Sunteți pe pagina 1din 16

Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!


Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216), 16 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 13 - 19 mai 2011

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul dumneavoastră
De n-aş fi om,
preferat, aş vrea să fiu
Condeiul ardelean, un tricolor
îl puteţi achiziţiona prin uitat în Munţii Apuseni.
Poşta Română (abonamente) (Adrian Păunescu)
şi la vânzare liberă din: 3
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria Cine a fost
Târgu-Mureş, Luduş, cu adevărat
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Urmanczy Nandor
Judeţul Braşov 4-5
- Chioşcurile Roşii Laureaţii
Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov, românilor din
Zărneşti, Predeal municipiul
Judeţul Covasna Sfântu-Gheorghe
- Chioşcurile H-Press
Sfântu-Gheorghe, 6
Târgu-Secuiesc, O personalitate
Covasna, Baraolt
- Chioşcurile Adrimar covăsneană
Sfântu-Gheorghe, omagiată de
Covasna, Episcopia
Întorsura-Buzăului Ortodoxă a
Judeţul Harghita
- Chioşcurile Adrimar Caransebeşului
Miercurea-Ciuc,
Topliţa, Gheorgheni,
Bălan, Voşlăbeni 8-9

„TOLERANŢĂ” LA RECIPROCITATE
PRIN „PATRIA SECUIASCĂ”? PS Veniamin Nistor
în inima României. La propunerea nu o stradă Csibi Barna, nenoroci- el, sicofantul, că Sfântu-Gheorghe
deputatului Horia Grama, preşedin- tul, dusul cu pluta, care şi-a permis face parte din România. Este, deci,
tele PSD Covasna, ca o stradă din să-l „spânzure”, simbolic, pe Avram un oraş românesc din inima ţării! 7
Lazăr Lădariu
municipiu să poarte numele simbo-
lului naţional, eroul românilor arde-
Iancu, Crăişorul Munţilor? Cum
„justifică” primarul Antal Arpad,
Încât, ca român umilit în astfel de
cazuri, nu poţi să nu îl întrebi pe An-
„Ţara Iancului -
(Târgu-Mureş) leni de la 1848-1849, Avram Iancu, în al cărui birou tronează steagul tal Arpad: aşa vreţi voi reconciliere? Iubirea Mea”,
fără să mai stea mult pe gânduri şi Ungariei, „înţeleapta” lui replică? Aşa răspunde un primar maghiar o asociaţie ce
De peste 20 de ani, lucru ştiut - şi să cugete, crezându-se un stăpân ab- Apărător al „simbolurilor identi- lecţiei de toleranţă românească?
încă prea bine! - de guvernanţii ro- solut al locului, la 14 aprilie 2011, tare” - bineînţeles, pentru el, doar Adepţi ai asezonărilor combi- trebuie cunoscută
mâni din perioada aceasta nefastă, primarul Antal Arpad a replicat, cu maghiare şi secuieşti -, după capul naţiilor doar în interesul lor etnico- de orice român
postdecembristă, dar, cu precădere, ştiuta-i aroganţă, cu arhicunoscu- lui este firesc să refuze, el şi ai lui, minoritar, în care primează lăcomia
prea bine ştiută de românii ardeleni, ta sfidare: „Va fi o stradă «Avram propunerea deputatului Horia Gra- separatistă şi privilegiile, dublate de 10
obrăznicia UDMR-istă, ca şi lăco- Iancu» la Sfântu-Gheorghe atunci ma, deoarece, în municipiul Sfân- pretenţiile înfrumuseţate cu poveşti
mia struţo-cămilei, mereu în goană când va fi şi una «Gabor Aron» la tu-Gheorghe - zice el -, 75 la sută născute dintr-o nespusă prefăcătorie, PSD reclamă
nebună după privilegii, discriminări Abrud!”. Ce obrăznicie! Ce bătaie sunt maghiari! Ce stupizenie! Da, ei nu acţionează pentru necesităţile pasivitatea
pozitive şi supra-drepturi, se află de joc! Ce mizerabil! Uimit de po- într-adevăr, majoritari, la Sfântu- vieţii umane normale, nu ca părtaşi autorităţilor faţă
într-un crescendo îngrijorător! Un rumbelul negru care-i zboară din Gheorghe, la fel ca şi la Miercurea- ai ideilor comune româno-maghiare,
recent exemplu ni-l oferă, pe lân- gură, nu poţi să nu te întrebi: de ce Ciuc, prin jocurile istoriei şi ale în- nu pentru toleranţă, nu pentru o exis- de materialele
gă multe alte spectaculoase călcări nu propune el acolo o stradă cu nu- tâmplărilor, în urma maghiarizărilor tenţă comună în pace şi în linişte, ca iredentiste
udemeriste prin străchini în ultima mele amiralului fără mare - Horthy forţate şi a purificărilor etnice, sunt neobosiţi promotori ai adevărului, ci
vreme, primarul Antal Arpad, din Miklos? Sau, pentru isprava lui re- maghiarii şi urmaşii foştilor români doar pentru aroganţa lor păguboasă. vândute la
Sfântu-Gheorghe, municipiu situat centă, de la Miercurea-Ciuc, de ce secuizaţi ai locului. Numai că uită (continuare în pagina 2) Sfântu-Gheorghe

*actualizat în fiecare luni


2 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Editorial

Săptămânal regional „TOLERANŢĂ” LA RECIPROCITATE


de atitudine ºi cultură

Fondat în 2006 PRIN „PATRIA SECUIASCĂ”?


(urmare din pagina 1) asupra teritoriului statal româ- ală în stat, şi Istoria Românilor scaunului dregătoriilor, ei urmă-
Director fondator
Înţelegerea creştinească pentru nesc, prin aşa-zisul ţinut secu- au fost izgonite. Şi mai cuprin- resc „decuparea ţării”, o destră-
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean


ei este vorbă goală. N-a curs iesc (de fapt, secuizat!), la au- de acel Tratat amintit, pe care mare teritorială a României, „un
destul sânge? N-au fost destule tonomie pe criterii etnice! Nu se ei îl invocă mereu, o precizare, nou stat pe teritoriul unui stat
Director general
suferinţele de până acum? N-au mulţumesc cu aceleaşi drepturi un amănunt referitor la „auto- european”. După exemplul fostei
Violeta Elena Feldiorean
murit atâţia oameni? Nu ar fi, ca noi toţi! Încât nu poţi să nu nomie”: este vorba doar despre Iugoslavii! Prin Macro-regiunea
oare, timpul să trăim, aici unde te întrebi, din nou: oare ce avem „autonomia locală în ce priveşte Nord, din noua regionalizare a
Redactori
am fost lăsaţi să fim împreună, noi, românii, în plus faţă de ei, chestiunile religioase şi şcolare”. României, de UDMR propusă, se
Andrei Mihai Braşoveanu
sub lacrima cerească a Bunului minoritarii? Nu au învăţat (şi Atât! Acolo nu-i vorba despre urmăreşte, de fapt, „desprinderea
Adrian Teacă
Dumnezeu? Pentru că deasupra învaţă) ca noi, românii, în şcoli autonomie teritorială pe criterii de sub suveranitatea statului ro-
noastră avem un singur Dumne- generale, în licee şi universităţi etnice. Să fie clar! Numai că, în mân” a unui teritoriu. Macro-re-
Tehnoredactare (DTP)
zeu, sub care este acum, atât de din România? Ba da! Numai că ce-i priveşte, aşa cum se spune, giunea Nord ar urma să cuprindă
Bódi Szilamér János
necesară, reconfigurarea norma- ei le vor numai şi numai ale lor „diavolul se ascunde întotdeau- judeţele Maramureş, Satu-Mare,
lă a relaţiilor interetnice româ- să fie! Fără români! Nu au func- na în detalii”. Diavolul UDMR- Bihor, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsă-
Corectură
no-maghiare! ţii grase în guvernul românesc ist se ascunde în pretenţii ab- ud, Mureş, Harghita, Covasna, pe
Claudia Otilia Karda
Nesimţirea lor minoritară, de la Bucureşti, nu în cel de la surde, în privilegii, dezbinări, „graniţa” desenată de Dictatul de
Tiparul executat la: din păcate, nu se opreşte aici. Budapesta? Au. Nu-i Marko separatism şi în interpretări. la Viena, din 30 august 1940. Mi-
Intact SA Bucureşti Un scârţa-scârţa pe hârtie, pur- Bela vicepremier, omul numă- Un mic comentariu aici se im- cro-regiunea dorită de ei urmează
tător ilegal de pix, cu care rupe rul doi în Guvernul Boc, nu-s pune. Ei niciodată nu s-au mulţu- să fie formată din judeţele Mureş,
Redacţia: hârtia şi scrijeleşte, iresponsa- miniştri Borbely Laszlo, Kele- mit cu cât au. Şi, slavă Domnu- Harghita, Covasna. Exact fosta
Str. Lăcrămioarei, bil, istoria, visează, turmentat, men Hunor şi Cseke Attila? Nu lui, au cu supra-măsură! Totul, în Regiune Autonomă Maghiară!
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1, nimic altceva decât „o patrie sunt ei, azi, deputaţi şi senatori concordanţă cu planurile lor au- Deoarece iredentiştii, neore-
Sfântu-Gheorghe, secuiască”! Care „patrie”? Care în Parlamentul României? Nu-s tonomiste. Au vrut o Lege a Edu- vizioniştii, extremiştii maghiari
judeţul Covasna, ROMÂNIA n-a existat, niciodată, şi nici nu atâţia secretari de stat, directori, caţiei Naţionale pe placul lor? Au mereu vor să ne arate „semnele
există? „Vrem o patrie secuias- şefi de agenţii importante prin obţinut-o, prin miopie, incompe- iubirii frăţeşti”, prin provocări,
Cititorii ne pot contacta la:
că”, clama el, „cu drepturi fun- ministerele guvernate, mai me- tenţă şi trădare românească! Aşa matrapazlâcuri şi scenarii rocam-
Tel.: 0267-312.260 damentale. Noi suntem popor reu după 1989, şi de UDMR? Nu s-a ajuns - cum declara, recent, boleşti, ne simţim obligaţi să re-
Fax: 0367-814.145 indigen, nu venetic!”. Nu-i vor- au ocupat funcţii însemnate, cu şi academicianul Dinu C. Giu- curgem la spusele acelui premier
Editat de SC Tracia SRL ba aici de nicio dilemă: românii, impact decisiv-decizional, din rescu - că, „Potrivit Legii Educa- australian, Kevin Rudd, al unei
Sfântu-Gheorghe după căpăţâna individului, sunt Regiunea Autonomă Maghiară ţiei, 92 la sută din elevii români ţări care, în istorie, nu are, nici pe
ISSN 1843 - 4665 „venetici”! După tărtăcuţa lui, până azi, de jos până sus? N-au au mai puţine drepturi decât 8 la departe, trecutul şi vechimea Ro-
pe pământul „propriei patrii”, fost ei prin CC al PCR, prim- sută dintre elevii minorităţilor”. mâniei, în care sunt vorbite mai
Marcă înregistrată la OSIM românii sunt „invadatori” şi secretari şi secretari? Au fost! Conform legii amintite, cu stra- multe limbi: spaniola, libaneza,
„ocupanţi”. Iar bisericile româ- Şi sunt şi azi, în postura mielu- nii prevederi, Istoria şi Geografia araba, chineza etc., engleza fiind
NR 87664 neşti, ortodoxe şi greco-catolice, lui care a supt de la toate oile României au fost date de pământ, cea oficială în stat. Pescuitorilor
care, în zona amintită, au rămas (guvernele) postdecembriste, în iar Limba română este predată, în ape tulburi, celor ajunşi acolo
Asociaţia „Noi Românii“ nedemolate şi nearse pe timpul scaunele înalte ale Puterii, de în şcolile minorităţilor, ca limbă nechemaţi, nemulţumiţilor pro-
Preşedinte Dictatului de la Viena, precum unde taie şi spânzură! Nu sunt, străină! O şcoală cu 15 elevi ma- vocatori, premierul Kevin Rudd
Florin Ignat şi cele care se construiesc azi în în zilele noastre, prefecţi, sub- joritari români este desfiinţată, în le-o spune de la obraz: „Dacă do-
Director executiv locul celor incendiate şi distru- prefecţi, primari, viceprimari, schimb, rămâne alta, cu cinci-şa- riţi să fiţi parte a acestei societăţi,
se, îl deranjează pe Marko Bela, consilieri judeţeni şi locali, şefi se elevi maghiari! Urmează, oare, învăţaţi limba! (n.n. - adică limba
Ioan Mugur Topolniţchi
deoarece - zice el - „au turlele în ai serviciilor descentralizate din spre deplina satisfacţie a UDMR, oficială a statului, engleza!). Băr-
Colaboratori formă de ceapă”. România? Sunt! Numai că ei ca şi Legea Minorităţilor să fie baţi şi femei de credinţă creştină,
Să zăbovim un pic asupra visează la cu totul altceva. Vor trecută tot prin asumarea răspun- pe principii creştine au fondat
prof. univ. dr. Petre Ţurlea sintagmei „drepturi fundamen- autonomii teritoriale, pe criterii derii Guvernului Boc? Generoşii această naţiune. (...) Dacă Dum-
prof. univ. dr. Ion Coja
dr. Mircea Dogaru tale”. Constituţia României etnice, deci o parte a Ardealu- guvernanţi de până acum au dat nezeu este o ofensă pentru voi, vă
dr. Ioan Lăcătuşu nu-i, oare, Legea fundamentală lui, pământ românesc, într-o altă (cedat!) totul! Majoritatea şan- sugerez să consideraţi o altă par-
dr. Gheorghe Funar a ţării, care cuprinde, din belşug Ungarie Mare! Aşadar, cu ce (şi tajabilă a trecut, în Senat, chiar te a lumii ca fiind casa voastră,
dr. Gheorghe Olteanu chiar, drepturile inalienabile ale prin ce?) sunt ei „discriminaţi”? şi noua regionalizare, un atentat întrucât Dumnezeu este parte a
dr. Vlad Hogea minorităţii din care şi acel scâr- De 20 de ani, au cerut şi au do- la integritatea statală şi siguran- culturii noastre. (...) Aceasta este
dr. Mircea Frenţiu
dr. Mircea Măran ţa-scârţa face parte? Oare de ce bândit, în România, numai pri- ţa naţională, în urma presiunilor Patria noastră, Pământul nostru,
prof. dr. Ion Ranca se plâng ei, ca din gură de şarpe, vilegii. Chiar şi mai mult decât UDMR, prin acceptare tacită, Stilul nostru de viaţă şi vă vom
ing. Nicolae Doroftei împotriva Tratatului de Pace de lăcomia lor au pretins! fără ca proiectul să fie supus unor permite orice formă de oportuni-
prof. Ilie Şandru la Trianon? De ce se vaită ei îm- Ce se mai stipula în Tratatul dezbateri parlamentare, fără dis- tate de a vă bucura de toate aces-
prof. Ligia Dalila Ghinea potriva Tratatului privind mino- privind minorităţile, semnat de cuţii publice, de o gravitate extre- tea. (...) Dar imediat ce încetaţi a
prof. Vasile Stancu rităţile, semnat de România, la mă pentru destinul statului naţio- vă mai plânge, văicări şi îngrozi
prof. Rodica Pârvan
România, la Paris, la 9 decem-
prof. Doru Dobreanu Paris, la 9 decembrie 1919? Ciu- brie 1919? De pildă, folosirea nal unitar român! de Steagul nostru, de Onoarea
prof. Alexandru Ciubîcă date mai sunt întâmplările vieţii! limbii materne la tribunal şi în Pe guvernanţii oportunişti noastră, de Crezul nostru creştin,
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu Mai ales pentru cei cu memoria administraţia publică. Au acest nu-i interesează decât Puterea, de Stilul nostru de viaţă. Dacă
prof. Georgeta Ciobotă scurtă. „Toţi supuşii români vor drept! Numai că ei vor maghiara nu ţara, nu demnitatea! Noua re- nu, vă recomand, cu căldură, să
prof. Sanda Romana Feldiorean fi egali în faţa legii - se stipulează ca limbă oficială în stat, inco- gionalizare a României, dictată profitaţi de o altă mare libertate
prof. ing. Maria Peligrad
prof. drd. Costel Cristian Lazăr acolo - şi se vor bucura de ace- modaţi de articolul 13 din Cons- de UDMR, redesenând graniţa australiană: LIBERTATEA DE
Pr. Prot. Florin Tohănean leaşi drepturi civile şi politice, tituţie. Tocmai ce nu se poate. din 1940, de după Dictatul de la A PLECA! Dacă nu sunteţi feri-
Pr. psh. Nicolae Floroiu fără deosebire de rasă, de limbă Conform articolului 1 din Le- Viena, pune în pericol, în anumi- ciţi aici, atunci plecaţi! Nu v-am
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă sau religie”. Cât se poate de clar! gea fundamentală, România este te zone ale României, identitatea obligat noi să veniţi aici. Voi aţi
Pr. Cristian Vlad Irimia Referirea se face la „toţi supuşii „stat naţional unitar”, nicidecum naţională! Cu apucături de gheri- solicitat să fiţi aici. Aşadar, accep-
Pr. Iustin Gârleanu
Pr. Nicolae Bota români”! Numai că ei, cetăţeni multinaţional! Şi mai era acolo lă etnică, separatiştii câştigă, pas taţi ţara pe care voi aţi dorit-o!”.
Pr. Adrian Stoian români - etnici minoritari, nu o precizare absolut necesară: cu pas, tocmai ceea ce de 20 de Cât se poate de clar pentru mereu
Pr. Ioan Tămaş vor „aceleaşi drepturi”, ci mereu Guvernul român trebuie să facă ani urmăresc - cum preciza şi jur- clămpănitorii şi doritorii de auto-
Lazăr Lădariu privilegii şi supra-drepturi, să fie „obligatorie predarea limbii ro- nalistul Ion Longin Popescu - adi- nomii teritoriale pe criterii etnice
Constantin Mustaţă mai egali ca alţii. Să aibă ce nu mâne în şcoli!”. Deci, şi în şco- că, „anularea, de facto, a Unirii în inimă de Românie, care refuză
Vasile Gotea
Lucilia Dinescu au, uneori, românii majoritari! lile din Harghita şi Covasna de Transilvaniei cu Ţara-Mamă, la o stradă „Avram Iancu” la Sfân-
Dan Tanasă Aşa s-a ajuns, în „obsedantul de- azi, din care, prin stupida Lege 1 Decembrie 1918”. Nici măcar tu-Gheorghe şi visează la „o pa-
Mihai Horga ceniu”, la Regiunea Autonomă a Educaţiei Naţionale, „operă” nu se mai feresc! Nu se jenează şi trie secuiască”. Dacă vă este mai
Erich Mihail Broanăr Maghiară de tristă amintire, la a ministrului cu 11 clase, Daniel „lucrează” cu cărţile pe faţă. De bine şi mai drag în altă parte şi vă
separatismul şcolar, la pretenţii Funeriu, Limba română, ofici- 20 de ani la Putere sau în preajma trage aţa, plecaţi acolo!
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
Dosarele istoriei Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 3
Cine a fost cu adevărat Urmanczy Nandor
prof. drd. Costel Cristian Lazăr de doliu, şi rămas aşa atâta timp cât va re- Beliş de peste 28.000 de jugăre şi au cerut compus din cei care s-au organizat de bu-
(Topliţa) zista Tratatul de la Trianon. alimente ca să poată pleca acasă. Proprieta- năvoie la apelul meu (sublinierea noastră),
Acelaşi celebru cetăţean topliţean a ini- rul plecase la Budapesta de pe 3 noiembrie, a fost organizat, înarmat şi aprovizionat cu
De ceva vreme se agită spiritele prin mu- ţiat tipărirea de mii de cărţi poştale cu gra- de frica sclavilor de pe moşia sa. Vestea re- alimente şi echipament în cazarma din stra-
nicipiul Topliţa, judeţul Harghita, în sensul niţele Ungariei vechi şi cu harta „mutilată” voluţiei ajungând şi la Beliş, muncitorii au da Falk Miksa, cu ştirea şi consimţământul
necesităţii unei statui a lui Urmanczy Nan- de Tratatul de la Trianon, împreună cu cele- dorit să plece acasă, dar la refuzul celor ră- Ministerului de Război.
dor. Nu cred că mai este nevoie să reprodu- brul slogan „nem, nem, soha”, în mai multe maşi de a le da alimente, au distrus castelul, 2. La Bologa, Cionca şi la Belişul in-
cem aici lucrurile cunoscute despre baronul limbi de circulaţie internaţională. Aceasta văzut evident ca o fortăreaţă a represiunii şi cendiat şi ars până la temelii, detaşamentul
mai sus numit. În treacăt doar să spunem este celebra „acţiune Urmanczy”. exploatării seculare. Urmarea a fost aceea a întrebuinţat arma numai împotriva celor
că unii apologeţi ai săi se arată tare vexaţi Mai mult de atât, Urmanczy Nandor a că familia Urmanczy a organizat acţiuni re- care au fost prinşi tâlhărind şi jefuind, ares-
atunci când este numit grof. Poate ne ex- fost unul dintre creatorii „Gărzii revizionis- presive, şi nu oricum. La „ordinul” fratelui tându-i, şi împotriva celor care au rezistat
plică ei care este diferenţa, în mod concret, te”, organizaţie paramilitară care îşi propu- Nandor, la Budapesta se constituie „batali- cu arma în mână sau au atacat. Dintre sol-
între o denumire şi alta. Sau ar putea să ne nea „să restabilească hotarele milenare ale onul Urmanczy”, care urma să vină la Beliş daţi, doi au fost răniţi.
spună ce a făcut baronul după 1918, că din Marii Ungarii”, aşa cum spunea cel de mai şi să pedepsească ţăranii care se răsculaseră. 3. Ioan Urmanczy nu a avut nicio cu-
câte vedem în cererea de atribuire a unui loc noştinţă despre organizarea şi trimiterea
central pentru statuie, „realizările” sale se Parcul central din municipiul Topliţa - locul în care se doreşte a fi ajutorului militar. Timp de 5 zile el a fost
opresc la 1918, deşi a trăit până în 1940! amplasată, alături de bustul primului Patriarh al României, asaltat de bande înarmate până ce, fiind în
Pentru a face mai multă lumină asupra pericol de moarte cu familia, a fost silit să
adevăratei feţe a fostului magnat local, vom Dr. Elie Miron Cristea, o statuie a lui Urmanczy Nandor se refugieze înainte de a sosi ajutorul.
apela la câteva documente, deoarece doar 4. Comunicatele, desigur pornesc din
ele pot să ne dea o imagine edificatoare sursă valahă, ca să se deruteze atenţia lumii
asupra celui de mai sus, şi nu poveştile de de la infamiile pe care le-au comis în Ardeal
genul că datorită lui s-au făcut calea ferată, împotriva ungurilor. În regiunile locuite de
şcoala, biserica şi toarta la cană, într-un cu- valahi, deja toate familiile ungureşti au fost
vânt indiferent ce s-a făcut în zonă poartă jefuite. Au mânat animalele, au cărat cerea-
neapărat pecetea sa. lele, au jefuit şi distrus casele, au incendiat.
Ori documentele ne arată exact contra- Cei ce nu s-au refugiat, au fost asasinaţi. La
riul celui preamărit de apologeţii săi. Un Beliş au asasinat trei oameni.
om care toată viaţa a militat pentru anularea 5. Mă mir de ministrul Jaszi că se pro-
Tratatului de la Trianon, creator al mişcării nunţă în bază de informaţii unilaterale, fără
iredentiste din Ungaria, lucru certificat şi de a cunoaşte situaţia de fapt. Prin aceasta
inscripţia de pe mormântul său, şi un duş- numai îngreunează restabilirea ordinii. În
man neîmpăcat a tot ce este românesc. provincie anarhia este generală. Sute de mii
Presa interbelică abundă de articole şi jefuiesc, incendiază, asasinează. Prin teorii
luări de poziţie ale sale, dintre care nu pu- ştiinţifice, cuvântări şi afişe nu se poate re-
tem să nu trecem în revistă câteva, pentru a stabili ordinea.
vedea cui se vrea a se ridica o statuie. Nandor Urmanczy, Budapesta, 14 no-
„Noi trebuie să reunim cei 15 milioane iembrie 1918”.
(de unguri - n.n.) într-un singur popor. În Declaraţia aceasta a deputatului Ur-
primul rând, trebuie să eliberăm fraţii din manczy Nandor vine să lămurească mai
teritoriile ocupate provizoriu, după care să sus în articolul din 9 noiembrie 1932 din A urmat o baie de sânge nemaivăzută până multe aspecte:
ne debarasăm de paraziţi. Mizerabilii tre- acelaşi „Pesti Hirlap”. atunci, atrocităţi care au uimit lumea civi- 1. Mentalitatea familiei care a stăpânit
buie să dispară de pe pământul maghiar. În Dacă pentru autorii cererii de edificare a lizată şi care au dus la întreruperea tratati- domenii întinse în Ardeal, care organizează
locul lor, al oamenilor lipsiţi de credinţă şi unei statui titlul de Cetăţean de Onoare este velor româno-maghiare de la Arad. Cazul a expediţii militare de pedepsire, după model
de recunoştinţă, în locul duşmanilor, să re- un argument, să analizăm şi acest aspect. fost ecranizat în 1980, filmul numindu-se medieval, dispunând după bunul său plac
aducem în patrie fraţii nevoiţi să locuiască Cine şi în ce condiţii a acordat acest titlu? Un „Capcana mercenarilor”. de viaţa şi moartea supuşilor.
în străinătate, în America, în Asia, în insule primar numit de autorităţile horthyste, după Comisia mixtă întrunită pentru a elu- 2. Detaşamentul care a acţionat la Beliş
şi păduri seculare... Ei vor pune bazele unui ocuparea Ardealului prin Dictatul de la Vie- cida împrejurările şi răspunderile pentru a fost organizat la chemarea şi îndrumarea
Imperiu ungar asemănător celui al lui Ludo- na. Act care a devenit automat caduc după aceste oribile crime, a stabilit vinovăţia directă a lui Urmanczy Nandor, cu ştirea
vic cel Mare şi al regelui Matei... Celelalte retrocedarea Ardealului către România, ca detaşamentului organizat de Urmanczy Ministerului de Război de la Budapesta.
naţionalităţi trebuie să dispară de pe pămân- multe alte legiferări ale statului maghiar din Nandor, precum şi amestecul autorităţilor Faptul este cu atât mai important cu cât ul-
tul unguresc, care trebuie să rămână ungu- perioada ocupaţiei. Nicidecum nu are valoa- de stat maghiare în toată această poveste. terior evenimentelor, autorităţile budapesta-
resc pentru totdeauna, după legile naturii” re juridică acest act, al unei persoane numite Căpitanul Dietrich recunoştea, în declaraţia ne au încercat să se spele pe mâini, printr-o
(Horia Brestoiu, L`incorigible obsession, în şi nu alese, cum de altfel nu încape compara- sa, că autorizaţia Ministerului de Război declaraţie a ministrului Jaszi, publicată cu
„Roumanie. Pages d`histoire”, XIVe annee, ţie cu statutul de Cetăţean de Onoare acordat a fost obţinută „la intervenţia deputatului o zi înainte în acelaşi cotidian, şi prin care
1989, nr. 1, p. 132). de Consiliul Local al municipiului (organism Urmanczy”. Din lipsa spaţiului, nu putem spunea că „din partea mea voi pretinde că
La Budapesta, unde s-a refugiat la fi- ales) altor personalităţi. reproduce aici tot Procesul Verbal, dar vom nu numai făptuitorii direcţi, dar şi autorii
nalul primului război mondial, Urmanczy Am lăsat pentru ultima parte ceea ce noi extrage din el câteva aspecte. La punctul 3 morali să fie pedepsiţi în mod exemplar, lu-
Nandor a publicat, în ziarul „Pesti Hirlap”, considerăm a fi acuza cea mai gravă ce i se al Procesului Verbal, încheiat pe data de 14 ându-se toate măsurile ca în viitor să nu se
un adevărat campion al presei iredentiste şi aduce lui Urmanczy Nandor: aceea de a fi noiembrie, se spune că „detaşamentul a îm- mai întâmple astfel de atrocităţi neomenoa-
revizioniste, apărut în a patra serie în 1878, unul dintre autorii (cel puţin moral) masa- puşcat în mod statorial oamenii, deşi starea se” („Pesti Hirlap”, nr. 267 din 14 noiem-
un organ al intoleranţei şi al şovinismului crului de la Beliş, din noiembrie 1918. de asediu nu era proclamată”. Mai jos, la brie 1918”).
maghiar, de unde împroşca cu invective şi Pentru cei care nu cunosc despre ce este punctul 4, se spune că „la ordinul căpita- 3. Declaraţia lui Urmanczy Nandor
ameninţări nu numai asupra românilor, ci şi vorba, vom face o scurtă descriere a eveni- nului Dietrich, 20 de cadavre, între ele 3 plină de îngâmfare feudală abundă în min-
asupra altor naţiuni care potrivit concepţiei mentelor tragice ce s-au petrecut în localita- femei, au fost puse pe rug pe jăratecul de- ciuni grosolane şi calomnii la adresa popo-
milenariste maghiare „sfâşiaseră” Ungaria tea Beliş la sfârşitul primului război mondi- pozitului incendiat, cu scopul de a fi arse, rului român, ilustrând atitudinea sa faţă de
la Trianon. al, odată cu dezmembrarea dublei monarhii şi aceasta în ziua de 12 noiembrie 1918, în români. Urmanczy Janos se găsea la Bu-
Tot în capitala maghiară, groful (sau ba- austro-ungare. În această localitate, avea timp ce comisia mixtă de anchetă se găsea dapesta când se pregătea detaşamentul de
ronul pentru cei mai avizaţi în genealogia domenii şi un castel fratele lui Nandor, Ur- la faţa locului, ardeau fumegând. Execuţia pedepsire a românilor, şi nicidecum nu era
nobiliară maghiară) a ridicat patru grupuri manczy Janos. Despre situaţia ţăranilor pe statorială s-a întâmplat în noaptea de 8”. sechestrat la Beliş! Cât priveşte „infamiile
statuare, dezvelite la 12 ianuarie 1922, re- moşiile grofilor maghiari, fie că se numeau Foarte importantă pentru speţa de faţă este românilor” în Ardeal, ele sunt simple năs-
prezentând cele patru mari regiuni „rupte” ei grofi sau baroni, nu mai are rost să in- implicarea directă a lui Nandor în constituirea cociri menite a justifica procedeul barbar
de la sânul patriei mame maghiare. Statui sistăm. Există o bogată bibliografie istorică batalionului de pedepsire. Fapt recunoscut de al detaşamentului. Nicăieri românii nu au
iredentiste, revizioniste, menite să amin- despre aceste lucruri. După cum nu are rost groful din Topliţa, care atunci se afla deputat masacrat comune întregi şi nu i-au ars pe
tească mereu drama Ungariei „mutilate”. să insistăm nici pe crearea acestor latifundii la Budapesta. Ce poate fi mai edificator de- rug pe locuitori, cum au făcut soldaţii ma-
Deci nicio legătură conceptuală cu un „me- de mii de jugăre de pământ, prin spolierea cât recunoaşterea publică a acestuia, în gazeta ghiari la Beliş şi cum s-a făcut în 1940 la Ip
cena” al artei, aşa cum intenţionează unii să obştilor ţărăneşti şi deposedarea lor de pă- mai sus amintită, „Pesti Hirlap”, în numărul şi Trăznea.
ni-l prezinte. Tot la iniţiativa lui Urmanczy mânt. Ideea este că, în vremurile acelea de 268 din 15 noiembrie 1918: Dacă se mai îndoia cineva de complici-
Nandor, ziarul „Pesti Hirlap” a iniţiat o lis- la sfârşitul anului 1918, când monarhia şi „Sub titlul de „Vărsări de sânge nejus- tatea „celui mai mare maghiar din Topliţa”
tă publică de subscripţie pentru ridicarea întregul sistem politico-social sprijinit de ea tificate la Beliş” şi sub alte titluri în ziarele la acest episod, probabil că acum se va gân-
unui aşa numit „steag al Trianonului”. Cu se prăbuşeau, prizonierii de război români, de azi, au apărut diverse corespondenţe. Ca di de două ori când se va solicita o statuie în
ajutorul acestor fonduri, s-a ridicat în Piaţa sârbi, italieni, ruşi care munceau pe exploa- răspuns la acestea, vă rog să publicaţi urmă- Topliţa. Asta doar în cazul în care nu se va
„Libertăţii” din Budapesta un soclu pe care tările forestiere ale lui Urmanczy Janos, au toarea declaraţie: dori a se aniversa la dânsa uciderea „opin-
e abordat drapelul Ungariei coborât în semn intrat pe domeniul familiei Urmanczy de la 1. Detaşamentul care a plecat în Ardeal, carilor valahi”...
4 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Eveniment

Laureaţii românilor din


„Am primit cu bucurie Premiul PRO URBE”
Interviu cu Gheorghe Tatu, fost prefect al judeţului Covasna şi proaspăt premiat de către Consiliul Local Municipal
Doru Decebal Feldiorean treaga ediţie din acest an a „Zilelor Avrig, casa străbunicului meu, unde rect în această activitate nu atât din să-şi stabilească un subiect şi predi-
(Sfântu-Gheorghe) Sfântu-Gheorghe”? perioade mai lungi sau mai scurte cauza mea, cât din cea a noii genera- cat al exprimării lui în ţinte precise,
- Cu emoţie nedisimulată. Orga- îmi petrec timpul în mod activ, fie ţii ce a venit la comandă în structuri- clare şi eficiente.
- Domnule Gheorghe Tatu, aţi nizatorii au ales pentru festivitate lucrând împreună cu soţia grădina şi le politice. Cei tineri au considerat că - Ştim că locuiţi în preajma Pie-
revenit la Sfântu-Gheorghe pen- solemnitatea cadrului oferit de sala curtea, fie în dialoguri antrenante cu noi, cei mai vârstnici, nu mai avem ţei „Mihai Viteazul”. Cum perce-
tru a primi distincţia cu care v-a festivă a Bibliotecii Judeţene şi armo- oameni de cultură marcanţi ai Sibiu- energia necesară implicării active în peţi faptul că regăsiţi mereu scua-
onorat Consiliul Local Munici- niile inefabile ale muzicii lui Mozart. lui şi ai Avrigului. Ceea ce vreau să politică. Este, bineînţeles, vorba de rul acesta simbol într-un stadiu tot
pal cu prilejul ediţiei 2011 a Zile- Numeroasa asistenţă a activitatea politică de la mai avansat de degradare?
lor municipiului. Premiul PRO amplificat intensitatea nivelul judeţului. În ceea - Aspectul actual e dezolant.
URBE v-a fost înmânat duminică, emoţiei şi acest fapt m-a ce priveşte implicarea în Aceasta este nota pesimistă, dar, se
8 mai, într-un cadru festiv. determinat ca la acorda- viaţa societăţii civile, ea a ştie, eu sunt un optimist notoriu şi, în
- Da. Am primit cu bucurie de- re să-mi îndrept gându- fost mai activă atât dato- toată harababura actuală, se pot de-
cernarea acestui premiu care mă rile nu numai spre cei ce rită Ligii Cultural-Creşti- cela elemente dătătoare de speranţă.
onorează şi-mi confirmă faptul că, mi-au conferit distincţia, ne „Andrei Şaguna”, cât Deja sunt zone cu scările remonta-
ajuns la vârsta de 70 de ani, din care ci şi spre toţi locuitorii şi Fundaţiei „Mihai Vi- te, sunt borduri şi gradene care pot
peste 42 i-am petrecut în acest areal judeţului Covasna, pe teazul”. fi imaginate într-un final şi există,
geografic, demersurile mele de viaţă care i-am servit în diver- - Apropo de societa- chiar dacă mai lent, şi un efort ge-
activă nu au rămas fără ecou. Cetă- se ipostaze în tot parcur- tea civilă, în ce legături neral de reabilitare a pieţei. Cunosc
ţenii municipiului, şi determinat de sul de viaţă petrecut aici. mai sunteţi cu cei care mai mult despre această piaţă, pentru
aceştia şi Consiliul Local Municipal, Cât priveşte organizarea diriguiesc în continua- că m-am implicat şi ca viceprimar al
au convenit să-mi aducă în acest fel „Zilelor Sfântu-Gheor- re interesele românilor municipiului în perioada 1990-1992
aprecierea pentru munca şi devoţiu- ghe”, efortul organisme- din zonă din fruntea şi ca prefect între anii 1997-2001, şi
nea în folosul societăţii. Mă bucur cu lor administrative a fost Forumului Civic al Ro- ştiu de dificultăţile pe care le ridică
atât mai mult cu cât distincţia mi-a notabil, dar, din păcate, mânilor din Covasna, reabilitarea ei. Ca istoric, ea a fost
fost acordată în cel de-al 20-lea an de diminuat de timpul ne- Harghita şi Mureş? amenajată într-un hei-rupism speci-
organizare a „Zilelor Sfântu-Gheor- favorabil care a limitat Credeţi în utilitatea fic etapelor premergătoare vizitelor
ghe”. Evidenţiez acest fapt pentru că, mult capacitatea de ex- unei astfel de federaţii? de lucru ale fostului secretar general
fără să fiu lipsit de modestie, m-am primare a mesajului ani- Îşi are ea locul şi rostul şi, ca atare, nu s-au aplicat măsuri
numărat printre iniţiatorii acestui act versar, cu atât mai mult în actualul context eu- tehnologice de drenaj şi stabilitate a
aniversar al urbei, ca o necesitate de cu cât ediţia din acest ropean, întru apărarea solului, de fixare a elementelor de
deschidere a vieţii sociale şi-a con- an avea o dublă valoa- românilor şi României construcţie în soluţii definitive şi, în
vieţuirii într-o localitate deloc lipsită re jubiliară: 20 de ani ai chiar din inima ei? timp, aceste minusuri s-au exprimat
de convulsii şi tensiuni interetnice. Zilelor propriu-zise şi a - Sunt în relaţii foarte în deteriorarea pieţei. Sub plăcile de
Sfântul Gheorghe înseamnă pentru 550 de ani de existenţă a bune cu reprezentanţii marmură şi dalele de beton au apărut
noi toţi, creştinii, indiferent de limba localităţii Sfântu-Gheorghe. vă spun, însă, este că nu am părăsit societăţii civile româneşti din ju- eroziuni, efecte ale activităţii pluvi-
pe care o vorbim, învingătorul bala- - În ultimul timp, prezenţa dum- efectiv Sfântu-Gheorghe şi, cu atât deţ. În ceea ce priveşte continuita- ale din amonte şi alte elemente de
urului şi triumful bună-voirii exis- neavoastră s-a făcut mai puţin mai mult, nu i-am părăsit pe oame- tea unei astfel de federaţii, consider degradare care, de fapt, au generat
tenţiale şi, ca atare, era personajul cel simţită în judeţul Covasna… nii lui pentru care nutresc o afecţiune că e nevoie poate de o reevaluare şi aspectul nedorit al pieţei în aşa fel
mai potrivit să ne aducă împreună - Sunt mai multe aspecte legate deosebită. M-am bucurat, în acelaşi reinventariere a paletei de structuri încât dintr-un scuar destinat manifes-
într-un cotidian de normalitate şi de de această remarcă. Odată cu vârsta, timp, de legături perene cu societatea ale societăţii civile, pentru că, la un tărilor civice şi culturale de amploa-
armonie. De fapt, ca o rezultantă a capacitatea de mişcare în cazul meu, civilă a judeţului Covasna şi cu foarte moment dat, poate să apară o disipa- re, a devenit un loc trist şi întristător.
acestui efort este şi decernarea aces- după un binecunoscut accident ruti- multe persoane de care m-am legat, re a capacităţii de efort şi, ca atare, Cred, totuşi, că forurile de conducere
tui premiu anual pentru personalităţi er, s-a atenuat foarte mult, lucru pe de-a lungul a peste patru decenii, în o diluare a rezultatelor. În ceea ce locale vor continua reabilitarea Pieţei
deopotrivă maghiare şi române, ar- care constat că l-aţi sesizat. În acelaşi activităţile pe care le-am desfăşurat. priveşte Forumul, îl consider util, „Mihai Viteazul” şi o vor reda ca o
gument că se poate şi astfel împărţi timp, spre deosebire de anii trecuţi, Dacă este, totuşi, să am un regret, l-aş dar reînnoiesc sublinierea că poate piesă de rezistenţă în peisajul urban
rezonabil mulţumirea civică. când nu puteai să ai mai mult de o putea incrimina pe cel determinat de acesta ar trebui să se manifeste mai al municipiului Sfântu-Gheorghe.
- Cum aţi perceput desfăşurarea locuinţă, acum mă bucur că am moş- o atenuare a activităţii politice. Spre energic în coagularea forţelor care îl - Vă mulţumim.
festivităţii propriu-zise, dar şi în- tenit în apropierea Sibiului, în oraşul exemplu, eu nu mai sunt implicat di- alcătuiesc şi, prin aceasta, să ajungă - Şi eu vă mulţumesc.

Cetăţeni de onoare ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe, anul 2011


dr. Ioan Lăcătuşu profesionale, urmând cursuri de specialitate în fără frecvenţă, în anul 1974. După terminarea copiilor săi, stabiliţi în SUA şi Austria, au fost
(Sfântu-Gheorghe) domeniul întreţinerii şi exploatării instalaţiilor stagiului militar, a lucrat la SMA Odorhei, în atrase resurse financiare şi din aceste ţări.
telefonice, în Bucureşti. funcţia de contabil principal, apoi ca secre- Până în anul 2007, a ţinut evidenţa contabilă
Ioan Gheorghe Brânză - operator-electri- În calitatea sa de veteran de război, a fost tar la Primăria Boroşneu-Mare (1956-1958), a Complexului Monahal de la Mărcuş. Atât
cian în domeniul telefoniei, veteran de război. avansat la gradul de plutonier adjutant şi a pri- funcţionar în cadrul Serviciului Desfacere de la prin activitatea sa profesională, cât şi prin tru-
S-a născut pe 1 decembrie 1925, în comuna mit mai multe ordine şi medalii militare, prin- Fabrica de Zahăr Bod (1958-1961) şi contabil da depusă pentru ctitorirea Mănăstirii Mărcuş,
Vâlcele, judeţul Covasna. A urmat cursurile tre care Crucea Comemorativă. Este membru şef la CAP Hăghig, între anii 1961-1968. Din Coriolan Crăciunescu şi-a câştigat respectul şi
şcolii primare şi gimnaziale în comuna natală. al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război anul 1968, este locuitor al municipiului Sfântu- preţuirea tuturor celor care îl cunosc.
După cedarea Transilvaniei de Nord-Est, în şi vicepreşedinte al Filialei Covasna a amintitei Gheorghe. În perioada 1968-1985, a îndeplinit Ioan Negulici - profesor, publicist. S-a
urma Dictatului de la Viena, în perioada 1941- organizaţii. Participă activ la toate manifestă- funcţia de contabil şef la Oficiul Judeţean de născut la 5 august 1941, în Petroşani, judeţul
1943, s-a refugiat în România. În septembrie rile organizate cu prilejul marcării unor eveni- Turism Covasna, contribuind, împreună cu Hunedoara. După absolvirea şcolii primare
1944, la vârsta de 19 ani neîmpliniţi, s-a înro- mente importante din istoria naţională şi locală întreaga echipă de conducere a societăţii, la în Braşov, a urmat cursurile Liceului „Andrei
lat voluntar în Armata Română. În calitate de şi la cele desfăşurate în cadrul Cercului Militar dezvoltarea bazei turistice a judeţului Covas- Şaguna” din acelaşi oraş, între anii 1955-1960.
premilitar din localitatea Bod, a fost integrat din Sfântu-Gheorghe. Este stimat şi respectat na. Până la pensionare, între anii 1985-1987, a În anul 1965, a absolvit Facultatea de Filolo-
în compunerea Regimentului de Vânători de de foştii săi camarazi, de consătenii din comu- funcţionat ca inspector în cadrul Serviciului de gie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din
Munte, fiind rănit în luptele de la Bandul de na Vâlcele şi de toţi cei care îl cunosc, atât din Control Financiar Intern (CFI) din subordinea Iaşi, secţia limba şi literatura română. În peri-
Câmpie, judeţul Mureş. Între anii 1947-1949, municipiul Sfântu-Gheorghe, cât şi de pe întreg Consiliului Popular Judeţean Covasna. oada 1966-1968, a fost corector-şef şi redac-
a satisfăcut serviciul militar, în cadrul trupelor teritoriul judeţului Covasna. Valorificând vasta sa experienţă în do- tor la revistele de cultură „Cronica” din Iaşi şi
de Jandarmi, din localităţile Orăştie, Miercu- Coriolan Crăciunescu - economist şi jurist. meniile economic şi juridic, între anii 1991- „Astra” din Braşov. Din anul 1968, face parte
rea-Ciuc şi Suceava. Între anii 1949-1985, S-a născut pe 14 iunie 1928, în oraşul Vlăhiţa, 1997, Coriolan Crăciunescu a fost principalul din echipa de publicişti care au redactat ziarul
şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei judeţul Harghita. A urmat cursurile şcolii pri- sprijinitor al Maicii Stareţe Serafima, contri- „Cuvântul nou”, publicaţia în limba română
de Poştă şi Telecomunicaţii Sfântu-Gheorghe, mare în comuna Cărpiniş, judeţul Sibiu, pe cele buind hotărâtor la strângerea fondurilor nece- din judeţul Covasna cu cea mai lungă apariţie
sectorul telefonie. În această perioadă şi-a liceale la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăştie şi sare construirii Mănăstirii Mărcuş. A străbătut (1968- 2010). Timp de aproape patru decenii,
completat studiile de cultură generală şi cele a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cursuri ţara cu listele de colecţie, iar prin intermediul s-a identificat cu destinul acestei publicaţii in-
Eveniment Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 5

municipiul Sfântu-Gheorghe
trate în istoria culturală a zonei. Ani de zile, buni specialişti în medicină veterinară din ju- maţiei şi, apoi, Şcoala Medie Tehnică Agricolă Gheorghe, a îndeplinit funcţiile de comandant
a condus secţia de cultură a publicaţiei, sem- deţul Covasna. Împreună cu ceilalţi colegi, sub la Buzău. În anii 1964-1965, a fost profesor su- Companie Antitanc, ajutor Şef Stat Major şi
nând mii de articole, ştiri, reportaje referitoare îndrumarea Dr. Ioan Cerni, a publicat mai mul- plinitor la şcolile din Zăbala, Zăbrătău şi Vama- Şef Stat Major Regimentul 303 Pază şi Ordi-
la istoria, cultura şi spiritualitatea românească, te studii şi lucrări, în ţară şi străinătate. Buzăului. După terminarea stagiului militar, a ne Sfântu-Gheorghe. În perioada 1979-1990,
naţională, regională şi locală, la personalităţi, Dintre activităţile sale extraprofesionale lucrat ca tehnician la Consiliul Raional Olteţ, a fost ofiţer instructor la Statul Major Judeţean
evenimente, proiecte şi manifestări de artă tra- menţionăm calitatea de membru în Adunarea azi Bălţeşti, judeţul Vâlcea. Odată cu desfiinţa- Covasna al Gărzi Patriotice - zona Întorsura-
diţională şi modernă. Eparhială a Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului rea raioanelor, a fost repartizat la Centrul de Se- Buzăului. La 31 iulie 1990, a fost pensionat
După 1990, a fost redactor-şef şi redactor- şi membru în Consiliul de Cultură al Mitropo- lecţie şi Reproducţie a Animalelor din Sfântu- cu gradul de colonel în rezervă. Pentru acti-
şef adjunct al cotidianului „Cuvântul nou”, liei, în timpul păstoririi vrednicului de pome- Gheorghe, unde a activat ca tehnician-selecţie, vitatea desfăşurată în întreaga carieră militară
contribuind decisiv la asigurarea suportului nire Mitropolit-cărturar Antonie Plămădeală între anii 1968-1975. În perioada 1975-1980, a fost recompensat cu ordine şi medalii. Este
financiar necesar apariţiei ziarului şi la impli- (1980-1990). A colaborat cu versuri, proză şi a fost şef birou personal la IAS Sfântu- membru al Asociaţiei Cadrelor Militare în Re-
carea sa în problemele prioritare ale păstrării meditaţii la revista „Medici veterinari slujitori Gheorghe, iar între anii 1980-1987, viceprimar zervă şi Retragere - Filiala Covasna.
şi afirmării identităţii naţionale a românilor ai muzeelor” de la Timişoara şi „Anotimpuri în comunele Bodoc şi Vâlcele. Din 4 ianuarie Aurora-Crina Pop (născută Vrămes-
din judeţul Covasna. La rândul ei, soţia Dori- printre cuvinte” de la Cluj. Este autor al căr- 1987 (data înfiinţării Teatrului românesc în cu) - economist, născută la 26 noiembrie
na Negulici, cercetătoare la Muzeul Judeţean ţilor: „Dr. Ioan Cerni - spre neuitare”, Sfân- Sfântu-Gheorghe) şi până la pensionarea sa, în 1946, în Brăila, fiica lui Gheorghe şi Maria
Braşov, recunoscută pentru prestanţa sa pro- tu-Gheorghe, 2007; „Autumnalii”, Sfântu- anul 2005, a fost angajatul Teatrului „Andrei Vrămescu. Între anii 1953-1964, a urmat stu-
fesională, a fost o colaboratoare constantă a Gheorghe, 2009 şi „Contrasensuri”, vol. I, Mureşanu”, mai întâi în funcţia de organizator diile preuniversitare la Liceul „George Baco-
instituţiilor muzeale din judeţul Covasna. Nu- 2011. Este căsătorit cu Rodica Niculiciu, spe- spectacole, iar din 1992, a ocupat, timp de 13 via” din Bacău, iar în perioada 1967-1971,
mele ziaristului şi omului de cultură Ioan Ne- cialist în industria alimentară, are o fată, Ligia, ani consecutiv, funcţia de director economic, a urmat cursurile Facultăţii de Economia
gulici a intrat definitiv în galeria publiciştilor studentă în anul IV la Institutul de Medicină şi doi ani fiind şi director general interimar. Industriei, Construcţiilor şi Transporturilor
români din această parte de ţară, scrisul său Farmacie din Cluj-Napoca. În toţi aceşti ani, a desfăşurat o bogată ac- din cadrul Academiei de Studii Economice
reprezentând peste timp o mărturie concretă Gheorghe Dobriţa - colonel în rezervă, tivitate civică şi culturală, pusă în slujba co- din Bucureşti. Preocupată de perfecţionarea
despre românitatea din Arcul Intracarpatic, la născut la data de 1 iunie 1944, în comuna Mă- munităţii. Astfel, în anul 1985, a contribuit la pregătirii profesionale, pe parcursul anilor, a
răscrucea dintre milenii. gura, judeţul Buzău, din părinţii Dumitru şi instalarea bustului lui Romulus Cioflec în faţa urmat cursuri postuniversitare în specializă-
Vasile Man - economist, născut la 3 ianua- Ana Dobriţa. A urmat cursurile şcolii generale Şcolii Generale din satul Araci. Cu acel prilej, a rile: analist-programator, proiectare-imple-
rie 1943, în satul Muşca, judeţul Alba. A urmat în comuna natală, apoi a absolvit Liceul realist organizat o amplă manifestare culturală la care mentare programe informatice, organizarea
şcoala generală, între anii 1948-1955, în satul din comuna Pătârlagele, judeţul Buzău, iar în au luat parte solişti din cadrul Cenaclului Fla- şi conducerea întreprinderilor.
natal. Între 1956-1959, urmează cursurile Cen- 1962 a intrat la Şcoala de Ofiţeri de Miliţie nr. căra şi membri ai familiei Cioflec. În legislaţia Activitate profesională: profesoară suplini-
trului Şcolar Agricol nr. 2 Turda, judeţul Cluj, toare la şcolile generale din comuna Geoseni,
după absolvire fiind repartizat la Fructexport judeţul Bacău, şi comuna Doagele, judeţul
Codlea, secţia Prejmer, unitate unde a lucrat Vaslui (1965-1967); economist la Uzinele
până în 1965. Între timp, între 1961-1965 a „Steagul Roşu” Braşov (1972-1974); econo-
frecventat cursurile Liceului seral din comuna mist la Exploatarea Materialelor de Construc-
Prejmer. În anul 1966, se mută în oraşul Sfântu- ţii „Bazaltul” (actualmente SC Terracota SA)
Gheorghe lucrând la Comitetul raional şi, apoi, Sfântu-Gheorghe (1974-1975); economist
judeţean UTC Covasna, până în 1973, după la Întreprinderea de Industrializarea Lapte-
care la Consiliul Judeţean Covasna. În 1980, lui (actualmente SC Covalact SA) Sfântu-
este transferat la Uniunea Judeţeană a Co- Gheorghe (1975-1978); economist, analist, şef
operativelor Agricole de Producţie (UJCAP) atelier proiectare-implementare programe in-
Covasna, unde lucrează până în 1982. În anul formatice la Centrul Teritorial de Calcul Elec-
1973, absolvă Academia de Studii Social-Poli- tronic Sfântu-Gheorghe (1978-1985); director
tice Bucureşti, la secţia fără frecvenţă, obţinând adjunct la Întreprinderea de Spirt şi Amidon
Diploma de Licenţă în economie mondială. În Ozun (1985-1986); economist, şef oficiu de
anul 1983, a fost numit director la Întreprin- calcul, director comercial la Întreprinderea de
derea Judeţeană de Legume şi Fructe Covas- Morărit şi Panificaţie (actualmente SC Mopa-
na, apoi la SC Agrosol SA, iar după scindarea co SA) Sfântu-Gheorghe (1986-1994); director
acestei societăţi, a fost numit director comer- 2 Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1965. Între 2000-2004, a fost ales şi a activat în calitatea de economic la SC Torpi SRL Sfântu-Gheorghe
cial la Horticom SA, de unde a ieşit în pensie 1962 şi 1967, a urmat Facultatea de Drept Bu- consilier local municipal la Sfântu-Gheorghe. (1994-2002); contabil-şef la SC Suinprod Leţ
în anul 2001. În contextul greutăţilor existente cureşti, iar în 1976 a urmat cursuri postuniver- În prezent, activează în următoarele organiza- SA (2002 -2008); contabil-şef la SC „Moise”
înainte de 1989 în aprovizionarea cu alimente sitare la Facultatea de Drept din Cluj. ţii nonguvernamentale: Liga pentru Teatru, în SRL Zagon (2008 până în prezent). Din 1 de-
a populaţiei, Vasile Man a contribuit la asigura- A activat ca ofiţer la Direcţia Regională de cadrul căreia este organizat Festivalul Inter- cembrie 1999, este pensionară pentru limită de
rea legumelor şi fructelor necesare consumuri- Miliţie Braşov până în 1968, când a fost mu- naţional de Teatru ATELIER, ajuns la ediţia a vârstă şi vechime integrală.
lor colective şi populaţiei din judeţul Covasna. tat la Miliţia judeţului Sibiu. La cerere, în anul XX-a (cel mai vechi festival de teatru din Ro- În cei 40 de ani de activitate în domeniul
Aceeaşi activitate benefică pusă în slujba bine- 1970, s-a transferat la Inspectoratul Judeţean de mânia, primele 12 ediţii având loc la Sfântu- economic, Aurora Pop a obţinut performanţe
lui public a desfăşurat-o şi în cadrul societăţilor Poliţie Covasna, unde a activat până la pensio- Gheorghe). Prin acest festival, Teatrul „Andrei profesionale deosebite: invenţii, inovaţii, ra-
Agrosol şi Horticom, fiind cunoscut pentru dis- narea din 30 iunie 1999, când a fost trecut în Mureşanu” s-a făcut cunoscut şi apreciat în ţară ţionalizări, în sectorul industriei alimentare
ponibilitatea sa de a ajuta cetăţenii municipiu- rezervă cu gradul de colonel. Din cei 37 ani de şi străinătate; Fundaţia socio-culturală „Ioana şi al informaticii, din care amintim: crearea
lui Sfântu-Gheorghe şi pe cei ai judeţului Co- militărie, în Sfântu-Gheorghe a activat peste 30 Crăciunescu”, prin care s-au acordat burse în designului actualei embleme a SC Mopaco
vasna. Ca urmare a bunei sale imagini publice, de ani, îndeplinind pe rând funcţiile: ofiţer teh- Franţa pentru studenţi români, s-au organizat SA şi a altor produse de panificaţie; coordo-
după evenimentele din decembrie 1989, a fost nic la poliţia rutieră, responsabil cu pregătirea acţiuni culturale şi de creaţie literară, au fost re- narea activităţii de creare şi implementare în
ales membru în Consiliul Judeţean Covasna al profesională, militară şi fizică a cadrelor, coor- abilitate vechi parohii săseşti cărora le-au fost întreprinderi a primelor programe informati-
Frontului Salvării Naţionale. Este căsătorit din donator al activităţilor de evidenţă a populaţi- date apoi întrebuinţări culturale şi s-au acordat ce cu tehnica de calcul electronic din judeţ;
decembrie 1968 cu Rita Man (născută Kraus), ei şi cea de pază şi ordine publică. Între 1992 ajutoare caselor de bătrâni etc.; Fundaţia „Mi- participarea la elaborarea proiectului (calcu-
având doi copii, Christian-Vasile şi Christina- şi 1997, a activat ca adjunct al şefului Poliţiei hai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, fundaţie lul economic) pentru construcţia statuii Os-
Rita, şi două nepoţele. Municipiului Sfântu-Gheorghe. care, în anul 2009, l-a onorat prin acordarea taşului Român din Sfântu-Gheorghe ş.a.. În
Ioan Oliviu Niculiciu - medic veterinar, În plan personal, este căsătorit, din anul unei diplome de excelenţă. anul 1969, s-a căsătorit cu Pop Mihai-Petre,
scriitor, născut la 2 octombrie 1943, la Mira- 1966, cu Maria Dobriţa, economistă. Dumne- Florea Şerban - colonel în rezervă, năs- reprezentant de frunte al vieţii publice post-
slău, judeţul Alba, din părinţii Ioan Niculiciu - zeu a binecuvântat familia Dobriţa cu două fete cut la data de 16 decembrie 1932 în localitatea decembriste din judeţul Covasna. Dumnezeu
preot şi Valeria Niculiciu - învăţătoare. A urmat şi 4 nepoţi. Ca persoană publică implicată în Suseni, judeţul Argeş. A urmat cursurile pri- a binecuvântat familia Pop cu patru copii:
primele şapte clase în comuna Tureni, judeţul viaţa cetăţii, locuieşte în acelaşi apartament din mare şi gimnaziale, în perioada 1939-1946, în Crina-Mihaela, economist; Daniela-Rodica,
Cluj, iar cursurile medii la Liceul Mihai Vi- Sfântu-Gheorghe din 1971, fiind cunoscut pen- localitatea natală, iar pe cele liceale în peri- coordonator transporturi; Alexandru-Florian,
teazul din Turda. Între anii 1961-1966, a fost tru modestia şi corectitudinea sa, cât şi pentru oada 1946-1950, în oraşul Piteşti. În perioa- analist-programator; Ruxandra-Oriana, medic
student al Facultăţii de Medicină Veterinară preocuparea de a ajuta cetăţenii în soluţionarea da 1950-1952, a lucrat ca institutor. Între anii veterinar în Spania; şi doi nepoţi.
din Iaşi. După absolvirea facultăţii, timp de problemelor care au depins de competenţa sa. 1952-1955, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri În calitatea sa de membru fondator al
aproape 40 de ani (1966-2005), şi-a desfăşurat Este membru al Asociaţiei Cadrelor Militare în Activi din Sibiu, arma infanterie. Fundaţiei Culturale „Mihai Viteazul” şi al
activitatea exclusiv în judeţul Covasna, în ca- Rezervă şi Retragere din cadrul Ministerului În 1955, şi-a început cariera de ofiţer la Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”
drul următoarelor unităţi: Laboratorul veterinar Administraţiei şi Internelor şi vicepreşedinte al Regimentul 202 Vânători de Munte din Câm- s-a implicat cu profesionalism şi dăruire în
Sfântu-Gheorghe (1966-1970), Spitalul vete- Filialei Covasna a amintitei organizaţii. pulung Muscel, iar între anii 1956-1960, a organizarea a numeroase manifestări cultu-
rinar Sfântu-Gheorghe (1971-1982), Direcţia Dumitru Măciucă - economist, tehnician, îndeplinit aceeaşi funcţie la Batalionul 23 Vâ- rale, artistice şi civice, fiind cunoscută ca
Sanitar-Veterinară Sfântu-Gheorghe (1983- născut la 1 noiembrie 1945, în comuna Zăbala, nători de Munte din Miercurea-Ciuc. În pe- unul din cei mai activi reprezentanţi ai socie-
2005). În toţi aceşti ani, a urmat o valoroasă judeţul Covasna. A absolvit cursurile şcolii ge- rioada 1960-1979, în cadrul Batalionului de tăţii civile româneşti din municipiul Sfântu-
carieră profesională, devenind unul din cei mai nerale în comuna natală, liceul la Sighetul Mar- Vânători de Munte 22 „Cireşoaia” din Sfântu- Gheorghe şi judeţul Covasna.
6 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Eveniment - Opinii

O personalitate covăsneană omagiată de


Episcopia Ortodoxă a Caransebeșului
prof. Vasile Stancu raş-Severin”, a devenit tradiţio- Desfăşurate, în acest an, în tăţi „Episcop Elie Miron Cristea” a Covasna: Mitropolitul Nicolae
(Sfântu-Gheorghe) nală şi de mare răsunet în rândul perioada 1-8 mai 2011, manifes- Centrului Eparhial Caransebeş. Colan şi Episcopul Veniamin Nis-
ierarhilor Bisericii Ortodoxe Ro- tările duhovniceşti, cultural-artis- Alături de studiul cercetătoarei tor”, de prof. Vasile Stancu; „As-
Ajunsă la cea de-a V-a ediţie, mâne, a oamenilor de artă, a spe- tice şi ştiinţifice au fost prilejuite sibiene Ana Grama, „Activitatea pecte din activitatea Episcopului
în organizarea Episcopiei Caran- cialiştilor, cercetătorilor şi arhiviş- de trei importante evenimente pe
sebeşului şi sub înaltul patronaj al tilor din întreaga ţară, din Serbia şi plan local şi naţional: sărbătorirea
hramului noii Catedrale „Învie-
rea Domnului” din Caransebeş;
proclamarea de către Patriarhia
Română a anului 2011 ca „Anul
omagial al Sfântului Botez şi al
Sfintei Cununii” şi aniversarea a
70 de ani de la întronizarea Epis-
copului Veniamin Nistor în scau-
nul vlădicesc de la Caransebeş şi a
125 de ani de la naşterea sa.
Desigur, interesate de promo-
varea personalităţilor şi valorilor Episcopului Veniamin Nistor la Veniamin Nistor şi a familiei sale
româneşti de pe aceste meleaguri, Sibiu (1922-1941)”, prezentat de păstrate în fondul arhivistic «Pom-
Centrul Ecleziastic de Documen- dr. Ioan Lăcătuşu, toate cele cinci piliu Nistor» de la Muzeul Biseri-
tare „Mitropolit Nicolae Colan” comunicări s-au constituit în va- cii «Sfântul Nicolae» din Scheii
din cadrul Episcopiei Ortodoxe loroase contribuţii la cunoaşterea Braşovului”, de dr. Ioan Lăcătuşu,
a Covasnei şi Harghitei, Arhivele în mare măsură a vieţii ierarhului, prof. Vasile Stancu, muzeograf
Naţionale Covasna, Arhiva Mu- în afara perioadei cât acesta a fost Nicolae Blaj; „Corespondenţa
zeului Bisericii „Sfântul Nicolae” Episcop de Caransebeş - iunie Episcopului Veniamin Nistor cu
din Scheii Braşovului, au răspuns 1941-februarie 1949 - perioade, fratele său, medicul Pompiliu Nis-
tor, în perioada 1950-1960” de dr.
Ioan Lăcătuşu, prof. Vasile Stan-
cu, muzeograf Nicolae Blaj.
Aşa cum scriam şi cu altă oca-
zie, valorificarea informaţiei is-
torice locale şi a personalităţilor
izvorâte din sânul oamenilor locu-
lui, este o necesitate stringentă, ne-
cesitate izvorâtă din poziţionarea
la adevărata valoare a locuitorilor
români ai acestor pământuri pe
scara valorilor culturii, spiritualită-
ţii şi ştiinţei naţionale şi universale.
Şi aceasta cu atât mai mult cu cât
sindromul europenizării, invocat
invitaţiei, pregătind nu mai puţin deloc sau foarte puţin cunoscute, de unii numai şi numai în cazul
de cinci comunicări ştiinţifice, în „inedite”, din viaţa sa, după cum românilor, şi implicit al diminuări
cea mai mare parte inedite prin sublinia PS Macarie, Episcopul identităţii naţionale, ne reduce tot
informaţiile aduse şi un interesant Ortodox al Europei de Nord. În mai mult şansele existenţei noastre
montaj fotografic privind multi- acest sens, sunt sugestive temele ca Neam, ca Ţară, ca Stat.
plele aspecte ale vieţii şi activităţii abordate: „Episcopul Veniamin Pentru a ne cunoaşte înaintaşii
Episcopului Veniamin Nistor, ale Nistor şi satul său natal Araci”, acestor meleaguri şi faptele lor cu
familiei sale şi satului său natal. de dr. Ioan Lăcătuşu, prof. Va- valoare de model, vom publica în
Acestea au fost prezentate în ca- sile Stancu; „Familia Episcopu- numerele viitoare fragmente din
Preasfinţitului Lucian, complexa din Ungaria, atraşi de interesanta drul Simpozionului Internaţional lui Veniamin Nistor”, de dr. Ioan studiile dedicate celui care a fost
manifestare aflată sub genericul tematică propusă de gazde, cât şi „Taină şi mărturisire”, desfăşurat Lăcătuşu, prof. Ilie Şandru; „Doi Episcopul Veniamin Nistor (1886
„Zilele credinţei şi culturii în Ca- de varietatea activităţilor. timp de două zile în sala de festivi- vrednici ierarhi din Araci, judeţul - 1963).

Minciună și adevăr despre războiul din Afganistan


dr. Mircea Frenţiu Să ne amintim că-n urmă cu mulţi ani, prin SUA în etapa actuală, în mari terorişti? Este ţii? Dintre minerale, litiu este un element
(Blaj, Mica Romă) anii ‚77-‘78, URSS, pe atunci o mare super- greu de înţeles acum, când agresorul nu mai important din care se fac telefoanele mobi-
putere, atacă şi ea Afganistanul şi începe un este URSS, ci SUA. Până în prezent, în acest le, laptop-urile, roboţii industriali şi navele
În data de 7 octombrie 2001, SUA şi război de durată, de aproximativ 10 ani, care război au murit 1445 de soldaţi, dintre care cosmice. Sunt nişte zăcăminte de peste un
aliaţii săi pornesc un nou război în Orien- va ţine până în 1989, când „marele om în- 869 soldaţi americani şi restul aliaţi, printre trilion de dolari, Afganistanul întrecând Bo-
tul îndepărtat care imită puţin războiul din semnat”, Mihail Gorbaciov, îi pune capăt. care şi soldaţi români. Care sunt interesele livia, care era pe primul loc în deţinerea de
Vietnam împotriva unei ţări sărace numită În acest război, mor 2 milioane de afgani şi României în acest război? În primul rând, litiu. Un alt element important este cuprul,
Afganistan. Cauza acestui război, după de- peste 200 de mii de soldaţi ruşi şi basarabeni, dovada de seriozitate, pentru a fi un partener zăcămintele depăşind 300 de milioane de
claraţiile Casei Albe, este evenimentul te- care atunci erau sub ocupaţie sovietică. Să de încredere pentru NATO, oprirea teroris- tone. Mai avem fier, uraniu şi miobiu, care
rorist de la 11 septembrie, când Turnurile nu uităm că în acest război SUA şi preşedin- mului şi, de ce nu, antrenarea trupelor ro- este un metal rar şi foarte uşor, folosit în ali-
Gemene din New York sunt lovite de două tele Ronald Regan, personal, ajută Afganis- mâneşti? Sigur sunt şi aceste argumente, dar aje pentru oţelurile super-conductoare din
avioane de linie deturnate printr-un atac te- tanul şi pe mujahedin care rezistă cu succes pentru soldaţii români prost plătiţi în ţară, cu componenţa navelor cosmice. Zăcămintele
rorist. Scopul invaziei din Afganistan, de- împotriva agresiunii sovietice. Atunci pentru familii mari care vor să se realizeze, ţinta ră- de cărbune sunt de peste 400 miliarde de
clarat şi la vedere, este de a lupta împotriva SUA mujahedinii, viitorii talibani, erau nişte mâne solda de 2.400 euro pe lună. tone, gaze naturale peste 150 de milioane de
terorismului arab, de a înlătura regimul tali- eroi naţionali care luptau pentru independen- Însă, dacă gândim profund, vedem că metri cubi. Ce ţară din lume mai are astfel
ban de la putere, de a-l captura pe teroristul ţa ţării şi pentru credinţa islamică împotriva principala cauză a războiului, marele ade- de bogăţii? Se confirmă faptul că adevărata
numărul 1 al lumii, Osama Bin Laden, şi de puterii de la Kremlin, împotriva ţarului roşu. văr care nu se poate spune, dar care iese la cauză a războiului este pentru cucerirea de
a distruge organizaţia teroristă Al Quaida. Talibanii erau acei orfani ai războiului cu iveală din studii geologice făcute şi de ruşi, resurse şi Afganistanul, după cum vedeţi,
Lupta împotriva terorismului este o um- credinţă sinceră în Islam, mari patrioţi care şi de americani, şi de chinezi, sunt bogăţi- are aceste resurse. Deci, se presupune că in-
brelă convenabilă pentru SUA şi aliaţii ei, de luptau pentru independenţa ţării. ile incomensurabile ale acestei ţări aride, cu direct războiul nu se va opri curând, aşa că
cotropire de noi teritorii valoroase, care este Cum s-au putut transforma după nici 20 oameni săraci şi bolnavi prin grotele căreia nu putem spune ca şi romancierul american
adevăratul scop al războiului din Afganistan. de ani aceşti mari eroi naţionali sprijiniţi de sălăşluiesc talibanii. Care sunt aceste bogă- Hemingway, adio, arme!
Social - Eveniment Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 7
„Ţara Iancului - Iubirea Mea”, o asociaţie ce trebuie
cunoscută de orice român
ţiune naţională, ne-a trezit curiozi- ciparea a sute şi mii de români de ma cu întristare văd, că speran- Mesteacăn, Abrud, Zlatna, Alba-
prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe) tatea. Pentru mijloacele moderne, toate vârstele. ţele mele şi jertfa adusă se prefac Iulia, Târnava de Criş, cu partici-
aflate astăzi la dispoziţia „curioşi- Înfiinţată, cu aproape patru ani în nimica. Nu ştiu câte zile mai parea „crăişorilor” şi profesorilor
De curând, pe adresa Forumu- lor”, nimic mai simplu. Internetul, în urmă, Asociaţia „Ţara Iancului pot avea; un fel de presimţire îmi de la şase unităţi şcolare; concursul
lui Civic al Românilor din Covas- site-ul, presa electronică, telefonul, - Iubirea Mea” şi-a propus în sta- pare că mi-ar spune, că viitorul „Micii aurari de la Buceş - Stăni-
na, Harghita şi Mureş (FCRCHM) mijloacele de transport, contactul tutul său, cuprinzând 7 capitole, cu este nesigur. Voiesc dar şi hotărât ja”; cursuri teoretice şi practice cu
a sosit o interesantă epistolă prin nemijlocit şi disponibilitatea spre 28 de articole, scopul, obiectivele, dispun, ca după moartea mea, „crăişorii” pentru învăţarea obţi-
care Asociaţia „Ţara Iancului - Iu- comunicare a partenerului, satisfac mijloacele, metodele şi formele de toată averea mea mişcătoare şi nerii aurului prin metode tradiţio-
birea Mea” invită liderii ONG-uri- eficient şi rapid setea de informa- acţiune, organele de conducere, nemişcătoare să treacă în folosul nale; participarea la depunerea de
lor componente ale Forumului de a ţie. Ne-a trebuit mai puţin de o săp- cine poate deveni membru, patri- naţiunii, pentru ajutor la înfiin- coroane cu ocazia Zilei Eroilor sau
participa la Simpozionul Naţional tămână, nouă celor invitaţi, pentru moniul - în general tot ce prevede ţarea unei academii de drepturi, a serbărilor naţionale de la Ţebea.
cu tema: „Naţiunea română multi- a ne întâlni, pentru a ne cunoaşte, legislaţia actuală pentru funcţiona- tare crezând, că luptătorii cu O asociaţie foarte tânără
milenară din Ardeal numeric ma- a afla ceea ce ne uneşte, a stabili rea legală a unei organizaţii apo- arma legii vor putea scoate drep- care-şi propune ceea ce Statul Ro-
joritară, în drepturi încă minoritară participarea noastră la lucrările litice şi non-profit. Nu voi reda în turile naţiunii mele. Câmpeni, 20 mân, prin instituţiile sale speciali-
- la 600 de ani de la atestarea docu- simpozionului, cât şi la proiecte de continuare toate acestea. Statutul decembrie 1850, Avram Iancu zate în domeniul învăţământului,
mentară a comunei Crişcior; Lupta parteneriat interesante privind vi- poate fi sintetizat, după cum ne m.p. Avocat şi prefect emerit”. educaţiei, sportului, turismului,
şi armele sale din trecut, prezent şi itoarele noastre acţiuni de promo- mărturisea preşedintele asociaţiei, Ioan Paul Mărginean a avut le-au uitat, sau, pur şi simplu, le-au
viitor”. Manifestarea ştiinţifică mai vare a valorilor istorice, culturale în câteva fraze, redate, în 20 de amabilitatea să ne explice modul în şters din îndatoririle lor de instru-
sus numită este prevăzută a avea şi spirituale româneşti, în spaţiul pe rânduri, de Avram Iancu. Acestea care conducerea şi membrii Asoci- ire şi educare cultural-patriotică a
aţiei „Ţara Iancului - Iubirea Mea” acestui neam, potrivit îndemnului
înţeleg fiecare cuvânt sau sintagmă adresat acestui popor: „Cui nu-i
testamentară a Iancului, precum şi convine să plece. Atâta poate statul
maniera de aplicare reflectată în român la ora actuală”.
programele concrete ale organiza- Nu plecăm domnule x-ulescu-
ţiei. De complexitatea acestor pro- le! Sau escule! Sau neica nimeni,
grame ne-am putut da seama din ce vei deveni pentru Istoria Naţio-
bilanţul acţiunilor care au avut loc nală! Nu plecăm!
în anul trecut: Mai sunt români care iubesc
- 27-28 februarie 2010 - Festi- această Ţară, poporul din rândul
valul Cultural-Patriotic „Ţara Cră- căruia s-au ridicat şi al căror „unic
işorului” cuprinzând: Simpozionul dar al vieţii” lor „este de a-şi vedea
Naţional dedicat comemorării a naţiunea fericită”.
225 de ani de la martiriul lui Horia, Îi găsiţi la Deva, Brad, Ţebea,
Cloşca şi Crişan; concursuri cu ele- Crişcior, în toată „Ţara Iancului” şi
vii; schimburi de experienţă didac- mai mult decât atâta! Dar voi, x, y,
tice; dezvelirea şi sfinţirea plăcilor z, nu aveţi nevoie de ei. Dar nici
comemorative de la Ţebea, Abrud, acest popor de voi!
Horea, Vadul Moţilor; depuneri de Poporul are nevoie de cât mai
Reprezentanţii intelectualităţii din Covasna şi Harghita: dr. Ioan Lăcătuşu coroane la mormintele eroilor; pa- mulţi români cu iubire de neam şi
(stânga), prof. Ilie Şandru (centru stânga) şi prof. Vasile Stancu (dreapta), rastase în localităţile Horia, Vadul ţarină. Asemenea membrilor şi li-
Moţilor şi Albac; primirea de noi derilor Asociaţiei „Ţara Iancului -
alături de hunedoreanul ing. Ioan Paul Mărginean „crăişori” în organizaţiile copi- Iubirea Mea”, cărora le mulţumim
ilor din Brad, Ribiţa, Baia de Criş, pentru munca neobosită şi dezinte-
loc în cadrul unor ample acţiuni care în conştiinţa şi inimile noastre reprezintă, în fapt, testamentul său, Vaţa, Albac, Scărişoara şi Arieşeni; resată pusă în slujba acestui popor!
desfăşurate la cea de-a IV-a ediţie îl receptăm şi-l definim ca fiind întocmit la Câmpeni în ziua de 20 - 21 mai 2010 - Ţebea - Sim-
a Festivalului Cultural-Patriotic „Ţara Iancului”. decembrie a anului 1850, intitulat pozionul Naţional cu tema „Şcoa- P.S. Despre participarea şi co-
„Ţara Crăişorului”, care se va des- Am aflat, totodată, de la pre- „Ultima mea dorinţă”, devenit tot- la Românească din Ardeal până la municările susţinute de mai mulţi
făşura, în zilele 19-20 mai 2011, la şedintele fondator, inginerul Ioan odată un preţios document istoric 1848”, dezvelirea şi sfinţirea plă- lideri ai Forumului Civic al Ro-
Panteonul Naţional de la Ţebea şi, Paul Mărginean, şi din revistele şi îndrumar pentru generaţiile vi- cii, depuneri de coroane, parastas mânilor din Covasna, Harghita şi
desigur, în localitatea multisecula- editate până în prezent, de scurta sa itoare, pe care-l redăm mai jos: cu participarea a 12 unităţi şcolare Mureş la simpozionul naţional şi
ră aniversată, Crişcior… În mod existenţă, dar şi de numărul impre- „Unicul dor al vieţii mele fi- din judeţele Hunedoara şi Arad; acţiunile desfăşurate la cea de-a
firesc, dorinţa de a afla ce este şi pe sionant de evenimente proiectate, ind ca să-mi văd naţiunea mea - 25-26 septembrie 2010; 6-7 IV-a ediţie a Festivalului Cultural-
cine reprezintă această organizaţie, organizate şi desfăşurate în „spa- fericită, pentru care după puteri noiembrie 2010 - excursii tematice Patriotic „Ţara Crăişorului” de la
cu un nume de mare rezonanţă şi ţiul Iancului” de această organiza- am şi lucrat până acuma, durere la Ip, Trăznea, Porolissum, Şimle- Ţebea, Brad, Crişcior şi Deva, vă
semnificaţie istorică şi înaltă afec- ţie non-profit şi apolitică, cu parti- fără mult succes, ba tocmai acu- ul Silvaniei, Cluj-Napoca, Ciucea, vom relata într-o ediţie viitoare.

Centrul European de
Studii Covasna-Harghita Închirieri, la preţuri
foarte avantajoase,
în judeţul Mureş
Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, atelie-
re, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente).
Lansare de carte Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Ungheni
(strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica de bere),
Sâmbătă, 14 mai 2011, ora 11, la Centrul Ecleziastic de
Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul cu destinaţie pentru depozite (piste betonate), spa-
Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, Editura Eurocarpatica ţii pentru seră şi creşterea animalelor. Suprafaţa are
are onoarea de a vă invita la lansarea volumului Contra-
punct şi disonanţe al profesorului braşovean Stelian Ră- sursă de apă proprie, acces de cale ferată propriu şi
ducanu, care a fost, timp de mai mulţi ani, dascăl de slovă acces direct la E60.
românească în localităţi din Depresiunea Întorsurii-Buză-
ului. Cartea va fi prezentată de profesorii Maria Stoica şi
Vasile Stancu. Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
8 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Eveniment

Ioan Mugur Topolniţchi nalizeze, să ne sfârtece ţara. Comunitatea a tate), Garda Maghiară... Dacă s-a întâmplat de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii
(Covasna) avut parte de un festin al antiromânismului să fie mediatizate, nu-i nimic, noi, doctori şi omenirii, prevede următoarele:
desfăşurat deşănţat şi cu trufie, în dispreţul
De urâtă aniversare a avut parte munici- dorinţei ei de bună înţelegere, de convieţui- Standul lui Csibi Barna, cu steaguri, hărţi şi tricouri ilegale,
piul din judeţul Covasna ce poartă numele re în respect reciproc a membrilor săi. iredentiste şi antiromâneşti
Marelui Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Toate acestea au avut loc sub atenta su-
Biruinţă! Sărbătoarea, la 550 de ani de ates- praveghere şi protecţie a prefectului Ervin
tare documentară, a fost prilejul unui iarma- Gyorgy şi a şefului Inspectoratului Judeţean
roc iredentist-şovin, organizat de UDMR, de Poliţie Covasna. Dezideratul lor, afirmat
PCM, PD-L şi Mădălin Guruianu. Prin ban- şi public, a fost ca nu cumva să existe me-
nere şi alte mijloace vizuale, limba oficială diatizare excesivă a acţiunilor ilegale, anti-
a statului, în care se află localitatea, a fost constituţionale ale organizaţiilor extremis-
batjocorită. Prin materiale de propagandă, te, xenofobe, iredentist-şovine, antisemite,

Vestitul Csibi Barna, cel care l-a spânzurat, în urmă cu două luni,
pe Avram Iancu la Miercurea-Ciuc, în judeţul Harghita

în explicaţii ce nu au nici sens şi nici acope- CAP. 1


rire legală, vom aiuri oamenii, astfel încât Dispoziţii generale
să lăsăm impresia că ne-am făcut datoria, ART. 1
ne-am respectat fişa postului şi i-am apărat Pentru prevenirea şi combaterea inci-
pe participanţi de Noua Dreaptă. tării la ură naţională, rasială sau religi-
Ei, domnule comisar-şef, doctor, nu pu- oasă, la discriminare şi la săvârşirea de
teţi să ne aiuriţi pe toţi; şi, ca atare, dacă infracţiuni contra păcii şi omenirii, pre-
prin absurd presupunem că nu ştiţi, vă in- zenta ordonanţă de urgenţă reglementează
formăm noi. interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor
OUG nr. 31 din 13 martie 2002 privind cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a
interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor promovării cultului persoanelor vinovate
într-o limbă străină, şi-au vărsat veninul toţi de sorginte fascistă, precum HVIM (Mişca- cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii
cei ce doresc să ne supună, să ne deznaţio- rea Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comi- promovării cultului persoanelor vinovate şi omenirii.
Eveniment Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 9

ART. 2 le cu dungi arpadiene (expl. drapelul cu Ofensa adusă unor însemne festări prin care se aduce atingere bunelor
În sensul prezentei ordonanţe de urgen- dungi roşii şi albe orizontale, utilizat de ART. 236 moravuri sau se produce scandal public, se
ţă: fascişti - mai exact drapelul adepţilor lui Orice manifestare prin care se exprimă pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2
a) prin organizaţie cu caracter fascist, Ferenc Szalasi, dictatorul nazist al Unga- dispreţ pentru însemnele României se pe- ani sau cu amendă.
rasist sau xenofob se înţelege orice grup riei după 15 octombrie 1944; în prezent depseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Csibi Barna şi membrii HVIM vând în
format din trei sau mai multe persoane, steagul Gărzii Maghiare, organizaţie de Manifestarea prin care se exprimă dis- public materiale cu caracter iredentist, fas-
preţ pentru emblemele sau semnele de care cist, xenofob şi sunt cunoscuţi ca exponenţi
Oaspeţii din ţara vecină, Ungaria, vând produse alimentare, fără se folosesc autorităţile se pedepseşte cu în- ai extremei drepte. Este de notorietate că
vreo reţinere, la tarabe inscripţionate numai în limba maghiară chisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă. vânzarea este un act şi o manifestare. Dacă
Prin faptul că Csibi Barna comerciali- iredentismul, fascismul, xenofobia sunt
za tricouri ce aveau inscripţionate drapelul bune moravuri, atunci art. 321 nu se apli-
României pe harta ei ciuntită, acesta nu ma- că. Deci, domnul doctor, comisar-şef, şef
nifestă dispreţ faţă de însemnele naţionale al IJP Covasna, consideră, per a contrario,
ale ţării noastre? că toate cele enumerate mai sus sunt bune
Propaganda naţionalist-şovină moravuri. Ah! Încă ceva. Scandal public nu
ART. 317 a fost în sens de bătaie în public. Dar in-
Propaganda naţionalist-şovină, aţâţa- dignare publică a fost, exprimată chiar de
rea urii de rasă sau naţionale, dacă fapta un consilier local al municipiului Sfântu-
nu constituie infracţiunea prevăzută în art. Gheorghe, doamna Rodica Pârvan. Indig-

Steagul arpadian, de vânzare la mare cinste...

care îşi desfăşoară activitatea temporar extremă dreaptă desfiinţată prin hotă-
sau permanent, în scopul promovării ide- râre judecătorească în Ungaria, acum 2
ilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, ani), nu pot fi încadraţi juridic de ordonanţa
rasiste sau xenofobe, precum ura şi violen- la care facem referire?
ţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, Să continuăm pe tărâmul juridic care
superioritatea unor rase şi inferioritatea reglementează şi sancţionează cele întâm-
altora, antisemitismul, incitarea la xeno- plate la Sfântu-Gheorghe sub ochii celor
fobie, recurgerea la violenţă pentru schim- învestiţi cu apărarea legii şi ordinii publice,
barea ordinii constituţionale sau a institu- a Constituţiei României.
ţiilor democratice, naţionalismul extremist. Codul Penal cuprinde:
În această categorie pot fi incluse organi- ART. 166^1 Foto: Dan Tanasă
zaţiile cu sau fără personalitate juridică, Iniţierea, organizarea, săvârşirea sau
partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi sprijinirea de acţiuni care pot pune în peri- 166, se pedepseşte cu închisoare de la 6 narea a ajuns şi în presa făcută la Bucureşti
fundaţiile, societăţile comerciale, precum col sub orice formă ordinea constituţiona- luni la 5 ani. şi în alte localităţi. Indignarea publică a fost
şi orice alte persoane juridice care îndepli- lă, caracterul naţional, suveran, indepen- ART. 324 exprimată şi de organizaţii civice. Ce doriţi
nesc cerinţele prevăzute la prezenta literă; dent, unitar şi indivizibil al statului român Fapta de a îndemna publicul prin grai, mai mult, domnule comisar-şef, doctor? Şi
b) prin simboluri fasciste, rasiste sau se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani scris sau prin orice alte mijloace, de a nu încă ceva: ultrajul asupra bunelor moravuri
xenofobe se înţelege: drapelele, emble- şi interzicerea unor drepturi. respecta legile, ori de a săvârşi fapte ce este în formă continuată atât la domnul
mele, insignele, uniformele, sloganurile, Fapta de a îndemna publicul la săvârşi- constituie infracţiuni, se pedepseşte cu Barna, cât şi la membrii HVIM, făcând să
formulele de salut, precum şi orice alte rea faptelor prevăzute în alin. 1 se pedep- închisoare de la 3 luni la 3 ani, fără a se crească indignarea publică. Toată indigna-
asemenea însemne, care promovează ide- seşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege rea opiniei publice se revarsă acum şi către
ile, concepţiile sau doctrinele prevăzute la Dacă fapta prevăzută în alin. 2 a avut ca pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a dumneavoastră, deoarece lăsaţi clar să se
lit. a); urmare săvârşirea infracţiunii la care s-a instigat. înţeleagă că ascultaţi de comandă politică
CAP. 2 îndemnat, pedeapsa este cea prevăzută de Prin materiale iredentiste, nu se îndeam- udemeristo-pedelistă, iar echidistanţa poli-
Infracţiuni şi contravenţii lege pentru acea infracţiune. nă chiar la nerespectarea Constituţiei? tică pe care o clamaţi este un basm care face
ART. 3 copiii să plângă, nemaivorbind de adulţi.
(1) Constituirea unei organizaţii cu ca- Încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că în mandatul Dacă nu sunteţi în stare să-i convingeţi
racter fascist, rasist sau xenofob se pedep- primarului Antal Arpad limba maghiară a devenit cu argumente juridice pe şefii dumneavoas-
seşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi inter- tră de faptul că ce s-a petrecut, cu ocazia
zicerea unor drepturi; oficială, fiind inscripţionată mai peste tot cu sărbătoririi a 550 de ani de atestare docu-
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionea- caractere mari şi deasupra limbii române, mentară a localităţii Sfântu-Gheorghe, ju-
ză şi aderarea la o organizaţie cu caracter deţul Covasna, este un destul de lung şir de
fascist, rasist sau xenofob, precum şi spri- trecută cu caractere mici, adică în mod secundar ilegalităţi şi manifestări anticonstituţionale,
jinirea sub orice formă a unei organizaţii atunci ne putem pune mai multe întrebări.
având acest caracter; Să le enumerăm: 1. Ascultaţi comanda po-
(3) Tentativa se pedepseşte. litică a UDMR pentru că uniunea şi-a dat
ART. 4 acordul de numire în funcţie şi vreţi să o
(1) Confecţionarea, vânzarea, răspândi- păstraţi?; 2. Doriţi ca uniunea să nu se opu-
rea, precum şi deţinerea în vederea răspân- nă înaintării la gradul de chestor?; 3. La
dirii de simboluri fasciste, rasiste ori xeno- şcoala de poliţie nu se studiază infracţiunile
fobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni comise de organizaţiile extremiste, ireden-
la 3 ani şi interzicerea unor drepturi; tiste?; 4. Dacă se studiază, înseamnă că aţi
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionea- lipsit de la aceste lecţii?.
Foto: Dan Tanasă
ză şi utilizarea în public a simbolurilor fas- Ervin Gyorgy poate raporta, cu mândrie,
ciste, rasiste sau xenofobe. Prin mesajele sale iredentiste, Csibike, Dar, să mai aducem argumente folosin- că şi de data asta a reuşit să împiedice res-
Iată că avem de a face cu infracţiuni. nu îndemna publicul la iniţierea de acţiuni du-ne şi de pectarea Constituţiei şi a legilor României
HVIM intră sub incidenţa art. 2, lit. a) şi art. care să modifice ordinea constituţională? Ultrajul contra bunelor moravuri şi tul- în judeţul Covasna. E verde la săpat, în con-
3. Societatea comercială a domnului Csibi HVIM, prin comercializarea „Micului ca- burarea liniştii publice tinuare, la temelia Statului Român.
Barna, conform art. 2, lit. a), b), săvârşeşte, tehism al autonomiei”, acţiona pentru con- ART. 321 Oricum, ce credem noi nu contează. Iar
alături de el şi prin el, o infracţiune. Oare solidarea actualelor graniţe ale României şi Fapta persoanei care, în public, săvâr- legea se aplică, nu-i aşa, numai noi, ăşti-
Csibike, drăguţul, şi membrii HVIM, care pentru respectarea cu mai multă convingere şeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte lalţi, nu putem percepe, că nu depindem de
expuneau şi ofereau spre cumpărare drape- a art. 1 din Constituţia României? ori expresii, sau se dedă la orice alte mani- UDMR!
10 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Local

Covasna PSD reclamă pasivitatea autorităţilor faţă


de materialele iredentiste vândute la Sfântu-Gheorghe
Cluj Reprezentantul PSD în Consi- imediat marfa şi nu să o lase la deranjantă a fost şi prezenţa repre-
vânzare pe tarabă, timp de trei zile.
Muzeul Naţional de Istorie a României a liul Local al municipiului Sfântu-
Gheorghe, Rodica Pârvan (foto), „Csibi Barna şi-a luat liberta-
zentanţilor Noii Drepte la Sfântu-
Gheorghe, în urmă cu câţiva ani.
înapoiat documente vechi Eparhiei a reproşat, luni, autorităţilor locale tea de a comercializa sub nasul Antal Arpad a opinat că lucru-
Reformate din Ardeal faptul că i-au permis harghiteanu- nostru tricouri cu trupul ţării mu- rile trebuie „cântărite cu aceeaşi
lui Csibi Barna să comercializeze tilat. (...) Toţi îl tratăm cu indife- unitate de măsură”, dar mai ales
Mai multe documente, vechi de câteva sute de ani, au fost înapoia- materiale cu caracter iredentist în renţă şi el ne sfidează. Să ştiţi că cu foarte multă raţiune şi calm.
te, de Muzeul Naţional de Istorie a României Eparhiei Reformate din eu am sunat la 112 să vină Poliţia. Deputatul PSD de Covasna,
Ardeal. Mă aşteptam să-i confişte marfa, Horia Grama, a declarat, la rândul
Arhivistul-şef al Eparhiei Reformate din Ardeal, Sipos Gabor, a dar nu s-a întâmplat aşa”, a afir- său, luni, că a fost sesizat în legătu-
declarat, marţi (10 mai 2011 - n.r.), într-o conferinţă de presă, că re- mat Rodica Pârvan. ră cu acest caz şi că intenţionează
prezentanţii Eparhiei au încercat, timp de 40 de ani, recuperarea docu- În replică, primarul municipiu- să facă o interpelare în Parlament
mentelor, care a fost posibilă abia luna aceasta. El a adăugat că retro- lui, Antal Arpad, a precizat că au- către ministrul Administraţiei şi
cedarea documentelor constituie „remedierea unei erori a regimului torităţile locale nu aveau de unde Internelor, Traian Igaş.
comunist”, în condiţiile în care acestea au fost duse la Bucureşti în anii să ştie ce fel de produse urmau să „Consider că autorităţile loca-
1970-1971, dar nu au fost expuse niciodată. fie puse în vânzare sub denumirea le i-au dat apă la moară lui Csibi
„Şase documente din secolele XVI şi XVII care au aparţinut Epar- firmei care a închiriat cortul. Barna, favorizând apariţia dispu-
hiei Reformate din Ardeal au fost retrocedate săptămâna trecută de la „Fiecare comerciant răspunde telor interetnice. (...) Legea inter-
Muzeul Naţional de Istorie a României, după ce au fost transportate în pentru marfa pe care o vinde. Nu zice şi prevede pedepse în Codul
anii 1970 - 1971 la Bucureşti, odată cu înfiinţarea instituţiei. Nu au fost mai suntem în perioada comunistă Penal pentru vânzarea de produse
expuse niciodată, transportarea fiind doar o demonstraţie de forţă a sta- ca să controlăm marfa din baga- care incită la violenţă, ură sau dis-
tului totalitar. Retrocedarea acestor documente constituie remedierea je”, a declarat Antal Arpad, adă- criminare şi dacă nu ştiu le arătăm
unei erori a regimului comunist. Documentele vor putea fi folosite de ugând că „nu există nicio lege în noi capitolul unde scrie acest lu-
cercetători şi urmează să fie expuse într-un muzeu”, a spus Sipos. vigoare care să interzică vânzarea cru”, a spus Horia Grama.
Potrivit acestuia, cele şase documente, care au făcut parte dintr-un târgul organizat la sfârşitul săptă- unor astfel de materiale”. Harghiteanul Csibi Barna, care
fond arhivistic al Eparhiei Reformate din Ardeal, au fost păstrate în mânii trecute cu prilejul Zilelor Edilul a menţionat că, pe par- în luna martie a spânzurat public
condiţii bune. oraşului, susţinând că ea a fost cea cursul celor trei zile de târg, zona o marionetă cu chipul lui Avram
„Cel mai vechi şi valoros document datează din anul 1518 şi re- care a sesizat Poliţia în acest caz. a fost ţinută sub supraveghere Iancu la Miercurea-Ciuc, a fost
prezintă un brevet transcris al Papei Leon al X-lea în care se conferă Rodica Pârvan a declarat luni, pentru a se evita potenţialele dis- prezent la sfârşitul săptămânii tre-
ordinului dominican drepturi similare altor ordine. Transcrierea a fost în plenul şedinţei Consiliului Lo- pute şi conflicte. cute la târgul organizat de Zilele
făcută de cardinalul Hieronimus de Ghinuctys. Are şi un sigiliu speci- cal Municipal, că, din păcate, nici Totodată, el s-a exprimat îm- municipiului Sfântu-Gheorghe cu
fic Cancelariei Papale. Mai avem o diplomă veche, din 28 decembrie Poliţia nu şi-a făcut aşa cum tre- potriva extremiştilor de orice un stand în care comercializa di-
1587, a principelui Ardealului, Sigismund Bathori, în care se fac dona- buie datoria, pentru că, după cum fel, indiferent cărei etnii aparţin, verse materiale şi obiecte cu ca-
ţii şcolii reformate din Târgu-Mureş, şi o altă diplomă a altui principe susţine ea, ar fi trebuit să confişte menţionând în context că la fel de racter revizionist şi iredentist.
al Ardealului, Gabriel Bethlen, din 31 octombrie 1615”, a precizat ar-
hivistul şef al Eparhiei Reformate din Ardeal.
Acesta a mai spus că în perioada următoare va fi organizată şi o ex-
Cluj Bartolomeu Anania şi Papa Ioan Paul al II-lea
poziţie privind trecutul Bisericii Reformate din Ardeal, în cadrul căreia vor deveni nume de locuri publice
vor fi expuse şi documentele retrocedate.
Numele Papei Ioan Paul al II-lea şi al fostului mele de acum al pieţei respective este al unui co-
Braşov Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramure- munist german şi că Papa Ioan Paul al II-lea (foto
Autobuzul supraetajat, şului, Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania (foto dreapta), când a vizitat România, ar fi dorit să fie
din nou la dispoziţia turiştilor stânga), ar urma să devină şi numele unei pieţe şi al prezent la Cluj, nu la Bucureşti.
„Ne-am axat pe ideea ca instituţia de cultură clu-
Autobuzul supraetajat achi- de sub Tâmpa - strada Lungă - Bi- jeană a studenţilor să poarte numele lui Bartolomeu
ziţionat, în urmă cu 3 ani, de serica Sfântul Bartolomeu - zona Anania mai cu seamă datorită faptului că în tinereţe
Consiliul Judeţean Braşov şi-a Belvedere de pe drumul spre Poia- acesta a fost preşedintele Societăţii Studenţeşti „Petru
reînceput, vineri, programul de na Braşov - Piaţa Unirii - Biserica Maior”, care cred că a fost cea mai veche organizaţie
studenţească din ţară, înfiinţată la 1881. În calitate de

unui lăcaş de cultură, în urma iniţiativei deputatului


Mircia Giurgiu şi a directorului Direcţiei pentru Cul-
tură şi Patrimoniul Naţional Cluj, Leonard Horvath.
Deputatul Mircia Giurgiu a declarat, duminică (8
mai 2011 - n.r.), într-o conferinţă de presă, că se va
consulta cu conducerile bisericilor în cauză şi apoi va
face propunerea către Consiliul Local Cluj-Napoca. lider al acestei organizaţii - care a avut personalităţi
„Pregătim un material convingător care să arate marcante, cum au fost Iuliu Maniu, Octavian Goga -
personalitatea Mitropolitului Bartolomeu şi propu- în anul 1946 a organizat greva studenţilor de la Cluj
plimbare pentru turiştii care vizi- Sfântul Nicolae - Strada Mureşe- nem ca în viitor Casa de Cultură a Studenţilor din împotriva Guvernului Groza şi a instaurării comunis-
tează oraşul. nilor - Aleea de sub Tâmpa. Cluj-Napoca să poarte numele de Bartolomeu Valeriu mului în România. (...) Legat de piaţa Karl Liebnecht,
Autobuzul efectuează câte Preţul unui bilet este de 5 lei Anania, drept pentru care eu şi domnul director Leo- dorim să-i schimbăm numele în Piaţa Papa Ioan Paul
două curse în zilele de joi şi vi- atât pentru copii, cât şi pentru nard Horvath o să discutăm cu conducerea Bisericii al II-lea; Liebnecht a fost un socialist german care nu
neri, la orele 12.00 şi 14.00, iar adulţi. Ortodoxe. (...) Există o piaţă cu numele unei persoa- are nimic de a face cu Clujul, iar Papa Ioan Paul al
sâmbăta şi duminica câte patru „Grupul de turişti trebuie să ne care nu a avut de-a face cu Clujul şi propunem ca II-lea ca personalitate mondială marcantă şi luptător
curse, prima la ora 10.00, apoi la fie format din minimum 10 per- aceasta să fie numită Piaţa Papa Ioan Paul al II-lea, împotriva regimului comunist a fost primul papă care
ora 12.00, 14.00 şi ultima la ora soane pentru ca autobuzul supra- dar să avem şi sprijinul bisericilor Greco-Catolice şi a vizitat România ca ţară majoritar ortodoxă, iar prin-
16.00. În zilele ploioase, autobu- etajat să poată pleca pe traseu”, a Romano-Catolice”, a menţionat Mircia Giurgiu. tre altele dorinţa iniţială a fost să viziteze Clujul, nu
zul nu este la dispoziţia turiştilor. declarat Dan Leonard, directorul La rândul său, Leonard Horvath a declarat că nu- Bucureştiul”, susţine Leonard Horvath.
Traseul este acelaşi ca şi anul societăţii Consilprest, subordona-
trecut. Plecarea se face de pe Aleea tă Consiliului Judeţean. În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.

„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii“, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul“ lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.“ (David Prodan, Memorii, 1993)
Traduceri Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară


Ca bagaj de cunoştinţe istorice şi politice, poporul nostru ar putea ajunge precum indi- discriminatorie, privatoare de drepturi şi de pe noi, trebuie să căpătăm noi puteri din lup-
ultima bătălie (Beder Tibor: Ultima bătălie, vidul fără memorie. Beder consideră că isto- la formularea de ţară unilingvă, uninaţiona- tele înaintaşilor noştri, deoarece nu avem voie
Editura Pro Print, Miercurea-Ciuc, 2011) ria poporului maghiar este şi istoria luptelor lă, porneşte şi acea situaţie absurdă, în care să pierdem ultima bătălie - cea pentru viitorul
este o evaluare în care cititorul se confrun- duse fără încetare pentru dăinuire, iar această colonizaţii pe Pământul Secuiesc nu trebuie limbii noastre, al poporului nostru.
tă şi cu experienţele unei vieţi anevoioase. luptă decurge şi azi cu toate forţele. să cunoască limba majorităţii maghiare. Nu Maghiarul secui are un singur loc pe lu-
Beder Tibor arată că în Ţara Transilvaniei, Spălarea creierelor a fost atât de reuşită pentru că ea nu ar putea fi învăţată, ci pentru mea asta, în care el şi limba lui se pot simţi
maghiarii, secuii, românii, saşii şi armenii au încât maghiarimea din ţara ciuntită a fost, că în statul naţional român, limba maghiari- ca acasă, iar acest loc este Pământul Secu-
găsit, de-a lungul istoriei, un cămin comun, într-un mod fără precedent în istoria univer- lor nu este oficială nici măcar pe pământul iesc. Regiunea secuiască încă mai pare a fi
însă câte limbi vorbeau, în atâtea feluri au sală, mobilizată să-şi renege fraţii, unitatea lor natal, iar maghiarimea nu este considera- unitară, puternică, însă nu este permis să nu
interpretat lumea înconjurătoare. În regatul naţiunii maghiare şi să-şi înfiereze prin vot tă o comunitate făuritoare de stat. observăm că noii ocupanţi de patrie îi ţin
ungar de odinioară, în perioada voievodatu- pecetea ruşinii. În Transilvania se poate observa că ma- sub asediu aripile nordică şi sudică. La Târ-
lui, pe pământul principatului ungar de mai Credinţa lui Beder Tibor în dăinuirea ghiarimea îşi poate păstra cultura şi limba gu-Mureş şi împrejurimi, schimbarea rapidă
târziu şi apoi sub domnia habsburgilor, vizi- maghiarimii este precum stânca, însă el se doar acolo unde este majoritară. Autorul ara- a procentelor etnice este vizibilă cu ochiul
unea despre viaţă, dar şi limba s-au schimbat străduieşte în acelaşi timp să arate şi greşe- tă că statul român nu insistă asupra utilizării liber! Sfântu-Gheorghe şi linia de graniţă
de la o generaţie la alta. Secole de-a rândul, lile poporului nostru. Autorul volumului, la limbii maghiare la nivel local, însă nici nu sudică a zonei Trei Scaune sunt în curs de
în această regiune a Europei, cuvântul defi- fel ca şi semnatarul acestor rânduri, nu crede interzice acest lucru. Statul român lasă acest românizare, se cumpără terenurile, limba
nitoriu a fost cuvântul maghiar, în regiunile că savanţii, profesorii de istorie şi ceilalţi pe- lucru în seama maghiarimii, a conştiinţei străină se extinde, şcolile maghiare sunt în
locuite de saşi - cuvântul în limba saşilor, iar dagogi ai noştri s-ar retrage de pe câmpul de maghiare, deoarece ştie bine că maghiarul, curs de desfiinţare...
în oraşele armene - cuvântul armean. Oda- bătălie. Însă în lupta noastră pentru dăinuirea secuiul iresponsabil îşi impune singur limi- Actuala situaţie a maghiarimii şi istoria ei
tă ce românii au început să câştige teren, pe limbii maghiare şi a naţiunii avem nevoie şi te lingvistice, iar acest lucru este în favoarea pot fi asemănate cu istoria evreilor, a armeni-
câmpurile lingvistice de luptă maghiara a în- de aliaţi. Primul trebuie înfiinţat în societatea limbii române. Asta înseamnă că în locali- lor şi a kurzilor, care şi-au fondat o patrie tot
ceput să fie împinsă treptat în plan secund, maghiară, al doilea împreună cu grupurile et- tăţile locuite de maghiari, primarii maghiari în regiuni bătute de vânturi. Vânturile care au
iar armeana şi limba saşilor au dispărut. nice indigene în celelalte ţări europene, care comunică în limba română cu membrii ma- bătut în ultimii 90 de ani în Bazinul Carpatic
După 1920, aşa-numitele state naţionale împărtăşesc aceeaşi soartă, iar la nivel glo- ghiari ai comunităţilor lor. nu i-au fost favorabile maghiarimii. Ultima
au declanşat în regiunile maghiare rupte o bal, împreună cu Turcia şi celelalte popoare Se pare că secuii care trăiesc compact nu luptă trebuie purtată separat, de fiecare ma-
luptă crâncenă pentru desfiinţarea poporului turce înrudite. vor, nu pot crede că în decurs de câţiva ani, ghiar şi secui care îşi respectă într-un fel sau
maghiar şi a limbii maghiare, deoarece ştiau Toţi maghiarii se află în faţa unei schim- câţiva zeci de ani, ocupanţii de patrie din epo- altul caracterul. Noi trebuie să decidem dacă
că proprietarul legitim al teritoriilor acapa- bări. Se poate adera la unul din cele trei gru- ca modernă ar putea ajunge să fie majoritari. vrem sau nu să rămânem maghiari. Este o
rate prin dictatul de la Trianon era maghia- puri maghiare schiţate de Wass Albert. Dintr- Deşi exemplul oraşului Târgu-Mureş, care nu victorie dacă ne păstrăm credinţa, obiceiuri-
rimea întemeietoare de stat. Maghiarimea a unul fac parte cei care îi slujesc pe cei aflaţi de mult era locuit de secui, atenţionează asu- le şi sărbătorile, dacă ţinem la limba noastră
devenit prigonită pe teritoriile rupte deoare- la putere şi care, în speranţa unui ciolan mai pra acestui lucru! Nu degeaba arată Beder Ti- maternă, ne înscriem copiii la şcoli maghia-
ce din cauza simplei sale existenţe, a limbii, mare, devin mai turbaţi decât câinele turbat. bor că ajungerea limbii maghiare şi a maghia- re, dacă nu le vindem străinilor pământurile
istoriei şi apartenenţei sale la naţiunea ma- Din al doilea fac parte cei care procedează rimii în plan secund este o consecinţă directă şi imobilele.
ghiară, jefuitorii de teritorii îşi simţeau pe- exact invers, care îşi apără dreptul la acest a modificării procentajului etnic. Citind volumul lui Beder, trebuie să cre-
riclitată domnia şi ştiau că ajunseseră în po- pământ care este patria lor. Îl apără atâta Wass Albert scria astfel: nu trebuie să mi- dem că patria noastră nu este Mica Ungarie,
sesia acestor teritorii nu prin referendum, nu timp cât simt că este al lor. Luptă şi pentru zăm doar pe Dumnezeu, Attila, stat şi poli- ci întreg teritoriul Bazinului Carpatic, pe
printr-un acord, ci prin dictat, profitând de libertatea altora. Iar în final, al treilea grup: ticieni pentru dăinuirea poporului nostru, ci care, indiferent de hotarele politice create
situaţia istorică favorabilă. În urma frustrării, poporul care bate în retragere, care aşteaptă. trebuie să şi acţionăm. artificial, naţiunea maghiară devine mai pu-
a sentimentului de minoritar, statele succe- Nu este nici erou, nici trădător. Nimeni şi ni- Se poate alege! Se poate trăi şi ca ma- ternică şi va fi capabilă să-i elimine din tru-
soare nu s-au străduit să creeze un climat de mic. O masă. O turmă. Suportă orice, gata să ghiari, secui care acţionează! Nu este uşor pul naţiunii pe toţi cei care nu merită numele
convieţuire paşnică, nu au acceptat maghia- se aplatizeze din nou dacă situaţia o impune. să ai coloană vertebrală, să lupţi pentru drep- maghiar.
rimea ca pe o conaţiune de rang egal, ci s-au Fiecare palmă de pământ din Transilva- turile noastre atunci când naţiunile statelor Volumul Ultima bătălie ne atenţionează
străduit să o desfiinţeze. Şi au obţinut rezul- nia reflectă trecutul nostru. Prin el suntem nu succesoare cresc cu predarea unei istorii că nu putem renunţa la lupta dusă pentru dăi-
tate, deoarece au românizat majoritatea ora- doar locuitori, ci şi moştenitori şi proprietari mincinoase, falsificate. Nu ştiu nimic despre nuire.
şelor maghiare, le-au slovacizat, le-au trans- ai acestor meleaguri. În baza dreptului istoric, noi, maghiarii, şi de aceea nu ne înţeleg şi ne Să luăm în mână acest volum, să-l citim,
format în oraşe majoritar sârbe. Milioane de pământul Transilvaniei este şi al maghiarilor. urăsc. Este şi de datoria ta - scrie Beder Tibor să ne purtăm propria bătălie, pentru că altfel
maghiari s-au văzut nevoiţi să îşi părăsească Însă prin declararea statului naţional român - să fii portavocea cauzei maghiare în cercul nu putem fi decât membrii unei turme.
pământul natal, să-şi schimbe naţionalitatea. unitar şi indivizibil, constituţiile româneşti cunoscuţilor tăi români. Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
Dacă lucrurile vor continua aşa, nu sunt prea nu recunosc dreptul istoric al maghiarilor, Prin prezentarea detaliată a luptelor pentru nr. 6.265, 16.04.2011; Titlu: Ultima
multe speranţe de dăinuire. Prin deznaţiona- statutul lor naţional identic pe acel pământ apărarea patriei, autorul atenţionează că dacă bătălie care se duce pentru limba
lizare, prin falsificarea istoriei şi a culturii, pe care au trăit înaintaşii lor. De la constituţia teama, sentimentul nesiguranţei pun stăpânire noastră, Semnează: Kadar Gyula
Se desfăşoară, la Sfântu-Ghe- liminare. Scopul instruirii este ca, gramului este organizarea instruiri unei reglementări procedurale. ală şi Protecţia Copilului Covasna.
orghe, ciclul de instruiri organizat împreună cu angajaţii instituţiei, tematice. Scopul instruirilor este, Pe lângă toate acestea, paralel DGASPC Covasna are atribu-
de către Mişcarea de Angajament să elaborăm o reglementare pro- pe de o parte, conştientizarea im- cu instruirile, specialiştii CEMO, ţii în domeniul protecţiei persoa-
Civic, susţinut de Colegiul de Edu- cedurală a problemelor, care să portanţei folosirii limbii materne/ împreună cu angajaţii DGASPC, nelor cu dizabilităţi, respectiv în
caţie şi Instruire din cadrul Fondu- contribuie la utilizarea formulare- maghiare, în primul rând, în cazul vor elabora, pe baza unor consul- domeniul protecţiei copilului. În
lui Pământul Natal. Proiectul Folo- lor bilingve în trei domenii foarte documentelor oficiale scrise, pre- taţii personale şi telefonice, o stra- cazul acestei instituţii, folosirea
sirea limbii maghiare în Protecţia importante. Aceste trei domenii cum şi în administraţie, respectiv tegie care să contribuie la folosi- bilingvismului are un rol deose-
copilului şi în Asistenţa socială sunt următoarele: elaborarea unei enciclopedii ştiin- rea bilingvismului. La elaborarea bit, întrucât clienţii instituţiei sunt
este parte organică a programului 1. Comunicarea între cetăţeni şi ţifice şi realizarea unei magazii de acestei strategii vor fi folosite copii aflaţi într-o situaţie deosebit
nostru Bilingvism. instituţie. instrumente, prin utilizarea cărora informaţiile obţinute şi prelucrate de grea, persoane cu dizabilităţi,
Proiectul a fost elaborat cu 2. Prezentarea în limba maghia- participanţii vor avea posibilitatea pe parcursul instruirilor, respectiv respectiv persoane în vârstă, care
scopul conştientizării şi informă- ră a unor informaţii cu privire la de a cunoaşte documentele bilin- activităţile şi proiectele grupurilor sunt membri ai unor grupuri so-
rii populaţiei cu privire la cadrul dezbaterea problemelor oficiale şi gve aflate în vigoare, încă din anul de specialişti şi ai angajaţilor Di- ciale vulnerabile. Necunoaşterea
juridic ce reglementează folosirea elaborarea unor formulare în acest 2008, respectiv vor putea însuşi recţiei, participanţi la proiect. limbii române (la un nivel cores-
limbii maghiare la nivelul insti- sens. experienţa practică ce se leagă de Grupul ţintă al instruirilor îl re- punzător) este generală în rândul
tuţiilor de stat şi în administraţie, 3. Informarea opiniei publice în documentele bilingve. prezintă: acestora, iar folosirea ei în soluţi-
pe de o parte, iar pe de altă parte limba maghiară. Instruirile se grupează în două - funcţionarii Direcţiei Genera- onarea problemelor împiedică în
doreşte să contribuie activ la utili- Deci, în cadrul acestui program domenii tematice distincte: le de Asistenţă Socială şi Protecţia mare măsură obţinerea unor infor-
zarea largă şi practică a formula- va fi modificată practica scrisă fo- - Unul dintre domeniile temati- Copilului Covasna; maţii reale şi are ca rezultat doar
relor bilingve aflate în vigoare în losită până în prezent de Direcţia ce este prezentarea cadrului juridic - specialiştii (psihologi, psiho- o soluţionare provizorie, cu durată
instituţii. Partener al prezentului Generală de Asistenţă Socială şi lingvistic, respectiv conştientiza- pedagogi, logopezi, asistenţi soci- de câteva ore. Transformarea pe
proiect este Direcţia Generală de Protecţia Copilului Covasna (într-o rea importanţei folosirii drepturilor ali) Direcţiei Generale de Asistenţă care am dori s-o vedem în lume să
Asistenţă Socială şi Protecţia Co- singură limbă: română), respectiv lingvistice. Socială şi Protecţia Copilului Co- fim noi înşine. GANDHI
pilului Covasna. utilizarea practică a formularelor - Cel de-al doilea domeniu te- vasna; Site-ul www.erdely.ma,
Parteneriatul s-a format pe bilingve care s-au elaborat deja. matic îl reprezintă elaborarea unor - angajaţii administrativi ai Di- 18.04.2011; Titlu: Program
baza unor discuţii şi acorduri pre- Principalul instrument al pro- formulare bilingve, respectiv a recţiei Generale de Asistenţă Soci- de bilingvism

www.forumharghitacovasna.ro
12 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Istorie - Cultură

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic


în documente.“ Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (LII)
dr. Gheorghe Olteanu destul de reţinut, împotriva acestor acţiuni, 1849, după victoria armatei revoluţionari- eliberare împotriva celui mai tenace, ne-
(Baden-Baden, Germania) a fost condamnat la şase luni închisoare şi lor, în „Este oare o astfel…”: „L-am mătu- înduplecat şi detestat duşman al nostru,
trei ani pierderea funcţiei şi a drepturilor rat afară pe neamţ, / acest gunoi de trei sute împotriva germanităţii”; Bela Varga, vice-
Din 1880 începe maghiarizarea masivă politice. Motivul era „defăimarea naţiu- de ani”. Illyes Gyula, alt poet renumit ma- preşedinte al Partidului Micilor Agrarieni
a numelor de localităţi, a toponimiei şi a nii maghiare”, deoarece „Maghiarizarea ghiar, spunea în 1938: „În trecut maghiari- şi preşedinte al Parlamentului, spunea că
numelor de persoane, asupra acestora din numelor este o problemă na- mea a fost o naţiune în măsura în care a fost el este un maghiar cu un sigur ţel - „slu-
urmă presiunea crescând continuu, vizând ţională. Cine se împotri- duşmană germanităţii”. Szabo Dezso, „ma- jirea poporului meu, a rasei mele, până la
cu deosebire funcţionarii. Ministerul de In- veşte, luptă împotriva rele formator al sufletului maghiar”: „Cei moarte”, iar în 25 mai 1945, „ne-a distrus
terne trimite tuturor comitatelor o lucrare năzuinţelor statului” o mie de ani ai vieţii maghiare în Europa teroarea germană şi aliata ei mârşavă, tră-
cu titlul „Cum să ne maghiarizăm numele” (Johann Weidlein, op. au fost o unică, grozavă luptă împotriva dătoare de patrie, şvăbimea maghiară”.
(1898), cu ordinul ca funcţionarii să răs- cit. p. 45-46). Faptul dizolvantei, inumanei, ucigătoarei cu În 1947, se refugiază în Germania negând
pândească în cercuri cât mai largi această că, după 1989, o serie arme şi cu drogul otrăvitor de suflet rolul său în expulzarea germanilor din Un-
mişcare de însănătoşire. Moto-ul lucrării întreagă de persona- al cuceririi germane” (Szabo Dezso, garia: „Niciun singur maghiar cins-tit n-a
era „Nu numai nobleţea, ci şi numele obli- lităţi politice, miniştrii originar din Ardeal, este şi cel care fost de acord cu gândul expulzării vreunui
gă”. Rostul ei era prezentat astfel: „Aşa de externe, prim-miniştri, în primul său roman - „Satul distrus”, cetăţean ungur de limbă germană” etc. etc..
cum prin botez omul devine creştin şi câş- preşedinţi ai republi- din 1919, aduce vehemente acuzaţii (va urma)
tigă drept de cetate în societatea creştină, cii, poartă încă nume conducătorilor maghiari
tot astfel prin maghiarizarea numelui, prin germane (Horn, Madl pentru că au pierdut Paznic la Vatră
acest botez naţional, reuşeşte persoana etc.), dovedeşte că şi ocazia, în 1917, după
maghiară cu nume străin să fie acceptată
definitiv în societatea maghiară, între ade-
văraţii fii ai naţiunii”, sau „maghiarizarea
aceştia pot deveni
maghiari
sânge. Expli-
pur
«înfrângerea
României»,
să-i alun-
Mă poartă gândul
numelui face maghiari, şi astfel ne măreşte cabil, dacă ge pe lo- Mântuitorului Iisus Hristos,
încrederea reciprocă, înlesneşte egalitatea, ne reamin- cuitorii Cel înviat a treia zi din morţi
într-un cuvânt are un rol etic important în tim că timp români
unificarea naţiunii”. Angajaţilor, ofiţerilor, de peste o ai Tran-
funcţionarilor li se cerea maghiarizarea sută de silvani- Mă poartă gândul spre zarea de aur şi lumină,
numelor sub ameninţarea pierderii locului ani ger- ei). De- Spre piscul armoniilor cereşti, mângâitoare,
de muncă. Având protecţia statului, nenu- manul o a r e c e Unde-nfloresc petalele de dragoste divină
mărate asociaţii de maghiarizare, deghiza- a fost în Ungaria „az iro Sub cântecul serafic al vieţii viitoare.
te în asociaţii culturale, acţionau peste tot, întruchipa- a vezeto, nem a po-
pentru deznaţionalizarea nemaghiarilor. rea duşmanu- litikus” (scriitorul Mă poartă gândul lângă hrisov de milă, de-ndurare
(„Societatea centrală de maghiarizare a lui, urât şi dispreţuit cu patimă. La sfârşitul este conducătorul, nu poli- Ce-aşterne-n ochii lăcrămând sclipiri de fericire,
numelor de persoane” fiinţa din 1881). La secolului al XIX-lea, Thaly Kalman, uneori ticianul), să-l mai cităm pe Cupa durerii s-o azvârl în neagra depărtare
începutul anilor ’30 maghiarizarea numelor cu ajutorul lui Arany Janos (foto) (unul din Babits Mihaly - „poeta doc- Sorbind din plin mireasma faptelor de mântuire.
ia un nou avânt, aşa încât în 1933 ajunsese poeţii de vârf ai clasicismului maghiar), a tus” al literaturii maghiare,
la 100.000 pe an. Şi asta pentru că în 1930, falsificat cântecele curuţilor, pentru a-şi în 1933: „Există oare o mai Mă poartă gândul sub aripa cucerniciei
pe lângă germanii înregistraţi ca atare, exhiba ura faţă de germani. Deşi aceste mare primejdie şi un mai Plecând genunchii în smirna rugăciunilor fierbinţi
mai existau 1,8 milioane de „maghiari” cu falsuri au fost demonstrate, ele nu şi-au vechi blestem pentru ma- Cerşind cu mâinile de lut argintul bucuriei
nume de familie germane. Conform unui or- pierdut din popularitate, multe dintre ele ghiari ca germanul?”. Din slăvile de unde ştii, Tu, Doamne, să ne-alinţi.
din secret al Ministerului de Interne, centre- fiind învăţate pe de rost şi cântate în şcoli, Desigur, nici politicienii
le administrative erau obligate de două ori ca autentice produse populare. Iată părerea nu s-au lăsat mai prejos. Mă poartă gândul lângă Tine, Doamne, mai aproape,
pe an să trimită rapoarte despre progresele lui Thaly despre germani: „Germanul este Imre Kovacs (membru fon- Primeşte robul istovit de drum ce Te-a aflat,
maghiarizării (ziarul „Nation und Staat“, un vierme învăţat. Că este învăţat nu poa- dator şi secretar general al Deşertăciunea lumii uitarea s-o îngroape
Viena, 1936). Când în 1935, într-un discurs te fi contestat, dar nici că, în acelaşi timp, Partidului Naţional Ţără- Şi Tu, Părinte, în suflet şi în gând fii lăudat.
electoral, Franz Basch, una din personali- este un vierme, căci târâtul îi face plăce- nesc): „Istoria maghiară Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
tăţile germanilor din Ungaria, s-a exprimat, re”. Arany Janos scria, în primăvara anului este o unică, mare luptă de
O carte ghid: mâno-ungară depăşeşte şi pe aceas- sau pe cei vorbind ungureşte, deşi şi după vechea metodă ungureas-

ARDEALUL
tă hartă frontiera politică stabilită în de apartenenţă română. că, problema românilor din apusul
1920 la Trianon. Masa românească Hărţile etnografice ungureşti Transilvaniei. Ele au desfiinţat, pur şi
atingea în spaţiul unguresc sate- urmăresc îndeaproape statisticile simplu, masele compacte de români
le Vekerd şi Szaka, care aparţin dresate în aceste condiţiuni, fiind o din acea regiune, reprezentând ţinu-
azi Ungariei, iar localitatea Gyula copie fidelă a operei nefaste de ma- turi întregi (şi în special cele muntoa-
constituia punctul extrem de pene- ghiarizare. Totuşi, din această luptă se) ca fiind cu desăvârşire nelocuite.
PĂMÂNT ROMÂNESC traţiune românească pe teritoriul
atribuit în 1920 statului ungar.
purtată, pe de-o parte, de românii
de la marginea de apus a Transilva-
Este una dintre nenumăratele meto-
de ungureşti de inducere în eroare a
Această hartă n-a fost de fel pe niei, şi pe de altă parte, de metodele străinătăţii. Populaţia românească a
- CXLII -
placul ungurilor, care porniseră o periferice de deznaţionalizare, ro- Ardealului este, într-adevăr, răspân-
prof. Vasile Stancu despre „Locuitorii Monarhiei Aus- campanie furibundă pentru dezna- mânii ies victorioşi. Ne-o dovedesc dită în mod armonios pe întregul te-
(Sfântu-Gheorghe) triece”, constatăm, de asemenea, ţionalizarea elementului românesc lucrările lui P. Balogh despre naţio- ritoriu al provinciei; Transilvania nu
prezenţa românilor - e drept cu un din Transilvania. Prezenţa românilor nalităţile Ungariei de la începutul cunoaşte absolut nicio terra deserta.
„În 1857, Karl F. v. Czornig ti- procent minuscul - în departamente- pe teritoriul unguresc propriu-zis nu secolului al XX-lea, care deşi uti- Domnul Manciulea, un vrednic
păreşte la Viena, ca anexă la mo- le Szabolcs, Ugocsa şi Bereg, situate era deloc încurajatoare pentru parti- lizează operaţiunile recensământu- cercetător al frontierei de apus a
nografia intitulată Ethnographie toate dincolo de frontiera din 1920 zanii statului maghiar „unitar ungu- lui din 1900, delimitează frontiera Transilvaniei, scrie în această pri-
der Osterreichischen Monarchie, a României. Opera de maghiariza- resc”. Ei s-au grăbit, deci, să interzi- etnică româno-ungară după traseul vinţă: „Studiile recente au stabilit
o hartă în care frontiera etnică re îşi produsese de acum, în 1860, că, printre multe alte lucrări tot atât unei linii care, pe alocuri, depăşeşte în mod indubitabil că nu poate fi
româno-maghiară de la vestul efectul. Prezenţa românilor dincolo de puţin periculoase pentru ordinea frontiera politică din 1920. Studi- vorba în România de o zonă mun-
României coincide aproape pe de linia de demarcaţie care avea să de stat ungară, accesul hărţii lui Kie- ile lui Balogh privitoare la frontiera toasă nelocuită; viaţa omenească
întreaga ei întindere cu frontiera fie aceea a Tratatului de la Trianon, pert pe teritoriul Transilvaniei, ca şi lingvistică dintre români şi unguri este intensă în Carpaţii noştri din
româno-ungară din 1920. În regi- se diminua văzând cu ochii. când prin acest fapt s-ar fi putut opri sunt extrem de instructive, întrucât primele momente ale sosirii primă-
unea Bihorului ea depăşeşte fron- În 1869, apare la Berlin harta din mers conştiinţa naţională româ- din ele se poate vedea că frontiera verii până târziu în toamnă. Poporul
tiera politică din 1920 şi, urmând etnografică a lui Kiepert (Volker nească în plină accensiune! politică româno-maghiară stabilită român este legat de munţii ţării, si-
cursul Crişului Negru, ajunge und Sprachenkarte von Osterreich Opera de deznaţionalizare făcea în 1920 se găsea înlăuntrul fronti- tuaţiunile care este atât de bine ex-
până în satele Szaka şi Dorgoş de und Unterdonaulander, zusammen- în timpul acesta progrese însemna- erei lingvistice dintre limbile româ- primată în vechiul dicton românesc
pe teritoriul unguresc. gestellt von H. Kiepert), stabilită pe te. Statisticile ungureşti încorporau nă şi ungară. „codru-i frate cu românul” (La
Pe harta publicată în 1860 de Dr. baza datelor recensământului aus- în rândurile ungurilor pe toţi cei Hărţile ungureşti din vremurile frontiere ouest de la Roumanie).”
A. Ficker, ca anexă la studiul său triac din 1869. Frontiera etnică ro- trecuţi la o confesiune maghiară mai noi au rezolvat, în mod radical (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.“ (Tudor Gheorghe)
Istorie - Cultură Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 13
Adevărata imagine a Craiului Iancu,
în mărturiile contemporanilor săi (X)
«- Să nu vă împingă infernul la schimbat masa verde cu câmpul deşi era grav rănit, lupta în fruntea de el ce tânăr talentat a fost».
dr. Ion Ranca
(Târgu-Mureş) acest pas, căci atunci v-a cântat co- verde. Aducându-şi aminte, proba- oastei sale îndemnând-o la atac. În Lui Vasvari i s-a ridicat un mo-
coşul. Să ştii că eu sunt nepotul lui bil, de promisiunea dată lui Iancu, urmă a căzut mort de pe cal, lovit nument la «Fântânele», unde în tot
Avram Iancu şi Vasvari Pal Horia care a crescut în casa aceasta, a organizat o legiune maghiară, de lancea lui Todor Gavrilă. anul preoţi români au ţinut parastas
unde ne aflăm noi, care a murit ca numind-o «Bosckai csapat» (Ceata Astfel i s-a împlinit dorul de a fi pentru cei căzuţi în luptă, fără deo-
„Cele petrecute în casa Iancu- martir pe roată, iar trupul i-a fost lui Bosckai) şi a pornit contra lui înmormântat la «Fântânele». sebire de naţionalitate.
lui le-am descris eu în «Memoriul» aruncat în toate părţile lu- «- La acel parastas
meu («O lacrimă fierbinte»), pag.
48, dar fiindcă acel dialog are nu
mii. Sunt gata a-i urma lui,
dar „uniunea necondiţiona- Din Arhiva Bisericii Sfântul Nicolae, - zice tribunul Nicolae
Corcheş -, am luat şi eu
numai o însemnătate istorică, ci tă” n-o primesc.
- Ei bine, ce vreţi să opu-
Scheii Braşovului parte, ca fost comandant,
şi totdeauna am vărsat
acela este o parte semnificativă din
biografia lui Vasvari şi a lui Iancu, neţi puterii maghiare, cu o lacrimă în onoarea ce-
voi reproduce aici un pasagiu: care sunt însoţiţi toţi românii, lor căzuţi în bătălia aceea
... Abia am sosit şi abia au făcut slovacii, germanii din Unga- pentru patrie şi drepturile
cunoştinţă cei doi tineri şi în cinci ria? - întrebă Vasvari. lor, ca membri ai patriei şi
minute s-a încins o dispută foar- - Braţele noastre - îi răs- buni patrioţi.
te înfocată între ei. Credeai că nu punse Iancu - coasele şi fie- Dar domnul ministru de
acum se vedeau pentru prima oară, rul de la plug, şi vai de ace- Interne a oprit anul tre-
ci că sunt doi antagonişti, care de la, care ar încerca să supună cut colecta pentru monu-
mult aşteptau unul după altul, ca aceşti munţi, acela va muşca mentul lui Iancu, numin-
să-şi continue o dispută nefinită. pământul». du-l pe Iancu «căpitan de
După prânz ni se aduseră caii ca să Văzând eu că de capaci- bandiţi». Vasvari, însă, fu
plecăm la munte. Ne-am luat ziua tate nu poate fi vorba, m-am drept şi generos faţă de
bună de la căseni; Iancu şi Vasvari interpus şi am pus capăt dis- Iancu. El zise către mine:
au ieşit până în curte discutând. putei, promiţându-mi ambii «- Iancu acesta e un om
Când era să încalece Vasvari, Ian- că nu vor mai politiza. extraordinar, e un tânăr
cu îi zise: În ziua următoare Vasvari simpatic cu bune maniere,
«- Ştii ce domnule, dacă m-ai a plecat. La despărţire zise: ospital, talentat, cu sânge
onorat cu vizita dumitale nu mă «- Să ne revedem în dieta rece, dar când vorbeşte
mulţămesc cu o jumătate de zi, ră- din Pesta, ca deputaţi. despre suferinţele naţiunii
mâi până mâine şi dacă nu vrei să - Mai degrabă ne vom sale, atunci e fanatic, îi
te mai întorci pe aici, îţi dau eu un întâlni în luptă, decât acolo - scânteie ochii şi vezi în ei
conducător, care te va duce peste răspunse Iancu. făclia revoluţiunii aprin-
munţi pe la Fântânele». - Atunci da! - l-a întrerupt să».
Vasvari n-a aşteptat să-i zică Vasvari. Dându-şi mâna s-au Dacă Vasvari ar fi ajuns
a doua oară; ne-am întors în casa despărţit». viu în mâna lui Iancu,
unde s-au încercat amândoi să se La această scenă a fost de sunt sigur că „biografia”
capaciteze. Eu i-am lăsat în pace, faţă şi domnul Vasile Moga, lui Iancu, scrisă de cele-
privindu-i, ambii erau înalţi, blon- protopretor în pensiune şi dl. brul scriitor Vasvari, ar fi
dini, înfocaţi, exaltaţi, oratori buni, Iosif Nistor, jude regesc în constatat mai presus de
în etate, unul de 22, celălalt de 24 pensie, ambii în viaţă. orice îndoială, că Iancu
de ani, talentaţi; nu se puteau capa- Noi împreună am însoţit a fost cel mai loial şi ge-
cita deloc. Pe urmă ieşi Vasvari pe pe Vasvari până ce a trecut neros inamic şi ar fi re-
faţă şi zise: munţii. Când am ajuns la comandat maghiarilor ca
«- Ce a greşit dieta din Cluj Fântânele, Vasvari a excla- să respecteze în persoana
(adică ignorarea petiţiunii din mat: Iancului simţul de onoare,
Câmpul Libertăţii a românilor), va «- Ce locuri admirabi- iubirea de neam şi bravu-
îndrepta cea din Pesta, dar „uni- le! Aici parcă eşti mai aproape de Iancu, ca să cucerească munţii. De pe inelul cu inscripţiunea ra căpitanului.
unea” se va face dacă nu altcum, Dumnezeu. Dacă aş fi un englez - La 6 iulie 1849 s-a dat lupta „15 martie 1848” am recunoscut Le-am însemnat acestea, ca un
prin puterea armelor». bogat, aş lăsa ca după moarte aici între Vasvari şi tribunul Corcheş eu, mai târziu, că viteazul coman- semn caracteristic al timpului ce-l
La auzul acestor cuvinte Iancu să mă înmormânteze». la «Fântânele». Întreaga legiune a dant maghiar a fost Paul Vasvari. străbatem. Posteritatea îl va co-
sări de pe scaun drept în sus, ca şi - Ce viziune! lui Vasvari a fost nimicită. Arme, Când i-am spus lui Iancu, îmi zise menta negreşit după cuviinţă, iar eu
când l-ar fi muşcat un şarpe, s-a fă- Întors la Pesta, Vasvari, în luna tunuri, 100 de boi s.a. au căzut în cu durere: doresc ca să intre în «Enciclopedia
cut palid ca moartea şi răcni într-un lui iulie 1848, fu numit secreta- mâna moţilor. Vasvari a luptat în «- Aşi fi dat 10 ani din viaţa populară» ca o pagină din «biogra-
ton de şi eu m-am speriat de el: rul lui Kossuth. În curând, însă, a fruntea legiunii, cu un rar curaj, mea, să-l fi putut mântui. Pagubă fia» acestor doi rivali celebri.”

Câteva aspecte referitoare la starea generală a localităţilor


judeţului Treiscaune, în anul 1923
dr. Ioan Lăcătuşu cunoaşterii pe deplin a limbii statu- mulţumitoare; avem intenţia de a devastează în mod îngrozitor”. prin comune case culturale, biblio-
(Sfântu-Gheorghe) lui - se menţionează în documentul pune bazele mai multor coopera- Pentru a da un avânt mai mare în- teci poporale, unde prin ţinerea de
citat - aceştia îşi dau toată silinţa să tive în localităţile rurale. Recolta văţământului şcolar am luat iniţia- şezători sperăm a ajunge la rezulta-
Dintr-un raport înaintat Minis- şi-o însuşească şi să satisfacă ordo- agricolă a fost mediocră din cauza tiva de a înfiinţa vreo 40 de şcoli te frumoase. Am pus accent deose-
terului de Interne, în anul 1923, de nanţele primite. Pentru uşurarea în- înmulţirii şoarecilor de câmp: În de stat, mai ales în acele comune bit pe creşterea coresponzătoare a
către Prefectura judeţului Treiscau- suşirii limbii române am luat iniţia- mai multe localităţi ale judeţului, unde o parte a populaţiei, cu de- copiilor din azile şi a orfanilor de
ne, referitor la situaţia administra- tiva de a-i trimite pe câte una-două au fost organizate expoziţii de vite osebire a celei româneşti, a fost război. Starea sanitară în judeţ este
tivă, economică şi socială a locali- luni, în comune româneşti. Au fost şi au fost premiate vitele „cele mai lipsită de şcoli. Pentru dezvoltarea în general mulţumitoare. În comu-
tăţilor judeţului, prezentăm câteva luate măsuri corespunzătoare asu- apte de reproducţie”. Pădurile, atât „moralului în locuitori, care în de- nele aparţinătoare Buzăului Arde-
aspecte generale. pra funcţionarilor care au săvârşit cele comunale, particulare sau ale cursul războiului s-a slăbit foarte lean o parte a populaţiei suferă de
„Deşi unii dintre funcţionari se abuzuri sau neglijenţe. Starea ma- composesoratelor, din lipsa de în- tare, zdruncinând chiar viaţa socia- sifilism.” (Fond Prefectura Treisca-
luptă şi azi cu greutăţi din cauza ne- terială a comunelor din judeţ este credere a personalului de pază „se lă - am luat iniţiativa de a se înfiinţa une, dos. nr. 222/1923)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
14 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Timp liber

inea
Imagmânii
ă
săpt
info@condeiulardelean.ro
Şi tu ne poţi trimite poze:

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
Volumul Lumini și Umbre în Neamul lui Eminescu, semnat Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
folos.
de colaboratorul nostru Pr. Ioan Tămaș Delavâlcele, a fost Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
premiat, de curând, cu Oscarul din imagine de sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
sculptorul Daniel Colcer din municipiul Reghin. rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
Fotografia a fost realizată în curtea Bisericii Ortodoxe rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
„Sfântul Teodor Stratilat“ de la Vâlcele, judeţul Covasna. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah


MIHNEA-IONUŢ OGNEAN,
râmă porţile cetăţii regelui negru. După deschide-
rea diagonalei a1–h8, atacul combinat al figurilor
albe nu mai poate fi oprit. 16...dxe6 Nu salva nici
16...f6, la care albul ar fi continuat cu 17.exd7+

CAMPION MONDIAL ŞCOLAR!


Rh8 18.Cg5!!, după care ameninţarea 19.Dxh7#
devine imparabilă. 17.Dg7# 1–0

Campionatul mondial şcolar, desfăşurat în perioada 29 aprilie - 8 mai 2011, la Negrul are doi pioni pentru figură, dar Problemã propusã
Cracovia (Polonia), ne-a adus o mare bucurie. posibilităţile de atac ale albului oferite de
Campionul naţional en-titre la grupa de vârstă 8 ani (deşi a împlinit abia 7) a cu- poziţia foarte activă a figurilor, anihilea- pasionaþilor de ºah
cerit şi titlul mondial şcolar! ză palida compensaţie oferită de cei doi
Cu un parcurs de excepţie (8 puncte din 9 posibile!), el a devansat participanţi pioni. 10...Cb4? Încă o pierdere de tem- PANKRATIEV Alexander N.
mult mai bine cotaţi, precum rusul Yagan Alikhan sau polonezul Jan Dylag. po! 11.a3 Cc6 Din acest moment albul va Telescacco 92
Ionuţ a început concursul cu… stângul, pierzând în prima rundă la polonezul Jo- conduce ireproşabil atacul. 12.Nd3 Cu
nasz Baum. Aş pune această înfrângere pe seama oboselii acumulate după călătorie, ameninţarea directă 13.Dxh7#. 12...g6
având în vedere locul ocupat de polonez în clasamentul final. Forţat. 13.Nc4! După ce l-a obligat pe ne-
Din păcate, condiţiile materiale nu ne permit să ajungem la o competiţie de o gru să slăbească poziţia rocadei prin mu-
asemenea importanţă măcar cu două zile mai devreme de începerea ei, aşa încât re- tarea anterioară, nebunul alb se reîntoarce
cuperarea fizică să fie făcută în timp util. pe importanta diagonală a2-g8. 13...Te8?
Mihnea este, însă, un luptător desăvârşit şi în continuare a realizat o serie aproape O mutare fără sens care permite albului
incredibilă, 8 puncte din 8 posibile, adjudecându-şi astfel titlul mondial. să-şi aducă dama, cu tempo, pe flancul
Nu-l vom uita nici pe cel care a şlefuit acest talent, profesorul Baratoşi Iosif Ga- regelui. Ceva mai bine era 13...d5, deşi
vril, de la Clubul Sportiv Şcolar Târgu-Mureş, un om de o rară modestie şi un foarte nici în acest caz negrul nu are compen-
priceput antrenor. saţie pentru figură, după 14.Dxd5 Dxd5
Din acest colţ de pagină, le adresăm celor doi sincerele noastre felicitări! 15.Nxd5. 14.Df4! Atacul asupra câmpu-
Ognean, Mihnea-Ionuţ - Dylag, Jan pasivă, dar care nu ar fi trebuit să ducă lui f7, îl obligă practic pe negru la mu-
Campionatul mondial şcolar - O7, totuşi la dezavantaj. Mai energică este tarea următoare. 14...Tf8 15.Dh6 Acum
Cracovia, Polonia, 05.05.2011 continuarea 5...Cxe4 care conduce la un ameninţările de mat devin concrete. 15...
joc animat în care şansele negrului nu Te8 Cu speranţa unei iluzorii repetări de
1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 Cf6 Jocul sunt rele, de exemplu: 6.Te1 d5 7.Nxd5 mutări. (Vezi diagrama)
celor doi cai, o deschidere frecvent în- Dxd5 8.Cc3 Da5 9.Cxe4 Ne6 10.Nd2
tâlnită în concursurile de copii. Unul din Dd5 11.Ng5 Nd6 12.Nf6 0–0 13.Cxd4
motivele pentru care antrenorii recoman- Cxd4 14.Dxd4 1/2–1/2 Sveshnikov, E
dă această deschidere la vârste mici este (2565) - Beliavsky, A (2615) / Bled 1996. Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
acela că permite o dezvoltare rapidă a 6.e5 Ce4 7.c3 Întinzând una din cursele
figurilor. Nu sunt de neglijat nici numă- caracteristice variantei. 7...dxc3? ...şi în O problemă doar aparent simplă.
rul mare de curse în care poate cădea care negrul cade. Continuarea corectă Prin „cheie“ albul realizează plasa de mat.
adversarul şi nici motivele combinative este 7...d5, după 8.Nb3 Cc5 9.cxd4 Cxb3
care apar în diversele variante şi care 10.Dxb3 Tb8 11.Cc3 Ne6 şansele părţi- 2.De3# 1–0
Soluţia problemei:
contribuie la formarea simţului tactic. lor fiind aproximativ egale, Kupreichik, [ Sau a) 1...Rd6 2.Dc7#; b) 1...f4 2.Dxf4#]
Negrul are la dispoziţie şi o altă conti- V (2580) - Beliavsky, A (2615) / Frunze 1…Re4
nuare bună, 3...Nc5, după care se intră în 1981 8.Dd5! Atacul dublu asupra câmpu- nu este suficient)
Partida italiană. 4.d4 Angajează imediat lui f7 şi asupra calului din e4 stă la baza 1.Cd5 ! (Acum regele negru are două câmpuri de refugiu, dar
lupta în centru. 4...exd4 5.0–0 Un sacri- cursei întinse de alb. Pentru a para ma-
ficiu de pion care permite dezvoltarea tul negrul trebuie să renunţe la calul din ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
rapidă. 5...Ne7 O continuare puţin mai e4. 8...0–0 Forţat. 9.Dxe4 cxb2 10.Nxb2 16.e6!! Lovitura de berbec care sfă- doron50ro@yahoo.com
Sport - Mica publicitate Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) 15
Oţelul a redevenit lider şi are, cu două etape înainte de final, prima şansă la titlu CLASAMENT

Finala
M V E I GOL P A

I
1 Oţelul Galaţi 32 19 7 6 43-24 64 +16

ig a 2 FC Timişoara 32 16 15 1 58-35 63 +15

L
3 FC Vaslui 32 16 11 5 46-26 59 +11
4 Rapid 32 14 11 7 40-21 53 +5

campionatului
5 Dinamo 32 15 8 9 64-47 53 +5
6 Steaua 32 14 9 9 40-26 51 +3
7 Gaz Metan Mediaş 32 12 13 7 36-29 49 +1
8 CFR Cluj 32 11 12 9 47-39 45 -3
9 FCM Târgu-Mureş 32 12 9 11 34-38 45 -3
cine a retrogradat (Sportul, vicecam- datorită participării în finala Cupei 10 „U“ Cluj 32 12 8 12 45-52 44 -4
Andrei Mihai Braşoveanu 11 Astra Ploieşti 32 9 15 8 33-29 42 -6
(Sfântu-Gheorghe) pioana Urziceni şi Brăneştiul sigur, României). Cea mai mare necunos-
iar Craiova aproape sigur) şi cine cută care a rămas, este cine va câş- 12 FC Braşov 32 9 13 10 31-37 40 -8
Cu două runde înainte de înche- va merge în cupele europene (Ga- tiga campionatul. Dar, şi acest lucru 13 Pandurii Târgu-Jiu 32 9 10 13 34-42 37 -11
ierea sezonului competiţional 2010- laţiul, Timişoara şi Vasluiul sigur, se va decide, în mare măsură, după 14 Gloria Bistriţa 32 8 10 14 33-46 34 -14
finala campionatului ce va avea loc 15 „U“ Craiova 32 7 8 17 33-45 29 -19
duminică seara la Dunăre: Galaţi - 16 Unirea Urziceni 32 6 7 19 22-55 25 -23
Timişoara. Deşi ambele formaţii au 17 Victoria Brăneşti 32 4 10 18 32-58 22 -26
meciuri destul de grele şi în ultima 18 Sportul Studenţesc 32 6 2 24 31-53 20 -28
etapă, această partidă va cântări Liga Campionilor Europa League Retrogradare
enorm, cel mai sigur decisiv, la câş-
tigarea titlului de campioană.

Rezultate Rezultate Televizări


etapa etapa etapa
a XXXI-a a XXXII-a a XXXIII-a
Jucătorii de la malul Dunării (în culoare închisă) Miercuri, 4 mai Sâmbătă, 7 mai Vineri, 13 mai
au prima şansă la câştigarea actualului sezon al U. Urziceni - Victoria Brăneşti Rapid - FCM Târgu-Mureş Unirea Urziceni - Astra Ploieşti
(GSP TV - 18:00)
Ligii I. Depinde numai de ei cum o vor fructifica... 2-1 1-1
Gaz Metan Mediaş - CFR Cluj
FCM Tg. Mureş - Pandurii Tg. Jiu
2011, puţine necunoscute ne-au mai iar Rapid, Dinamo şi Steaua aproa- 1-0 Duminică, 8 mai (GSP TV - 20:30)
rămas în Liga I. În mare se cam ştie pe sigur, una dintre ultimele două FC Braşov - Astra Ploieşti Sportul Studenţesc - FC Braşov
Sâmbătă, 14 mai
0-3 1-2
Cupa României Steaua - Rapid Pandurii Târgu-Jiu - „U“ Cluj
„U“ Cluj - Rapid
(Digi Sport - 20:00)
Semifinale 0-1 2-0
Retur
Miercuri, 20 aprilie
Semifinale Joi, 5 mai
Gaz Metan Mediaş - Steaua
0-0
Duminică, 15 mai
FC Braşov - Pandurii Târgu-Jiu
Gloria Bistriţa - Gaz Metan M. (GSP TV - 16:00)
FC Braşov - Steaua
1 - 1 (tur 0 - 0) 0-0 Luni, 9 mai FC Vaslui - Sportul Studenţesc
Joi, 21 aprilie „U“ Cluj - Sportul Studenţesc CFR Cluj - Gloria Bistriţa (GSP TV - 18:00)
Dinamo - Gloria Bistriţa* Joi, 5 mai 2011 2-0 2-2 Oţelul Galaţi - FC Timişoara
(2 - 0) FC Vaslui - FC Timişoara Victoria Brăneşti - Oţelul Galaţi (Digi Sport - 20:00)
Sporting Braga - Benfica -
1 - 0 (1 - 2) 1-1 1-2
*Partida s-a terminat după Luni, 16 mai
- Villarreal - FC Porto Oţelul Galaţi - „U“ Craiova FC Timişoara - Unirea Urziceni
închiderea ediţiei. Gloria Bistriţa - „U“ Craiova
3 - 2 (1 - 5) 2-1 3-1 (Digi Sport - 18:00)
**Finala competiţiei se va „U“ Craiova - Dinamo
disputa pe data de 25 mai *Finala Europa League va avea Steaua - FCM Târgu-Mureş
2011, pe Stadionul Tineretu- loc în data de 18 mai 2011, la Vineri, 6 mai 0-2 (Antena 1 - 20:00)
lui din Braşov. Dublin (Irlanda). Dinamo - CFR Cluj Astra Ploieşti - FC Vaslui Dinamo - Victoria Brăneşti
1-2 1-1 (Digi Sport - 21:45)

 Vând apartament 3 camere în tament cu două camere, etaj I, re în Sfântu-Gheorghe, str. Spor-
Auto Sfântu-Gheorghe, respectiv gar- zona gării complet renovat şi turilor, et. 4. Tel: 0729-025.711 Diverse
 Vând Skoda Oktavia 2007, sonieră confort 1. Preţ: 65.000 exterior la soare. Preţ: 22.000  Vând apartament de lux în Sfân-
 Închiriez Cramă cu dotări
1.9 TDI, consum mic, km reali lei respectiv 60.000 lei. Tel: Euro. Tel: 0743-061.798 tu-Gheorghe bloc din cărămidă
(presă, curent trifazic) în vederea
93.400, ABS, AC, servodirecţie, 0741-957.224  Vând apartament cu trei came- liber la vânzare, gresie, faianţă,
vinificării. Capacitate de depozita-
pachet drumuri grele, geamuri re în Sfântu-Gheorghe, etaj doi, uşi şi geamuri termopan, centra-
 Închiriez spaţiu comercial suprafaţă 76 mp. Preţ: 18.500 lă proprie toate noi. Preţ: 12.500
re 30.000 de litri. Eventual, asigur
electrice, airbag, oglinzi electrice (parter), 80 mp, super-reno- şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
încălzite, computer bord, volan re- Euro. Tel: 0743-061.798 Euro. Tel: 0723-538.501
vat, cu toate utilităţile, în 0727-020.339, 0237-633.072
glabil, scaun reglabil pe înălţime,  Vând în staţiunea Covasna
Sfântu-Gheorghe, bulevar-
senzori ploaie, discuri frână faţă dul Grigore Bălan, nr. 34,
apartament cu două camere, Angajãri Servicii
spate, cotieră faţă. Preţ: 7.300 euro etaj 2, încălzire centrală pro-
bl. 10 (vizavi cu Cosys). De prie. Liber şi pregătit pentru
negociabil. Tel: 0740-104.440  Agenţie de recrutare şi plasare  Efectuăm cosmetică canină,
preferinţă pentru farmacie, mutare imediată. Tel: 0745- forţă de muncă în Israel caută în judeţele Covasna şi Braşov,
cabinet medical, societate de
Imobiliare asigurări. Tel: 0723-272.406
045.731
 Închiriez, în Sfântu-Gheorghe,
pentru îngrijire de bolnavi la pregătire pentru expoziţie etc.
domiciliu femei cu vârsta în- Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
 Vând teren intravilan în satul  Vând casă în comuna Hăghig, apartament în vilă unei singure tre 28-55 ani. Cunoaşterea de  Efectuez transport de mobilă
Arcuş, judeţul Covasna, 12 judeţul Covasna. Tel: 0763- persoane. Chirie 350 lei. Tel: limbi străine constituie avantaj cu echipă de mutare în Sfântu-
ari în zonă liniştită. Preţ ne- 643.202 0744-758.884 (engleză, franceză, maghiară). Gheorghe şi în alte localităţi din
gociabil. Tel: 0721-289.856  Vând în Sfântu-Gheorghe apar-  Vând apartament cu două came- Tel: 0740-365.850 ţară. Tel: 0743-061.798

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal


16 Anul VI, Serie Nouă - Nr. 181 (216) Viaţa creştină

Duminica a 4-a dupÅ Paßti


(A Slăbănogului de la Scăldătoarea Vitezda)
Iubiţi fraţi în Hristos, prime- Mântuitorului, prezentate de Bi- Practic, orice boală ar fi avut cel După săvârşirea minunii, Mân- când suferinţa, uneori de ani, ce se
le patru versete din Evanghelia serică în această perioadă de după suferind, era vindecat în chip mi- tuitorul îl găseşte pe cel vindecat sfârşeşte de cele mai multe ori cu
nunat de îngerul Domnului, prin în templu. Putem crede că pentru moartea - fiindcă „plata păcatului
apa scăldătorii care era tulbura- a-I aduce mulţumire lui Dumne- este moartea”. Tocmai de aceea,
tă. Aceasta îi determina pe mulţi zeu; în felul acesta îşi arată recu- Mântuitorul îi atrage atenţia celui
suferinzi, nu numai să privească noştinţa faţă de Dumnezeu pentru vindecat să nu mai păcătuiască,
boala cu resemnare, ci şi să se în- binefacerea de care cel vindecat pentru ca suferinţa lui să nu fie şi
armeze cu răbdare şi să se aşeze s-a bucurat (fapt pentru care unii mai mare decât a fost până în acel
cât mai aproape de scăldătoare, în copişti ai textului Evangheliei moment. Şi ce suferinţă poate să
speranţa ca imediat după tulbu- după Ioan, au găsit potrivit să co- fie mai mare decât cea de a fi ne-
rarea apei, să poată intra în scăl- recteze numele scăldătoarei din putincios vreme de aproape 40 de
dătoare şi să fie vindecaţi. Şi nu Vitzata, cum este în original, în ani? Evident, suferinţa din viaţa
puţini erau cei care înţelegeau că Vitsaida, care înseamnă „Casa de dincolo de moarte, în chinurile
trebuie să profite de această şansă, milei” - amănunt care nu este de- iadului.
fie ea cât de mică, astfel încât, de Şi, totuşi, care este cea mai
jur-împrejurul bazinului, „zăceau mare suferinţă pe care paraliticul
mulţime de bolnavi, orbi, şchiopi, o duce cu resemnare, în cei aproa-
uscaţi, aşteptând mişcarea apei” pe 40 de ani de suferinţă? Sufe-
(Ioan 5, 3). rinţa însingurării. Paraliticul, la
În acest loc al plângerii, în care Scăldătoarea din Vitezda, nu are
fiecare neputincios aştepta vinde- pe nimeni - nici rudă şi nici mă-
carea minunată a lui Dumnezeu, car un prieten care să-i înţeleagă
se afla şi un „slăbănog”, sau para- neputinţa şi să-l ajute. Apoi, toţi
litic, care era ţinut în infirmitatea cei bolnavi aflaţi la scăldătoare,
sa fizică de 38 de ani. Mântuitorul trăiau aceeaşi suferinţă a singură-
îl vede pe acest slăbănog. Fiind tăţii, întrucât fiecare era preocupat
Dumnezeu Atotştiutor, cunoştea numai de propria-i salvare. Până
situaţia şi starea psiho-motorie a când? Până într-o bună zi, când
acestui bolnav. Ştia că de multă paraliticul aude pe Cineva, Care
vreme este încercat de această ne- i se adresează. Aceasta-i marea
putinţă, se apropie de el şi-l întrea- minune, că atunci când nimeni nu
bă: „Voieşti să te faci sănătos?”. se mai sinchiseşte să-şi facă timp
Bolnavul Îi răspunde: „Doam- pentru tine, şi nici măcar să se
ne, nu am om care să mă arunce în gândească la tine, nu eşti uitat şi
scăldătoare, când se tulbură apa; loc lipsit de importanţă, întrucât în de Dumnezeu. Că Dumnezeu îşi
că, până când vin eu, altul se co- acel loc Dumnezeu şi-a arătat ma- aminteşte de tine. De aceea, închei
boară înaintea mea” (Ioan 5, 7). rea Sa milostivire faţă de toţi cei aceste câteva rânduri cu un cuvânt
Cu alte cuvinte, nu mai îndrăznea aflaţi în suferinţă). Şi acum, Mân- al Sfântului Marcu Ascetul, care
să ceară ajutorul cuiva, aşteptân- tuitorul se apropie de cel vindecat spune: „Când îţi aduci aminte de
du-L parcă în chip miraculos pe şi-i spune: „Iată, te-ai făcut sănă- Dumnezeu, înmulţeşte rugăciu-
Însuşi Dumnezeu, să-i dea Omul şi tos. De acum să nu mai păcătu- nea ta, ca atunci când vei uita de
vindecarea. Cred că tocmai pentru ieşti, ca să nu-ţi fie ceva mai rău” El, (El) să-şi amintească de tine”;
această aşteptare, care presupune (Ioan 5, 14). Cuvinte care arată sau, parafrazând acest îndemn,
credinţă şi nădejde, Mântuitorul clar că boala şi suferinţa acestui „ca atunci când toţi vor uita de
vine la acest paralitic să-i arate că, om, de aproape 40 de ani, era ca- tine, Dumnezeu să-şi amintească
dacă nu ai omul care să-ţi fie me- uzată de boala păcatului. Păcatul de tine”.
reu aproape în ajutor, întotdeau- nu este numai înstrăinarea omului Pr. Florin Antonescu
na Îl ai pe Dumnezeu. Pentru că de Dumnezeu, ci şi răul care se Parohia Calea Bucureşti, Braşov
imediat după ce paraliticul spune localizează în zidirea Lui, adu- ROMÂNIA
Duminica a 4-a după Paşti, sau „nu am om”, Mântuitorul săvâr-
Duminica Slăbănogului de la Scăldătoarea şeşte minunea vindecării, adresân-

BISERICĂ
du-i-se: „Scoală-te, ia-ţi patul tău
Vitezda, este ziua când Mântuitorul Iisus Hristos şi umblă” (Ioan 5, 8). Evanghelis-
a vindecat un slăbănog în zi de sâmbătă. tul continuă cu precizarea că „în-
dată omul s-a făcut sănătos, şi-a

SFÂNTĂ
acestei zile cu siguranţă că le-aţi Înviere, ne pregătesc pentru Praz- luat patul şi umbla” (Ioan 5, 9).
mai auzit a fi citite de nenumărate nicul Pogorârii Duhului Sfânt, Fapta minunată săvârşită de
ori la săvârşirea slujbei de sfinţi- care mai este numit şi al Sfintei Mântuitorul continuă, apoi, cu re-
re a apei sau a aghiasmei mici. Şi Treimi. acţia imediată a iudeilor. Aceştia
ceea ce trebuie precizat încă de la Iubiţi fraţi, Mântuitorul se afla s-au şi repezit să-i atragă atenţia Maică bună şi aleasă, tu eşti nava lui Hristos,
bun început, este faptul că minu- în Ierusalim, aproape de Poarta celui ce fusese vindecat că nu-i Ce ne porţi prin valuri grele, spre limanul prea frumos.
nea acestei zile, ca şi cele care vor Oilor, unde era o scăldătoare ce este îngăduit să-şi ducă patul Eşti cetate întărită, stâncă de nebiruit,
urma până la Praznicul Pogorârii se numea, pe evreieşte, Vitezda. într-o zi de sâmbătă. Fapta minuna- Lăcaş sfânt plin cu iubire, de Iisus însufleţit.
Duhului Sfânt, nu sunt arătări ale Împrejurul acestei scăldători, care tă a Mântuitorului întărea încă oda-
Mântuitorului înviat (aşa cum s-a nu era altceva decât un bazin cu tă adevărul că Dumnezeu n-a făcut Ispite, dureri, necazuri, la sânul tău ne-au adus,
făcut până acum), ci sunt fapte mi- apă ce avea cinci pridvoare, se omul pentru această zi de odihnă, Dar ne-ai izbăvit din toate cu puterea lui Iisus.
nunate ale Mântuitorului, săvârşi- aflau mulţi oameni bolnavi, care ci sâmbăta a făcut-o pentru om; că Pe cărări nestrăbătute, sub oblăduirea ta,
te până la Învierea Sa şi care vor aşteptau vindecarea lor în chip se cuvine a face bine şi a tămădui Vom fi garda de onoare ce te va reprezenta.
să demonstreze clar adevărul, că minunat. Sfântul Apostol şi Evan- pe cel aflat în suferinţă, mai ales în
Iisus Hristos este Fiul lui Dumne- ghelistul Ioan precizează faptul că ziua de odihnă închinată lui Dum- Adevărul şi dreptatea, mila, pacea şi răbdarea,
zeu întrupat - Dumnezeu adevărat „un înger al Domnului se cobora nezeu - căci fiecare om în parte Sunt izvoarele curate ce-aduc lumii alinarea.
şi Om adevărat, Unul din Sfânta la vreme în scăldătoare şi tulbura poartă în sine „chipul” nemuritor Trecând prin tumultul vieţii către veacul viitor,
Treime, Care Se face Om, rămâ- apa, şi cine intra întâi după tul- al Lui - faţă de care, El mai întâi, De Biserica străbună vom fi ocrotiţi mereu.
nând, în acelaşi timp, Dumnezeu burarea apei, se făcea sănătos, de îşi arăta iubirea manifestată vizavi
adevărat. Faptele minunate ale orice boală era ţinut” (Ioan 5, 4). de făptura umană pe care a zidit-o. Pr. Ioan Ovidiu Măciucă, Parohia Covasna, ROMÂNIA