târziu, pe 1 5 septembrie, sergentul
Oală Dumitru a trecut printre primii râul Arieş, asigurând
puşcaşilor săi înaintarea pe înălţimile de la N-V de Turda.
În timpul încleştărilor din acea zi, o schijă de brand i-a
curmat viaţa. Pentru eroismul său a fost decorat, post
mortem„ cu medalia „Virtutea Militară" clasa a II-a şi
propus pentru avansarea la gradul de sergent-major.
(colonel Leonida Loghin, colonel Aurel Lupăşteanu,
colonel doctor Constantin Ucrain, „Bărbaţi ai datoriei. 23
august 1 944 - l 2mai 1 945. M ic dicţionar")
LUPŞA
Mica localitate românească (la l septembrie 1 945 număra numai 293

români şi 2 unguri) din marginea de sud a Ţinutului, nu are însemne memoriale şi
nici monninte de eroi. Documentele de arhivă (dosarul nr. 44/1 923 al Prefecturii
Făgăraş şi dosarul nr. 2/1 947 al Preturii Rupea, ambele din fondul Arhivelor
Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov) menţionează printre cei căzuţi pe front,
din satul Lupşa, pe:
plutonier Chiţia Ilie, din Regimentul 3 1 Infanterie austro-ungar;
soldat Bărăscu Ioan, din Regimentul 3 1 Infanterie austro-ungar;
soldat Brânzea George, din Regimentul 23 Honvezi;
soldat Pălăşan George, din Regimentul 23 Honvezi;
soldat Roşală Mateiu, din Regimentul 3 1 Infanterie austro-ungar.
MATEIAŞ
. . . Aşa cum ei, strămoşii, cu stema de acvile

Scriau cu fier şi sânge istoricilefile,
Visau eroii aceştia un nimb de biruinţă
Ca să 'ncunune aprig străvechea suferinţă . . .
(Camil Petrescu,
„Visul lor")
Aşezarea, situată în trecătoarea Racoş, pe

malul stâng al Oltului, într-un cadru natural deosebit
de frumos, are un trecut multimilenar (în locul numit
Pârâul lui Tofron s-au găsit cioburi de vase din lut şi
bucăţi de cremene şlefuite) şi o istorie, pe cât de
îndelungată, pe atât de glorioasă. Astfel, pe platoul
de pe Tipeia Ormenişului, romanii au construit o
cetate (castru) lungă de 1 20 de paşi şi lată de 40, pe
urmele unei cetăţi daeice.
Atestat documentar într-un act de donaţie către Ladislau de Dopca,
semnat la 1 6 iulie 1 372 de Vlaicu Vodă (domnitorul muntean Vladislav I),
Mateiaşul, spune legenda, a fost întemeiat - ca aşezare statornică - la 1 592 de
ciobanul Matei Zglimbea, care „s-a aşezat" aici cu familia, împreună cu alte opt
familii de ciobani, conform unui urbariu din timpul grofului Sziiksod Ştefan
(„Monografia satului Mateiaş", de Ioan Iosif)
Dar localitatea nu este doar un peisaj deosebit, „un colţ de rai" pe harta
Ţinutului Cohalmului, ci şi o vatră românească ce a dat ţării mulţi oşteni care s-au
jertfit pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale. Astfel, primul
război mondial „a umplut de jale satul Mateiaş", spune autorul monografiei
susmenţionate. La decretarea mobilizării la 1 9 14, dintr-o populaţie de abia 700
locuitori, 1 78 de bărbaţi între 1 8 şi 50 de ani „au fost luaţi şi răspândiţi pe toate
fronturile". Pe câmpurile de luptă din Polonia, Rusia, Serbia, Italia etc au căzut 39
de mateieşeni, 9 s-au întors mari mutilaţi, 33 răniţi grav, iar 38 de copii au rămas
orfani.
În al doilea război mondial alţi 12 fii ai satului au plătit cu j ertfele lor
eliberarea Ardealului, Ungariei şi Cehoslovaciei (şi câţi oare n-or fi murit sau
dispărut pe frontul din est, între 1 94 1 - 1 944! ) .
Numele eroilor ocupă întreaga suprafaţă a faţadei monumentului din
centrul localităţii.
Pe plăcile de marmură albă sunt înscrise următoarele:
„ÎN AMINTIREA EROILOR DIN MATEIAŞ

1 9 14 - 1 9 1 8
SLT. BROTEA ROM. LEANCU IACOB
PLT. ŞERBAN IOAN LEOCĂ IACOB
SERG. SÂRBU GRIGORE MACHIDON ION
ŞERBAN NICOLAE MOGA ION
CAP. SÂRBU GHEORGHE MUCEA G. GHEORGHE
FR. BOLOGA GHEORGHE MUCEA I GHEORGHE
BOŢAN NICOLAE OLARIU ION şi PETRU ION
LEANCU TEOFIL POPA GHEORGHE
SOLD. BROTEA GHERASIM SÂRBU G. GHEORGHE
BROTEA IOSIF SÂRBU I. GHEORGHE
BROTEA TEOFIL SOREA NICOLAE
BUTA GHEORGHE SURDILĂ ION
BUTA NICOLAE SURDILĂ NICOLAE
DUMITRU SILVESTRU ŞTEFAN ION
DUMITRU VICTOR VĂTAVU MOISE
GURGUI NICOLAE CECLEA DUMITRU
LEANCU CONSTANTIN DRĂGAN NICOLAE
LEANCU GHEORGHE MARA VELA GHEORGHE
1 944- 1 945
SERG. MUCEA GHEORGHE SOREA ŞTEFAN
CAP. CECLEA GHEORGHE BUNICA ION
POPA GHEORGHE SOLD. LEANCU ION
VĂTAVU ZAHARIE MARAVELA GHEORGHE
FRT. SOREA DUMITRU MUCEA GHEORGHE
SOREA GHEORGHE SÂRBU GHEORGHE"
Înălţat în anul 1 938 de obştea satului cu participarea Societăţii „Cultul
Eroilor", monumentul are înălţimea de 4,5 metri, este construit din piatră cioplită
şi se compune din soclul în trepte, piedestalul cubic, corpul de formă parale
lipipedică şi acvila cu steag în gheare. Împrejmuirea este alcătuită din arcade de
beton între stâlpi intermediari, pe o fundaţie de asemenea din beton.
La Ziua Eroilor - Înălţarea Domnului, de 1 Decembrie - Ziua Naţională a
României şi cu prilejul altor sărbători oficiale, la monument au loc festivităţi, se
ţin slujbe de pomenire a eroilor şi se depun coroane şi buchete de flori.
*
* *
Mateieşenii au reflectate în oglinda sufletului lor multe chipuri de eroi
cărora le păstrează o amintire nepieritoare. Astfel, unul dintre oamenii satului
care, prin curajul faptelor lui de arme a rămas în memoria locuitorilor a fost
Pantelimon Boţoman sau, - aşa cum i se spunea şi i se spune şi acum - „Nenea
Man". Om de statură mij locie, bine legat, ager la minte, sănătos la trup şi suflet,
sociabil, a crescut pe lângă tatăl său, „Baciu", înfruntând ploaia şi vântul, arşiţa şi
gerul, luptând fără teamă împotriva sălbătăciunilor care ameninţau turma.
În timpul războiului din 1 866 dintre Austria şi Italia, Pantelimon a fost

mobilizat şi trimis pe front. Lupte grele s-au dat la Konigrotz. La un moment dat,
italienii au reuşit să străpungă frontul în sectorul companiei lui Boţoman,
ameninţând astfel cu încercuirea unităţile austriece vecine. Ofiţerii şi ostaşii au
dat să se retragă, dar soldatul ardelean s-a ridicat din şanţ şi a început să strige:
,,Nu vă lăsaţi, feciori! Pe ei, mama lor de ta/ieni!" şi, trăgând din mers, a pornit
cu compania la contraatac, silind inamicul să se retragă. A fost decorat pentru
vitejia şi curajul său. Întrebat de general, când i-a atârnat decoraţia pe piept, dacă
este ungur, Pantelimon Boţoman a răspuns hotărât, cu glas puternic: - „Nu, sunt
român, să trăiţi domnule general ! "
(Ioan Aron Iosif, „Monografia satului Mateiaş")
*
* *
Era prin 27-28 august 1 9 1 6. Trupele române se apropiau de Mateiaş.
Inamicul avea o poziţie întărită pe malul drept al Oltului. De teamă să nu fie
surprins, acesta trimetea grupe de observatori cu cinul peste Olt pentru a
supraveghea de pe înălţimi apropierea românilor.
Feciorul crâşmarului din sat, Ghiula Hics, un tânăr de vreo 1 8 ani,
primise o puşcă şi cartuşe pentru a semnaliza apariţia patrulelor de cercetaşi
români. La focurile de armă trase de unealta duşmanilor, patrula română a fost
aşteptată de către inamic în locul numit „la Stog", unde era aria pentru treierat. În
schimbul de focuri, un ostaş român a fost rănit grav şi capturat. Dus la postul de
comandă de pe înălţimea „Cap", neînfricatul cercetaş nu a dezvăluit informaţiile
privind ofensiva trupelor române şi a fost ucis. După fuga inamicului, oamenii
din Mateiaş au găsit trupul neînsufleţit al eroului: era caporalul CONSTANTIN
IONESCU din Ploieşti .
În ziua de 1 septembrie 1 9 1 6, i-au adus corpul neînsufleţit în sat şi l-au în
mormântat în cimitir, sub o cruce de lemn, unde-şi doarme şi acum somnul de veci.
(Ioan Aron Iosif, „Monografia satului Mateiaş")
*
* *
Pe peretele de la intrare a Şcolii generale din
Mateiaş, o placă memorială are încrustate în marmura
neagră emoţionantele cuvinte: „ÎN ACEASTĂ
ŞCOALĂ A SLUJIT CU CREDINŢĂ ÎNTRE ANII 1 939-
1 980 CET Ă-ŢEANUL DE ONOARE IOAN ARON
IOSIF D IRECTOR ŞI PRIETEN AL MUL TOR
GENERAŢI I DE PROFESORI ŞI ELEVI, PATRIOT
ÎNFLĂCĂRAT, CAMARAD DE LUPTĂ AL VETERANILOR SATULUI MATEIAŞ
DIN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL COLONEL(R) CAVALER AL
ORDINULUI «MIHAI VITEAZUL».
Din partea familiei, Şcolii, veteranilor de război şi Asociaţiei Cultul
· Eroilor".
Cine a fost Ioan Aron Iosif ( 19 10- 1 996)?
Se trage din „spiţa" de neam a Iosifeştilor (Jşvăneştilor) a primului

român, Iosif, supranumit „Omul", aşezat în Draos (Drăuşeni) la l 750. Rămas
orfan de ambii părinţi (tatăl, Aron, a murit pe front în 1 9 1 4) copilul Ioan a fost
crescut de bunici şi de mătuşa Lina. A unnat cursurile primare în Drăuşeni,
orfelinatul şi gimnaziul la Cluj . Din 1 939 Ioan Iosif a devenit învăţător la
Mateiaş, sat în care şi-a întemeiat familie, a trăit şi a activat peste 40 de ani.
Absolvind Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie de

Rezervă - Sibiu, tânărul sublocotenent a participat
din prima zi a Războiului Sfânt al Reîntregirii - 22
iunie 1 94 1 - la campania din est, luptând cu unitatea
sa până la Odessa. După „întoarcerea annelor", a
continuat cu Regimentul 3 Dorobanţi „Olt" drumul
de luptă eroică pentru eliberarea Ardealului, apoi în
Ungaria pe masivul Tokay şi în Cehoslovacia, până
la 9 mai l 945, când Ziua Victoriei l-a găsit luptând
cu batalionul de sub comanda sa în Munţii Tatra
Mică, la Cehovice.
Pentru spiritul de sacrificiu şi faptele de v1tej 1e dovedite pe front,

căpitanul Ioan Aron Iosif a fost decorat cu cele mai înalte Ordine şi medalii
militare româneşti: Ordin41 „Mihai Viteazul" clasa a III-a cu spade, „Coroana
României", „Steaua României" şi „Apărarea Patriei".
Stabilit, în ultima parte a vieţii, la Braşov, colonelului veteran, dascălului
merituos, activistului neobosit pe tărâmul culturii, i-a fost atribuit titlul de
„CETĂŢEAN DE ONOARE AL MUNICIPIULUI BRAŞOV" (prin Hotărârea
Consiliului Local Braşov Nr. 1 2 1 /29 noiembrie 1 993).
Ioan Aron Iosif a trăit frumos, a muncit cu pasiune şi a luptat eroic,
iubindu-şi cu ardoare ţara şi poporul său până în ultima clipă a existenţei sale
pământene!
...Acum şi somnul vine uşor, de odihneşte
În braţurile sale p-oricare muritor;
Fiinţa milostivă de Sus îi porunceşte
Pământului să fie în veci mângâitor...
(Vasile Cârlova,
,Jnserare")
MERCHEAŞA
. . .Azi clopotele cântă pentru voi.

Din turlă în turlă şi din sat în sat.
Azi clopotele cântă pentru voi,
Nu c 'aţi murit, cifiindc 'aţi înviat!
(Mircea Rădulescu,
„Ziua Eroilor")
Cimitirul Eroilor din Mercheaşa se află la

intrarea în sat, dinspre Homorod, pe partea
dreaptă a şoselei în vecinătatea fermei fostei
cooperative agricole de producţie. Are suprafaţa
de 400 m.p. şi cuprinde morminte comune, două
cruci militare din piatră, neinscnpţ1onate,
mormântul eroului Paraschiv Ştefan şi mo
numentul cu cruce al eroilor mercheşeni căzuţi în
cele două războaie mondiale. Monumentul, înalt
de 4,5 metri, este din beton armat şi se compune
· din soclul în trei trepte, piedestalul, corpul
propriu-zis şi crucea dublă din terminal.
Între cele două plăci mici de pe piedestal sunt gravate, pe o placă de
bronz, însemnele ostăşeşti - casca, spada şi ramura de lauri. Aceleaşi însemne
sunt şi pe portalul din lemn sculptat al intrării în cimitir. Portalul are acoperiş din
ţiglă; în stânga şi în dreapta lui se întinde gardul împrejmuitor care închide zona
verde.
Pe faţada dinspre şosea a monumentului sunt montate trei plăci de
marmură' albă pe care sunt sculptate inscripţiile votive, gradul şi numele eroilor.
Pe placa mare scrie: ,,Pietate şi recunoştinţă eroilor căzuţi în răsboiu mondial şi
de întregire 1 9 1 4- 1 9 1 6 şi 1 9 1 9
CĂPIT. ŞOANCĂ IOAN PLOT. COZAC DAVID

CAP. PELEI NICOLAE SOLD. BALIND GHEORGHE
ŞOANCĂ GHEORGHE CAROLIA GHEORGHE
SOLD. BOLDEA GHEORGHE COZAC GHEORGHE
BROTEA GHEORGHE COZAC GHEORGHE
DOBREA GHEORGHE COZAC TEODOR
MICLOŞ I. IOAN GRANCEA NICOLAE
MICLOŞ N. IOAN GRANCEA RUPA
PELEI B. GHEORGHE PÂNZAR GHEORGHE
PELEI M. GHEORGHE PÂNZAR GHEORGHE
PELEI N. GHEORGHE STOICA NICOLAE
PELEI N. GHEORGHE
SCÂRNECI IOAN AICI DOARME

ŞCHIOPU DANIIL FERICIŢI ÎNTRU DOMNUL DOI EROI
ŞCHIOPU GHEORGHE NECUNOSCUŢI SĂVÂRŞIŢI DIN
ŞCHIOPU NICOLAE VIAŢĂ ÎN JERTFĂ PENTRU
ŞOANCĂ NICOLAE UNITATEA NEAMULUI.
Ridicatu-s'a acest monument în a. 1 936 din iniţiativa şi dania cinstitorilor
scumpei amintiri a eroilor neamului".
Pe faţa piedestalului sunt montate două plăci mai mici din marmură albă
cu textul:
„Eroi căzuţi în războiul din 1 942-1 945
SERG. OANCEA ALEXANDRU SOLD. GEORGESCU GH.

SERG. PITĂU IOAN GH. SERG. CAZACU NICOLAE
CAP. ŞCHIOPU IOAN SOLD. CAZACU GHEORGHE
CAP. ŞOANCĂ NICOLAE SOLD. BALINT NICOLAE
SOLD. SOANCĂ NICOLAE SOLD. STOICA DAVID
SOLD. OANCEA GHEORGHE SOLD. PÂNZARU IOAN".
*
* *
Sub cele două cruci de piatră din dreapta monumentului, localnicii spun
că se află gropi comune în care au fost înhumaţi soldaţi români şi ţigani decedaţi
în luptele de pe hotarul localităţii Mercheaşa în anul 1 9 1 6. Osemintele lor au fost
aduse din pădurea Şobrihan, de la marginea satului şi din lunca de mij loc a
pârâului Homorod.
Ar fi un gest de pietate şi recunoştinţă din partea mercheşenilor zilelor
noastre, dacă deasupra celor îngropaţi aici ar amenaja două morminte simbolice,
aşa cum s-a procedat şi prin alte părţi ale Ţinutului Cohalmului.
*
* *
La 23 august 1 944 armata română a întors armele împotriva trupelor
hitleristo-horthiyste şi a declanşat operaţiile pentru eliberarea Ardealului răpit
prin „diktat" cu patru ani mai înainte.
Lupte înverşunate s-au desfăşurat în primele zile ale lunii septembrie pe
aliniamentul localităţilor de „frontieră" din vestul Cohalmului, între care şi
Mercheaşa.
Printre cei căzuţi pe acest nou front a fost şi ostaşul român al cărui
mormânt se află în Cimitirul Eroilor din marginea satului, şi la căpătâiul căruia
stă scris: „AICI ODIHNEŞTE EROU ŞTEFAN PARASCHIV . CONTINGENT 1 934
DECEDAT 4 IX I 944 NU TE VOM UITA NICIODATĂ". Mormânt simplu, cu o
cruce din ţeavă metalică dublă înaltă de 1 ,5 metri şi cu o bordură împrejur.
Onoare celor care l-au amenajat şi care-l îngrijesc!
*
* *
Comunitatea germană din localitate a ridicat, de asemenea, un monument

al eroilor saşi, fii ai satului, morţi şi dispăruţi pe diferite câmpuri de luptă în
războiul mondial 1 9 1 4-1 9 1 8.
MEŞENDORF
Organizat în anul 1 289 de coloniştii saşi, Meşendorful are însă un trecut

mult mai îndelungat, cu . suişuri şi coborâşuri, cu perioade paşnice, dar şi cu
momente de răscruce, cu jertfiţii săi pe câmpurile de bătălie ale confruntărilor
militare. În primul război mondial, din rândul meşindorfenilor au căzut, pe
diferite fronturi, 1 8 saşi şi 4 români - Iacob George, M ihăilă Nicolae şi Mocanu
George, toţi trei din Regimentul 3 1 Infanterie austro-ungar, decedaţi, şi Oţetea
Teofil din Regimentul 24 Honvezi, dispărut.
D in al doilea război mondial, arhivele păstrează numele sergentului cu
termen redus, învăţătorul Mardan Ioan Victor, născut la 9 mai 1 9 1 1 , în Meşen
dorf, domiciliat şi căsătorit în Buneşti, din Regimentul 1 Vânători, mort în anul
1 94 1 , al soldatului Gottschling Mihai, contingent 1 94 1 , din Regimentul 6
Călăraşi, dispărut în Rusia la 23 noiembrie 1 942, precum şi al unor văduve şi
invalizi de război.
Satul Meşendorf nu are însemne memoriale şi morminte ale eroilor săi.
ORMENIŞ
Obeliscul din fotografia alăturată se află

lângă sediul Primăriei comunei Ormeniş, pe
drumul judeţean Apaţa - Augustin. Con
struit din beton şi bazalt roşu de Racoş, este
alcătuit din două elemente paralelipipedice
suprapuse, are înălţimea de 2,5 metri şi este
împrej muit pe 1 6,0 m.p. cu un grilaj din fier
forjat. Pe placa de marmură de 70x40 centi
metri, montată pe faţada dinspre şosea, este
„RIDICAT ÎN AMINTIREA LOCUITORILOR

COMUNEI CĂZUŢI PE CÎMPUL DE LUPTĂ AL
PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
1 9 14-- 1 9 1 8"
Generoasă cândva, astăzi (30 iulie 1 998) întruchiparea „amintirii'', cu

aspectul ei atât de jalnic, poate fi comparată cu peisajul redat în versurile-mesaj :
. ..În grădina de din jos Cântă cucuvaele

S'a'ncuibat obida. Sus pe-o înălţime
Şi-n căsuţa de prisos De prin şură paiele
Creşte pălămida ... Nu le-adună nime ...
(Ilarion Albu,
Acasă")
"
*
* *
În curtea din spate a bisericii unitariene un

ansamblu alcătuit dintr-un pilon din lemn ridicat
pe o fundaţie de beton, înalt de 3,5 metri şi doi
piloni laterali, oblici, de 1 ,25 m., formează
monumentul eroilor ormenişani din cele două
războaie mondiale. A fost executat în anul 1 995
de Mathe Ferenc din Vârgiş. Pe faţa dinspre
biserică a pilonului central, sub o cască şi ramura
de laur, sunt sculptate cuvintele: „AZ ELSO ES
MĂSODIK VILĂGHĂBORU ĂLDOZATAINAK
EMLEKE RE" (În amintirea celor jertfi ţi în primul
şi al doilea război mondial), iar pe celelalte
suprafeţe numele eroilor localităţii:
ERDO IMRE, GYENGE SĂNDOR, GYERO MIHĂLY, GHIRGHIAŞ MIHAI,

HALMAGHI PETRU, HALMAGHI GHEORGHE, HUSAR MOZES, KOSA MIHAI,
LĂZĂR FERENC, GRĂDINAR GHEORGHE, MIHĂLY MIHĂLY, MUSOR DAVID,
MAILAT ION, MAILAT IULIU, NAGY JOZSEF, NAGY D. JĂNOS, szbcs LĂZĂR,
T6TH ANDRĂS, T6TH ISTVAN, TIKOSI MOZES, şi VARGA LĂSZL6 din primul -
război mondial, şi ĂDĂM SĂNDOR, ĂDĂM ISTV ĂN, B OD! SĂNDOR, B OD!
JĂNOS, BUDAI TAMĂS, CSUTKA JĂNOS, CINLEANU NICOLAE, DOMOKOS
GHEORGHE şi DĂRĂBAN AUREL.
Fiind fii ai satului care au copilărit, au învăţat, s-au instruit şi au murit

pentru patrie împreună, se cuvenea ca măcar titlul (ÎN AMINTIREA CELOR
JERTFIŢI ÎN PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL) să fie scris pe
monument şi în LIMBA ROMÂNĂ, tot aşa precum nume ca: Adam Alexandru,
Adam Ştefan sau Suciu Lazăr au apărut pe monument: Ădâm Sândor, Ădâm
Istvan sau Szocs Lâzâr. (vezi documente ale PRIMĂRIEI Ormeniş din
continuarea textului).
Documente ale Primăriei Ormeniş, întocmite la 19 martie 1 949, şi

îndosariate la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, menţionează
numele şi datele celor morţi sau dispăruţi, precum şi văduve de război din
Ormeniş, astfel:
• sold. ADAM ALEXANDRU, contingent 1 932, din Batalionul 33 Vânători de
Munte, dispărut pe front, în 1 944;
• sold. ADAM STEFAN, contingent 1 934, dispărut în 1 944;
• sold. DOMOCOŞ GHEORGHE, contingent 1 929, dispărut în 1 944;
• - DOMOCOŞ GYURI GH., contingent 1 928, Regimentul 89 Infanterie
„probabil mort în lagăr de prizonieri în U . R.S.S. ";
• sold. ERDO 8. EMERIK, contingent 1 937, din Batalionul 33 Hegyivadasz
(Vânători de Munte), dispărut pe front în 1 944;
• sold. GHIGHIAS MIHAIL, contingent 1 932, dispărut cu un transport (pe calea
ferată - n.a.) de prizonieri în gara Bod, la 8 noiembrie I 944;
• sold. GYEGHI ALEXANDRU, contingent 1 933, - II Dorobanţi, dispărut pe
front 1 944;
• sold. GYERO MIHAIL, contingent I 932, din Corpul 9 Tracţ., „fost în lagăr la
Focşani, apoi, din 1 944, în fosta U.R.S.S . ; de atunci nu a mai dat nici un semn
de viaţă";
• sold. HUSAR DA VID, contingent 1 932, Regimentul 32 Dorobanţi, dispărut pe
front la Iaşi în 20 august 1 944, „probabil mort" sau dus în prizonierat;
• caporal SUCIU L. LAZAR, născut la 22 decembrie 1 9 1 7 în Ormeniş, judeţul
Trei Scaune, din Divizionul 1 Tunuri Munte, „mitraliat mortal de aviaţia
inamică la 29 sept 1 944, în comuna Toboliu -".
Văduve I 94 1 - 1 945 (din evidenţa notarului comunei):
Bodi Maria, cu 4 copii, „soţul dispărut în război în Ardeal";
Budai Elena, cu 2 copii, soţul dispărut - ;
Hălmăgeanu Maria, cu 2 copii - ;
Mailat Bucura, cu I copil, din Ormeniş nr. 7 - şi
Dadu Maria, din Ormeniş nr.3 1 3 , mamă de militar dispărut.
PALOŞ
Sat al legendelor, al istoriei şi al jertfelor neamului românesc, Paloşul a

fost aşezat de Cel Atotputernic - şi apoi statornicit de dacii liberi - către
marginea de nord a Ţinutului Cohalmului.
De aproape 2000 de ani locuitorii săi, pălăşenii, au păstrat cu sfinţenie şi
au cultivat din generaţie în generaţie limba daco-romană, portul, obiceiurile
româneşti, religia creştin-ortodoxă, vitejia şi spiritul de sacrificiu în luptă.
Legenda spune că dacul care a întemeiat aşezarea s-a numit Claie Gurie.
Feciorul şi ginerele său au participat în anul 1 0 1 la primul război dintre daci şi
romani; apoi, în anul I 06, unul din tinerii familiei Gurie ar fi murit, alături de
regele Decebal şi oştenii săi, în luptele pentru apărarea Sarmizegetusei - capitala
Daciei -, fiind considerat ca primul erou al Paloşului!
O altă legendă spune că în vremea năvălirii popoarelor migratoare,
căpetenia unei cete a fost rănită şi a murit pe aceste meleaguri; fiind îngropată pe
Dealul Gorgănel („movilă pe mormânt"), paloşul său a fost înfipt în movila
respectivă - de unde s-ar trage şi denumirea satului.
*
* *
... Dormiţi în pace umbre, martiri ai românimei,

Ce-aţi îngrăşat pământul cu sânge de eroi!
(Andrei Mureşianu,
„Către martirii români din 1 848-1 849")
De-a lungul a mai multor secole de istorie zbuciumată, pălăşenii şi-au

apărat cu înverşunare existenţa lor românească, plătind cu numeroase jertfe voinţa
de libertate moştenită din moşi-strămoşi.
O pagină însângerată din istoria acestei localităţi s-a scris în ziua de 1 8
februarie 1 849. Atunci, o companie de husari a năvălit asupra locuinţelor
românilor, adunând de pe la vetrele lor pe 2 1 dintre ei (unii participaseră la
Adunarea de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, unde ceruseră desfiinţarea iobăgiei,
recunoaşterea drepturilor poporului român transilvănean şi unde strigaseră
împreună cu ceilalţi participanţi „Noi vrem să ne unim cu Ţara! " Legaţi în
lanţuri de mâini şi de picioare, cei 2 1 au fost târâţi prin zăpadă şi ger până într-un
loc în Munţii Harghitei. Aici, fără nici o judecată sumară, au fost împuşcaţi. Un
martor ocular, preotul Ion Ghiaja, neprins de soldaţi, a asistat la sinistrul masacru.
După plecarea asasinilor, preotul, ajutat de câţiva români, a dus cu căruţele
trupurile martirilor în satul natal, Paloş, unde le-a făcut slujba de înmormântare
după legea creştină. (Revista Asociaţiei „Fiii satului Paloş Ardeal" nr. 7I 1 998
paginile 5, 9 - 1 1)
. . . Pe o placă comemorativă, din marmură neagră, aşezată pe faţada

Căminului Cultural, urmaşii urmaşilor celor masacraţi au scris: „ÎN MEMORIA
CELOR 21 MARTIRI ÎMPUŞCA ŢI DE HUSARI LA 1 8 FEBR. 1 849 ÎN MUNŢII
CIUCULUI
ALBU DUMITRU MARIAN VASILE
ANDREI GHEORGHE NEDĂR GHEORGHE
BABEŢ NICULAE PETRE ION
BÂRLEA GHEORGHE PITIC ION
DAVID PETRE ROMANIŢĂ DAVID
DIMA ANDREI SAMOILĂ ION
FORSEA DA VID STANCIU VASILE
FORSEA IOAN STĂNUŢ ION
GRAPĂ TEODOR ŞICA ILIE
GROAPĂ IACOB ÎNVĂŢĂTOR TOMA DAVID
LASCU FILIP
SEMN DE CINSTIRE
ADUS DE PĂLĂŞENII DE AICI ŞI DE PRETUTINDENI. 1 988"
În lucrarea monografică „De la Ţara Draosului la satul Drăuşeni -

Vicisitudinile unei lupte pentru supravieţuire", întocmită de Octav Iosif şi Ioan
Iosif, este relatată o versiune a tragicului eveniment pălăşan din 1 849. Astfel -
arată autorii lucrării - după amnistia dată de generalul Bem în anul 1 848,
comisarul guvernului ungar, Csâny, a declarat-o nevalabilă şi a instituit „tribunale
de sânge" care au pronunţat mii de condamnări la moarte a românilor
transilvăneni. Mai mult, în ianuarie 1 849, au fost înfiinţate „corpuri de vânători",
formate din trupe neregulate, cu misiunea de a cutreiera satele româneşti şi a
aresta pe toţi românii bănuiţi de „infracţiuni".
„„ .O crimă abominabilă a fost săvârşită de un asemenea <corp de
vânători> format din secui înarmaţi, în februarie 1 849, în satul românesc Paloş
din vecinătatea Draosului. Chemaţi de groful satului . . . <vînătorii secui> s-au
îndreptat într-o noapte, în grupuri, spre casele celor pârâţi. l-au prins pe nesimţite,
le-au pus căluşi la gură, i-au legat fedeleş şi i-au încărcat în sănii„. Un vecin al
unuia din cei prinşi a ieşit din casă să vadă ce se întâmplă. Teroriştii secui i-au dat
foc casei. Un sătean, văzînd focul, a alergat la biserică şi a dat alarma, trăgînd
clopotul... secuii s-au urcat în sănii, au dat bici cailor şi au fugit pe drumul care
duce prin Drăuşeni, până au ajuns la Mereşti, iar de acolo mai în sus, pe valea
Tolvoiaşului. Acolo prizonierii au fost coborâţi din sănii, aşezaţi la rând şi
împuşcaţi.
Le-au luat apoi hainele şi tot ce aveau la ei, lăsîndu-i goi în zăpadă„."
Autorii monografiei relatează în continuare episodul dramatic al tânărului
Ioan Samoilă care, nelovit de glonte, s-a strecurat până la casa unui prieten român
din Mereşti. Acesta 1-a îmbrăcat şi l-a ascuns în şopron, ferindu-l de ungurii din
sat veniţi să-l prindă. Noaptea, Ioan Samoilă a plecat spre Drăuşeni la tatăl unuia
din cei ucişi care, împreună cu alţi prieteni, l-au dus acasă în Paloş, după ce s-au
convins că nu mai este nici un pericol. Peste trei zile, însă, martirul a căzut răpus
de boala contactată în miez de iarnă. A fost înmormântat alături de celelalte

victime ale măcelului.
„ . . . Rapsozi populari din Paloş au povestit toată această crudă nelegiuire
în versuri, cântate pe o străveche melodie, care şi astăzi ( 1 988 - n.a.) se mai
intonează când este vorba de cinstirea martirilor sau de alte evenimente similare
din viaţa satului . . . " (lucrarea citată, paginile 1 1 9- 1 2 1 ).
Peste alte zeci de ani, în 1 9 1 7, martira pălăşancă Marioara Iosif, născută
Forsea, murea deportată, împreună cu cele două fiice ale sale, nou-născute, între
zidurile închisorii de la Sopron - Ungaria (întemniţată doar pentru motivul că era
româncă, iar soţul ei - Iosif - a fost luptător pentru cauza românismului). Corpul
neînsufleţit al martirei a fost adus şi îngropat în pământul din care s-a născut şi
pentru care s-a jertfit.
*
* *
„ Mulţi voinici de pe la noi

N-au mai venit înapoi
A u rămas morţi în străini
Împrăştiaţi prin dolini
Îşi dorm somnul de vecie
Nu mai vede, nu mai ştie
De copii şi de soţie "
-- versuri populare pălăşene -
Fiii satului au dat greu tribut de sânge

celor două războaie mondiale. În memoria lor
au fost ridicate două monumente în curtea
bisericii ortodoxe.
Primul, cu cruce treflată, a fost ridicat în
anul 1 934 în dreapta aleii ce duce la intrarea
în biserică. Construit din beton armat, înalt de
3,0 metri, se compune din soclu, piedestal în
trepte, corpul propriu-zis şi crucea din piatră
în terminal. Sub cruce, într-un motiv solar,
sunt dăltuite cuvintele „PRO PATRIA". Pe
faţada dinspre stradă, o placă mare din
marmură albă cuprinde un epitaf şi numele
eroilor din primul război mondial:
„RJDICATU-S'A ACEST MONUMENT SPRE VEŞNICA ŞI SENINA ADUCERE

AMINTE DESPRE EROII MOR ŢI PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI DIN ANII
1 9 1 4-1 9 1 8
SUB.LOCOT. TOLAN EMIL
BĂIA GHEORGHE FORSEA IACOB
ALDEA CONSTANTIN FAGHI GLIGOR
BABEŢI IACOB IAMBOR ILIE
BOICU DUMITRU MĂRJAN GHEORGHE
BĂLĂBAN GHEORGHE MAFfEl GHEORGHE
BÂRLEA NICULAE MIHAIU VASILE
CODREA PETRU MICLEA VASILE
CODREA VASILE NICULA IOAN
COSTEA NICULAE NEDER IOAN
CIOCANEA ILIE STANCIU GHEORGHE
DAVID SAMOILĂ STANCIU IACOB
FORSEA IOAN ŞICA NICULAE
FORSEA NICULAE ŞOAIŢA IACOB
ŢENGHEA NICULAE"
'
Sub placa mare, pe o placă mai mică tot din marmură albă, montată pe
piedestal este scris
„PALOŞ, LUNA MAIU 1 934 DIN PARTEA D-LOR NICOLAE D. B ĂIA ŞI IOAN L.
-
NEGOIU, FOŞTI LUPTĂTORI PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI".

Datele eroilor sunt sumare, întrucât fondul documentar al Paloşului nu se
află la Arhivele Naţionale - Braşov. Se ştie doar că Şoaita Iacob, împreună cu Ion
Negoi şi Vasile Forsea, au trecut graniţa în decembrie 1 9 1 4, şi s;au înrolat
voluntari în armata română; Iacob Şoaita a murit la Mărăşeşti, în vara anului
1 9 1 7; Mafiei Gheorghe a murit de tifos, în 1 9 1 8, la Iaşi; Băia Gheorghe, Bârlea
Niculae şi alţii au luptat pe frontul italian, la Piave. Unii pălăşeni, foşti prizonieri
la ruşi, s-au înscris în unităţile de voluntari ardeleni şi au luptat pe frontul din
Moldova în cadrul armatei române.
Un mormânt cu trei eroi din anii 1 9 1 6- 1 9 1 8 se află în mijlocul cimiti
rului din Paloş şi are la căpătâi o cruce din lemn de stejar. Mormântul este dat
spre îngrijire elevilor de la Şcoala primară din sat.
*
* *
Al doilea monument cu cruce a fost ridicat în
anul 1 987 în stânga aleii de intrare în biserică.
Construit din beton mozaicat cenuşiu, are soclul
piedestal în trepte, corpul paralelipipedic şi o cruce
dublă în terminal, sub care apare motivul solar în
care sunt sculptate cuvintele „PRO PATRIA". Eroii
celui de-al doilea război mondial - cărora le este
închinat monumentul - sunt înscrişi pe o placă din
marmură neagră montată pe faţadă, astfel:
„EROII SATULUI PALOŞ CĂZUŢI PE CÎMPUL DE LUPTĂ ÎN CEL DE AL DOILEA

RĂZBOI MONDIAL 1 941-1945.
RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ.
LOCOT. NICULĂ TRAIAN CAP. ULIŢĂ IOAN
SER. MJ. CERNEA TRAIAN SOLD. ARDELIA GHEORGHE
SERG. ŞICĂ NICOLAE SOLD. ŞOIŢA GHEORGHE
SERG. ROMANIŢĂ VASILE SOLD. IONCI GHEORGHE
SERG. FORSEA TRAIAN SOLD. IPOLIT VASILE
CAP. VOCILĂ GHEORGHE SOLD. IAMBOR NICOLAE
CAP. ŞICA IOAN SOLD. STANCIU GHEORGHE
SOLD. SOREA GHEORGHE".
Sub placa eroilor, pe o placă mai mică, este inscripţionat textul:
„RIDICATĂ ÎN AUGUST - 1 987
DE FIII SATULUI"
Date privind eroii pălăşeni ai războiului Reîntregirii Neamului:
• locotenentul rezervist, avocat, Traian Niculă, din Regimentul l Pioneri, „a
dispărut în misiune la Cotu Donului, în 1 942, împreună cu comandantul
batalionului său şi grupa de recunoaştere tehnică poduri";
• sergent major Traian Cernea, din Grupul Vânători Munte Călări, „a murit în
luptele de la Sevastopol, în aprilie 1 944";
• sergent Nicolae Şica, din Regimentul 3 Moto, „rănit, a murit la Spitalul din
Chişinău, la 3 1 decembrie 1 942"; a fost adus şi înmormântat la Paloş;
• sergent Vasile Romaniţă, „a dispărut la luptele de la Iaşi din august 1 944";
• sergent Traian Forsea, din Regimentul 1 8 Dorobanţi, „a murit în luptele de la
Carei, în octombrie 1 944";
• caporal Gheorghe Vocilă, „a murit în luptele de la Stalingrad";
• caporal Ion Şica, din Regimentul 1 8 Dorobanţi, „a dispărut în stepa Calmucă,
în 28 noiembrie 1 943";
• caporal Ioan Uliţă, din Grupul Vânători Munte Călări, „a luptat pe frontul de
est; întors de pe front a murit în misiune la 30 august I 945, în apropierea
satului natal"; a fost înmormântat la Paloş;
• soldat Gheorghe Ardelea, „mort la Iaşi în august 1 944";
• soldat Gheorghe Şoaita, Din Regimentul 1 Pioneri; „a fost dat dispărut în
august 1 944, în luptele din Câmpia Sărată - Tătărăşti, Basarabia";
• soldat Gheorghe Ionei, din Batalionul 22 Vânători Munte, „mort aproape de
Bmo, în 1 945";
• soldat Vasile Ipolit - (nu se cunosc date);
• soldat Nicolae lambor, din Regimentul 1 8 Dorobanţi, „dat dispărut în luptele
de la Iaşi din august 1 944";
• soldat Gheorghe Stanciu, din Regimentul 7 Artilerie Grea, „rănit în Munţii
Tatra, a murit la Paloş";
• soldat Gheorghe Sorea, din Regimentul 90 Infanterie, „rănit în Munţii Tatra

1 945, a murit în 1 94 7, la Spitalul M ilitar Braşov"; înmormântat în cimitirul
Paloş în Parcela Eroilor.
*
* *
Războiul românesc al Reîntregirii s-a purtat şi pe plaiurile pălăşene.

Astfel în ziua de 4 septembrie 1 944, s-au dat lupte crâncene şi la postul fix
grăniceresc Paloş. Aici a căzut eroic soldatul Ioan Dinu, ucis de hitlerişti pe când
încerca să restabilească legătura telefonică cu compania sa.
(colonel Dumitru Enache, locotenent-colonel Constantin Tatu,
„În primul eşalon", pagina 22)
*
* *
Credinţa în Dumnezeu, în dreptatea cauzei pentru care românii s-au jertfit
de-a lungul timpului, a fost cultivată permanent de preoţimea română.
Aproximativ 200 de ani, protopopiatul Comitatului Bălgradului de Sus, cu 60 de
parohii în subordine, a funcţionat la Paloş. La 1 784, preoţii adunaţi în localitate,
au fost îndrumaţi de protopopi să-şi îndemne enoriaşii să se alăture revoluţiei lui
Horia, Cloşca şi Crişan, luptei acestora pentru libertate şi dreptate socială.
În amintirea acestor Apostoli ai B isericii Creştine, a fost pusă pe faţada
Căminului Culutural o placă memorială cu următorul text: „AŞEZATU-S-A
ACEST SEMN DE CINSTIRE A TRECUTULUI ÎN AMINTIREA VREDNICEI
PREOŢIMI ROMÂNE CARE ÎNTRUNITĂ AICI ÎN VREMEA REVOLUŢIEI LUI
HOREA DIN 1784 A ÎNDEMNAT PE ROMÂNI SPRE DEZROBIRE. DIN PARTEA
A STREI TÂRNAVA MARE, CU AJUTORUL BISERICII DIN PALOŞ ÎN ANUL
DOMNULUI 1 935, MARTIE 25, CA SĂ FIE IZVOR DE MÂNDRIE ROMÂNILOR
PENTRU TOATE VREMURILE".
RACOŞ
În anul 1 996, enonaşn
bisericii reformate din Racoşul
de Jos au înălţat la intrarea în
curtea bisericii un frumos
monument dedicat fiiilor satului
căzuţi în cele două războaie
mondiale.
Construit pe o platformă din
beton de 5 ,0x4,0 metri, având un
soclu în două trepte, un piedestal
şi trunchiul de piramidă din
marmură cenuşie, ansamblul mo
numental realizează o înălţime
totală de 4,5 metri.
Este împrejmuit cu un zid din piatră lustruită, pe care au fost aşezaţi,

pentru decor, 1 1 stâlpi cilindrici din beton de forma unor obuze modelate înalte
de circa un metru. Pe trei din cele patru laturi ale monumentului sunt dăltuite
inscripţii şi numele militarilor decedaţi, evidenţiate cu bronz auriu, astfel:
„EMLEK 1 9 1 4 (AMINTIRE)
-
ANTAL S. J NOS, ANTAL J. JOZSEF, ANTAL G. MIHALY, ANTAL P. JANOS,

A
ANTAL A. MIHALY, ANDRE MOZES, ANDRE MIHALY, BOKOR MIHALY,
BOKOR I. JANOS, BACS J ANOS, BAGA SAMU, BAGA MIHAL Y, BALOG
ANDRĂS, BALLA MIHALY, HAJOS IMRE, DOBAI ZSIGMOND, DOBAI
ZSIGMOND, ESZTERGA ROS MOZES, FODOR ISTVAN, FODOR DENES, G ASPĂ R
SAMU ANDRAS, GASPĂR ISTVAN, HUSAR DENES, HUSAR ANDR Ă S,
KULCS AR JANOS, KAD AR D ENES, KERTESZ MIHAL Y, KOVAcs J ĂNOS,
KACSA JANOS, KOMSA G EZA, LAKATOS SAMU, LOVASZ ANDRĂ S, MAJOR
MIHĂL Y şi M EHES PETER pe o latură;
-
1914
NEMES DENES, NEMES JOZSEF, NEMES ANDRAS, NEMES T . J ANOS, NEMES
MIHALY, NEMES B. MIHALY, NAG6 J. JANOS, N AG6 TAMA S, NAG6 ALBERT,
PIV6 MIHALY, PIV6 SZ. MIHA LY, P AL ZSIGMOND, RAKOSI J Ă NOS, RAKOSI
ANDRĂS, RĂKOSI DENES, S0T6 JOZSEF, SZABO I. MIHĂLY, SZAKĂCS
ANDRĂ S, SZAKĂCS ZSIGMOND, SZAB6 GY. ZSIGMOND, SZAB O F. JOZSEF,
SZAB 6 F. MIHAL Y, SZAB 6 A. ISTVAN, SZAB 6 A. SAMUEL, SZAB O A.
ZSIGMOND, SZAB6 JOZSEF, szAsz MIHALY, szbcs G. ISTVAN, TOCAS J.
ISTVAN, TODOR JANOS, TERALA MIHĂ LY, VARGA ISTVAN, VAYNA
SĂNDOR, VAYNA MIHĂLY, ZSIGMOND SĂNDOR, ZSIGMOND MIHĂLY şi
SZAKĂCS JOZSEF pe o altă latură;
-
BEKE LEGYEN A HAZÂBAN ISTENTOL - 1940

(Să fie pace în ţară de la Dumnezeu)
ANTAL SZ. JOZSEF, ANDORK6 JANOS, ESZTERGAS ANDRĂ S, GOCSMAN
GYULA, GOCSMAN JANOS, GYIRKIS ANDRAS, GYIRKIS DENES, GYIRKIS
ARON, KERTESZ ANDRĂ S, SZOCS M. ISTVAN, LAKATOS GYULA, LASZLO
GYORGY, LASZLO ANDRAS,
MAJOR MIHALY, MAJOR JOZSEF, NEMES F. JOZSEF, NAG6 MIHALY, PISTA
JOZSEF, POKHE JOZSEF, ANTAL J ANOS, SIPOS ISTVAN, POP S ĂNDOR" pe -
latura di_!lspre alee; pe spatele obeliscului nu este inscripţionat nimic.

ln dosarul nr. 2/1 947 al Preturii Rupea, dosar aflat în arhiva Direcţiei
Judeţene Braşov, se găseşte o adresă din 1 7 februarie 1 947, a primăriei Racoş în
care, printre numele văduvelor celor jertfiţi în primul război mondial sunt
menţionate şi văduvele Florea Ileana, domiciliată pe strada Bărbat nr. 5 1 5, Ganga
Saveta, strada Bărbat nr. 5 1 3, Stoica Ana, strada Mică nr. 208 şi altele.
*
* *
În dimineaţa zilei de 2 septembrie 1 944 - relatează colonelul Dumitru

Enache şi locotenent-colonelul Constantin Tatu în lucrarea „În primul eşalon'',
pagina 1 20 - trupele Corpului de Munte au trecut la ofensivă pe un front larg. La
atacul din ziua respectivă a participat şi Plutonul de Grăniceri Pază Racoş
comandat de tânărul locotenent rezervist Constantin Straie, fiu al satului, pe care
acesta îl părăsise după cedarea părţii de nord a Transilvaniei. La semnalul general
de ofensivă, locotenentul şi subordonaţii săi .au fost primii care s-au avântat la
atac. După o luptă crâncenă, grănicierii au reuşit să pătrundă în poziţiile de
apărare ale inamicului. Viteazul ofiţer a căzut, însă, grav rănit; cu rana
sângerândă el şi-a îndemnat ostaşii să continue înaintarea. În jurul orei 1 2, ei îşi
îndeplineau misiunea - localitatea Racoşul de Jos. şi Sanctuarul său dacic erau
eliberate !
... fiii României nu pot răbda ruşine;
De semizei au sânge, au suflete de bravi,
Nu vor ca a lor ţară, de ghearele străine
Să fie sfişiată şi ei săfie sclavi ...
(Vasile Bob - Fabian,
„Glasul viitorului")
*
* *
„Csak az hal meg

Akit elfelejtenek "
(Numai aceia mor care sunt daţi uitării)

•
- inscripţie de pe piatra funerară -
În cimitirul reformat a fost construit, la

iniţiativa veteranilor de război şi a altor
oameni cu suflet evlavios din Racoş, un
mormânt comun pentru 5 prizomen
decedaţi într-un tren ce-i transporta în
U.R.S.S., în toamna anului 1 945 . Cadav
rele lor au fost aruncate din vagon la ieşi
rea din staţia de cale ferată spre Mateiaş.
Trupurile au fost înmormântate atunci, la 3
octombrie 1 945, în cimitirul reformat la
rădăcina a 5 cruci de mesteacăn.
Reînhumate în mormântul comun, au
fost acoperite cu o placă de 3,0x2,5 metri,
din beton mozaicat alb, pe care s-au fixat 5
plăcuţe inox cu numele, prenumele, anul
naşterii şi al morţii prizonierilor.
Numele lor au fost inscripţionate şi pe piatra funerară de le căpătâiul

mormântului, pe care sunt dăltuite următoarele:
„Itt nyugszanak (Aici odihnesc)
Anton Szakacs 1 908 - 1 945
Carol Bauer 1 897 - 1 945
Ioan Ramer 1 900 - 1 945
Iosif Blusen Rudemer 1 900 - 1 945
Richard Gross 1 906 - 1 945
A II V.G. habaru aldozatai" (Victime ale celui de al doilea război mondial)
*
* *
Racoşul de Jos, localitate atestată printr-un document din 1 276 „când

localnicii erau în ceartă cu saşii colonizaţi" (Octavian Iosif şi Ioan Iosif, în
monografia „De la Ţara Draosului la satul Drăuşeni - Vicisitudinile unei lupte de
supraveţuire - ") păstrează, între alte repere care i-au jalonat existenţa şi istoria,
un impunător castel şi o sărbătoare deosebită.
Castelul a fost construit în stilul tipic al Renaşterii, la 1 624, de groful
Sziiksăd Gyărgy - comandantul suprem al Armatei de Câmp din Principatul
Transilvaniei.
Este aşezat pe un platou, în mij locul principalelor puncte de pază din jur.
Înainte, spune legenda, pe acest loc era o mânăstire, care a fost demolată, iar
materialul a fost întrebuinţat la zidurile exterioare, înalte de 8,0 metri şi groase de
l ,O m. În partea sudică era o poartă unde un pod de lanţuri se lăsa peste şanţul
adânc care înconjura castelul.
De aici se întindea până la râul Olt un parc frumos, din care s-au păstrat
până de curând câţiva brazi înalţi. Pentru apărare, castelul a fost înzestrat cu
armament de diverse calibre.
În anul 1 694 castelul a devenit proprietatea lui „Bethlen Samuel, grof de
Beclean, Prefectul Tîmavelor şi căpitanul suprem al Scaunului Mureş - 1 700"
(inscripţie de pe emblema familiei Bethlen, săpată în piatra turnului din faţă). Mai
târziu, castelul şi moşia au devenit proprietatea familiei Teleki care, în anul 1 903,
a vândut-o locuitorilor din Racoş.
Cea mai mare sărbătoare a răcăşenilor, indiferent de naţionalitate şi
credinţă - arată autorii monografiei - este ziua de luni din a doua săptămână de
după Rusalii, când, la 1 848, pe 1 9 iulie, iobagii din Racoş, în frunte cu preotul, au
jurat în faţa altarului bisericii să-şi apere libertatea şi să serbeze ca ZIUA
LIBERTĂŢII - ziua desfiinţării iobăgiei - „cât va fi veacul !".
ROADEŞ
Pe Dealul Pietrele, la hotarul de nord-vest al Ţinutului, înconjurat de

păduri de foioase şi conifere, se află satul Roadeş. Localitatea, denumită la 1 356
Radus, organizată de coloniştii saşi la 1 369, şi-a pierdut treptat-treptat istoria şi
oamenii cu faptele lor demne, obiceiurile şi frumuseţea pitorească de odinioară.
Au rămas ruinele cetăţii de pe deal, uliţele ca vai de ele, multe case părăsite şi
devastate, oameni cu un viitor neguros.
Între cei mai vârstnici localnici, câţiva veterani, cu aureolă de eroi în
viaţă, jalonează, cu existenţa lor, drumul de luptă străbătut de roadeşeni în cele
două conflagraţii mondiale.
Ei sunt - sau poate nu mai sunt! - următorii:
• sergent major instructor PANDREA GHEORGHE GHEORGHE, de 82 ani,
luptător în „războiul sfănt contra bolşevismului";
• sergent CURTA NICOLAE, de 76 ani, luptător în vest;
• sergent MAN TEOFIL, de 86 ani, luptător în est;
• soldat DA VID MA TEI, de 98 ani, contemporan cu primul război mondial
şi luptător în campania din est în cel de-al doilea război mondial.
Din relatările lor şi din documente de arhivă a fost reconstituită, în rândurile
de faţă, o succintă istorisire despre eroii satului şi locurile care le poartă amintiri.
Astfel, se spune că pe vremuri, la intrarea în sat, pe stânga drumului, dincolo de
cimitir, pe locul numit de roadeşeni „Şroaivăn", erau 6 morminte cu cruci de
lemn ale românilor, saşilor şi ţiganilor (rromilor) morţi în război. Aci, de Ziua
Eroilor - la Înălţarea Mântuitorului Iisus Hristos, se ţineau slujbe de pomenire,
cânta fanfara, se depuneau flori la căpătâiul celor căzuţi. Azi, peste aceste lăcaşuri
ale odihnei veşnice, trece drumul forestier, trec maşini, căruţe, oameni nepăsători,
animale!
Documente de arhivă arată - şi localnicii bătrâni confirmă - că în multe
locuinţe din sat au trăit în perioada interbelică, ca şi după aceea, văduve şi orfani
de război din familii precum Berescu, Chiş, Herbert, Kraft, Ludwig, Nistor, Piti,
Ţânţăreanu, Zultner şi altele. (dosar 1.0.V.R. nr.5 Pretura Rupea - Direcţia
Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale)
În anii 1 94 1- 1 945, alţi roadeşeni au căzut pe câmpurile de onoare, printre
care:
• CURTA ION, la Prut, în Basarabia, în anul 1 944;

• DA VID IRONIM, în vest, după ce a luptat pe ambele fronturi;
• HEITSCH GEORG, mort în U.R.S.S. -;
• HERBERT IOHANN MARTIN, mort la Karpova, Rusia -;
• PORA NICOLAE, căzut la Cotu Donului;
• REISS MARTIN, căzut şi el la Cotu Donului.
Eroii satului Roadeş, decedaţi sau încă în viaţă, nu au o troiţă ori un

însemn de aducere aminte. Numele lor se vor pierde în uitare, ca şi locurile pe
care le-au sfinţit cândva!
UNGRA
. . . Eroii noştri-s aur sufletesc

şi aripi ascunse înălţării noastre, -
pe cerul ţării iată-i strălucesc
în chip de astre, cu vieţi de astre...
(Alexandru Andriţoiu,
„Eroii")
La câteva sute de metri de malul drept al

Oltului, pe deal, la intrarea în comuna Ungra, se
înalţă un monument sculptural. Reprezintă ale
goric Patria-mamă, recunoscătoare atât Celui
Atotputernic cât şi fiiilor săi - Eroii, pentru
VICTORIA obţinută pe câmpurile de onoare ale
zeului Marte. Crucea din mâna dreaptă, întinsă
spre înalturi, simbolizează Credinţa nestrămutată
în Dumnezeu; ramura de lauri din mâna stângă
încununează frunţile soldaţilor ala căror suflete s
au ridicat la Ceruri. Statuia, un personaj feminin,
este aşezată pe un piedestal cilindric ornamental,
dispus deasupra corpului paralelipipedic al
monumentului care, la rândul său se reazemă. pe
un soclu înalt construit din piatră de râu fasonată.
Întreg ansamblul monumental, înalt de 4,5 metri, este înălţat pe o ftm
daţie-platformă din beton mozaicat. Împrejmuirea a 50 metri pătraţi, este realizată
din grilaj metalic. O alee cu dale din beton, trepte de acces, brazi şi flori
împodobesc unul din cele mai frumoase însemne memoriale din Ţinutul
Cohalmului. Doi lei din piatră, montaţi pe piedestal, decorează monumentul.
Cercetătorii spun că leii provin din strămoşul Ungrei de azi, anticul castru roman
PONEUS VETUS, tabără militară cu trupe din Legiunea a XIII-a „Gemina",
dispuse pe ambele maluri ale Oltului.
Pe faţadele de sub rotonda statuii, sunt fixate plăci din marmură cu
inscripţii, nume ale eroilor şi autorul lucrării, astfel:
,,ÎN MEMORIA EROILOR COMUNEI

1914 - 1918
OPREA IOAN Plut. HALMAGY MIHAIL Serg.
NOAGHIU NICOLAE Plut. KORODI IOAN Caporal
NOAGHIU IOAN Caporal TSCHOHL OTIO Frunt.
MATEI GHEORGHE Frunt. BARTHMES MIHAIL
BONTEA GHEORGHE Frunt. FILIP IOAN
BLAGA GHEORGHE HALMAGY ANDREI
NOAGHIU IRONIM HOMNER ANDREI
OPREA BUCUR KRAUSZ MIHAIL
OPREA CAZAC GHEORGHE KUTI ANDREI
OPREA ZAHARIE PREDIGER ANDREI
POPA NICOLAE SCHMIDT IOAN
RADU GHEORGHE SZAKATSCH SAMUEL
ŞCHIOPU NICOLAE TOMP IOAN
TOMA GHEORGHE TSCHOHL FRANZ
HOMNER MIHAIL WAGNER IOAN
DUŢI PAVEL IAGĂR NICOLAE Serg.
BARTOŞ SAVU IOJI GAVRIL Caporal
BREDEL IOAN IOJI IOAN Caporal
AVRAM PETREA MAXIM GHEORGHE
BARTOŞ GHEORGHE MAXIM NICOLAE
BARTOŞ MARTIN MUSI GHEORGHE
BREDEL GHEORGHE MUSI IOAN
BREDEL GHEORGHE SOMU GHEORGHE
CAZAC GHEORGHE SOMU IOAN
HAIDU IOAN SOMU MARTIN
TOMP FRIDERIC Lt. VAIDA IOAN
RIDICAT DE CĂTRE COMITETUL ŞCOLAR COMUNAL ANUL 1 936

TOMPA J. SCULPTOR TG.M."
Placa, din mannură albă de 70x40 centimetri, cu eroii comunei căzuţi în

cel de al doilea război mondial îşi are, de asemenea, locul cuvenit pe faţada
monumentului şi conţine unnătoarele nume: ADAM GHEORGHE, ADAM IOAN,
BARTOŞ NICOLAE, BÂRSAN GHEORGHE, BINDEA GHEORGHE, CHI ŢEA ION,
FILIP ANDREI, PORUMB IOAN, PORUMB NICOLAE, PORUMB VICTOR, SAVU
GHEORGHE, ŞERBAN IOAN, ŞOMU VASILE, VAIDA GHEORGHE şi VAIDA
IOAN.
Despre Monumentul Eroilor ca şi despre unele monninte cu militari
căzuţi pe hotarul localităţii Ungra, un document cu nr. 97/23 septembrie 1 940,
întocmit de notarul C. Boeru consemnează laconic:
„ . . - monumentul eroilor/ 1 927; Primăria şi o mică colectă; 50 stânjeni
.
pătraţi; reprezintă Patria recunoscătoare, eroilor căzuţi în războiul mondial;
- mormântul de la cimitirul evanghelic lutheran/1 9 1 6; ridicat şi

întreţinut de biserica evanghelică lutherană; 1 stânjen pătrat; <erou căzut în lupta
cu Ungurii>;
- mormântul de la gară/ 1 9 1 6; Primăria; 1 stânjen pătrat; <erou căzut
în lupta cu Ungurii>;
- mormântul de la <Steiner>/ 1 9 1 6; Primăria; 1 stânjen pătrat; <erou
căzut în lupta cu Ungurii>;
- mormântul din <Aus>/ 1 9 1 6; Primăria; 1 stânjen pătrat; <erou
maghiar căzut în lupta cu Românii> . . ."
(dosar nr. 5011 943 al Preturii Rupea, în Arhivele Naţionale - Braşov)
VĂLENI
. . . Şi când căzuţi în luptă, veţi zace în ţărână,

Când nu vă veţi întoarce acasă, voi cei morţi,
Pe prispa unei case va plânge o bătrână,
Va plânge-o fată blondă în umbra unei porţi ...
(Mircea Dem Rădulescu,

„Ultima noapte")
În curtea bisericii cu hramul

„Sfânul Nicolae", obştea satului a
ridicat în anul 1 969 un obelisc cu
cruce treflată. Executat din beton
mozaicat, din două elemente
paralelipipedice, separate printr-o
bordură, obeliscul are sculptate pe
plăci din marmură gri anii celor
două războaie mondiale, numele
eroilor şi inscripţia-epitaf:
,,SLAVĂ VOUĂ EROILOR

1914 - 1918
Serg. GALEA GHEORGHE "

TICĂ GHEORGHE
Sold. BOERIU PĂTRU "
RĂGNEALĂ IOAN
"
PĂTRU IOAN POPOVICI GHEORGHE
"
NEAGOŞ GHEORGHE RENCIU BUCUR
BOERIU ISĂICĂ "
PITICAŞ IOSIF
FILIP GHEORGHE "
BOIER ANDREI
1 939 - 1 945
Plut. maj. POL ALEXANDRU "
BOERIU NICOLAE
Serg. TR. BOERIU NICOLAE * HORVAT IOSIF
Sold. ŞONERIU ZAHARIA "
TICUŞAN IOAN
"
ROŞCA IONEL "
OAIDĂ AUGUSTIN
NEAGOŞ IONEL "
BACIU IOAN
"
DRĂGHICI IONEL MUNTEAN IOAN"
"
SONERIU CONSTANTIN
Pe o placă de pe corpul inferior este scris „Ridicat în anul 1 969".

Alăturat se află un însemn memorial cu cruce din beton mozaicat, ridicat
de preotul Drăghici, pe a cărui placă de marmură scrie „Eroul Ionel Drăghici . . . "
*
* *
... Din zei de-am.fi scoborâtori,

Cu-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit:
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câne-nlănţuit...
(George Coşbuc,
„Decebal către popor")
Sergentul major P.M. cu termen redus,

învăţătorul Boeriu Nicolae* este unul din eroii
înscrişi pe obeliscul din Văleni, căzut în cel de
al doilea război mondial.
S-a născut la 25 septembrie 1 9 1 5. A fost unul dintre tinerii satului cu o
comportare foarte bună atât în familie, cât şi la şcoală. La 23 august 1 944, era
concentrat la Grupul de Cercetare al Diviziei 1 8 Infanterie. A participat la luptele
insurecţionale, apoi la încleştările din zona Feiurdeni, capturând cu subunitatea sa
prozonieri şi tehnică de luptă. În octombrie 1 944, în satul Unguraş, a pus pe fugă
un detaşament de pioneri hitlerişti care intenţionau să arunce în aer trei poduri.
La 26 octombrie 1 944, pe timpul unei misiuni de cercetare în zona
localităţii Nyirvasvări, Ungaria, a fost grav rănit; bravul oştean Nicolae Boeriu a
încetat din viaţă în drum spre spitalul din Carei. A fost decorat, post-mortem, cu
medalia „Virtutea Militară" clasa a II-a şi avansat la gradul de sergent major.
(volumul „Povestesc veteranii", paginile 1 05 - 1 06)
VISCRI
Localitatea este o veche aşezare a Ţinutului Cohalmului; la 1 23 1 , se

numea „villa Albe ecclesie", iar de la 1 854, pe lângă denumirea săsească
Weisskirch sau ungurească Szasz Feheregyhăza, a avut-o şi pe cea de Giscriu,
apoi Viscri.
De-a lungul anilor, locuitorii satului au dat piept, atât cu vitregiile
vremurilor, cât şi cu mulţi duşmani pe care i-au înfruntat pe câmpurile de luptă.
Documente din fondul primăriei Viscri, existente la Arhivele Naţionale - Braşov,
conţin nume de părinţi de eroi, văduve, invalizi şi orfani de război din ambele
comflagraţii mondiale.
Din Războiul Întregirii au fost - îşi amintesc localnicii - cinci morminte
de eroi pe Dealul Dumbrava; astăzi ele nu mai există.
În timpul Războiului Sfănt al Reîntregirii, cel puţin 1 2 tineri din sat au
murit ori au fost daţi dispăruţi pe frontul de est. Aceştia sunt:
• Adam Nicolae Petru, contingent 1 934, din Regimentul 85 Infanterie, dispărut
în Rusia, în iarna anului 1 942;
• Babeţ Moise Vasile, contingent 1 942, din Regimentul 3 Dorobanţi, mort la 28
ianuarie 1 943, în Rusia;
• Becheş Maria Ghe., contingent 1 933, din Regimentul 26 Artilerie, dispărut în
1 943, la Odessa;
• Brumar Simion Ioan, contingent 1 94 1 , din Regimentul 82 Infanterie, mort la
20 decembrie 1 942 -;
• Crişan Aneta Nicolae, contingent 1 934, din Regimentul 85 Infanterie, mort -;
• Femolend Mihail Mih., contingent 1 942, din Regimentul 2 Dorobanţi,
dispărut la 24 decembrie 1 942 -;
• Femolend Sara Ioan, contingent 1 938, din Regimentul 1 0 Călăraşi, dispărut la
28 februarie 1 942-;
• Guist Mihail Ioan, contingent 1 937, din Regimentul 1 0 Călăraşi, mort la 1 1
noiembrie 1 942- ;
• Guist Mihail Mihail, contingent 1 94 1 , din Regimentul 3 Dorobanţi, mort la 20
august 1 94 1-;
• Seibet Mihail Mihail, contingent 1 936, din Regimentul l Dorobanţi, mort la
1 7 noiembrie 1 94 1 -;
• Suciu Nicolae Ioan, contingent 1 934, din Regimentul 9 1 Infanterie, dispărut la
2 februarie 1 943 -;
• Wagner Mihail Mihail, contingent 1 925, din Regimentul 23 Vînători, mort în
1 94 1 -.
(tabel nominal semnat de primarul Ioan Brumar la 1 1 decembrie 1 946,
înregistrat sub nr.962 - Primăria Viscri)
În sat nu sunt monumente sau troiţe ale eroilor.
În biserica ortodoxă există un tablou cu eroi români căzuţi în cel de-al

În biserica evanghelică se află o placă din marmură cu eroii saşi ai
localităţii morţi sau dispăruţi în cele două războaie mondiale.
Însemne memoriale simple, modeste, dar care vor aminti peste timp
urmaşilor despre moşii şi strămoşii lor eroi !
„. Ca tunetul de vară
Un tulnic din păduri
Trezeşte văi şi dealuri,
Străbate munţii suri:
,J)e câte ori sunat-am

În vreme de nevoi,
Venit-au moşii voştri
Tot cete de eroi!... "
(Andrei Bârseanu,
„Un falnic glas")
Acesta a fost Ţinutul Cohalmului, cu istoria localităţilor sale, cu

martirii şi eroii săi care i-au apărat fiinţa şi cu monumentele care-i
înnobilează aşezările şi plaiurile.
-
- -
- "";.„._.,,=-,.,_:;:"
- . „ -
-."!''.'#l'c!lfi '!};,'.,,,.
" •
·- "
- --
"""" """"
ŢARA FAGARAŞULUI
Ţara Făgăraşului 317
ŢARA FĂGĂRAŞULUI
„Ţară a Făgăraşului ... O urbe şi peste şasezeci de sate formează această

lungureaţă regiune - scria Bogdan Petriceicu Haşdeu la 1 873 în „Istoria critică a
românilor" - una din cele mai frumoase prin varietatea siturilor (peisajelor - n.a.),
prin mulţimea pâraielor, prin şes şi plai, prin sănătate şi vigoare, prin suflare·
românească... " .
Formaţiune statală prefeudală (secolele IV - X), această frumoasă
întindere dintre apa Oltului şi munţii cei înalţi, s-a numit mai întâi „Terra
Blachorum", apoi „Ţara Oltului" (Ardelenesc) şi „Ţara Făgăraşului". Documente
ale vremii consemnează un fapt care atestă această denumire: la 14 iulie 1 372
Vladislav Basarab, „Voievodul Ţărei Româneşti, ban de Severin şi ducele
Făgăraşului", a dăruit unei ramuri a neamului basarabesc „ . . cinci sate lângă Olt
.
în ţara Făgăraşului ... ". De asemenea, în actul din 1 387, Mircea cel Bătrân apare
ca „duce al ţărei de peste munţi a Făgăraşului''.
În 1 599, Voievodul Mihai Viteazul, înainte de a ajunge triumfător la Alba
Iulia pentru a se înscăuna „domn al Ţării Româneşti şi al Ardealulut', a luat mai
întâi „în stăpânire" Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului, cu „cetatea Domniei
noastre" în care şi-a adăpostit familia.
Timp de mai multe secole, până în 1 886, Ţara Făgăraşului a fost Ducat,
apoi Comitat cu 77 de localităţi, pentru ca după Marea Unire de la 1 Decembrie
1 9 1 8, să devină judeţ de sine stătător al României Mari. La 1 Decembrie 1 9 1 8
Ţara Făgăraşului avea un Consiliu Naţional Român Comitatens, compus din 52
de membri, şi o Gardă Naţională cu peste 2700 de oşteni (Ioan Vlad, „Braşovul şi
Marea Unire", paginile 209-2 1 1 ).
În 1 950, judeţul Făgăraş a fost desfiinţat abuziv ca formă administrativ
teritorială, mare parte a Ţării Făgăraşului intrând în componenţa fostei regiuni,
respectiv a judeţului Braşov.
Istoria consemnează, totodată, şi momentele deseori tragice ale existenţei
oamenilor acestor locuri, de la năvălirile barbare, ocupaţiile străine, până la
războaiele de Independenţă şi de Întregire a Neamului Românesc.
Respectându-şi cu sfinţenie martirii şi eroii săi dintotdeauna, locuitorii
Ţării Făgăraşului au înălţat, în mai toate aşezările lor, altare de cult şi recunoştinţă
în memoria celor jertfiţi. Cine priveşte monumentele şi troiţele de la Beclean,
Cincu - Şcoala generală, Camăna de Jos, Copăcel, Drăguş, Dridif, Făgăraş -
Unitatea militară, Felmer, Hârseni, Beni, Mărgineni, Părău, Râuşor, Rucăr, Sebeş,
Staţiunea Sâmbăta, Şercăiţa, Veneţia de Jos, Victoria, Viştea de Jos, rămâne
impresionat de frumuseţea lor impunătoare, de mesajul lor spiritual. Sunt, este
adevărat, şi localităţi unde se pare că oamenii, fie şi-au uitat eroii, fie că au rămas
nepăsători la deteriorarea sau profanarea unor însemne memoriale. Dar Cel de
Sus poate că le va îndruma cugetul şi simţirea spre fapta bună, creştinească, spre
respectul faţă de înaintaşii lor ucişi pentru un Crez şi un Vis sfânt, sau căzuţi cu
arma în mână pe fronturile de luptă ale războaielor, ori pe crestele însângerate ale
munţilor din Ţara Făgăraşului!
FĂGĂRAŞ
Municipiul din mijlocul ţării, atestat documentar la 1 29 1 într-o diplomă

transilvană, este cunoscut ca fiind o aşezare străveche a daco-romanilor începu
tului de mileniu I.
„... Ce nu trezeşte pentru noi numele acesta de Făgăraş? scria în anul
-
1 906 marele istoric Nicolae Iorga - În ceaţa timpurilor celor mai îndepărtate vezi
satul românesc de lângă pădure, care-şi ia numele de la fagul ocrotitor, din care
s-a făcutjăgăraş . . . ".
De-a lungul vremurilor, Făgăraşul a cunoscut o ascensiune continuă. Sat,
mai apoi târg în evul mediu, a devenit încă din secolul XII, centru politic, militar,
administrativ şi „Scaun superior de j udecată" (secolele XVI-XVII).
Din punct de vedere militar, a fost aproape 200 de ani (secolul XVIII -
1 867) sediu al garnizoanei militare austriece, apoi reşedinţă a căpitanatului
districtual, până la 1 Decembrie 1 9 1 8 când în vârful turnurilor de apărare ale
oraşului a fost înălţat drapelul Legiunii militare a Făgăraşului. Mai presus de
toate, însă, Făgăraşul, cu legendara lui cetate, a fost, este şi va rămâne în
conştiinţa localnicilor, a tuturor românilor, „Casa lui Mihai Viteazul", a familiei
bravului martir, Unificator al provinciilor româneşti.
Momentele de istorie făgărăşeană, cu martirii şi eroii săi, sunt dăltuite şi
imortalizate pe pietrele monumentelor, pe lemnul troiţelor şi crucilor memoriale
ridicate pe cuprinsul municipiului.
In cimitirul ortodox, pe aleea de Nord, în mij locul a 38 de cruci metalice
închinate memoriei eroilor români necunoscuţi căzuţi · pe meleagurile Ţării
Făgăraşului în primul razboi mondial, se afla mai demult o cruce din lemn de
stejar pe braţele căreia erau sculptate cuvintele: „ACI ODIHNESC ÎN DOMNUL
EROII NEAMULUI CĂZUŢI ÎN RĂSBOIU LA 1 9 1 6. ÎN VECI AMINTIREA
LOR. RIDICATĂ DE MAIOR BĂNCESCU GV.". La această cruce se ţinea
slujba de pomenire a eroilor în Ziua Înălţării la Ceruri a Domnului.
��
t:��-
� �
�
�!';;�.;,ţ
t„„
;i· .
. . . Noi am murit pefronturi pentru ţară,
Dar dacă drama ei ne va chema
.
..
I� Putem să înviem a doua oară,

Să mai murim odată pentru ea.
Semnăm aici cu viaţa şi cu moartea,

Cu tot ce am iubit şi ne-a durut,
Să vă găsească-n bună pace cartea
Ce-am scris-o Noi, Erou Necunoscut.
(Adrian Păunescu,
„Scrisoarea Eroului Necunoscut")
Ţara Făgăraşului 3 19
Şercăiţa - Monumentul eroilor
Acum, în locul crucii-simbol, a fost ridicată.. o troiţă din lemn. Totuşi,

familiile celor căzuţi pe front şi veteranii de război se întreabă unde se află
Crucea Eroilor Neamului? În Războiul de Independenţă, în cel al Întregirii, şi cel
al Reîntregirii s-au jertfit prea mulţi făgărăşeni pentru a nu avea o Cruce a lor! Şi
asemenea exemple sunt numeroase! Familia Cernea avea pe front în 1 9 1 6 trei
fraţi: căpitanul Virgil Cernea în Serbia, Liviu Cernea în Galiţia şi Victor Cernea,
de 2 1 de ani, stegar în Regimentul 50 Infanterie (a murit pe frontul italian şi a fost
înmormântat la Arsiero). Sergentul Demeter Ioan din Regimentul 89 Infanterie a
decedat prin octombrie-noiembrie 1 9 1 9 pe frontul de pe Tisa, Szolnok .
. .. Aducefiernl moarte 'n şuer
Şi prăbuşire pe pământ,
Se frânge cântecul dinfluer
Şi pare-un cântec de mormânt...
(Al. Mateevici - poet ş i preot militar basarabean,
„Văd prăbuşirea")
O moarte tragică a avut sublocotenentul Pavel Grigoraş. Tânărul notar a
fost trimis pe frontul Galiţiei în ajunul nunţii sale! Unul din camarazii de luptă,
Octavian C. Tăslăuanu, relata în volumul „Hora obuzelor, scene şi icoane din
război" moartea tragică a ofiţerului: . . lângă tânăro/ jăgărăşan a explodat un
„ .
obuz dar nu l-a rănit, ci doar l-a dezechilibrat după care Pavel Grigoraş a ieşit
pe o ridicătură în faţa inamicului şi a început să cânte din fluier. O grindină de
proiectile îl învălui ... şi dispărn într-un ciclon de ţărână... I-am găsit numai capul
şi fluiernl... Pe crncea de mormânt s-a scris «Sublocotenent Pavel Grigoraş a
murit cântând din fluier, în hora obuzelor, la sfârşitul lui octombrie 1914».
O altă tragedie care a cutremurat Făgăraşul în vara anului 1 9 1 6 a fost
aceea a familiei doctorului avocat Ion I. Şenchea. După ce fiul său,
sublocotenentul Aurel I. Şenchea, a murit ca un erou în luptele de dincolo de
Dunăre, avocatul Şenchea, om de mare curaj civic şi politic, apărător al
drepturilor românilor şi al intereselor naţionale în Comitatul Fagaraş, a fost
arestat într-o noapte, când armata română se afla la numai trei kilometri de
Făgăraş, şi executat mişeleşte, într-o suburbie a oraşului, fără nici o judecată, din
ordinul unui căpitan de jandarmi ungur; . . bărbatul de 53 de ani, robust şi tare
„ .
ca o stâncă relata ziarul Adevărul din 1 9 ianuarie 1 924 a fost împuşcat hoţeşte
- -
şi arnncat în groapa făcută la iuţeală.. , " (Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire"
pagina 1 02). O placă memorială amplasată în Piaţa Republicii nr.22 este închinată
celui ucis la 8 septembrie 1 9 1 6 .
Aceşti martiri ş i eroi a i Întregirii, precum ş i alţii c a e i merită să aibă
Crucea lor, însemnul lor memorial, spre veşnică aducere aminte! Şi vor avea!
Din iniţiativa Asociaţiei Veteranilor de Război şi a Asociaţiei „CULTUL
EROILOR" filiala Făgăraş, în centrul municipiului, în vecinătatea legendarei
Cetăţi, va fi înălţat un impunător Monument al Eroilor făgărăşeni.
Proiectat de colonelul (r) Titus Oană, ansamblul monumental va fi
construit din beton armat, cu mozaic marmorat, pe o platformă din beton
mozaicat cu ciment colorat în roşu. Înălţimea totală a obeliscului va fi de 7,5

metri. Ornamentat cu însemne ostăşeşti - scut, sabie, cască militară, ramură de
laur - crucea şi flacăra veşnică a recunoştinţei în terminal, monumentul va avea
pe ambele feţe plăci de marmură albă cu inscripţia: „GLORIE EROILOR JERTFIŢI
PE ALT ARUL PATRIEI".
Macheta viitorului monument al eroilor făgărăşeni
*
* *
Noi suntem mulţumiţi c-un drum de moarte,
Am semănat destule jertfe-n vânt;
Ne-ajunge noaptea neagră din mormânt,
Şi umezeala scândurilor sparte.
(V. Posteucă,
„Exod")
Pe latura sud-vestică a cimi
tirului civil, în colţul dintre gar
dul de beton al blocurilor de lo
cuinţe şi cimitirul reformat, se af
lă 5 1 semne de căpătâi din piatră
aparţinând unor militari străini -
austrieci, maghiari şi de alte na
ţionalităţi - morţi în războiul
mondial 1 9 1 4-1 9 1 8. Pe pietrele
mormintelor, unele din ele
smulse din pământ, deteriorate,
sunt înscrise, sub semnul crucii, numele şi data morţii acestora. Aspectul
neîngrij it, urmele neşterse ale profanării, dovedesc că responsabilii din Făgăraş ai
acestor comunităţi nu dau, măcar ei, atenţia cuvenită conaţionalilor lor care au
luptat şi au căzut sub un j urământ militar şi un drapel al lor!
De aceeaşi „atenţie " au avut parte şi parcelele cu militari italieni ori sârbi
ce-şi găsiseră, cândva, loc de odihnă veşnică între ceilalţi răposaţi. Peste
osemintele lor, Administraţia a amenajat alei, a ridicat alte însemne . . . civile!
*
* *
După încheierea celui de-al

doilea război mondial, pe aleea Sudică
a cimitirului ortodox, a fost ridicat un
obelisc lângă care au fost plantate 48
de lespezi din beton cu inscripţia în
limba rusă „Eroului sovietic necu
noscut 1 944", precum şi 35 de cruci
-
din piatră, înalte de 1 ,0 m, ne

inscripionate ! Întreg ansamblul s-a
dorit a fi un cimitir mixt româno
sovietic simbolic (fără morminte).
Obeliscul, înalt de 5,0 metri avea, în perioada comunistă, o stea roşie în
terminal şi o placă din marmură cu un text bilingv ce glorifica armata sovietică
eliberatoare şi pe ostaşii ei. După Revoluţia din decembrie 1 989, în anul 1 994,
steaua a fost înlocuită cu o cruce sculptată, iar epitaful a fost simplificat:
„SLA VĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ EROILOR". Atât!
O floare rară în acest peisaj o reprezintă existenţa, lângă cimitirul simbolic, a
două frumoase cruci memoriale din beton şi marmură, înălţate în amintirea a
doi ofiţeri români căzuţi în Războiul Sfânt al Reîntregirii României:
„ ... EROU LOCOT. REZ. TITUS HA ŢIEGAN,

AVOCAT, MORT PENTRU PATRIE LA 28
NOEMBRIE 1 942 ÎN ETATE DE 29 ANI";
„EROU CPT. SÂRBU TIBERIU DIN MARINA
REGALĂ CĂZUT LA DATORIE LA 20
AUGUST 1 944".
*
* *
„ ... Gafaţii scria Nicolae Iorga la 1 906 sunt un rând de case săseşti,
- -
locuite de români, de-a lungu.I unui drum prăfos sau tinos şi în jurul gârbovei
bisericuţe... ". Astăzi Galaţi este un modem cartier al Făgăraşului, situat pe malul
drept al Oltului de-a lungul şi de-a latul şoselei asfaltate ce urcă în serpertine,
printre şiruri de nuci, către Dealul Crucii, spre comuna Şoarş.
Pe strada Gheorghe Doja, în curtea din
faţa gârbovei bisericuţe cu hramul „Sfântul Ioan
Botezătorul'', se află un monument cu pajură.
Construit din gresie de Perşani, este înalt de 4,5
metri şi alcătuit dintr-o fundaţie de beton, soclul
în cinci trepte, piedestalul cubic, corpul paraleli
pipedic şi o paj ură din bronz pe o cască militară
aşezată în terminalul monumentului. Sub pajură
este dăltuită în relief o coroană de lauri cu o
cruce în interiorul ei (cândva erau inscripţionate
cuvintele „PRO PATRIA"). Pe faţada dinspre
stradă este dăltuit următorul text: ,,În amintirea
eroilor din comuna Galaţi căzuţi pe câmpurile de
luptă în războiul mondial 1 9 1 6- 1 9 1 8. Ridicat de
Soc. Rom. de ajutor şi cultură OLTUL din
comuna Galaţi Jud Făgăraş în anul 1 93 1 ".
Lateral dreapta, pe piedestal este scris numele
•.
constructorului - meşterul pietrar Dănilă Şnaidăr

din Perşani.
Documente de arhivă şi de evidenţă parohială menţionează numele al mai
multor eroi căzuţi pe diferite fronturi ale primului război mondial:
soldat Albu Gheorghe, din Regimentul 3 1 Infanterie, „a repasat într'un spital
din Italia, i s 'a tras clopotul la 3 1 mai 1 91 9" ;
soldat B ârcea Ioan,din Batalionul 2 - Regimentul 3 Infanterie,26 ani, „mort
în 21 novembre 1914 în Rusnova din Galiţia";
soldat Ganea Ioan,răposat în 1 5 mai 1 9 1 6;
Leancă Bucur şi Leancă Ioan, din Regimentul 23 Infanterie, morţi (fără date);
Mărhar Petru, june mort la 2 aprilie 1 9 1 8 „lovit de şrapnea";
Oană Nicolae, căzut în 1 9 1 6, în Albania;
Păcală Acsente Gheorghe, ,,june cojocariu din Galaţiu, aducându-se la
cunoscinţă la 21 novembr? 1915 moartea de erou pe câmpul de luptă de nord
(Galiţia), i s 'a făcut înmormântarea cinstit" preot paroh Nicolau Aron;
-
Nicolae Râpa, june, „anul, luna şi diua morţii 191 7 Maj 10. . . , a murit moarte
de erou . . . ";
Scoferciu Nicolae , mort în Rusia, 1 9 1 6, „ ... în 9 Maiu 1 920 i s 'a tras
c/opotele, făcându-i-se slujba, ridicat cruce";
Toader George, 1 9 ani, june, mort 1 1 iulie 1 9 1 6, înmorm. 1 3 iulie 1 9 1 6 Brtin,
Moravia, „a murit moarte de erou";
Toader Petru, din Regimentul 23 Infanterie, mort (fără date);

soldat Ţerec Petru, ,,Regimentul 3 I. Cp.4, căsătorit, prizonier în Rusia,
Krasnojarsk, mort la 20 iunie 1915";
Vişa Petru, str. Galaţului 22, căsătorit, din Regimentul 31 Infanterie, dispărut
la 14 septembrie 1 9 1 6 în România, precum şi Gheorghe Parfirie Tatar,
Axente Ţopa, Ioan Savu, Ioan Păcală, Gheorghe Visea, Gheorghe Bârghişan,
Alexandru Aron, Grigore Leancă şi Nicolae Ţerec.
(OFICIUL PAROHIAL GR. OR. DIN GALAŢI - registrul „Protocolul morţilor
Galaţi 1 Octomvrie 1 903-1 942"; Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov,
dosar nr. 44/1 923 Prefectura Făgăraş - Galaţi 2 1 mai 1 923). De asemenea, în
dosarele nr. 27/ 1 92 1 , nr.28/ 1 922 şi nr.44/ 1 923 ale primăriei oraşului Făgăraş -
primar D.I. Popa, sunt menţionate datele a 78 de făgărăşeni morţi sub steaguri
străine sau româneşti, a 46 de dispăruţi pe diferite fronturi, precum şi a altor
văduve din primul război mondial.
În cel de-al doilea război mondial, oraşul Făgăraş a dat alte jertfe dintre
locuitori săi. Documente din fondul Arhivelor Naţionale - Braşov şi registrul
parohiei Galaţi menţionează numele a 44 de morţi şi dispăruţi, atât pe frontul din
Est, cât şi pe cel din Vest (dosarul nr. 4/ 1 942 - primăria Făgăraş, dosarele nr.
3/1 942 şi nr.23/1 946 - Oficiul Judeţean 1 .0.V.R. Făgăraş, precum şi volumul doi
al registrului „Protocolul morţilor" - Galaţi, Făgăraş). Mulţi dintre eroi au fost
decoraţi pentru faptele lor de arme cu cele mai înalte distincţii ale războiului:
• locotenent-colonel Langa Nistor Tartulian, mort la 6 iunie 1 944, pe frontul
din Moldova, decorat cu Ordinul „MIHAI VITEAZUL'', „Crucea de Fier" şi alte
distincţii;
• căpitan (maior post-mortem) Georgescu Petre Alexandru, dispărut la 24
noiembrie 1 942, în luptele de la Schikovski, Rusia, decorat cu „COROANA
ROMÂNIEI", şi „STEAUA ROMÂNIEI" cu spade şi panglică de Virtute Militară;
• căpitan (maior post-mortem) Hălmăgeanu Nicolae Teodor, mort la 20
noiembrie 1 942, la Stalingrad, decorat cu „STEAUA ROMÂNIEI" cu panglică
de Virtute Militară cu spade şi frunze de stejar;
• locotenent Recean Constantin Dumitru, din Regimentul 89 Infanterie,
dispărut în Est, decorat cu „COROANA ROMÂNIEI"cu panglică şi spade în grad
de Cavaler, cu „STEAUA ROMÂNIEI" şi „Crucea de Fier";
• plutonierul sanitar Rotaru Sevastian, decorat cu „Meritul Sanitar", precum şi
alţii despre care se cunosc mai puţine date (locotenent-colonel Ionescu, cu soţia
Elisabeta, mort la 3 septembrie 1 942; căpitan Nicoleanu, cu soţia Ana, mort la 2 1
iunie 1 942; locotenent Ene, cu soţia Lia, mort; locotenent doctor Itu, cu soţia
Maria, mort la 1 9 martie 1 942 etc.
Pagini de eroism au scris şi gălăţenii:
• elev-plutonier adjutant Filip Alexandru, „.. student, a încetat din viaţă în
.
luptele din Dealul Căprăriei la Mânăstirea Neamţului, în 6 Maiu 1944,

ceasurile 8 dimineaţa, Regimentu/ 8 Vânători... " ;
• sergent Păcală Dinu Gheorghe, agricultor, ... a încetat din viaţă în luptele
„
pentru cucerirea satului Nevelle, Ungaria, în 20 Noemvrie 1944, ceasurile

amiezii, Corpul VII Armată, Nr. 15111 944";
• sergent Ţerec Niculae, de 25 ani, june, ... a murit în răsboiu în ziua de 15
„
Noemvrie 1942, ceasurile 2 după amiază, în localitatea Zara Stalingrad,

Grupul 18 Cercetare";
• Bârghişan F. Gheorghe, de 3 1 ani, căsătorit, . . a murit eroic în răsboiul
„ .
contra bolşevismului în ziua de 1 Octomvrie 1 942, ceasurile 8 înainte de

amiază, în luptele de la Bolşe Ciapursuchi, Rusia, Corpul Batalionului 2
Pioneri, Of Poştal 86'';
• Leancă Acsente, din Batalionul 23 Vânători Munte, mort la Sevastopol,
Crimeea, în 22 iunie 1 942;
• Leancă Grigore, mort în luptele de la Vigoda, Ucraina, în 3 septembrie 1 94 I ;
• Păcală Tănase Ioan, de 37 ani, . . . a murit eroic în răsboiul contra
„
bolşevismului în ziua de 3 Septemvrie 1 94 1 , ceasurile amiezii, în luptele de la

Vigoda, Ucraina, Regimentul 4 Dorobanţi'', precum şi Grigore Aron, Ioan
Albu, Ioan Bruda, Nicolae Cismaş, Gheorghe Herbet, Gheorghe şi Petru
Marhar, Petru Sorea, Ilie Stiniguţă şi Gheorghe Zaharia.
*
* *
ARDEALUL (fragment)
Mircea Dem. Rădulescu
Al nostru e: pământ din vechi pământ

Şi sânge din latinul nostru sânge,
E trup şi os din osul nostru frânt,
Un dor avem în el şi cel mai sfânt;
Şi nimeni astăzi nu ni-l poate 'nfrânge...
Al nostru e; îl vrem şi pentru el
Porni-vor şi moşnegii de la vetre,
Îl vrem, îl cerem, e supremul ţel...
Şi vai de trădător şi de mişel,
Că-l vom scuipa şi-l vom goni cu pietre.
Monumentul Eroilor din incinta Şcolii de Aplicaţie pentru Infanterie -

Făgăraş este închinat celor căzuţi în august, septembrie şi octombrie 1 944, pentru
eliberarea Ardealului de sub cizma fascisto-horthystă. Construcţie monumentală,
executată din beton armat sclivisit, are o înălţime de 8.0 metri şi este alcătuită
dintr-o fundaţie-platformă de beton mozaicat, cu laturile (bordurile) de 1 2,0x l 2,0
m.I., un soclu de 6,0x6,0 m.1., placat cu mozaic şi bucăţi de marmură albă şi un
piedestal de 2,0x2,0x0,4 m., pe care se înalţă monumentul propriuzis, având în
terminal flacăra recunoştinţei. Coloana centrală

este prevăzută cu două rame-ecran, în faţă şi
spate, care au montate pe ele o stemă şi o cruce
din bronz, precum şi o placă din marmură albă
de 1 ,2x0,6 m., pe care este scris cu litere din
bronz auriu: „GLORIE VEŞNICĂ EROILOR
CENTRULUI DE INSTRUCŢIE AL INFANTERIEI
ŞI TANCURILOR. AUGUST- OCTOMBRIE 1 944".
Deasupra ramelor-ecran două ramuri de laur
încadrează panoplia-scut cu însemnele ostăşeşti
(cască, sabie, lauri). Ansam-blul arhitectonic este
împrej muit cu un lanţ cu zale groase, întins între
1 2 stâlpi metalici. Accesul la monument se face
pe scări laterale. Pe o placă inox este gravat
textul:
„ÎNĂLŢAT ÎN APRILIE 1 99 1 PRIN GENEROASA CONTRIBU ŢIE A
PERSONALULUI CENTRULUI DE INSTRUCŢIE AL INFANTERIEI ŞI
TANCURILOR, CU PRILEJUL ANIVERS ĂRII A 85 DE ANI DE EXISTENŢĂ, ÎN
SEMN DE ETERNĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI POMENIRE A CELOR PESTE 400 DE
E l3.0l AI REGI�ENTUL� I CENTRULUI DE INSTRUCŢIE AL INFANTERIEI DIN
_
FAGARAŞ, CAZUŢI IN GLORIOASELE LUPTE PENTRU DEZROBIREA
PĂMÂNTULUI SFÂNT AL PATRIEI, ÎN AUGUST-OCTOMBRIE 1 944 ". Pe corpul
central al monumentului sunt aşezate două plăci din marmură albă pe care sunt
dăltuite numele eroilor, astfel:
„OFIŢERI
CĂPITAN RADU IOAN
SUBLOCOTENENT BĂLDESCU EMILIAN
SUBOFIŢERI
SERG. MAJ. COSTAN ALEXANDRU
FLEIŞCHER ROBERT
ACRIŞ PETRE
TIRTU IOAN
BOGOI IOAN
SOLDAŢI
VAS GHEORGHE PETRE DUMITRU GREA VU VASILE
COSTACHE GH. ALBEANU IOAN PANTILIMON ION
COMŞA ALEX. CUCU VASI LE ŞERBAN NICOLAE
NEAGU VASILE GRAD GH. MANCIULEA NICOLAE
MĂLIN ŞTEFAN POPA LAURIAN PENCU NICOLAE
NEDELCU PETRE MIJA VALERIU GOSNICU ALEX.
STAN IOAN BACIU IOAN GRECU DUMITRU
OANCEA IOAN BARBU ION ŞERB AN CONSTANTIN
CHIRNEV ANATOLIO MĂRGINEANU AUREL CONSTANTINESCU ALEX
TUDORACHE C-TIN. BORLOVAN IOAN VLĂSCEANU IOAN
CIUBUC NICOLAE STURM IOAN CIOCEANU PETRE
ARDELEANU MIHAI CAPĂTĂ IOAN TOMA VASILE
VIŞAN AUREL CHERCIU TOADER PĂTRAŞCU GH.
IVAŞCU GRIGORE IORDACHE STAN POPTAMAŞ IOAN

ENE NICOLAE TUDORACHE D-TRU. DINU MARIN
LASLO IOAN MIRCEA VASILE N ĂSTASE GH.
MACRI D-TRU. ANGHELESCU VASILE COMŞA GH.
BADEA ION NICOARĂ OLIMPIU VINTILOIU GH,
BĂRBAT PETRE STOICA ION ILINA PETRE".
PITIC IOAN ANDREI VASILE
... ,,Detaşamentul Colonel Caleţeanu Alexandrn - Făgăraş " s-a constituit

in 24 august 1944 - o zi cu ploaie monotonă -; in componenţa sa au intrat:
R. C.1.1., B.2 I.IR.2 „ Vâlcea ", Secţii de Artilerie, etc. A primit botezul sângelui in
data de 2 septembrie I 944, la eliberarea Baraoltului. După 6 septembrie I944, a
devenit „ Detaşamentul Augustin ". . . (din ,,.Jurnalul de front" al Regimentului
Centrului de Instrucţie al Infanteriei - Făgăraş).
La Monumentul Eroilor, tinerii ostaşi depun j urământul militar; tot aici se
sărbătoreşte Ziua Eroilor - Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului, Ziua
Naţională I Decembrie, Ziua Armatei României, Ziua Unităţii Militare, prilejuri
-
cu care se desfăşoară ceremonialuri militar-religioase la care participă

personalităţi şi locuitori ai municipiului şi Ţării Făgăraşului.
*
* *
„Cu gândul la ginta latină a cutreierat Europa

cerând dreptate pentru poporul român".
(Nicolae Iorga).
Cârţan Neculae Gheorghe - „badea Cârţan" cum a intrat în istorie şi în

legendă, s-a născut la 24 ianuarie 1 849 ( 1 84 7?) în localitatea Oprea Cârţişoara,
j udeţul Sibiu. În septembrie 1 877, s-a înrolat voluntar în oştirea română fiind
încadrat pentru efectuarea pregătirii militare în Compania 3 Recruţi, Batalionul 2
din Regimentul 3 Infanterie de Linie, cu garnizoana la Roşiorii de Vede.
Încheindu-se armistiţiul la 1 9/3 1 ianuarie 1 878, soldatul Gheorghe Cârţan nu a
mai plecat pe frontul Independenţei, fiind demobilizat. Întors la Oprea Cârţişoara,
a fost încorporat în Compania 1 9 din Regimentul 2 austro-ungar din Făgăraş. A
continuat să activeze, cu intermitenţă, în armată, fie ca angajat, fie ca mobilizat
sau concentrat, în întreaga perioadă 1 88 1 - 1 890; în anii 1 886- 1 887 a participat la
manevrele militare de la Orlat, Sibiu. Din documentele militare nu rezultă că între
1 878- 1 88 1 a fost voluntar în Bosnia-Herţegovina.
În ianuarie1 896, a plecat la Roma, mergând 43 de zile pe jos pentru a
vedea Columna lui Traian. Badea Cârţan a călătorit în mai multe ţări europene şi
la Locurile Sfinte de la Ierusalim.
Hotărând să se facă „cioban de cărţi", a răspândit publicaţii româneşti în
satele ardelene; mii de cărţi i-au fost, însă, arse de autorităţile dualiste. Arestat în
1 894, 1 896 şi 1 904, lui Gheorghe Cârţan i s-a intentat proces politic pentru
„agitaţie împotriva statului austro-ungar". Judecat Ia Tribunalul Braşov, a fost
condamnat la un an de închisoare; eliberat în toamna anului 1 906, el a continuat
să ceară pentru ţăranii români pământ, carte şi drepturi. .
Bolnav, a încetat din viaţă la 7 august 1 9 1 1 , în Poiana Ţapului, fiind
înmormântat la Sinaia. Pe placa funerară stă scris: „GHEORGHE CÂRŢAN
DOARME VISÂND ÎNTREGIREA NEAMULUI SĂU ( 1 9 1 1 )".
Cinstindu-i memoria, făgărăşenii i-au ridicat patriotului soldat voluntar
un bust din piatră în centrul municipiului, în fapt al Ţării pe care a voit-o
independentă şi întregită - România Mare.
(Colonel dr. Florian Tucă, Mircea Cociu, Dr. F. Chirea, „Bărbaţi ai
datoriei. 1 877- 1 878.Mic dicţionar'', pagina 62; Octavian Metea, „Prin Vama
Cucului. Viaţa lui Badea Cârţan"; Ştefan Suciu, „Procesul lui Badea Cârţan".)
*
* *
„El de-acasă când a plecat

Părinţii înapoi l-au aşteptat.
Dar viaţa lui i s-a scurtat
Dintr-un glonte aruncat. "
(inscripţia de pe piatra funerară

a ostaşului Calciu Vasile)
Sus, pe Dealul Galaţiului, în stânga

drumului spre Calbor, o modestă dar răscolitor de
emoţionantă piatră funerară, nu mai înaltă de un
metru şi jumătate, atrage atenţia drumeţilor că
este închinată unui suflet ce s-a ridicat Ia Ceruri -
sufletul ostaşului erou Vasile Calciu. Răposat
„
pe câmpul de luptă în 26 oct. 1 944 în etate de 29

ani... " .
Jalnicii lui părinţi, Petru şi Ana, au mai adăugat pe piatră doar ruga
creştinească ,.,Fie-i ţărâna uşoară".
BĂRCUT
Ară plugu-n nopţi prin cimitire

Smulg cu fierul cripte şi copaci,
Vrând să şteargă şi din amintire
Oasele strămoşilor mei Dragi!
(Ilie Tudor Zegrea)
Bărcut - pământ răscolit de obuze în

Războiul Întregirii Neamului, câmp de luptă
dramatică între unitaţile române şi cele germane,
într-o toamnă ploioasă a anului 1 9 1 6 !
Bărcut - pământ în care mulţi soldaţi
români şi-au găsit sfârşitul eroic, dar nu şi odihna
veşnică! Pe locul numit „La Dorobeşi" a fost
cândva un cimitir cu şase gropi comune, cu peste
36 de eroi fiecare, în care au fost înmormântaţi
români, germani, maghiari căzuţi în luptă în
condiţiile vitrege ale războiului. Aici, la
Dorobeşi, se ţinea Ziua Eroilor, se aprindeau
lumânări şi se puneau flori la rădăcinile crucilor.
Păgânii fără de Dumnezeu ai erei comuniste au
desfiinţat cimitirul, au scos osemintele cu lamele
tractoarelor, prin anii ' 50, şi au dat acest pă
mânt al eroilor, Gostat-ului, azi fermă de oi. Au dispărut cruci, au dispărut troiţe
şi, cu ele, amintirile!
Astăzi, pe locurile unde sublocotenentul Ştefan Gheorghidiu (eroul
romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" al lui Camil
Petrescu) şi camarazii săi plăteau tributul lor de sânge, a mai rămas o singură
mărturie despre ce a fost: troiţa-cruce de la ieşirea din sat spre Brădeni. Pe lemnul
pe care martirul suprem al credinţei divine, Domnul nostru Iisus Hristos este
răstignit, oameni cu suflet curat au aşezat, sub acoperişul troiţei, o plăcuţă pe care
au scris: „UN EROU DIN REGIMENTUL 30 MUSCEL CĂZUT ÎN LUPTELE
DIN BĂRCUT ÎN ZIUA DE 19 SEPTEMBRIE 1 9 1 6"; localnicii spun că ar fi
mormântul unui căpitan al cărui nume a rămas necunoscut pentru vecie.
Alţi oameni, cei ai zilelor noastre, cu aceleaşi sentimente evlavioase,
plănuiesc acum ridicarea pe aceste meleaguri, pline de istorie şi suferinţă, a unor
însemne memoriale închinate eroismului românesc. Fie ca gândurile lor
mărinimoase să-şi găsească împlinirea binemeritată!
*
* *
Crucea de lemn din fotografia alăturată nu mai

exista la 28 iulie 1 999 ! Ea se afla undeva la mar
ginea Bărcutului; a fost „RIDICATĂ DE REG. 30
MUSCEL ÎN 1 932"; pe braţul vertical erau scrise
cuvintele „CREŞTINE ( ... ) EROILOR DIN
REGIMENTUL 30 MUSCEL CĂZUŢI ÎN LUPTELE
DE LA BĂRCUT ÎN 1 9 SEPTEMBRIE 1 9 1 6". Avea
înălţimea de l ,25m. şi era împrejmuită cu o ramă
metalică sprij inită pe stâlpi din fier. .. Dacă va fi
găsită, restaurată şi aşezată la loc de cinste, s-ar face
un mare gest de simţire creştinească!
Documente de arhivă arată că în Bărcut au fost şi mai sunt încă văduve şi

veterani de război, atât din primul război mondial, dar cu deosebire din cel de-al
doilea război.
Familii precum Gălătean, Hoprich, Moldovan, Unchi, Wagner şi altele,
din primul război, sau Adam, Gabor, Neunner, Stângu, Voilean şi, din nou,
Gălătean, Friederich, Hoprich, Moldovan, din al doilea război, dar nu numai ele,
au avut eroii lor căzuţi pe câmpurile de luptă, dispăruţi sau rămaşi infirmi de pe
urma rănilor şi vitregiilor frontului.
Conform unui tabel, cei 46 de bărcuteni căzuţi în al doilea război mondial
sunt: Adam Ioan, Baciu Ioan, B ierkoch Johann, Bordan Gheorghe, Buchholzer
Andrei (numărul de la casă 38, 5 1 şi 1 6 1 ), Câmpu Nicolae, Fleischer Johann (35),
Martin ( 1 84) şi Michael ( 1 74), Fiederich Andrei, Johann şi Michael (39), Gabor
Amvrosie, Gălătean Virgil, Gartner Johann şi Martin ( 1 57), Glatz Mihai, Henning
Johann, Hoprich Michael, Kloos, Georg (70 şi 1 67), Konnert Johann, Krieger
Martin, Mihai, Gheorghe, Moldovan Nicolae, Neunner Georg (2 1 8) şi Johann
(82), Oală Ion, Pătulea Ioan, Rheindt Georg ( 1 9 1 ) şi Johann (35), Schurtz Eric,
Schuster Georg, Seiwelth Martin ( 1 69) şi Wilhelm (2 1 1 ), Stângu Emanuil, Stoica
Ironim, Umbrath Michael, Wagner Georg (2 1 9) şi Michael, Wolf Ştefan şi
Hermann (26).
Toţi aceştia merită să aibă însemnul lor memorial !
Tot în Bărcuţ, 3 1 de saşi, fii ai satului, căzuţi pe meleaguri străine în
primul război mondial sunt scrişi cu litere aurii pe o placă metalică albă de 1 ,2 x
0,8 m., situată în biserica evanghelică lutherană din localitate.
BECLEAN •
- SUB STEAGUL ROMÂNIEI

NOI AM LUPTAT TOŢI FRAŢII
SĂ NU JELEASCĂ OLTUL
SĂ NU PLÎNGĂ CARPAŢII.
AM MAI STRIGAT ODATĂ
MURIND CU ARMA ÎN MÂNĂ
„GLORIE ETERNĂ!
PA TRIE ROMÂNĂ! "
(inscripţia de pe monumentul din
Beclean - Făgăraş)
La şosea, lângă Primărie, a fost înâlţat în anul 1 995, un foarte frumos

monument al eroilor. Construit pe o fundaţie de 3,5x3,5 metri, din beton
mozaicat, are o înălţime de 7 ,O metri şi este compus din soclu, piedestal, corpul în
formă de trunchi de piramidă şi, în terminal, o acvilă de bronz cu cruce în cioc.
Împrejmuit cu 14 stâlpi - · obuze - din beton, uniţi cu lanţ cu zale mari,
monumentul are în lateral spaţii cu flori şi tufe de crizanteme, iar pe piedestal
două jardiniere din beton. Pe faţada corpului central, sub acvilă, este sculptată o
cruce în basorelief, sub care este aplicată o placă din marmură cu însemnele
militare - casca, o puşcă şi ramuri de lauri -, cu inscripţia „ÎN MEMORIA
EROILOR CĂZUŢI PENTRU APĂRAREA PATRIEI DIN COMUNA BECLEAN",
precum şi versurile din motto. Mai jos, pe faţada piedestalului, sunt două plăci
din marmură albă pe care au fost scrişi cu litere negre eroii localităţii, astfel:
„ 19 1 4- 1 9 1 8
CPT. BÂRSAN AUREL GRAMA OCTAVIAN CAP. LUDU IOAN
SLD. BÂRSAN FILIP JIGA IOAN SLD. STROIE NICOLAE
BARSAN GHEORGHE JIGA JOAN SIPOS MIHAI
BARSAN NICOLAE JIGA PETRU TAFLAN ATANASIU
COSMA MIHAI JIGA VICHENTE TAFLAN IOAN
GINSCA ELISIE JIGA EREMIA TRÂMBIŢAŞ IOAN
CAP.GRAMA CORNEL LUDU FLOREA ŢUŢUREA MOISE
SLD.GRAMA MATEI ŞTEFAN --------
1 940-1 945
LT. BÂRSAN VIRGIL JIGA C. GHEORGHE TRÂMBIŢAŞ MATEI
SLD. BOITA NICOLAE JIGA GHE. GHEORGHE TRÂMBIŢAŞ NICOLAE
BODARNEA MATEI LUPU PETRE SRG.AV.TRÂMBIŢAŞ I
BONTEA EMIL · STROIE GHEORGHE VISA GHEORGHE
CAZAN AUREL Prof. ŞERBAN GHEORGHE ZAGAN GHEORHGE
CAZAN NICOLAE SIPOS PETRU
DINA MARIN TRÂMBIŢAŞ GHEORGHE EXECUTAT ÎN ANUL 1 995
DE J . SIPOŞ
BECLEAN 20"
BERIVOI
De două mii, pământul, de ani

se fngraşă cu trupuri
din trupurile noastre
născând mereu copaci„ .
. .. De doua mii de ani acest pământ
din trupurile noastre face parte ...
(Nichita Stănescu,
„Un pământ numit România")
„Sunt două Berivoaie - scria în 1 906 Nicolae
Iorga - despărţite prin obişnuitul râu al
satului. . . "
Troiţa din fotografie se află în Berivoii Mari, la margine de drum, între

biserica veche şi biserica nouă „Sfântul Nicolae". Construită în anul 1 937 de
Liviu Răduleţ, dulgher localnic, troiţa, din lemn de esenţă tare, înaltă de 4,5 metri,
este încastrată într-un soclu de beton cu trei trepte. Din baza ei se ramifică,
aidoma unui copac al Eternităţi, patru braţe verticale ce încadrează trei cruciuliţe
(Trinitatea divină - Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh). Braţele sunt unite de o placă din
lemn. În terminal troiţa are un acoperiş cu tablă zincată. Este vopsită în culoare
albastră şi are sculptate motive stelar-geometrice. Pe faţada troiţei sunt dăltuite
cuvintele „ÎN AMINTIREA EROILOR MORŢI ( . . . )" şi numele celor căzuţi.
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL:
ARON CHIUJDEA IOAN STOIA MATEI SOCOL

ILIE RĂDULEŢ NECULAE FRAT MATEI RĂDULEŢ
ILIE GREC MATEI STOIA MATEI G. RĂDULEŢ
IOAN GANIA GHEORGHE CHIUJDEA NĂFTĂNĂILĂ URSEA
FILIP MIRON IOSIF TOMA GHEORGHE GANIA
FRAT SPIRIDON VASILE GANIA SPIRIDON SOCOL
GHEORGHE PĂIŞ DAVID RĂDULEŢ IRIMIE CHIUJDEA
MOISE CORNEA IOSIF BOERIU NĂFTĂNĂILĂ EFENIE
NĂFTĂNĂILĂ CORNEA NECULAE GANIA ANDREI STOIA
IOAN CHIUJDEA MATEI PĂIŞ IOSIF POPA".
ANDREI CHIUJDEA
*
* *
... Mă uit lafiecare soldat cu chip trudit

În nimbul blond de raze ce cade strălucit,
Mă uit la faţa tristă de mucenic ce pare
Uşor învăluită de slavă şi de soare,
De nimbul suferinţeifluid şi dureros
Şi parcă 'nfiecare a înviat Hristos!
(Mircea Rădulescu,
„Sub cer de epopee")
Această troiţă-cruce a fost ridicată în

curtea bisericii ortodoxe din Berivoii Mici prin
strădania preotului paroh Constantin Prescură, a
veteranilor de război şi a celorlalţi săteni. A fost
sfinţită la 9 iunie 1 994, de Ziua Eroilor - Ziua
Înălţării la Ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos.
Este confecţionată din lemn de stejar, are o
înălţime de 3,5 metri iar în terminal are un
acoperământ din lemn şi tablă zincată. Troiţa-cruce
este încastrată într�un soclu de beton cu două trepte
şi consolidată în partea de jos cu eclise metalice.
La picioarele Mântuitorului răstignit se află chipul Maicii Domnului şi o
placă metalică albă pe care este scrisă cu litere negre o frază cu un mesaj
tulburător:
,,RIDICĂM ACEASTĂ SFÂNTĂ CRUCE ÎNTRU POMENIREA DIN NEAM ÎN NEAM
A EROILOR NOŞTRI MORŢI ÎN CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE ŞI ÎN
REZISTENŢA ÎNPOTRIVA COMUNISMULUI, PENTRU APĂRAREA PATRIEI ŞI
SLAVA LUI DUMNEZEU. TRECĂTORULE, OPREŞTE-TE ŞI TE ROAGĂ PENTRU EI!
- 9 IUNIE 1 994".
Documente din Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov,

consemnează date ale unora din eroii pomeniţi pe troiţa-cruce: Chiujdea Matei,
Costea Ioan, Filip N. Ioan, Fratu Avram, Fratu Iacob, Fratu Roman, Leucă
Simion, Mânea G. Matei, Mihai Cristian, Peleană Roman, Radeş Iosiv, Stoica
Gligore, Suvăială Gavrilă (dosar nr. 44/ 1 923 Prefectura Făgăraş).
-
*
* *
Tot în curtea bisericii se află două pietre de căpătâi ridicate în memoria

eroilor Izidor I. Filip, căzut la 20 mai 1 944, în luptele din Moldova - Vaslui, şi
Şuvaială Virgil, căzut în 1 945, în luptele din Munţii Tatra - Cehoslovacia.
În Berivoii Mici s-a născut, la 1 iulie 1 922, Cristian Vasile, un flăcău
destoinic care şi-a făcut stagiul militar în Batalionul 1 6 Vânători de Munte,
unitate cu care a luptat vitejeşte pentru eliberarea părţii de Nord a Transilvaniei,

apoi pe teritoriul Ungariei şi al Cehoslovaciei.
Pe 29 aprilie 1 945, cu numai câteva zile înainte de terminarea războiului,
în luptele de la Tupesi, Cehoslovacia, bravul vânător de munte român a trăit
ultimele clipe ale existenţei sale; la un contraatac al hitleriştilor infiltraţi prin
flancul drept al batalionului, Cristian Vasile a deschis un foc ucigător cu puşca
mitralieră din dotare oprind, cu sacrificiul propriei vieţi, înaintarea inamicului.
Eroul a fost decorat post-mortem cu „VIRTUTEA MILITARĂ" clasa a II-a.
(„Bărbaţi ai datoriei" - Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, dosar
nr. 2 1 4 „V", fila 89)
*
* *
În această frumoasă localitate există, din păcate, şi un loc unde cultul

pentru cei căzuţi pe câmpurile de onoare este întinat de comportamentul, de lipsa
de respect a unor oameni. Locul este curtea Şcolii generale din sat unde, sub
coroana unui nuc, a fost ridicat cândva un obelisc cu cruce având următorul
epitaf: „ În amintirea Eroului Constandin Beleaua n. 1921. VI. 2 căzut la datorie
în luptele din Crimeia 1944 1 7 April. Ridicat de jalnica familie".
A fost un însemn memorial frumos, iar cei care l-au ridicat au fost
oameni cu suflet frumos !
Acum starea obeliscului este jalnică: neîngrijit, neprotejat, pângărit! Şi
datorită faptului ce este amplasat într-un Joc nepotrivitşi neîngrădit.
Oare şcolarii, dascălii lor, rudele răposatului, ceilalţi săteni, nu aud în
tremurul frunzelor de nuc glasul EROULUI?, nu simt tristeţea din cuvintele lui
atunci când îşi şopteşte sieşi:
„.Din codru rupi o rămurea,

Ce-i pasă codrului de ea!
Ce-i pasă unei lumi întregi
De moartea mea? ! „.
BOHOLŢ
În cimitirul parohial, pe partea stângă a

intrării, se află un frumos monument cu cruce
închinat eroilor localităţii jertfiţi în cele două
conflagraţii mondiale. Construit din beton
mozaicat, are înălţimea de 3 .0 metri şi este
alcătuit din soclu, piedestal, suporturile
plăcilor de marmură şi crucea dublă dintre ele.
Pe placa din dreapta sunt inscripţionaţi:
„Eroii căzuţi în războiul 1 9 1 4-1 9 1 8
BĂRBUŢ IOAN MAICAN TEODOR

BĂRBUŢ VASILE MALENE VASILE
CIURCHEA VASILE MEDREA PETRU
CORILA IOAN PEPELEA IOAN
COSTEA IOAN PEPELEA NICOLAE
CREŢU IOAN POPOVICI VASILE
DRĂGUŞ ANDREI REGNEALĂ IOAN
GRAURĂ ANDREI VÂJA GHEORGHE
MAICAN ION VÂJA IOAN
VÂJA NICOLAE"
Pe cealaltă placă sunt trecuţi: „Eroii căzuţi în războiul 1 940- 1 944:
BÂLBĂ GHEORGHE CLONŢ IOAN

BÂLBĂ IOAN DUCA IOAN
BÂLBĂ VASILE PEPELEA IOAN
CIURCHEA IOAN PEPELEA VASILE
CLONŢ GHEORGHE POPOVICI IOAN
CLONŢ IOAN PRESCURE GHEORGHE
VÂJA VASILE".
Pe plăcuţa din marmură de pe soclu este scrisă menţiunea:

„RIDICATĂ ÎN ANUL 1 982 ÎN AMINTIREA EROILOR SATULUI
BOHOLŢ", iar pe plăcuţa montată pe piedestal sunt sculptate emoţionantele
versuri ale „ Imului Eroilor":
DEZVELIŢI TOT ADEVĂRUL

ŞI LE SPUNEŢI TUTUROR
CUM MURIRĂ FRAŢII NOŞTRI
PENTRU NEAM ŞI ŢARA LOR.
BREAZA
,,Breaza... drept supt munte. . . Mai frumos decât toate celelalte sate mi se
pare acesta, de o aşa de adevărată gospodărie românească . . " - scria Nicolae
.
Iorga la 1 906, în însemnările sale de călătorie prin Ţara Făgăraşului.

Vatră străveche, cu aşezări „civile" şi fortificaţii dacice, peste care s-au
înălţat, mai târziu, cetăţi voievodale, localitatea Breaza este, totodată, leagănul
unde s-au născut, au trăit, au muncit şi au luptat, găsindu-şi odihna veşnică, mulţi
vitej i ai acestor meleaguri . Cimitirul parohial are o întreagă parcelă cu pietre
funerare pe care sunt scrise nume de eroi din ambele războaie mondiale.
*
* *
,,Dormiţi în pace sufletefericite!"

(inscripţia de pe monument)
Monumentul Eroilor se află în curtea din

faţa Şcolii generale. Datează din anul 1 926.
Cele trei sferturi de secol şi-au pus dureros
amprenta pe înfăţişarea lui: tencuiala a început
să cadă, numele eroilor şi inscripţiile au
devenit neciteţe, gresia obeliscului are fisuri,
iar vulturul abia dacă se mai ţine pe globul din
terminal ! Cu greu se mai desluşesc şi
cuvintele din motto: „Dormiţi în pace suflete
fericite!". Care fericiFe? !
La 23 septembrie 1 999, conducerea
şcolii şi preotul paroh şi-au manifestat
bunăvoinţa pentru a restaura monumentul.
Doamne, ajută-i !
*
* *
În naosul bisericii ortodoxe cu hramu[ „Sfinta Treime", pe placa din marmură

montată pe unul din pereţi, scrie:
„EROII NOŞTRI
1 9 1 4- 1 9 1 8
BODOC VALERIU MARDAN NICOLAE PETRIDEAN VICTOR
DRAGOMIR ION MARDAN PANTELIMON SAS TEODOR
FLANJA DA VID NIMEREALĂ IOAN SIMEN IOAN
GRECU PAVEL NIMEREALĂ ISAC SIMEN IOSIF
GRECU CONSTANTIN NIMEREALĂ VASILE SOCOL DUMITRU
GRECU GHEORGHE OANCEA GHEORGHE TOMA GHEORGHE
înv. HAŞU IOAN OANCEA PANTELIMON TOMA TEODOR
HAŞU GHEORGHE PRALEA IOAN TOMA IOAN
HAŞU IOAN POPA GHEORGHE TOMA VICTOR
HAŞU TOMA POPA GHEORGHE TOMA MOISE
HAŞU ARON POPA GHERASIM TATOMIR IOAN
HAŞU VICENŢIU PRIPON IOANICHIE ŢAROG GHEORGHE
MARIN IOAN PRIPON GHEORGHE VÂLCU ZAHARIA
MARIN IOAN PRALEA VICHENTE VÎLCU (VULC) TEODOR
1 94 1 - 1 945
DOBRE GHEORGHE MĂRUNŢELU IOAN SIMEN LIVIU
BORZEA DUMITRU OANCEA LAURIAN SIMEN GRIGORE
BILIBOACĂ IOAN OANCEA AUREL TATOMIR IOAN
HAŞU IOAN OANCEA IOAN TOMA IOAN
MANDU DUMITRU POPA VICTOR TOMA VICTOR
MANCER IOAN PRALEA IOAN TOMA CONSTANTIN
MARIN NICOLAE PRALEA CONSTANTIN TOMA CORNEL
VECINICĂ POMENIRE FII IUBIŢI AI SATULUI NOSTRU".

Date sumare despre cîţiva din eroii satului pot fi citite pe însemnele
memoriale ridicate în cimitirul parohial de către rudele acestora. Alte informaţii
au fost obţinute din dosarele consultate de autorii monografiei la Arhivele
Naţionale - Braşov (dosar nr. 44/ 1 923 - Prefectura Făgăraş, fişe 1.0.V.R., tabele
nominale).
Astfel, din primul război mondial există datele următorilor eroi:
- Grecu Constantin ( 1 887-1 9 1 8) şi Grecu Gheorghe ( 1 889- 1 9 1 6);
- Haşiu Aron, din Regimentul 23 Honvezi, căzut la 20 octombrie 1 9 1 4 în Galiţia;
- „Haşiu George, sergent major, 29 ani, mort pe câmpul de onoare 1 9 1 5";
- Haşiu Ioan, din Regimentul 38 Artilerie (Regat), căzut la 10 martie 1 9 1 7 în
Moldova;
- Haşiu Toma (Bucurenciu), din Regimentul 23 Honvezi, căzut la 1 6 septembrie
1 9 1 4, în Galiţia;
- Marin Ioan, din Regimentul 23 Honvezi, căzut la l O aprilie 1 9 1 5, în Galiţia;
- Nimereală Isac, din Regimentul 23 Honvezi, căzut la 1 7 septembrie 1 9 14, în Galiţia;
- Pralea Ioan, din Regimentul 23 Honvezi, căzut la 1 7 octombrie, în Galiţia;

- Pripon Gheorghe, din Regimentul 3 1 Infanterie, căzut la 28 iunie 1 9 1 6, în Galiţia;
- Pripon Ignat, din Regimentul 23 Honvezi, căzut la 20 septembrie 1 9 1 6, în Galiţia;
- Simen Iosif, din Regimentul 6 „Mihai Vit�azul", căzut la 7 februarie 1 9 1 7, în
Moldova;
- Toma Nicolae (Mardan), din Regimentul 3 1 Infanterie, căzut la 20 iulie 1 9 1 8,
în Italia;
- Tincu Gheorghe, din Regimentul 3 1 Infanterie, căzut la 1 8 februarie 1 9 1 8, în
Galiţia;
- Ţarog Gheorghe, din Regimentul 40 „Călugăreni", căzut la 20 septembrie
1 9 1 6, în Moldova;
- Vulc Teodor, din Regimentul 46 Infanterie (Regat), căzut în 28 august 1 9 1 7,
la Mărăşeşti;
Din cel de al doilea război mondial:
• „Biliboacă Ioan n. 1 9 1 3 - dec. 1 942";
• „Borzea Dumitru, fost învăţător director în Corn. Feldioara, mort la data de 3
Iun. 1 944, în luptă la N-V. laşi, născut în Viştea de Jos, 25 iulie 1 9 1 4";
• „CĂPITAN ÎNVĂŢĂTOR DUMITRU MANDU 1 9 14- 1 945 MORT PENTRU
PATRIE RĂNIT ÎN LUPTELE DIN MUNŢII TATRA 4 MAI 1 945"
( ... noi ne-am luptat şi după ce ne întregirăm vatra
pe unde-au fost românii au răsărit statui,
iar dacă azi e soare în Debreţin şi Tatra
am pus şi noi un umăr la înălţarea lui...
Corneliu Vadim Tudor,
,,Întâmpinare de august");
• „Marin Nicu. Mort Erou pentru Patrie, 27 ani, rid. 1 945";
• „Cap. Oancea Aurel, mort eroic pentru patrie în apele Crimeei, în Mai 1 944,
de 23 ani";
• soldat Sas Domnica Nicolae, născut la 26 septembrie 1 9 1 9, în Breaza,
domiciliat în Sărata, căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 1 1 Vânători de
Munte, mort pe front la 1 ianuarie 1 945;
• „Erou sit. Ionel Tatomir, pretor al plasei Şercaia, mort la 1 O ian. 1 944, în
Crimeea Rusă";
• „Constantin Toma, mort laşi, 1 O iunie 1 944, 22 ani";
• „Toma Victor, mort 5 septembrie 1 944".
Un luptător căzut în Rezistenţa anticomunistă a fost şi „HAŞU LAURIAN,
1 92 1 - 1 957 MORT ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA CELOR FĂRĂ DUMNEZEU PENTRU
LIBERTATEA PATRIEI ŞI A NEAMULUI ROMÂNESC ".
(Faptul că unele nume şi prenume de eroi înscrise pe monumente (plăci) nu corespund cu cele din
Arhivele Naţionale nu ne aparţin; lăsăm la latitudinea localnicilor să restabilească realitatea n.a.)
*
* *
. . . Cât ne-om cinsti eroii prin fapte, prin copii,

cât demnitatea luptei ne va-ncălzi cuvântul,
la Oarba, lângă Mureş, să facem legământul
mai mulţi să fim, de-a pururi, cu unsprezece mii...
(Valeriu Pricină,
„Eroilor de la Oarba de Mureş")
Sublocotenentul S imen Ion Tit Liviu s-a

născut la 1 6 februarie 1 920, în Breaza.
În anul 1 94 1 , a absolvit Şcoala Normală de
Învăţători. Chemat în armată, a fost trimis la
Şcoala de Ofiţeri din Târgu Jiu. Repartizat în
Compania 2/ Regimentul 3 Dorobanţi, din Divizia
2 1 Infanterie, ofiţeml era un model de curaj şi
spirit de sacrificiu în luptă pentru subordonaţii din
plutonul său.
A murit la 27 septembrie 1 944, în fruntea
subunităţii, în timp ce semnaliza cu racheta
cucerirea satului Oarba de Mureş, cota 463 ; fratele
său, Grigore, a murit în anul 1 945.
(Lt. col. (r) Vasile T. Suciu, Dr. Gheorghe I.

Bodea, „Crucea pământului", paginile 1 07- 1 08)
ARDEALUL
Ardealul e pământul sfânt

Pământ din sânge şi din cânt,
E piatra care scânteiază
Şi veşnicia cea de pază,
El e Isus şi e calvarul
Cu care ne-am păstrat hotarul.
Ardealul este sânul mamei,
Şi toamna frunzelor aramei
Şi primăvara cea cu muguri,
Ţăranii cu miros de pluguri.
Ardealu-i cânt de păsărele,
Născut din jertfă şi din jele,
El e izvor, ecou de munte,
Dinspre strămoşi trainică punte.
Ardealu-i vis, rugă şi faur,
Ardealu-i leagănul de aur.
Colonel (r) Nicolae Dărăbanţ
BUCIUM
Localitatea nu are monument sau troiţă a eroilor.

În cimitirul parohial sunt câteva pietre funerare ale unor eroi, printre care
GHEORGHE NEACŞU, născut în anul 1 9 1 6, „căzut pe câmpul de luptă în aprilie
1943 în munţii Caucaz ", şi soldat-erou ILIE VICTOR CÂRSTEA „mort pe câmpul
de luptă ".
Documente de arhivă menţionează numele mai multor eroi ai satului
căzuţi în cel de al doilea război mondial, precum:
• soldat Moga Constantin Constantin, născut la 4 februarie I 9 I 9, necăsătorit,
din Batalionul 1 2 Vânători de Munte, dispărut pe frontul din Crimeea, la I mai
1944;
• fruntaş Vlădău Gheorghe Vichente, născut la 2 octombrie I 9 I 7, în Bucium,
domiciliat în Dej ani, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 1 5
Dorobanţi, dispărut pe front l a Cotu Donului, în I O decembrie 1 942;
• Boeriu Ştefan, Dobrin Gh. Petru, etc.
În primul război mondial, Buciumul a avut, de asemenea, jertfiţii săi pe

diverse câmpuri de luptă, astfel:
- soldat Ardelean George, „dispărut în Sârbia";

- soldat Bâţa Gheorghe Gheorghe, dispărut pe front;
- soldat Cârstea George, din Regimentul 3 1 Infanterie, „răposat în Italia ca
prizonier în 1918, la 28 ani";
- soldat Cismaş Gheorghe, „dispărut în Sârbia";
- soldat Dobrin Neculae, din Regimentul 23 Honvezi, dispărut -;
- soldat Dobrin Tanasie, dispărut -;
- soldat Ghircoiaş Dumitru, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Italia;
- soldat Ghircoiaş Gheorghe, din Regimentul 23 Honvezi, mort în Galiţia;
- soldat Moga Ioan, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut -;
- soldat Popa Gheorghe, dispărut în Italia;
- soldat Rădaca Gheorghe, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut -;
- soldat Rânea Gheorghe, dispărut la Mărăşeşti;
- soldat Vladu Gheorghe, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Italia.
(Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, dosar nr. 4411 923 - Pre
fectura Făgăraş, tabel semnat de primarul Ioan Dobrin, la 6 iulie 1 923)
CALBOR
Pornind de la Făgăraş către Cincu, un drum pietruit urcă în serpentine

dealuri semeţe. Aproape de jumătatea drumului se găseşte satul Calbor. Veche
aşezare dacică, apoi castru până la retragerea Aureliană, localitatea s-a tăcut
cunoscută îndeosebi prin existenţa pe teritoriul ei a „necropolei cu 50 de tumuli"
(cimitir cu movile de pământ sau de piatră înălţate deasupra mormintelor),
necropolă ce datează din secolul II al erei noastre. Mit sau realitate, mormintele ar
fi adăpostit oseminte ale unor oşteni daci şi romani, căzuţi în războaiele începu
tului de secol şi deveniţi astfel eroii antici ai acestor meleaguri.
Cert este însă faptul că, în vremurile noastre, Calborul a dat o seamă de
luptători care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de onoare ale primului şi celui de-al
doilea război mondial. Evocarea şi numele lor sunt încrustate în piatra celor două
însemne memoriale ridicate în curtea bisericii ortodoxe „Sfântul Nicolae".
Primul, cel din fotografia alăturată,

este un obelisc cu cruce treflată. Construit pe
un soclu în trei trepte, este înalt de 2.5 metri şi
are corpul în forma unui trunchi de piramidă,
tu o cruce din piatră în terminal protejată cu o
foaie (tolă) metalică. Pe faţada obeliscului,
sub cruce, sunt dăltuite simbolurile ostăşeşti şi
următoarele texte:
Du-te la bătae
Pentru ţară mori
Şi-ţi va fi mormântul
Încoronat cu flori.
Eroilor morţi pe câmpul de luptă în
războaiele
1 9 1 4-1 9 1 8
1 94 1 - 1 945
În semn de pioasă recunoştinţă. Ridicat de foştii lor camarazi de luptă care
au rămas în viaţă şi cu ajutorul oamenilor buni din Corn. Calbor la anul Domnului
1 947".
Pe spatele obeliscului, jos, este scris: ,,Nu plângeţi pe eroii neamului ci
cântaţi-i în cântecile voastre ca faima numelui lor să răsbată ca un ecou
dealungul viacului.
Maria Regina României "
*
* *
Eroii noştri sunt stejari şi vulturi

Şiflori de câmp, tot dimpul românesc;
Când sfarâmaţi, un bulgăre de glie,
Să ştiţi că-i trup din trupul strămoşesc. . .
(Comandor (r) aviator Adrian Mierluşcă
- scriitor militar,
„Când ridicăm un bulgăre de glie")
În curtea din faţă a bisericii, lângă gardul
metalic, a fost înălţat un frumos monument în
memoria eroilor Calborului. Ridicat pe o
platformă din beton sclivisit de 3 ,0x3,0 metri
şi pe un soclu cubic de l ,5x 1 ,5 m„ monu
mentul are trei module : paralelipipedic, cubic
şi sub fonnă de trunchi de piramidă, toate din
beton stropit cu ciment alb. În terminal are un
glob şi un vultur cu aripile întinse. Înălţimea
totală este de 6,5 metri.
Pe faţada corpului paralelipipedic se află o placă din marmură albă
montată într-o ramă metalică de l ,25x 1 ,0 m., pe care scrie:
.
„Eroii din comuna Calbor căzuţi în prim ul război mondial 1 9 1 4- 1 9 1 8.
MOISE CÂNDEA CRISTEA MOISE RAITA IOAN
POP GHEORGHE STÂNGU VASILE CĂLOI IOAN
RÂMBA IOAN STÂNGU NICOLAIE IOANEŞ MOISE
MIHU IOAN VIJA M IRON BRUMBEA VASILE
VULCAN ALEXANDRU NEAGOIE IOAN CRISTEA IOAN
CÂNDEA IOAN PRESCURE MOISE CRISTEA VASILE
NISTREA IOAN BRUMBOI VASILE PAICU IOAN
MIHU MOISE BRUMBOI IOAN NEAGOIE MOISE
NEAGOIE IOAN BĂLUŢ IOAN CĂLOI MOISE
VULCAN IOAN HETREA ALEXANDRU BUCURENCIU IOAN
CÂNDEA IOAN VLAD IOAN RÂMBA VASILE
CRISTEA AUREL BRUMBOI IOAN DÂRLOGEA VASILE
CRISTEA GHEORGHE LUDU IOAN GUŢEA VASILE
NEAGOIE VASILE IOANEŞ VASILE
Al doilea război mondial 1 94 1 - 1 945

NOVAC IOAN PAICU VASILE
PAICU MOISE BRUMBOI ALEXANDRU
BENTEA VIOREL NEAGOIE VASILE
STOICA IOAN ROTARU IOAN"
CĂLOI VASILE
CINCŞOR
Cincşorul era acum aproape 2000 de ani un castru roman din cele ce
aparţineau aliniamentului actual Oituz - Râul Negru - valea Oltului transilvă
nean, castre ale căror trupe apărau Dacia Felix de invaziile străine. Pe dealurile
înconjurătoare, de-a lungul anticelor borne romane, ostaşii români au săpat în
1 9 1 6 tranşee de apărare ce se mai observă şi astăzi, după aproape o sută de ani de
mărturie eroică!
În 1 944, când soldaţii sovietici au trecut prin această zbuciumată
localitate, au profanat până şi însemne funerare din cimitirul satului.
Unul din ele este însemnul memorial din imaginea alăturată .
... Pe cer, când soarele-i apus,
De ce să plângi, privind în sus?
Mai bine ochii-n jos să-i pleci,
Să vezi pământul pe-unde treci!
El nu e mort! Trăieşte-n veci,
E numai dus. . .
(George Coşbuc,
„Moartea lui Fulger")
Însemnul memorial a fost ridicat în anul
1 942 în amintirea caporalului TIUTIU MATEI
IOSIF. Eroul cincşorean s-a născut la 6 decembrie
1 9 1 9 şi a căzut, rănit grav, în timpul luptei dată
de regimentul său la Sevastopol, Crimeea, în ziua
de 2 iulie 1 94 1 .
Înlăcrimata soră a eroului, Leniţia
Timofte - cea care a ridicat această cmce - îşi
aminteşte cum un soldat sovietic a scrijelit cu
vârful baionetei chipul din fotografia de pe
însemnul memorial simbolic, eroul fiind
înmormântat departe, în „Cimitirul Eroilor
Români" din Sevastopol.
Documente de arhivă menţionează numele şi altor cincşoreni ce au luptat
în cel de-al doilea război mondial, printre care:
• soldatul Frank Ioan, căsătorit, având trei fete, contigent 1 932, din Regimentul
1 0 Călăraşi, dispărut la 3 1 ianuarie 1 943;
• Nistrea Ioan - (fără date);
• caporalul-erou Orendi Mihail, soţia Sofia, cu trei copii, contingent 1 934, din
Regimentul 2 Dorobanţi „Râmnicu Vâlcea", răpus de glonţ la 28 august 1 94 1
în Vigoda, Ucraina;
• soldaţii Schuster Gheorghe, Schwab Ioan şi Ungar Mihail - rară date.
(dosarele nr. 4/ 1 942 şi 28/ 1 948 ale Prefecturi Făgăraş,
în Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov)
*
* *
În cimitirul vechi, la marginea pădurii,
se află trei morminte-gropi comune ale unor
militari străini morţi în 1 9 1 6. Crucile de lemn
iniţiale au fost înlocuite în 1 950 cu trei cruci din
ţeavă dublă sudată, înalte de 1 ,25 m., încastrate în
fundaţie de beton. Având un pregnant cult al
m01ţilor, etnicii saşi din localitate (800 de suflete
până în 1 990, acum doar 30 - după afirmaţia
curatorului Hans Pertlef) au delimitat mormintele
cu tufe, au sădit flori, iar pe fiecare cruce au
montat câte o plăcuţă inox pe care au încrustat, în
limba germană, textul:
,,ÎN AMINTIREA SOLDAŢILOR GERMANI ŞI
UNGURI CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL 1 9 16. EROILOR, ODIHNIŢI-VĂ ÎN
PACE DEPARTE DE PATRIA VOASTRĂ".
În biserica evanghelică lutherană - monument arhitectonic din anul 1 42 1
- se află o placă memorială de marmură albă în ramă din lemn de esenţă tare, pe
care sunt înscrişi treisprezece eroi saşi, fii ai satului, căzuţi pe fronturi străine în
1 9 1 4- 1 9 1 8.
CINCU
. . . Pe la sfârşit de vară
Ne-am întâlnit cu moartea la capătul de ţară.
Acum, în locul nostru, oştire cu oştire,
Stau două cimitire ...
(Tudor Arghezi,
„Jale")
� Pe locul cunoscut sub denumirea „La Eroi", 3

kilometri de la Cincu spre Merghindeal, pe dealul
unde în 1 9 1 6 s-au dat lupte crâncene între unităţi
româneşti şi cele austro-ungare, se află un monument
cruce şi două cimitire alăturate în care au fost
înmormântaţi militari din armatele române, germane
şi austro-ungare. Monumentul, din beton şi piatră, este
alcătuit dintr-o fundaţie, soclu, piedestal şi crucea
treflată; înălţimea totală este de 4, 75 metri.
Pe piedestalul crucii a fost montată o placă din marmură albă de 80x50
cm., pe care au fost încrustate versuri din
Imnul Eroilor:
. Presăraţi pe-a lor morminte
„. . Dezvăliţi tot adevărul
Ale laurilor foi Şi le spuneţi tuturor
Spre a fi mai dulce somnul Cum muriră fraţii noştri
Fericiţilor eroi. Pentru neam şi ţara lor...
Ridicată 1 935".
Dedesubt, pe faţada soclului, se află două plăci din marmură albă, unite, pe care
sunt scrise în limbile maghiară şi germană textele: „Ezen hosok temetojet Szapâr
Baitz Kârolycs eskir tabomok parancsnoksaga allat alocs eskir 9 nemet hadsereg
kikepzo csoport Letesitette 1 9 1 7 Augusztus hoban". „Dieser Heldenfriedhofmur
de von der k.u.k. Armennshildungsgruppe der 9 deutschen Armee unter
Kommando des Herrn k.u.k. Generalmajor Karl Baitz von Szapâr errichtet
August 1 9 1 7". („Această placă din cimitirul eroilor a fost ridicată de grupul de
comandament cezaro-crăiesc al Armatei a 9-a germane de sub comanda domnului
general-maior Karl Baitz von Szapar, în August 1 9 1 7".)
În cimitir sunt 2 1 semne de căpătâi - plăci tronconice cu baza şi înălţimea
de l metru, puse în dreptul mormintelor comune sau individuale pe care se află
scris „Eroi Români Necunoscuţi", iar la unele dintre ele şi numărul de morţi din
mormânt (2, 6, 5, 4, 5, 4, 5, 6), precum şi un singur nume, Ilie Dobu. Lateral,
către monument, sunt alte trei semne de căpătâi, din care două rupte de la
j umătăte; pe cea din mijloc, întreagă, se pot citi numele Kormos Laszlo şi Terekes
Iozsef. Se spune că în al doilea război mondial o unitate germană, în trecere prin
Cincu, ar fi deshumat şi transportat osemintele militarilor germani îngropaţi aici.
Pe mij locul platoului se află o alee pietruită, mărginită de plopi. Din
împrejmuirea cimitirului a mai rămas, la intrare, o poartă şi o bucată de gard din
sârmă. Brazi şi fagi înalţi ascund privirilor acest „Loc al Eroilor", cufundat acum
în uitare şi paragină, prin care militarii unităţii învecinate mai trec uneori doar
pentru a scrie pe monument numărul zilelor rămase până la „liberare". Păcat! Ce
frumos, educativ şi util ar fi dacă la Ziua Eroilor, după slujba de pomenire şi
depunerea de flori la monumentele ridicate în comună, preoţii şi veteranii de
război ar duce pe tineri, pe profesori şi pe consilierii locali până sus pe deal, fie şi
numai pentru a auzi ecoul bubuitului de tunuri şi vaierul celor căzuţi sub drapel!
*
* *
În parcul din centrul comunei, membri ai

familiilor de eroi din al doilea război mondial au
ridicat, prin anii '60, un obelisc. Pe placa din
marmură albă de pe faţada dinspre Primărie a
obeliscului se află stema Republicii Populare
Române (România este şi va rămâne republică!),
inscripţia votivă şi numele unuia din eroii în
memoria cărora a fost ridicat:
„GLORIE ETERNĂ EROILOR CARI S-AU JERTFIT
PENTRU ELIBERAREA PATRIEI NOASTRE R.P.R.,
CAPORAL ŞANDRU IOAN CĂZUT LA DATORIE ÎN
ZIUA DE 16 OCT. 1 944 LA ESTER, UNGARIA".
Obeliscul este deteriorat şi aplecat într-o parte; el se sprij ină de umbrele
copacilor dimprejur, necesitând lucrări de consolidare şi restaurare. Fiind un
însemn al eroilor şi nu al formaţiunilor de guvernământ, monumentul trebuie să
rămână în picioare, să nu fie demolat - cum se zvoneşte!
Blestemul se va abate asupra celor ce dărâmă sau pângăresc
monumentele, troiţele, plăcile, mormintele şi amintirea eroilor!
*
* *
... Of Doamne, pentru cine au înflorit bogate
Atâtea flori ce mâine s 'ar scutura 'n uitare. . .
D eflorile acestea ·un gând pios m ă leagă:
Sunt morţii, toţi ai noştri iubiţi mai înainte
Ce-au dat eternităţei, viaţa lor fntreagă
Şi cer o clipă numai de-aducere-aminte!
(Mircea Dem Rădulescu,
„Au înflorit bujorii")
În grădiniţa de flori din faţa Şcolii generale, la
şosea, a fost dezvelit în 2 1 mai 1 998, de Ziua
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, un frumos
monument cu pajură închinat eroilor comunei
căzuţi în cele două războaie mondiale. Ridicat pe o
fundaţie de beton de 7,0x5,0 metri, având un soclu
de 5,0x5,0 metri, un piedestal din două cuburi
suprapuse: o coloană tronconică cu baza pătrată şi
cu o pajură de bronz cu crucea în cioc, în terminal,
monumentul realizează o înălţime totală de
aproximativ 1 0 metri, fiind unul din cele mai înalte
însemne memoriale din Ţara Făgăraşului. Sub
paj ură este montată o cruce din marmură albă,
având suprapusă o cruce neagră în relief.
În partea de jos a coloanei, pe o placă din mannură roz-alb este inscripţionat

te xtul: „GLORIE ETERNĂ EROILOR DIN CINCU"; „EROI AU FOST, EROI SUNT
ÎNCĂ! " şi sunt sculptate simbolurile militare - casca, puşca şi laurii.
Pe faţada piedestalului este fixată o placă de mannură cu eroii localităţii,
astfel:
„ 1941 - 1 945
FLEŞARIU ION COLONEL ÎN EST SÂN ION SERG.
SUCIU VIOREL SUB LOC. ÎN EST SAVU ION
BĂŞTEA VASILE SERG. ŞTEFAN VIOREL
BĂŞTEA MIRCEA ŞANDRU NICOLAE
BĂŞTEA ION TIUT EMIL
BĂRTUŞ ION LASCU EMIL
COZAC EMIL MELTZER ANDREI
DREPTU ION ŞANDRU ION
FLEIŞER ION
1 9 1 6-1 9 1 8
SUCIU ION SERG.
SUCIU ION
STÂNGU NICOLAE
CONSTANTIN ROMULUS
TIRIBĂ IOAN
TlRIBĂ NICOLAE
TIRIBĂ IOSIF
Sub eroi sunt scrişi cei 39 de veterani ai comunei din al doilea război
mondial. Pe placă mai sunt trecute numele constructorilor monumentului, N. şi I.
Sipoş. Realizat din beton annat acoperit cu o peliculă subţire de mozaic alb-gri,
monumentul este impunător prin dimensiunile şi estetica sa. Decorul, cu brăduţii,
rondurile de flori, aleile betonate şi stâlpii în fonnă de obuz, întregesc în mod
plăcut aspectul acestui ansamblu arhitectonic.
Cincu Mare a dat ţării şi neamului românesc, pe lângă eroi, şi o seamă de
luptători neînfricaţi pentru cauza naţională. Unul dintre ei a fost profesorul,
publicistul şi omul politic Valeriu Branişte. S-a născut la 1 0/22 ianuarie 1 869.
Profesor la Braşov, redactor la publicaţii militante („Tribuna", „Dreptatea"),
fondator al ziarului „Patria" de la Cernăuţi, Valeriu Branişte a fost unnărit de
autorităţile austro-ungare şi, sub pretextul că spionează în favoarea României, a
fost întemniţat la Vaţ şi Seghedin. În detenţie, el a scris lucrarea memorialistică
de referinţă ,,Amintiri din închisoare". A fost membru al Consiliului Dirigent al
Marii Uniri de la I Decembrie 1 9 1 8. După război, a devenit membru de onoare al
Academiei Române.
Pe zidul imobilului de la numărul 285 din Cincu se află o placă
memorială cu unnătorul text: ,,În această casă s-a născut marele luptător român
V. Branişte pe care anul 1 9 1 8 l-a găsit în închisoare, suferind pentru drepturile
oamenilor. Din partea Astrei şi a Liceului II. Chendi, Sighişoara. În anul
Domnului 1 938".
Patriotul Valeriu Branişte a murit la 1 ianuarie 1 928 la Lugoj , fiind

înmormântat în cimitirul oraşului alături de Eftimie Murgu, Tiberiu Brediceanu şi
alţi oameni de seamă.
Valeriu Branişte a rămas în conştiinţa posterităţii, printrele altele, şi prin
cuvintele pline de adevăr şi de o deosebită profunzime, rostite la moartea lui
Aurel Vlaicu:
,,Fără martiri nu sunt învingeri,
Fără victime nu sunt cuceriri!"
(Ştefan Petraru, Constantin Catrina, „Braşovul memorial'', paginile 96-97)
COBOR
Satul nu are însemne memoriale ale eroilor săi. Ori poate vor fi existând
pe vreun perete de biserică sau între zidurile groase şi de nepătruns ale
multisecularei cetăţi săseşti din localitate. Nu mai există nici Dumbrava Eroilor, o
grădină împrejmuită de lângă biserica reformată - despre care scria la 1 5 ianuarie
1 944, notarul Olimpiu Buzete.
Amintirea eroilor căzuţi pe fronturile de luptă ale primului război
mondial va fi dăinuit, pentru un timp, în inimile îndurerate ale văduvelor Ana,
Dochia, Katarina, Ileana şi altele care, poate, sunt demult în pământul din care au
fost zămislite ele şi soţii lor.
Documente de arhivă ale celui de-al doilea război mondial menţionează
numele a cel puţin 1 5 eroi ai satului, majoritatea de etnie maghiară şi săsească,
precum:
• B iro Ştefan, căsătorit, având un copil, a dispărut în U.R . S.S. la 2 1
noiembrie 1 942;
• Csika Bemandt, căsătorit cu Irma, având doi copii - (fără date);
• Csika Gheorghe, căsătorit, având un copil, dispărut în decembrie 1 942;
• Kosa (Coşa) Mihail, căsătorit cu Lidia, având un copil, contigent l 932, din
Regimentul 1 9 Infanterie, dispărut la 2 1 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• Kovacs Ştefan, căsătorit, având 1 copil, decedat la 21 noiembrie 1 942 în
Ruleasckin, Rusia;
• Micloş Ioan, căsătorit, având patru copii, fost în Divizionul 3 Obuziere Munte
Brad - Hunedoara, decedat la 20 februarie J 945 (certificat de deces al
Spitalului Militar nr.244 - Făgăraş);
• Nagy Andrei, căsătorit, având un copil, decedat la 30 noiembrie 1 942, în Cotu
Donului;
• Pall Mihail, căsătorit, având doi copii, contingent J 938, din Regimentul 5
Vânători, dispărut în Rusia, la 1 iulie 1 942;
• soldat Reindt Albert, contingent 1 93 5 , din Regimentul 3 J Dorobanţi, mort la
2 1 august 1 942, în Rusia;
• Sikes Emeric, căsătorit cu Margareta, având doi copii, contingent 1 935, din
Regimentul 36 Infanterie, dispărut la 19 decembrie 1 942, în luptele de la
Nerklatisevsk, Rusia;
• Szabo Geza, căzut la 22 decembrie 1 942, în Karcinskaia, Rusia;
• Szabo Mihail,dispărut în 1 942, la Cotu Donului;
• Szasz Mihail, căsătorit cu Elena, având un copil, a decedat la 8 noiembrie
1 942 în lupta de la.cota 84,5 -;
• Szasz Ştefan, căsătorit, având un copil - ( fără date);
• Zeibel Anton, căsătorit, având un copil, a dispărut pe front la 22 noiembrie
1 942.
(dosar nr. 28/ 1 948 Prefectura Făgăraş - Cobor la 9 decembrie 1 948, în Arhivele
Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov)
COMĂNA DE JOS
„ În satu 'n care m 'am născut

Fraţii-mi pue o cruce
Corpuljertfă l-am făcut
Stepelor calmuce. "
(inscripţia de pe piatra funerară
cu cruce, din cimitirul Comăna de Jos,
ridicată în memoria eroului localităţii,
Nicolae Oct. Halmaghi).
Aşezată pe malul stâng al râului Olt, nu
departe de poalele Munţilor Perşani, localitatea
are o istorie multimilenară (pe locul numit de
unii localnici „Gruiu Văcarului" iar de alţii
„Grâul Boarului" au fost descoperite urme de
aşezări civile dacice -32 de locuinţe - din
perioada epocii FIERULUI).
Cât priveşte denumirea localităţii, legenda spune că ar veni de la neamul
Cumanilor, ori de la numele fiicei unui domnitor al Ţării Făgăraşului - acum
aproape 500 de ani Ştefan Mailat „nobil român din Comăna de Jos'', a fost stăpân al
domeniului feudal al Făgăraşului şi Voievod al Transilvaniei între anii 1 534- 1 54 1 .
Î n istoria faptelor de vitej ie din cele două conflagraţii mondiale eroii
Comănei (42 în primut război şi 3 1 în al doilea) au scris pagini nemuritoare care,
prin însemne memoriale, prin documente şi prin relatarea lor din generaţie în
generaţie, vor rămâne în amintirea unnaşilor-urmaşilor acestora. Unul din aceste
însemne este monumentul cu statuie aflat în scuarul din faţa Primăriei. Creaţie a
sculptorului târg-mureşan Iosif Tompa, construit din iniţiativa Bisericii, a Şcolii
şi a veteranilor din 1 9 1 4- 1 9 1 9, monumentul a fost dezvelit şi sfinţit la 1 9 iulie
1 936. Este una din cele mai frumoase lucrări sculpturale din Ţara Făgăraşului şi
din întreg judeţul Braşov! Alcătuit dintr-un soclu în trei trepte din bazalt, un
piedestal paralelipipedic şi o statuie, monumentul are o înălţime totală de 4,5
metri. Statuia, executată din stuf calcaros, reprezintă un infanterist român înalt de
doi metri, pregătit să arunce cu mâna dreaptă grenada, apoi să tragă cu arma din
mâna stângă.
Decorul este armonios întregit de jardinierele de la colţurile soclului, de
aleea de acces betonată şi de împrej muirea din gard de fier forjat, montat pe un
zid scund de beton; este, de asemenea, înfrumuseţat cu arbuşti ornamentali,
ronduri de flori, ca şi de brazii înconjurători.
În acest loc simbolic, de Ziua Înălţării Domnului - Ziua Eroilor şi în alte
zile de sărbătoare, se adună cetăţenii comunei, ascultă slujba religioasă, cântecele
patriotice şi recitările elevilor, şi depun jerbe de flori pentru omagierea celor
căzuţi pe câmpurile de onoare.
Eroii sunt înscrişi pe plăci din marmură neagră montate pe faţadele
piedestalului astfel:
pe placa din faţă, către intrarea în scuar:
„ÎN MEMORIA EROILOR COMUNEI

1 9 14- 1 9 1 9
NICOLAE CIOFLEC Serg: NICOLAE FRÂNCU ACHIM POPA

GH. T. COANTĂ Cap. ROS. FURTEA AX. POPA
GH. BROŞTENI C-TIN. GRIDAN DAVID ROŞALĂ
NISTOR COMŞA GH. HALMAGHI GH. TĂNASE
EMANOIL COSTEA ION L. ITU GHEORGHE VLAD
D-TRU. I. CIOFLEC GHEORGHE I. ITOAFĂ DAVID VLAD
ION C. CATRINI ALEX ITOAFĂ GH. VULCAN
GH. CREŢU AD. LANCEA GH. COSTEA
T. CONIA-COANTĂ GH. MARTESCU GH. C. NINU
ALEX COSTEA EMILIAN MONEA N. STÂNGACIU
N. S. COSTEA GH. MARIAN GH. STOICA
VICT. COSTEA I. MOTOC AD. STOICA
N. I. COSTEA GHEORGHE NEDELEA
GH. DIMA V. NEAGOE Autor IOSIF TOMPA
ISF. DIMA IULIAN POPA Sculptor TG. MUREŞ";
pe placa dinspre Primărie:

„ÎN MEMORIA EROILOR SATULUI COMĂNA DE JOS CĂZUŢI
ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
MAIOR NEAMŢU GHEORGHE SOLD. HUBALĂU GHEORGHE

CĂPITAN ENEA MIHAI SOLD. ITU IOAN
LOCOTENENT FURTEA OCTAVIAN SOLD. LETEA GHEORGHE
SERG. COSTEA-VLAD DAVID SOLD. MONEA VALERIU
SERG. FĂTU CONSTANTIN SOLD. MONEA GHEORGHE
SERG. HALMAGHI NICOLAE SOLD. MON GH. GHEORGHE
SERG. CIOFLEC NICOLAE SOLD. POPOVICI IOAN
SOLD. BOIERU ALEXANDRU SOLD. P<?PIŢA CONSTANTIN
SOLD. COSTEA-VLAD GHEORGHE SOLD. PARVU VASILE
SOLD. COSTEA N. NICOLAE SOLD. RADU IOAN
SOLD. COSTEA D. GHEORGHE SOLD. ŞERB GHEORGHE
SOLD. COSTEA I. GHEORGHE SOLD. SIMA GHEORGHE
SOLD. COSTEA NICOLAE SOLD. STOICA SIMU
SOLD. COSTEA ALEXANDRU SOLD. STÂNGACIU SIMION
SOLD. HALMAGHI L. NICOLAE
SOLD. HALMAGHI O. NICOLAE RIDICATĂ ÎN ANUL 1980"
SOLD. HALMAGHI IOAN (placa eroi R. 2 M.)
Pe latura stângă a monumentului, sub coroana de lauri cu crucea în

mijloc, scrie:
„RIDICAT DE LOCUITORII COMUNEI - 1 935"
COMĂNA DE SUS
. . . Sub rădăcini de codri ,

Cu ochi privind prin flori,
Trăiesc în nemurire
Oşteni cutezători...
(Colonel Ioan Costea,
"Eroi nepieritori")
În centrul satului a fost ridicată, în anul
1 94 1 , o frumoasă troiţă sculptată. Înaltă de 4,5
metri, este încastrată într-un soclu din beton. Cele
patru braţe verticale ce încadrează cruciuliţele, au
în terminal un acoperiş din şindrilă. Împrejmuirea
este din grilaj metalic cu plasă de sârmă. Pe placa
de lemn montată pe faţada troiţei, este inscrip
ţionat următorul epitaf:
„Ridicatu-s'a această sfântă troiţă (de credincioşi, legionari) spre mărirea lui
Dzeu şi în amintirea eroilor căzuţi pentru întregirea neamului.
NISTOR FRÂNCU LUCA CUBERNAT ACHIM FRÂNCU

ALEXIE COMŞA ROSALIM MUNTEAN ALEX. MIJA
ACHIM COMŞA IRIMIE FRÂNCU GHE. SIGMOND
CHIRION LASCU � ROSALIM LASCU IOAN MOISIN
ZACHIU MIJA ROSALIM BUŞILĂ IOAN LUNGU".
OH. NEAMŢU DIONISIE MIJA
IOSIF CUBERNAT IOAN FRÂNCU
Pe cealaltă placă de la baza troiţei este scrisă inscripţia votivă dedicată

eroilor din Războiul Reîntregirii şi numele acestora astfel :
„GLORIE ETERNĂ EROILOR SATULUI CĂZUŢI ÎN

CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
SOCEA CONSTANTIN GUBERNAT I. GHEORGHE LUNGU SILVESTRU

NEAMŢU VIRGIL SOCEA IACOB SUBŢIRELU MARCU
POPA DUMITRU FRÂNCU R. VIRGIL SOLOMON FLOREA
LASCU T. GHEORGHE FRÂNCU R. CORNEL SOLOMON GHEORGHE
MIJA I. IOAN MIJA R. VIRGIL FLOREA VIRGIL
LASCU C. DUMITRU STOICA ADAM (LUNGU SILVESTRU)".
COPĂCEL
Frunză verde de trei flori

Măi soldat din roşiori
Unde ţi-a fost dat să mori?
Sus pe creasta munţilor
În desimea brazilor
Şi-n bătaia gloanţelor.
Şi iar verde şi-o lalea
Măi soldat, cin 'te-o îngropa?
Ghiuleaua, când o pica,
Malul când s-o dărâma.
Măi soldat, cine te-o plânge?
Păsările când s 'or strânge . . .
(Soldat-fruntaş Ghelmez Neagu,
Versuri de pe front")
„
În curtea impunătoarei biserici ortodoxe cu hramul „Sfânta Treime" din

micuţa localitate făgărăşană de la poalele munţilor, a fost construit un la fel de
impunător monument închinat eroilor din cele două conflagraţii mondiale şi
veteranilor de război din sat. Înalt de 6,0 metri, este confecţionat din beton armat
mozaicat şi se compune din fundaţie, soclu în trei trepte, corpul paralelipipedic
iar, în terminal, o plachetă din inox reprezentând flacăra veşnică a Recunoştinţei

faţă de Eroii Neamului.
Pe faţada monumentului, către gardul de la stradă, este montată o cruce mică
treflată şi un scut din inox cu simbolurile militare - casca, spada şi ramura de
laur. Pe spate, către biserică, este dăltuită o cruce mare, de culoare neagră.
Monumentul este împrejmuit cu opt ţăruşi metalici uniţi cu un lanţ gros.
Pe plăcile din marmură albă de sub scut sunt sculptate numele eroilor şi
veteranilor, anii şi inscripţia votivă:
„SĂ-I CUNOAŞTEM ŞI SĂ-I CINSTIM PE EROII NEAMULUI
1914-1918
MANTA GHEORGHE PANCHIOS GHEORGHE GRECU DĂNILĂ
SIN NICOLAE GRECU I. DAVID
1941-1945
LT. RUSU ANDREI ŞERBĂNUŢĂ IOAN GRECU MATEI
GRAMA GHEORGHE DANCIU IOAN GRECU MIHAI
LUPU NA VIN BĂLAN MATEI ŞERBĂNUŢĂ MIHAI
LUPU GHEORGHE CLOTEA ANDREI SIN IOAN
MATEI AUREL GRECU ANDREI FOGOROŞ MATEI
RĂCHERU IOAN GRECU NICOLAE RĂCHERU GHEORGHE
SAVONEA GHEORGHE GRECU SAMOILĂ TOACŞE IOAN
VETERANI DE RĂZBOI 1 94 1 - 1 945
COL. GRECU IOAN ... "
(plus 79 localnici)
Monumentul a fost ridicat în locul vechii troiţe din lemn; aceasta urma să fie
încastrată într-o mică fundaţie de beton lângă paraclisul din curtea bisericii,
pentru „a muri de bătrâneţe" pe acelaşi loc unde a fost înălţată, cu mulţi ani
înainte, în memoria aceloraşi eroi ai satului.
Oameni cu un profund cult al eroilor, locuitorii Copăcelului au ridicat de-a
lungul anilor în cimitirul parohial peste 20 de semne de căpătâi şi pietre
funerare comemorative din beton, gresie şi marmură, unele cu fotoceramică,
însemne ale căror inscripţii sunt adevărate mici biografii scrise spre veşnica
aducere aminte despre cei care au săvârşit fapte eroice pentru întregirea
neamului !
Copăcel, străveche aşezare dacică, a fost un timp sat grăniceresc, cazarma
fiind în clădirea actualului Cămin cultural.
În localitate se mai află un monument de artă brâncovenească - biserica
„Buna Vestire" - construită la 1 797 de către boierul Deac.
CORBI
„Păşiţi uşor alături de marile morminte

Când sufletele voastre le trec pe dinainte
Tresar, sub scut de humă, iluzii de eroi
Căci ei gândiră totul într 'altfel decât voi... "
(Camil Petrescu,
„ Visul lor")
Aidoma unui viteaz căzut pe câmpul de

luptă, troiţa din fotografia alăturată a fost
„răpusă " atât de intemperii, cât şi, în egală
măsură, de nepăsarea oamenilor.
Cum poate oare un suflet de creştin să
păşească într-un cimitir parohial şi să privească
indiferent o troiţă pe care încă se mai vede
scris: „PENTRU EROII..." Ai cui eroi au fost I.
HOROVIAN, O. BÂRSAN, D. PANDREA,
A.COSTEA, P. COSTEA . ?! Cine sunt urmaşii
. .
urmaşilor acestora? Oare neamurile lui Cristian

Avisalon ştiu ce a ajuns crucea ridicată de
înaintaşul lor în progadia satului? !
Oare preotul paroh nu se împiedică de acest „obiect" trântit la pământ,
atunci când se îndreaptă spre groapa unui răposat?!
. . . Au trecut peste 60 de ani de când acest însemn memorial a fost sculptat
spre aducere aminte despre eroii satului Corbi, de când pe braţele troiţei au fost
dăltuite cuvintele divine „NIHIL SINE DEO" („Nimic fără Dumnezeu"). Oare
Bunul Dumnezeu să nu ia în seamă această profanare şi pe profanatorii troiţei? Ba
da! Aşadar, ridicaţi troiţa în picioare, oamenilor! Altfel vă vor ajunge din urmă
blestemele alor:
- Octavian Bârsan, ucis de jandarmii unguri în 1 9 1 6 ;
- Avram Marin, Bârsan Dumitru, Cândea George, Costea Avisalon,
Costea Procopie, Opriş Vasile şi a altor eroi corbeni căzuţi în primul război
mondial (dosar nr. 44/ 1 923 Prefectura Făgăraş);
• Caporal Berchi Ştefan (cu piatră comemorativă în cimitir, lângă troiţă!), în
etate de 22 ani, căsătorit cu Lucreţia, „mort în infernul de la Stalingrad" cu
Regimentul 1 8 Dorobanţi, la 2 1 noiembrie 1 942;
• Cârj e Vasile, contigent 1 93 1 , mort în lupta de la Baccisarai, Crimeea, la 28
ianuarie 1 942;
• Teţiu Vasile, contigent 1 939, mort în bătălia Sevastopolului la 8 iunie 1 942;
• Tincu Gheorghe, şi alţi ştiuţi sau neştiuţi (din dosarele nr. 4/1 942 şi 2811 948
ale Prefecturii Făgăraş, aflate la Arhivele Nationale - Direcţia Judeţeană
Braşov).
... Poetul Octavian Goga scria acum 'I OO de ani:

Voi n-aveţi sfinţi în groapă ori inimi să-nţeleagă
Ce sjantă-i amintirea mai-marilor eroi; „.
Dumneavoastră aveţi sfinţi în groapă, stimaţi locuitori ai localităţii Corbi !

Şi dumneavoastră aveţi, stimaţi edili din Primăria Ucea!
Până când uitarea nu se va aşterne definitiv peste amintirile şi cugetele
urmaşilor, ridicaţi un monument acestor j ertfiţi ai satului, ai Creştinătăţii, ai
CRIHALMA
„Rămas bun surori şifraţi

Şi vă rog să mă iertaţi
Că la a mea îngropare
N-aţi vint să-mi daţi iertare
Că-s în rîndul r;elor morţi,
Vă zic rămas bun la toţi;
Rămâi lume neagră-n ceaţă
Noapte bună-n a mea viaţă ".
- DE PE FRONT DIN SCRISOAREA LUI
ALEXANDRU CRUŢU (inscripţie pe monument)
-
La intrarea în curtea bisericii ortodoxe cu

hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", a fost
construit un monument din beton placat cu bucăţi de
marmură de mărimi şi forme variate.Ridicat din
iniţiativa veteranilor de război şi a preotului paroh,
prin contribuţia obştei, monumentul a fost dezvelit şi
sfinţit în cadrul unui ceremomial militar-religios la
1 8 iunie 1 995, de Ziua Înălţării la Cer a
Mântuitorului - Ziua Eroilor.
Alcătuit dintr-un soclu, un corp paralelipipedic
masiv şi o cruce de marmură în terminal, are o
înălţime de 2,5 metri şi este prevăzut cu instalaţie
electrică de iluminat.
Autorul lucrării este inginerul Constantin Cocea. Pe soclu mai este înscris
un nume - H. ION.
În prezent, datorită deteriorării avansate, monumentul urmează să fie stră
mutat odată cu începerea lucrărilor de repara�i care se vor efectua la clădirea bisericii.
Pe faţada monumentului sunt montate plăci cu inscripţii şi cu numele,
numărul casei, anul şi locul morţii sau dispariţiei eroilor. Astfel, deasupra firidei
din faţă scrie : „CREDINCIOŞII ORTODOCŞI DIN CRIHALMA MOR ŢI ŞI
DISPĂRUŢI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN PRIMUL ŞI AL DOILEA RĂZBOI
MONDIAL".
În stânga:
„PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
MORŢI
BUJA IOAN NR.68 1915 NAGYBEREZNA (UNGARIA)
COMAN NICOLAE NR.86 1917 SIBERIA (RUSIA)
CRĂCIUN GHEORGHE NR. 1 20 1914 SIBERIA (RUSIA)
FĂGĂRĂŞAN GHEORGHE NR.49 1914 SIBERIA (RUSIA)
FĂTU GHEORGHE NR. 1 64 1914 LEMBERG (POLONIA)
GAVRILĂ GHEORGHE NR.224 1916 PRAGA (CEHIA)
GHEORGHE B. GHEORGHE NR.226 1915 POLONIA RUSEASCĂ
GRUSEA IOAN NR. 1 27 1 9 15 WODEWICE (POLONIA)
GRUSEA RUSALIM NR. 1 2 1 1914 LEMBERG (POLONIA)
MICU GHEORGHE NR.69 1919 SIBERIA (RUSIA)
NIŢĂ GHEORGHE NR.37 1914 DI6SGYOR (UNGARIA)
OPREA GHEORGHE NR. 1 28 1918 ESZTERGOM (UNGARIA)
OPREA MIRON NR.42
OPREA ZAHARIA NR.35 1915 ARAD
PARASCHIV GHEORGHE NR.37 1918 ITALIA
RONCEA VASILE NR. 1 10 1915 STRY - GALIŢIA
TOMA IOAN NR. 1 1 3 1918 ITALIA
PORUMB IOAN NR. I 1918 PERGINE-TIROL
ZAHARIA O. GHEORGHE NR.53 1918 TIROL (AUSTRO-UNGARIA)
DISPĂRUŢI
BURDARIU GHEORGHE NR.79 RUSIA
CRUŢU ALEXANDRU NR.58 RUSIA
GRUSEA SIMION NR.82 RUSIA
MIHULECEA IOAN NR. 1 92 RUSIA
RONCEA IOAN NR.20 RUSIA
MAIOR IOAN NR.221 ITALIA".
În dreapta: „AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
BREAZU IOAN NR. 1 3 FĂGĂRAŞ
BREAZU DIONISIE NR. 1 3 PODU ILOAIEI
CRĂCIUN IOAN NR.3 RUSIA
CREŢU VASILE NR.23 1 RUSIA
CREŢU CORNEL NR.29 RAKOSCSABA - UNGARIA
GHINDEA NICOLAE NR. 1 84
OPREA GHEORGHE NR. 1 28 ŢIGANCA-MOLDOVA
PASCU GHEORGHE NR. 1 2 CEHOSLOVACIA
RADU IOAN NR.2 1 6 RUSIA
STOICA DIONISIE NR. 1 98 COTU DONULUI
STOICA VALER NR. 1 89 MOLDOVA".
La baza monumentului, pe un bloc paralelipipedic plasat sub firidă, sunt
inscripţionate versurile din motto.
*
* *
,,Doamne, ne-ascultă ruga fierbinte

În bătălie ne ocroteşte,
Braţul pe armă, Tu ne întăreşte
,.,.. .r,
1 ata prea s1znte
�
.I... "
La poalele dealului Coasta Crihălmii în
intersecţia drumurilor către Comăna şi Ungra, a
fost înălţată în anul 1 999, o frumoasă troiţă din
lemn de esenţă tare.
Încastrată într-o fundaţie de beton de formă
pătrată, cu latura de 1 ,5 m. troiţa este înaltă de 3,5
metri, are un acoperiş din şindrilă şi o împrejmuire
din fier cornier. Din braţul principal al troiţei se
desprind două braţe laterale, unite între ele cu două
traverse orizontale.
Pe traversa de sus este încrustată inscripţia
votivă „TATĂL, FIUL ŞI SF. DUH", iar pe cea de
j os inscripţia „ÎNTRU SLAVA SFINTE} TREIMI".
Pe braţul central este montată o placă inox cu următorul text: „ln amintirea
eroilor din regimentul 22 Argeş căzuţi în luptă pe teritoriul localităţii
Crihalma pentru dezrobirea Ardealului în frunte cu bravul colonel Băltăreţu
- 15.09 1916.
S-a ridicat acest semn de cinstire a trecutului din partea familiilor
Nicodim Nicolae, Nicodim Ioan, Cauşa Viorel şi Gheorghe. Mai 1 999".
„ . .La forţarea Oltului, dincolo, în lunca de la Krihalma, lîngă două sălcii,
.
lungit drept pe spate cu picioarele lipite şi cu mîinile intinse lîngă el, pe pămînt
ca pe catafalc, în manta neagră cu şireturi roşii, cu guleraşul ridicat şi chipiul
roşu în cap, un mort. Colonelul ... "
(Camil Petrescu, „Ultima noapte de
dragoste, întâia noapte de război")
, Îl!AMillTIREA EROII.OR
DIN REGIMENTUL.22 ARGEŞ
' Placa comemorativă alăturată, realizată din
CĂZUŢI ÎN LUPTA PENTRU marmură albă, a fost aşezată pe faţada
DBSROBIREA ARDEALULUI Căminului cultural. Textul sculptat şi scris cu
ÎH !'RtJNT.!. CU BRAVUL litere negre este următorul: „ÎN AMINTIREA
COLONBL BĂLTĂRETU '
EROILOR DIN REGIMENTUL 22 ARGEŞ CĂ
ÎH 15 SEP'l'EMBRIE 1916 ZUŢI ÎN LUPTĂ PENTRU DESROBIREA AR
AŞEZATU·S '.l AC!ST S!MN DEALULUI ÎN FRUNTE CU BRAVUL CO
DB CINSTIRI A TRECU'l'OLUI LONEL BĂLTĂREŢU ÎN 1 5 SEPTEMVRIE 1 9 1 6.
DIN PARTBA LICEULUI
AŞEZATU-S'A ACEST SEMN DE CINSTIRE A
PRINCIPELE NICOLAE, SIGHIŞOARA
TRECUTULUI DIN PARTEA LICEULUI PRINCI
CU AJUTORUL ASTREI TllNAVA MARE
ÎH ANUL DOMNULUI 1936
PELE NICOLAE, SIGHIŞOARA CU AJUTORUL
SEPi'!Hl!RIE 15 ASTREI TÂRNAVA MARE ÎN ANUL DOM
NULUI 1 936 SEPTEMBRIE 1 5".
DEJA NI
... Şi de-atunci, lângă mormânt

Plopi cu frunza rară
S-au zbătut uşor în vânt,
Zile lungi de vară.
Soarele spre asfinţit
Şi-a urmat cărarea,
Zi cu zi l-au troienit
Vremea şi uitarea. . .
Astfel, tot mai neştiut
Spre adânc îlfură
Şi-l fngroapă-n sânu-i mut
Veşnica Natură ...
(George Topîrceanu,
„Balada morţii")
La intrarea în cimitirul situat pe locul numit de săteni „La Lepşa", se află

un însemn memorial pe care „l-au troienit vremea şi uitarea " o cruce din lemn
-
masiv, înaltă de 2,0 metri şi ridicată pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în
primul război mondial.
Şubrezită de cele peste şase decenii de existenţă în anonimat (pe vremuri,
în faţa cimitirului se sărbătorea Ziua Eroilor la Înălţarea Domnului ! ), crucea abia
dacă se mai ţine în poziţie verticală! Pe braţele ei, meşterul cioplitor a dăltuit
cuvintele „ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PENTRU ÎNTREGIREA
NEAMULUI", şi în continuare, pe trunchi, numele eroilor:
VICTOR POP NICOLAE RUS NICOLAE TURDEAN

IOSIF MOCODEAN OCTAVIAN ALDEA VICTOR MÂNEA
DUMITRU MAILAT IOSIF UNGUR VICTOR ROHAN
Deasupra inscripţiei sunt trei litere: CRS.

Crucea memorială şi-a îndeplinit mulţi ani menirea ei - cinstirea eroilor din
primul război mondial; acum ar trebui restaurată şi conservată, iar lângă ea, în
cimitir, sau în centrul localităţii, să fie înălţat un monument al tuturor eroilor din
Dejani. Pentru că satul are mulţi eroi! Pomelnicul din biserica ortodoxă cu hramul
„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", (o l istă cu prenumele eroilor din cele două
războaie mondiale), este singura „evidenţă" a celor căzuţi pe câmpurile de
onoare! Or, documentele de arhivă „spun" mai multe despre cei a căror amintire
trebuie dăltuită în cugetul urmaşi lor şi în piatra sau lemnul însemnelor
memoriale:
Ţara Făgărnşului 359
Octavian Neculae Aldeailie, dispărut în 1 9 1 4;

Ioan David Hasiu, dispărut în 1 9 1 4;
Iosif Tamaş Mocodean, dispărut în 1 9 1 4;
George George Răita, dispărut în 1 9 1 5.
(dosar nr. 44/1 923 Prefectura Făgăraş)
• sergent Miloşan Iordan Gheorghe, născut în anul 1 9 1 6, în S. U .A., necăsătorit,
din Batalionul 1 1 Vânători de Munte, dispărut la I O mai 1 944, în luptele din
Crimeea;
• sergent Poparad Iordan Iordan, născut la 25 februarie 1 92 1 , în Dejani,
necăsătorit, din Batalionul 8 Vânători de Munte, dispărut pe front la 1 5 aprilie
1 944, în Aluskca, Crimeea;
• caporal t.r. Cojocariu Ilie, născut la 9 mai 1 9 1 2 în Bălăceşti, Gorj, domiciliat
în Dejani, căsătorit, având un copil, Batalionul 9 Vânători de Munte, dispărut
pe front, în Ucraina, la 27 septembrie 1 94 1 ;
• caporal Milea Nicolae Nicolae, năcut la 20 iulie 1 92 1 , în Dejani, necăsătorit,
Batalionul 3 Vânători de Munte, dispărut în luptele din Crimeea, la 1 1 mai
1 944;
• caporal Poparad Gheorghe, născut la 5 februarie 1 906, în Dejani, căsătorit,
având un copil, Regimentul 27 Dorobaoţi, „ lovit mortal de schije de brand la
1 7 septemvrie 1 941 ", în luptele de la Peterstol, Ucraina;
• fruntaş Babonea Constantin Ilie, născut la 1 6 septembrie 1 9 1 8, în Dejani,
necăsătorit, Batalionul I I Vânători de Munte, invalid 80%, rănit în 1 1 ianuarie
I 943, la Albinskaia, Caucaz, decorat cu „Virtutea Militară" clasa a II-a şi
Crucea „Serviciul Credincios";
• soldat Babonea Treja Crucin, născut la 28 septembrie I 9 1 5, în Dejani, ţigan,
căsătorit, având trei copii, „ vânător de munte în B. 12 V.M., dispărut la 23
august 1 944, pe frontul din Moldova ";
• Soldat Grancea Nicolae, dispărut pe front;
• Soldat Vijoli Ioan, dispărut;
• Ghidiu Neculai, căsătorit, având trei copii, mort - (fără date);
• soldat Luca Augustin, contigent 1 935, Regimentul 96 Infanterie, „ mort la 26
mai 1943, în luptele de la Nord- Vest de satul Svoboda, Caucaz şi înmormântat
în Cimitirul Eroilor Români din Svoboda ".
(Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, dosarul nr.3/1 942 Oficiul
Judeţean 1.0.V.R. Făgăraş - fişe de recensământ întocmite de Traian Turdeanu;
dosarul nr. 43/ 1 944 Recea - tabloul nr. 1 99/1 8 februarie I 944 Dejani şi dosarul
nr. 28/1 948 Prefectura Făgăraş).
DRĂGUŞ
„Căutăm, deci, pe un drum destul de rău, satul Drăguşului - scria

Nicolae Iorga la 1 906 în cartea a I I-a a Însemnărilor sale de călătorie . . . ne
-
ascundem de ploaie în casa (preotului - n.a.) a cărui primire bună e în curând

tulburată de sosirea jandarmilor. Un strajameşter (sergent) şi un firer (caporal)
intră în casa preoţească foră nici o înştiinţare„. se mânie, ameninţă „ . Grosolănia
jandarmilor nu ajută întru nimic la asigurarea stăpânirii ungureşti în aceste
ţinuturi locuite de români. .. "
Aşa era acum o sută de ani ! Azi Drăguşul este un frumos sat turistic al
Ţării româneşti a Făgăraşului, cu case noi, cu şosea asfaltată şi cu un splendid
monument al eroilor localităţii. Pentru că, înainte de a fi un sat al meşterilor
cojocari şi al „chemătorilor", Drăguşul a fost şi va rămâne un sat al multor eroi
căzuţi pe câmpurile de onoare ale războaielor, un sat al luptătorilor revoluţionari
pentru cauza românilor - unitate, libertate şi dreptate socială.
Unul dintre ei a fost paşoptistul Codru-Drăguşan Ion, pe numele său
adevărat I. Codrea. S-a născut la 9 noiembrie 1 8 1 8. În anul 1 835, a trecut Carpaţii
în Ţara Românească, stabilindu-se la Bucureşti. La 3/ 1 5 mai 1 848, a participat, ca
activist, la Marea Adunare Naţională de la Blaj . Numit de Guvernul Provizoriu ca
membru al Comisiei de propagandă, organizată de Nicolae Bălcescu, a fost
comisar în j udeţul Prahova.
În 1 848, Ion Codrea-Drăguşanu a publicat în
„Foaie pentru minte, inimă şi literatură" a lui George
Bariţiu pateticul „ADIO LA 1 848". În septembrie 1 848,
s-a mutat la Sibiu. În 1 863, a fost vicecăpitan de Făgăraş
şi deputat în Dieta de la Sibiu, forum în care a susţinut
dezvoltarea învăţământului românesc din şcolile
grănicereşti.
Scriitorul şi patriotul Ion Codrea-Drăguşanu a
murit la 26 octombrie 1 884, la Sibiu.
(Georgeta Antonescu,
„Introducere în opera lui Ion Codru Drăguşanu")
*
* *
În timpul celor două războaie mondiale mulţi eroi din neamul Codrea au
fost seceraţi de plumbii duşmani. Alţii s-au distins, în timp de pace, prin
devotamentul şi conştiinciozitatea manifestate în instruirea lor pentru apărarea
Patriei române.
Într-o scnsoare adresată

Primăriei comunei Drăguş la 1 2
iunie 1 947, comandantul Regi
mentului 6 Călăraşi-Braşov
transmitea mulţumirile sale,
familiei soldatului Codrea
Gheorghe „. . ostaş de azi al
.
Armatei Poporului şi cetăţean

de mâine al ţării, de un folos
real comunei Dvs... Prezenta
scrisoare vă rugăm a fi adusă şi
la cunoştinţa concetăţenilor săi,
atât la serviciile divine, cât şi
cu alte ocasiuni" se arăta în
-
scrisoarea de mulţumire a
unităţii, semnată de colonelul
C. Ştefan.
Din rândul eroilor daţi de familiile Codrea a făcut parte, alături de alţi
drăguşani, şi George Codrea, „căzut în Montenegru în 1 9 1 5";
De asemenea, fruntaşul Popa Codrea
.... „
Samoilă Ioan, mort pe câmpul de luptă la 25
septembrie 1942, precum şi Gheorghe - fratele
său - dispă t la 20 noiembrie 1 942, în luptele
din comuna Povitinovskaia, Rusia. Numele lor şi
ale celorlalţi consăteni, jertfe ale celor două
războaie mondiale, sunt înscrise pe marmura mo
numentului ridicat în curtea bisericii ortodoxe cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului".
,,EROU AL PATRIEI IUBIT
CĂZUT DE-AL ARMELOR SCLIPIT
PRIN ZAREA NEGRILOR POTECI
PRIN GURI DE VIFOR POŢI SĂ TRECI
SUNT CHEMAT CU CHIPUL MEU
SUS ÎN CER I.A DUMNEZEU "
(epitaf dăltuit pe piedestalul monumentului)
Construit pe o platfomiă de beton, înalt de 4,5 metri, monumentul are
formă paralelipipedică şi este alcătuit dintr-un soclu în trei trepte, piedestalul
cubic şi corpul cu o cruce în terminal, toate din marmură albă. Pe faţada
monumentului, sub însemnele militare - casca, arma şi ramura de laur - sunt
trecuţi eroii, astfel:
BOBEICĂ MOISE TĂTARU VALERIE TĂTARU IOAN

DAMIAN SPIRIDON TAROG C-TIN TĂTARU NICOLAE
FOGOROŞ DAMASCHIN FOGOROŞ DIONISIE STOIA DUMITRU
POPARA IOAN GĂBREAN ENE CODREA GHEORGHE
LUŢEAN AVISALOM SOFONEA NICOLAE Agg.
SOFONEA SAMOILĂ STOIA EUSIGHE GABREAN PETRU
TĂTARU NICOLAE STROIE BOGDAN ING. ROGOZEA ISAC".
Sub eroi sunt înscrise versurile din motto (epitaful).
Pe faţada spre intrarea în biserică sunt inscripţionaţi eroii din
„AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
FĂGĂRĂŞANU LIVIU CRISTEA GHEORGHE SUGACIU IOAN
FĂGĂRĂŞANU REMUS FOGOROŞ GHE. CODREA EUSIGHE
MUNTEANU NICOLAE CODREA NICOLAE TRÂMBIŢAŞ VIOREL
ROGOZEA NICOLAE SITEA IOAN GUŞEILĂ LAUREAN
SOFONEA IOAN STANEMIR TRAIAN SUGACIU GHE.
GABREAN IOAN FOGOROŞ GHERASIM CODREA GHE.
BOGDAN NICOLAE POPA CODREA DAMIAN IOAN"
Pe placă, dedesubt, este scris:
,,,ACEST MONUMENT S-A RIDICAT DE URMAŞII EROILOR,
SOŢII, COPII, PĂRINŢI, FRAŢI ŞI NEPOŢI ÎN 1 996".
Pe faţada dinspre curte: „C . HAIN. MILIT.
FOGOROŞ IOAN FOGOROŞ DIONISE HANEŞ VIORICA
SOFONEA REMUS SOFONEA MIRCEA STOIA IOAN
SUGACIU GHE. STOEA VIOREL IONAŞCU IOAN
JURCOVAN VALTAR SOFONEA IOAN V. BOBEICĂ VASILE
BOTA GHE. SOFONEA IOAN ALBEAN IOAN
CODREA GHE. HUSEA IOAN GUŞEILĂ IOAN
CODREA VASILE SOFONEA SAMOILĂ RACU GHEORGHE
HANEŞ MARIA TĂTARU NICOLAE "
Pe piedestal sunt sculptate următoarele rânduri:
„SCURTĂ NE-A FOST TINEREŢEA

TRISTĂ NE-A FOST MOARTEA
ŞI-AI NOŞTRI COPILAŞI
FĂRĂ PĂRINŢI AU RĂMAS".
DRIDIF
... Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc înfaţă,

Voi, nepăsători de moarte, dispreţuitori de viaţă,
Ce-aţi probat cu avântul vostru lumei pusă în mişcare
Că din vultur, vultur naşte, din stejar, stejar răsare! . ..
(Vasile Alecsandri,
„Odă ostaşilor români")
În cimitirul din curtea bisericii cu

hramul „Cuvioasa Paraschiva" a fost înălţat un
monument cu vultur, ale cărui aripi desfăşurate
par că ocrotesc pe eroii ce se odihnesc sub glia
cimitirului ! Înalt de 4,0 metri, monumentul este
alcătuit din soclu de 2,0x2,0x0,8m, piedestalul
şi elementul principal de forma trunchiului de
piramidă. Pe faţadă, sub vultur, sunt sculptate o
cruce şi un cap de soldat cu cască, iar mai jos
numele, prenumele eroilor şi numărul casei în
care au locuit, astfel:
„ÎN MEMORIA EROILOR DIN SATUL DRIDIF

1 9 1 4- 1 9 1 8
TOMA OPRIŞ 1 54 IOAN OPRIŞ 1 87
TOMA CIORA 55 GHEORGHE BÂRSAN 64
NICOLAE GORUN 5 MIHAI OPRIŞ 131
ION OPRIŞ 53 NICOLAE OPRIŞ 1 15
VARTOLOMEU OPRIŞ 1 63 GHEORGHE GORUN 94
IOAN CORCEAN 1 46 NICOLAE OPRIŞ 142
AUREL STREZA 92 DUMITRU CIORA 181
GHEORGHE CIORA 153 PETRU GORUN 1 39
GHEORGHE COMŞA 7 CHIRION OPRIŞ 1 34
VALERIU GORUN 27 NICOLAE PATROL 214
ZEVEDEI OPRIŞ 1 15 GHEORGHE PATROL 214
NISTOR STOICA 161
1 94 1 - 1 945
Cpt. OCTA VJAN CIORA 60 IOAN ROMAN 1 29
VICHENTE STREZA 1 53 NICOLAE OPRIŞ 13
IOAN DRAGOŞ 1 94 VJCHENTE MOGOŞ 7
GHEORGHE GRAMA 1 25 NICOLAE OPRIŞ 1 15
IOAN CIORA 1 74 NICOLAE GORUN 1 76
VALERIU GORUN 27 OPREA
Pe piedestal, sub eroi, este montată o plăcuţă metalică pe care scrie

„RECUNOŞTINŢA NOASTRĂ 1 985". Constructor este acelaşi I. Sipoş-Beclean.
La ridicarea monumentului a contribuit obştea satului, dar cu deosebire
văduve şi veterani de război, urmaşi ai celor căzuţi: Ciora Rozeta nr. 60, Opriş
Aurelia nr. 1 3, Ciora Nicolae nr. 55, Opriş T. Dănilă şi Opriş Augustin nr. 1 63.
*
* *
„Dincolo de Beclean - scria Nicolae Iorga la 1 906 e Dridiful.. . satul
-
aminteşte pe întemeietorul său. El pare cam mărunţel şi sărac." Două biserici

duşmane îşi împart însă credincioşii. În cimitirul uneia din ele sunt multe
morminte de piatră, răpedejupuite de inscripţie. . . "
Aceasta era situaţia de acum 1 00 de ani ! Astăzi Dridiful este un sat de
vază al comunei Voila şi al Ţării Făgăraşului, cu staţie de cale ferată, cu şoseaua
naţională, cu cimitire în care au fost ridicate însemne memoriale ce nu mai sunt
„răpede jupuite de inscripţie".
Unul dintre acestea este cel din fotografia
alăturată. A fost pus la căpătâiul mormântului
viteazului locotenent Octavian Ciora al cărui
suflet, înălţându-se la cerul de deasupra dealurilor
Mureşului, ar fi voit să spună elevilor săi din
şcoala satului de pe malul Oltului ardelenesc:
•.•O, copii! de voi sunt mândru, simt acea mândrie mare
Care creşte cu mărirea unui neam în deşteptare.
Mi-am văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice!
Astăzi lumea ne cunoaşte: „ Român " zice, „ Viteaz " zice„.
(Vasile Alecsandri,
„Odă ostaşilor români")
Visul eroului era dezrobirea Ardealului !
Învăţătorul Octavian Ciora s-a născut - aşa cum e scris pe placa de
marmură de pe piedestalul crucii - în anul 1 905, în satul Dridif. Înainte de
războiul Reîntregirii, concomitent cu activitatea didactică, a instruit premilitarii
comunei Beclean şi din localităţile învecinate.
•
Mobilizat şi trimis pe front, a făcut parte din Regimentul 3 - „Olt". În

toamna anului 1 944, ofiţerul a „CĂZUT EROIC PENTRU ARDEAL ÎN LUPTELE
DE LA OARBA DE MUREŞ".
Deshumat în anul 1 946, a fost adus în satul natal de soţia sa, Rozeta, şi
reînhumat în cimitirul bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Timp de 50
de ani, soţia eroului i-a îngrij it mormântul şi i-a stropit florile de la căpătâi cu
lacrimile sale. În anul 1 996, „s-a aşezat" alături de soţul său, punându-i-se la
căpătâi o cruce de lemn . cu numele, prenumele, anul naşterii ( 1 9 1 O) şi al morţii
( 1 996).
FELDIOARA
În Vestul extrem al judeţului Braşov, la ieşirea Oltului din Ţara

Făgăraşului, între malul său drept şi Piscul Cerbului, se află localitatea Feldioara,
sat component al comunei Ucea.
Aşezare străveche, a fost timp de două secole (II-III d.H.) garnizoană a
Cohortei a II-a „Flavia Numidarum 6". O descriere succintă, dar expresivă, a
localităţii o face istoricul Nicolae Iorga, scriind: „ După amiază, apucăm spre
...
Olt, către Feldioara, aşezată dincolo, in Ardeal.. . Satul Feldioara e risipit pe o

înălţime supt Păţărlii... Mai este şi o rămăşiţă de cetate din care s-arfi scos bani
de la Domiţian şi Traian . . . "
Deşi încărcată de istorie, cu mulţi fii ai săi căzuţi în războaie, Feldioara
nu a avut un monument sau o troiţă a eroilor. Dar la 3 1 octombrie 1 999 satul a
trăit un mare eveniment - a fost inaugurat şi sfinţit un obelisc al eroilor,
veteranilor şi orfanilor de război.
Ridicat din iniţiativa preşedintelui filialei A.N.V.R., Gheorghe Savu, cu
sprijinul unor sponsori şi colaboratori precum Ioan Stanimir, inginerul Mircea
Lăpădat, profesorul Viorel Oltean şi veteranul Gheorghe Neagoş, însemnul
memorial are montate pe faţa dinspre stradă plăci cu eroii din cele două războaie
mondiale, cu veteranii, văduvele şi orfanii din al doilea război mondial.
Pe spate sunt două plăci care au inscripţionate următoarele texte:
„APEL PATRIOTIC
ÎNGRIJIŢI-MĂ, OCROTIŢI-MĂ ŞI ONORAŢI-MĂ. EU REPREZINT EROII
NAŢIUNII ROMÂNE DIN TOATE TIMPURILE PRECUM ŞI EROII, INVALIZII,
VETERANII,VĂDUVELE ŞI ORFANII ACESTEI LOCALITĂŢII FELDIOARA
(FĂGĂRAŞ)"
„IUBITE CĂLĂTOR, ORIUNDE VEI ÎNTÂLNI ASEMENEA LUCRĂRI ISTORICE
OPREŞTE-TE, DESCOPERĂ CAPUL, SIMTE-TE ÎNDOLIAT, CITEŞTE ŞI
GÂNDEŞTE CĂ :
EI ŞI-AU JERTFIT VIAŢA PENTRU NAŢIUNEA ROMÂNĂ, PENTRU
ROMÂNIA MARE. RECUNOŞTINŢĂ VEŞNICĂ"
În fondul documentar al Arhivelor Naţionale - Direcţia Judeţeană
Braşov, sunt mai multe dosare care conţin date şi informaţii despre eroii
localităţii.
Astfel în dosarul nr. 44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş, există un tabel
întocmit la 3 1 mai 1 932 şi semnat de primarul de atunci, Haralampe Miclea, cu
eroii căzuţi pe fronturi şi sub steaguri străine în primul război mondial, altfel:
Din regimentul 23 Honvezi :
Morţi: Anghel Axente, 48 ani, Miclea Ioan, 40 ani, Silea Ioan, 35 ani,
Silea Nicolae, 40 ani.
Dispăruţi: Miclea Ion, 40 ani, Samoilă Ioan, 46 ani, Savu Andrei, 46 ani,
Şerban Neculae, 40 ani.
Din Regimentul 3 1 Infanterie:
Morţi: Toader F. Ioan, 38 ani, Ţintea Nicolae, 38 ani.
Dispăruţ i : Potor Simion, 3 1 ani, Stanciu Nicula, 42 ani.
Pe obelisc mai sunt scrişi următorii eroi :

Aron Gh. Samoilă N.
Băcilă Gh. Savu Andrei
Benghea I. Savu I. Gh.
Cozma N. Savu V. Gh.
Feriu Victor Savu V. N.
Grecu Gh. Savu Traian
Matarea Valeriu Silea Ilie
Miclea M ihai Silea Şt.
Miclea N. Stanciu I. N.
Naghi Iosif Stanciu N.N.
Rusu Simion Stanciu S imion
În dosarul nr. 3/ 1 942 al Oficiului Judeţean 1.0.V.R. Făgăraş, sunt arhivate

fişele eroilor decedaţi, dispăruţi şi ale invalizilor din al doilea război mondial,
întocmite de învăţătorul Dumitru Borzea şi preotul Virgil Preda, contemporani cu
eroii:
• sublocotenent învăţător Stanciu Niculae, mort - (fără date);
• caporal Şerban Ioan Ştefan, născut la 25 octombrie 1 9 1 2, necăsătorit, din
Regimentul 3 Dorobanţi, „ mort la 23 iulie 1 941, în luptele pentru
eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică ", - fişa nr. 2;
• fruntaş Cornea Nicolae Gheorghe, născut la 2 aprilie 1 920, necăsătorit, din
Regimentul 3 Dorobanţi, dispărut în luptele de la Karcinskaia, Rusia în 22
decembrie 1 942, - fişa nr.5 ;
• fruntaş Samoilă Ioan Virgil, născut la 29 noiembrie 1 920, căsătorit, având
un copil, fost în Regimentul 3 Dorobanţi, dispărut la Karcinskaia în 24
decembrie 1 942, - fişa nr. 4;
• fruntaş Stanciu Grigore Moise, născut la 1 4 ianuarie 1 920, necăsătorit, din
Regimentul 3 Dorobanţi, mort la 23 noiembrie 1 942, la Rubaşkin, Rusia, -
fişa nr. 3 ;
• soldat Aron Andreiu Nicolae, născut în august 1 9 1 3, necăsătorit, din
Batalionul 8 Vânători de Munte, mort lovit de glonţ la 1 5 aprilie 1 945, în
Zernovnii, Cehoslovacia, - fişa nr. 1 3 ;
• soldat t.r. Bucşa Andreiu Victor, născut la 8 august 1 9 1 O, necăsătorit, din
Batalionul 1 O Vânători de Munte, mort lovit de schije de brand la 25
decembrie 1 944, în comuna Kisgyor, Ungaria, - fişa nr. 1 2;
• soldat Roşca Nicolae Ambrozie, născut la 1 0 iulie 1 905, căsătorit, având un
copil, fost în Batalionul 23 Vânători de Munte, mort la 1 1 martie 1 942, în
Crimeea, - fişa nr. 1 ;
FELMER
. . .Să ne aducem aminte de bunii camarazi

Ce dorm dealung de codri, sub cetine de brazi,
Ce n 'au la cap nici cruce, nici flori şi nici cuvinte
Să ne aducem aminte ...
(Mircea Rădulescu,
. „Să ne aducem aminte")
Înainte de intrarea în sat, pe locul numit

„La Mesteceni", un om de bună credinţă şi cu
un deosebit cult al eroilor, a ridicat o troiţă de o
frumuseţe aparte, pe care a încrustat
emoţionantele cuvinte „PENTRU MORŢII CARE
N-AU LA CAP O CRUCE". Înaltă de 5,0 metri,
troiţa este construită din lemn masiv de esenţă
tare şi consolidată la bază cu platbande metalice
şi tiranţi. În terminal are un acoperiş cu tablă
zincată şi două cruciuliţe metalice. Pe braţele
crucii se află Domnul nostru Iisus Hristos
răstignit, cu tabloul Maicii Domnului la
picioare. În partea de jos a troiţei, pe o placă din
marmură albă de 60x25 centimetri este sculptat
şi scris cu litere aurii textul :
„RIDICATĂ I MAI 1 999 DREPT MULŢUMIRE ŞI ÎMPĂCARE C U DUMNEZEU DE

FAM. BĂRCUŢEAN MOISE LU ILIE".
Încastrată într-o fundaţie de beton de l ,5x 1 ,5 m. şi împrejmuită cu două
rânduri de lanţuri cu zale mici pe patru ţăruşi metalici, având un rond de flori ca
ornament, troiţa atrage atenţia atât localnicilor, cât şi puţinilor călători aflaţi în
trecere pe aceste meleaguri.
*
* *
În biserica ortodoxă din Felmer sunt două tablouri cu eroii din cele două
războaie mondiale:
„ 1 9 1 4-19 1 8 1 940-1 944
1 . Bucur Bărcutean 1 8. Iosif Piticaş 1 . Gheorghe Moldovan
2. Ioan Balint 1 9. Vasile Bărcuţean 2. Moise Bărcuţean
3. Ioan Comănici 20. Ioan Găvârlaş 3. Moise Moldovan
4. Ioan Ionuţ 21. Bucur Piticaş 4. Traian Ionuţ
5. Iosif Ionuţ 22. Gheorghe Comănici 5. Bucur Comănici
6. Iosif Piticaş 23. Moise Piticaş 6. Vasile Babeţ
7. Ioan Babeţ 24. Ioan Călin 7. Vasile Bărcuţean
8. Niculae Babeţ 25. Gheorghe Balint 8. Constantin Vale
9. Vasile Babeţ 26. Vasile Balint 9. Moise Bărcuţean
IO. Petru Comănici 27. Ioan Comănici IO. Bucur Baboia
1 1 . Niculae Comănici 28. Achim Bâra 1 1 . Ioan Moldovan
1 2. Bucur Piticaş 29. Simion Piticaş 1 2. Iosf Bărcuţean
1 3 . Iosif Călin 30. Ironim Balint 1 3 . Ioan Budnar
14. Vasile Ionuţ 31. Iosif Piticaş 14. Ioan Bâra
15. Vasile Buzete 32. Pavel Gulu 15. Bucur Comănici
1 6. Bucur Ionuţ 33. Sofron Cimpoer 16. Constantin Moldovan
1 7. Ioan Frătilă 34. Gligore Cimpoer 17. Ioan Balint
18. Ioan Iosif
Executat de profesorul Tăbăcaru Ioan"
*
* *
În biserica evanghelică lutherană - monument arhitectonic datând din anii

1 300 - se află o placă din marmură albă de l ,6x0,9 m., cu o inscripţie scrisă în
limba germană: „Unseren toten Soldaten zum Gedachtnis 1 9 1 4 - 1 9 1 7" (În
amintirea soldaţilor noştri morţi), sub care sunt trecute numele şi prenumele a 1 2
saşi, fi i ai satului, căzuţi în primul război mondial. Alăturat plăcii, sunt două
tablouri înrămate cuprinzând numele a 1 8 localnici saşi decedaţi pe front în cel
de-al doilea război mondial.
GRID
... Puţin mai înainte un monument s-arată;

Să-l privim... Dar ce semne de cinste pe el sunt?
Negreşit cei dintr-însul slăviţi au fost odată:
Azi slava stă deasupra şi omul în pământ!
„Meditaţie")
La 6 octombrie 1 9 1 6, unităţile române au dus lupte grele de apărare pe
aceste meleaguri ale Ţării Făgăraşului.
Pe dealurile Gridului, mulţi ostaşi
români au înroşit cu sângele lor iarba încă
verde a începutului de toamnă. Unii dintre ei
.··
au fost îngropaţi, după lupte, într-un mormânt
'9 comun peste care a fost ridicat însemnul
, � memorial din fotografia alăturată (se spune că,

. c :'î ulterior, cei 27 de eroi au fost deshumaţi şi
.: j
reînhumaţi în Cimitirul ortodox al Eroilor, din
Făgăraş). Obeliscul se află la ieşirea din sat
spre comuna Părău, pe marginea stângă a
şoselei, la locul numit „al Eroilor". Construit
din beton mozaicat, înalt de aproximativ 2,0
metri, are o formă paralelipipedică şi o
terminaţie triunghiulară. În triunghi sunt
sculptate în relief simbolurile militare - două
spade încrucişate, o ţeavă de tun şi ramuri de
laur.
Pe faţadă, în chenar, este dăltuită o
cruce şi următorul text: ,,Aici zac
osemintele . a-lor 27 EROI
ROMÂNI căzuţi pentru întregirea
neamului 1916", iar sub chenar
,,Ridicată de soc. «Tinerimea de
Grid» Donată de căp. J. Iorga".
Deşi este împrejmuit cu gard me
talic, deşi are flori jur-împrejur, iar
aspectul lui simplu, dar frumos, în
deamnă la meditaţie şi reculegere,
monumentul Eroilor Necunoscuţi a fost pângărit de tineri nesăbuiţi (Borzoş
(Dorzoş) Codruţa, Victoriţa Coţoman, Stoica Elena Aurelia, Elisabeta, Rebeca,
Potec Loredana Maria ş.a.), care şi-au scris numele, spre ruşinea lor ! , pe piatra
însemnului memorial.
Atât oare au învăţat de la părinţi?, de la preot?, de la învăţători ! ?
*
* *
„Apoi să ştii c-a fost războiu
Şi moarte-aici, nu şagă;
Cădeau pe dealuri dintre noi,
Cafrunza, mamă dragă.
Şi-acolo-n deal cum fulgera,
Un plumb simţii cum vine
Şi n-avu loc, cât larg era,
Decât în piept la mine."
(inscripţia - după George Coşbuc -
de pe soclul monumentului)
Pe deal, la intrarea în cimitirul din curtea bi
sericii ortodoxe, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva",
se înalţă silueta unui monument cu cruce, ridicat în
memoria eroilor satului. Are formă paralelipipe
dică şi este alcătuit dintr-o fundaţie de l ,8x 1 ,8 m.,
soclul, trunchiul şi crucea din terminal. Construit
din beton armat, are înălţimea totală de 3,5 metri şi
este împrej muit cu un lanţ subţire întins între patru
ţăruşi metalici.
Pe faţada dinspre intrare sunt sculptate numele eroilor din primul război
mondial, precum şi epitaful : ,, În amintirea Eroilor din Grid căzuţi pe câmpul de
luptă
1 9 1 4- 1 9 1 8
BÂRSAN GLIGOR NEGREA ANDREIU POPA E. GHEORGHE
BOERIU ILIE NEGREA IACOB STEJEROIU OCTAVIAN
CIURILĂ !RODIN NEGREA GH. IACOB URDEA GH. IOAN
DRĂGHICIU IULIU NEGREA C. IACOB VENEŢEAN GHEORGHE
MARCU NICOLAE NEGREA CONSTANTIN STANCIU A. NICOLAE
MODORCEA DUMITRU NEAGOE IOAN POTEC GH. NICOLAE"
Sub eroi, pe soclu, sunt sculptate versurile din motto.
Lateral stânga, către alee, este scris: „ 1 940-1 944
TOGOE NICOLAE LCT. BOERIU PETRU POPA NICOLAE
TOGOE GHEORGHE SUB.LT. BOERIU B. VICTOR URDEA IRONIM
BOERIU C. IOAN COMĂNIŢĂ ALEXANDRU URDEA AUREL"
BOERIU L. GHEORGHE MODORCEA IOAN LINCU
GURA VĂII
... Să înălţăm troiţe şi altare

De-asupra glorioaselor morminte
Şi-n rugăciunea noastră, fiecare
În orice zi să ne-aducem aminte! . ..
„Să înălţăm troiţe")
Aşezarea, care până la 1 964 s-a numit NETOTU, are mulţi fii ai satului
(26 - ştiu şi localnicii ! ) căzuţi la datorie în cele două războaie mondiale. Nu are,
însă, nici un monument sau o troiţă a eroilor!
Demult, spun sătenii, la biserica „Sfântul Dumitru" a fost o troiţă a
eroilor din primul război mondial; deteriorându-se, ea a fost aruncată nu se ştie
unde!
Există, totuşi, în curtea din spate a bisericii o troiţă, distrusă şi ea de
intemperii şi trântită de oameni lângă un gard, troiţă pe care, în afara iniţialelor
creştine, se mai distinge anul „1907".
Cui oare să fi fost ea închinată? Şi de către cine?
Există, de asemenea, în cimitirul parohial cinci morminte simbolice -
semne de căpătâi ale unor militari care şi-au jertfit viaţa în războiul Reîntregirii
Ţării şi a Neamului românesc.
Aşadar, în Netotu a fost dintodeauna un cât de cât cult al eroilor!
Documente de arhivă menţionează pe eroii satului căzuţi în cele două
războaie. Astfel din primul război mondial sunt menţionaţi următorii:
- Dateş F ilip, din Regimentul 23 Honvezi, dispărut în Galiţia la 1 9 1 6;
- Ilar G. Pantilimon, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Italia la 1 9 1 6;
- Ilar G. Trifon, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Galiţia la 1 9 1 5;
- Ilaru Trifon, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Galiţia la 1 9 14;
- Greavu I. Trifon, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Galiţia la 1 9 1 6;
- Lazea I. Ion, din Regimentul 46 Infanterie (Regat), dispărut -;
- Lazea Lazăr, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Galiţia la 1 9 1 5;
- Leahu Constandin, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Galiţia la 1 9 1 7;
- Mesaroş Maxin, din Regimentul 3 1 Infanterie, mort în Galiţia la 1 9 1 6;
- Mutu George, din Regimentul 23 Honvezi, dispărut în Galiţia la 1 9 1 8;
- Rucărean Neculae, din Regimentul 23 Honvezi, dispărut în Galiţia la 1 9 1 6;
- Stroia George, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Rusia la 1 9 1 7;
Stroia Pantilimon, din Regimentul 46 Infanterie Regat, dispărut -;
- Stroia Petru, din Regimentul 3 1 Infanterie, dispărut în Sârbi a la 1 9 1 5 ;
- Şerban Trifon, din Regimentul 23 Honvezi, mort în Galiţia la 1 9 1 5 ;
- Vijoli Alexandru, din Regimentul 3 1 Infanterie, mort în Galiţia la 1 9 1 5.
(Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, dosar nr.44/1 923 Prefectura
Făgăraş - Netotu)
Din cel de-al doilea război mondial nu s-au mai întors la casele lor
următorii:
• sergent Miloşan Ilie Ilie, născut la 26 iunie 1 92 1 (pe obeliscul din cimitir scrie
„n. 1 6.1. 1 925"), în Netotu la nr. 1 6 1 , din Regimentul 82 Infanterie, Compania
Pioneri, mort la 1 3 ianuarie 1 945, ora 1 2, lovit în piept de un glonţ vrăjmaş în
comuna Iablanca, judeţul Albany-Toma, Ungaria;
• caporal Aldeailie Ioan Gheorghe, născut la 3 aprilie 1 9 1 8, în Netotu, nr.34,
necăsătorit, mort la 26 octombrie 1 944, lovit de schije de brand în cap la
Câmpia Turzii, cota 450;
• caporal Cordea Iosif Traian, născut la 1 3 iulie 1 9 1 1 , necăsătorit, mort la
Voroveşti - Iaşi, lovit de un glonţ în abdomen, la 7 iulie 1 944, ora 8 şi 40 de
minute;
• caporal Leahu Vartolomeiu Bartolomeu, născut la 22 februarie 1 9 1 6,
necăsătorit, din Regimentul 90 Infanterie, dispărut în lupta de la Privolski
Tingutei (a fost internat în Lagărul Nr. 165 - Rusia);
• caporal Mihăilă Gheorghe Gheorghe, născut la 4 mai 1 92 1 în Netotu nr.45,
din Batalionul 9 Vânători de Munte, Compania a III-a, mort la 8 octombrie (pe
crucea din Gura Văii - 8 august) 1 944, în luptele de pe dealul Vintar, cota
666, la nord de comuna Gilău, Cluj, înmormântat în Cimitirul Eroilor din
comuna Valea Ierii, judeţul Cluj;
• caporal Mihăilă Neculae Nicolae, născut la 1 decembrie 1 920, necăsătorit, din
Batalionul 3 Vânători de Munte, dispărut la 1 1 mai 1 944 în „capul de pod" de
la Sevastopol, Crimeea;
• fruntaş Leahu Matei Gheorghe, din Batalionul 8 Vânători de Munte, mort la
1 7 ianuarie 1 943 în luptele de la Cerchesk, Rusia;
• fruntaş Mesaroş Ioan a lui Nicolae - (fără date);
• soldat Han Petru Victor, născut la 3 octombrie 1 9 1 9, în Netotu, nr. l 88, din
Batalionul 22 Vânători de Munte, mort la 1 4 octombrie 1 944, orele 1 7, în gara
Leş, Ungaria, lovit la cap de o schijă de brand.
(dosarele nr.3911 943, nr.43/1 944 şi nr.50/1 950 ale Primăriei Recea)
Morţi şi dispăruţi în război, nemenţionaţi în nici un document sunt:
Gheorghe Motoc a lui Iosif, Nicolae Josu a lui Spiridon, Gheorghe Trif. Lazea,
Gheorghe Mih. Lazea, Ioan Trif. Lazea ş.a
Tuturor acestor eroi, ştiuţi ori neştiuţi de urmaşii lor din Gura Văii,
- Să ridicăm troiţe şi altare
Şi rugăciunea noastră, fiecare! -
HĂLMEAG
Satul Hălmeag este un străvechi leagăn de vieţuire şi civilizaţie dacică, a

cărei existenţă este dovedită de fragmentele ceramice aparţinând culturii Ariuşd
de la stărşitul epocii dinainte de Hristos. Peste băştinaşi au venit oşteni şi
colonişti romani (în secolul XIII localitatea se numea, încă „indagines castri
Almage"), apoi saşi, care au denumit-o, simplu, Halmagen.
După invazia păgână din 1 532, în localitate au rămas să existe doar 1 5
gospodării ; ulterior Hălmeagul a fost repopulat prin „aşezarea" secuilor.
Pământul' său a fost răscolit atât de copitele de cai ai năvălitorilor, cât şi
de plumbii armelor imperiale, la 1 848, sus pe „Dealul Cătanelor'', ori de obuzele
vrăj maşe, căzute în luptele din Valea Hălmeagului în 1 9 1 6. Pământul său
adăposteşte osemintele multor eroi necunoscuţi, căzuţi pe aceste meleaguri. La
locul numit „unghiul lui Paka (Toko) '', în vecinătatea Oltului, a fost o groapă
comună, cu o cruce de stejar, astăzi dispărută; aici se sărbătorea Ziua Eroilor,
până prin anii 1 945- 1 950 când, spun localnici precum Cocă Gheorghe,
osemintele au fost deshumate şi reînhumate sub crucile militare din cimitirul
ortodox - Făgăraş (părere neîmpărtăşită de făgărăşeni, prin colonelul r. Oană
Titus, preşedintele filialei Făgăraş a Asociaţiei „CULTUL EROILOR").
Atâta zbucium multisecular şi totuşi Hălmeagul nu are decât două plăci
memoriale în biserica evanghelică, pe care sunt scrişi fii ai satului căzuţi în cele
două războaie mondiale.
Şi mai are, în centrul localităţii, bustul Ecaterinei Varga, sculptat în 1 977,
de Florin Cadre.
„.Nu plângeţi, fraţi ! A ici e doar ţărână:

Suflarea mea aiurea a plecat,
La Tatăl ei.
Tristeţea e păgână;
Nu plângeţi, căci tristeţea-i un păcat!.
(Ştefan I. Neniţescu,
„Epitaf')
Varga Ecaterina s-a născut în Hălmeag la 22
august 1 802. Stabilită în zona Apusenilor ,,Doamna
munţilor " - cum a fost denumită - a condus în 1 846
pe moţii care se răsculaseră împotriva autorităţilor
habsburgice. Pusă sub urmărire, ea a fost arestată în
ianuarie 1 847 şi închisă la Aiud şi Alba Iulia, de
unde a scăpat abia în anul 1 85 1 . S-a înapoiat în satul
natal unde a şi decedat.
Pe placa de pe piedestalul bustului de bronz
scrie: ,,ECATERINA VARGA (KATALIN 1 802-1 858)"
HÂRSENI
„Făclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot în orele sfinte,
Un vers ce îşi moaie aripa-n amar,
Asifel ai trecut de al lumii otar...
(Mihail Eminescu,
„Mortua est!")
În faţa bisericii cu hramul „Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe", într-o incintă de
30,0x30,0 metri - zonă verde cu pomi pe
margini şi gard metalic pe fundaţie de
beton, a fost înălţat în anul 1 994
monumentul eroilor comunei căzuţi în cele
două războaie mondiale. Construit pe o
platformă de beton şi un soclu în trei
trepte, corpul monumentului este în formă
de paralelipiped, cu o „făclie de veghe" -
flacăra recunoştinţei veşnice - în terminal,
având o înălţime totală de 6,5 metri. Este împrej muit cu 1 1 stâlpi din ţeavă
metalică uniţi cu un lanţ gros negru. Pe faţada monumentului, sub făclie, se află o
cruce de marmură albă în relief şi un scut din inox cu însemnele ostăşeşti - casca,
spada, ramura de laur şi o carte. Sub scut sunt aşezate plăcile de marmură cu eroii
şi veterani localităţii, precedaţi de următorul epitaf:
„SĂ-I CUNOAŞTEM ŞI SĂ-I CINSTIM PE EROII SATULUI HÂRSENI

EROII DIN RĂZBOIUL 1 9 1 6- 1 9 1 8
Sold. ANDREIAŞ ANDREI 5 Sold PUIA LAZĂR 1 13
ANDREIAŞ NICOLAE 10 PUIA IOSIF 17
ANDREIAŞ IOAN 76 PUIA PANTELIMON 95
BĂLAN ILIE PUIA VASILE 39
BĂLAN MIHAIL 65 PUIA IOSIF 1 10
BOGHIU NICOLAE 1 63 RÂNEA DRAGOMIR 1 72
COTOROŞ DAVID 1 89 RÂNEA MATEI 19
DOBOLIŢĂ ILIE 1 85 ŞERB TOADER 1 64
FĂTU IOAN 61 TĂULEA ILIE 49
" '
GRECU DĂNILĂ 1 73 TĂULEA NICOLAE 49
IARCA GHEORGHE 50 TĂULEA ILIE 1 47
JARCA SIMION 50 TĂULEA GAVRILĂ 93
JUDELE IOAN 1 79 TĂULEA GHEORGHE
JUNCU IOAN 1 78 TĂULEA GHEORGHE
LIE IOAN 82
MILEA MATEI 14l
EROII DIN RĂZBOIUL 1 94 1 - 1 945
lt. RÂNEA ANDREI 72 PUIA VASILE 10

Sold. BĂLAN DUMITRU 60 RÂNEA VASILE 57
FĂTU ION 61 RÂNEA GHEORGHE 68
PUIA ZAHIU 69 TĂULEA MIHAI 1 58
PUIA GAVRILĂ 69 BELEAUA NICOLAE 33
PUIA GHEORGHE 1 37 CLOCĂ ILIE 37
PUIA NICOLAE PUIA TOADER 1 37"
În continuare sunt scrişi „ VETERANII DIN RĂZBOIUL 1 94 1 - 1 945"
HUREZ
Pe meleaguri neştiute Fără cruci, sub glii străine,

Respectând al ţării crez, Odihnesc părinţi şi fraţi,
În mormintele tăcute Ce în nopţile senine
Dorm eroii din Hurez Vă şoptesc: „Nu ne uitaţi! . . . "
(Col (r) Dumitru Stratanov,

„Eroii uitaţi")
Dar hurezenii pare-se că şi-au uitat eroii ce au luptat şi s-au jertfit în cele
două războaie mondiale! La 29 septembrie 1 999, în curtea bisericii cu hramul
„Cuvioasa Paraschiva'', şase stâlpi de fundaţie, turnaţi de multă vreme aşteptau
continuarea lucrărilor de înălţare a unui monument. Atât! Nici o troiţă, nici o
cruce sau o placă memorială, nici măcar un pomelnic! Oare Ziua Înălţării
Domnului nostru Iisus Hristos nu este şi Ziua Eroilor la Hurez?! Cine-i mai
pomeneşte azi pe oştenii morţi ai acestor locuri?! Poate doar „huhurezul plângător
al codrilor" - cum spunea autorul poeziei „Nu ne uitaţi"!
Pentru memoria urmaşilor-urmaşilor eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă
(morţi sau dispăruţi pe vecie), documentele de arhivă au păstrat doar puţine nume
şi date, atât din primul război mondial, cât şi din cel de-al doilea. Astfel, din
primul război sunt menţionaţi:
- Procopie Bârsan, din Hurez nr.79, căsătorit cu Victoria, dispărut -(fără date);
- Nicolae Burlea, dispărut -;
- Gheorghe Cocan, dispărut;
- Iacob Fătu, dispărut;
- Leancu -, din Hurez nr. 1 44, căsătorit cu Sofia, mort -;
- Ioan Marcu, dispărut;
- Vichente Pop, din Hurez nr.83, căsătorit cu Silvia, mort în anul 1 9 1 7, la
spitalul din Szeghedin;
- Dumitru şi Ioan Sasu, dispăruţi;
- Filimon şi Toader Jipu, dispăruţi.
(dosar nr.44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş - „tabloul" mobilizaţilor şi dispă
ruţilor din Hurez, la 3 1 mai 1 923, şi Registrul nr.81 1 943-1 944 Hurez, ambele
documente aflându-se la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov).
Eroi din al doilea război mondial ale căror date sumare sunt cunoscute, de
asemenea din fondul Direcţiei Judeţene Braşov-Arhivele Naţionale: Burlea Ioan,
Sasu Constantin, Sasu Niculae, Sasu Petru şi Ţipu Vichente - căzuţi în campania
din Est cu Regimentul Călăraşi; Grecu Ioan - căzut în Ardeal cu Regimentul 90
Infanterie Grăniceri - Sibiu.
Ei, ca şi cei încă neştiuţi, ca şi veteranii satului, merită un însemn
memorial care să le preamărească faptele de eroism! Construiţi-l, însă, acum,
oameni buni din Hurez, până când nu se năruie şi cei şase stâlpi de lângă biserică,
până când nu se pierd în negura uitării şi ultimele amintiri despre cei plecaţi
dintre noi !
IAŞI
Localitatea nu are un monument sau o troiţă a eroilor (până în 1 945 în

faţa Şcolii generale a existat o troiţă, dar a fost dărâmată de autorităţiile
comuniste). În cimitirul din curtea bisericii cu hramul „Intrarea în Biserică a
Maicii Domnului", se află „Şirul Eroilor". De-a lungul lui oameni cu suflete
îndurerate au ridicat semne de căpătâi simbolice, ori au făcut morminte pentru
unii fii ai satului jertfiţi în cele două războaie mondiale.
De asemenea, în naosul bisericii este aşezată, pe peretele din stânga
intrării, o placă din marmură albă pe care sunt inscripţionate în bronz auriu
numele eroilor satului, astfel:
„ 1 9 1 4- 1920
SOLD. FLOREA IOAN MARCU IVAN
PEPTEA NICOLAE FILIP GHEORGHE
MAREŞ DĂNILĂ FILIP IVAN
GAVRILĂ DĂNILĂ MAREŞ NICOLAE
PĂTRAŞCU IOAN NICOLAE N. IVAN
JUNCU IOAN ION N. IVAN
IVAN IOAN GHEORGHE DUMITRAŞCU
PEPTEA GHEORGHE BOLOGA NICOLAE
IVAN CANDIT BOLOGA GHEORGHE
MAREŞ GHEORGHE LUPU IVAN
MAREŞ DAVID IVAN GHEORGHE
ŢEŢ NICOLAE
1 94 1 - 1 945
LT. LUDU MIRCEA-GHEORGHE SOLD. PEPTEA IOAN
SERO. IVAN VALERIU SLT. IOAN PETRAŞCU
CAP. PĂTRAŞCU OCTAVIAN SERO. SOLOMON GHEORGHE
CAP. LUPU GHEORGHE CAP. PEPTEA GHEORGHE
SOLD. FLOREA GHEORGHE CAP. BOŢOC EFTIMIE
FRT. LUPU IOAN SOLD. LUPU GHEORGHE "
SOLD. PEPTEA GHEORGHE
*
* *
...
Erou, de mii de ori erou t·�
�
��
Acela ce se bate
Şi moare pentru brazda lui 4N:Jhw/-.;:r„-�,,„„, .. /�,,,,',_.,„..('
�:l?-�c1
Şi pentru libertate! _,./2_.,Y.-""- Z-1. ...4 :/2..<L
12.,..-. �.t./.;-.fv"!."· . � 1�'
(căpitan N. Vulovici, eroul de la ...:t--·r- Şf-At. /J „-Lt.,J:·. " . .
Ciuc, Transilvania, august 1 9 1 6; ::"#.,:il:��,4..(._L,...�
:;��::fi:�::::-:::��
•
- inscripţie pe un monument -)
Sublocotenentul LUDU PRICOPIE
MIRCEA-GHEORGHE, eroul de la
Cheţani, Transilvania, septembrie
1 944.
S-a născut la 6 aprilie 1 922, în satul Iaşi. După terminarea şcolii primare,
a absolvit liceul la Făgăraş. Între 1 940 şi 1 942, a fost elev la Şcoala Militară de
Ofiţeri Activi de Infanterie din Bucureşti. Avansat sublocotenent, a fost repartizat
la Regimentul 3 Grăniceri - Câmpina. Aici a urmat cursurile Şcolii de zbor fără
motor şi, concomitent, s-a înscris ca student la Facultatea de Drept din Bucureşti,
cursul „ fără frecvenţă". În vara anului 1 944, sublocotenentul Ludu Mircea
Gheorghe a participat la luptele de pe frontul Moldovei. Desemnat de
Comandamentul Grupului 90 Vânători de Munte ca lector la Şcoala Militară de
Ofiţeri de Infanterie - Bucureşti, ofiţerul a cerut să fie trimis pe front, să lupte
pentru eliberarea Ardealului natal. În atacul de la Cheţani, Turda din 20
septembrie 1 944, sublocotenentul Ludu a fost lovit mortal de schijele unui
proiectil de brand. Trupul eroului a fost transportat la Sibiu unde foştii camarazi
din Regimentul 90 Grăniceri i-au adus un ultim omagiu. Viteazul ofiţer-student,
prieten apropiat al poetului transilvănean Lucian Blaga, a fost înmormântat în
cimitirul din laşii Făgăraşului, în mij locul „Şirului Eroilor".
Pentru spiritul său de sacrificiu a fost decorat, post-mortem, cu Ordinul
„Steaua României" cu spade în grad de Cavaler cu panglică de „Virtute Militară",
cu Ordinul „Coroana României" cu spade în grad de Cavaler cu panglică de
„Virtute Militară"; totodată, a fost înaintat la gradul de locotenent.
(FOTO-DOCUMENTELE ŞI DATELE PERSONALE ALE EROULUI .
AU FOST OBŢINUTE DE LA SORA ACESTUIA, LIVIA GHENESCU, ŞI DIN FIŞA
I .O.V.R. NR 10 ÎNTOCMITĂ DE MAICAN ION LA 26 MARTIE 1 946 - DOSAR
NR.3/1942-1 946 AL OFICIULUI JUDEŢEAN I .O.V.R. FĂGĂRAŞ AFLAT LA
ARHIVELE NAŢIONALE - DIRECŢIA JUDEŢEANĂ BRAŞOV).
ILENI
Azi clopotele cântă pentru voi
Din turlă 'n turlă şi din sat în sat,
Azi clopotele cântă pentru voi
Aşa cum au cântat când le-aţi lăsat...
Peste câmpii de jale şi nevoi...
E tot pământul ţărei presărat
Cu sângele şi sfântul vostru os,
Iar gândul meu se pleacă-nfiorat
Şiflori de vis v 'aduce, azi, prinos.
•.
(Mircea Rădulescu,
„ZIUA EROILOR")
În plină dictatură ceauşistă, oameni curajoşi, cu
veneraţie pentru eroi, precum ing. Pirău Ioan şi preot
Cornea Ioan, ocrotiţi de inspectorii cultelor Dulhner
Eugen şi Istrate Petre, au înălţat în cimitirul parohial
al I leni-ului un impresionant monument închinat
celor căzuţi în ambele conflagraţii mondiale. A fost
primul monument construit în judeţ în perioada
comunistă, pe care au fost înscrişi şi eroii celui de-al
doilea război mondial de pe frontul de est.
Aşezat pe un soclu în trei trepte din beton mozaicat alb, monumentul se
compune din trei module: la bază, un p iedestal din mozaic roşcat, la mijloc un
element cubic, iar în terminal, elementul în formă de trunchi de piramidă.
Înălţimea totală este de 5,5 metri.
PE FAŢADA DINSPRE ŞOSEA S UNT MONTATE O CRUCE DIN
MARMURĂ ALBĂ, O PLACĂ DIN MARMURĂ CU ÎNSEMNELE MILITARE -
CASCA, DOUĂ PUŞTI ÎNCRUCIŞATE - ŞI CU UN PORUMBEL AL P ĂCII,
PRECUM ŞI PLĂCI CU INSCRIPŢIA VOTIVĂ (EPITAFUL), NUMELE EROILOR ŞI
NUMĂRUL CASEI ÎN CARE AU LOCUIT, ASTFEL
- pe elementul de deasupra:
„PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1 9 1 4- 1 9 1 8
PIRĂU NICOLAE 96 CORNEA GAVRILĂ 1 20 METEA FILIP 175
PIRĂU GHEORGHE 96 CORNEA TOMA 224 MILEA TOMA 72
PIRĂU ILIE 96 CORŞATEA SIMION 1 14 MILEA GAVRILĂ 323
PIRĂU IOSIF 7 1 CORŞATEA VALERI 1 23 LEANCU IOSIF 24 1
PIRĂU ATANASIE 94 CORŞATEA IOAN LEANCU IOSIF 1 25
PIRĂU GHEORGHE 98 BLEBEA TOMA 25 LEANCU TOMA 1 32
CORNEA ANDREI 23 BLEBEA ROVIN 148 LĂCĂTUŞ IOSIF 54
CORNEA TOMA 44 BARBU IACOB 29 GHIZDAVU DAMASC. 250
CORNEA ILIE 74 METEA TOMA 1 03
- lateral stânga, pe o placă metalică de 70x50 centimetri, este inscripţionat, cu

litere în relief, textul:
SIN CONSTANTIN MILEA GHEORGHE FĂRCAŞ TOMA"
BARBU SAMOILĂ CERGHIT ŞTEFAN
- pe elementul cubic:
„AL DOiţ,EA RĂZBOI MONDIAL 1 94 1- 1 945
CPT. ALEXE GEORGESCU 32 CORNEA IOAN 262
METEA VICHENTE 73 CORŞATEA IOAN 283
GANEA PETRU 1 27 PIRĂU IOAN 239
LEANCU IOSIF 1 28 MUNCITOR VASILE
'"
GHIZDAVU IOAN 138 STOICA PETRU ,
Împrejmuit cu 1 2 stâlpi de beton buciardat, uniţi cu un lanţ gros,

monumentul este decorat cu jardiniere din beton şi vaze metalice pentru flori; în
incintă are un strat de zgură roşie şi gazon.
- pe placa montată pe p iedestal „ÎN MEMORIA EROILOR DIN COMUNA
ILENI, MORŢI PE CIMPUL DE LUPTĂ ÎN CELE DOUĂ RĂZBOAIE
MONDIALE PENTRU INDEPENDENTA PA TRJEI. PROIECTAT ŞI RJDICA T
ING. PIRĂU IOAN, a colaborat Preot CORNEA IOAN. AUGUST 1 985";
MONUMENTUL A FOST SĂRBĂTORIT
ÎN 1 986 ANUL INTERNAŢIONAL AL PĂCII
PENTRU PACEA ÎN LUME''.
*
* *
V-aţi stins în luptă bravi eroi
Şijertfa voastră-i mare
Şi ruga noastră-i pentru voi
Şi pentru România Mare.
(epitaful de pe obeliscul soldatului
Vichente Metea)
În curtea din spatele clădirii Şcolii
g�nerale, lângă intrarea în biserica cu hramul
„Intâmpinarea Domnului'', părinţii Ioan şi Eva
Metea au ridicat un obelisc cu cruce având
dăltuită următoarea inscripţie: „În amintirea
scumpului nostru fiu Vichente Metea născut la
9 iunie 1 92 1 şi căzut ca erou în 1 1 Octomvrie
1 944 pentru dezrobirea Ardealului în luptele de
la Turda, unde se află înmormântat..."
Sub epitaf sunt înscrise versurile din
motto, iar pe soclu:
„Ridicată de jalnicii părinţi Ioan şi Eva".
LISA
. . . Preoţi, cu crucea-n frunte!

Căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iar în vechiul nost
pământ!
(„Deşteaptă-te Române"
- IMNUL ROMÂNIEI --)
În cimitirul bisericii ortodoxe cu hramul „Adormirea Maicii Domnului",

sunt mai multe semne de căpătâi ale unor eroi ai satului. Unul dintre acestea se
află la mormântul familiei preotului Nicolae Muntean din Lisa. Pe un soclu din
beton mozaicat, lat de 2,0 metri, este suprapus un piedestal peste care se află
aşezată o cruce din marmură albă, în partea stângă, iar în partea dreaptă un bust în
piatră al preotului. Înălţimea totală a însemnuli memorial este de 2,5 metri. Pe
faţada dinspre stradă a piedestalului este montată o placă din marmură albă cu
inscripţia votivă:
„Preot Nicolae Muntean
N. 1 853 D. 1 9 1 7
Martir pentru întregirea neamului
Ctitor al Bisericii . . . .
Alte familii lisene d e martiri ş i eroi sunt cele ale preotului Caţavei, ale
neamurilor Greavu, Paler, Şerban şi multe altele ai căror fii s-au jertfit, în anii de
luptă şi eroism din cele două războaie mondiale, pentru cauza sfântă a Întregirii
României.
*
* *
... Pe unde calci, pe aici, miroase-a sânge
Şi-o ţară a durerii regăseşti,
O patrie de mame, care-şi plânge
Martirii suferinţei româneşti. . .
(Adrian Păunescu,
„Martirii suferinţei româneşti")
Monumentul Eroilor se află în faţa Primăriei
Lisa. Construit din beton şi piatră, este înalt de 3,5
metri şi alcătuit din soclu, piedestal şi corpul
propriu-zis, cu o făclie (flacără) veşnică sculptată
în terminal. Pe faţada monumentului, pe laterale şi
partea din spate, sunt montate plăcile cu eroii din
cele două războaie mondiale. Pe faţada
piedestalului, sub cruce, se află o placă din
marmură albă cu următoarea inscripţie:
„ÎN AMINTIREA EROILOR MORŢI Î N CELE DOUĂ RĂZBOAIE PENTRU

ÎNTREGIREA ŢĂRII ŞI ÎNTĂRIREA NEAMULUI".
EROI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL:
OH. MUNTEAN ALEXE STĂNILĂ I. CIUNGARA

I. MUNTEAN ANINIE ŞERBAN N. FLOREA
S. MUNTEAN GH. ŞERBAN GH. GREAVU
ALEXE PALER ANINIE VĂCAR I. GREAVU IONAŞC
V.GH. PALER GH. VĂCAR AL. GREAVU IOVI
V.I. PALER N. VINTILĂ GH. GREAVU IOVI
GH. PETRIDEAN I. VINTILĂ I.S. OREAVU
VICT. PETRIDEAN PREOT IOS. CAŢAVEI N.S. GREAVU
OH.POP PREOT NIC. MUNTEANU S.S. OREAVU
I. POPA SLT. OCT. OPRIŞ P. GREAVU
IOS. POPA SLT. AUREL OREAVU V. OREAVU
GH. PRECUP SLT. CORNEL ŞERBAN N.GREAVU RAF.
AL. RAMBA IOS. BOŢONE GH. MOLDOVAN
AX. RAMBA I. CAŢAVEI I. MOLDOVAN
AL RĂZVAN IOV. CAŢAVEI V. MARIN
AL. PAVEL GH. CIUNGARA
Pe spatele monumentului, sub cruce, este montată placa cu eroi din cel
de-al doilea război mondial:
POPA M. G. OREAVU A.A. IONIŢĂ D.D.

POPA I. N. GREAVU G.G. MORAR G.G.
CISMASIU V. G. ŞERBAN N.N. ROŞCA G.D.
MOLDOVAN C.C. ŞERBAN I. I. PALER G. V.
MUNTEANU G. G. GREAVU I. V. PALER P.I.
LĂCĂTUŞ D. D. RAMBA P. V. NAFTANAILĂ P."
SOLOMON A.I. RAMBA G.V.
Monumentul este înprejmuit cu un gard din fier forjat ridicat pe o

fundaţie de beton hexagonală, şi înconjurat cu arbuşti şi straturi de flori.
LUDIŞOR
...Sub colţul ierbii m-oi culca odată,

Cu holda ta m-oi contopi deplin.
O viaţă doar pe lume ne e dată
Chiar viaţa de ţi-o dărui e puţin„ .
(Victor Tulbure,
„Ţării mele")
La marginea satului, în intersecţia dru
murilor către Luţa şi Făgăraş, a fost ridicat prin
anii 1 939- 1 940 un obelisc de beton alcătuit din
soclu, piedestal şi corpul propriuzis. Este înalt de
2,25 metri. Pe partea din faţă, sus, are o cruce în
relief, un soare şi inscripţia ,,În amintirea eroilor
căzuţi în Războiul Mondial 1 9 1 4- 1 9 1 8 (Legio
narii?) din Corn. Ludişor". Şi dedesubt numele
„Ioan Grama, Bica Ioan".
Nefiind restaurat de mulţi ani, obeliscul se află într-o stare şi un aspect
care nu mai satisfac cerinţele unei localităţi ce a dat 1 5 eroi în prima conflagraţie
mondială (pentru că legionari s-au numit şi cei care au luptat ca voluntari în
legiuni şi sub steaguri străine! ) şi mai mulţi de 1 0 în Războiul Reîntregirii.
Dintre cei căzuţi în „ 1 9 1 4- 1 9 1 8" documentele de arhivă menţionează pe
Brezean Ioan, Comănici Gheorghe al Oancii, Ilie Druga, Ilie Drugă , Fătu Axente
(Floroiu), Fătu Gheorghe (Sica), Fătu Ioan al Radului, Fătu Radu, Ganea Nicolae
(Savu), Iaru lov (Ioan), Moga Ioan, Naneş Andrei, Popa Achim, Popa Ioan şi
Zacharie Gh. (dosar nr. 44 Prefectura Făgăraş - Arhivele Naţionale, Braşov).
• Dintre eroii celui de-al doilea război mondial sunt cunoscuţi, printre alţii,
ofiţerii: Drugă Sever - mort la Cotu Donului, Sinea Nicolae - mort la Beiuş
în 1 944 şi decorat post-mortem cu înaltul Ordin „Mihai Viteazu", sergentul
Barbu Emil, Iaru Gh. Achim, Lăcătuş Constantin, Lăcătuş Nicolae, avocatul
Naneş Sever, Streza Aurel, Nicolae şi Traian Zaharie, ori soldatul Ciungu Ion
Gheorghe - născut în Ludişor şi căsătorit în Dridif -, mort în Cehoslovacia
cu Regimentul 1 Panduri din Divizia „Tudor Vladimirescu".
Gândurile ludişorenilor sunt nobile. Ei sunt hotărâţi să ridice fiilor satului
j ertfiţi pe câmpurile de onoare un monument pe măsura eroismului lor şi să le
dăltuiască numele pe plăci de marmură, spre memoria urmaşilor-urmaşilor
acestora. Iar obeliscul existent să fie conservat; el trebuie să dăinuie pentru că
este amintirea frumoasă ce le-a însoţit trăirile mai bine de o jumătate de secol !
LUŢA
„DULCE ET DECORUM EST

PRO PATRIA MORI"
- Horaţiu -
În cimitirul din curtea bisericii
cu hramul „Cuvioasa Paraschiva " ,
ascuns privirilor de un boschet uriaş,
se află un monument cu pajură
închinat eroilor localităţii.
Alcătuit din fundaţie, soclu şi corpul în formă de trunchi de piramidă,
toate din beton, monumentul are în terminal o pajură din bronz argintiu cu aripile
întinse. Pe faţadă sunt dăltuite cuvintele poetului roman Horaţiu, iar sub citat
textul :
„Eroii satului Luţa
1 9 1 4- 1 9 1 8
Victor Bodârnea
Vasile Literat
Timotei Creţu
Gheorghe Mănesia
Constantin Simulescu.
1 940-1 945
Ion Gh. Balea Virgil Grama
Ion I. Balea Gheorghe Ludu
Ilie Creţu Dumitru Mănesia
Ion Creţu Romul Secă!"
Nicolae Gheţia
Ţăranii, oamenii satului, despre care Nicolae Iorga aprecia că ... mai mult
„
decât siguranţa şi vioiciunea lor îmi place buna sfială, înceata cumpănire a
cuvântului. . . " au aşezat în naosul bisericii un tablou înrămat, cu geam, în care se
regăseşte citatul de pe monument şi sunt lipite fotografii ale eroilor, cu gradul,
numele, anul naşterii şi al morţii acestora, astfel:
Sold. V. BODÂRNEA 1 897- 1 9 1 4 Cap. ION GH. BALEA 1 92 1- 1 945

Sold. TIMOFTEI. CREŢU 1 897- 1 9 1 4 Sold. GH. I. LUDU 1 923- 1 944
Sold. GHEORGHE MANESIA 1 895- 1 9 1 6 Sold. ROMUL SECHELI 1 9 1 3- 1 944
Subit. VASILE LITERAT 1 892- 1 9 1 4 Sold. ION D. CREŢU 1 92 1- 1 944
Sold. D. MANESIA 1 923- 1 944 Sold. ILIE N. CREŢU 1 9 1 9-1 944
Sold. NICULAE GHEŢIA 1 920-1 943 Sold. ION I. BALEA 1 9 1 9-1 943
Cap. VIRGIL GRAMA 1 909- 1 94 1
De ce oare nu se află câte un asemenea tablou în fiecare biserică româ

nească? !
De ce să nu citim pe cât mai multe însemne memoriale ale eroilor versuri
simple dar tulburătoare, precum cele de pe însemnul de căpătâi al caporalului
Balea Gh. Ion:
Omul e o taină
Viaţa e un vis
Sufletelor blânde
Cerul e deschis!
MĂLINI Ş
Cătun al satului Hârseni, nu avea, în toamna anului 1 999, nici biserică,

nici cimitir şi nici însemne memoriale de eroi.
MĂRGINENI
. . .Pe câmp de luptă aţi rămas

Iluminaţi de-al morţii ceas;
Cu trupul rece, foră glas,
În lung şi nesfârşit popas
Pe câmp de luptă aţi rămas . . .
(Căpitan-aviator Aurelian Păunescu,
„Aşteptare")
,,Mărginenii, care se întinde lângă apa râului
său - scria Nicolae Iorga la 1 906 - a dat
Împăratului şi analelor istoriei româneşti pe
colonelul baron David Ursu < <de Margine> >
adecă din acest sat al < <Mărginenilor>> cătane
din neam în neam, grăniceri ai hotarului. . .
Neamul lui trăieşte încă aici, ş i p e podul unei
case. . . cetesc: /sidor Ursu . . .
"
Satul Mărgineni a dat multe jertfe omeneşti în cele două războaie

mondiale. Numele acestora sunt scrise în bronz auriu pe plăcile din marmură albă
de pe monumentul înălţat în memoria lor, în centrul localităţii, într-o împrej muire
triunghiulară din ţevi pe două rânduri, pe marginea râului, având drept strajă trei
nuci maiestuoşi ca şi monumentul dintre ei. Ridicat pe o fundaţie de piatră mare
de râu, monumentul, înalt de 6,0 metri, are un soclu de 3,0x3,0 m., pe două nivele
şi corpul propriuzis, din beton buciardat, surmontat de flacăra (făclia) veşnică a
recunoştinţei. Construcţia este împrej muită cu 1 1 stâlpi din piatră de râu, pe o
fundaţie tot din piatră, şi uniţi de un lanţ cu zale mari. O alee din beton mozaicat
duce din şosea la portiţa de intrare în incintă.
Pe faţada monumentului, sub flacără, este montată o cruce inox şi un scut
cu simbolurile militare. În partea de jos se află placa de marmură pe care sunt
dăltuite numele eroilor şi veteranilor de război, cu numărul casei, astfel:
„SĂ CUNOAŞTEM ŞI SĂ CINSTIM EROII SATULUi MĂRGINENI
EROII DIN 1 9 1 6- 1 9 1 8 EROII DIN 1 94 1 - 1 945
DOBREAN C-TIN 88 FULICEA AUREL
JUDELE ILIE 69 GHINEA GHE. 229
JUDELE VALERIU 1 00 JUDELE GHE: 81
LIE VALERIU 64 SER. M .JUDELE C-TIN. 25
LIE DAVID LIE NECULAIE 71
NEGRILĂ SIMION 266 MESAROŞ VIRGIL 89
NEGRILĂ NICOLAE 266 NEGRILĂ VASILE 273
POPA GHEORGHE 76 OLEA IOAN 215
PANDREA IOAN 1 14 PANDREA GHE. 1 93
PANDREA GHERASIM 63 PANDREA IOAN 212
PANDREA VICTOR 93 ŞOVĂIALĂ IOAN 1 47
ŞOVĂIALĂ IOAN 90 TEMPEA ANTON 1 02
TEMPEA NICOLAE 3 SER.MJ. URS NICOLAE 272
URS IOAN 15 URS VASILE 15
URS SIMION 5 PANDREA GHE: 83
URS IZIDOR 53
VLAD IOAN 9
VETERANII DIN 1 94 1 - 1 945„. (57 de ofiţeri, subofiţeri, gradaţi - soldaţi)
Notă biografică: David Urs s-a născut la 1 aprilie 1 8 1 6, la Mărgineni. În anul

1 84 1 , era sublocotenent în Regimentul 1 Român de Graniţă, la Orlat. În octom
brie 1 848, a fost avansat la gradul de locotenent, apoi căpitan, iar în 1 863,
colonel. A fost pensionat în anul 1 867 de forurile militare austriece pe motivul de
„sentimente naţionale". Participant la Marea adunare de pe Câmpia Libertăţii de
la B laj din 1 848, David Urs, fiu al poporului român pentru care a luptat pe tărâm
politico-social, a fost totodată membru fondator, la 1 86 1 , al „Asociaţiunii pentru
literatură română şi cultura poporului român" şi preşedinte al Comitetului şcolilor
grănicereşti, înfiinţate în comunele aparţinătoare fostului Regiment 1 Grăniceri.
Şi-a lăsat întreaga avere pentru trimiterea la studii a tinerimii române.
Ca militar, pentru faptele sale de arme şi ale batalionului său în războiul
austro-italian, a fost decorat de mai multe ori şi i s-a conferit titlul de baron. Eroul
de la Lissa, Italia - 1 866, a decedat la I O septembrie 1 897, la Sibiu, unde şi este
înmormântat în cimitirul bisericii unite.
(Victor Lazăr, „David Urs de Mărgineni. B iografie scrisă pentru poporul
român")
MÂNDRA
„ . Străbunii, pentru liniştea sufletelor lor, de nu puneau temeliile

..
unei biserici, de nu atârnau după puterile lor o candelă sau un sfeşnic într'o
mănăstire, de nu prindeau într'un jgheab mai trainic un isvor; puneau la o
răscruce de drum o troiţă lucrată cu toată cuvioşia sau din sărăcia lor
împărţeau o colivă pentru cei care s'au dus. Opreşte-te cetitorule şi
gândeşte-te şi tu la dezlegarea sufletulului tău„. Gândeşte-te cât de pios va fi
gestul tău; cugetă la mulţămirea sufletească ce-şi stă la îndemână, când vei
putea să-ţi zici că în locul în care a căzut un ostaş şi o viaţă de om s'a stins, ai
înfipt tu un semn pentru cinstirea şi aducerea lui aminte„. "
Preşedintele Societăţii Directorul Societăţii
„Mormintele Eroilor'' „Mormintele Eroilor"
Mitropolit Primat General
Dr. MIRON CRISTEA I. MANOLESCU
BUCUREŞTI - 1 923"
Mândra Făgăraşului, localitate cu zeci de eroi din primul şi al doilea
război mondial, cu voluntari căzuţi pe fronturile Războiului de Independenţă, cu
oameni de seamă în istoria acestor meleaguri româneşti, nu are un monument
sau o troiţă a fiilor săi jertfiţi pe câmpurile de luptă !
În locul unui obelisc cât Negoiul de înalt, pe „crestele" căruia să fie
dăltuite nume şi fapte de eroi, pe marginea şoselei către Făgăraş, există un însemn
memorial pe care scrie „Gherasim Zară, dec. 1 9 1 6 la 40 de ani". Cinste celui care
l-a ridicat!
„ ... Din satul nostru scria în jurnalul său Ioan Dan din Mândra, nr.45,
-
supravieţuitor al celor două conflagraţii mondiale - au murit 62 de oameni (în

primul război mondial - n.a.) . . . Prin 1936, am încercat cu alţii să facem un
monument pentru ei. Am adunat 5. 000 de lei, dar autorităţile au spus că vrem să
facem cu ei propagandă legionară şi m-au obligat să depun banii la căminul
cultural, ca să se facă prin cămin, dar nu s-a făcut nimic. . " („Monitorul de
.
Braşov" - marţi, 1 decembrie 1 998).

Acum vremurile s-au schimbat, dar. . . !
Din dosarul nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş şi din Registrul de morţi şi
dispăruţi 1 895-1 929 al Primăriei Mândra - documente aflate în fondul Arhivelor
Naţonale, Direcţia Judeţeană Braşov, au reieşit următorii eroi ai primului război
mondial: Gheorghe şi Ion Bera din Mândra nr. 1 48, Bera Teodose nr. 1 9, Bâţă Ion
-, Butum Nicolae 1 23 , Buzdugan Ion 3 1 0, David şi Iacob Cocan 225, Cocan Ion
-, Cocan Gheorghe -, Cocan Ion 1 1 0, Coc�n Vichente 1 75, Comşa Alexandru
1 66, Cucu David 34, Gheorghe şi Vichente Cucu 207, Dan Ion 58, Dan Gheorghe
275, Dan Iosif 1 4 1 , Dugală Ioan 1 27, Dugală Ion -, Ion şi Gheorghe Grama şi
tatăl Gheorghe 2 1 9, Ghioarţă Ion 229, Iosub Gheorghe -, Istrate Grigore 62,
Lupu Avram 256, Mijea Elisei 33, Oancea Ion 5/3 1 1 , Oancea Ion -, Păcală Iacob
-, Pica Ion 3 1 6, Pică Toader 84, Prună Bucur 3 1 3, Prună Ion -, Roibu Leonte 93,
Roibuleţ Ioan 1 53 , Roman Leonte 1 02, Roman Leonte 304, Bucur şi Gheorghe
Sima 248, Stingă Ion 283, Stoica Bucur 257, Sucaciu Constantin 1 50, Sucaciu
David 373, Sucaciu Gheorghe 20, Taflan Alexandru 57, Taflan Ion - tată şi fiu
1 1 1 , Taflan Ion - tată şi fiu 1 1 4, Taflan Gheorghe l 05/393, Taflan Ion -,
Gherasim şi Pavel Taflan 1 80, Taflan Matei 370, Taflan Gheoerghe -, Taflan Ion
390, Tincu Gheorghe (George) -, Tincu Ion -, Ion (tată) şi Gheorghe (fiu) Zară
1 59, Zară Gherasim şi Zară Nicolae 243 .
Câţiva dintre cei dispăruţi pe front s-au înapoiat după 1 923 şi or fi
decedat pe la casele lor; majoritatea însă au murit pe fronturi ruseşti, italiene,
poloneze, austriece sau pe câmpurile de onoare ale României anilor 1 9 1 6-1 9 1 7.
Despre eroii celui de-al doilea război mondial, tabelele din biserica
localităţii şi fişele întocmite în anul 1 942 de învăţătorul Sipoş Ion, şi aflate în
dosarul nr.3/1 942 al Oficiului Judeţean I. O. V. R. Făgăraş - Arhivele Naţionale
Braşov, menţionează următoarele date:
• sublocotenent Comşia Ilarie, învăţător, născut la 1 6 noiembrie 1 9 1 4 în
Mândra, necăsătorit, din Regimentul 9 1 Infanterie, invalid, decorat cu Ordinul
„Coroana României" cu spade şi panglică de „Virtute Militară" clasa a V-a
,,pentru faptele de arme săvârşite în zilele de 20 şi 21 mai 1942, în luptele de
la Solominka, Rusia ", brevet semnat de comandantul Regimentului 9 1
Infanterie în numele M S. R. Mihai I şi din ordinul Conducătorului Statului
„
mareşal Jon Antonescu "; fişa nr. 1 7;

• · sublocotenent activ Oancea Matei Mateiu, născut la 20 aprilie 1 9 1 7,
necăsătorit, din Regimentul 89 Infanterie, dispărut în luptele din Cotu
Donului, la 29 noiembrie 1 942; fişa nr. 1 3 ;
• sergent Beleuţă Teodosie Ioan Leon, din Măndra nr.8, născut l a 2 7 august
1 907, căsătorit cu Eugenia, având un copil, fost în Regimentul 4 Dorobanţi
„Argeş", mort la Vigoda, Ucraina, în 4 septembrie 1 94 1 ; fişa nr.6;
• caporal Bera Ioan Valer, din Mândra nr.27, născut la 1 7 mai 1 9 1 6, necăsătorit,
din Regimentul l O Călăraşi, mort la 7 iunie 1 942, ora 5, în lupta de la
Tscherches-Kerci, Sevastopol; fişa nr.5 ;
• caporal Dugală Ion Vichente, din Mândra nr.242, născut l a 1 2 iulie 1 9 1 3,
căsătorit cu Aurora, mobilizat în Batalionul 3 Infanterie Uşoară, mort la 5
ianuarie 1 94 1 în misiune într-un accident de circulaţie pe şoseaua Bucureşti
„
- Ploieşti "; fişa nr. l ;

• fruntaş Cucu Iacob Zamfir (Zachiu), din Mândra nr. l 67, năcut la 1 9 februarie
1 909, căsătorit, având un copil, fost în Batalionul 3 Vânători de Munte, mort
la 27 noiembrie 1 94 1 , în luptele de la Sevastopol, înmormântat la Urkusta,
Crimeea; fişa nr.7;
• fruntaş Ghioarţă Alexe Alexe, din Mândra nr. 1 38, născut la 1 8 mai 1 9 1 4,
încorporat la Centrul de Instrucţie al Infanteriei, dispărut la 1 9 noiembrie 1 942
în luptele din Cotu Donului; fişa nr. 1 6;
• Arsu Vasile, din Mândra nr. 1 97, mort la Blumendorf, Cehoslovacia, -;
• Constantin Gheorghe, din Mândra nr 1 55, - (fără date);
• soldat Fărcaşiu Nicolae Aurel, din Mândra nr. 14, contigent 1 938, fost în
Batalionul 4 Vânători de Munte, mort la 1 decembrie 1 94 1 , orele 1 6, în atacul
de la Urkusta, Sevastopol; fişa nr. 1 5;
• Mija (Taflan) Victor, din Mândra nr. 1 30, - (fără date);
• Schiffner Silivăstru Gh. Ioan, 44 ani, mort în 1 944, la Briinn, Cehoslovacia;
• soldat Stângă Ioan Ilarie, născut la 1 3 octombrie 1 9 14, căsătorit, având un
copil, fost în Regimentul 2 1 Artilerie, dispărut în luptele de la Karcinskaia
Rusia; fişa nr. 1 O;
• soldat Sucaciu Gheorghe Gheorghe, din Mândra nr. 1 24, născut la 1 2 februarie
1 9 1 5, fost în Regimentul ! O Călăraşi, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în luptele
de la Tinguta - stepa Calmucă, „ mort într-un spital din fosta U. R.S.S. " ; fişa
nr.9 ;
• soldat Taflan Leonte Ştefan, născut la 9 ianuarie 1 905, căsătorit, având doi
copii, mobilizat în Regimentul 26 Infanterie, mort la 26 aprilie 1 94 1 , în
Mândra „din cauza bolii contractată în timpul concentrării "; fişa nr.2.
*
* *
,Jn timpii vechi românii de toţi erau stimaţi;
Dar laurii de stimă erau şi meritaţi.
Atunci un cuib de oameni cu armele în mână
Au apărat pămîntul cu inima română ...
„Românii de astăzi")
Notă bografică: general-maior

Leonte Lazăr Comşa
S-a născut la 1 iulie 1 894 în comuna
Mândra din Ţara Făgăraşului, fiind al
cincilea copil al familiei Lazăr şi Sofia
Comşa. A rămas orfan de tată la vârsta de
6 ani. Fire dârză, inteligent, dornic de
învăţătură, a urmat cursurile gimnaziale la
_ ,
B raşov şi ale Seminarului pedagogic la
1""'1:�fu�,1��cc�:;;��l r:11'�.\1��i:1��:."�,;�i,:1r��·:'.·1,:.� �ţ�1.�.'.r�;(\;�i·�.j\.Ul,i Sibiu obţinând, în vara anului 1 9 1 4,
""''"'" „,
"""'' c••
diploma de învăţător.
Încorporat la Regimentul 3 1 Infanterie cu garnizoana în Sibiu, Leonte
Comşa împreună cu alţi ardeleni din unitate, au hotărât să părăsească armata
austro-ungară şi să treacă munţii prin „vama cucului" la fraţii de dincolo de
Carpaţi pentru a se înrola voluntari în armata română.
„. . . Spre seară urcam muntele Sterpu, pe vârful căruia se afla linia de
frontieră-scria viitorul general în ale sale «Memorii de război (Campaniile din
1 9 1 6 şi 1 9 1 7)» - Ajunşi pe creastă, deşi eram frânţi de osteneală, am găsit resurse
să cântăm în cor Deşteaptă-te române şi marşul La arme de Şt. O. Iosif. . . "
Şi-a continuat stagiul militar la Regimentul 2 Infanterie cu garnizoana în

oraşul Râmnicu Vâlcea.
La 1 noiembrie 1 9 1 5, a reuşit la admiterea în Şcoala Militară de Ofiţeri
Infanterie din Bucureşti .
După opt luni de pregătire, la 1 iulie 1 9 1 6, a fost înaintat la gradul de
„plutonier activ cu termen redus". La 1 august 1 9 1 6, a fost numit în prima funcţie
de comandă a unei cariere militare strălucite - comandant al plutonului 2,
compania 1 -a, din Regimentul 33 Infanterie „Tulcea". Cu această unitate a primit
botezul focului în ziua de 1 8 septembrie/ 1 octombrie 1 9 1 6, la ocuparea localităţii
Riahovo de pe malul bulgăresc al Dunării.
Leonte Comşa a participat în Războiul Întregirii pe fronturile din
Dobrogea, Transilvania şi din Moldova, luptând eroic, aidoma multor voluntari
camarazi ai săi „„ .cu arma în mână pentru libertatea şi unitatea politică a tuturor
provinciilor româneşti" (Paul Abrudan).
*
* *
„.C-aşa, maică m-am legat
În dreptate să mă bat„ .
De-o veni de mine ştirea
Tu, să nu te pierzi cu firea;
M 'a vorbi de bine satu '
Că viteaz ţi-a fost băiatu '! „.
(N: Vulovici,
„Carte din război")
Neamul Taflanilor din localitatea Mândra a
dat mulţi eroi în cele două războaie mondiale.
Ioan Taflan s-a născut la 2 septembrie 1 9 1 4,
într-o familie de plugari. A absolvit şapte clase
primare în si;itul natal. Nu a fost căsătorit.
În august 1 944, a fost concentrat în
Regimenttil 4 Dorobanţi, îndeplinind funcţia de
ajutor comandant de grupă.
Fruntaşul Taflan Ioan a luptat cu subunitatea
sa la Iernut, Cipău şi Oarba de Mureş.
În 26 septembrie a pătruns în atac, cu grupa pe care o comanda, înapoia
poziţiilor inamice de la cota 463 , la nord de satul Cipău. Grav rănit, a fost evacuat
de urgenţă la Spitalul Militar de Zonă Interioară N2 1 04 din Sighişoara. Aici a
încetat din viaţă, în seara aceleiaşi zile de 26 septembrie 1 944.
A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din municipiul de pe malurile
Târnavei Mari.
(Col. r. Vasile T. Suciu, Dr. Gheorghe I. Bodea, „Crucea pământului", pg. 1 0 1 )
OHABA
În curtea din faţa bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului'',

există două însemne memoriale cu cruce, cu arhitectură şi dimensiunile identice,
ridicate în memoria a doi eroi fii ai satului. Înalte de 2,5 metri, sunt construite din
gresie pe soclu de beton. Pe faţadă, sub iniţialele religioase, sunt fotografiile celor
căzuţi şi două cruci laterale în relief. De asemenea sunt montate plăci din
marmură albă cu următoarele inscripţii scrise în bronz auriu:
,,Ridicată s 'a această cruce întru amintire(f Eroului Sub/.
Ioan Roman, născ. 1914 - căzut în luptele dela Ursoaia
Moldova în 7 iunie 1 944 ... "
În gresie sunt dăltuite versurile:

„ Maică, eu când am plecat Taică, soră, v-aţi trudit
La gară m 'ai aşteptat Trupul meu să mi-l găsiţi
În a ta şi-a mea privire Să-l puneţi în copârşeu
Se vedea o presimţire Să-l duceţi în satul meu
Că voi fi primul Erou Dar nu l-aţi putut afla
Datjertfa din satul meu. Rămânând la Ursoaia. "
Sublocotenentul rezervist Ioan Roman, avocat, absolvent al Şcolii de

Ofiţeri de rezervă Infanterie - Botoşani, a fost încadrat la Regimentul 90
Infanterie din Divizia 1 8 Infanterie. A intrat în focul războiului în primăvara
anului 1 944, luptând până în fatidica zi de 7 iunie 1 944 când, la Ursoaia, a fost
răpus de focul armelor inamice.
Fratele eroului, veteranul de război Gheorghe Roman, şi celelalte rude ale
sale pun din când în când câte o floare în memoria celui ce a presimţit că va fi
·
primul Erou datjertfa din satul său.

Pe însemnul memorial alăturat este inscripţionat textul:
,,Ridicatu s 'a această cruce în amintirea
eroului soldat Costache 1domi� născ. 1 923 mort
în luptele de la Horasay din Cehoslovacia la 26
Dec. 1944. Căzut pentru patrie.
Dragi părinţi şi sat iubit Mai aflaţi iubiţii mei

Unde am copilărit Că mi-e tare dor de voi
Vă rog de mine aflaţi acuma Şi-aş veni dar nu mă lasă
Că am plecat pe totdeauna Mormântul greu ce mă apasă
Soarta crudă m 'a adus Plânge tinereţea mea
Prin străini în munţii Tatra Şi roagă deapururea
Unde o schije m 'a răpus Părinţi, fraţi, prieteni iubiţi
Din gânduri. Nu mă părăsiţi. "
*
* *
Un alt fiu al satului, despre care însă nimeni din localitate nu pare să-şi
mai aducă aminte (este scris doar în pomelnicul din biserică), a fost sergentul
major Timaru Nicolae.
S-a născut la 23 august 1 923, într-o familie de
ţărani cu mulţi copii. A urmat şcoala primară în satul
natal, Ohaba, iar Şcoala Normală la Blaj, devenind
învăţător.
Mobilizat în august 1 944, a comandat un pluton
de puşcaşi din Regimentul 34 Infanterie - Constanţa.
Între 24-29 septembrie 1 944, a participat la luptele
pentru eliberarea oraşului Târgu Mureş, apoi la
Oarba de Mureş, pe Dealul Raput şi Bulgărel.În
noaptea de 28/29 septembrie, a primit misiunea să
execute cu plutonul său o incursiune (cercetare prin
luptă) în dispozitivul de apărare al inamicului, care
stăpânea Dealul Sângeorgiului - cota 495. În timpul
luptei a fost rănit grav.
Evacuat la Spitalul Militar de Zonă Interioară N2 1 04 Sighişoara, în
aceeaşi zi de 29 septembrie, a decedat pe masa de operaţie.
A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din municipiu. .
(Col. r. Vasile T. Suciu, Dr. Gheorghe I . Bodea, „Crucea pământului'', pg. 1 4 1 )
*
* *
În călătoria sa prin Ţara Făgăraşului, la 1 906, Nicolae Iorga scria:
„ . satul Ohabei, cu biserica-i urcată pe dâmb şi cu multele cruci ale cimitirului
..
său ţărănesc! Pe una din ele, versuri pomenesc de un moş bătrân, mort
„ .
dăunăzi, şi dintre dânsele se desfac aceste trei, de o împăcare cu moartea, de o

înfrăţire în semnul ei cu natura şi cu Dumnezeu cum nu le poate scrie nici cel mai
mare dintre poeţi:
Doamne, dă soare şi plouă,
Şi noapte trimete rouă
Peste groapa asta nouă„. "
Primul şi al doilea război mondial au adus după ele alte gropi noi şi cruci
memoriale în cimitirul Ohabei. Azi, preotul satului are la biserică o listă cu 1 5
eroi din primul război mondial şi 5 din cel de-al doilea, astfel:
„EROII DIN I-UL RĂZBOI:
BOERIU IOAN, ŢEPEŞ MIRON, RUDOLF TIMARIU, ROMAN N. GHEORGHE,
BÂLEA ALEXE, MON IOAN, BOIERIU GHEORGHE, POP VICTOR, ROMAN ILIE,
AXINTE DOGARIU, ROMAN TRAIAN,POPA IOSIF, ŢEPEŞ AVISALON, ROŞCA
CANDIT.
EROII DIN AL II-LEA RĂZBOI:

ROMAN IOAN, TIMARIU IOAN, IDOMIR C-TIN, MURARIU IOSIF, MOZES -
"Atât!
Documentele din Arhivele Naţionale -- Braşov (dosarul nr. 4411 923 al
prefecturii Făgăraş - Ohaba nr. 8571 1 2 iunie 1 923 şi fişele de recensământ
1.0.V.R. întocmite în anul 1 942 de învăţătorul Petre Cosgărea) menţionează
numele şi ale altor eroi ai Ohabei. Astfel, din primul război mondial au mai fost
pe lângă cei din pomelnic şi:
- Neculaie Iosif Bâlea, mort pe frontul italian în 1 9 1 6;
- Simion Iosif Bâlea, dispărut în Galiţia în 1 9 1 6 ;
- Valeriu George Boeriu, dispărut în Italia în 1 9 1 8;
Neculae Stan Bucur, din Regimentul 40 „Călugăreni", dispărut în august
1 9 1 7, la Mărăşeşti;
- Dumitru George Câmpean, dispărut pe frontul italian în 1 9 1 8;
- George Maria Chinteş, dispărut în Galiţia în 1 9 1 6;
- George George Gherghel, din Regimentul 40 infanterie „Călugăreni", dispărut
la 2 1 septembrie, la Amzacea, în Regat;
- Niculae Niculae Roşială, mort în 1 9 1 7 -;
- Romul George Streavu, dispărut în 1 9 1 7, „captiv la ruşi".
Fişele 1 .0.V.R. aparţin următorilor eroi din al doilea război mondial
necuprinşi în lista bisericii:
• soldat Idomir Nicolae Aurel, născut la 17 septembrie 1 9 1 5 în Ohaba,
căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 1 0 Călăraşi, dispărut în
noiembrie 1 942, „ în Stepa Calmucilor"; fişa nr. 8;
• soldat Roşca Candit Candit, născut la 1 5 mai 1 9 1 4 în Ohaba, domiciliat în
Şercaia, necăsătorit, din Regimentul 1 O Călăraşi, mort la 1 5 februarie 1 94 1 ,
la Şercaia, „ în urma infirmităţii contractate în concentrare "; fişa nr.2;
• cap. Roşca Ilisie Ilisie, născut la 1 7 martie 1 9 1 6, necăsătorit, din Regimentul
1 O Călăraşi, dispărut în noiembrie 1 942, „ în Stepa Calmucilor"; fişa nr. 6;
• fruntaş Şteavu Iosif Iosif, născut la 26 august 1 9 1 5, căsătorit, având doi
copii, fost în Regimentul 1 O Călăraşi, dispărut în noiembrie 1 942, „în Stepa
Calmucilor"; fişa nr. 7;
• soldat Şteavu Iosif Ioan, născut la 17 martie 1 9 1 9, necăsătorit, din
Regimentul 10 Călăraşi, dispărut în noiembrie 1 942, „ în Stepa Calmucilor";
fişa nr. 5;
• fruntaş Timariu Nicolae Gheorghe, născut la 1 august 1 905, căsătorit, având
doi copii, mobilizat în Centrul N!! 6 Jandarmi, mort pe 1 3 aprilie 1 94 1 , „în
urma irifirmităţii contractate în concentrare "; fişa nr.3 .
Î n memoria ş i spre aducerea aminte a acestor eroi, ştiuţi şi neştiuţi încă, ai
Ohabei, urmaşii-urmaşilor acestora ar face un gest de recunoştinţă ridicându-le un
monument sau o troiţă, fie lângă zidurile bisericii, fie pe malul pârâului care le-a
răcorit zburdălnicia copilăriei sau frunţile asudate de muncă, şi a ascuns în undele
sale lacrimile unor dureri neîmpărtăşite semenilor!
OLTEŢ
.. .Învinserăţi duşmanii, plinit-aţi datoria,

V-aţi dat şi chiar viaţa, ne-nvinşilor eroi!
Acum dormiţi în pace, cu voi e vecinicia;
Primiţi recunoştinţă profundă de la noi.
(Z. Antinescu,
„La martirii români de lângă Plevna")
În curtea din spate a bisericii ortodoxe române ce
poartă hramul „Sfântul Nicolae'', se află troiţa din
imaginea alăturată. A fost ridicată iniţial în curtea
Şcolii generale, dar, în anul 1 965, a fost strămutată
din motive ştiute doar de oamenii de pe atunci.
Înaltă de 4,0 metri, alcătuită din trei cruci
asamblate şi un acoperământ cu tablă zincată,
troiţa, din lemn masiv de esenţă tare, este decorată
cu ramuri de lauri sculptate pe întreaga suprafaţă.
Sus, pe braţul principal, sunt dăltuite inscripţia şi numele eroilor:
„ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI
1 9 1 6-1 920
FIII COMUNEI OLTEŢ
A. LELUŢIU C. SANDU O. L�LUŢIU
B. CĂLIN N.D. POPA G. TARGHIŞ
N. ROMCEA JL. ROMCEA I. STA NIS LAV
N. CÂRJE G. PAVEL ZAHARIE STAN
LEON POPA
SLAVĂ, ÎN VECI POMENIREA LOR".

Date despre eroii morţi sau dispăruţi în primul război mondial sunt
menţionate în dosarul nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş, într-un tabel semnat de
Leluţiu Nicolae, primarul Beşimbacului - actualul Olteţ - la 3 1 mai 1 923.
Pe partea inferioară a braţului troiţei scrie:
„EROII CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL 1 940-1 945
V. STANCIU I. ŞOF ARIU GH. STOIA
GH. LELUŢIU L. NEAGA IS. MONEA
G. GREAVU I. LELUŢIU
VEŞNICA LOR POMENIRE".
*
* *
În curtea Şcolii generale, la şosea, era în curs de construcţie, pe la mijlocul
lunii septembrie a anului 1 999, o frumoasă cruce din marmură albă, înaltă de 1 ,20
m., ridicată pe un piedestal şi un soclu de beton, realizând o înălţime totală de 3,5

metri.
Localnicii spuneau că până în anul 2000 vor fi montate şi plăcile din
marmură cu eroii satului, urmând ca venerabila troiţă să fie păstrată în
conservare. Lăudabilă iniţiativă!
PALTIN
Cătun, în 1 956, al satului Şinca Nouă, localitatea este acum în componenţa

comunei Poiana Mărului. Nu are însemne memoriale. La 20 octombrie 1 999 nu
avea biserică, nu avea cimitir, morţii - se spune - fiind îngropaţi în livezile şi
grădinile de pe lângă casele oamenilor.
PĂRĂU
.. .Înalţă-te tu, clopot ars de brume!
Un dangăt vast în care dorm eroi
cu vulturi să zvâcnească peste lume,
să cânte-n flori ca un extatic roi.
Râvnită azi, să împlinească mâine
această formă dulce ca o pâine!
(Stefan Augustin Doinaş,
"
Odă")
Monumentul eroilor părăieni se
află în cimitirul din curtea bisericii
ortodoxe cu hramul „Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe". A fost ridicat din
iniţiativa unui grup de veterani de
război constituiţi într-un Comitet de
sprij in, şi prin contribuţia bănească a
sătenilor. Lucrarea a fost sponsorizată
de „Asociaţia Părăiană" şi fabrica
„Marma-Sim" din Simeria; constructori
au fost meşterii Axente Ni_colae şi
Boamfă Gheorghe din localitate.
Monumentul a fost dezvelit şi sfinţit la 1 8 iunie 1 995, în cadrul unui
ceremonial militar-religios, urmat de un program artistic şi un praznic creştinesc.
Este confecţionat din beton mozaicat pe o fundaţie de 5,0x 5,0 metri, un soclu cu
două trepte şi un piedestal scund. Corpul, paralelipipedic, este surmontat de două
module trunchi de piramidă suprapuse, în terminalul cărora este aşezat un vultur
din bronz cu o cruce în cioc. Înălţimea totală a ansamblului monumental este de
4,5 metri. Pe modulul superior, sub vultur, este montată o cruce din marmură,
care se regăseşte şi pe suprafeţele monumentului, deasupra plăcilor cu eroii.
Împrejmuit cu lanţ gros sprij init pe şase stâlpi din beton, monumentul are ca
elemente în ciecor livada cu pomi fructiferi, zona verde, straturile de flori şi câte
un brăduţ la cele patru colţuri ale împrejmuirii.
Pe faţada dinspre şosea sunt fixate plăcile de marmură cu inscripţia şi
eroii din Războiul Întregirii:
„SĂ CINSTIM ŞI SĂ IUBIM EROII NOŞTRI. EROII COMUNEI PĂRĂU
CĂZUŢI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1 9 1 6-1 9 1 8
AXINTE ANDREI CANJA IRIMIE OANĂ G.GHEORGHE
AXINTE FILIP CERBU IOAN OANĂ G. IOAN
AXINTE MACAVEI CERBU I. ANDREI OANĂ D. ROSALIM
BUTA CORNEL CERBU A. ANDREI OANĂ G. LASCU
B UTA C. IOAN CREŢU IOAN OANĂ N. ANDREI
BUTA I. NICOLAE CREŢU SIMION IDOMIR GHEORGHE
BUTA S. GHEORGHE GRINDU PASCU PĂCURAR IOAN
BUTA GH. PETRU GRINDU SERAFIM PĂCURARIU IRONIM
BOAMFĂ G. SERAFIM GRINDU IOSIF ROŞALĂ GHEORGHE
BOAMFĂ G. GLIGOR MANCIULEA BARTOLOM. ŞULEA M. PETRU
BOAMFĂ EMILIAN NAN ANDREI ŞULEA S. ANDREI
BOAMFĂ SOFRON NAN PAVEL ŞULEA I. PETRU
BOAMFĂ T. GHEORGHE OANĂ I. GHEORGHE ŞULEA I. SERAFIM
BOAMF Ă S. GHEORGHE OANĂ C. PETRU VISU FILIMON
BOAMF Ă D. ILARIE OANĂ C. ANDREI VISU ILIE".
Pe faţada laterală dreaptă, cea dinspre biserică, sunt înscrişi cu litere în
bronz-auriu eroii Războiului Reîntregirii:
„SĂ CINSTIM ŞI SĂ IUBIM EROII NOŞTRI. EROII COMUNEI PĂRĂU
CĂZUŢI ÎN CEL DE AL II-LEA RĂZBOI MONDIAL 1 94 1 - 1 945
AXINTE GHEORGHE CALOTĂ IOAN NOARA GHEORGHE
BOAMFĂ ANDREI CANJA OCTAVIAN NECULAI N. CERBU
BOERIU PETRU CANJA IOAN OANĂ CONSTANTIN
BOAMFĂ IOAN CERBU LAURENTE OANĂ VALERE
BOAMFĂ SERAFIM CREŢU I. GHEORGHE PĂCURAR NICOLAE
BOAMFĂ GH. GHEORGHE CRISTEA ANANIE ŞULEA TOADER
BOAMF Ă SERAFIM GRAMA VIRGIL ŞULEA IOSIF
BOERIU GHEORGHE GRINDU CORNEL ŞULEA GHEORGHE
BĂLEA TEOFIL ITOAFĂ IOAN TICUŞAN IOAN".
MANCIULEA NICOLAE
(Î ntre eroii satului căzuţi în al doilea război mondial sunt şi Boamfă Gheorghe,
Buta Eronim, Negrea Ioan, Şulea Ananie netrecuţi pe monument!)
Lateral stânga şi pe spate, către livadă, nu există deocamdată nici un fel
de inscripţii.
Monumentul este dat spre îngrijire elevilor Şcolii generale din Părău.
De Ziua Eroilor - la Înălţarea Domnului, de Ziua Naţională a României
- 1 Decembrie, şi în alte zile festive, la monument se fac slujbe de pomenire a
celor jertfiţi, se pun flori şi se desfăşoară manifestări cultural-patriotice.
*
* *
„Cele mai scumpe amintiri sunt acelea de care e legată suferinţa
noastră biruitoare"
Nicolae Iorga
. . . 0-ntreabă căpitanul: „ Leliţă nu ţi-e teamă

De bombe, de şrapnele ce zboară-njurul tău? "
Răspunde româncuţa:„ Nici nu le bag în seamă
De lucru au şi ele, de lucru am şi eu!" . . .
(Vasile Alecsandri,
„Românca de la Griviţa")
Î n capitolul Întâmplări pe apa Oltului din
romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
război" al scriitorului Camil Petrescu, autorul descrie
fapta eroică săvârşită de una din fiicele satului Părău,
Maria Manciulea (Ana Mănciulea, ca personaj al
cărţii) într-o noapte de război - 1 /2 septembrie 1 9 1 6
când, în fruntea ostaşilor din Regimentul 3 0 Infanterie
„Muscel", a trecut Oltul printr-un vad numai de ea
ştiut, sub focul inamicului, pentru a cădea în spatele poziţilor de luptă ale
acestuia, la Hălmeag.
Cine a fost „EROINA DE LA OLT"? - cum a denumit-o în volumul său
memorialistul Lucian Ionescu-Tomşani.
Maria Maxim Manciulea s-a născut la 4 iunie 1 894, în căsuţa de la nr.
227, din localitatea Părău - Ţara Făgăraşului. În campaniile din anii 1 9 1 6-1 9 1 7 a
fost soră medicală voluntară în armata română.
Pentni curajul şi abnegaţia cu care a acţionat întru salvarea şi îngrijirea
răniţilor, Maria Manciulea a fost prima româncă decorată prin Înaltul Decret
Regal N!! 306/ 30 noiembrie 1 9 1 6, cu medalia de aur „Virtutea Militară de
Război" clasa a Il-a.
În anii celui de-al doilea război mondial a fost, de asemenea, soră
medicală în cadrul Societăţii Române de Cruce Roşie.
A fost căsătorită cu Laurenţiu Oană, având un fiu pe nume tot Laurenţiu.
Ultima parte a vieţi a trăit-o în Bucureşti, unde s-a stins din viaţă la 27
iulie 1 969, lăsând în urma ei o amintire nepieritoare prin frumuseţea vieţii şi
faptelor sale.
La dezvelirea monumentului
eroilor comunei Părău, un
descendent al familiei
Manciulea a evocat în cuvinte
pline de căldură sufletească
personalitatea şi unele
episoade din viaţa „Eroinei de
I'Jaca. cu inscrip
ţia de pe mor111in� la Oltul ardelenesc"
tul �Jaric.1
::'llanciulea. (articol în publicaţia „Cuget
Românesc" nr.282/ 1 998).
*
* *
,,Păşiţi uşor alături de marile morminte

Când sufletele voastre le trec pe înainte . . . "
Camil Petrescu
"'·
„ O ..., „·" · Cel care a străbătut, prin eroul romanului său
r.,„ .;:!':Y •
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" -
.
sublocotenentul Ştefan Gheorghidiu, Ţara Bârsei,
'tf
. Ţinutul Cohalmului şi Ţara Făgăraşului - de la
. Fundata, Bran, Vulcan, Părău, Cohalm, Stena, Bărcut,
până dincolo de Cincu, la Săsăuşi-sublocotenentul
Camil Petrescu s-a născut la 9/22 aprilie 1 894 în
Bucureşti.
Mobilizat încă de la începutul Războiului de
Întregire a Neamului, el a fost mai întâi plutonier cu
__ J..:._ _ termen redus la Regimentul 6 Infanterie „Mihai Vitea
zul", iar de la I august, sublocotenent rezervist în Regimentul 4 „de Marş"
(Regimentul 33 Infanterie sau 22 „Dâmboviţa" - cu care a tăcut campania din
Ardeal?). Rănit, s-a întors pe front luptând în vara anului 1 9 1 7 pe câmpurile de
bătălie din Moldova (ultima luptă, la Oituz - cota Ungureanu 779). Prizonier în
lagărele austro-ungare din Sopronyek şi Plan-Boemia, a revenit în ţară la 1 O
aprilie 1 9 1 8 în cadrul Regimentului 1 6 „Suceava", unde camarazii îl socotiseră
mort. Demobilizat la 1 8 iunie 1 9 1 8, s-a lansat în gazetărie, literatură şi în politică.
Romancier, poet, membru al Academiei Române şi nu în ultimul rând
ofiţer al Armatei române, Camil Petrescu a încetat din viaţă la vârsta de 63 ani, în
1 4 mai 1 957, lăsând şi el, aidoma eroinei Maria Manciulea, o amintire
nepieritoare, o operă literară deosebită, un chip luminos al ostaşului român care,
cu eroism şi spirit de sacrificiu, a jalonat istoria plină de jertfe a poporului nostru
în anii primului război mondial. (Constant Ionescu, „Camil Petrescu. Amintiri şi
comentarii"; Mihai Ilovici, „Tinereţea lui Camil Petrescu ( 1 894- 1 92 1 )").
PERŞANI
Dormiţi în morminte tăcute,

Sub dâmburi sădite cu flori,
Sub pân'za curatei ninsori,
Sub umbrele liniştei mute. . .
Păzite de paznici pioşi,
Sunteţi a moşiei comoară;
Vă fie ţărâna uşoară!
Ne-aducem aminte, strămoşi...
(Alexandru Davila,
„Balada strămoşilor")
,,Perjanii. . . Suntem acum în Ţara
Făgăraşului - scria Nicolae Iorga la 1 906 -. Pe o
movilă înaltă se ridică, între mormintele vechi şi
nouă, bisericuţa. . . Deasupra uşii e leatul 1 767. . . "
Pe coasta „movilei înalte", locuitorii satului au ridicat, deasupra unui
mormânt comun, un obelisc cu cruce treflată, în memoria ostaşilor căzuţi pe
aceste meleaguri, sub ploaia de obuze duşmane, în 4-6 octombrie l 9 1 6. Construit
de un localnic, meşterul Şnaider, obeliscul are o înălţime de 2,5 metri şi este
alcătuit din soclu cu două nivele, corpul paralelipipedic şi crucea în terminal.
Accesul din şosea se face printr-o portiţă metalică de la care pornesc treptele unei
scări betonate. Pe faţadă, sub o cruciuliţă, între două colonete laterale, sunt
dăltuite următoarele cuvinte: ,,Aici zac osemintele a lor 30 Eroi Români căzuţi
pentru întregirea neamului în campania din 1916. Ridicată în 1 921 O mână ".
binevoitoare a adăugat, nu demult, cu litere din bronz auriu ,,Şi Eroi din 1 940-
1 944 "
*
* *
La ieşirea din localitate, către Făgăraş, pe

taluzul din dreapta al D.N. l , se află un alt
obelisc din beton, cu cruce treflată în terminal.
Măsoară aproximativ doi metri înălţime. Pe
faţada elementului central este inscripţionat
următorul text: ,,Această Sfântă cruce este
ridicată de locuitorii satului Perşani în anul
1 990. În memoria eroilor. Români ".
Pângărit de o minte necugetată, obeliscul
urmează să fie restaurat de oameni cu respect
faţă de j ertfa celor căzuţi, spre mângâierea
sufletească a celor care l-au înălţat.
*
* *
În cimitirul „bisericuţei" cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril",

pe una din pietrele funerare, o fiinţă îndurerată a aşternut un epitaf tulburător:
„Gheorghe Toader născ. 1919 rep. 20 Sept. 1942 ca erou la Cherciu
Îngropat ai fost departe Îţi dăm recunoştinţa noastră
În pămînt înstrăinat Şi-a scumpei noastre Românii
Ai luptat pentru dreptate Vei fi icoana cea mai sfintă
Pentru Ţară şi-al tău sat. Şi toţi în veci te vom slăvi."
Despre eroii satului documentele de arhivă conţin foarte puţine date şi
informaţii.
La Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, în dosarul nr.44/ 1 923
al Prefecturii Făgăraş, există un tabel cu „mobilizaţii morţi şi dispăruţi" din
primul război mondial, iar în dosarul nr. l l / 1 937, sunt scrise văduvele acestora.
Tabelele cuprind următoarele nume: Badila Iuon, Căţoi Iacob, Finghiş Iacob,
Flucuş Iuon, Gociu Gheorghe, Mamulă Iacob, Marincoi Gheorghe, Maţan Vasile,
Nicolau Achim, Roman Gheorghe, Schneider Gustav, Siolchea Ioan, Streche
Adam şi Susai Gheorghe, iar în plus, dintre văduve, pe Comardicea Rafira,
Grama Maria şi Langa (I:ungu) Susana.
Pe eroii celui de-al doilea război mondial îi ştiu cel mai bine urmaşii
acestora din familiile Duţu, Roman, Alecu, Stăneasă etc. De asemenea, preotul
paroh, Sextil Nastea, a scris în pomelnicul bisericii următoarele nume:
• din 1 9 1 8 : Bădilă Ion, Boghian Ion, Comardicea Irimia, Finghiş Gh., Finghiş
Iacob, Grama Leonte, Lungu Gh., Lup Ion, Mamulă Avram, Mărincoi Gh.,
Nicălău Achim, Susai Alexandru, Stăneasă Iacob, Şec Ionel;
• din 1 944: Alecu Leonte, Bîrlez Gh., Comardicea Gh., Comşa Alexandru, Dan
Iacob, Dan Leonte, Duţu Octavian, Fenechiu Gheorghe, Ghircoiaş Valeriu,
Gociu Gh., Horoiaş Gh., Lupu Ioan, Macedon Gh., Maies Nicolaie, Măţău
Vasile, Munteanu Ioan, Munteanu Ion, Nicălău Ilie, Nuţu Ioan, Popocea
Niculaie, Stăneasă Gh., Stăneasă Petru, Şolchea Gh., Ştefan Gh., Toader Gh.,
Toader Gh., Toader Gh., Toader Ion şi Toader Nicolaie
*
* *
Luni, 20 martie 2000, după un foarte interesant şi util schimb de opinii,
fiii satului - urmaşi de eroi, veterani, împreună cu reprezentanţii Primăriei,
Bisericii, Şcolii şi ai Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor" - filiala Braşov, au
luat iniţiativa restaurării celor două obeliscuri-cruce şi construirea unui
monument în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, însemne
menite să le perpetueze amintirea, vitej ia şi spiritul lor de sacrificiu.
Onoare şi laudă unor astfel de urmaşi ai eroilor!
P.S. Obeliscul din curtea bisericii a fost restaurat în toamna anului 2000,
prin strădania Lt.col. (r) STANDAVID LEONTE, fiu al satului, vicepreşedinte al
Asociaţiei „CULTUL EROILOR" Braşov.
-
POIANA MĂRULUI
,Jn Ţara Făgăraşului scria Nicolae

-
Iorga la 1 906-Constantin vodă Brâncoveanu

avea două moşii:Sâmbăta de Sus şi Poiana
Mărului. .. "
Domnitorul muntean este, de altfel, şi
ctitorul bisericii ortodoxe cu hramul „Sfântul
Ioan Botezătorul" din localitate, monument de
arhitectură brâncovenească.
În centrul comunei, vis-â-vis de Şcoala
generală, pe malul pârâului Poiana Mărului, se
află monumentul eroilor. A fost dezvelit şi
sfinţit în iunie 1 935. Înalt de 3,0 metri, este
construit din piatră rostuită, pe o platformă
betonată de 8,0x5,0 metri şi pe un soclu de
3,5x3,5 metri, în două trepte.
Are forma unui trunchi de piramidă surmontat de un acoperiş şi o cruce
treflată din marmură albă (aşezată în 1 985). Monumentul este împrejmuit cu un
Janţ cu zale mari, întins pe un rând între stâlpi din ţeavă metalică. În colţurile
platformei sunt spaţii cu pământ pentru arbuşti ornamentali şi flori. Pe faţada
dinspre şosea este fixată o placă din marmură albă de 80x60 centimetri, pe care
este dăltuit următorul text:
„A FOST RIDICATĂ ACEASTĂ PLACĂ comemorativă în memoria
celor 64 eroi ai satului Poiana Mărului căzuţi pe cîmpul de luptă în cel de-al Ii-lea
război mondial dintre care: Lt. Virgil Mînecuţă, fraţii Andrei, Zarof şi Aron
Ticoi, Ioan Ceapă, Alexandru Orzan, Iosif Turtubă, Ion Prodan, Ioan Titilincu,
Dumitru Mânecuţă, fraţii Nicolae şi Ianici Ceapă, Ion şi Gh. Cânjeu, Gh. Ticoi,
Gh. Pişcu, Gh. Bănucu, Aurel Scurtu, Ion Clopoţel, Ion Lăzăroiu, Nicolae
Şerbănucă, Aurel Neculoiu, Aurel Grapă".
Eroi din al doilea război mondial netrecuţi pe placă: Mânecuţă Ion,
Poienaru David, Poienaru Neculai, Niculoiu Neculai, Şorcughea Ion, Pleşa Ion,
Răşoiu M. Neculai, · Boţea Gheorghe, Banu N. Neculai, Cofei Miron, Grapă
Aurel,_Bălău Ion, Turtubă Iancu, Zdrăilă Ion, Dobrescu Gheorghe.
Sub placa mare a eroilor pe o placă mai mică, tot din marmură albă, sunt
înscrise versurile:
,,Ei au căzut cu faţa la duşmani,

Dar nu sunt morţi, căci inima lor bate
De dincolo de moarte şi de ani,
De-a pururi pentru noi şi libertate ".
Lateral dreapta, către biserică, este montată o placă cu următoarea

inscripţie: „ Din iniţiativa ASTRA şi la stăruinţa Preot MOISE MICU s 'a ridicat
această Placă Comemorativă în amintirea celor 1 00 eroii din această comună
căzuţi pe frontul războiului mondial 1914-1918 dintre care cu grad de Sub.loc.
O VIDIU VODĂ căzut la JIU, iar Sub. loc. TEODOR IA COB din Buzău a .fost puşcat
de nemţi pe teritoriul comunei la ocupaţie. Cetitorule roagă-te pentru ei "
Lateral stânga şi pe spatele monumentului, către pârâu, nu se află nici o
inscripţie. Un gest primit cu profundă recunoştinţă ar consta în completarea
acestor suprafeţe libere cu plăci pe care să fie trecuţi eroii din cele două
conflagraţii mondiale, nemenţionaţi pe monument. În dosarul nr.44/ 1 923, aflat la
Arhivele Naţionale - Braşov există un „tablou" înregistrat sub numărul
252/ 1 4.06. 1 923 şi semnat de primarul de atunci, George Ceapă, tabel ce cuprinde
24 de ostaşi localnici, morţi sau dispăruţi la aceea dată, astfel: Ceapă Aron,
Lihaciu N.I. Bucur, Guiman Şandru Ioan, Ursu N. Neculae, Adam R.I. Ioan,
Lăzăroiu D. Ioan, Monea B. George, Popa Ioan, Mânecuţă B. Bucur, Bănucu I .
George, Buzaş Iosif, Titilincu Alex. Ioan, Titilincu Gh. Ioan, Adămuţă Teodor,
Banu A. Gh., Braghiş L., Neculae, Guiman (Grismar) N. Neculae, Gogonea
George, Marin N. George, Codleanu G. Gheorghe, Mânzatu Neculae, Grapă
Neculae, Enescu V. Ncculae şi Guran Opr. Moise.
De asemenea, în dosarul nr. 95/ 1 948 al Prefecturii Braşov, sunt trecute
numele şi al altor văduve din primul război mondial precum: Ana Gh. Berloiu,
Reveica Cofeiu, Sofia N. Dobrin, An;i I. Drăgoiu, Maria V. Enescu, Ana I. C .
Grapă, Paraschiva Guiman, Maria Lungu, Maria I. Mânzatu, Susana Monea,
Varvara Guiman, Ana Aldea Motcă, Ana Gh. Păşeu, Ana I. Păşeu, Lucreţia C.
Perşoiu, Susana I. Gh. Pleşa, Reveica Praoveanu, Susana I. Reşoiu, Maria Gh.
Scorţea, Reveica N. Scorţea, Maria Stoenescu, Eufrosina Tinca, Victoria Aron
Tinca, Paraschiva N. Titilincu şi Paraschiva Tr. D. Turtubă. Numele lor ar putea
conduce, prin consultarea unnaşilor-unnaşilor acestora, la identificarea a încă
unei părţi din cei l 00 de eroi căzuţi în anii 1 9 1 4- 1 9 1 8.
Tot la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale se găsesc dosarele
nr. 79/1 943- 1 945 cu „Evidenţa 1.0.V.R." - Poiana Mărului întocmită de Gh. I.
Clopoţel şi nr. 98/1 946 cu un tabel din 4 iunie 1 946, ca şi tabloul nr. 1 4/ 1 8 aprilie
1 942, fondul M.O.N.T., semnat de primarul Aron C. Gogonea; documentele
respective conţin date despre cei 64 de eroi căzuţi în Războiul Reîntregirii 1 94 1 -
1 945 (datele personale, unitatea militară, locul ş i data decesului).
Unul dintre aceştia este locotenentul rezervist Mânecuţă Ioan Virgil. S-a
născut în Poiana Mărului la 16 octombrie 1 9 1 6, la o săptămână după reocuparea
localităţii de către Divizia 76 gennană. Fiu de ţărani, cu încă 1 3 fraţi şi surori,
Virgil Mânecuţă a absolvit Şcoala primară în comună, iar Şcoala Nonnală la
Braşov.
Încorporat în anul 1 937, în Batalionul 2 Vânători

de Munte din Braşov, a urmat cursurile Şcolii Militare de
Ofiteri Infanterie de rezervă, absolvind-o cu gradul de
subÎ ocotenent în anul 1 938. În mai 1 943, a fost avansat
locotenent. La 23 august 1 944, era comandantul
plutonului 1 din compania a 2-a din Batalionul 2 Vânători
de Munte. În zilele de 1 8-28 septembrie 1 944, a luat parte
cu subunitatea sa la bătăliile pentru eliberarea oraşului
Târgu Mureş. În noaptea de 28/29 septembrie a trecut
Mureşul înot, în fruntea plutonului, respingând inamicul
spre vest. La 4 octombrie 1 944, în lupta pentru eliberarea
satului Nazna, a fost grav rănit de schijele unui proiectil
de brand. Transportat la Spitalul Militar de Zonă
Interioară .N2 1 04 din Sighişoara, bravul locotenent a
murit la 3 1 octombrie 1 944.
A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor din oraş.
(Colonel r. Vasile T. Suciu, Dr. Gheoreghe I. Badea, „Crucea
pământului", pagina 2 1 3)
POJORTA
„Pojorâta - scria Nicolae Iorga în însemnările sale de călătorie aşezare

-
făgărăşană foarte întinsă şi înfloritoare, cu multe case de cărămidă şi

îmbelşugate pometuri... "
Peste Pojorta cea „întinsă şi înfloritoare" au trecut norii negri ai celor
două conflagraţii mondiale, în urma cărora mulţi localnici s-au jertfit pe
câmpurile de onoare. Unii au fost eroi chiar din tată-n fiu precum Nicolae Tex,
„căzut în război pentru întregirea neamului" şi „erou cap. Nicolae Tex, căzut în
luptele de la Stalingrad în 29 Dec. 1 942, în etate de 25 ani", cărora urmaşii le-au
ridicat însemnul memorial din imagine, sub denumirea locală „tată-fiu".
Cu toate acestea, locuitorii Pojortei nu

au construit (până în toamna anului 1 999) nici
un monument sau vreo troiţă în memoria celor
jertfiţi ! În afara câtorva morminte simbolice, alt
însemn memorial nu mai există decât o placă
metalică neagră, de 40x80 centimetri, fixată pe
peretele din stânga al intrării în biserica
ortodoxă ce poartă hramul „Sfântul Nicolae".
Pe placă este inscripţionat cu litere în
relief următorul text: „EROILOR DIN POJORTA
CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL MONDIAL VEŞNICĂ
AMINTIRE.
1 9 1 4- 1 9 1 8
BICA IOAN Notar
NEGREA G. DUMITRU Stud. Dprept Locotenent
POPARAD NICOLAE Contabil
DRUGĂ MIHAI Agricultor Soldat
FĂTU AVRAM "
GANEA I. AUGUSTIN
GANEA I. DUMITRU
GANEA TEODOSIU
GANEA A. GHEORGHE
GANEA P. DIONISE Agricultor Soldat

GUŞEILĂ MA TEIU
GUŞEILĂ DUMITRU
IVAN EUSTACHIE
LEABU VASILE
LEABU GHEORGHE
MOLDOVAN GALACTION
PRECUP SILVESTRU
PALERIU MIHAI
SÂRB ANDREI
TECST NICOLAE " •
TECST MIHAI
TRĂMBIŢAŞ VICTOR
POJORTA LA 1 5 VIII 1 933"
Atât! Oare cei căzuţi pentru Reîntregirea Neamului nu merită şi ei să fie

scrişi pe o placă de marmură albă aşezată pe un piedestal undeva alături de
zidurile bisericii în care au murmurat rugăciuni şi au sărutat Sfintele icoane?
Merită!
Lor, tuturor celor ştiuţi şi neştiuţi încă, se cuvine să le facem unnătoarea
promisiune:
În bronz şi falnic să sclipească
Cei ce-au căzut pe strămoşeşti ogoare
Şi slava lor deapururi să trăiască
În marmura pe veci nemuritoare!
(Mircea Dem. Rădulescu;
„Să înălţăm troiţe ! ")
404 Jertfă şi recunoştintă
RÂUŞOR
. . . Nădejdea mea din lume de noapte se precurmă;

Trecu ea precum trece un fulger pântre nori;
S-a şters precum se şterge a vulturului urmă
Când spintecă văzduhul în falnicul lor zbor ...
„Miezul nopţei")
Un impunător monument cu vultur a fost
înălţat în anul 1 99 1 în colţul dinspre stradă al curţii
bisericii cu hramul „Sfânta Paraschiva'', după pro
iectul arhitectului Ovidiu Comşulea; constructor
Juncu Gheorghe. Realizat pe o fundaţie asfaltică
hexagonală, monumentul este din beton striat şi are
o înălţime de 6,5 metri. Forqia deosebită este dată
de panourile verticale cu baza în stea cu trei raze,
asamblate central şi unite jos cu un lanţ cu zale
mari. Pe faţa dinspre stradă, într-un cadru metalic
cu cruce, sunt montate două plăci cadmiate pe care
sunt înscrişi eroii, astfel : „GLORIE ETERNĂ
EROILOR SATULUI CĂZUŢI ÎN PRIMUL
RĂZBOI MONDIAL
ALBU NICOLAE MAN IOAN ROŞCA CONSTANTIN

ARSU ILIE MILEA TAMAŞ ROŞCA IOAN
COMŞULEA GHERASIM NĂFTĂNĂILĂ ILIE ROŞCA IOAN
COMŞULEA NICOLAE POP NICOLAE ROŞCA ILIE
COMŞULEA ILIE PICA I LIE ŞONER IOAN
FĂGĂRĂŞAN CORNEL PICA IOAN TERCHEA NICOLAE
DÂMBOI NICOLAE PAIŞ DAMASCHIN ROŞCA NICOLAE
OANCEA IOAN PROCOVIŢA IOAN ROŞCA CONSTANTrN";
Pe cealaltă placă este inscripţionat textul votiv şi eroii din cel de-al doilea
război : „GLORIE ETERNĂ EROILOR SATULUI CĂZUŢI ÎN AL DOILEA
RĂZBOI MONDIAL
.
Lt. DÂMBOI IOAN CORNEA MATEI
Sit. ROŞCA IOAN BĂRDAŞ ILIE
Serg. ROHAN MIHAI ROŞCA GHEORGHE"
DÂMBOI EMILIAN
*
* *
Pe semnul de căpătâi al unui mormânt din

curtea bisericii sunt încrustate emoţionantele cuvinte
„ Vrednicului Preot Vicenţiu P. Grama răp. la 5 sept.
1 920 după o păstorie de 42 ani, la etatea de 68 ani . . ."
S-a născut la 23 noiembrie 1 852, la Râşnov. A

absolvit Institutul Teologic de la Sibiu. La îndemnul
avocatului Ioan Roman, tânărul Vicenţiu Grama a
trecut în noaptea de 2/3 iunie 1 877, împreună cu alţi
14 făgărăşeni, în România prin vama cucului pe la
Breaza. Aici s-a înrolat ca soldat voluntar în
Regimentul 2 Infanterie de Linie, participând la
întreaga campanie 1 877- 1 878. S-a remarcat în luptele
din 30 şi 3 1 august la Griviţa- I , la atacul din 6 septembrie 1 877 asupra redutei
Griviţa-2, apoi în bătăliile de la Vidin şi Tatargic, luptând până la 4 februarie
1 878. Pentru eroismul său, a fost decorat cu medaliile româneşti „Trecerea
Dunării", „Apărătorilor Independenţei", precum şi cu „Medalia comemorativă de
campanie" rusească.
După război, s-a întors în Transilvania, devenind preot.
În anul 1 907, a participat la întâlnirea voluntarilor Regimentului 2 Linie,
prilej uită de aniversarea a 30 de ani de la Războiul Independenţei.
S-a stins din viaţă la 5 septembrie 1 920, la Ocna Sibiului şi a fost
înmormântat la Râuşor.
(Colonel dr. Florian Tucă, Mircea Cociu, Dr. F. Chirea, „Bărbaţi ai
datoriei. 1 877-1 878. Mic dicţionar", pagina 1 25- 1 26 )
RECEA
„ Recenii - scria Nicolae Iorga la 1 906 sunt oameni frumoşi şi de toată

-
cuviinţa, bogaţi în copii şi foarte aleşi în vorbe. Satul lor. . . împărţit azi într-o
adâncă râpă în Vaida - Recea şi Teleki Recea. . . în cea dintâi, mai mare şi mai
frumoasă, a fost stăpân de iobagi un Vaida pentru unguri, care pentru noi era
Stefan- Vodă Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti, fiul acelui vestit învăţat,
scriitor şi cugetător patriotic, Constantin Stolnicul... iar dincolo la iobagii ce
rămăseseră în stăpânirea contelui Teleki. . . "
Recenii sunt oameni aleşi în vorbe, dar şi în fapte. Unii au cucerit gloria
militară, precum colonelul Ion Boeriu din Vaida- Recea, ofiţer în armata austro
ungară, dar care a servit în Regimentul 33 Infanterie-Arad, unitate cu efective
româneşti.
A luptat în campaniile din Bosnia şi Galiţia. Pentru faptele sale de arme,
pentru bravura din timpul luptelor, colonelul Ion Boeriu a fost citat în ordine de zi
ale împăratului Francisc I şi decorat cu înaltul ordin „Coroana de fier".
(profesor C. Nedelcu, în ziarul „Românul", din 6/1 9 ianuarie 1 9 1 5)
. . . Alţii au suferit, pentru românismul lor, prigoana şi maltratările autorităţilor

austro-ungare. Un exemplu îl constituie preotul George Boeriu din Teleki-Recea
care a murit la 29 noiembrie 1 9 1 7, drept urmare a suferinţelor îndurate pe timpul
deportării şi întemniţării sale.
(Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire, pagina 1 38)
Puteri mai mari ca tine îţi strigă-înainte!
E visul ce te poartă trecând peste morminte,
Trecând peste tranşeea schimbată ' n ţintirim
Şi care făuri-va din tine, anonim,
Eroul sfânt cu moaşte pierdute pe coline,
Spre care ţara ' ntreagă veni-va să se ' nchine!.
(Mircea Rădulescu,
„Mărăşti )"
Cele mai multe fapte de eroism şi jertfă

le-au săvârşit recenii pe câmpurile de luptă ale
celor două războaie mondiale. Pe plăcile din
marmură albă de pe monumentul ridicat la
intersecţia de drumuri din mij locul localităţii,
sunt scrise numele a nu mai puţin de 75 eroi sub
o impresionantă inscripţie votivă: „S-A RIDICAT
ACEST MONUMENT
. IN ANUL 1 993 PENTRU A
CINSTI MEMORIA EROILOR CĂZUŢI PE
CÂMPUL DE LUPTĂ LĂSÂND PRIN JERTFA
LOR SUPREMĂ, GENERAŢIILOR CE VOR VENI
O PILDĂ DE-A PURURI VIE ÎNTRU APĂRAREA
PATRIEI STRĂBUNE ŞI A NEAMULUI
ROMÂNESC.
1 9 1 4- 1 9 1 8
ŞOFLETEA IOAN NIŢURAD D . GHEORGHE IOSU ZENOVE
STAICU IOAN BOIERIU IOAN POPA IOAN
IOSU NICOLAE FOCA TRAIAN DATIŞ FILIP
NIŢURAD NICOLAE BOIERIU GHEORGHE POPA NICOLAE
ZAHIU NIŢURAD BOIERIU I. GHEORGHE ANGHEL I. IOSIF
NICULAE MUTU IARU IOAN STROIA OCTAVIAN
NIŢURAD GHEORGHE IOSU DAVID BOIERU NECULAIE.
1 94 1-1945
LT. BOBEŞ N. ANGHEL I . BOIERIU DUMITRU
PĂTRU IOAN ŞOFLETEA I. LINCARIU GHEORGHE
JURCOVAN AUREL COMIZA NICOLAE BABONEA ILIE
MOLDOVAN GHEORGHE ROHAN GHE. BRENES ILIE
STAICU TRAIAN BOBEŞ NICOLAE BURGHEA ILIE
BOERIU AUREL BOŢOC IOAN COMŞA ALEXE
NIŢURAD GHEORGHE MITITEAN NICOLAE DURA IOSIF
NIŢURAD I. GHEORGHE MOLDOVAN GHEORGHE LAZEA ALEXE
GALEA ILIE POPARAD MATEI LUCA NICOLAE
MARTIN IOSIF STOCHQ1J TRAIAN LUCA TRAIAN

ANGHEL LAURIAN - POPARAD VIRGIL MILOŞAN IOSIF
LUNGOCIU GHEORGHE BOIERU GHEORGHE NEP ROMAN
LUNGOCIU RADU IARU NICOLAE POPALUCA CLEMENT
NIŢURAD I. ŞOFLETEA PAVEL POPARAD NICOLAE
NIŢURAD I . TESTEA IOAN RECEANU NICOLAE
MAREŞ I. PĂTRU GHEORGHE SOCOL VALERIU
IOSU GHE. RĂCEAN GHEORGHE ŞOFLETEA GHEORGHE
LIE IOAN ROAITĂ GHEORGHE ZĂGAN IOSIF".
Pe monumentul cu statuia ostaşului, construit de meşterii Ioan Poparad

(piedestalul) şi Răzvan - din Făgăraş (statuia), sunt fixate două plăcuţe cu
următoarele texte:
„UN OMAGIU VEŞNIC ÎN ISTORIE" şi

„COM. RECEA, COMITETUL CU OAMENI DE SUFLET ŞI CREDIN ŢĂ AU
RIDICAT ACEST MONUMENT PENTRU A CINSTII JERTFA ŞI LUPTA EROIC Ă A
FRAŢILOR LOR ŞI NEAMULUI ROMÂNESC - PĂTRU MARIN, POPARAD IOAN,
VIDON GHE., BOBEŞ VICTOR, MAREŞ GH., GHIŞA NIC., ROHAT GHE., BOERU
NIC., PRIM. MILOŞAN GHE . ... "
RODBAV
Nu mor eroii niciodată.

Uitarea nu-i îngroapă-n glii . . .
Cinstiţi de-a gloriei răsplată,
Eroii sunt de-a pururi vii! . . .
(D. Nicoară- veteran de război,
„Nu mor eroii")
La marginea localităţii existau până prin anii
' 50-'60 câteva morminte cu eroi români
necunoscuţi, morţi în primul război mondial. În
perioada comunistă ele au fost arate, cei căzuţi fiind
„îngropaţi" pentru a doua oară şi pentru totdeauna în
glia străbună! Dar amintirea lor nu a fost şi nu va fi
nicicând uitată! Pe strada Principală, la nr. 1 56, în
faţa casei familiei Petoiu, obştea satului a înălţat o
frumoasă troiţă din lemn de stejar înaltă de 3 ,0 metri,
pe care au încrustat cuvintele: „OMAGIU EROILOR
NEAMULUI".
Documente din fondul Arhivelor Naţionale -
Direcţia Judeţeană Braşov menţionează datele unor
eroi ai Rodbavului, jertfiţi în cel de-al doilea război
mondial, printre care:
• sergent Roth Adolf, născut la 1 2 docembrie 1 9 1 O, la Sibiu, domiciliat în

•
Rodbav, căsătorit, având doi copii, fost în Regimentul 1 8 Dorobanţi, dispărut

la 2 1 noiembrie 1 942, în luptele de la Stalingrad;
• caporal Călborean Ioan Augustin, născut la 6 februarie 1 906, în Movile,
Târnava Mare, domiciliat în Rodbav, căsătorit, având trei copii, fost în
Regimentul 4 Artilerie, mort la 4 aprilie 1 944, în bombardament la
Bucureşti;
• caporal Cocă Gheorghe Gheorghe, născut la 2 1 octombrie 1 9 1 4, în Rodbav,
necăsătorit, din Regimentul 1 1 Vânători, mort la 6 martie 1 943, în Caucaz;
• soldat Ban Dumitru Dumitru, născut la 28 octombrie 1 92 1 , în Rodbav,
necăsătorit, din Regimentul 1 8 Dorobanţi, dispărut la 21 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• soldat Fiţuş Ioan, născut la 9 mai 1 907, la Comandău, Trei Scaune,
domiciliat în Rodbav, din Regimentul 5 Pioneri, dispărut la 2 1 noiembrie
1 942, în Cotu Donului;
• soldat Marin Dumitru Gheorghe, născut la 8 decembrie 1 9 1 6, în Rodbav,
ţigan, necăsătorit, din Regimentul 90 Infanterie, dispărut la 2 1 noiembrie
1 942, în Cotu Donului;
• soldat Martin Andrei Andrei, născut la 7 ianuarie 1 920, în Rodbav,
necăsătorit, din Regimentul I Artilerie Antiaeriană, dispărut - (fără date);
• soldat Purece Ioan Ion, născut la 1 5 noiembrie 1 920, în Rodbav, necăsătorit,
din Regimentul 1 8 Dorobanţi, dispărut la 2 1 noiembrie 1 942, în Cotu
Donului;
• soldat Schuster Ioan Ioan, născut la 24 aprilie 1 9 1 3, în Rodbav, căsătorit,
având doi copii, fost în Regimentul 1 O Călăraşi, dispărut la 1 7 februarie
1 943, în luptele de la Stalingrad;
• soldat Verdea Gheorghe Vasile, născut la 1 6 decembri.e 1 920, în Rodbav,
necăsătorit, din Regimentul 1 8 Dorobanţi, dispărut la 2 1 noiembrie 1 942, în
Cotu Donului;
• soldat Ziegler Mihai Mihai, născut la 8 iunie 1 9 1 0, în Rodbav, căsătorit, din
Regimentul 1 O Călăraşi, dispărut în aprilie 1 944, în Crimeea.
(dosar nr. 31 1 942 Oficiul Judeţean 1.0.V.R. Făgăraş - fişe de recensământ
întocmite de profesorul invalid Martin Dumitru)
• soldat Subţirelu Gheorghe, din Rodbav, căsătorit, având trei băieţi, fost în
Regimentul 27 Dorobanţi, contigent 1 926, mort la Dalnic, în 1 1 octombrie 1 94 1 .
(dosar nr. 2811 948 Prefectura Făgăraş)
*
* *
În incinta bisericii evanghelice lutherane, monument istoric ce datează
din secolul XIII, se află o placă de marmură cu militari saşi, fii ai satului, căzuţi
pe câmpuri le de luptă.
RUCĂR
„. Crud e când intră prin stejari

Năprasnica secure,
De-abate toţi copacii mari
Din falnica pădure!
Dar vai de-a lumei neagră stea
Când moartea nemiloasă
Ca-n codru viu pătrunde-n ea
Şi când securea-i coasă! . . .
(Vasile Alecsandri ,
„Peneş Curcanul)
În mijlocul satului, pe strada . Bisericii, a fost
înălţat după Revoluţia din 1 989, un monument cu
cruce treflată. Construit pe o platformă de beton cu
laturile de 2,5x2,5 m., are o înălţime de 4,0 metri, la
care se adaugă crucea inox din terminal (0,5 m.) şi
se compune din soclul cu o treaptă, piedestalul şi
corpul propriuzis în fonnă de trunchi_ de piramidă.
Monumentul este împrejmuit cu un gard din ţevi
metali ce.
Pe faţada dinspre şosea, este montată o placă din marmură albă pe care sunt
înscrişi eroii localităţii căzuţi în „PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
ZAHARIE EPURE GHEORGHE URS GHEORGHE STUCHIRENEA
VALERIU BOGDAN ION NICOARĂ ION OPREI
ZAHARIE BOGDAN GHEORGHE BELEI MOISI GEAMĂN
GHEORGHE GAGEA ZAHARIE GĂLETEAN ZAHARTE SCÂNTEI
GHEORGHE GEAMĂN MOISI GOGA ION PĂCURAR
ILIE CÂNDEA GHEORGHE SCÂNTEI MATEI PĂCURAR"
BUCUR URS GHEORGHE NEGRU
CLAUDIU ŞOS ION STUCHIRENEA
Dedesubt sunt trecuţi eroii din „AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
SLT. GHEORGHE BOLBOREA ION BALCOŞ VALERIU CLOŢAN

GHEORGHE BĂLAN VICHENTE NOIAN ION STUCHIRENEA
GHEORGHE MUREŞAN VALERIU PREDA GHEORGHE GRAPĂ"
Pe o placă de marmură fixată pe piedestal sunt trecuţi „VETERANII

SATULUI RUCĂR DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1 940-1945 . . " (42 de .
rucăreni).
SĂSCIORI
Localitatea nu are nici un însemn memorial pentru cei ce s-au jertfit pe

câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale! Singura „evidenţă" a eroilor
o are preotul paroh pe coperta interioară a Evangheliei aflată în biserica cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului", astfel:
1 9 1 4-1 9 1 8 1 94 1 - 1 945
Ilie Motoc Gheorghe Motoc
Andrei Motoc Ioan Motoc
Dumitru Ţeţu Virgil Kerecheş
Nistor - (Ion) Dănilă Motoc
Ioan Suciu Alexandru (Zegheru) Czegheru
Valeriu Motoc Andrei Motoc
losif Ţeţu Laurenţiu Popescu
Ioan Motoc
Neculaie -
Atât!
Unul dintre bravii ofiţeri ai Armatei Române despre care îşi amintea
generalul din Mândra, Leonte Comşa, în ale sale „Memorii de război", a fost şi
învăţătorul Gheorghe Moţoc, din Săsciori.
Încorporat în Regimentul 23 Honvezi, el a părăsit armata austro-ungară
pe când unitatea sa era dislocată la Porumbacu de Jos, în 1 9 1 4 . A trecut în Regat
şi a urmat cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri de Infanterie din Bucureşti. Ajuns
sublocotenent, Gheorghe Moţoc a comandat subunităţi pe frontul din Moldova,
luptând în „triunghiul" Mărăşti - Mărăşeşti - Oituz.
Lui, celorlalţi care au luptat la Oituz, tuturor eroilor săscioreni din ambele
războaie, ai căror urmaşi (dacă se va rătăci Evanghelia cu pomelnicul) nu vor mai
şti niciodată cine le-au fost înaintaşii - morţii, dispăruţii, invalizii sau veteranii de
război - se cuvin închinate următoarele versuri :
. . . Un car cu boi mergând agale Ei duc încet cu jale-amară
Şi lângă ei un moş trudit, Un biet ostaş de la Oituz,
Pe drum pustiu şi plin de jale Căzut cu cinste pentru ţară,
Se pierd în tristul asfinţit. . . Răpus de-o schijă de obuz.
Sunt obosiţi de cale lungă, Răsună tot mai greu oftatul

Ei poartă'n car un biet cosciug. Şi boii trag încetinel:
Zorind mai iute'n sat s'ajungă Bătrânul şi-a adus băiatul
Trag boii tot mai greu la jug. Să-l ştie vecinic lângă el.
„Întoarcerea Eroului")
La 29 septembrie 1 999, în Săsciori nu exista nici un monument sau troiţă
care să amintească despre eroii satului, întorşi ori neîntorşi la vetrele lor!
SĂVĂSTRENI
Cândva, în curtea-c1m1tir a bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae", din

localitate, a fost o cruce de lemn la care se ţineau slujbele de pomenire a eroilor.
Construindu-se, însă, multe morminte, crucea a fost scoasă din locaşul ei - aşa
spun unii săteni - şi a dispărut! Acum (adică la 29 septembrie 1 999) nu mai există
. . . Nimic! nici semnul crucii! nici piatră funerară! . . .
Nici cel puţin o floare, plecată p-un mormânt,
Simţirii să vorbească de cei ce nu mai sunt!
S-ar zice că-ntr-această frumoasă, veche ţară,
Femeile n-au lacrimi a plânge pe eroi,
Nici oamenii respectul virtuţii de nevoi! ...
(Nicolae Nicoleanu,
Localnicii care merg la biserică, mai au ocazia să-şi amintească de

predecesorii lor ascultând pomelnicul pe care preotul paroh îl citeşte de pe ultima
filă a Evangheliei, pe care scrie:
„Eroii satului Săvăstreni
1 9 1 4- 1 9 1 8 1 940-- 1 944
Samoilă Pucică Bartolomeu Toanchină Ilie Burlea
Octavian Comşa Zenovie Lazia Ioan Biliboacă
Mihai Dragoş Ioan Popa Gheorghe Ciuc
Toader Comşa Ioan Lazia Gheorghe Comşa
Gheorghe Comşa Andrei Motoc Gheorghe Mareş
Petru Motoc Gheorghe Motoc Ioan Toanchină
Ioan Motoc Gheorghe Motoc Iacob Toanchină
Ioan Motoc Nicolae Dobrin Gheorghe Biliboacă
Vichente Popa Ioan Toanchină Iosif Biliboacă
Augustin Micu Victor (Valeriu) Toanchină Nicolae Biliboacă
Gheorghe Vlad"
Cu peste 50 de ani în urmă, învăţătorul Alexandru Cismaş a întocmit
fişele de recensământ ale vitejilor oşteni Biliboacă, _Cioc, Comşa, Mareş,
Toanchină. În ele este scris cine au fost aceşti eroi, cum s-au jertfit şi unde li se
odihnesc osemintele. Dar fişele se află undeva într-un fond de Arhive, iar în sat
sunt doar numele lor pe o filă a Sfintei Scripturi ! Oare urmaşii-urmaşilor acestora
să se mulţumească numai cu atât? ! Să nu-şi dorească ei să le ridice un obelisc sau
o troiţă la care, de Ziua Înălţării Domnului - Ziua Eroilor, să pună o floare şi să
păstreze un moment de reculegere şi de aducere aminte?!
SÂMBĂTA D E JOS
. . . Şi moartea cea vecinică-nchise

Pe urmă-le tristele-i porţi;
Dar moartea lor viaţă ne dete.
Ferice de-asemenea morţii
(George Coşbuc,
„ 1 0 Mai")
Remarcând faptul că şi dincolo de
moarte există loc pentru toţi oamenii, oricum
s-ar numi ei, Nicolae Iorga, trecând şi prin
Sâmbăta de Jos, în anul 1 906, scria: „„ .Până şi
în cimitirul bisericii întâlneşti lângă nume
româneşti ca Talabă, şi pe acelea ale străinilor
cari la moarte nu şi-au putut afla alt adăpost
decât cel care primeşte pe ai noştri . . . Biserica e
neunită . . . A ridicat-o la 1 806 vestitul
Bruckenthal. . . "
La intrarea în curtea bisericii ortodoxe ce
poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului", o
foarte frumoasă troiţă, înconjurată de brazi
falnici, întâmpină pe enoriaşi. Construită din
lemn masiv negru de esenţă tare, este încastrată
într-o fundaţie de beton şi are o înălţime de 5,0
metri .
Elementul principal al troiţei este încadrat de două braţe-cruci laterale cu
acoperiş învelit cu tablă, în terminal. Trunchiul şi braţele sunt sculptate cu motive
florale şi geometrice. Pe faţa dirtfpre alee, sub/ felinarul-candelă (troiţa este
prevăzută cu instalaţie electrică de iluminat), sunt montate plăci de marmură albă
pe care sunt inscripţionaţi eroii :
1 9 1 4- 1 9 1 8
Dumitru MUŞAT Gheorghe EŞAN Galaction GĂLBINCEA
lsaie BOLOVAN Matei POPA Victor GAVRILĂ
Leonte MANDREA Victor BOBEŞ Nicolae MUNTEAN
Vasile ŞERBAN Patriche ANDREIAŞ Emilian MUŞAT
1 940- 1 945
l Ion NANEŞ 5 Valer ŞUTEU 9 Vasile COCAN
2 Deonise ŢÂRGHIŞ 6 Alexandru ŢÂRGHIŞ 1 0 Gheorghe D. MUŞAT
3 Laurean POPA 7 Ioan POPA 1 1 Gheorghe OTEA
4 Comei MUŞAT 8 Gheorghe ANDREIAŞ
Sub eroi, pe o plăcuţă tot din marmură albă, este scris:
„RIDICATĂ DE URMAŞII EROILOR ÎN AN UL 1 978"
SÂMBĂTA DE SUS
„ ... Sâmbăta de Sus - scria Nicolae Iorga la 1 906 e chiar supt munte. Pe
-
o potecă printre lanuri ajungem într-o clipă la Castelul care-şi înalţă coperişul
ascuţit, ţigla veche, din mijlocul uneia dintre cele mai minunate păduri bătrâne,
cu pomi încărcaţi de roade. Palatul acesta cu multe încăperi şi cu o largă sală de
danţ... a fost ridicat de Grigore Brâncoveanu, ale cărui iniţiale strălucesc aurit
pe balcon. . . Drept supt colţul alb al Pietrei Roşii în marginea soborului
împărătesc al munţilor vezi dărămăturile schitului (brâncovenesc; refăcut în
totalitate în anul 1 939 - n.a.) ..
."
Lângă paraclisul bisericii răsăritene cu hramul „Adormirea Maicii

Domnului'', a fost înălţat un obelisc cu cruce închinat eroilor localităţii, căzuţi în
cele două războaie mondiale. Construit din beton mozaicat, are o formă
piramidală şi o înălţime, de la soclul în două trepte până la vârful crucii, de 3,0
metri. Pe faţada dinspre şosea a obeliscului, sub crucea treflată şi însemnele
ostăşeşti - casca şi sabia - au fost montate două plăci din marmură albă pe care
sunt înscrişi eroii, astfel:
EROII 1 9 1 6- 1 9 1 8 ROMÂNI
ANDREIAŞ P.V. PÂRVU AX.

ALDEA J.S. POP D.
ALDEA D. PASCU O.
BLENDEA P. ROŞCA E.
BLENDEA PS. RUJAN S .
BOBOCEA SB. SURDU A.
CÂRSTEA T. SMĂDU GH.
COCAN GH. STOICA N.
DOBREA I.
DOBREA GH. I . SAVU M.
DOBREA V. ŞTEFAN F.
FLOREA M. SOVAIU M.
FLOREA SN. SILEA GR.
FLOREA P. TUDOR GH.
GANEA A. URSOIU I.I.
HALMAGHI N. URSOIU X. I.
ISPAS B. URSU S.
ILIOIU N.
1 94 1- 1 944
ANDREIAŞ I. COMANICIU N. NEAGU V. ROŞOIU GH.
BLENDEA N. DINU GH. PLEŞA I. SAVU I.
BOTA A. FOLEA V. PLEŞA L. SILEA V.
BOTA O. FILIMON V. PLETOSU I. STOICA I.
BUCELEA A. FOLEA M. PETRAŞCU GH. TEODOR E.
CIOCAN N. MOGOŞ V. PÂRVU GH. TOACĂ GH.
GLORIE ETERNĂ"
*
* *
. . .Şi veacuri mii şi mii
Trecut-au peste lume şi razele-aurii
Cădeau pe cei ce astăzi dorm somnul din mormânt. . .
Şi de-ar peri în ţernă nemernicul pământ,
De-ar bate ceasul morţii şi veşnicul apus,
Tot zâmbetul de stele ar fi acolo sus.
(Nicolae Iorga,
Nocturnă")
"
În curtea bisericii
ortodoxe apusene, ce poartă hramul
„Sfântul Teodor Tiron", se află un
obelisc cu cruce. Construit din beton
buciardat, are o înălţime totală de 2,0
metri şi se compune din fundaţie,
soclul cu o treaptă, corpul
paralelipipedic şi crucea treflată. Pe
faţ�da dinspre biserică sunt inscripţionate numele următorilor eroi ai satului:
„NICOLAE HAŞU SPIRIDON BOBOCEA TĂNASE COCOŞ

OCTAVIAN POPA SAMOILĂ RUJA VASILE BURCELEA
PANTELIMON FLOREA SPIRIDON I. COCAN VASILE DOBREA
PETRU PÂLTEA SPIRIDON T. COCAN · VICTOR BEGA
PETRU COCAN SPIRIDON P. ROŞCA VASILE MORARIU
PETRU BLENDEA SPIRIDON URS VASILE ANDREAŞ
TUDOR CÂRSTEA ZAHARIE PAŞCA
1 9 1 4- 19 1 8
SÂMBĂTA D E SUS 1 3-IV- 1 936"
Pe faţada dinspre stradă, ascuns privirilor de tufele înalte şi scris cu litere

aproape ilizibile, este următorul text: ,,În amintirea eroilor din Sâmbăta de Sus
căzuţi pe câmpul de luptă 1 9 1 4-1 9 1 8
Alexe Pârvu Dumitru Roşoiu Gheorghe Cocan Ioan Moraru
Augustin Ganea Dumitru Aldea Gheorghe Biliboacă Ioan Adămoiu
Andrei Surdu Dumitru Ciută Gheorghe Ganea Lazăr Roşca
Andrei Vlădăşel Elisei Roşca Grigore Silea Martilian Folea
Alexe Ciută Elisei Cosma Iosif Pătroiu Moise Săvoiu
Adam Roşoiu Filimon Ştefan Ioan Ciocoiu Nicolae Blendea
Bucur Ispas Gheorghe Cordea Ioan Cocoş Nicolae Florea
Chirion Cocan Gheorghe Smădu Ioan Bota Nicolae Halmaghi
Constantin Ganea Gheorghe Tudor Ioan Ursoiu Nicolae Paler"
Dumitru Ilioiu Gheorghe Bogdan Ioan I. Ursoiu
În tindăreiul bisericii apusene, pe fundalul celor două firide, sunt scrise

.
numele „EROILOR CĂZUŢI PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI SÂM
BĂTA DE SUS - FĂGĂRAŞ 1 9 1 6-1 9 1 8", inclusiv Victor Begu şi .Simeon
Blacu. (eroi care nu sunt trecuţi pe obeliscul din curte). De asemenea, sunt trecuţi
eroii din 1 940-1 945, astfel:
DISPĂRUŢI
AUREL BUCELEA AUREL BOTA
GHEORGHE PÂRVU DUMITRU ILIOIU
GHEORGHE TOACĂ EMIL TEODOR
IOAN PLEŞA GHEORGHE GLIGOR
IOAN SAVU GHEORGHE RAMBA
NICOLAE HAŞU GHEORGHE TODEREL
PETRU GANEA GHEORGHE COROVĂŢ
VASILE NEAGU IOAN COMŞA
VASILE BEGU IOAN BUCŞOIU
VICTOR ILIOIU NICOLAE FOGOROŞ
VICTOR FILIMON NICOLAE COMĂNICI
VICTOR SILEA NICOLAE ROŞCA
VALER FOLEA
OFIŢERI VASILE MORARIU
Lt. NICOLAE COMĂNICIU VASILE MOGOŞ
Lt. NICOLAE TĂLABĂ VASILE FOLEA
SEBEŞ
. . .Nu-i o mână de ţărână

P-aste plaiuri româneşti,
Fără pulbere străbună
De-oseminte pământeşti. ..
(N.T. Orăşanu,
„Armatelor române")
La intrarea în localitate, în intersecţia
drumului Făgăraşului cu şoseaua Victoria -
Şercaia, a fost ridicat, după Revoluţia din
decembrie '89, un maiestuos monument
închinat eroilor sebeşeni căzuţi la datorie pe
câmpurile de luptă ale celor două conflagraţii
mondiale. Construit din beton mozaicat, are o
înălţime de 6,0 metri şi este alcătuit din soclu în
două trepte, modulul inferior cu plăcile de
marmură, modulul superior cu platoşa-scut pe
care sunt reliefate simbolurile militare (casca,
sabia, ramura de laur), Biblia şi crucea treflată
din inox, iar în terminal, tot din inox, flacăra
veşnică a recunoştinţei.
Monumentul este împrejmuit de un lanţ cu zale mari, sprijinit pe 1 6 stâlpi

din piatră de râu zidită, încorporaţi în fundaţia betonată. De la soclu, o alee din
beton mozaicat duce la portiţa de fier forjat a intrării în împrejmuire. Pe plăcile de
marmură albă de pe faţada dinspre şosea, sunt scrise cu bronz auriu, gradul,
numele şi prenumele eroilor şi numărul casei:
„SĂ CUNOAŞTEM ŞI SĂ CINSTIM EROII SATULUi SEBEŞ
EROI
1 877
lt. dr. GRANCEA NICOLAE
1 9 1 6- 1 9 1 8
sold. CERGHIT MIHAI 1 16 MESAROŞ TAMAŞ 1 13

CERGHIT NICOLAE 115 MESAROŞ VICTOR 90
CERGHIT NICOLAE 150 MOLDOVAN IOAN 176
CERGHIT SIMION 1 67 MOLDOVAN I. IOAN 1 78
CIOA TEŞ IOAN 25 MOLDOV AN TOADER 70
CIOATEŞ NICOLAE 1 64 MUNTEANU IOAN 9
DÂMBOI IOAN 158 MUNTEANU IOAN 170
LUPU TOADER 71 MUNTEANU IZIDOR 9
„NEAMŢU GHEORGHE 196
„ORLANDEA ILIE 49
„POP GHEORGHE 23
„POP GHEORGHE 1 44
POP IRIMIE 12
„POP NICOLAE 31
„POP SIMION 55
„POP TOADER 1 56
lt. SUCIU IOAN 161
1 94 1 - 1 945
lt. BARNA NIC. 1 47 lt. CERGHIT VICHENTE 1 67
sold. BĂLAN MATEI 40 sold. DÂMBOI IOAN 57
sit. CERGHIT ILIE 79 ITU NICOLAE 176
sold. CERGHIT IZIDOR 209 MARTON IOAN 38
CERGHIT ŞTEFAN 1 17 serg. MESAROŞ IOAN 1 05
CERGHIT VALERIU 1 67 sold. MESAROŞ PETRU 207
serg. MESAROŞ ŞTEFAN 75
sold. POP CONSTANTIN 23
RACOLŢEA GHEORGHE
SASU IOAN
MOLDOVAN IOSIF
Pe placa din dreapta sunt trecuţi cei 59 veterani de război din l 94 1 - 1 945;
lateral şi pe spatele monumentului nu sunt inscripţii sau însemne.
SELIŞTAT
,;zăcem în gropifără de cruci

Unde nu-i nimeni să ne plângă,
Vii, primăvară. şi te duci;
Aici nu-i nime ' să ne strângă. . .
Şi dacă soartei aşa-i place,

Cu blăstăm vă lăsăm la toţi
Ca, prin nepoţi şi strănepoţi,
Durerea noastră să se 'mpace".
(Nicolae Iorga,
„Morţii din războiu")
După ce urgia primului război mondial s-a abătut şi asupra Seliştatului,
pe hotarul localităţii au rămas mai multe gropi comune cu eroi români căzuţi în
lupte. Astfel, o groapă comună era lângă Şcoala românească, pe locul numit „ Sub
nuc "; una, pe deal - unde a fost şi o troiţă mutată ulterior în cimitirul românesc -;
o altă groapă comună era ,.la Observator", unde exista şi o troiţă, care însă a
dispărut.
Încet-încet, umbrele uitării au acoperit aproape totul: gropile comune,
troiţele, amintirea şi sentimentele de veneraţie! Dar pentru localnici, pentru
nepoţii şi strănepoţii celor din gropile „fără de cruci ", ca şi pentru autorităţile
primăriei Şoarş, nu ar fi niciodată prea târziu dacă ar face un gest de recunoştinţă
ridicând pe locurile crâncenelor bătălii ale Întregirii Neamului, un însemn
memorial în amintirea celor a căror durere nu a fost nici până acum alinată!
*
* *
În cimitirul bisericii evanghelice lutherane din

aceiaşi localitate, la rădăcina unui tei, se află un
mormânt al unuia sau mai multor soldaţi saşi fii ai
satului (ori militari nemţi de pe meleaguri străine).
Mormântul, împrejmuit cu un grilaj metalic de 4,0
x2,0 metri, are la căpătâi o cruce ostăşească din
beton, înaltă de 1 ,25m„ pe care este dăltuită
inscripţia „ 1 9 1 6 Heldengrab" (Mormânt de erou).
Simplu, frumos, demn de respect, dar şi de
urmat! Pentru că, luptând sub un drapel şi un jură
mânt depus, soldaţii, amici sau adversari, în faţa
morţi sunt egali şi au acelaşi drept la eternitate!
Acolo, pe câmpul de bătaie, ostaşii nu-şi doresc întotdeauna moartea unul
celuilalt! Camil Petrescu, evocând luptele de, pe văile şi coastele dealurilor
învecinate Seliştatului, a descris în versuri emoţionante un moment luminos de
pace sufletească trăit între două încleştări:
„.La doi paşi de tranşeie,

Pe coasta lină,
Un soldat îşi coase haina ruptă.
Şi infinit nepăsător
Aşa cum stă greceşte
Din când în când şi 'ntoarce faţa suptă
Spre cer, spre soare
Şi zâmbeşte
În ploaia ireală de lumină.
Ascunşi în şanţ, soldaţii îl contemplă
Înspăimântaţi de alba nebunie„.
Dar ca pe tavă,
În iarbă
La douăzeci de paşi apare
Un cap bălai de neamţ sfios, cu barbă
Şi cu mustăţi defire de otavă.
Se uită cu ochi vii, la cel pe care cad
Atâtea raze calde
Şi râde luminos,
Cu faţa înflorită
Stupid de fericire:
<<Die Sonne, Kammerad ! > >
(fragment din poezia „Primăvara")
STAŢIUNEA CLIMATERICĂ SÂMBĂTA
. . . Cel ce pentru lege, pentru ţară moare,

Vede a sa moarte ca o sărbătoare!„ .
„Mihai şi călăul")
În poiana din faţa monumentalei mânăstiri ce
poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului", a fost
înălţat în anul 1 995, un impunător monument-cruce.
Înalt de 5,0 metri, are atât piedestalul cât ş'i corpul
crucii placat cu marmură albă, pe care sunt scrise
localităţile şi numele martirilor răpuşi de gloanţele
forţelor de represiune ale regimului comunist.
Pe faţada dinspre aleea de intrare este scris:

„EI AU MURIT ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ LUPTÂND ÎMPOTRIVA
COMUNISMULUI."
Scrişi pe cruce:
ŞINCA VECHE BERIVOI ALUNIŞ
CORNEA MARCEL SOCOL SILVIU DUMINECĂ GHE.
CORNEA IACOB ŞOVĂIALĂ GH. STANCIU NIC.
CHIUJDEA ION
ILENI NOVAC ION PĂRĂU
PIRĂU TQMA MAGA MIHAI PRIDON IOAN
CORNEA DUMITRU BOAMFĂ ION
METEA VICTOR VENEŢIA
MONEA TRAIAN FĂGĂRAŞ
TODERIŢA NOVAC GELU
MOGOŞ ION RÂUŞOR NOVAC MIHAI
COSMA PARTENIE NOVAC GEMA"
DOLJ COMŞULEA ALEXANDRU
MAZILU NICULAE
Pe piedestalul cubic (0,9x0,9 m) scrie :

„POJORTA ARIEŞENI SCOREI
RASU ANDREI IONELE GH. BĂRDAŞ CANDID
RASU GHEORGHE
VIŞTEA VICOV
BREAZA BUCELEA VASILE MOTRESCU V.
RASU LAURIAN STANCIU LUCIAN
CRISTIAN ION MĂRGINENI
DRĂGUŞ FULICEA ION
SOFONEA REMUS SĂRATA FULICEA ALEX.
CÂNDEA ION
PR. DAVID ION
SERAFIM ILISIE
LISA SATU MARE

POP ION MARE SABIN
MOLDOVAN V.
CĂRPINIŞ SIBIU
GALATI MORARU TR. COMAN MIRCEA"
TOADER GH.
Pe spatele crucii sunt inscripţionate cuvintele: „MAMĂ, TATĂ, NOI

AM LUPTAT ŞI AM MURIT PENTRU TINE. PREOTUL PROF. N.
PETRAŞCU PREOTUL BURACU CORIOLAN.
FĂGĂRAŞ VAD DRĂGUŞ
MATEIAŞ VIRGIL BOLDIŞ GH. PREOT GHINDEA D.
STROIA STANCIU
URSU ROMULUS RÂUŞOR UCEA .
LITERAT VALER ARSU GHEORGHE PREOT BURS ION
FLORESCU OCTA V
B UCUR ADAM CINCU DĂIŞOARA
PREOT MALENE GH. ARONEASA ROMUL MUREŞAN VASILE
MALENE ELISABETA MOGOŞ MARIN MUREŞAN DOMNICA
BUDAC REMUS LASCU ION
GAVRILĂ NICULAE ŞOARŞ
GAVRILĂ ION PUIA NICULAE"
Pe faţa crucii este dăltuit epitaful : „ACEASTĂ SFÂNTĂ CRUCE

VISATĂ ÎN TOIUL LUPTELOR DIN 1 952 CA SĂ DUREZE CREDINŢA ÎN
NEAMUL ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ A FOST RIDICATĂ DE RUDELE ŞI
PRIETENII CELOR ÎN VECI B IRUITORI, ANNO DOMINI 1 995"
ŞERCAIA
.. .Fericit acel ce calcă tirania sub picioare!

Care vede-n a lui ţară libertatea re-nviind,
Fericit, măreţ acela care sub un falnic soare
Pentru Patria sa moare,
Nemurire moştenind.
(Vasile Alecsandri,
„Deşteptarea României")
- inscripţie pe monument -
Aşezare multimilenară, cu bronzuri Hallstadtiene şi ceramică de după
comuna primitivă, Şercaia este o străveche vatră a dacilor liberi. Lângă ei s-au
aşezat colonişti romani şi împreună au plămădit un nou popor, poporul român.
Mai târziu saşii, apoi maghiarii, au venit să convieţuiască şi ei pe aceste
meleaguri împreună cu atât de toleranta populaţie autohtonă.
Denumirea localităţii, de „Sarkaia", „Sarea",

apare atât într-o diplomă din anul 1 235, dată de
papa Grigore al IX-iea, cât şi în hrisoavele din
1 3 72 şi 1 4 1 7 - ca Şercaia - ale domnitorilor
Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân. Istoria
localităţii este presărată cu fapte de rezonanţă, dar
şi cu gr�e momente de cumpănă. Aici, la 1 1
octombrie 1 599, Mihai-voievod Viteazul, în
drumul său triumfător către Şelimbăr şi Alba Iulia,
a dat vestita „Proclamaţie de credinţă" către
populaţia transilvăneană. Tot pe aceste meleaguri,
într-un alt început de octombrie, la 1 9 1 6, armata
română a purtat lupte grele cu diviziile germane şi
austro-ungare, mulţi eroi jertfindu-şi viaţa şi
tinereţea pentru cauza Întregirii Neamului.
Lor, celor căzuţi în lupte, le-a fost închinat monumentul ridicat în curtea
bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Construit de Trofin Moldovan din
Perşani, din beton buciardat, rostuit în forma pietrei brute, are înălţimea de 3,5
metri şi se compune din soclu, piedestal, corpul paralelipipedic şi crucea cu
braţele drepte (din piatră de Perşani). Acoperământul, cu tablă zincată, este
susţinut de patru stâlpi din lemn.
Inscripţiile sunt săpate în plăci albe de marmură montate pe faţada
dinspre stradă şi pe părţile laterale ale monumentului. Lateral dreapta, sunt scrise
cuvintele-îndemn ale Reginei Maria a României:
„Nu vărsaţi lacrimi pe mormintele eroilor, ci mai curând slăviţi-i în cântece, aşa
ca faima numelui lor să rămână un ecou prin legenda veacurilor ".
De asemenea, este scris textul:

„Români din patru unghiuri, acum ori niciodată,
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-o simţiri !
Biserica recunoscătoare. Scumpilor eroi români",
precum şi versurile din „Pui de lei"
Eroi au fost, eroi sunt încă
Şi-or fi în neamul românesc!
Românii, orişiunde cresc.
Pe monument se află inscripţionate şi cele
două texte prezentate în imaginile alăturate.
OSTAŞI ROMÂNI, MORŢI ÎN ŞERCAIA
ÎN LUPTELE DIN ANUL 1 9 1 6
2 1 august 1 9 1 6
Gheorghe Bundea Reg. 2 Vânători
Ioan Dianu
Anghel Dumitru
Marin Duţu
Ioan Moise
Gheorghe Albu Reg. 6 Vânători
Ioan Glista
09 septembrie 1 9 1 6
Cap. Avram Constantin
Sold. Marin Militaru
ambii din Batalionul 2 Pionieri
lntr� aminti rea.

ÎNTRU AMINTIREA EROILOR ROMÂNI DIN
roilor rom i ni din Şerce: ŞERCAIA MORŢI ÎN RĂZBOIUL 1 9 1 4-1 9 1 8
o r!i în ră„boi ul 1914·1 91
Petru Langa, preot Ioan Pavel Prună
Petru Lansa.p,.,of.
fJh•orgheYlad,invtilâltu; • Gheorghe Vlad, învăţător Miron Langa
Virtor Viatl,c.s itrJr ba'1l'•. Victor Vlad, casier de bancă Gheorghe Spiridon Prună
Petru Gh.J'rună.fonn Ş•pşi.
raJion Bunetiu,Stvfan l.Pr · Petru Gh. Prună Dămian Bunghea
Sn·gliiu Tom a Prună.
.llutonom Tomu Primă, Ioan Şepşi Gheorghe Cozac
Iacob Gheorghe Radu.. Irodion Buneciu Marian Naftanailă
1'.�, lacobMaieţ/lurel/oa, nMaier. Ştefan I. Prună Niculae Grancea
(,� Niculae Covoran
�· loaniliu Couoran, n Sergiu Toma Prună Niculae Stoica
tl} loanPavrlPrim�Mironlo
-yş-/ Gheorghe Spiridon Prunci, Autonom Toma Prună Avram Radu
�·�
� '""
Dăm ian Bungher:, Iacob Gheorghe Radu Filip Prodan
Gheorqh" Cozr:l',
Maria n
. .
Naffa n a1la. Iacob Maier Gheorghe Patrolă
'?-.." ' ' Niculo • Granre a, Aurel Ioan Maier Octavian Roman
�-�J.. .\i cdc.i> Slcia1.Jlo;ram P.r:du, Niculae Covoran Ioan Doru
·:/f, Fi lip Prodan. _
.'.-.;; ii Ghm·9hP Patra/a. Ioaniţiu Covoran

l ); Octavi an Rama r..Ioa:<. Doru
.
. --
Lateral stânga, acoperite cu un strat de ciment de către o mână şi o minte

nechibzuită, sunt scrise cuvintele „În amintirea eroilor din al doilea război
mondial ...
"
Documente de arhivă-fişe de recensământ 1.0.V.R. - menţionează pe

următorii ostaşi-eroi din Şercaia:
• caporal Maier Verona Ioan, născut la 9 noiembrie 1 920, necăsătorit, din
Regimentul 1 8 Dorobanţi, dispărut în luptă la 1 mai 1 944; fişa nr. 1 O;
• fruntaş Stângă Nicolae Valeriu, născut la 1 5 februarie 1 92 1 , căsătorit, din
Regimentul 1 8 Dorobanţi, dispărut la 2 1 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
fişa nr. 5;
• soldat Bartoş Gheorghe Gheorghe, născut la 13 ianuarie 1 9 1 3, în Canada,
domiciliat în Şercaia, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 1 O Călăraşi,
dispărut la 28 decembrie 1 942, în Cotu Donului, la sud de Stalingrad; fişa nr.
6;
• soldat Corniza Nicolae, contigent 1 945, mort în Spitalul de Zonă Interioară N!!
285 - fără date; fişa nr 1 5 ;
• soldat Constantin Elisabeta Gheorghe, născut la 2 februarie 1 922, în Şercaia
nr.250, necăsătorit, din Regimentul 90 Infanterie, mort la 1 4 septembrie 1 945
acasă, „răpus de o boală din război"; fişa nr. 1 6;
• soldat Hodoroagă Mihai Constantin, născut la l martie 1 903, la Milcoi, Argeş,
domiciliat în Şercaia nr.3 1 O, căsătorit, având un copil, fost în Regimentul 5
Artilerie Antiaeriană, „mort la domiciliu din boală de război"; fişa nr. 1 7;
• soldat Munteanu Timotei Gheorghe, contigent 1 944, din Regimentul 90
Infanterie, dispărut la 26 aprilie 1 944, în Valea Lupului, Iaşi; fişa nr. I I ;
• soldat Roth Ioan Laurenţiu, născut la 2 februarie 1 905, în Şercaia, domiciliat
în Feldioara, Braşov, căsătorit, din Regimentul 2 Dorobanţi, mort la 1 7
septembrie 1 94 1 , în Vigoda; fişa nr.20 - Feldioara;
• soldat Ungar Ioan Martin, născut la 2 1 ianuarie 1 92 1 , în Şercaia, domiciliat în
Mândra nr 1 58, din Regimentul 1 9 Infanterie, dispărut la 20 decembrie 1 942,
în Cotu Donului; fişa nr. 1 4 - Mândra;
• soldat Vlad Gherghina Ioan, născut la 1 3 ianuarie 1 9 1 6, necăsătorit, din
Regimentul 2 Dorobanţi „Vâlcea", mort la 6 iunie 1 944, în luptele de la Iaşi,
Moldova; fişa nr. 1 2.
De asemenea, într-un tabel semnat de primarul I. Prună la I O decembrie
1 948, sunt consemnate următoarele nume: Balint Ilie, Bartoş Gheorghe, Boschner
-, Bunghea -, Constantin Mihai, Fischer Ioan, Furdea Ioan, Goldschmidth
Gheorghe, Gross Francisc, Gross Mihail, Kloos Martin, Kraus Frederic, Kraus
Ioan, Kunnes Iuliu, Oniert Albert, Prună Gheorghe, Tatomir Ioan, Weber- ,
Weber Ioan, Zerbes Carol şi Zoor Simion. (Arhivele Naţionale - Direcţia
Judeţeană Braşov, dosarele nr. 3/1 942 Oficiul Judeţean 1.0.V.R. Făgăraş şi nr.
28/ 1 948 Prefectura Făgăraş, comuna Şercaia.)
Datele despre eroii căzuţi în primul război mondial se găsesc în dosarul

nr.44/ 1 923 al Prefecturii Făgăraş, documentul nr.593/ l 8 iunie 1 923, Şercaia.
*
* *
„Aici doarme în somn etern acel
ce-a fost român adevărat, preot
sublim, soţ şi tată ideal, Petru
Langa mort la 1 sept. 1 91 7 în
Fules internat de inamicu
secular, in Marele răsboiu in
etate de 61 ani "
Monumentul din imaginea alăturată se
găseşte tot în curtea bisericii „Sfântul Mare
Mucenic Gheorghe", lângă zidul de la stradă. A
fost închinat celui care în 1 9 1 6 a cooperat cu
oştile române în luptele de la Hălmeag, motiv
pentru care a fost arestat de autorităţile austro
ungare, schingiuit şi întemniţat la Fi.iles-Sopron,
Ungaria, unde şi-a trăit, în chinuri, ultimele zile
ale vieţii.
Construit din beton, monumentul este înalt
de 5,0 metri şi are în terminal o cruce (acum,
deteriorată), iar alături, aruncată lângă soclu,
fotografia înrămată a martirului - semn al unei
convieţuiri nu tocmai armonioase a enoriaşilor
acestei localităţi !
Pe piedestal este inscripţionat următorul epitaf: „Cei ce te-am înţeles nu
te vom uita niciodată. Cei ce te-au adorat altar in suflet iţi vor ridica şi te vor
venera ca pe un martir!".
*
* *
Comunitatea săsească din Şercaia şi-a eternizat fiii căzuţi pe diferite
fronturi ale primului război mondial pe o placă din marmură albă de l ,5x l ,O m.,
montată în stânga altarului bisericii lor. Dăltuită de sculptorul KARL HERZUM
din KRONSTADT, placa cuprinde numele şi numărul casei a 20 de ostaşi saşi,
sub care scrie „Deine Toten werden )eben" (Morţii noştri vor trăi).
De asemenea, în cimitirul săsesc a fost amenajat un mormânt comun cu
militari germani din Regimentul 1 88 Infanterie. Numele lor, înscrise pe placa
memorială montată la căpătâi, pe zidul din dreapta de la intrarea în cimitir, au
devenit ilizibile din cauza deteriorării datorate intemperiilor.
ŞERCĂIŢA
„Unul din mulţii preoţi pe care i-a dat aici (la Şercăiţa - n.a.) neamul
Bărbat - arăta Nicolae Iorga la 1 906 - a pus în scris cele mai însemnate
întâmplări din viaţa satului . . . fapte şi nenorociri ca în 1848 când «la pod de
Hăghig, la Olt, ungurii au puşcat pe Moise Şărbănuţă, de au murit acolo, şi Ioan
Solomon, şi Gheorghie lui Iacov Cod/ie, şi Gheorghi Aldea Cucu toţi acolo s-au
prăpădit ... şi au rămas de la toţi 18 copiifară tată, săraci . . » . . . La anul 1848, la
.
Dumineca Mare sau la Dumineca tuturor Sfinţilor, am scăpat de supt jugul cel
greu al iobăgiei, am fost slobozi . . . "
Martirilor de la 1 848, li s-au adăugat alţi martiri în vara şi toamna anului
1 9 1 6; li s-au adăugat, apoi, eroii satului căzuţi pe diferite fronturi în cele două
războaie mondiale.
În memoria lor a fost înălţat, în parcul din mijlocul localităţii, un
impresionant monument.
,,SPUNEŢI URMAŞILOR CĂ NOI
NE-AM JERTFIT PENTRU ROMÂ NIA"
Realizat din beton armat mozaicat, înalt de 5,0

metri, monumentul este construit pe o platforma ornată
cu bucăţi neregulate de marmură albă, şi pe un soclu în
trei trepte. Deasupra soclului se află primul element
constitutiv al corpului - o „carte" deschisă, pe
„paginile" ei fiind montate plăcile din marmură cu eroii
şi veteranii de război ai Şercăiţei. În partea superioară,
corpul monumentului are forma unei coloane
paralelipipedice, pe suprafaţa căreia se află două ramuri
de laur, scutul cu simbolurile militare, crucea din
marmură şi flacăra veşnică din inox în terminal.
Înfrăţit cu localitatea belgiană Lierneux, satul Şercăiţa a primit în dar o

plachetă din marmură neagră de l ,25x0,5 m, fixată sub placa cu eroii, pe care
sunt inscripţionate cuvintele: ,,A vos chers disparus. Les amis de Lierneux"
(Dispăruţilor voştri dragi. Prietenii din Lierneux).
Două felinare la bază şi două ţevi de tunuri SKODA, instalate în stânga şi în
dreapta monumentului, întregesc ansamblul memorial. Împrejmuirea o constituie
un brâu de zidărie din piatră mare de râu şi un gard din rame metalice cu plase de
sârmă între 1 O stâlpi din piatră uniţi cu un lanţ cu zale mari.
Pârâul şi arborii umbroşi ai parcului întregesc peisajul, dându-i o notă aparte de
frumuseţe.
Pe plăcile de marmură de pe monument sunt înscrişi eroii, veteranii de
război şi locuitori ai satului participanţi în campanii, astfel:
„EROII 1 94 1- 1 945
SDRĂILĂ VIRGIL FERENŢ V. EUGEN IDOMIR AL. VICHENTE
IDOMIR NICOLAE POPA AL. IOAN BĂRBAT P. GHEORGHE
ITU D. VICHENTE DEBU S. PETRU BĂRBAT L. PETRU
CIOCAN T. GHEORGHE CIOVICĂ IOAN BERLEA GH. IOAN
ŞERBĂNUŢĂ N. EMILIAN POP TĂMAŞ IOAN DEBU GH. DIDA
URS I. GHEORGHE BĂRBAT IL. GHEORGHE FÂCIU EMILIAN
BRAGHEŞ C. VIRGIL BOSU GH. CANDIT DOGARIU GHEORGHE
RADBÂTĂ S. IOAN BÂTĂ IR. NICOLAE HAMAGIU TOADER
BEBELEA GH. ILARIE BĂRBAT A. IOAN
1 9 1 6-1 9 1 8
CIOCAN D. DUMITRU FRENŢ M. IOAN
CIOCAN LAZĂR MUNTEANU GHEORGHE
BĂRBAT V. PETRU DEBU D. DUMITRU
DOGARU GHEORGHE MIJA D. GHEORGHE";
BERLEA A. IOAN
pe placa alăturată sunt 79 de veterani de război, decedaţi şi în viaţă;
pe spatele monumentului sunt locuitorii satului participanţi la campanii.
Printre iniţiatorii construirii monumentului s-au numărat profesorul
pensionar, maior în rezervă Codâra Ioan - preşedintele subfilialei Şinca a
veteranilor de război, şi plutonierul în rezervă Urs Ioan.
Monumentul a fost dezvelit şi sfinţit la 8 octombrie 1 995, în prezenţa a
circa 2000 de oameni, a Î. P. S Antonie Plămădeală, a 1 1 preoţi, a autorităţilor
judeţene şi comunale, a invitaţilor din toată Ţara Făgăraşului. La ceremonial a
participat o gardă cu drapelul de luptă şi fanfara garnizoanei militare.
În fiecare an, de Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului - Ziua Eroilor, la
monument se ţine parastas şi se depun flori.
Monumentul este în îngrijirea elevilor Şcolii generale şi a veteranilor de
război.
ŞINCA NOUĂ
Localitatea a luat fiinţă în a doua jumătate a secolului XVIII când, în

timpul domniei împărătesei Maria Tereza, o parte din locuitorii comunei Şinca
Veche, nevrând să treacă la catolicism şi nici să se înroleze în regimentele de
grăniceri, s-a refugiat în pădurea numită „Ruda mare", aşezându-se definitiv în
jurul unei mânăstiri de călugări ortodocşi - azi monument istoric.
În secolul XIX, au mai venit familii din Ţara Oltului (a Făgăraşului),
precum şi din alte părţi, formându-se astfel o colectivitate statornică a satului
Şinca Nouă.
(Arhivele Naţionale - Braşov, dosar nr 240/1 937 monografia localităţii
-
Şinca Nouă).
Locuitorii acestei tinere aşezări fiind, în marea lor majoritate români
ortodocşi, au suferit în 1 9 1 6, prigoana autorităţilor austro-ungare. Mulţi dintre ei
au fost maltrataţi, arestaţi şi întemniţaţi fie pentru că „au condus armata română "
la eliberare, fie pentru că au strigat ,.Să trăiască România Mare!" (preotul Popa
Lazăr, de 67 ani, a pomenit în biserică, la serviciul divin, pe regele Ferdinand
Întregitorul, fapt pentru care a fost maltratat de jandarmii unguri şi condamnat la
8 ani de închisoare; s-a întors acasă numai după 1 9 1 8) . . .
,,Şi de scriam u n vers mai avîntat,
Aprins de-obida silei seculare,
Şi eu de bună seamă-aş fi gustat
Ce dulce-i pîinea temniţei maghiare... " ,
nota poetul Şt. O. Iosif în

„Scrisoare lui Goga".
*
* *
Din Şinca Nouă, au plecat pe front şi nu s-au mai întors niciodată, 40 de
eroi în primul război mondial, şi 40 în cel de-al doilea război. Evidenţa lor este
ţinută de preotul paroh al bisericii cu hramul „Sfăntul Nicolae" pe tabele, astfel:
„Eroi din Şinca Nouă căzuţi în primul război mondial:
Chiujdea Dumitru, Fenechiu David, Scurtu Gheorghe (tatăl), Scurtu Gheorghe
(fiul), Fenechiu Leonte, Uscoiu Aron, Chima Ilie, Ciocan Gheorghe, Jerău
Gheorghe, Chima Teodor, Pădure Ilie, Chiujdea Gheorghe, Chima Gheorghe, lttu
Ioan, Chiujdea Pavel, Popa Ghervase, Flucuş Teodor, Popa David, Chiujdea
Efrem, Flucuş Augustin, Scurtu Ioan, Chima Ioan, Ciocan Victor, Muşină Ioan,
Ittu Ioan, Roman Vasile, Roman Ilie, Tunsoiu Bucur, Flucuş Ioan, Scurtu lrimie,
Debu Spiridon, Fenechiu Simion, Oaden Gheorghe, Muşină Ioan, Flucuş Toma,
Roman Aurel, Garcea Aron, Tunsoiu Ion, Ittu Miron, Constantin Ion şi Fenechiu
Gheorghe.
Al doilea război mondial:
Flucuş Gheorghe, Flucuş Andrei, Fenechiu Gheorghe, Dima Petru, Flucuş
Gheorghe, Cristea Ioan, Treţiu Ioan, Chiujdea Gheorghe, Constantin Aron,
Tunsoiu Gheorghe, Uscoiu Ilie, Şerb Traian, Şerb Gheorghe, Scurtu Irodion, lttu
Pavel, Popocea Nicolae, Fenechiu Victor, Bucoiu Ioan, Bucoiu Gheorghe, Flucuş
Gheorghe, Flucuş Ioan, lttu Traian, Oaden Ioan, Bolea Gheorghe, Popa Ioan,
Uscoiu Gheorghe, Lancea Ioan, Dima Ioan, Roman Aurel, Roman Gh., Uscoiu
Ioan, Flucuş Iosif, Popa David, lttu Gh., Flucuş Nicolae, Ittu Miron, Baicoiu
Nistor, Flucuş Ioan, lttu Dumitru şi Flucuş Traian".
Datele personale ale acestor eroi se găsesc atât în fondul Arhivelor
Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, cât şi în documentarul întocmit de
Asociaţia Naţională „CULTUL EROILOR" - filiala judeţului Braşov. Ele pot
ajuta pe urmaşii-urmaşilor de eroi şi pe veteranii de război din Şinca Nouă în
realizarea proiectului de ridicare, în curtea bisericii, a unui însemn memorial
(troiţă sau monument) în amintirea înaintaşilor şi a camarazilor de luptă jertfiţi pe
câmpurile de onoare ale războaielor mondiale.
ŞINCA VECHE
Atestată documentar la 1 290, localitatea, a cărei vatră a existat încă din

epoca pietrei cioplite, a fost un teritoriu locuit de geto-daci şi de ostaşi ai
cohortelor romane, ca mai apoi să devină „terra blachorum et bisemarum" (ţara
românilor şi pecenegilor).
În vremurile mai apropiate zilelor noastre, faima Şincii Vechi vine de pe
trei tărâmuri: paranormal, literar şi al istoriei militare. Tărâmul paranormal,
pentru că în localitate se află, scobit în piatra Dealului Pleşu, - o rocă din nisip de
cuarţ şi siliciu - un templu predacic („al Ursitelor") vechi de aproximativ 7000
de ani, compus din trei încăperi şi o turlă-altar de cult, cu sculpturi ciudate:
Steaua lui David, semnele Yin şi Yang si bustul unui barbat cu plete lungi.
Templul, spune legenda, dar şi gazete precum „As" nr.364/ 2 1 din 1 999 şi
„Monitorul de Brasov" nr .755/ O l decembrie 2000, care au preluat afirmaţiile
unui fost localnic, Gheorghe Moldovan, ar avea puteri paranormale, el fiind
utilizat de-a lungul mileniilor - fapt unic în lume - pentru observarea planetelor,
previziuni şi comunicări astrale. Ficţiune? Adevăr? Mister!
Pe tărâm literar, se cunoaşte că în Şinca Veche s-au născut nobilii părinţi
ai lui Gheorghe Şincai ( l 754- 1 8 1 6), marele cărturar despre care Nicolae Iorga
scria: „... unul din cei mai mari cercetători ai trecutului românesc ... care, o viaţă
întreagă, săpă din greu pentru a pune temelii istoriei neamului său ... Gheorghe
Şincai neînduplecat şi neîmpăcat până dincolo de hotarele morţii . . . "
Dureroasa „faimă" de pe tărâm militar se trage de la bătălia din 5-6
octombrie 1 9 1 6, cunoscută în istoriografie sub denumirea de „bătălia de la
Şinca". Atunci, în 5 octombrie, inamicul - Diviziile 5 1 austro-ungare, 76 şi 1 87
germane, aflate în ofensivă - au fost întâmpinate de trupele române -
Regimentele 3 şi 6 (un batalion) Vânători, 6 şi 2 1 Infanterie, sprij inite de patru
baterii de tunuri, dispuse pe un aliniament de apărare în care „cheia de boltă'',
punctul său forte, era înălţimea Pleşu. Bătălia a fost de o intensitate extremă.
Copleşite de superioritatea în efective şi piese de artilerie, ameninţate cu
încercuirea, trupele noastre, cu rândurile rărite şi muniţia pe terminate, au fost
nevoite să se retragă. În „triunghiul morţii'' de la Şinca - Vad - Perşani, ostaşii
români au luptat eroic, apărând cu trupurile lor ,.porţile de intrare" în trecătorile
ce duc din Ţara Făgăraşului în Ţara Bârsei: pasul Perşani şi defileul Şincii.
Mărturii ale încleştării pe viaţă şi pe moarte au stat, o bună bucată de
timp, mormintele ostăşeşti din fostul cimitir al comunei Şinca Veche, cimitir
peste care s-au ridicat case, cârciumi şi s-a turnat asfalt!
Mărturii au mai fost şi mormintele, gropile comune săpate în diferite locuri
de pe hotar, pe care numai fila de arhivă le mai ştie:
- „Pleşiu, un mormânt cu doi români;
Plaiu, un mormânt cu un neamţ şi un mormânt cu 5 români;
Aninoasa, un mormânt cu doi români;
Mlăci, un mormânt cu doi români şi un mormânt cu 4 români;
Câmpu, doi nemţi cu cruce şi un momânt cu 5 români;
Gară, un mormânt cu doi români;
- la Râpa lui Orzan (Alexe Orzan, cel condamnat la închisoare în 1 877 pentru
nesupunere la încorporare în armata austro-ungară, n.a.), un mormânt cu doi
români;
- în Dealul Ulmi, un mormânt cu 1 1 români;
- la Uima, un mormânt cu un ofiţer român, cu cruce;
- în Dosul Ulmii, trei morminte cu 9 români ( 1 /6, 1 /2,J/1 ) ;
î n Frătia Ulmi, u n mormânt c u u n român;
- la Tălhăria, două morminte cu 5 români ( 1 /3, 1 /2);
- la Faţia, un mormânt cu un român.
Îngropaţi pe 1 4 oct. 1 9 1 6, de 7 români în frunte cu primarul Efren
Tecuşan" (dosar nr. l 5/1 9 1 7, Şinca).
*
* *
. . . Cu viaţa zid la Trecători

Noi ne-am topit în grâu şiflori
Şi-n drepte borne tari de piatră
În sfânt-rotunda noastră vatră . . .
(Toma Istrati,
„Cu viaţa zid la Trecători")
Pe terenul din faţa Şcolii

Generale (fosta „Scole Normale
C.C. 1 892"), localnicul Strâmbu
Gheorghe a înălţat o frumoasă troiţă
din lemn negru masiv de esenţă
tare, pe care a dăltuit cuvintele
„EROILOR NEAMULUI", numele
constructorului-donator ş1 anul
1 946.
Alcătuită dintr-un soclu de beton cu o treaptă, tulpina cu patru braţe

verticale şi trei cruciuliţe, o traversă orizontală şi acoperişul din şindrilă, troiţa are
o înălţime de 4,0 metri.
Pe ambele feţe sunt sculptate motive stelar-geometrice. Este împrejmuită
pe 5,0 x 2,5 metri cu un gărduţ metalic montat pe un brâu de beton.
Numele eroilor se găsesc scrise pe două tablouri, cu ramă şi geam, aflate
la preotul paroh al bisericii cu hramul „Sfinţii Petru şi Pavel".
Primul tablou se intitulează „Eroii din comuna Şinca Veche morţi pentru
întregirea neamului în războiul din 1 9 1 4-1 9 1 8:
Sblt. înv.Boeriu Nicolae " Florea Simion Racotea Ambrozie
Soldat Bălan Nicolae Gabor Toma Raţ Leonte
Bălan Nicolae Ghircoiaş Gheorghe Rus Nicolae
Bârsan David Labăr Toma Sas Ambrozie
Bârsan Iosif Moldovan Alexandru Sas Amos
Boeriu Ambrozie Moldovan Alexe Sas Anastase
Boier Ioan Moldovan Vasile Sas Gheorghe
Botezan Nicolae Morariu Ambrosie Sas Moise Ioan
Căldăraru Ioan Morar Nicolae Sas Terenţiu
Codaia Dumitru Muntean Candid Suciu Remus
" Crişan Andreiu Oltean Eustache Surdaru Teodosiu
Cap. Dobrean Ghe. Ioan Orzan Toader Ştefan Andrei
Sold. Dragomir Gheorghe Popa David Ştefan Dumitru
Dragomir Nicolae Popa Iacob " Ştefan Toma
Duca Rat. Nicolae Rabeca Ilie Tronaru Gheorghe
Ursu Ioan"
Celălalt tablou este intitulat „COMUNA ŞINCA VECHE - ŢARA
FĂGĂRAŞULUI - EROII DIN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1 939- 1 945 :
I . BĂLAN NICOLAE Munţii Tatra
2. BÂRSAN NICOLAE Crimeia
3. BÂRSAN VIRGIL Marea Neagră
4. BOER GHEORGHE Luna - Turda
5. BOER TRIAN Cotu Donului
6. BORCEA IOAN Stalingrad
7. CÂMPEAN NICOLAE Arad
8. CODAIA DUMITRU Iaşi
9. CAROLEA NICOLAE Odessa
1 0. CRIŞAN IOAN Iaşi
1 1 . DOBREAN AMBROZIE Iaşi
12. DRAGOMIR CORNEL Cheţani - Turda
1 3 . DRAGOMIR ILIE Tiraspol
1 4. MOLDOVAN IOAN Iaşi
1 5 . Lt. MOLDOVAN NICOLAE Odessa
1 6. MOLDOVAN SERGHE Caucaz cota 1 03
17. MORAR IOAN Cehoslovacia
18. POPA CORNEL Oarba de Mureş
19. PRECUP NICOLAE Crimeia
20. RĂCHIERU NICOLAE Odessa
2 1 . RACOŢEA IOAN Cheţani - Turda
22. ROŞCA IOAN Marea de Azov
23. SAS DAMASCHIN Ungaria
24. TODEA GHEORGHE Kirov - Ucraina
25. VODĂ GHEORGHE Sevastopol
Ultimul - decorat cu „Virtutea Militară"
Întocmit - Chiper Emanoil"
1 2.05 1 998
Un tablou cu scene de luptă, cu numele şi cu fotografii ale unor eroi din

Războiul Reîntregirii, se află expus în pronaosul bisericii, fiind o donaţie a
familiei Rodica şi Ioan Steriu.
*
*
. „ Şi dacă pe lespedea frântă
Pomelnicul vostru s-a şters
De vremi şi de-al gloanţelor mers
.!:."---:: Culesu-I-a doina şi-l cântă
Bătrânilor codri pletoşi,
Ce scutură-n orice dumbravă
Un freamăt de-a munţilor slavă „ .
Ne -aducem aminte, strămoşi!.

(Al. Davila,
„Balada strămoşilor")
La intrarea în curtea bisericii, în dreapta, lângă
zid, se află un obelisc cu cruce dreaptă, ruptă
(preotul paroh Silvestru Popovici spunea că ma
ma copilului care a rupt crucea, şi-a căutat mult
timp fiul dispărut de acasă, fără a-i da de urmă!).
Pe faţada obeliscului este inscripţionat următorul epitaf: ,, În memoria lui
DA VIDU POPA din Şinca Vechia c.r. Locutieninte premariu în regimt. Nro46
cadiutu în resbelulu de in 1866 5 juliu la Chlumin Boemia in a 40 ia anu alu
vietiei sale pentru tronu şi patria, redicatu de gelniculu seu parente Samoila Stan
Popa in 1867".
În octombrie 1 999, preotul paroh a luat măsura restaurării obeliscului,
crucea urmând să fie repusă la locul ei pe monument.
ŞOARŞ
„Cum - zicem cu durere - nu vă pasă

C-avem aici altare şi morminte?
Oare să fim utaţi la noi acasă
În templul ăsta cu vestigii sfinte? "
(Mircea Lu tic)
Şoarşul - reşedinţă de comună, cu primărie, consiliu local, şcoală,
biserică - nu are un însemn memorial al eroilor săi !
Cândva, în anii regimului comunist, un om cu respect pentru cei ce s-au
jertfit pe câmpurile de luptă, profesorul Gheorghe Cocoradă, căpitan, acum
veteran de război, a ridicat în cimitirul ortodox trei cruci de lemn la trei ostaşi
români necunoscuţi din primul război mondial, cruci pe care i s-a permis să scrie
doar trei cuvinte: „SLAVĂ EROILOR PATRIEI ! "
Localitatea mai are şapte eroi necunoscuţi din a l doilea război mondial !
Oameni buni, urmaşii de astăzi ai eroilor din Şoarş! Chiar nu vă pasă?!
ŞONA
„ Dincolo de Olt - scria Nicolae Iorga dacă priveşti bine, furnicarul de

-
aur al stelelor de sus ce urmează cu scânteierea măruntă a caselor altui sat care
cinează şi se culcă: Şona ..."
După ce ţine malul drept al râului cale de cinci kilometri în amonte de

Făgăraş, drumul pietruit se opreşte în Şona, de unde nu mai duce nicăieri.
La intrarea în sat, lângă staţia de reglare
a gazului metan, se află un modest însemn
memorial cu cruce dreaptă, ridicat pe un soclu
din beton. Profanat de o fiinţă nesocotită,
scrij elit şi dat cu vopsea peste inscripţia de pe
faţă, cu greu se mai pot desluşi cuvintele: ,,În
amintirea eroilor satului. DRĂGHICIU
B UCUR carele a căzut la datorie în anul 1 944
la Iaşi. Ridicată de jalnica sa soră Ana căs.
fantă 30 martie 1947" . .
. . . Pe lespezi de piatră azi iederea trăieşte
Cutează să se înalţe pe un trecut apus;
Lângă relicve însă, vezi iarba cum mijeşte
Că alte vieţi apar în urma celor ce s-au dus . . .
(Iulia Haşdeu,
„Moarte")
Monumentul celorlalţi eroi căzuţi în primul
şi al doilea război mondial este situat în centrul
localităţii, între casa parohială şi drumul de
acces către biserica ortodoxă ,,Adormirea
Maicii Domnului".
Construcţia, gen capelă, - închisă lateral
şt m partea din spate, cu o cruce treflată
amplasată în mijloc - are scrise pe frontispiciu
cuvintele: „ACEST MONUMENT AL EROILOR
A FOST RIDICAT PRIN DONA ŢII DE CĂTRE
CREDINCIOŞII DIN COM. ŞONA ÎN ANUL
1 973"
Pe monument sunt dăltuite următoarele:
sus, cugetarea „O moarte, cât de amară
este amintirea ta";
jos „Ridicată de Cetătenii satului Şona
prin donaţii - 1 973 - ; "
la mijloc „EROILOR NOŞTRI
1 9 1 4- 1 9 1 8
Z. Cosma 1 87 B. Orzea 205 I. Orzea 14
M. Novac 1 76 A. Capătă 1 68 M. Raita 1 33
I. Călin 1 20 G. Grozea 101 A . Cosma 82
I. Frăţilă 89 I. Câltea 1 26 G. Stoicanea 37
Z. Cazan 34 I. Lazăr 38 B . Cazan 286
B. Ionaşc 262 G. Orzea 278 I. Urdea 279
I. Capătă 177 I. Binig 26 1 M. Mailat 276
I. Raita 250 B. Hegeduias 206 B. Frăţilă 214
I. Buzeiche 243 G. Radbia 1 90 G. Raita 1 66
A. Iantă 242 I. Lascu 1 89 I. Raita 1 66
A. Frăţilă 219 M . Orzea 1 73
1 94 1 - 1 944
Seg M. I. Borcoman 233 G. Câltea 247 I. Iantă
I. Stoicanea 213 T. Drăghiciu 121 M . Popoviciu
B. Drăghiciu 1 45 Seg. M. P. Orzea 214 G . Lazăr
M. Frăţilă 89 Alx. Cosma 1 87 G. Frăţilă
TIC UŞU NOU
„ . . . În localitatea TICVSVL NOU com. Camăna nu ex1sta msemne

memoriale şi cimitire ale eroilor. Director şcoală Crăciun Ioan . . " (semnătura şi
.
ştampila).
În satul întemeiat la 1 627 de câteva familii de moldoveni, cărora
domnitorul Vasile Lupu le-a ctitorit şi o biserică, nu s-a învrednicit nimeni, nici
un urmaş al celor căzuţi în lupte, să ridice o troiţă sau o cruce a eroilor, cu toate
că satul a avut jertfiţi şi în primul şi în al doilea război mondial!
Din Ticuşu Nou au plecat pe front şi nu s-au mai întors Frăţilă Ioan şi
Piticaş; în Ticuşu Nou şi-au aşteptat în zadar soţii văduvele Făţan Maria (cu cei
trei copii ai săi), Hubală Maria, Cruţu Maria, Toma Maria - Tebeica -, Raita
Paraschiva, Cârlan Maria, Toma Ileana - Comşa -, Căldărar (Căldăruşe) Victoria
şi altele.
(dosar nr. 2/1947 Pretura Rupea, tabel înregistrat la nr. 661 1 5
februarie 1 947, ş i semnat de primarul Ganca Gh.)
În Ticuşu Nou
. . . Şi noaptea, din morminte „Prin mii de suferinţe,
Se-aude-adeseori Un nume v-am lăsat;
O tainică şoptire Blăstăm, blăstăm p-acela
Ce-n suflet dă fiori: Ce neamul şi-a uitat!" . . . :
- Andrei Bârseanu -
TICUŞU VECHI
,,Ridicaţi pe piramida nemuririifaima lor

Scrieţi în cărţile de aur sufletul nemuritor.
Recunoştinţă veşnică!
Ridicată de urmaşii lor 1 986 - -"
Aceste impresionante rânduri sunt

scrise pe marmura albă a Monumentului
Eroilor aflat în curtea bisericii ortodoxe din
localitate. Construit din iniţiativa preotului
paroh Vasile Pascu, de către Atelierul de
pietre funerare al Cooperativei de Consum
Ticuşu Vechi, monumentul are un soclu înalt,
cu patru trepte înguste, pe care se înalţă corpul
paralelipipedic din beton mozaicat, având în
terminal o cruce de marmură cu braţele
drepte. Înălţimea totală este de 3,5 metri.
Pe placa mare de marmură montată pe
faţada dinspre stradă scrie: ,,În amintirea
eroilor noştri căzuţi în război
1 9 1 4- 1 9 1 8
VIJOLI ALEXANDRU CRIHALMEAN GHEORGHE
CRĂCIUN IOSIF ROSALIM NICOLAE
ROŞCA STAN PĂRVU ANDREI
COZMĂ BUCUR TOBIAŞ NICOLAE
PASCU GHEORGHE TOBIAŞ IOAN
MIRCEA IOAN PĂRVU IOAN
MIRCEA GHEORGHE BEBECHI GHEORGHE
GĂVÂRLAŞ IOAN
1 94 1- 1 945
MIRCEA IOAN
OALĂ DUMITRU
BACRU ANTON
PÂRVU GHEORGHE
BARTU TOADER"
*
* *
În curtea bisericii evanghelice din Ticuşu Vechi (Săsesc) sunt două
monumente identice ale unor militari de etnie germană:
un monument în memoria celor căzuţi în primul război mondial, ridicat de

parohia evanghelică din localitate în anul 1 929 şi cuprinzând 40 de nume şi un
verset din Biblie, scris în limba germană;
un monument cu 6 1 de saşi - fii ai comunei - morţi pe front între 1 939- 1 945
sau în lagărele de deportare din fosta U.R.S.S.; este construit în anul 1 970 din
beton şi marmură de către Atelierul de pietre funerare din localitate.
TOARCLA
,Jn praful de pe drum din sat,

Cu-ai mei alături te-am călcat . . .
Apoi pe lângă clăi de snopi,
Vreo nu ştiu câte săptămâni,
Eu te-am călcat cu arma-n mâini,
Iar tu m-adăposteai în gropi.
Pe-un bulgăre-am pus tâmple grele

De-atâtea vuiete de cască,
Şi te-am cuprins la piept, sub mască,
Pământ iubit al ţării mele . . .
"
(Demostene Botez,
Pământ")
„
În 1 937, la 20 de ani de la epopeea

Mărăşti - Mărăşeşti - Oituz, în faţa Şcolii
generale a fost construit un obelisc pentru
cinstirea memoriei eroilor satului căzuţi în
primul război mondial. Realizat din andezit,
este înalt de 3,5 metri şi alcătuit din soclu în
două trepte, piedestal şi corpul paralelipipedic;
în terminal are o cruce cu braţele drepte .
. Pe faţada dinspre drum sunt săpate în
......... piatră inscripţia şi numele eroilor cu. numărul
casei, astfel:
,Jn veşnica amintire a Eroilor din Toarcla, jertfiţi pentru întemeierea României
Mari în Marele Războiu 1 914-1918
Morţi
Sublocot. Nic. Vasilie Fleşiariu 2
Sim. Galborian 54 And. Bartel 50
Ioan Geamăn 98 Mich. Bartel 1 00
Ioan Gherghel 1 45 Mart. Brantsch 77
Ioan Gherghel 1 62 Mich. Brantsch 7
Gh. Gherghel 171 And. Konnerth 13
Iosif Gherghel 1 98 Georg Roth 49

Ştefan Giogea 1 32 Mich. Schuff 121
Nic. Mititean 192 And. Theil 1 02
Iosif Muntean 1 89 Joh. Theil 79
Ioan Pascu 1 42 Gh. Buda 223
Const. Vlad 1 28 Ioan Hunuzău 93
Iosif Pasere 146 b Dum. Toni 233"
I
Pe spate, către şcoală, este dăltuit textul : ,,Ridicat în Octomvrie 1 937 sub
un Comitet cu ajutorul locuitorilor şi al unor Maribinefacători cum sunt:
Ilie Floaşiu - Deputat
Preşedinte de onoare
Gh. Pascu-Teuţ Membru de onoare
Gh. Fleşiariu - Colonel
Preşedinte
Alex. D. Mătac Primar Sect. IV Bucureşti
Ioan Gherghel 1 36 "
TODERIŢA
.. . În jur e cineva ce sapă

Şi mă coboară într-o groapă,
Şi nu mă-ntreabă cine sunt,
Şi mă astupă cu pământ,
Şi brazdele sunt grele, grele . . .
Dar e pământul ţării mele.
(Demostene Botez,
„Dar e pământul ţării mele")
Pe dealul Borâsa, la un kilometru de
satul Toderiţa, a fost săpată, după luptele din
octombrie 1 9 1 6, o groapă comună în care au fost
înmormântaţi ostaşi români necunoscuţi ce au
căzut pentru apărarea celor două trecători către
ţara Bârsei. Alţi eroi au avut parte de gropi şi
cruci de lemn la căpâtâi în Cimitirul Eroilor aflat
cândva în spatele bisericii cu hramul „Adormirea
Maicii Domnului".
Localnicii nu i-au uitat şi în memoria lor
au ridicat în centrul satului o troiţă dublă
suprapusă, cu inscripţiile „În amintirea Eroilor
1 9 1 4, 1 9 1 6, 1 9 1 9, 1 944" şi „În amintirea eroilor
căzuţi în războiul 1 94 1- 1 945".
Încastrată într-o fundaţie de beton, troiţa mare, înaltă de 4,5 metri are un
braţ central frumos ornamentat şi două braţe laterale cu cruciuliţe; în partea
superioară sunt sculptate simbolurile militare - casca, puşca, sabia - şi o cruce
treflată.
Troiţa mică suprapusă are, de asemenea, trei braţe cu decoraţiuni
geometrice populare.
Întreg ansamblul are în terminal un acoperământ de protecţie şi decor.
Eroii sunt scrişi pe o placă metalică albă montată pe troiţa mică, astfel:
„GLORIE ETERNĂ EROILOR SATULUi TODERIŢA CĂZUŢI PE CÂMPUL
DE LUPTĂ
ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
ALDEA IACOB GRAMA MATEI SBIRESCU PAVEL

ALDEA PAVEL JOSU GHEORGHE SBIRESCU VASILE
BALABAN IOAN JOSU VICHENTE ŞIRITA GHEORGHE
BALABAN LAZĂR ISTRATE C-TIN TIBELEA IOAN
CIOPAŞU C-TIN ISTRATE IOSIF TIBELEA LAZĂR
DUSA GHEORGHE LUCA IACOB TINCU LEONTE
DUSA SILVESTRU MAN GHEORGHE TOCA TOADER
ERCĂU GHEORGHE MIJA GHEORGHE TRAMBA LEONTE
FLOREA ILARIE MIJA MIRON TUDOR IOAN
GABOR TOMA MIJA ROVIN TUDOR ZAHARIA
GHIDUT DAMASCHIN PREOTESE D-TRU VLAD GHEORGHE
GLONŢU GHEORGHE RENGHEA OCTAVIAN VLAD ILIE
GRAMA GHEORGHE RENGHIUŢ GHEORGHE VLAD PAVEL
ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
BALABAN GHEORGHE GOLAŞU GHEORGHE NICHIFOR ALEXANDRU

BALABAN IACOB GRAMA VASILE PĂIŞ IACOB
CIOATEŞ GHEORGHE ISTRATE GHEORGHE RENGHEA D-TRU
CIOATEŞ VASILE MIJA GHEORGHE TOMA GHEORGHE
ERCĂU ILARIE MIJA SAMOILĂ TOMA VIOREL
FOFELDEA GHEORGHE MIJA VALERIU VLAD ILARIE
VEŞNICA LOR POMENIRE"
UCEA DE JOS
. . . Fiii României nu dau arma lor

Fără să se bată. Ei cu dânsa mor. . .
(Dimitrie Bolintineanu ,
„Popa Stoica")
Lângă intrarea în „ bisericuţa lăsată cu cheia

deasupra uşii " (Nicolae Iorga) se află un
monument din beton cu o cruce mare treflată.
Ridicat pe o fundaţie de beton, înalt de 3,5
metri, monumentul se compune din soclul în trei
trepte, piedestalul din trei elemente suprapuse şi
crucea. Pe faţa piedestalului sunt dăltuite
cuvintele: „ Monumentul Eroilor ridicat şi sfinţit
de Preotul ILIE MÎNECUŢĂ " iar dedesubt
,
„ J.P.S.Dr. Nicolae Bălan Arhiepiscop şi

Mitropolit, Ilie Mînecuţă Paroh, Dumitru Gurlea,
George Cucu, Simion Ciocan, episcopi ".
Monumentul Eroilor nu are însă şi o placă cu eroii morţi sau dispăruţi pe

front, aceştia fiind identificaţi din tabelele existente în dosarele Arhivelor
Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, astfel:
• în dosarul nr. 44/ 1 923, Prefectura Făgăraş, tabelul nr. 97I 7 iunie 1 923, Ucea
de Jos, cuprinde morţii şi dispăruţii comunei din primul război mondial:

Bânda I. Neculae, Bânda S. Simion, Boldea Zavalon, Căpăţână George,
Cătană George, Dodea N. Oprea, Humagiu George, Humagiu Savu, Lungu
Zenovie, Man D. Neculae, Man D. Vasile, Pintea George, Silea G. George,
Sisianu Spiridon şi Subţirel George;
• în dosarul nr. 28/ 1 948, Oficiul Judeţean I .O.V.R. Făgăraş, eroii din cel de al
doilea război mondial: Ciontea Vasile, Dodea Teodor, Ghioda Ioan, Gurlea
Alexandru, Gurlea Ion, Humagiu Gheorghe, Humagiu Ioan, Moisin Gheorghe,
Sucaciu Nicolae, Vasu Gheorghe, precun şi văduvele Liseanu Ana, Silea
Paraschiva, Subţirel Maria.
Ei, cei jertfiţi pe câmpurile de onoare ale războaielor, merită pomeniţi fie
şi pe o placă memorială, spre veşnica lor aducere aminte!
UCEA DE SUS
„V-aţijertfit spre-a patriei mărire

Pentru a noastră bună vieţuire
Jertfa voastră n-o vom uita
Cât România va exista "
„ ... Ucea de Sus - scria Nicolae Iorga - are
două biserici.. . Cele două clădiri albe au, de
altfel, aceeaşi portiţă de intrare, aceeaşi curte,
acelaşi cimitir sau progadie, în care se înfrăţesc
mormintele româneşti ale aceloraşi plugari
români, asemenea în făptura lor sufletească,
precum şi în cea trupească. . . "
Un frumos monument cu pajură ce ţine în

cioc o cruce, a fost înălţat de către
·
dreptcredincioşii localităţii în cimitirul din

curtea bisericii, în dreapta şi pe la mijlocul aleii
de intrare. Construit din beton mozaicat, pe un
soclu decorat cu plăcuţe din marmură albă, de
forme neregulate, monumentul - un trunchi de
piramidă - are o înălţime totală de 3,5 metri. La
COLŢURILE TREPTEI DE JOS, SOCLUL ARE CÂTE UN SUPORT METALIC
PENTRU VAZE DE FLORI. PE FAŢĂ, CĂTRE ALEE, SUB PAJURA ARGINTIE ŞI
CRUCEA DĂLTUITĂ, ESTE SCRIS CU BRONZ AURIU TEXTUL:
„În amintirea eroilor fiii satului UCEA DE SUS căzuţi în cele două
războaie mondiale
Lateral stânga este inscripţionat:
„ 1 9 1 4-1 9 1 8
VASILE BURSU + DUMITRU MUNTEAN NICOLAE DRĂGUŞIN +
NICOLAE MUNTEAN NICOLAE SURDU GHEORGHE VOILA +
VASILE BĂRBAT + IOAN BĂRBAT IRIMIE GHINDEA
NICOLAE SILEA NICOLAE BOGDĂNEL IOAN GRECU +
ARON GHINDEA + IACOB VOILA DUMITRU GRECU +
NICOLAE VERNEA ION BĂRBAT GHEORGHE GRECU
NICOLAE MUNTEAN GHEORGHE BĂRBAT + Cei cu cruce au fost juni".
1 94 1 - 1 945
Înv. Maior NICOLAE BURSU DUMITRU STOICA + VASILE CÂRJĂ +
GHEORGHE PANDREA + FILARET VOILA + DUMITRU PINTEA
VICTOR PURECE + NICOLAE BĂRBAT + SPIRIDON PINTEA +
IOAN HOAJA + NICOLAE FLENCHEA + DIONISIE SILEA +
GHEORGHE HOAJA + GHEORGHE BĂRBAT + OCTAVIAN COLCERIU
Sub eroi este scrisă strofa din motto.

Lateral dreapta, către „portiţă", este sculptat vibrantul epitaf:
O lacrimă, o floare,
O duioasă clipă
De aducere aminte
Pentru eroii satului
Căzuţi pe câmpul de luptă.
Pe spatele monumentului sunt scrise următoarele rânduri:
EROUL E SFÂNT
PE CEA LUME.
Mângâiaţi-vă dragilor mame,
Pentru ţară mi-am dat viaţa toată.
Mângâie-te iubitul meu tată şi frate.
Iar voi iubiţi călători,
Copilaşi, fete şi feciori
Pe lângă necazuri şi nevoi
Slăviţi pe-ai voştri eroi.
VAD
„VEŞNICĂ AMINTIRE CELOR CE AU LUPTAT

NEPRIHĂNIŢI SENINI PÂNĂ LA MOARTE CĂCI DIN
ADÂNCURILE BUNULUI PĂMÂNT IUBIREA
NV ÂRTE LUMEA MAI DEPARTE.
Ioan Alexandru"
- inscripţia de pe obelisc -
Aşezare daco-romană (aici s-a descoperit o
fibulă) şi atestată documentar de hrisoavele din
1 372, ale lui Vlaicu Vodă, precum şi cele din 1 4 1 7,
ale domnitorului M ircea cel Bătrân - hrisoave în
care „Vadul Şercăii" era dăruit în proprietate fa
miliilor Borcea şi Călin din satul Vad - localitatea
este faimoasă şi prin vecinătatea ei cu „Poiana Nar
ciselor" din Dumbrava Vadului, rezervaţie şi monu
ment al naturii, atât al Ţării Făgăraşului, cât şi naţional.
Dar o faimă deosebită i-au adus Vadului nenumăraţii Martiri şi Eroi
„„.CE AU LUPTAT NEPRIHĂNIŢI SENIN PÂNĂ LA MOARTE„. " eter
nizaţi în cuvintele tulburătoare ale poetului Ioan Alexandru, cuvinte dăltuite pe
placa din mannură albă de pe obeliscul cu cruce treflată din centrul satului, ridi
cat vis-a-vis de Căminul cultural, în intersecţia drumurilor spre Şercaia şi Ohaba.
Construit din beton armat mozaicat, înalt de 2,5 metri, obeliscul este
alcătuit din soclu, piedestal, corpul cu două colonete şi boltă, iar în terminal
crucea treflată cu o crnciuliţă între braţe. Acoperişul, cu o cruce metalică în
terminal este din tablă şi se sprijină pe patru stâlpi împrejmuiţi cu un grilaj
metalic, uniţi, sus, cu arcade metalice decorative.
Între colonete este montată o placă din marmură albă pe care este scrisă
cugetarea poetică din motto, precum şi cuvintele: „RIDICA TĂ ÎN ANUL 1 990".
*
* *
La câteva zeci de metri de intersecţie se înalţă maiestuoasa biserică ce

poartă hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". Zidită din 98.000 de
cărămizi, biserica adăposteşte, pe lângă nepreţuitele tablouri şi obiecte de cult
ortodox, şi un ansamblu de plăci din marmură albă, în formă de cruce, montate în
1 966 pe peretele din dreapta al tindei unde sunt înscirşi eroii satului:
"EROII
Patriei căzuţi pe câmpurile de luptă
1 9 14-1 9 1 8
Gh. I . Borcea Gh. I. Oltean Gh. G. Popa

l.G. Cosgărea l.L.Moram I.Şt. Bolog
Sn. S. Boem Val. T. Cocişiu Vr. G. Langa
I.I. Dăneţ Ih. I. Vulcan N.I. Urian
Am. I. Păsăraru 1.M. Gavrilă An. I. Cosgărea
Ib. S. Boem Gh. G. Moldovan M-fan Cosgărea
l.G. Popa S. Iminovici D-tm Cânpeanu
l.N. Strâmbu l.G. Vulvară I. G. Cosgărea
Sn. N. Urian lb.I Ghircoiaş T.N. Popa
CI. I. Strâmbu I.I. Vomica l.G. Boldiş
Val. I. Bolog St. N. Damian Lt.
1 9 1 4-1 9 1 8 Răniţi pe front, decedaţi acasă: Din alte cauze:

R.N. Urian I.I. Popa Gh. V. Boldiş O.I. Cocişiu
Sim. Cosgărea Val. M . Marian Siv. V. Langa Gh. Gh. Chiujdea
Gh. P. Munteanu Sim. Dăneţ M. Moraru
N. Cosgărea
I.I. Strâmbu
N. Strâmbu
Gh. I. Moraru
1 939- 1 945
R. R. Raica Gh. I . Popa C.G. Păsăraru
I . I . Boeru I.G. Perşinaru I.P. Cosgărea
E. G. Cosgărea I.I. Păsăraru V.N. Băcilă
Gh. I . Cucu I.I. Moldovan Gh. N. Boeru
N. N. Răchier Nic. Moldovan -Lt. Ştefan Damian
ÎNTRU VEŞNICA AMINTIRE
Oct. 1 966
Din iniţiativa pr. Vuţă Grigore
ajutat de Borcea Şt. Ştefan".
În partea de jos a plăcilor, întregind forma de cruce, se află o placă din
marmură albă pe care este menţionat doctorul Augustin Bunea ( 1 857- 1 909), ca
nonic şi istoric, membru al Academiei Române, „stejar din Dumbrava Vadului".
VÂLCEA
În toamna anului 1 999, Vâlcea era o localitate fără biserică, fără cimitir,
fără însemne memoriale.
VENEŢIA DE JOS
„Avem o mândră ţară

Prin timpi de jale- amară
Strămoşii se luptară
S-o scape de stăpâni.
Azi singuri noi, românii
Suntem în ea stăpânii
Sus inima români!„. "
(George Coşbuc,
„Sus inima")
Monumentul Eroilor din Veneţia de Jos
a fost înălţat în mij locul satului, la intersecţia
şoselei Făgăraş - Rupea cu drumul comunal spre
Veneţia de Sus.
Conceput de învăţătorul Nicolae Stoica, ofiţer-veteran de război,

monumentul a fost executat sub coordonarea inginerilor Marian Neamţu şi
Alexandru Hotăran. Construit pe un soclu în trei trepte, cu baza de 3,8x3,8 metri,
are un piedestal scund, două blocuri paralelipipedice suprapuse, pe care sunt
montate plăcile cu eroii localităţii, iar în terminal un trunchi de piramidă cu o
cruce în basorelief şi cu simbolurile militare - două puşti cu baionete încrucişate
şi o ramură de laur - sub care sunt dăltuite cuvintele: „ÎN AMINTIREA EROILOR
DIN VENEŢIA DE JOS". Înălţimea totală este de 5,0 metri. Împrejmuirea - grilaj
din fier forjat. Întreg ansamblul monumental este placat cu marmură albă.
A fost dezvelit şi sfinţit într-o duminică de iunie a anului 1 996 în cadrul
unui ceremonial militar-religios care s-a încheiat cu montajul literar-muzical
„Glorie eternă eroilor neamului"
Inscripţiile de pe monument sunt următoarele:
- pe blocul de la bază, faţă
CLOCOŢAN NICOLAE PĂTRUŢ IOAN STOICA GH. BURDULAŞ
COMĂNICIU ALEXANDRU PĂTRUŢ NICOLAE STOICA GH. GHIŢIŞOR
COMĂNICIU N. TEI PENCIU GHEORGHE STOICA IOAN
COMĂNICIU N. BĂDILĂ PENCIU IOAN STOICA IONICĂ
CORNEA GH. IOAN PENCIU NICOLAE STOICA N. DILEA
CORNEA I. IOAN POPENECIU GHEORGHE STOICA N. MOCANU
CORNEA IOAN POPENECIU IOAN STOICA VICTOR
COSTEA CORNEL POPENECIU NICOLAE STOICA SAMOILĂ
COSTEA CANDIT ROZOREA DAVID STOICA TOADER
COSTEA GHEORGHE SASEBEŞ GHEORGHE BRÂNZAR GHEORGHE
COZAC IOAN STOICA CONSTANTIN EPURE IOAN" ;
ORZEA NICOLAE STOICA GH. FRENŢI
- pe blocul mijlociu, faţada dinspre şosea

„AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
BĂDILĂ I. ALEXANDRU GRANCEA l. ALEXANDRU STOICA I. GHEORGHE
BĂDILĂ P. EMIL MUNTEAN I. IOAN STOICA GH. GHEORGHE
BÂŢĂ G. TRAIAN PĂTRUŢ I. GHEORGHE STOICA GH. IOAN
BOIER G. AUREL PENCIU I CORNEL STOICA N. IONICĂ
COMĂNICIU I. DORIN PENCIU I. ALEXANDRU STOICA C. GHEORGHE
COMĂNICIU I. GHEORGHE STOICA I. AUREL TELEGARU I. TRAIAN"
FLOREA GH. NICOLAE STOICA GH. EUGEN
- lateral stânga
„RIDICAT DE FIII SATULUI ÎN ANULl 996.
Executat de firma S.C. AGRICIN S.R.L. RÂŞNOV".
La ridicarea monumentului, a cărui valoare a fost de 1 2 milioane lei, au
contribuit Stoica Nicolae-Dilea cu 2 milioane lei, Comănici Ioan cu 2 milioane
lei, veteranii de război şi alţi săteni din Veneţia de Jos.
VENEŢIA DE SUS
... O lege-avem străbună

Prin veacuri de furtună
Ea n-a putut s-apună
Strivită de păgâni.
Ne-a fost Cel Sfânt tărie
Şi-n veci o să ne fie!
Sus inima, români!
În cimitirul din curtea bisericii cu hramul
„Cuvioasa Paraschiva'', inginerul constructor
Constantin Cocea a înălţat un frumos
monument cu cruce, comandat de Eugen
Bobescu, fiu al satului, ajuns consilier patriarhal
şi preot la parohia„Sfinta Sofia" din Bucureşti.
Monumentul, din piatră de râu rostuită,
este de formă piramidală, are un soclu de beton
în două trepte, iar în terminal o cruce din
marmură albă cu braţele drepte. Construit pe o
fundaţie de beton, are o înălţime totală de 3,5
metri. Este împrejmuit cu ţevi de fier unite cu
lanţ cu zale mari. Pe faţada dinspre stradă sunt
montate plăcile de marmură albă cu eroii satului
şi cu inscripţiile memoriale, astfel:
- pe plăcile de sub cruce, stă scris cu litere negre „În memoria eroilor căzuţi pe
câmpul de luptă pentru apărarea patriei şi întregirea neamului
1 9 1 6-1 9 1 8
BOBOIA N. DUMITRU BOBOIA LAURENTE VENŢEL LINŢ. MAIER
OVESEA B. PETRU TELEAN NICOLAE CECLEA DUMITRU
BOBOIA I. PETRU BOBOIA M. TOMA SUBŢIREL IOAN
BUTUM GHEORGHE OVESEA SERAFIM SUBŢIREL ADAM
FILIP PETRU BUTUM ROMUL REBECA ADAM
BOBOIA ZAHIU URDEA IOAN REBECA PETRU
CRIPAS IOAN BOBOIA AMVROSIE REBECA C. ADAM
CLOCOŢAN NICOLAE BUTUM POMPILIU BUTUM GHEORGHE
URDEA I. GHEORGHE ROŞCA I. IOAN BABOIA I. GHEORGHE
HUDIŢEAN ILIE URDEA GHEORGHE
1 940-1 945
TELEAN S. VALERIU LUNG I. ADAM
HUDIŢEAN Z. GHEORGHE REBECA I. AUREL
HUDIŢEAN GH. IOAN BUTUM Z. IOAN
MOLDOVAN I. NICOLAE BUTUM L. PAVEL
BUTUM Z. GHEORGHE B UTUM T. CONSTANTIN
BUTUM AX. VASILE MAIER J. IONEL
GHEORGHE I. ŞERBAN BUTUM I. CORNEL";
- pe placa de marmură de la bază „RIDICAT DE FAMILIA PREOT BOBESCU

EUGEN 1 993".
În fiecare an, de Ziua Eroilor - a Înălţării la Ceruri a Mântuitorului,
precum şi la Ziua Armatei sau de 1 Decembrie - Ziua Naţională a Românilor, la
monument se ţin slujbe de pomenire a eroilor, se depun flori şi se desfăşoară
serbări şcolare cu programe artistice patriotice.
*
* *
. . . Oriunde punem astăzi piciorul în ţărână,
ea tremură organic, pe oase de martiri
şi iarba-mbracă talpa şi pietrele ne-ngână,
pământul ţării noastre e plin de amintiri. . .
(Adrian Păunescu,
„Colindul eroilor")
La poalele cimitirului parohial din Veneţia
de Sus se află o troiţă-cruce din stejar, frumos
împodobită cu sculpturi reprezentând motive
geometrice şi populare, şi având pe braţul central
pe Domnul nostru Iisus Hristos răstignit.
Înaltă de 3,5 metri, troiţa este încastrată
într-un soclu de beton, are acoperiş din tablă cu
cruciuliţe pe margini şi este împrejmuită cu un
grilaj din fier forjat . Pe partea dinspre stradă, sub
însemnele militare - casca şi săbiile încrucişate -,
sunt dăltuiţi „EROII DIN REZBOIUL MONDIAL
1 9 1 4- 1 9 1 8 . . . " (aceiaşi cu cei de pe monumentul de
piatră din curtea bisericii „Cuvioasa Paraschiva").
VICTORIA
Eroi au fost, eroi sunt încă

Şi-or fi în neamul românesc
Românii orişiunde cresc...
(Ioan Neniţescu
„Pui de lei")
Oraşul lui Opriş Dumitru - pădurarul a cărei colibă, spune legenda, a fost
prima locuinţă din vatra acestei aşezări -, este cea mai tânără localitate de la
poalele celui mai înalt vârf de munte din hotarul Ţării Făgăraşului şi al României
- masivul Moldoveanu, cu ai săi 2544 metri măsuraţi către înalturi.Denumit
cândva „oraşul fără arhive", a fost atestat documentar la 1 94 1 .
Astăzi, la 60 de ani de existenţă, oraşul

Victoria numără peste 1 1 .000 de locuitori, din
care 1 25 sunt veterani de război !
Lor, veteranilor, le este închinat un
foarte frumos monument aflat în Cimitirul
Eroilor de pe strada Chimiştilor, în capătul aleii
ce duce la intrarea în cimitirul orăşenesc. De
formă paralelipipedică, construit pe o fundaţie
din beton mozaicat de 2,0x2,0 metri şi un soclu
·
în trepte, monumentul este placat cu marmură
albă şi are în terminal o cruce treflată din inox,
realizând o înălţime totală de 3,5 metri. Este
împrejmuit cu patru stâlpi metalici mici uniţi cu
un lanţ subţire.
Pe faţada dinspre intrarea pe a cărei poartă din fier forjat este scris:
„GLORIE VETERANILOR DE RĂZBOI, OR. VICTORIA" sunt montate, la
bază, o placă din marmură albă pe care au fost sculptate două pistoale-mitralieră
încrucişate şi o ramură. de laur, la mijloc, o placă centrală, dublă, cu veteranii de
război, iar deasupra acestuia o lumânare din metal, cu iluminare electrică.
Pe placa centrală sunt scrise cu alb pe fond negru, următoarele:
„CINSTE VETERANILOR DE RĂZBOI
ALBĂCEANU I. GHEORGHE MAIER B. NICOLAE
ANACAI M . .V ASILE MARIN M. VASILE
BADEA S. NICOLAE MATEI M. DUMITRU
BALAŞ GH. VICTOR MITU V. TUDOR
BALDOVIN GH. VASILE MOGA A. V-LE
BANTAS T. VASILE MOISIN GHE. OCTAVIAN
BARICA I. IOAN MUŞAT M. GHE.
BOTH I. PAVEL NEAGOE GHE. GHE.
BOTEA M. C-TIN OLTEAN LIVIU
BORZEA S . ALEXANDRU OPRIŞ C. C-TIN
BURCĂ A PETRU OLARU D. IOAN
CHELARU A. D-TRU ONOFREI A. IOAN
CHIRAŞ M. MIHAI PRISECARU GH. MIHAI
CIUCU I. IOAN PATRON L. NICOLAE
CIUNGU I. VICTOR PĂTRU C-TIN. IOAN
CORSATEA GH. ILIE PATRICHI Z. GHE.
COMŞA I. IRONIM PEPTEA R. V-LE
COVESAN A. D-TRU POPA GH. ION
CRIŞAN I. IOSEF POPAN D. PARASCHIVA
CRUCERU M. MARIN POPOVICI V. GRIGORE
DASCĂLU I. SILVESTRU ROVINARU G. EUGEN
DĂUCEANU C. PARASCHIV ROVINARU G. VIRGIL
DOBRESCU V. NECULAE SCUTEA F. VALERIU
DRĂGHICI I. GHEORGHE SIU L. MILTIADE
DREŢCANU TEODOR SFECLIŞ M. D-TRU.
DRUGOCI GH. IOSIF SOCEA I. GHE.
EFTIMIE C. VASILE SONERIU D. NICOLAE

FLOARE I. VASILE SPĂTARU I. COSTICĂ
FRECIU A. GHEORGHE ŞTEFĂNESCU M. GHE.
FUCIU G. VICTOR STOIA N. NICOLAE
GANEA I. VICTOR STOICA F. IOAN
GHEORGHE N. SPIRIDON STOICA R. EMANOIL
GRANCEA M. VALERIU ŢIGLEANU I. ŞTEFAN
IONESCU F. D-TRU TOCARE V. D-TRU.
IUGA I. IOAN TOMŞA GHE. LIVIU
JURCOVAN VICTOR TRIFONOV H. TIBERIU
LUNGULEAC V. GHEORGHE UATU A. AUREL
LUPU P. LIVIU VĂTĂMANU P. NICOLAE
MĂCĂRĂSCU C. IOAN VECHIU GHE. GHE.
MACĂU I. TOMA VOINEA D. ALEXE"
Lateral stânga, către cimitir, este inscripţionat textul

,.ACEST MONUMENT A FOST RIDICA T PRIN CONTRIBUŢIA: PRIMĂRIA
OR. VICTORIA, S. C. VIROMET S.A., VETERANII DE RĂZBOI DIN ORAŞUL
VICTORIA 06.06. /996".
Pe partea din spate a monumentului, este aşezată o placă din marmură al
bă de 80x60 centimetri, cu epitaful„GLORIE ETERNĂ EROILOR NOŞTRI".
Lateral dreapta, către oraş, sunt trecuţi alţi 45 de veterani de război:
ALBU COSMA GIONEA ALEXANDRU PANTEA IOAN

ANTONESCU GHE. GROSU ŞTEFAN PIELMOŞ GHE.
ARSENE MIHAI GROVU IOAN POL AUREL
BĂEŞ ALEXANDRU GUŢU ALEXEI POP VASILE
BĂLAŞA VICTOR HÎLDAN NICOLAE RAŢĂ MIHAIL
BANDARICĂ CRISTACHE ILIESCU ŞTEFAN RILĂ IOAN
BĂRBIERU ILIE JOJON SIMION SAFflUC ANATOLIE
BLENDEA LEON LUPŞOR DĂNICĂ SÂRBU ŞTEFAN
BLENDEA NICOLAE LUPŞOR IOAN SPĂTARU VICTOR
CIOBANU SERAFIM MANOLE ZAMFIR ŞTEFĂNESCU MIRCEA
CIONTEA PRICOPIE MATEI COSTACHE STOIA NICOLAE
CISMAŞ GHE. MICLEA D-TRU. SUMA ILIE
CRISTIAN IOAN MICU D-TRU TUDOR EUGEN
DRĂGOI ALEXE MORARU DAN ŢĂRUŞ DECESLAV
GHERMAN IOAN NICOARĂ LIVIU VEVERIŢĂ TEODOR"
Sub coloana eroilor sunt dăltuite versurile unui veteran localnic, V

Grancea:
Apus de zi, apus de soare,
Apus de vieţi ce-ncet se sting,
Se pierde totu-n depărtare;
Rămân doar urme ce sefrâng.
Un alt poet, braşovean, autornl nemuritoarelor „Balade" - Şt. O. Iosif - a

fost mai optimist atunci când a dedicat tuturor veteranilor sprinţarele versuri ale
poeziei „Cucoarele":
Satu-i strâns în bătătură, Vin copiii-n fuga mare ,
Cântă, joacă, chefuieşte... Iese lumea-n drum grămadă,
Sună toba; plin dulapul Un moşneag ridică mâna
Se-nvârteşte. Să le vadă.
În văzduh e-atât albastru! Dă din cap, zâmbind clipeşte
În senin e-atâta soare! Şi îngână VETERANUL:
Înnegresc departe stoluri Le-oi mai apuca eu oare
De cocoare... Şi la anul? ...
Iar ecoul munţilor îi răspunde afirmativ: . . Şi Ia anul, şi Ia anul!
.
VIŞTEA DE JOS
"Satul Viştea de Jos este situat Într-o geografie monumentală. La

miazăzi, În depărtări, Munţii Făgăraşului, de o solemnitate princiară, iar la
miazănoapte Oltul, râul tutelar al ardelenilor. Satul Însuşi este aşezat pe o vale
Încântătoare, numită Valea Izinelor, adică a zânelor. . . De la munţi, viştenii au
Învăţat dârzenia, mândria, cutezanţa de a privi În sus, spre stele şi spre
Dumnezeu. De la Olt au deprins ideea că trecerea prin această lume e mai
frumoasă, e mai poetică, atunci când e Însoţită de murmurul doinelor. . " (din .
volumul " Românii de pe Valea Izinelor" de profesor Ion Funariu , Florentin

Olteanu, Carmina Şica şi Liviu Ioan)
La o asemenea descriere, care înnobilează şi încântă sufletul şi cugetul
oricărui cititor, nu mai poate fi adăugat nici un comentariu. Este fascinantă !
*
* *
Pe D.N. l , la kilometrul 255+05 1 , în intersecţia cu drumul comunal spre
halta C.F.R.Viştea, străjuit de un pâlc de conifere şi castani, se află un Complex
monumental al Eroilor.
Primul monument a fost ridicat în anul 1 924. Construit din beton, înalt de
4,5 metri, este alcătuit din soclul în trepte, două module-piedestal, două trunchiuri
de piramidă şi crucea treflată.
Faţadele sunt frumos decorate cu ramuri de laur, eşarfe cu cmcun,
diverse caneluri şi colonete sculptate de M. Orlici.
LĂUDAŢI-L, CĂ E MARE DUMNEZEU,
C' A' NTREGIT CU BRAŢUL TARE
PE ROMÂNI, POPORUL SĂU.
Alte inscripţii, epitafuri şi nume de martiri şi

eroi, ocupă toate suprafeţele monumentului. Astfel,
pe faţada dinspre şosea scrie: „ Vecinică pomenire
mucenicilor Octavian Bârsan, absolvent al
Teologiei din Sibiu, Joan Boldean învăţător, Zosim
Da/ea primar. În acest loc osândiţi, şi omorâţi la
Gătaţi 28 august 1 916 de jandarmii maghiari, căci
au slujit armatelor Române desrobitoare de fraţi.
Ucişi barbariceşte, până în ziua de azi nu se ştie
unde zac osemintele schinjuitelor lor trupuri ".
Pe spate, către calea ferată, între două colonete
superioare, este tăcută menţiunea „Cu Cheltuiala
Băncii Olteana Şi a Cooperativei Ţara Oltuiui. De
la Hristos 1 924 ani ".
Dedesubt, sunt dăltuite şi înscrise cu bronz auriu
numele unor eroi ai localităţii din Primul Război
Mondial:
„Simion Ţarog Laurian Stanciu
Vasile Oltean Gheorghe Stanislav
Nicolae Borzea Nicolae Dancu
Grigore Borzea Niculiţă Corniza
Gheorghe Ţarog Niţă Sintireag".
Vasile Şandru
Lateral stânga, jos:
„Pe frontul Sârbesc Pe frontul Italian
Dumitru D. Stanciu Nicolae Ţarog
Irimie Ghindea Ioan V. Cârje
Vasile Grapă Iovu Neagoe
Dumitru Ilisie Emil Grecu
Irimie Drăghiciu. Gheorghe Corniza
Gheorghe Ivan"
La 1 iunie 1 923, primarul Dionisie Stancu şi notarul C. Făgărăşanu

raportau şi alţi morţi şi dispăruţi. Din cei netrecuţi pe monument: Borzea
Dumitru, Şintireag Neculaie, Patron Nicolae, Şintirea Ion.
LATERAL DREAPTA, SUS:
„Moartea Pentru libertate a opt sute de mii de fraţi. Să-ţi plece genunchii
Pentru recunoştinţă şi să-ţi crească Române Simţul iubirii de patrie Până la
Jertfa de tine însuţi "
Lateral dreapta, jos:

„Prinos de recunoştinţă Voluntarului Emil Petrişor. Mort la Petroşani 23 maiu
I 9 I 9. Sergent în armatele desrobitoare. Paznic al ordinei .
Morţi sub steag străin dar cu inima Arzând pentru întregirea neamţ.tiui, pefrontul
rusesc: Tache Borzea, Emil Ţarog, Cristache Şiofariu, Nicolae Av. Borzea ".
În vara anului 2000, erau în curs de definitivare lucrările la cel de-al
doilea monument, la Memorialul Eroilor şi la Arcadele Istoriei.
*
* *
PRIBEA G ÎN TINEREŢE
EROU LA PLEVNA
OSTAŞ MERITUOS
ODICHNEŞTE ÎN PĂMÂNTUL
IUBIT AL SATULUI NATAL
LT - COLONEL
DUMITRU STANCIU
NĂSCUT I 5 A UGUST I 850
MORT LA FOCŞANI
5 MARTIE I 929
- inscripţia de pe obelisc -
Ridicat de obştea satului Viştea de Jos în

memoria fiului său, obeliscul se află în
cimitirul din curtea bisericii cu hramul
„Arhanghelii Mihail şi Gavril". Construit
din beton, are o înălţime de 3,5 metri.
Prezintă un aspect estetic modest, cu o
cruce dăltuită în partea de sus a trunchiului
piramidal şi cu epitaful din motto, ambele
pe faţada dinspre stradă.
Obeliscul necesită a fi restaurat şi
încredinţat spre îngrij ire elevilor Şcolii
generale.
Note biografice: Dumitru Stanciu a avut o adolescenţă zbuciumată. La

vârsta de 20 ani, în ajunul sărbătorii de Crăciun a anului 1 870, a trecut munţii în
Ţara Românească şi s-a înrolat în armata română. Avansat caporal la 1 5 iulie
1 87 1 , şi sergent la 1 5 ianuarie 1 872, s-a evidenţiat prin capacitatea şi
cunoştinţele sale şi a fost trimis ca elev la Şcoala Militară de Ofiţeri din
Bucureşti. La 24 ianuarie 1 874, a fost avansat sublocotenent şi repartizat la
Regimentul 8 Infanterie de Linie, comandat de legendarul căpitan Mircea Valter
Mărăcineanu. A participat cu compania a 4-a la asaltul din 30 august 1 877,
asupra redutei Griviţa-2 din 6 septembrie, unde a fost şi rănit. După însănătoşire a
revenit pe front, avansat locotenent la 1 6 octombrie 1 877 şi mutat la Regimentul
I O Dorobanţi cu care a participat la luptele de la Rahova. Pentru faptele sale de

bravură, Dumitru Stanciu a fost decorat cu ordinul „Steaua României" în grad de
Cavaler, cu „Virtutea Militară" de aur şi cu medaliile „Trecerea Dunării" şi
„Apărătorilor Independentei".
(colonel dr. Florian Tucă, Mircea Cociu, Dr. F. Chirea, „Bărbaţi ai
datoriei 1 877 - 1 878. Mic dicţionar", paginile 243-244)
La atacurile de la Griviţa- I , Griviţa-2 şi Rahova, a participat şi un alt fiu
al Viştei de Jos, soldatul Gheorghe Borzea. Născut în 1 85 1 , a fost oficiant la
cancelaria avocatului I. Roman, din Făgăraş. În noaptea de 9/ 1 0 mai 1 877,
împreună cu alţi cinci făgărăşeni, a trecut graniţa, înrolându-se în Regimentul 2
Infanterie de Linie, aflat în cantonament la Băileşti. La 30 de ani după cucerirea
independenţei de stat a României, în 1 907, s-a întâlnit la Bucureşti cu foştii săi
camarazi de front. A murit la 1 2 mai 1 9 1 1 , în satul natal, Viştea de Jos.
(Barbu B. Berceanu, „Precizări în legătură cu voluntarii transilvăneni",
paginile 1 1 72- 1 1 73; „Bărbaţi ai datoriei 1 877-1 878", pagina 25).
*
* *
Damaschin Radu Popa şi Ioan Popovici, ambii din Viştea, au trecut şi ei
munţii prin zona Breaza, în noaptea de 2/3 iunie 1 877, împreună cu alţi 1 3
voluntari. Ajunşi la Bucureşti, au fost înrolaţi în unităţi combatante ale Armatei
Române, fiind sprijiniţi în acţiunea lor de Teofil Frâncu, un cunoscut luptător
pentru cauza unităţii naţionale a românilor.
*
* *
Un martir al satului Viştea de Jos, nemenţionat pe monumentul de la
şosea, a fost Neagoe Baziliu-Vasile. Despre tragedia acestuia şi a soţiei sale,
Maria, a relatat o nepoată pe nume Virginia Borzea, din Viştea de Jos nr. 2 1 , într
o scrisoare trimisă Consiliului Judeţean Braşov al Asociaţiei „CUL TUL
EROILOR". Din conţinutul scrisorii reiese că Neagoe Baziliu-Vasile s-a născut în
Viştea de Jos, în anul 1 873. A fost primarul comunei timp de 1 4 ani.
La sosirea trupelor române eliberatoare, în 1 9 1 6, el a arborat Tricolorul, a
strâns pe localnicii români din sat şi împreună au jucat „Hora Unirii". După
retragerea românească de la Porumbacu de Jos şi revenirea autorităţiilor austro
ungare pe aceste meleaguri, primarul şi ceilalţi români au fost pârâţi de o evreică
din sat. Neagoe Baziliu-Vasile a fost arestat de jandarmii unguri, legat de coada
unui cal şi târât până în Valea Corbu, unde a fost torturat. Condamnat pentru
românismul său, a fost întemniţat la închisoarea de la Cluj. ,,A murit în 1 918,
înainte de înfăptuirea României Mari şi nici în ziua de azi nu se ştie unde îi zac
osemintele. De durere, soţia sa şi-a pierdut minţile şi s-a sfârşit" - a încheiat
scrisoarea Virginia Borzea.
*
* *
Î n cel de-al doilea război mondial, alţi fii ai Viştei de Jos au căzut pe
câmpurile de onoare. Printre ei s-au numărat:
• maiorul Bratu Ionică, născut la Tilişca Sibiului, căsătorit în Viştea de Jos,
având un copil; a murit în 1 945, în munţii Tatra;
• sublocotenentul Borzea Gheorghe Dumitru, învăţător, născut la 25 iulie 1 9 14,
în Viştea de Jos, domniciliat în Breaza, căsătorit, având un copil; a murit în
1 944, în luptele de la laşi;
• sublocotenentul Şofariu Vasile, inginer, necăsătorit, din Regimentul 3
Grăniceri, mort în 1 944, în Valea Lupului,laşi;
• sergentul cu termen redus Grama Valeriu, învăţător, necăsătorit, din
Regimentul 3 Grăniceri, mort în august 1 944 în Valea Lupului;
• caporalul Pătraşcu Gheorghe Nicolae, născut în 1 9 1 2, căsătorit, mort în 1 944,
tot în luptele din Valea Lupului; în acelaşi infern a murit şi fratele său,
caporalul Pătraşcu Gh. Vasile;
• soldatul Corniza Nicolae, necăsătorit, din Regimentul 3 Grăniceri, a murit în
1 945, în munţii Tatra;
• Neagoe Leon Alexandru, necăsătorit, tot din Regimentul 3 Grăniceri, a murit
pe frontul din Răsărit;
• Stanciu Lucian - (fără date);
• Şandru Gheorghe, subinginer silvic, născut în 1 9 1 5, căsătorit, din Regimentul
3 Grăniceri, a murit în 1 945, în munţii Tatra;
• soldatul Ţarog Virgil (tata Grapă Gheorghe), necăsătorit, din Regimentul 3
Grăniceri, mort în 1 945, în munţii Tatra.
Lor şi altor eroi din Războiul Reîntregirii Neamului Românesc, li s-a închinat,
prin grija profesorului Gheorghe Borzea - sponsor, şi a veteranilor de război, cel
de-al doilea monument din complexul monumental din marginea de Vest a
localităţii Viştea de Jos.
*
* *
Unul dintre veteranii de război despre ale cărui fapte de arme s-a scris în
lucrările „Bărbaţi ai datoriei" şi „Drum lung bătut de gloanţe'', a fost fruntaşul
Cristian Ioan.
S-a născut la 1 5 octombrie 1 923, în Viştea de Jos. Î n vara anului 1 944, a
fost încorporat şi repartizat în Escadronul 3 Vânători Călări al Diviziei 3 Munte.
S-a evidenţiat în luptele de pe valea Crişului Negru, de la Oradea şi apoi în cele
de pe teritoriul Ungariei,
Î n ziua de 20 noiembrie 1 944, plutonul său a primit ordin să atace şi să
cucerească o parte a cartierelor de sud ale oraşului Miskolc. Fruntaşul Cristian
Ioan şi camarazii săi au fost întâmpinaţi cu foc de arme automate şi de
aruncătoare dintr-un grup de case izolate, situate la circa 300 de metri de
marginea sudică a localităţii. Dând dovadă de un mare curaj, ostaşii români s-au
apropiat sub 50 de metri de poziţia inamicului. Tovarăşii de luptă ai fruntaşului
au început să cadă rând pe rând. Sfidând moartea, Cristian Ioan a continuat să se
apropie târâş, ferit de privirile duşmanului, şi să deschidă un foc puternic, prin
surprindere, asupra trăgătorilor inamici, silindu-i să se retragă. Punând stăpânire

pe grupul de case, ostaşul român a permis înaintarea plutonului său.
Pentru eroismul dovedit, pentru faptele de arme săvârşite de-a lungul
bătăliilor la care a participat până la sfârşitul războiului, Cristian Ioan a fost
decorat cu „Virtutea Militară" clasa a II-a.
A murit pe 17 septembrie 1 962, la Braşov.
VIŞTEA DE SUS
...Puneţiflori cu duioşie
Pe-al vitejilor mormânt!
Vărsaţi lacrimi cu mândrie
Pentru cei ce nu mai sunt!
(C.C. Aslan,
„La ostaşii români")
Î n mijlocul intersecţiei de lângă

biserică, se află o veche, dar încă
frumoasă troiţă a eroilor satului jertfiţi
în Războiul Întregirii.
Construită de meşterul lemnar
Popa Ioan, în 1 937, troiţa are
înălţimea de 3,0 metri şi este alcătuită
dintr-un soclu de beton, un braţ
principal - consolidat, jos, cu fier
comier şi tiranţi -, două cruci laterale
şi un acoperiş din tablă zincată. Troiţa
este împrejmuită cu un grilaj din fier
forjat de l ,5 x l ,5 m.
Pe ambele feţe ale elementului central, sunt dăltuite numele eroilor ş1
inscripţia votivă, astfel: pe partea dinspre şosea:
„ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PE CÂMPUL DE ONOARE
1 9 1 6- 1 9 1 8
G.D. POPA I.I. SĂRSAMĂ I.A. FUCIU
I.I. NASIA S.V. CIORA N.l. DRAGOMIR
T.V. BÂRSAN I.I. GORA l.C. BARB
M.N. BUCELEA PREOT N. PEICU l.N. CRISTEA
V.G. BARB l.D. LUPŞOR l.C. LUPŞOR
C.C. LUPŞOR N.l. V ÂRSOCEA A. IANCU
I.P. SĂRSAMĂ N.C. V ÂRSOCEA I. CIUTA.
N.C. PUŞCĂ C. ŞTEFAN
I.C. STOICA N.A. FUCIU 1 937".
- pe partea dinspre biserică, pe spate

,,ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PE CÂMPUL DE ONOARE
1 9 1 6-1 9 1 8
LV. DRAGOMIR P.P. STOICA V.I. BONTESCU
P.P. DRAGOMIR F.I. BUCELEA A.A. PUŞCĂ
I.I. STERMIN M.PR. CLONŢEA G. LUPŞOR
S.l. DRAGOMIR C.N-LAE CORA GH. VULCU
1.N. DRAGOMIR NICOLAE CORA I. HĂRĂ BALĂ
PR.ION DAN G.C. CLONŢEA I. STERMIN
D.G. MANCIU I.G. TABĂRĂ N. STERMIN
I.I. ŞERBAN I.I. BONTESCU H. STERMIN";
*
* *
. . . De ziua ta pusesem flori pe masă,
Flori multe, ca-n toţi anii, ştii,
Dar tu lipseai şi trist era în casă
Şi mă-ntrebam mereu:
Când ai să vii, tăticule?
Vezi, să ne scrii!. . .
Mi-a spus mămica azi, ca niciodată,
Că mâine dimineaţă de cu zori,
Mergem la cimitir cu toţii;
Să-mi spui tu, tată, cui ducem noi acolo flori?
Să ne scrii tăticule, când ai să viii
(Floarea Stanciu - fiică de erou,
„Să vii tăticule drag! ")
În curtea bisericii, lângă gardul de la şosea, a fost înălţată, după Revoluţia

din Decembrie ' 89, o troiţă în memoria eroilor din Războiul Reîntregirii
Neamului Românesc. Înaltă de 4.5 metri, din lemn de esenţă tare, încastrată într-o
fundaţie de beton, troiţa este alcătuită din crucea propriuzisă - consolidată, jos, cu
eclise metalice - şi acoperişul din şindrilă.
Pe braţele crucii este fixat un panou cu chipul Domnului nostru I isus
Hristos şi al Maicii Domnului, sub care este montată o placă din marmură albă, în
ramă de lemn, pe care sunt scrise cu bronz auriu numele şi inscripţia „Eroii căzuţi
în al I I-iea război mondial.
Ioan V. Fuciu Moise Popa Vasile Cojocaru
Ioan M. Polmolea Eugen I. Stermin Niculaie Stoica
Neculae M. Polmolea Ioan Lupşor Aurel Clonţea
Ilarie I. Polmolea Ioan C. Vulcu Gh. Boantă
Pricopie Popa Neculaie Stermin Ioan Cojocaru
Aurel Fuciu Aurel Stermin Ioan Z. Peicu
Ioan N. Şerban Ioan A. Lupu
Traian Fulga Vasile Clonţea Valeriu Boantă - dec. 1 989"
VIŞTIŞOARA
Cătun, din 1 956, al satului Viştea de Sus, localitatea nu are monument,

troiţă ori însemne de eroi.
În sat, a domiciliat soldatul Lungu Adam, născut la 4 septembrie 1 92 1 , în
Sebeş-Făgăraş, căsătorit, având un copil. Ostaşul a fost dat dispărut din ·
Batalionul 8 Vânători, la 1 3 februarie 1 943; alte date nu sunt.
VOILA
Străvechea aşezare dacică de pe malul stâng al anticului Alutus, „marele

sat Voila" - cum îl prezena Nicolae Iorga în „Însemnările" sale - localitatea, cu
martiri şi cu jertfiţi în cele două războaie mondiale, nu avea, în toamna anului
1 999, un monument al eroilor săi !
Doar în cimitirul bisericii un semn de căpătâi din gresie aminteşte că
„Aici odihneşte GEORGE OPREA, moarte de erou, născut în anul 1 893, răp. 1 9 1 5,
mort în război, jalnica familie".
Stimă ţie, jalnică familie de erou!
De asemenea, în faţa Primăriei a fost înălţată, după Revoluţie, o troiţă din
lemn masiv de culoare galbenă, înaltă de 4,0 metri, pe care este scris, sub Iisus
·Hristos şi Maica Domnului, aforismul din motto şi i11scripţia votivă „ACEASTĂ
TROIŢĂ S-A RIDICAT ÎN MEMORIA CELOR CE ŞI-AU JERTFIT VIAŢA ÎN
REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1 989 PENTRU ELIBERAREA POPORULUI
ROMÂN DE SUB DICTATURA REGIMULUI COMUNIST-CEAUŞIST. NU V Ă
VOM UITA NICIODATĂ !"
Frumos gest al unor suflete cu respect faţă de cei jertfiţi !
Istoria, uneori zbuciumată, a acestei localităţi, a fost scrisă, cu deosebire
în secolul XX, cu sângele atâtor voileni ce s-au sacrificat pentru cauza
românismului, a întregirii şi reîntregirii Neamului şi Ţării Româneşti.
Unul dintre ei a fost Iacob Gabor, primarul-martir al satuluiVoila,
împuşcat mişeleşte de jandarmii unguri, la retragerea lor din 1 9 1 6, pe hotarul
fostei comune Galaţi-Făgăraş.
(Ioan Vlad, „Braşovul şi Marea Unire'', pagina 1 02)
Au fost apoi cei căzuţi eroic pe diferite câmpuri de luptă ale primului
război mondial:
- elev plutonier Victor Şerban, mort la Budapesta, în 1 9 1 8;
- elev sergent Ion Gabor, mort la Stanislaw - Polonia, în 1 9 1 6;
- elev sergent Alexandru Şerban, mort în Bucovina, în 1 9 1 7;
- caporal Gheorghe Fărcaş, mort la Şipoteni - Moldova;
- caporal Alexandru Gabor, mort la Palanka - Galiţia, în 1 9 14;
- caporal Dănilă ltu, mort în Rusia, în 1 9 1 5;
- caporal Dănilă Şerban, mort în Galiţia, în 1 9 1 4;
- soldat Vasile Aron, mort în anul 1 9 1 8 ;
- soldat Nicolae Bărtuş (Beutuş), mort la Piave - Italia, în 1 9 1 7;
- soldat Ion Cadar, mort în Italia, în 1 9 1 8;

- soldat Ion Catona, mort acasă la Voila, în 1 922 „după grele suferinţe ";
- soldat Dănilă Gabor, mort la Boronavice, în 1 9 1 6:
- soldat Ion Gabor, mort acasă în 1 92 1 , „în urma rănilor de pe front";
- soldat Zenovie Gabor, mort la Cucuteni - Moldova, în 1 9 1 7 ;
- soldat Zevedei Gabor, mort la Gârbola - Bucovina, în 1 9 1 6;
- soldat Ion ltu, mort în Taniket - Asia Centrală, în anul 1 9 1 7, „prizonier la mşi";
- soldat Nicolae Ivan, mort la Palanka, în 1 9 1 5 ;
- soldat Ion Maier, mort la Prut-Moldova, în 1 9 1 6;
- soldat Gheorghe Maian, mort la Oituz, în 1 9 1 7;
- Niculiciu Ioan, dispărut 1 9 1 4-1 9 1 8 (fără date);
- Opriş Ioan, dispărut 1 9 1 4-1 9 1 8 (fără date);
- soldat Gheorghe Oprea, mort în Polonia, în 1 9 1 5 ;
- Oprea, mort în 1 9 1 7 (fără date);
- soldat Samoilă Opriş, mort în comuna Strunga - Neamţ;
- soldat Vasile Şerban, mort în Galiţia, în 1 9 1 6;
- Gheorghe Şerban, dispărut 1 9 1 4- 1 9 1 8 (fără date);
- Andreiu Ştefan, dispărut 1 9 14-1 9 1 8 (fără date);
- Dănilă Şuteu, dispărut 1 9 1 4- 1 9 1 8 (fără date).
(Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Braşov, dosar nr. 44/1 923 aJ
Prefecturii Făgăraş, tabel Voila din 27 iunie 1 923).
Nu în ultimul rând, au fost cei care s-au jertfit pe fronturile din Est şi din
Vest, visând la o Românie Mare, Eminesciană, „de la Nistru pân-la Tisa":
• maior Victor Pop, mort la Hron-Cehoslovacia, în 1 945, în ultima zi de război ! ;
• caporal Bucur Gheorghe Niculae, născut l a 6 decembrie 1 929, în Voila,
necăsătorit, din Regimentul 23 Infanterie, mort la 24 aprilie 1 944, în Crimeea
(fişa 1.0.V.R. nr. I O);
• caporal cu termen redus Dobrin Ioan Ioan, născut la 8 octombrie 1 9 1 6,
necăsătorit, din Batalionul 20 Pioneri/Regimentul 6 Pioneri, căzut în 1 943
(mort sau dispărut) în Rusia;
• fruntaş Gorun Nicolae Nicolae, născut la 1 3 ianuarie 1 9 1 6, necăsătorit, din
Batalionul 1 1 Vânători de Munte, mort la 1 5 mai 1 943, înpuşcat pe timpul
luptelor din Neborkaiovskaia - Caucazia (fişa nr. 7);
• soldat Ciungu Gheorghe, căsătorit, având un copil, fost în Divizia „Tudor
Vladimirescu", mort la 28 ianuarie 1 945 ;
• Gabor Ion, dispărut în Rusia;
• Gabor Nicolae, dispărut în Rusia;
• Gorun Ion, dispărut în Rusia;
• soldat Opriş Gavrilă Vasile, născut în 14 august 1 9 1 2, necăsătorit, din
Batalionul 1 2 Vânători de Munte, dispărut la 1 7 mai 1 944, „la evacuarea
Crimeei" (fişa nr.9);
• soldat Opriş Maria Ioan, născut la 1 3 aprilie 1 920, necăsătorit, din Regimentul
8 Dorobanţi, dispărut în luptele din 1 9-26 noiembrie 1 942 de la Cotu Donului
(fişa nr.3);
• soldat Pavelescu Gheorghe, născut la 1 5 mai 1 9 1 5 în Aninoasa, Muscel,

domiciliat şi căsătorit în Voila, având doi copii, fost în Regimentul 1 O
Călăraşi, dispărut în luptele de la Cotu Donului (fişa nr.4);
• soldat Rosalim Mihaiu Dănilă, născut în anul 1 9 1 8 (contigent 1 940),
necăsătorit, din Regimentul 1 0 Călăraşi, dispărut în Cotu Donului (fişa nr.6);
• soldat Rosalim Mihaiu Mihaiu, născut la 2 decembrie 1 9 1 5, din Batalionul 22
Vânători de Munte, „mort prin împuşcare pe câmpul de luptă", la 4 mai 1 943,
în Nijne Bacomskaia - Caucaz (fişa nr.5);
• soldat Şerban Dănilă Alexandru, născut la 27 iunie 1 905, căsătorit, având
patru copii, fost în Batalionul 23 Vânători, mort la 1 8 ianuarie 1 942, în
Sevastopol, Crimeea(fişa nr. I );
• soldat Şerban Dănilă Dănilă, născuz în 5 februarie 1 9 1 O, căsătorit, având doi
copii, fost în Batalionul 54 Transmisiuni, mort „lovit de schije" la 1 2
noiembrie 1 942, în Marozonskaia (fişa nr.2).
(dosar nr. 4/1 942-1 948 Primăria Voila, fişe de recesământ l.V.O.R. întocmite
de Strezu Vichente şi Sohol R.)
Urmaşii-urmaşilor acestor martiri şi eroi se vor fi gândit, poate, să le
ridice un monument pentru amintirea şi pomenirea lor veşnică. Altfel...
„OMULE! GÂNDEŞTE-TE CĂ ŞI TU VEI MURI !"
VOIVODENI
.. Acolo, pe valea cu albe sclipiri

De râuri şi câmpuri mănoase,
Şi unde sub brazde, cu reci tresăriri,
Ne chiamă străbunele oase; . . .
În ţara în care din nou fu bătut
Pe cruce Hristos şi cuvântul
Durerei pe buzele lui a stat mut,
În /eagănu 'n care lumina-am văzut,
Acolo ne fie mormântul!
„Chemare")
.
În mijlocul localităţii, pe hotarul Voivo-

denilor Mari, la intersecţia către Voivodenii
Mici, se află o troiţă-cruce din lemn masiv, înaltă
de 4,0 metri, cu un acoperământ din tablă
zincată. Încastrată într-o mică fundaţie de beton
şi consolidată cu eclise metalice, troiţa este îm
prejmuită cu un gard metalic de formă triunghiu-
lară şi înconjurată cu zonă verde şi flori de câmp.
Pe ambele feţe ale tr01ţe1 este reprezentat emblematic Iisus Hristos

răstignit, având la picioare un tablou cu Maica Domnului. Sub tablou, este fixată
o placă albă pe care scrie cu litere negre:
„EROII NEAMULUI
1 9 1 4- 1 9 1 8
BICĂ GHEORGHE BOANTĂ AUREL MOGA ANDREI

BICĂ IOAN notar
- TRÂMBIŢAŞ VICTOR MOGA NICOLAE
BICĂ GHEORGHE ofiţer- TATO MIR A. ANDREI BICA VISARION
TIHĂNEA GHERASIM
1 94 1- 1 945
BICA VICTOR BICA IOAN LUP VALER

BICA NICOLAE CĂBUZ NICOLAE LUP VICHENTE
BICA NICOLAE CIUNGARA GHEORGHE (fraţi)
BICA GHEORGHE CIUNGARA AUREL TALABĂ IOAN
BICA MIHAI ILIE AUREL BICA AUREL"
(fraţi)
În partea din dreapta a uşii de la intrare în biserica cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului", este montată o placă, albă, pe care este scris cu
litere negre:
„ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI PE FRONT

1 9 1 4- 1 9 1 8
B ICA GHEORGHE TIHĂNEA GHERASIM MOGA NICOLAE

BICA VISARION TRÂMBIŢAŞ VICTOR MOGA ANDREI
TATOMIR ANDREI BOANTĂ AUREL
1 94 1 - 1 945
CIUNGARA GHEORGHE BICA GHEORGHE CIUNGARA AUREL

LUP VALER BICA IOAN ILIE AUREL
LUP VICHENTE BICA VICTOR BICA NICOLAE
CĂBUZ NICOLAE BICA NICOLAE TALABĂ IOAN
BICA MIHAI BICA AUREL".
La Arhivele Naţionale - Braşov, în dosarul nr.44/1 923 al Prefecturii Făgăraş,

există un tabel întocmit în 1 0- 1 1 august 1 923, de către notarul cercual din Pojorta,
cuprinzând morţii şi dispăruţii în primul război mondial din Voivodenii Mari:
- lt. Popi B. Gheorghe, mort în Rusia, în 1 9 1 7;
- soldat Bica Aldea Gheorghe, dispărut în Rusia, în 1 9 1 5;
- soldat Moga Nicolae, mort în Rusia, în 1 9 1 5 ;
- soldat Ponta (Bonta) Gheorghe, mort în Rusia, în 1 9 1 5 ;
- soldat Stoica Ioan, dispărut în Rusia, în 1 9 1 5;
- soldat Tatomir Andrei, dispărut în Rusia, în 1 9 1 5;

- soldat Trâmbiţaş Victor, mort în Italia, în 1 9 1 6;
- soldat Tihănia Toma, mort 1 9 1 6- 1 9 1 8.
În dosarele nr. 44/1 942 şi nr. 23/1 946 ale Prefecturii Făgăraş sunt
menţionaţi următorii eroi din Voivodeni Mari:
• soldat Bica Andrei Mihai, născut la 23 martie 1 92 1 în Voivodenii Mari nr.45,
necăsătorit, din Regimentul 90 Infanterie, mort în 5 ianuarie 1 945, în Spitalul
.N"!!l 5 Companie, la Mişcolţ, Ungaria;
• Bica Ioan, mort în 1 943 (fără date);
• Bica P. Nicolae, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• Căbuz Nicolae, dispărut la 20 noiembrie 1 942, în Cotu Donului;
• erou Ciungara Gheorghe (fără date).
*
* *
Dincolo de malul stâng al pârâului Breaza,

se află cealaltă jumătate a localităţii Voivodeni,
cunoscută ca Voivodenii Mici.
q. În curtea din faţa bisericii cu hramul
„Sfăntul Nicolae'', a fost ridicată o troiţă din lemn
negru, înaltă de 3,5 metri, cu două braţe laterale
curbate, un acoperiş din tablă şi o cruce metalică
în vârf,. Cândva aspectuoasă, sculptată cu motive
stelare şi ramuri de lauri, Troiţa Eroilor era, în
toamna anului 1 999, într-o stare jalnică, gata să
se prăbuşească cu fundaţie cu tot!
Pe braţul central abia se desluşeau
cuvintele „ÎN AMINTIREA EROILOR CĂZUŢI
PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI 1 9 1 6-
1 9 1 8. TROIŢĂ RIDICATĂ DE . . . (VOIVO)
DENII. . . " .
Preotul , tâAăr, nou numit ca paroh, avea notată pe o bucată de hârtie

„evidenţa" - pomelnic: „Gheorghe, Gheorghe, Virgil, Ioan, Gheorghe, Gheorghe,
Ioan, Gheorghe, Aurel, Ioan, Mitrofan, Andrei, Gheorghe, Constantin, Simion,
Radu, Zaharie, Gheorghe, Victor, Ioan, Toma". Atât! 21 de eroi căzuţi în cele
două războaie mondiale, din al căror trecut glorios le-a rămas doar pre
numele şi o troiţă care stă să cadă şi ea sub povara anilor şi a nepăsării unora!
Documente din Arhivele Naţionale - Braşov menţionează date despre o parte
din eroii Voivodenilor Mici, precum:
- soldatul Ramba Gheorghe, mort în spital la Sibiu, în 1 9 16;
- soldatul Ramba B. Gheorghe, mort în Serbia, în 1 9 1 5 ;
- soldatul Ramba Mitrofan, mort în Rusia, în 1 9 1 6;
460 Jertla şi recunoştinţă
- soldatul Ramba Spiridon Toma, mort în Rusia, în 1 9 1 6;

- soldatul Rimbet Simion, mort în Italia, în 1 9 1 5 ;
- soldatul Talabă Constantin, mort în Italia, în 1 9 1 6;
- soldatul Talabă Zacharia, mort în spitalul din Făgăraş, în 1 9 1 5 ;
- soldatul Zepeş Gheorghe, mort acasă în Voivodenii Mici, în 1 9 1 7;
• caporalul erou Aldeş Miron Gheorghe, contigent 1 943, necăsătorit, din
Compania a 4-a Annament Greu/ Batalionul 9 Vânători de Munte/ Divizia 2
Munte („DIVIZIA DE CREMENE"), mort la 22 aprilie 1 944, la Sevastopol,
Crimeea, „lovit de schijele unui proiectil în cap şi piept";
• caporalul Stelea Gheorghe Ioan, născut la 25 iulie 1 9 1 4, necăsătorit, din
Grupul 90 Vânători de Munte, mort la 8 mai 1 944, în Spitalul .NH5 Campanie,
din cauza rănii de pe front;
• soldatul Stoica Pavel Pavel, născut la 23 martie 1 9 1 9, necăsătorit, din
Batalionul 1 2 Vânători de Munte, dispărut la 23 august 1 944 în Moldova.
De asemenea, fiul Mariei Sârbu - mamă de erou, precum şi soţul
Victoriei Naneş - văduvă din cel de-al doilea război mondial, se adaugă celor
căzuţi pe câmpurile de luptă.
Aceşti eroi, ca şi alţii pe care numai Cel de Sus îi ştie (dar pe care şi
localnicii ar trebui să-i cunoască!), merită un însemn memorial care să le
pomenească numele şi să le perpetueze amintirea în vecii-vecilor!
Altfel, pe unnaşi îi vor însoţi amarnic, tot timpul vieţii lor, suspinele şi
ruga celor de dincolo de mormânt: „„.În bucuria voastră, fraţi,
NU NE UITATI !"
Eroi au fost prin veacuri multe

Şi alţi eroi se nasc prin timp;
În jurul ţării suntem borne
Mai tari ca Zeii din Olimp!
Ar fi nedrept să încheiem lară a scoate în evidenţă un OM deosebit,

dominat de un înalt cult faţă de eroii neamului, datorită căruia în această
minunată zonă (un adevărat „leagăn de eroi") s-au construit doar în câţiva ani
frumoasele monumente din localităţile HÂRSENI, COPĂCEL, MĂRGINENI şi
SEBEŞ. El este colonelul în rezervă IOAN FĂGĂRĂŞANU.
TOATĂ ADMIRAŢIA ŞI RECUNOŞTINŢA FAŢĂ DE ASTFEL DE
OAMENI!
Aceasta a fost Ţara Făgăraşului, cu istoria localităţilor sale, cu

martirii şi eroii săi care i-au apărat fiinţa şi cu monumentele care-i
Înnobilează aşezările şi plaiurile!
46 1
Tu, om ce mari răspunderi ai!

Tu, vei pleca din lume
Dar ce-ai spus tu prin scris sau grai
Pe mulţi o să-i îndrume.
Deci nu uita, fli credincios;
Şi lasă-n lume luminos
Un semn, un gând, un drum frumos
Căci pentru toate ne-ndoios
Odată vei da seamă.
Protosinghel Mocodim Măndiţă
Postfaţă 463
POSTFAŢA
Cei trei temerari autori ai acestui volum au cercetat, timp îndelungat,

numeroase documente din fondul Arhivelor Naţionale - Direcţia Judeţeană
Braşov, au străbătut drumurile judeţului, prin 1 65 localităţi, poposind acolo unde
bunicii, părinţii sau nepoţi ai generaţiilor de eroi au ridicat semnele dragostei şi
recunoştinţei în memoria ostaşilor înrolaţi sub steagul unităţilor militare, au luptat
şi au sângerat pe câmpurile de bătălie, în numele libertăţii naţionale şi al nădejdii
de împlinire a aspiraţiilor lor.
Pe întinsul acestui judeţ, monumentele, obeliscurile, troiţele, pietrele
funerare, cinstesc memoria luptătorilor români, saşi, maghiari şi de alte etnii,
căzuţi în primul şi cel de-al doilea război mondial. Fiecare din ele întruchipează
dăinuirea celor ce nu şi-au precupeţit nici sângele şi nici viaţa.
Acest volum reconstituie un lung itinerar eroic al participării ostaşilor
acestor meleaguri în cele două războaie mondiale, cu nominalizarea celor care nu
s-au mai întors la căminele lor, unde îi aşteptau mamele, nevestele şi copiii lor.
Volumul constituie totodată o părticică din istoria militară a localităţilor din Ţara
Bârsei, Ţinutul Cohalmului şi Ţara Făgăraşului. El poate servi ca material
documentar autorităţilor locale - judeţene, orăşeneşti sau comunale -, cadrelor
didactice din învăţământ, cât şi instituţiilor militare de orice profil din judeţ.
Lucrarea îndeamnă la reflecţie acele consilii locale şi pe locuitorii acelor
sate şi comune care până acum nu au reuşit să-şi materializeze stima pentru
înaintaşii din localităţile lor. Un exemplu de ceea ce înseamnă cult al eroilor îl
constituie, printre atâţia alţii, colonelul (r) IOAN FĂGĂRĂŞANU care, împreună
cu obştea satelor aparţinătoare de comuna HÂRSENI, a reuşit ca în numai 3 ani
să ridice monumente în memoria eroilor din localităţile respective.
Stimaţi cititori, dacă paşii vă vor purta prin apropierea satelor, comunelor
şi oraşelor unde sunt dăltuite în piatră de stâncă, în beton sau în lemnul de stejar,
aceste bogate amintiri înălţătoare, opriţi-vă o clipă în faţa lor şi exprimaţi-vă prin
Sfânta Cruce şi printr-un gând pios recunoştinţa faţă de cei ce s-au jertfit pentru
neam şi pământul stămoşesc!
Preşedintele Organizaţiei Judeţene Braşov

a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere,
general de brigadă (r) Mihail PERJU
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Abrudan Paul, locotenent colonel - „Voluntari ardeleni în războiul pentru

cucerirea Independenţei".
2. Alexandrescu Grigore - „Poezii. Proză'', Editura Ion Creangă, Bucureşti,
1 985.
3. Almaş Dumitru - „Popasuri l a vetrele istoriei româneşti". Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti. 1 98 1 .
4. Antonescu Georgeta - „Introducere în opera lui Ion Codru Drăguşanu",
Editura Minerva, Bucureşti, 1 983 .
5. Argeşanu T. Florian; Ucrain Constantin - „TRIPTICUL VITEJIEI
ROMÂNEŞTI 1 877- 1 878• 1 9 1 6 - 1 9 1 8• 1 944- 1 945", Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1 977.
6. Bălcescu Nicolae - „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul", în „SCRIERI
ALESE", Editura Minerva, Bucureşti, 1 973 .
7. Berceanu B . Barbu - „Precizări în legătură cu voluntarii transilvăneni".
8. BÎRZĂ VASILE -„BIOGRAFII", Editura Militară, Bucureşti, 1 977.
9. Branişte Valeriu - „OAMENI, FAPTE, ÎNTÎMPLĂRI'', Editura Dacia, Cluj
Napoca, 1980.
1 0. Căzănişteanu Constantin; Rusu Dorina - „PE AICI N U SE TRECE! Mărturii.
Amintiri", Editura Albatros, Bucureşti, 1 982.
1 1. Căzănişteanu C.; Zodian V.; Pandea A. - „COMANDANŢI MILITARI.
Dicţionar", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 983 .
1 2. Comşa Leonte, general - „Memorii".
13. Constantiniu Florin; Ionescu E . Mihail - „August 1 944. Repere istorice",
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 984.
14. Coşbuc George - „Poezii", Editura Albatros, Bucureşti, 1 97 1 .
15. Coşbuc George - „Cîntece de vitejie", Editura Minerva, Bucureşti, 1 977.
1 6. Dumitrache Ion, general - „DIVIZIA DE CREMENE PE FRONTUL DE
EST. Memorii din campania 1 94 1 - 1 944 (Memorii de război)", MUZEUL
JUDEŢEAN DE ISTORIE, Braşov, 1 997.
17. Enache Dumitru, colonel; Tatu Constantin, locotenent colonel - ,,În primul
eşalon", Editura Militară, Bucureşti, 1 969.
1 8. Funariu Ion, profesor; Olteanu Florentin; Cannina Şica; Ioan Liviu -
„Românii de pe valea Izinelor'', Editura Negru Vodă, Făgăraş, 1 999.
1 9. Garoescu G. George, maior - ,,În focul mitralierei. Însemnări".
20. Gronov Elena - ;,Mihail Săulescu. Monografie", Editura Militară, Bucureşti,
.
1 970.
21. Iancu Mihai; Mihai Elena; Panaite Ludmila; Dragu Gheorghe - „Judeţul
Braşov'', Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1 97 1 .
22. Ilovici Mihail - „Tinereţea lui Camil Petrescu", Editura Minerva, Bucureşti,
1 97 1 .
23. Ionescu Constant - „Camil Petrescu. Amintiri şi comentarii", Editura pentru
literatură, Bucureşti, 1 968.
24. Ionescu C. Corneliu, doctor - „Poetul înălţimilor. Aviator Mircea Zorileanu",
Editura Militară, Bucureşti, 1 983 .
25. Ionescu Emilian, general locotenent - „Pe Neaj lov într-o toamnă rece.
Memorii de război'', Editura Militară, Bucureşti, 1 976.
26. Ionescu-Tomşani Lucian - „Eroina de la Olt. Maria Manciulea", Editura
Militară, Bucureşti, 1 979.
27. Iorga Nicolae - „Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal ş1
Banat", volumul I Editura Minerva, Bucureşti, 1 977.
28. Iosif Aron Ioan - „Monografia satului Mateiaş", manuscris.
29. Iosif Octavian; Iosif Ioan - „De la Ţara Draosului la satul Drăuşeni.
Vicisitudinile unei lupte pentru supravieţuire", manuscris.
30. Iosif Şt. O. - „Poezii", Editura Facla, Timişoara, 1 988.
31. Lazăr Victor - „David Urs de Mărgineni. Biografie scrisă pentru poporul
român".
32. Loghin Leonida, colonel (r) doctor; Lupăşteanu Aurel, colonel (r); Ucrain
Constantin, colonel doctor - „Bărbaţi ai datoriei. 23 august 1 944- 1 2 mai
1 945 . MIC DICŢIONAR", Editura Militară, Bucureşti, I 985.
33. Lupăşteanu A., colonel; Tareo I, colonel; Bîrză V. - „INIMI DE VITEJI.
EVOCĂRI DIN ZILELE LUI AUGUST 1 944", Editura Militară, Bucureşti,
1969.
34. MOSOIU TRAIAN , general-"MEMORIAL DE RAZBOI (august -
octombrie 1 9 1 6)", Editura DACIA , Cluj-Napoca, 1 987.
35. Mureşianu Andrei - „Poezii. Articole(Reflexii)", Editura Minerva, Bucureşti,
1988.
36. Muşat Virginia - „VASILE CÂRLOVA", Editura Albatros, Bucureşti, 1 98 1 .
37. Năstase Gr. Marin - „Memorii de război . BATERIA ALBASTRĂ'', Editura
Militară, Bucureşti, 1 987.
38. OPREA M.; BOBU M. - „TOATE POESIILE LUI NICOLAE IORGA",
volumul I. VĂLENII DE MUNTE, 1 939.
39. Orghidan Nicolae - „Ţara Bârsei", volumul I, Editura Academiei R.S.R.,
Bucureşti, 1 972.
40. Petraru Ştefan; Catrina Constantin - „Braşovul Memorial", Editura Sport
Turism, Bucureşti, 1 976.
41. Petrescu Camil - „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război'',
Editura Pentru Literatură, Bucureşti, 1 966.
42. Petrescu Camil -„Versuri", Editura Pentru Literatură, Bucureşti, 1 968.
43. Podea Ion - „Monografia judeţului Braşov", Institutul de arte grafice
ASTRA, 1 938.
44. Pricină Valeriu - „Memorial pe scut", Editura Pentru Literatură, Bucureşti,
1989.
45. RĂDULESCU OEM. MIRCEA - „EROICE. SUFLETUL PATRIEI. 1 9 1 4-
1 920", Editura CARTEA ROMÂNEASCĂ, Bucureşti, -.
46. SCURTU IOAN - „PRESĂRAŢI PE-A LOR MORMINTE ALE
LAURILOR FOI'', Editura Albatros, Bucureşti, 1978.
47. Stinghe Sterie - „Viaţa Căpitanului Ilie Birt".
48. SUCIU CORIOLAN - „Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania",
voi. I-II.
49. SUCIU ŞTEFAN - „PROCESUL LUI BADEA CÂRŢAN"- Braşov, 2000.
50. Suciu Vasile, locotenent colonel (r); Bodea I. Gh., dr. - „Crucea pământului",
Editura Tipomur, 1 993.
5 1. Suciu T. Vasile, colonel (r) - „LUMINA DIN ADÂNCURI", Editura
Tipomur, 1 996.
52. Tăslăuanu C. Octavian - „Hora obuzelor, scene şi icoane din război".
53. Totu Maria, dr. ; Florea Petre; Abrudan Paul, locotenent colonel - „Bărbaţi ai
datoriei. 1 848- 1 849. Mic dicţionar", Editura Militară, Bucureşti, 1 984.
54. Tucă Florian, locotenent colonel - „ÎN AMINTIREA EROILOR", Editura
Militar.ă, Bucureşti, 1 965 .
55. Tucă Florian, locotenent colonel - „Florile recunoştinţei", Editura Militară,
Bucureşti, 1 967.
56. Tucă Florian, locotenent colonel - „În memoriam. Itinerar eroic", Editura
Militară, Bucureşti, 1 97 1 .
57. TUCĂ FLORIAN, colonel - „INSCRIPŢII ÎN PIATRĂ. ITINERAR EROIC
ROMÂNESC ( 23 august-25 octombrie 1 944)", Editura Militară, Bucureşti,
1 974.
58. Tucă Florian, colonel dr.; Cociu Mircea; Chirea F., dr. - „Bărbaţi ai datoriei.
1 877- 1 878'', Editura Militară, Bucureşti, 1 979.
59. Tucă Florian, colonel dr.; Cociu Mircea - „Monumente ale anilor de luptă şi
jertfă", Editura Militară, Bucureşti, 1 983.
60. Tucă Florian, dr.; Gheorghe Cristache, dr. - „ALTARELE EROILOR
NEAMULUI", Editura Europa Nova, Bucureşti, 1 994.
61. ŢURLEA PETRE - „Monumente non grata", Editor BRAVO PRESS, -,
1 996.
62. UCRAIN CONSTANTIN - „TINERI SUB PLOAIA DE GLOANŢE",
Editura Albatros, Bucureşti, 1 984.
63. VLAD IOAN, m.a ior - „Pagini de istorie braşoveană. Studii şi articole",
Tipografia M.Ap.N., Braşov, 1 99 1 .
64. VLAD IOAN, locotenent colonel conferenţiar universitar doctor
„BRAŞOVUL ŞI MAREA UNIRE", Editura Dacia Europa Nova, 1 996.
65. VLAD IOAN, locotenent colonel conferenţiar universitar doctor
„ROMÂNISMUL BRAŞOVENILOR. DOCUMENTE 1 9 1 6- 1 9 1 9", Editura
Transilv.ania Expres, Braşov, 1 998.
66. ZORCA IACOB IACOB - „Monografia comunei Vlădeni'', - .
*
* *
• Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război - „VETERANII PE

DRUMUL ONOAREI ŞI JERTFEI 1 94 1 - 1 945'', Editura Vasile
Cârlova, Bucureşti 1 998.
• „August 1 944-Mai 1 945", Editura M ilitară, Bucureşti, 1 969.
• „George Bariţ şi contemporanii săi", volumul IV.
• „Bat tunurile memoriei. Memorii de război", Editura Militară,
Bucureşti, 1 993 .
• „Cântec neîntrerupt. Antologie de poezie patriotică", Editura Albatros,
Bucureşti, 1 984.
• Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Educaţie - Braşov, „Cărturari
braşoveni . Sec. XV-XX. Ghid bibliogarfic", Braşov - 1 972.
+ DICŢIONAR ENCICLOPEDIC - Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1 993-1999.
+ „M. EMINESCU. IUBIREA DE PATRIE'', Editura Militară, Bucureşti,
1 989.
• „E scris pe tricolor unire", Versuri - Editura Minerva, Bucureşti, 1 980.
• „File din cartea marilor tradiţii", Editura Militară, Bucureşti, 1 966.
• Fondul documentar al Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale.
• Fondul documentar al Muzeului Primei Şcoli Româneşti .
• „Glasurile patriei" - antologie de poezie patriotică românească. Editura
Minerva, Bucureşti, 1 972.
• „Imnurile Neatârnării", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1 976.
+ „JUDEŢELE PATRIEI. BRAŞOV-MONOGRAFIE", Editura SPORT-
TURISM, Bucureşti, 1 98 1 .
+ „POVESTESC VETERANII'', Editura Militară, Bucureşti, 1 974.
• Registre parohiale, „Protocolul morţilor".
• Revista Asociaţiei „Fiii satului Paloş Ardeal", nr.711 998.
CUPRINS
Cuvânt înainte 3
Eroilor noştri - amintire nepieritoare 5
I ntroducere 7
ŢARA BÂRSEI 15
Scurt istoric al Ţării Bârsei 17
+ Municipiul Braşov, reşedinţa Ţării Bârsei - scurt istoric 19
•!• Bartolomeu: 20
Complexul monumental - cimitir şi monument cu vultur - al
eroilor din bătălia pentru Braşov - 8 octombrie I 9I 6''
„ 20
morminte comune germane în cimitirul bisericii evanghelice
şi panou cu eroi saşi din comunitatea Bartolomeu, în biserică 21
Strada Lungă nr.2: mormintele a 8 ostaşi germani din
cimitirul săsesc (Primul Război Mondial) 22
„Cimitirul Ostaşului'' din Şprenghi, român şi sovietic 22
obelisc şi cruci individuale şi comune străine în cimitirul
Şprenghi-civil, din Primul Război Mondial 27
monumentul veteranilor de război braşoveni, din Cimitirul
municipal 28
•!• Braşovechi : 28
mormânt comun cu osuar 28
mormântul şi monumentul lui JOAN BRAN P. de LEMENY 29
troiţa şi crucea junilor braşovecheni 29
•!• B iserica „Sfântu Gheorghe": 29
troiţă şi mormânt miniatural cu pământ de la mormintele
eroilor 29
minitroiţa şi „Cartea Eroilor'', din biserică 30
•!• Cimitirul militar de sub Tâmpa: 31
morminte comune şi individuale româneşti, austro-ungare şi
germane 31
monumentul căpitanului erou IOAN TEODORESCU 32
•!• Cimitirul bisericii „Cuvioasa Paraschiva" 33
Groaveri: mormântul generalului de Corp de Armată Ion
Gheorghe Dumitrache, al altor generali şi ofiţeri români 33
•!• Comandamentul Vânătorilor de Munte: troiţa eroilor Vânători de Munte 34
•!• Pe Tocile - Biserica „Sfânta Treime": 36
MAUSOLEUL EROILOR 36
mormântul eroului BOSTAN STAN 39
troiţa eroilor din primul război mondial 40
monumentul cu cruce al eroului sublocotenent post mortem
MIHAI ADRIAN MIRCEA ( 1969-1 989) 40
! Prund - Piaţa Unirii:
•• 41
- monument al ,,Eroilor dezrobitori de neam" 41
- Capelă cu „Crucea mare a Căpitanului Ilie Birt" 41
•!• Templul evreiesc: placă comemorativă a ostaşilor evrei căzuţi în
primul război mondial 42

•!• Troiţa de pe Curmătură ,JN A MINTIREA EROILOR CĂZUŢI PRNTRU
CREDINŢĂ ŞI PA TRIE'' 43
! Troiţa şi placa memorială „15 Noiembrie 1987" (din faţa Spitalului
••
Judeţean) 44
!
•• Însemne memoriale ,,Decembrie '89": 45
- Cimitirul Eroilor din Piaţa Revoluţiei 45
plăcile comemorative de la Prefectură şi Primărie 46
- Troiţa din faţa Poştei centrale 46
- troiţa din scuarul Prefecturii 47
- monumentul maiorilor CRAMĂR V. IOAN şi HORLACI P .
TRAIAN d e l a Secţia Judeţeană d e Informaţii 48
monumentul sublocotenentului (post mortem) HAIDĂU GRI-
GORE CĂTĂLIN de la Academia Forţelor Aeriene 49
!
•• Cartierul Dârste: 50
- „Crucea Sfântului Gheorghe" din curtea bisericii ,,Sfânta
Treime" 50
- placa memorială ,,August 1944", de la S.C. Aurora S.A. 52
!
•• Cartierul Noua: capela cu cruce „15 August 1916" 53
!
•• POIANA BRAŞOV: 54
crucea memorială a martirului LIVIU CORNEL BABEŞ 54
- capela-troiţă a „Grupului de Juni Roşiori" de pe Calea Poienii 54
!
•• Stupini: 55
- obeliscul cu cruce din curtea bisericii „Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena" 55
- cimitirul german de lângă calea ferată ( 1 9 1 6) 56
!
•• Strada Dealul de Jos nr. 1 2 - biserica „Sfântul Martin": placă cu eroii
saşi 56
!
•• Triaj Braşov: Troiţa Eroilor 57
! REMEMBER:
•• 58
- Cimitirul Eroilor Italieni din primul război mondial (Pe
Tocile) 58
,,Dorobanţul " (Livada Poştei) 58
- Troiţa Aviatorilor 59
+ Acriş: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 59
· ��: 00
- troiţa eroilor, din „cartierul Românilor" 60
monumentul eroilor maghiari, din cimitirul evanghelic 65
+ Arini: troiţa eroilor, din curtea bisericii „Sfinţii Petru şi Pavel" 65
• Bod: 66
monument cu pajură şi statuetă de ostaş 66
mormânt comun a 3 eroi, în cimitirul bisericii „Sfânta Treime" 68
obeliscul eroilor din 24-28 august 1 944 69
panoul eroilor saşi, din biserica evanghelică 71
monument-cruce din cimitirul bisericii evanghelice 71
mormânt comun în cimitirul evanghelic 71
• Bran: 72
troiţa Regimentului 30 Muscel (dispărută) 75
troiţa din parcul localităţii 75
bustul generalului de divizie Traian Moşoiu 76
Capela Regală - Bran-Poartă 76
• Budila: 77
Troiţa Eroilor 77
Troiţa ,)NĂL ŢAREA L UI CHRISTOS - 1902" 80
„LOCUL EROILOR", din biserica „Sfântul Nicolae" 81
• Buzăiel: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 82
• Cărpiniş: 82
monument cu cruce treflată 82
tabloul eroilor, din biserica „Sfântul Dumitru" 84
• Cheia: nu are însemne memoriale ale eroilor 84
• Codlea: 84
monument cu pajură 85
obeliscul eroilor saşi, din curtea bisericii-cetate evanghelice 87
• Colonia Bod: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 88
• Colonia 1 Mai: obelisc cu cruce 88
• Colonia Reconstrucţia: nu are însemne memoriale şi morminte de
eroi 89
• Cristian: 89
tablourile eroilor, din biserica „Adormirea Maicii Domnului" 90
troiţa sublocotenentului GRECU GHERASIM 91
monument cu acvilă şi cruce 92
candelabrul eroilor saşi, din biserica evanghelică luterană 92
troiţa din faţa Şcolii generale 94
• Crizbav: nu are însemne memoriale ale eroilor 94
• Cutuş: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 96
• Dălghiu: nu are însemne memoriale ale eroilor 97
• Drumul Carului: nu are însemne memoriale ale eroilor 97
• Dumbrăviţa: 97
monument-cruce în curtea bisericii ,,Sfântul Ierarh Nicolae" 98
tablourile eroilor, din oficiul parohial 99
+ Feldioara: 1 02
,,Studenten Dienkmauer" 1 03
tablourile eroilor saşi, din biserica evanghelică 1 03
cimitirul ostaşilor sovietici 1 03
„TABWUL EROIWR", din biserica „Sfăntul Ioan Botezătorul" 1 04
,,Locul Eroilor", cu obeliscul din 1 903, obeliscul colonelului
GHEORGHE GROZEA şi alte însemne memoriale de eroi 1 08
obelisc cu cruce treflată, pe strada 1 Mai 1 09
+ Fundata: 1 09
mormântul cu cruce al colonelului GEORGE POENARU
BORDEA 1 09
monumentul eroilor din al doilea război mondial 111
+ Fundăţica: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 1 12
+ Ghimbav: 1 12
obeliscul cu cruce din cimitirul bisericii „Sfânta Treime" 1 13
troiţa eroilor, de la intersecţia de drumuri Braşov - Cristian 1 14
tabloul eroi lor saşi, din biserica-cetate evanghelică 1 14
+ Hălchiu: 1 14
cimitirul mixt româno-german, cu cruce şi lespezi (de la
Staţiunea Montano logică) ( 1 9 1 6) 1 17
obeliscul din curtea bisericii evanghelice 1 18
panourile saşilor căzuţi în al doilea război mondial 1 18
TROIŢA EROILOR, din cimitirul bisericii „Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril" 1 20
+ Hărman: 1 20
monument cu cruce treflată în cimitirul bisericii „Adormirea
Maicii Domnului" 1 20
panoul saşilor şi monumentul cu clopot din curtea bisericii
cetate evanghelice 1 22
+ Holbav: Troiţa Eroilor, de pe dealul bisericii „Adormirea Maicii
Domnului" 1 23
+ Lunca Cainicului: 1 25
Monumentul Eroilor, din cimitirul biserici i „Sfântul Nicolae" 1 25
Monumentul de la Fabrica de Postav 1 27
+ Măgura: 1 29
obeliscul sergentului erou BERBECE NICOLAE VICTOR 1 30
+ Măieruş: 1 32
monumentul cu cruci din cimitirul ortodox 1 32
monumentul enoriaşilor saşi, din cimitirul bisericii-cetate
evanghelice 133
+ Moieciu de Jos: troiţa eroilor din 1 9 1 6- 1 9 1 8 1 34
+ Moieciu de Sus: 1 36
monument cu cruce în faţa Şcolii primare 1 37
+ Peştera: 1 38
,,Monumentul Ciobanului" 1 38
obelisc cu cruce, ridicat de IOAN ZAHARIE 1 39
crucea din piatră, de lângă biserica „Sfăntul Ioan Botezătorul" 1 39
+ Pârâul Rece: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 141
+ Podu Oltului: 1 42
obelisc cu cruce, în faţa Şcolii primare 1 42
monumentul eroilor, din curtea bisericii ortodoxe 1 43
placa memorială „Bateria Albastră" 143
+ Predeal: 145
grupul statuar de la staţia C.F.R. 1 47
monumentul soldatului-poet MIHAIL SĂULESCU 1 47
cimitir cu monument în Valea Râşnoavei 1 50
Mausoleul Eroilor, de Ia Diham 152
Cimitirul Eroilor Întregirii Neamului 153
placa memorială a mareşalului ION ANTONESCU 1 54
grupul statuar „Înger înaripat" 1 54
monumentul eroilor vânători de munte morţi în Revoluţia din
decembrie ' 89 1 55
monumentul sublocotenentului erou GHEORGHE LEPĂDATU 1 56
mormântul lui GHEORGHE LEPĂDATU 1 56
monumentul din curtea mănăstirii„Sfăntul Nicolae" 1 56
+ Predeluţ: nu are însemne memoriale de eroi 157
+ Prejmer: 1 58
monumentul ' lui Mihai Viteazul şi placa cu inscripţia: „În
158
memoria eroilor care au luptat pentru întregirea neamului"
1 62
panoul saşilor, din biserica evanghelică a cetăţii
1 62
+ Purcăreoi: monument cu vultur
1 64
+ Râşnov:
1 66
ansamblul monumental al Marii Uniri de la 1 9 1 8
cimitirul eroilor, monumentul şi troiţa din curtea bisericii
„Sfântul Nicolae Ciudovereţ" 1 66
obelisc cu cruce în cartierul „Blocuri" 1 73
mormânt comun cu cruce în cimitirul ortodox 1 73
monumentul, panourile şi mormintele militarilor austro
ungari şi saşi din cimitirul săsesc 1 73
- troiţa eroilor transmisionişti 1 74
+ Rotbav: 1 75
Monumentul Eroilor, din parcul localităţii 1 75
monumentul şi placa saşilor, din curtea bisericii-cetate
evanghelice 1 76
+ Satu Nou: obeliscul eroilor 1 77
• Săcele: 1 78
: Baciu: troiţa eroilor, din faţa bisericii„Sfântul Nicolae"
•• 178
•:• Cernatu: monument cu statuia ostaşului 181
•:• Satulung: 1 85
troiţa şi mormântul simbolic al eroilor şi mormântul martirei
DANIELA PRUNTEŞ, din cimitirul bisericii „Sfânta Ador
mire" 1 85
cimitirul cu osuar, obelisc şi două cruci, de lângă preventoriul
Brădet 1 88
: Turcheş:
•• 1 89
crucea memorială ,,Morţii noştri" 1 89
mormântul simbolic cu monument al eroului GHEORGHE GH.
LUPESCU 1 92
• Sânpetru: 1 93
cruce-obelisc în cimitirul ortodox 1 94
monumentul eroilor români sânpetreni
1 95
grupul statuar „/CAR"
1 98
monumentul saşilor, din cimitirul evanghelic
1 98
crucea saşilor, din biserica evanghelică lutherană
1 99
• Sohodol: nu are însemne memoriale de eroi
1 99
• Stupinii Prejmerului: nu are însemne memoriale de eroi
20 1
+ Şimon: placă memorială a eroilor localităţii 202
• Şirnea: 202
monument cu cruce treflată 203
tablourile eroilor, de la Şcoala generală
204
• Tărlungeni: 205
monumentul eroilor 205
placa din biserica evanghelică 209
+ Teliu: 209
troiţa eroilor grăniceri, din cimitirul bisericii „Sfântul
Dumitru" 2 10
tabloul eroilor, de la subfiliala A.N.V.R. 211
obeliscul ostaşilor români căzuţi în al doilea război mondial 211
+ Timişu de Jos: monumentul de pe ,,Dealul Honvezilor" 213
+ Timişu de Sus: Cimitirul Eroilor Războiului de Întregire şi al
militarilor străini 215
+ Tohanu Nou: 216
incinta cu cruce din lemn 217
tabloul eroilor, de la biserica „Intrarea Maicii Domnului în
Biserică" 217
+ Vama Buzăului: 218
troiţa eroilor, din cimitirul localităţii 218
crucea soldatului erou VELEA ŞTEFAN 2 19
mormântul preotului martir DAVID COMAN, din curtea
bisericii ortodoxe 220
+ Vlădeni: 224
troiţa eroilor, din curtea bisericii „Sfântul Vasile cel Mare" 224
tablourile eroilor vlădăreni 225
cimitir cu obelisc al militarilor sovietici 228
+ Vulcan:
229
troiţa eroilor vulcăneni din cele două războaie mondiale
229
panourile saşilor din biserica-cetate evanghelică
23 1
+ Zărneşti:
23 1
troiţa eroilor, din curtea bisericii „Sfântul Nicolae"
tabloul „GLORIE EROILOR" 232
monumentul cu cruce treflată 232
•!• Tohanul Vechi: 235
monumentul celor 25 de eroi căzuţi pe Dealul Muscelului 237
monumentul eroilor tohăneni, de la Şcoala generală nr.2 238
monumentul ,,Bateria Albastră" 238
„Crucea Brâncoveanului" 243
+ Zizin: obelisc cu cruce treflată
245
245
ŢINUTUL COHALMULUI
Scurt istoric al Ţinutului Cohalmului 249
+ Oraşul Rupea:
25 1
scurt istoric al Cetăţii de Scaun a Cohalmului 252
monumentul cu pajură al eroilor rupeni, din curtea bisericii 252
„Sfântul Nicolae"
mormânt comun cu obelisc şi şapte cruci, în cimitir 252
mormântul cu cruce al soldatului HUŢAN CONSTANDIN 255
placa memorială „NICOLAE FILIPESCU'' 256
monumentul „15 Septemvrie 1916" din pădurea Lenţea 256
+ Augustin: monumentul cu vultur, al eroilor augustineni din cele două 257
războaie mondiale
+ Beia: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 258
+ Bogata Olteană: obelisc cu cruce al fruntaşului CATEA NICOLAE 260
+ Buneşti: 26 1
„ Vulturul", monument al eroilor buneşteni din cele două 2()2
războaie mondiale
monumentul din curtea bisericii săseşti 262
264
• Caţa: 264
monumentul eroilor războiului de Întregire 1 9 1 6-- 1 9 1 9 265
crucea „Ostaşului necunoscut" 265
troiţa eroilor din al doilea război mondial, în grădina bisericii
ortodoxe 266
troiţa militară din cimitirul de pe deal 266
• Criţ: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 267
• Cuciulata: troiţa eroilor din ,,Războiul Eliberator 1914-1919" 268
• Dacia: obelisc cu acvilă 270
• Dăişoara: 272
obelisc cu cruce metalică 272
mormintele eroilor, din cimitirul ortodox 274
• Dopca: crucile militare din cimitirul comun 275
• Drăuşeni: 275
monument cu vultur 276
• Fântâna: 277
monumentul eroilor, din curtea parohială 277
morminte de eroi, în cimitirul parohial 278
„Crucea Eroilor", obelisc cu cruce treflată,în câmp 278
• Fişer: obelisc cu cruce 279
• Grânari: Troiţa Eroilor din 1 9 1 6 280
• Hoghiz: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 28 1
• Homorod: 282
troiţa eroilor satului, din curtea bisericii ortodoxe „Adormirea
Maicii Domnului" 285
• !oneşti: obelisc tendenţios 285
• Jibert: 286
monument şi placă memorială cu eroii saşi 286
troiţa românilor ortodocşi 287
• Jimbor: mormântul cu cruce (ruptă) al soldatului DRĂGAN GHEORGHE 287
• Lovnic: obelisc cu cruce 288
• Lupşa: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 289
• Mateiaş: 290
monument cu pajură 290
mormântul caporalului CONSTANTIN IONESCU 292
placa memorială „IOAN ARON IOSIF'" 292
• Mercheaşa: 294
„Cimitirul Eroilor", cu morminte comune, două cruci militare
şi monument cu cruce 294
mormântul cu cruce metalică al eroului ŞTEFAN PARASCHIV 295
monumentul eroilor saşi mercheşani 296
• Meşendorf: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 296
+ Ormeniş: 296
obeliscul eroilor din primul război mondial 296
- însemnul memorial din curtea bisericii unitariene 297
+ Paloş: 299
placa comemorativă a martirilor pălăşeni din 1 849 300
obelisc cu eroii primului război mondial 301
obelisc cu eroii celui de-al doilea război mondial 302
placa memorială a preoţimii române din 1 784 304
+ Racoş: 304
monumentul din curtea bisericii reformate 304
mormânt comun al prizonierilor străini, in cimitirul reformat 306
+ Roadeş: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 308
+ Ungra: monument cu statuia „ Victoriei" 309
+ Văleni: 311
obelisc cu cruce treflată, în curtea bisericii „Sfântul Nicolae" 311
însemnul memorial al eroului IONEL DRĂGHICI 312
+ Viscri: tablouri cu eroii satului, în bisericile ortodoxă şi evanghelică 313
ŢARA FĂGĂRAŞULUI 315

Scurt istoric al Ţării Făgăraşului 317
• Municipiul Făgăraş: 318
„Casa lui Mihai Viteazul'', scurt istoric 318
Cimitirul Eroilor din 1 9 1 6, cu cruci metalice şi o Cruce
simbol (dispărută) 318
mormintele militarilor străini din Primul Război Mondial 321
cimitirul simbolic român şi sovietic 322
obelisc cu pajură, în cartierul Galaţi, la biserica „Sfântul Ioan
Botezătorul" (renovat) 323
Monumentul Eroilor, din încinta Şcolii de Aplicaţie Infanterie 325
bustul lui ,,Badea Cârţan" 327
obeliscul cu cruce al soldatului VASILE CALCIU 328
+ Bărcut: 329
troiţa-cruce a unui erou din Regimentul 30 Muscel 329
crucea eroilor Regimentului 30 Muscel 330
+ Beclean: monument cu acvilă, al eroilor din cele două războaie
mondiale 33 1
+ Berivoi: 332
troiţa eroilor, din Berivoii Mari 332
troiţa-cruce, din Berivoii Mici 333
obeliscul eroului CONSTANDIN BELEAUA, din curtea Şcolii
generale 334
• Boholţ: monumentul cu cruce din cimitirul parohial 335
+ Breaza: 336
Monumentul Eroilor, de la Şcoala generală 336
„tabloul" din naosul bisericii ortodoxe „Sfânta Treime" 337
Crucea-simbol a sublocotenetului SIMEN ION TIT LIVIU 339
+ Bucium: nu are însemne memoriale de eroi 340
+ Calbor: 34 1
obelisc cu cruce treflată 34 1
+ Cincşor: 343
obeliscul cu cruce al caporalului TIUTIU MATEI IOSIF 343
morminte comune germano-ungare în cimitirul vechi 344
placă memorială cu eroii saşi din primul război mondial, în
biserica lutherană 344
+ Cincu: 344
cimitirele şi monumentul-cruce de „la Eroi" 344
obeliscul caporalului ŞANDRU IOAN 346
monument cu pajură, la Şcoala generală 346
+ Cobor: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 348
+ Comăna de Jos: monument cu statuie de ostaş 349
+ Comăna de Sus: troiţa eroilor din cele două războaie mondiale 35 1
+ Copăcel: monument cu flacăra recunoştinţei veşnice, în curtea
bisericii „Sfânta Treime" 352
+ Corbi: troiţă de eroi (căzută) în cimitirul bisericii 354
+ Crihalma: 355
monument cu cruce treflată, în curtea bisericii „Sfinţii
Apostoli Petru şi Pavel" 355
troiţă „ÎNTR U SLA VA SF-TEI TRE/Mf' 357
placă comemorativă colonel BĂLTĂREŢU 357
+ Dejani: crucea de lemn a eroilor din primul război mondial, în
cimitirul de ,,La Lepşa" 358
+ Drăguş: 360
monument cu cruce 36 1
+ Dridif: 363
monument cu vultur, în cimitirul bisericii „Cuvioasa
Paraschiva" 363
mormântu I căpitanului OCTAVIAN CIORA 364
+ Feldioara: obeliscul eroilor, veteranilor şi orfanilor de război 365
+ Felmer: 367
troiţa „PENTRU MORŢII CARE N-A U LA CAP O CRUCE", de
„la Mesteceni" 367
tablourile eroilor din biserica ortodoxă 368
placa şi tablourile eroilor saşi, din biserica evanghelică
lutherană 368
+ Grid: 369
mormânt comun cu obelisc, la intrarea în sat 369
obeliscul cu cruce, din cimitirul bisericii „Cuvioasa
Paraschiva" 370
+ Gura Văii: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 37 1
• Hălmeag: 373
plăcile memoriale ale eroilor satului, în biserica evanghelică 373
bustul ECATERINEI VARGA, ,,Doamna munţilor" 373
+ Hârseni: monument cu flacără şi însemne militare, în faţa bisericii
,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" 374
• Hurez: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 375
+ Iaşi: ,,Şirul Eroilor", din curtea bisericii „Intrarea în Biserică a Maicii
Domnului" 376
• Ileni: 378
monumentul eroilor 378
obeliscul cu cruce al soldatului VICHENTE METEA 379
• Lisa: 380
mormânt cu bustul preotului martir NICOLAE MUNTEAN 380
monument cu flacără şi cruce 380
• Ludişor: obeliscul eroilor din primul război mondial 382
• Luţa: 383
obetisc cu pajură, în faţa bisericii „Cuvioasa Paraschiva" 383
tabloul eroilor, din naosul bisericii 383
• Măliniş: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 384
+ Mărgineni: monument cu flacără şi însemne militare 384
+ Mândra: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 385
+ Ohaba: monumentele-obelisc cu cruce ale sublocotenentlui erou IOAN
ROMAN şi soldatului erou COSTACHE IDOMIR 390
+ Olteţ: 393
troiţa eroilor, din curtea bisericii „Sfântul Nicolae" 393
Crucea Eroilor, din curtea Şcolii generale 393
• Paltin: localitate fără cimitir 394
• Părău: monument cu vultur, în curtea bisericii „Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe" 394
• Perşani: 398
mormânt comun cu obelisc al eroilor din primul război
mondial 398
obelisc cu cruce „În memoria eroilor Români" 398
• Poiana Mărului: monument cu cruce 400
+ Pojorta: 402
obeliscul eroilor NICOLAE TEX tată şi fiu
- 402
placa metalică a eroilor din războiul mondial, de pe zidul
bisericii „Sfântul Nicolae" 402
+ Râuşor: 404
mormântul preotului erou VICENŢIU P. GRAMA 405
• Recea: 405
monument cu statuie de ostaş 406
• Rodbav: 407
troiţa „OMAGIU EROILOR NEAMULUf' 407
placa eroilor saşi, din biserica evanghelică lutherană 408
+ Rucăr: monument cu cruce treflată 409
+ Săsciori: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 410
+ Săvăstreni: nu are însemne memoriale ş i morminte de eroi 411
+ Sâmbăta de Jos: troiţa eroilor, din curtea bisericii „Adormirea Maicii
Domnului" 412
+ Sâmbăta de Sus: 413
obelisc cu cruce, lângă paraclisul bisericii „Adormirea Maicii
Domnului" 413
obelisc cu cruce, î n curtea bisericii „Sfântul Teodor Tiran" 414
tabelul eroilor, în tindăreiul bisericii apusene 415
+ Sebeş: monument cu flacără şi însemne militare 415
+ Seliştat: 417
nu are însemne memoriale de eroi români 417
mormânt comun cu cruce ostăşească, în cimitirul bisericii
evanghelice lutherane 418
+ Staţiunea climaterică Sâmbăta: monumentul-cruce al martirilor din
munţii Făgăraş 1 952
- 419
+ Şercaia: 42 1
monumentul din curtea bisericii „Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe" 42 1
obeliscul cu cruce al preotului martir PETRU LANGA 424
placa de marmură cu saşii morţi, din biserica evanghelică 424
mormântul comun german din cimitirul săsesc 424
• Şercăiţa: monument cu flacără, cruce, însemne ostăşeşti şi ţevi de tun 425
+ Şinca Nouă: nu are însemne memoriale de eroi 426
• Şinca Veche: 428
troiţa „EROILOR NEAMULUf', din faţa Şcolii generale 429
tablourile eroilor, de la biserica „Sfântul Petru şi Pavel" 429
obeliscul locotenentului DAVID POPA, din curtea bisericii 43 1
+ Şoarş: nu are însemne memoriale de eroi 43 1
+ Şona: 432
obelisc cu cruce al eroului DRĂGHICIU BUCUR 432
,,Monumentul Eroilor'', de la biserica ortodoxă „Adormirea
Maicii Domnului" 432
+ Ticuşu Nou: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 433
+ Ticuşu Vechi: 434
monument cu cruce 434
monumentele germanilor şi saşilor, din curtea bisericii
evanghelice 434
+ Toarcla: obeliscul eroilor 435
+ Toderiţa: troiţa eroilor
436
+ Ucea de Jos: obelisc cu cruce mare treflată
438
+ Ucea de Sus: monument cu pajură
439
440
+ Vad:
obelisc cu cruce treflată 440
plăcile-cruce cu eroii satului, din biserica „Intrarea în Biserică
a Maicii Domnului" 44 1
+ Vâlcea: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi
442
• Veneţia de Jos: monumentul eroilor
442
+ Veneţia de Sus:
444
monument cu cruce, la biserica „Cuvioasa Paraschiva" 444
troiţa eroilor din războiul mondial, în cimitirul parohial 445
+ Victoria: 445
monumentul veteranilor de război 445
+ Viştea de Jos: 446
Complexul monumental al Eroilor 448
obeliscul locotenent-colonelului DUMITRU STANCIU 448
+ Viştea de Sus:
450
troiţa eroilor din 1 9 1 6-- 1 9 1 8 453
troiţa eroilor din al doilea război mondial 454
+ Viştişoara: nu are însemne memoriale şi morminte de eroi 455
+ Voila: troiţa celor jertfiţi în Revoluţia din decembrie 1 989 455
+ Voivodeni: 457
troiţa-cruce a eroilor din Voivodenii Mari 457
troiţa eroilor, din curtea bisericii „Sfântul Nicolae"-
Voivodenii Mici 459
Postfaţă 463
Bibliografie selectivă 465

Pasescu Stratanov Leancu Jertfa-si-Recunostinta 2001

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pasescu Stratanov Leancu Jertfa-si-Recunostinta 2001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

Maior (r) inginer Ioan Virgil LEANCU

Editura PASTEL, Braşov, 2001

Ediţie îngrijită de conferenţiar universitar doctor Ioan Vlad

S.C. PASTEL IMPEX S.R.L.

Descrierea C.l.P. a Bibliotecii Naţionale:

Timbrul literar în valoare de 2% se virează la Uniunea Scriitorilor

Tipărit de S.C. PRIOGRAPH S.R.L.

Această lucrare a fost întocmită din iniţiativa Comitetului Judeţean

Tuturor acestor Oameni cu un profund Cult al Eroilor, în numele nostru şi

Generaţiile eroilor care au luptat pe fronturile celor două războaie mondiale au

O razi de soare se stinge-n tăcere...

Un cântec se curmă deodată-o tăcere ...

Un vers de iubire se-nchide-n tăcere...

Şi versul, şi cântul şi raza de soare,

c..V\4 ���· �� 1-1- ��� 1.vi�,

„ Gradul de cultură şi civilizaţie al unui popor se vede in felul cum ştie

protopopul braşovean dr. Vasile Saftu, la dezvelirea monumentului de la

lui, cetatea ţărănească de la Râşnov sau cea de la Rupea, în bisericile străvechi

campania anului 1 9 1 6. La Braşov s-a născut „cazul David Pop", o însce­

Războiul nostru de eliberare şi întregire naţională, prin caracterul său

25 octombrie 1944)" - 1974, „Monumentele neatârnării. Itinerar eroic 1877 -

Constantin Ucrain) şi ,,Altarele eroilor neamului" 1994 (în colaborare cu Gh.

Cristache). Alţi autori şi alte lucrări au îmbogăţit bibliografia acestei teme:

Ca surse de documentare, autorii folosesc, pe lângă cele obişnuite - o

patrimoniu al judeţului Braşov.

însemnele de pe monumente, de bibliografia cunoscută, autorii prezintă informaţii

paranormale'', utilizat de-a lungul mileniilor „pentru observarea planetelor,

Dacă tot am invocat grija braşovenilor pentru monumentele existente, îmi

Colonel conferenţiar universitar doctor Ioan VLAD

,.Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi se

Străjuit la sud de maiestuoasele creste carpatine cu a lor floare nepereche

Stimă şi onoare unor asemenea urmaşi !

„ .Dar cum oamenii sunt şi ei precum copacii - unii cu ramuri pline de

„.„Nimici nici semnul crucii! nici piatrăfunerară!

„.„ Voi n-aveţi sfinţi în groapă ori inimi să-nţeleagă

Braşovul, acest „mărgăritar al Transilvaniei şi al Carpaţilor" , cum îl

Nicolae... în strana căreia a stat cu mâna pe sabia lui cuceritoare. . "(Nicolae

memoriale ridicate în Şchei, în Cetate, în Blumăna sau Braşovechiul, cum

... Căzuţi la datorie în ultimul asalt

Stimaţi Domni din Prefectura şi Primăria Braşov, stimaţi camarazi,

pe care sunt pansonate numele, prenumele, data naşterii şi a morţi celor

„Presăraţi pe a lor morminte „Desveliţi tot adevărul

SUB.LT.RZ. NICU IOAN 1 9 44 26 ANI

PLUT. MAJ. ANGHEL IOAN 1 9 45 49 ANI

SOLDAT CHEBAC PETRU 19 44 32 ANI

FRUNTAŞ BĂLTĂŢEANU IOAN 19 44 2 4ANI

SOLDAT IANCU IOAN 19 44 2 0ANI

SOLDAT SAMOILĂ NICOLAE 19 45 2 3ANI

SERGENT CRĂCIUN IOAN 19 45 2 3ANI

CAPORAL DUMITRU PETRE 19 45 35 ANI

SOLDAT REZMIVES IOAN 19 45

SOLDAT VOICILĂ TUDOR 1 9 45 25 ANI

Monumentul Veteranilor de război

...Acolo unde întâlneşti

În partea din spate a cimitirului bisericii cu hramul „Adormirea Maicii

- Biserica „Sfântu Gheorghe" -

... Ridicaţi, români, Dreptăţii

Construită în 1 990, din lemn masiv de stejar maroniu, a fost aşezată în

- Cimitirul militar d e sub Tâmpa -

... E pace-n cer şi pe pământ;

Acum e pace la poalele Tâmpei !

... Zadarnic un învins mă vei vedea

Pe piatra funerară din mijloc - un mic monument din beton şi marmură

c..V\4 ��· �� 1-1- �� 1.vi�,

campania anului 1 9 1 6. La Braşov s-a născut „cazul David Pop", o însce

Acest însemn memorial - monument istoric - a fost ridicat de eroul şche

La răscrucea străzilor Constantin Do

Realizat din iniţiativa, · şi cu con

ASOCIAŢIA BRAŞOV DECEMBRIE ' 89. SCULPTURA A FOST REALI